Sari la conținut

Ion Rațiu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Pentru alte sensuri, vedeți Ion Rațiu (dezambiguizare).
Ion Rațiu
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
Turda, Cluj, Austro-Ungaria Modificați la Wikidata
Decedat (82 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Londra, Anglia, Regatul Unit Modificați la Wikidata
Căsătorit cuElisabeth-Blanche Pilkington
CopiiIndrei-Stephen, Nicolae-Christopher
Cetățenie România Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică
Ocupațiepolitician
avocat
diplomat
jurnalist Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română[2] Modificați la Wikidata
Activitate
RezidențăAustro-Ungaria, România, Anglia
Domeniuavocat, om de afaceri, diplomat, jurnalist, scriitor, om politic
Alma MaterSt John's College[*][[St John's College (constituent college of the University of Cambridge)|​]]
Universitatea Babeș-Bolyai  Modificați la Wikidata
OrganizațiiPartidul Național Țărănesc, Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat
Cunoscut pentruactivitatea politică
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Ion Augustin Nicolae Rațiu[3] (n. , Turda, Cluj, Austro-Ungaria – d. , Londra, Anglia, Regatul Unit) a fost un politician, avocat, diplomat, afacerist, jurnalist și scriitor român, reprezentant al Partidul Național-Țărănesc (PNȚ), devenit ulterior Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat (PNȚCD/PNȚ-CD) la începutul anilor 1990. În memoria acestuia și în semn de respect, organizația non-guvernamentală și fundația caritabilă pentru democrație Centrul Rațiu pentru Democrație (CRD) îi poartă numele.[4] Ion Rațiu a reprezentat una dintre cele mai marcante și importante figuri politice democratice din România postdecembristă de-a lungul anilor 1990 și a fost unul dintre liderii Convenției Democrate Române (CDR), reprezentând Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat (PNȚCD/PNȚ-CD), alături de Corneliu Coposu și Ion Diaconescu.

Biografie

[modificare | modificare sursă]

Ion Rațiu este descendent al vechii familii Rațiu de Noșlac (Nagylak), din Turda, atestată în Transilvania la începutul sec. al XIV-lea și reînnobilată în anul 1625 de către principele Transilvaniei, Gabriel (Gabor) Bethlen.

Membru de seamă al familiei Rațiu, a fost fiul avocatului dr. Augustin Rațiu din Turda, care la rândul său a fost fiul protopopului greco-catolic al Turzii Nicolae Rațiu (decedat în 1932). Mama sa, Eugenia Rațiu, născută Turcu, a fost nepoata lui Ion Codru-Drăgușanu, autorul publicației "Peregrinului transilvan".

A urmat școala în Turda și Cluj, iar în 1938 a obținut o diploma de licență în drept la Universitatea Regele Ferdinand (Babeș-Bolyai) din Cluj. În 1943, Ion Rațiu a obținut o diplomă de economie de la Universitatea Cambridge (Anglia). A fost desemnat post-mortem membru de onoare al Academiei Oamenilor de Știință din România.[5]

În 1940, Ion Rațiu a fost numit consilier al Legației României de la Londra, ministrul de externe fiind Viorel Tilea.

La 29 noiembrie 1940, la câteva săptămâni după instaurarea Statului Național-Legionar, a fost fondat în afara țării Comitetul Național Român. Ion Rațiu a făcut parte din conducerea organizației, aflată sub președinția lui Viorel Tilea.[6]

Între 1940 și 1990 a locuit în Regatul Unit, unde a înființat (în 1979, împreună cu soția sa, Elisabeth Pilkington[7]) Fundația Rațiu. De asemenea, a fondat în 1984, în exil, organizația Uniunea Mondială a Românilor Liberi.

