IoonN.

Manolar'Ie

BISERICA SF. IWCOI'AE

Parchio.2 VUICAM

Acest sfint 16caq,cu hramul Sfintului Nicolae, este construit in anul 1852,
$rnosit6la 20 august1853.Printrectitorii bisericii frglureazlpreotulNelersaqi solia
Gawil Bostan,Ioni16Bostan,ConstantinCotuna.
1a,presviteraParaschiva,epitropii
in anul 1871,s-aconstruit clopotnilaqi in acelagian s-amontatgi clopotulcareavea
formade par[. Pin[ atunci,in loc de clopotsefoloseao plac[ metalici, lovit[ cu doui
ciocaneie.
pe o suprafalade circa3000m2din jurul bisericii eracurteain careerafolositl
ca cimitir pentrucredincioqiiaparlindtoriparohieirespective.In curtearespectiv[,se
afld qi in prezento piatrd funerardpe care sunt inscripfionatecuvintele ,,3 iunie
L872-.Se ipune c[ epitropulGheorgheBostan(Hagru)a adusun punn de ldrind de
la Mormintul Sfint din Ierusalimgi l-a depussub aceastdpiatri funerar[. La aceasti
biseric6,au slujit preolii GheorgheVartolomei,Ion Revent,$tefanBotez,Ion Mache,
CosticdCozma.Bisericaare gi casl parohiald,carea fost ddruit6 de familia Ionill
Marcu(Pisdru).
ln urma cutremurului din martie 1977,biseica a avut foarte mult de suferit,
incit a hebuit reconstruitS,lucru rcalnat prin contribufiebenevol[ a enoriaqilordin
parohiarespectivi. Un aport deosebitla reconstrucfiabisericii Sf. Nicolae l-a avut
ygtc[neanj EugeniuMarcu,care,deqilocuiain Bucuregti,a ftcut mai multe drumuri
pentrua oblineaprobareapentrureconstrucliabisericii,lucru foartegreude oblinut la
ir"-"u aceea,fiindc[ regimul communistdin aceaperioadi nu sprijineabiserica.
Dimpotriv6.

Vutcani - Biserica Sfintul Nicolae

3t
 Gtnduri despre Vutcanigi desprevutcdneni

Lucrareade reconstru4ies-a efectuat,la sfatul gi cu sprijinul lui EugeniuMarcu,

subfomradeclara6ca o repamfie,degiin fond s-arealjz.at o reconstrucliedin temelii.
La datade 1 august1981,a fost numit ca preotparoh la aceastiiparohienr. 2
Vutcani preotul $ova Vasile, care ofrciazA,dupl reconstrucfie,prima slujba pe data
de 12 septembrie acelagian.
Sfinlireabisericii reconshuitis-aficrd de c[tre episcopulEftimie Birlldeanu de la
EpiscopiaRomanului.Episcopiadela Huqifusesedesfiinlatiide cdte regimulcomunist.
In PostamentulSfintei Mese din Altar s-a depusintr-o sticlI o listi cu tofi cei
care au contribuit la reconstrucfiabisericii, spre amintire, gi care listii s[ nu fie
descoperitiidecit in cazul strimut5rii bisericii.
Informafiile de mai sussuntcommunicatede d-l EugeniuMarcu.

***
in prezent, in Vutcani funclioneazi tot doui parohii, dar sunt 3 biserici Si i
anumela parohiaI se afl6 bisericaSfintul Gheorghe,un l6caqmoderncu 2 turle gi o r
impozanti clopotni!5 agezati la inrare in curtea bisericii. Despre istoricul acestei
biserici se face vorbire mai pe larg in rtndurile de mai susale prezentuluicapitol. La
parohiaa tr-q ceadin parteade nord a satului,se afl6 biserica Sfintul Nicolae, deci a
douabiserici, iar in mijlocul cimitirului se afl5 ceade-atreia bisericl careare hramul
Sfintii ArbangheliMihail 9i Gawil. La ambeleparohii, in prezentfunclioneazdpreofii
I. $tefanache,la parohia I gi Marius Ungureanula parohia a II-a. Amindoi au studii
superioare teologice.
*

in prezent,de cind la conducereaparohieiII a venit preotul UngureanuMarius,

bisericaSf. Neculaia clpitat o seriede imbundtiliri deosebitde semnificative,incit
aspectulei atit din exterior cit gi din interior arati imbucur6torgi obligi pe cel ce o
privegtes[ r[minl nu numai plicut impresionat,ci gi gata sI exprime,fie in sine, fie
cu voce tare ,,(Brdvo$ tntreagdot*iroln pcntru cet (y cei) care au contri|uit k
scfrin1drihreafrzate':consolidareaperelilor gi fundaliei, construireaunei impun[toare
clopotnile, pavareapronaosuluicu pllci de gresie,refacereaintegrall a picturii,
construirea,in imediataapropierea clddirii bisericii, a unui monumentfunerarin care
urmeaz[ a fi transferateqi reinhumater6magi]elepimintegti ale preotului Ion Mache,
primul preot cu studii superioarede la acestsfint licaq.

***

Ca incheierela acestcapitol, fuc precizareacd in cadrul parohiei I, sunt in

prezent2 biserici gi anumebisericacu bramul ,,Sf. Gheorghe",desprecare am fbcut
vorbire mai susgi bisericacu hramul,,SfintiiArhangheliMihail qi Gavrif' situati in
centrul cimitirului.

38
 Ioon N. ManolarJtc

FAMNTE PREOTULUI GH. VASII'ACHE

Stinga sus'.Vasile, Haralambie, Ghild' Zenovict

Pe scaune:SotriaSi Costicd,Aglaia Sipreotul Gheorghe,Mihai
Jos:.Eugen

preotul GheorgheVasilache s-a ndscut la 25 septembrie1882 in satul Gugeqti

jin fostul jude! Falciu. Dupd ce a terminat cursurile gcolii primare din satul natal, a
:ecut la Seminarul teologic din Huqi; dupd ce a terminat studiile la Seminar, se
:asdtoreqtecu inv6!6toareaAglaia Neqtian, fiica preotului Gheorghe Neqtian' In
:amilie, inv6lStoareaAglaia, devenitd preoteasS,primise o aleasdeducalie,pe baza
.'5reia a devenit nu numai o foarte buni gospodin[, ci gi o harnicd invdfStoare' O
risim prezent6in toate activitdlile de interes obqtesc,iar in cadrul familiei a adus pe
lume qaptecopii, gasebdie{i gi o fata, pe care i-a crescut9i educat,impreuni cu solul
;r. in spiritul credinfei strbmoqeqti,in dragosteade neam gi lard'
bei gapte copii, in ordinea venirii lor pe lume, sunt urmitorii: Costica,Mihai,
\-asile, Haralambie, Zetovia, Gheorghe (Ghi!6)' Eugen-
preotul GhoergheVasilache,dupd ce a fost hirotonisit, a funclionat ceva vreme
n satul Idrici, sat in care auvdzut lumina zilei primii s6i 3 copii, Costicd, Mihai qi
\iasile. Dupd ce s-a mutat cu serviciul in Vutcani, au urmat ceilalli copii, desprecare'
in rindurile ce urmeaz6, formulSm citeva informalii biografice. Constantin, cel dintii
ndscut.dupd ce absolvegtecursurile qcolii primare, urmeazdcursurile $colii Normale

39
 cu colega sa, tot
din Birlad gi, dup6 absolvire,devine invi!6!or. Se cls[toreqte
de-ai doiiea r[zboi
vutcineanc[, Maricica Turcu. Nu au copii. in preajma-ceiui
este mobilizat cu
mondial este mereu concentrat,iar dup6 izbucnirea rlzboiului
ce s-au dat incepind cu
gradul de sublocotenentin rezew:a9i participa la luptele
pin[ in crimeea,undeqi-a g6sit sfirqitulglorios.
L."r.u prutului gi ajung?nd
a avut o biografie
Mihai, c"t C"-aiToileacopil al familiei preot Gh..V11iiache,
ia cel de-ai doiiea tdzboi
mai bogat' in evenimentegi, cu toate ca a participat9! el
supravieluiasclgi sd aib[
mondial, tot cu $uOrrl a. oh!.t rezervis! a awt norocul s[
Astfel,-dupl ce termini cursurile
o activitatepror.rioouuiisocara destuldebogati.
ia Vaslui, unde urmeazl cursurile remrmitului liceu "M'
$colii primar., de Drept
Kogalniceanu"din aJJ orag,dupdcarelace studii universitareLa Facultatea
-"rg.
in Drept cu calificativ
din cadruluniverqrulii lefene,'oulininddiplomade licenliat
apoi a fost secretarul primlriei {in t}l-l
superior. A profesat o weme avocatura,
studii de matematicl' intrind in
A.ipa a plecat la Buc'regti, unde a mai f[cut 9i
"ur. scurtdvfeme' ceeace mai tirziu ii va aduce glave
Polilie cu gradde comisar,piotto
^A preotului Harnagea' tot
necazuri,li.t*iv puqciria. fost cdsdtoritcu Iustina, fiica Este
Gh' Popescu'
din vutcani, invdtStoarecare fusese m6ritat5 cu invdlitorul
inmormintatin cimitirul din Vutcani'
este vasile, care'
cel de-al treilea copil al familiei preotului Gh. vasilache
qi cel mai nlzdtdvan,
precnm ?n povegtileoourt. populare,cel de-al treilea este
cu fralii s6i, cel mai
viitorul Arhimandrit Dr. Vasile vasilache devine, in raport
un Om (cu O mare)
reugit:un intelectuait"otogde inaltl clasi, un adeviratcirturar,
Bisericii Ortodoxe Romdne'
superior,o personalitaterefuarcabili in cadrui
preotulGh' vasilache
S-anascuth ig ian rarie1908in Idrici. Fiindc6tat5l sdu"
gcolii primare la $coala
se transferaseintre ti-p f" V"tcani, Vasile urmeazdcursurile
teologic din
primara Nr. 1 drn vutcani 9i, dupi absolvire,esteinscris la seminarul
dovedindtnclinalii spre
Hugi, unde studiaseii i"taf ti". fii"O un elev sirguincios 9i
care l-au recomandat episcopului
harul preoler., u rori remarcatde profesorii sii,
tirziu mitropolit al
Nicodim vtonteao.,,f.-ut*ri episcopal eparhieiH-usr]o1.iar.mai
Ortodoxe Romdne'
Moldovei gi Sucevli gi, tn cele din.wmn, patriarhal Bisericii
Bucureqtiunde a urmat
Dup6 absoivireaSeminaruluiteologic din Huqi, a plecatla
de Istorie qi
cursurile FacultSlii de Teologie 9i, in paralel, 9i cursurile-Facultilii
ale timpului, precum
Filozofie, undeaudiazaptet"["rite linuti de mari personalitali
Nae Ionescu'
NicolaeIorga,constantinRidulescu-Motru,Dimitrie Gusti,
1939'cind qi-a
Toateacestelaborioasestudii universitares-auincheiatin anul
cu titlul "Predica
suslinutteza deDoctorin Teologiela universitateadin Bucuregti,
in rindul teologilor ortodoxi'.prin
in Evul Mediul'. Numele sau dJvenisecunoscut
publicateatit in publicalii cu caracter religios
diversearticoleqi studii de specialitate,
cit qi in publicaliimirene.
Pentrucacititoriisd-qideaSeamadedimensiunileintelectualeqispiritua
jos o list6 a lucrdrilor
parintelui Arhimandrit Dr. vasile vasilache, redau mai
publicatede el in limba romdn[.
1. LaudaMoldovei,SfintaParascheva;
2. Predicain Evul Mediu, TezLde doctorat;

l 40
L
 Iopr.tN. ilIatalocrrc

3. Dumnezeuestelumina,Predici;
4. Mitropolitul Iosif Naniescu;
5. Biblia in Ortodoxie;
6. Buciumal dumnezeescului grai,predici;
7. Un binefEc[tor,Ilarion Radu;
8. Sfintul Dimitrie cel Nou Baparabov;
9. Mitropolitul VeniaminCostachi;
10.Peciile Domnului,predicila Radio;
I t.Paceacregtini;
l2.Duminicile Primlverii, predicila Radio;
l3.Paraclisul,Acatistulgi viala Sfintului Dimitrie cel Nou Baqarabov;
14.Ceruriiegriiesc,predicila Radio;
l5.Vasiande la Pocrov;
l6.Doctorie sufleteasclpentrutoatedurerile:de vezi ci cel riu infloregte;de
suferi vrijm[gie cuivi; de nu !i s-auimplinit cele dorite; de induri o u9oar6
sau grea pagub6;de te imboln[ve$t! de-!i moare cineva scump !ie; de
imb[trinegti;
1T.MaicaDomnului,prooroci,apostolicievangheliqti;
18.Sfiinlii Trei Irarhi 9i sfintul Neculai;
lg.Martiri, mucenile, mari duhovnici, sfinli filozofi, sfinfi imparafi, sfinta
Paraschivaqi sfintaFilofteia;
20.SfintulNicodim 9i sfintul Dimitrie;
2l.Mitropolitul Veniamin costachi; la o sut6 de ani de la moartea sa,
Conferinfl linutd la Ateneul Romdn;
22.PnetentiluiDumnezeu,predicila Radio;
I 23.Psalmi,o noui traducerein romdneqte;
I 24.Biblia:
F 25.Yitalui Iisus;
t 26.Patericulromdnesc,cuvintede folos;
I 27.Fiiintelept,fii bun;
t 28.Istoriculmdnlstiriior din mun]ii Neamfului;
F 2g.Pdcatgipedeapsi,predicidin duminici 9i sirbdtori'
F 30.Moiseii Maramureqului;
F 3 l.Cuvintlri pentru cei ce cred 9i pentru cei ce nu cred;
I 32.Fereclri gi desfereciri istorice;
p
33.Mdrhrii 9i mlrturisiri: meditagiievanghelice,tr[iri ?n Hristos, pentru ce
p
suntemortodocqi,intreitaiubire de Dumnezeu;
h 34.Bisericl9i neam;
f6
I
35.Bobilna9i bobilnenii;
36.SubacoPerdmintul veqniciei;
l" 37.Reinvieri sPirituale:
pr
38.Anu12000 9i Noul mileniu.
r De asemenea, p[rintele ArhimandritDr. Vasile Vasilache,dupl ce s-a stabilit
I c[r!i:
in America,a publicatgi in limba englezdurmdtoarele
t L JesusChrist Through the Ages;
i: 4T

