Medicaţia aparatului

cardiovascular

MEDICAŢIA
ANTIHIPERTENSIVĂ
 TENSIUNEA ARTERIALĂ

FACTORI

Cardiac sanguin
(debitul cardiac) (volemie)
Reglarea
tensiunii
Vascular
Mecanism arteriale Mecanism
(tonus vascular)
nervos umoral

 substanţe endogene
 SNV (simpatic şi parasimpatic);
vasoconstrictoare (catecolamine,
 centrii hipotalamici anterior angiotensina II, vasopresina);
(parasimpatic, vasodilatator) şi
 substanţe endogene
posterior (simpatic,
vasodilatatoare (acetilcolina,
vasoconstrictor);
bradikinina, vasopresina);
 reflexe baroreceptoare;
 sistemul renină-angiotensină-
 reflexe chemoreceptoare aldosteron
1. ANTIHIPERTENSIVE NEUROTROPE SIMPATOPLEGICE
 INHIBITOARE ALE SISTEMULUI
CLASIFICAREA NERVOS SIMPATIC
MEDICAŢIEI CU MECANISM CENTRAL:
ANTIHIPERTENSIVE
agonişti 2-presinaptici şi I1-imidazolinici presinaptici – clonidina,
moxonidina, rilmenidina,
2. ANTIHIPERTENSIVE guanfacina,
cu ACŢIUNE gunabenz);
VASODILATATOARE DIRECTĂ
-adrenolitice (cu acţiune centrală şi periferică);
MUSCULOTROPE
 neurosimpatolitice (cu
arteriolodilatatoare: acţiune centrală
hidralazina, minoxidil, diazoxid; reserpina, -metildopa;
şi periferică):
 -blocante (1-blocante
vasodilatatoare selective)
arteriolovenoase: nitroprusiat de sodiu;
BLOCANTE ALE CANALELOR DE Ca2+;
-adrenolitice;
 ganglioplegice (mecamilamina, trimetafan)
3.
Inhibitoare ale SISTEMULUI
INHIBITORII terminaţiilor simpatice periferice: guanetidina, reserpina (în parte).
RENINĂ-ANGIOTENSINĂ
 INHIBITOARE ALE ENZIMEI DE CONVERSIE A ANGIOTENSINEI;
 ANTAGONIŞTII RECEPTORILOR AT1 ai angiotensinei II
4. DIURETICE
 Tiazidice şi similare farmacologic (tiazid-like);
 de ansă (furosemid, bumetanid, acid etacrinic);
 antialdosteronice :antagonişti competitivi – (spironolactona, canrenona, acidul
canrenoic) şi funcţionali (triamteren, amilorid)
 Reglarea tensiunii arteriale
Antihipertensive
neurotrope Vasodilatatoare
SNC debitul directe
cardiac
Mecanism +
nervos
rezistenţa vasculară
Sistemul periferică totală
Rp.  simpato-
+ adrenergic
Tonusul vascular
volemia

secreţia
+ renină-angio-
+ Angiotensină I
tensinogen
+ Diuretice
Angiotensină II
Mecanism
umoral +
Na+
IECA Aldosteron
H2O
 1. ANTIHIPERTENSIVE NEUROTROPE SIMPATOPLEGICE
1.1.INHIBITOARE ALE SISTEMULUI NERVOS SIMPATIC CU MECANISM CENTRAL

Agonişti 2-presinaptici şi I1-imidazolinici presinaptici

Gi
Rp 2-presinaptici A.C. AMPc NA

 Clonidina ( feed-back negativ)   tonus

simpatic
 Moxonidina
 sedare
 Rilmenidina
 Guanfacina
 Guanabenz
-Metildopa
Neurosimpatolitice
 stimularea Rp. -2-
Reserpina presinaptici;
 depleţie de catecolamine;  formare de falşi mediatori
 efect lent, durabil;  în HTA forme medii şi
severe (precum şi ăn HTA
 doze mari - neuroleptic
din sarcină)
 1.2.Blocante -adrenergice

