Măsurarea, notarea si reprezentarea grafică a functiilor vitale si

vegetative

Functiile vitale:
 Includ: respiratia, pulsul, tensiunea arteriala si temperatura
 Sunt frecvent utilizate ca indicatori ai starii de sanatate sau de boala
Cand se masoara functiile vitale:
 Cand intervine o schimbare in starea de sanatate a unei persoane;
 Cand este admis intr-o unitate spitaliceasca;
 Inainte si dupa proceduri invazive de diagnostic;
 Inainte si dupa interventii chirurgicale;
 Inainte si dupa administrarea medicamentelor care au efect asupra sistemului respirator si
cardiovascular;
 Inainte si dupa efectuarea interventiilor de ingrijire care pot influenta functiile vitale;
Rolul asistentei in masurarea functiilor vitale:
- Sa pregateasca material si instrumentar corespunzator si in stare de functionare;
- Sa pregateasca pacientul din punct de vedere fizic;
- Sa pregateasca psihic pacientul;
- Sa asigure conditii de microclimat care sa nu influenteze functiile vitale
 Sa cunoasca variatiile normale ale functiilor vitale, in functie de sex si varsta
 Sa cunoasca antecedentele medicale ale pacientului si tratamentele prescrise
 Sa respecte frecventa de evaluare a functiilor vitale in raport cu starea pacientului
 Sa comunice medicului modificarile semnificative ale functiilor vitale
 Masurarea si notarea respiratiei

A respira=nevoia fiintei umane de a capta oxigenul din mediul inconjurator,necesar proceselor de

oxidare din organism si de a elimina dioxidul de carbon,rezultat din arderile celulare .

Scop:evaluarea funcţiei respiratorii a pacientului fiind un indiciu al evoluţiei bolii , al apariţiei unor
complicaţii şi al prognosticului.
Elemente de apreciat
- Tipul respiraţiei;
- Amplitudinea mişcărilor respiratorii;
- Ritmul ;
- Frecvenţă;
- Zgomotele respiratorii ;
- Simetria miscarilor respiratorii;
Amplitudinea-este data de volumul de aer care patrunde si se elimina din plaman la fiecare
respiratie.Din acest punct de vedere respiratia poate fi profunda sau superficial.
Ritmul –reprezinta pauzele egale dintre respiratii;respiratia este ritmica
Zgomotele respiratorii-normal respiratia este linistita;in somn devine mai zgomotoasa
Simetria miscarilor respiratorii-ambele hemitorace prezinta aceeasi miscare de ridicare si coborare
in timpul inspiratiei si expiratiei.
Tipuri de respiratie:
-costal superior-intalnit la femeie, prin ridicarea partii superioare a cutiei toracice, datorita maririi
diametrului anteroposterior in timpul inspiratiei;
-costal inferior, intalnit la barbat, prin marirea diametrului lateral al cutiei toracice;
-abdominal-la copii si varstnici prin marirea diametrului vertical al cutiei toracice;
Materiale necesare
- ceas cu secundar;
- pix cu pastă verde;foaie de observatie;
Pregatirea pacientului:
- Aşează pacientul în decubit dorsal , fără a explica tehnica ce urmează a fi efectuată;
- Se masoara respiratia concomitant cu celelalte functii vitale daca apar schimbari in starea
pacientului, daca pacientul are o afectiune cardio-pulmonara, sau primeste oxygen ori primeste
 medicamente care afecteaza fiziologia respiratiei.
Efectuarea procedurii
- Se observa miscarile de ridicare si coborare a toracelui;
- Se numara miscarile de ridicare a toracelui(inspiratiile) timp de 30 secunde si se inmulteste cu 2
pentru a afla rata pe minut;
- Plasarea mâinii, cu faţa palmară pe suprafaţa toracelui;
- Numărarea inspiraţiilor timp de un minut;
Reprezentarea grafica:
- Consemnarea valorii obţinute printr-un punct pe foaia de temperatură (fiecare linie orizontală a
foii reprezintă o respiraţie);
- Unirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioară pentru obţinerea curbei
- in alte documente medicale se poate nota cifric valoarea obţinută, cât şi caracteristicile respiraţiei:
Ex. Rs = 20 resp/min
Rd = 18 resp/min de amplitudine medie, corespunzătoare, ritm regulat
Aprecierea celorlalte elemente ale funcţiei respiratorii se face prin simpla observare a mişcărilor
respiratorii.