După întoarcerea în țară, în ianuarie 1990, Ion Rațiu a fost direct implicat în refacerea Partidului Național Țărărnesc (PNȚ) alături de Corneliu Coposu, devenind vicepreședinte al partidului, ce poartă de-atunci numele de Partidul Național Țărănesc, Creștin și Democrat (PNȚCD). A candidat la funcția de președinte al României la alegerile din 1990 unde a obținut 4,29% din voturi, ocupând locul trei. Ulterior, a fost ales deputat de Cluj din partea PNȚCD la alegerile din 20 mai 1990, respectiv la cele din 1992. În 1996 a fost ales deputat de Arad, tot din partea PNȚCD. În 1991 a înființat ziarul Cotidianul.

Împreună cu soția lui, Elisabeth, Ion Rațiu are doi copii, pe Indrei Rațiu și Nicolae Rațiu.

Ion Rațiu a murit la Londra, în ianuarie 2000. Conform dorinței sale, trupul neînsuflețit a fost dus la Turda, spre a fi înmormântat în orașul natal, alături de strămoșii săi, în cimitirul din jurul vechii biserici greco-catolice „Adormirea Maicii Domnului" (Biserica Rățeștilor, ctitorită de familia Rațiu). Însă, el a fost îngropat în cimitirul central din Turda, preotul ortodox de atunci al bisericii „Adormirea Maicii Domnului" (neretrocedată greco-catolicilor) refuzând cu obstinație înhumarea lui alături de strămoși, lângă lăcașul de cult, din cauza diferendelor dintre Biserica Ortodoxă Română și Biserica Română Unită cu Roma, Ion Rațiu fiind credincios greco-catolic (unit). Mai mult, slujba de înmormântare (Prohodul) nu a putut fi oficiată de către preoții greco-catolici în biserica ctitorită de familia sa (Biserica Rățeștilor din Turda) din cauza împotrivirii, în continuare, a preotului acelei parohii ortodoxe ce ocupă lăcașul de cult unit din 1948. Preotul ortodox a împiedicat astfel accesul în biserică al clericilor greco-catolici, precum și al membrilor familiei Rațiu, la săvârșirea slujbei de înmormântare. Astfel, slujba Prohodului s-a ținut în plină stradă, pe o vreme cu un ger pătrunzător.[8]

Soția lui, Elisabeth Rațiu, a murit pe data de 19 octombrie 2016, la vârsta de 94 de ani, în Londra.[9][10]

Proiectul „Ion Rațiu"

[modificare | modificare sursă]

Colegiul Național „George Barițiu" din Cluj-Napoca, vechiul liceu unde a învățat Ion Rațiu, oferă în fiecare an un premiu care îi poartă numele (premiul „Ion Rațiu"). La moartea sa, fiul Nicolae Rațiu, a devenit executorul testamentului cunoscutului om politic și gazetar. Într-o scrisoare adresată doamnei Mariana Răduțiu, directoare Colegiul Național „George Barițiu", în iunie 2000, Nicolae Rațiu solicita conducerii de atunci o inițiativă in memoriam, sugerând ca aceasta să poarte numele „Proiectul Ion Rațiu", proiect prin care școala urma să beneficieze de suma de 40.000 de dolari, lăsată prin testament de Ion Rațiu.

Proiectul a preconizat, printre altele dotarea unui laborator cu mobilier și aparatură performantă pentru disciplina informatică, înființarea „Fondului de carte Ion Rațiu" și acordarea premiilor „Ion Rațiu" elevilor cu performanțe la învățătură. Astfel, premiile „Ion Rațiu" se acordă la finele anului școlar, într-un cadru festiv, de ele beneficiind de fiecare dată atât un elev de la profilul real, cât și un elev de la profilul uman.

