Geoeconomia este considerat, pe drept cuvant, cheia cunoaterii lumii contemporane in pragul sec.

21 i a aprut ca un nou curent in tiina economic i geografic la finele sec. XX. Baza acestei tiine o constituie geopolitica. Analiza interaciunilor economice i geopolitice dintre regiunile i rile lumii permit de a concluziona c avem o situaie principal nou, asistm la o restructurare global a sistemului economic mondial. Etapa postindustrial a generat formarea in lume a unor noi sisteme geoeconomice in lume. In esen, geoeconomia constituie o geopolitic economic contemporan ce are drept scop lichidarea diferenierelor dintre politica intern i extern, dintre hotarele naionale, politice i economice.Geoeconomia analizeaz politica i economia intr-o strans interaciune cu caracteristicele mediului geografic. Deci aceast tiin, trateaz nu numai factorul spaial, dar i factorul ce ine de asigurarea ramurilor economiei cu resurse naturale i economice. In condiiile economiei de pia in pregtirea tinerilor economiti accentual principal tehnic s fie pus pe disciplinile ce studiaz politicile i strategiile geoeconomice ce ar pute asigura o sporire a competitivitii statelor. Cderea lumii bipolare a demonstrat clar c parametrul determinat al ordinii mondiale este economia. Iar sistemele geoeconomice sunt subiecte supranaionale ale economiei i politicii mondiale ce a asigura la randul lor o stabilitate economic a economiilor naionale. Cursul de prelegeri la Geoeconomie destinat studenilor economiti include analiza bazelor teoretice ale acestei tiine, structura geospaial i geoeconomic a lumii contemporane, trsturile de baz ale marilor spaii geoeconomice ale Terrei. Se analizeaz la fel, coninutul geoeconomic al spaiului determinat de strudturile teritorial economice (ZEL), transformrile geoeconomice ale sectoarelor economiei mondiale (primar, secundar i teriar). O tem aparte este cansacrat situaiei geoeconomice din Republica Moldova. Obiectul de studiu al geoeconomiei. Actualmente trim intr-o lume, care se modific foarte dinamic. Mai multe fenomene i procese din societate, actuale cu cateva decenii in urm in prezent i-au pierdut din actualitate. Pe parcursul dezvoltrii societii se modific esenial i coninutul tiinelor socio-economice, apar noi direcii de cercetare care corespund cerinelor moderne. Pentru viitorul economist este necesar de a cunoate nu numai specialitatea sa ingust din ciclul tiinelor economice, dar i alte tiine inrudite cu ele. Una din aceste tiine este Geoeconomia, care in prezent joac un rol tot mai mare in formarea unei concepii economice i in promovarea politicilor i strategiilor geoeconomice ale statelor lumii, care tot mai mult devin integrate intre ele. Geoeconomia , pe drept cuvant, este considerat cheia cunoaterii lumii in pragul sec. XXI i a aprut ca un nou curent in tiina geografic la finele sec. XX. Aceast tiin s-a dezvoltat mai intens in SUA dup cel de-al 2-lea rzboi mondial, unde a avut loc transferarea principalului centru mondial economic i politic al lumii. Geoeconomia , ca tiin a aprut i s-a dezvoltat la intersecia cu alte tiine, precum sunt: Economia ( din greac oikonomia ) ce inseamn iscusina de a gospodri; aceast tiin constituie o activitate fundamental a societii desfurat in scopul satesfacerii necesitilor umane in bunuri materiale i servicii. Economia studiaz astfel de categorii precum sunt, eficiena produciei, cheltuielile de producie, costul produciei, metodele de dirijare a ei etc. Geografia economic i uman , care la fel studiaz activitatea uman, raporturile economice, dar spre deosebire de economie ea studiaz aceste fenomene in alt manier i anume in raport cu mediul inconjurtor i, totodat, sub aspect spaial (regional), adic abordeaz principiile de

