Latinitate si dacism

Studiu de caz I

CUPRINS:

Definirea conceptului de latinitate i dacism Care este originea poporului si a limbii romne? originea romne? Influen e n limba romn Cele dou mituri fondatoare Sus in tori ai latinit ai Concluzie Anexe Bibliografie ii Sus in tori ai dacismului

Limba romn este singura in Europa care se vorbeste aproape in acelasi chip in toate paritile locuite de romani (M.Eminescu)

 Limba romn este limba latin vorbit nentrerupt n partea oriental a Imperiului Roman cuprinznd provinciile dunrene (Dacia, Panonia de Sud, Dardania, Moesia Superioar si Moesia Inferioar), din momentul ptrunderii limbii latine n aceste provincii si pn n zilele noastre.
(A. Rosetti- Istoria limbii romne literare)

LATINITATE SI DACISM

Latinitatea si dacismul sunt concepte care desemneaza doua curente de idei ce strabat cultura si literatura romna.

DACISMUL
Dacismul este un curent n istoriografie, afirmat la jumatatea secolului al XIX-lea, prin absolutizarea (mitizarea) contributiei dacilor la formarea poporului romn. Acesta si face simtita prezenta odata cu interesul romanticilor pentru etnogeneza si pentru mitologia din spatiul traco-dac. Se contureaza ca un curent de idei, mai mult sau mai putin unitar, mai ales n perioada interbelica, de multe ori fiind asimilat cu orientarea traditionalista.

LATINITATEA

Latinitate este un termen care denumeste actiunea de impunere a limbii latine si a civilizatiei latine n urma cuceririi Daciei de catre romani. Ideea de latinitate ncepe sa fie afirmata la noi de generatia cronicarilor secolele XVI XVIII (Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce), apoi de stolnicul Constantin Cantacuzino si de Dimitrie Cantemir.

CARE ESTE ORIGINEA POPORULUI SI A LIMBII ROMNE? Originea latina ce atrage prin prestigiul istoric al Imperiului Roman si care compenseaza o serie de complexe de inferioritate fata de puterile din jur?

SAUW

 Originea daca a carei popularitate se explica prin misterul unei civilizatii prea putin cunoscute dar si prin fascinatia arhaicului?

Originea limbii romne este legata de originea poporului si a unitatii limbii romne n diverse zone n care se vorbeste pna astazi. Limba romna s-a format din limba latina populara adusa n Dacia si dezvoltata pna n zilele noastre S-a pastrat din daca o lista de nume de plante, nume de persoane, nume de locuri, nume de ape (Dunare, Olt, Arges, Buzau, Prut, Nistru, Cerna, Siret, Somes, Cris, Timis, Motru, Jiu etc).

S-a pastrat din daca o lista de nume de plante, nume de persoane, nume de locuri, nume de ape (Dunare, Olt, Arges, Buzau, Prut, Nistru, Cerna, Siret, Somes, Cris, Timis, Motru, Jiu etc).

Etnogeneza romna a fost una dintre preocuparile majore ale primilor nostri cronicari, Grigore Ureche notnd n Letopisetul Tarii Moldovei: Rumanii, cti sa afla locuitori n Tara Ungureasca si la Ardeal si la Maramorosu, de la un loc sntu cu moldovenii si toti de la Rm se trag . Aceasta glorificare a latinitatii noastre a devenit, dupa Grigore Ureche, un adevarat laitmotiv n cultura romna, fiind ntlnit la Miron Costin, la stolnicul Constantin Cantacuzino, Dimitrie Cantemir, Samuil Micu, la Gheorghe Sincai si la altii. n perioada interbelica, cele doua curente de idei sunt percepute de pe pozitii adesea opuse, aflndu-se n confruntare directa si sunt folosite, direct sau indirect, ca suport argumentativ pentru diferite antinomii: traditiemodernitate, spirit national-cosmopolitism.

INFLUENTE N LIMBA ROMNA

INFLUENTE

VECHI

TRZII

SLAV

MAGHIAR

GREAC

NEOGREAC

TURC

CELE DOUA MITURI FONDATOARE DOUA

"Dochia si Traian" povesteste despre formarea poporului romn: unirea dacilor cu romanii, Dochia fiind o frumoasa fata pe care mparatul roman voia sa o ia de sotie.

