GINECOLOGIE

1)notiuni fundamentale de anatomie si fiziologie a aparatului gential.

anatomia si fiziologia vulvei:
-este organul extern al aparatului genital feminine, este poarta de intrare in vagin si locul de deschidere a
uretrei.
-elemente anatomice componente: labile mari, mici, clitorisul, bulbii vestibulari., glandele ui Bartolin si
Skene.
-vascularizatie arteriale: art rusinoasa interna (ramura a hipogastricei) si art rusinoasa ext ( ramura din
femurala). Velele vulvei conduc sangele spre vena rusinoasa interna si femurala.
-inervatia somatica a1/3 sup este asigurata de plex lombar prin terminatiile nervilor abdomino-genitali, iar
1/3 post de plex sacrat prin nervul rusinos intern si micul sciatic.
Seminificatii fiziologice:
-poarta de iesire a sg menstrual si a secretii vaginale.
-locul prin care se face mictiunea.
-poarta de intrare in vagin, bogat inervata, cu rol in geneza libidoului.
-rol protector fata de infectii, prin inchiderea introului vulvar de catre labii;
-himenul are o singura semnificatie fiziologica, ruperea lui reprezinta sf etapei virginale.
anatomia si fiziologia vaginului: organul de legatura intre vulva si uter, este destinat actului copulatiei,
eliminarii secretilor uterine si expulzia fatului la nastere.
anatomia: este un conduct cilindric, musculomembranos turtit anteropost cu pereti elastici si lungimel
variabila. Capatul inferior se deschide la nivelul vulvei iar capatul sup, mai larg se insera in jurul colului
uterin, alcatuind fundurile de sac ale vaginului. Este in raport ant cu uretra si vezica urinara si post cu
rectul.
-vascularizatie arteriala : ramuri cervicovaginale si vezicovaginale al arterelor uterine, de arterele vaginale
lungi si hemoroidale mijlocii.
-venele vaginului foremaza o retea care inconjoara vaginul si comunica cu plexurile venoase vecine.
Acestea se colecteaza in vena iliaca interna.
-inervatia: din plex hipogastric inf si nervul rusinos intern
fiziologie: de scurgere a secretilor uterine si a sangelui menstrual, de copulatie, de trecere a fatului si a
anexelor in timpul sarcinii, de potrectie impotriva infectiilor.
anatomia si fiziologia uterului.
-are forma de trunchi de con sau para;
anatomie: partea inferioara a uterului vizibila prin vagin, are o lungime de 2,5-3cm, prezinta un canal
cervical si 2 orificii unu ext si unu intern. La nulipare orificiul extern este rotund iar la multipare este
alungit. Coloratie roz palid.
-inervatie: din plexul hipogastric inferior formand plexul uterovaginal.
-vascularizatie: din arterele uterine prin ramurile cervico si vezicovaginale si direct din art hipogastrice
prin ramurile vaginale lungi.
fiziologie: functie menstruala, functie sexuala(paricipa la realizarea orgasm feminin); functie in
fecundatie ( prin produsul de secretie a glandelor cervicale intervine in ascensiunea si capacitarea
spermatozoizilor), functie de gestatie:
corpul uterin: organ nepereche, orientat median in pelvis, intre vezica urinara si rect. Are pereti grosi
miometru, iar cavitatea uterina de torma triunghiulara este tapetata de endometru. Miometru este format

din 3 straturi: ext longitudinal, mijlociu plexiform si intern circular. La nivelul corpului :ligamente
rotunde, largi si utero-ovariene, la nivelul istmului si colului ligamentele uterosacrate, vezicouterine.
-inervatie: din plex vegetativ hipogastric
-vascularizatie:art uterine, art ovariene, prin ligamentele lomboovariene, de arterele ligamentelor rotunde.
fiziologie: functie gestativa(creaza conditiile producerii fecundatiei, permitand spermatozoizilor sa
ajunga la nivelul trompei), functia menstruala(mucoasa uterina este locul de producere a menstruatiei),
functie sexuala.
trompele uterine: sunt 2 conducte musculomembranoase, care pleaca de la coarnele uterine mergand
transversal sper ovare, prin partea superioara a ligamentelor largi.
-vascularizatie: arteriala din arcada tubara formata din anastomoza art tubara interna cu art tubara externa.
-functii: de transport(prin contractiile musculare tubare, miscarile ciliare care permit captarea ovulului),
de fertilizare (datorita lichidului tubar care permite capacitatia si supravietuirea spermatozoizilor.), de
nutritie a olului, de clivare a oului.
ovarul: sunt situate sub nivelul stramtorii superioare, au culoare albicioasa rozata, consistenta ferma,
forma ovoida., prezinta 2 poli(sup si inferior) si 2 margini(ant si post)
-vascularizatie: din art ovariana si din art uterina. Acestea se anastomozeaza si pornesc ramuri spre
trompa si ovar.
Functii: steroidogeneza ovariana., secreta(estrogeni, progesteron, androgeni), gametogeneza ovariana
2)exploararea clinica si paraclinica a aparatului genital feminin:
exploararea clinica:
-examenul clinic general;
-examenul ginecologic:
-examinarea sanilor: marime, forma, aspect mamelon, pigmentarea, eventuale formatiuni
tumorale, leziuni, prezenta lactatiei, sangerari la exprimarea mamelonului.
-abdomenul: panicul adipos, conformatie, sensibilitate dureroasa, prezenta de formatiuni
tumorale(consistenta si mobilitatea lor).
-examenul sferei genitale:se face prin inspectie,examen cu valve si tuseu vaginal sau rectal
-vulva: conformatie normala sau patologica (hipoplazie, lipsa orizontalizarii), labiile mici
si mari normale, hipo sau Hiperplazice,malformatii congenitale,prezenta formatiunilor tumorale
-clitorisul:pozitionare(normala sau la distanta de introitul vaginal), marime, consistenta,
grad de dezvoltare.
-himen (prezent sau nu), anomalii(firbos, rigid)
-glandele Skene si Bartholin se constata aspecte inflamatorii.
-examenul cu valve: va definii supletea, forma, dezvolatea, malformatii, cicatrici, hipoplazia
vaginului, leziuni inflamatorii, tumorale, prezenta de produse patologice(leucoree, sange, puroi). Permite
si aprecierea aspectului colului: mic, hipoplazic, normal, hipertrofiat, culoare, conformatia, lungime.
-tactul vaginal combinat cu palparea abd stabileste morfologia vaginului, colului, uterului, anexe,
permite cercetarea durerii spontane si sau provocate la palpare
exploararea paraclinica:
-exploarari uzuale de laborator: ex de urina, hemoleucograma, VSH, uree, glicemie, TGO,TGP,
fibrinogen, trombocite, proteinemie (pt a vedea modificarile generale ale organsmului.)

-exploarari bacteriologice:din diferite produse patologice(sange, puroi, secretii vaginale) (pt a vedea
etiologia afectiunilor genitale inflamatorii si infectioase)
-exploarari citologice: examen cito-tumoral vaginal, al lichidului peritoneal.
-dozari hormonale: (pt a vedea functionalitatea axului hipotalamo-hipofizo-ovarian)
-examenul citohormonal vaginal (ofera informatii asupra functiei ovarelor precum si raspunsul
receptorului vaginal la stimulul hormonal.)
-colposcopia-permite diag patologiei inflamatorii, displazice sau neoplazice;
-histeroscopia-permite vizualizarea cavitatii uterine si implicit a diferitelor aspecte patologice;
-chiuretaju uterin:metoda folosita in scop terapeutic,diagnostic si biopsic
-laparoscopia;
-ex radiologic;
-cistoscopia si rectoscopia (pt evaluarea extensiei tumorale genitale la vezica si rect)
biopsia in cazul patologiei tumorale
-ecografia
-histerometria(masurarea cavitatii uterine);
- histerosalpigografia(metoda radiologica de exploarare a cavitatii uterine si trompe)
- CT si RMN
Metode specifice
vulva si vagin:clinic (inspectie,examen cu valve,tuseu vaginal,palpare),colposcopie,flora
bacteriana,receptie hormonala,citooncologic (babes papanicolau),cercetarea pH-ului,vaginografia
colul uterin:clinic (EV,TV),coploscopie,testul Lugol(impregnare cu
glicogen),radiologic,anatomopatplogic (biopsie,conizatie si chiuretaj),frotiu citotumoral,ecografie,glera
cervicala (ex.bacteriologic)
corpu uterin:clinic (EV,TV bimanual),paraclinic (histerometrie,histerografie,histeroscopie,biopsie de
endometru,chiuretaj explorator si biopsic,citologia secretilor aspirate,culturi din sangele
menstrual,celioscopie si ecografie)
trompele uterine:paraclinic (salpingografie,celioscopie,tuboscopie si ecografie)
ovarele:paraclinic (dozari hormonale urinare si sangvine,frotiu vaginale citohormonale,celioscopie si
ecografie)
3)sindroame cardinale in ginecologie:
durerea: dureri viscerale(uteroanexiale), peritoneale, vasculare, nevralgii, dureri in terioriu cerebrospinal.
-caile nervoase senzitive urmeaza 2 traiecte:
-calea principala: reprezentata de nervii hipogastrici, plex hipogastric sup si lanturile simpatice
paravertebrale.
-calea secundara:nervii erigens.
Proiectia metamerica tegumentara a durerii org genit int se face in zonele foselor iliace,in reg
hipogastrica,lombosacrata si coccigiana
caracterele durerii: colicativa, difuza, arsura, usturime;
intensitatea dureii: supraacute, acute(inflamatii anexiale, uterine), subacute(compresiune prin fibrom sau
chist), cronice
ritmul durerii: permanenta, periodica, axate pe ciclu menstrual:pre- intra si postmenstruale sau
intermenstruale.