Interpretare
Frecventa respiratiei
- reprezinta numarul de respiratii pe minut
- este influentata de varsta si sex
la nou-nascut 30-50 r/min
la 2 ani 25-35 r/min
la 12 ani 15-25 r/min
adult 16-18 r/min
varstnic 15-25 r/min
In stare fiziologica curba respiratorie merge paralel cu cea a temperaturii si pulsului.
Repiratie normala

Patologic:
Dispnee =dificultate de a respira, sete de aer (modificarea unuia sau mai multor parametri
respiratori:frecventa,ritm,amplitudine)
Dupa frecventa, amplitudinea si ritmicitatea respiratiei, deosebim urmatoarele tipuri de dispnee:
Tahipnee-dispneea cu acelerarea ritmului respirator ,frecventa respiratorie peste limita normal;
Bradipnee –dispneea cu rarira ritmului respirator, frcventa respirarorie sub limita normal;
Dispneea Cheyne –Stokes se caracterizata prin alternanta de polipnee neregulata ca amplitudine, cu
apnee care poate dura 10-30 de secunde(creste amplitudinea si frecventa ajungand pana la maxim,apoi
scad treptat urmata de apnee si ciclul se reia) Apare in ateroscleroza sistemica, hipertensiunea
intracraniana, hemoragii cerebrale, tumori.

Dispneea Kussmaul-este o respiratie in patru timpi egali (inspir-pauza-expir-pauza)-inspiratie ampla

profunda,zgomotoasa urmata de expiratie sacadata si ciclul se reia;apare in starile de acidoza diabetic.

Dispneea Biot-se caracterizeaza prin miscari respiratorii normale intrerupte periodic de apnee-5-
30sec.;este intalnita in septicemii,meningite.
Notare pe foia de temperature
Evaluarea eficacitatii procedurii
rezultate asteptate /dorite
-rata respiratiei in repaus este in limitele normale caracteristice varstei
-respiratia se face pe nas ,este linistita ,fara zgomote ,fara efor
-tegumentele si mucoasele sunt normal colorate ,pacientul este constient ,orientata in timp si spatiu-
rezultate nedorite
-rata respiratorie este mai mare sau mai mica fata de valorile normale caracteristice varstei
-pacientul trece printr-o detresa respiratorie manifestata prin : zgomote respiratorii anormale
,efortrespirator ,utilizarea muschilor respiratori accesori ,ortopnee,piele palida sau cianotica ,pierdere
decunostinta
-pacientul poate avea una sau mai multe probleme de dependenta
 Pulsoximetria.

Poate fi continua sau intermitenta si este o procedura simpla si noninvaziva de monitorizarea a

saturatiei in oxigen a sangelui arterial. Masurarea neinvaziva se va nota cu SpO2 iar cea invaziva cu
SaO2.
Pulsoximetrul se poate pune pe deget sau pe lobul urechiei. Rezultatele pot fi afectate daca exista o
slaba perfuzare vasculara a regiunii pe care se aseaza pulsoximetrul, cum este la pacientii care prezinta
modificari ale debitului cardiac.
Materiale necesare:
- pulsoximetru
- paduri alcoolizate, acetona, daca este nevoie

Implementare:
- se explica procedura pacientului;
- asistenta se va asigura ca pacienta nu are unghii false sau oja ( se va sterge oja);
- pulsoximetrul se poate aseza si perpendicular pe unghie daca aceasta este prea mare
- se pozitioneaza mana pacientului la nivelul inimii pentru a elimina pulsatiile venoase care pot
altera rezultatul;
- la copii se poate fixa pulsoximetrul pe deget, la mana sau la picior, cu un leucoplast
- se poneste pulsoximetrul, se asteapta putin si se va urmari masuratoarea;

- pulsoximetrul va afisa saturatia in oxigen cat si pulsul;

- daca se va masura saturatia montand pulsoximetrul pe lobul urechiei, se va masa intai zona timp
de 10-20 secunde cu un pad alcoolizat pentru a imbunatatii circulatia.Se va lasa sa masoare timp
de 3 minute pana se va stabiliza, sau se va masura de mai multe ori, masand de fiecare data zona
 inainte de a aseza pulsoximetrul;
- dupa masuratoare, se indeparteaza pulsoximetrul şi se va sterge cu grija cu un pad alcoolizat;
- daca rata pulsului aratat de pulsoximetru nu corespunde cu cea a pacientului, se poate considera
incorecta si valoarea saturatiei si se va repeta masuratoarea;
- hipotermia, hipotensiunea, vasoconstrictia, miscarea excesiva a pacientului in timpul masuratorii,
lumina excesiva , pot afecta corectitudinea masurarii saturatiei. De asemenea mai pot afecta
acuratetea rezultatului: nivelul crescut de bilirubina care poate da rezultate fals scazute, statutul
de fumator
- daca circulatia la nivelul extremitailor nu permite folosirea pulsoximetrului, acesta poate fi pus la
radacina nasului
- pulsoximetrul nu se va pune pe aceeasi mana pe care este instalata manseta de tensiune a unui
pacient monitorizat deoarece poate afecta rezultatele
- nivelul normal al saturatiei pe care trebuie sa-l afiseze pulsoximetrul este intre 95%-100% pentru
un adult si 93%-100% pentru un nou- nascut la termen sanatos