rl
 Ginduri despre Yutcaniqi despre vutcdneni

2. We Belongto Christ;
3. AnotherWorld. Memoriesfrom communistprisons;
4. The supremacyof God.
Menlionezcd aceastdlisti cu ce4iie scrisede pdrinteieVasile am luat-o din
publicalia,,CronicaepiscopieiHugilor,vol.Vl[ 2001,pg. 346-347.
In ce privegteactivitateapractic[ a pirintelui Vasiie Vasilache,menlionez,
foartepe scurt,urmitoarele:preot-conferentiar la Mitropolia Moldovei gi Suceveipe
wemeacind mitropolit era Nicodim, cel care fuseseepiscopde Huqi ctnd p5r'rntele
Vasile era elev la Seminarulteologic din capitalajudelului F6lciu. Apoi stare!la
mindstireaAntim de lingi Bucureqti,iardgisubobldduireaI.P.S.S.Nicodir4 ajunspe
scaunulpatriarhal. Este perioada 1944-1948.Activitatea noului starel estebogati in
infbptuiri. El a reficut biserica,ale cirei cele2 turle mari ameninlaucu prlbugirea.
Prin neobositasa stbruinli, degi vremurile erau vitrege, mbnastireaa fost complet
reftcut[. El a reuqit si oblini importante mijloace materiale qi blnegti din partea
reginei mam[ Elena, care a donat 200.000 lei din casetapersonal[, din partea
primarului capitalei,generalulDombrovschi,care a donat 2 vagoanede ballast gi
ciment, din partea guvernatouluiBdncii Nafionale - profesorulNeculcea- un kg de
aurpentrupoleireavaselorbisericegtiqi SfinteiEvanghelii.
In acelaqi interval de timp, 1944-1948,perioada stdreflei de la M[nistirea
Antim, au loc importanteevenimentesocial-politiceQ3 august 1944, instaurarea
orinduirii comuniste cu nafionalizareatuturor bunurilor materiale, colectivizarea
agriculturii^etc),evenimentecare vor avea grave consecinleqi asupradomeniului
bisericesc.ln frunteapaffiarhiei, ajungeun preot oarecare,JustinianMarina, cel care
aveaun singurmerit acelacn ?trgizduisepe GheorghiuDej cind acestaevadase, dup[
23 August, din lag[ru] de la Tg. Jiu. Se abdtuseasupraoamenilorflagelul distrug[tor
de congtiinfe,doctrinacomunisti adusl la noi in lari de tancurilesovietice.in ce-l
privegtepe plrintele Vasiie, vocea sa care rosteala radio adevdrulDonmului qi
speranlaMinfuirii, a fost inabugiti, iar el a fost scosdin ierarhiainaltei biserici qi
surghiunitla un indepartatschit din munlii Neamlului, schitul Pocrov,undeincepeo
noudejapi.a activitdlii sale,etapa1949-1959,perioadi in careesteegumenal acelui
schit.In ciuda vielii de schivnicpe careo duceaici, wednicul gi inegalatulp6rinte
Vasile igi pune in lucrare neastirnpirul sdu creator. Repar[ gardul irnprejmuitor al
schitului, reparbacoperigul,planteazdpomi roditori, cultiv[ legumeSi zanavatvri, iar
in timpul liber anahoretulnostru continul si fiaducl din izvoare ebraice,grecegtigi
latine o nou[ versiunea Bibliei. Strddaniaaceastacuprinsdin 35 de registrepe care
le-a strins in 10 pacheteqi pe care, printr-o minune dumnezeiascd, le-a salvat de
perchezifiileSecurititii, le-a predat mai 6rziu, in 1990, Academiei Romdne.in
legitur[ cu aceastdlucrare a sa, iatd citeva fragmente din propria mlrhrisire a
p6rintelui Vasile, mirturisire pe care o face cind predl manuscriselerespective.
,,TraducereaSfintei Scripturi am inceput-o cind eram la Mln6stirea Antim, apoi am
continuat-ola Schitul Pocrov, acas[ la Vutcani, lucrtnd zi gi noapteintre 1944 gi
1969... in momentul arestirii de cehe fo{ele Securit[fii, toata bibtioteca gi
manuscriseleau fost confiscate,manuscrisulSfintei Scripturi a rdmas tntreg...
Aceasti ffaducerea Bibliei a r[mas t[inuit[ la un prietendin Bucureqti...Dupd21 de

42
 Ioprn N. Manolade

mrnrar,'indslobozeniede a vzita Romdnia,prima grrj[ a fost de a lua cele 10 pachete

:u -i-<de registrecu traducereaBibliei in manuscris9i a le face danie Academiei
ffi,ulnd.ne".
perioada urm6toare de activitate preoleasci a plrintelui Vasile este cea
mmecuti in satui istoric Bobilna din Transilvania.Iat6, mai jos, insl$i mlrturiserea
pmrnteluiVasile: ,,in anul 1959,de sfintele sdrbltori ale Paqtelui,a venit ordin sd
nffisesc SchitulPocrov,eu 9i fratelemeu Haralambie,firl dreptulde a mai fluji c1
eu, iar fratelemeu la 7 ani
wmmdAm fost judecafi gi condamnalila 8 ani tnchisoare
hrisoare. La toate inchisorile 9i laglrele prin care am trecut: Baciu, Jilava,
Gm,r:rgeni, Balta Brdiiei 9i Gherla erau pline de delinuli politici, mii de profesori,
puol-i,cdlugiri, judecitori, medici,ofileri, fost/miniqtri,studenli etc' erauschingiuli'
;it,i, linutiin foameagi mizeriafrigului qi a intunericului.Foartemu[i au murit, aqa
mrms-aintimplat cu frateiemeu"arhimandritulmitrofor Haralambie..'"Suferinladin
bchisoareaGherla a finut pind in anul 1964,cind, conform decretuluide amnistie,
in postul avut inainte de
Fflriseaminchisoarea,fbrL posibilitateade a mi incadra
&-estare. Am incercatin diferite ora$e,Iaqi, Bucureqti,PiatraNeam!.Pestetot eram
:eruzat.in cele din am plecat 1aCluj, la episcopulTeofil care mi-a inleles
'rm[,
suferinlagi m-a incadratca preot in satul istoric Bobiina de lingd Dej' Am r6mas
bobilnenii' in cei 5 ani, cit am
Fternic impresionatde primireacald6ce mi-au ficut
s[atla Bobilna,am restauratbiserica,am organuatun cor bisericesc,am ajutatpe cei
saracigi m-am atagatde ei, fiindci ei r[spundeaucredinteimelede a fi drepli,corecli
;i' evlavioqi".
in i969, inceteazdperioadaBobilna, dupb 5 ani de preolie de o inalti linutii
morala gi civicl gi, cu sprijinul aceluiaqiepiscop Teofil 9i cu intervenlia sa la
Arhiepiscopulvictorin di ra Arhiepiscopia Romdn[ din.America, "am primit
chemarecu sprijinul bunului Dumnezeu,sd mergca preot slujitor la biserica,,sfintul
\Iihai" din Santhbridge,statulMassa-chusets"'
in felul acestaltnmeazdultima perioad6- qi cea mai incdrcatdde frumoase
rcalizdri- din carierasa duhovniceascfl, de preot slujitor, perioadaamericanfl,fie in
7
S.U.A.,fie in Canadagi carese sfirqesteodatdcu fecerea sa intru cele veqnice,in
ianuarie2003.
i.n 1977,dup[ 8 ani cit a funclionatla Santhbridge, estetransferatla Detroit ca
Vicar al ArhiepiscopieiOrtodoxe Romdne din America 9i Canada9i ca preot la
Windsor, Ontario iCanada). in acelaqi &1, prin insistentele sale intervenlii,
-Arhiepiscopia OrtodoxaRomdn[a oblinut autonomiafa!6de Patriarhiadin Bucuregti-
Din 1^984, a fost numit preot la bisericaSf. Nicolae din woodside, iar in 1999este
Romdnedin America'
-- ArhimandritMitrofor tn cadrulArhiepiscopieiOrtodoxe
-numit
i; perioadaAmericana,aarea durat 34 de ani, pdrintele ArhimandritMitrofor
Vasile Vasilachea fbcut mai multe vizite in Romdnia qi, de fiecare dati, $i-a vizitat
satulcopilariei,Vutcani, orapulstudiilor seminariale,Huqi, oraqul primelor impliniri
profesionale,Iaqi qi oraqulmarilor impliniri, Bucureqtiul'Triirile sufletegtiprofunde
le
determinatede acestereintilniri le mlrhriseqtepirintele Vasilein scrisorilepe care
adreseaz6 c6freai s[i. Spreedificareqi sprebucuria cititorilor acestei cdrli, reproduc
mai jos citeva fragmentedin acestescrisori. ,,Scumpii mei primili, salutiri din
de
America undemi ug" a. ][29 aprllie,in Santhbridge- oraqce se afl[ pe o culme
43
munteca la Predeal.Aici suntslujitor la o comunitatede romdnimacedoneni"'".Alt
fragment:,,in 1990,am ficut o vizitil in ,,Fre"; in Bucureqti,am fost la catedrala
sfintei Patriarhii, am depuso metaniela moagteleSfintului Dumitm cel Nou a cdrui
Via!6 qi Acatist le-am tipirit gi am tinut in aceast[m[reali Catedral6cea de a 401-a
predicl. La fel gi la Mdnlstirea Antinr, unde am fost stare!intre anii I9tA Si 1949.
Am plecat cu ochii inldcrimali la locul de veci al scumpului nostru frate,
ArhimandritulMifrofor Haralambie.Pe el nu-l vlzusemdin 1959,cind ne-audus la
inchisoareaGherla, unde el a murit in chinuri groaznice. creqtinl l-a adus qi
^Lumea
In catedrala Patriarhiei,am
inmormintatla M[nistirea Cernica,unde el fusese stare!...
ficut parastasde pomenirela mormintul PatriarhuluiNicodim. La Vutcani, am fdcut
pomenirela mormintul pdrinlilor, protoiereulGheorghegi presviteraAglaia, care sunt
ititorii bisericii Sf. Gheorghe.Ia Iagi, am citit ruglciuni de pomenirela mormintele
mitropolililor Veniamin Costachigi Iosif Naniescu"ale clror viefi le-am scris 9i
tiperia...Am fost gi la Bobilna, undebobilnenii m-au aqteptatcu drag in fata bisericii,
cu buchetede flori, cu lacrimi de bucurie; am slujit Sfinta Littrghie cu mult[ bucurie
qi am mulfumit ,,Printelui Ceresc"cl ne-a scdpatlara de robia greaa comunismului
carene-aadusjaf, ur[, lipsuri qi atitajale"... l,a Hugi, hugeniinu vor uita niciodat[
ajutorul trimis de plrintele Arhimandrit Mitrofor Vasile Vasilachein vara 1994,
concretizat in lenjerie, incn[Eminte, imbriciminte pentru populafia sinitrati, cind
apele Draslovdlului au inundat cartierul G6dinari. Ajutorul respectiv urma si fie
distribuit sinistl1ilor de c[fe Arhimandritul Mina Dobzeude la catedralaSf. Petru qi
Paveldin Hugi, ajutat de solii Maria qi Petru Bahrim. Iati un fragmentdin scrisoarea
pirintelui Vasile privind distribuirea acelor ajutoare, scrisoare adresati
Arhimandritului Mina Dobzeq o veche cunogtin!5a semnataruluiacelei scrisori:
,,Rug[minteanoastrdcitre CuviogiaVoastr[, ca pe unul ce v[ ctmoaqtem'e s[ luafi
ostenealade a le impnrli celor ce sunt plgubi,ti. Ve trimitem acestedaruri cu toati
dragostea cregtineasc[gi rom6neasci,ca unul ce am fost elevulSeminaruluidin Huqi.
Primitiavi rog, ale noastreffilegti mu$umiri".
in anul 1995,Comitetulde organtzare a festivit{ilorprilejuite de comemorarea
a 500 de ani de existenlI a bisericii ,,Sfinfi apostoliPetru qi Pavef', ctitorie a lui
$tefan cel Mare, precum gi implinirea a 400 de ani de la ?nfiinlareaEpiscopiei
Hugilor, acestcomitet face invitalie de participaregi Cuviosului P[rinte Arhimandrit
Dr. VasileVasilache,dar acesta,cu profundregret,rispundeci nu va puteaparticipa,
precizindgi cauzapentru c:lre va fi absent.Iati, mai jos un fragmentdin scrisoareade
rdspunsa plrintelui Vasile. ,,De aceast[ comemorarepe care o faceli se bucur[ 9i
bunul Dumnezeudin ceruri, sebucur6ctitorii voivodali, sebucuri poporul romdn din
ffecut gi din prezent.Bucurafi-vi gi voi, huqenilorcI de acums-adat la o parte piatra
pe caredugmaniio puseseripestefintina cu ,,ApaceaVie" cu caresd vi adipali in
necanxile gi bucuriile vie;i. Personalrcgret cd nu voi puteafi cu voi la acesteserbiri
commemorative,pentru c6, in acelagi timp, va trebui si particip la Congresul
Arhiepiscopiei Ortodoxe Romdnedin America qi Canada,cate anul acestava fr la
Montreal, in Canada.Din New York, aceasti ndreatp capitall a lumii, al vostru
conjudefeanqi huqeanprin anii de gcoali de la Seminar,v[ trimit cele mai bune uriri,
si fili ce af, fost gi mai mult decit atit. Cu frdleasc[dragoste.Ia mu[i ani".

