1

Intrebari posibile_examinarea cu lichide penetrante

1) Care din urmatoarele prop. fizice mai mult decat altele determina ca un penetrant sa fie de buna calitate? a) b) c) d) Vascozitatea b) tensiunea de suprafata Abilitatea de anuzire nu o singura prop. det. daca un material poate fi sau nu un bun penetrant

2) Care din datele de mai jos privind operatiile cu lumina neagra ale becului cu mercur nu sunt adevarate? a) Trebuie asteptat 5 min. ca becul sa se incalzeasca la punerea in functiune b) Lampa se opreste automat cand tensiunea scade c) Cand tensiunea variaza pe retea (5%) nu are efect asupra functionarii becului d) Daca dintr-un motiv oarecare arcul se stinge, becul nu rasp. imediat daca lampa este pe pozitie aprins atunci trebuie trecut pe pozitia oprit

2
3) Care din afirmatiile de mai jos se aplica la metoda PT? a) Metoda PT este mai putin flexibila fata de metoda cu curenti turbionali b) Metoda PT este inferioara metodei MT pt defectele de suprafata la material fero-magnetice c) Metoda PT nu detecteaza fisuri de oboseala d) Metoda PT este de preferat examinarii radiografice pentru a detecta discontinuitati de suprafata 4) Care din urmatoarele tipuri de discontinuitati nu pot fi detectate prin metoda PT? a) Laminari de suprafata b) Arsuri interne c) Fisuri de suprafata d) Cute de suprafata 5) Care din urmatoarele discontinuitati pot fi clasif. ca disc. primare de procesare, intr-un material turnat? a) Fisuri de coroziune b) Lipsa de penetrare c) porozitate d) Fisuri de oboseala 6) Care din urmatoarele disc. pot fi clasificate ca fiind la sfarsitul proc de fabricatie? a) Fisuri de trat. Termic b) Disc. de laminare c) Fisuri de coroziune d) Fisuri de oboseala 7) Care din cele de mai jos nu este un avantaj la metoda de testare PT? a) Metoda poate gasi toate tipurile de disc. b) Metoda este sinpla in principiu si usor de priceput c) Metoda este essential simpu de aplicat d) Sunt cateva limitary la marimea si forma piesei la PT

3
8) Care din urmatoarele disc. pot fi clasificate ca introduce prin functionare? a) Suprapunere b) Prelucrare mecanica c) Porozitate d)Fisuri de oboseala 9) Care din carac. piesei de examinat enum. mai jos sunt in mod normal selectate prin metoda de examinare PT? a) felul si marimea prob. b) conditiile de aplicare pe piesa c) finisarea sup. piesei d) toate de mai sus 10) Care din urmatoarele material straine pot bloca deschiderile in discontinuitati daca suprafetele pieselor nu au fost curatate corespunzator? a) Vopsea b)Nisip c) Praf d)Toate de mai sus 11) Care din urmat. Metode nu sunt recunoscute pentru curatirea suprafetelor grase de pe suprafata ce se examineaza cu lichide penetrante? a) degresare cu vapori b) curatire cu solvent c) curatire alcalina d) spalare cu apa calda 12) Cand lichidul penetrant formeaza indicatii sferice pe sup piesei, acesta indica: a) Sudura suprapusa b) Rupere la cald c) porozitate d) fisuri de oboseala

4
13) Care din urmatoarele nu este o forma in care se gasesc in mod obisnuit developantii? a)Developant umed b) Dev neapos c) ||-- uscat d) - || - de mare vascozitate 14) Care din urmat pot fi cauza unor indicatii false? a) Penetrantul sau piesa prea calde in momentul penetrarii b) Aplicare inadecvata a developantului c) Spalare excesiva d) Scame sau praf 15) Care din urmatoarele metode pt. aplicarea developantului neapos este considerate cea mai eficienta? a) in imersie b) pensulare c) tamponare d) pulverizare spray 16) Cand se foloseste penetrant cu post-emulsionare dificultatea in timpul operatiei de spalare poate reaparea cauzata de: a) cresterea presiunii de apa b) reaplicarea stratului de emulgator c) reprocesarea complete a suprafetei si folosirea unui timp de emulgare mai mare d) tamponarea piesei cu apa calda 17) Care din metodele enumerate este cea mai buna pt precuratirea piesei inaintea aplicarii penetrantului? a) degresare cu vapori b) curatire cu detergenti c) curatire cu aburi d) tamponare cu solvent