durata durerii: crampe scurte, durata de ore,

iradiere: la distanta, in hipocondru, epigastru, umeri, coapse, cefalee.
dg dif al durerii genitale se face cu durerea apendiculara,colita,colecistita,colicile renale si nevralgiile
hemoragia
-cantitatea hemoragiei: mare in fibrom, plagi vasculare si mica in inflamatile anexiale sau uterine, in
fibrom sau faze incipiente ale tumorilor maligne
-aspectul: sange rosu, proaspat in fibrom, polipi, avort; negru incoagulabil in sarcina extrauterina;
spalacit: in cancer uterin incipient; sange alterat amestecat cu puroi in inflamatii uterine (piometrite),avort
sau cancer suprainfectat
-manifestari de acompaniament: se va stabilii daca hemoragia este insotita de durere(ca in sarcina
extrauterina, avort, deviatii uterine), de febra (ca in hemoragiile care insotesc inflamatile uteroanexiale
sau avort), de stare generala alterata, soc hemoragic sau septic(avort, pelviperitonite, peritonite
generalizate)
-ritmul hemoragiei: deosebim metrogarii (hemoragii in afara menstrelor), menoragii(in cursul
menstrelor).
Metroragiile:
-din avort: sange rosu, chiaguri in cantitate mare, resturi ovulare si apar dupa o per de amenoree
in urma unor contractii dureroase
-din sarcina extrauterine: apar dupa o perioada de amenoree, reduse cantitativ, cu sange negricios,
dureri anexiale.
-de polipi: spontane, variabil cantitativ, insotite de colici uterine.
-din cancerul de col si corp uterin: mici la inceput cu sange proaspat, cauzate de traumatism,
insotit de leucoree serosanguinolenta
-produse de fibromion,in climax(sugereaza o patol genit maligna),din inf endometriale
Menoragiile: produse de tumori sau inflamatii: fibrom submucos, polipi uterini, cancer uterin,
metroanexite, endometrita. In aceste afectiuni congestia menstruala produce prelungirea menstruatiei,
care ia caracterele unei hemoragii.
produse de afectiuni neuroendocrine (cauzate de dezechilibre neurohormonale,hipofizoovariene,cu dezechilibru estro-progestativ)
leucoreea: se prezinta sub forma unei secretii vaginale exagerate, de culoare alba cu diferite nuanet,
insotita de tulburari functionale si modif ale starii generale
leucoreea patologica imbraca urmat aspecte:
-incolore: gleroase(endocervicita), hidroree (fibrom, ademon papilifer endocervical)
-culoare tulbure: alba, galbuie, verzuie, bruna, ciocolatie;
-aspect laptos: branzos, spumos(tricomonas)
-asociat cu jena locala, prurit local, durere,arsura
tulb neuroendocrine: se evidentiaza clinic prin modificari ale tonusului psihonervos si
hiperreflectivitate: semne de deficienta estrogenica(valuri de caldura, insomnie, cefalee, oboseala,
nervozitate, hipoplazie genitale, oligomenoree, caderea parului) sau semne de hiperestrogenie(menoragii,
congestie mamara, mastodinii, hipersecretie genitala, agitatie, insomnie)

4)notiuni de endocrinologie ginecologica: fiziologia hipotalamo-hipofizo-ovariana.

hipotalamus=structura fundamentala a sist nervos cu multiple roluri in reglarea si coordonarea functiilor
vitale
hipofiza=glanda endocrina situata in saua turceasca a sfenoidului constituita din doi lobi fiind legata de
hipotalamus prin tija pituitara
ovarele=organe periferice efectuare care secreta hormoni steroizi sexuali sub influenta FSH,LH
-in centrul reglarii functilor gonadice (sexuala, menstruala si reproducere) se afla hipotalamusul, care
converteste impulsurile superioare nervoase in semnale neurohormonale, care actioneaza aspura hipofizei,
care elibereaza hormoni LH, FSH de stimulare a glandelro endocrine periferice (ovar), ovarele produc
hormoni estrogeni, progesteron, androgeni cu actiuni generale metabolice si specifice pe organele tinta.
Prin hormonii sai steroizi, ovarul trimite semnale receptorilor nervosi sensibili din sistemul limbic si
hipotalamus, precum si hipofizei, creand circuite cibernetice de reglare prin retrocontrolul (feed-back)
Neurohormonii implicati direct in functia genitomamara sunt FSH-RH, LH-RH si dopamina.realising
hormonii asigura sinteza si eliberarea gonadotropinelor hipofizare (FSH,LH)
Adenohipofiza secreta:corticotropina (ACTH),hormonul melanostimulator (MSH),hormonii gonadotrofi
(FSH,LH),hormon de crestere (STH) si prolactina (PRL) -ultimii trei participa direct in functia genitala
-principalii steroizi produsi de ovar sunt:
-estrogenii: sinteza lor are loc in foliculii ovarieni si corpii progestativi, si in sincitiul placentar si la
nivelul spurarenalei
-progesteronu:secretat de cel luteinice ale corpului galben,placenta si suprarenala
Ovarele produc si cantitati mici de hormoni androgeni.
Efectele locale ale steroizilor sexuali: maturarea organelor receptoare,progesteronu produce transformarea
secretorie a endometrului,reduce contracturitatea miometrului.
5)modificari ciclice ale receptorilor genitali :ciclu ovarian, ciclul endometrial(fiziologia receptorilor
endometriali, menstruatia), ciclu miometrial, cervical, tubar, vaginal, mamar.
Organele genitale feminine se maturizeaza sub influenta hormonilor sexuali iar la femeia adulta se
constata modificari ciclice
ciclu ovarian: functia endocrina a ovarelor este dependenta de hormonii gonadotropi hipofizari:FSH, LH
si prolactina.
FSH-ul creste in prima jumatate a perioadei proliferative a endometrului, apoi scade, crescand brusc
preovulator, scazand apoi din nou.
LH-ul creste regulat in prima parte a ciclului, cu un varf in perioada preovulatorie, apoi scade din nou in
partea a doua a ciclului.
Receptivitatea ovarelor la gonadotropi hipofizari se face prin membrane celulara sub actiunea prolactinei
Estrogenii descriu o curba progresiva ascendenta,varful curbei situandu-se preovulator iar dupa ovulatie
scad
Progesteronu are concentratie foarte mica in faza proliferativa si creste brusc in faza imediat
preovulatorie.
ciclul endometrial:
-la femeia adulta endometrul sufera modificari sub actiunea hormonilor ovarieni, realizand ciclul
endometrial, iar descumamarea lunara in lipsa fecundatiei si a ovoimplantatiei provoaca o menstruatia, se
succede la 28 zile cu durata de 4-5 zile.

Din punct de vedere fiziologic menstruatia reprezinta eliminarea stratului superficial al endometrului,la
sfarsitul ciclului suferind un proces de necroza.
Cantitatea hemoragiei menstruale : 50-100 ml . in compozitie se gasesc: sange, apa , mucus cervical,
celule endometriale necrozate, celule vaginale, polinucleare si flora bacteriana. Sangele menstrual este
incoagulabil.
Fazele ciclului endometrial:faza proliferativa (incepe la sf sangerarii menstruale si se termina in z14)
faza secretorie (incepe dupa ovulatie)
faza menstruala (indusa de scaderea rapida a nivelurilor de estrogeni si progesteron in
lipsa fecundatiei si ovoimplantatiei)
ciclu miometrial, cervical, tubar, vaginal, mamar
-reglarea activitatii contractile a miometrului, este dependenta de hormonii ovarieni, estrogenii crescand
proprietatiile contractile, iar progesteronul le scade.
-cantitatea de mucus cervical este redusa pre si postmenstruatie, si maxima innainte de ovulatie
-ciclu tubar : estrogenii cresc cantitatea lichidului tubar si scad activitatea ciliara, progesteronul avand
efect invers.
-ciclul vaginal: estrogenii produc proliferarea celulelor vaginale, si cresc aciditatea in perioada ovulatiei,
iar progesteronul creste descuamarea celulelor vaginale si pH-ului
-ciclul mamar: estrogenii detremina cresterea canalelor galactofore iar progesteronul a acinilor glandulari;
6)disfunctii menstruale: sdr premenstrual, sdr intermenstrual, dismenoreea.
sdr premenstrual:= ansamblul tulburarilor functionale care apar inainte de menstruatie si dispar dupa
terminarea acesteia;simptomele apar cu 4-5 zile inaintea menstruatiei.
-manifestari mamare: creste in volum, durere, intepaturi, turgescenta, noduli diseminati, vascularzatie
accentuata.
-manifestari adbominopelviene: senzatie de balonare, dureri difuze, greutate in pelvis;
-manifestari neuropsihice: agitatie , nervozitate.
-manif metabolice:retentie hidrosalina, cresterea lipidelor.
Sindromul se datoreaza hiperestrogeniei,estrogenii crescand permeabilitatea capilara si avand actiune de
retentie a Na si apei in organism.
TR: adm de progesteron in perioada a 2a a ciclului (ziua 15-24).Se mai folosesc:diuretice,vit C,medicatie
antialergica,neurosedativa si regim hiposodat
sdr intermenstrual este o criza dureroasa pelviana de intensitate variabila, insotita de o metroragie
redusa care apare la jumatatea ciclului menstrual.
Durerea este explicata de congestia ovariana preovulatorie iar sangerarea poate fi uterina prin scaderea
titrului de estrogeni dupa ovulatie sau ovariana prin ruperea foliculului
TR:in formele usoare si medii este suficient repausul,antialgicele si sedative.in forme grave se recurge la
suprimarea ovulatiei prin estroprogestative
dismenoreea:=ansamblul de fenomene locale si generale care insotesc sau apar cu putin timp inaintea
menstruatiei,durere pelviana si lombara fiind elementul principal de manifestare clinic
-primare: se instaleaza de la primele cicluri menstruale;
-secundara: se instaleaza dupa o perioada de cicluri normale nedureroase.
clasif:functionala (hormonala sau psihogena)

organica (data de tumori,infectii etc.)

