Farmacie CL 3

Descărcați ca pptx, pdf sau txt
Descărcați ca pptx, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 25

Simpatomimetice si Simpatolitice

Dr. farm. Mariana Schmid


RECEPTORI (R)

• Definitie: sunt complexe de macromolecule (proteice, glicoproteice


sau acizi nucleici - ADN), preformate, specifice pentru agonisti
endogeni fiziologici (mediatori chimici); se gasesc la nivel celular
(membrana, citoplasma, nucleu);
• Deoarece medicamentele se comporta ca agonisti sau antagonisti pe
receptori, acestia au fost denumiti in farmacologie
Farmacoreceptori.
• Interactia medicament (M) – farmacoreceptor (R) are loc cu formarea
complexului MR si cu aparitia efectului biologic al medicamentului
(actiunea farmacodinamica)

M + R ↔ MR ➡️ Efect + (M + R)
Agonistii activeaza R, au afinitate pentru R si activitate
intrinseca
Antagonistii blocheaza R, au afinitate pentru R, dar nu
au activitate intrinseca

Agonistii: fiziologici si farmacologici


Antagonistii: exclusiv farmacologici
Receptorii adrenergici sunt glicoproteine, cu mase diferite:
subtipul alfa – masa de 80 000 daltoni
subtipul beta – masa de 60 000 daltoni
• Receptorii prezinta 2 sedii necesare pentru functia lor:
• Un sediu de legare, pentru agonistii si antagonistii competitivi, care au
afinitate specifica pentru respectivul tip de receptori;
• Un sediu efector, activat de agonisti.

Antagonistii competitivi au acelasi sediu de legare pe R ca si


agonistii
Antagonistii necompetitivi – sediu de legare diferit.

 sediul de legare este complementar chimic, electric sau spatial cu


molecula agonistului fiziologic sau farmacologic
R
membranar
Situarea R pe membranele celulare este posibila:
- la nivelul unei sinapse (R sinaptici): R pentru neuromediatori
- in afara sinapselor (R extrasinaptici): R pentru mediatori
umorali (ex. hormoni).
• Sinapsa este locul de legare intre doua celule, intre care se afla un
spatiu numit fanta sinaptica;
• Transmiterea informatiei intre celule,
la nivelul sinapselor, se face prin
intermediul mediatorilor (mesagerilor)
chimici
• Sinapse:
• interneuronale (neuron-neuron)
• neuroefectoare (neuron-celula efectoare =
cel. musculara, secretoare)
R sinaptici sunt situati:
- pe membrana postsinaptica (R postsinapstici – efectori)
- pe membrana presinaptica (R presinaptici – modulatori)

Neuromediatorii chimici se afla in formatiuni (vezicule)


presinaptice; sunt eliberati in fanta sinaptica in momentul
aparitiei potentialului de actiune (PA), care antreneaza influxul
de Ca2+ in vezicule: acestea se deplaseaza dinspre citoplasma
spre membrana presinaptica si elibereaza mediatorul in fanta
sinaptica. Mediatorul va forma complexul MR cu R postsinaptici
efectori, declansand efectul farmacodinamic.
Sinapsa
adrenergica
Domeniul adrenergeic (transmisia adrenergica)

• Neuromediatorii (beta-feniletilamine): adrenalina = epinefrina


(A) si noradrenalina = norepinefrina (NA)
• NA = neuromediator central si periferic;
• A = neuromediator central si hormon secretat de glanda
medulosuprarenala

• R adrenergici sunt de doua tipuri: alfa si beta


• Fiecare tip are subtipuri si forme polimorfe, cu diferite localizari
sinaptice (alfa 1: postsinaptic; alfa 2: pre- si postsinaptic; beta 1, beta
3: postsinaptic; beta 2: pre- si postsinaptic).
Distributia R adrenergici

• In SNC:
• Beta 1 in neuroni;
• Beta 2 in astrocite (celule gliale);
• Alfa 2 postsinaptici in creier;
• Alfa 2 presinaptici in SNV simpatic
• In periferie:
• Beta 1 in inima, rinichi;
• Beta 2 in bronhiole;
• Alfa in vase, sfincter digestiv si urinar, uretere.
Transmisia adrenergica are numeroase functii fiziologice si in cazul
dereglarilor apar implicatii patologice.

Are rol important in reglarea nervoasa;


Intervine in reglarea functiilor organelor interne, in sens antagonic transmisiei
colinergice, contribuind astfel la mentinerea tonusului functional.