amplasare a ramurilor producerii i consumului de bunuri materiale. Geografia politic (compartiment al geografiei economice) studiaz harta politic a lumii, evoluia formrii teritoriului statelor, a frontierelor, poziia politico geografic (geopolitica) a statelor i regiunilor lumii. In baza geografiei politice a aprut o nou tiin numit Geopolitica, care a fost considerat de ctre filozoful german Karl Haushofer ca o raiune geografic a statului. Prin raiune geografic se subinelege nu numai factorii geografici, dar i cei politici, adic interesele politice a rilor vis - a - vis de anumite teritorii. In Germania fascist pan la cel de al 2-lea rzboi mondial i in fosta URSS in strategiile lor geopolitice drept scop major a fost dat prioritate a factorului de for in extinderea "spaiului vital". Dup cel de al 2-lea rzboi mondial, conceptul de geopolitic german a fost preluat de SUA, ins fiind inlocuit noiunea de "spaiu vital" cu noiunea de "zon de interes vital" prin care se propune calea spre dominaie mondial prin mijlocirea metodelor economice de prosperare i a valorilor democraiei. Drept suport al Geoeconomiei au servit i alte tiine : filozofia , istoria, istoria economic .a. Geoeconomia a aprut i s-a dezvoltat ca o tiin de sinestttoare datorit urmtoarelor imprejurri:

S-a intensificat procesul de diviziune geografic a muncii dintre state i regiunile lumii. S-a aprofundat interdependena sistemelor economice ale lumii, a economiilor naionale i a agenilor economici. Criteriul de baz al potenialului economic a devenit capacitatea de adoptare la competiia tehnico-economic. Geoeconomia, in acest sens, este chemat s analizeze configuraia schimbrilor legate de acest criteriu. Se aprofundeaz dependena reciproc a statelor in diferite sfere : comer, investiii,micare a capitalului, a tehnologiilor, a forei de munc etc. Are loc integrarea statelor in spaii economice mari, creandu-se sisteme economice comune. La sfaritul sec. XX se extind aa evenimente ca trasparena frontierilor naionale, deminuarea rolului statului in dezvoltarea economic, sporirea rolului companiilor transnaionale in dezvoltarea i amplasarea teritorial a ramurilor economiei mondiale. Destrmarea lagrului socialist, a schimbat idiologia de demaraj politic i de blocuri politice. Criteriile de baz in extinderea dezvoltrii economiei devin capacitatea de adoptare la noile condiii economice i creterea competitivitii tehnico-economice a agenilor economici. Referitor la coninutul Geoeconomiei ca tiin exist mai multe interpretri . Din denumirea acestei tiine reiese, c Geoeconomia studiaz legtura dintre activitatea uman (homo economicus ) i spaiul geografic i influena factorului spaial asupra sferei de producere i distribuire a bunurilor materiale i spirituale. Intr-o alt definiie se constat c Geoeconomia este tiina despre strategia economic a statului in atingerea unui nivel inalt de dezvoltare economic, atat la scara mondial, cat i regional. Scopul suprem al strategiei geoeconomice const in obinerea unei dominane regionale sau mondiale pe cale economic . In alt sens, geoeconomia este definit ca tiina ce studiaz lupta concurenional dintre subiecii Geoeconomici de diferit rang (economii naionale, corporaii naionale i transnaionale, bnci etc.) in vederea valorificrii i utilizrii resurselor naturale i economice. Un mare aport in definirea Geoeconomiei ca tiin a adus-o Edward N. Luttwark (istoric american), introducand termenul de Geoeconomie. El afirm c Geoeconomia studiaz politica i strategia utilizat de subiecii geoeconomici pentru a-i spori capacitatea lor concurenional. Premisa de la care pleac E.Luttwark const in reducerea importanei puterii

militare in afacerile internaionale dup depirea " rzboiului rece ". Conform opiniei sale metodele comerciale aplicate in promovarea strategiilor economice in viitor vor inlocui pe cele militare. Geoeconomia pornete de la premisa, c spaiul economic i piaa nu mai corespund limitelor teritoriului statal, iar spaiul economic mondial nu mai este delimitat de hotarele naionale, dar mai mult de hotarele geoeconomice. Dezvoltarea statelor naionale depinde in mare msur, de gradul de participare la competiia internaional i de integrarea in sistemul economic mondial. Metodele de cercetare i obiectivele geoeconomiei ca tiin. Metodele de cercetare in domeniul Geoeconomiei se suprapun in mare msur cu cele aplicate in tiinele geografice i economice. Dintre cele mai importante menionm urmtoarele:

Metoda geostatistic care se bazeaz pe analiza datelor statistice naionale i internaionale referitor la dezvoltarea economiei mondiale, asigurarea cu resursenaturale i umane a diferitor spaiigeoeconomice. Metoda de analiz sistemic a spaiilor geoeconomice , care se bazeaz pe prelucrarea materialelor statistice prin diverse metode de calcul. Metoda istoric de cercetare, se aplic pentru a restabili evoluia fenomenelor cu caracter economic, geoeconomic, demografic, istoric i politic i a le compara cu celede la etapa actual. Abordarea istoric a fenomenelor geoeconomice este determinat de rolul ei in determinarea cilor dezvoltrii in perspectiv a acestor fenomene. Metoda dat de cercetare a fost folosit pentru prima dat in studiile geografice de ctre K. Ritter, iar in a doua jumtate a sec. al XIX-lea a fost aplicat pe larg in domeniul Geografiei economice de ctre istoricul i geograful rus Constantin Arseniev. Rezultatele aplicrii metodei istorice de cercetare au o importan practic, deoarece ele servesc drept baz de elaborare a diferitelor proiecte de perspectiv in diferite spaii geoeconomice. Metoda balanei . Ea acord posibilitatea de a analiza coraportul dintre ramurileproductoare de bunuri materiale i cele de consum, raportul dintre prezena resursele energetice i consumul lor (balana energetic), proporiile dintre indicatorii economici i demografici, dintre diferite ri, regiuni i spaii geoeconomice mari. - Metoda statistico - matematic de analiz a fenomenelor economice, sociale i de mediu. La ora actual este necesar de a prelucra un volum tot mai mare de indicatori socio economici din diferitespaii geoeconomice, care determin evoluia ramurilor economiilor naionale i internaionale de elaborare a diferitelor programe de dezvoltare. Lucrul acesta poate fi soluionat numai prin utilizarea pe larg a metodelor matematice i a tehnicii de calcul. Geoeconomia ca tiin joac un rol mare in societate, deoarece ea este nemijlocit legat de realizarea multor probleme cu caracter practic al statului respectiv. La ora actual i pe viitor ea se bazeaz pe necesitatea de a contribui la realizarea urmtoarelor obiective:

Scopul major geoeconomic i geopolitic al fiecrui stat este de a deine control asupra resurselor principale, a cilor de transport maritim i a poziiilor geografice "cheie", atat pe ap, cat i pe uscat. Elaborarea strategiilor de dezvoltare a economiilor naionale i cutarea posibilitilor folosirii tuturor inovaiilor progresului tehnico-tiinific i a tehnologiilor noi elaborate in diferite state ale lumii. Elaborarea unei geopolitici statale de participare a fiecrei ri in toate structurile internaionale posibile cu scopul de a promova interesele naionale in aceste structuri. Promovarea luptei concurenionale pentru controlul resurselor, coridoarelor de transport , pieelor de desfacere, "poziiilor cheie" pe uscat i pe mare. Aplicarea unor strategii geoeconomice specifice, care ar permite intrirea securitii economice in condiiile concurenei dintre subiecii (agenii) geoeconomici.

Lupta impotriva economiei criminale (subterane), care const in scoaterea capitalului din ar, neplata impozitelor ctre stat, splarea banilor i altor fenomene negative, care diminueaz securitatea statului i autoritatea lui in organismele internaionale. Reflectarea noilor caliti ale proceselor economice in condiiile integrrii economice, atat la nivel internaional, cat i la cel regional. Elaborarea mecanismelor de dirijare i atenuare a influenei crizelor i conflictelor geoeconomice. Evoluia concepiilor geoeconomice in viziunea diferitor coli tiinifice. Apariia Geoeconomiei ca tiin este rspunsul la multe probleme pe care le inainteaz societatea la etapa contemporan. tiina este pus intotdeauna in situaia necesitii de a cuta noi concepii bine argumentate in conformitate cu cerinele actuale ale societii. Aceast situaie este dictat atat de problemele tiinifice, cat i de cerinele activitilor practice i anume de necesitatea:

De a explica transformrile eseniale geoeconomice de la finele sec. XX i trasarea noilor strategii de dezvoltare economice la inceputul sec. XXI, care s reflecte noua conjunctur economic i politic. De a contientiza dezvoltarea mondial drept un proces care necesit selectarea i aplicarea strategiilor dezvoltrii economiilor naionale in contextul procesului de regionalizare i globalizare. De a promova noi concepte de dezvoltare, care s in cont de noile tendine dedezvoltare geoeconomic, precum sunt transparena frontierelor, minimalizarea rolului statului, creterea rolului companiilor in sectoarele economiei mondiale. Inc la inceputul constituirii sale ca tiin Geoeconomia a fost definit de ctre E. Lutt-Wark, fiind introdus i termenul de Geoeconomie. Un concept tiinific mai amplu referitor la geoeconomie a fost formulat de ctre economistul german, profesor universitar Freiderieh List (1789-1846), care este numit printele Geoeconomiei. El a fost un oponent dur al conceptului "Ordinii naionale" propus de A. Smit. F. List meniona, c statului ii revine un rol deosebit in asigurarea dezvoltrii economice. In lucrarea sa "Sistemul naional al economiei politice" formuleaz teoria forelor de producere, in care principala for productiv este considerat industria. Iar componenta principal a forelor de producere este capitalul uman. F. List meniona in lucrrile sale c oricat de harnici, de economi, de inventivi, inteligeni nu vor fi indivizii, fr o unitate naional, fr o diviziune a muncii i fr cooperarea forelor de producie in cadrul unei naiuni, ea nu va atinge niciodat un nivel inalt de bunstare i putere i nu-i va asigura posesiunea durabil a bunurilor ei materiale i spirituale. Un alt concept expus de ctre F. List este cel referitor la "autarhia marilor spaii", care este definit drept unitate economic de sinestttoare, in care legturile economice interne i schimbul de mrfuri face ca aceste spaii s poarte un caracter unitar. Autarhia ca concept constituie o strategie geoeconomic care const in crearea unor sisteme economice de tip inchis i ruperea relaiilor economice externe, fapt ce duce spre izolare. Un mare aport in dezvoltarea conceptelor geoeconomice au adus savanii economiti americani din principalele centre universitare. Unul dintre aceti savani a fost John Galbraith. In lucrrile sale ce promoveaz ideea c succesele economice ale occidentului se datoresc, in primul rind, nivelului inalt de via al populaiei. Iar deciziile in dezvoltarea industriei contemporane trebuie s se bazeze pe cunotinele tiinifice i tehnice speciale, pe informaii i experien, pe instruirea i intuiia profesional a mai multor persoane. Savanii economiti americani au pus bazele dezvoltrii geopoliticii, dar totodat acordand o atenie prioritar principiilor geoeconomice. Ei au lansat teoria numit"Spaiile de interes vital", care a fost ca o prelungire a teoriei savanilor germani numit " spaiile vitale". Teoria dat a fost

