OBSERVAREA

Def: percepția orientată cu scopul de a cunoaște direct obiectele și fenomenele mediului înconjurător, a
descoperi aspectele esențiale ale realității, a dezvălui sentimente și emoții legate de realitate.

Când se folosește?

În orele de predare-învățare de noi cunoștințe.

Ce vizează?

 Contribuie la formarea unui sistem de reprezentări clare despre ob și fen lumii înconjurătoare
 Dezvoltă spiritul de observație
 Metodă directă de cunoaștere a realității (elevul se află în contact direct, nemijlocit cu ceea ce se
observă)

Condiții de realizare:

- Existența unor ob. clare și a unor sarcini concrete

- Asigurarea unui caracter riguros și sistematic
- Antrenarea cât mai multor analizatori
- Asigurarea unei atitudini active a elevilor
- Consemnarea rezultatelor
- Prelucrarea și interpretarea datelor
- Valorificarea informațiilor în activități ulterioare
- Material didactic de calitate, chiar în stare perfectă
- Material de dimensiuni corespunzătoare
- De câte ori este posibil se recomandă utilizarea materialului ,,viu”

Tipuri:

1. Observare directă 1. Intenționată

2. Observare indirectă 2. Organizată

3.Sistematică

Ce trebuie să facă profesorul?

 Să îndrume elevii în observare sistematică, pas cu pas

 Să adreseze elevilor întrebări care stimulează gândirea (cine, ce, care, unde, când, cum?), solicitând
fcț. cognitivă a limbajului
 Să adreseze întrebări care formează capacitatea de interpretare (ce părere ai, ce crezi, cum ai fi
procedat dacă?)

Exemple de observări:

 Observare la microscop: frunza, firul de păr, o insectă mică

 Observare mulaj – organele interne la om
 Observare milaje după obiecte vechi
 LECTURA DUPĂ IMAGINI

Def: metodă de analiză, descriere și interpretare a datelor sau acțiunilor înfățișate de imagini.

Când se folosește?
În perioada preabecedară – lectura după im cu caracter narativ
- lectura după imagini cu caracter descriptiv
Ce vizează?
 Pronunțarea corectă a substantivelor
 Folosirea corectă a gradelor de comparație
 Folosirea corectă a verbelor la timpurile trecut, prezent și viitor
 Alcătuirea corectă a propozițiilor sp și dezv
 Reproducerea corectă a aspectelor ce se desprind din tablou
 Solicită atenția, gândirea, mem., imag. și perfecționează limbajul
 Elevii se familiarizează cu aspecte ale mediului mai îndepărtat

De ce este nevoie?
- Pentru lecturile cu caracter narativ – tablouri, imag cu scene, acțiuni, întâmplări
- Pentru lecturile cu caracter descriptiv – tablouri cu aspecte din natură

Algoritmul lecturii:
1.intuirea parțială, nedirijată a tabloului, un brainstorming în care elevii formează enunțuri despre ceea ce
văd, emit păreri;
2.observarea dirijată (planul întâi, planul al doilea ...); prof are rolul de a dirija moderat acțiunea de intuire a
tabloului (elemente de detaliu)
-un rol important acum îl au întrebările închise, conducătoare, precum și cele alternative
3.realizarea sintezelor parțiale după intuirea fiecărui plan și culegerea informațiilor oferite de elevi; trecerea
de la particular la gen, de la detaliu la ansamblu
4.sinteza finală ordonarea ideilor emise și și realizarea unei imagini finale, sintetice, care să ajute la formularea
concluziilor
5.stabilirea titlului, care poate fi realizată prin brainstorming; se folosesc formulări care activizează
vocabularul, dezvoltă gândirea abstractă, dezvoltă capacitatea de a se exprima la figurat.

Ce trebuie să facă profesorul?

 Plan de idei corespunzător temei propuse.