cele secundare apar dupa 25-30 de ani, avand cauza genitala: distrofii ovariene, stenoze cervical, sinechii
uterine, polipi, fibroame endocavitare, endometrioza, deviatii uterine; cauze extragenitale: infectii.
SPT: durere adb inferioara sau lomboabdominala, apare in formele obstructive in preziua menstruatiei si
dispare dupa instalarea acesteia, iar in cele neobstructive durerea apare de la inceput si dureaza pe tot
timpul menstruatiei.
TR:simptomatice:antialgice(algocalmin, aspirina), antispastice(scobutil),
antiprostaglandinice(indometacin)
etiologic:daca e nevoie al infectilor,inflamatilor genitale,endometriozei
hormonal:in dismenoreile functionale cu estrogeni sau progesteron
7)amenorea: def, clasificare;
def: absenta menstruatiei
amenoree primara: lipsa menstruatiei la o femeie care nu a avut niciodata menstruatie
secundara: survine dupa o perioada de cicluri menstruale normale
clasificare:
I)amenoree fiziologica: in copliarie(pana la pubertate), in timpul sarcinii, alaptarii, la menopauza.
II)amenoreea patologica: prin anomalii survenite in lantul functional al aparitiei menstruatiei.
mai pot fi clasif in centrale: hipotalamo-hipofizare
periferice: uterine si ovariene
Clasificare etiologica:
1)amenoreile gonoforice (de cauza vulvara, vaginala si uterina) cea primara se intalneste in :imperforatia
himenului si septurile vaginale transversale, aplazia congenitala a vaginului si uterului, sinechia uterina
din TBC endometriala,
iar cea secundara din sinechia uterina(postinflamatoarie sau
posttraumatica)
2)amenoree ovariana: disgeneziile gonadice (sdr turner), involutiile ovariene , distrofii ovariene parcelare
sau complete (ovar polichistic),sdr ovarelor nefunctionale
3)amenoreea cu ambiguitate sexuala: disgenezia gonadica de tip femini si turnerian; hermafroditismul
adevarat, pseudohermafroditism
4)amenoreile neuro-hipotalamo-adenohipofizare: hipofizare (prin insuficienta hipofizara primitivahipopituitarismul juvenil), hipotalamica (tumori, procese infectioase, malformative, degenerative)
5)amenoreile din bolile endocrine: de origine suprarenale (in hipo-hipercorticism) de origine
tirodiana(insuficienta tiroideana)
6)amenoreile de cauze generale: in dz, obezitate, soc psihic, anorexie mentala
8)hemoragiile uterine disfunctionale HUD:
-este o sangerare anormala de la nivelul endometrului, ca o consecinta a dereglarii mecanismului
fiziologic al ciclului menstrual.
cuprinde toate hemoragiile ginecologice care depasesc limitele menstruatiei fiziologice sau care apar in
afara acesteia si nu sunt produse de o leziune organica decelabila

poate fi anormala cantitativ (hipo-hipermenoree) ca durata,frecventa (poli-oligomenoree),ca moment de

aparitie (meno- sau metroragie)
mecanismul de producere:tulburari endocrine,dezechilibru estroprogestativ,tulburari trofice
locale,tulburari de hemostaza,inflamatiile endometrului
factorii etiopatogenici mai frecventi sunt:varsta (pubertate si preclimax),tulburari psihoafective, boli
generale (HTA,boli hepatice),trat anticoagulant si boli endocrine
mecanism patogenetic:mai frecvent se descrie perturbarea echilibrului estroprogestativ cu hiperestrogenie
rezultand hiperplazie endometriala urmata de descuamare menstruala mai prelungita
SPT:uneori anemie si durere
Forme clinice:
a)hemoragiile functionale la pubertate: hipotalamusul este lipsit de maturitate functionala in directia
secretarii ciclice a hormonilor eliberatori de gonadotrofine hipofizare, si rezulta dereglari in functia
hormonale a ovarelor., un dezechilibru estroprogestativ, cu predominanta estrogenilor.
b) hemoragiile functionale din timpul vietii genitale active: detreminate de o perturbare a actiunii
sinergice estrogen-progesteron, existand hiperestrogenie necompensata de progesteron. Se mai datoreaza
absentei sau insuficientei corpului galben;
c) hemoragiile disfunctionale in pre si paramenopauza. Premenopauza este caracterizata prin prezenta
ciclurilor anovulatorii, cu insuficienta ovariana luteala, deci hiperestrogenie.
Hemoragiile functionale din postmenopauza sunt rare
Diag: ex clinic genital nu constata modificari semnificative la niv org genitale, cu exceptia unei usoare
congestii pelviene.
Exploarari paraclinice: frotiu citohormonal si citooncologic vaginal, histerometrie, histeroscopia,
histerosalpingografia,
TR: -medicamentos: uterotonice (ergomet, oxitocin), hemostatice (venostat, vit K, adrenostazin)
antianemice, transfuzii de sange.
-hormonal: cu progesteron fiind administrat continuu, pana la oprirea hemoragiei, apoi in doza mica pana
la data presupusa a menstruatiei urmatoare.
cu estrogeni dar doar in cazuri de hemoragie importanta urmati intotdeauna de progesteron
-chir: in cazul hemoragiilor importante, chiuretajul uterin hemostatic este cea mai rapida si eficace
metoda de oprire a sangerarii
histerectomie cu sau fara pastrarea ovarelor doar peste 45 de ani
9)fiziologia si patologia pubertatii:
pubertatea=perioada de viata in care se face tranzitia de la copilarie la maturitate cand apare posibilitatea
de procreatie,caracterele sexuale si evolueaza prograsiv spre aspectul de adult;apare menarha.la
fete,pubertatea inseamna inceputul activitatii ciclice ovariene si a menstruatiei
fiziologie: in aceasta perioada se dezvolta intregul aparat genital: dezvoltarea labilor mici , labiilor mari
si a clitorisului. Ovarele cresc in volum, activitatea foliculara ovariana incepe inaintea aparitiei menarhei.
De la 9-10 ani estrogenii cresc in urina. Apar caracterele sexuale secundare: pilozitatea pubiana si axilara,
glande mamare cresc in volum, distributia grasimii-mai mult pe coapse, pielea se catifeleaza, apare
pigmentarea caracteristica perivulvara, perimamelonara, a liniei albe, a buzelor.. Pliozitatea apare
perivulvar si pe muntele lui venus, se extinde spre regiunile inghinale avand forma triunghiulara. Aparitia
menarhei inchide ciclul pubertatii.

pubertatea este consecinta maturizarii SNC in special al centrilor hipotalamici si a hipofizei

-sub influenta estrogenilor se dezvolta toate segmentele ap genital si glanda mamara, stimuleaza cresterea
in lungime si a bazinului.
-androgenii stimuleaza aparitia pilozitatii, dezvoltarea clitorisului si a musculaturii.
-corticoizii dezvolta tesutul adipos.
-hipotalamosul incepe sa sintetizeze Gn-RH care stimuleaza hipofiza anterioara care va secreta toti
hormonii tropi glandulari (FSH,LH,ACTH,TSH).FSH si LH determina intrarea in functie a
ovarelor.acestea secreta hormoni steroizi,estrogen si progesteron,care vor stimula cresterea ap
genital,aparitia caract sexuale secundare si a menarhei
-stimularea suprarenalelor prin ACTH contribuie la dezvoltarea pilozitatii vulvare, pubiene si axilare.
patologia pubertatii: in perioada pubertatii pot survenii o serie de anomalii:
-pubertatea precipitata: consta in aparitia semnelor de pubertate intre 8-10 ani datorita maturizarii
precocee a intregului organism
-pubertatea precoce: aparitia caracterelor sexule innainte de 8-10 ani.Poate fi completa (apar toate caract
sexuale secundare) sau partiala (apare un singur caracter celalalte aparand la varsta normala)
-pseudopubertatea precoce: dezvoltarea tuturor caracterelor sexuale secundare inainte de 8 ani, gonadele
ramanand imature pana la varsta pubertatii.
-pubertatea intarziata: lipsa aparitiei semnelor sexuale secundare in jurul varste de 16 ani.
-absenta pubertatii: lipsa aparitiei semnelor sexuale secundare dupa 16-17 ani.
TR: etiologic :in tumori cerebrale-chirurgical,hipotiroidie-extracte tiroidiene,hiperplazia suprarenalacorticoterapie
In pubertatea precoce idiopatica tratamentul include medicatii care inhiba actiunea gonadotrofinelor,se
administreaza progestative de sinteza
10)menopauza (climacteriul): def, mecanism de producere, etape, clasificare, tratament, patologia
menopauzei
def: disparitia completa si definitiva a menstruatilor la femei cu varsta intre 45-55 ani
mecanism de producere: consta in epuizarea functionala a ovarelor si incapacitatea de a mai raspunde la
actiunea hormonilor gonadotropi. Hipotalamusul poate fi implicat in determinismul menopauzei prin
diminuarea apoi oprirea functiei de secretie a Gn-RH.
etape:
a)premenopauza: cuprinsa intre 40-50 ani. Hormonal se caract prin dezorganizarea hipotalamo-hipofizoovariana cu stricarea echilibrului E/P, prin aparitia ciclurilor disovulatorii, apoi anovulatorii si in
consecinta insuficienta progesteronica si hiperestrogenie relativa.
-in aceasta perioada apar tulb menstruale majore(hemoragii disfunctionale), cicluri scurte alternand cu
perioade de amenoree, urmate de menstruatii abundente. Mai pot aparea: mastoza fibrochistica, adenoame
mamare, insomnii, valuri de caldura, instabilitate neuro psihica.
b)menopauza propriuzisa: oprirea definitiva a menstruatilor. Hormonal se caracterizeaza prin secretie
apropae absenta de progesteron, iar cea estrogenica continua dar scazuta.
-manifestari clinice: fenomene neurovegetative,osteoporoza, HTA, anxietate, nervozitate, insomnie,
depresie.
-morfologic apar efectele lipsei de estrogeni: rarirea parului pubian, vaginul isi pierde tonusul si
troficitatea se ingusteaza, mucoasa devine palida, involutia sanilor.

