Flegmonul
Flegmonul
Flegmonul
NURSING SPECIFIC
Flegmonul
FLEGMONUL
- reprezintă o inflamaţie acută a ţesutului celular
subcutanat caracterizat prin:
- tendinţă deosebită spre difuziune;
- lipsa limitării infecţiei;
- necroză masivă a ţesutului.
Localizare:
Zonele predispuse sunt acele regiuni bogate în ţesut conjunctiv lax:
- spaţiul retroperitoneal;
- regiunea submandibulară;
- regiunea retromamară;
- regiunea fesieră.
Un rol deosebit îl are imunitatea precară a organismului, întâlnită de obicei la pacienţii
cu DZ, neoplazici, alcoolici, insuficienţi cardiaci.
Evoluţia flegmonului
Evoluţia flegmonului o putem împărţi în 3 stadii:
I. Debutul
În primele 2 zile :
- edemul este dominant;
- nu există puroi, în ţesutri se reţine un lichid bogat în leucocite şi germeni ptogeni:
- muşchii au o culoare uşor verzuie.
III. Supuraţia
Se constituie după 5 – 6 zile
- odată apărută separă muşchii;
- se întinde de-a lungul vaselor care pot fi erodate prin necroză septică – rezultând astfel
hemoragii grave.
Flegmonul
Clasificare
- Flegmoanele pot fi:
- superficiale - când evoluează în ţesut subcutanat;
- profunde sau aponevrotice;
- totale - când interesează toate structurile unei regiuni –
flegmonul Chassaignac.
Local apare
- tumefiere difuză şi dureroasă - deci e prezentă durerea;
- edem voluminos, dureros;
- tegumente roşii, lucioase, fierbinţi.
- între a 3-a şi a 5-a zi de evoluţie pot apărea ulceraţii.