Turda

Pentru alte sensuri, vedeți Turda (dezambiguizare).

Turda
Torda Thorenburg
—  municipiu  —
Zona centrală a Turzii Biserica Rățeștilor Statuia Dr. Ioan Rațiu din Turda Biserica reformată din Turda
Stemă
Turda Turda (România) Localizarea orașului pe harta României
Coordonate: 46°34′15″N 23°46′45″E ({{PAGENAME}})
Țară	România
Județ	Cluj
SIRUTA	55259
Atestare	1202
Reședință	Turda[*]​
Componență	Turda[*]​
Guvernare
- Primar	Cristian-Octavian Matei[*]​ (PNL, 2016)
Suprafață
- Total	91,43 km²
Altitudine	315 m.d.m.
Populație (2021)
- Total	43.319 locuitori
- Densitate	609 loc./km²
Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	401001–401189
Prefix telefonic	+40 x64
Localități înfrățite
- Angoulême	Franța
- Hódmezővásárhely	Ungaria
- Bihartorda	Ungaria
- Torda, Banatul Central	Serbia
- Putten	Țările de Jos
- Santa Susanna[*][[Santa Susanna (municipality in the comarca of the Maresme in Catalonia, Spain)|​]]	Spania
- Kiskunfélegyháza	Ungaria
- Comrat	Moldova
Prezență online
site web oficial GeoNames
Municipiul Turda în județul Cluj Municipiul Turda în județul Cluj

Turda (în latină Potaissa, în germană Thorenburg, în maghiară Torda) este un municipiu în județul Cluj, Transilvania, România. Se situează la circa 30 km sud-est de municipiul Cluj-Napoca.

Orașul antic Potaissa (pe locul căruia se află actualul oraș Turda) este înscris pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii din România în anul 2015 (cod LMI CJ-I-m-A-07210.03).

Istorie

Articol principal: Istoria Turzii.

Turda suprapune vechea așezare romană Potaissa (compusă din orașul roman ce a atins rangul de colonia, castrul legiunii V Macedonica și așezarea civilă corespunzătoare acestuia - canabae), preluând numele așezării dacice preromane care nu a fost încă peremtoriu identificată în teren.

Pe aceste locuri s-ar fi descoperit mai multe vestigii paleocreștine.

În Evul Mediu s-au ținut în total la Turda 127 Diete ale Transilvaniei (adunări ale stărilor).

Ultimul document scris atestând Universitas Valachorum datează din mai 1355, când adunarea generală (congregatio generalis) a stărilor transilvane a fost convocată la Turda.

În 1568 Ioan al II-lea Sigismund Zápolya, principe al Transilvaniei, a emis aici Edictul de la Turda, primul decret de libertate religioasă din istoria modernă a Europei. Din păcate, edictul nu a cuprins prevederi referitoare la românii majoritari de rit ortodox.

Turda a fost în timpul Regatului Ungariei reședința Comitatului Turda (Torda vármegye), iar din anul 1876 reședința Comitatului Turda-Arieș (Torda-Aranyos vármegye).

Între 1925-1950 a fost reședința județului Turda.

Stemele orașului

Steme vechi (înainte de 2000)

• 
  Stema orașului în secolele XVIII-XIX
• 
  Stema orașului între anii 1918-1968
• 
  Stema orașului între anii 1968-2000

Stema actuală (după 2000)

Stema actuală

Stema municipiului Turda se compune dintr-un scut ornat cu un "chevron" roșu, răsturnat în partea superioară a câmpului.
Câmpul superior, cu interior albastru, delimitat de "chevron", conține un braț stâng înveșmântat în zale cu o secure de luptă, executat cu smalț argintiu.
Câmpul inferior al scutului este mobilat cu un munte despicat în două, cu fond argintiu, munte pe al cărui câmp, în dextra, este plasată o ștampilă de cărămidă colorată portocaliu, reprezentând epoca romană, iar în senestra este reprezentat un copac în culori naturale.
"Chevronul" este mobilat cu trei coroane voievodale smălțuite în aur.
Scutul este timbrat cu o coroană murală argintie cu cinci turnuri.
Semnificația elementelor însumate:
- coroanele voievodale împreună cu brațul stâng înveșmântat în zale și cu securea de luptă smălțuită în argint, aplicată pe cantonul central delimitat de căprior, amintesc de opera lui Mihai Viteazul, care a fost ucis pe câmpia din sudul Turzii în anul 1601, prin brațul căruia s-a realizat unirea celor trei principate române sub un singur sceptru;
- câmpul scutului sub "chevron" în cartierele inferioare conține un munte despicat în două, colorat cu smalț argintiu, aceasta semnificând rezervația naturală Cheile Turzii;
- ștampila de cărămidă din epoca romană, din dextra, colorată în portocaliu, simbolizează însemnul Legiunii a V-a Macedonica;
- copacul, colorat în verde și portocaliu, din senestra, simbolizează înrădăcinarea, evoluția, perpetuarea în timp a acestei așezări, copacul fiind o figură heraldică preluată din stema heraldică a orașului;
- cele cinci turnuri din coroana murală semnifică rangul de municipiu al urbei.