5
18) Cand se foloseste PT cu solvent, penetrantul colorat vizibil, sunt mai multe cai de a indeparta excesul de pen. De pe supr. Piesei. Care din metodele de mai jos este in gen. privita ca a da rez. mai bune? a) trimiterea solventului pe suprafata cu o anumita presiune b) stergerea cu carpa umeda apoi uscata c) stergerea cu carpa muiata in solvent apoi uscata d) stergerea cu carpa uscata dupa imbibata in solvent si in final uscata

19) Care din urmatoarele procedee de uscare este folosit in examinarea cu lichide penetrante? a) proc. de uscare este folosit pentru ca excesul de penetrant sa fie evaporat b) --||-- asigura o uscare uniforma a developantului uscat aplicat peste emulgatorul umed c)--||-- reduce timpul de penetrare d) dupa aplicarea dev. umed proc de uscare asigura o acoperire uniforma

20) Care din urmatoarele este cea mai buna cale pt ca aplicarea unui emulgator cu peria sa nu fie recomandat? a) actiunea periei amesteca emulgatorul cu penetrantul premature si neregulat , facand imposibil controlul timpului de emulsionare b) pensularea nu asigura totimpul complete acoperire a piesei, ramanand portiuni din piesadificil de spalat c) pensularea in sine nu este periculoasa dar diferite tipuri de pensule cu agenti de emulsifiere din penetrant pot contamina piesa d) rez. perierii provoaca dungi aparente in timpul inspectiei

6
21) Cand se folosesc penetranti fluorescent cu post emulsionare, durata de emulsionare ramane o parte critica, cand se determina discontinuitati putin adanci in linie, durata cea mai buna va fi: a) 10 sec b) 5 sec c) 2, 3 secunde d) se determina experimental

22) Care dintre urmatoarele date privind contaminarea mat. Pe suprafata unei piese examinate cu penetrante nu este adevarata? a) contaminarea poate fi o stare ce ataca penetrantul si reduce fluorescent ori culoarea penetrantului b) contamin. Poate fi de asa natura ca acestea reduc sau chiar opresc actiunea capilara a penetrantului c) --||-- poate retine penetrantul si creste sensibilitatea inspectiei d) --||-- poate infunda complet fisura si opreste intrarea penetrantului

23) Care din urmatoarele nu este o buna practica in examin PT? a) aplicarea emulgatorului prin imersie b) aplicarea develop. prin pulverizarea piesei c) curatarea penet. cu apa prin pulverizare cu apa d) aplicarea emulgatorului cu pensula

7
24) Cand se folos. examin PT pt. discontinuitati putin adanci utilizand penetrant cu post emulsionare, timpul de emulsionare va fi atat de mare ca: a) sa se amestece emulgatorul numai cu excesul de pen. de pe supr. b) sa se amestece emulgatorul cu excesul de penetrant de pe sup. si din discontinuitati c) sa se amestece emulgatorul cu penetrantul din disc. d) sa permita emulgatorului sa usuce pudra alba 25) Care din urmatoarele carac. sunt normal luate in considerare cand se allege un tip de pen. pt o examinare? a) punctual de imflamabilitate b) carac. de curatitre a penetrantului c) pretul de cost d) toate cele de mai sus 26) Care din urmat disc. se gasesc in executia unei suduri? a) suprapunere b) cute c) lipsa de topire d) retasura 27) Care din urmat. disc. se gasesc in capatul pieselor turnate? a) Lipsa de patrundere b) nepatrundere c) laminare d) retasuri

8
28) Care din urmatoarele disc. se gasesc intr-o bara roluita? a) retasura b) basicare c) suprapunere d) lipsa de topire 29) Care din urmatoarele disc se regasesc intr-o table roluita? a) laminari b) retasura c) suprapunere d) sant marginal 30) Care din urmatorii contaminanti pot afecta calitatea unui penetrant? a) acid b) apa c) saruri d) toate de mai sus 31) Care din urmatoarele este o disc. ce se gaseste intr-un forjat? a) retasura b)suprapunere c) rupere la rece d) penetrare insuficienta 32) Care din urmatoarele este un avantaj al lichidelor penetrante fluorescente fata de cele colorat vizibile. a) La insp. poate fi pus in evident bine in zonele bine luminate b) Micile indicatii sunt mai usor de vazut c) Poate fi folosit acolo unde contactul cu apa este interzis d) Mai putin sensibil la contaminarea discontinuitatilor 33) Care din urmatoarele este un avantaj al penetr. colorati fata de cei flu.? a) Indicatiile mici sunt mai usor de vazut b) poate fi folosit pe suprafete cromate c) formeaza mai putin contrast de fond pe supraf. rugoase d) nu necesita iluminat special