La nivel SNC


 Alfa 1: stimulare, vigilenta, raspuns la factori stresanti (efect secundar: agitatie)
 Beta 1: antidepresive
Miocard
 Beta1: efecte pozitive pe functiile cardiace (forta de contractie, excitabilitate, ritm,
conducere)
Vase
 Alfa 1: vasoconstrictie
 Beta 2: vasodilatatie
Bronhiole
 Beta 2: bronhodilatatie
Muschi netezi gastro-intestinali Hipofiza posterioara
Alfa 2, beta 2: relaxare Beta 1: secretie de ADH
Muschi netezi aparat genito-urinar Adeno-hipofiza
si miometru
Alfa 2: secretie hormon de
Alfa 1: stimulare crestere
Beta 2: relaxare
Ochi (muschi radiari) Pancreas endocrin
Iris Alfa 2: hiposecretie de insulina
 Alfa 1: midriaza, presiune intraoculara Ficat
Ciliari Alfa 1: activarea
 Beta 2: acomodare pentru departe glicogenfosforilazei
Capsula splenica (hiperglicemie)
Alfa 1: contractie Beta 2: glicogenoliza
Aparat juxtaglomerular renal (hiperglicemie)
Beta 1: stimularea secretiei de renina Adipocite
(HTA) Beta 1: lipoliza (hiperlipidemie)
Distributia in tesuturi a R adrenergici postsinaptici si corelatia cu efectele

• Alfa-1: ・muschi netezi vasculari (vasoconstrictie),


• muschi netezi genito-urinari (contractie, efect ocitocic, organ sexual masculin - ejaculare),
• muschi neted radiar al irisului (contractie, midriaza activa),
• muschi netezi intestinali (relaxare),
• miocard (creste forta de contractie si excitabilitatea, cu aritmii),
• ficat (glicogenoliza, hiperglicemie);

• Alfa-2: ・pancreas endocrin (hiposectretie de insulina, tendinta la hiperglicemie),


• trombocite (agregare plachetara);

• Beta-1: ・miocard (creste forta de contractie, ritmicitatea si viteza de conducere atrio-ventriculara),


• aparat juxtaglomerular renal (cresterea secretiei de renina)

• Beta-2: ・muschi netezi vasculari, bronsici, gastrointestinali, genito-urinari (vasodilatatie,


bronhodilatatie, relaxare, efect tocolitic),
• ficat si muschi striat (glicogenoliza cu hiperglicemie);

• Beta-3: ・tesut adipos (lipoliza si hiperlipidemie).


Efectele activarii R adrenergici presinaptici

• Alfa-2:
• reducerea eliberarii NA in fanta sinaptica, cu scaderea tonusului
simpatic;
• Beta-2:
• cresterea eliberarii NA in fanta sinaptica, cu ridicarea tonusului
simpatic.
SIMPATOMIMETICE (Smim)

• Locul actiunii: domeniul adrenergic periferic: sinapse


neuroefectoare simpatice de la nivelul:
• miocardului,
• muschilor netezi
• glandelor exocrine (cu exceptia glandelor sudoripare)

• Mecanismul actiunii:
• Direct (asupra R) – Smim de tip adrenomimetic
• Indirect (intervin in metabolismul neuromediatorilor chimici) – Smim de
tip neurosimpatomimetic.
Clasificarea adrenomimeticelor in functie de utilitatea terapeutica

 Vasoconstrictoare generale (in hipotensiune arteriala acuta sau cronica):


 NA (noradrenalina), A (adrenalina), efedrina, fenilefrina, metoxamina

 Vasoconstrictoare locale (decongestionante ale mucoaselor oculara si nazala):


 A, efedrina, fenilefrina, nafazolina, xilometazolina, oximetazolina, tetrizolina)

 Stimulante cardiace (in soc cardiogen si bloc cardiac):


 A, izoprenalina, dopamina, dobutamina, prenalterol

 Vasodilatatoare periferice (in insuficienta circulatorie periferica hipertona):


 bametan, izoxsuprina, bufenina

 Tocolitice (in travaliu prematur):


 isoxsuprina, hexoprenalina, fenoterol, terbutalina, ritodrina

 Bronhodilatatoare (in astm bronsic):


 A, efedrina, izoprenalina, orciprenalina, terbutalina, salbutamol, fenoterol, salmeterol, clenbuterol

• Pseudoefedrina = vasoconstrictor general, adm. p.o. utilizat ca decongestiv nazal.