 Întrebări orientative, clare propuse.
 Respectarea succesiunii logice a evenimentelor.
 Nu trebuie să obosească cu detalii nesemnificative.
 Să fie mediator și facilitator care îmbunătățește corectează, și fixează cunoașterea elevilor.
 CONVERSAȚIA

Def: metodă bazată exclusiv pe dialog, prin care se consolidează, fixează și verifică deprinderile de
receptare și emitere de

Când se folosește?
În orice moment al oricărei activități de predare/învățare, recapitulare

Ce vizează?
 Consolidarea deprinderilor și priceperilor de exprimare orală corectă în structuri gramaticale ample
 Cultivarea vorbirii adresative, reproductive, a dialogului
 Stimularea creativității elevului în exprimarea orală
 Sesizarea și corectarea greșelilor de pronunție
 Controlul conștient al vorbirii proprii
 Îmbogățirea vocabularului activ și pasiv
 Stimularea gândirii logice
 POVESTIREA
Povestirea învățătorului

Ce vizează?
 Dezvoltarea operațiilor gândirii, a memoriei și a imaginației
 Trezirea emoțiilor artistice a elevilor
 Dezvoltarea capacității de a ascultași de a se concentra asupra subiectului
 Activizarea și îmbogățirea vocabularului

Ce trebuie să facă profesorul?

 Să structureze metodic conținutul povestirii
 Să coreleze obiectivele urmărite cu activitățile de învățare
 Să integreze materialul didactic la timpul potrivit
 Să urmărească înțelegerea mesajului de către elevi
 Să ofere modele de exprimare orală corectă, folosind structuri gramaticale ample
 Să asigure o atmosferă potrivită (fond muzical, expo de carte, alternarea povestirii cu imagini)

Obiective pentru elevi:

- Să reproducă pe scurt conținutul povestirii
- Să folosească în contexte noi, cuvintele și expresiile nou învățate
- Să rețină modalitatea de exprimare a povestirii
- Să identifice mesajul poevstirii
- Să opteze pentru unul dintre personaje, motivându-și alegerea
- Să găsească un alt final al povestirii

POVESTIREA
Povestirea elevilor
Povestirea elevilor după modelul învățătorului

Ce vizează?
 Orientarea copiilor spre o temă adecvată vârstei lor
 Dezvoltarea exprimării corecte, logice, expresive; sunt un exercițiu de dezvoltare a limbajului

Forme:
a. Povestirea elevilor după modelul învățătorului
Ce trebuie să facă învățătorul?
 Să aleagă un subiect simplu și clar, adecvat experienței de viață a elevilor
 Să-ți nuanțeze vocea în funcție de subiectul povestirii
 Să creeze o stare afectivă plăcută
 Să stimuleze atenția voluntară, mobilizându-i să participe
 Să antreneze copiii să povestească liber cele auzite sau trăite la școală, în familie etc.

b. Povestirile elevilor după un început dat

Vizează:
 Obișnuirea copiilor cu diferite modalități de tratare a unui text, întâi din perspectiva
ascultătorului, apoi a povestitorului.
  Elevii se obișnuiesc cu ascultarea activă, cu recunoașterea posibilitatea fiecăruia de a adapta
textul propriei personalități
 Dezvoltă imaginația
Condiții:
 Prezentarea începutului povestirii este foarte importantă
 Este recomandat să se prezinte expozițiunea și intriga, a.î. elevii să ajungă la un pct culminant
convenabil și un deznodământ plauzibil
 În evaluarea și aprecierea povestirilor, învățătorul trebuie să sublinieze nota de originalitate a
fiecărei povestiri
c. Povestirile copiilor după un plan
Vizează:
 Dezvoltarea imaginației și a gândirii logice
 Dezvoltarea deprinderii de a povesti
Observații:
 Convorbirea dirijată de la începutul lecției, urmărește realizarea planului de idei
 Planul propriu-zis este conceput narativ, în enunțuri simple
 Profesorul joacă rolul de mediator, urmărind coerența povestirii și corectând doar exprimarea
copiilor

d. Povestirile elevilor după un șir de ilustrații

Vizează:
 Dezvoltarea capacităților de exprimare orală corectă, cursivă, logică
 Dezvoltarea gândirii divergente, creatoare
 Dezvoltarea independenței în vorbire

Condiții de realizare:
 Ilustrații atractive
 În clasa I este recomandabil să se ilustraze tablouri succesive pentru aceeași temă, elevii putând
compune o poveste după ilustrații, care conțin de fapt planul în imagini al povestirii
o Elevii intuiesc pe rând imaginile expuse
o Generalizează cele văzute
o Realizează o povestire pe baza ilustrațiilor
 Se recomandă încurajarea liberei exprimări, a prezentării povestirii din perspectiva fiecăruia
 Se pot folosi seturi de imagini care să poată fi așezate în ordine diferită, pentru a se crea povestiri
diferite cu succesiuni ale întâmplărilor diferite
 LECTURA PREDICTIVĂ

