Criteriile sunt universale iar aplicarea lor necesitadaptarea la particularittile culturale si condiiile

economice locale.

la modulul cercetare in nursing - (1) metode de cercetare

CERCETARE IN NURSING

Importana stiintific sau social

O cercetare medical este etic dac evaluarea diagnosticului, interventiei terapeutice sau a teoriei
conduc la ameliorarea strii de sntate a individului.
Ea cuprinde studii etiologice, patogenetice, epidemiologice, testeaz ipoteze care elucideaz
morfologia sau fiziologia sistemelor biologice, chiar
dac nu au aplicabilitate imediat. Unele cercetri compar studii clinice diferite n aceleasi conditii
de investigare pentru a stabili dac implementarea cercetrii are valoare stiintific, nu expune la
pericole
iar subiectii i nteleg necesitatea social.

Promovarea sanatatii si educatia pentru sanatate

este procesul care ofera individului si colectivitatiilor posibilitatea de a mari controlul asupra
determinantilor sanatatii si prin aceasta si posibilitatea de a-si ameliora sanatatea
promovarea sanatatii reprezinta
un concept unificator pentru cei ce recunosc necesitatea schimbarii stilului si conditiilor de viata
o strategie de mediere intre indivizi si mediu
o strategie noua in domeniul sanatatii si al serviciilor sociale
principiile promovarii sanatatii
promovarea sanatatii lucreaza cu oameni pentru oameni
este un proces ce se desfasoara in cadrul comunitatii locale
se adreseaza cu precadere cauzelor subiacente sanatatii
se adreseaza atit individului cit si mediului inconjurator
scoate in evidenta laturile pozitive ale sanatatii
implica si cuprinde toate sectoarele societatii
implicarea intregii populatii la apararea propiei sanatati
dezvoltarea capacitatii individului de a influienta , in cunostiinta de cauza factorii determinanti ai
sanatatii
modificarea mediului pentru a intarii factorii ce favorizeaza un stil de viata sanatos
educatia pentru sanatate
se poate defini ca fiind un sistem ce include constiinta starii de sanatate, procesul de
predare/invatare, participare
populatia trebuie sa participe inmod activ si constient la rezolvarea problemelor de sanatate publica
face parte din viata culturala a fiecarei tari

Validitatea stiintific
Validitatea stiinific este asigurat de numrul subiectilor, de metodele de cercetare si de analiza
statistic a rezultatelor. O cercetare medical necesit un lot semnificativ de subiecti care s poat
atesta valoarea rezultatelor si s fie comparabile n metaanalize cu alte studii. Un lot mic nu justific
expunerea subiecilor, chiar dac riscurile sunt minore. n cercetarea terapeutic se impune un lot nul
cu placebo, echilibrat numeric iar alegerea subiectilor s tin seam de medicaia primit anterior.
Metodele de investigaie s fie neinvazive, fiabile, s recurg la analize, teste si aparatur
performant care s nu expun subiecii la riscuri. Rezultatele cercetrii sunt valide dac sunt
confirmate de analize statistice.
Selectarea cazurilor
Selecta cazurilor trebuie s fie satisfctoare, s rspund strict obiectivelor cercetrii pentru ca
rezultatele s fie generalizabile. n protocolul de cercetare se specific strategiile de recrutare,
criteriile
de nrolare, dar si criteriile de excludere. n selectarea cazurilor se are n vedere minimalizarea
riscurilor si sporirea beneficiilor subiecilor si societtii. n principiu, loturile de studiu trebuie s fie
egale numeric, similare n privinta beneficiilor si inconvenientelor cooperrii sociale. Cercetrile
terapeutice umane sunt precedate de cercetri la animale
iar studiile la copil urmeaz dup studiile la adult.
Potrivit specificului terapiei, selectarea lotului ine seama de vrsta si sexul subiecilor . Copilul este
vulnerabil n cercetarea stiintific, nu poate fi exclus de la beneficiile cercetrii dar trebuie protejat de
riscurile ei .

