1.

Punctul inclus in plan

Apartenenta unui punct la un plan se evaluaeaza folosind urmatoarea teorema:

Un punct apartine unui plan daca apartine unei drepte din acel plan.

a) In cazul planului dublu particular definit prin urme teorema se poate inlocui cu urmatoarea conditie:

Un punct apartine unui plan dublu particular (definit ca loc geometric al punctelor de abscis / deprtare / cot data) daca respectiv abscisa / deprtarea / cota sa este egal cu cea a planului.

CONCLUZIE Un punct apartine unui plan dublu particular daca, in epura, proiectiile sale apartin urmelor de acelasi nume ale planului.

1. Punctul inclus in plan

b) In cazul unui plan simplu particular teorema de apartenenta se poate inlocui cu urmatoarea conditie:
Un punct apartine unui plan simplu particular daca, in epura, o proiectie a sa apartine urmei inclinate omonime a planului..

2. Dreapta inclusa in plan

Apartenenta unei drepte la un plan se evaluaeaza folosind urmatoarea teorema:

O dreapta apartine unui plan daca doua puncte ale sale apartin acelui plan.

Grafic, in epur, aceasta conditie se aplic folosind punctele semnificative ale unei drepte, adica urmele sale si formularea conditiei devine cea de mai jos: O dreapta apartine unui plan dac, in epura, urmele sale apartin urmelor omonime ale planului.

2. Proprietatile planelor simplu particulare

P1. Orice punct cuprins ntr-un plan simplu particular are o proiecie situat pe urma nclinat omonima a planului.

Orice punct cuprins n planul fronto-orizontal are proiecia lateral situat pe urma lateral a planului.

2. Proprietatile planelor simplu particulare

P2. Unghiurile unui plan simplu particular cu planele de proiectie se proiecteaza in adavarata marime pe planul de proiectie pe care planul simplu particular este normal.

Unghiul dintre dou plane concurente este unghiul msurat ntrun plan perpendicular pe dreapta lor de intersecie i format de dreptele de intersecie dintre plane i planul normal.

3. Proprietatile planelor dublu particulare

P1. Orice punct cuprins intr-un plan dublu particular are doua dintre proiectii situate pe urmele omonime ale planului.

P2. Unghiurile drepte pe care le formeaz n spaiu un plan dublu particular doua dintre planele de proiectie se regasesc in epura intre urmele planului si dreapta de intersectie a celor doua plane de proiectie.

P3. Orice figura dintr-un plan dublu particular se proiecteaza in adevarata marime pe
planul de proiectie cu care planul dublu particular este paralel.

4. Pozitii relative ale dreptei fata de plan 4.1 Dreapta paralela cu planul
O dreapta este paralela cu un plan daca este paralela cu o dreapta condinuta in acel plan.

Printr-un punct M exterior unui plan P se pot construi o infinitate de drepte paralele cu [P].

4. Pozitii relative ale dreptei fata de plan 4.1 Dreapta paralela cu planul
Daca pentru dreapta paralela cu un plan se impune o conditie suplimentara referitoare la directia ei atunci rezolvarea este unica. De exemplu printr-un punct M exterior unui plan P se poate construi o singura dreapta de nivel paralela cu [P]. Pentru a rezolva problema se construieste in [P] o orizontala oarecare, G(g, g, g).

4. Pozitii relative ale dreptei fata de plan 4.2 Dreapta concurenta cu planul
O dreapta intersecteaza un plan daca are doar un punct comun cu planul respectiv. In cazul planelor simplu particulare punctul de intersectie dintre plan si o dreapta se determina folosind prima dintre proprietatile acestor plane.

[Q] [H] (AB) [H] D(AB) [Q]

1) Deoarece [Q] [H], toate punctele cuprinse in plan au proiectiile orizontale situate pe (Qh). 2) Punctul de intersecie dintre AB i [Q] este cel a carui proiectie orizontala apartine concomitent proiectiei orizontale a segmentului si urmei orizontale a planului. Aceasta conditie o indeplineste doar punctul notat d care rezulta din intersectia (ab) si (Q h), adica d (ab) (Q h). 3) Deoarece punctul de intersecie dintre plan i segmentul de dreapt este un punct al segmentului, el va avea proiecia vertical d situat pe proiecia vertical a segmentului (ab) iar proiecia lateral d aparine proieciei laterale a segmentului (ab).

4. Pozitii relative ale dreptei fata de plan 4.2 Dreapta concurenta cu planul
In cazul planelor dublu particulare punctul de intersectie dintre plan si o dreapta se determina folosind prima dintre proprietatile acestor plane.

1) Deoarece [N] [H], atunci toate punctele cuprinse in plan au proiectiile verticale situate pe urma verticala (N V ) a planului iar proieciile laterale apartin urmei laterale a planului, (N W). 2) Un punct comun al segmentului (MP) si al planului este cel a carui proiectie vertical aparine concomitent proiectiei verticale a segmentului si urmei verticale a planului. Aceasta conditie o ndeplineste punctul q care rezulta din intersectia (mp) si (N V ), adic: q (mp) (N V ). 3) Deoarece punctul de intersectie dintre plan si segmentul de dreapt este punct al dreptei, el satisface condiiile: proiecia orizontal q aparine proiectiei orizontale (mp) si proiectia laterala q apatine proieciei laterale (mp).

5. Reguli de vizibilitate
Daca doua sau mai multe puncte au proiectiile pe un plan confundate, este vizibil acel punct a crui distan fa de plan este mai mare.

Vizibilitatea pe planul orizontal: dintre punctele 1 si 2 este vizibil 1 deoarece z 1> z2

Vizibilitatea pe olanul vertical: dintre punctele 1 si 5 pe este vizibil 1 deorece y1 > y5

Vizibilitatea pe olanul lateral: dintre punctele 1 si 4 pe este vizibil 1 deorece x1 > x 4

6. Aplicatie
Fie placa ABC si segmentul MN a cror poziie reciproc este cea din figura. Sa se determine grafic punctul lor de intersectie si sa se justifice vizibilitatea segmentului n raport cu placa. Se dau coordonatele: A(5, 5, 5), B(13, 35, 10), C(45, 10, 30), M(45, 20, 0), N(15, 20, 30).

Se observ c MN este un segment de front (y M = y N = 20) iar placa apartine unui plan de capt (proiectiile a, b si c sunt coliniare). Datorita faptului ca planul placii este un plan simplu particular, punctul de intersecie I (i, i, i) are proiectia verticala i in punctul de intersectie al proiectiei verticale (mn) cu urma planului (ac). Celelalte doua proiectii i si i se determina la intersectia liniilor de ordine cu proiectiile (mn) si (mn), deoarece punctul I aparine segmentului.