c)postmenopauza: este perioada hipohormonala globala, functia ovarelor este inexistenta, iar senescenta
ap reproducator se manifetst in toate sectoarele(sani, tegumente, vulva, col, uter, ovare)
pe langa mai apar modificarea vocii,pilozitate de tip masculin,HTA,tulburari de libido,oboseala si
instabilitate nervoasa
clasificare: menopauza -naturala: simptomatica/asimptomatica
-artificiala: chirurgicala(aparuta in urma unui procedeu chir), post iradiere.
-dpdv clinic poate fi : -fiziologice -precoce intre 38-42 ani
-tempestiva intre 45-50 ani
-tardiva dupa 50 ani
-patologica
TR: are ca obiectiv corectarea sau atenuarea unei anumite hiperproductii de hormoni ovarieni, hipofizari,
suprarenalieni si tratamentul substitutiv pt hormonii scazuti.
in premenopauza predomina: hiperestrogenia, hipergonadotrofinemia. Se administreaza progestative de
sinteza (medroxiprogesteron). Pt combatere hipergonadotrofinemiei prin extrase de epifiza (epifizam) sau
combinatii progesteron+androgeni;
-pt tratamentul tulb neurovegetative se administreaza anticatecolminice (agozolul). Se mai pot administra
sedative (extraveral, distonocalm) tranchilizante (diazepam)
in menopauza si postmenopauza tardiva:
-in prima parte predomina fenomene neurovegetative, apoi carenta de estrogeni in cea mai mica doza
eficienta.
patologia menopauzei: o serie de aspecte patologice:
a)care tin de patologia aparatului genital: vulvovaginite, metroanexite, polip cervical, chisturi ovariene;
afectiuni accentuate de menopauza (fibrom uterin, adenom mamar, prolaps genital), hemoragii
disfunctionale, vulvovaginita atrofica, displazii vulvare si cervicale, tumori secretante de ovar.
b)care nu tin de aparatul genital: bufeuri, osteoporoze, tulb urinare, endocrine, obezitate, diabet, HTA
11)boala inflamatorie pelviana generalitati: etiopatogenie, poarta de intrare, cai de propagare
sunt exceptionale inainte de pubertate,au frecventa cea mai ridicata in perioada genitala activa,scazand in
postmenopauza
etiopatogeneza:
-cavitatea vaginala, cu un pH acid si o biocenoza speciala creaza o bariera de protectie antiinfectioasaa pt
cavitatea uterina. Glera cervicala creaza o bariera imunologica prin secretia de mucus (care contine subst
bactericide ca lizozim, complexe imunologice de tip complement si anticorpi IgA,IgM,IgG)
-cu toate ca prezenta mijloacelor de aparare antiinfectioasa agresiunea microbiana poate invinge si depasii
aceste bariere si sa determine diferite afectiuni inflamatorii si infectioase,
cauze favorizante:
-factori endogeni: gravidopuerperalitatea, ruperea echilibrului biologic (denutritie) menstruatie
(scurgerea menstruala cu un bogat continut tisular, creaza un mediu propice pentru inmultirea germneilor)
-factori exogeni: infectia veneriana care inoculeza direct germenii in caile geitale, exploarari sau
interventii instrumentale intempestive intrauterine, dispozitive anticonceptionale, tratamente cu cortizon,
cauze determinante: orice germen patogen poate fi agentul cauzal.
poarta de intrare si caile de propagare: poarta de intrare este de cele mai multe ori insusi aparatul genital
femini, iar caile de propagare pot fi multiple:

-calea directa : prin insamantare masiva de germeni in vagin, uter.

-calea canaliculara ascendenta are punct de plecare cervico-vaginal, iar cea descendenta inflamatii tubare.
-calea limfatica favorizeaza propagarea infectiei din caile genitale, la tesutul celulograsos pelvian .
-calea sanghina este urmata de infectia tuberculoasa dar si de catre germenii nespecifici in cadrul unei
infectii generalizate.
-infectarea prin contiguitate de la o formatiune inflamatorie vecina, a unui alt organ
TC al infectiilor genitale poate merge de la infectii strict localizate (vaginale,uterine,anexiale) la infectii
locoregionale (celulite pelviene,pelviperitonite),pana la infectii generalizate (peritonita
generalizata,septicemie,septicopioemia,socul toxicoseptic)
12)boala inflam genitala(pelviana):clasif,etiopatogenie,forme clinice,tratament
vulvovaginita=infect genitale joase cu frecv ridicata in per genitala activa scazand in postmenopauza.
aparare(cavitatea vaginala virtuala,cu ph acid si biocenoza speciala,secr de mucus,lizozim,complexe
imunologice de tip complement si ac igA,M,G.
contact permanent cu germeni saprofiti ai tract genital realiz o vaccinare locala iar descuamarea
menstruala elimina focare infectioase.
cauze favoriz:gravidopuerperalitatea,ruperea echilibr biologic general sau local(denutritie,boli
consumptive,metabolice),menstruatia,maltf sau tulb de statica pelviana,deficiente endocrine,infect
veneriana ce inoculeaza direct,interventii instrumentale,dispozit anticonceptionale,avorturi empirice
1.vulvovaginitele coexista avand acelasi TR si etiologie.pot fi bacteriene,micotice,parazitare,vaginita cu
micoplasme,clamidiana,emfizematoasa(etiol necunoscuta)
2.vulvovaginita gonococica de neiseria gonorheae,contam pe cale sexuala,frecv 10%,incubatie 4-6z.in
forma ac edem vulvar,vagin iritat si congestionat,col edematiat,leucoree abundenta purulenta galbenverzuie,dureri,polakiurie si disurie si in forma cr semnele sunt reduse.
se poate complica cu conjunctivita,faringita,pelviperit,dermatita,septicemie.
TR cu penicilina 4-8 mil im 5-7 z efitard 1.600.000 ui 7z,
tetraciclina 1,5g-2 5zile si local irigatii vaginale antiseptice.
se face si tt partenerului.
3.vulvovaginita nespecifica det de complex aerob-anaerob sau gardnerella vaginalis,secr caract vascoasa
galbena censie,cu bule,aderenta de peretele vaginal,vulva si vagin ce det prurit si arsura vaginala,ph >5
miros de peste la adaugare de KOH 10%,clue cells pe frotiu.
tt cu metronidazol 1g/zi
4.candidoza vulvovaginala prez levurilor nu e sinon cu boala ele fac parte din biocenoza normala la 25%
din femei si e det de candida albicans mai rar tropicalis.prin contact sexual,fav de sarcina,diabet,
tt AB.spt ca prurit,usturime,secr albicioasa,branzoasa.pt diagn se fol ex extemporaneu al
preparatului,frotiu colorat si examen prin culturi.marea major raman cantonate d evagin necesitand tt
local cu nistatin ovule vaginale 300.000-800.000 de 2 ori pe zi,clotrimazol,miconazol unguent si fara
contact sex in timpul tt la fel si tt partenerului cu antifungice aplicate local.
5.tricomoniaza face parte din bolile cu transm sexuala data de tricomonas
vaginalis;edem,usturimi,leucoree (alba,fluida,spumoasa,aerata,miros de urina de
soarece),dispareunie,metroragie,tulb urinare.tt cu metronidazol 2-2,5 doza unica sau 750 mg timp de 4-7z
la fel si al partenerului.

6.bartholinite si skenitele : infectii ale glandelor respective cu E.coli,staf anaerob,bacteroides

fragilis;mycoplasma da abcesul glandei
in formele acute (abcesul) apare stare septica,durere intensa,febra,semne inflamatorii ac la niv
glandei,fara trat fistulizeaza spontan.
formele cronice pot lua aspect chistic fiind o forma indurata sau canaliculara
TR:chirurgical:incizie+drenaj+AB
13)embriogeneza organelor genitale feminine:
- caile genitle se dezvolta din 2 perechi de canale prezente la ambele sexe, Wolff si Muller
-organogeneza are loc intre a 6a si a 17a saptamana de gestatie si cuprinde 3 faza:
-faza nediferentiata: intre 6-9 sapt in care canalele Muller cu cele Wolff se dezvolta si progreseaza
caudal pana in cloaca urogenitala. Canalele Muller progreseaza spre cloaca in 3 etape:
-etapa tubara (in care canalal mulleriene sunt in afara celor wolfiene si paralele cu acestea. Din ele se
formeaza trompele )
-etapa uterina (are loc incrucisarea canalelor muller si wolff. Din ele se vor forma coarnele uterului si
uterul)
-etapa cervicovaginala, din ele se va forma colul si partea superioara a vaginului. Cele 4 canale se unesc
innainte de a intra in cloaca formand cordonul genital.
-faza de diferentiere: intre 10-13 sapt, consta in alipirea canalelor mulleriene in cordonul genital
-faza de definitivare: intre 14-17 sapt. in care are loc resorbtia peretelui despartitor dintre cele 2
canale muller alipite rezultand cavitatea uterina, canal cervical si vaginal.
-ovarele se formeaza din 1/3 mijlocie a crestei genitale.in interiorul acesteia se formeaza cordoanele
sexuale care contin gonocite (celule primordiale sexuale)
14)malformatii congenitale uterine: def, clasificare, etiologie, simptomatologie, diagnostic, tratament:
def: se formeaza prin anomalii ale fazei uterine a organogenezie aparatului genital feminin, sub actiunea
unor factori teratogeni sau genetici.
clasificare:
malformatii cervicoistmice: anomalii de sine statatoare ale colului si istmului, hipertrofia congenitala a
colului uterin, atrezia si aplazia colului uterin.
malformatii uterine clasificate in 5 clase:
a)aplazii:-aplazia uterina bilaterala completa sau incompleta (sdr Rokitanski Kuster-Hauzer)
- aplazia uterina unilaterala completa (uter unicorn) sau incompleta (uter pseudounicorn)
b)familia hemimatricelor: -uter bicorn uni- sau bicervical
c)familia uterelor septate: uter septat total; subtotal; corporeal; cervical
d)familia uterelor comnuicante: -uter septat total comunicant
-uter bicorn bicervical comunicant.
e)hipoplazii uterine.
etiologia: necunoscuta, se incrimineaza factori teratogeni: tulb metabolice, ag bacterieni, virali, toxici,
radiatii care actioneaza in faza de organogeneza a organelor genitale interne in sapt 6-17 de SG
SPT: amenoree primare, criptomenoreea, dismenoreea, sterilitatea, avortul, nasterea prematura, distociile
de prezentatie.

