1.

Oferta i producia turistic

delimitri conceptuale; factori de influen

Oferta turistic, categorie corelativ a pieei turistice, constituie, n multe situaii, mobilul determinant al efecturii actului turistic. Prin analogie cu clasificarea resurselor turistice, oferta turistic se mparte n primar, care cuprinde totalitatea valorilor (resurselor) naturale i secundar, incluznd ansamblul resurselor create de mna omului (valori istorice, arhitecturale, culturale, folclorice etc.). Ansamblul ofertei primare i secundare constituie oferta turistic potenial a unui teritoriu, care va deveni ofert real (efectiv) numai n msura n care va ntruni o serie de caracteristici pentru stimularea consumului turistic, respectiv atunci cnd se vor dezvolta condiiile necesare de primirea turitilor i de petrecere a sejurului lor n ambiana caracteristic a resurselor primare i secundare, ca rezultat al dezvoltrii bazei materiale a turismului i a infrastructurii sale tehnice. Oferta primar nu are valoare intrinsec: ea se distinge de oferta turistic secundar (produs de mna omului) prin faptul c resursele naturale nu pot fi reproduse artificial, ele fiind create de natur, att n spaiu, ct i n timp. Oferta turistic primar i secundar constituie deci "materia prim" pentru industria turismului, care se va modela n diferite produse turistice numai printr-un consum efectiv de munc vie, nglobat n prestaiile de servicii turistice specifice pentru fiecare produs turistic. n literatura de specialitate se regsesc i sub numele de resurse turistice antropice. Aceast "materie prim", dei abundent n aparen, devine din ce n ce mai limitat, ceea ce ngusteaz "spaiul turistic" i deci posibilitatea folosirii unui teritoriu n scopuri preponderent sau exclusiv turistice. n acest context, se impune o identificare realist a resurselor turistice corespunznd motivaiilor efective, ca i evaluarea corect a posibilitilor de a transforma resursele poteniale i resursele utilizabile n scopuri turistice. Distincia care trebuie evideniat ntre oferta i producia turistic pornete de la definirea celor doi termeni. Astfel - oferta turistic este reprezentat de cadrul i potenialul natural i antropic, echipamentul de producie a serviciilor turistice, ansamblul bunurilor materiale i serviciilor destinate consumului turistic, fora de munc specializat n activitile specifice, infrastructura turistic i condiiile de comercializare (pre faciliti). -producia turistic este dat de ansamblul de servicii care mobilizeaz fora de munc, echipamentul turistic i bunurile materiale i care se materializeaz ntr-un consum efectiv. Deci oferta presupune nu numai producia turistic, ci i existena factorilor naturali. Relaia ofert turistic producie turistic este marcat de o serie de particulariti, care o difereniaz de aceeai relaie existent pe piaa bunurilor materiale: - producia turistic poate fi cel mult egal cu oferta, n timp ce pe piaa bunurilor materiale, oferta este cel mult egal cu producia; - oferta turistic exist i independent de producie, pe cnd producia turistic nu se poate realiza n afara ofertei; n schimb, oferta bunurilor materiale nu se poate detaa de existena unei producii; - structura ofertei turistice nu coincide ntodeauna cu structura produciei turistice, n timp ce structura ofertei de bunuri reflect structura produciei respective;

- oferta turistic e ferm exist att timp ct exist i elementele care o compun, pe cnd, producia turistic e efemer, ea exist att timp ct se manifest consumul i nceteaz o dat cu ncheierea acestuia. Relaia dintre cele dou elemente este foarte complex, de intercondiionare reciproc, oferta fiind surs a produciei turistice iar producia fiind cea care d via, mobilizeaz oferta. Caracteristicile ofertei Aa cum rezult i din definiiile prezentate, oferta turistic are: un caracter complex i eterogen, fiind alctuit din mai multe componente, care se pot structura astfel: - potenialul turistic, ca element de atracie a cererii turistice format din totalitatea resurselor naturale i antropice ale unei zone; - echipamentul turistic, alctuit din ansamblul activelor fixe i circulante care concur la satisfacerea nevoilor turitilor; - serviciilor prestate turitilor i bunurilor oferite acestora spre consum, bunuri cu destinaie turistic exclusiv; - fora de munc, cea care transform din poteniale n efective celelalte elemente sus-menionate. Complexitatea ofertei turistice (i a produciei, n egal msur), este dat i de numrul mare de prestatori sau fabricani ai produselor turistice. Faptul c produsul turistic este format dintr-un ansamblu de servicii, fiecare cu specificul su, face aproape imposibil furnizarea de ctre un singur productor a tuturor prestaiilor generate de consumul turistic. De aceea, prestatorii sunt puternic specializai, au profile diferite, uneori chiar interese diferite i cel mai adesea un mod de organizare distinct. Astfel, la realizarea produsului turistic particip societi comerciale care au ca obiect de activitate cazarea, masa, transportul, agrementul, fabricarea cltoriilor turistice (tour-operatorii), de asemenea pot participa organisme i asociaii cu vocaie social, organisme locale i teritoriale etc. Pe lng aceast specializare puternic a prestaiilor de servicii turistice, trebuie s menionm i faptul c ntre acetia predomin ntreprinderile mici i mijlocii, fapt care a i dus la o frmiare excesiv a ofertanilor de servicii turistice. Aa cum se poate constata, ns acesta nu exclude posibilitatea regruprii lor n organisme puternice, bine individualizate, care pot domina piaa turistic, la un moment dat. O alt caracteristic a ofertei turistice, cu multiple implicaii n realizarea actului turistic, o reprezint rigiditatea.Aceast particularitate este datorat, n primul rnd, inadaptabilitii (adaptabilitii reduse) la variaiile att cantitative ct i calitative ale cererii turistice. Imposibilitatea deplasrii ofertei, care presupune mobilitatea consumatorului i nu a produsului turistic, constituie o alt particularitate a ofertei turistice. De asemenea, oferta turistic nu poate fi stocat odat neconsumat, ea se pierde-, aspect care presupune cheltuieli suplimentare pentru agenii economici ofertani n sensul promovrii produselor turistice i adaptrii acestora la mutaiile intervenite n structura cererii. Oferta turistic este dependent de echipamentele turistice, de numrul i structura forei de munc. Investiiile, att materiale, ct i umane, n industria turistic, sunt foarte costisitoare, fapt care nu permite nlocuirea rapid a acestora pentru a se adapta la mobilitatea cererii turistice. Dup cum se poate observa din analiza caracteristicilor ofertei i produciei turistice, neconcordana n timp i spaiu a cererii cu oferta turistic poate fi generatoarea unor efecte economice i sociale de mare amploare, ce se concretizeaz n: satisfacerea necorespunztoare a turitilor, neutilizarea echipamentelor turistice i ca atare, prelungirea

duratei de amortizare a acestora i ncetinirea ritmului de nlocuirea a capacitilor uzate fizic sau moral etc. Dar, prin eforturile conjugate ale organizatorilor i prestatorilor de servicii turistice, printr-o bun cunoatere a tendinelor n evoluia cererii turistice, se poate profita, n anumite limite, de o alt caracteristic posibilitatea substituirii unui tip de ofert cu altul. Acestea presupune ns ca i motivaiile turistice s se poat substitui la un moment dat, dar mai ales ca elementele componente ale ofertei s aib un caracter polifuncional, s satisfac alternative de consum diverse. Oferta turistic Oferta turistic grupeaz ansamblul elementelor care concur la obinerea produsului turistic, respectiv: potenialul natural i antropic, echipamentul de producie a serviciilor turistice, diversitatea bunurilor materiale(industriale, alimentare), infrastructura turistic i condiiile de comercializare(pre, nlesniri etc.)1. n aceast accepie, se poate spune c oferta integreaz ansamblul resurselor economice mobilizate n calitate de factori ai produciei turistice. Oferta turistic este considerat a fi : ansamblul atraciilor care pot motiva vizitarea, sau, mai complex privit: elementele de atracie care motiveaz cltoria i cele destinate s asigure valorificarea primelor O definiie mai cuprinztoare a ofertei turistice este urmtoarea: ,, totalitatea resurselor naturale i antropice, mpreun cu echipamentele de producere i comercializare a produselor turistice, bunurile i serviciile destinate consumului turistic, condiiile de comercializare a acestora, infrastructura turistic i fora de munc necesar activitii turistice. Practic, oferta turistic a unei ri, zone sau staiuni turistice cuprinde totalitatea elementelor turistice care pot fi puse n valoare la un moment dat prin stimularea cererii turistice, dar i infrastructura tehnico-material care permite valorificarea resurselor turistice. Elementele structurale ale ofertei pot fi grupate n dou categorii:

Elemente de atracivitate, existente la un moment dat numai potential (resurse naturale, socio-culturale, umane, tehnologice). Ele nu au aceiasi valoare turistica in tot timpul anului, ci au variabilitate in timp, determinand sezonalitatea ofertei Elementele funcionale, alctuite din echipamentul i serviciile care fac posibil desfurarea produciei turistice.

Particularitile ofertei turistice Complexitatea- se refer la structur, elementele componente referindu-se la atracia turistic i elementele funcionale; Rigiditatea- se refer la imposibilitatea stocrii, lipsa de adaptabilitate, la variaiile sezoniere; Substituirea- se refer la utilizarea ofertei n alte scopuri dect cel sezonier.

Oferta turistic se mparte n dou categorii: Oferta turistic primar- este reprezentat de totalul resurselor naturale de interes turistic i se deosebete prin faptul c resursele naturale nu pot fi reproduse artificial; Oferta turistic secundar- este reprezentat de totalitatea resurselor turistice create de om (antropice). n funcie de resursele naturale oferta are anumite limite de odin temporal, putnd avea caracter permanent sau sezonier. Diversificarea produselor turistice clasice a cunoscut n perioada 1995-1998 o amploare datorit creia acelai produs turistic poate fi gsit azi ntr-o multitudine de variante, combinate cu oferta de produse turistice noi. Produsele turistice pot fi grupate n forme de voiaj determinate de scopul principal al cltoriei, n funcie de care pot fi identificate mai multe tipuri de turism: Turism cultural- este efectuat cu scopul lrgirii cunotiinelor despre istorie, art, monumente religioase, vestigii i apropierea de diferite culturi i oameni. Ali turiti sunt interesai de cele mai moderne construcii, invenii de utiltim or, etc. Turism de afaceri- este o form de turism care include cltorii n interes oficial, vizitele angajailor sau ale altor persoane n interes comercial sau de alt natur, participarea la trguri i expoziii, conferine, convenii i cltorii stimulatoare Turism sportiv- este o form a turismului de agrement, motivat de dorina de a nva i de a practica diferite activiti sportive Turismul de odihn- are un caracter mai puin dinamic dect celelalte forme de turism, cu un sejur mai lung, petrecut la o destinaie determinat, care ofer condiii naturale adecvate; Turismul de tratament- este o form specific a turismului de odihn, legat mai mult de anumite staiuni cunoscute pentru proprietile lor terapeutice sau infrastructurii de ngrijire a sntii; Turism rural- activitatea turistic desfurat i condus de populaia local i bazat pe potenialul natural i antropic local; Producia turistic reprezint ,,ansamblul de servicii care mobilizeaz fora de munc, echipamentul de producie i bunurile materiale, i care, n cadrul unei ambiane specifice se materializeaz ntr-un consum efectiv. Oferta turistic exist i independent de producia turistic, n timp ce producia turistic nu se poate realiza n afara ofertei. Oferta turistic este ferm, exist atta timp ct sunt prezente elementele ce intr n structura ei, pe cnd producia turistic este efemer ,exist ct timp se manifest consumul i se ntrerupe odat cu ntreruperea consumului. Aceast relaie special dintre oferta turistic i producia turistic reliefeaz rolul principal al ofertei ca surs a produciei turistice, dar i rolul produciei n mobilizarea ofertei date. Determinani ai ofertei turistice: Teritoriul- reprezinta elementul indispensabil al ofertei, intrucat spatiul se constituie in suport al acesteia. In turism, teritoriul este definit atat sub aspect cantitativ prin capacitatea de primire a teritoriului dar si sub aspect calitativ prin atractivitatea sau valoarea turistica a acestuia, care poate fi naturala sau creata. Capacitatea optima de primire exprima numarul maxim de turisti ce pot fi primiti de un teritoriu fara a prejudicia mediul geografic si social. Atractivitatea teritoriului creste o data cu distanta, insa apare un punct de la care atractivitatea scade ca urmare a costului ridicat al transportului si oboselii determinate de parcurgerea distantei. Atractivitatea teritoriului turistic poate fi evaluata luand in cosiderare urmatoarele elemente: -Accesibilitatea: asezare geografica, cai de acces, mijloace de transport

-Conditii de relief: trepte de relief, rauri, lacuri, monumente ale naturii, rezervatii si parcuri -Conditii meteorologice: climatul si sezonalitatea, precipitatii, vanturi, puritatea aerului, frecventa zilelor insorite, durata si grosimea stratului de zapada. -Frumusetea peisajului natural. -Valoarea terapeutica si volumul unor elemente naturale izvoare de ape minerale si termale, namoluri terapeutice, microclimat si topoclimat. -Patrimoniul cultural-istoric: vestigii si locuri istorice, monumente istorice, de arta, etnografie si folclor, traditii si obiceiuri. -Conditii demografice: numarul, structura si dinamica populatiei, forta de munca, migratia. Sectorul teriar- se constituie in elementul determinant al ofertei turistice intrucat grupeaza activitati de prestare de servicii care reprezinta premize si factori pentru dezvoltarea ofertei turistice. Diversitatea ofertei turistice este data de proportia in care se combina cele cinci categorii de servicii cuprinse in prestatia turistica: activitatea de organizare si comercializare a ofertei turistice activitatea de transport activitatea de cazare si restaurare activitati producatoare si distribuitoare de bunuri de consum turistic activitatea de agrement, tratament. Baza tehnico-material- cuprinde echipamentul turistic sau capacitatea de productie a ofertei turistice care, impreuna cu forta de munca, creeaza premizele necesare desfasurarii activitatii turistice. Baza tehnico-materiala a cazarii este importanta pentru ca nu este de conceput un consum turistic fara utilizarea unuia dintre elementele materiale ale capacitatii de cazare. De dimensiunea si structura bazei tehnico-materiale a cazarii depind si celelalte elemente functionale ale ofertei turistice. Dimensiunile bazei tehnico-materiale a cazarii se apreciaza in numar de locuri, paturi sau camere folosite pentru "innoptare".Structurile de cazare turistica cuprind structuri hoteliere, extrahoteliere si nepermanente. Cazarea extrahoteliera include resedintele secundare, apartamentele mobilate, unitati sociale de cazare. Structurile de cazare nepermanente includ campingul. vasele de agrement. Oferta turistica este formata dintr-un grup de elemente existente la un moment dat numai potential (oferta potentiala), si dintr-un grup de elemte prin intermediul carora aceasta este pusa in valoarea (oferta reala). Unele elemente sunt create de activitatea umana, altele sunt naturale. Unele isi sporesc valoarea in timp (in special cele istorice), devenind tot mai atractive, interventia omului fiind de conservare si ameliorare a valorii lor, altele se uzeaza fizic si moral, trebuind sa fie produse si reproduse in permanenta. Modul acesta propriu de existenta al ofertei ii conferta o serie de trasaturi care particularizeaza insasi produsul turistic si determina in mare masura modul concret in care se realizeaza concordanta cu cererea de servicii turistice. Elementele constitutive ale ofertei turistice satisfac un mare numar de nevoi, fiind foarte diferite ca mod de prezentare, fiecare element constituidu-se de fapt intr-o oferta separata. Aceasta imprima ofertei un caracter eterogen si complex. Oferta turistica este rigida intrucat pentru a putea fi consumata este necesara deplasarea consumatorului si nu a produsului, ia nu se poate stoca, iar oferta potentiala de servicii nevalorificata intr-o perioada echivaleaza cu diminuarea coeficientului de utilizare a bazei tehnico materiale. Rigiditatea ofertei decurge si din imposibilitatea adaptarii sale permanente la variatiile cantitative de tip sezonier ale cererii turistice si la variatiile calitative ale cererii determinate

de diversificarea motivatiilor. Acest lucru are consecinte importante asupra eficientei si riscurilor investitiilor in oferta turistica. Principalii factori care determina nivelul si structura ofertei turistice sunt: 1. Factori naturali si antropici (factori naturali de clima, resurse naturale si antropice, fauna si flora etc.). Cu anumite exceptii, pentru ca un anumit spatiu sa fie atractiv si sa aiba valoare turistica, el trebuie sa ofere anumite conditii, fie naturale, cum ar fi: peisaje naturale frumoase si nepoluate, configuratie geografica echilibrata, conditii meteorologice prielnice, fauna rara etc., fie antropice, respectiv resurse de patrimoniu cultural, religios, arhitectural etc., de natura muzeelor, cladirilor istorice, manastirilor etc.. Exista insa pericolul ca anumite zone turistice sa se supraaglomereze, iar prin valorificarea excesiva a unor resurse turistice sa se degradeze patrimoniul -natural, in special- si sa se diminueze interesul anumitor categorii de turisti, cum ar fi iubitorii de arta sau cei care practica turismul ecologic. 2. Factori economici si tehnici (nivelul de dezvoltare a sectorului tertiar, baza tehnicomateriala turistica). Nivelul de dezvoltare al sectorului serviciilor in general si al turismului, in special, se afla in stransa legatura cu nivelul de dezvoltare economica de ansamblu. Dimensiunea sectorului tertiar si aportul acestuia la crearea produsului intern brut, ponderea populatiei ocupate in acest sector, nivelul resurselor materiale si financiare alocate, indica, fara dubii, gradul de dezvoltare a unei societati. Cresterea volumului de activitate in sectorul tertiar constituie, in mod paradoxal, nu numai premizele, ci si factorii dezvoltarii ofertei de servicii turistice; anumite servicii, desi destinate satisfacerii nevoilor individuale ale membrilor societatii, contribuie la formarea ofertei turistice (servicii de transport si telecomunicatii, servicii medicale etc.). Pe de alta aparte, oferta turistica depinde de marimea, structura si calitatea bazei tehnico-materiale (in care sunt incluse structurile de cazare, alimentatie publica, tratament si agrement) , ale carei dimensiuni depind de resursele materiale si financiare investite, precum si de tehnologia prin care este generata. In general, prin intermediul unor echipamente bine dezvoltate, care incorporeaza tehnologii de ultima ora, se poate suplini cu succes lipsa resurselor naturale (un parc de distractii bine echipat poate atrage turistii la fel de bine ca si resursele naturale originale; un exemplu in acest sens poate fi Apraterul in Austria). 3. Factori umani. Calitatea resurselor umane care activeaza in turism poate influenta in mod considerabil oferta turistica. Ponderea importanta detinuta de forta de munca in turism particularizeaza aceasta activitate si influenteaza chiar atractivitatea turistica. Personalul bine pregatit din punct de vedere profesional, cu o inalta constiinta morala, constient de raspunderea care ii revine in actul prestatiei, contribuie in mod direct la realizarea unei calatorii turistice reusite si la cresterea prestigiului prestatorilor de servicii turistice. Determinantii ofertei turistice(factorii care influeneaz oferta turistic) 1)Preul ofertei turistice-direct proporional cu oferta(vnztorii cresc oferta dac sunt stimulai de un pre ridicat) 2)Costul consumului de produse turistice-invers proporional cu oferta (vnztorii doresc cheltuieli ct mai sczute pentru a-i putea maximiza profitul) 3)Cererea de consum turistic-direct proporional cu oferta turistic(vnztorii sunt stimulai n momentul n care exist muli cumprtori)

4)Numrul i dimensiunile ofertei turistice(concurena)-invers proporional(un ofertant are anse mult mai mici de supravieuire pe o pia cu concuren puternic) Punctele forte ale turismului romanesc 1)Romnia este o destinaie pentru toate vrstele i toate anotimpurile 2)Formele de turism practicate n Romnia sunt multiple:turism montan,balnear, de litoral,cultural,tiinific , pentru afaceri, de weekend etc. 3)Potenialul turistic ajut la echilibrarea balanei de pli externe 4)Exportator indirect de mrfuri 5)Generator de resurse financiare pentru stat prin sistemul de taxe i impozite 6)Factor important n formarea i meninerea imaginii Romniei n lume 7)Factor de influen i uneori determinant n protejarea i conservarea mediului nconjurtor Resursele turistice - naturale i antropice - ale Romniei A. Cadrul natural Cadrul natural este bogat, variat i complex, cu o structur peisagistic deosebit de armonioas. Complexitatea potenialului turistic, ca i gradul su de atractivitate, n general, sunt n strns corelaie cu treapta de relief i cresc progresiv, de la cmpie ctre muni excepie fcnd Delta Dunrii i Litoralul Mrii Negre. B. Potenialul turistic antropic. De-a lungul existenei sale de peste dou mii de ani, poporul romn a creat un extrem de variat i bogat patrimoniu cultural, folosit n ntregime n scopuri turistice. Romnia dispune de monumente care, prin specificul lor pot fi (i sunt) considerate unicate mondiale. De exemplu: cetile dacice din Munii Ortiei care au rezistat muli ani atacurilor strlucitelor legiuni romane, cetile rneti i bisericile "fortificate" din Transilvania, bisericile de lemn din Maramure, mnstirile din Bucovina, Moldova i nordul Olteniei, monumentele stilului brncovenesc din Muntenia i Oltenia etc., ca i creaiile lui Eminescu, Brncui, Enescu sau ale lui Grigorescu .a.m.d. Fiecare dintre acestea au o valoare turistic deosebit. Vestigiile antichitii sunt numeroase i de mare valoare pentru istoria culturii i civilizaiei poporului nostru.

2.Destinatii turistice
Prin destinaie turistic se poate nelege o ar, o regiune din cadrul unei ri, un ora, un sat sau o staiune. Indiferent de tipul destinaiei, sarcinile marketingului sunt aceleai: crearea unei imagini favorabile a destinaiei la nivelul segmentelor int de vizitatori, conceperea unor instrumente de susinere i difuzare a imaginii i, nu n ultimul rnd, promovarea imaginii destinaiei n zonele de origine. Aceste subiecte vor fi tratate n a doua parte a acestui capitol. S prezentm mai nti cteva din tipurile principale de destinaii turistice: - destinaii clasice. Acestea sunt n general orae care dispun de un bogat patrimoniu arhitectural, cultural i istoric, foarte potrivite pentru petrecerea unei vacane sau pentru o vizit de durat mai lung (exemple: Paris, Atena, Roma etc.). Tot aici pot fi incluse i multe din staiunile montane sau de litoral (cum ar fi Saint Tropez, Kitzbhel, Aspen i multe altele); - destinaii naturale cum ar fi Delta Dunrii, rezervaia Serengeti din Tanzania sau Cascada Niagara din Statele Unite. Aici turitii vin pentru a admira peisajele sau pentru a lua contact cu bogiile naturale ale regiunii (flor, faun); - destinaii pentru turismul de afaceri. Acestea sunt importante centre industriale i comerciale, unde exist faciliti turistice de nalt nivel i posibiliti de agrement variate, fapt care le face atractive pentru oamenii de afaceri. Exemple: New York, Manchester, Lille etc. - destinaii pentru o noapte. Este vorba n special de localitile aflate ntre marile destinaii de vacan i zonele de origine ale turitilor; - destinaii pentru ederi scurte. Aceste sunt n general orae mai mici n care exist obiective de patrimoniu (unele chiar celebre) care le fac atrgtoare. Dou exemple bune din aceast categorie sunt oraele Pisa din Italia i Bruges din Belgia. n ceea ce privete principalele elemente componente ale destinaiei turistice, ele pot fi grupate n mai multe moduri. Astfel, unii autori disting trei categorii de elemente ale unei destinaii: - elementele constitutive de baz, numite i inima sau miezul destinaiei: localizarea geografic, climatul, condiiile naturale de la faa locului, siturile istorice i arhitectonice; - elementele periferice naturale (mprejurimile destinaiei, populaia local, ambiana general de la destinaie); - elementele periferice create (facilitile de divertisment, facilitile de cazare i alimentaie, serviciile comerciale, infrastructura de transport). Ali autori grupeaz aceleai elemente tot n trei categorii, dar ntr-o manier puin diferit: - natura, care reprezint de multe ori principalul element care stimuleaz interesul vizitatorilor; - climatul. Foarte multe persoane cltoresc cu scopul principal de a gsi un climat diferit de cel al regiunii n care locuiesc; - cultura. Este vorba aici att de elementele de patrimoniu istoric i cultural care vorbesc despre trecutul destinaiei, ct i de elementele care definesc cultura ei din prezent (oameni, stiluri de via, obiceiuri ale locului etc.).

