Capitolul 5 Control de Gestiune
Capitolul 5 Control de Gestiune
Capitolul 5 Control de Gestiune
Succesul financiar pe termen lung al oricărei afaceri depinde de faptul dacă prețurile sunt mai
mari decât costurile pentru a permite finanțarea dezvoltării, reinvestițiile și obținerea de venituri
satisfăcătoare pentru acționari. Odată cu creșterea competiției, oferta depășește cererea, și ca
urmare, prețurile sunt tot mai mult influențate de forțele pieței.
Concept de gestiune a costurilor, costul țintă sau costul obiectiv (engl. target-costing) a
fost dezvoltat și utilizat încă din anii `70 de întreprinderile japoneze din necesitatea de a produce
serii mai mici, pentru a răspunde mai bine nevoilor pieței și datorită introducerii unor noi metode de
organizare a producției și a unor tehnologii noi bazate pe automatizare.
Metoda target costing a apărut în contextul în care companiile, dorind să obțină un anumit
nivel al profitului, au trebuit să revizuiască raportul costuri de producție/prețuri deja fixate pe piață
sau, fixând prețurile proprii de vânzare, să ocupe un anumit segment pe piață clar stabilit. După cel
de-al doilea război mondial, numeroase companii nord-americane s-au dezvoltat semnificativ
datorită marii cereri, declanșate de reconstrucția Europei și de creșterea populației. Cererea mare,
precum și lipsa concurenței, au permis companiilor să rămână profitabile și să se dezvolte prin
acoperirea creșterii costurilor cu creșteri de prețuri. Astăzi, multe dintre aceste companii, obișnuite
cu împrejurările de piață favorabile din trecut, experimentează o piață diferită și ostilă.
Metodele tradiționale de calculație a costurilor pornesc de la costuri la care, pentru a obține
prețul de vânzare pe piață, se adaugă marja de profit dorită. În condițiile actuale, când prețurile pe
piață sunt deja fixate, ca urmare a raportului cerere/ofertă, se impune folosirea unui calcul invers:
plecând de la prețurile de vânzare, determinăm costurile la care trebuie să se producă produsele
respective. Aceste costuri nu pot fi depășite în condițiile în care întreprinderea dorește sa obțină
profitul planificat.
Metoda Target-costing, metodă de calculație a costurilor orientată spre piață, răspunde cel
mai bine acestor cerințe. Ea se fundamentează pe o altă manieră de a privi relația dintre costuri și
prețuri decât cea tradițională. Ecuația fundamentală preț - marja profitului = cost scoate în evidență
faptul că prețurile sunt dirijate și stabilite fie de piață ori fie de firme, care vor reduce prețurile din
dorința de a crește penetrarea pe piață. Marja de profit este stabilită la un nivel care să asigure
firmelor atingerea obiectivelor stabilite, iar costurile vor fi determinate în funcție de prețuri și marja
de profit.
Factorii de care se țin cont în stabilirea costului țintă sunt, de exemplu, piața vizată, gradul de
concurență, tipul de produs fabricat etc.. În plus, toți participanții la procesul de producție își
concentrează eforturile la proiectarea și fabricarea produsului, astfel încât consumurile efective
productive să se încadreze în limitele așteptate/stabilite. Singurul element pe care întreprinderea nu
îl poate controla este prețul de vânzare. Acesta se formează în funcție de: nevoile și veniturile clientelei
potențiale; particularitățile produsului; capacitatea de producție pe termen lung; prețurile practicate
de concurență.
1 Ristea M., Possler L., Ebbeken K. (2000), Calculaţia şi managementul costurilor, Editura Teora, Bucureşti, p. 323.
Costul-țintă se situează, de regulă, între costul admisibil și costul estimat.
➢ costul admisibil corespunde opticii pieței și a unei logici funcționale de realizare a
produsului și este determinat în funcție de concurență;
➢ costul estimat corespunde unei logici organice de construcție a produsului și este
determinat în funcție de mijloacele de producție actuale și de tehnologiile utilizate.
În majoritatea cazurilor, costul estimat este superior costului țintă, ca urmare vor trebui
formulate obiective de reducere a acestuia.