Cronologia istorică a Turzii

Istoria antică

Turda pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773

(Click pentru imagine interactivă)

Zona centrală a Turzii

Piața Republicii, iarna

• Epoca preistorică - Există numeroase urme arheologice vechi de cca. 60.000 de ani descoperite în zona Turda în cele 29 de peșteri din Cheile Turzii, Cheile Turului, între satele Tureni, Copăceni, Bădeni, Aiton, Moldovenești, Mihai Viteazul, zona Durgău lângă fostul lac nr. 1 ("Carolina") etc;
• 100-170 - Ptolemeu numește așezarea din Dacia "Potaissa" în lucrarea sa "Geografia";
• 0108 - Localitatea Potaissa, apare menționată pe miliarul de la Aiton. Potaissa este reședința Legiunii a V-a Macedonica.
• 0193 - Potaissa devine "municipium" apoi "colonia";
• 0271 - Retragerea administrației romane în timpul lui Aurelian.
• Datorită prezenței sării, Potaissa cunoaște o dezvoltare și după abandonarea Daciei de către romani fiind descoperite numeroase urme ale unui cartier mesteșugăresc pe Dealul Zânelor.

Istoria feudală

• Secolele IX-X - Ardealul era divizat teritorial în 3 formațiuni statale, numite voievodatele lui Gelu, Glad și Menumorut. Turda a aparținut voievodatului lui Gelu.
• Secolele X-XII - Are loc procesul de colonizare treptată a Transilvaniei. Voievodatul Gelu este cucerit de unguri în jurul anului 900.
• 1075 - Prima atestare documentară a localității Turda: minele de sare de la Castrum Turda sunt donate de regele Ungariei călugărilor benedictini
• 1202-1203 - Turda și exploatarea sării din zonă sunt atestate documentar.
• 1271 - Prima atestare documentară a Salinei de la Turda.
• 1279 - Turda devine comitat, unul din cele 7 comitate din Transilvania.
• 1288 - La Turda are loc cea dintâi adunare a nobililor transilvăneni.
• 1311-1340 - Se construiește Biserica Reformată din Turda Nouă.
• 1350-1400 - Se construiește Biserica Reformată din Turda Veche.
• 1366 - Ludovic I al Ungariei emite Decretul de la Turda.
• În secolul al XV-lea se construiește clădirea actualului Muzeu de Istorie fost palat voievodal.
• 1428 - A fost proclamat „Unio Trium Natiorum”, document reinnoit la 1506 care nega drepturile românilor din Transilvania.
• 1437 - Populația nemulțumită din zona Turzii participă la răscoala de la Bobâlna.
• 1437 - In 16 septembrie, Fraterna Unio din 1437 ia măsuri pentru înfrângerea răscoalei. Documentul incheiat la Căpâlna, este ratificat în 1438 la Turda.
• 1458-1504 - Se construiește Biserica Romano-Catolică din Turda.
• 1514 - Albert in fruntea unui grup de lucrători de la Salinele din Turda participă la războiul țărănesc condus de Gheorghe Doja.
• 1568 - Dieta de la Turda proclamă pentru prima dată in Europa libertatea religioasă a patru culte.
• 1601 - La 9 august, este ucis (vezi Mormântul lui Mihai Viteazul) lângă Turda, la 43 de ani, Mihai Viteazul, cel dintâi unificator al celor trei Principate Românești.
• 1613-1629 - Turda cunoaște o mare dezvoltare prin măsurile luate de Gabriel Bethlen.
• 1644 - Gheorghe Rakoczi I conduce armata din Turda la Războiul de 30 de ani.
• 1711-1712 - Balica Nechita din Petrești participă la răscoala antihasburgică având bastionul de luptă în Cheile Turzii.
• 1781 - Edictul de toleranță iozefin a acordat libertate religioasă ortodocșilor și protestanților
• 1782 - Edictul de toleranță iozefin a acordat libertate religioasă mozaicilor.
• 1783 - Impăratul Iosif al II-lea a înființat la Sibiu o episcopie greco-ortodoxă, Mitropolia Ortodoxă a Ardealului din prezent.
• 1782-1784 - S-a înființat prima școală în limba română.
• 1784 - Lucrătorii de la Salina Turda, participă la Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan.

Varia

Topografii militari austrieci au marcat pe hărțile iozefine ardelene din 1769-73 și locurile publice de pedepsire a delicvenților, prin simbolul unei spânzurători (semnul π), uneori dublat de cuvântul “Gericht” (în germ. tribunal, justiție). Majoritatea acestor locuri sunt situate în apropierea localităților, pe înălțimi vizibile, care străjuiesc drumurile principale. Locul de supliciu al condamnaților de la Turda s-a aflat pe Dealul Spânzuraților, la ieșirea din oraș spre Cluj-Napoca, pe partea dreaptă a șoselei actuale E60, înainte de intersecția cu drumul care duce spre satul Copăceni.

