Tulburari de Ritm Cardiac

Descărcați ca ppt, pdf sau txt
Descărcați ca ppt, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 19

URGENTE MEDICO - CHIRURGICALE

Curs 3 – TULBURARI DE
RITM CARDIAC

Dr. Gabriela Turcu


SISTEMUL
EXCITOCONDUCTOR
TAHICARDIA PAROXISTICA

 TP = tulburare de ritm caracterizata printr-o frecventa cardiaca


crescuta, peste 160-180/min, cu ritm regulat, care survine in atacuri
ce apar brusc, dureaza un timp variabil si au un sfarsit brusc
 TP supraventriculara
ventriculara
 Simptomatologie - palptatii, dureri precordiale, ameteli, cefalee,
lipotimie, chiar sincopa
 Obiectiv - TA scazuta, puls rapid, regulat si mic
 Tratament: administrarea intravenoasa de droguri antiaritmice:
(adenozina, verapamil, propranolol, metoprolol)
Tahicardia paroxistica

video
EXTRASISTOLELE

 Extrasistola = contractie a inimii determinata de un impuls, care are punct de


plecare un focar ectopic impulsul nu pleaca din nodulul sinusal
sistola cardiaca apare intotdeauna mai devreme decat ar trebui sa apara
urmatoarea sistola normala a cordului

ES supraventriculare – cand focarul ectopic este situat deasupra sau


in interiorul septului atrio-ventricular
ES ventriculare – cand focarul ectopic este situat la nivel ventricular

 consum de cafea, alcool, fumat, surmenaj, emotii, postprandial, miocardite, cardiopatie


ischemica, infarct, cardita reumatismala, cardiopatie hipertensiva, administrare de
droguri, hipertiroidism, tulburari electrolitice (hipercalcemie, hiperpotasemie).
EXTRASISTOLELE

Extrasistole atriale
(supraventriculare)
EXTRASISTOLELE

video Extrasistole video

ventriculare
FIBRILATIA ATRIALA

 FA este o aritmie in care activarea atriala este desincronizata, sub


forma unor unde foarte frecvente (peste 400-500/min), neregulate si
superficiale dispare sistola atriala

 Cauze: valvulopatii (mai frecvent SM), cardiopatie ischemica,


hipertiroidism, cardiopatie hipertensiva, embolii pulmonare, boli
infectioase, etc.

 Prin disparitia sistolei auriculare, in FA scade umplerea ventriculara si


deci scade debitul cardiac si, deasemeni, se creeaza conditii
favorabile formarii de trombi auriculari
Fibrilatia atriala

video
FIBRILATIA ATRIALA

 Simptomatologia - functie de modul de debut al FA si de frecventa


ventriculara (fv)
 FA paroxistica, cu fv crescuta, apar palpitatii, dispnee, anxietate
 FA cronica, cu fv normala, este, de obicei, bine tolerata
 Clinic - aritmie completa si deficit de puls (frecventa batailor la
inima mai mare decat pulsul radial), cu puls neregulat si
amplitudine inegala
 Tratamentul - in urgenta (FA paroxistica)fibrilatia este redusa prin
electroconversie. Cand bolnavul este stabilizat hemodinamic, se
poate face reducere medicamentoasa cu procainamida sau
amiodarona
FIBRILATIA VENTRICULARA

 FV = cea mai severa tulburare de ritm si cauza cea mai frecventa a


mortii subite cardiace

 Ventriculii in fibrilatie se contracta parcelar, anarhic, cu o frecventa


foarte mare, fiind incapabili sa realizeze sistola ventriculara, cu
consecinte hemodinamice catastrofale: incetarea functiei pompei
cardiace, prabusirea debitului cardiac si a TA

 Cauze: cardiopatie ischemica, traumatisme toracice, electrocutare,


interventii chirurgicale pe cord, substante anestezice, etc.
Fibrilatie ventriculara
video
FIBRILATIA VENTRICULARA

 Simptome: pierderea constientei, midriaza, convulsii, TA


prabusita, disparitia pulsului si a zgomotelor cardiace; daca
criza depaseste 4 minute, suferinta cerebrala devine ireversibila

 Tratament - conversia la ritmul sinusal a flutterului atrial se


face prin soc electric exern de urgenta
 se pot administra droguri antiaritmice: chinidina, procainamida,
flecainida, propafenona
TULBURARI DE CONDUCERE

 Tulburarile de conducere = diminuarea vitezei de


transmitere a stimulului sau transmiterea intermitenta sau
blocarea completa a transmiterii intr-un anumit teritoriu
cardiac

 Cauze: leziuni inflamatorii, cardiopatie ischemica, HTA,


cardiomiopatii, valvulopatii (SA), tulburari
hidroelectrolitice, intoxicatii medicamentoase
TULBURARI DE CONDUCERE

Clasificare
 dupa intensitatea deprimarii conducerii stimulului
bloc de gradul I (bloc a-v simplu)
bloc de gradul II (partial)
bloc de gradul III (complet)

 dupa sediul la care se realizeaza tulburarea de conducere


bloc sino-atrial (blocarea intre nodulul sinusal si auriculul
drept)
blocuri atrio-ventriculare (a-v)
blocuri intraventriculare (de ramura).
TULBURARI DE CONDUCERE
TULBURARI DE CONDUCERE

 Blocul a-v de gradul III (total, complet) nici un impuls atrial nu se


transmite la ventriculi, activitatea acestora fiind preluata de un centru
propriu activitatea atriala si cea ventriculara se desfasoara in mod
independent una de alta
 Simptomatologia blocului - dependenta de severitatea bradicardiei:
simple ameteli pana la pierderea constientei
 Oprirea activitatii centrului idioventricular sindromul Adam-
Stokes: pierderea constientei, stop respirator si convulsii
 Obiectiv - bradicardie accentuata (20-40/min), fixa ( nu se modifica la
efort) si cu ritm regulat.
 Tratamentul este chirurgical si presupune implatarea de pace-maker
cardiac
ARITMII CARDIACE
Conduita de urgenta
 este in functie de tipul aritmiei
 extrasistole atriale – indepartarea cauzelor, eventual propranolol
 TPSV – stimulare vagala prin manevra Valsalva, sub supraveghere, digoxin
1-2 fiole i.v. lent, verapamil, soc electric extern
 fibrilatia atriala – soc electric extern cand exista posibilitatea, digitalizare
(digoxin)
 tahicardia ventriculara paroxistica – lovitura precordiala, xilina, soc electric
extern, procainamida
 fibrilatie ventriculara – soc electric extern, tratament cu xilina
 bloc atrio-ventricular – atropina, izoprenalina
 criza Adam-Stokes (bloc atrio-ventricular total) – resuscitare cardio-
respiratorie cu masaj cardiac extern, respiratie artificiala, electrostimulare
cardiaca

S-ar putea să vă placă și