Tema Igiena muncii

Igiena muncii este o ramura a igienei care cerceteaza conditiile de munca, factorii din mediul de munca
si influenta acestoraa asupra organismului muncitorilor.
Scopul
Stabilirea unor indici, norme fiziologice complexe de masuri care sa asigure confortul la locul de
munca, prevenirea oboseli si imbolnavirilor profesionale.
Sarcinile
1. sa promoveze si sa mentina gradul maxim de bunastare fizica, mintala si sociala a muncitorilor
din toate profesiile
2. sa previna aparitia deverilor de la starea optima de sanatate a munctorilor din cauza conditiilor
nefavorabile de munca
3. sa protejeze muncitorii in exercitarea profesiei impotriva agentilor nocivi pentru sanatate
4. sa elaboreze cerinte si norme igienice ca baza a legitatilor de asanare a conditiilor de munca
5. profilaxia traumatismului de productie
6. determinarea modificarilor fiziologcie, care au oc in procesul de munca
7. elaborarea masurilor pentru organzarea rationala a reimurilor de munca si odihna
8. identificarea si eliminarea din zonele de productie a agentilor nocivi
9. de a asigura astfel de conditii, incit eforturile fizice si mintale impuse muncitorilor sa
corespunda structurilor lor anatomice, fiziologice si stari psihologice
10. de a aplica in intreprinderi programe largi sanitare, care sa acopere toate aspectele sanatatii
Obiectivele de studiu
conditiile de munca si influenta acestora asupra organismului
procesul de munca din punct de vedere al influentei lui asupra organismului
sanatatea muncitorilor, morbiditatea, caracterul bolilor aparute sub influenta factorilor nocivi de
productie
Domeniile componente ale medicinii nuncii
ergonomie medicala (fiziologia muncii aplicate)
bolile profesionale si olile legate de profesie
evaluarea riscului profesional, aprecierea conditiilor de munca
Prin conditii de munca intelegem ansamblul factorilor fizici, chimici sau biologici, care tin de sistemul
de munca, spatiul si organizarea munciii in cadrul unui anumit sistem, suprasolicitarea diferitelor
organe si sisteme in indeplinirea sarcinilor de munca.
Din punct de vedere al medicinii muncii si ergonomiei, conditiile de munca pot avea asuora
organismului uman efecte pozitive si negative.
Din punct de vedere al stari de sanatate ele pot fi:
indiferente
sanogene
patogene
Relatiile aplicate in igiena muncii:
Relatia fiziologice dintre om si munca

Munca este unul dintre cei mai importanti factori de sanogeneza:

de generare si mentinere a sanatatii la nivelul caltativ superior
de alimentatie fiziologica
de regim de viata fiziologic
Munca este prima necesitate a omului sanatos. Aceasta afirmatie este valabila cuu conditia ca
munca sa corespunda urmatoarelor particularitati ale angajatilor:
1. anatomice
2. fiziologice
3. psihice
Relatia patologica dintre om si munca
Munca in anumite conditii poate deveni:
factor etiologic principal de imbolnavire (provocind boala profesionala)
factor etilogci favorizant al multr imbolnaviri cu etiologie multifactoriala (bolile legate de
prfesiune)
factor etiologic agravant al multor imbolnaviri
Relatia activitate profesioala-sanatate
Presupune o activtate profesionala desfasurata in conditii de unca bune sau foarte bune, are o
satre de snatate buna sau foarte buna, dar si invers, o activitate profesionala desfasurata in
conditii de munca nefavorabile are drept rezultat o stare de sanatate proasta.
Relatia sanatate-activitate profesionala
Presupune o stare de sanatate buna sau foarte buna, influenteaza, alaturi de competenta si
experienta profesionala o activitste buna, cu rezultate bune economice si de eficienta a tuturor
componentilor intreprinderii

Ce actiuni sunt caracteristice medicinii muncii:

1. Examenul medical la incadrarea in munca
care are ca scop incadrarea fiecrarei persoane in raport cu capacitatile fizice, senzoriale si
neuropsihice
sunt supuse acestui examen, toate persoanele care se incadreaza in munca
2. Exameul medical periodic
carui sunt supuse toate persoanele care desfasoara activitatile profesionale
se efectueaza in functie de factorii de risc si starea de sanatate
3. Examenul medical periodic are ca scop de a determina:
starea de sanatate in relatii cu conditiile de munca si noxele profesionale
depistarea bolilor profesionale
reevaluarea aptitudinilor pentru munca
4. Profilaxia bolilor profesionale si a bolilor in relatie cu profesia
5. Educatia sanitara
6. Promovarea factorilor sanogeni
Prin noxa profesionala intelegem factorul care apartine conditiilor de munca, care are asupra
organismului uman efecte negative, determinind sau favorizind starea de boala sau scaderea capacitatii
de munca.

Clasificarea noxelor pofesionale:

I. Dupa apartenenta la conditiile de munca
1. Noxe profesionale ce apartin organizarii muncii nerationale, nefiziologice
intensitatea mare a efortului predominat musculo-osteo-articular (efort fizic) sau
neuropsihosenzorial
durata exagerata a muncii
ritm de munca nefiziologic (prea rapid si o perioada mare de timp)
ritm de munca necorespunzator (raportul dintre perioadele de munca si cele de repaus
necorespunzatoare din punctul de vedere fiziologic)
efort static prelungit a anumitor grupe musculare
pozitii vicioase sau fortate, prelungite
alternanta necorespunzatoare fiziolgic pentru anumite persoane a celor trei schimburi de
munca
munca monotona sau cu subsolictari
munca mecanizata sau mecanizata cu suprasolicitari
2. Noxe profesionale ce apartin mediului de munca
Factori fizici
microclimatul nefavorabil
radiatiile ionizante si neionizante
zgomotul
vibratia
ultrasunetul
presiunea atmosferica
Factori chimici
dupa caracterul de actiune
substante toxice
excintante
cancerigene
mutagene
care actioneaza asupra reproductiei
dupa caile de incorporare in organism
prin caile respiratorii
prin tubul digestiv
prin piele
Factori biologici
microorganisme
agent patogeni
paraziti
macroorganisme
animale
plante
Factori psihofiziologici
supraincordarea fizica
statica

