SCHEMA DIAGNOSTICULUI DE LABORATOR

AL INFECTIILOR BACTERIENE
RECOLTAREA SI PRELUCRAREA PRODUSELOR PATOLOGICE
DlAGNOSTIC MICROBIOLOGIC
Examen direct preparat proaspat
frotiu fixat si colorat
Izolare in vitro (medii de cultura) sau in vivo (animal de laborator)
Identificare caractere de cultura (pe mediul lichid si pe mediul solid)
caractere morfologice (dimensiuni, forma, gruparea, prezenta sporilor, a capsulei)
caractere metabolice/biochimice (transformarile suferite de glucide, proteine;
actiunea reductoare a bacteriilor-pe mediile politrope MIU, TSI)
Caractere ANTIGENICE
( reactii Atg-Atc)

caractere de patogenitate (testul coagulazei, fibrinolizinei, fermentarii manitei,

pigmentogenezei, etc)
sensibilitate la bacteriofagi/lizotipia (virusuri bacteriene ce produc liza bacteriilor)
alte caractere
Antibiograma

DIAGNOSTIC IMUNOLOGIC :
Teste de imunitate umorala in vitro sau in vivo
Teste de imunitate celulara in vivo sau in vitro
Identificarea serologica (ex. Identificarea
unei specii sau serotip bacterian) :
Ser standard (Atc)
CULTURA Germen
+
(cu specificitate
Atg ??? cunoscuta de gen,
grup, tip, subtip)

Diagnosticul serologic (metoda indirecta)

investigam reactivitatea organismului
infectat.

SER bolnav + Atg standard

Atc ??? cunoscut
 Exemplu de identificare serologica (antigenica):
- Incadrarea serologica a enterobacteriilor (Escherichia
coli, Salmonella, Shigella), a brucelelor, vibrionilor
holerici, gonococilor, etc.

Exemple de diagnostic serologic :

- Dg serologic al febrei tifoide si paratifoide A, B
reactia WIDAL
- Serodiagnosticul brucelozei reactia WRIGHT
- Dg serologic al tifosului exantematic reactia
WEIL-FELIX.
 Diagnosticul serologic are sens numai in infectiile cu
evolutie prelungita sau cronica Atc depistati in serul
bolnavului au semnificatie clinica daca traduc experienta
imuna dintr-o infectie actuala; ei sunt fara importanta pentru
diagnostic sau prognostic daca au aparut dupa vaccinare.
In diagnosticul serologic se vor preleva doua seruri :
- Serul I de debut
- Serul II de convalescenta (recoltat dupa 10-14 zile de la
prima recoltare). Ambele prelevate se vor testa concomitent.
- ???
- Trebuie sa observam/urmarim dinamica Atc in timp sa
vedem daca avem diferente intre titrul serului I si cel al serului
II titrul serului II sa creasca cu cel putin 4 dilutii/trepte
binare putem afirma ca avem un raspuns imun
CATEGORII DE DILUTII UTILIZATE IN REACTIILE SEROLOGICE

Dilutii logaritmice (dilutii cu rata 10) - exemplu

Nr. 1 2 3 4 5
tub/godeu

Diluent 1.8 1.8 1.8 1.8 1.8

(ex.ml) 0.2 ml 0.2 0.2 0.2
se elimina
Produs 0.2 0.2 ml
patol. (ml)

Dilutia 1/10 1/100 1/1 000 1/10 000 1/100000

obtinuta
10 10 10 104 105
 Dilutii binare (cu rata 2) - exemplu

Nr. 1 2 3 4 5
tub/godeu

Diluent 1 1 1 1 1
(ex.ml) 1 ml 1 1 1
se elimina
Produs 1ml
patol. (ml)
1

Dilutia 1/2 1/4 1/8 1/16 1/32

obtinuta
 REACTIA DE AGLUTINARE
Reactia de aglutinare a fost propusa ca tehnica in 1896 de Widal si este una dintre
reactiile Atg-Atc cea mai adesea folosita in practica.
Aglutinarea reprezint fenomenul de agregare a unor particule prin intermediul
anticorpilor.
In reacia de aglutinare antigenul face parte
- in mod natural din suprafaa unor structuri particulate care aparin unor ageni
infecioi, eritrocitelor sau
- fixat artificial pe hematii sau particule anorganice (polistiren latex).
Anticorpii specifici adugai la suspensia alctuit din astfel de particule se combin
cu antigenele de suprafa pe care Ie leag mpreun constituind agregate vizibile
numite AGLUTINATE.
In anumite situatii particulele pot fi acoperite natural de Atg de testat avand loc o
AGLUTINARE DIRECTA
In alte cazuri anumite particule inerte (bentonita, latexul) sau hematiile constituie
suportul pentru fixarea artificiala a unor Atg solubile realizand o AGLUTINARE
INDIRECTA.