TR: este de cele mai multe ori chir. Diferite procedee de histeroplastie formand un uter cu o cavitate
unica, extirparea unui corn uterin rudimentar(daca prezinta retentie menstruale) plastie de vagin (in sdr
Rokitanski Kuster-Hauzer)
-in hipoplaziile uterine tratamentul consta in administrarea de estrogeni pt a favoriza dezvoltarea uterina
15) malformatii congenitale uterine: uter unicorn, pseudounicorn, uter bicorn, uter septat, uter
comunicant, hipoplazia uterina, sdr Rokitanski Kuster-Hauzer.
uter unicorn:- face parte din aplaziile asimetrice si apre prin oprirea in dezvoltare a unuia din canalele
Muller; este descoperit in cursul investigatiilor pt sterilitate sau infertilitate (histerosalpiografia arata
imagine fusiforma, deplasata lateral; ecografia cu celioscopia evidentiaza un hemiuter cu o anexa
normala, anexa opusa poate fi completa sau incompleta.
pseudounicorn (aplazai unilaterala incomplete)
prezinta un corn uterin normal dezv iar celalalt incomplet, care nu comunica cu trompa, vaginul sau
celalalt corp uterin
-se formeza prin dezv incompleta a unui canal Muller;diagnosticul se pune doar celioscopic
uter bicorn -anomalie simetrica, din familia hemimatricelor si apare datorita lipsei de umplera cu tesut
miometrial a spatiului dintre cele 2 coarne uterine dupa alipirea canalelor Muller.
-HGS arata 2 utere, in cel bicorn bicervical si un singur col cu 2 coarne, in cel bicorn
unicervical;celioscopia pune diagnosticul de certitudine
uterul septat sau cloazonat se formeaza prin lipsa de resorbtie sau resorbtia incompleta a septului median
ramas dupa alipirea celor 2 canale mulleriene.
- uter septat total (de la orificiul cervical ext pana la fundul uterului); HGS: 2 hemicanale cervicale si
istmice care se continua fiecare cu cate o cavitate uterina.
-subtotal ( sept pana la zona istmica); HGS: apare un singur canal cervical si 2 canale istmice continuate
fiecare cu coarne uterine.
-corporeal (sepr din zona fundica pana deasupra istmului);
-cervical (sept numai din zona colului)
uterul comunicant: oprirea resorbtiei septului median. Se obtin 2 cavitati uterine care comunica printr-un
orificiu de dimensiuni variabile.
hipoplazia uterina : uterul insuficient dezvoltat constatat la femeia adulta, aparuta ca urmare a unor
factori teratogeni sau genetici dar si ca o lipsa de dezvoltare a uterului la pubertate prin lipsa stimulilor
estrogenice sau a receptivitatii uterine scazute la stimuli estrogenici.
-tipul A cavitatea uterina in forma triunghiulara.
-tipul B cavitatea uterina are fundul arcuit.
-tipul C cavitatea uterina apare alungita, cu coarne uterine putin dezvoltate.
-tipul T cavitatea uterina in forma T
-tipul Y cavitatea uterina in forma Y
SPT: amenoree primara, menarha tardiva, oligo si hipomenoree, sterilitate si infertilitate, dismenoree.
sdr Rokitanski Kuster-Hauzer cuprinde atat uterul cat si vaginul. Consta in aplazie vaginala totala
(lipsa vaginului) si coarne uterine rudimentare.aparatu anexial este normal
-survine prin incompleta dezvoltare si fuzionare a canalelor mulleriene. Vulva este de aspect normal,
vaginul absent sau prezent sub forma unei mici infundari in forma de degetar, uter lipseste, echipamente
anexiale normale.

-SPT amenoree primara si dispareunia (imposibilitatea raportului sexual)

diagnosticul se pune pe date clinice prin absenta vaginului si corpului uterin si paraclinic prin celioscopie
16)patologia diferentierii sexuale: sdr Turner, sdr Klinefelter, hermafroditismul adevarat,
pseudohermafroditismul;
tipul gonadelor este det genetic iar diferentierea organelor genitale int si ext depinde de stimulii
hormonali care actioneaza in anumite etape ale embriogenezei
tulb are diferentierii gonadelor:repartitia cromozomilor sexuali in celulele sexuale are loc inaintea
fecundatiei
sdr Turner: este datorat anomaliei de tip 44A+XO, adica la fete lipseste un X. Sexul cromatinian este
masculin, organele genitale externe sunt de tip feminin dar cu aspect hipotrofic. Apare absenta semnalelor
sexuale secundare si amenoreea primara. Consecinta lipsei cromozom x este agenezia ovariana.
Tablou endocrin caract prin hipersecretie gonadotropa(FSH) si carenta estrogenica(lipsesc ovarele)
TR:administrarea hormonala exogena care duce la crestere taliei, realizarea morfotipului femini, dezv
vulvei, vagin, uter. Adm de estrogeni cu progestative.se incepe la 14 ani si se termina la 50 ani
sdr Klinefelter :44A+XXY, adica baietii au un cromozom X in plus. Organele genitale externe sunt de
tip masculin, hipodezvoltate, testiculi mici, bolnavii prezinta ginecomastie. Endocrin sunt caracterizati
prin hipergonadotrofinemie si nivel scazut de androgeni. Azospermia este intotdeauna prezenta.
TR: cu testosteron.
hermafroditismul adevarat: prezenta la acelasi individ a tes ovarian si testicular, cariotipul uman fiind un
mozaic(XY/XX)
-tesutul gonadic femini si masculin poate fi combinat intr-un ovotestis uni sau bilateral, sau a unui ovar de
o parte si un testicol de partea opusa.
-morfotipul variaza de la aspect femini pana la aspect masculin. Org genitale ext prezinta clitoris
peniform si vagin deseori camuflat de coalescenta labiilor, uneori sub forma de scrot.
-caracterele secundare sunt ambigue,pilozitate rara,uneori apar si menstruatii neregulate.TR e numai chir
pseudohermafrodismul feminin ginandroid.
-in aceste situatii gonadele sunt feminine, sexul este feminin 44+XX si cromatina sexuala feminina,
organele genitale externe sunt de aspect masculin: clitoris peniform, labile lipite sub forma de scrot.
Pubertatea se caracterizeaza prin dezvoltarea fenotip masculin, accentuarea pilozitatii, cresterea
clitorisului care devine erectil. Poate apare in urmatoarele circumstante:
-administrarea de hormoni virilizanti la gravida in primele 6-7 sapt ale sarcinii.
-tumori virilizante ovariene ale mamei (arenoblastorm)
-hiperplazie congenitala suprarenala la fat (sdr adrenogenital consta in absenta hormonilor
glucocorticoizi, care duc la cresterea exagerata de ACTH care determina o hiperplazie suprarenala cu
hipersecretie de androgeni care produc virilizarea fetala)
-evitarea administrarii tratamentelor hormonale in timpul sarcinii.
pseudohermafroditismul masculin gonandroid.
-se refera la un individ care are gonadele si sexul masculin in timp ce organele genitale sunt feminine. Se
descriu 2 varietati:
1)nehotarat ambigen, caract prin existenta unui penis nedezvoltat cu hipospadias, scrotul despicat
si testiculele mici ectopice sdr Rinfenstein.

2)caracteristic: cu vagin scurt, vulva cu aspect normal fara uter si ovare, caractere secundare
sexuale normale, cu amenoree primara si prezenta de-a lungul canalului inghinal a unor testicule sdr de
testicul feminizat.
-incrimineza: deficit sau absenta hormonului antimullerian si sau a proteinei transportatoare de
testosteron, sau a lipsei receptorilor androgenici.
TR: completarea dezvoltarii in sens feminin si apoi pastrarea fenotipului prin administrare de
estroprogestative (de la 14 ani la 50 ani) si extirparea testiculilor inghinali care se malignizeaza.
17)patologia inflamatorie a colului uterin: cervicita cronica, displaziile cervicale.
cervicita cronica:
SPT: leucoree abundenta constanta, filanta. Suprainfectia cu candida sau tricomonas modicfica: leucoree
purulenta, iritanta, produce mancarimi si usturimi. Col marit in volum, cu leziune pe suprafata sa externa.
-forme clinice: exocervicita (cuprinde eroziuni cervicale, ulceratii, ectopie si ectropion)
endocervicita: asociata sau nu cu exocervicita.
-diagnostic: se stabileste doar cu colposcop. Mai sunt necesare: ex citobacteriologic, citooncologic,
biopsie de col.
-prin prisma aspect colposcopic:
1)col curat fara leziune, este colorat, omogen roz, cu glera clara.
2)col inflamat: eroziuni, ulceratii, remanieri, ectropiom, ectopie. colul inflamat mai poate lua aspect de
cervicita foliculara difuza(tricomonas) cervicite hiperemice si hemoragice (micoplasma si chlamidii)
3)col cu atipii epiteliale: leucoplazie, baza de leucoplazie, mozaic, zone de iod negative.
TR: diatermocoagularea DTC. Bipolara monoactiva folosind un generator de curenti alternativi de
frecventa inalta, al caror efect caloric duce la coagularea tesuturilor.
displaziile colului uterin.
Displazie= modificari patologice benigne de arhitectura si de forma a celulelor epiteliu cervical.
clasificare histologica: a)displazii simple/regulate: hiperplazie celulelor bazale, leucoplazia, discarioza.
b)displazii neregulate/agravate
clasicicare anatomo-clinica -displazii usoare :modificarile celulare intereseaza 1/3 din grosimea
epiteliului.
-displazii moderate: 2/3 din grosimea epiteliului.
-displazii agravate: cuprind intreaga grosime a epiteliului
SPT: evolueaza in general asimptomatic sau cu tulburari minore: leucoree mucoasa, sangerare de contact,
dureri periodice. Colul este hipertrofic, cu rupturi cicatriciale, eroziuni, ulceratii, leucoplazii.
Diagnostic: :examen clinic(tuseu vaginal,si examen cu valve) test Lugol, colposcopie, frotiu
citooncologic vaginal, si biopsie de col.
TR: profilaxia consta in sutura corecta a leziunilor cervicale post partum, tratarea infectiilor genitalee.
-displaziile simple: DTC a colului uterin , iar displaziile vechi prin conizatia colului uterin.