O alt clasificare este cea care mparte componentele unei destinaii n patru categorii, i anume: punctele de atracie de la destinaie, facilitile i serviciile de la destinaie, cile de acces ctre destinaie i imaginea destinaiei. Fiecare dintre aceste categorii cuprinde la rndul su mai multe subcategorii. Punctele de atracie de la destinaie Acestea sunt cele care determin n mod decisiv alegerea respectivei destinaii de ctre turiti i influeneaz comportamentul turitilor la destinaie. Putem include aici: - patrimoniul natural: peisaje naturale, ruri, lacuri, mare, plaj, parcuri i rezervaii naturale, climatul, n general toate caracteristicile fizico-geografice ale destinaiei i resursele sale naturale; - patrimoniul arhitectonic, att cel istoric ct i cel modern; - patrimoniul cultural: teatru, muzic, folclor, muzee etc. - patrimoniul industrial: fabrici i elemente de arhitectur industrial interesante pentru vizitatori; - atraciile sociale: felul de via al populaiei locale, limb, cultur, oportuniti de contacte sociale etc.; - atracii sportive: stadioane, patinoare, prtii de schi etc. Aceste elemente constituie de fapt "fora motrice" a oricrei activiti turistice. luate mpreun, ele alctuiesc ceea ce se numete mediul destinaiei respective: natural, economic, cultural, social. Numrul de vizitatori pe care destinaia l poate primi ntr-o perioad de timp (o zi, o lun, un an), fr riscul deteriorrii mediului i fr diminuarea atractivitii sale, reprezint capacitatea destinaiei. Facilitile i serviciile de la destinaie n raport cu elementele de patrimoniu, aceste faciliti sunt doar componente accesorii ale produsului turistic. Aceasta nu nseamn ns c nu sunt necesare; multe din ele sunt chiar indispensabile. Aici avem n vedere n special urmtoarele elemente: - spaiile de cazare: hoteluri, moteluri, vile, apartamente, case particulare, case de vacan, ferme etc.; - servicii de alimentaie: restaurante, baruri, cafenele, fast-food-uri, cofetrii etc.; - transportul la destinaie: autobuze, tramvaie, troleibuze, taxiuri, rent a car, biciclete, teleferic, telescaun etc.; - centre comerciale i agenii de turism; - alte servicii: frizerie/coafur, informaii, poliie, pompieri etc. Cile de acces Elementele enumerate mai jos afecteaz durata, costul i comoditatea cu care turistul ajunge la destinaie: - infrastructura: osele, ci ferate, poduri, aeroporturi, porturi etc.; - echipamentele de transport: capacitatea i viteza de deplasare a vehicolelor de transport; - reglementrile guvernamentale n domeniul transporturilor. Imaginea destinaiei Imaginea unei destinaii nu are neaprat la baz o experien anterioar, adic o vizit la destinaia respectiv. De exemplu, chiar i o persoan care n-a fost niciodat la Las Vegas

poate avea o imagine mental a staiunii (din cri, din mass-media, de la prietenii care au fost acolo) i probabil c a decis deja, pe baza acestei imagini, dac se simte atras de Las Vegas sau dimpotriv. Toate destinaiile turistice au o imagine proprie, iar interesul marketerului este de a dezvolta, susine sau modifica anumite elemente de imagine n scopul influenrii comportamentului potenialilor vizitatori. Acest lucru este foarte important i pentru prestatarii individuali de la respectiva destinaie: imaginea lor tinde a fi apropiat de imaginea global a destinaiei. Avnd n vedere importana deosebit a promovrii imaginii destinaiei, urmtorul subcapitol va fi consacrat un mod special acestui subiect. Promovarea imaginii destinaiei Primul pas care trebuie fcut nainte de lansarea unei campanii de promovare a imaginii unei destinaii turistice este evaluarea imaginii sale actuale. n acest scop, trebuie determinat mai nti segmentul de public pentru care ne intereseaz s evalum imaginea. n cazul nostru, acest segment este format din vizitatorii actuali i poteniali ai destinaiei. Cercettorul va identifica, n general cu ajutorul unor edine de focus grup, care sunt principalele variabile care definesc imaginea unui loc, iar apoi va evalua fiecare dimensiune pentru destinaia studiat, cel mai adesea printr-o cercetare pe eantion. Evaluarea se poate realiza cu ajutorul unei scale cu diferenial semantic, de felul urmtor:
1 Urt Periculos Murdar Plicticos Vechi Rece 2 3 4 5 Frumos Fr pericole Curat Interesant Nou Ospitalier

Pe baza notelor date de respondeni, cercettorul va construi un profil al destinaiei respective, cu ajutorul cruia pot fi uor descoperite punctele tari i punctele slabe ale acesteia. Dup evaluarea imaginii actuale a destinaiei, urmeaz etapa de construire a unei imagini adecvate pentru destinaia respectiv, care s exploateze punctele tari i s atenueze, pe ct posibil, aspectele negative. Pentru a fi eficient (adic pentru a prinde la public) o imagine ar trebui s ndeplineasc urmtoarele condiii: - s fie real. De exemplu, staiunea Duru nu prea ar avea anse s conving publicul c ofer aceleai condiii pentru schi ca Predealul sau Sinaia; - s fie credibil. Nu este obligatoriu ca o imagine real s fie i credibil. De exemplu, chiar dac am admite c sunt mai interesante canalele Amsterdamului dect cele ale Veneiei, pentru muli dintre turiti ar fi greu s cread acest lucru; - s fie simpl. O imagine care conine prea multe elemente poate duce la confuzii; - s fie atrgtoare, s sugereze potenialilor turiti ca merit pe deplin s vin s viziteze destinaia; - s fie distinctiv, s aib capacitatea de a deosebi destinaia respectiv de altele asemntoare. Urmtorul pas este crearea identificarea sau crearea unor instrumente sau vehicole de difuzare a imaginii. Exist trei instrumente principale care ne pot ajuta aici: -sloganurile. Acestea pot sintetiza, ntr-o singur fraz, viziunea asupra destinaiei. Iat cteva exemple de slogane reuite, care au fost folosite cu succes n promovarea unor destinaii.

Chamrousse (Frana) Romnia Carolina de Nord (S.U.A.) Ungaria Austria New York (S.U.A.)

La station ltat pur (Staiunea n stare pur.) Come as a tourist, leave as a friend (Vii ca turist, pleci ca prieten) Smiling faces, beautiful places (Fee zmbitoare, locuri frumoase) Open doors, open hearts, open minds (Ui deschise, inimi deschise, mini deschise) Austria. Sounds great! (Austria. Sun grozav!) I love New York (Iubesc New York-ul)

simbolurile vizuale. Acestea sunt cel mai adesea folosite n promovarea imaginii oraelor. De exemplu: Turnul Eiffel pentru Paris, Big Ben pentru Londra, Collosseum-ul pentru Roma, Ateneul Romn pentru Bucureti, Parlamentul pentru Budapesta, turnul nclinat pentru Pisa etc.; - evenimentele (artistice, culturale, sportive) sunt o bun modalitate de a transmite informaii cu privire la un loc i de a influena opinia public. De exemplu: Festivalul de muzic medieval de la Sighioara, Concertul de Anul Nou al Filarmonicii din Viena, Festivalul George Enescu de la Bucureti i altele. Pentru promovarea imaginii unei destinaii se utilizeaz tehnicile promoionale care vor fi prezentate n capitolele urmtoare: publicitatea n mass-media, publicitatea exterioar (panouri i afie), marketingul direct, relaiile publice i vnzarea personal. Fiecare dintre acestea are costurile, avantajele si dezavantajele sale. Alegerea mixului promoional depinde de rezultatele ce se doresc a fi obinute i de bugetul de care dispun responsabilii cu promovarea destinaiei.

ROMNIA-destinatii turistice
1. Turism litoral Litoralul romnesc ofer condiii naturale dintre cele mai favorabile pentru aezarea i dezvoltarea staiunilor (inclusiv balneare), prin prezena unor plaje ntinse, a unor condiii climatice cu umiditate redus i prin existena unor nmoluri terapeutice2. Plajele cu nisip fin sunt orientate spre est, avnd insolaia diurn de peste 11 ore (luminozitatea este accentuat ca i pe coastele mediteraneene). Ele sunt de dou tipuri: deschise (n golfurile mici unde curenii litorali au depus cantiti de nisip Mamaia) sau nchise (ncadrate de promontorii i faleze). Alturi de oraele istorice Tomis (Constana) i Callatis (Mangalia) au fost construite n principal dup 1955 o serie de staiuni : Nvodari (n special pentru tabere de copii), Mamaia, Eforie Nord, Techirghiol (pentru cura balnear), Eforie Sud, Costineti (pentru tineret), Neptun-Olimp, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn.

Pe plan internaional, cea mai cunoscut staiune este Mamaia, Perla Mrii Negre, una dintre cele mai frumoase din Europa. Schimbrile care au avut loc aici n ultimii ani (inclusiv renovarea hotelurilor, decorarea aleilor, creterea calitii serviciilor, un mai bun raport calitate-pre) s-au concretizat ntr-o sporire a numrului de turiti romni dar i strini. Capacitatea hotelier de cazare n Mamaia nseamn: 3 hoteluri de cinci stele, 4 hoteluri de patru stele, 12 de trei stele, 37 de dou stele i 5 de o stea la care se adaug popasurile turistice cu csue, bungalouri i locuri de campare. Pe lng numeroasele restaurante (unele cu specific) i posibiliti de agrement, din anul 2003 funcioneaz i parcul de distracii Aqua Magic. El poate primi zilnic 2500 de vizitatori i este dotat tobogane, piscine, bazine, fast-fooduri, baruri, magazine de suveniruri ce ocup 27000 La sud de Mangalia se afl localitile turistice 2 Mai i Vama Veche, agreate de turitii care vor s-i petreac vacana ntr-un mediu natural, rustic. Ele sunt confruntate n prezent cu problema ridicrii de numeroase amplasamente ce risc s tirbeasc din intimitatea zonei. 2. Turism montan Munii Carpai, care se ntind pe o suprafa de circa 200.000km2, strbtnd 6 ri din centrul i estul Europei, ating nlimea maxim n vrful Gerlachovka (2663 m, n masivul Tatra Mare, pe teritoriul Slovaciei), iar pe teritoriul Romniei, n vrful Moldoveanu (2544 m). Sunt strbtui de numeroase pasuri i trectori, care permit o bun circulaie turistic: Urdele (2145 m altitudine), Prislop (1416 m), Giuvala (1240 m), Tihua (1200 m), Predeal (1033m). Peisajul carstic se impune printr-o serie de defileuri (Dunrii, Mureului, Oltului, Jiului, Criului Repede), chei (Bicazului, Nerei, Turzii, Urilor, Ttrului, Znoagei etc.), sau peteri (Urilor, Scrioara, Vntului, Topolnia, Polovragi, Muierilor, Ialomiei, Izvorul Tuoarelor). Nu lipsesc nici peisajele glaciare (Alpii Transilvaniei - Carpaii Meridionali din Romnia), cu formele specifice: piscuri semee, vi abrupte, circuri, cascade, lacuri. Hidrografia este bogat, reprezentat de numeroase ruri (90% din apele care scald Carpaii ajung n Marea Neagr), circa 450 de lacuri naturale (glaciare, tectonice cum este Lacul Rou, Harghita - sau vulcanice lacul Sfnta Ana, Harghita) i alte 50 lacuri de acumulare (cum sunt cele de pe rurile San din Polonia, Orava din Slovacia, Bistria, Rul Mare, Arge, Cerna i altele din Romnia, cel mai mare fiind Porile de Fier, pe Dunre). Valoarea turistic i tiinific a Carpailor este ntregit de prezena unei faune bogate i deosebite, cu specii unice n Europa. Astfel, Carpaii adpostesc circa 8000 de exemplare de urs brun (cele mai multe fiind pe teritoriul Romniei), 4000 exemplare de lupi (aproape toat populaia de lupi a Europei), 3000 exemplare de lynci, la care se adaug marmote (mai ales n Tatra), capre negre, bizoni, vulpi, vulturi i multe alte specii. Se apreciaz c n Munii Carpai, numrul carnivorelor mari (uri, bivoli, bizoni etc.) este de 10-20 de ori mai mare dect n Alpi. Flora este i ea de mare importan tiinific, iar pdurile acoper circa din suprafaa Carpailor. ntinsele puni i activitile pastorale, pstrate din vechime, completeaz acest peisaj minunat. Munii Carpai adpostesc i unele din cele mai frumoase parcuri naionale din Europa (Pietrosu Rodnei, Retezat, Domogled, Piatra Craiului), un important fond piscicol, precum i o extraordinar bogie cultural-istoric (castele medievale, ceti, palate, mnstiri) i folcloric. Casele de lemn din Maramure i Bucovina sunt o atracie deosebit, iar tradiiile populare din ntregul arc carpatic sunt apreciate de turiti din lumea ntreag. Din aceste motive, satele turistice din Munii Carpai au devenit n ultimii ani destinaii turistice majore. Chiar dac nu au oferte turistice la nivelul staiunilor din Alpi (cu unele excepii), staiunile din Munii Carpai atrag numeroi turiti, din arii limitrofe sau mai ndeprtate lanului carpatic. n turismul internaional sunt recunoscute staiunile montane Sinaia, Predeal i Poiana Braov. Acestora li se adaug alte staiuni cu perspective de a intra n

circuitul internaional, cum sunt Bora, Azuga, Buteni, Duru, Semenic, Straja, Pltini, Blea, Stna de Vale. 3.Turism balnear Romnia dispune de un potenial al apelor minerale i termominerale imens, fiind inventariate peste 3000 de izvoare, din toate tipurile cunoscute pn n prezent pe Glob. Din acest punct de vedere, ara noastr se situeaz pe locul nti n Europa, deinnd o treime din resursele de ape minerale ale continentului. Alte ri europene cu resurse de ape minerale sunt Frana (1200 izvoare), Ungaria (447), Italia (264), Elveia (250), Germania (165), Spania (128), Cehia, Slovacia, Suedia Apele oligominerale conin sub 1g/l mineralizare total i sub 1g/l bioxid de carbon; pot fi termale (Bile Felix, Bile 1Mai, Geoagiu-Bi, Vaa de Jos, Clan, Moneasa), folosite n cura extern sau reci (Climneti, Slnic Moldova, Bile Olneti), folosite n cura intern. Apele minerale carbogazoase conin peste 1g/l bioxid de carbon i pot avea mineralizaii diferite (clorurate, sodice, sulfatate, feruginoase etc.). Se folosesc ca ap de mas sau n cura intern la Buzia, Lipova, Biboreni, Bora, Zizin, Borsec, Sngeorz-Bi, Vatra Dornei, Tunad, Sncrieni, Balvanyos, Malna Apele minerale alcaline au o concentraie de peste 1g/l bicarbonat de sodiu i se folosesc n cura intern; se gsesc asemenea ape cu caracter mixt-carbogazos (calcice, magnezice, feruginoase) la Bodoc, Poiana Negri, Borsec, Zizin etc., sau n combinaie cu clorura de sodiu, la Slnic Moldova, Covasna, Sngeorz-Bi. Apele minerale alcalino-feroase, cu peste 1g/l substane dizolvate, n care predomin monoxidul de carbon alturi de calciu i magneziu, se folosesc n cura intern la Covasna, Sngeorz-Bi, Vlcele, Borsec, Lipova, Biboreni, Zizin, Valea Vinului, Bodoc etc. Apele minerale feruginoase conin peste 10g/l fier, folosindu-se n cura intern, la Tunad, Vatra Dornei, Buzia, Lipova, Vlcele, Biboreni, Bilbor, Vrghi. Apele minerale arsenicale sunt cele care conin cel puin 0,7mg ion arsen/litru i, de obicei, i fier. Se folosesc numai n cura intern la Covasna i aru Dornei. Apele minerale clorurate-sodice cu peste 1g/l clorur de sodiu se folosesc, de asemenea, n cura intern, la Bile Herculane, Ocna Sibiului, Someeni, dar i n cura extern, la Techirghiol, Sovata, Bazna, Ocna Sibiului, Govora, Scele, Slnic Prahova, Srata Monteoru, Ocna Mure, Telega etc. Apele minerale iodurate conin peste 1g/l iod i se ntlnesc la Olneti, Climneti, Cozia, folosite att n cura intern ct i n cea extern, dar i la Bazna, Govora, Srata Monteoru, Blteti, folosite numai n cura extern datorit marii concentraii de sare i iod. Apele minerale sulfuroase au o concentraie de sulf de peste 1g/l i se folosesc n cura extern la Bile Herculane, Climneti, Olneti, Scelu, Pucioasa, Mangalia, Govora. Apele minerale sulfatate conin sulf n forma sa oxidat, alturi de sodium, calciu sau magneziu, fiind indicate n curele interne. Se ntlnesc la Climneti, Govora, Amara, Vaa de Jos, Ocna ugatag, Slnic Moldova, Srata Monteoru Apele minerale radioactive prezint o concentraie de minimum 10-7mg/l sare de uraniu; n ara noastr, aceste ape au o concentraie sub normele internaionale, dar se presupune c acioneaz asupra organismului i prin componenta lor radioactiv. Ele se gsesc la Bile Herculane (izvoarele Hercules, Hygeea, Cele 7 izvoare calde), Sngeorz-Bi i Borsec (izvorul P. Curie)

Lacurile terapeutice sunt importante surse naturale n cura balnear; prin calitatea apelor pe care le conin, dar i prin topoclimatele caracteristice i peisaj atrag numeroi turiti, avnd ca motivaie odihna sau tratamentul balnear. Apele lacurilor terapeutice sunt n general clorurate-sodice, dar pot fi iodurate sau sulfatate, cu o mineralizare medie de 30-50 g/ln ara noastr, cele mai folosite lacuri in turismul balnear sunt cele de pe litoral (Techirghiol, cu ap srat i Mangalia, cu ap sulfuroas) sau Cmpia Romn (Balta Alb, Lacu Srat, Lacul Amara), precum i lacurile din masivele de sare din zonele de deal i podi (lacurile de la Sovata, Slnic Prahova, Ocna Mure, Someeni, Cojocna, Ocnele Mari, Telega, Ocna ugatag etc.). Toate aceste lacuri conin nmoluri sapropelice, de mare importan n cura balnear Nmolurile terapeutice sunt utilizate n cura balnear aproape n toat lumea, provenind fie din apa lacurilor sau mrilor, fie din alte surse; exist astfel nmoluri sapropelice, negre, sulfuroase, specifice lacurilor terapeutice (Balaton, Techirghiol, Amara, Ocna Sibiului, Ocnele Mari etc.) sau mrilor (Mrii Negre, spre exemplu), nmoluri minerale de izvor (cum sunt la Sngeorz-Bi, Bile Felix, dar i Aix-les-Bains, Luchon, Brambach, Marianske Lasne, Abano Termae) sau turbe descompuse chimic (la Poiana Stampei lng Vatra Dornei, Borsec, Tunad, Geoagiu-Bi etc.). Gazele terapeutice includ emanaiile de dioxid de carbon, utilizate sub forma mofetelor naturale (prin captarea sau extragerea gazului din apa mineral i folosit terapeutic) sau artificiale (cu gaz mbuteliat), precum i solfatarele sau emanaiile de hidrogen sulfurat, a cror aciune terapeutic a fost mai puin studiat pn n prezent. n ara noastr, mofetele se folosesc n tratamentul balnear n staiunile Bile Tunad, Borsec, Balvanyos, Buzia, Covasna (cu cele mai concentrate mofete din Europa, 97-98% CO2), Vatra Dornei, Sngeorz-Bi, Harghita-Bi i altele, iar solfatarele la Turia, Suga-Bi i Sntimbru-Bi, fiind unice n Europa. Salinele, prin cantitatea mare de aerosoli pe care o conin, prin temperatura i umiditatea constante, sunt foarte benefice tratamentului unor afeciuni respiratorii. In Romnia, au fost construite sanatorii fie n apropierea unor saline (Slnic Moldova, lng salina de la Trgu Ocna), fie n interiorul lor (la Praid, Slnic Prahova). Factorii climatici de cur sunt utilizai n tratamentul balnear prin climatoterapie. Temperatura aerului, radiaia solar, umiditatea, volumul de aerosoli salini (n zonele litoralelor marine), altitudinea, curenii de aer pot constitui factori de cur, mai ales n asociere cu celelalte categorii. Tratamentele balneare sunt mult mai eficiente dac utilizarea apelor minerale, a nmolurilor i a altor resurse este asociat unor bioclimate cu caliti terapeutice; astfel, se vorbete despre un bioclimat excitant de cmpie i de litoral (asociat cu apele minerale i nmolurile sapropelice), un bioclimat sedativ-indiferent specific zonelor de deal i podi (asociat cu aceleai tipuri de resurse, completnd efectul terapeutic) i un climat tonicostimulent, specific altitudinilor de 800 2000 m (cu recomandri n tratarea anemiilor, a unor afeciuni respiratorii sau neurovegetative). Aeroionizarea natural bogat, predominant negativ, poate avea efecte benefice n tratamentul unor afeciuni diverse, sporind valoarea balneomedical a unei staiuni. De regul, aeroionizarea sporete odat cu altitudinea, dar, n anumite condiii geologice, ea poate avea valori negative i la altitudini mici (cum este cazul staiunii Bile Herculane, care, la altitudinea de 160 m, deine 1750-1925 ioni/cm3 , concentraie specific unei altitudini de peste 1500 m) Turismul balnear are tradiie n Romnia, primele staiuni balneare Bile Herculane, Geoagiu-Bi, Bile Clan, Ocna Sibiului, Climneti-Cciulata fiind cunoscute de pe vremea romanilor. Mai trziu, ncepnd ce secolul al XVIII-lea, exploatarea factorilor naturali de cur a cptat dimensiuni tot mai mari, iar n secolul al XX-lea au fost dezvoltate i

promovate pe plan internaional staiuni balneare precum Bile Herculane, Bile Govora, Sovata, Vatra Dornei, Bile Tunad, Covasna, Bile Olneti, Climneti-Cciulata, Bile Felix, Eforie Nord, Neptun, Slnic Moldova i altele. n prezent, n ara noastr exist circa 160 de staiuni i localiti balneare, de importan local, naional i internaional, care nsumeaz circa 16-17% din totalul capacitii de cazare a Romniei. Multe dintre staiunile balneare trec astzi printr-un proces de reconstruire, modernizare, de adaptare a ofertei de produse i servicii la tendinele pieei turistice. Componentele ofertei turistice mai pot fi clasificate si in: Clasice: vacane pe litoral, munte etc. Specifice: destinate anumitor segmente de pia vacane de tratament ,vacane la schi Speciale: programe tematice de vntoare i pescuit, evenimente n funcie de destinaie: pachete turistice pentru litoral, munte, delt etc. n funcie de clientel: pachete turistice pentru tineri, pensionari, oameni de afaceri n funcie de preponderena n oferta tour operatorului: pachete turistice de sezon (sea, sand sun), pachete de iarn, staiuni montane; circuite; croaziere n funcie de numrul de zile: short pachage (2 5 zile); medium (7 14 zile) ; long (14 21 zile); extra long In functie de motivatia dominanta a consumatorului Oferta turismului de vacanta: turism balnear, sportiv, recreativ, familial. Oferta turismului cultural: turism de studii, stagii de initiere tehnica, artistica, festivaluri, turism religios Oferta turismului de afaceri: turism itinerant, de congrese, cu titlu stimulator. Oferta turismului pentru ingrijirea sanatatii: turism de tratament, profilactic, etc. Industria turistica este cea care foloseste componentele ofertei turistice la care se adauga forta de munca pentru a obtine o productie formata dintr-o multitudine de produse finale.