Metode de cercetare
Criteriile etice ale cercetrii sunt: importanta pentru sntate, validitatea stiintific, selectarea
cazurilor, relaia favorabil risc-beneficiu, controlul independent, consimtmntul si respectul fat de
subiecti. Confidentialitatea este important n protectia subiectilor. Cercetarea este avizat de
Comitetul de etic.
INTRODUCERE

Relatia favorabil risc beneficiu

Relatia risc beneficiu favorabil presupune ca beneficiul s depseasc riscul.
Ei clasific riscurile n cercetarea stiintific ca:
minime: observatia, msurtorile antropometrice,
colectarea unei probe de urin sau snge n cursul tratamentului;
mici: emotiile, punciile venoase, administrrile parenterale medicamentoase;
mari: biopsiile hepatice, pulmonare, punctiile arteriale, cateterismul cardiac care se fac pentru
stabilirea diagnosticului, iar cercetarea vizeaz
tratamentul copilului .
Riscurile cercetrii cuprind si excluderea pe parcurs a unor subieci prin abandon, mbolnvire sau
schimbarea domiciliului, care mresc costul si
micsoreaz beneficiul.

Cercetrile biomedicale dateaz din secolul XIX, initial efectundu-se la animale si apoi au trecut la
om. Primele cercetri umane s-au nscut din nevoia stringent de rezolvare a unor cazuri disperate de
intoxicati sau boli infectioase care trebuiau urgent tratate iar individul era concomitent pacient si
subiect de cercetare. Cercetrile stiintifice medicale
au evoluat de la experimentarea unor vaccinuri la cercetrile terapeutice, fiziopatologice si genetice,
care au generat aprige controverse mergnd pn la prohibitia unor cercetri terapeutice. Astfel a
devenit necesar stabilirea unor norme orientative de conduit etic pentru protectia subiectilor
cercetrii.
CRITERIILE DE APRECIERE A ETICII CERCETRII
n vederea avizrii implementrii unei cercetri s-au delimitat 7 criterii care reprezint standardele
etice specifice pentru o cercetarea clinic. Ele reflect onestitatea si responsabilitatea cercettorilor.

Principiile generale ale cercetarii in nursing

Ingrijirea are ca scop promovarea sanatatii

Abordare a ingrijirilor pluridisciplinara si interdisciplinara
MEIM : Utility
Activitate de ingrijiri care nu poate fi masurata
Mijloace calculate in functie de numarul de paturi
Rolul personalului mediu:executarea si competentele tehnice
Contabilizarea activitatilor de ingrijiri
Mijloace centrate pe nevoile pacientilor
Rolul personalului: rol de executare si demers clinic, demers de ingrijiri,
coordonare
MEIM : concluzii
Instrument de masurare mai precis
Nu este convertit in timp
Trebuie facuta validarea internationala a EIC
Calitatea tehnica a instrumentului este foarte buna
Ofera un bun potential de exploatare
Se bazeaza pe ingrijiri efectuate, insa care au fost considerate necesare de la inceput
Consuma putin din timpul personalului mediu
PRN(PCN) : Prezentarea instrumentului
Projet Recherche Nursing( PRN)/Proiect de Cercetare in Nursing(PCN), sub licenta creat de catre
Charles Tilquin, Canada
Instrument de Masurare a Volumului de Ingrijiri
Necesare pentru un Client timp de 24h
Cuvinte cheie :
ingrijiri necesare
durata 24h
Metoda bazata pe ingrijirile necesare
Metoda bazata pe un MCSI
Ingrijiri curative, preventive, paliative considerate
Ingrijiri - initiativa proprie sau ingrijiri delegate considerate
Alte activitati de ingrijiri considerate
Aplicarea in intregul spital
Aplicarea in intreaga unitate ( Rea, Psihiatrie, Pediatrie ..)
Limba franceza si germana
Varsta peste 30 de ani
Aplicata in Europa
Costul PRN (PCN)
Plata licentei pentru fiecare pat
Formare
Sistem informational sau hartie pentru codificare 30-40 de dosare pe zi sau 12 -16 minute per dosar
in cazul unei asistente medicale
PRN(PCN) 5 minute per dosar in cazul unei echipe /zi
Concluzie
PRN (PCN) este un instrument care permite atribuirea unei valori activitatii de ingrijiri
Permite o transparenta nationala si interna a nevoilor
Permite o gestionare nationala a efectivelor
Ingrijirile necesare necesita validare
Instrument cu orientare bugetara si profesionala
Instrument precis care permite o anumita acuratete (finete) in interpretare.
Concluzie 2

