UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA A BANATULUI

Anul IV Agricultura

LAVANDA

Familia: Labiatae, alturi de rozmarin, ment, oregano. Denumire tiinific: Lavendula angustifolia (Levnic) Denumire populara: Aspic, Levand, Levnica de grdina, Levnica de pdure, Livant,
Livnica, Livan, Spichinel, Spichinat Origine: Bazinul editeranian, !nsula "anarilor, Africa de #ord, Asia de sud$est Lavandula vine de la latinescul lavare% a spala care se refer la utilizarea levnici &n uleiurile de baie. "ele mai multe limbi europene 'i non$europene denumesc levnica dup sursa latin( ,,Lavendel) &n german, ,,lavanda) &n spaniol, ,,lavandina) &n leton, ,,levanic) &n rom*n, ,,lavendin) &n sloven, ,,levandula) &n slovac, ,,laventeli) &n finlandez, ,,lavandula) &n bulgar, ,,levanta) &n greac, ,,lavanta cicegi) &n turc 'i ,,lavender) &n ebraic. Lavanda este o planta de origine mediteraneana. +aspandirea acestei plante in intreaga ,uropa s$a facut cu sute de ani in urma, cand a patruns, prin area Britanie, pana in zonele indepartate ale +usiei orientale. La noi se cultiva, dar ierneaza liber. Lavanda a fost utilizat iniial de ctre fenicieni, egipteni 'i arabi ca parfum 'i pentru mumificri, apoi a fost folosit de ctre romani pentru aromatizarea apei de baie, care au dus$o &n Anglia pe msur ce s$au e-tins spre nord pentru a cuceri. A fost una din plantele aduse de ctre coloni'ti &n America odat cu alte specii de plante pentru a se simi &n aceast nou lume ca acas. ,ste folosit &n buchetele de nunt se consider c aduce noroc mirilor. .rancezii o folosesc nu numai &n parfumerie 'i &n medicin (uleiul volatil), dar 'i &n scopuri culinare. .iind un membru al familiei plantelor mentolate, florile uscate pot fi folosite sub form de potpourri pentru a masca mirosurile neplcute. !n tradiia popular( uleiul este &ntrebuinat &n industria parfumurilor 'i spunurilor de toalet. /ulpinile florifere se puneau &ntre haine contra moliilor 'i a le conferi un miros frumos. Se mai &ntrebuina ca stimulent, antispasmodic, tonic 'i la combaterea bolilor aparatului respirator. 0lmdeala cu un pumn de flori &ntr$un litru de rachiu de dro1die tare, inut dou sptm*ni 'i apoi strecurat, se punea &n comprese, ca s aline durerile din czturi 'i v*ntile, s vindece rnile 'i arsurile, precum 'i contra cderii prului. "*teva picturi de ulei de levnica se puneau &n vasele &n care se adpau animalele, pentru pofta de m*ncare.

I.

Descriere:

,ste un subarbust, cu radacina lignificata, groasa pana la 2$3 cm. 0rofunzimea si bogatia sistemului radicular confera lavandei rezistenta la seceta. /ulpina esta ramificata puternic de la baza, formeaza o tufa aproape globuloasa, semisferica, inalta de 34$54 cm sau mai inalta. /ulpina batrana este bruna, cu scoarta e-foliate, iar tulpinile tinere sunt patrunghiulare, pubescente. +amificatiile care poarta inflorescentele sunt lungi de 26$36 cm si prezinta frunze numai in partea inferioara. .runzele sunt opuse, linear$lanceolate, acute, cele inferioare cenusii, de 7$2 cm lungime si 7,6$2 mm latime, pe ambele fete paroase, cele superioare cenusii$verzi, de 2$3,6 cm lungime si 3$8 mm latime, mai putin paroase. .lorile au bractee ovate, brune, membranoase, caliciul cilindric, paros si glandulos, cu peri glandulari unicelulari sau 9$72 celulari, au :$8 mm lungime si diametrul de 3$: mm; de culoare violet cenusiu cu 74$76 nervuri paralele, cu 6 dinti mici dintre care doi mai dezvoltati. "orola bilabiata, de 6$9 mm lungime, de culoare albastra$violeta, pubescenta si glanduloasa, cu tubul aproape drept. Labiul superior este bilobat, cel inferior trilobat cu lobii obtuzi. #uanta florilor difera de la albastru$ violaceu pana la albastru$deschis. irosul este placut, aromat, iar gustul usor amarui. .lorile proaspete contin 4,6$7< ulei volatil iar cele uscate 7$3<. !nfloreste in luna iulie. .ructele sunt : nucule, situate la baza calciului persistent, alungit ovate, de 2 mm lungime si de 7 mm grosime, cu suprafata bruna sau cenusie, neteda si lucioase. Levantica este folosita in medicina si in industria parfumurilor. Are actiune calmante asupra sistemului nervos central, antiseptica, coleretica, colagoga, cicatrizanta, diuretica, carminativa. Se foloseste in tratarea migrenelor,cefaleelor, a afectiunilor cardiace cu substrat nervos, prin reglarea starii de e-citatie a unor receptor interni, in tulburari digestive, balonari abdominale. .lorile de levantica uscata, amestecate cu sulfina, alunga moliile si parfumeaza placut hainele si rufaria. Pericole: = udare e-cesiva poate duce la putrezirea radacinilor.
II.

Cultivare:

Se poate cultiva atat in gradina cat si in ghivece. Se inmulteste prin producere de rasad din seminte, prin butasi sau prin despartirea tufelor batrane. Butasi se taie la sfarsitul lui august sau inceputul lui septembrie din ramurile care nu au avut flori si se aseaza intr$un compost din nisip si turda. >asul in care se afla acesta se acopera cu o folie de plastic transparent la o temperatura de circa Are nevoie de udari regulate , sa fie asezata in bataia razelor de soare, dar pazita de vant. !n perioada anterioara infloririi se adauga un ingrasamant in apa de udat. utarea plantei se face toamna intr$un compost fertilizat si alcalinizat. !arna se reduce umiditatea.

III.

Reproducere:

Se inmulteste prin butasi la sfarsitul lui august sau inceputul lui septembrie. Acestia se taie din ramurile care nu au avut flori si se aseaza intr$un compost din nisip si turda. >asul in care se afla acesta se acopera cu o folie de plastic transparent la o temperatura de circa 78 ?". @nele specii se inmultesc si prin seminte, primavara.
IV.

Specii si soiuri:

Lavandula angustifolia (levantica clasica), Lavandula latifolia, Lavandula stoechas (are un miros mai camforat si petale mai inchise la culoare), Lavandula pedunculata. =riginar din inuturile mediteraneene, Africa de #ord, Asia de Sud$>est 'i insulele "anare, lavanda cre'tea spontan pe terenuri aride, calcaroase, pietroase 'i puternic &nsorite, urc*nd p*n la altitudini de 544$944 metri, uneori p*n la 7.944 metri pe coastele sudice ale Alpilor inferiori. Ain vechi informaii rezult c primele culturi de lavan d au fost realizate &n Arabia, de unde au fost aduse plante &n ,uropa de ctre negustorii greci, cu 8.444 ani &. B. Aenumirea 'tiinific de Lavandula a derivat de la cuv*ntul latin Clavo$lavareD $ a spla, a cura, florile fiind utilizate de ctre romani la parfumarea bilor 'i la vindecarea rnilor cptate &n timpul rzboaielor. a1oritatea limbilor europene 'i non$ europene denumesc aceast plant dup sursa latin( lavand, lavandin, lavandula, levanta, laventeli, levnic, Lavendel etc. En ,uropa medieval culturile s$au e-tins &n c*mp, sere 'i apartamente, mai mult &n sudul .ranei, Spania 'i !talia, unde a fost creat o form hibrid, numit Lavandula intermedia, obinut prin &ncruci'area dintre Lavandula angustifolia 'i Lavandula latifolia. 0e la &nceputul anilor 7844 a fost introdus &n Anglia, unde a devenit foarte popular, mai ales &n timpul domniei reginei ,lisabeta ! 'i a "asei Stuart, fiind floarea preferat a reginei aria$Benrietta, soia regelui "harles !. Ain Anglia a fost rsp*ndit pe toate continentele, mai &nt*i &n America de #ord 'i apoi &n Brazilia, Angentina, "hina, Faponia, !ndia 'i Bulgaria. 0roducia mondial de ulei eteric a a1uns la 344$644 de tone anual din care 96$G4< se produce &n .rana. En +om*nia, primele tufe de lavand au fost aduse &n 1urul "apitalei de ctre grdinarii bulgari, dup care s$au e-tins &n culturile din sudul 'i vestul rii, astfel c, &n anul 7GG4, e-istau peste 3.444 de hectare cultivate. En ultimii 76 ani, defri'rile necugetate au redus drastic suprafeele cultivate cu lavand, rm*n*nd apro-. :24 de hectare, ma1oritatea &n 1udeele din sudul rii. .iind o plant peren, poate supravieui pe acela'i teren timp de peste 76$24 de ani, av*nd o bun rezisten la temperaturi sczute 'i la secet 'i puin pretenioas la tipul de sol. !arna suport bine gerurile dac este acoperit cu zpad sau cu strat de paie, frunze uscate sau pm*nt nisipos, care &i asigur rezistena la temperaturi de $344". 0rimvara porne'te mai greu &n vegetaie, abia dup ce s$a atins temperatura de 74$7:4". >egeteaz bine &n zone aride, bine

&nsorite, pe terenuri de coast 'i pe soluri bogate &n calciu. #u suport e-cesul de umiditate sau terenurile inundate. Enmulirea se face prin buta'i &n luna septembrie, folosind un compost din turb 'i nisip. +ecoltarea florilor se face manual, la &nceputul &nfloririi 'i la &nflorirea intens (lunile iunie$ august), &ntre orele G$7: c*nd e-ist coninut ma-im de substane active. Aup transportul imediat &n co'uri cptu'ite, se folose'te fie la e-tragerea uleiului eteric prin distilare, fie se usuc &ntr$o &ncpere umbrit 'i bine aerisit, &n strat subire. Artificial, se usuc la temperaturi sub :44". 0roducia de inflorescene proaspete este de 3.444 $ :.444 Hg la hectar. @leiul eteric are un miros specific deosebit de plcut, fiind constituit dintr$un amestec de peste :4 de componente care nu au putut fi reproduse pe cale chimic. "ulturile de lavand la altitudini mai mari produc o cantitate mai redus de ulei, dar cu o calitate superioar, datorat coninutului ridicat &n acetat de linalil.

V.

Utilizarii:

1. Utilizri culinare 0entru a usca florile, ele trebuiesc culese e-act &nainte s se deschid. .runzele pot fi recoltate oric*nd. Levnica este folosit la parfumarea oeturilor 'i uleiurilor 'i la prepararea amestecurilor de ierburi aromate. .runzele aromate 'i amrui sunt folosite 'i la asezonarea diferitelor m*ncruri europene. 2. Utilizri n terapeutica medical En terapeutica medical, lavanda are multe utilizri, at*t uleiul volatil c*t 'i florile uscate, prelucrate sub form de infuzii, tincturi, uleiuri, inhalaii, bi generale 'i de picioare etc. Acestea sunt indicate &n diferite afeciuni maladive &n funcie de proprietile vindicative specifice( sedative, antispastice, tonic$nervoase, &ntritoare ale nervilor, u'or hipnotice, antiseptice, antibacteriene, hipotensive, carminative, coleretice, diuretice, sudorifice, antifebrile, afrodisiace, antiinflamatoare, analgezice, cicatrizante, dezinfectante, vermifuge 'i puternic aromatizante. Ae'i planta a fost folosit din vremuri imemoriale, au fost descoperite proprietile terapeutice ale uleiului eteric de ctre chimistul francez +ene$ aurice Iattefosse, care s$a vindecat de o arsur grav la m*n, rana rm*n*nd fr cicatrice. /ratamente fitoterapeutice pentru afeciunile sistemului nervos. "ele mai frecvente utilizri ale lavandei sunt orientate spre tratamente &n stri de iritabilitate nervoas, spasme, epilepsie, migrene, verti1, ameeli, surmena1, neurastenie, isterie, dureri de cap, stres psihic, depresie psihic, an-ietate 'i stri de melancolie. /ratamentul cu lavand este considerat cel mai eficient remediu &n combaterea insomniei cronicizate 'i a paraliziei limbii. Se folose'te sub form de tinctur preparat din 744 g flori &n 644 ml alcool 844 'i macerat timp de 7$2 sptm*ni, cu rol &n tratarea strilor de tristee, angoase 'i insomnii; tinctura se dilueaz (7 linguri la 744 ml ap fiart 'i rcit) 'i se iau :$8 linguri pe zi sau se aplic sub form de comprese la t*mple contra migrenelor, mai ales la persoane cu tonus sczut, sensibile, deprimate sau stresate. En tratamentul agitaiei nervoase 'i &n strile de insomnie se recomand o infuzie (7$2 lingurie flori uscate la 264 ml ap clocotit; se infuzeaz 6$74 minute) din care se beau zilnic 2$ 3 ceaiuri &ndulcite cu miere. En cazul tulburrilor cronice de somn este binevenit o baie &nainte de culcare &n care se toarn o infuzie concentrat de lavand (2 lingurie la 264 ml ap) sau c*teva picturi de ulei eteric, asigur*nd un somn plcut 'i revigorant. /ot &n insomnie cronic este indicat introducerea

unui scule din p*nz plin cu flori de lavand sub pern la culcare asigur*nd un somn lini'tit 'i odihnitor. En amestec cu flori de suntoare se realizeaz un bun somnifer, care asigur un somn lin 'i cu vise frumoase, iar &n amestec cu talpa$g*'tei creaz un sentiment durabil de confort afectiv, contribuind la instalarea unor triri binefctoare de tandree, altruism 'i optimism ponderat. @n amestec mai comple- (lavand, tei, sulfin 'i captalan) este recomandat persoanelor cu nervi slabi, aflai &n convalescen, la cei cu insomnii chinuitoare 'i cu stare de proast dispoziie dup trezire. En fiecare zi se beau c*te 2 cni de ceai cald, preparat sub form de infuzie, &ntr$o cur de 3$: sptm*ni. En urma unei tensiuni emoionale este posibil s apar o &ncordare muscular, &nsoit de durerea 'i rigiditatea g*tului 'i a umerilor. Se recomand o baie cald, &n care se adaug infuzie concentrat de lavand cu efecte rela-ante. 3. Utilizarii n afeciunile cilor respiratorii Lavanda are rol stimulator, tonic 'i antispasmodic &n combaterea bolilor pulmonare 'i a cilor respiratorii, inferioare 'i superioare( astm bron'ic, pneumonie, congestie pulmonar, grip, tuse (seac, spastic 'i convulsiv), guturai, laringit, stri febrile eruptive, hidropizie incipient 'i antiseptic asupra secreiilor pulmonare. Se folose'te infuzia de lavand (7$2 flori uscate la 264 ml ap clocotit) din care se consum c*te 3$: ce'ti pe zi, &ndulcite cu miere de albine. /inctura de lavand aplicat sub form de comprese, cu masa1 u'or pe piept, precum 'i inhalaii cu aburi de infuzie dau rezultate bune &n bolile acute ale plm*nilor, cum ar fi pneumonia, pleurezia, congestia pulmonar, angina 'i gripa. .lorile uscate 'i mrunite de lavand intr &n compoziia igrilor antiastmatice. "omprese cu ulei de lavand pentru reglarea funciei ficatului. En decursul multor generaii, lavanda a dovedit eficien remarcabil &n tratarea unor boli digestive pe fond nervos, cu afeciuni de ficat, icter, hepatit cronic, dischinezie biliar (hipoton 'i aton), stimularea secreiei bilei datorit coninutului &n taninuri, indigestii 'i indispoziii stomacale, colici abdominale, greuri, diaree, balonri 'i lipsa poftei de m*ncare. Se folose'te infuzia (2$3 cni pe zi), maceratul din vin ro'u (24$34 g flori la 7 litru vin din care se beau c*te 2 phrele) 'i uleiul de lavand (2$3 picturi la copii 'i 6$74 picturi la aduli, luate pe zahr de 2$3 ori pe zi, &ntr$o cur de 6$8 zile pe lun). "ompresele 'i masa1ele cu ulei de lavand, diluat cu alcool, se pun pe zona ficatului pentru a regla funcionarea normal a acestuia 'i a vezicii biliare. @leiul volatil are calitatea de a normaliza funciile cardiace, moder*nd e-citabilitatea unor receptori interni. Aatorit aciunii sedative, reduce hipertensiunea arterial, regleaz palpitaiile 'i &ndeprteaz reaciile cardiace pe substrat nervos (nevroze cardiace). !nfuzia concentrat (74<) are efecte diuretice 'i antiseptice 'i intervine &n colic renal, infecii renale, uremie, cistite 'i leucoree. @leiul eteric (3 picturi &n 74 ml ulei vegetal) se folose'te la masarea abdomenului inferior 'i &n zona lombar (de 2 ori pe zi) pentru tratarea durerilor menstruale.