Neselective

 Fenoxibenzamina  în feocromocitom (asociate cu -blocante);

 Fentolamina  ca antidot în supradozarea simpatomimeticelor

1-adrenolitice
selective
 Prazosin
 Doxazosin  în HTA;

 Terazosin  efecte favorabile în adenomul de prostată;

 Trimazosin  nu produce tahicardie reflexă;

 Urapidil (are şi proprietăţi Influenţează favorabil profilul lipidelor

agoniste -2-presinaptice şi plasmatice
5-HT1A)
Rolul receptorilor 1 si 2-adrenergici în reglarea tonusului
vascular

 -blocante -simpato- -blocante

mimetice -
- -
FOSFOLIPAZA
+ PIP2
muschi neted + ATP
vascular
C ADENILAT- +
CICLAZA
+ +
-simpato- IP3 Ca2+ proteinkinaza A AMPc
mimetice
FOSFO- +
proteinkinaza C DIESTERAZA

DAG - -
Inhibitori ai 5'-AMP
fosfodiesterazei

VASOCONSTRICŢIE VASODILATAŢIE
 1.3. Blocantele -adrenergice ca antihipertensive

Diferenţe
farmacocinetice
şi
farmacodinamice 5. Potenţă
1. Raport
hidrofilie/lipofilie
2. Acţiune
• hidrofile  simpatomimetică
absorbţie scăzută, intrinsecă 3. Acţiune
fără prim pasaj
chinidinică
hepatic (BD : 40- • oxprenolol 4. Cardio-
50%; selectivitate
• celiprolol • oxprenolol
• lipofile 
absorbţie bună • pindolol • metoprolol
• atenolol
(90%), prim pasaj • bopindolol
hepatic intens • celiprolol
(BD : 30-40%; • penbutolol
• metoprolol
 Blocantele -adrenergice ca
antihipertensive

Mecanism de acţiune: Asocieri avantajoase:

- diuretice;
- scăderea debitului cardiac; -vasodilatatoare directe;
- blocarea unor formaţiuni  - 1-blocante selective, dihidropiridine,
-adrenergice centrale; neurosimpatolitice

- scăderea secreţiei de renină;

Contraindicaţii:
- creşterea sensibilităţii • insuficienţa cardiacă decompensată;
baroreceptorilor; • bradicardie excesivă;
-scăderea eliberării de • bloc atrioventricular;
noradrenalină (anularea feed-back- • şoc cardiogen;
ului pozitiv) • angină vasospastică;
• sindrom Raynaud;
Avantaje: • copii, perioada de alăptare;
-hipertensiune la tineri, cu reninemie
crescută;
-HTA asociată cu angină pectorală şi
aritmii;
 2. ANTIHIPERTENSIVE cu ACŢIUNE VASODILATATOARE DIRECTĂ

2.1. Arteriolodilatatoare
 HIDRALAZINA, DIHIDRALAZINA
- Produc relaxarea musculaturii netede direct, scad rezistenţa periferică cu
scăderea tensiunii arteriale.
- Prin mecanism compensator se declanşează creşterea tonusului simpatic cu:
creşterea frecvenţei cardiace

creşte consumul de oxigen

creşte secreţia de renină

creşte secreţia de aldosteron

creşte volumul plasmatic

se instalează toleranţă prin mecanism compensator

 Efecte secundare:
- palpitaţii,acuze gastrice, cefalee
- Polinevrite (antagonizează vit B6 în periferie)
- Colagenoze

Utilizări:
- Toate formele de HT
- De elecţie în HTA cu azotemie, glomerulonefrită.