44
 IogrnN. Monaladte

in 1996,in lunile septembrieqi octombrie,plrintele Vasile face o noui viziti

:n gar6,in urma invitafiei telegrafice a PatriarhuluiTeoctist, care, in telegrama
:espectiv6,ii amintegtede faptul ci a fost stare!al Manestirii Antim 9i c6, in acea
*li1gte, a reconstruitlocaqul mdnistirii, care acum se resfinfeqte.De asemenea'
Patriarhulii mufumegtepentru ajutorul bdnesc,in dolari, pe care dinsul, pdrintele
\-asile,l-a d[ruit Patriarhieirom6nepentrurezidireaBisericii Sfintul SpiridonVechi.
Donalia aceastaera rezultatul contribuliei benevole a 32 de romAni triitori in
contribulia
-{merica,insumindun total de 21.167dolari, din care 12.000dolari era
personal6a p6rinteluiVasile Vasilache. Iatd ce noteazd dinsul in legdturl cu aceast6
i iziti:
fusesem
,,Bucurosc6 bunul Dumnezeum-a ajutatsi mi reintorcacolode unde
alungaiin calitate de stare!al Ministirii Antim, mai mare mi-a fost bucrnia cind, in
timpirl slujbei, PatriarhulTeoctist citegtehotirirea Sfintului Sinod prin care mi se
acorddrangulde,,Mitrofor" Arhimandritcu Cfrd 9i Mantie"'
in incheierea rindurilor omagiale, exprimate mai sus' reproduc citeva
fragmentedin necrologulrostit cu priiejul inmormintSriipirintelui Vasile, de cdtre
preotut profesor Theodor Damian: ,,Pirintele Vasile a fost mai marele nostru al
ruturor;nu numaica virstd,dar mai alesca modelde via!6 9i credinla,de slujirea lui
Dumnezeuqi a oamenilor...Pirintele Vasile gi-a dedicatintreagaviali slujirii lui
Dumnezeu,a Bisericii gi a neamuluisiu... gi-aluat doctoratulin teologie9i s-aimpus
cu autoritatein publicisticateologici a wemii... P[rintele vicar Vasile Vasilachea
scrisnu numai teologie,dar qi alte cirfi care l-au ftcut cunoscutatit in !ar[ cit 9i in
str[in[tate...PdrinteleVicar va l[sa in urmf, profilul unui om integruce rdmineca o
candeldluminind cerul sufletului nostru". Necrologul,din care am reproduscele
citeva fragmente,a apirut in extensoin publicalia ,,RomanianJournal" din New-
York, cu datade 15 ianuarie2003.
gersorafitateapdrintefuiArfrimanfrit cDr.'lasite q/asifacfie,cef[e-a[ treifeafru af
sopitorAgtaia Si prei Qfr. ,lasitacfre,
rdminc frryt figurd emfifematicd a acesteii[ustre
famitiL
Cel de-alpatruleacopil al preotuluiGh. VasilacheesteHaralambie,desprecare
s-apomenitde citevaori in biografiade mai susa lui Vasile'
Haralambies-a nascutin Vutcani in 1911.A ficut scoalaprimarl la 9c.Nr. I
din satul natal.a urmat cursurile Seminaruluiteologic din Hugi, ca 9i fratele sau
Vasile. Dupd absolvirea Seminarului,a urmat cursurile FacultAii de Teologie
absolvindu-1ein 1935, Dovedind cd are darul vorbirii atit in Seminarcit 9i in
Facultate,cu ajutorulMitropolitului Nicodim, esteincadratca predicatorla Episcopia
Hugilorpentruo scurtl perioadi de timp, dupi careestetransferat,tot ca predicator,
la Mitropolia Moldovei undepdstoreaca mitropolit Nicodim Munteanu9i fratelesiu
Vasile devenisedirector at Mitrpotiei I.P.S.S.Nicodim devineintre timp Patriarhul
Bisericii OrtodoxeRomdnegi, mutindu-sela sediulPatriarhiei,in Bucureqti,ii ia cu
el pe ambii frafi, pe Vasile qi pe Haralambie,primul devinesecretarulPatriarhiei5i
starel la UanastireaAntim, iar Haralambiestare! la Mindstirea Cernica.Urmind
propriavocaliecit gi exemplulfratelui sauVasile, igi ia qi el doctoratulin Teologie,
orcind trepteieierarhieic[iugdregtigi devenindArhimadrit Mifrofor. A scris zecide

45

I
 Gtnduri despre Vutcani qi despre vutcdneni

studiide teologieqi de psihoiogiecreqtindremarcindu-se in mod specialprin carteasa

,,,{ltarul spiritualitS}iiromanegti".A fost un adevirat erou al religiei.
In timpul regimului communist, careeu l-am denumit,,domniaproqtilor gi
pe
eraticilogiior", pb'rinteleArhimandrit Mitrofor HaralambieVasilacheestesurghiunit,
alEturide fratele siu Vasile gi de tatiil siu, preotul protoiereuGheorgheVasilache,la
Schitul Pocrov,dupi carea fost arestatgi frecut prin mai multe inchisori, ultima fiind
Gherla, unde i s-a fias gi moartea.Nicolae Stainhard,eweul botezat cregtinegtein
aceeagipuqcdrie,povesteqtein cartea sa ,,Jurnalul fericirii" despre suferinlele
pdrintelui Haralambie,caregi-adat duhul in brafeleacestuia.
Al cincileacopil al preotuluiGheorgheVasilachea fost Zenovia,cate a vdzut
lumina soareluiin 1912.A ficut qcoalaprimar6 tot la Nr. I din Vutcani, dupd care a
urmat cursurile liceului de fete ,,Iorgu Radu" din Birlad. S-a cdsltorit cu preotul-
profesorLascarMihlilescrl careera gi el fiu de preot,anumepreotulMihlilescu din
Deleni. $i ea 9i soful ei au indurat tot felul de perseculii gi umilinfe in timpul
,,domnieiprogtilor gi era ticdlogilot''.in cele din urm[, dup[ ce a peregrinatgi prin
nordulTransilvaniei,au popositin Dobrogea,la Mdcin, undegi-aug6sitapusulviefii,
atit ea cit gi soful ei. Au l[sat in urma lor doi copii, ambii biieli, pe Silviu care a
deveniteconomistgi pe Laurenjiu medic veterinar.
Al qaseleacopil al preotului Gh. Vasilachea fost Gheorghe,Ghifi, cum ii
spuneamnoi, colegii lui de scoali primarl qi de gimnaziu.Acestas-aniscut in 1914.
Mi-a fost coleg de clas6,in cursul primar, fiind printre primii 3 premianfi. A urmat
cursul liceal la Liceul Na{ional din Iagi, unde se remarcl drept trn elev strilucit gi
obline chiar gi o bursd oferitii de guvernatorul Bincii Nafionale. A unnat apoi
curswile Facdte,tii de Drept din Iaqi unde obf;ne diploma de licenliat in gtiinle
juridice gi economiepolitic[. La 23 de ani estenumit ?n magistr[turl, funclionind
ceva weme la judecltoria Ngeru Vodn din judegul Constanfa.Prin linuta sa demn6,
frrl vicii, un jurist de clasd superioari, avea o buni reputafie atit in lumea
magistrdfilor,cit gi in societate.(Pewemcastu^dmlieinoastre,intre anii 1932-1936,attt
eu cit y et, impreundcuJan Eostan"un att vutcdnean[esprecoreseaorfieSte tn yrezmta
cartein cdyitofu[,Fiii satufui', amparticipat fa unfef fe ?roces frterar cares-afesfaSarat
cfiim tn [oca[u[Ju[ecdtorictSu6icau[[ezfiatrii eraintitukt astfd,tn lriitorii 5 ani, vafi
sdtrnu alt rdz6oi?".La 6ara,nu aafi' au pfe[at gfritd 'lasifacfreft lan Eosta4 am6ii
stu[mfi k WEt. La 6arastd f', an pfe[at eu, stu[ent fa Litere y Fifozofb. (kezi[a
dezfiaterifetnnsi juteadtoruf fe atunci Su6ieau[ fezfiaterii era incitant. lEra in vara
anufui 1935.I,foi insineagitasemopiniaW6[indvutcdneandca sdparticipecit mai mufti
lFdcusEm Si asfse [e mtni pe carefe htninan odnefti[orpe cme-iintdfnzamyrin centru[
stufui Sak [wmea netncdpdtoare. Comtenisem cuju[ecdtontf casd[ea cwintuf mniintii
ceforcarepfe[aupentnt ,nu vafi rdz6oi'. 'lre6uicsdamintac cd tn aceiad, praafdcea o
nspinutdpropagan[dpacifud, [e conf,atmare a rdzhoiufui Qinitepricinuite[e cef[intti
rdziloi monfiaf nu erautncd ["ptk rtin[ecate.in a*fet [e situayit,pozipiamea[wenea
lrizihit dif"ih (htteamfi cu usurinld tarydtfrept ap'6upmfe rdzhoi Dupd ce gi-au
sltstjrrutp[efoariife,a[versarii' mei,pacifstii, jufecdtoruf a saspm[atpentru 15 minute
,e[infa, iar puSticufa iesit afmdpmtnr afuna o ligard t1?entru aface comentariilJnti

46
 IoanM. Manolade

?(ini fa numdr,au venit fa mine sd md mrnpdtimeascd

-yocesuf'. fiin[ convinSicd ,voi picrfe
recunoscSi acumcd, tntr-a[evdt, tru sperdfnsd cotwingfulnlo y
'yu6fbut llre1uizsd
mead ,,vafi rdz6oi".lenisem inarmnt cu seruietapfind [e zime,
-Tintre [esprepoziyin
t*isiunu[franptzesc, ,,LefuIon[e"sdu,,LelFigaro",nu-miamintesc exdct,fuli-am
rBumentat'pfefoariatn fefuf urmdtor dacdQermana,[1Pd yrinut rd.z6oimon[ia[,a
afost olfrgatdsdpfdteascdfespagu1irife rdz1oi afost umi[ita rl fef X
'rttp, cotoiiife,
itnt"t
crefecinwa ia ed"Qenndni4va suportamuftdvremeacedstdsitua!fu?fulai a[dugam
i-nemlii sunt, prin fefut tor [e afi, un popor rdz1oinic.La acestargumentam afdugat
mcdunuf, ,tnioo fa puterea tui 9{it[er care,fin prima zi fupd fuareaputerii, a pornit o
;ampanicfurihuntd[, inot-ort, reuSinfcafa aceafatd sdai6dceamaimareffotdavinticd
y f, *o**tu[ cinffdceamaceastdafirmapie,am scosfin servictdzianttftancez-[in carl
tm tncegrutsd citesi un anptu reportajsemnat[e ziaristuf Aitrinr Qoufincarefdcuse[e
winf i cdfrtoriztn Eermniia-Qi spunnaziaristuf?Aojeneaguvernu[francezcdo ftsat [e
ce in
rz|efrStedrrufid, cd aaapi^a francezd n-a mai construit nici un avion etc. in timp
rt Qermaniaa vdzut cuyroprii sdi ocfii coneoaie[e tmcuri fi mltini 6[in[ate,
cflrenu mai pineaui*antte in frangm,ci ,[a conortd!'tn aer [i6er.$i-mi tncfreiam
aeroportui in

I pb[oaria cu o intre1areretorich Cre[e cinna cd toate acestemijfoaa fe rdzfioi s-au

;onstruit Siseconstntiesc foar pentru aface cu efeparaldl (Deasemmea, tntrefiam:(Dacd
I J{itter, [a'aua [atd, incorporase,4ustrin, imta[aseCefros[auacia Siane4ase pinutufpopufat
t. ;u sufefu o poputapicnemfeascd" seva opri Stseaa rnufpumi cu attt? Am impiturit ziatul,
tr
i-amb6gatin servieti gi am ad6ugat:,,omtrdi gi-omvedea".In sal[ se fbcuseo linigte
ti ap6sitoire.Judecitorul,un om cam cu 10-15ani mai in virstd ca noi, s-aridicat 9i a
)i
spus: ,,lnsfanfa se I)a pranunld peste o sdptd.mini'.Toat[ lumea a plecat cam
te ingindurati, dar totugi optimistl c[ nu va fi tdzboi. Peste 2'3 ani, au inceput
rd
d,
concentrlrile,iar in a.rg,tsi1939Hitler invadaPoloniagi, prin aceastaincepeacel de-
ai doilea rdzboi mondial. Nu spre bucuria mea, ci spre durereamea 9i a tuturor
:a
romdnilor,constatamcd eu cigtigasemprocesul.Atit etr"cit 9i ,,adversarii"mei din
6t
.,procesul"respectivam fost mobilizali gi trimigi pe front. Ghifl Vasilacheva c6dea
ta
eioic lovit de o schdl de obuzin august1941in localitateaMolochisdin Transnistria,
'4t
iar Jan Bostan va lupta pind in Crimeea unde va fi grav rlnit, dar a supravieluit qi
rfi tr6iegtegi azi in Mediag,Jud. Sibiu" avind gradul de locotenent-colonel in rezew6-
6ii Despredlnsul, v[ rog s6-i citifi autobiografiadin prezenta carte, la capitolul ,,Fiii
|ta satuiui".Eu, dupdcum putefi constata,am supravieluitr[zboiului, deqiam luptat pe
Lra frontul de R6sdrit,oblinindmedalia,,Bdrb61ie 9i credin!6"'
flr in sfirgit al gaptelea copii al preotului GheorgheVasilache,Eugen.Mezinul
ruf Eugen, cunoscutde consdteniis[i mai virstnici sub numele de Gic6-a-popei,s-a
rytii ndscutla 16 iunie lg2I,in Vutcani.A absolvitqi el, precumalli frali ai sii, cursurile
surse,sezice ci
a0 $colii primareNr. 1 qi claselegimnazialetot in Vutcani.Dupd unele
ntti u qi cursurileiiceului agricol din Hu;i. Fiind cel mai mic copil al familiei qi
ne4 "rtnut
fiindc6 familia p6rinfilor sdi d[duse deja un greu tribut de jertfb patrioticd prin
i=(tll
cddereape fronturile celui de-al doilea rdzboimondial 9i doi frali ai s6i, ofilerii in
rute rczewdbostici Vasilachegi Gheorghe(GhiF) Vasilache,Eugenva r[mine in lar6
lnn, mobilizat pe loc la un regiment din Iagi. S-a cdsltorit cu o consateancL, Bojian
Paraschiva,cu carea aduspe lume 3 copii, o fatd Aglaia, in prezentpensionard,9i 2
A1
b6ie!i, Laurenliu gi Valeriq amindoi cu studii superioare, unul inginer textilist -
primul
' - qi celalalt inginer mecanic.
Ajunqi aici, e momentul sd tragem concluzii. Iat6-1e.Famifia preotufui Qfi.
lasifacfre, fuatd in intreguf ei, esteo famifie en1fsn"aticdpentru satuf nostru, Vutcani:
to!i, absolut toli componenlii acestei familii, a clror scurte biografii au fost evocate
rnui ,.rr, sunt i4empfe fe morafitate, [e mofesti.e,fe cinsie, [e fdruire, fe fragoste pentru
aproapefe, fe patinism fuminat, [e sacrificiupentru o crefin!4 credinla creqtind;doi din
ei - Costicd qi Gheorghe (Ghi16) cdztti pe front pentru apdrareapatriei; a[i doi -
Vasile qi Haralambie - au slujit pind la sacrificiul de sine credinla strdbund -
cregtinismul - Haralambie pldtind cu viala credinla creqtind pe care a slujit-o in mod
exemplar;ceilalli doi - Zenovia 9i Eugen - rdmaqiin bdtdturapdrinteasci,Eugenpin[
la ultima zi din vta!6, Zenovia - ceamai mare parte a vielii - au rdmas in amintirea
consdtenilor drept pildi de cinste 9i de demnitate, aqa cum i-au invdfat, din fragedI
copildrie, pdrinlii ior. Stimate cititor vutcdnean, fie cd trdieqti in Vutcani, fie cd :
viequieqtipe meleaguri indepdrtate,cind vii acas6,la casa copildriei, nu uita sd te
qi
abali pL la biserica Sf. Gheorghe,ctitorie a acesteifamilii in proporlie de 90 %, f

