Decebal

REGATUL DAC
NSCUNAREA LUI DECEBAL

n iarna anilor
85 / 86 Duras
organizeaz o
incursiune la sud de
Dunre, care se
ncheie cu efecte
deosebit de
pguboase pentru
romani.
DURAS
NSCUNAREA LUI DECEBAL
mpratul Domiian
decide organizarea
unei expediii de
pedeaps. n aceste
condiii vrstnicul
Duras i cedeaz
tronul tnrului
Diurpaneus.
DOMIIAN
(81 - 96)
DIURPANEUS DECEBAL

Era uimitor n ntocmirea
planurilor de rzboi i n
realizarea lor, priceput n
alegerea momentului celui
mai potrivit pentru atac ori
pentru retragere, meter n a
ntinde curse,ager n lupt,
tiind deopotriv s
foloseasc o biruin i s
ias cu bine dintr-o
nfrngere,drept care mult
vreme a fost pentru romani
un adversar de temut.
(DIO CASSIUS ISTORIA
ROMAN)
(87 106)
ORGANIZAREA STATULUI DAC
Reface unitatea
statului dac;
Statul are o
suprafa mai
restrns, dar
este mai bine
organizat

Decebal dispune
de un aparat
birocratic mai
numeros i mai
eficient.

CETATEA BLIDARU
Armat bine
organizat,
ulterior dotat
cu arme de
provenien
roman.

CONFLICTELE CU ROMANII
n anul 87 are loc
expediia roman,
condus de Cornelius
Fuscus.
Confruntarea militar
se ncheie cu o
strlucit victorie a
dacilor. Cornelius
Fuscus moare pe
cmpul de lupt. Sunt
capturate stindarde
ale romanilor
n anul 88
Domiian
trimite o nou
armat,
condus de
generalul
Tettius
Iulianus.
Btlia s-a
desfurat la
Tapae iar dacii
sunt nfrni
Pacea dintre Domiian i Decebal se ncheie n anul
89.
nvins i pus pe fug de marcomani, Domiian a
pornit grabnic o solie la Decebal, regele dacilor,
ndemnndu-l s ncheie un tratat pe care el
[Domiian] l refuzase mai nainte, dei [regele] i-l
ceruse adesea. Decebal primi propunerea de pace
(cci era la mare strmtoare) darn u a vrut s vin el
insui s stea de vorb cu Domiian, ci l-a trimis pe
Diegis
( DIO CASSIUS ISTORIA ROMAN)
PACEA DIN ANUL 89
PREVEDERI:
Decebal devine client al
Romei;
Domiian se oblig s
trimit n Dacia bani,
meteri i instructori
militari pentru dotarea
armatei geto-dace.
Decebal va utiliza n
favoarea sa clauzele
acestui tratat de pace.
Moartea lui Domiian i,
mai ales, venirea lui
Traian (97 117) la
conducerea Imperiului
Roman schimb radical
natura raporturilor
daco-romane. TRAIAN

Traian i propune s
cucereasc Dacia.
(97-117)
MOTIVELE CUCERIRII DACIEI
Bogiile
Daciei, n
special
resursele
de aur;

Poziia
strategic
a Daciei;

Atacurile
dacilor erau
surs de
instabilitate, de
nesiguran a
stpnirii
romane n
Balcani.

Dup ce zbovi un timp la Roma,
Traian porni cu oaste mpotriva dacilor.
Cugeta la cele svrite de acetia i
era copleit cnd se gndea la sumele
de bani pe care romanii trebuie s le
plteasc n fiecare an. Vedea apoi c
puterea i ngmfarea dacilor sporesc
necontenit.
(DIO CASSIUS ISTORIA ROMAN)
RZBOIUL DINTRE ANII 101 102
Grosul otirii
romane ptrunde n
Dacia pe la Drobeta,
nainteaz prin
Banat, unde
intmpin o
rezisten relativ
slab, i se
ndreapt spre
Munii Ortiei.
Principala btlie s-
a dat la Tapae iar
dacii sunt infrni.
Trupele romane se
ndreapt spre
Costeti.
Decebal solicit
ncetarea
ostilitilor.
n iarna dintre anii
101-102 Decebal
ncalc armistiiul i
pornete o expediie
de-a lungul Dunrii,
atacnd
garnizoanele
romane situate n
sudul acesteia.
Campania se ncheie
dezastruos pentru
Decebal, care e nevoit
s-i recunoasc din
nou nfrngerea.
Victoria obinut de
romani a fost
imortalizat prin
Tropaeum Traiani,
monument ridicat n
anul 109 la Adamclisi.
n primvar romanii
reiau naintarea,
atac cetatea
Costeti i obin o
nou victorie.
Pentru a preveni
naintarea spre
capitala statului,
Decebal cere pace.
Pacea ncheiat n 102 este foarte
mpovrtoare. Decebal este obligat:
S accepte garnizoane romane pe teritoriul
Daciei (Banat, Oltenia etc.);
S drme zidurile de aprare ale cetilor;
S restituie armele, mainile de rzboi,
meterii i instructorii militari romani;
S nu primeasc refugiai din imperiu;
S duc o politic extern favorabil
romanilor.


RZBOIUL DINTRE ANII 105-106
Decebal ncepe s
ncalce prevderile
tratatului de pace
ncheiat n anul 102.
Pe de alt parte,
Traian, urmrind
reluarea ostilitilor, i-a
dat dispoziie lui
Apollodor din Damasc
s construiasc podul
peste Dunre de la
Drobeta.
n anul 105 ostilitile
sunt reluate.

Deplasarea
romanilor n
spaiul Daciei s-a
realizat cu
relativ uurin.
Btlia de la
Costeti se
ncheie cu
distrugerea
cetii de ctre
romani.
Asedierea
Sarmizegetusei
s-a realizat cu
dificultate.
Rezistena
dacilor a fost
redutabil.
Decebal reuete s
se refugieze din
cetate i s se
retrag n muni
pentru a veni cu
ntriri. Traian l
pune sub urmrire.
Pentru a nu cdea
viu n minile
romanilor, Decebal
hotrte s se
sinucid.
SFRITUL STATULUI DAC
Dup cderea
Sarmizegetusei i
nfrngerea
ultimelor
rezistene ale
dacilor, o buna
parte a Daciei este
transformat n
provincie roman
( 11 august 106).

Decebal

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Decebal

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Decebal

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

REGATUL DAC

NSCUNAREA LUI DECEBAL

S-ar putea să vă placă și