CI:
- Cardiopatie ischemică
- Tahicardie,
- IC, insuf renală: cu precauţie
- Ateroscleroză cerebrală
  Alte vasodiltatoare directe
Deschizătorii canalelor de K
Deschidere: ATP , ADP  Deschizătorii canalelor KATP
Închidere: ATP  Închizătorii canalelor KATP

CROMAKALIM
PINACIDIL (PINDAC)
NICORANDIL: ”efect dublu" - deschiderea canalelor KATP + donor NO
MINOXIDIL (LONITEN) – hirsutism. Se utilizează în cazuri refractare la alte
tratamente.
DIAZOXID (HYPERSTAT) - cresterea glicemiei (scade eliminarea insulinei
din pancreas)
2.2. Vasodilatatoare arteriolo- venoase
NITROPRUSIAT DE SODIU- Eliberare NO
Utilizări:
-Crize HT grave, cu edem pulmonar
-IM sau şoc cardiogen cu umplere crescută a ventricolului stâng şi debit cardiac
scăzut.
administrat timp îndelungat sau repetat duce la apariţia de efecte toxice datorită
acumulării de SCN- în urma metabolizării hepatice.
Efecte secundare:
-greaţă,vomă, palpitaţii
-Contracţii musculare;
-Colaps, în caz de supradozare.
2.3.Blocanţii canalelor de calciu
Clasificare după structură
Canale de Ca voltaj dependente: 2. Mecanism de acţiune
 tip L (miocard, vase) • Inhibă influxul de Ca++ prin blocarea
(1) Fenilalchilamine:
 tip N (neuronal) canalelor de Ca voltaj dependente
•VERAPAMIL,
 tip 2) Dihidropiridine:
T (neuronal şi muşchi)
•GALOPAMIL, •NIFEDIPINA
•NITRENDIPINA
•NISOLDIPINA
•AMLODIPINA
• FELODIPINA,
• ISRADIPINA
•NIMODIPINA
•LACIDIPINA (3) Benzothiazepine:
• DILTIAZEM
(4) Difenilpiperazine:
• FLUNARIZINA
• CINARIZINA
• LIDOFLAZINA
3. Efecte farmacologice :
(1) Musculatura netedă
a.) vase periferice - relaxare; artere > vene  RTP  TA 
b.) coronare - vazodilatare
(2) Miocard
Funcţia normală este dependentă de influxul Ca++
a.) nod SA - bradicardie (frekvenţa )
b.) nod AV - efect dromotrop negativ
c.) contractilitate - efect inotrop negativ  necesar O2 
(3) Muscukatura scheletală
În doze terapeutice antagoniştide Ca++ nu influenţează contracţia
EFECTE CARDIOVASCULARE
1. Rezistenţa coronariană
NIFEDIPINA > DILTIAZEM > VERAPAMIL
2. Rezistenţă vasculară periferică
NIFEDIPINA = DILTIAZEM > VERAPAMIL
3. Efect inotrop negativ
VERAPAMIL > DILTIAZEM >>> NIFEDIPINA
4. Activitate asupra nodului SA
DILTIAZEM > VERAPAMIL (NIFEDIPIN, tahicardie reflexă)
5. Conducerea AV
VERAPAMIL > DILTIAZEM (NIFEDIPINA fară efect)
Blocanţii canalelor de calciu

4. Indicaţii
Angina pectorală, HTA, tahiaritmii supraventriculare
5. Efecte adverse
Vasodilatare extremă  hiperemie facială, cefalee, ameţeli
prurit, bradicardie, bloc AV (verapamil), insufcineţă cardiacă
6. Contraindicaţii
Allergie,sarcină trimestrul I, lactaţie, şoc cardiogen,stenoză aortică, hipotensiune,
bradicardie extremă,IMA, bloc AV (verapamil)
7. Interacţiuni
Beta-blocanţi  IC, bloc AV
Cimetidin, fentanyl  efect hipotensor
 nivelul de chinidină,  nivelul de digoxin, cyclosporin
Phenobarbital, phenytoin, rifampicin   nivelul antagoniştilor Ca++
 3. Medicamente care acţionează asupra
sistemului renină-angiotensină-aldosteron

Inhibitorii -blocante
ECA Angiotensinogen
-
+
Renina
Medicaţie
+ de elecţie- în HTAAngiotensinã
Bradikininã
asociată
I
cu:
• boli vasculare periferice;
+ Enzima de conversie
a angiotensinei
+ Antagonistii AT 1
-
• insuficienţă cardiacă (efect miocardo-protector prin prevenirea
Peptide inactive
-

hipertrofiei ventriculului stâng); Angiotensinã II Peptide

• nefropatie diabetică
Bradikininã (ameliorarea funcţiei
+ renale, datorită
Angiotensina II