Fenomenul de aglutinare depinde de valenta Atc (Atc din clasa Ig M sunt mult mai
aglutinanti decat cei Ig G).
 AGLUTINAREA DIRECTA
PRINCIPIU - Aglutinara directa se realizeaza in principal prin reactia dintre
antigenele naturale ale unor particule si anticorpii specifici.

APLICATII - in bacteriologie si imunologie

Identificarea Atg bacteriene Evidentierea Atc specifici

(identificarea serologica) (diagnosticul serologic)
cu ajutorul serurilor standard din serul pacientilor, in prezenta
obtinute pe animale imunizate unor suspensii microbiene
cu antigenele respective cunoscute (standard)

TEHNICA REACTIEI Aglutinarea se poate obtine prin 2 proceduri

AGLUTINAREA PE LAMA
- o pictur din serul aglutinant standard, n care se emulsioneaz o
poriune din cultura germenului de identificat suspensie omogen AGLUTINAREA IN TUBURI
se imprim lamei o micare de nclinare
se las n repaus 1-2 minute - utilizat fie pentru confirmarea
aglutinri pozitive pe lam
- CORESPONDEN IMUN ntre Atg de identificat i Atc standard grunji (identificarea serologic),
R+ - fie pentru stabilirea titrului de
- cnd suspensia rmne omogen-tulbure R anticorpi din serul bolnavului, n
cadrul serodiagnosticului.
- MARTORUL o picatura ser fiziologic + se suspensioneaza o ansa din
cultura de identificat trebuie sa prezinte un aspect tulbure, fara grunji
 In identificarea serologic se efectueaz dilutii succesive din serul
aglutinant cunoscut (de la diluia 1/10 pn la titrul indicat pe fiol) + n
contact cu cantiti constante de Atg necunoscut (reprezentat de cultura
germenului n suspensie) incubarea stabilirea titrului anticorpilor
aglutinani (ultima diluie a serului standard care a mai aglutinat antigenul).
Daca acest titru corespunde cu cel de pe fiol sau este cel puin jumtate
din acesta, se concluzioneaz asupra corespondentei Atg-Atc.

Pentru stabilirea titrului de anticorpi din serul bolnavului (diagnosticul

serologic) se parcurg urmtoarele etape: ntr-o serie de tuburi se introduc
volume constante din diluii crescnde ale serului de testat + un volum
constant din suspensia de antigen standard incubare se citete
reacia: dilutia cea mai nalt a serului de bolnav la care se mai noteaz
prezena grunjilor stabilete titrul anticorpilor aglutinani.

Reacia de aglutinare este folosit pentru diagnosticul serologic al unor

afeciuni cum sunt: febrele tifoide i paratifoide (reacia Widal).
 REACTIA WIDAL
PRINCIPIU - evidenierea aglutininelor O i H n serul bolnavilor afectai de febra
tifoid i paratifoid.

a) Aglutinare de tip H (hauch=val) : produsa

de o suspensie de celule bacteriene flagelate in
cursul careia se formeaza flocoane bacteriene
mari si laxe;
*Atg flagelare aglutineaza (flageli lor
bacterieni) interactioneaza cu Atc specifici

b) Aglutinarea de tip O sau somatica (ohne

hauch=fara val) : produsa de bacteriile imobile;
se formeaza conglomerate celulare
dense,compacte, in care celulele bacteriene
reactioneaza prin intermediul Atg somatice
reprezentate de LPS(lipopolizaharide=
componente majore ale suprafetei celulelor
Gram-).
*Atg somatice interactioneaza cu Atc
specifici serici.
Materiale necesare:
Atg standardizate O, H
- suspensie celulara alcoolata O ( 500 mil cel/ml) si
- suspensie celulara formolata pentru H (500 mil/ml))
Dilutii seriate ale serurilor de la bolnavi
 TITRUL aglutinant al serului = inversul celei mai mari dilutii care produce o aglutinare
acceptabila.

Ex : daca dilutia de 1/512 a serului produce o aglutinare evidenta

la dilutia imediat urmatoare (1/1024) aglutinarea = absenta

titrul aglutinant este de 512U,
= serul imun contine 512 unitati aglutinante

Titrul aglutinant exprima in nr de unitati aglutinante de Atc/unitata de volum.

