mișca
 Vezi și : mișcă, misca
|
Etimologie
Cuvânt autohton.
Pare să provină din latină mĭscῑre („a agita”) (> spaniolă mecer, confer Corominas, III, 315), prin intermediul unui derivare de tipul *mĭscĭcāre, al cărui rezultat normal ar fi *mișčcare.
Pronunție
- AFI: /miʃˈka/
Verb
| Conjugarea verbului (se) mișca | |
| Infinitiv | a (se) mișca |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
(mă) mișc |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să (se) miște |
| Participiu | mișcat |
| Conjugare | I |
- (v.intranz., refl. și tranz.) a ieși sau a face să iasă din starea de repaus, de imobilitate; a(-și) schimba locul, poziția; a (se) clătina.
- Mă mișc în direcția ta.
- (v.tranz. și refl.) a pune sau a fi în funcțiune, a face să funcționeze sau a funcționa.
- Motorul se mișcă.
- (v.refl. și intranz.) a porni din loc, a începe să se deplaseze în spațiu, a înainta.
- (v.refl.) a frecventa o anumită societate, a veni în contact cu...
- (v.refl. și intranz.) a ieși din pasivitate; a acționa; a se strădui.
- Mișcă-te!
- (v.refl.) (despre grupuri sociale, colectivități) a se împotrivi, a se agita, a se revolta.
- (v.intranz.) (fig.) (fam.) a dovedi (oarecare) pricepere, a ști să se descurce.
- (despre acțiuni, întreprinderi) a da rezultate satisfăcătoare.
- (v.tranz.) (fig.) a determina pe cineva să acționeze; a îndemna, a însufleți.
- (v.tranz.) a impresiona sufletește, a emoționa; a înduioșa.
Sinonime
Antonime
Cuvinte derivate
Expresii
- (Intranz.; fam.) A mișca din urechi = a sugera cuiva că îi dai un bacșiș; a da cuiva un bacșiș
Traduceri
a se deplasa
|
a emoționa
Etimologie
Din mișca.
Verb
- forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru mișca.