aprinde o luminare sau aruncd o floare pe mormintul preotului Gh' Vasilache' :z

iiii

Ol

lir

.jj

fi

intAlnire cu fii ai satului - masa prezidiului

in picioare: prof. A. Tdbdcaru, director al Cdminului cultural
Pe scqun: ing. C. $tefanache, ing. Sica Asandei-Marcu, Gh'
Stanciu - primarul comunei, arhitect Gh' lurcanu
Pe verso: ,,$i prin imagini se poate ;ine vie flacdra aprinsd a
colabordrii intre conducerea comunei Sifiii satului"'
 IoanN. Manolachc

B. $coala

Prima qcoal[ ?nVutcani aparein anul 1865.Deci in timpul domniei lui AL I. Cuza.
Din regisfrele matricole existente la Arhivele Statului din Vaslui, rezulti c[, in
immmllan de funcflonare al acestei nou-infiinlate qcoli primare, aceasta,cum era fitesc,
mugn. Joar clasa I. cu un efectiv de 34 elevi, de diferite vtste. EvidenJaqcolarilor era
nnLri doar pe un tabel nominal. Nu erau cataloage. Un aspect care mi-a atras atenfa
in faptul cI din totalul elevilor, 4 din ei se numeau Neqtian, 3 se numeau Chirila,
*rrffifirs3
- }::-ran Primul invilitor care a frrnclionat la aceastascoal[ avea numele de Mih[ilescu
"r l:n-pdcate, n-am g6sit $i alte amdmrntedespreacestinviJitor.
in anul urmitor, 1866, efectivul gcolar este de 4Z,impdfiit in clasa I qi clasa a
X-:- Evidenla este finut[ fot cu tabele nominale. Din anul 1867, deci in al III-lea an
de :ristenli a acestei gcoli primare, apar cataloagelealfabetice pentru fiecare clasd.
I-r".i nu erau notali cu note, ci cu calificative, precum ,,cu talent", ,,frrd talent" sau
existenti a gcolii, apar 9i a[i
-;-:oi'- sirguitor, nesiiitor. incepind cu al ltr-lea an de
uu,,,'Itori. Aceqtia aveau pe lingi orele de predare, qi obligalia de a face
:nu:nsamintul copiilor de virsti qcolard. Astfel, in anul 1869, deci dup[ 4 ani de la
rr{:nlarea qcolii, am gisit inregistrdli 126 de copii. Acum apar 9i noi nume de
im""rf,rdtori,precum I. Anastasiu"Elena Gheorghiu. Tot acum, fetele aparfin unor clase
m:=ite de clasele de b[iefi. Fiindcd in aceqti ani numirul elevilor creqte in mod
xrubstantial,in 1871 se infiinleazl o noui qcoal6 primarS care poartd denumirea de
este numai gcoald de fete. Nu pentru
--uoala primard Nr. 2" qi, la inceput, aceasta
wime, cici gi aceast[ a doua gcoali va deveni scoa16mixti, purtind denumirea
-r--n
te -Scoal6 primard Nr. 2 Vutcani", iar cealalth, cea infiinlati in 1865, va purta
os.pmirea di ,,$coalaprimard Nr. 1 - Vutcani". Cele doui gcoli primare vor fi dotate
:; -ocal propriu gi amplasate in aqa fel incit sd fie cit mai la indemina qcolarilor.
,4$tbl, Scoala Nr. 1 va fi amplaqati cam la centrul satului pentru a fi cit mai la
ffi3rnina celor ce locuiesc in jumdtitea de sud a satului, iar cea infiinlatd in 1871,
Scoala Nr. 2, este amplaqati cam la jumitatea pdrlii de nord a satului, in partea
cunoscuti sub numele de
,,Funditurd".
in prezent,clddirile celor
2 qcoli existi, dar cea din
Funddtur[ nu funclioneazE.$i
acest fapt se datoregte
urmdtoarelor cavze:. anume c6
structura ei a fost deterioratl
grav din pricina cutremurelor9i
in al doilea rind fiindci num6ru1
eleviior din circumscriPlia
gcolardrespectivds-a diminuat
atit de tare incit nu mai iustifica
Vutcani - $coala Primard nr. 2 activitateaei.

49
 Dup6 al doilea r6zboi mondial, pe locul unde a existat judecdtoria, cdci aceasta
a fost demolati fiindcl fusesegrav avariatd de cutremurile de pimint, s-a construit un
nou local de gcoall in care funclioneazl in prezent cursul primar' iar Scoala primarb
Nr. 1, fiind renovatd, a devenit sediul cursului gimnazial (claseleV-VU)' Aletufi de
cladirea in care funclioneazd clasele gimnaziale, s-a construit o cladire noud in care
funclioneaz[ Gr[dini]a de copii. Toate acesteunit5li gcolare,in prezent funclioneazd
sub o singuri conducereadministrativ[.

$coala primard clasele I-IV - Clddirea de pe locul fostei

**

in anul gcolar 1890-1891,in cataloagele$colii primare Nr. 1, apar 9i nume de

elevi evrei, 6 fete gi 2bfuief. in acelagian gcolar 1890-1891,in catalogulclasei I, am
g6sit numele elevului Revent Eugen, fiul preotului Ion Revent. Dupd absolvirea qcolii
primare, Revent Eugen, viitorul avocat 9i poet, devine elev bursier al Liceului
internat C. Negruzzi din tagi. Devenit o personalitate remarcabil[ in publicistica
vremii (?n anii 1900-1915), am inclus la capitolul ,,Fii ai satului", citeva date
biografice impreunl cu citeva citate din opera vutcdneanuluiEugen Revent.
-
in anii ultimelor decenii ale secolului al XX-lea, structura anului gcolar consta
in semestre,deci cite 2 semestrepentru fiecare an gcolar.
O particularitatespecificdacestordecenii este gi faptul cd, intre 1865 9i 1883,
se foloseiu cataloagelunare. Aceste cataloageerau pdstrdte 9i, tn unele cazuri, chiar
intocmite de cdtre ,,monitori", elevi alegi din clasele mai mari. Aceste aqa-zise
cataloage erau de fapt niqte simple liste cu evidenla elevilor frecvenli- De abia
incep?ndcu anul 1883 apar cataloageleanuale,pe clase.Tot acum apar 9i clasele a V-
a, precum gi nurnitele clase de adu{i.

***

)U
 I
IoanM. Manolacle

De la 1865,anul infiinfdrii primei gcoliprimarein Vutcani,9i pini la 1900,atit

a $coalaNr. 1 cit gi la $coalaNr. 2, s-au evidenfiatin mod deosebitinv[ptorii
VasileAlexa gi PanaiteGu!u,primul la ScoalaNr. 1, iar celalaltla $coaiaNr. 2.
Din pdcate,nu am izbutit sA g6sescdate corespunzdtoare pentru a prezenta
personalitatea lui P. Guqu.in compensafie pentru aceastd insuficienli, am oblinut
suficientedatedespreeminentulV. Alexa, a c6rui biografieo gi introducin cuprinsul
capitolului de fa15.

sALoA^il.f,hlrilrrlE

in toatd actioitateas4 tmtdpdtorut(. Xfs@ Si-a fdruit tntreagafui frintd cu

{eosehitzef Si [ragostepentru copU tn instruirea Si efucareaa peste,25 Q serii [e
a\sotvenpiinvdpdiorutAfeaa fucoperd efemente tatentate,[e cufthtdincfinnyiife,prepmd
gratuit pe ceifornici sd urmtze superiaare,
cursurife fe httocmcstefosare[epentru huctierea
-k (Btrk[,
$coak !'formntdsaufa LiceufCofreanu[in prezenttnfu-ipersonnffa concurs,.
ee o pkcd [e m.armurdcomenordtied asezatdln frDfuf Scotii se poate citt
,lutcdnmii iftnc recunoscdtoi fostufui tor naapator'I/asitcAteXa(1553-1914)'. 'l&ul
rapectiv rezumi simlofrr cafitdpitetistinsutui fascdf careSi-a [dntit toatd fruteredfe
mincd,pricepreape[agogicd"syirituat fe iertfd t ' maiprentsfe toate,fragosteafayd fe
am,i.[ea[mdreyatrificdrii satutuik fuminn.

inadfitotttl V a'sile Alcxa

(1861-1e28)

S-a niscut in satul Perieni - Tutova dintr-o familie

numeroasdde !6rani. Dupd cursul primar urmeaz6la $coala
Normald din Birlad in perioada 1879 - 1883, cind, dupd
absolvire,este numit inv5![tor in satul Vutcani, jud Fdlciu.
Tinlrul invd.t5toriqi incepeactivitateain condilii grelein satul
care avea o populalie gcolar[ numeroasl,din care numai o
parte erau inscriqi qi urmau cursurile.De aceea,inv6!1torul
Alexa Vasile, in dorinla de a respectagi aplica, cu strictele,
legea obligatorie a inv6!6mintului, intocmiti de ministrul
Spiru Haret, face recensbmintul9i inscrie tofi copiii cu virsta
de gcoaldpentru a urma cursurile.Cum insd la Vulcani nu
existaudecit doui posturi de invbfitori, unul delinut de Maria Constantinescu, care
preda1aclasaI-a (parteaI qi II-a), iar postul al doilea delinut de inv6!6toru1 Alexa,
carepredala claseleII-V, a trebuit sd depuni o st6ruin!6persistentipentrua se crea
rreptatqi alte trei posturi cum gi un local de gcoaldcu patru sdli de clasi invdlimintul
tecind la duratade 4 ani. La acestetrei posturi,cares-auinfiinfat, au fost numili prin
transferaresaunumire directi: NeqtianGh., PuriceConst. 9i PopaNeculai, toli din
Vutcani, care ficuser[ $coala Normall din Biriad gi toli elevi de-ai inviptorului
Alexa,devenilicolegimai tineri ai fostuluilor dasc[],careeraqi directorul$colii nr. 1.
)t
 Iorrn N. Manoladv
desftqurau
de la 10 mai, zide aniversarea independenleinafionale, care se
il gcolarilor in seara zilei de 10 mai qi
cu un fast deosebit, cu defi16ri ale
sau cu ocazia
fefiagerea cu to4e, acestea fiind fbcute de cltre eievi;
cei Mare
: comemorarii a +OOde ani de la moartea marelui domn $tefan
(1904). De asemeneaserbarile de la 29 iunie, cind avea 1ocdarea de seam[
b o str[lucire
u..rpru rezultatelor oblinute qi imp[rfirea premiilor, c6p6tau
deosebitb.
tr vacanlei de
Ol i"ratatorul Alexa Vasile a stimulat teatrul sltesc. in timpul
le de
var[, la care participau 9i elevi de-ai gcolii, elevi de la $coala Normala 9i
[i diferite reperezentalii in programul
la liceu, sub conducerea sa organizau
F ca de
carora figurau gi vodeviluri 9i piese de teatru de.v. Alecsandri
le de poezie, ca de
exemplu:-,,Barbu16utaru1",,,Piatradin cas6" etc.' recitaluri
5 .*"1np1,,' ,,scrisoarea III'', de M. Eminescu, ,,IJmbra lui Mircea
|a Cozia,,,
deGr.Aiexandrescu,,,sergentul'',deV.Alecsandri,,,Rug6minteadin
hl forma unei
urm6,,, de G. Coqbuc etc. ACeastadin urm6 se reprezenta sub
F scenete, cu un decor adecvat, qi era aqa de bine jucat[ incit emoliona
d, unele opere
auditoriul pin6 la lacrimi; apoi coruri mixte pe 4 voci, cum 9i
b,
muzicale executatela vioard de elevii normaligti'
frn Aceste reprezentafii aveau loc in fiecare simb6t6 seafa, pe o scen6
instalata in
i
p" curtea
- --f;gcolii.
volumul omagial, oferit de admiratorii s[i, profesorului
universitar
I Spiru Haret, ministru a1-inv6!6mintu1ui, frgneaz' 9i un articol, ,,Teatrul
S6tesc",
Ite
de inv6litoru1 Alexa Vasile.
- de autori
e) Biblioteca gcolii, care conlinea opere din cele mai insemnate
romdni qi straini - era des cercetata de foqtii absolvenli, care dupd ce
-le
care li se dddea o altd
citeau trebuiau s6 povesteascdconlinutul 1or. Dupi
carte. in felul acestafogtii absolvenli i'i imbogdleau cunoqtinlele
din cele mai
Activitatea gcolarfl 9i extraqcolarfli-a fost recunoscutdcu aprecieri
de inspeclie ale revizorilor qcolari qi ale
frumoase, comentatein proceseleverbale
care i-au acordat,,Medalia
organeloi de inspeclie ale ministrului invapmintului,
Muncii cL.aII'a" la nivel nalional.
gcolii se poate citi:
Pe o plac6 de marmura comemorativd, asezat' in holul
inv[!6tor Vasile Alexa (1883 - l9l4)" ,-
,,Vutc6renii udto" ,"r.rooscdtori fostului 1or
toat[ puterea de
rezuma sirnbolic caiitalile distinse ale dascilului, care $i-a dlruit
presus de toate, dragosteafa1a
muncl, pricepereapedagogic[, spiritul de jertft qi, mai
de on1 ideal m[re! al ridicirii satului la lumin6'
vasile Alexa avea
Dar cea mai frumoasi 9i ingenud recunoqtinla a dascllului
s[vin6dinparteafoqtilorsiielevigicetllenidinVutcani.
general med1c,
un grup din aceqtia, tn frunte cu doctorul Simion Negtian,
inv6lltoru1 Purice
doctor eagOasar Dumitru, fost profesor universitar 9i ministru,
qi a$ii, organizali h]l-l"
Constantin, directorul $colii nr. 1, iouApto*l Popa Vasile
la slrbitorirea celui care timp de peste 30 de
comitet de inifiativa, au fbcut chemare
ani, neclintit, a raspindit lumina 9i c61dur6, din lumina 9i cSldura de apostol a
soiritului s6u. Satul vutcani a avut prilejul la 15 august 1923 - dup6 9 ani de la