Tu m l inRo a ia ris u mn
Turismul mondial a suferit un mare salt de dezvoltare in cea de a doua jumatate a secolului XX. Acesta se datoreaza preoponderent evolutiei modalitatilor de transport, dar si a cresterii nivelului de trai, precum si sperantei de viata a oamenilor. In decembrie 1989, Romania a devenit din nou natiune libera, astfel poate primi turisti din intreaga lume pentru a se bucura de bogatiile ce le ofera. Romania are multe de oferit din punct de vedere turistic. Din punct de vedere cultural, tara este extrem de diversificata - se pot vizita fortarete medievale, manastiri bizantine, casteluri si case taranesti decorate dupa specificul regional. De asemeni, Bucurestiul interbelic era numit pe buna dreptate Micul Paris, cu arhitectura si viata culturala demne de capitala franceza. Mai mult decat atat, aceste obiective pot fi vizitate si cu beneficiul unor hoteluri si restaurante amenajate conform standardelor occidentale. Pentru cei ce vor sa evadeze in locuri ferite de mana omului, acestia pot opta pentru drumetii pe traseele turistice ce strabat Carpatii romanesti un lant de munti primitori in toate anotimpurile, atat pentru trasee montane vara, cat si pentru facilitatile oferite iubitorilor de sporturi de iarna. Toate aceste trasaturi fac din Romania o tara cu obiective turistice specifice unei zone temperate cu expunere la o coasta litorala si la o creasta montana. Insa, Romania este cunoscuta mai ales pentru particularitatile geomorfologice unice in lume. Prin acest proiect, voi incerca sa le enumar.

Vulcanii noroiosi

Vulcanii noroiosi din Subcarpatii Buzaului au fost apreciati ca fenomen al naturii abia in anul 1955. Suprafata de 5 ha protejata initial, a ajuns la marimea de 30 ha in zilele noastre. Acest fenomen unicat se dezvolta in depresiunea Berca (judetul Buzau) pe malul stang al raului Buzau, la o altitudine de 300 m. Ei au fost grupati in patru areale: La Fierbatori, Paclele Mici, Paclele Mari, respectiv Beciu. Vulcanii noroiosi nu sunt defapt vulcani, deosebindu se de ceilalti prin geneza si produsele de eruptie. Existenta lor se datoreaza unor factori locali precum: - emanatiile de gaze naturale pe faliile anticlinatului Berca Arbanasi; - apa care pregateste noroiul; - fragmentele de roci. Datorita presiunii gazelor, vulcanii emit noroi cu urme de petrol. Dupa morfologie, vulcanii se impart in doua grupe:

1. vulcanii propriu zisi: conuri mai mici de 3 m inaltime, avand in varf un crater. 2. fierbatoarele cu noroi: excavatii cu dimensiuni variabile (4-6 m diametru) care degaja noroi sau apa noroiasa. Cand presiunea gazelor se micsoreaza si nu poate impinge noroiul la suprafata, vulcanul se stinge, devine fosili, iar conurile se modeleaza sub actiunea fortelor subaeriene. Ajunse la baza, conurile se transforma in santuri adanci, iar apoi ogranisme torentiale. Astfel, arealul vulcanilor noroiosi este un adevarat laborator de geomorfologie. Vulcanii noroiosi reprezinta si un obiectiv pentru botanisti, deoarece datorita prezentei sarurilor emanate de vulcani, au aparut plante deosebite ca ghirinul, branca, pelinul s.a.

Delta Dunarii
Delta Dunarii este cea mai tanara formatie geomorfologica din tara. Ea s-a format intr-un golf marin umplut cu aluviunile Dunarii. Au mai contribuit si actiunile marii, a vantului si a vegetatiei. Bratele Dunarii cuprind foarte multe lacuri mici si mari, garle si canale legate intre ele sau de fluviu. Intre bratele Chitila si Sulina se gaseste padurea Letea, cunoscuta ca rezervatie naturala. In depresiunile dintre dune creste o vegetatie lemnoasa formata din numeroase specii de arburi. La originalitatea padurii contribuie si abundenta plantelor urcatoare. De asemeni, aici isi au adapostul peste 3.400 specii de animale vertebrate si nevertebrate, cu numeroase unicate nationale, europene si mondiale. Delta Dunarii este o rezervatie naturala de interes mondial. Prin frumusetea peisajelor sale, ea constituie o importanta zona turistica.

Chei si defilee in Romania

Cheii sunt portiuni de vale ingusta cu lungimea intre 300 si 100 m. Ele sunt locurile unde versantii aproape verticali se intalnesc abia in albia raului. Strabaterea acestora se face cu mare greutate, in lungul unor poteci cand langa apa, cand langa versant. In alte situatii, interventia brutala a omului duce la crearea unor drumuri de cariera sau forestiere, distrugand frumusetea cheilor. Fiind importante zone turistice cheii se amenajeaza, antropizand peisajul natural care a dus la scaderea mare a valorii initiale.

Defileul, considerat un ansamblu, constituie de asemeni un sector de vae ingusta, dar acesta este de dimensiuni mari si are o infatisare complexa. Ele au o lungime multikilometrica, sunt adanci de cateva sute de metri, prezentand versanti ale caror pante permit dezvoltarea si mentinerea vegetatiei bogate. Toate defileele sunt strabatute de cai de comunicatie si au multe amenajari turistice. Frumusetea deosebita a celor doua sectoare de vale constituie o inflorire a florei si faunei romanesti. Din pacate, ele nu mai sunt cutreierate cu acelasi interes.

Valea Prahovei

Spre deosebire de litoralul romanesc, in Valea Prahovei are loc turism pe toata perioada anului, nu doar sezonier. Valea Prahovei este valea unde raul Prahova isi croieste drum intre Muntii Bucegi si Baiului. Este o destinatie turistica populara si datorita conditiilor, dar si situarii la aproximativ 100 km de Bucuresti. Geografic, raul Prahova separa Carpatii Estici de Carpatii Sudici. De a lungul istoriei, coridorul a fost cea mai importanta trecere intre Valahia si Transilvania. Actualul DN1, care leaga municipiile Bucuresti si Brasov, si viitoarea autostrada A3 sunt construite de-a lungul Vaii Prahovei. Regiunea este o destinatie foarte apreciata de alpinisti si fani ai sporturilor de iarna. Cele mai importante statiuni sunt Predeal, Azuga, Busteni, Sinaia, Comarnic si Breaza. Probabil cel mai circulat masiv din zona Vaii Prahovei este Masivul Bucegi. Muntii Bucegi sunt localizati in centrul tarii, la sud de orasul Brasov. Fac parte din Carpatii Sudici. La est, muntii Bucegi au o panta foarte abrupta catre populara destinatie turistica Valea Prahovei. La o altitudine mai mare gasim Platoul Bucegi, unde factori metamorfici externi vantul, ploaia au transformat unele roci in niste figuri spectaculoase cum ar fi Sphinx-ul si Babele. Masivul Bucegi este grupat in trei parti: - Muntii Bucegi (varful Omu, 2505 m) - Muntii Leaota (varful Leaota, 2133 m) - Muntii Piatra Craiului (varful Baciului, 2238 m) Intre Piatra Craiului si Muntii Bucegi/Leaota gasim trecatoarea Bran, care pe timpuri fusese punct vamal intre Valahia si Transilvania, aparat de castelul Bran.

Manastirea Putna

Manastirea Putna este cea mai reprezentativa manastire a Bucovinei si una dintre cele mai importante centre culturale, religioase si artistice ale Moldovei medievale. Alaturi de multe altele, este una dintre ctitoriile lui Stefan cel Mare. A fost intemeiata pe malul raului Putna, care izvoraste din muntii Obcina Mare din Bucovina. Dupa ce Stefan cel Mare a castigat batalia in urma careia a cucerit cetatea Chilia, din dorinta de a I multumi lui Dumnezeu pentru succesul sau, la 10 iulie 1466 a inceput constructia manastirii Putna, dedicate Maicii Domnului. Se crede ca terenul pe care a fost construita manastirea era ocupat inainte de o padure bogata. Intr o cronica contemporana se mentioneaza ca Stefan a cumparat satul Vicovu de Sus de la Stan Babici, Iachim Babici si Simion Babici contra a 200 zloti. Terenul a fost anexat manastirii. La 3 septembrie 1470 manastirea Putna a fost sanctificata astfel devenind cel mai important centru religios din zona. Stefan a participat cu toata familia sa la ceremonie. Se crede ca manastirea a fost construita de un arhitect grec pe nume Theodor, insa este o eroare de interpretare a cronicilor gasite in cetatea Chilia, astfel adevaratul arhitect ramanand necunoscut.

Baile Herculane

Baile Herculane este un oras in Banat, judetul Caras-Severin, situat in valea raului Cerna, intre muntii Mehedinti la est si muntii Cerna la vest, la o altitudine de 160 m. Statiunea balneoclimaterica Baile Herculane are o istorie vasta. Numeroasele descoperiri arheologice arata ca zona a fost inhabitata inca din Paleolitic. Pestera Hotilor are numeroase nivele, inclusiv una din Musterian, una din Mezolitic si restul din Neolitic. Legenda spune ca Hercule, obosit si istovit, s-a oprit in vale pentru a face baie si a se odihni. In perioada de 165 de ani de dominare romana a Daciei, Baile Herculane erau vestite in tot imperiul, acesta fiind un loc vizitate de aristorcratia romana. Nu mai putin de sase statui ale lui Hercule datate din aceeasi perioada au fost descoperite. O imitatie din bronz, sculpata in 1874, reprezinta un monument in centrul orasului. In epoca moderna, statiunea era vizitata pentru calitatile sale de vindecare, izvoare termale continand sulf, clor, sodiu, calciu, magneziu si alte minerale, de asemeni si aer ionizat.

Inainte de cel de al Doilea Razboi Mondial, era in continuare o destinatie populara printre europenii occidentali, astfel orasul devenind unul luxos. In perioada comunista au fost construite facilitati de turism in masa, cum ar fi hoteluri foarte inalte din beton. Era foarte apreciata de pensionari, care isi cheltuiau cupoanele alocate de stat in acest loc, pentru imbunatatirea sanatatii. Astazi, turistii sunt mai tineri, fiind atrasi de peisajul montan foarte frumos.

Bucuresti

Bucurestiul este capitala si centrul industrial si comercial al Romaniei. Este localizat in sudestul tarii, si se afla pe malurile raului Dambovita. Orasul a fost mentionat pentru prima data in 1459 si a devenit capitala Romaniei in 1862. De atunci, a suferit o varietate de schimbari si a devenit centrul mass media, culturii si scenei artistice romane. Arhitectura sa eclectica, ce reprezinta un amestec intre istoric, comunist si modern, reflecta, de asemeni, istoria variata a orasului. In perioada interbelica, arhitectura eleganta si sofisticarea I-a adus titlul de Micul Paris. Cu toate ca o mare parte din centrul istoric a fost deteriorat de razboi, cutremure si programul de sistematizare a lui Nicolae Ceausescu, majoritatea spatiului a supravietuit si in ultimii ani sufera o expansiune economica si culturala.

Forme de turism
Prin patrimoniul natural si cel etno-cultural pe care il detine, acest spatiu ofera posibilitatea dezvoltarii tuturor formelor principale de turism, forme ce vor fi trecute in revista in cele ce urmeaza: Turismul stiintific a aparut ca rezultat al descoperirii pe teritoriul mai multor localiti din regiune, pe ambele maluri ale Defileului Dunarii a numeroase situri cu structuri geologice sau cu fauna fosila care au trezit interesul geologilor si paleontologilor,elemente vii de flora si fauna endemica sau rara care au intrat in sfera de atentie a botanistilor, en tomologilor, zoologilor, urme de locuire preistoric, antic sau feudal ceea ce a atras in zona istorici si arheologi

Turismul cultural este o forma asemanatoare de turism dar care se adreseaza unei sfere mult mai largi de turisti si se realizeaza prin vizitarea obiectivelor patrimoniului istoric (vestigii arheologice, monumente, edificii religioase, muzee etnografice si de obiective de tehnica populara), vizitarea muzeelor, participarea la evenimente culturale (spectacole folclorice, de muzica, dans, sarbatori traditionale, expozitii). Si aceasta forma de turism se adreseaza unui public avizat si reprezinta o forma moderna de a petrece vacanta.Aceasta forma de turism poate fi practicata in de-a lungul malului Dunarii. Astfel, pot fi vizitate obiective arheologice din perioada antica (cetatile dacice de la Divici si Stenca Liubcova, Castrul roman si piciorul Podului lui Apolodor), evul mediu (ruinele cetatilor Sf. Ladislau, Drencova, Tricule), si istoria moderna (Pestera Veterani, Complexul Hidroenergetic si de Navigatie Portile de Fier I) Teritoriul la care facem referire detine si monumente importante pentru identitatea nationala a romanilor (tabula Traiana, bustul regelui Decebal)

Foarte importante pentru turismul cultural sunt edificiile religioase cum ar fi: manastirea Sirinia, Mraconia, Sf. Ana, Vodita, obiective care pastreaza vie principala religie a populatiei de pe cele doua maluri ale Dunarii, dar nu pot fi negijate nici bisericile catolice din Berzasca, Eibenthal, Orsova.

O forma particulara, derivata din turismul cultural, o reprezinta turismul industrial si/sau tehnic adica vizitarea de obiective economice industriale, ansambluri arhitectonice, elemente sau edificii de tehnica moderna sau traditionala (Complexul Hidroenergetic si de Navigatie Portile de Fier I, morile de apa, instalatii traditionale de pescuit)

Turismul ecumenic sau monastic a aparut inca din evul mediu si s-a dezvoltat foarte puternic in special in timpurile moderne. Pelerinajul a condus la construirea de drumuri si asezari, a facut sa infloreasca comertul si industriile, a popularizat aspectele culturale ale acestora (arhitectura, pictura, muzica). Dupa 1989, odata cu redobandirea libertatii de credinta, si in zona noastra s-a manifestat o crestere a interesului pentru spiritualitatea religioasa materializata prin vizitarea unor asezaminte ca Manastirea Sf.Ana, Manastirea Vodita, Catedrala Catolica din Orsova, etc.

Turismul de odihn si recreere Cadrul natural al zonei ofer condiii propice pentru dezvoltarea acestei forme de turism, cu atat mai mult cu cat aceasta forma de turism este si cea mai putin costisitoare, adresandu-se, practic tuturor categoriilor de turisti,indiferent de preocupari, pregatire, varsta, religie sau marime

a portofelului. In functie de modalitatea de practicare, caracteristice acestei forme de turism, sunt drumetia si turismul balnear. Drumetia este o forma de turism pentru odihna si recreere, cu traditii in teritoriului la care se face referire. Nevoia de repaus si recreere devine din ce in mai importanta in conditiile ritmului de viata stresant contemporan. Practicarea acesteia este accesibila unei categorii largi de populatie care dispune de diferite niveluri ale venitului si care apartine aproape tuturor grupelor de varsta. Orice forma de relief permite practicarea drumetiei, la noi in tara cel mai popular tip de drumetie este cel practicat in perimetrul montan darpoate fi intalnit oriunde turistii cauta locuri fara aglomeratie, peisaje incantatoare si preturi mai mici.Avand in vedere ca Parcul Natural Portile de Fier este un parc al carui principal obiectiv este conservarea peisajului, drumetia este o forma de turism care poate fi practicata in intreg spatiul parcului valorificandu-se astfel integral intregul potential turistic, intregul patrimoniu natural, etnocultural si peisagistic. Cel mai spectaculos peisaj de pe intreg cursul Dunarii este acela al Cazanelor Mari si Cazanelor Mici. Se spune ca aceste locuri se numesc asa pentru ca Iovan Iorgovan, echivalentul lui Heracles din mitologia greaca si a lui Hercules din cea romana, isi facuse salas in varful Ciucarului Mare unde astepta corabiile cu marfuri pentru a le cere plata ca sa le treaca in siguranta prin stramtoare. Cand i se facea foame cobora in pesterile despre care se zice ca s-ar gasi pe sub cursul Dunarii unde facea focul pentru a incalzi apa si a fierbe pestele cu care se hranea. Pestele pe care nu-l putea manca plutea odata cu apa calda pana in cazanele mici unde era pescuit de localnicii pe care ii ajuta astfel sa traiasca. De la apa care parea ca fierbe se trage denumirea de Cazane.

Turismul rural se defineste prin petrecerea vacantei in spatiul rural. Aceasta forma de turism este motivata de dorinta de intoarcere la natura, la viata si obiceiurile traditionale si presupune sederea in gospodaria taraneasca (ferma sau pensiune agroturistica ) sau intr-o pensiune. Turistul poate fi implicat, mai mult sau mai putin, in activitatile traditionale ale respectivei zone sau gospodarii. Astfel, el poate participa la recoltarea fructelor, mulsul oilor, pescuit, etc. Pentru a fi favorabile agroturismului, localitatile rurale trebuie sa fie situate intr-un mediu fara factori poluanti, detinatoare a unor valori etnofolclorice, culturale si traditii satesti, cu un bogat trecut istoric sau a altor resurse turistice care permit realizarea unor oferte diversificate si personalizate, satisfacand

motivatiile turistilor (recreere, tratament, sport, vanatoare, pescuit, artizanat, muzee si case memoriale, situri arheologice, fenomene carstice, ocupatii traditionale, pastorit, viticultura, pomicultura, apicultura etc.) care, in afara functiilor administrative economice si culturale proprii, asigura servicii pentru turisti, din tara si strainatate.In ideea unei dezvoltari turistice a comunitatilor rurale, satul turistic este definit ca asezare rurala, pitoreasca, situata intr-un cadru natural nepoluat, pastratoare de traditii si un bogat trecut istoric care indeplineste functia de primire si gazduire a turistilor pentru petrecerea unui sejur de duratanederminata. In functie de caracteristicile geografice ale zonelor, satele turistice se grupeaza in: etnofolclorice, de creatie artistica si artizanala, peisagistice si climatice, viti-pomicole, pescaresti si de interes vanatoresc, pastorale, pentru practicarea sporturilor de iarna.

Ecoturismul reprezinta vizitarea unei zone relativ neafectate de activitatile umane, cu un impact redus asupra mediului, care are o importanta componenta educationala si care ofera un beneficiu economic direct economiei si populatiei locale. Inrudit oarecum datorita componentei educative cu turismul cultural, ecoturismul se adreseaza, totusi, persoanelor interesate de natura si de interactiunea acesteia cu activitatile umane traditionale care nu au alterat caracterul natural al habitatelor ci doar le-au transformat in interesul comunitatilor inlocuind diversitatea biologica naturala cu om diversitate biologica dirijata dar in care legitatile naturale sunt totusi prezente.

Birdwatching-ul este o forma de turism care se adreseaza celor pasionati de fotografierea si urmarirea comportamentului hranirii, cuibaririi si zborului speciilor de pasari. Birdwatching-ul poate fi practicat fie din amenajari speciale cum ar fi turnurile sau observatoarele de pasari, fie direct, in habitatele caracteristice, fara amenajari speciale. Aceasta forma de turism poate fi practicata in zonele umede din parcurile de pe cele doua maluri ale Defileului Dunarii, unde exista si doua observatoare de pasari amenajate in acest sens

Silvoturismul este forma de turism care pune in valoare frumusetea peisajelor padurilor, cu binecunoscuta varietate a structurilor, formelor si coloritului. Silvoturismul este practicat avand ca baza cabanele si contoanele silvice special amenajate in acest sens si se poate desfasura in siguranta sub indrumarea personalului de teren al ocoalelor silvice sau a agentilor de teren (rangeri) de la parcurile naturale sinationale coordonate de Regia Nationala a Padurilor ? Romsilva. Silvoturismul are ca forme inrudite turismul cinegetic si pescuitul sportiv.

Pescuitul sportiv este o forma de turism care se adreseaza tuturor categoriilor de varsta si care poate fi practicata pe toata lungimea Dunarii si a afluentilor sai de pe ambele maluri. Persoanele care nu agreaza in mod deosebit miscarea, dar care sunt inarmate cu multa rabdare isi pot petrece in mod foarte placut timpul liber, chiar daca marimea capturilor nu este intotdeauna pe masura timpului in care s-au aflat pe malul apei.

Speoturismul este una poate valorifica potentialul speopeisagistic al acestei

dintre formele de turism care geologic, speofaunistic si zone. Cele mai cunoscute si

vizitate pesteri sunt: Ponicova, Gaura cu Musca, Pestera cu Apa din Valea Polevii, Zamonita, Veterani, fiecare dintre acestea avand propriile legende despre animale fantastice, haiduci sau batalii intre cei care au stapanit de-a lungul timpului aceste meleaguri. Iata una referitoare la o pestera aflata in abruptul Ciucarului Mare. Pestera Veterani se gseste pe malul stng, n masivul Ciucarul Mare. Este o pester care actualmente se afla la circa cinci metri de la suprafaa apei, nu este prea adnc si in dreapta intrarii are deasupra o fereastra naturala pe unde ptrunde lumina nuntru. Sub pesterse afla vechiul drum pe marginea Dunrii. n timpul rzboiului dintre turci si austrieci, generalul Veterani a primit ordin s blocheze complet aceast osea precum si traficul pe Dunare. Pentru aceasta a fcut un zid de la peter pn la marginea apei, zid pzit de ostssi. La un moment dat dup ce a fcut zidul si au nceput luptele, austriecii au fost nconjurai de turci, fiind constrni sa se ascunda n pester. Cu toat bombardarea dup rmul apus, cu toate siretlicurile ntrebuinate de turci si cu toat lipsa cea mare de ap, aceast brav garnizoan a rezistat pn la epuizarea munitiei, dupa care s-a predat. Se spune ca generalul Veterani ar fi comandat persoanal garnizoana de 400 de ostasi si c lupta inuse 35 zile. In prezent exista o serie de facilitati tehnice care permit punerea in valoare a formatiunilor geologice din pesteri, accesibilizarea prin constructia de pasarele si iluminarea acestora urmand a crea conditii pentru vizitarea pesterilor de catre turisti din toate categoriile de varsta.

Cicloturismul este o forma tot mai raspindita de turism activ si care poate aduce mari beneficii cu minime eforturi de investitii, organizare si promovare, fiind totodata o activitate cu impact redus asupra mediului inconjurator. Oportunitatea de a evita sedentarismul face ca cicloturismul sa fie o forma de turism spotiv in plina expansiune, agreat si datorita posibilitatilor de deplasare relativ rapida intre obiective turistice diferite realizata cu costuri extrem de reduse, accesibile practic oricui.

In cele doua parcuri cicloturismul este, de asemenea in plina dezvoltare, tot mai multe agentii de turism dorind extinderea acestuia si in aceasta zona a Defileului Dunarii.

Mountaine-bike este o forma de turism sportiv inrudita cu cicloturismul dar care este aplicata pe trasee speciale, de munte, cu biciclete echipate corespunzator. Aceasta forma de turism are un mai pronuntat caracter de aventura datorita riscurilor pe care amatorii si le asuma si este mai prohibitiv datorita costurilor destul de ridicate ale echipamentelor. In parcurile de pe malurile Dunarii aceasta forma de turism sportiv poate fi practicata deja pe mai multe trasee. Se are in vedere dezvoltarea retelei traseelor de mountain-bike ca alternativa a sporturilor cu masini si motociclete tot-teren.

Turismul nautic este una dintre formele de turism cu cel mai mare impact, datorita existentei lacului de acumulare Portile de Fier I, lac care permite desfasurarea tuturor formelor de turism sportive sau de agreement. Sporturile cu vasle (kaiac, canoe, canotaj) au deja o traditie prin infiintarea Bazei Nautice de la Orsova, in ultimii ani existand si perspectiva dezvoltarii sporturilor cu motor, mai putin recomandate, si a windsurfing-ului. Navigatia de agrement este intr-o evidenta expansiune, de la navigatia cu barci pana la cea cu marile nave de pasageri care leaga Germania si Austria de Delta Dunarii. Si inotul poate fi practicat in aceasta zona atat in apele Dunarii cat si in cele ale afluentilor sai. Nu este, totusi, recomandat inotul in Dunare sau in alte zone care nu sunt dotate cu servicii de salvare, ci numai in bazine special amenajate.