9
34) Care din urmatoarele reguli nu sunt adevarat? a) sablarea cu nisip nu este recomandata ca metoda pt examin PT b) nu este necesar a curate un strat de ulei de pe suprafata piesei inainte de PT deoarece penetrantul are in constituienti ulei c) degresarea cu vapori este o metoda buna pt. curatarea suprafetelor de ulei cand se va face PT d) vor fi necesari stabilizatori de tensiune pt. lumina neagra cand sursa de tensiune are fluctuatii 35) Care din urmatoarele sunt in gen. acceptate ca precautii impuse cand se folos. penetrantul spalabil cu apa? a) a fi sigur ca piesa este spalata in intregime la spalare b) a evita o spalare excesiva a piesei c) a evita o aplicare de emulgator 36) Care din urmatoarele sunt in general acceptate ca cea mai importanta precautie cand se foloseste metoda de examinare PT spalabil cu solvent? a) nu se aplica o excesiva cantitate de solvent b) nu se aplica o excesiva cantitate de solvent d) a fi sigur ca folosirea luminii a determinat daca excesul de penetrant a fost curatat de peste tot 37) Cat timp trebuie ca piesa sa fie acoperita cu pen. inainte ca sa inceapa procesul de curatire intermediara? a) acesta depinde de tipul de penetrant utilizat, de tipul materialului, de abilitatea dorita si de tipul disc. ce trebuie identificate b) de atunci cand penetrantul a patruns in disc. in toate partile, proc. de curatire poate fi pornit pe cat posibil dup ace penetrantul a fost aplicat c) 3 minute d) 10 minute 38) Care din urmatorii factori va afecta rezolutia indicatiilor date de penetrant? a) sensibilitatea penetrantului folosit b) conditiile de suprafata a piesei c) temperature piesei si/sau a penetrantului d) toete cele de mai sus

10
39) Cand se foloseste developant uscat operatia de uscare este performanta: a) imediat dupa curatirea excesului de penetrant b) inaintea pasului de inspectie c) in intregime d) toete de mai sus 40) Care din urmat. metode de lucru cu penetrant normal nu au nevoie de sursa de electricitate pt a efectua examinarea ? a) metoda cu fluorescent lavabil cu apa b) metoda cu agent emulsificator, penetrant fluorescent c) metoda cu lichid penetrant colorat vizibil d) nici o metoda nu necesita sursa de electricitate 41) Care din urmatoarele tipuri de penetranti sunt cu cea mai mica sensibilitate? a) spalabil cu apa( vizibil la lumina zilei) b) spalabil cu solvent (--||--) c) spalabil cu apa( fluorescent) d) cu post emulsionare( vizibil la lumina zilei) 42) Care din urmatoarele conditii va afecta intrarea penetrantului in fisuri sau in alte defecte de suprafata? a) conditiile suprafetei piesei ce se examineaza b) conductivitatea piesei ce se examineaza c) duritatea piesei ce se examineaza d) culoarea penetrantului 43) Care din urmatoarele discontinuitati pot fi descoperite prin metoda de examinare PT? a) oincluziune interna b) o fisura sub suprafat c) o fisura de suprafata d) niciuna de mai sus

11
44) Care din urmat. met. nu este in gener. acceptata pt curatarea inainte de examin cu penetr.? a) curatirea alcalina b) perie de sarma c) solvent lichid d) degresare cu vapori 45) Care din urmatoarele nu este o baza de inspectie principal la toate metodele de penetrant aplicat? a) penetrantul trebuie sa intre in disc. pe rand pt. a forma o indicatie b) indicatiile stralucesc cand sunt laminate cu lumina neagra c) daca penetrantul este spalat dintr-o disc. indicatia acelei disc. nu se va forma d) timpul lung de penetrare este cerut pt. discontinuitatile mici 46) Care din urmatoarele disc. sunt cel mai mult inproprii tehnicii de spalare? a) suprapunere la forjare b) timp de penetrare(dwel time) c) timp de drenare d) timp de asteptare 47) Care din urmatoarele principia nu se aplica la developantii folositi pe tipul inspectiei? a) Develop. au in mod normal o inalta fluorescenta b) develop. ofera un contrast de fond in timpul inspectiei c) develop absorb penetrantul ce a ramas in disc. dupa operatia de spalare d) develop pot fi atat uscati cat si umezi 48) Ce trebuie stiut cand se utilizeaza un developant uscat? a) Un strat gros de developant este mai bun decat un strat subtire pt a observa fisuri foarte fine b) aerul comprimat va fi folosit pt. a indeparta excesul de developant c) developantul negru va avea un contrast mai bun decat cel alb d) un strat subtire de developant este mai bun decat un strat gros pt. a vedea fisurile foarte fine