Când se folosește?
 Studiul unor texte apropiate de lumea copilăriei, care de regulă trezesc interesul pentru lectură și se pot
preta la interpretări multiple

Ce vizează?
 Stimulează interesul pentru lectură, deoarece copiii au impresia că pot interveni în text
 Dezvoltă imaginația

Condiții de realizare:
 Text adecvat unor posibilități de interpretare

Algoritm:
1. Se prezintă titlul textului
2. Folosind brainstorming-ul ca procedeu didactic, se poate stabili frontal ce semnificație are pentru ei
acest cuvânt
3. Se împarte elevilor textul, pe o foaie A4, împăturită de atâtea ori câte fragmente are textul respectiv.
4. Se realizează instructajul. Elevii vor despături foaia în funcție de indicațiile pe care le vor primi.
Fragmentele se citesc pe rând. După citirea fiecărui fragment, se face o predicție despre următorul
fragment.
5. După titlu se face o primă predicție despre primul fragment și se completează prima rubrică a
tabelului: ,,ce crezi că se va întâmpla?”
Ce crezi că se va întâmpla? Ce s-a întâmplat?
1.
2.

6. Se citește primul fragment și se completează rubrica ,,ce s-a întâmplat?”

7. Se discută frontal și se trece la tablă sau pe o foaie de flipchart.
8. Se realizează o predicție despre al doilea fragment și se trece în rubrica 2.
9. Se despăturește foaia, dezvelind următorul fragment, care se citește.
10. Se completează rubrica 2) ,,ce s-a întâmplat?”
11. Se continuă așa până la finalizarea fragmentelor.

Observații:
- Citind pe verticală coloana ,,ce s-a întâmplat?”, trebuie să existe planul de idei al textului.
- Pe foaia A4despăturită, elevii pot vedea și citi întregul text, pot stabili structura lui
 CIORCHINELE
Vizează:
 Stimularea gândirii divergente
 Evidențiază conexiunile dintre ideile prezentate
 Stabilește noi asociații
 Dezvăluie noi semnificații

Algoritm:
 Se scrie un cuvânt sau se desenează un obiect în mijlocul sau în partea de sus a tablei / foaie de hartie
 Elevii, individual sau în grupuri mici, emit idei prin cuvinte sau desene legate de tema dată
 Se fac legături prin linii, de la titlu la cuvintele/desenele elevilor
 Este bine ca tema propusă să fie cunoscută copiilor, mai ales când se realizează individual

CVINTETUL

Ce vizează?
 Dezvoltarea capacității de sinteză a elevilor, care:
o Să surprindă esența ideilor transmise de un text
o Să reflecteze asupra semnificației mesajului
o Să realizeze un text poetic, de cinci versuri, în care să redea sinteza celor citite.

Alcătuirea cvintetului:
Primul vers – un substantiv
Al doilea vers – 2 adjective (însușiri)
Al treilea vers – 3 verbe, de obicei la gerunziu
Al patrulea vers – o propoziție din 4 cuvinte care să exprime părerea / sentimentele
Al cincilea vers – un cuvânt care să exprime esența întregului cvintet.
 CADRANELE

Când se folosește?
În analiza textelor literare și nonliterare, în toate etapele lecției sau doar în etapa de reflecție.

Ce vizează?
Sintetizarea ideilor elevilor despre un anume text
Sistematizează munca independentă / pe grupe

Exemple de cadrane:
Textul epic
Notează ideile Transcrie
principale expresii
frumoase
Identifică Găsește un alt
mesaje care se sfârșit
desprind din
text

Alte s.d.:
Transcrie dialogul din text
Indică trei / patru însușiri ale personajului
Imaginează-ți o continuare a dialogului din text

Textul liric
 Transcrie Tindică
secvența care elementele
ți-a plăcut / caracteristice
te-a surprins poeziei
Formulează Realizează un
un enunț desen care să
despre ilustreze o
mesajul secvență din
poeziei poezie care ți-a
plăcut cel mai
mult

Textul nonliterar
Identifică Formulează
cuvintele enunțuri
necunoscute și potrivite pentru
indică sensul a indica
lor, folosindu- sensurile
te de dicționar cuvintelor .....
Formulează Arată punctul
întrebări tău de vedere.
potrivite De ce este
pentru textul important acest
citit text?