53
f
I

,q
plecareasa din Vutcani, s[ faci dovadaunei alesegratitudiniparticipind,in mas6,la .!
sdrbdtorireafostului lor invifitor. q
Cu toateci inv6lltorul Alexa Vasile era foartesever,totuqielevii il iubeau9i
pnrinlii il stimau gi preluiau pentru strddaniilepe care le puneapentru instruirea 9i Iq
id.t"ut"u copiilor 1or.El a fost, in sensulstrict al cuvintului, devotatridiclrii culturale
a poprului,necunoscmdaltii activitatedecit gcoala,cu cares-a identificatin lunga sa {
carieradidacticl de 44 de ani, din carepeste30 de ani numaiin Vutcani. il
in politici nu a activat,sub nici o form{ cu toate c[ a fost numit, pentru o
scurtdperioadl, revizor gcolarclasaa II-a, pentru meritelesale de dascll, unanim
recunoscute.
f
El moare,fulgerltor, la 17 martie1928.

Noti: Materialul de mai sus mi-a fost transmisde prof. Ion Diaconrl autorul cirlii
,,MonografiacomuneiVutcanf'. Acestmateriaf deosebitde valorosprin informaliile
ce le comunici despreeminentulinvSlEtorV. Alexa, dar mai alesprin mesajulce-l
trimite celor de azi gi celor ds miine, a aplrut pentruprima datiiin revistaElanul nr.
26, noiembrie2003.Acestmateriala fost scris,separe,de citre prof. Dr. Gheorghe
Alexa, fiul invl!5torului VasileAlexa qi nu l-a semnatdintr-o explicabili modestie.

***

Am spusgi in altl partecd viafa satului nostru,Vutcani, precum9i viala tuturor

celorlaltesatede r[zegi, gi-aurmatcursul?nfunc{iede evoluliaintregii regiuniin care
vieluiescacestea. incepindcu primeledeceniiale secoluluial XD(-lea,Moldovaintra
dinplin in istoriamoderni a Europei.Dupi ce Moldovaseunegtecu Munteania(lara
Romdneascl,cum i se mai spune)in 1859,realizindu-sestatuldenumitPrincipatele
Unite, viala, in tot complexul ei (economic,politic, cultural), evolueazi in ritm
suslinut citre nivelul celorlaltestate europene.in consecinti gi viala spirituali a
Vutcanilor intr6 de fapt in perioadacu adevdratmodern6.Am vizut din cele afirmate
mai sus cd s-aupus bazeleinv[ldmintului prin infiinlarea celor 2 gcoli primare. La
celedouaparohii,aparpreo{icareau fost qcolili la Seminariiieteologice,careaveau
duratade gcolarizarela nivelul liceelor.in deceniileanterioare,preofii eraugcolili la
Seminariicu duratade gcolarizarede tip gimnazial.Tot acum aparun fel de instanle
judecitoregti,carenu eraude fapt,decitnigteaqa-numitele Sfaturide impdciuire.De-
abia in 1910 apare Judecitoria Rurald Vutcani, al cirei Ocol (circumscriplie)se
schimbi din cind in cind. ln general, circumscriplia respectivd era aceeaqi cu
componentaserviciului administrdtivcunoscutsub numele de Plasl.
Dupd 1866,PrincipateleUnite devin Regatulromdn qi pe tronul acestuitindr
Stat se urcd PrincipeleCarol de Hohenzolern,cunoscutdupl aceeasub numelede
Regele Carol^I al Romdniei. Tinlrul Slaj nu era indepe^ndent, ci se gisea sub
suzeranitateainaltei Podi de la Istambul (Constantinopol). In 1877 are loc rdzboiul
ruso-turc.in acel an, tinErulstatromdn,avindu-l pe tron Carol intr[ official in
pe I,
rdzboial5turi de Rusia gi participdefectiv la luptele care se dau in sudul Dun[rii.

54
 IognM. Manalachc

Cstaqii romdni se acopir de glorie luptind eroic impotriva turcilor gtiind c6, de felul
fium se va termina acest rdzboi, depinde viitorul patriei. $i Vutcanii gi-au trimis
,rstagiiin acest rdzboi care poarti denumirea de rizboiul de Independenli. In cimitirul
gtului s-a ridicat un monument funerar in amintirea eroilor cFzali pe front qi pe
soclul acestui monument sunt slpate numele acestora.

***

Ultimele decenii ale secolului al XX-lea gi primele doui decenii ale veacului
al XX-lea coincid aproapeintegral cu domnia regelui Carol I. Aceasta este o perioadb
de maximd evolulie ascendentbpe toate planurile vielii sociale. In aceastdperioadi,
invdlirrintul rom6nesc se structureazd, alit din punct de vedere material cit gi
spiritual, dupi cerinlele vielii moderne, a$a cum se prezinti situalia in Europa
occidentall.
Dacd, sub domnia regelui Carol I, se construiesc cdi ferate (pentru prima oari
in RomAnia), se construiesc qosele pietruite, se construiesc edificii administritive
impunitoare, mai ales in capitala !6rii, Bucureqti, cit gi in principalele orage, toate
acestea constituind infrastructura materiald a vielii tinirului stat, pe plan spiritual se
construiescsute de localuri pentru gcoli primare, atit la sate cit qi la orage.
Daci in prezent stribatem principalele cdi de comunicalie din Vechiul Regat,
fie pe calea ferati, fie pe gosele,vedem din loc in loc, poduri metalice care au fost
construite sub domnia regelui Carol I (li se gi spune ,,poduri de pe vremea lui Carol
l") tot aga, dac[ strdbatem strizile principale ale oragelor sau satelor (mai ales ale
satelor sedii de comune), vom vedea localuri de gcoal[ primar[ cu o anumit[
arhitecturd, purtind amprenta epocii. Li se gi spune, precum podurilor pomenite mai
sus, ,,gcoli de pe wemea lui Carol I". $i, fiindcd in acea perioadd, Rom6nia a avut
parte qi de o mare personalitatepe planul inv[f[mintului, anume Spiru Haret, acestor
gcoli li se mai spunegi,,gcoli haretiene".
Dupd primul rdzboi mondial, Vechiul Regat devine Romdnia Mare. Vechiului
teritoriu i se aliturl altele noi precum Transilvania qi Banatul, Criqana qi
Maramuregul care au fost sub stdpinire austro-ungari weme de secole, deqi acestea
erau populate in mare majoritate de rom6ni. De asemenea, prin voinla maselor
populare se aldtura gi Basarabiacare fusesernpitd de cltre nesiliosul imperiu farist.
Perioada interbelicd, cum i se spune perioadei dintre primul rdzboi mondial
(1914-1918)qi cel de al doilea rdzbormondial (1939-1945)a insemnatpentru romdni
rcalizarca strlvechiului vis: unirea tututor romdnilor ?ntr-un singur Stat. Lucrul acesta
a fost posibil datoritd urm[torilor factori: mai intii inlelepciunea qi patriotismul
oamenilor politici ai momentului, indeosebi tactul gi prestigiul lui Ionel BrSteanu;in
al doilea rind eroismul cu care masele populare au participat la rdzboi (sutele de mii
de eroi care gi-au dat via\a pe cimpurile de lupti determinind infringerea duqmanului)
qi in al treilea rind contribuJia familiei regale, mai ales a reginei Maria, pe care ostagii
romdni au denumit-o ,,rrurmardnililor". Regina Maria qi-a pus viala in primejdie nu
numai ci a ingrijit cu mina ei pe rdnilii din spitale, dar a mers pe front sub vijelia
bombardamentelor de artilerie. In timpul tratativelor ce se desftqurau la Paris dup[
J)
terminareardzboiuluipregitindu-setratatul de la Trianon,reginaMaria qi-a folosit
din piin nu numai inlelepciunea9i tactul politic, ci 9i farmeculpersonal,toatela un
loc iusp in slujbapatrieicdreiai s-adedicatin tot timpul vielii sale.
in aceasti perioad6 gi inviflmintul a evoluat spre standardeleEuropei
occidentaie.ln primul rind s-a urmnrit genenluareainvlfdmintului primar 9i abolirea
analfabetismului,care inc[ persist[ la sate.Cum spuneamin alti parte, 9i gcoala
vutc6nean6 se inscriein acestefort general.Acur4 pe ling6 celedoui qcoliprimare-
care-giintensificl efortul pentru abolireaanalfabetismului,Ministerul invdllmintului
infiinleazd numeroase ginmazii qi ?n mediul rural, printre care 9i un gimnaziu in
Vutcani. Despreacestglimnazitr,eu insumi am amintiri foarte frumoasepentru ci i-
am urmatcursurilectriai din primul an al existenleisale.in acestprin an qcolar1925-
1926,dnlipsa de cadredidaitice cu pregdtirecorespunzdtoare ciclului gimnazial,am
avut ca proiesori pe 2 avocali,Evdochin.Tanasache 9i NeculaiBerghiu,la religie pe
^Cn.
preotul Vusiiucneli cniar pe fostul meu invititor C. Purice.in al doilea an
gcolar, 1926-1927cancelariagimnaziului a fost populati cu noi cadre didactice
profesoricalificali precumTroirn, Fordea,$endrea9i TheodorBogoscaredevine9i
iirector al gimnaziului.in acestecondilii, populaliagcolarbdevinefoartenumeroas
pentru c[, le hngd elevii vutcineni, apar elevi din sateleapropiate,mai ales di{
putt.u ae suOa Vutcanilor.Eu am avutcolegide clasi-dela Peicani,de la Igeqti,de Q
iighliu qi de la Murgeni.Pe lingd tinerii profesoricalificali a c[ror numele-amevoca
1aui,*, a continuats6 predeaqi avocatulEvdochinTanasache, caredovedeaun rea
talentpedagogic.
* ,1.

Desprenivelul la careinvdlltorii acelorwemuri igi fbceaudatoria,nu numai!