PGE2
+
vasodilataţiei arteriolare glomerulare )
Aldosteron
- - tonusul

!
simpatic
PGI2
+
-
Natriurezã RVP volemia

INTERACŢIUNI
MEDICAMENTOASE
 Sistemul renină-angiotensină-
aldosteron (SRAA)
angiotensinogen
renina

angiotensina I

ACE

angiotensină II (ANG II)

angiotensina III

aldosterona
 SRAA- fiziologie
2 sisteme de renină-angiotensină-aldosteron

Circulant Tisular
- ECA la nivel endotelial - chimaza tisulară

AT II

Circulantă Tisulară
-t1/2 <1 min - t 1/2 zile
- cc: pmol - cc: nmol
 Efectele AT II
 Modificarea rezistenţei vasculare periferice EFECT PRESOR
RAPID
- Vasoconstricţie directă
- Stimularea transmisiei noradrenergice periferice
- Creşterea tonusului simpatic central
- Eliberarea catecolaminelor din suprarenale
 Modificarea funcţiei renale EFECT PRESOR
LENT
- stimularea directă a reabsorbţiei de Na la nivelul tubilor proximali
- creşterea secreţiei de aldosteron
- schimbarea hemodinimicii renale
 Modificări structurale în sistemul cardio-vascular
HIPERTROFIE
- creşterea protooncogenelor
- stimularea factorilor de creştere
- creşterea sintezei de matrice extracelulară
3.1 Clasificarea IECA şi principalii parametri farmacocinetici
Clasificare în funcţie de structură:
1. Cu grupare –SH:
- captopril
- fentiapril
- pivalopril
- zofenopril
2. Cu grupare dicarboxil:
- benazepril
- cilazapril
- enalapril
- lisinopril
- moexipril
- perindopril
- quinapril
- ramipril
- trandolapril
3. Cu conţinut de fosfor: fosinopril
 Farmacocinetica IECA
 Prodroguri, exceptând captoprilul şi lisinoprilul
 Singurul compus hidrofil este lisinoprilul
 Absorbţia perorală diferită.
- rapid cu Bd mare: captopril, enalapril, quinapril, ramipril
- absorbţie slabă: benazepril, fosinopril, lisinopril
 T1/2 diferit: cel mai scurt captopril, cel mai lung ramipril
 Eliminare: predominent renală, exceptând spiraprilul (hepatic),
benazeprilul, fosinoprilul, quinaprilul (renală/hepatică)
 Legare de proteine: diferită, se leagă 90%: benazeprilul,
fosinoprilul, spiraprilul
 Farmacodinamia
 Mecanism de acţiune
- IECA se leagă competitiv de enzima de conversie a angiotensinei,
formând un complex. Fixarea se face de cele două sedii de legare
de pe proteina enzimatică printr-o grupare carboxil şi printr-o altă
grupare în funcţie de compus: sulfhidril, carboxil, fosfinat.
- Prin blocarea enzimei de conversie a angiotensinei este inhibată
transformarea AT I în AT II şi creşte nivelul de bradikinină
ATI Bradikinină ↑
ECA

AT II ↓ IECA peptide inactive

PAI-!, VCAM-1, ET-1, MCP-1 t-PA, NO, PGE2

 Efecte principale şi adverse,
contraindicaţii, interacţiuni
Vasodilataţie – scăderea presiunii arteriale