12
49) Cel mai comun mod de contaminare a lichidelor pen. fluorescente este: a) detergent pt curatire b) ulei c) apa d) impuritati metalice 50) Contaminarea penet. lavabil cu apa printr-o crestere excesiva de apa va : a) reduce calitatea de penetrare b) afecta calitatea de spalare a penetrantului c) si a) si b) sunt rasp. corecte d) nici a) nici b) nu sunt corecte 51) Cum se face uscarea piesei? a) piesa este uscata la temperature camerei b) piesa este normal uscata prin circulatie c) piesa poate fi uscata prin aer fortat 52) Developantul participa la detectarea penetrantului retinut de discontinuitati prin: a) procesul de curatire finala b) procesul de emulsificare c) procesul de absorbtie d) procesul de uscare 53) Developantul participa la detectarea penetr. colorat vizibil prin: a) furnizarea unei suprafete curate b) furnizarea unui contrast cu fondul c) furnizarea unei suprafete uscate d) emulgarea prin iesit afara 54) De ce nu este bines a privesti direct in lampa de lumina neagra? a) poate cauza distrugerea permanenta a ochilor b) este posibila o intunecare a vederii pt. persoana care priveste lampa o perioada scurta de timp c) poate avea orbire totala, temporara d) niciuna de mai sus

13
55) Functia emulgatorului la metoda penetrantului cu post emulsionare este: a) conduce mai rapid penetrantul in adancime la fisurile inguste b) reactioneaza cu penetrantul de pe suprafata pt. a-l face penetrant lavabil cu apa c) mareste fluorescent colorata sau pigmentul penetrant d) postemulsionarea asigura acoperirea cu un developant uscat ce poate sa a dere 56) Imaginea unei discontinuitati rosu pe fond alb de obicei se vede bine cand: a) se foloseste developant uscat b) este folos. penetrant vizibil c) este fol. penetr. fluorescent cu post emulsionare d) este folosit penet. umed 57) Indicatia de penetrant pt. o rupere la rece pe suprafata unui turnat va fi a) o indicatie mare umflata b) -||- adanca rugoasa c) -||- mica ascunsa d) o linie punctata subtire sau continua 58) Indicatiile de penetrant pentru o suprapunere la un forjat normal va fi: a) o linie punctata b) o linie continua c)o linie ascunsa d) o indicatie rotunda sau aproape rotunda 59) Insuficienta spalare a lichidului penetrant fluorescent va rezulta din: a) asperitatile coroziunii de suprafata b) dificultatea de aplicare a developantului c) excesiva sugere a penetrantului d) excesiva fuorescenta a fondului

14
60) La examinarea aliajelor de titan mat. folosite in sist. de penetrare nu trebuie sa contina constituienti ca: a) agent fluorescent b) carbon sau ulei c) solvent halogeni d) emulgatori sau ulei 61) La examinarea PT care faza din process necesita cea mai mare experienta din partea operatorului? a) curatirea b) stabilirea timpului de emulsificare c) interpretarea rezultatelor d) curatirea penetrantului 62) La inspectia PT nu se pot determina: a) porozitatea de suprafata b) fisurile de suprafata c) cavitatile interne d) suprapunere la forjare 63) Lipsa unei curatiri complete de mat. acid de pe supr. piesei inainte de a aplica penetrantul fluorescent conduce la: a) penetrantul pateaza piesa b) necesita un timp dublu de penetrare c) descrestere in fluorescent a penetrantului d) toate de mai sus 64) Materialul fluorescent folosit in penetrantii fluorescent raspund mult mai active la energia radiate ce are lungimea de unda de aproximativ: a) 7000 angstroem b) 250 kv c) 3650 angstroem d) 100 candeli