METODA FONETICĂ, ANALITICO-SINTETICĂ

etapa prealfabetară
Studiul lb. române se desfășoară în trei etape: etapa alfabetară
etapa postalfabetară

Din punctul de vedere al comportamentului de auditor și al formării câmpului auditiv,

perioada prealfabetară urmărește dezvoltarea auzului fonematic

Elevul se pregătește să studieze literele, pt aceasta învățătorul trebuie să se asigure că el:

Pronunță corect cuvintele uzuale a.î. să se asigure formarea deprinderii de citire și

Sesizează toate sunetele dintr-un cuvânt scriere corectă
 Se insistă asupra pronunției corecte a sunetelor care sunt susceptibile de a fi pronunțate greșit (r, l, s, z)

Algoritmul metodei:
1. Organizarea unei conversații pornind de la ilustrații, desene animate, un fragment de film pe o temă
accesibilă copiilor
2. Desprinderea unei propoziții din răspunsurile elevilor, prop. în care se regăsește în interiorul unui cuvânt
sau al mai multor cuvinte, sunetul ce urmează a fi studiat
3. Împărțirea propoziției în cuvinte
4. Separarea cuvântului în care se află sunetul nou
5. Despărțirea cuvântului în silabe
6. Separarea silabei care conține sunetul nou
7. Împărțirea silabei în sunete
8. Separarea sunetului nou
9. Oferirea unor exemple de cuvinte cu sunetul nou, în poziție inițială, mediană, finală
10. Observarea literei de tipar care corespunde sunetului; planșa cu litera trebuie să conțină doar litera care
trebuie învățată. Studiile arată faptul că elevii de această vârstă nu rețin decât în aceste condiții.
11. Recunoașterea literei în ziare, reviste, abecedar și în alfabetar.
12. Alcătuiri de cuvinte la alfabetar cu silaba nouă
13. Observarea și organizarea unei conversații despre ilustrația din abecedar, ocazie cu care copiii sunt
monitorizați în pronunția cuvintelor care conțin sunetul nou.
14. Citirea cuvintelor din coloane în șoaptă și cu voce tare. Cuvintele de citit se aleg cu grijă, a.î. să nu
conțină aglomerări de consoane în silabe. Citirea se face pe silabe, etapă importantă în formarea
câmpului vizual.
15. Citirea individual în șoaptă.
16. Citirea model a învățătorului
17. Organizarea unei convorbiri despre conținutul și înțelesul textului
18. Povestirea textului
19. Exerciții de cultivare a limbii

Din punctul de vedere al învățării scrisului, perioada prealfabetară urmărește:

 Familiarizarea elevilor cu instrumentele de lucru și cu instrumentele de scris.

 Învățarea elementelor componente ale unei litere (linii, bastonașe, cârlige)

poziția corectă la scris

 Învață să respecte reguli care privesc scrierea: mânuirea creionului cu trei degete
mișcarea mâinilor din încheietură

Deprinderea scrierii literelor este un proces complex, mai dificil decât al citirii literelor. Învățarea scrisului
parcurge mai multe etape, care țin seama și de stadiile dezvoltării intelectuale a școlarului mic.
A. Etapa elementelor grafice, din perioada preabecedară
B. Etapa constituirii literelor (automatizarea aplicării regulilor, efortul elevilor se îndreaptă către realizarea
integrală a literelor)
 C. Etapa scrisului legat (atenția se îndreaptă asupra îmbinării literelor în cuvinte, a elementelor de îmbinare
a literelor, a așezării corecte în spațiul caietului)
D. Etapa scrisului rapid, o etapă superioară, atenția elevilor se concentrează asupra sensului cuvintelor și al
propozițiilor, asupra exprimării corecte a ideilor, asupra înțelegerii cuvintelor, propozițiilor și textului.