dinamica
hipodinamica
supraincordarea neuropsihica
intelectuala
a analizatorilor
emotionala
monotona
3. Noxe profesionale ce apartin relatiei om-masina
Pot determina:
eforturi intense de scurta durata
pozitii vicioase
suprasolicitari neuropsihice si senzoriale timp indelungat
aparitia unor factori de mediu nocivi (zgomot, trepidatii, substante toxice)
4. Noxe profesionale ce apartin relatiilor psiho-sociale dintr-un colectiv de munca, relatia
om-om
relatii necorespunzatoare dintre un conducator si colaboratorii sai sau relatii
necorespunzatare intre membri unui colectiv de munca
absenta motivatiei in munca
lipsa unor satisfactii morale
actiuni de inechitate la locul de munca

II. Dupa specificitatea factorilor de risc profesional

1. Noxe profesionale generale excluxiv la locurile de munca de anumite procese
tehnologice (laser)
2. Noxe profesionale care sunt prezente si in mediul inconjurator general dar concentratiile
sau intensitatea lor sunt insuficientt de mari pentru a putea imbolnavi la persoanele
neexpuse profesional
3. Noxe profesionale prezente la locurile de munca si in mediul inconjurator general
Boli profesionale
Sunt procese patologice cauztae sau declansate de nocivitatile profesionale caracteristice procesului de
munca, exercitarii unei meserii sau profesiuni.
Bolile profresionale se pot manifesta sub forma cronica sau acuta.
Boala profesionala acuta
Apara in caz daca agentii nocivi la locul de munca actioneaza asupra organismului muncitorilor in
concentrati mari, timp scurt, mai des considerata ca accident de productie (de exemolu intoxicatie acuta
cu oxid de carbon, clor, hidrogen sulfurat).
Boala profesionala cornica
Apare in cazul daca agenti nocivi de la locul de munca actioneaza asupra organismului muncitorilor
timp indelungat si cu intensiate redusa. De ex. pneumoconiozele.
Clasificarea bolilor profesionale:
1. specifice
absolut specifice sunt cauzate numai si numai de anumiti factori nocivi de productie
(pneumoconiozele)

relativ specifice care ma des se intilnesc in conditii de productie, dar pot fi si in

conditii casnice (intoxicatii cronice cu plumb)
2. nesecifice sunt bolile care pot apare sub influenta diferitor factori nocivi, insa evolutia bolii se
agraveaza sub actiunea factorilor nocivi specifici de productie

Lita bolilor profesionale mai des raspindite:

1. intoxicatii acute si corinice
2. pneumoconiozele
3. berilioza
4. bronsitele cronice cauzate de praf
5. emfizemul pulmonar
6. boli parazitare si contagioase
7. boala de cheson
8. dilatari pronuntate ale venelor
9. neuralgii, neurite, plexite etc.
10. afectiuni de vibratii
11. artrite cronice
12. boala actinica
13. cataracta
14. miopia progresiva etc.
Alte clasificari a bolilor profesionale:
1. Dupa etioloia boli (bolile cara apar sub influenta prafului, toxicele industriale)
2. Dupa sistemele organismului afectate (cardiovasculare, SNC, organelorr respiratorii)
Pentru
1.
2.
3.
4.

a hotari diagnosticul unei boli profesionale medicul treuie sa cunoasca urmatorii factori:
conditiile de munca
structura procesului de munca, a profesiei
ruta profesionala (unde a lucrat pina la inveestigatie medicala) dupa carticica de munca
date despre astfel de boala la alti muncitori de pe acest sector

Diagnosticare bolii profesionale se face in confirmitate cu ordinul ministerului sanatatii nr. 132 A
atrubui dreptul de concludere si determinare a unie boli profesionale numai Consiliului Medical creat
pe baza Centrului Republican de Patologii Profesionale.
Trecerea la alt luctu inofensiv il ofera Comisia Medicla Consultativa.
Gradul de incapacitate de muca se stabileste de Comisia Medicala de expertiza a Muncii.
Directiile asistentei medicale infaptuite de medicul de intreprindere se desfasoara in 3 domenii:
1. curativ-profilactic
2. igienico-sanitar
3. educatie saniatara
Medicul de intreprindere are sarcinile:
1. a asigura asistenta medicala curenta si de urgenta
2. efectueaza controlul medical periodic
3. dispanserizeaza bolnavii de boli cronice sau profesionale
4. efectueaza periodic analiza morbiditatii generale, profesionale si cu incapacitate temporara de
munca

5. elaboreaza planul de masuri medicale curativ-profilactice, igienico-sanitare si de protectie a

muncii pentru prevenirea si reducerea morbiditatii
In domeniul igienico-sanitar:
1. studiaza conditiile de munca si procesele tehnologice pentru depistarea conditilor de mediu si
de lucru, care pot actiona asupra sanatatii munctorilor
2. recomanda masuri profilactice
3. supravegheaza si controleaza modul cum sunt respectate normele igienice
In domeniul educatie sanitare:
1. informeaza muncitorii referitor la morbiditatea generala, profesionala si cu capacitatea
temporara de munca
2. petrece instruirea cu privire la facorii de munca care reprezinta risc pentru sanatatea
muncitorilor
3. petrece instruirea cu privire la respectarea igieniei personale si generale, a normelor de protectie
a muncii