15
65) Materialul ce se aplica peste un strat subtire de penetrant pe suprafata piesei care se amesteca cu penetrant si numai asa poate fi spalabil cu apa este: a) un agent emulgator b) penetrant c) developant d)un izomer 66) Metoda generala acceptata pentru curatirea excesului de penetrant lavabil cu apa este: a) scufundarea repetata a piesei de examinat in solvent b) spalarea piesei in apa calda cu detergent c) suflarea excesului de penetrant de pe suprafata piesei cu aer comprim d) stergerea si curatirea cu atentie a piesei de examinat cu o carpa inmuiata in solvent 67) O metoda comuna folosita pt a det. performantele unui penetrant este: a) det. vascozitatii penetrantului b) masurarea umectabilitatii penetrantului c) compararea pe un etalon cu doua sectiuni cu fisuri artificiale d) toate de mai sus 68) O importanta diferenta intre penet. ce nu este lavabil cu apa sic el lavabil cu apa este: a) penet. ce nu este lavabil cu apa se curate mult mai repede b) culoarea celor doi este diferita c) vascozitatea celor doi penetranti este diferita d) penetrantul lavabil cu apa contine un emulgator, cel ce nu este lavabil cu apa nu are emulgator 69) O serioasa pierdere de apa din developantul umed amestecat sau cu o excesiva concentratie de developant pudra poate cauza: a) pierdere a fluorescentei in timpul operatiei de inspectie b) indicatii nerelevante c) fisurarea acoperirii de developant in timpul op. de insp. d) niciuna de mai sus

16
70) Penetrantii lavabili cu apa difera de penetr. cu post emulsionare in privinta apei de spalare: a) pot fi folositi numai pentru testare aluminiu b) nu necesita spalare pe suprafata inaintea developarii c) au la baza sapun d) nu necesita la aplicare un emulgator inainte de spalare 71) Penetrantul vizibil poate fi aplicat a) cu pensula b) sprai c) tamponare d) toate cele de mai sus 72) Penetrantii pot fi clasibicati sau impartiti prin metoda de curatire a excesului de penetrant. Care din urmatoarele este o corecta clasa de clasificare? a) curatire cu nesolvent b) degresare cu vapori c) curatire cu peria d) spalabil cu apa 73) Piesele din aliaje de Al examinate prin metoda PT vor fi intens curatate deoarece: a) acidul din penetrant poate prod. o coroziune puternica b) continutul alcalin al developantului umed poate prod. coroziuni functiforme c) rezidul toxic de pe suprafata oiesei va afecta aplic. vopselei pe aliajele Al d) reactiile chimice dintre penetr. si aluminiu pot cauza incendiu 74) Prin degresare cu vapori pot fi curatite de pe suprafata piesei: a) uleiul b) vopseaua c) acoperirile cu fosfat d)oxizii

17
75) Propunerea de a folosi developant la verificarea piesei este pentru a: a) Permite penetrarea penetrantului b) absorbi rezidul de emulgator c) absorbi penetrantul din discontinuitati si asig. unui contrast de fond d) contribuie la uscarea suprafetei pt. o observare mai buna 76) Rezidul de penetrant poate fi antrenat sub bride, splituri, nituri, etc. Care din urmatoarele este reactia pe care o pot cauza aceste reziduri? a) structura intrerupta b) fisuri de oboseala c) intreruperea vopsirii d) coroziunea provocata prin atacul acestor reziduri 77) Termenul folosit pentru a descrie actiunea unui developant in a atrage penetrantul din discontinuitati pentru a evidential penetrantul absorbit si a creste contrastul si sensibilitatea este cunoscut ca: a) sugere b) actiune capilara c) concentrare d) atractie 78) Termenul folosit pentru a define perioada de timp in care piesa de examinat este acoperita cu penetrant este: a) timp de sugere b) timp de penetrare( dweel time) c) timp de drenare d) timp de asteptare 79)Tipul de emulsionare este: a) important dar nu este normal critic b) timpul necesar pentru a spala emulgatorul si excesul de penetrant c) este extreme de important si el influenteaza in mare masura rez. examinarii d) va fi atat de lung incat sa fie economic si practice

18
80) Timpul de developare depinde de: a) tipul de penetrant folosit b) tipul de developand si tipul de discontinuitati ce se cauta c) temperature materialului testat d) toate de mai sus 81) Unul din urmatoarele principia este incorrect folosit la un bloc cu fisuri pentru: a) a stabili variant standard a marimii unei fisuri care poate fi reprodusa daca se doreste b) a determina relatia de sensibilitate relative a doi penetranti diferiti c) a determina daca penetrantul a pierdut sau si-a redus stralucirea sau fluorescent prin contaminare d) a determina gradul sau metoda de curatare necesara pt a curati penetrantul de pe suprafata fara a fi curatat din fisuri 82) Viteza cu care un penetrant se prelinge pe suprafata defectului este influentata in cea mai mare masura de: a) densitate b) tensiunea de suprafata si calitatea de umectare c) vascozitate d) greutatea relativa