Inhibarea proliferării miocardice şi vasculare

 Indicaţii clasice: HTA, insuficienţa cardiacă, post IMA
 Indicaţii noi: tratamentul şi profilaxia nefropatiilor (predominent
(
diabetice), ateroscleroză
 Efecte adverse, contraindicaţii: alergii, hipovolemie, stenoză bilat.
de A. renală, astm bronşic, angioedem, neutropenie,
agranulocitoză, hiperkaliemie, icter colestatic, fetotoxicitate
 Interacţiuni: K, AINS, Li, prelungirea QTc-droperidol, tioridazin,
dolasetron, sotalol
 SISTEMIC TISULAR
Ficat Ţesuturi
ANGIOTENSINOGEN
Tripsina Renina tisulară (izorenina)
Kalikreina Prorenina Catepsina G
Plasmină Tonina (Kalikreina rK2)
Crioactivare ANGIOTENSINA I
Renina renală
Enzima de conversie circulantă Enzima de conversie tisulară
( IECA ) (chimaza)
ANGIOTENSINA II
Carboxipeptidază Aminopeptidază
Fragmente inactive Fragmente active
Receptorii ATII AT III (2-8)
(R-AT1, -AT2, -AT3,-AT4) ATIII (1-7)
AT IV (3-8)
Inactivare prin Răspuns Modulare genică:
internalizare celular -angiotensinogen
-renină
-enzimă de conversie
 Efectele IECA în nefropatia diabetică
- scad TA
- scad presiunea intraglomerulară
- scad hiperfiltrarea
-diminuează sinteza procolagenului, a citokinelor
proinflamatoare
-diminuă depunerea macromoleculelor mezangiale
- încetinesc injuria tubulo-interstiţială
- scad proteinuria
 3.2. Clasificarea ARAT
SALARAZINA
-Octapeptid analog AT II
- administrată în perfuzie i.v. scade TA la bolnavii cu nivel crescut de
renină/angiotensină.
-Este agonist parţial al Rp AT II, dar îm prezenţa unei cantităţi mari de AT II
funcţionează ca antagonist şi blochează efectele ei.
-Se utilizează în scop diagnostic.
 Antagonişti competitivi:  Antagonişti necompetitivi:
- losartanul - irbesartanul
- eprosartanul - valsartanul
- telmisartanul - candesartanul
NU SCAD EFECTUL MAXIM REDUC SEMNFICATIV
ANGIOTENSINIC RĂSPUNSUL MAXIM LA
STIMULUL AGONISTULUI
(ocuparea unui locus
(modificări conformaţionale care
intramembranar care poate fi previn legarea agonistului, legare
acoperit de spaţiul ocupat de strânsă şi disociere lentă)
agonist, disociere rapidă de pe
receptor)
 II. Antagoniştii receptorilor de
angiotensină
 Mecanism de acţiune
1. Blocarea receptorilor AT1
2. Modularea canalelor de K+ prin blocarea
canalelor K-ATP-dependente din peretele
vascular
3. Stimularea R-AT2 prin AT II acumulată, în
urma blocării R-AT1 ducând la vasodilataţie
 Diferenţa farmacologică in vivo între
ARAT şi IECA
ARAT IECA
R-AT1 Inhibare directă -
Activitate ECA - Inhibare directă
Renina ↑ ↑
plasmatică
AT II plasmatică ↑ ↓
R-AT2 Stimulare Inhibare
Bradikinina ↑
Tuse seacă Nu Da
 Clasificarea ARAT şi parametri
farmacocinetici
 Legarea de receptori: antagonişti competitivi şi
necompetitivi
 Absorbţie, biodisponibilitate, metabolizare, eliminare
diferită
 Prodroguri: losartanul, candesartanul şi olmesartanul
 T1/2 scurt: losartanul, valsartanul, eprosartanul

 T1/2lung: irbesartanul, candesartanul, telmisartanul,

olmesartanul
 Farmacodinamie, indicaţii, efecte
adverse, contraindicaţii, interacţiuni
 Vasodilataţie, scăderea RVP, scăderea TA, scăderea
secreţiei de aldosteron: ↓ Na+, volemia

scăderea eliberării de NA din vezicule presinaptice,

scăderea eliberării de ET, inhibarea factorilor de creştere,

factorilor chemoatractanţi
 Indicaţii: HTA, insuficienţa cardiacă, nefropatii
 Efecte adverse=IECA exceptând tusea
 Contraindicaţii, interacţiuni=IECA
Vă mulţumesc !