Toate cele prezentate mai sus se constituie intr-o invitatie de practicare a acelei forme de turism care se potriveste cel mai mult personalitatii fiecaruia, turismul reprezentand cea mai eficienta metoda de mentinere a unui tonus fizic si mental capabil sa asigure derularea in bune conditii a activitatilor omului. Turism Considerat a fi un fenomen social si economic specific civilizatiei moderne, turismul este puternic ancorat in viata societatii si ca atare, influentat de evolutia ei. Formata din sase judete (Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures si Sibiu), Regiunea Centru se caracterizizeaza printr-un bogat potential turisitc natural si antropic. Cel mai important produs turistic al Regiunii Centru este DIVERSITATEA: peisagistica, etnica, culturala si religioasa. Prin trasaturile fizico-geografice si patrimoniul cultural se poate exprima rolul si importanta sociala a turismului in Regiunea Centru.Diversitatea modalitatilor dedicate timpului liber are la baza potentialul turistic natural si antropic ridicat din Regiunea Centru. Turismul ecumenic

Numarul mare de lacase de cult din Regiunea Centru, in special manastiri si schituri ortodoxe, biserici fortificate, catedrale, vin in sprijinul celor ce sunt in cautarea unui crampei de credinta, istorie si cultura. Practicarea turismului ecumenic este sustinut de o structura confesionala foarte diverse: 63.6% ortodocsi, 15.2% romano-catolici, 2.2% unitarieni si 1.7% greco-catolici. Turismul cultural

Transilvania este o regiune cosmopolita unde diversitatea etnica a determinat o diversitate culturala cu ridicat potential de atractie turistica. In fiecare judet din Regiune exista importante atractii culturale, printre care amintim: castele, conace, palate, muzee etnografice, muzee de istorie, arheologie, de arta, case memoriale. Localitatile urbane din Regiunea Centru pastreaza urmele unui infloritor trecut istoric, cultural si economic. Turismul Balnear

Judetele cele mai bogate in resurse sunt Harghita si Covasna, urmate de Mures, Sibiu, Brasov si Alba. Exista 4 statiuni de interes national si 11 statiuni de interes local cu importante baze de tratament. Factorii de cura sunt foarte diversi. Potential turistic natural

Varietatea peisagistica, a formelor si tipurilor de relief , importanta stiintifica a unor elemente rare da flora, fauna, relief, geologie au dus la incadrarea acestora in patrimoniul natural al Regiunii. Exista un numar impresionat de rezervatii si monumente ale naturii, dar si cateva parcuri naturale declarate rezervatii ale Biosferei. Turismul feorviar

Trenurile se constituie intr-o atractie turistica importanta mai ales pentru turistii straini. Exista in Regiunea Centru cateva trasee de cale ferata destinate turismului feroviar, acestea practicandu-se pe distante reduse intr-un cadru natural pitoresc. Turismul urban

Orasele Regiunii pastreaza urmele unui infloritor trecut istoric, cultural si economic, amintim in acest sens resedintele de judet, Alba Iulia cu Cetatea bastionara (1715-1738) de tip "Vauban" si Catedrala romano-catolica de sec. XIII , Brasov cu Cetatea Brasovului (1395), Biserica Neagra, Piata Sfatului, Cartierul Schei , Sfantu Gheorghe cu Biserica reformata fortificata , Miercurea Ciuc cu Cetatea feudala Mik, Targu Mures cu cetatea medievala cu sapte bastioane (1602-1652), biserica reformata, Palatul Culturii, Biserica Romano-Catolica , Sibiul, declarat oras cultural european in 2007 cu Catedrala Evanghelica. Turismul de afaceri

Exista in Regiunea Centru hoteluri si vile ce ofera servicii specifice turismului de afaceri. Acestea permit desfasurarea intalnirilor de afaceri, avand in dotarea sa o sala de conferinte. Turismul de tineret

In Regiunea Centru sunt organizate tabere pentru elevi, tabere pentru studenti, pentru copii cu situatii sociale dificile. Aceste activitati didactice ce se desfasoara in Regiune au menirea de a contribui la o dezvoltare armonioasa a tinerilor si ofera posibilitatea integrarii sociale a tinerilor cu nevoi speciale. Turismul de evenimente Exista in Regiunea Centru o varietate de evenimente culturale, festivaluri, tabere de creatie, sarbatori populare. Festivalurile de importanta nationala sunt concentrate in marile orase in fiecare din judetele Regiunii Centru. Turismul rural si agroturismul

Turismul rural si agroturismul este sustinut de cea mai vasta retea de pensiuni agroturistice din tara se afla in Regiunea Centru, unde se gasesc aproximativ 50% din pensiunile cu acest specific din tara. Aflat in plina dezvolatre, turismul rural este sustinut de importante zone etnografice. Turismul montan

Frumusetea si inaltimea reliefului montan favorizeaza dezvoltarea unui turism bisezonal. Speoturismul practicat intr-o impresionanta si diversificata arie carstica, bine reprezentata de pesteri, chei, avene, izbucuri, speleoteme, alpinismul si escalada pe crestele cele mai interesante ale muntilor Fagaras, Piatra Craiului, Trascaului, Cheile Varghisului cicloturismul, vanatoarea si pescuitul practicat pe tot arealul montan si submontan al Regiunii, zborul cu parapanta , rafting-ul si canioning-ul, turismul de iarna, reprezinta o parte din paleta activitatilor desfasurate in practicarea turismului sportiv in Regiunea Centru.

3.Serviciile turistice

Serviciile turistice se prezint ca un ansamblu de activiti ce au ca obiect satisfacerea tuturor nevoilor turistului n perioada n care se deplaseaz i n legtura cu aceasta. O parte a activitilor ce dau coninut prestaiei turistice vizeaz deci acoperirea unor necesiti obinuite, cotidiene, (odihn, hran), altele prezint caracteristici specifice turismului i respectiv formelor particulare de manifestare a acestuia. Prin natura lui, serviciul turistic trebuie s asigure condiii pentru refacerea capacitii de munc, simultan cu petrecerea plcut i instructiv a timpului liber; de asemenea, el trebuie astfel conceput, nct, n urma efecturii consumului turistic, individul s dobndeasc un plus de informaii, cunotine, chiar deprinderi noi. Numai astfel se poate vorbi de un coninut al prestaiei turistice n concordan cu cerinele epocii moderne, cu exigenele turismului contemporan. Iar n condiiile actuale ale rii noastre, angajat pe coordonatele unei noi dezvoltri, o asemenea orientare a serviciului oferit oamenilor imprim turismului caracterul unui important instrument n realizarea unei caliti a veii. O alt cerin a consumului turistic, la care serviciul turistic, prin coninutul su, este chemat s contribuie efectiv, o constituie asigurarea unei odihne active a turistului. Ca rezultat al creterii productivitii muncii i progresului tiinific i tehnic, se reduce sptmna de lucru, se mresc dimensiunile timpului liber, zilnic i sptmnal. Acesta are drept consecin transformarea ntr-o constant a timpului de odihn pasiv i implicit sporirea solicitrilor fa de formele odihnei active, stimulate i de efectele negative ale concentrrii urbane, ntre care poluarea, stresul etc. Odihna activ tinde, astfel, s devin o component tot mai important a serviciului turistic, ea reprezint totodat, un procedeu modern, eficient de deconectare, de tratament, ameliorarea consecinelor nefavorabile ale suprasolicitrii nervoase. Pornind de la aceste premise, organizatorilor de turism le revine sarcina conceperii unor vacane, respectiv aranjamente turistice, cu posibiliti multiple de desfurarea a unor activiti recreative: culturale, artistice, sportive, deprinderea i practicarea unor meserii artizanale, stimularea unor pasiuni (hobby) etc., menite s diversifice agrementul tradiional i s sporeasc atractivitatea manifestrilor turistice, s rspund criteriilor odihnei active. Aceste preocupri sporesc n intensitate odat cu transformarea turismului n fenomen de mas, cu creterea frecvenei de petrecere a timpului liber n afara reedinei permanente. n perioada contemporan, se manifest un proces continuu de mbogire a coninutului prestaiei turistice cu noi tipuri de activiti procese specifice i turismului romnesc ca expresie a receptivitii i adaptabilitii turismului la schimbrile intervenute n structura nevoilor de consum, a creterii rolului n formarea i educarea oamenilor. Ele se pot clasifica n grupe relativ omogene, opernd cu mai multe criterii. Astfel, activitile nglobate n coninutul prestaiei turistice se pot structura n: servicii legate de organizarea voiajului i servicii determinate de sejur. Serviciile care asigur voiajul sunt constituite n cea mai mare parte din prestaiile oferite de companiile de transport: ele privesc facilitile i comoditile de organizare a cltoriei, calitatea lor determinnd opiunea turistului pentru un anumit mijloc de transport sau tip de aranjament. Tot n aceast categorie sunt incluse serviciile de publicitate turistic precum i alte servicii prestate de ageniile de voiaj. Serviciile de sejur sunt mai complexe, ele vizeaz satisfacerea necesitilor cotidiene ale turistului i asigurarea condiiilor de agrement. Dar li se mai pot aduga serviciile cu caractere special, determinate de unele forme particulare de turism (tratament n cazul turismului balneomedical traduceri n cazul turismului de congrese etc). n raport cu importana fa de mobilul cltoriei i motivaia cererii, serviciile turistice pot fi: de baz (transport, cazare, alimentaie, tratament sau orice alt activitate ce prezint motivaia de baz a cltoriei ca: vntoarea, hipism, schi, yachting etc., i

complementare ori suplimentare (informaii, activiti culturale sportive, nchirieri de obiecte s.a). n general, ponderea cea mai mare o dein serviciile de alimentaie i cazare, urmate de cele de transport i de agrement. Raportul dintre serviciile de baz i celelalte servicii, ca i n interiorul subgrupelor ntre diferite prestaii, este diferit n funcie de coninutul formelor de turism practicate; astfel, pentru turitii automobiliti serviciul de transport nu este inclus n prestaie, acetia deplasndu-se cu mijloace proprii; n cazul turitilor care se deplaseaz cu cortul sau rulota, aranjamentele pentru cazare sunt lipsite de importan etc. O alt posibilitate de clasificare a serviciilor folosete drept criteriu natura i forma de manifestare a cererii. Din acest punct de vedere se ntlnesc servicii ferme (transport, cazare, programe cultural artistice etc.), angajate anterior desfurrii consumului turistic prin intermediul ageniilor de specialitate i servicii spontane, solicitae n momentul n care turistul ia contact cu oferta. Caracterul spontan este specific prestaiilor suplimentare dar se poate ntlni i pentru prestaiile de baz n situaia turistului pe cont propriu. Cunoaterea coninutului acestor categorii de servicii furnizeaz informaii privind distribuirea cererii i preferinelor turitilor, favoriznd organizarea i planificarea unor aciuni, orienteaz dezvoltarea serviciilor n vederea stimulrii cererii. n funcie de modalitile de plat sau de relaiile financiare angajate ntre prestatori i beneficiari, serviciile pot fi cu plat (majoritatea serviciilor), aceasta realizndu-se anterior prestaiei, simultan sau posterior acesteia i gratuite sau sub forma unor faciliti, costul lor fiind suportat din cheltuielile generale ale organizatorilor de turism (servicii de publicitate, de intermediere, comision) i avnd drept scop stimularea circulaiei turistice, asigurarea accesului larg la turism a unor categorii de solicitani. Dup natura lor, se poate face o delimitare ntre serviciile specifice, generate de desfurarea propriu-zis a activitii turistice i servicii nespecifice, rezultat al existenei unei infrastructuri economico-sociale generale, care se adreseaz n egal msur turitilor i rezidenilor (transport n comun, telecomunicaii, reparaii - ntreinere, cultural-artistice etc.) Serviciile turistice se mai pot structura dup aria de localizare a prestrii lor, dup forma de prezentare (global sau n activiti independente), dup caracterul lor, dup formele de turism i modalitile angajrii prestaiei, n raport cu natura prestatorilor etc. Toate acestea completeaz imaginea bogiei i varietii structurale a prestaiei turistice (vezi figura de mai jos) i sugereaz totodat i direcii i posibiliti de dezvoltare. In categoria serviciilor de baza sunt incluse acelea la care turistul nu poate renunta (transport, gazduire, agrement) ele sunt destinate satisfacerii unor nevoi generale (odihna, hrana). Deasemenea ele detin o pondere importatnta in structura consumurilor turistice; toate celelalte prestatii sunt considerate suplimentare si vizeaza fie mai buna adaptare a prestatiilor de baza la nevoile turistilor, fie ocuparea placuta a timpului liber al vacantei. In ordinea derularii lor serviciile de baza incep cu organizarea si realizarea transporturilor. Acestea cuprind serviciul de transport propriu zis, oferit in timpul calatoriei, iar in cazul deplasarii cu mijloace proprii servicii de intretinere si repararea acestora. Serviciile de cazare (gazduire) se refera la crearea conditiilor pentru odihna turistilor. Ele presupun existenta unuor mijloace de cazare adecvate (hoteluri, hanuri, vile, casute) si dotarile necesare asigurarii confortului; ele privesc deasemenea, activitatile determinate de intretinerea si buna functionare a spatiilor de cazare. Serviciile de alimentatie (de restauratie) se inscriu, deasemenea, in categoria prestatiilor de baza si au ca destinatie satisfacerea trebuintelor de hrana ale turistilor, dar si a unor nevoi de recreere si distractie. Ele se dezvolta in relatie cu serviciile de cazare sau independent de acestea.In realizarea efectiva a acestor servicii trebui avuta in vedere adaptarea lor fiecarui moment al calatoriei, specificului formelor de turism si particularitatilor segmentelor de turisti.

Serviciile de agrement acceptate ca prestatii de baza numai de catre o parte a specialistilor sunt concepute sa asigure petrecerea placuta, agreabila a timpului de vacanta. Ele sunt alcatuite dintr-o paleta larga de activitati avand caracter distractiv-recreati, in concordanta cu specificul fiecarei forme de turism sau forma de sejur. Serviciile de agrement reprezinta elementul fundamental in satisfacerea nevoilor turistilor modalitatea de concretizare a motivatiilor deplasarii si capata un rol tot mai important in structura consumurilor turistice. Alaturi de serviciile de baza, o contributie in crestere la succesul actiunilor turistice revine serviciilor suplimentare. Acestea sunt chemate sa sporeasca confortul vacantei, sa stimuleze odihna activa, recreerea, fara a se substitui serviciilor de agrement. In general, ele au o pondere modesta in structura consumului turistic si un rol auxiliar. Cu toate acestea, serviciile suplimentare reprezinta o sursa deloc de neglijat de crestere a incasarilor. Indiferent de forma de prezentare cele mai importante grupuri de servicii suplimentare sunt: de informare a clientelei turistice, de intermediere (inchirieri, rezervari), cu caracter special (congrese, targuri si expozitii, festivaluri, vanatoarea), cultural artistice, sportive, financiare, diverse. Serviciile de informare intervin in perioada de pregatire si angajare a prestatiei turistice avand un rol important in formare si concretizarea deciziei de cumparare, dar se manifesta si pe parcursul desfasurarii voiajului. Prin continutul lor trebui sa permita cunoasterea rapida, complexa si de calitate a celor mai diverse aspecte legate de deplasare si sejur (derularea programului pe zile, orariile mijloacelor de transport, facilitati de pret, conditii obligatorii de calatorie, oferta de prestatii suplimentare). Serviciile de informare intra in atributiile tuturor organizatorilor de turism, cu precadere in cele ale agentiilor de voiaj si touroperatorilor. Ele se realizeaza prin mijloacele clasice ale publicitatii scrise (a fise plianta, brosuri, cataloage) sau orale (anunturi consilierea turistilor). Serviciile de intermediere sunt costituite de cele de rezervare de locuri (in unitati hoteliere, mijloace de transport, la diverse manifestri cultural-artistice, sportive) si cele de inchiriere a unor obiective de inventar pentru cresterea confortului calatoriei sau pentru distractie aparatura de gimnastica, echipament si material sportiv, jocuri, etc.); tot in aceasta grupa unii autori include si reparatiile, serviciile de comision si altele. Din categoria serviciilor de intermediere, un rol deosebit au cunoscut in ultima vreme cel de rezervare, prin introducerea si promovarea pe scara larga a sistemelor de rezervare computerizata.( CRS Computer Rezervation Sistems) si mai recent a GDS Global Distribution Sistems) care permit informarea, rezervare si achizitionarea rapida a locului. De mare interes, se bucura serviciile de inchiriere a automobilelor (rent a car), mai ales in conditiile dezvoltarii unor retele internationale de centre de inchiriere si conectarii la CRS. Servicii cultural-artistice sunt gandite din perspectiva rolului recreativ distractiv si educativ al turismului. Ele au menirea de asigura ocuparea placuta, agreabila a timpului de vacanta. Dintre acesteaa pot fi evidentiate ca fiind mai importante: Participarea la diferite spectacole sau evenimente Vizite la case memoriale, muzee, galerii de arta, expozitii Vizitarea unor obiective istorice cuklturale stiintifice,etc. O mentiune distincta se imppune in legatura cu organizarea programelor (excursiilor) tematice, care au capatat o frecventa tot mai mare si o diversificare a subiectelor abordate. Acestea au unrol formativ-educativ deosebit, mai ales cand se adreseaza elevilor si studentilor, completand in mod fericit cunostintele teoretice. Organizarea acestora trebuie facuta cu grija astfel incat, sa nu fie afectata motivataia principala a vacaantei (tratament balnear, cura helio-marina, schi) Servicii sportive vin in completarea formelor consacrate ale agrementului si se subsumeaza eforturilor organizatorilor de turism de creare a unor conditii necesare unei odihne active. Aceste servicii sunt de o mare diversitate, ele se diferentiaza in functie de pregatirea turistilor

si pot fi de asistenta si supraveghere (in cazul celor experimentati) sau de initiere (pentru incepatori). Servicii avand caracter special sunt determinate in majoritatea lor de natura particulara a turismului si se asociaza unor forme mai deosebite de manifestare a acestuia. Ca urmare, ele se prezinta intr-o structura diversa, printre cele mai importante numarandu-se: Servicii traditionale proprii turismului (ghid, animator) Servicii generate de forme specifice de turism (organizarea de partide de vanatoare, de festivaluri, targurisi expozitii); Servicii de ingrijire a copiilor, persoanelor cu handicap, animalelor domestice proprietatea turistilor; Servicii de asigurare a securitatii turistului si de salvare in caz de pericol. Servicii suplimentare -Servicii de cura si tratament balneo-medical sunt prestatii suplimentare in situatiile in care turistul isi completeaza sejurul intr-o statiune (motivat de odihna, cura helio-marina, schi) cu efectuarea unor tratamente simple (gimanstica, kinetoterapie, aerosoli, cure de ape minerale), avand caracter preventiv. -Serviciile de asistenta medicale, prilejuite de astfel de situatii, fac parte din aceasta categorie. -Serviciile financiare se refera la cele de asigurare a turistului, acoperind o gama larga de situatii, da la starea de sanatate la pierderea banilors sau bagajelor, precum si la diverse tranzactii (sisteme de plata, operatiuni bancare, schimb valutar) si facilitati (reduceri de tarife, servicii pe baza de abonament, credite, etc.). -In categoria serviciilor suplimentare mai pot fi incluse si alte prestatii precum: comercializarea produselor in sistem duty free, pastrarea obiectelor de valoare, efectuarea diverselor comisioane. Largirea gamei serviciilor,de baza si suplimentare, oferite turistilor si cresterea calitatii lor se reflecta pozitiv asupra activitatii turistice, conducand la mai buna folosire a bazei materiale si fortei de munca, la sporirea eficientei intregii activitati. Totodata, se impune sublinierea ca serviciile suplimentare au o contributie suplimentara in a cest sens prin prelungirea sejurului si a sezonului turistic, prin cresterea incasarilor medii pe zi-turist. SERVICIUL DE TRANSPORT 1.Transporturile turistice rutiere 2.Transporturile turistice feroviare 3.Transporturile aeriene 4.Transporturile turistice maritime si navale 1.Transporturile turistice rutiere Transportul rutier este o form de transport terestru i totodat un subsistem al sistemului naional al transporturilor care asigur deplasarea n spaiu a mrfurilor i persoanelor cu ajutorul vehiculelor (mijloace de transport autopropulsate) i a mijloacelor tractate (remorci, trailere). O serie de factori influeneaz dezvoltarea turismului automobilistic: producia industriei de automobile; evoluia preului energiei; dezvoltarea ntreprinderilor care nchiriaz automobile si tarifele practicate; reeaua rutier i de autostrazi; faciliti vamale i de frontier. Avantajele transportului rutier sunt:

 autonomia n alegerea rutelor pe care turitii vor cltori n circuitele lor sau spre destinaiile de vacan pentru care au optat; o disponibilitate mai mare a mijlocului de transport pe perioada unui sejur n cadrul unei anumite destinaii turistice; o posibilitate mai mare pentru turistul automobilist de a controla traseul ales, plecarea i timpul de sosire, precum i orice oprire fcut pe parcurs; uurina n transportul bagajelor personale i n utilizarea acestora fr constrngeri de vreun fel; facilitarea accesului pentru atingerea mai multor destinaii; dorina turistului de a cunoate ct mai multe ntr-un interval ct mai scurt primeaz fa de comoditatea cltoriei, uneori, chiar i fa de distan, fcnd ca autoturismul, prin accesibilitatea pe care o asigur, s fie preferat altor mijloace de transport; diminuarea costului personal, cnd dou sau mai multe persoane cltoresc cu acelai automobil. Transporturile rutiere se realizeaza cu urmatoarele mijloace: autocare si microbuze pt transporturile de grup; autoturisme proprietate personala pt transporturile individuale si familiale; autoturisme inchiriate in sistem rent-a-car, cu sau fara sofer, pt transport individual autoturisme inchiriate sau comandate in sistem de taximetrie transport in comun. Transportul cu autocarul sau microbuzul: poate fi considerat corespondentul transportului automobilistic adaptat la turismul de grup pret rezonabil, accesibil o contributie importanta la dezvoltarea turismului ameliorare semnificativa a echipamentelor si serviciilor (confort, climatizare, radio, TV, bar, ghizi, asistenti), securitatii; adaptare la necesitatile turismului coeficientul de utilizare a capacitii autocarelor depete 75%, fiind superior celor din transportul feroviar i aerian clientela turismului cu autocarul este format, n special, din tineri sau din membrii unor asociaii, ntreprinderi. tariful se calculeaza in functie de capacitatea autocarului sau microbuzului, distana efectiv parcurs, numrul de ore sau zile efective, taxele rutiere, parcarea, ntreinerea autovehiculului. Serviciile oferite de transportatori specialiti n domeniu se divizeaz n: Rute expres interne i internaionale. nchirierea de autocare sau rute la cerere (charter). Organizarea de circuite sau excursii. Operaiuni de transfer. Organizatorii de voiaje n autocar pot fi de trei tipuri: Cei care asigur, cu propriile vehicule, pe ntreaga perioad a anului i pe linii regulate, servicii de transport pentru anumite categorii de cltori (elevi, muncitori), completate cu excursii i activiti turistice sezoniere (prin curse speciale). Cei care, posednd vehicule proprii, se pun la dispoziia unui tour-operator sau a unei agenii receptive (ori care i organizeaz propriile producii de voiaje). Cei care, nedispunnd de vehicule proprii, au servicii specializate n organizarea de voiaje de autocar (apelnd la mijloacele de transport ale altora). Inchirierea automobilelor:

nchirierile de maini, cu sau fr ofer, reprezint astzi un sector important al turismului auto. Dezvoltarea nchirierilor de maini fr ofer este n mare parte legat de progresele realizate n domeniul transportului aerian, peste 2/3 din ageniile de nchiriere de maini fiind situate pe aeroporturi. Mai multe formule permit combinarea nchirierii de autoturisme cu alte modaliti de transport, de exemplu, combinaia Fly and drive , Rail-route (avion + main i tren + main) sau Package-tour (aranjamet semiorganizat de trasport rutier si croaziera maritima). Infrastructura tehnica a transporturilor turistice rutiere Dotari si servicii necesare: statii de benzina, service auto, servicii mobile de asistenta rutiera, hanuri, moteluri si hoteluri de tranzit, popasuri turistice, magazine specifice pt turisti automobilisti, puncte de schimb valutar, servicii sanitare, locuri de parcare etc. toate concentrate in complexe comerciale si de servicii. Investitiile pt constructia si intretinerea soselelor si autostrazilor sunt foarte mari; in plus, si alti factori pot frana derularea traficul rutier: caracterul pronuntat sezonier al traficului, blocaje, dependenta de conditiile meteo, restrictii de viteza, etc. . Tendinte in dezvoltarea turismului automobilistic Dezvoltarea continua, pe traseele turistice rutiere, a retelei de unitati de cazare dotate la nivelul actual al cerintelor turistilor Dezvoltarea retelei de terenuri de campare Completarea echiparii soselelor cu statii de benzina, unitati de intretinere, comerciale si de alimentatie Diversificarea itinerariilor si a produselor Package-tour, cu noi destinatii Rezervarea prealabila si a unor servicii complementare, specifice turismului automobilistic Dezvoltarea formulelor combinate: transport rutier cu transportul aerian, cu cel feroviar (vagoane-platforma pt autoturisme) sau cel maritim (similar, autoturismul se transporta separat, pe autocamioane-platforma) Agentiile ofera 3 tipuri de servicii de inchiriere de autoturisme: inchirieri de masini fara sofer inchirieri de masini cu sofer inchirieri pe termen lung, sub forma unui contract de leasing. Tarifele practicate sunt de 2 tipuri: standard (se aplica pt un interval de timp si un nr. limitat de km) cu nr. nelimitat de km. Unele agenii de transport deruleaz activiti de rent a car, n baza unor contracte de franciz (licen) cu firme de prestigiu internaional (Hertz, considerat cel mai mare prestator n domeniu, Avis, Budget, National, Dollar i Eurodollar, Eurocar etc.), cu acoperire foarte larg, conectate la sisteme de rezervare computerizate, colabornd cu diverse formule cu companiile aeriene sau feroviare. nchirierile de autoturisme pot fi asociate cu programe diverse, atractive pentru turiti, oferindu-se pachete speciale programe combinate. Spre exemplu, firma Hertz ofer tarife speciale pentru vizitarea complexului de agrement Disneyland-Paris, pentru programe cu tarife la zi, tarife per numr de persoane, pachetele includ: transport, asigurare de accidente, asigurare personal, acces nelimitat la mijloacele de agrement. Pentru asemenea programe turistice, turistul contacteaz oficiul Hertz i alege produsul care l intereseaz.