Centrul Rațiu pentru Democrație

[modificare | modificare sursă]

Lansat în iulie 2004, Centrul Rațiu pentru Democrație este un ONG care continuă idealurile promovate de Ion Rațiu în toată activitatea sa. Misiunea Centrului constă în încurajarea și promovarea valorilor și comportamentelor asociate democrației, într-un mod nepartizan. Centrul susține, de asemenea, proiecte și programe desfășurate la nivel local, național și internațional. Centrul e sprijinit îndeosebi de membri ai Universității Babeș-Bolyai din Cluj, ai Colegiului Tehnic „Dr. Ioan Rațiu", ai organizației „Europe to Europe" și este sponsorizat de Fundația Familiei Rațiu din Londra. Din inițiativa urmașilor familiilor lui Viorel Tilea și Ion Rațiu, arhiva „Rațiu-Tilea" a fost donată Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga" din Cluj-Napoca.[11][12]

Bibliografie

[modificare | modificare sursă]
  • Ion Rațiu - Cine mă cunoaște în țară așa cum sunt?, Progresul Românesc, 1991.
  • Revista Zorile, nr.85, 2004.
  • Valentin Vișinescu, Vasile Miclăuș, Tudor Ștefănie - Dicționar de personalități turdene, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2006.
  • Augustin Rațiu, Sentința Tribunalului Comitatului Turda din 1 Aprilie 1829; ziarul „Turda”, nr. 34 din 24 august 1924.
  • Augustin Rațiu, Pro Memoria - genealogia familiei Rațiu, ziarul „Arieșul”, anul III, Nr. 34, din 19 Aug. 1928.
  • Augustin Rațiu, Din trecutul familiei Rațiu, manuscris nepublicat, 1970.
  • Broșura Istoria Familiei Rațiu redactată de „Centrul Rațiu pentru Democrație” Turda (fosta „Fundație Rațiu”), Editura RH Printing, București, 2010.
  • Ion Ratiu, „Marele lobby: Romania in NATO. Note zilnice: Ianuarie-Decembrie 1994”, București, RH Printing and Publishing, 2002 - L 6.
  • Ion Ratiu, „Tirania Majorității. Note zilnice: Ianuarie-Decembrie 1993”, București, RH Printing and Publishing, 2002 - L 6.
  • Ion Ratiu, „Din zilele unei democratii originale. Note zilnice: Ianuarie-Decembrie 1991”, București, RH Printing and Publishing, 2001 - L 10 (hard cover).
  • Ion Ratiu, „În fine acasă. Note zilnice: Decembrie 1989-Decembrie 1990”, București, Univers, 1999 - L 10 (hard cover).
  • Ion Rațiu, „Întoarcerea din exil” de Bogdan, Rodica. București: Festina. 1993.
  • Ion Rațiu sau Tentația martirajului de Ivan, Dorin. Buzău: Editura Irineu Mihălcescu.
  • În așteptarea redeșteptării: convorbiri cu Ion Rațiu de Bogdan, Dan. București: Scripta. 1994.
  • Note zilnice de Rațiu, Ion. București: Editura Univers. 1999.
  • Istoria unei candidaturi deturnate: note zilnice: ianuarie - decembrie 1992 de Rațiu, Ion. București: Regent House Printing & Publishing. 2001.
  • Clive și Anna: piesă în doua acte de Rațiu, Ion. București: Progresul Românesc. 1995.
  • Politică pentru Occident de Rațiu, Ion. București: Progresul Românesc. 1992.
  • România de astăzi: comunism sau independență? de Rațiu, Ion. București: Condor. 1990.
  • Moscova sfidează lumea de Rațiu, Ion. Timișoara: Signata. 1990.
  • Mr Ion Ratiu; Memorial service Times, The (London, England), February 18, 2000 Features, p. 26 1pp.
  • În așteptarea redeșteptării: convorbiri cu Ion Rațiu / Dan Bogdan. de Rațiu, Ion. București: Scripta, 1994.
  • Ion Rațiu, Romanian Activist by Associated Press. Miami Herald, The (FL), January 18, 2000 Local Final, 1pp.
  • Ion Rațiu, 82, Former Romanian Politician de Alison Mutler The Associated Press. Sun-Sentinel, January 19, 2000 Foreign Broward Metro, 1pp.
  • Ion Rațiu; Obituary Times, The (London, England), January 19, 2000 Features, p. 25 2pp.
  • Obituaries / Ion Ratiu, 82, Protested Communism in Romania de The Associated Press. Newsday (Melville, NY), January 18, 2000 News Nassau and Suffolk, 1pp.
  • Romania opposition leader defiant after miners wreck house; Ion Rațiu de From Christopher Walker in Bucharest. Times, The (London, England), June 16, 1990 Overseas news, 2pp.