18)patologia inflamatorie uterina:endometrite, miometrite.

endometrite ACUTE:

-clasificare anatomo-clinica: catarala, pseudomembranoasa, purulnenta, puerperala.

SPT: stare generala alterata, febra 38-40, frisoane, stare septica, dureri in etajul abdominal inferior, la
mobilizare sau la palpare. Triada :febra, scurgeri purulente, dureri uterine.
La ex obiectiv: abd sensibil la palpare in etajul inferior, scurgeri uterine purulente caramizii, fetide, uter
marit in volum, moale, dureros, mobil.
Complicatii: miometrite, abcese uterine, celulite pelviene, anexite, tromboflebite, septicemii, peritonita
generalizata.
Diagnostic: pe spt amintite, ex de lab(VSH crescut, leucocitoza crescuta), pe baza examen bacteriologic al
scurgerilor uterine.
TR: penicilina (ampicilina sau oxacilina) + metronidazol. Se mai pot adm: cefalosporine: zinacef, fortum.
-reapus la pat, regim igienodietetic, punga cu gheata pe abdomen, antipiretice, antiinflamatoare,
imunoterapie nespecifica(polidin), irigatii vaginale antiseptice.
endometrite CRONICE:
-clasificare anatomo-clinica: hipertrofica, atrofica, senila, granulomatoasa, limfocitara, purulenta.
-factori: cronicizarea unei endometrite acute, prezenta in cavitatea uterina de tumori, resturi ovulare sau
placentare, polipi, corpi straini (sterilet), sau sunt consecinta propagarii infectiei de la focarele de
vecinatate (anexite, cervicite)
SPT: scurgeri purulente, metroragii, marire discreta a uterului, si usoara sensibilitate la palpare.
Diagnostic: se suspicioneaza clinic in prezenta factorilor si spt amintie si prin biopsie: infiltratii
limfoplasmocitere ale corionului citogen.
TR: chiuretaj uterin,histerectomie in endometritele vechi
miometrite (infectii ale muschiului uterin)
a)miometrite ACUTE:
miometrita este secundara unei endometrite, fiind o extensie a infectiei de la endometru la miometru.
SPT este aceiasi ca si endometrita doar mai grava predominand starea spetica: febra, frisoane, st gen
alterata, cu lohii maronii purulente, uter subinvoluat dureros.
abcesul uterin: colectie purulenta inchistata in muschiul uterin. Se banuieste atunci cand se palpeaza
formatiuni boselate care deformeaza suprafata uterului, cand spt unei metrite se agraveaza si tratamentul
nu da rezultate, sau in cazul deschiderii in cavitatea peritoneala.
infarctul uterin: apare dupa manevre abortive si se carcat prin apartia brutala a durerii puternica
abdomino-pelvina, urmata de starea de soc, cu temp normala sau subfebrilitati;
gangrena uterina: semnele generale sunt dominate de starea septica instalata de obicei dupa o manevra
abortiva dupa o nastere sau o interventie obstreticala.
Sunt prezente semnele socului: icter, coagulopatie de consum, insuficienta hepatorenala acuta, plaman de
soc, metastaze septice. Local plagile vulvovaginale sau operatorii sunt devitalizate, dureroase, edematiate
su secretie maronie fetida, din cavitatea uterina se scurg secretii brun negricioase fetide.
TR extirparea focarului septic histerectomie totala si drenaj abdominal si corectarea dezechilibrelor: ATB,
echilibrare hidroelectrolitica, hematologica.
b)miometrita cronica :
poate sa fie o sechela a unei metrite acute sau o reactie de difuziune cronica limfosanguina a procesului
inflamator endometrial
19)patologia inflamatorie anexiala: anexitele acute si cronice:

 anexitele acute
etiopatogenie: gonococ, streptococ, stafilococ, cocobacil, proteus, enterococ, clamidiile, micoplasme.
-cai de propagare: ascendenta, canaliculara, limfatica, hematogena.
-forme anatomo-clinice:
anexita catarala: este o forma initiala a oricarei inflamatii anexiale, trompa tumefiata, turgescenta, cu
franjurile edematiate, prin ostium tubar se scurge un lichid seromucos. Mucoasa este ingroasata.
Microscopic epiteliul este descuamat, stratul muscular edematiat, hiperemiate cu infiltrat
polimorfonuclear. Ovar marit de volum, edematos, moale, iar microscopic se constata hiperemie, edem,
infiltrat leucocitar.
-anexita purulenta: trompa are volumul marit, congestionata, cu aderente la organele vecine, lumenul
contine puroi. Franjurile se aglutineaza, ostiumul abd se obstrueaza se acumuleaza in interior puroi
putand determina un piosalpinx. Mucoasa este ingrosata, hiperemiata cu subfuziuni hemoragice.
Microscopic pe suprafata mucoasei se gaseste un exudat purulent si infiltrat leucocitar, ovar marit,
edematiat, transformat intr-un abces pioovar.
SPT: se instaleaza brutal, durere localizata in abd inferior in fosele iliace, este intensa, exacerbat de
miscari, continua sau intermitenta, accentuata la efort, palpare,contact sexual. Uneori apar si semne de
iritatie peritoneala (greturi, varsaturi, diaree) semne urinare (polachiurie, disurie)
-febra mare, frisoane si stare generala alterata, metroragie, leucoree.
Diag: durere pelviana acuta, febra, impastare sau formatiune anexiala sensibila, metroragie, paraclinic
leucocitoza si VSH crescut.
Diag diferential: apendicita acuta, sigmoidita supurata, infectii urinar, colica renala,ocluzie intestinala,
sarcina tubara, torsiune de ovar.
TR:-adm de ATB si a antiinflamatorii.
-repaus la pat obligatoriu, punga cu gheta pe abdomen.
-ATB din gupul -betalactaminelor(penicilina, meticilina, oxacilina, aplicilina, precum si cefalosporine:
zinacef, fortum, cefalexima)
-aminozidelor (kanamicina, tiamfenicolul)
-tetracicline (tetraciclina, oxitetraciclina)
-macrolide: eritromicina, spiromicina, lincomicina.
-metronidazol este activ pe germeni anaerobi.
-anitinflamatoare nesteroidiene: fenibutazona, diclofenac, indometacin, sau steroidiene. Corticoterapie:
prednison.
-este utila administrarea antipireticelor, antialgicelor, a imunoterapiei nespecifice(polidin)
-cel chirurgical se ia in considerare daca dupa cateva zile de trat simptomatologia se agraveaza si apar
semne de iritatie peritoneala,pelvi-peritonita sau de peritonita generalizata
anexitele cronice:
A)salpingitele cronice:
a)forme microlezionale: -salpingita parenchimatoasa hipertrofica
-salpingita nodulara sau moniliforma
-salpingita scleroatrofica
-salpingita granulomatoasa.
b)forme macrolezionale: -anexita chistica; -hidrosalpinxul. -piosalpinxul.-hematosalpinxul

B)ovaritele cronice: ovarita parenchimatoasa hipertrofica, scleroasa, sclerochistica.

SPT: este polimorfa, durerea cu sediu pelvin, in fosele iliace cu iradiere inspre coapse, spontana sau
provocata de eforturi, frig, umezeala.
-pot aparea descarcari vaginale mucoase, mucopurulente sau apoase, tulburari menstruale menometroragii
-alte tulb : disurie, polakiurie, dismenoree, sterilitate,
-tuseu vaginal: sensibilitate la palpare, masa tumorala anexiala cu dimensiuni variate, scurtarea fundurilor
de sac vaginale, impastare perianexiala.
Diag se pune pe antecedente (nasteri, avorturi, trecut inflamator anexial), pe spt amintite, pe baza
modificarilor anexiale constatate prin tuseu vaginal si pe exploarari paraclinic( leucocitoza, VSH
crescute)
Diag diferential: distrofii ovariene neinflamatorii, tumori ovariene, fibrom uterin subseros sau
intraligamentar, sarcina extrauterina tubara, hematocel pelvian, endometrioza;
afectiuni negenitale: rinichi ectopic pelvian, tumori rectosigmoidiene, apendicita cronica.
TR: repaus fizic, evitarea oboselii, a eforturilor fizice mari, a ortostatismului prelungit, evitarea frigului si
a umezelii.
-tratament antiinflamator(corticoterapie, fenilbutazona, diclofenac, indometacin)
-hormonterapia este indicata in cazurile cu tulburari ale ciclului menstrual. Se adm preparate de
progesteron, in a doua parte a ciclului in cazul sangerariilor prelungite.
-mijloace balneofizeoterapeutice.
-kinetoterapia cuprinde gimnastica abd-pelviana si masajul ginecologic.
-tratam chir este indicat in formele hemoragice, consta in extirparea organului bolnav: salpingectomie,
anexectomie, cu sau fara histerectomie
20)inflamatile peritoneului pelvian:pelviperitonitele:
-inflamatiile peritoneului pelvian succed de obicei infectiei uterine sau anexiale, dar pot sa survina si prin
inoculari directe(instrumente, histerosalpingografii, hidrotubatii)
clasificare anatomo-clinica:
A)pelviperitonite acute:
-seroasa (prezinta seroasa peritoneala congestionata, cu exudat seros localizat in jurul organelor
infectate(periuterin-periaxial) apoi acumulanduse in Douglas.
-purulenta: deriva din precendenta, exudatul transformandu-se in puroi, infectia fiind limitata spre marea
cavitate peritoneala de aderente fibrinoase care conglomereaza ansele intestinale si epiplonul la peretele
abdomino-pelvian, sub care se dezvolta o colectie purulenta.
-abcesul douglasului este acumularea unei colectii purulente in zona cea mai decliva a cavitatii
peritoneale. Survine dupa o pelviperitonita purulenta, sau supuratii anexiale fistulizate in cavitatea
peritoneala, sau apendicita perforata.
B)pelviperitonite cronice: poate fi consecinta unei pelviperitonite acute sau poate fi generata de procese
inflamatorii cronice persistente, care determina reactii exudative peritoneale.
clasificare anatomo-clinica:
-plasitca: masa fibroasa cu aglutinare viscerala si epiplooica, cu aderente si false membrane care pot
ingloba microcolectii seroase.
-fibroza peritoneala cronica: peritoneul pelvian este congestionat, cu vascozitati, cu scleroza difuza si
infiltrat inflamator limfoid.