4. Utilizri externe: $ splturi locale, badi1onri sau comprese &mbibate cu infuzie concentrat (7 lingur flori la 244 ml ap clocotit) au efecte &n vindecarea unor rni, plgi, ulceraii, infecii, acnee, cuperoz 'i la splarea veziculelor produse de varicel care dau senzaia de m*ncrime, greu de suportat; $ tamponri cu vat, dimineaa 'i seara, cu tinctur de lavand &n glicerin, recomandat pentru tratarea tenurilor uscate 'i sensibile; $ masa1 cu ulei de lavand (26 picturi introduse &n 64 ml ulei de floarea $soarelui), are rolul de a vindeca rnile s*nger*nde, ulcere tonice, eczeme uscate, lovituri cu v*nti, contuzii dup czturi, &nepturi de insecte (*nari, albine, viespi, pduchi, pureci) 'i a mu'cturilor de 'erpi 'i animale slbatice, regenerarea pielii, alinarea durerilor 'i prurit tegumentar. "ontra &nepturilor de insecte (*nari, albine, viespi, pduchi, pureci) 'i a mu'cturilor de 'erpi 'i animale slbatice, are efecte antiinflamatoare 'i cicatrizante. asa1ul pe abdomen are efecte bune &n colici stomacali, indigestii, vome, balonri 'i diaree; $ comprese cu tinctur de lavand (744 g flori macerate &n 644 ml alcool :4<), au aciune favorabil &n contuzii, lu-aii, umflturi, v*nti, lovituri la tendoane, reumatism, gut 'i nevralgii; $ frecii cu oet aromatic obinut din flori de lavand, petale de trandafir, ment, salvie, cimbri'or 'i ienupr care se macereaz timp de 5 zile &ntr$un litru de oet din vin pentru a trata rceala, gripa 'i strile febrile; $ bi generale aromatizate, preparate cu o infuzie din 64 g flori la 7 litru ap clocotit; dup infuzare 74 minute se toarn &n apa din cada de baie av*nd aciuni calmante, reconfortante 'i revigorante &n nevroze astenice sau dup oboseal fizic 'i intelectual, dureri musculare 'i articulare 'i stri gripale. Ae asemenea, acioneaz &n combaterea debilitii la copii 'i &n fortificarea corpului la persoane slbite dup operaii chirurgicale sau dup boli grave. Bile cu levnic, bune pentru cicatrizarea rnilor. Aatorit efectelor calmante, antiseptice 'i cicatrizante, bile au aciuni deosebite &n vindecarea rnilor, arsuri u'oare, cistite, leucoree 'i alte infecii genitale. En locul infuziei din flori se poate folosi o emulsie concentrat cu ulei volatil de lavand. Bile de picioare cu tinctur de lavand se fac pe durata de 34 minute, pentru strile de stres, insomnii 'i nevroze. $ !rigaii vaginale &n caz de leucoree cu infuzie concentrat (34 g flori la 7 litru ap clocotit 'i infuzare 24 minute); $ Loionri dup ras cu tinctur concentrat (lavand ambrat); $ Ap de toalet preparat din 744 flori uscate la 7 litru alcool 84<; dac se adaug o lingur de oet alb poate fi folosit contra acneei; $ "ltirea prului dup splatul capului folosind un e-tract din 744 g flori uscate &n 644 ml alcool 34<; dup o macerare timp de 2 sptm*ni se folose'te la persoane cu alopecie, oprind cderea prului; $ .lorile proaspete sau uscate puse sub plrie combat migrenele 'i insolaiile. $ Sucul din frunze proaspete aplicat pe &nepturile de insecte sau pe mu'cturile de viper;