  • The Independent: Obituary: Ion Rațiu Independent, The (London, England)/Financial Times, January 31, 2000, 3pp.
  • Adam Michnik receives 2009 Ion Rațiu Democracy Award US Fed News (USA), December 14, 2009, 2pp.
  • Ion Rațiu; Diplomat journalist Milwaukee Journal Sentinel (WI), January 21, 2000 BNews Final, p. 4 1pp.
  • Activist ignores threat; Ion Rațiu de Andrew McEwen and Robin Young. Times, The (London, England), August 21, 1989 Sport, 1pp
  • Ion Rațiu Athens Banner-Herald (GA), January 18, 2000 Obituaries, 1pp.
  • Saad El-Din Ibrahim to Receive 2006 Ion Rațiu Democracy Award; Ibrahim Will Deliver Lecture on Lessons Arabs Can Learn From the East European Democratization Process U.S. Newswire (USA), November 30, 2006, 2pp.
  • Contemporary Romania: her place in world affairs de Rațiu, Ion. Richmond: Foreign Affairs Publishing. 1975.
  • România de astăzi: comunism sau independență? de Rațiu, Ion. Londra: [s.n.]. 1977. 01/01/1977 206 p. h. 19 cm Language: Romanian.
  • Lupta națională în actuala conjunctură internațională de Rațiu, Ion. Paris: Editions Laumond. 1978. 01/01/1978 19 p. 21 cm. Language: Romanian.
  • Policy for the West de Rațiu, Ion. London: Harvill. 1957. 01/01/1957 202 p. h. 23 cm Language: English.
  • La Roumanie d'aujourd'hui: sa place dans le monde (România astăzi: locul acesteia în lume) de Rațiu, Ion. Paris: Jean Grassin editeur. 1975. 01/01/1975 214 p. 19 cm Language: French.
  • România de mâine: Poziția Occidentului: rolul românilor din exil de Rațiu, Ion. Londra: Românul Liber. 1986. 01/01/1986 II, 21 p. 20 cm Language: Romanian.
  • Corespondența lui Ioan Rațiu cu George Barițiu <1861-1892>Detail Only Available Briefe, rumän. de Rațiu, Ion, 1970.
  • Corespondența lui Ioan Rațiu cu George Barițiu (1861-1892) / Keith Hitchins, Liviu Maior. de Rațiu, Ion. Cluj: Editura Dacia, 1970. 01/01/1970 252 p. ; 21 cm.
  • Ioan Gheorghe Rațiu, Marele Arbore Genealogic al Familiei Rațiu de Noșlac (Nagylak), [1],[2]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  3. ^ In unele articole apare și sub numele de Ion Iancu Rațiu, Iancu fiind în acest caz apelativul cu care era numit de către membrii familiei și de cunoscuții apropiați. Ion Iancu Rațiu este scris și pe mormântul lui din cimitirul central Turda.
  4. ^ „Rațiu Centre for Democracy”. Accesat în . 
  5. ^ „copie arhivă” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  6. ^ Neagoe, Stelian, editor (), Enciclopedia istoriei politice a României: 1859-2009, vol. I, București: Editura Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale, p. 328, ISBN 978-973-7745-40-8 
  7. ^ Elisabeth Pilkington (soția lui Ion Rațiu) a crescut în regiunea Lancashire din Anglia, aproape de orașul industrial St.Helens, unde 4 generații ai fraților Pilkington s-au impus în domeniul sticlăriei. Tatăl ei, colonelul Guy Reginald Pilkington, a servit firma familiei ca director de personal. La declansarea celui de al doilea război mondial Elisabeth Pilkington și-a servit țara lucrând timp de 2 ani ca și asistentă medicală la Crucea Roșie într-un spital militar din Manchester, după care a urmat studiile de științe sociale la școala de economie din Londra. Acolo l-a cunoscut pe Ion Rațiu care studia pentru a obține a doua diplomă. Cuplul s-a căsătorit la Capela Regală Savoy din centrul Londrei în anul 1945.
  8. ^ Observatorul
  9. ^ A murit soția marelui om politic Ion Rațiu. Elisabeth Rațiu avea 94 de ani, 19 octombrie 2016, Florina Pop, Adevărul, accesat la 20 octombrie 2016
  10. ^ Soția lui Ion Rațiu a murit. Elisabeth Pilkington Rațiu, într-un interviu acordat ziarului „Adevărul” acum 6 ani: „Am fost uimită de generozitatea românilor“, 19 octombrie 2016, Florina Pop, Adevărul, accesat la 20 octombrie 2016
  11. ^ „Biblioteca Centrală Universitară""Lucian Blaga"Cluj-Napoca”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  12. ^ Biblioteca lui Ion Rațiu, donată la Cluj, 6 iunie 2009, Francisc Mădărășan, Amos News, accesat la 24 iunie 2013

