Poezii
Poezii
Poezii
Toamna in Moldova
poezie de Petru Carare
Avem o ar de poveste...
Farmecul e-n lumea ei.
Vntu-adie spre ferestre
Aroma silvic de tei.
O, Moldov, ar-mam,
Tu eti scumpul meu meleag
Simt mereu: un dor m cheam,
Ateptndu-m n prag.
Moldova mea ar de vise,
Pmntul meu tu, plai cretin,
Faa ta-i spre cer deschis,
Precum faa unui crin.
Ruri vii cu ap lin,
Codri seculari, gigani...
Ce bolt cald i senin
Peste corpul tu nali!
Apele-i, ce curg alene
Pn-n zori cu glas de zeu,
Parc-s sngele din vene,
Care trec prin corpul tu
i codrul chiar, cu frunza-i deas..
De-asculi n noapte oapta lui,
O alt vorb mai aleas
i neleapt parc nu-i.
i soarele e mai fierbinte,
i norii par mai azurii.
i dragostea cea de printe
E mai aproape de copii.
i totu-aici aa-i de bine,
C nici s crezi nu e uor
Pn i zilele-s mai pline
i chiar mai lungi n felul lor