Sari la conținut

Karistos

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Karistos
—  orășel  —

Map
Karistos (Grecia)
Poziția geografică în Grecia
Coordonate: 38°00′57″N 24°25′13″E ({{PAGENAME}}) / 38.015791666667°N 24.420275°E
Țară Grecia
dimotiki enόtita[*][[dimotiki enόtita (municipality subdivision in Greece)|​]]dimotiki enόtita Karýstou Efvoias[*][[dimotiki enόtita Karýstou Efvoias (subdivision of Karystos Municipality, Greece)|​]]
dimotiki koinόtita (Ellada)[*][[dimotiki koinόtita (Ellada) (post-2019 local administration unit in Greece, subdivision of municipal unit)|​]]Dimotiki Koinόtita Karýstou Efvoias[*][[Dimotiki Koinόtita Karýstou Efvoias (local administration unit of Karystos Municipality, Greece)|​]]
Administrație descentralizată[*]​Tesalia-Grecia centrală[*]​
Periferie[*]​Grecia Centrală
Unitate regională[*]​Perifereiaki Enόtita Efvoias[*][[Perifereiaki Enόtita Efvoias (regional unit (until 2010: prefecture) of Greece)|​]]
Comună[*]​Dimos Karýstou[*][[Dimos Karýstou (municipality in Euboea island, Greece)|​]]
Altitudine28 m.d.m.
Populație (1991)
 - Total4.674 locuitori
Cod poștal34001
Prefix telefonic2224
Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Karistos (în greacă Κάρυστος) este un mic oraș de coastă de pe insula grecească Evia. Are aproximativ 5.000 de locuitori (din cei 12.000 de locuitori ai demei). Se află la 129 km sud de Chalkis. Aici se poate ajunge din Atena cu feribotul prin Marmari din portul Rafina. Orașul modern se află pe amplasamentul unui vechi oraș antic. La mijlocul secolului al XIX-lea, după Războiul de Independență al Greciei, s-a realizat o planificare urbană coordonată de renumitul inginer civil bavarez Bierbach.

Istoric

[modificare | modificare sursă]

Karistos se află pe amplasamentul unui oraș antic și a continuat aparent să fie locuit în cursul Evului Mediu timpuriu. Ca parte componentă a themei Hellas, el a fost oraș de reședință al unui episcop - un sufragan al arhiepiscopului Atenei - cel puțin din timpul domniei împăratului bizantin Leon al VI-lea Filozoful (r. 886–912).[1] El a fost unul dintre orașele enumerate în bula de aur din 1198 al împăratului Alexie al III-lea Angelos, prin care venețienilor li s-a permis să înființeze posturi comerciale.[1] În 1205 a fost capturat, împreună cu întreaga insulă, de comandantul cruciat Jacques d'Avesnes, iar în curând a devenit sediul celei de-a treia triarhii a Eviei sub stăpânirea triarhului Ravano dalle Carceri.[1]

Probabil prin acea vreme, odată cu construcția castelului Castel Rosso (la aproximativ 4 km de orașul modern, pe teritoriul actualului sat Myloi) și cu înmulțirea acțiunilor piraterești, orașul a fost mutat de pe coastă către Castel Rosso, aflat înspre interiorul insulei.[1] Orașul a rămas scaun episcopal sub stăpânirea latină, episcopul grec păstrându-și funcția; în 1222, cu toate acestea, Episcopia de Karistos a fost contopită cu Episcopia de Euripos (Chalkis).[1] În 1276/1277 orașul a fost recucerit de armatele bizantine conduse de amiralul italian Licario și deținut până în 1296, când a fost recuperat de nobilul cruciat Bonifaciu din Verona.[1] În 1318 a trecut în stăpânirea catalanilor ca parte a zestrei Marullei din Verona (fiica lui Bonifaciu) pentru căsătoria ei cu nobilul Alfonso Fadrique.[1]

Orașul a fost râvnit de venețieni, care s-au oferit în 1339 să-l cumpere; negocierile au durat până în 1365, însă abia în 1366 Karistos a trecut în cele din urmă sub controlul venețian atunci când Bonifacio Fadrique a vândut Baronia de Karistos Republicii Venețiene.[1][2] După cucerirea insulei Evia de către Imperiul Otoman în 1470, scaunul episcopal ortodox local a fost reactivat ca parte a Mitropoliei de Euripos.[1]

Dema

[modificare | modificare sursă]

Dema (comuna) Karistos a fost formată în urma reformei administrației locale din 2011 prin fuziunea a patru foste deme, care au devenit unități comunale:[3]

  • Kafireas
  • Karistos
  • Marmari
  • Styra

Dema are o suprafață de 674,635 km2, iar unitatea comunală Karistos are 166,950 km2.[4]

Obiective turistice

[modificare | modificare sursă]
Kokkinokastro (Castelrosso)
  • Fortăreața venețiană reconstruită din Bourtzi, construită în secolul al XIII-lea pe plaja de est a orașului.
  • Ruinele castelului venețian numit Castello Rosso, construit în 1030, și vechea carieră de marmură, ambele în cătunul învecinat Myloi.
  • Primăria, construită la sfârșitul secolului al XIX-lea.
  • Un mic muzeu adăpostit de Centrul Cultural Yokaleion, care conține colecții de sculpturi și ceramică din epocile elenistică și romană.
  • Mănăstirile ortodoxe Taxiarches, Sf. Gheorghe și Sf. Mavra.
  • Zona montană Ochi.
  • Capul Cavo D'Oro.

Personalități

[modificare | modificare sursă]
  • Diocles din Karistos, medic din secolul al IV-lea î.Hr.
  • Antigonus din Karistos, scriitor din secolul al III-lea î.Hr.
  • Apollodorus din Karistos, poet și dramaturg satiric din secolul III î.Hr.
  • Glaucus din Karistos, boxer din secolul VI î.Hr.
  • Othon de Cicon, nobil francocrat din Karistos din secolul al XIII-lea

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ a b c d e f g h i Koder & Hild 1976, p. 183.
  2. ^ Miller 1908, p. 302.
  3. ^ Kallikratis law Arhivat în , la Wayback Machine. Greece Ministry of Interior
  4. ^ „Population & housing census 2001 (incl. area and average elevation)” (PDF) (în greacă). National Statistical Service of Greece. Arhivat din original (PDF) la . 

Bibliografie

[modificare | modificare sursă]
  • Koder, Johannes; Hild, Friedrich (1976). Tabula Imperii Byzantini, Band 1: Hellas und Thessalia (în germană). Viena: Verlag der Österreichischen Akademie der Wissenschaften. ISBN: 978-3-7001-0182-6.
  • Miller, William (1908). The Latins in the Levant: A History of Frankish Greece (1204–1566). Londra: John Murray. OCLC 563022439.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Karistos&oldid=15603781