Istoria modernă

• 1810 - În Biserica Între Români din Turda, Vasile Moga este ales primul episcop român al Bisericii Ortodoxe (vezi Mitropolia Ardealului).
• 1828 - Se naște Dr. Ioan Rațiu.
• 1839 - Este sfințită Biserica Rățeștilor, greco-catolică, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" din Turda Veche. Biserica este ctitorie a canon. prepoz. capit. Basiliu Rațiu și a familiei Rațiu.
• 1844 - Dr. J. Hanko amenajează Băile sărate.
• 1847 - În Biserica Între Români din Turda, Andrei Șaguna este ales episcop al Bisericii Ortodoxe.
• 1848 - Turda devine centrul reacțiunii nobiliare. Lupta revoluționarilor este condusă de Avram Iancu, Ioan Ciurileanu, frații Ioan Rațiu (viitorul memorandist) și Partenie Rațiu, verii lor Ioan Rațiu "Tribunul" și Nicolae Mureșan, viitor martir alături de Alexandru Arpadi. Participă la revoluție și Simion Balint din Copăceni, prefect în legiunile lui Avram Iancu. Dr.Ioan Rațiu participă la luptele de la Bucium.
• 1863 - Este înființată școala din Turda Nouă.
• 1865 - Are loc la Turda o consfătuire condusă de Alexandru Șterca-Șuluțiu și Gh.Barițiu împotriva unirii Transilvaniei cu Ungaria 1848.
• 1869 - În Turda are loc o mare consfătuire împotriva pactului dualist.
• 1870 - Se înființează școala din Oprișani.
• 1876 - Se înființează prima școală confesională românească din Turda Veche. Fondurile necesare construcției acesteia au fost asigurate de către Prepozitul Basiliu Rațiu.
• 1877-1878 - Au loc acțiuni de solidarizare cu lupta pentru independență.
• 1880-1892 - Are loc o intensă activitate politică națională condusă de Dr.Ioan Rațiu, militant memorandist.
• 1880 - Se construiește fabrica de bere.
• 1883 - Se organizează "Societatea Meseriașilor".
• 1883 - Se înființează "Banca Arieșană".
• 1898-1906 - Se înființează "Școala de Agricultură".
• 1902 - Moare omul politic Ioan Rațiu.
• 1904-1905 - Se organizează Sindicatul tăbăcarilor și cel al constructorilor.
• 1907 - Se naște sculptorul Ștefan Hajdu, emigrat la Paris în 1927.
• 1908-1909 - Se construiește clădirea actualului liceu "Mihai Viteazul".
• 1911 - Se înființează intreprinderea chimică "Solvay".
• 1913-1914 - Se construiește Fabrica de ciment, cărămizi etc.
• 1917 - Se introduce gazul metan; populația ajunge la 17.000 de locuitori.
• 1918 - Turda devine reședința judetului Turda
• 1918 - La 24 noiembrie, are loc în clădirea fostului hotel Elisabeta, adunarea celor 130 de comune din jud. Turda care alege 500 de delegați pentru adunarea de la 1 decembrie 1918.
• 1921 - Ia ființă Fabrica de Sticlă Turda.
• 1923 - Se ridică Troița de lemn în memoria lui Mihai Viteazul.
• 1930 - Se ridică statuia lui dr.Ioan Rațiu, operă a sculptorului C.Medrea.
• 1934-1945 - Apare revista "Ogorul Școlii".
• 1934 - Se desfășoară la Turda "Congresul Învățătorilor".
• 1935-1938 - Se construiește Catedrala Ortodoxă.
• 1935 - A fost fondată Manufactura Națio­nală de Porțelan "CORAL" Turda
• 1940 - Comisia de trasare a graniței Ardealului de Nord a prevăzut inițial ȋn 1940 ca și Turda să fie cedată Ungariei. Galeazzo Ciano (ministrul italian de externe) si Pellegrino Ghigi (ambasadorul italian ȋn România), au reușit să corecteze la 28 august 1940 granița de sud, lăsând Turda României.

Istoria contemporană

• 1944 - Armata a 2-a Ungară (cantonată în Ardealul de Nord din 1940), susținută de trupe germane, a declanșat la 5 septembrie 1944 o acțiune militară de proporții, cu scopul anexării la Ungaria și a sudului Ardealului. In acea zi a ocupat și Turda. Spre mijlocul lunii septembrie 1944 acțiunea a fost stopată de Armata a 4-a Romȃnă, susținută de trupe sovietice, care au inițiat o contraofensivă. La data de 4 octombrie 1944 Turda fost recucerită de armata romȃnă.
• 1949 - Intră în funcțiune Fabrica de produse refractare „Silica - 9 Mai”.
• 1950-1960 - Se înființează „Intreprinderea de Prefabricate”.
• 1976 - Se înalță grupul statuar Horea, Cloșca și Crișan.
• 1977 - La 9 mai se ridică Obeliscul închinat lui Mihai Viteazul, opera sculptorilor Marius Butunoiu și Vasile Bati.
• 1989 - Au loc acțiuni revoluționare la Turda.
• 1993 - La 6 iunie, are loc dezvelirea monumentului copie după Miliarul de la Aiton, prima atestare epigrafică a Potaissei.
• 1998 - La 25 octombrie, este dezvelită statuia eroului revoluționar Avram Iancu.