Estimarea volumului producției și a cifrei de afaceri la produsul P1, pentru perioada 2009-2013
4 Scorţe C., Farcaş M. (2006), Target-costingul, o nouă posibilitate de calculaţie a costurilor, Revista Facultăţii de Ştiinţe
Economice, Universitatea din Oradea, seria Ştiinţe Economice, volumul II, pp. 593-597; Caraiani C., Dumitrana M. (coord.)
ş.a., Op.Cit., p. 387-388.
Marja de profit 1.367.675 1.157.120 1.168.960 812.160 812.160 5.318.075
(mii lei)
În exemplul de mai sus, costul estimat este superior costului țintă, ca urmare vor trebui
formulate obiective de reducere a acestuia. Dar reducerile trebuie să fie rezultatul unor modificări de
caracteristici ale produsului care să nu altereze valoarea percepută de client sau ameliorări ale
metodelor de aprovizionare, producție, distribuție existente.
Cazul II. Determinarea costului țintă în cazul lansării unui nou produs pe piață
Managementul întreprinderii ALFA dorește lansarea pe piață, în 2010, a unui tip nou de
produs (P2), pentru care estimările inițiale arată următoarele:
❑ ciclul de viață al produsului va avea 3 faze: Lansare, Creștere și Maturitate;
❑ capacitatea de producție maximă disponibilă este de 4.000 bucăți/an; se prevede ca aceasta
să fie exploatată: 62,5% în prima fază; 90% în a doua fază; 100% în a treia fază;
❑ prețul de vânzare estimat este de 1.080,00 lei/buc.; se prevede că, datorită apariției
produselor similare pe piață, în faza de maturitate acesta se va reduce cu 15%;
❑ conducerea întreprinderii dorește degajarea unei marje asupra prețului de vânzare de: 8% în
faza de Lansare; 10% în faza de Creștere; 12% în faza de Maturitate;
❑ costurile previzionate unitare sunt următoarele:
materii prime necesare sunt:
- materia primă a = 50 buc. la prețul de 2 lei/buc;
- materia primă b = 12 kg la prețul de 8 lei/kg.
Datorită contractelor încheiate cu furnizorii, costul materialelor se va reduce cu 5% în
faza de Creștere și cu 10% în faza de Maturitate față de Creștere;
manopera = 200 lei/buc;
cheltuieli de întreținere și funcționare a utilajelor (CIFU) = 300 lei;
cheltuieli generale ale secțiilor (CGS) - cheltuieli de montaj:
- cost variabil unitar = 155 lei/buc.;
- cheltuieli fixe totale de montaj = 400.000 lei.
Se estimează că în faza de Creștere costul variabil unitar de montaj se va reduce cu 5%,
iar în faza de Maturitate față de faza de Creștere cu 15%.
Etapa 1. Determinarea costurilor țintă ale produsului pe fiecare fază a ciclului de viață
Etapa 2. Calculul costurilor estimate ale produsului pe fiecare fază a ciclului de viață
Determinarea rezultatului
prin compararea cifrei de afaceri estimate cu costul țintă
Prin compararea valorii volumului vânzărilor cu costul total estimat, pentru produsul pe care
vor să îl lanseze pe piață în anul următor, se constată că rezultatul estimat este unul favorabil pentru
întreprindere, indiferent de faza ciclului de viață a produsului, dar inferior celui pe care l-ar putea
obține dacă nu se vor găsi soluții de diminuare a costului estimat până la nivelului celui țintă.
Principalele diferențe
dintre metoda Target costing și metodele clasice de calculație a costurilor
8. În cazul metodei Target-costing, prin relaţia de calcul „Preţ de vânzare concurenţial - Profit ţintă”
se determină:
a) costul de producţie;
b) costul ţintă;
c) costul standard.
9. În cazul metodei Target-costing, costul ţintă se determină ca diferenţă dintre preţul de vânzare
concurenţial şi marja aşteptată (profitul ţintă). Dintre cei trei termeni, singurul element pe care
întreprinderea nu îl poate controla este:
a) preţul de vânzare concurenţial;
b) costul ţintă;
c) marja aşteptată (profitul ţintă).