promovat de ctre Germania fascist in dezlnuirea celui de al doilea rzboi mondial, fiind drept motiv de extindere prin for a spaiului vital. Un alt economist american, care a adus un mare aport in dezvoltarea concepiilor geoeconomice a fost Piter Dracher (Draker), cruia ii aparin lucrrile : Viitorul omului industrial (1946), Revoluia invizibil (1976), Societatea postindustrial (1993), .a. Autorul consider c o prioritate mare in promovarea politicii geoeconomice a statelor dezvoltate o are numrul mare de specialiti inalt calificai. Aplicand acest principiu la perioada in care trim putem constata c neglijarea susinerii invmantului superior i finanrii cercetrilor tiinifice, tipic statelor exsovietice, prezint un pericol nu numai pentru viitorul statelor respective, dar i pentru intreaga omenire. Un alt savant american Lester Karl Turou, specialist in domeniul economiei mondiale consider, c dac la sfiritul sec. XIX sistemele economice locale au fost inlocuite cu cele naionale, apoi la sfaritul sec. XX in locul acestora vine economia global. In lucrarea sa intitulat "Investiiile in capitalul uman" (1970) se menioneaz c in cazul globalizrii veniturile rii respective vor fi in raport cu gradul de integrare in economia global. In acest context savanii contemporani consider c resursele strategice ale sec. XXI vor deveni cunotinele omului i capacitatea de a le folosi in binele societii. In afar de coala german i american a gandirii economice in domeniul economiei politice trebuie de evideniat i coala francez. Renumitul savant francez, istoricul Fernan Brodel (19021985) in baza noiunii de "autarhia spaiilor mari" a introdus noiunea de "lume economic" (in sensul de "spaiul economic"), care este considerat o lume unic ce se caracterizeaz printr-o unitate economic unit printrun schimb comercial. Drept exemplu poate servi "Lumea economic" din regiunea riveran Mrii Mediterane. In lucrarea altui savant francez Jac Attali numit "Linia Orizontului" este expus conceptul geoeconomic, cu privire la contrastele spaiilor geoeconomice. Autorul afirm c lumea contemporan, in care predomin valorile libere, relaiile de pia i tehnologiile informaionale, se formeaz in baza principiilor geoeconomice. Conform acestui concept la etapa actual viaa economic a lumii se rotete in jurul a 3 centre (nuclee) mari numitespaii geoeconomice, sau zone industrial financiare, i anume America de Nord, Europa Unit, i Asia Pacific. In fosta URSS geopolitica ca disciplin tiinific era strict interzis, fiind inlocuit la practic de o politic dictactorial de tip stalinist promovat de ctre conducerea Partidului Comunist. Spre deosebire de geopolitic, geoeconomia in URSS nici nu exista. In Rusia contemporan (dup anii 1990) exist un interes major vis a vis de problemele geoeconomice actuale. Savanii colii ruse E. Kocetov i V. Dergaciov au formulat conceptul despre spaiile geoeconomice conform criteriului de creare a unor condiii mai favorabile de formare i redistribuire a veniturilor la nivel global. Geoeconomia colii ruse se bazeaz pe aa numita balana intereselor geostrategice. Savantul rus E. Kocetov a expus conceptul referitor la unitatea sistemului economic mondial, care s-a consolidat in baza a 3 procese:

Internaionalizrii, adic interaciunea economiilor naionale prin prizma pieei mondiale; Mondializrii, care presupune legturi integraioniste de reproducere a bunurilor materiale; Globalizrii, care presupune interaciunea economiei globale cu geoecologia. Concepii i strategii geoeconomice in perioada actual. Datorit studiilor efectuate in domeniul Geoeconomiei in cadrul diferitor coli tiinifice, la ora actual s-au conturat anumite strategii i concepii geoeconomice. Amintim c, Geoeconomia este tiina care prin obiectul su de studiu joac un rol important in aprarea interesului naional al securitii economice a statelor, i a interesului intregii economii naionale in cea global.

Sub noiunea de strategie de dezvoltare se subinelege un ansamblu de decizii, care urmeaz a fi luate in scopul realizrii obiectivelor urmrite. In aa fel strategia reprezint modul in care un subiect geoeconomic urmrete s-i ating scopul, inind cont de resursele disponibile i factorul de mediu, cel economic i politic. Strategia este un plan de gindire, de planificare a activitilor i aciunilor viitoare i urmrete scopul s rspund la intrebarea: Ce trebuie de fcut i cum trebuie de fcut? In prezent se pot evidenia cateva elemente distinctive ale strategiei geoeconomice, cum ar fi:

integrarea economic; democratizarea tuturor sferelor de activitate ale statului; liberalizarea economiei; participarea activ la diviziunea internaional a muncii; intensificarea procesului de privatizare a economiei pentru statele socialiste, care mai exist. Una dintre strategiile geoeconomice de baz la ora actual este cea care vizeaz activitatea schimburilor comerciale dintre naiuni, care reprezint relaia "liberalism - protecionism" Liberalismul presupune dezvoltarea comerului internaional fr restricii din partea statului. Ins comerul liber nu exist in form clasic, dar capt alte forme, cum ar fi zona liberului schimb, uniuni vamale, piee comune , uniuni economice, porturi maritime libere, uniuni comerciale, zone economice libere. Protecionismul este un concept geoeconomic, care presupune implicarea statului in efectuarea comerului exterior printr-un set de msuri ce vizeaz protecia pieii naionale de concurenii strini. Protecionismul a coincis cu etapa de stabilitate economic a statelor lumii i de acumulare a capitalului, msur impus de a susine economia naional. Atat adepii liberalismului (LS), cat i a protecionismului (P) aduc argumente Pro-LS sau Pro-P. Avantajele liberalismului sunt:

reducerea preurilor la o gam mare de mrfuri, servicii i corespunztor diminuarea inflaiei. specializarea economiilor naionale conform avantajelor ce permit utilizarea mai eficient a resurselor; extinderea pieii; Avantajele protecionismului sunt:

surse de venit in buget; protejarea productorului autohton; argumente de ordin social, care vor putea reglementa procesul migraiei ilegale a populaiei; In concluzie putem meniona c LS e mai potrivit doar in interiorul gruprilor regionale, dotate cu piee comune pentru ri cu nivel avansat de dezvoltare, iar protecionismul este mai potrivit la fazele iniiale de dezvoltare a statelor. In ultimele decenii pe avascena geopolitic a lumii se impune tot mai mult Concepia noii ordini mondiale, care are obiecte de studiu formele i mijloacele de soluionare a problemelor globale ale omenirii, legate de pericolul unui rzboi termonuclear, a unor catastrofe ecologice, epuizrii unor resurse naturale, pericolul exploziilor demografice, disproporiile in nivelul de dezvoltarea intre georegiunile mari ale Terrei - Nordul bogat i Sudul srac. La discuia acestor probleme cu caracter global particip activ multe organizaii nonguvernamentale, precum sunt Asociaia Statelor ONU, Fondul Stnli, Clubul de la Roma, Grupul de la Paris. In discuia acestor strategii globale au aprut 2 curente:

Futuritii, care se preocup de prognozarea viitorului omenirii; Globalitii, care propun aciuni de a participa in shimbarea formrii viitorului. Adepii acestui concept reiese din postulatul, c dac lumea este unic, atunci este necesar de a elabora un model ce ar reflecta procesele globale, ca un tot intreg. Pan in prezent au fost elaborate peste 20 de modele, dar au primit o rezonan mai mare cateva din ele:

"Limita dezvoltrii" (autor D. Medouz). "Modelul integrat al lumii"(autor Mecarovici-Pestel) "Dinamica mondial"(autor D. Forester) Ins in literatura geoeconomic actual inc nu exist o prere unic a "modelului global". In unul din modelele Clubului de la Roma intitulat "Restructurarea ordinii mondiale" se promoveaz ideea c existena unui sistem mondial necesit o restructurare fundamental i crearea unei noi ordini internaionale, sociale i economice a lumii. Scopul major al acestei restructurri trebuie s fie atingerea unei bunstri a tuturor cetenilor globului. In concluzie la tema expus menionm, c a rmas in istorie conceptul economiei politice bazat pe ideologia comunist despre imprirea lumii in 3 grupe de state: capitaliste, socialiste i subdezvoltate. Astzi economia mondial i respectiv a statelor lumii care devine tot mai integrat se afl in cutarea unei noi configuraii geospaiale. Este acceptat tot mai mult ideea impririi lumii, intre Vest i Est, Nord i Sud. Tot mai mult se consolideaz cele 3 mari spaii Geoeconomice bine conturate: America de Nord, Europa de Vest i Asia-Pacific. De politica geoeconomic promovat de ctre statele din aceste zone, de relaiile stabilite intre ele va depinde soarta intregii omeniri, atat in prezent, cat i in viitorul mai indeprtat. Rmane, ca voi viitorii economiti, specialiti in diferite domenii socioeconomice, s participai activ la realizarea obiectivelor geoeconomice i la rezolvarea problemelor respective, atat cele cu caracter global, naional, cat i local