5. Aplicaiile lavandei n alte domenii En industria parfumurilor este utilizat uleiul eteric de lavand pentru a obine compoziii de tip fougere, cologne 'i lavand englezeasc. Ae asemenea, intr &n formulele unor produse cosmetice cum ar fi apa de colonie (cu concentraii de 2 $ 6 $ 74<), unguente, loiuni 'i deodorante. 0entru odorizare intr &n compoziia spunurilor de toalet, a detergenilor 'i &n unele preparate medicamentoase care necesit mascarea mirosurilor neplcute. En alimentaie, uleiul este folosit la aromatizarea unor buturi alcoolice (lichioruri) 'i nealcoolice, a unor dulciuri, gemuri, 1eleuri 'i &ngheate, a oeturilor 'i uleiurilor vegetale, cu condiia s nu se dep'esc doza ma-im de 4,442<. En zona 0rovence, din sudul .ranei, este renumit un amestec de condimente &n care lavanda intr alturi de tarhon, cimbru, mghiran, rozmarin 'i fenicul, fiind utilizat la prepararea unor m*ncruri din pe'te (ton, somon), carne de porc, miel, vit 'i pui sau legume (vinete, tomate, dovleac). ,fectul insecticid al florilor proaspete sau uscate de lavand, mai ales dup amestecare cu flori de sulfin &n sculee de tifon, este valorificat la combaterea moliilor din dulapuri 'i la parfumarea plcut a hainelor 'i a len1eriei. @ngerea cu ulei de lavand a lemnului de la paturile din locuine permite uciderea plo'nielor, a puricilor 'i a altor insecte duntoare. Aromatizarea 'i dezinfectarea &ncperilor se face cu a1utorul unor candele aromatizante &n care se &nclze'te uleiul eteric sau prin arderea florilor uscate pe 1ratic, plit sau re'ou. Stimuleaz pofta de m*ncare a animalelor. En medicina veterinar, uleiul se folose'te &n freciile articulaiilor dureroase ale animalelor 'i &n stimularea poftei de m*ncare, pun*nd c*teva picturi de ulei &n apa de adpare. .i-area terenurilor &n pant, cu pericol de alunecare, se poate realiza cu unele culturi de lavand, plantate paralel pe curbele de nivel, &ntruc*t sistemul radicular este foarte profund 'i menine un volum imens de pm*nt. Endeprtarea roztoarelor ('oareci 'i 'obolani) din 1urul gospodriilor rne'ti, a gra1durilor 'i a comple-elor zootehnice este posibil prin plantarea a 3$: r*nduri dense de lavand. En grdinile gospodre'ti de la sate 'i ora'e precum 'i &n parcuri, o alee de lavand aduce un cr*mpei de rai, cu parfum delicat 'i aspect decorativ atrgtor 'i rela-ant, amintind de o fil de basm. 0entru toate aceste caliti se recomand plantarea tufelor de lavand &n grupuri compacte sau &n platbande, amplasate &n lungul aleilor pentru a realiza decoruri frumoase &n tot cursul anului, chiar c*nd plantele nu sunt &n floare. Acest decor cu lavand se preteaz la numeroase combinaii av*nd &n prea1m trandafiri cu flori galbene sau portocalii sau alte plante cu flori albe sau roze. En balcoane, tufele de lavand crescute ghivece asigur o decorare permanent at*t prin flori, c*t 'i prin frunzi'ul argintiu.