2.Transporturile turistice feroviare Transportul feroviar asigur deplasarea n spaiu i timp a bunurilor i persoanelor cu ajutorul locomotivelor i vagoanelor, care circul dup un program prestabilit, pe trasee fixate (cile ferate). Caracteristici: Transportul este asigurat, de regul, la preuri mai sczute dect cele practicate n transportul auto i aerian, ndeosebi pe distane medii i lungi. Procesul de transport se desfoar nentrerupt, ziua i noaptea i n tot cursul sptmnii, n condiii de regularitate i potrivit unor grafice prestabilite. Prezint un grad ridicat de siguran, ca urmare a respectrii stricte a normelor de siguran a circulaiei pe cile ferate. Dpdv turistic, transportul feroviar este aproape exclusiv european. Avantaje: regularitatea i certitudinea deplasrii, ca urmare a independenei relative a mijloacelor feroviare fa de starea vremii; costul relativ mai sczut al cltoriei fa de mijloacele aeriene, asociat cu viteza mare de deplasare. Pot fi menionate n acest sens trenurile de mare vitez de tipul ICE (Intercity Express) n Germania, TGV (Train a Grand Vitesse) n Frana, TAV (Treno Alla Velocita) n Italia asigur, pe lng deplasarea foarte rapid, legturi multiple (sub denumirea Eurostar circul, prin tunelul de sub Canalul Mnecii, 60 de trenuri de mare vitez care leag Londra cu Paris i Bruxelles); comoditatea oferit prin vagonul de dormit i vagonul-restaurant; posibiliti mult mai largi de vizionare a peisajului: faptul c mbarcarea i debarcarea se realizeaz, n general, n interiorul localitilor, pentru ajungerea la hotel nemaifiind necesar transferul. n ceea ce privete oferta de programe, ntruct s-a constatat un declin al rutelor standard, s-au creat trenuri recreative (n Italia, China, Spania, Elveia), au fost revitalizate sau create rute care mbin deplasarea cu agrementul (Trans-Siberian Express, OrientExpress, Veneia Simplon Orient-Expres, American Orient-Expres). n organizarea transporturilor turistice cu mijloace feroviare se folosesc att cursele regulate, ct i cele speciale (charter). n cazul curselor de linie, ageniile de turism nchiriaz o parte a capacitii garniturilor; n situaia traseelor mai aglomerate se realizeaz suplimentarea capacitii trenurilor obinuite. Cursele speciale (charter) sunt organizate n perioadele de sezon i la sfritul sptmnii. Ele pot fi exploatate, integral sau parial, de organizatorii de turism. n concordan cu evoluiile n domeniul rezervrilor s-a iniiat i pe calea ferat un astfel de sistem (SOCRATE Systeme Offrant a la Cliente la Reservation DAffaires et de Tourisme en Europe) n conexiune cu Sabre, care asigur serviciile de cltorie i cazare, s-au introdus tichete automate (ATB Automated Ticket and Boarding Pass) n vederea standardizrii operaiunilor, se promoveaz cooperarea ntre transportatori diferii (feroviari, aerieni, rutieri), ntre acetia i ageniile de voiaj etc. Tarifele internaionale se determin, n principiu, ca o sum a tarifelor naionale. Fiecare ar i fixeaz propriile reduceri tarifare (pe perioade de timp, categorii de trenuri, tarife de grup). Ageniile de turism obin prin Uniunea Internaional a Cilor Ferate, de la reelele rilor membre, un comision de circa 10% pentru promovarea aranjamentelor turistice feroviare.

Aranjamente pe calea ferata: Rail Inclusive Tour (RIT) presupune comercializarea de ctre agenii de voiaj a unui pachet de servicii turistice pentru grupuri organizate, la un pre global, folosind ca mijloc de transport trenul. n aranjament RIT clasa I sau a II-a, se pot realiza urmtoarele variante de cltorii: dus-ntors pe un anumit traseu, circuite speciale ntr-o singur direcie, curse combinate cu folosirea pe anumite parcursuri a autocarului. Restriciile, legate de acest aranjament turistic, prevd un numr minim de nnoptri hoteliere care variaz de la un aranjament la altul. Tariful se stabilete n contractul ncheiat ntre agentul de voiaj i calea ferat i poate fi aplicat n mai multe variante tarifare, n funcie de tipul de aranjamente RIT. Variante ale RIT: RIT-I este folosit de turiti individuali i presupune o reducere a tarifului feroviar cu circa 20%, fr a fi limitat volumul minim al traficului n acest aranjament. RIT-IG este utilizat tot de ctre cltori individuali sau de grupuri mici i presupune reduceri tarifare de pn la 40%. n contractul ncheiat ntre parteneri se prevede un volum minim de trafic, aliniat celui din anul precedent. RIT-GP este folosit de grupuri de turiti care sunt programai pe subperioade de timp, prevzndu-se pentru fiecare un anumit minim de trafic. Reducerea de tarif este de pn la 45%, genernd pentru ageniile de voiaj importante beneficii suplimentare. RIT-Y i RIT-YP sunt aranjamente destinate tinerilor sub 26 de ani, fr programare sau cu programarea transportului i presupunnd reduceri tarifare pn la 50%. RIT-G reprezint o variant de RIT practicat la cele mai sczute tarife, avnd scop promoional i utilizare conjunctural. Indiferent de tipul de aranjament RIT, condiiile de vnzare sunt: vnzarea RIT se face numai prin ageniile de voiaj care capt acest drept de comercializare n urma ncheierii unui acord-contract cu administraia cilor ferate din ara de reedin; agenia de voiaj trebuie s lanseze i s fac publicitate pentru un aranjament RIT ce nu poate depi 12 luni i pentru care precizeaz tipurile de prestaii turistice i datele programate; preul minim de vnzare al aranjamentului turistic trebuie s depeasc cu minimum 10% preul transportului pe ruta respectiv, pentru cltorii izolai; tariful transportului nu poate fi publicat separat, ci numai inclus n preul IT al aranjamentului; publicitatea realizat prin materiale uzuale (pliant, brour) de ctre agentul de voiaj trebuie s ndeplineasc anumite condiii privind coninutul. Ea trebuie s cuprind: durata cltoriei, tipul de cazare folosit, clasa calitativ, tipurile de prestaii, preul de vnzare. Agentiile de voiaj pot oferi legitimatii de calatorie in trafic international, cu tarife reduse, astfel: INTER-RAIL - un aranjament de transport feroviar ce se organizeaz pentru posesorii de legitimaii cu acelai nume i implic acordarea unor reduceri tarifare de 50% la vagoane de clasa a II-a pe tot parcursul feroviar al rilor ce au aderat la acest sistem. Sistemul se adreseaz tinerilor sub 21 de ani i este girat de cile ferate franceze. EURAIL (-Tariff...-Group...-Pass) - adresat turitilor din rile extraeuropene care pot achiziiona biletele cu acelai nume de la reprezentanii unor administraii ale cilor ferate europene sau agenii de voiaj acreditate n America de Nord i Sud, Africa, Japonia, Australia, pentru destinaii europene. B.I.J. tinerilor sub 26 de ani, cu reduceri intre 20 si 50%, in functie de destinatie (tara europeana)

 BALKAN FLEXIPAS nr. nelimitat de calatorii in tarile balcanice, intr-o luna; tinerii sub 20 de ani au reduceri de 45% din tariful integral EURO MINI GRUP pt calatorii in Europa, pt grupuri de minimum 2 persoane, din care un tanar sub 16 ani. 3Transporturile turistice aeriene Este utilizat in principal pentru calatoriile pe distante lungi si foarte lungi. Dintre avantajele transportul aerian: -durata scazuta a calatoriei; -un grad de confort ridicat; -o perioada scurta de timp intre momentul achizitionarii aranjamentului turistic. Dezavantaje: -dependenta de conditiile atmosferice; -costul ridicat al calatoriei; -imbarcarea si debarcarea se realizeaza in afara marilor orase ceea ce reclama si utilizarea transportului la sol. Pentru transportul turistic pe calea aerului se utilizeaza cursele regulate si cursele la cerere (Charter). Cursele regulate se deafasoara dupa un orar bine stabilit cunoscut din vreme de turistii potentiali. De regula, acestea sunt utilizate de turistii care calatoresc pe cont propriu, care achita costul integral. In cazul curselor charter se utilizeaza numai la cerere, rutele se stabilesc in functie de cerintele turistice, iar tarifele sunt mai reduse. In transportul aerian de curse regulate se disting urmatoarele tipuri de aranjamente turistice. Este vorba de inclusiv tour(I.T.) si Part Charter. Aranjamentul I.T. reprezinta o calatorie turistica organizata de o agentie de voiaj impreuna cu o companie de transport aeriana. Agentia organizatoare trebuie sa fie agreata de I.A.T.A. si ea este aceea care inchiriaza o parte a capacitatii de transport pentru a asigura un grad ridicat de ocupare a spatiilor. Pretul unui asemenea aranjament include costul de transport, cazare, masa si divertisment. Aranjamentele I.T. se comercializeaza sub 2 forme: -aranjamente de grup; -aranjament individual. Biletele pentru o asemenea calatorie trebuie procurate dintr-o agentie de turism, pretul se achita integral inainte de inceperea calatoriei si sunt de regula cu 50% mai mici decat tarifele neturistice. Aceste tarife sunt publicate si se calculeaza cu ajutorul cartilor de calcul in functie de distanta si in functie de zona I.A.T.A. respectiva. Part-Charter presupune folosirea din spatiul aeronavei si vanzarea acestuia in sistem charter. Aranjamente turistice pe curse charter: -chartere de grup cu sau fara afinitate: -chartere I.T.; -chartere pentru uzul propriu; -chartere speciale. Cursele charter de grup presupun inchirierea de catre organizatorul de voiaj a unui numar minim de locuri, locuri ce trebuie cumparate cu cel putin 60 de zile inaintea calatoriei. Fiecare pasager plateste o parte egala din costul transportului si exista obligativitatea achitarii a minimum 25% din tarif inainte de calatorie. Cursele charter I.T.C.(total inchis) presupun un aranjament organizat de un bun operator care consta intr-o calatorie dus-intors sau in circuit efectuata total sau partial pe calea aerului contra unui tarif corespunzator achitat integral inainte de calatorie. Sejurul are o durata de

minim 4 zile. Tariful de inchiriere in cazul curselor charter poate imbraca una din urmatoarele forme: -tarif cu sistem charter propriu-zis sau rotatii avion, caz in care transportatorul primeste o suma constanta pentru fiecare cursa, iar riscul privind coeficientul de utilizare a capacitatii de transport revine firmei de turism. Tariful se calculeaza ca produs intre tarif / ora de zbor si numarul mediu de ore necesar efectuarii cursei in ambele sensuri; -tariful pe baza sistemului rotatii-grup care se aplica in cazul lanturilor charter (o succesiune de curse efectuate intr-o perioada de timp egala, de regula 7, 14, 21 zile, aceste curse fiind destinate transporturilor unor grupuri de turisti care si-au achizitionat prestatiile prin intermediul unei agentii; -sistemul rotatii-pasager conform careia firma organizatoare de turism plateste un tarif stabilit pe pasager neasumandu-si nici un risc legat de utilizarea intregii capacitati a avionului; -sistem de plata la ora de zbor. Acesta ia in calcul tariful pe ora de zbor, facturandu-se numai timpul efectiv realizat. 4.Transporturile turistice maritime si navale Transportul pe ap reprezint una din formele de deplasare puin solicitate, datorit condiiilor mai speciale de realizare, vitezei pe care o realizeaz navele i necesitile continurii cltoriei, de cele mai multe ori, cu alte tipuri de mijloace. Drept urmare, transportul naval conteaz doar cu 2-3% din traficul turistic internaional i 1-2% din circulaia turistic a rii noastre, ponderea sa meninndu-se relativ constant. Transporturile navale se realizeaz n prezent mai mult sub forma croazierelor, transformndu-se de fapt dintr-o modalitate de deplasare ntr-una de agrement. Produse turistice oferite de companiile maritime: Traversari maritime cu preturi preferentiale; Voiaje forfetare care include transportul dus-intors si servicii de sejur (cazare, masa) in fiecare escala; Cvasi-croaziere, care ofera transport, cazare (uneori) si agrement la bordul navelor; Croaziere, produse turistice forfetare care ofera circuite maritime si fluviale cu plecare si sosire in acelasi port (circuit) Croazierele Croaziera reprezint, de fapt, un produs turistic (pachet de vacan) constnd n petrecerea sejurului la bordul unei nave special amenajate, oferindu-se cltorilor nu numai un voiaj maritim obinuit, ci i unele tratamente i condiii de agrement deosebite, precum i vizitarea unor porturi i localiti n afara granielor rii, n conformitate cu itinerarul stabilit n prealabil. Croaziera se poate constitui att ntr-un produs turistic distinct, ct i ntr-un element component al acestuia, sub forma unui circuit complet sau ca deplasare pe un parcurs iniial. n combinaie cu transportul turistic aerian, rezult un aranjament turistic denumit flycruise ce permite pasagerilor s ating puncte de mbarcare n vase rapide i s revin, la domiciliu, tot rapid la sfritul croazierei, prin continuarea drumului pe calea aerului. Piaa turismului de croazier i-a modificat imaginea n ultimii ani, de la o pia de lux la o pia i o ofert de mas, destinat unui public mai larg i mai tnr.

Tendinele recente sunt de scurtare a duratei croazierelor, de combinare a aranjamentelor aer mare o dat cu liberalizarea transporturilor aeriene i o diversificare a activitilor ce se desfoar la bordul navelor. Preurile actuale pentru croaziere oscileaz n jurul unei medii de circa 200$/pers./zi, interpretat ca fiind un pre relativ sczut, n comparaie cu costul serviciilor turistice ce ar trebui achitate zilnic de un client, ntr-un alt mod de organizare a deplasrii, pentru transport, rezervri la hotel, servirea meselor i agrement. Navlul este tariful convenit n contractul de transport, ncheiat de armator cu operatorul de turism pe o perioad determinat. Acesta este stabilit pe zi i este determinat de totalitatea cheltuielilor de exploatare anual a navei. Cu ct aceast perioad este mai mare, cu att navlul este mai mic, putndu-se deci stabili tarife de vnzare pe sezoane i extrasezoane turistice. Contractele de nchiriere pot fi de mai multe tipuri: Trip cltoria se efectueaz spre un anumit port de destinaie i retur; Round Trip Charter cltoria se efectuaz n mai multe porturi, nava revenind n portul iniial de plecare; Time Charter nava este pus la dispoziia celui care o nchiriaz o perioad de timp determinat. Serviciile oferite clientelei n domeniul transporturilor navale pot fi subdivizate n: curse de linie; linii de croazier; deplasri scurte sau minicroaziere; cltorii n interior pe ruri, lacuri, canale; cltorii individuale cu vase de agrement, proprietate privat sau nchiriate. n funcie de numrul pasagerilor, mrimea i confortul navelor, calitatea serviciilor, durata cltoriei, tipologia agrementului, se disting: Croaziere de vacan (nave de mare capacitate, 1.000-2.000 de pasageri, itinerarii medii de circa apte zile, clientel divers, destinaii obinuite); Croaziere de lux (nave de capacitate mai mic, 150-900 de pasageri, confort superior, personal de nalt calificare, itinerarii de 14-30 zile); Croaziere exotice sau de aventur (nave de capacitate mic, destinaii originale, turiti amatori de explorri, servicii specifice, personal cu instruire special etc.). Ca principale destinaii sau orientri majore ale liniilor de croazier se evideniaz: Marea Caraibelor, cu insulele Bermude, Bahamas i coastele de est ale Americii Centrale i de Sud; este apreciat drept cea mai important destinaie, concentrnd jumtate din numrul cltoriilor; Coasta de Vest a Americii de Nord, cu trasee pe lng Mexic, SUA, Canada, destinaia situat pe locul doi n topul preferinelor turitilor; Marea Mediteran, cu trasee ce leag rile din vestul i estul bazinului; Orientul ndeprtat linii ntre insulele din zonele Pacificului; Marea Baltic i legturile ntre capitalele rilor nordice; Africa de vest cu insulele Canare i Madeira; Circuite n jurul lumii. De asemenea, un loc distinct n structura croazierelor l ocup cltoriile pe rurile interioare, ntre cele mai cunoscute i frecvente trasee numrndu-se cele pe Nil, Dunre, Rin, Mississippi, Yangzi, Li, Amazon. n Romnia, croaziere pe distane scurte deruleaz firmele turistice Prestige pe sectorul romnesc al Dunrii i Atbad n Delta Dunrii. Comercializarea produselor turistice maritime Piata croazierelor este dominata de SUA circa 1200 distribuitori; Miami este capitala mondiala a croazierelor.

In Europa, cele mai mari agentii sunt: Paquet si Club Mediterranee (Franta), Chandria si Epiroteki (Grecia), Costa (Italia), Kloster (Norvegia), The Sovereign the Sea (Suedia), Chousta Roustavelli (Rusia), P&O, Wihite Star Line (Marea Britanie) Cele mai multe companii au agentii distribuitoare care centralizeaza rezervarile, iar acestea sunt incredintate unei agentii generale (General Sales Agent) care elibereaza titlurile de transport, contra unui comision. SERVICIUL DE CAZARE Cazarea reprezinta etapa urmatoare transportului si intruneste caracteristicile unei componente de sine statatoare. Prin continutul sau, cazarea vizeazacrearea conditiilor si confortului pentru odihna calatorului, ea poate fi denumuta rezultatul industriei hiteliere. Cazarea se prezinta ca o prestatie complexa ce decurge din exploatarea echipamentelor de primire si gazduire si este alcatuita dintr-un grupaj de servicii oferite calatorului pe timpull si in legatura cu ramanerea sa in unitatile hoteliere. Dimensiunile si calitatea serviciului de cazare hoteliera sunt determinate, in primul rand, de xistenta unei baze amteriale adecvate din punct de vedere al marimii, tipologiei, dotarilor, etc. Care sa asigure turistilor conditii optime de inoptare si sa indeplineasca, dupa caz, si alte functii. In al doile rand, serviciul de cazare este influentat de incadrarea cu personal a mijloaclor de gazduire, de nivelul de calificare a lucratorilor, de modul de organizare a muncii. In acest context, insuficienta spatiilor de cazare, inzestrarea lor necorespunzatoare, neconcordanta intrenivelil confortului oferit si exigentele turistilor, ca si numarul mic al lucratorilor sau slaba pregatire ainfluenteaza negativ calitatea serviciului de cazaresi, prin intermediul acesteia, dimensiunule circulatiei turistice si gradul de valorificare a patrimoniului. Structura serviciului de cazare Destinat satisfacerii nevoilor generate de sederea in afara resedintei permanente, serviciul de cazare hoteliera are un continut complex, rezultat al multitudinii si diversitatii nevoilor pe care turistii le manifesta cu aceasta ocazie, dar si varietatii formelor de turism carira trebuie sa se adapteze. Avand in vedere varietatea necesitatilor turistilor si pornind de la premisa ca principalele momente asociate prezentei acestora in unitatile hotelieresunt primirea, ssederea si plecarea, serviciul de cazare este constituit dintr-o suma de prestatii independente: Cazarea propiu-zisa si serviciile complementare acesteia; Alimentatia si serviciile specifice asociate ei; Activitatile cultural-artistice si de agrement; Serviciile de informare si intermediere; Activitatile comerciale; Servicii cu caracter special; Intre aceste servicii sau functii exista relatii de interdependenta, circuitele lor tehnologice se interfereaza. In raport cu specificul fiecarei unitati de cazare, unele din activitatile mentionate pot fi mai dezvoltate, altele mai putin; unele pot sa lipseasca, dupa cum pot aparea altele suplimentare. In totalitatea lor, aceste prestatii concura la satisfacerea nevoilor clientilor, caracterizand sub aspect cantitativ si clitativ activitatea desfasurata in sectorul hotelier.

Servicii legate de Primirea si plecarea Turistilor

UNITATEA DE CAZARE
alimentatiei Sevicii complementare Servicii complementare cazarii

Cazarea propiu-zisa

Alimentatia

Fig.1. Interferenta serviciilor la nivelul unei unitati de cazare

GAZDUIREA (CAZAREA PROPIU-ZISA) este functia principala a unitatilor hoteliere, indiferent

de marimea, tipul, categoria de confort, inzestrarea acestora; ea presupune existenta unor spatii adecvate si a dotarilor necesare asigurarii odihnei si igienei turistului. Pe langa caracteristicile fizice ale unitatilor si asezarea lor in spatiu, calitatea serviciului de cazare este influentata de atmosfera din unitate, atentia personalului, viteza de reactie si eficienta acestuia, imaginea si renumele de care se bucura unitatea respectiva.
SEVICIUL DE ALIMENTATIE presupune existenta tuturor acelor compartimente si tipuri de

prestati menite sa satisfaca, pentru toti turisti si in orice moment, nevoia de hrana.
ACTIVITATILE CULTURAL-ARTISTICE SI DE AGREMENT presupune existenta unor dotari

adecvate petrecerii timpului liber si divertismentului: terenuri de sport, piscine, saune, sali de gimnastica, etc.
SERVICIILE DE INFORMARE faciliteaza turistului cunoasterea si accsul la oferta specifica.

Aceste servicii sunt realizate de compartimentul front-office si pot fi oferite verbal sau prin intermediul mijloacelor scrise.