catedr6,cigi pe plan cultural,estesuficientsd evocacelecercurinedago.gi19 care
$
intdlneanudin cind in cind, la intervale regulate, reunind pe invdl5torii din satel
apropiatede vutcani. Acestecercuripedagogicedezbdteaunu 1u11i problemed!
specialitate,ci 9i problemede ordin cultural in general,urmirind rlljcar.ea.nivllut{
di congtiinla cetileneasci a sdtenilor. Acum se infiinfeaza 9i Cdmi"ll. tltur{
a soliei sale,t{
,,PanaitiGu!u" din iniliativa invifitorului Gh. V. Bostan(furpac)1i
ioualato-. janeta sordCU
Bostan,SOfa
inVdldtOafe Janeta lJOStan, cu UIUVgfST[aru Dumitru]r
universitariiLrtluulru qi Neculai
r\suunr Bagdasar'
D4Ssooq_'
.. -. li
..
Dac[ in ultimeledeceniiale secoluluial XX-lea qi in primeledoui deceniia!
secoluluial XX-lea, gcoalavutclneanl a frcut progfesespectaculoase, aceasta{
datoregtein primul rind politicii culturale pe care guvernele din tjlpul domnil
regeluiCarol I o practicau,dar gi figurilor representative de iwlldtori din respectiv
pJrioada, dinne Carese evidenliazdeminentul invl![tor Vasile Alexa de la $c
pti--a Nr. 1, precum gi PanainteGufu de la $coala primar[ Nr. 2. Acegti
invlfdtori devin nume de referinli evidente ori de cite ori va veni vorba
evolulia gcolii vutcinene.
Dupd scurta perioadl de crizd generati de rlzboiul balcanic ai de primul
mondial(f qf+-f qf-8),perioad[ in care?nvdptoriisuntmereuchemaliin concentt
gi mobiiiz6ri,iar din 1916,cind Rominia inffe in tLzbo| acegtia(inv6{[torii) partic
ia tuptetece au loc pe front, rnarealor majoritateavind gradede ofi1erirezervigti.
 IoglnN. Manolailv
dup[ incetarea
ilul acestaqcolile din vutcani trec prin aceasac.ljzd'Dat, imediat
bitdlii la care au participat se inffoc
irptelor de pL front, supravieluitorii cumplitelor
la catedr[ intr-un ritrn din ce in ce mai suslinut
-la vatri,' gi iqi reiau activitatea qi gimnaziul despre care am
aringindniveluri de performan!6.Acum se infiinleaz[
cu plicere
f,cut vorbire mai sus.Dac6in perioadaanterioarl,vutcdneniiiqi amintesc
sus, vasile Alexa 9i Panainte Gu!u, acum
fuspre cei doi dascali pomenili mai
nume noi: Dumitru $oitu, costic[
aumarul inv6!6torilor performanli creqte.Apar
Cr[ciun'
Purice (B[trtnul), Cn. V. Bostan (T"tpu"i, Enache Crdciun' Domnica
intre ei s6 obtina
GheorghePopescu(cristea), Iustina Harnageaetc. Toli se_intrec
unii din
rczultateremarcabileatit la catedrl cit 9i in atteactivit[li cultural-educative'
ei oblin gradesuperioaresaudevin institutori'
Dintre to!i, numele lui Gh' V' Bostan (Jurpac) se
impune ca reper' a$a cum in perioada anterioard se
:;?d::.)N
gcoala
; il i*ousese Vasili Alexa. Esteparcdo replic' pe care
""i . prrmardNr. 2, ceadin Funditure' o di $colii Ni' Gl t
^Bostan 1:
T".I a predat la $coala Nr' 2 unde a fost qi director o
, * , bucati de vreme. El a fost acela care a luat iniliativa
r4
infiintdrii Cdminului Cultural, pe care i-a condus o bund
i bucati de vreme gi a realizat o serie de acliuni culturale
precum organiz.area unei biblioteci s6teqti,infiinlarea unut
cor mixt, infiinlarea unui teatnr de amatori in activitatea
cdruiaa antrenat,aldturide gcolari,9i oamenimaturi'
Cu sprijinul soliei sale, Janeta Bostan niscutd
* *.":T*"-, u]
Bagdasar,ea insigi inv[litoare eminintd, -a organiza3cerc.rli
.enrrr
si crrltiveviermi
go;podinecareau inceputs[ cultive Yi"1rr de mdtase,
mStase' s6
si practice
pract: o agriculturiqi o
o gospod[rie
hortiviticoll aupareguii 9i practici gtiinfifice.Cei doi soli au realizat9i
fundul ogrdzi; mai derrte !3
cu adevdratmodel.o vdd gi a".rmr casaconstruitbspre
o alee pietruit[
zgomotulqi praful drumuiui,de la poarti pind la rnrrarga-n1in9ipa16
plantatcu pomi de talie
uii.rA a"opurt qi ae ceutamirandafiri9i flori, restulspaliului
personal'Toateacesteale
mijlocie, iar in spatelecaseivie nobi16pe careo ingrijeael
invdlasedin lectura marelui ,o.iolog Dimitrie Gusti, conducatorulFundaliei
"a4itot vreme Echipele regale
culturale ,,Principele barof', care o'gunlase in acea
de trai qi
srudenlegti. Acesteaactivauin citevasate-piloturyerin{ ridicareanivelului
participat la activitatea
cultural al sdtenilor.Fac aici o mlrturisire. Eu insumi am
doi ani consecutiv, prima dat6 in cadrul
acelor echipe regale studenleqtitimp de
judepl Ridluli, in anul 1935 qi, in anul
echipeidin satul SloboziaPruncului din
judefului Suceavacu
o..6tor, in cadrul echipeidin satul Drdguqenisituat la qu1it9
am
judelul Iaqi. Recent,ciiind proceseleu"ibal" ale CdminuluiCultural ,,P' Gu!u",
fusesemchemat la o
.itit',,, oi-i,", cici uitasemacest amdnunt,c[ eu insumi
gi am vorbit ascultitorilor despreechipele
activitatea C6minuluiCultural,,p. Gu!u"
Acestlucru esteconsemnatin procesul verbal Nr' 10 din datade 9
regalestudenfegti.
Ciminului Cultural
mai 1937.Maifac precuareaciregistrulcu prociseleverbaleale
)l

ri profesor Atfel T[bicaru' caruia ii

a ,,P.Gu!u", se gaseqtein posesia='clomnului qi alte inscrisuri
n mulfumescgi pe aceastacaiepentrufaptul ci mi-a pus la dispozilie
orivitoarela viatacultural[ a Vutcanilor'
)l
 Pentru toate considerenteleenunlatemai sus, cred c6 sunt indreptilit si fac
printre
afirmalia cd invllitorul Gh. V. Bostan(Turpac)devineun num€ de referinli
gcoli ale
atiteaalte nume de invd![tori merituoqii*e uu activat in cadrul celor doui
Vutcanilor.
in rindurile ce urmeaz[, reproduco noti inforrrativd desprestadiul sctual-al
invalSmintuluivutcinean. Autorui acesteinote esteinsuqi conducitorul complexului
qcolarvutcanean,profesorul Arsene Mihait4 devenind9i el prin felul cum i$i face
datoria,un numede referin!6.
cu claseieI-Vm Vutcani,
$coali cu claseler-Vm Vutcani ctrprinde:Scoala
at'rnd personalitatejuridici, 9i Grddinifa Vutcani. Numlru] total de cadre didactice
din Scoalavutcani, in anul-gcolar 2a05-20fi6a fost de 11 la care se adaugd9i
3
Gr[dinila Vutcani cu un numii de 3 educatoarc.I-aGf5dinita Vutcani funclioneazi
gupe dL copii (grupamicd, grupamijlocie, grupapreg6titoare),avind cadredidactice
titulare pe post dupl cum urmeazd:
1. Halciug Cipriana-Eliza,educatoalela grupa mijlocie qi responsabilal
Grddinilei Vutcani.
2. ChebacMaricela,gruPamici-
3. BagdasarGabriela,grupapregdtitoare'
h anjgcolar 2005D066,aufostinscri$ila Grldinila Vutcani,un numdrde 72
de copii, frecvenlape parcursulanului fiind foarte bun6, cu excepliaperioadelorcu
weme nefavorabila.Gredinita estebine dotati cu materialedidactice,achizilionate9i
construiteadecvatcu mobilier norl cumpirat cu ajutorul consiliului Locai in ultimii
doi ani.
La inv1l71mintul primar, careigi desfigoari activitateaintr-un local construit?n
anul 1969, av?nd5 sali de clas6, cancelarieqi secretariat.Aici iqi desfrgoari
qi
activitatea72 de elevi,din care20 in clasal-a,Zlcliasa a II-a, 16 clasaa III-a 15
cbsa a fV-a.
cadrele didactice din inv[pmintul primar, in anul gcolar 2005-2006sunt:
Mihai Silvia, invS![toarecalificatS,titulari a gcolii la clasaI'
Mihai Comeliu Gabriel, suplinitor calificat la clasa a II-a; Bejan-Andrunache
claudia,
- titular[ la clasaa III-a; Floreasafta titulara la clasaa rV-a.
invapmintul ginnazial, cuprinde un singur rind d9 clase (V-Vm) qi iqi
desfigoarl activitatei intr-un local vechi, construit in anul 1907, dat care a fost
reabilitat in anul 2003 9i care cuprinde 5 s61ide clas[, amenajatede cltre cadrefe
didactice,laboratoare, romdn6)'
gi cabinete(firi"a-"ni-ie, biologie,geografie-istorie,
Cadreledidacticesuntin ceamai marepartecalificate9i titulare ale gcolii:
1. prof. ArseneMihAitS,geografie,graddidacticll' titula-r;
2.prof.MuscaVioleta,francezd-romdnl,definitivat,titular;
3. prof. ArseneValerica,biologie,definitivat,titular;
a. prof. CehanMaria, fizici-chimie' glddidactic I, titular;
5. prof. Vorovei Emil, matematici,definitivat' titular;
6. prof Grigorescucamelia,englezl-romanI,suplinitornecalificat;
7. prof. Bojian Cornel,istorie,suplinitornecalificat'

58
 Iorrn N. Muulache
Numirul de elevi in acest an qcolar a fost de 88, iar promovabilitatea de 93o/o.
:.:zultatele obflnute de elevii din clasa aI-ala examenul ,,Testenationale" au fost
:-ne. procentajul frind de 75o/o.Problema majori cu cafe se confrunti gcoala o il
,ttl
-.::ezinti lipsa de interes pentru continuarea studiilor dupi terminarea gimnaziului
..-: din partea elevilor cit qi din partea pdrinlilor. Anul acestao parte din elevii buni, #
-, rezultate bune la sfirqitul anului qcolar nu au dorit participarea la examen,
il
:,:tivind situalia materiali proasti pe care o au familiile lor.
u
Dintre cadrele didactice care s-au remarcat pe parcursul mai multor ani putem
-:r.tiona o serie de invilitori gi profesori care au o vechime in aceastdunitate de
:.:.te 20-30 ani gi care au contribuit la formarea mai multor generalii de oameni: inv.
i:,rian Andrunache-Claudia,prof. Musca Violeta, prof. Maria Cehan, inv. Florea
: rna.
Conducerea qcolii este rcalizali" de un Consiliu de Administrdlie format din
--::ctorul unit51ii, o parte din cadrele didactice ale qcolii, reprezentanti al Consiliului
-:.cal qi reprezentanti ai pdrinfilor. in ultima perioadi de timp, Consiliul de
-.;ministritie a pus un accent mare pe imbunntnlirea condiliilor de munci 9i invilare
::-:r amenajareasdlilor de clasi, achizilionareade materiale didactice 5i mobilier
'::cvat. Directorul
unitA$i esteprof. Arsene Miheip.
I
PROtr.ARSEVEMfrrArTA
Sqtrfr. notAbiogruticd ,l

u
:
Niscut in anul l974,la 8 martie, in Vutcani. A terminatqcoalacu claseleI-VIII
- ar1 natal. in prezett este coleg de cancelarie cu o parte din fogtii sii profesori
:":e l-au indrumat spre viala de ,,dascil" inci din primele zile de scoald. Dupd
.:solvirea clasei a VIII-a din Vutcani, a urmat cursurile la liceul ,,$tefanProcopiu"
t
r Ir

-:.nVaslui, pe care il absolvegtein 1992. Sub indrumarea profesorului Bichinu! Gelu-

-,',ricu,
a urmat cursurile Facultilii de Geografie-Geologie din cadrul Universitilii
,-Li. I. Cuza" din Iagi. Dupi absolvireafacultilii, in 1999, a revenit la Vutcani, de
-n
aceastacu titlul de profesorde Geografie.Din anul2003, estedirectorul Scolii'
Este cisitorit. Solia sa estetot profesoari. Au un singur copil, o fetip de 3 ani.
t
Ir

Cadrele didactice de la Scoala Generald

Anul Scolar1965-1966
59
t
 Gtnduri despre Vutcaniqi despre vutcdneni

C. Cdntittttl cttlfrnal

Am spus-oqi in alti partedin cuprinsulprezenteica4i gi reiauacum aceasta

afirmagie.Iat-o: istoria satuluinostrq Vutcani, s-a desfiqurat,de-alungul existenlei
sale, concomitentcu ins[gi istoria prii. Dacn poporul romdn are o preistorie,o
protoistorie gi o istorie (veche, medievali, moderni gi contemporani),apoi qi
Vutcanii nogtri i5i au istoria respectivd.
Mi vor intreba,poate,niscaivavutcineni: careestecontextualistoric in cadrul
ciruia au apdrutin viala satelorromAnegticiminele culturale?Iati rispunsul urcarea
pe ffonul Romdnieia regeluiCarol al Il-lea, la 8 iunie 1930.Daci in timpul domniei
regelui Ferdinandgi a reginei Maria, piringii lui Carol al Il-lea, dupi realizarea
Romdniei Mari, in viala culturah a firii, pe linga multe alte realizd4 se infiinleazd
FundaSileCuituale Regale.5uf dsmnia lui Carol al Il-lea, se activeazl in mod
accentuatFundafia Principele Carol cea care luase fiin1a incl in anii de pribegie
volnntari a zuipdiatului principe, devenit controversatulmonarh al Romdniei. Sub
conducerea eminentuluisociologDimitrie Guqti,trun[afia Wga[d,Srincipefe Carof i;i
propunecd scupprt"npof riticarea nivefufui [e trat, materiafgi syiritwt, af satefor
romineSti Pentru realuarea acestui scop, Fundafia promoveazd niqte ac{iuni
experimentale,anume se infiinleazi. citeva ,,Echiperegale studenleqti",care vor
activa in timpul vacanfelor unirersitare (iulie-noimebrie) intr-un numir limitat de
sate.in judelul F5lciu"satul alespentruexperimentulrespectiva fost satulDodegti.
Echipa regah studenleasci din acest sat filcian a avut ca indrumitor pe vestitul
scriitor gi om de teatruVictor Ion Popa.folaifac aici menliuneacdy cu amfo* mcmSr
dcti,r)d[lEcfiipefu regafestu[enyeStLPe tot cuprinsulRomdniei, au funclionat weo 30
de EchipeRegaleStudentegti.in satelerespectiveau luat fiinli C5:nineCulturalecare
au preluat gi continuat activitateaEchipelorRegalein lunile cit echipierii studenfise
aflau la cursuri. Considerci estebenefic sI comuniccititorilor careera componenfa
unei Echiperegalestudentegti.Echipaaveaun nurnir de minimum 8 gi maximum 12
echipieri (studenfi din ultimii 2 ani de studii). Din fiecare echipi trebuia in mod
obligatoriu si nu lipseascdun medicinist, un agronom,un veterinar,o maesffi de
gospodiriegi un umanist(urist, filolog, economist).Dupi primii doi ani de activitate
a Echipei, in satelerespectivese gi realizeazdmici (in unele cuarri, veritabile qi
valoroase)monografii sitegti. Iati deci care este originea
Ciminelor Culturale.
in continuare, informafii despre Ci:ninul Cultural
,,PanainteGufu" din Vutcani.
Ctitorul acestui Cimin Cultural este invifitorul
GheorgheV. Bostan-Jurpac.El este nu numai fondatorut
dar gi perseverentul gi merituosul animator al acestei
organizagiisocial-culturale.De aceeael devine un reper
remarcabil in suita de ?nvifitori memorabili cilre s-au
perindatde-alungul wemii la gcoliledin Vutcani.