VI. Descrierea condimentului

Levnica are un miros parfumat, foarte puternic. Frunzele au gust amrui, mai puternic dect al florilor.

VII. Modele de gradini care include Lavanda

Combinatii reusite. Lavanda merge bine cu trandafirii si cu plantele vivace, dar si cu gramineele. Aupa inspiratia dvs, puteti creea tonuri proprii, clasice sau moderme, ambiante dulci sau tonice. GRADINA SIC. Lavanda merge foarte bine in straturi sau plantata la umbra trandafirilor. GRADINA MODERNA. Amestecati lavanda cu gramineele. .runzele contrasteaza cu sobrietatea eleganta a tufelor sferice. GRADINA TONICA. Ain cauza culorii sale, lavanda se potriveste cu flori galbene. >arietatile violete merg de minune cu florile portocalii, cum ar fi trandafirul de !ndia sau varietati ale heleniumului. GRADINA TANDRA. Asociati alb si roz cu lavanda albastra, optand pentru trandafiri de tip vechi, cu flori sub forma de buchet. @n ansamblu frumos este obtinut prin amestecul cu 0hormium, ale carui flori panacee galben sau roz vor parea mai stralucitoare in compania tonurilor de gri ale lavandei. = planta mai putin e-igenta. PE BALCON. = tufa de lavanda intr$o glastra cu un aer provincial sau florentin face minuniJ ,-ista astazi numeroase varietati si dau rezultate e-celente in 1ardiniera. Alegeti un vas de 34 de cm, al carui volum sa fie de 7,6 $2 ori mai mare decat radacina. @n sol din materii fibroase si o treime de nisip de rau place celor mai multor specii. 0entru Lavandula stoechas adaugati o treime de sol negru. !n toate cazurile, nu le puneti in vase care nu au scurgera bunaJ DECOR de 4 anotimpuri! 0rimele lavande infloresc din mai $ daca stiti decala1ul infloririi diferitelor specii, puteti beneficia de un covor de flori pana la sfarsitul verii. Lavanda va inflori o luna intreaga si va avea un efect decorativ pentru un timp lung. .runzele sale argintii pastreaza un aspect frumos pana la inflorirea urmatoare. "hiar in plina iarna, forma lavandei si culoarea sa atrag privirile. Lavandei ii place intr$un teren le1er si uscat, fertil, mai ales calcaros. 0amantul sarac, sec, chiar arid ii placea la fel. 0lantati lavanda primavara, cand nu mai este ger. Lasati loc liber intre plante cam :4$64 cm. 0lantele asezate in continuare trebuie rarite, scotand radacinile (cele prea lungi din vase risca sa o sufoce). Aaca o plantati toamna, e nevoie de un climat bland. 0uneti deasupra terenului sol organic (2 pumni la un sir). !n cazul unui sol mai greu, aruncati niste nisip. !ntretineti inaltimea floriiJ "resterea nu este foarte rapida, ca sa aveti o tufa generoasa, asteptati 3 ani. 0entru un sol cu o calitate normala este inutil sa fertilizezi lavanda. @dati doar daca solul este cu adevarat uscat.

Bibliografie

1. Ion Munteanu - Trusa cu plante medicinal

ditura. !eres, "ucuresti #$$%

#. "uc&gra'er - !ultura plantelor valoroase rare, ditura M.(.).T. * #$$+ ,. &ttp-..natural'eaut/.ecosapiens.ro.#$$+.$+.$0.saculet-cu-lavanda