Alte sevicii

SERVICII DE INTERMEDIERE unitatile de cazare, in limitele acestei atributii, mijlocesc intre

turistii proprii si prestatorii de servicii specializate realizarea anumtor lucrari, reparatii sau intretineri.
SERVICII COMERCIALE vanzarea unor produse necesare turistului pe durata sejurului:

ilustrate si efecte postale, ziare, reviste, carti, bauturi, etc. Oferta unitatilor de cazare a) Hotelul este, fr ndoial, cea mai reprezentativ structur de cazare turistic (ntr-o accepiune mai veche asociem, hotelul cu deplasarea i sejurul turistic, statut care ns cel puin n ultima perioad, a cunoscut transformri nsemnate).ntr-o definiie succint, hotelul este o unitate care ofer servicii de cazare i mas oricrei persoane care accept s plteasc tariful pentru serviciile oferite, fr a fi necesar existena pralabil a unui contract . n ara noastr, conform legislaiei n vigoare, hotelul este considerat o structur de primire amenajat n cldiri sau corpuri de cldiri, care pune la dispoziia turitilor camere, garsoniere i apartamente dotate corespunztor, care asigur prestri de servcii specifice, dispune de recepie i spaii de alimentaie n incint Spaiile de cazare turistic n ara noastr, structura spaiilor de cazare este statuat de Ord. MT 61/1999 i include: - camer cu pat individual, reprezentnd spaiul destinat folosirii de ctre o persoan. Limea paturilor individuale este de minimum 90 cm. - camer cu pat matrimonial, reprezentnd spaiul destinat folosirii de ctre una sau dou persoane. Limea patului matrimonial este de minimum 140 cm. - camer cu pat dublu, reprezentnd spaiul destinat folosirii de ctre dou persoane. Limea patului dublu este de minimum 160 cm. - camer cu dou paturi individuale, reprezentnd spaiul destinat folosirii de ctre dou persoane. - camer cu trei sau mai multe paturi individuale, reprezentnd spaiul destinat folosirii de ctre un numr de persoane egal cu numrul paturilor. Camerele cu peste patru paturi individuale sunt considerate camere comune. - camer cu priciuri, reprezentnd spaiul destinat utilizrii de ctre mai multe persoane. Priciul reprezint o platform din lemn sau din alte materiale, pe care se asigur un spaiu de 100 cm. lime pentru fiecare turist. - garsoniera, reprezentnd spaiul compus din dormitor pentre dou persoane, salon, vestibul i grup sanitar propriu. Dormitorul poate fi desprit de salon printr-un glasvand sau alte soluii de delimitare estetic. - apartament, reprezentnd spaiul compus din unul sau mai multe dormitoare (maxim cinci), sufragerie, vestibul, echipare sanitar proprie. La categoria cinci stele va exista un grup sanitar pentru fiecare dou locuri, iar la categoria patru stele, precum i la restul categoriilor, minimum un grup sanitar la patru locuri. b) Reedinele secundare (condominium) reprezint din punct de vedere legal, reedine aflate n proprietate individual care fac parte dintr-un proiect care include mai multe asemenea proprieti, folosind n comun diverse spaii i faciliti. Proprietarii acestora beneficiaz de servicii prestate de o societate de gestiune care includ curenia, servicii de spltorie, ntreinerea spaiilor comune (piscin, terenuri de tenis etc.) iar uneori i animaia n perioadele de nefolosire proprietarii pot nchiria aceste reedine prin intermediul unei agenii de turism, a unui agent imobiliar, a societii de gestiune sau chiar n mod direct de ctre proprietar.

c) Reedinele de tip time-sharing cunoscute i sub denumirea de reedine secundare n multiproprietate, reprezint achiziionarea unei locuine de vacan care este utilizat n anumite intervale de timp (o sptmn sau 15 zile), fiecare perioad fiind vndut separat d)Pensiunile sunt, n general, case de dimensiuni mari, transformate n case de oaspei, care ofer servcii de cazare i mas. Masa este servit n stil familial la ore stabilite i cu meniu fix. . n Romnia, n funcie de amplasare facem distincie ntre pensiuni turistice urbane i pensiuni turistice rurale. Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice avnd o capacitate de cazare de pn la 10 camere, totaliznd maximum 30 locuri n mediul rural i pn la 20 de camere n mediul urban funcionnd n locuinele cetenilor sau n cldiri independente care asigur n spaii special amenajate cazarea turitilor i condiiile de pregtire i servire a mesei. Diferena major ntre aceste 2 tipuri de pensiuni const n modalitatea de exprimare a categoriei de confort, pensiunile urbane fiind clasificate pe stele iar cele rurale pe margarete. e) Unitile de cazare amenajate n cldiri istorice Cldirile istorice precum palate, castele, fortree sau alte cldiri similare sunt transformate n hoteluri, fiind, n general, uniti de cazare de categorie superioar, sunt modernizate n interior dar vechile faade sunt meninute. Ofer pensiune complet i exercit o atracie sporit pentru cei care doresc o ambian romantic, specific epocilor anterioare. g) Uniti de cazare pentru tineri Turistul folosete propriul sac de dormit i are la dispoziie dotri specifice pentru prepararea hranei (buctrii), spaii pentru servirea mesei i uneori faciliti de recreere. Pe plan mondial aceste uniti funcioneaz sub girul Federaiei Internaionale A Hotelurilor Pentru Tineret, cu sediul la Washington DC. Tipurile de uniti de cazare care funcioneaz pe teritoriul Romniei, denumite structuri de primire turistice cu funciuni de cazare, se difereniaz dup: -amplasament; -felul amenajrii i organizarea interioar; -serviciile oferite. Pornind de la aceste trei criterii de baz, n Romnia pot funciona urmtoarele tipuri de structuri de primire turistic cu funciuni de cazare, identificndu-se totodat i tipurile de produse de cazare turistic: hoteluri; hoteluri-apartament; moteluri; hoteluri pentru tineret; hosteluri; vile; bungalouri; cabane turistice, cabane de vntoare, cabane de pescuit; sate de vacan; campinguri; spaii de campare organizate n gospodriile populaiei; popasuri turistice; pensiuni turistice urbane pensiuni turistice rurale; apartamente sau camere de nchiriat n locuine familiale ori n cldiri cu alt destinaie.

structuri de primire cu funciuni de cazare pe nave fluviale i maritime. SERVICIUL DE ALIMENTATIE

O parte nsemnat a plcerilor unei cltorii constau n a servi masa ntr-un restaurant sau alt tip de unitate de alimentaie. n plus, cltorii consider acest lucru nu doar o plcere, ci i o necesitate. Sectorul alimentaiei poate fi divizat n principal n mai multe segmente: uniti comerciale de alimentaie (restaurante, fast-food, snack-baruri, etc.) uniti instituionale (coli, spitale, magazine, etc.), serviciile de alimentaie din unitile militare i cluburile private .Cu excepia unitilor comerciale, celelalte segmente au o importan direct sczut n industria turismului, dei un cltor (turist) pe durata shopping-ului, poate s-i procure hrane de la magazin. De importan primar pentru turism este alimentaia comercial care include unitile de alimentaie rapid (restaurante cu autoservire i de tip fast-food, coffeeshop-uri, snack-baruri, uniti specializate n livrarea la domiciliu) i uniti ale alimentaiei tradiionale (restaurante cu specific i restaurante clasice) n ceea ce privete coninutul activitii, alimentaia se caracterizeaz prin complexitate, reunind ntr-un tot unitar activiti (procese) independente, identice sau comparabile cu cele din alte ramuri ale economiei, respectiv un proces de producie, unul de comercializare i unul de servire. Activitatea de producie, sensibil asemntoare celei desfurate n industria alimentar, asigur realizarea preparatelor culinare i de cofetrii, prin transformarea materiilor prime al cror consum , cel mai adesea, nu este posibil fr o prelucrare prealabil de tip industrial sau casnic. Procesele de producie care includ fierberea , coacerea, prjirea, uscarea, etc., se desfoar, n cadrul activitilor de alimentaie n analiz, fie la nivelul spaiilor de producie (buctriilor) din componena restaurantelor de diferite profiluri, fie la nivel industrial, caz n care vorbim de fabricile de mncare, care evideniaz coninutul activitilor de catering industria serviciilor de alimentaie ). Funcionarea acestor fabrici de mncare se bazeaz pe principiul separrii n spaiu i timp a produciei de servire, iar organizarea de acest tip este mai rspndit n cadrul alimentaiei pentru colectiviti i al serviciilor de alimentaie la bordul aeronavelor (catering aerian), fr a fi exclus aplicarea nici n cadrul alimentaiei comerciale, cel puin sub forma semipreparatelor i materiilor prime prelucrate primar (ex:cartofi prjii, etc.).. Cea mai mare organizaie care se bazeaz pe acest principiu este McDonalds, n care spaiile de producie la nivelul fiecrui restaurant au caracterul unor buctrii de asamblare. n activitatea acestui lan de restaurante, de notorietate pe plan internaional, materiile prime i componentele diferitelor meniuri sunt achiziionate de la furnizori autorizai McDonalds (ex fabrica de hamburgeri). De asemenea, cateringul este prezent n organizarea unor evenimente care reunesc un numr mare de participani, de tipul banchete, recepii, nuni Pe plan internaional, activitatea de alimentaie se bucur de un statut privilegiat, influenat fiind n mare msur de nivelul de dezvoltare economico-social, de tradiiile existente dar i de experiena acumulat n organizarea acestei activiti. n Frana, de exemplu, circa din populaie servete masa de prnz n afara cminului i per ansamblu, mai mult de 30% din bugetul alocat satisfacerii nevoilor de hran se cheltuiete n sectorul alimentaiei publice. n Marea Britanie, ara european cu cel mai bine pus la punct sistem de alimentaie rapid, proporia se ridic la 50%; n ri ca Germania, Cehia, Ungaria, Polonia, 20-30% din populaie servete cel puin o mas pe zi n sectorul alimentaiei

n SUA, ara cu cel mai dezvoltat sector de alimentaie, partea din bugetul alimentar destinat consumurilor n afara domiciliului este de 90%, iar pe total, mesele luate n ora reprezint aproximativ 75% din totalul vnzrilor din aceast ar. Situaia din ara noastr este din acest punct de vedere, mult mai modest, populaia alocnd aproximativ 20% din bugetul alimentar i mai puin de 10% din totalul cheltuielilor de bunuri i servicii pentru consumurile efectuate n unitile de alimentaie public.. Activitatea din cadrul acestui departament se desfasoara la nivelul spatiilor de productie (in primul rand bucatarie) si a spatiilor de servire (saloane de servire, baruri). In principiu, un restaurant cupride o bucatarie si unul sau mai multe saloane. In hotel, o bucatarie poate sa deserveasca mai multe unitati de alimentatie publica. Ex: la Hotelul Sofitel Bucuresti, bucatarie unica deserveste ambele restaurante : Darcle restaurant clasic cu specialitati frantuzesti si romanesti Volubilis cu serviciu rapid, la masa si bufet In alte cazuri, se face distinctie intre bucatarie centrala, bucatarii satelit, etc. Bucataria centrala fabrica de mancare presupune o separare a productiei de servire in spatiu si timp. Organizarea de acest tip este mai raspandita in alimentatia colectiva si cateringul aerian, dar nu este exclusa in alimentatia comerciala, in special sub forma semipreparatelor si a materiilor prime prelucrate primar . De exemplu, 97% din restauratorii SUA utilizeaza produse congelate (cartofi prajiti) care simplifica activitatea propriei bucatarii. In cazul cand productia si consumul au loc in acceasi zi, cu separarea in spatiu, se creaza un lant de distibutie cald. Preparatele calde sunt introduse in recipiente la o temperatura cat mai mare posibila (+80C), sunt transportate in conditii izoterme si mentinute la bucataria-terminus la temperaturi de minim 65C. In cazul cand productia si consumul sunt separate si in timp, (cateva zile-1an) vorbim de un lant de distributie rece. Daca perioada de pastrare este de pana la 6zile, lantul de distributie are la baza refrigerarea preparatelor. Acestea sunt racite rapid, stocate si transportata la 0C-3C. La bucataria-terminus, inaintea consumului, preparatele sunt aduse la o temperatura de minim 65C. Daca perioada de pastrare este de pana la 9-12luni, lantul de distributie se bazeaza pe congelarea preparatelor la temperatura de -18C. Temperatura este mentinuta pe intreaga durata a stocarii si transportata. la bucataria-terminus unde sunt aduse la o temperatura de minimum 65C. Marile hoteluri (de lant), in cadrul carora functioneaza o varietate de unitati de alimentatie, au o bucatarie principala, unde se obtin preparate si semipreparate care vor fi finisate in bucatariile-satelit aferente celorlalte unitati (la fel carmangeria, laborator de cofetarie-patiserie) Activitatea acestor bucatarii-satelit consta in pregatirea preparatelor care le particularizeaza oferta si finisarea preparatelor livrate de bucataria-principala. Astfel de bucatarii satelit se amenajaza la nivelul unitatilor de tip snack-bar, caffeshop, room-service, etc. Sectorul de productie in sistemul clasic al unui restaurant cuprinde mai multe zone de lucru: - prelucrarea primara - laborator de cofetarie-patiserie - bufet de serviciu (bucatarie rece) - produse de mic dejun, deserturi, bauturi nealcoolice calde livrate chelnerilor - cofetarie - prelucrare termica (bucatarie calda) - spalator

oficiul restaurantului.

Regula fundamentala de igiena exclude orice incrucisare a: - circuitul materiilor prime care necesita operatiuni de curatire, cu circuitul materiilor prime curate - circuitul deseurilor si resturilor cu circuitul materiilor prime si preparatelor - a tuturor celorlalte circuite cu circuitul clientilor Succesiunea fazelor prin care trec materiile prime pana la stadiul de preparat in farfuria clientului: - depozitarea in spatiile frigorifice pentru produsele alimentare care nu necesita pastrarea in conditii de temperatura scazuta - productia in zone distincte de prelucrarea primara pentru: carne, peste, legume, oua, etc - distributia la nivelul oficiului restaurantului, cu evitarea luarii de contact a preparatelor care-si urmeaza drumul spre client, cu resturile inscrise deja intrun circuit aparte - servirea si consumul preparatelor in salonul de servire Bucatariile marilor restaurante sunt organizate pe partizi: - sosuri functia de sosier - preparate lichide functia de ciorbar - peste functia de poissonnier - gratar (grataragiu) - legume (legumier) - gustari (bufetieri), etc Servirea consumatorilor 1. Salonul de servire 2. Baruri 3. Particularitatile alimentatiei rapide 1.Salonul de servire Cu variatii de la un tip de unitate la altul, in medie, salonul de servire reprezinta 50% din suprafata totala a restaurantului, cate 25% sunt atirbuite suprafetelor de depozitare si bucatariei. Suplimentare salii de servire, tot spatii destinate clientelei sunt: holul de intrare, garderoba, grupurile sanitare. Room-service-ul se asigura fie numai pentru micul-dejun, fie permanent. In restaurant pentru hotel de 3-5stele room-service-ul este un criteriu obligatoriu de clasificare. Servirea micului dejun ( inclus sau nu in tariful de cazare ) se face in baza fiselor de comanda atarnate de clienti de clanta usii la exterior (Sofitel Bucuresti inainte de ora 3 dimineata) In cazul serviciului permanent, la orice ora poate fi lasata telefonic orice comanda de preparate si bauturi din lista aflata la dispozitie in camera. Exista chelneri de etaj, acestora li se adauga dispeceri pentru servirea in camere care receptioneaza si transmit comenzile telefonice ale clientilor. In restaurant exista mai multe sisteme de efectuare a serviciului: a) serviciul direct (englez) chelnerul prezinta la masa platoul pe care se afla preparatul comandat. In cazul unui meniu la carte, mise-en-place-ul de asteptare a fost completat dinainte in functie de comanda clientului. Prin stanga clientului, folosind tacamul

de serviciu, numit uneori cleste, dar format din lingura mare si furculita mare, chelnerul efectueaza serviciul propriu-zis, asezand preparatul in farfurie. Temperatura farfuriei trebuie sa fie corespunzatoare preparatelor servite. Daca este vorba de un preparat cald, incalzirea prealabila a farfuriei se face in loverator. Similar,servirea preparatelor lichide se face la supiera. Este apreciat ca un serviciu de clasa. b) serviciul indirect (francez) dupa prezentarea platoului, prin stanga oricarui client, chelnerul il va apropia cat mai mult de farfuria.Clientul se servete singur, cu ajutorul tacamului de seviciu. O varianta (corespunzatoare unui nivel scazut de prestatie) este asezarea platoului sau supierei la mijlocul mesei, de unde clientii se servesc singuri. c) serviciul la farfurie(american) gata servit pe farfurie, preparatul este adus in salon pe mana, tava sau carucior. Chelnerul aseaza farfuria in fata oricarui client, prin dreapta acestuia. Emblema farfuriei trebuie pozitionata catre centul mesei, bucata de friptura in partea opusa emblemei (catre client). Prin stanga clientului se aseaza salatiera. Cele mai multe operatii (inmanarea listei-meniu, turnarea in pahare, servirea la farfurie, debarasarea farfuriei, prezentarea notei de plata) se efectuaza pa partea dreapta a clientului. d) serviciul la gheridon (a la russe) se efectueaza operatii de transare, flambare, filetare(scoaterea fileurilor la petele rasol i la crapul pregtit saramur ntreg, ndeprtnduse aripioarele, pielea i ira spinrii), pregtire, porionare. Dupa transare, etc. preparatul este servit la masa potrivit sistemului la farfurie sau direct. Flambarea presupune, ntr-o prim etap, finisarea la flacr a preparatului (pregtirea sosului i tragerea/naparea cltitelor, etc), urmat de turnarea unei buturi fine. nclinnd tigaia, alcoolul se prelinge pe pereii acesteia, la exterior i ia foc. Se flambeaz deserturi, fructe, crnuri, dar i vinarsul (coniacul) nsui. Este un serviciu de inalta clasa. e) autoservirea tip bufet (bufet suedez) utilizeaza inventarul de servire la dispozitiile, clientii isi aseaza singuri preparatele de pe masa bufet in farfurie. Sistemul nu exclude prezenta chelnerilor. Debarararea se efectuaza cu tavi sau carucioare. In tara noastra n hotelurile de 3-5 stele este sistem obligatoriu de servire a micului dejun. Ordinea de servire a preparatelor intr-un meniu complet: - gustari calde si reci - preparate lichide (supe, creme, ciorbe, borsuri, consomm-uri) - preparate din peste - antreuri calde si reci (preparate din oua, paste fainoase, organe la gratar, etc.) - preparate de baza insotite de legume si salate - branzeturi (la romani la gustare, francezii dupa preparatele de baza, la englezi si americani la sfarsit impreuna cu fructele) - dulciuri de bucatarie, cofetarie-patiserie, inghetata Micul dejun: - continental bauturi calde nealcoolice (ceai, cafea, ciocolata cu lapte, lapte cald sau rece) unt, gem (dulceata sau miere) produse de panificatie uneori suc de fructe - american: este mult mai consistent se adauga preparate de bucatarie, cofetarie-patiserie, sucuri. Meniul desemneaza totalitatea preparatelor de bucatarie, cofetarie, patiserie si alte marfuri alimentare, care se ofera la o singura masa Meniurile se diferentiaza, in principal, in functie de gradul de libertate in alegerea preparatelor. a) meniu la carte, care asigura posibilitatea alegerii dintr-o lista-meniu. O listameniu completa cuprinde un numar de preparate pentru fiecare gama (fel) in parte.

b) meniuri cu pret fix care simplifica alegerea si asigura clientul de suma care trebuie platita. Sunt nelipsite in restaurantele mici si in special la pranz. Preturile sunt atragatoare, dar nu pot decadea sub un anumit nivel decat cu riscul degradarii imaginii. Un restaurant poate oferii concomitent mai multe variante de asemenea meniuri, la preturi diferite. Un loc aparte detine specialitatea zilei (plat de jour), al carui pret are, de aemenea, caracter fix. In general, meniul cu pret fix este propus in paralel ca meniu la carte. c) meniuri cu specific, pentru copii, pentru diabetici, etc. ex: Happy Meal la McDonalds d) meniu impus caracteristic sejuririlor, cu achitarea anticipata a serviciilor de masa si asigurarea acestora in sistem circiut inchis, cu incadrarea in barem (alocatie) - turistilor li se ofera posibilitatea alegerii, cu o zi in avans, dintre preparatelel catorva variante de meniuri proprii si alimentatiei colective. e) meniul comandat cand preparatele si bauturile servite se stabilesc cu anticipatie (banchete, receptii, etc.) 2.Baruri In principal orice preparat al meniului trebuie insotit de o bautura alcoolica in special vin. Daca vinurile albe se servesc racite, vinurile rosii se servesc la temperatura mesei. Vinul spumant, ca si vinurile dulci se servesc la o temperatura de 2 C. Activitatea de ridicare a temperaturii vinurilor rosii, prin aducerea sticlei, cu cateva ore inainte de servire, in barul de serviciu se numeste ambrare. La masa, primul serviciu inainte chiar de completarea mise-en-place-ului i aducerea pinii l constituie turnarea apei in pahare. Imediat dupa paine se serveste aperitivul (tuica, vodca, whisky, gin, bitter, vermut, cocteiluri). Vinul spumant se bea la desert.Serviciul se incheie cu cafea, insotita de bauturi digestive (cognac (vinars) si lichior, dar nu numai). Aproape toate bauturile comercializate sunt obinute prin combinarea mai multor bauturi cocteiluri realizate de barman, cu cateva reguli de combinare O importanta particularitate prezinta asocierea vinurilor cu preparatele culinare Preparate din peste , antreuri si preparate din carne de pasare se asociaza cu vinurile albe, seci si demidulci Preparatele de baza se asociaza cu vinurile rosii seci si deniseci Desert vinuri dulci si spumante Vinurile noi se servesc inaintea celor vechi Vinurile usoare se servesc inaintea celor tari Vinurile seci se servesc inaintea celor deniseci si dulci Vinurile albe seci si deniseci inaintea celor rosii Vinurile albe dulci dupa cele rosii In afara barului de serviciu care functioneaza in cadrul restaurantului, exista numeroase alte tipuri de baruri si alte unitati specializate in servirea si comercializarea de bauturi alcoolice si nealcoolice. 3.Particularitatile alimentatiei rapide: Dintre acestea: coffe-shop-urile, snack-barul si braseria sunt adesea amplasate in hoteluri. Pentru restaurantele cu autoservire, elementul-cheie l reprezint sistemul de distributie. Fiecare sistem asigura o anumita fluenta a clientilor, si este factor in determinarea suprafetei salii de consum.

Alti factori: Numarul de clientise apreciaza ca un restaurant cu autoservire nu poate fi rentabil pentru mai putin de 500 clienti/zi. Timpul mediu in care un client isi alege preparatele si ia masa este de 30 minute. Suprafata salii de consum aferenta unui loc la masa Distingem 3 sisteme de distributie Self-service liniar (clasic): clientul deplaseaza tava de-a lungul liniei de autoservire, alege preparatele si le plateste la capatul liniei. Formatia de servire este formata din lucratori pentru aprovizionarea liniei, casiere si debarasatoare. Numarul mediu de clienti serviti intr-o ora pe lucrator este de 60, in comparatie cu un restaurant de nivel mediu, cu servire la masa, unde un chelner bun poate servi simultan la masa 20 clienti. Deci productivitatea difera-3 la 1 in favoarea self-service liniar. Principalul inconvenient il constituie blocarea firului de asteptare, in principal in faza sectorului de preparate calde, datorita indeciziei clientilor si ruperilor de ritm in aprovizionarea de la bucatarie. Pentru reducerea timpului de alegere, se recurge la limitarea numarului de preparate. Alte inconveniente: - tentatia de a repeta alegerea persoanei din fata, clientul neavand timp suficient pentru alegere - trecerea clientilor de-a lungul intregii linii de autoservire, chiar daca cineva nu doreste decat un preparat aflat la capatul liniei sau o bautura Ordinea de prezentare: - tavi, tacamuri, pahare - gustari - branza - deserturi - inghetata - preparatul de baz - paine Avantaje: - productivitatea inalta a persoanei de servire - posibilitatea observarii directe a reactiei clientului - folosirea intensiva a suprafetei de distributie Distributia free-flow: amenajarea se realizeaza sub forma de posturi de distributie specializate (gustari, preparate cu garnitura, deserturi, bauturi, eventual amplasate insular, separate prin zone de acces. Clientul trece cu tava prin fata acestora, liber, degajat, alegand preparatele in ordine in care doreste. Posturile de distributie se pot prezenta sub forma de standuri, fiecare, eventual, incluznd o casa pentru efectuarea platii. Inconveniente: - productivitatea este mai mica decat la sistemul liniar, dar mai mare decat la restaurantele cu servire la masa - suprafata este mai mare, investitia este mai mare, numarul de personal este mai mare Avantaje: - inconvenientele sistemului liniar

relaiile clienti-personal se realizeaza prin intermediul lucratorilor care aprovizioneaza posturile de distributie, precum si a responsabilului care poate avea si rolul de a intampina si indruma clientii Sistemul ORION: in cadrul oricarui stand, bucatarul pregateste preparatele comandate sub ochii clientului, din materia prima expusa in fata sa; timpul mediu de ateptare este de10minute Avantaje: - prospetimea preparatelor - adaptarea la gusturile clientilor - raporturi nemijlocite client-bucatar - scad cheltuielile de stocare Sistemul carusel: se foloseste un sistem de autoservire = carusel, organizat pe 4 niveluri (etaje). Produsele sunt etalate pe carusel, care efectueaza o miscare de rotatie, in plan orizontal. Accesul la preparate se efectueaza prin ghusee de distributie (in general 6 la numar). Aprovizionarea caruselului se face neintrerupt, de la bucatarie. Avantaje: - reducerea suprafetei de distributie chiar si fata de sitemul liniar - indecizia unui client duce la blocarea unui singur ghiseu din cele sase Dezavantaje: - vizualizarea cu o anumita dificultate a preparatelor din cauza rotatiei - stabilirea greoaie a contactului client-personal. SERVICIUL DE AGREMENT Cresterea rolului turismului in realizarea unei noi calitati a vietii presupune, prioritar, asigurarea unei odihne active a turistilor. In acest sens, amplificarea preocuparilor pentru realizarea dezideratului de odihna activa-caracteristica fundamentala a vacantelor in epoca contemporana-stimuleaza eforturile de dezvoltare a acelor prestatii care sa contribuie la satisfacerea nevoilor fizice si psihice ale turistului, conturind cadrul necesar petrecerii placute si instructive a timpului liber. Activitatile avind acest obiectiv se prezinta intr-o mare diversitate tipologica, in concordanta cu varietatea modalitatilor si locurilor de petrecere a vacantei. Ele sunt definite cu termenul generic de agrement si se constituie intr-o componenta distincta si importanta a produsului turistic. Agrementul turistic se poate defini prin ansamblul mijloacelor, echipamentelor, evenimentelor i formelor oferite de unit, staiuni sau zone turistice, capabile s asigure individului sau unei grupri sociale o stare de bun dispoziie, de plcere, s dea senzaia unei satisfacii, unei mpliniri, sa lase o impresie i o amintire favorabile. Aceasta definiie i respectiv accepiune a conceptului de agrement turistic evideniaz pe de o parte, varietatea activitilor care intr n componena acesteia, iar pe de alt parte faptul c reprezint o latur esenial a prestaiei turistice. Sectorul agrementului turistic ofer distracie, modaliti de petrecere a timpului liber care ntrunesc deziderate comune precum uurin, implicare i evadare din rutina zilnic. n literatura de specialitate, acest sector al ospitalitii turistice cunoate diferite abordri, att n ceea ce privete terminologia utilizat, ct mai ales referitor la tipologia activitilor ce sunt incluse n componena agrementului turistic. Referitor la primul aspect, cel terminologic, n literatura de profil din ara noastr, termenii consacrai sunt agrementul turistic sau animaia