60
 IopmN. ilIdrlolf,?he

Redau,in continuare,confinutulprocesuluivertal Nr. 1. prin cares-ainfiinlat

Ciminul Cultural ,,PainainteGu!u" qi, pentru veridicitate,o copie xerox a acelui
processverbalgi o altd copiexerox dupi procesulverbalNr. 10,undeaparegi numele
meu.

cdmiranl culfrnul *panaintc @^tFtt' fuail vutcani conanna.

Vutnrd, ,firdeFtl Fdlcfu, Nn 7/ 6 decemhtie 7936
PROCESVERBAL NR. 1.

Astlzi 6 decembrie1936, subsemnafiilocuitori din satul Vutcani, comuna

Vrtcani, judeful Filciu ne-amintrunit in adunaregeneraldin localul qcolii primare
\r. 2 din Vutcani, la convocaread-lui invdldtor GheorgheBostan,cu scopul de a
ofii"ta in localitatea noastri un Cimin Cultural apar,tinind Fundaliei Culturale
Regale,,Principele Carol".
Ni s-a citit qi explicat statutul pentru funclionareaCiminelor Culturale al
Fundalieigi l-am primit in intregime.
Am hotarit ca numele ciminului si fie ,,PanainteGufu" pentru urmitoarele
notive. A fost primul inv6!6torde la aceasti Scoa16 Nr. 2, carea murit pe front in
;ompaniadin 1916-1918.
in conformitatecu art.S, am discutatprogramulminimal de munci pe care
ciminul il poateindeplini in primul an de funcfionareqi careesteurmitorul.
l. in ce priveqte sdnitatea locuitorilor satului sd organizamo serie de
conferinleqi indrumiri practicepentruplstrirea stuetqii.
2. Pe tirdmul muncii. sd construimun Poqtament, in loc de cafas,la biserica
parohiali Sfintul Neculai,pentrucorul bisericesc.
3. Petarimul sufletesc,si organizdmo seriede predici gi pregitireaunui cor
bisericescpetrei voci.
4. Pe tirimul culturii minfii, vom preglti serbdri,gezdtori5i infiintareaunei
bibliotecipopulare.
Pe lingi cele de mai sus, vi rugim si binevoili a acordaCdminuluinostru
runctionarea provizoriein cadrul Fundaliei,timp de un an de zile, cu inceperede la
dataaprobirii acesteifuncfionlri, bucurindu-setn acesttimp de scutirile de care se
bucuri C[mineledefinitiv aprobate.
Procedindla alegereaSfatuluiCiminului, am alesprin aclamafiipe urmitorii:
1. GheorgheV. Bostan,31 de ani,invifitor Vutcani,ScoalaNr. 2.
2. PreotIon Mche,31 de ani, preot,studentteologie,preotparohiabisericii Sf.
Neculai.
3. JanetaBostan,31 ani, inviptoare, abs.$coalanormall"inv[litorVutcani, Sc.
Nr .2.
4. GheorgheI. A. Str[til4 44 ani,agricultor,abs.$coalaprimard.
5. Gheorghe I. Prode445 ani,agentfiscal,abs.$coalaprimari'
6. Dumitru I. Diaconu,26 ani,agricultor,abs.$coalaprimard.
7. ConstantinTodeil4 50 ani, agricultor,abs.$coalaprimari.
8. IancuGh. Diaconu,36 ani, agricultor,abs.$coalaprimarS.
6l
 9. GheorgheS. Prodeq38 ani, agricultor,abs.$coalaprimari.
Procedindu-se la alegereabiroului Sfatului,am alespe urmitorii:
a) GheorgheV. Bostan,ca preqedinte.
b) Ion Mache,preot,ca vicepreqedinte.
c) JanetaBostan,invifitoare, ca secretar.
d) GheorgheI. A. Streti[ casier.
Am procedatapoi la alegereacenzorilor $i am ales ca cenzar din partea
Ciminului pe ConstantinTodeili qi propunereaca al doilea cenzor,din partea
Fundaliei,pe IancuGh. Diaconu.
Luindu-sein disculie bugetul Ciminului, am votat aprobinduJ,in suma rt
2500 (dounmii cinci sute)lei qi totodati am aprobatcheltuieli in aceeaqisum6.Il
aneximin dublu exemplar.
Drept care am intocmit prezentulprocesverbal in triplu exemplare,semnate
toatede citre cei prezen[i,din careun exemplarva rinrine in dosarulC[minului, iar
celelaltedoudexemplarese inatnteazdFundagiei penfiuaprobare.
Urmeazi semnaturile.in total 70 de semnituri.
Pentruveridicitate,publicim mai jos o copie xerox dupd originalul acestui
procesverbal,care,precumse observi,a fost camdeteriorat.

62

i
 t!
IognN. Motalach'e

Din cele 23 de proceseverbaleincheiateintre 6 decembrie19369i 19 martie

l:,i8 pe carele avemin original oblinute de la domnul Aruel Tlbdcaru,cel careva
:::nduceC6minul Cultural iimp Oe 7 ani, ?ntre1969 9i 1976, rezulta o activitate
lrrens6,intr-un ritm suslinut, cu realizdri importante,precuminfiinlarea unui cor pe
mi voci, construirea unei platforme de pe care corul didea rispunsurile
:::respunzitoarela slujbelereligioaseduminicale,organuareamai multor gez6tori9i
F'5ari cu progafine f:oartevariite 9i foarte interesantela care luau parte un numir
:rsresionantde slteni de toatevirstele,infiinlareaunui cercde gospodine,etc.Toate
Nesteadatoratetnvildtoruiui GheorgheV. Bostan-Jurpac,preqedinteleC[minului
care indeplineafunclia de
- irural gi soliei sale JanetaBostan,n[scutd Bagdasar,
;**;retaral Sfatuluiacesteiorganizafii.
Fac menliuneac6ope linge valoroaseleacfiuni realizatein scurtul interval de
23 proceseverbale,acliuni
I penrffu care avem mirhrriile consemnatein cele
:renrionatemai sus, conducereaClminului Cultural a pus 9i bazeleunei biblioteci
pcopulare,carea funclionat in $coala primdrd Nr. 2, acolo unde solii Bostan i$i
Gfiq*uo activitateaca invi!6tori. Dacd la infiin{areaacesteibiblioteci,numdrulde
ll,riume era de doar 70 exemplare,de-a lungul timpului pind in prezent,biblioteca
-:minului a ajunss[ aibi 8764volume.
Cel de-al doilea Rlzboi mondial produce o perturbareserioasl in via,ta
,-iminului cultural ,,PanainteGu!u". inv6![torii sunt concentrafiqi trimigi pe front.
t-rii nu semai intorc acas6,ingroqindrindurile eroilor cdn$iin lupta.Dup[ rizboi, se
;ceimbdregimul politic qi trec cifiva ani pini cind apele_ tulburi ale vielii politice
lnsep a se limpezi. Oe-atia in 1960, in cadrul Cercurilor culturale ale cadrelor
nrniactice, incep sd apardpreocupdriculturalede felul celor practicatede Ciminele
r[uiturale. ab nundaliii principeleCarol. in capitalelejudefeloriau fiin1dInspectorate
,rh educalie gi cuiture sociilista care preiau in subordine Clminele Culturale
eristente.'$i ia Vaslui ia fiinln un astfel de lnspectorat,cdruiai se va subordona
ifuinul Cultural din Vutcani, caruia ii dispare denumirea patronimic[ ,,Panainte
iu3o$u,,.intre 1946gi 1960,Ciminul Culturaldin Vutcani nu arepracticnici un fel de
rrdvitate. intre 1660 gi 1967, la conducereaCiminului Cultural din Vutcani se
$rind6 inv'lltorii T[bacaru Aurel, Purice Victor, Hobjila Emil. Acegtiaincep s6
mezeasc6 la via\iacest Cimin Cultural. Ei fac s[ reinvie corul mixt ?nfiinlat cu ani in
*'nl de Gh. V. Bostan, organueazdproglame artisticecare se desfigoar[nu numai
nmVutcani, ci qi in satelecomponenteale Comunei Vutcani' lntre tgOZ Si 1976,
ilminul se afla subconducerea invdldtoruluiAurel Tdbicarq careointre timp, ajunge
rr ,lirectorul $colii generale.Aceasti perioadi reprezint6o adevirat[ perioadi de
nforire in activitateaCiminului Cultural din Vutcani. Se constituieacum un cor
mmnrt pe 4 voci, sub conducereainv6!6toru1uiFlorea Constantin'Corul avea 86 de
gi a particip atla maimulte concursuriale Formafiilor artisticede amatori' atit
"*-U.i
lhLfrzajudegeani,iit gi tu fazainterjudeleanloblin?nd,,Menfiune"in 19719i ,,Locul
l- pe.iudelfn Dia. Tot subdirectoiatullui A. Tib[caru, brigadaartisticd,reinfiinfat[
mlq6q, ocup[,,Locul I" in 1970, iar in 1974,la concursulrepublican,primeqte
J{edalia de bronz". in 1969,ia frintn o orchestrdpopulari, puternic susfinuti de
pe
mmmarul de atunci. Gh. Stanciu.Aceastdorchestriparticipdqi ea la un concgrs
faza judeleani gi obline o ,,Men!iune". in 1953, luase fiinld o ,"Formalie de teatru"
care va activa sub conducereaprofesorului Ion D. Diaconu'

{\
i\
+!

Formalia dejieni din Vutcani. Concurs la Huqi, 1968

W.

filiee"@*,
wn
Corul Cdminului Cultural, dirijor prof. Florea Constantin
 IorrnN. Manoloche

*'i*
*h

s
r ' ti\lltn

o'"'?i::,0;;ff
;n::i*f;:,1:;T::"!:;,i:!*'
in anii 1975-1.976se construiegteCdminul Cultural, o clddire impresionanti
,-are are parter gi etaj, cu 8 incdperi gi o salS mare pentru intruniri gi conferinle,
soectacole,etc. avind o suprafald total[ de 375 m' aceastdfrumoasd realizate a avut
,oc sub primariaful aceluLgi Gh. Stanciu. in 1983, din iniliativd gi cu exclusivd
ostenealSa prof. Ion Diaconu, ia fiinld ,,Muzeul sdtescVutcani", care funclioneazdin
;lddirea CSminului Cultural qi este organuat, cu stricta respectare a principiilor
Stiinlifice ce stau la baza oricSrui muzeu oficial. Vizitatorul acestui muzeu rdmine
puternic impresionatde ordineagi bogd{iamaterialelorexpuse,precum gi de faptul ca
rotul este rezultatul unei munci sisifice depuse in exclusivitate de cdtre creatorul
acestuimuzeu.profesorulIon Diaconu.

CdmirurlCultttral Vulcani
65
 Gtnduri despre Vutcani Si despre'vatcdneni

in 1967,din iniliativa primaruluiGh. Stanciu$i cu ajutorulcompetental lui A.

Tdbdcan:,directorul Cdminului Cultural, ia fiin![ ,,Formalia de Haiduci (Trupa de
Anul Nou) care ia parte la Festivalulde teatrufolkloric oblinlnd ,,Locul 17"la faza
judeleandqi,,Premiulspeciaf' al juriuiui.

Cu ocazia Festivalului de obiceiuri qi datini folclorice

Trupa de haiduci 1995, Vutcani

66
 Ioan N. Itlanalac.hc

in perioada 1967-1975au avut loc numeroaseactivit[fi cultural-artistice:

mpozilii de arti populard,schimbde experienllpejude!.

27 mai 1973, Vutcani Inttlnire cu

Vutcani- inttlnire fiii satului
cuJiii satului

Cea mai ampl6 gi plin[ de rdsunetprintre vutcbneni a fost intilnirea din ziua de
17 mai 1973 cu,,Fiii satului" venili din toati larala chemareacomund a conducerii
Ciminului Cultural qi a primdrtei. Ziarul vasluian ,,Vfemea nou[" publica in doui
rinduri materiale semnificative despre activitatea Cdminului Cultural din Vutcani.
Frima dati ?n numdrul cu data de 23 noiembrie 1969, un amplu material cu titlul,,La
Cdminul cultural din Vutcani" semnat de gazetarul Vasile Iancu, din care spicuim
mai jos citeva pagaje. ,,Lipsa de spa!iu', invocati de unii directori de Cdmine
culturale nu este o barierd in desfbgurareaunei rodnice munci de educare a maselor.
Aici, la Vutcani, oamenii simt tot mai mult prezenla unei institufii culturale, sunt tot
lai mult atraqi cdtre ,,Ciminul spirituaf' al satului. Mindria nr. 1 este, bineinleles
;orul alcdtuit din aproape 100 de persoane. Printre corigti se num[ra qi primarul
comunei Gheorghe Stanciu, un animator constant al miqc[rii artistice de amator...
-{ici funclioneazl qi o formalie de instrumentigti, o formalie dramaticl locald care
vrgantzeazdspectacole,o brigadl gtiinlificl".
Tot in ziarul ,,Yremea nou[", dar de data aceasta dup6 2 ani de la prima
apari{ie, annme pe ziua de t3 martie 1971, sub titlul ,,Yd prezentdm" semnat de
gazetarulM. Mihra se face elogiul realizdrilor de la Cdminul cultural Vutcani. Din
aou, vom cita citeva pagaje semnificative: ,,...coruldin Vutcani, dirijat ast6zi de prof.
Constantin Florea, gi-a cigtigat o binemeritatd reputalie in judelul Vaslui atit prin
repertoriul siu compus din piese de folclor, cit 9i prin buna sa pregdtire, prin patosul
hterpretirii... O alt[ formalie artisticd din Vutcani, remarcatd la recentul concurs,
esteorchestrd de muzicl popular5... La festivalul de teatru folkloric din anul ttecut, a
obginut ,,Locul lI" la fazajudeleani, precum qi premiul special al juriului, ,,formalia
de haiduci" din localitate. Tot in cadrul C6minului cultural din Vutcani activeazb cu
6',7
successgi o orchestrl de muzicu!e...in anul 1970,au fost organizatenumeroase
expuneri,conferinle,simpozioane,seri literare,seri cultural-educative... Activitatea
ciminului cultural din Vutcani reflect[ pasiuneatuturor celor ce activeazl aici,
dorinla lor gi a conduceriiCdminuluide a satisfacemultiplele cerin{eale auditorilor 9i
spectatorilordin localitate".
OaEdparcurgemar ateltlic paginih de mni sus,relincm d tn vi.ato Cdminutui
cuttural fin '/utcdni numefea foui pnsonatitipi se impury anut e iffa\,irmii de mnre
prestigiu QL l. Eostary fonfotnruI, {t Awe[ lldfidcaru, wetnimf continuator af
trcintasutui sdre Primul tn perioada monarhici qi cel de al doilea din perioada
republican[. Actuala gi viitoarele conduceriale C[minului cultural vutclnean, dac6
vor ca numele lor sd se impun[ au datoria morall de a se inspira din activitatea
prodigioasla celordoi inaintagi.S[ o continuie9i si urcenoi trepte.