Pentru formarea și dezvoltarea deprinderilor de scriere a literelor și apoi a cuvintelor, se respectă algoritmul
metodei fonetice, analitico-sintetice.
1. Etapa de organizare a activității de învățare
Pregătirea alevilor pentru activitate
Respectarea poziției corecte a corpului și a caietului
Mânuirea corectă a instrumentului de scris
Executarea unor mișcări de încălzire a mușchilor mici ai mâinii
2. Etapa analitică
Citirea unor cuvinte în care apare litera care urmează să fie învățată
Identificarea literei de tipar
Recunoașterea literei de mână de pe planșă (vezi tema mijloace didactice)
Explicarea și demonstrarea realizării literei de mână. Înv. va scrie litera pe planșă sau pe tablă, dând
explicații clare; va indica semnele grafice care compun litera.
Executarea literei de către elevi
Exerciții de încălzire a mușchilor mici ai mâinii
Executarea literei în aer, cu degetul, apoi pe bancă
Executarea literei în caiet (întâi pe spațiile premergătoare, punctate, apoi liber în liniatura
caietului de tip I)

Urmărește respectarea regulilor tehnice și igienice ale scrisului

Urmărește scrierea a minim 2-3 rânduri, pronunțând fonemul, până la reproducerea corectă a
literei. Cercetările au demonstrat că scrierea a mai mult de 4 rânduri obosesc musculatura și fac
scrisul nesigur și tremurat.
3. Etapa sintetică presupune automatizarea scrisului, creșterea vitezei de scriere fără a fi afectat aspectul
estetic
Unirea literei de mână cu alte litere învățate anterior, pentru a scrie silabe
*Copierea
*Transcrierea unui cuvânt din manual (deja copiii cunosc legăturile dintre
Scrierea cuvintelor litere și le pot face singuri)
*Dictarea sau autodictarea (copiii se concentrează la componența
cuvântului, forma literelor, legăturile dintre ele)

Lecțiile de scris-citit, în condițiile predării integrate

Prima lecție

1. Formularea propoziției și realizarea schemei

2. Analiza fonetică a cuvântului și descoperirea sunetului nou
3. Pronunțarea sunetului nou și descoperirea lui în cuvinte
4. Prezentarea literei de tipar corespunzătoare sunetului
5. Recunoașterea literei noi din diferite surse
6. Intuirea imaginii din abecedar
7. Citirea cuvintelor scrise (pe silabe)
8. Scrierea literei de mână, cu toate subetapele prezentate mai sus
9. Scrierea cuvintelor cu cele trei momente
10. Exerciții de cultivare a limbii

A doua lecție
 1. Citirea pe silabe a cuvintelor scrise
2. Citirea în șoaptă a textului
3. Exerciții de citire a textului
4. Citirea model a învățătorului
5. Citirea elevilor după model
6. Citirea selectivă
7. Povestirea textului
8. Scrierea propozițiilor
9. Exerciții de cultivare a limbii

CONVERSAȚIA

Valorifică dialogul în vederea realizării obiectivelor procesului de învățământ.

CONVERSAȚIA DE VERIFICARE (catehetică)

Vizează: constatarea nivelului la care se află cunoștințele elevului la un moment dat.

Când se folosește?
 În toate orele, în etapa de reactualizare a cunoștințelor

Calitățile întrebărilor:
 formulare corectă gramatical, logică, clară, precisă;
 să se refere la un conținut limitat
 să fie variate d.p.d.v. al operațiilor implicate; pot pretinde date, nume, definiții, explicații
exprima situații problematice
 nu sunt profitabile, nici indicate întrebările care cer răspunsuri monosilabice
  copiii au nevoie să li se lase timp de gândire

Calitățile răspunsurilor:
 să fie corecte gramatical și logic exprimate
 să acopere întreaga sferă a întrebării
 să fie prezentat într-o propoziție sau frază închegată
 elevii trebuie îndrumați să evite formulările fragmentare, sacadate și elementele ,,parazitare” care
urâțesc vorbirea

Algoritm:
1. se formulează întrebarea, care se adresează întregii clase
2. este numit un copil la răspuns
În timpul formulării răspunsului, nu se intervine decât în situația în care se comit erori grosolane.

CONVERSAȚIA EURISTICĂ (maieutică, socratică)

Metodă folosită în toate orele de limba și literatura română, constând în conducerea copiilor cu ajutorul
raționamentelor spre cunoștințe / adevăruri noi.

