Copăceni, Cluj

Pentru alte sensuri, vedeți Copăceni (dezambiguizare).

Coordonate: 46°35′36″N 23°44′35″E ({{PAGENAME}}) / 46.59333°N 23.74306°E
Copăceni
— sat —

Copăceni Copăceni (România) Localizarea satului pe harta României

Țară	România
Județ	Cluj
Comună	Săndulești

SIRUTA	55339
Atestare	1176

Altitudine	384 m.d.m.

Populație (2021)
- Total	1.260 locuitori

Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	407501
Prefix telefonic	+40 x64^[1]

Prezență online
GeoNames

Copăceni pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 109) Copăceni pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 109)
Modifică date / text

Copăceni (în trecut Copand; în maghiară Koppánd) este un sat în comuna Săndulești din județul Cluj, Transilvania, România.

Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 109), satul apare sub numele de Koppánd.

Date geografice

Altitudinea medie: 384 m.

Istoric

Următoarele obiective au fost înscrise pe Lista monumentelor istorice din județul Cluj^[2], elaborată de Ministerul Culturii din România în anul 2015:

Tumulii^[3] preistorici din punctul “Dăbăgău”.
Situl arheologic roman (inclusiv apeductul) din punctul “Copăceni vest”. Pe vremea romanilor din punctul extravilan numit Izvorul Romanilor s-a captat apă potabilă pentru castrul Potaissa, fapt atestat prin descoperirea tuburilor de conductă din lut ars, găsite în apropiere.
Situl arheologic de la ieșirea din Copăceni către Cheile Turului.
Situl arheologic din punctul “Ciurgău”.

În 1658 localitatea a fost complet distrusă la o invazie a turcilor și tătarilor. Ulterior, localitatea a fost repopulată cu români.

Apeductul care alimenta cu apă de la „Izvorul Romanilor“ castrul roman Potaissa (poate și așezarea civilă Potaissa) a fost identificat în grădinile de la marginea de vest a satului, unde s-au scos și multe cărămizi romane (utilizate în trecut de țărani la construirea cuptoarelor).

Școala de Economie Casnică a fost înființată inițial la Turda, în octombrie 1925, într-o clădire de lângă parc, unde a funcționat până în anul 1927, când a fost mutată la Copăceni, în conacul fostului latifundiar Emil Horváth, a cărui avere fusese expropriată de statul român după Unirea din 1918. Școala avea la Copăceni ateliere, săli de clasă, dormitoare, instalație de apă potabilă, baie și spălătorie pentru eleve. În jurul fostului conac exista o grădină extinsă, cu o livadă de pomi și parcele pentru cultivarea legumelor. În anul 1949, școala a fost desființată, conacul și terenurile fiind preluate de către o unitate agricolă comunistă.

Veche exploatare minieră

La punctul Dăbăgău a existat pe vremuri cel mai mare zăcământ de celestină (sulfat de stronțiu, SrSO4) din România. Acum, zăcământul e epuizat. Celestina a fost exploatată odinioară pentru scopuri industriale. Straturile de celestină erau intercalate între straturi mai groase de calcare jurasice. Cristalele de celestină s-au format ulterior, secundar, între aceste straturi calcaroase.

Lăcașuri de cult

Biserica de lemn din Copăceni, Cluj (demolată)
Biserica Ortodoxă (1937)
Biserica Penticostală (clădirea nr.479)

Obiective turistice

Cheile Turului
"Izvorul Romanilor" (situat între Săndulești și Copăceni, coordonate: 46.592252 / 23.712100, respectiv 46°35.535‘ N / 23°42.726‘ E), de unde era captată apa potabilă transportată prin două apeducte spre "Castrul roman Potaissa" și spre așezarea romană civilă învecinată. Izvorul se găsește lângă drumul județean DJ 107L Turda-Petreștii de Jos, nu departe de carierele de calcar Săndulești. În apropiere se găsește fosta carieră romană de piatră de la punctul "Piatra Tăiată" (în maghiară Vágottkő) (monument istoric).
"Izvorul lui Alexandru Macedon", situat între satele Petreștii de Jos, Tureni, Săndulești și Copăceni, la cca 500 m nord-vest de carierele de calcar Săndulești, lângă drumul județean DJ107L (coordonate: 46°36'03"N 23°41'19"E).
Conacul Vitéz, înscris pe lista monumentelor istorice din județul Cluj (2015) (cod LMI CJ-II-m-B-07575).

Personalități

Aurel Murășan (1878 - 1944), deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia 1918
Simion Balint (1810 - 1880), preot, revoluționar

Vezi și

Legături externe

Materiale media legate de Copăceni la Wikimedia Commons

Pagina Primăriei comunei Arhivat în 15 ianuarie 2010, la Wayback Machine.
Harta zonei
Repertoriul așezărilor rurale din Dacia romană
CIMEC - Șantierul arheologic Copăceni Arhivat în 3 mai 2008, la Wayback Machine.
Mitul lui Traian ca întemeietor de țară (cu informații despre satele Copăceni și Săndulești)^{[nefuncțională]}

Bibliografie

Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7.
Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4.

Galerie de imagini

"Izvorul Romanilor"
Vedere spre satul Copăceni şi Cheile Turului
Vedere de ansamblu a satului
Vechiul conac Vitez din Copăceni

Note

^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
^ „copie arhivă” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 1 mai 2018. Accesat în 14 februarie 2019.
^ Tumul (pl. tumuli): movilă artificială, conică sau piramidală, din pământ sau din piatră, pe care unele popoare din antichitate o înălțau deasupra mormintelor.

[1] x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă

[2] „copie arhivă” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 1 mai 2018. Accesat în 14 februarie 2019.

[3] Tumul (pl. tumuli): movilă artificială, conică sau piramidală, din pământ sau din piatră, pe care unele popoare din antichitate o înălțau deasupra mormintelor.

[1]

[2]

[3]