Date geografice

Turda s-a dezvoltat mai ales pe partea stânga a râului Arieș. Altitudinea minimă e de 310 m în extremitatea estică, pe valea Arieșului, iar cea maximă se găsește în nord-estul orașului, pe Dealul Slăninii (436 m). Spre vest, este adăpostit de Dealul Viilor, în prelungirea Dealului Cetății (402 m). În centrul municipiului se unesc Valea Racilor cu Valea Caldă Mare .

Orașul a fost compus din 3 zone distincte: Turda Veche (de la podul peste Arieș spre nord, cuprinzând zona centrală și terminându-se la capătul străzii Avram Iancu), Turda Nouă (de la strada Avram Iancu spre Cluj) și Oprișani (de la podul peste Arieș spre Câmpia Turzii).

Demografie

Componența etnică a municipiului Turda

     Români (72,46%)

     Maghiari (5,92%)

     Romi (4,03%)

     Alte etnii (0,17%)

     Necunoscută (17,42%)

Componența confesională a municipiului Turda

     Ortodocși (66,3%)

     Reformați (3,94%)

     Penticostali (3,3%)

     Greco-catolici (1,93%)

     Unitarieni (1,42%)

     Martori ai lui Iehova (1,42%)

     Romano-catolici (1,25%)

     Alte religii (2,04%)

     Necunoscută (18,41%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația municipiului Turda se ridică la 43.319 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 47.744 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (72,46%), cu minorități de maghiari (5,92%) și romi (4,03%), iar pentru 17,42% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (66,3%), cu minorități de reformați (3,94%), penticostali (3,3%), greco-catolici (1,93%), unitarieni (1,42%), martori ai lui Iehova (1,42%) și romano-catolici (1,25%), iar pentru 18,41% nu se cunoaște apartenența confesională.

Evoluție istorică

Clădirea Primăriei din Turda

Structura pe etnii

Turda
Anul	Total	Români	Maghiari	Alte etnii
1850	8.743	1861	6287	595
1880	10.563	2417	7609	537
1890	12.370	2927	9045	398
1900	13.587	3469	9433	685
1910	15167	4184	10533	450
1920	16692	5223	10361	1108
1930	21428	8332	10602	2494
1941	32170	22670	7108	2392
1956	35606	26550	7338	1718
1966	44980	36544	7622	814
1977	55294	46258	7718	1318
1992	61200	51631	7114	2455
2002	55887	47442	5618	2827
2011	43472	36824	3906	2742

Structura confesională

Turda
Anul	Total	Ortodocși	Greco-Catolici	Romano-Catolici	Reformați-Calvini	Alte confesiuni
1850	8743	621	1238	1027	5076	781
1857	8885	606	1338	1230	4702	1009
1869	9928	796	1561	1371	4889	1311
1890	12370	982	2165	1710	5925	1598
1900	13587	1066	2740	1851	5928	2002
1910	15167	1217	3373	2226	6151	2200
1930	21428	2592	5728	3196	6952	2960
1992	61200	47207	3364	1545	4888	4196
2002	55887	44793	1954	1051	3708	4381

In anul 1930 Turda avea 21.428 locuitori, din care 6.952 reformați-calvini (32,5%), 5.728 greco-catolici (26,7%), 3.196 romano-catolici (14,9%), 2.592 ortodocși (12,1%) și 2.960 alte confesiuni (13,8%).

Scăderea numărului credincioșilor romano-catolici și reformați-calvini între anii 1930-1992 se explică prin refugiul etnicilor maghiari în Transilvania de Nord în urma Dictatului de la Viena din 1940. Saltul numeric în favoarea ortodocșilor în aceiași perioadă se explică prin interzicerea în anul 1948 a Bisericii Greco-Catolice.

La Turda a existat în secolele XVII-XX o mică comunitate germană, care a construit o Biserică Evanghelică-Luterană de confesiune augustană, dărâmată cu acceptul Sinodului Luteran din Sibiu de autoritățile comuniste în anul 1986 (pe motiv că dispăruseră credincioșii luterani din oraș), spre a face loc unei Case de Cultură, ramasă până azi neterminată.

Turda - evoluția demografică

Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Date economice

Economia locală a Turzii este bazată pe industrie în următoarele domenii: materiale de construcții, industrie chimică, industrie metalurgică, porțelan tehnic, sticlă și piese pentru autovehicule. Totodată, orașul este un centru important de industrie ușoară (confecții etc.). În Turda își desfășoară activitatea economică un număr de 2225 firme comerciale.
Principalele întreprinderi au fost înființate în următoarele perioade istorice:
- înainte de 1918: Salina, Fabrica de Bere, Uzinele Chimice, Fabrica de Ciment, Fabrica de Gips.
- între 1918-1940 (perioada interbelică): Fabrica de Sticlă, Electroceramica.
- după 1945: Casirom, Lapp Insulator, Roland Impex.

Cultură

Pe locul unde astăzi funcționează "Școala Teodor Murășanu" (str. Dr. I.Rațiu nr. 53, fostul Liceu de Fete "Principesa Ileana" din perioada interbelică) a existat prima școală românească din Turda.