Continutul si functiile agrementului Conceput in calitate de componenta de baza a serviciului turistic, alaturi de cazare, alimentatie, agrementul raspunde unor nevoi si interese specifice turistilor si organizatorilor din domeniu. Realizarea scopului fundamental al vacantei odihna, recreere si distractie, evadarea din cotidian-presupune, intre altele, crearea unui cadru, unei ambiante de deconectare. Semnificind etimologic placere, distractie, agrementul turistic se poate defini prin ansamblul mijloacelor, echipamentelor evenimentelor si formelor oferite de unitati, statiuni sau zone turistice, capabile sa asigure individului sau unei grupari sociale o stare de buna dispozitie, de placere, sa dea senzatia unei satisfactii, unei intimplari, sa lase o impresie si o amintire favorabile. Privit in calitate de componenta de baza a produsului turistic, agrementul indeplineste si o serie de functii particularizate in raport cu nevoile turistului sau al organizatorilor. - agrementul vizeaza destinderea si reconfortarea fizica ale turistului, divertismentul si dezvoltarea capacitatilor sale. In cazul acoperirii nevoilor fizice, activitatile sportive, cele care pun in miscare organismul- de la simpla plimbare pina la realizarea unor performante- detin un loc important. In ceea ce priveste latura psihica, activitatilor cultural-distractive si celor instructiv-educative le revine un rol hotaritor: ele au ca obiectiv crearea unei atmosfere de destindere, amuzament si comunicare, contribuind la imbogatirea bagajului de cunostinte ale turistului. - din perspectiva organizatorilor de turism, agrementul se manifesta, in primul rind ca un factor de competitivitate a statiunilor sau unitatilor, de crestere a atractivitatii acestora prin diferentierea ofertelor. Totodata, el se constituie ca un mijloc de individualizare a produselor si de personalizare a destinatiilor, cu efecte stimulative asupra circulatiei turistice. Prezenta agrementului si varietatea formelor sale trezesc interesul turistului pentru o anumita zona si asigura, de cele mai multe ori, revenirea acestuia. - agrementul reprezinta o sursa importanta de incasari, de crestere a eficientei economice a activitatii. In general, in practica turistica, agrementul detine in medie cca. 10-15% din totalul cheltuielilor de vacanta, dar cu diferente semnificative pe forme de turism; astfel schiul, vinatoarea, iahtingul, sporturile extreme presupun alocarea pentru aceste activitati a unor sume peste nivelul mediu. Ca urmare, dezvoltarea si diversificarea prestatiilor de agrement se concretizeaza in sporirea volumului global al incasarilor si, corespunzator, in modificarea locului acestor activitati in structura bugetului de vacanta. Agrementul reprezinta un element important de care trebuie sa se tina seama in amenajarea zonelor turistice. In acest context, tot mai frecvent se vorbeste- in procesul de amenajaredespre o strategie a agrementului care sa valorifice componenta economica a fiecarei zone, sa realizeze o planificare de ansamblu si pe termen lung a raporturilor om-natura, sa asigure o dimensionare ponderat-rationala a dotarilor, o adaptare a acestora la configuratia spatiilor si peisajelor. Vorbind despre semnificatiile agrementului nu trebuie omis aportul acestuia la prelungirea sezonului turistic si, respectiv, la atenuarea sezonalitatii activitatii. Existenta a numeroase si variate posibilitati de petrecere a timpului, puse la dispozitie de mijloacele si formele de agrement, reduce sensibil dependenta ofertei de cadrul natural, diminuind influenta acestuia asupra cererii si permitind manifestarea interesului pentru anumite destintii perioade mai indelungate.

In general, apreciaza specialistii, strategia de dezvoltare a agrementului trebuie sa aiba in vedere, pe de o parte, motivatiile, aspiratiile si asteptarile turistilor, iar pe de alta parte, de profilul, structura si specificul statiunilor. Concluzionind, putem afirma ca dezvoltarea activitatilor de agrement influenteaza direct orientarea fluxurilor turistice si implicit desfasurarea unei activitati utile si eficiente Tipologia serviciilor de agrement Reprezentind o componenta de baza a serviciilor turistice, activitatile de agrement se grupeaza si se regrupeaza, in timp, in functie de locul unde se desfasoara, de nivelul de organizare (statiune, unitate de cazare si alimentatie publica, sau de catre terti pentru intreaga activitate turistica), de forma de participare a turistilor etc. Una din cele mai expresive si complete modalitati de clasificare a prestatiilor de agrement are in vedere continutul acestora, respectiv: - animatia de pura deconectare, de ruptura in raport cu activitatile cotidiene; sunt cuprinse in aceasta categorie activitati precum baile de soare si mare, plimbarile- drumetia, vizitarea diferitelor obiective, intilnirile cu rudele si prietenii etc.; - animatia recreativa, constituita, in principal, din parcurile de loisir: generale (cu instalatii de distractie si/sau populate cu personaje din basme sau benzi desenate), tematice (nautice, planetariu, zoologice), rezervatii si cazinouri. Fiecare dintre aceste componente se bucura de aprecierea unui numar mare de vizitatori, reprezentind, nu de putine ori, motivatia principala a calatoriei. animatia comerciala - generata de faptul ca efectuarea unor cumparaturi uzuale sau specifice (cadouri, amintiri, articole de artizanat) detine o pondere importanta (cca.6%) in structura motivelor calatoriei si reprezinta un mod agreabil de ocupare a timpului liber. - animatia orientata spre realizarea unei cat mai bune forme fizice se refera la tipologia larga a curelor de la cea balneara, ca produs medical, la cele de slabire, infrumusetare, fitness si practicarea diferitelor sporturi ca modalitate de intretinere a sanatatii. Gama ofertelor avind caracter sportiv este foarte larga, cuprinzind diverse jocuri (tenis, volei, golf), innot, schi dar si activitati care implica o pregatire speciala si o anumita doza de risc (sarituri cu parasuta, deltaplanul, plonjari subacvatice etc.). Animatia culturala avand ca obiectiv cunoasterea, formarea si educarea turistului, cu accente pe latura morala a personalitatii sale, se prezinta intr-o multitudine de fatete si se realizeaza printr-o gama larga de activitati intre care: vizite la muzee si case memoriale, participarea la diverse evenimente culturale, circuite legate de viata si opera uno personalitati ale literaturii, muzicii, artei nationale si universale, burse de studii, sejururi de invatare a unor limbi straine. Intre formele ce mai intilnite si cunoscute amintim: - cea religioasa privitoare la vizitarea unor edificii de factura religioasa si efectuarea de pelerinaje. - cea istorica referitoare la vizitarea unor obiective istorice si participarea la comemorarea unor evenimente sau personalitati istorice. - animatia spectacol cunoaste o varietate de forme de manifestare; intre subiectele privite si admirate de turisit in calatoriile lor se numara natura, pentru diversitatea peisagistica, bogatia florei si faunei, evenimentele teatrale, cinematografice, muzicale, de arta, folclorice si competitiile sportive- campionate nationale sau internationale, olimpiade, raliuri, concursuri etc.

- animatia gastronomica, exprimata prin prezenta la expozitii sau concursuri de arta culinara precum si circuite cu tematica specifica (cunoasterea bucatariei traditionale a unor zone, degustari de vinuri). - animatia profesionala, care se adreseaza, de regula, unui public specializat, avizat; intre formele sale cele mai cunoscute sunt tirgurile si expozitiile, congresele, circuite avind un continut industrial, agricol. O alta modalita de structurare a serviciilor de agrement o reprezinta forma de turism sau destinatia de vacanta. Astfel putem vorbi de agrement specific turismului de litoral, montan, balnear, de week-end, rural etc. Pentru toate aceste destinatii pot fi identificate, in primul rind, prestatii comune precum: practicarea diferitelor sporturi, vizitarea de muzee sau de alte obiective naturale sau cultural-istorice, participarea la spectacole, parcuri de distractie, cazinouri si apoi forme particulare. De exemplu, in cazul destinatiilor de litoral se remarca, in calitate de forme specifice: talazoterapia, sporturile nautice, inot, schi, iahting, plonjari subacvatice- si bineinteles amenajarea plajelor pentru o cura helio-marina activa, realizarea de porturi de agrement si clubuir nautice, organizarea de regate. In privinta destinatiilor de week-end, agrementul va fi caracterizat prin simplitatea si diversitatea formelor, avindu-se in vedere durata redusa a deplasarilor, motivatia si tipologia larga a clientelei. Prestatiile de agrement se mai pot grupa si in functie de modalitatea de participare a vizitatorilor in: active- caracterizate prin implicarea efectiva a turistului in desfasurarea programelor recreativ-distractive- si pasive- in care turistul este simplu spectator: vizitarea diverselor atractii, prezenta la evenimente culturale, sportive. Cu deosebita valoare practica se prezinta clasificarea activitatilor de agrement in functie de nivelul de organizare. Din acest punct de vedere se disting trei trepte: - servicii organizate de catre unitatile de cazare si/sau alimentatie- este specifica hotelurilor si restaurantelor de clasa superioara si includ: practicarea unor sporturi, formatii muzicale si de dansuri, discoteca, bar de zi si/sau de noapte, gazduirea unor evenimente- expozitii, festivaluri. - Servicii organizate la nivelul statiunilor, realizate prin conlucrarea intre societatile comerciale turistice si/sau intre acestea si administratiile locale; aceste prestatii sunt mai diversificate avind un grad mai mare de complexitate. - Servicii organizate de terti, de regula, forme de mare complexitate ce reclama implicarea unor organisme specializate, altele decit cele turistice; de ex.: parcuri de distractie, turnee ale ansamblurilor teatrale, de dansuri, muzicale, mijloace de transport de agrement (aviatie sportiva, ambarcatiuni, trenulete). In general, buna organizare si desfasurare a agrementului, asociate continutului atractiv al actiunilor, reprezinta un mijloc suplimentar de atragere a fluxurilor turistice, de stimulare a calatoriilor. Servicii de agrement Serviciile de agrement reprezinta un factor motivational pentru sporirea atractivitatii unei destinatii turistice. Ele pot fi servicii independente si servicii incluse intr-un program turistic. Carusele: Londra 135m / Viena 60m / Copenhaga 29.40m. Timpul liber nu mai este considerat timpul rezidual al timpului de lucru. Daca este bine folosit se transforma intr-o noua calitate a vietii: - ocupat activitatii productive - discretionat. Sport avantaje: plamanii ventileaza o cantitate mai mare de aer

inima pulseaza mai mult sange creste rezistenta si forta musculaturii ajuta la scaderea masei de grasime creste capacitatea de a dilua concentratia de fructoza creste capacitatea muschilor de a prelua grasimi din sange creste imunitatea organismului ajuta tranzitul intestinal prin prevenirea constipatiei creste viteza de reactie. Conceptul de animatie: miscare creativitate cultura vizite, excursii aventura dirijata nu depaseste o anumita limita a organismului calm, destindere. Nivele de atractivitate, de animatie: Experienta de explorare: inferior plimbari in jurul hotelului / mediu / superior experienta de explorare croaziere scurte Experienta biotica experienta asociata cu diferite cure de tratament; urmareste ca satisfactie descoperirea, redescoperirea propriului corp: inferior baile termale, bronzaj / mediu degustarile organizate Experienta sociala Experienta optimizanta Agrementul: concept i rolul su n realizarea unui sejur turistic agreabil Agrementul poate fi definit prin ansamblul mijloacelor materiale i al activitilor umane capabile s asigure turistului individual sau a unui grup de turiti, o stare de bun dispoziie, de plcere i care dau senzaia unei satisfacii, a unei mpliniri crend o impresie i o amintire plcut. Aceast accepiune evideniaz, pe de o parte diversitatea activitilor de agrement i multitudinea planurilor pe care ele se manifest iar pe de alt parte, faptul c agrementul se constituie ca un element fundamental pentru satisfacerea nevoilor turitilor, ceea ce i confer statutul de component de baz a prestaiei turistice. n concordan cu cerinele turistului, agrementul vizeaz destinderea i reconfortarea lui fizic i psihic, dezvoltarea capacitilor sale. n cazul satisfacerii unor nevoilor fizice, activitile sportive, cele care pun n micare organismul uman, de la simpla plimbare pn la realizarea de performane, dein un loc important. n ceea ce privete latura psihic, activitile culturale distractive i cele instructiv-educative au un rol hotrtor: ele au ca obiectiv crearea unei atmosfere de destindere, de amuzament i comunicare, contribuind la mbogirea bagajului de cunotine al turistului. Totodat, agrementul reprezint pentru firma de turism, un mijloc important de individualizare a ofertei turistice, de diversificare a produselor sale. De asemenea, agrementul stimuleaz circulaia turistic fiind o surs important de ncasri, de cretere a rentabilitii economice. Agrementul vizeaz destinderea i reconfortarea fizic a turistului, divertismentul i dezvoltarea capacitilor sale. n cazul acoperirii nevoilor fizice, activitile sportive, cele care pun n micare organismul de la simpla plimbare pn la realizarea unor performante dein un loc important. n ceea ce privete latura psihic, activitilor cultural-distractive i celor instructiv-educative le revine un rol hotrtor deoarece ele au ca obiect crearea unei atmosfere de destindere, amuzament i comunicare, contribuind la mbogirea bagajului de cunotine ale turistului.

Agrementul reprezint un element important de care trebuie s se in seama n amenajarea zonelor turistice. Activitile de agrement se pot structura n funcie de: - locul unde ele se desfoar; - nivelul de organizare (unitate de cazare, alimentaie public, staiune); - forma de participare a turitilor. Tipologia echipamentelor de agrement turistic Echipamentele de agrement din staiunile turistice pot fi structurate n patru categorii i anume: a) legate de natur: terenuri de clrie, parcuri naturale, zoologice, muzee oceanografice; b) cu caracter sportiv care, la rndul lor, pot fi pentru sporturi: - nautice - ambarcaiuni, schi nautic, plonjri submarine; - jocuri terestre - sli de gimnastic, terenuri pentru jocul copiilor, terenuri de tenis, volei, minigolf, piscine, saune, stadioane de fotbal, elemente pentru sporturi de iarn, de munte: diverse utilaje mecanice de remorcare, telecabine, piste de schi, sniu, bob, patinoare; - aeriene; c) cu caracter cultural: teatre, sli pentru spectacole, concerte, cinematografe, muzee, biblioteci, galerii, ateliere de artizanat, pentru congrese sau reuniuni diverse. Pot fi adugate la acestea, activitile de formare sportiv; d) pentru divertisment: discoteci, cabarete, sli de bal, cluburi, baruri, jocuri mecanice, bowling-uri. Pot exista i alte genuri de echipamente n afar de cele prezentate mai sus, lista acestora putnd fi completat. Animatia Animatia a aprut si s-a dezvoltat ca o component a agrementului, avnd ca scop petrecerea n mod plcut si de cele mai multe ori si util a timpului liber, a turistilor, att pe perioada cltoriei ct si n timpul sejurului. Termenul de animatie provine din limba greac, de la verbul *anima* care se traduce prin *a da viat* si este utilizat n mai multe domenii ca: cinematografie, marketing, management si ncepnd cu anii *60 si n turism, perioada din care dateaz si primele definitii date conceptului de animatie n turism. Rolul animatiei n turism este de a da viat activittilor de agrement, a antrena mai mult sau mai putin activ participantii la actiunile programului turistic. Astfel, animatia n turism poate fi privit ca o tehnic de organizare a activittilor menite s antreneze participarea turistilor n scopul de a petrece util si plcut timpul, de a se distra, de a se relaxa activ, dnd posibilitatea tuturor de a-si exprima personalitatea si spiritul creativ. Conceptul de animatie n turism nu reprezint o simpl dezvoltare a activittii de agrement, liberul acces al turistului la mecanismul formelor de agrement sau un simplu exercitiu de creativitate, ci constituie un proces complex de dezvoltare a comunicrii umane si a vietii sociale prin metode de integrare semidirective, un mod de dezvoltare a personalittii umane sub aspect cultural, etic, moral si estetic. Lund n considerare rolul si functiile atribuite timpului liber, se observ c acesta se afl n strns legtur cu: Odihna si recreerea, care permit recuperarea dup oboseala fizic, tensiunea nervoas sau intelectual (stresul), provocate de diverse activitti; Distractia si divertismentul care permit evadarea din cotidian si nlturarea rutinei; Dezvoltarea personalittii conform aspiratiilor fiecruia, un aspect n care timpul liber creeaz noi conditii favorabile pentru mbunttirea capacittilor fizice, mentale si spirituale.

Animatia n hotel este considerat ca o metod de integrare si de participare, pornind de la trei procese strns unite: Un proces de dezvluire prin crearea de conditii ca orice grup sau individ s se descopere pe el nsusi; Un proces de punere n legtur a grupurilor de oameni ntre ei, cu opere si creatori sau cu centre superioare, fie prin acceptare ( acordul prtilor ), fie printr-un conflict formalizat ( de exemplu joc de echip ); Un proces de creativitate, prin interactiunea indivizilor si grupurilor cu mediul ambiant prin propria exprimare, propria initiativ si propria responsabilitate; Crearea tuturor conditiilor pentru petrecerea ntr-un mod ct mai plcut si util a sejurului; Informarea clientilor si stimularea consumului serviciilor hoteliere cu plat si fr plat; Antrenarea clientilor n diferite activitti recreative, cultural sportive, ca participanti activi sau pasivi; Antrenarea clientilor n activitti inedite, altele dect cele pe care le desfsoar n mod obisnuit n timpul anului, rentoarcerea la copilrie si la esenta lucrurilor; Crearea unei atmosfere plcute pe tot parcursul sejurului. Pentru unii, animatia are ca functie dezvoltarea comunicrii sociale, stabilirea cldurii si intimittii n relatii. Pentru altii are ca functie, raportat la traditia culturilor populare, de a pregti ucenicia si achizitionarea marilor limbaje rationale ale fiintei umane, cu scopul unei eliberri totale, o metod de organizare estetic, poetic si economic. ntr-o alt viziune, animatia nu se ntrevede dect printr-o perspectiv de lrgire a constiintei, a petrecerii timpului liber si de a face turism n genul tehnicilor de divertisment sau relaxare nord-americane, ntr-o conceptie de a ocupa timpul liber al indivizilor si o miscare social pe timpul cltoriilor sau al sejurului lor de vacant. Organizarea activ de animatie turistic presupune analiza urmtoarelor componente: Animatorii, caracteristicile animatorilor, motivatiile, proiectele, formatia acestora; Publicul animatorilor; Metodele propuse si tehnicile utilizate; Echipamentul n care se desfsoar activittile; Continutul activittii de animatie; Nivelul cultural sau sportiv al activittilor; Rezultatele obtinute; Evaluarea animatiei; Costul animatei. Fr a neglija efectele economice ale animatei, un rol important revine aspectului social reflectat prin: O functie de adaptare si de integrare care urmreste s asigure socializarea indivizilor si-i pregteste pentru schimbrile multiple legate de societate din punct de vedere cultural, precum si social economic; O functie de recreere / relaxare, legat de petrecerea timpului liber, societatea actual avnd tendinta de a se ocupa organizat cu divertismentul si activitatea zilnic a

indivizilor, mai ales cu ajutorul echipamentelor sociale si culturale adaptate si a personalului specializat; O functie educativ, cum ar fi scoal n paralel, contra-scoal complementar, animatia oferind uneori posibilitatea s se completeze formatia de baz si s se aprofundeze anumite interese culturale; O functie de corijare, n msura n care animatia permite acoperirea anumitor carente educative sau culturale, mascarea anumitor dezechilibre sau prevenirea conflictelor posibile, limitarea devierii socio-culturale; O functie critic, avnd o functie de normalizare, animatia poate, de asemenea, s permit exercitiul unui spirit critic si s fie locul cutrii de noi raporturi ntre indivizi si grupuri, a cutrii unui nou mod de viat calitativ superior, mai putin obsedat de productivism, de goana dup bani, confort, refuznd mpotmolirea material si spiritual si pasivitatea. Includerea programelor de animatie n pachetele de servicii turistice oferite de touroperatori, poate determina cresterea gradului de atractivitate a ofertei si mrimea duratei de sejur, att n cazul turistilor romni, ct mai ales a celor strini. Pentru a se putea pune n aplicare un astfel de proiect, hotelierii, cu sprijinul administratiilor locale si a guvernului trebuie s se preocupe pentru realizarea unor investitii care s permit crearea bazei materiale ssi a premiselor de realizare a acestor programe prin: construirea de piscine, protejarea si amenajarea plajelor, amenajarea teraselor pentru a putea permite desfsurarea de activitti specifice pe tot parcursul zilei. n cazul statiunilor balneare, aceste investitii sunt mult mai mici, ntruct fiecare hotel care dispune de baz proprie de tratament, ndeplineste majoritatea criteriilor necesare pentru organizarea de activitti de animatie. Programele de animatie trebuie s satisfac toate categoriile de preferinte si s fie accesibile tuturor categoriilor de clienti. Se pot organiza programe de animatie cultural, de recreere, sportic, gastronomic, precum si programe specifice pentru clientii sositi la tratament sau pentru programe de punere n form. Studierea diferitelor elemente ale unei veritabile politici de animatie impune necesitatea angajrii si formrii unui personal de specialitate. Chiar de la nceput, la nivel de hotel este nevoie de o persoan calificat care s cunoasc motivatiile turistilor si s fie n msur s: Participe la planificarea si punerea n functiune a instalatiilor de animatie; S organizeze si s coordoneze activittile si facilittile; S elaboreze programe de animatie si s supravegheze realizarea lor; S asigure informarea turistilor si publicitatea referitoare la posibilittile de petrecere a timpului liber n hotel. ntr-un hotel pot exista mai multi animatori, fiecare fiind specializat pe un anumit segment de activitate, precum: animatie cultur, animatie sportiv si animatie pentru copii. Se prefer ns animatorii care pot desfsura toate tipurile de activitti pentru adulti si animatorii specializati pentru copii. n majoritatea hotelurilor se face o diferentiere a programelor pentru copii de cele pentru adulti, desi n multe situatii, la programul de dimineat se lucreaz mixt, pentru toti clientii hotelului, indiferent de vrst. Animatorii specializazi pot avea una sau mai multe specializri de baz, principala problem fiind sezonalitatea muncii lor.