a. tipuri de studii
- observationale folosesc fenomenele existente in incercarea de a intelege aspecte ale
sanatatii sau ale bolii
- experimentale testeaza efectul unor interventii asupra unui anumit aspect al sanatatii sau
al bolii
b. scopul este de a asigura progresul cunostiitelor referitoare la boala si sanatate
- obiectivele pot fi
evaluarea starii de sanatate
cercetarea istoriei naturale a boliilor
analiza proceselor de luare a deciziei clinice
determinarea si evaluarea rezultatelor tratamentului
identificarea si evaluarea factorilor de risc
c.principiile de proiectare a unui studiu
caracteristicile studiului
trebuie sa includa
stabilirea tipului de studiu care va fi folosit
stabilirea manierei in care studiul va fi condus
punctele forte si limitele
fiecare studiu are anumite puncte forte si anumite puncte slabe bine definite
metodele folosite in cadrul unui studiu pentru selectia si tratamentul subiectilor, colectarea datelor,
analiza acestora
consideratii metodologice majore
selectia subiectiilor
colectarea datelor
analiza statica
alte consideratii
limitele studiului
resursele care sunt disponibile
constrigerile etice impuse
populatia care in limite rezonabile se asteapta sa participe la studiu
costurile si riscurile care trebuie luate in considerare
d. principii folosite in evaluarea datelor studiului- eficacitate- eficienta
- increderea siguranta- validitate- cauzalitate- eroare sistematica- sensibilitate- specificitate
Instrumente de evaluare ale ingrijirilor
Masurarea activitatii de ingrijire pe baza unui model restrans pentru a fi operational
Recunoasterea si valorizarea productiei de ingrijiri
Asigurarea posibilitatii de a descrie ingrijirile efectuate
Gestionarea departamentului de ingrijiri pe baza informatiilor obtinute
- definitii MEIM
M = Memoire (Memoriu) : posibilitatea de a descrie ingrijirile, cunostintele dobandite,
competentele, profesionalismul
E= Ecriture (Scris) : asigurarea perenitatii, existenta unui limbaj comun, martor al evolutiei
I = Infirmiere (Ingrijiri): activitatea de ingrijiri acordate de personalul mediu, conform legii
M = Modelisee Model : conform unui consens prin care toata lumea este de acord
MEIM : concepte de referinta
Personalizarea ingrijirilor
Persoana ingrijita este actorul propriului proiect de sanatate
Ingrijirea sanatatii are in vedere dimensiunile bio-psiho-sociale