Mitul Zbur torului- un Cupidon al dacilor.

SUSTINA SUSTINATORI AI DACISMULUI

Lucian Blaga prin articolul Revolta fondului nostru nelatin din revistaZamolxe. Avem nsa si un bogat fond slavo-trac, exuberant si vital, care, orict ne-am mpotrivi, se desprinde uneori din corola necunoscutului rasarind puternic n constiinte.

 B.P.Hasdeu prin lucrarea Peritau dacii? din 1860, n care punea la ndoiala latinismul romnilor si linia trasata de Scoala Ardeleana, catre o directie cu totul noua: originea geto-daca a poporului romn.

Istoricul Vasile Parvan prin opera Getica realizata pe baza studiilor si descoperirilor arheologice din acea vreme

SUSTINA SUSTINATORI AI LATINITA II AI LATINITA Letopisetele lui Grigore Ureche, Miron Costin si Ion Neculce.

Hronicul vechimii a romanomoldo-vlahilor de Dimitrie Cantemir [] a Dachii adevarati mostenitori i-au pus si cu curat sngele fiilor sai, pre Dachia, care mai denainte varvara iera, au evghenisito.

Scoala Ardeleana care sustinea latinitatea prin exagerari, deoarece nu recunostea originile dace ale romnilor.

Mihai Eminescu n poezia Memento mori( Nu uita c vei muri)

Stau tacuti ostasii Romei, ridicnd fruntea lor lata, Stralucitele lor coifuri, la stncimea detunata, [] Dintre stnce arcuite n gigantice portale Oastea zeilor Daciei n lungi siruri au iesit

CONCLUZIE Limba romna provine din limba latina vorbita n partile de

est ale Imperiului Roman, dar nu continua direct limba latina clasica, ci latina populara. Ea face parte din familia limbilor romanice, dintre care unele au devenit limbi nationale, altele au ramas limbi regionale sau chiar au disparut. n timp, limbile se modifica, iar cnd se acumuleaza modificari ale limbii, astfel nct varianta de origine nu mai e nteleasa de vorbitori, se poate vorbi de o limba noua. Deci limba romna vorbita azi este rezultatul modificarii, limbii latine vulgare n decursul anilor ce au trecut, este o limba vie ce va suferi modificari si n anii ce vor urma, dar originea sa va ramne ntotdeauna limba latina populara.

ANEXE

mparatul dac Decebal

STEAGUL DACILOR

DACII

IMPERIUL GETO-DACIC

Ruinele Sarmizegetusei

mparatul roman Traian

Columna lui Traian

Trophaeum Traiani

SCRISOAREA BOIERULUI NEACSU DIN CMPULUNG CATRE JUDELE BRASOVULUI JOHANNES BENKNER

CNTECUL GINTEI LATINE

de Vasile Alecsandri
Latina gint e regin ntre-ale lumii ginte mari; Ea poart -n frunte-o stea divin Lucind prin timpii seculari. Menirea ei tot nainte M re ndreapt pa ii s i. Ea merge-n capul altor ginte V rsnd lumin -n urma ei. Latina gint e vergin , Cu farmec dulce, r pitor; Str inu-n cale-i se nclin i pe genunchi cade cu dor. Frumoas , vie, zmbitoare, Sub cer senin, n aer cald, Ea se mireaz -n splendid soare, Se scald -n mare de smarald. Latina gint are parte De-ale p mntului comori i mult voios ea le mparte Cu celelalte-a ei surori. Dar e teribil -n mnie Cnd bra ul ei liberator Love te-n cruda tiranie i lupt pentru-al s u onor. n ziua cea de judecat , Cnd fa -n cer cu Domnul sfnt Latina gint -a fi-ntrebat Ce a f cut pe-acest p mnt? Ea va r spunde sus i tare: ,,O! Doamne,-n lume ct am stat, n ochii s i plini de-admirare Pe tine te-am reprezentat!

MEMENTO MORI
de Mihai Eminescu
,, i-n zenit opri o tirea-i peste armia roman . -Decebal! el strig -n nouri- i detun, i iau n goan i Danubiul o s beie a lor sacre legiuni. Decebal s-arat palid n fereastra nalt -ngust i coroana i-o ridic c tre-imaginea august i se uit cu durere la divinii s i str buni. Iar pe plaiuri verzi de munte o tile-urbei risipite Privesc cerul, zeii dacici, armiile lor porniteRupt e irul lor pe-alocuri de al soarelui foc ro .