Când se folosește?
 Este utilă în etapa de dirijare a învățării pentru a clarifica elemente de conținut, noțiuni, strategii, pentru
a prelucra și sistematiza date
 Când lecția se poate face în baza unui material intuitiv familiar elevilorîn amănuntele lui aparente. Aici,
conversația euristică se împletește cu demonstrația
 Când lecția are loc pe baza studiului individual sistematic efectuat de elevi. De exemplu:
o Analiza unor opere literare din care să rezulte însușirile personajelor
o Surprinderea elementelor specifice creației poporului
 În lecția care urmează după una sau mai multe excursii, în care elevii au cules datele necesare discuției
 În partea de încheiere a unei experiențe de învățare sau în paralel cu aceasta
 În lecțiile de recapitulare și sistenatizare, când elevii posedă deja cunoștințele, urmând numai să le
generalizeze și să le coreleze după anumite criterii

Trăsăturile seriilor de întrebări și răspunsuri:

 Sunt serii legate de întrebări și răspunsuri, la finele cărora să rezulte ca o concluzie adevărul sau
noutatea
 Fiecare nouă întrebare îsi are germenul în răspunsul anterior; pe de altă parte, întrebarea reprezintă o
parte a răspunsului, cealaltă parte fiind căutată în bagajul de cunoștințe deja existent. Astfel, copiii sunt
determinați să facă propriile conexiuni între cunoștințele anterior dobândite
 Profesorul ghidează dialogul, elevii au șansa să dezvolte idei, să caute și să găsească răspunsuri
 Întrebarea este cea care schimbă moduri de gândire, realizând tercerea de la o informație limitată la una
concretă și clară
 Tipuri de întrebări:
ce? care este mai bun? dar ...?
De tip reproductiv când? De tip evaluativ de ce De tip ipotetic dacă..?
unde? care este mai dar
eficient? dacă ..?
Avantaje:
 Solicită gândirea, ajutând la dezvoltarea acesteia prin operațiile implicate în găsirea răspunsurilor
  Favorizează transferul cunoștințelor și conexiuni noi, realizate prin efortul intelectual al copilului,
ceea ce duce la un plus în trăinicia învățării
 Este eficientă
 Pot fi implicați și elevii neatențisau slab motivați pentru învățare, deoarece de multe ori discuțiile pot
deveni foarte interesante
Limitări:
 Este condiționată de experiența de cunoaștere a elevilor și de nivelul gândirii acestora
 D.p.d.v.al cadrului didactic este condiționată de experiență, fluiditatea ideilor și flexibilitatea gândirii
 LECTURA EXPLICATIVĂ

conversație
explicație
Este considerată un complex de metode, care apelează la demonstrație, urmărind citirea textului în vederea înțelegerii lui.
povestire
joc de rol

Metoda este cea mai eficientă cale de a-i învăța pe elevi cum să învețe cu ajutorul cărții.