Se apreciaza ca numai o crestere progresiva a titrului acestor Atc pledeaza pentru

febra tifoida ; o determinare unica chiar cu titru ridicat, nu ofera nici o siguranta pentru
diagnostic, din cauza prezentei unor Atc la persoanele vaccinate sau la cele care au
avut anterior o infectie oculta.

Valoare diagnostica prezinta aglutininele O, in timp ce aglutininele H persista dupa

vaccinare si au semnificatie redusa.

APLICATIILE REACTIEI WIDAL

- Investigarea sugarilor, copiilor de varsta mica

- Investigarea persoanelor sigur nevaccinate
 AGLUTINAREA INDIRECTA SAU PASIVA

PRINCIPIUL REACTIEI - Reacie ce folosete particule naturale sau artificiale

(hematii, protein stafilococic, latex) ncrcate n vitro cu antigene sau anticorpi
(ca elemente standard) care vor fi aglutinate de ctre anticorpii, respectiv
antigenele corespunztoare din prob.

APLICATIILE TEHNICI
- Identificarea serologica a suselor de bacterii utilizand un ser cunoscut ( ex in
identificarea grupei de streptococ, gonococ prin reactia de coaglutinare, folosind un
ser cu Atc anti-streptococ, anti0gonococ fixati pe proteina A stafilococica)
- Cercetarea Atc anti-bacterieni folosind un Atg standard susele germenilor de
referinta + serul bolnavului determinam fata de care suse este imunizat bolnavul

REACTIA DE COAGLUTINARE
- folosit pentru identificarea serologic a streptococilor, gonococilor
- se efectueaz pe lam : o suspensie n bulion din cultura tulpinii de identificat + o
suspensie de stafilococ cu proteina A, cuplat cu anticorpi specifici anti- gonococi,
(seruri polivalente sau monovalente de grup)
 REACTIA DE COAGLUTINARE
- folosit pentru identificarea serologic a streptococilor, gonococilor
- se efectueaz pe lam

suspensie de
suspensie n stafilococ cu proteina A,
bulion din cuplat cu
cultura anticorpi specifici anti- gonococi,
tulpinii de (seruri polivalente sau
identificat monovalente de grup)

PRINCIPIUL METODEI const in faptul c fragmentul Fc al Atc din serul imun standard
anti-gonococ este fixat anterior pe proteina stafilococic, iar fragmentul Fab rmas liber
reacioneaz cu determinantul antigenic specific gonococului producnd o reacie de
aglutinare vizibil.

APLICATIILE METODEI
- Evidentierea factorului reumatoid - FR
- proteinei C reactive
- ASLO
- Atg HBs (cu latex HBs)
REACTIV PENTRU IDENTIFICAREA
GONOCOCULUI

REACTIV CONTROL NEGATIV

 IDENTIFICAREA
SEROLOGICA A
GONOCOCULUI PRIN
REACTIA DE
COAGLUTINARE
 IDENTIFICAREA FACTORULUI REUMATOID (FR)
PRIN REACTIA LATEX-AGLUTINARE
PRINCIPIULTEHNICII - Particulele de polistiren-latex, nvelite cu IgG denaturate sunt
aglutinate de serurile de bolnav care conin factor reumatoid. Reacia poate fi efectuat pe
lam sau n tuburi
MATERIALE NECESARE
ser de cercetat - se folosesc uzual seruri proaspete; plasma; serul lipemic sau
contaminarea microbian pot cauza rezultate eronate.
Dac nu este posibil efectuarea imediat a testului se va stoca serul maximum pentru
72 ore la + 2 pn la + 8 C. Pentru o depozitare prelungit, se stocheaz prin congelare.
reactiv latex-lgG - este constituit dintr-o suspensie apoas de particule de latex-
polistiren sensibilizate (ncrcate) cu imunoglobuline IgG umane denaturate;
control pozitiv - ser uman care prezint FR;
control negativ - ser uman fr FR.
TEHNICA DE LUCRU
- se pipeteaz pe rnd n cmpurile aflate pe plcua de reacie cte o pictur (50 microlitri)
din urmtorii reactani: control pozitiv, control negativ, proba de ser de bolnav;
- se adaug n fiecare cmp cte o pictur din reactivul latex;
- se amestec reactanii, uor, n fiecare cmp cu ajutorui unei baghete;
- se rotete plcua 2 minute i se citete imediat reacia.
Reacia - = aspect lptos al omogenatului, fr aglutinare ; acelai aspect la controlul
negativ.
Reacia + = apariia grunjilor (aglutinare prezent) la periferia i n mijlocul omogenatului,
care devine clar ; aspect identic la controlul pozitiv.