RUGACIUNEA UNUI DAC

Pe cnd nu era moarte, nimic nemuritor, Nici smburul luminii de viata datator, Nu era azi, nici mine, nici ieri, nici totdeuna, Caci unul erau toate si totul era una; Pe cnd pamntul, cerul, vazduhul, lumea toata Erau din rndul celor ce n-au fost niciodata, Pe-atunci erai Tu singur, nct ma-ntreb n sine-mi: Au cine-i zeul carui plecam a noastre inemi? El singur zeu statut-au nainte de-a fi zeii Si din noian de ape puteri au dat scnteii, El zeilor da suflet si lumii fericire, El este-al omenimei izvor de mntuire: Sus inimile voastre! Cntare aduceti-i, El este moartea mortii si nvierea vietii! Si el mi dete ochii sa vad lumina zilei, Si inima-mi umplut-au cu farmecele milei, n vuietul de vnturi auzit-am al lui mers Si-n glas purtat de cntec simtii duiosu-i viers, Si tot pe lnga-acestea cersesc nc-un adaos: Sa-ngaduie intrarea-mi n vecinicul repaos!

De Mihai Emincescu
Gonit de toata lumea prin anii mei sa trec, Pn' ce-oi simti ca ochiu-mi de lacrime e sec, Ca-n orice om din lume un dusman mi se naste, C-ajung pe mine nsumi a nu ma mai cunoaste, Ca chinul si durerea simtirea-mi a-mpietrit-o, Ca pot sa-mi blestem mama, pe care am iubit-o Cnd ura cea mai cruda mi s-a parea amor... Poate-oi uita durerea-mi si voi putea sa mor. Strain si far' de lege de voi muri - atunce Nevrednicu-mi cadavru n ulita l-arunce, S-aceluia, Parinte, sa-i dai coroana scumpa, Ce-o sa asmute cinii, ca inima-mi s-o rumpa, Iar celui ce cu pietre ma va izbi n fata, ndura-te, stapne, si da-i pe veci viata! Astfel numai, Parinte, eu pot sa-ti multumesc Ca tu mi-ai dat n lume norocul sa traiesc. Sa cer a tale daruri, genunchi si frunte nu plec, Spre ura si blestemuri as vrea sa te nduplec, Sa simt ca de suflarea-ti suflarea mea se curma Si-n stingerea eterna dispar fara de urma!

Sa blesteme pe-oricine de mine-o avea mila, Sa binecuvnteze pe cel ce ma mpila, S-asculte orice gura, ce-ar vrea ca sa ma rda, Puteri sa puie-n bratul ce-ar sta sa ma ucida, S-acela ntre oameni devina cel nti Ce mi-a rapi chiar piatra ce-oi pune-o capati.

Pentru a lichida popoarele, se ncepe prin a le altera, prin a le terge memoria. Le distrugi c r ile, cultura, istoria i altcineva le scrie alte c r i, le d o alt cultur , le inventeaz o nou istorie. ntre timp poporul ncepe s uite ceea ce este i ceea ce a fost, iar cei din jur l vor uita i mai repede; limba nu va mai fi dect un simplu element de folclor care, mai devreme sau mai trziu, va muri de moarte natural ." (Milan Hubl, istoric)

COLEGIUL ECONOMIC VIILOR Clasa a XI a O

Proiect realizat de catre elevele:

Constantin Alexandra Cristina Dan Geotgiana Cristina Tararescu Roxana Gabriela

BIBLIOGRAFIE
Istoria limbii romane-Al. Rosetti O enigma si un miracol istoric-poporul roman-G.I.Bratianu Letopisetul tarii moldovei-Grigore Ureche De neamul moldovenilor-Miron Costin Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor- D.Cantemir Civilizatiile stravechi din regiunile carpato-danubiene-V.Parvan ,,Burebista si epoca sa-Ion Horatiu Crisan Romanitatea romanilor. Istoria unei idei -Adolf Armbruster Etnogeneza romanilor - Ion Russu Istoria limbii romane- Gh. Ivanescu Scoala Ardeleana- Ion Lungu