inadldtotttl GtL V. Bos&irt

GheorgheV. Bostanestefiul Mariei Andronache9i al lui

Vasile Bostandin comunaVutcani. S-a niscut la 10 aprilie
1905. A unnat cursurile claselorprimare in comuna natald,
avind ca invdfitor pe PanaiteGulq un om cu deosebitecalitSli
in activitateade educarea copiilor.
in Fund[tur[, parteadin nord a satului, nu exista clidire
proprie pentru gcoal6,iar activitilile didacticese desfiqurauin
diferite caseinchiriate de la ceti{enii din aceazon[.
Panaite Gufu il aprecia,in mod deosebit,pe elevul
GheorgheBostan.in momentul cind P. Gulu este mobilizat in
1916,il lasl in locul siu pe elevul preferat s6-i lini locul pin5 la numireaaltui
invi{itor.
Gheorghe V. Bostan a absolvit $coala normall din
Birlad in 1924,dupi un curs de pregitire la $coalaprimar[ nr.
I din comuna Vutcani. A fost un elev congtiinciosin toate
activitilile didactice desfiqurate in gcoal6. A avut o
predispozi,tiepentruactivitdlile practicecum ar fi lucrul manual
gi muzica.Din aceastiperioadi dateazl,in bibliotecasa,pagini
copiatepentruvioar6,cu o scriereartisticd9i adnotiri.
Dupd absolvirea$colii Normale din Bfulad este numit
inviJdtor in Ardeal, in comunaOrdgtiade Jos.Dup[ cifiva ani
de activitatedidacticl in aceasti parte a t5rii, estefansferat ca
invdlItor la $coal[ primari nr. 2 din comunaVutcani, unde,
impreuni cu solia sa Janeta,au frrnclionatpine prin anii 1955.
Dup[ aceastiidata au funclionat ca inv6!6tori la $coala primad nr. I din comuna
menfionat[pini la pensionare.
La venirea lui Gh. Bostanca invdf6tor in comunaVutcani la $coala primard
,,RegeleFerdinand",cunoscutjide localnici ca $coalaprimarl nr. 2, ra invdldtor
68
 IoanN.Illanalade

$rnitru $oitu, o personafitate[eosehitdin muncafe efucarea coyiifor.Locuia in cadrul

;solii. Construcliagcolii s-a realizatdupd 19i8, luind in considerareplanul lui Spiru
-{aret:4 clasepentru instrucliaelevilor, cancelaria,locuinla directoruluide gcoal6,
men agricolpentruaplicalii practice.
inv6ldtorulGh.V. Bostaneraun ataqatgcolii gi c6utaca,
:rin toate mijloacele de care dispunea,s[ educepe elevi in
dragosteide munc6,fie ea intelectual[sau fizicd. Pini
'-niritul
:n 1945cursurileprimareslteqti sedesfiqurauin doui etape:
a) CursurileclaselorI-IV, obligatoriu(cu toateci
unii copii nu le frecventaudin diversemotive
alep[rinlilor);
b) Cursurilecomplementare V-V[, facultative,cu
un numlr mic de elevi doritori de instruc{ie.
Dorinla pentru aplicaliile practice s-a materialuat at
activitalile desfigurate cu elevii din clasele complementare.
invd{6torul D. $oitu lasd liber[ locuinla directorului de la $coala primard w.2, iar
Gh. Bostan infiin\eazd un atelier de lucriri practice cum ar fi: timpldrie, lesdturi din
papurl, impletituri de richit[, coquri din pdnugi de porumb etc. Trebuie si subliniez
taptul c[ la aceste activit[li ale elevilor au contribuit, in mare mdsur[, pdrinlii
acestora.Poate cd unii din s[teni igi mai aduc aminte de acesteactiviteli didactice.
FIr6 a intra in amdnunte, ilvn{dtorul Gh. V. Bostan gi-a realizat o gospod6rire
dupd modul cum a fost educat. i.h fata casei avea livadd, cu plantalii de trandafiri
lattoili de el). in spatelecasei citeva sute de butuci de vie americand(agase spuneape
atunci), iar in continuare teren agricol. Prin livadl se gdseau stupi sistematici de
albine. Ag menliona faptul ci totul era ficut de mina lui. Avea acasi un atelier de
tdmplirie dotat cu cele necesarelucririlor pe care la intreprindea.
$coala primarl nr. 2 ,,RegeleFerdinand" a fost renovati in anul 1943. O echipd
de zidan din Birlad a tencuit gcoala prin interior gi exterior, iar alta din comuni a
confeclionat mobilierul qcolar qi a imprejmuit curtea gcolii cu gard din plasd de sirm6.
in paralel cu activitAflle practici, inv6latorul Gh. V. Bostan a depus gi o
activitate cultural-artisticd, prin infiinfarea unui cor de elevi gi a unui cor sdtesc
bdrb[tesc, incadrat in Ciminul cultural,,Panaite Gufu", in memoria invilitorului sdu.
Este cunoscut faptul cd dup[ revenirea Regelui Carol al ll-lea in !ari, se
infiinleazd ,,Strija f5rii" organizalie de tineret cu caracter patriotic. Activit5file se
desfigwau ?n cadrul qcolilor, invdlitorii fiind obligali sd le realizeze. In acest sens
fotografia (oare ci{i din cei pringi pe pelicula fotograficl se recunosc qi mai trdiesc?)
IJrmeazd o perioada de stagnarein activitatea didactici a Inv. Gh. V. Bostan.
incepind cu anul 1938 este concentrat, iar regimentul sdu trebuia s[ asigure granila de
Vest a lnrii in zona Zaldu.. Era sergent firrier. Dupd cedarea p[4ii de nord a
Ardealului, revine in comuna natal[. Se prefigura cel de-al doilea rdzboi mondial. Nu
a ficut campaniein acest conflict, fiind mobilizatlocalin pregltirea premilitarilor.
tJrmeazd ani grei. Tinerii intre 20-40 sunt mobilizafi. Se rechizi[ioneazd
animalele, in special caii. De muncile agricole, incepind din prim[var[ gi pin[ toamna
tirziu, se ocupau femeile qi bdtrinii. Apar gi primele vdduve, in special dupd luptele de
la Jiganca de peste Prut din apropiereaTirgului Filciu.
69
 Ginduria

in aceasti perioad[, activitateainv6!6toru1uiGh. Bostan se concretizeazd,pe

ling[ cea didacticl, prin serbiri gcolaregi gezitori cu caracterpatriotic. La aceste
gezdtorifemeileimpleteauciorapi de 1in6pentru arrnatade pe front.
Terminarea acestui rizboi a adus o lacrimi de fericire in rindul familiilor
reintregite. AceastEfericire n-a linut mult, {iindc[ in vara anului 1946 o seceti
.o-pfite a afectat in mod specialMoldova. invaptorul Gh. Bostan s-a zbltut mult
pentru oblinerea de produse alimentare dintr-un ajutor dat de Crucea Roqie din
Suedia.
Cantinaa funclionatin localul $colii primarenr.2 timp de citevaluni, servind
elevilor o masi caldi la prinz. Pregdtireahranei, spilatul veselei,cr:r6feniaspafiului
caredeserveacantinaera ficut5, prin munc6voluntari, de mameleelevilor'
Dgp[ cum o nenorocirenu vine singurE,urmeaz[ altele: cotele agricole,
intovlrdqirile agricole gi, in final, colectivizareaagriculturii. Ca urmare a politicii
,,Luptade clas6" putereaeconomici a comunei a scizut simJitor.Mu[i slteni au dat
bir cu fugitul, c[utind un loc de muncl prin diferite localitiili din !ar6, in ideea
obtinqii unui venit mai substanfial.
in asemenea condilii, activitateainv. Gh. Bostansereducela ceadidactici gi la
ceade dirijor a corului s[tesc din cadrul C[minului cultural. Anii trec, unul cite unul,
infi-o atmosferdde stresspini la iegireasa la pensie?n 1965.in acelaqian vinde
gospod[riadin comuna nataldgi, impreuni cu fiul slu Emil Bostan,cump[ri o casl
in oragulTecuci.Aici igi petreceanii ca pensionarpind la decesulsdudin 1993'

N. a.- Datelebiograficesunt furnizatede fiul s[u" matematicianulMircea Bostan.

Ptof. TdbdeflL Aurcl

Date biografice:

M[ numescTABACARU AUREL, niscut in anul 1932,

aprilie 20, in Comuna Vutcani, satul M[l[iegti, din p6rin{ii
Gheorghegi Maria, din M6llieqti. Am fost 2 (doi) copii la
p[rin!I, deci mai am o sor[ Domnicaplecati din sat.Tat[l meu
a fost croitor gi a definuto suprafalide 3,5 ha. terenarabil,50
ari vie, o vaci, oi qi cdrufi cu un cal. A avut o casd in fafa
Spitaluluidin M616eqti.Am rimas ferd perinfi la 16 respectiv
14 ani qi am fost cresculide bunici.
Am frcut clasele primare I-tV in satul Mildegti cu
flsmnii invilntori Iancu gi Mirioara Bostan.
Am continuatclaseleprimare la Vutcani respectivclaseleV-VII adicl clasele
I-11-m de gimnaziu.intre 1948-1952am unnat ctrsurile $colii pedagogicede biieli
din Birlad obf,nind Diploma de invifitor.
in toamnaanului 1952,amplecatla $coalamilitarl,,Ofiteri de artilerie"Sibiu
unde,in august1955,am fost absolventcu gradulde locotenent.Dupd3 ani am cerut

70
 Iorrn}f. Xlanolache

pe trecereain rezewd gi m-am incadrat ca inv6![tor la Vutcani, unde am lucrat pind in

1976.Dn septembrie1976pind in iunie 1994am lucrat ca invdfdtorin Bucureqtila
5te
$coalagenerallclaseleI-VII nr. 59, sectorVI, de undeam iegitla pensie.
La Vutcani, unde m-am cisitorit cu Chiriac Gh. Domnica,tot inv[fitoare, in
lor
1956,am lucratca inv6!6torintre 1958-1959, din 1959pini in 1969am fost director
etii
al gcolii generale claseleI-VIII unde mi-am adus un aport deosebitpentruridicarea
ult
cafitafii invlpmintului, inllturarea,,analfabetismului', cuprindereain gcoalbpe
din
intreagacomun[ a tuturor elevilor cu o frecvenli de 100%.Intre 1969-1976,cind am
plecatdin comuni in Bucureqtiprin recisitorie (prima solie decedindin 1973),am
ind
tlui lucrat ca Director al Ciminului Cultural, loctiintor al SecretaruluiComitetului
communalqi vicepregedinte al Comitetuluiexecutival Sfatuluipopular.
lntre tgOg-t976ca directoral Clminului culturalmi-am adusun aportdeosebit
rle,
in desftgurarea activitdlii cultural-artisticegi a muncii ideologice.
icii
dat Pentrumuncadepus[gi rezultateleob{inuteca directoral gcolii apoi directoral
9ea
Cdminuluiculturalam fost decoratcu,,Ordinul muncii clasaa m-a".
Muncameala clasl gi cu oamenii,m-a entuziamatin a m[ preglti cit mai bile
profesionalorientindu-miasftelin suslinereaexamenelorpentrugradeledidactice.In
il a
ul, acestcontextam lucratca invlf[tor gradulI (unu).
rde in activitateaculturalartistici, ajutatde intregulcolectivdidactic,amorganizat
qi activattoateforrnafiunileartisticeca: dansuri,teatrq brigadaartisticI, orchestride
asi
muzicl popular[ qi cor. Am organizato ampl[ manifestareartistici in luna mai 1973,
ex. ,,Sdrbdtoarea aniversdii a 25 de ani de la infiinfareacorului" a cdrui dirijori au
fost inv[fdtorii Gh. BostanI 1964 gi Florea C-tin, qi ,,Intilnireacu fiii satului". La
aceast6manifestarea fost organizatdgi o frumoasdgi bogatd ,,Expozilie de artl
populari".
Am reactivatformaliile de teatrufolkloric cu prezentarea datinilor tradilionale
satuluinostru ca: Pluguqorul,Jienii, Colinde, Capra,Trupa de moclnaqi,Trupa de
JienisauAnul Nou gi Damele.
Trupa de Jieni gi Capraa participatla toate fazelede concursorganuatepe
comunegijudele qi fazeinterjudelene.
Pentrutoateacestemanifestari,Clminul cultural a primit diplome,aparatede
radio,televizoaregi medaliicum a fost Medaliade bronz abrigdzii artisticein1974.
in cadrulCiminului cultural,am desftgurato frumoasdactivitatela biblioteca
comunaliinflinptn in anul 1950qi num[rind 10.847volumein1967.
intreagaactivitatemi-am desfiqurat-oin qcoali ahturi de colectivul de cadre
didacticeqi in mijlocul sltenilor.

iele
rieti

Lbiu
:rut

1l