În Turda funcționează Muzeul de Istorie, Biblioteca Municipală "Teodor Murășanu", Casa de Cultură, Societatea Culturală "Filarmonia", Societatea Culturală "Rei Culturaes Fautores", Fundația Potaissa, Teatrul Municipal, Clubul Copiilor, Clubul de dans sportiv "Potaissa", Ansamblul folcloric "Potaissa", Colegiul Emil Negruțiu (str.Agriculturii nr. 27), Colegiul Tehnic "Dr.Ioan Rațiu" (str.Ștefan cel Mare nr. 4), Colegiul Tehnic (str.Basarabiei nr. 48), Liceul Teoretic "Liviu Rebreanu" (str.Tineretului nr. 6), Liceul Teoretic "Josika Miklos" (str.B.P.Hasdeu nr. 4) și Colegiul Național Mihai Viteazul (str. Dr. I. Rațiu nr. 111).

Lapidariul, aflat în trecut în părculețul din centrul orașului, mărginit de Biserica Reformată-Calvină din Turda-Veche, de Liceul Teoretic "Josika Miklos" și de fostul Palat al Finanțelor, a fost mutat în anul 2013 în incinta Muzeului de Istorie, unde acum este protejat contra vandalismelor. Conține o colecție impresionantă de vestigii din perioada romană, găsite în perimetrul Turzii (sarcofage, statui, colonade, capiteluri etc).

Viața religioasă

Lăcașuri de cult

Biserica Greco-Catolică (str.Dacia nr. 2)

Mănăstirea Ortodoxă (str.Bogata)

Fosta Biserică Evanghelică-Luterană (demolată în 1986)

• Biserica Romano-Catolică „Sf.Maria”, Piața Republicii nr. 54
• Biserica Franciscană din Turda, „Sf.Ladislau Rege”, str. Avram Iancu nr. 49
• Biserica Reformată-Calvină din Turda-Veche, str. B.P.Hașdeu nr. 1
• Biserica Reformată-Calvină din Turda-Nouă, Piața Basarabiei nr. 10
• Biserica Reformată-Calvină din Turda-Poiana, str. Câmpiei nr. 47
• Biserica Luterană din Turda, demolată în 1986, Piața 1 Decembrie 1918 nr. 27
• Biserica Unitariană, str. Dacia nr. 3
• Biserica Rățeștilor "Adormirea Maicii Domnului", str. Gh.Lazăr nr. 19
• Biserica Între Români "Adormirea Maicii Domnului", str. Sirenei nr. 17
• Catedrala Ortodoxă, „Sf.Arhangheli Mihail si Gavril”, str. Andrei Șaguna nr. 2
• Biserica Șovagăilor „Sf.Treime”, str. Salinelor nr. 10
• Biserica Ortodoxă „Pogorârea Sf. Duh”, str. Frăgăriște nr. 32
• Biserica Ortodoxă „Sf.Ioan Botezătorul”, str. Ștefan cel Mare nr. 12-14 (construcție 2014-2015)
• Biserica Ortodoxă „Învierea Domnului”, cartier Oprișani, Calea Victoriei nr. 31 (colț cu Aleea Plopilor)
• Biserica Ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului”, cartier Oprișani, str. Ioan Opriș nr. 1
• Biserica Ortodoxă „Înălțarea Sf.Cruci” (Capela I-II), cartier Oprișani, str. Panseluțelor (fără număr)
• Biserica Ortodoxă “Sf.Gheorghe”, cartier Poiana, str. Poiana nr. 49
• Biserica Ortodoxă "Înălțarea Domnului" Str. Privighetorii nr. 29 Turda Nouă
• Biserica Ortodoxă „Înălțarea Domnului” Str Hărcana
• Mănăstirea Ortodoxă „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, str. Bogata
• Biserica Greco-Catolică „Maria, Regină a Păcii și a Sf.Rozariu”, str. Dacia nr. 2
• Biserica Greco-Catolică Turda-Fabrici, str.22 Decembrie 1989 nr.15
• Biserica Greco-Catolică "Sf.Petru și Pavel", cartier Oprișani, Calea Victoriei nr. 3a
• Biserica Greco-Catolică "Adormirea Maicii Domnului", cartier Poiana, str. Câmpiei nr. 69
• Biserica Adventistă “Speranța”, cartier Oprișani, str. Mihai Viteazu nr. 4c (în l. română)
• Biserica Adventistă “IMAHAZ”, str. Axente Sever nr. 38 (în l. maghiară)
• Biserica Evanghelică C.A., str. Vasile Alecsandri nr.12
• Biserica Baptistă “Speranța”, str. G.Coșbuc nr. 9
• Biserica Baptistă, str. Roșiori nr. 2
• Biserica Baptistă, str. Gelu nr. 5
• Biserica Nouapostolică, str. B.P.Hașdeu nr. 13
• Biserica Penticostală Alfa și Omega ("Biserica lui Dumnezeu Apostolică nr. 1"), str. Avram Iancu nr. 23
• Biserica Penticostală Calea Vieții ("Biserica lui Dumnezeu Apostolică nr.2"), str. Caisului nr.3
• Biserica Penticostală Filadelfia ("Biserica lui Dumnezeu Apostolică nr. 3"), cartier Oprișani, str. Tineretului nr. 40
• Biserica Penticostală Filadelfia ("Biserica lui Dumnezeu Apostolică"), str. Bicazului nr. 9
• Biserică Penticostală, cartier Oprișani, str. Hațegului nr. 2d
• Biserica Penticostală Betel, str. 22 Decembrie 1989 nr. 10
• Biserica Penticostală Speranța nr. 2, cartier Poiana, str. I.L.Caragiale F.N.
• Sala Regatului a Martorilor lui Iehova, str. N.Iorga nr. 44a
• Sala Regatului a Martorilor lui Iehova, cartier Oprișani, str. Detunata nr. 9
• Biserica Evanghelică Metodistă Unită "Maranata", str.Salinelor 7
• Sinagoga, str. M.Eminescu nr. 24-28