-microchisturi peritoneale:chisturi uniloculare, translucid, sau opace, unice sau multiple localizate pe
mezosalpinge.
-pelviperitonita miliara: se intalneste in endometrioze, in cazul granulatiilor hipofazice, a talcoamelor.
SPT: -pelviperitonita acuta este de obicei secundara proceselor inflamatorii metroanexiale si uneori
propagata de la org vecine(apendice, rect, sigma)
-durere abd se accentueaza, este vie si localizata in etajul abd inferior, febra ridicata, de tip septic,
tahicardie, stare generala alterata, semne de iritatie peritoneala( greata, varsaturi, diaree, tenesme rectale),
disurie, polakiurie.
-la ex fizic abd se constata durere la palparea abd inferior, cu aparare musculara voluntara/involuntara.
-tactul vaginal este dureros, fundurile de sac sunt impastate, dureroase, douglasul bombeaza si este foarte
sensibil
-in pelviperitonitele cronice, care este o peritonita plastica, cu aderente intre organele pelviene, pe care le
inglobeaza intr-o masa tumorala cu consistenta inegala, dureroasa, fixa, in care se delimiteaza greu org
genitale interne, TC este dominat de durere abd, joasa, predominand simptomatologia infectiilor cronice
uteroanexiale care a generat-o
Evolutie:sub tratament corespunzator evolueaza spre vindecare;
-sub tratament incorect sau fara tratament evolueaza spre complicatii: peritonita generalizata,
septicemii,septicopiemii, abcedari in org vecine, sau spre cronicizare cu impastare pelviana,
pseudotumorala.
Diag: pelviperitonitei acute este in special clinic. Spt sunt localizate in etajul abd inferior stare generala
moderat alterata, lipsa stazei gastrice si a imaginilor radiologice hidriaerice.
Diag dif: cu salpingoovarita ac, piosalpinx, tumori pelvine infectate, flebite, apendicita acuta, torsiune de
tumora sau org genital, hematocel.
TR: pelviperitonita acuta catarala poate sa raspunda la tratamentul antiinflamator, imunoterapiei
nespcifice si ATB.
-tratamentul formelor supurate care nu rasp la tramentul medicamentos este chir: laparotomie, drenajul
colectiilor purulente,extirparea focare septice anexiale
-pre si postoperator , ATB masiva si corectarea tuturor dezechilibrelor
-pelviperitonitele cronice beneficiaza de trat fizioterapic si balnear
21)patologia tumorala a aparatului genital feminin: cancer vulvar;
Def:cancerul vulvar cuprinde toate leziunile ulcerative si sau tumorale, cu localizare vulvara si evolutie
maligna.
Frecventa: 1-2% din tumorile maligne genitale cu incidenta maxima intre 50-65 ani
Etiopatogeneza: frecventa maxima este dupa menopauza, perioada in care mucoasa vulvara sufera
modificari accentuate involutive determinate de carenta hormonala putand genera distrofii epiteliale.
Ca factori predispozanti: diferite dermatoze pruriginoase (factori iritativi locali) cicatrici obstreticale,
ulceratii cronice, vegetatii veneriene.
Anatomie patologica: cancerul vulvar poate aparea ca:ulceratie, eritroplazie, tumoare solida sau papilom.
Forma histologica: majoritatea cancerol vulvare sunt: epitelioame (spinocelular si bazocelular),
adenocarcinoame (cu origine glandulara)

Epiteliomul spinocelular: cel mai frecvent 85% din cazuri; iar in patogeneza lui este incriminata
posibilitatea unei etiologii virale (herpes simplex de tip II). Stadiul preinvaziv este asociat cu o leziune
displazica vulvara (boala Paget, boala Bowen)
-evolutie: se extinde treptat urmand caile limfatice, initial cele superficiale(ggl inghinali) apoi cele
profunde (ggl pelvieni)
-in evolutia sa se pot descrie 2 stadii: carcinom intraepitelial (imbarca 4 forme histologice: epidermoid
intraepitelial, boala Paget, boala Bowen, eritroplazia Querat) si carcinom invaziv;
SPT: este saraca, apare prurit, sangerare, scurgeri fetide, durere doar in formele infectate si cancere
avansate.
-obiectiv: prezenta ulceratiei, leucoree abundenta sau secretie purulenta, sau scurgeri sanghinolente.
-diag de certitudine prin biopsie.
-diag dif: goma luetica, TBC vulvar, ulcer cronic, sancrul moale.
stadializare dupa Figo
T - Tumora primara. Tis - carcinom neinziv (carcinom in situ).
T1 - tumora limitata la vulva cu diametrul de sub 2 cm.
T2 - tumora limitata la vulva mai mare de 2 cm.
T3 - tumora de orice dimensiune invadata in uretra, vagin sau anusului.
T4 - tumora de orice dimensiune exstinsa la uretra superioara, vezica urinara, rect, sau
fixate de peretele pelvian sau cu metastaze la distanta.
N - ganglioni limfatici regionali. No - fara adenopatie palpabila.
N1 invazie ganglionara unilaterala cu ganglionii mobili.
N2 - invazie ganglionara bilaterala cu ganglionii mobili.
.
N3 adenopatie palpabila cu ganglioni fixati.
M - metastaze la distanta MO - fara metastaze la distanta
M1 - metastaze la distanta prezente
Stadiul 0: -ToNoMo
Stadiul I: T1N0M0 Tumora limitata la vulva sau/si perineu, < 2 cm, fara metastaze gg.
Stadiul II: T2N0M0 Tumora limitata la vulva sau/si perineu, > 2 cm, fara metastaze gg.
Stadiul III: T3N0M0 sau T1T2T3, N1N2, Mo
Stadiul IVA T4N0,1,2 M0
Stadiul IVB: orice T, orice N, M1, orice metastaza la distanta inclusiv gg. limfatici pelvini.
TR: - in stadiul de carcinom intraepitelial, tratam este chir, constand in ablatia completa a tegum vulvar.
-in carcinomul invaziv, tratam initial chir- vulvectomie totala cu limfadenectomie regionala,
- radioterapia in stadiile I si II cand ggl limfatici, inghinali sau pelvieni saut invadati, sau in stadiile
inopeabile. Se foloseste radioterapie post operatorie pe camp extins sau telecobaltoterapia dupa 3 sapt
post op.
-chimioterapie:infiltratii locale cu 5-fluorouracil.
22)patologia tumorala a aparatului genital feminin: cancerul vaginului.

-cancerul primitv reprezinta 1-2% din tumorile genitale maligne feminine, poate fi depistat precoce,
datorita accesibilitatii dar evolutia si prognosticul raman nefavorabile datorita extensiei la ggl regionali si
org vecine.
Etiopatogeneza: incidenta intre 45-60 ani, cand mucoasa vaginului sufera modificari trofice si displazice
(prin lipsa hormoni)
Anato patologica: in stadiul incipient macroscopic poate fi o ulceratie bine delimitata, indurata, care
sangereaza usor la atingere. In forme avansate cuprind in totalitate vaginul si org vecine.
Clasificare histologica: 90% sunt epitelioame, 10 % adenocarcinoame,
SPT: nespecifica fiind caracterizata prin prezenta ulceratiei sau a formatiunii tumorale, sangerare sau
scurgeri hemopurulente sau leucoree. In forme avansate: durere si tulb vezicale sau rectale.
Evolutie: exstensiune prin invadarea organelor vecine, vulva, col, uretra, vezica, rect.Diseminare limfatica
se face in ggl limfatici regionali (pararectali si presacrati;iliaci interni si ext)
Diag: diag de certitudine se stabileste prin biopsie.
Stadializare TNM pt carcinomul primitiv epidermoid
tumora primara T
-Tis fara semn de tumora primara, epiteliom preinvaziv
-T0 fara semn de tumoare primara
T1tumoare limitata la peretele vaginal
T2 tumoare depasind peretele vaginal, dar fara sa ajunga la peretele pelvian
T3 tumora dezvolta pana la peretele pelvian
T4 tumora cu invazia peretelui vezical, rectal, sau depasind micul bazin
T4+M1 diseminare la distanta
ggl limfatici regionali
-N0 fara semne de invazie a ggl limfatici regionali
N1 semne de invazie unilaterala a ggl limfatici regionali mobili
N2 semne de invaziebilaterala a ggl limfatici regionali mobili
N3 semne de invazie a ggl limfatici regionali fixati.
metastaze la distanta MO - fara metastaze la distanta
M1 - metastaze la distanta prezente
Stadiul 0 (Tis) T0N0M0
Stadiul I - T1 N0 M0
Stadiul II T2 N0 M0
Stadiul III T3 N0 M0 sau T1, T2, T3 N1 M0
Stadiul IV orice T orice N M1
TR: radiochirurgical si chimioterapic.
-in stadiul pre invaziv: pot fi aplicata pomezi topice cu 5-fluorouracil.
-in stadiul I la bolnavele tinere se efectueaza exereza radicala a vaginului (colpectomie totala) cu grefa
imediata de piele despicata sau vaginoplastie cu ansa intestinala, apoi se completeaza cu limfadenectomie
inghinala si pelviana