Realizarea unei activitti de animatie poate fi ncredintat si ghizilor locali, colaboratori sau chiar personalului care locuieste n statiuni si care se ocup cu alt activitate n afara sezonului turistic. Desi organizarea si punerea n aplicare a programelor de animatie este costisitoare, n timp ea produce efecte economice majore prin cresterea gradului de ocupare, cresterea sejurului mediu si implicit a ncasrilor medii pe turist. n ceea ce privete cel de-al doilea aspect, cel referitor la coninutul agrementului turistic, ne ntlnim, de asemenea, cu abordri diferite. Y. Tinard ofer una dintre cele mai complete modaliti de clasificare a prestaiilor de agreement, respective ): animaia de pur deconectare, de ruptur n raport cu activitile uzuale precum bai de soare i mare, plimbri, drumeii, vizitarea diferitelor obiective, ntlniri cu rude i prieteni, etc; animaia recreativ care cuprinde n special parcurile de loisir generale (cu instalaii de distracie), tematice (nautice, zoologice, planetariu), rezervaii i cazinouri; animaia comercial, generat de faptul c efectuarea de cumprturi deine o pondere important (aproximativ 6%) n structura motivelor cltoriei i reprezint un mod agreabil de petrecere a timpului liber; animaia orientat spre obinerea unei forme fizice depline cure balneare, programe de slbire, nfrumuseare, fitness i practicarea diferitelor sporturi n scopul ntreinerii sntii; animaia cultural care urmrete cunoaterea, formarea i educarea turistului i include o gam larg de activiti , ntre care vizite la muzee, edificii istorice i culturale, participarea la diverse evenimente culturale, sejururi de nvare a unor limbi strine, etc; animaia spectacol care cunoate, la rndul su, forme dintre cele mai diverse de manifestare: festivaluri teatrale, evenimente cinematografice, musicale, de art, folclor, cunoaterea naturii, a florei, faunei, participarea la competiii sportive, etc; animaia gastronomic care include prezena la expoziii sau concursuri de art culinar, precum i circuite cu tematic specific (buctria tradiional a unei zone, degustri de vinuri); animaia profesional se adreseaz unui public specializat, avizat i se manifest sub forma trgurilor i expoziiilor, congreselor, circuite cu tematic industrial, agricol, etc. J. Ch. Holloway consider c putem identifica cel puin trei categorii de atracii, clasificare care ne ajut s examinm natura acestor prestaii (51): atracii naturale i atracii antropice. n prima grup includem parcuri naionale, cascade, lacuri sau alte fenomene geografice, iar n cea de-a doua grup ne referim la cldiri de orice tip sau atracii precum Marele Zid Chinezesc. Atraciile naturale pot fi subdivizate, la rndul lor, n funcie de condiiile climaterice i sezon; atracii nodale sau lineare sub aspectul caracterului acestora. Astfel, staiunile litorale sau oraele-capital invit turistul la o focalizare a vizitei ntreprinse n limitele unei zone, arii bine delimitate, n timp ce atracia linear implic deplasarea turistului dintr-un loc ntr-altul, cum ar fi, de exemplu, circuitul pe teritoriul unei ri sau n scopul vizitrii unei coaste litorale, etc; atracii care implic existena unui amplasament si cele care implic prezena unui eveniment. O parte din evenimente sunt temporare, altele sunt de foarte scurt durat; ambele pot fi naturale sau antropice; ceremonia de schimbare a grzilor la Palatul Buckingham din Londra atrage cu certitudine numeroi turiti strini, n

timp ce migrarea anual a animalelor din Parcul Serengeti din Africa de Est sau erupia geizerului Old Faithful din Parcul Naional Yellowstone(SUA), sunt exemple de evenimente naturale care reprezint o atracie i corespunztor, o motivaie a deplasrii turistice. Multe locuri, amplasamente, au devenit atracii datorit unor evenimente produse n trecut: oraul Liverpool a devenit un loc de pelerinaj n principal pentru c este oraul natal al grupului rock Beatles sau Lourdes n Frana este un loc de pelerinaj religios a crui faim este legat, n totalitate, de evenimentul care a avut loc n anul 1858, cnd o feti de 14 ani Bernadette Soubirons se spune c a vzut-o pe Fecioara Maria. n final, m voi referi la clasificarea activitilor de agreement n funcie de nivelul de organizare, care are un caracter practic deosebit, realizat de R. Minciu n lucrarea Economia Turismului. Din acest punct de vedere putem distinge trei trepte (52): serviciile organizate de ctre unitile de cazare i/sau alimentaie; este o modalitate specific hotelurilor i restaurantelor de clas superioar, iar activitile sunt n general simple i nu presupun eforturi deosebite de personal sau investiionale. n aceast categorie pot fi incluse: practicarea (nvarea) unor sporturi ca not, schi, patinaj, golf, tennis, formaii musicale i de dansuri, discotec, videotec, bar de zi, bar de noapte, gzduirea unor evenimente-expoziii, festivaluri; servicii organizate la nivelul staiunilor, realizate prin conlucrarea ntre societile comerciale turistice (ntreprinderi hoteliere, touroperatori, ntreprinderi specializate n agrement) i/sau ntre acestea i administraiile locale; aceste prestaii sunt mai diversificate i au un grad mai mare de complexitate, ca de exemplu: centre de echitaie, centre sportive multifuncionale, poligoane, cluburi de vacan, porturi de agreement, etc; servicii organizate de teri, de regul, forme de mare complexitate ce reclam implicarea unor organisme specializate, altele dect cele turistice, de exemplu: parcuri de distracii, turnee ale ansamblurilor teatrale, de dansuri, musicale, mijloace de transport de agreement (aviaia sportiv, ambarcaiuni, trenulee). Pornind de la aceste abordri, voi ncerca s prezint, n mod succinct, cele mai importante componente ale agrementului turistic (acest subiect avnd amploarea necesar unei lucrri n sine) i s evideniez dimensiunea acestui sector turistic n ara noastr, n msura informaiilor furnizate de organismele coordonatoare (care sunt, n unele situaii, altele dect Autoritatea Naional a Turismului). Arii protejate Ariile protejate ocup n Romnia o suprafa de 1 254 600 ha, respective 5,26% din teritoriul naional. Pe teritoriul Romniei sunt declarate 844 areale protejate, cu statut de: parcuri naionale (11 la numr), reprezint 23,82% din totalul suprafeei protejate. Toate aceste zone permit practicarea turismului active sub diferite forme: ture obinuite pentru nceptori (Ceahlu, Mcin, Cozia); pn la trasee dificile pentru avansai (Cheile Bicazului Hma, Piatra Craiului, Retezat); canioning; rafting; alpinism; mountain Bike, speoturism. Acestea sunt: Munii Rodnei, Munii Ceahlu, Cheile Bicazului Hna, Munii Mcinului, Munii Piatra Craiului, Munii Cozia, Munii Retezat, Munii Domogled-Valea Cernei, Cheile NereiBeunia, Semenic-Cheile Caraului. parcuri naturale ( 6 ) constiuie 30,25% din totalul suprafeei protejate: VntoriNeam, Balta Mic a Brilei, Munii Bucegi, Grditea Muncelului-Cioclovina n Munii Sebeului, Porile de Fier, Munii Apuseni. Zona Grditea Muncelului este renumit pentru cetile dacice construite n urm cu 2000 de ani i care sunt

incluse pe lista patrimoniului mondial al UNESCO. Munii Apuseni i Bucegi ofer toate condiiile practicrii turismului activ rezervaii ale biosferei ( 3 ) Delta Dunrii (cu o suprafa care reprezint 45,93% din totalul suprafeei protejate), Munii Retezat, Munii Rodnei rezervaii tiinifice ( 52 ) monumente ale naturii ( 228 ) rezervaii naturale ( 527 ) n curs de constituire sunt: 6 parcuri naturale (179 000 ha) i 42 rezervaii naturale (53). n Anexa 2.1. sunt prezentate rezervaiile biosferei, parcurile naionale i parcurile naturale de pe teritoriul Romniei. Parcul Naional Retezat este membru PAN Parks, o fundaie european care i propune s promoveze parcurile naionale din Europa ca destinaii eco-turistice deosebite la nivel European. Parcul Retezat este a cincea arie protejat certificat PAN Parks, alturi de parcuri naionale din Polonia, Bulgaria, Finlanda i Suedia. Parcurile naionale s-au concretizat ntr-o idee ce a reuit s fac nconjurul Pamntului. n anul 1872 a fost declarat n America primul parc naional din lume: Yellowstone. De atunci, s-au mai nfiinat pe toate continentele peste 1600 parcuri naionale pentru a menine i proteja medii de via deosebite sau specii i peisaje rare. Astzi, menirea acestora const i n protejarea proceselor ecologice care au loc natura urmnd a fi conservat ca atare, n ntregime. n SUA, sub egida NATIONAL PARK, funcioneaz 388 parcuri naturale, multe dintre acestea fiind declarate monumente ale naturii, numrul anual al vizitatorilor acestora ridicndu-se la 450 milioane persoane. Cel mai renumit este fr ndoial YELLOWSTONE, nfiinat la data de 1 martie 1872, desemnat rezervaie internaional a biosferei n anul 1976 i monument al naturii n 1978. Se ntinde pe o suprafa total de 8992 km2, pe teritoriul a trei state (Wyoming 91%, Montana 7,6% i Idaho 1,4%). Lungimea parcului de la Nord-Sud este de 101 km, iar de la Est la Vest de 87 km. Deine 10 000 izvoare termale, 250 geizere, 100 cascade (cea mai mare Grand Canyon of the Yellowstone are o nlime de 94 km), precum i unul dintre cele mai largi cratere vulcanice (45 km x 75 km). n ceea ce privete numrul vizitatorilor n 1872 (anul nfiinrii) acesta era de 300 persoane, n 1900 8929 persoane, n 1950 1 109 926 persoane, n anul 2003 3 019 384 persoane cu un total cumulat din 1872 de 130 855 860 persoane (54). Obiective geonaturale Romnia este foarte bogat n fenomene geomorfologice care reprezint obiectul interesului nu doar pentru specialitii din domeniu, ci i pentru o ptur mult mai larg de public, n rndul crora ponderea cea mai mare o au turitii. Aceste obiective naturale se pot grupa astfel: - carsturi 38 - cascade 43 - chei 107 - circuri glaciare 44 - cratere vulcanice 10 - defilee 15 - izbucuri 22 - lacuri 160 - peteri 173 - rezervaii naturale 79 - stnci 187

Resursele naturale, termale i balneare Romnia deine 1/3 din apele minerale ale Europei, unele fiind simple, altele fierbini, altele radioactive. Prin Staiunea Bile Herculane s-au mplinit 1850 ani de la practicarea turismului balnear n ara noastr, unde n prezent exist aproximativ 160 staiuni balneare, unele de talie european, altele cu caracter local. Organizaia Patronal a Turismului Balnear din Romnia (OPTBR), creat n anul 1993, numr n prezent 34 de membrii care i desfoar activitatea n domeniul turismului de ntreinere i sntate. Staiunile balneo sunt clasificate dup tipurile de afeciuni care sunt tratate. Acestea sunt prezentate n tabelul 2.18. Tabelul 2.18. Lista staiunilor balneare care fac parte din OPTBR Afeciuni tratate Staiuni Afeciuni cardiovasculare Balvanyos, Tunad, Covasna, Buzia, Vatra Dornei Afeciuni reumatismale Ocna Sugatag, Felix, Moneasa, Herda, Bazna, Bile Herculane, Eforie Nord, Saturn, Mangalia, Lacul Srat Afeciuni respiratorii Slnic Moldova, Sovora, Slnic Prahova Afeciuni digestive i Sngeorz Bi, Pucioasa, Climneti-Cciulata, Baile boli interne Olneti Afeciuni ginecologice Sovata Afeciuni ale sistemului Soveja, Sinaia, Voineasa, Geoagiu-Bi nervos Monumente istorice Legea nr. 5/6 martie 2000 privind Aprobarea Planului de Amenajare a teritoriului naional, public n Anexa nr III, o list a valorilor de patrimoniu cultural de interes naional. Acestea sunt inventariate n urmtoarele grupe: 1. Monumente i ansambluri de arhitectur a) Cetai 35 b) Ansambluri curi domnesti ruinate 5 c) Biserici fortificate-ceti 22 d) Castele conace, palate 28 e) Cule 11 f) Cladiri civile urbane 70 g) Ansambluri urbane 20 (de exemplu Centrul istoric al Municipiului Bucureti) h) Biserici din lemn 81 i) Muzee etnografice n aer liber 7 j) Biserici rupestre 6 k) Biserici i ansambluri mnstireti 197 l) Arhitectur industrial: amenajri ci de comunicaie 13 m) Monumente de arhitectur pupular (locuine steti) 15 n) Ansambluri tradiionale rurale 7 2. a) b) c) d) e) f) g) Monumente i situri arheologice Complexe paleolitice 6 Aezri neolitice i eneolitice 11 Aezri necropole din epoca bronzului 6 Fortificaii i aezri din prima epoc a fierului 9 Fortificaii dacice 35 Necropole i zone sacre epoca fierului 8 Castre i aezri civile aferente; fortificaii romano-bizantine 33

Orae antice 10 Edificii 6 Monumente medievale identificate pe baza cercetrilor arheologice 15 Rezervaii arheologice 6 Acestor monumente istorice li se adug cele 18 000 lcae de cult existente la sfritul anului 2004 (Anexa 2.3.), cele 700 muzee care funcioneaz pe teritoriul rii noastre, o colecie bogat de incunabula existente n Romnia i de asemenea acordarea statutului de ora medieval urmtoarelor 16 orae: Alba-Iulia, Baia Mare, Bistria, Braov, Cluj-Napoca, Fgra, Media, Miercurea-Ciuc, Oradea, Sebe, Sibiu, Sighioara, Suceava, Trgovite, Trgu-Mure i Timioara. Evenimente Spre deosebire de atraciile prezentate anterior, care au drept caracteristic principal localizarea, deci o latur material, evenimentele se identific cel mai bine prin natural or temporal, respectiv organizarea acestora n anumite momente ale anului. Frecvena producerii lor este extreme de variat zilnic, ca n cazul schimbrii Grzii la Palat, altele se organizeaz anual (marea majoritate), unele se organizeaz periodic la 4 ani de exemplu precum Jocurile Olimpice ntre acestea festivalurile de art se bucura de o faim deosebit i participare numeroas. n Europa funcioneaz o Federaie a Festivalurilor de Art (EFA) sub egida creia se organizeaz anual 90 festivaluri de muzic de camer n 31 ri. Romnia face parte din aceast organizaie prin Festivalul Internaional de Muzic George Enescu (membru din anul 1997). ntre rile vecine Romniei, trebuie remarcat o participare mai numeroas. Astfel: - Bulgaria cu dou festivaluri - Sofia festival de cultur vocal, oper, balet - Varna festival de muzic clasic pentru tineri - Ungaria cu trei festivaluri - Budapesta - Esterhazy festival Haydn - Miskolc festival internaional de oper - Cehia cu patru festivaluri - Praga - Ostrava - Brno - Concentus Moraviae n Marea Britanie se organizeaz anual 357 festivaluri de art cu o durat cuprins ntre dou zile i cteva sptmni, iar n marea lor majoritate sunt sprijinite financiar de autoritile locale. n topul acestor evenimente, innd cont de vnzrile obinute, sunt Festivalul Edinburg i Concertele de la Promenada BBC. Pentru multe din oraele Europei, organizarea unui festival reprezint o cale de ieire din anonimat i includerea localitii respective n circuitele turistice. n Norvegia, se organizeaz nu mai puin de 200 de festivaluri, de toate tipurile i mrimile, de la festivaluri de camer, festivaluri naionale de mari dimensiuni pn la festivaluri rock moderne. Anexa 2.4. cuprinde lista celor mai bune festivaluri de art organizate n Europa In anul 2005 (57). n acelai registru de manifestri se nscrie i desemnarea Oraului European al Culturii, n fiecare an, ncepnd cu anul 1985 de ctre o comisie specializat a U.E. Lista oraelor nominalizate este prezentat n tabelul 2.19. Tabelul 2.19. Oraele Europene ale Culturii An Ora 1985 Atena 1986 Florena 1987 Amsterdam 1988 Berlin

h) i) j) k)

1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 (milenium) 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Paris (100 ani de la construcia Turnului Eiffel) Glasgow Dublin Madrid Antwerp Lisabona Luxembourg Copenhaga Salonic Stockholm Weinear Avignon, Bergen, Bologna, Bruxelles, Cracovia, Helsinki, Praga, Reykjavik, Santiago de Compostela Porto, Rotterdam, Basle, Riga Bruges (Belgia), Salamanca (Spania) Graz (Austria) Genova (Italia), Lille (Frana) Cork (Irlanda) Patras (Grecia) Luxembourg, Sibiu (decizie luat de UE 27 mai 2004) Liverpool, Stavanger (ambele din Marea Britanie) Pstrarea tradiiilor este un lucru important pentru oricare naiune din lume. Srbtorile religioase i cele de ntemeiere a statului sunt completate de o serie de evenimente prin care romnii srbtoresc etape importante din viaa lor. Tabelul 2.20 prezint cele mai importante evenimente culturale organizate anual n Romnia. Tabelul 2.20. Evenimente i festivaluri organizate n Romnia Denumire Perioada Festivalul de celebrare a primverii Hoteni Maramure 1 14 mai Festivalul de film internaional Transilvania 23 31 mai Trgul Meteugarilor Iunie n jur de 20 iulie Trgul de Fete de la Muntele Gina (smbta i duminica) Festivalul medieval Sighioara 25 27 iulie Hora de la Prislop festival de dans folcloric Mijlocul lunii august Smbra Oilor Bran, Sibiu i mprejurimi Septembrie Festivalul Vinului Octombrie Cerbul de Aur Braov Pelerinaj la Miercurea-Ciuc (cea mai mare srbtoare religioas i de folclor a secuimii) Ziua Naional Decembrie Toate acestea sunt completate de o serie de srbtori i evenimente cu caracter specific pentru fiecare parte a rii sau al oraelor. Parcurile tematice i de distracie Aceste parcuri se nscriu n grupa serviciilor de agrement recreative, care exercit o atracie extraordinar asupra publicului cltor, fiind ele nsele adevrate destinaii turistice (i deci motivaie principal a deplasrii). La nivel mondial, n anul 2003, nivelul global de vizitare a parcurilor tematice a sczut cu 1,5%, iar numrul total al vizitatorilor nregistrai de operatorii de parcuri tematice

a fost de aproape 247 milioane. Activitatea din Europa a fost marcat de un decline de opt procente al nivelului de vizitare, n timp ce primele 50 de parcuri din America de Nord au raportat o scdere de 1,5% (58). Succesul incontestabil n materie de construcie i operare a acestui tip de animaie, aparine companiei Walt Aisnay, iar SUA reprezint cea mai important gazd a parcurilor tematice i centrelor de agreement pentru familii din toat lumea. Cele mai mari parcuri de acest tip fac parte din urmtoarele familii: Dsney Parks Six Flag Theme Parks care are 30 parcuri n SUA, unul n Canada (Montreal) i unul n Mexico City. Deservete 34 dintre cele mai mari 50 zone metropolitane din SUA Universal Parks Anheuser Busch Parks Cedar Fair Parks Paramount Parks Kennywood Parks Compania Walt Disney a fost fondat n anul 1923, iar n present este divizat n patru mari segmente de afaceri: 1. Disney Studio Entertainment se ocup de activitatea mai multor studiouri cinematografice (Walt Disney Pictures, Touchstone Pictures, Hollywood Pictures, Miramax Films i Dimension Films) i de distribuia peliculelor realizate, n special prin Buena Vista International 2. Disney Parks and Resorts recreaz, n lumea real, imaginea filmelor de desene animate. n present, opereaz 10 parcuri tematice pe trei continente, iar al 11-lea parc, cel din Hong Kong, este n construcie, iar mpreun cu acestea funcioneaz 35 hoteluri, 2 vase de croazier de lux i o gam extrem de variat de modaliti de distracie. n anul 2003, 7 dintre parcurile tematice Disney s-au nscris n clasamentul primelor 10 cele mai vizibile asemenea parcuri din lume, conform Amusement Business Magazine. Primul parc Disney deschis a fost cel din California; cel care a nregistrat numrul cel mai mare de vizitatori n 2003 este cel din Orlando, Florida (statut deinut de civa ani buni); Disneyland Resort Paris este destinaia (parcul) numarul 1 din Europa, iar Tokyo Disney Resort este destinaia turistic numrul 1 din Asia (59). n plus, compania deine i un club de vacan Disney Vacation Club 3. Disney Consumer Products exploateaz marca Disney folosit pentru o gam foarte variat de produse de la jucrii, decoraiuni interioare, cri, pn la aparate electronice, jocuri electronice i chiar obiecte de art 4. Disney Media Network deine posturi de TV (ABC Television Network), posturi de radio (deine n acest sens 72 staii radio naionale) Parcurile Disney sunt parcuri tematice (Magic Kingdome, Epcot, Disney MGM Studious, Disneys Animal Kingdome Park) i parcuri acvatice (Blizzard Beach, Typhoon Lagoon). Hotelurile (structurile de cazare n general) sunt clasificate pe 5 categorii de confort (deluxe, moderat, valoare, club, camping). Numai n California, ncasrile din activitatea parcurilor i structurilor de cazare (2004) au nregistrat valoarea de 3,6 miliarde $, iar numrul angajailor era de 65 700 persoane. ncasrile numai din segmentul al doilea al companiei, respective Disney Parks and Resorts n anul 2004, era de 7, 750 miliarde $. n SUA sunt operate numeroase alte parcuri de distracii i petrecerea timpului liber, care sunt organizate pe tematici precum software, comedii, muzic, golf, circuite, karting, breakdance, etc.

n Europa, principalele parcuri de distracii sunt Disneyland Paris, Aqualand el Arenal din Mallorca, parcul Tivoli din Copenhaga, Prater n Viena, Alton Towers n Anglia, Europa Park n Germania, Gardaland n Italia, Six Flags n Olanda i Belgia, etc. n Romnia oferta este foarte redus din acest punct de vedere. Proiectul Dracula Park ar fi reprezentat construirea primului parc tematic din ara noastr, proiect ns, dup cum tim, abandonat. Funcioneaz trei parcuri acvatice, respectiv: Aqua Magic n Mamaia (inaugurat la 1 iulie 2003), Aqua Park Balada Saturn i Aqua Parc Bucureti. Alte atracii Dorina de a oferi atracii noi pentru a satisface preferinele tot mai sofisticate ale turitilor este practice nelimitat. n multe cazuri, atraciile au character de unicat n limitele unui anumit spaiu, dar au trsturi commune cu alte atracii, din alte zone sau ri. De exemplu, multe orae pe glob sunt cunoscute i pentru cldirile lor nalte, turnurile lor o atracie permanent pentru turism, mai ales dac sunt deschise vizitrii de ctre publicul larg i dac ofer o imagine panoramic asupra oraului respectiv. Federaia Mondial a celor mai nalte Turnuri (WFGT) reprezint o asociaie a celor mai nalte turnuri i zgrie-nori din ntreaga lume. A fost creat din 1989, nu cuprinde construciile cele mai nalte, ntruct criteriul de includere n clasamentul su impune construciei respective s poat fi vizitat de public i s aib amenajat o punte de observare. Tabelul 2.21 prezint cele mai nalte 22 turnuri i cldiri din lume din clasamentul WFGT. Tabelul 2.21. Cele mai nalte cldiri WFGT Nr. Anul Denumire Ora,ar nlime crt inaugurarii 1 C. N. Tower Toronto, Canada 1976 553,3 m 2 Turnul Ostankino Moscova, Rusia 1967 540 m 3 Turnul Perlei Orientale Shanghai, China 1994 468 m 4 John Hancock Center Chicago, SUA 5 Empire State Building New York, SUA 443 m 6 Menara Tower Kuala Lumpur, Malaiezia 1995 421 m 7 Turnul Radio & TV Tianjin, China 1991 415 m 8 Turnul Central de TV Beijing, China 1992 405 m 9 Turnul Tashkent Tashkent, Uzbekistan 1985 375 m 10 Turnul Fernsehturn Berlin, Germania 1969 368 m 11 Turnul din Tokyo Tokyo, Japonia 1958 333 m 12 Sky Tower Anekland, Noua Zeeland 1997 328 m 13 Sydney Tower Sydney, Australia 1981 309 m 14 Olimpia Tower Mnchen 290 m 15 Collserola Tower Barcelona, Spania 1992 288,4 m 16 Rialto Towers Mellbourne, Australia 253 m 17 Donauturn Viena, Austria 1964 252 m 18 Seoul Tower Seul, Coreea de Sud 1975 240 m 19 Turnul de TV Tallin, Estonia 20 The Euromast Rotterdam, Olanda 185 m 21 Olympic Tower Montreal, Canada 175 m 22 Blackpool Tower Blackpool, Marea Britanie 158 m Alte turnuri se bucur de un prestigiu internaional deosebit datorit interesului istoric pe care-l suscit, n special cele care au devenit simboluri ale oraelor lor, precum: Turnul Eiffel din Paris 381 m nlime; este cunoscut n ntrega lume ca simbol al Franei; atrage anual vizitatori n numr aproximativ de 5,5 milioane. A fost

inaugurat n anul 1889 cu ocazia celebrrii a 100 de ani de la Revolutia francez. Este construit din 18 038 piese de fier i cntrete 10 100 tone Euromast din Rotterdam 185 m Un alt turn celebru este Turnul nclinat din Pisa, cu o nlime de 55 m, o nclinaie prezent de aproximativ 10% i o greutate estimat de 14 453 tone.