Vezi și

[modificare | modificare sursă]

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Ion Rațiu

Video:

Galerie de imagini

[modificare | modificare sursă]
  • Ion Rațiu alături de colegii de partid Corneliu Coposu și Ion Diaconescu în București în 1990
    Ion Rațiu alături de colegii de partid Corneliu Coposu și Ion Diaconescu în București în 1990
  • Centrul Rațiu pentru Democrație (CRD) (Piața 1 Decembrie 1918 nr.1)
    Centrul Rațiu pentru Democrație (CRD)
    (Piața 1 Decembrie 1918 nr.1)
  • Centrul Rațiu pentru Democrație (plăcuța centrului)
    Centrul Rațiu pentru Democrație (plăcuța centrului)
  • Statuia lui Ion Rațiu din incinta CRD, executată de Elena Ilaș (2007)
    Statuia lui Ion Rațiu din incinta CRD,
    executată de Elena Ilaș (2007)
  • Statuile lui Ion Rațiu și Augustin Rațiu din incinta CRD
    Statuile lui Ion Rațiu și Augustin Rațiu din incinta CRD
  • Mormântul lui Ion Rațiu din cimitirul central din Turda
    Mormântul lui Ion Rațiu din cimitirul central din Turda
  • Afiș electoral cu dezideratele lui Ion Rațiu, 1990
    Afiș electoral cu dezideratele lui Ion Rațiu, 1990
  • Afiș electoral cu programul politic al lui Ion Rațiu, 1990
    Afiș electoral cu programul politic al lui Ion Rațiu, 1990
  • Afiș electoral, 1990
    Afiș electoral, 1990
  • Diploma de Cetățean de Onoare post-mortem al Comunei Noșlac
    Diploma de Cetățean de Onoare post-mortem al Comunei Noșlac
  • Placheta de Cetățean de Onoare post-mortem al Comunei Noșlac
    Placheta de Cetățean de Onoare post-mortem al Comunei Noșlac
  • Marele Arbore Genealogic al Familiei Ratiu de Noslac (Nagylak), fond pergament, actualizat la data de 20.09.2023
    Marele Arbore Genealogic al Familiei Ratiu de Noslac (Nagylak), fond pergament, actualizat la data de 20.09.2023
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ion_Rațiu&oldid=16565156