Algoritmul metodei:
1. Pregătirea pentru lectură – activitatea de captare a atenției, de prevenire a unor elemente care ar putea îngreuna înțelegerea
-poate introduce termeni a căror semnificație trebuie cunoscută de elevi
-integrarea lecției în sistemul de lecții din unitatea de învățare – elevul trebuie să înțeleagă că ceea ce învață face parte
dintr-un lanț de cunoștințe, deci între lecții există legături și predarea aspectelor noi se bazează pe ce s-a asimilat până
atunci. Dacă se demonstrează aceste lucrui, lecția poate fi valororificată sub aspect educativ, arătând că dacă nu ne
însușim anumite cunoștințe, învățarea este îngreunată, deoarece se ,,rupe lanțul” învățării.
2. Lectura integrală a textului (citirea model sau citirea independentă a copiilor)
Obs. Textele lirice și cele cu caracter educativ se recomandă a se citi în clasă penrtru a se identifica valențele formativeși a îi putea ajuta să
înțeleagă semnificația imaginilor artistice.
3. Citirea pe fragmente, analiza textului și alcătuirea planului de idei
Obs. Cu ocazia conceperii și proiectării lecției, învățătoarea împarte textul pe fragmente, iar activitatea din clasă se desfășoară astfel:
a. Se citește primul fragment de către elevi cu voce tare (se aleg copii care citesc cursuv) sau în gand (în clasa a III-a împărțirea pe
fragmente se realizează împreună cu profesorul, dar din clasa a IV-a elevii trebuie să recunoască singuri limitele unui fragment)
b. Se subliniază cuvintele necunoscute
c. Se explică cuvintele necunoscute. Precizare: cuvintele necunoscute pot fi explicate de profesor sau pot fi căutate în dicționar de către
elevi. În clasele de a III-a și a IV-a, copiii trebuie să lucreze cu dicționarul ca formă de activitate intelectuală. Pentru nuanțarea
vocabularului se pot oferi și alte înțelesuri ale cuvântului. În cazul în care înv. oferă explicația cuvântului, există mai multe variante:
- Direct, arătându-se o imagine
- Folosind mijloace nonverbale (încruntat)
- Indicarea sinonimului sau folosind antonimia
- Prin perifrază
- Prin generalizare (sturz=pasăre) sau prin particularizare (insatrument muzical=vioară, pian ...)
- Potrivit contextului
d. Se formulează întrebări pentru înțelegerea mesajului. Aici lectura explicativă se poate îmbina cu conversația euristică.
e. Se formulează și se notează ideea principală a fragmentului; se cere o formulare cât mai sintetică; ideea se notează și pe caiete.
Obs. Este o etapă dificilă în formarea capacității de sinteză la copii. Instrumente de ajutor:
 - Le putem cere copiilor să aleagă 1-2 idei pe care le-au reținut din text și apoi să le cuprindă într-un enunț;
- Prin povestiri succesive ale aceluiași fragment, tot mai scurte, în tot mai puține propoziții, respectând esența fragmentului. Elevii
rețin faptul că o idee principală este elementul cel mai important.
- Este important să le arătăm că o idee principală poate fi exprimată în modalități diferite
f. După parcurgerea acelorași pași și pentru ultimul fragment, pe tablă și pe caiet se va regăsi planul de idei al textului citit. Este important
pentru copii să cunoască importanța alcătuirii planului de idei al unui text: faptul că au un plan de idei principale arată că au ajuns să
înțeleagă textul, iar odată alcătuit, acest plan ne va ajuta să ne aducem aminte mai bine textul, o perioadă mai mare de timp.
4. Citirea integrală a planului de idei și realizarea unei conversații generalizatoare pentru a atrage atenția asupra personajelor, aspectelor
educative, expresivității textului. Este un exercițiu de exprimare foarte eficient, care îi ajută pentru prezentarea în ordine logică a ideilor proprii.
5. Citirea model a cadrului didactic și recitirea textului de către elevi, după modelul cadrului didactic.

Tabel de sinteză

Textul literar epic Textul literar istoric Textul liric Textul nonliterar
1.Conversația introductivă 1.Pregătirea clasei pentru asimi- 1.Conversația introductivă 1.Conversația pregătitoare despre
larea conținutului domeniul la care se referă textul.
Povestirea profesorului (toate Se explică anticipat cuvintele care
noile achiziții pe care le vor face ar îngreuna înțelegerea textului
elevii vor fi prezentate în context)
2.Citirea integrală 2.Citirea textului. Pentru cele 2. Citirea textului 2.Lectura integrală sau fragmen-
lungi, profesorul poate cere elevi- tară
lor să îl citească acasă.
3.Explicarea cuvintelor necunos- 3.Explicarea cuvintelor necunos- 3.Analiza textului (organizarea pe 3.Explicarea termenilor științifici.
cute cute strofe / versuri / imagini auditive
4.Citirea pe fragmente identificate 4.Citirea pe fragmente. Stabilirea sau vizuale / imagini statice sau 4.Conversație asupra textului
de copii. ideilor principale. mobile). pentru înțelegerea corectă și
Evidențierea aspectelor educative Explicarea sensului figurat al ordonarea gândirii copiilor.
ale conținutului. cuvintelor, expresiilor poetice.
5.Povestirea fragmentelor și des- 5.Repovestirea elevilor, chiar cu 4.Recitirea integrală, respectând
prinderea ideilor principale. suport imagistic. intonația impusă de semnele de
punctuație și de ideile transmise
de text.
6.Recitirea integrală a planului de 6. Caracterizarea personajelor. 5.Memorarea poeziei (fragmentar 5.Recitirea textului de către elevi
idei și eventual a textului sau în întregime). și explicarea motivată (cauză-
7.Povestirea după ideile princi- efect) a fenomenului științific
pale. prezentat.