La Wikimedia-Commons se găsesc imagini ale tuturor lăcașurilor de cult din Turda.

Pe situl Biserici.org se pot urmări imagini și informații actualizate ale bisericilor din Turda.

Case parohiale

• Parohia Turda Capelă I (Biserica "Înălțarea Sfintei Cruci")

• Parohia Bisericii Romano-Catolice: Piața Republicii nr. 1
• Parohia Bisericii Franciscane: str. Avram Iancu nr. 49
• Parohia Bisericii Reformate-Calvine din Turda Veche: str. Dr.Ion Ratiu nr. 44
• Parohia Bisericii Reformate-Calvine din Turda Nouă: Piața Basarabiei nr. 10
• Parohia Bisericii Reformate: str.Câmpiei nr. 64
• Parohia Bisericii Unitariene: str. George Cosbuc nr. 12
• Parohia Bisericii Baptiste: str. Gelu nr. 5
• Parohia Bisericii Evanghelice C.A: str.Vasile Alecsandri nr. 12
• Parohia Turda Nouă II - str.Gheorghe Barițiu nr. 19
• Parohia Ortodoxă Română Turda II - str.Gheorghe Lazăr nr. 21
• Parohia Ortodoxă Română Turda Veche - str.Ion Moldovan nr. 2
• Parohia Bisericii Ortodoxe „Sf.Ioan Botezătorul” - str. Panait Cerna nr. 24
• Parohia Ortodoxă Română Oprișani I - str.Ioan Opriș nr. 7
• Parohia Ortodoxă Română Oprișani II - Calea Victoriei nr. 31A
• Parohia Ortodoxă Română Oprișani III - Calea Victoriei
• Parohia Bisericii Române Unită Greco-Catolică Poiana - str.Câmpiei nr. 82

Obiective turistice

Articol principal: Lista locurilor în Turda.

În Turda și împrejurimi există numeroase obiective istorico-culturale interesante, cum ar fi:

• Castrul roman Potaissa - zona Cetate
• Miliarul de la Aiton - Piața 1 Decembrie 1918
• Lapidariul din Turda - zona Centru
• Palatul Princiar din Turda (Muzeul de Istorie) - zona Centru
• Biserica Reformată-Calvină din Turda-Veche - zona Centru
• Biserica Reformată-Calvină din Turda-Nouă - zona Turda Nouă
• Biserica Romano-Catolică din Turda - zona Centru
• Catedrala Ortodoxă din Turda - zona Centru
• Teatrul Municipal din Turda - zona Centru
• Judecătoria din Turda - zona Centru
• Primăria din Turda - zona Centru
• Statuia Dr. Ioan Rațiu - zona Centru
• Mormântul lui Mihai Viteazul - str.Bogata
• Salina Turda - zona Turda Nouă-Durgău
• Lacurile Durgău - cu ștrand modern amenajat
• Băile Sărate
• Grădina zoologică - zona Băi Sărate
• Cheile Turzii
• Cheile Turului
• Cascada Ciucaș
• Muntele Băișorii aproape de comuna Băișoara
• Săndulești
• Cetatea Liteni
• Cetatea Trascăului
• Rimetea

Obiectiv memorial

Cimitirul eroilor din cel De-al Doilea Război Mondial, construit în anul 1946, este amplasat în cadrul Cimitirului Central din localitate. Suprafața acestuia este de 1.480 mp. În cadrul necropolei sunt înhumați 384 eroi, din care 341 necunoscuți și 43 cunoscuți.

Administrație

Municipiul Turda este administrat de un primar și un consiliu local compus din 21 consilieri. Primarul, Cristian-Octavian Matei[*]​, de la Partidul Național Liberal, este în funcție din 2016. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Alianța pentru Unirea Românilor	6
	Partidul Național Liberal	5
	Alianța Dreapta Unită	5
	Partidul Social Democrat	4
	Uniunea Democrată Maghiară din România	1

Turda este împărțită în mai multe cartiere: Turda Veche (centrul vechi), Turda Nouă, Poiana, Oprișani (alcatuită din microraioanele Micro I, II, III și IV), Poștarât, Hărcana, Sfântu Ion și Petrilaca.

