Resuscitarea Cardio-Respiratorie ALS

Descărcați ca ppt, pdf sau txt
Descărcați ca ppt, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 30

UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE, Iasi

Facultatea de Medicina
Direcţia de curs: Anestezie-Terapie Intensiva SPECIALIZAREA
Radiologie-Imagistică Medicală
An III
Suport de LP

RESUSCITAREA
CARDIO-RESPIRATORIE
ALS
A doua/prima fază a RCR;
Are ca scop:
• Păstrarea funcţiei organelor vitale;
• Promovarea reluării circulaţiei spontane;
• Stabilizarea postresuscitare;
• Protecţia cerebrală postresuscitare;

Se practică cu: echipament


aparatură,
materiale sanitare şi
droguri.
SVA – cuprinde:

1. Defibrilarea ?????? Automat vs manual


2. MCE
3. Eliberarea căilor aeriene şi ventilaţia artificială
4. Obţinerea accesului venos / căi de administrare a
drogurilor
5. Aplicarea algoritmilor de tratament specifici formei de
oprire cardiacă
+
!!! Tratamentul cauzei de oprire cardio-
respiratorie
DEFIBRILAREA
 Termen utilizat pentru a desemna livrarea
nesincronizată cu complexul QRS a unui şoc
electric.

 DEA parte integrantă a suportului vital


bazal (majoritatea opririlor cardiace fiind sau
transformându-se la un moment dat în FV, a carei
tratament de elecţie este defibrilarea )

 Şocul electric depolarizare sincronă,


apoi repolarizare sincronă a miocardului ( "zero
electric")
Tehnica defibrilării

 Poziţia pacientului

 Poziţia resuscitatorului

 Pregătirea şi poziţionarea padelelor

 Atenţionarea

 Energia utilizată

 Verificarea eficienţei
Caracteristicile defibrilării
 Precocitatea
Probabilitatea de succes scade în paralel cu timpul scurs de la instalarea
opririi cardiace
Iniţiată în primele 3-5 min poate dubla sau tripla şansele de succes a RCR

 "Shock first vs. CPR first"


Dacă nu a fost posibilă în primele 5 min de la instalarea opririi cardiace se
recomandă 2 min de RCR înaintea defibrilării
 Scurtarea intervalului între ultima compresie sternală şi
şoc
"1- shock protocol"

! 2005 – Nu se mai recomandă verificarea ritmului


pe monitorul ECG imediat după defibrilare
Majoritatea victimelor trec imediat postresuscitare
printr-o perioadă de asistolie sau AEFP 2 min
RCR imediat postdefibrilare
Energia utilizată în defibrilare
 curent monofazic – iniţial 360 J şi continuă cu aceeaşi
energie la următoarele şocuri.

 curent bifazic - iniţial o energie de 200 J, apoi energii


crescânde de 300 J şi 360 J.

! FV/TV fară puls recurentă – valoarea energiei utilizate pt


următorul şoc va fi aceea care a convertit ritmul
Eliberarea căii aeriene şi ventilaţia artificială

Se face prin instrumente medicale:


Pipe oro/nasofaringiene

Măşti faciale – balon autogonflabil


Intubaţia traheală
Metode alternative: masca laringiană, obturator esofagian,combitub-
ul, traheostomia

*Avantaje intubaţie orotraheală:


-eliberarea şi menţinerea patenţei căii aeriene
-protecţie faţă de aspiraţia de conţinut gastric
-administrare de O2 100%
-cale de administrare droguri
-acces de durată la cale aeriană
-aspiraţia traheală
Semne clinice de intubaţie traheală
corectă

vizualizarea trecerii sondei printre


corzile vocale

expansiune toracică simetrică

murmur vezicular prezent egal bilateral

prezenţa vaporilor de apă pe sondă la


ventilaţie

lipsa zgomotelor aerice în epigastru


CARACTERISTICILE VENTILAŢIEI
MECANICE ÎN SVA LA ADULT

 Volum curent 6-8ml/kg

 Frecvenţa 8-10/minut

 Oxigen 100%

 Fără PEEP

 Nu se întrerupe masajul cardiac


extern pentru ventilaţie
Căi de administrare a drogurilor în RCR

Calea intravenoasă
periferică – cale
standard

Calea intraosoasă Adrenalina


Atropina
Xilina
Calea intravenoasă Vasopresina
centrală Bicarbonatul de sodiu
Amiodarona
Calea intratraheală Procainamida
Sulfatul de magneziu
Dopamina
Soluţii volemice
Administrare endotraheală

 administrarea se face prin instilare pe sonda traheală

 doză de 2-2,5 ori mai mare decât la administrarea iv

 drogurile se diluează în NaCl 0,9% 5-10ml

 5 ventilaţii viguroase cu balonul autogonflabil

! NAVEL
NALOXONE
ATROPINE
VASOPRESSIN
EPINEPHRINE
LIDOCAINE
Algoritm de tratament
Forme electrice de oprire cardiacă

 Fibrilaţia ventriculară

 Tahicardia ventriculară fără puls Şocabile

 Activitatea electrică fără puls:


• Disociaţia electro-mecanică
•Pseudodisociaţia electro-mecanică
•Ritmul idio-ventricular
•Ritmuri de scăpare
Nonşocabile
•Bradiasistolia

 Asistolia

! Identificarea formei electrice de oprire cardiacă


permite aplicarea algoritmului optim de RCR
Fibrilaţia ventriculară/ Tahicardie ventriculară
fără puls
Fibrilaţia ventriculară/ Tahicardie ventriculară
fără puls
Activitate electrică fără puls
Asistolia

S-ar putea să vă placă și