Instrument flexibil pentru audit sau continuu

Instrument care permite masurarea a ceea ce este necesar (cuvenit) si a ceea ce este efectuat(dat)
Instrument care a fost reevaluat pe plan international
Evaluarea Organizarii Ingrijirilor :
Vizeaza calitatea organizarii unitatilor de ingrijiri
Abordarea organizarii ingrijirilor in globalitatea sa
Evidentierea aspectelor pozitive care trebuie mentinute
Identificarea aspectelor care trebuie imbunatatite
Avantajul IEQOUS (IECOUI)
Se adreseaza ingrijirilor indirecte: fara ca persoana ingrijita sa fie prezenta
Reprezinta elementele necesare pentru realizarea ingrijirilor directe
Postulatul IEQOUS (IECOUI)
Postulat : cresterea calitatii organizarii unitatii face parte dintre activitatile asistentei sefe, care aplica
metode si mijloace de control cu privire la
resursele unitatii, urmate de actiuni corective.
Obiectul IEQOUS (IECOUI)
Compararea procesului de organizare a UI(unitatii de ingrijiri)
Analizarea pe baza de norme si criterii aceptate
de catre personalul mediu si pacienti, a nevoilor unitatii
Evidentierea aspectelor structurale care influenteaza direct sau indirect calitatea ingrijirilor
Utilizarea IEQOUS (IECOUI)
La nivelul intregului spital sau doar al unor unitati
Optica este ameliorarea calitatii si nu controlul
Nu se aplica in unitati medico-tehnice
Tablou de bord pentru gestionarea unitatii de ingrijiri 1
Suport care sa-l ajute pe responsabil sa-si piloteze unitatea
Permite asigurarea ca functionarea unitatii este optima
Permite analizarea functionarii propriei zone de responsabilitate
Compus din indicatori care trebuie supravegheati
Tablou de bord pentru gestionarea unitatii de ingrijiri 2
Indicatori specifici unitatii
Indicatori globali apartinand mediului ambiant al unitatii
Indicatori curenti, cotidieni, operationali
Indicatori strategici pe termen mediu si lung
Concluzie
Tinerea sub control sau autogestionarea unitatii de ingrijiri necesita pilotarea bazata pe un tablou de
bord
Organizarea ingrijirilor influenteaza volumul de munca si volumul de ingrijiri
Numai masurarea volumului de ingrijiri nu este suficienta
Scopul Proiectului-pilot

- masurarea volumului de ingrijiri acordate de catre personalul mediu pacientilor ingrijiti la nivelul a
5 sectii (din 2 spitale diferite) folosind instrumentul SIIPS determinarea profilului sectiilor in functie
de structura ingrijirilor (ingrijiri de baza, ingrijiri tehnice, ingrijiri de relationare si educative) si de
intensitatea ingrijirilor
- masurarea activitatilor aferente ingrijirilor (AAI) efectuate
de personalul mediu prevederea efectivelor necesare pentru acordarea ingrijirilor pacientilor
spitalizati in functie de volumul de
munca determinat
Instrumentul SIIPS
Metoda consta in determinarea unui indicator al ingrijirilor directe acordate de personalul mediu, care
ofera o apreciere globala si sintetica a ingrijirilor din timpul spitalizarii pacientului, plecand de la
nevoia de ingrijiri in cazul acelui pacient
Metodologia SIIPS: avantaje pentru spital
Pune la dispozitie informatii pentru:
- tabloul de bord (sinteza activitatii si evolutia in timp)
- decizia in caz de restructurari
- analiza performantei (organizare, productivitate)
- sistemul informational (calculul costurilor)
- compararea UF intre ele
Dotarea cu personal in Romania depinde deopotriva de:
- nevoia de ingrijiri a pacientului (varsta, patologie, etc.)
- arhitectura si de structura sectiei/spitalului (toaleta in camera,
informatizarea unor functii,etc.) 4 din cele 5 sectii participante la Proiectul-pilot au nevoie de mai
mult personal criteriile actuale de normare cu personal par sa nu fie fundamentate de o baza reala
Nivel strategic
Adoptarea unor criterii de alocare a personalului in functie de rezultatele aplicarii unui instrument de
evaluare a ingrijirilor
Crearea unui climat favorabil valorizarii activitatii cadrelor medii de catre conducerea institutiei si
difuzarea metodei SIIPS la nivel institutional
Experimentarea metodei SIIPS si in afara spitalelor de acuti
Validarea si difuzarea metodei SIIPS la nivel national
Nivel operational
Instruire individualizata pentru aplicarea metodei
Validarea externa a datelor inregistrate (re-lectura fiselor)
Asigurarea unei bune calitati a:
- planului de ingrijiri
- comunicarii orale in echipa de ingrijiri
- informatiilor inscrise in FO
Punerea la dispozitie a unui catalog de definitii ale ingrijirilor
Dotarea fiecarei sectii cu un calculator

Punerea la dispozitie a unui suport stiintific si a unor rezultate empirice, de tip descriptiv, in vederea
imbunatatirii procesului de luare a deciziilor privind alocarea personalului mediu
Obiectivele Proiectului