În cartierul Oprișani denumirea de "microraion" este atribuită zonelor de blocuri construite începând din anul 1968 și până în prezent.

Alte zone din Turda au încă denumiri asociate unor persoane ce au locuit în zona respectivă ("La Bocoș") sau unor instituții cunoscute: "La LMV" (Liceul "Mihai Viteazu"), "Lângă Spital", "La Biserică", "La Materna" etc.

Relații externe

Turda este înfrățită cu mai multe orașe din alte țări:

• Angoulême (Franța)
• Hódmezővásárhely (Ungaria)
• Bihartorda (Ungaria)
• Torda (Serbia)
• Putten (Țările de Jos)
• Santa Susanna (Spania)

Personalități

• Eugenia Mesaroșiu (1882 - 1923), deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia 1918;
• Ion Rațiu (1917 - 2000), membru marcant al PNȚCD, deputat de Cluj;
• Ioan Rațiu (1828 - 1902), președintele Partidului Național Român din Transilvania, memorandist;
• Ovidiu Iuliu Moldovan (1942 - 2008), actor;
• Paul Surugiu (n. 1976), interpret de muzică ușoară, cunoscut ca Fuego;
• Eta Boeriu (1923 - 1984), poetă și traducătoare.
• Vasile Cerghizan (1885 - 1968), om de cultură, protopop greco-catolic;
• Ion Cristoreanu (1925 - 1995), interpret de muzică populară;
• Pavel Dan (1907 - 1937), scriitor și pedagog;
• Ștefan / Etienne Hajdu (1907 - 1996), sculptor;
• Nicolae Hristea (1906 - 2001), pedagog;
• Aurel Dragoș Munteanu, scriitor și diplomat;
• Teodor Murășanu, poet, eseist și profesor;
• Ioan Opriș, preot ortodox, martir
• Augustin Rațiu, decorat cu ordinul "Crucea Română" în gradul de cavaler (1923).
• Basiliu Rațiu, ctitorul bisericii protopopiale greco-catolice a Rățeștilor din Turda.
• Ioan I. Russu, istoric, filolog, academician
• Coriolan Sabău, (1897 - 1974), profesor, protopop greco-catolic, deținut politic;
• Ádám Anavi (1909 - 2009), scriitor, poet, dramaturg;
• Aurel Terec (1945-2007), sculptor;
• Marian Odangiu (n. 1954), scriitor, realizator de emisiuni radio;
• Andrei Avram (1930 - 2018), lingvist, membru al Academiei române.

Galerie de imagini

Pentru mai multe imagini, vezi Wikimedia Commons - Turda și Wikimedia Commons - Category:Turda.

• 
  Castrul roman Potaissa
• 
  Muzeul de Istorie
  Fost Palat Voievodal
• 
  Catedrala Ortodoxă
• 
  Centrul Rațiu pentru democrație
• 
  Statuia Dr. Ioan Rațiu din Turda
• 
  Pliant, pag.1
  editat de Primăria Municipiului Turda
  cu ocazia dezvelirii
  statui lui Avram Iancu
• 
  Pliant, pag.2
  editat de Primăria Municipiului Turda
  cu ocazia dezvelirii
  statui lui Avram Iancu
• 
  Crucea Mântuirii Neamului
• 
  Copia miliarului de la Aiton
• 
  Miliarul de la Aiton - detaliu
• 
  Statuia Lupa Capitolina
  (Piata Romană)
• 
  Colegiul Național „Mihai Viteazul” din Turda
  Str.Dr.Ioan Rațiu, nr.111
• 
  Școala de Arte și Meserii
  (str. Câmpiei nr. 51)
• 
  Teatrul Municipal din Turda (Piața Republicii nr. 52)
• 
  Primăria Municipiului Turda
• 
  Banca Comercială
  (Piața 1 Decembrie 1918)
• 
  Casă rurală
  (Piața 1 Decembrie 1918, nr. 5)
• 
  Biserica Romano-Catolică
• 
  Salina Turda
• 
  Lacurile Durgău
• 
  Băile Sărate din Turda
• 
  Imagine panoramică
• 
  Turda 2011 - vedere dinspre satul Copăceni {șoseaua Cluj - Turda}
• 
  Panorama orașului
• 
  Panorama orașului
• 
  Panorama orașului
• 
  Panorama orașului
• 
  Monumentul Eroilor din Cimitirul Turda Veche
• 
  Monumentul Eroilor Revoluției din 1989 în Turda

Vezi și

• Istoria Turzii
• Oprișani
• Turda Nouă
• Comitatul Turda (Torda)
• Poiana, Turda
• Potaissa
• Legiunea a V-a Macedonica
• Dacia romană
• Așezarea romană de la Turda - „Lișca”
• Presupusele vestigii paleocreștine de la Turda
• Familia Rațiu
• Mihai Viteazul (film)
• Județul Turda (interbelic)
• Lista locurilor în Turda
• Biserica de lemn din Hărcana
• Evreii din Turda
• Masacrul de la Hărcana (Turda)
• Statuia lui Avram Iancu din Turda
• Listă de companii din Turda
• Sticla Arieșul Turda
• Stadionul Municipal din Turda
• Cânepiști (arie de protecție specială avifaunistică inclusă în rețeaua europeană Natura 2000 în România).