SIMPATOLITICE (Slit)

• In functie de mecanismul de actiune:


• ADRENOLITICE – antagonistii R adrenergici
• ALFA-ADRENOLITICE (blocante alfa-adrenergice). Ex.: dihidroergotoxina,
nicergolina, tolazolina, fentolamina, prazosin, doxazosin, terazosin, alfluzosin,
tamsulosin)
• BETA-ADRENOLITICE (blocante beta-adrenergice): Ex.: propranolol, timolol,
atenolol, metoprolol, labetalol, carvedilol

• NEUROSIMPATOLITICE – mecanism indirect, influenteaza


metabolismul NA in sens negativ Ex.: reserpina, guanetidina, alfa-
metildopa

• SIMPATOLITICE AGONISTI PRESINAPTICI ALFA-2 – tip clonidina,


agonisti alfa-2, stimuland recaptarea NA din fanta sinaptica
PARASIMPATOMIMETICE (Colinergice, Colinomimetice)

Domeniul colinergic
• Neuromediator: acetilcolina (Ach)
• Enzima ce catalizeaza biosinteza Ach: colin-acetil-transferaza
• Enzima ce catalizeaza biodegradarea Ach: acetilcolinesteraza
• Receptori colinergici
• Nicotinici N1 si N2
• Muscarinici M1 (SNC), M2 (SNC, miocard), M3 (SNC, glande secretorii
exocrine, muschi netezi cavitari, endoteliu vascular)
• Sinapse colinergice
• Interneuronale (SNC, ganglionare)
• Neuroefectoare (somatice in placa motorie, viscerale in miocard, glande
secretorii exocrine si muschi netezi)
SNV
PS
Efecte de tip colinergic

• Efecte muscarinice – stimulatoare sau inhibitoare


• Muschii netezi (M3):
• Stimulare (contractie): muschi netezi cavitari (bronhii, tub digestiv, vezica urinara), muschi
circulari ai irisului (mioza)
• Inhibitie (relaxare): sfinctere (ale tubului digestiv si vezicii urinare), arteriole
(arteriolodilatatie)
• Glande exocrine (inclusiv glande sudoripare) (M3): stimulare (hipersecretie)
• Miocard (M2): deprimarea tuturor functiilor
• SNC (M1, M5): stimulare

• Efecte nicotinice – stimulatoare


• Centrale (N1): stimularea SNC
• Somatice (N2): stimularea muschilor striati scheletici
• Ganglionare (N1): stimulare - incl. a glandei medulosuprarenale cu cresterea
secretiei de adrenalina
Efecte colinergice la nivelul aparatelor si sistemelor

• SNC (M1, N1): stimulare


• Aparat cardiovascular: deprimare
• Inima (M2): bradicardie si deprimarea conducerii atrio-ventriculare
• Vase: arteriolodilatatie
• Tensiunea arteriala scade.
• Aparat respirator
• Bronhoconstrictie, hipersecretia glandelor bronsice (M3)
• Declansarea crizei de dispnee expiratorie la astmatici
• Aparat digestiv
• Stimularea tonusului si peristaltismului stomacului si intestinului
• Stimularea contractiei cailor biliare si vezicii biliare
• Relaxarea sfincterelor
• Hipersecretia glandelor tubului digestiv; hipersecretie gastrica acida (M3)
• Aparat excretor renal
• Contractia vezicii urinare, destinderea sfincterului
• Ochi
• Mioza activa (contractia muschiului neted circular al irisului)
• Scaderea presiunii intraoculare la administrare locala (M3)
PARASIMPATOLITICE (Antimuscarinice, Colinolitice, vagolitice)

• Anticolinergice periferice (PS litice)


• Anticolinergice centrale (antiparkinsoniene)

• Locul actiunii: sinapsele colinergice


muscarinice neuroefectoare de la nivelul
glandelor exocrine, miocardului si
muschilor netezi
Efecte ale PS liticelor

• Efecte antimuscarinice:
• Miocardul stimulat, prin predominanta tonusului simpatic (blocaj M2)
• Muschi netezi viscerali relaxati (bronhii, tub digestiv, vezica urinara, muschiul
circular al irisului) (blocaj M3)
• Glandele exocrine inhibate (hiposecretie) (blocaj M1, M3)
• Actiuni la nivelul aparatelor si sistemelor
• Aparat digestiv: diminuarea tonusului si peristaltismului; intarzierea golirii
stomacului; actiune antispastica (stomac, intestin, aparat biliar); hiposecretia
glandelor (salivare, gastrice)
• Aparat respirator: bronhodilatatie; scaderea secretiilor glandelor bronsice
• Aparat cardio-vascular: efecte reduse
• Aparat excretor renal: actiune antispastica vezicala si ureterala
• Ochi: midriaza, cresterea presiunii intraoculare; tulburarea vederii pentru
aproape
• Actiunea asupra secretiei gastrice: hiposecretie

S-ar putea să vă placă și