Bibliografie

• Balázs Orbán - Torda város és környéke (Orașul Turda și împrejurimile sale), Budapesta, 1889
• Urmele domniei romane în Ardeal, Augustin Caliani, Blaj, 1915
• Călăuza Turzii, Teodor Murășanu, 1923
• Ioan Moldovan-Moldovănuț, Elie Dăianu, Cluj, 1927
• Schița monografică a județului Turda-Arieș, Petre Suciu, Turda, 1929
• Călăuza orașului Turda și împrejurimile, Edit. Librăriei Arieșul S.A. Turda, 1930
• Proprietatea agrară în Ardeal, Petre Suciu, Cluj, 1931
• Monumente istorice din Turda, Camil Mureșan, Edit. Meridiane, București, 1968
• Valea Arieșului, Ion Popescu-Argeșel, Edit. Sport-Turism, București, 1984
• Revista Potaissa, Muzeul de Istorie Turda, 1978, 1980, 1982
• Potaissa - Studiu monografic, Mihai Bărbulescu, Turda, 1994
• Turda - 20 de secole de istorie, Primăria Turda, 1999
• Pagini de istorie și cultură turdeană, Valentin Vișinescu, Edit. Promedia Plus, Cluj-Napoca, 1999
• Statornicie și continuitate, Valentin Vișinescu, Cluj-Napoca, 2001
• Potaissa-Turda, Eugen Gergely, Turda, 2001
• Aspecte privind viața socială din Turda interbelică, în Anuarul de Istorie Orală, nr. 3, Cluj-Napoca, 2002
• Județul Cluj - trecut și prezent, Editura ProfImage, Cluj-Napoca, 2003
• Turda - orașul care nu vrea sa moară, Daniela Deac, Edit. JAC, Turda, 2003
• Inscripții în sare: TURDA ', pag.67 cu referire la prima școală româneasca în anul 1782 din Turda, Dana Deac, Edit.Cluj-Napoca Eurograph 2008, ISBN 978-973-88743-2-9
• Turda - Date istorice și obiective turistice, pag 60 cu referire la prima școală românească la Turda în 1782,Violeta Nicula, Editura Triade ISBN 9739196-72-4
• Spiritualitate turdeană, Valentin Vișinescu, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2004
• Turda - Leagăn de civilizație românească, Valentin Vișinescu, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2006
• Dicționar de personalități turdene, Valentin Vișinescu et al, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2006
• Parohii greco-catolice turdene. Istorie și actualitate (1700-2011), Florin-Vladimir Gheorghiu, Cap.VI se referă la Invătamântul Greco-Catolic Turdean, Prima școală românească inființată in 1785. Edit. Argonaut, Cluj-Napoca, 2011, ISBN 978-973-109-278-2
• Parohii in Judetul Cluj
• TurdaInfo.ro - Istorie Arhivat în 26 noiembrie 2011, la Wayback Machine.
• Redescoperiți Romania, Turda Arhivat în 11 iulie 2011, la Wayback Machine.
• Centrul istoric Arhivat în 8 noiembrie 2011, la Wayback Machine.
• Potaissa arc peste timp

Legături externe

• Turda Turistica
• Obiective turistice în Turda
• Turda-Descrierea orasului Arhivat în 5 octombrie 2022, la Wayback Machine.
• TurdaNews
• Lista secțiilor de votare ce cuprinde denumirile străzilor în 2012
• Primăria Municipiului Turda Arhivat în 17 octombrie 2012, la Wayback Machine.
• Stema municipiului Turda aprobata prin H.G.R. nr. 486/09.06.2000.
• Biblioteca municipală Teodor Mureșan
• Harta Turda Arhivat în 7 martie 2011, la Wayback Machine.
• Fundația de Ecologie si Turism Potaissa Turda
• TurdaTurism.RO
• Junior Ranger Potaissa - rezervații naturale din împrejurimile Turzii Arhivat în 23 martie 2017, la Wayback Machine.
• Imagini vechi din Turda
• Imagini vechi din imprejurimile Turzii
• Imagini din Turda publicate pe Panoramio
• Salina Turda înainte de modernizare
• Pagini de istorie a Turzii
• Publicația Colegiului Mihai Viteazul Arhivat în 13 august 2011, la Wayback Machine.
• Anuarul Socec al României Mari, 1924-1925 - de la Biblioteca Congresului S.U.A. - județul Turda-Arieș
• Lista monumentelor istorice^{[nefuncțională]}
• Biserici din Turda (partea I)
• Biserici din Turda (partea II)
• Biserici din Turda (partea III)
• Bisericile din Turda
• Lacurile de la Durgău – Turda
• Lacurile de la Băile Sărate Turda
• Pârâul Mic Sărat de la Turda
• Monumente din Turda
• Industria în bazinul inferior al Arieșului^{[nefuncțională]}
• Teritoriul administrativ al municipiului Turda
• hu Balázs Orbán - Torda város és környéke