-in stadiile avansate: se indica radioterapia externa cu energii inalte, combinata cu iradiere intravaginala.
Iradierea este urmata de histerocolpectomie totala cu limfadenectomie regionala,
-in stadiile III si IV tr principal este cel radiologic si sec cel chir:( exenteratie pelviana partiala sau totala)
-chimioterapia este indicata in cazurile cu desiminari la distanta.
Tumorile vaginale maligne secundare provin prin invazia locoregionala a altor cancere: vulvar,de col sau
corp uterin,al vezicii urinare sau rectului
23)patologia tumorala a aparatului genital feminin: fibromiom uterin: def, frecvnta, etiopatogenie,
anatomie patologica, forme anatomo-patologice, simptomatologie:
def: este o tumoare benigna uterina, constituita din elemente analoage ale muschiului uterin.
etiopatogenie: apare mai frecvent dupa 35 ani. In patogeneza lui sunt incriminatimai multi factori:
-paritatea (nulipare fac mai frecvente fibromiom), factorul rasial( rasa neagra), factorul hormonal
(estrogenii au rol favorizant) factorul familiar (luat in discutie ca mostenire)
anatomie patologica: aspectul macroscopic este de tumor dura, regulata, rotunda sau ovalara, unica sau
multipla, localizata mai frecvent la corpul uterin si mai rar la istm si col. Este bine delimitat, incapsulat,
dur.Se poate dezvolta la nivel subseros,intramural si submucos
-microscopic fibrele musculare netede sunt dispuse concentric in vartejuri, separate de tesut fibros alb
sidefiu si este inconjurat de o bogata retea vasculara.
forme anatomoclinice:
a)fibroleiomiomul intramural/interstitial cel mai frecvent, forma rotunda, este mentinuta prin presiune
uniforma a miometrului din jurul tumorii. Odata cu cresterea, are loc deplasarea tumorii inspre pozitia
subseroasa sau submucoasa.
b) fibroleiomiomul submucos: se formeaza prin cresterea progresiva a celui intramural, proemina in
cavitatea uterina si de obicei sunt multi si de dimensiuni mici.
c)fibromiomul subseros: reprezinta o forma de crestere a fibromiomului intramural, tumoarea tinzand sa
ia pozitia subseroasa,
d)fibroleiomielomul cervical: este unic sau multiplu, are dezv intramurala sau submucoasa(polip
fibromatos cervical)
simptomatologia fibromioamelor necomplicate:
-tulburari menstruale, menoragii, hipermenoree, metroragii
-hemoragii uterine se ma nifeta ca menoragii, menometroragii si metroragii. Menstrele pot fi :
hipermenoree, polimenoree
-leucoree este trenanta, mai abundenta premenstrual, sau forma de hidroree sau glere filante abundente.
-piometria este rara poate fi intalnita in polipii endocervicali sau cavitari suprainfecatati.
-durerea: este in special apanajul complicatiilor, bolnavele au o senzatie de greutate in pelvis sau apasare,
accentuate premenstrual.
-tulb urinare (polachiurie, disurie, retentie urinara prin compresiunea uretrei de catre fibroame), tulb
digestive ( constipatie), sterilitate si infertilitate, congestie mamara premenstruala.
simptomatologia fibromioamelor complicate: pe langa spt amintite, au o dezvolatre rapida si sunt mai
accentuate. Volumul uterului creste rapid,apar menometroragie, leucoree si durere .

24)patologia tumorala a aparatului genital feminin: fibromiom uterin: diagnostic si complicatii.

def: este o tumoare benigna uterina, constituita din elemente analoage ale muschiului uterin.
diagnostic:
-examenul obiectiv- general: furnizeaza date despre sdr hiperestrogenic, complicatiile generale, sau la
distanta posibile.
-ex genital pune in evidenta modificarile morfologice uterine. Ex cu valve poate vizualiza fibroamele
cervicale (colul avand volumul marit cu aspect de butoias), polipi endocervicali, tumori acusate in vagin.
-in cazul fibromioamelor voluminoase palpabile transabdominal se poate aprecia prin palpare: volumul,
forma, consistenta, mobilitatea si sensibilitatea tumorii.
-ex prin tact vaginal cauta sa precizeze caracterele fizice ale tumori: volum (variabil), forma ( regulata in
fibromatoza difuza si neregulata in polifibromatoza), consistenta ( dura), mobilitate este in general
pastrata, sensibiliatate (fibroamele necomplicate sunt nedureroase, iar cele complicate sunt dureroase).
Exploarari paraclinice:
-histerometrie: -releva lungimea cavitatii uterine.
-histerosalpingografie: poate arata deformarea cavitatii uterine, alungirea ei
-examenul citohormonal vaginal si dozarile hormonale: pot evidentia hiperestrogenie;
-chiuretajul uterin: se face in scop terapeutic, biopsic si explorator si furnizeaza date despre marimea
cavitatii, localizarea nodulilor fibromatosi.
-ex citooncologic, tesul Lhamm-schiller, colposcopia, biopsia cervicala.
-ecografia, evidentiaza modificarile morfologice uterine, permite localizarea nodulilor fibromatosi
voluminosi, precum si masurarea dimensiunilor lor
-ex de lab: examen de urina, hemoleucograma, VSH, ureea, creatinina, TGO,TGP, testarea coagularii,
fibrinogen, trombocite, timp de sangerare si coagulare, TQ TH, proteinemia.
diagnosticul diferential: cu sarcina normala sau complicata, cu tumori maligne uterine, anexiale, sarcina
extrauterina, cu avort in curs sau incomplet.
complicatii locale
a)hemoragice: devine o complicatie atunci cand prin importanta sau persistenta ei induce o stare de
anemie.
b)infectioase: endometrite, inflamatii anexiale (salpingite, poisalpinx, metroanexite acute sau subacute),
necrobioza septica.
c)complicatii mecanice: date de compresiunea exercitata de fibromiom asupra elementelor anatomice
vecine.
Fibroamele cu dezvoltare abd sunt mari dar nu prea dau fenomene compesive.
Fibroamele cu dezvolatre pelviana chiar daca sunt cu dimensiuni reduse dau frecvent complicatii
compresive.
Fibroamele cu dezvoltare in ligamentul larg sunt adesea compresive.
Compresiunile pot fi pe ureter,vezica urinara,rect sau uretra
-torsiune este o alta complicatie mecanica. Fibroamele pediculate se pot torsiona, apare alterarea starii
generale, durere pelviana accentuata, stare de soc, adb acut.
d)complicatii vasculare: apar prin alterarea vascularizatiei tumorii. : degenerescenta edematoasa (alterarea
circ limfatice), necrobioza aseptice( apare prin alterarea circulatiei sanghine),degenerative maligne
complicatii generale: obezitate, tulb cardiovasculare, hipertensiune si terenuri tromboflebitice.
complicatii obstreticale sunt in legatura cu influenta fibromiomului asupra evolutiei sarcinii.

complicatii chirurigicale: anestezice, intraoperatorii:lezarea org vecine, hemoragii, sau post operatorii:
hemoragii
25) fibromiom uterin: forme anatomoclinice si tratament:
def: este o tumoare benigna uterina, constituita din elemente analoage ale muschiului uterin.
forme anatomoclinice:
a)fibroleiomiomul intramural cel mai frecvent, forma rotunda, este mentinuta prin presiune uniforma a
miometrului din jurul tumorii. Odata cu cresterea, are loc deplasarea tumorii inspre pozitia subseroasa sau
submucoasa.
b) fibroleiomiomul submucos: se formeaza prin cresterea progresiva a celui intramural, proemina in
cavitatea uterina si de obicei sunt multi si de dimensiuni mici.
c)fibromiomul subseros: reprezinta o forma de crestere a fibromiomului intramural, tumoarea tinzand sa
ia pozitia subseroasa,
d)fibroleiomielomul cervical: este unic sau multiplu, are dezv intramurala sau sub mucoasa(polip
fibromatos cervical)
tratament: este doar chirurgical: miomectomie (extirparea prin enucleere a nodulilor fibromatosi si sutura
uterului), miometrectomie ( extirparea nodulilor fibromatosi impreuna cu o parte a miometrului
inconjurator) sau histerectomie fundica (la bolnave cu noduli fibromatosi localizati in zona fundica) si
histerectomia segmentara subcorporeala cu implantarea uter in vagin.
-tr chir radical: histerectomie totala sau subtotala cu sau fara anexectomie.
-in raport cu varsta femeii: sub 35-40 ani se prefera procedeele operatorii conservatoare (miomectomie,
miometrectomie cu pastrarea anexelor). Dupa 40-45 ani se prefera histerectomie totala cu anexectomie
bilaterale.
-in raport cu dimensiunile fibromului: cele mari au indicatie operatorie. Cele reduse, fara spt impun
expectatia si supravegherea.
-in raport cu localizarea si evolutia: cele cu dezvoltare abd: se vor opera datorita volumului mare.
Fibroamele cu dezvoltare pelvina, care se manifetsa prin durere se vor opera, durerea fiind indicatorul
evolutiei spre necrobioza, inclavare, sau evolutie intraligamentara.
-in raport cu complicatile: fibroamele complicate se opereaza intotdeauna,se opereaza toate fibroamele cu
crestere brusca sau care sangereaza imediat dupa chiuretaj;se opereaza cele in stare de necrobioza,cele
compresive si cele torsionate
-tratament medicamentos: urmareste oprirea unei hemoragii si prevenirea recidivelor. Oprirea hemoragiei
se realizeaza prin adm de stiptice (ergomet,oxitocin), hemostatice si coagulante (venosat, adrenostazin).
rezultatele sunt nesatisfacatoare iar oprirea hemoragiei se face prin chiuretaj uterin.
26)cancerul de col uterin: def, frecventa, etiopatologie, factori de risc de imbolnavire, histiogeneza, anatopatologica: forme histologice.
def: reprezinta proliferarea maligna a epiteliului cervical, de unde si denumirea de epiteliom
frecventa din totalul cancerelor 80-90% sunt localizate la col, poate fi intalnit la toate varstele, frecventa
cea mai mare intre 40-60 ani;reprezinta prima cauza de mortalitate prin cancer la femeie.Incidenta in tare
noastra: 22-360/000

etiopatologie: S-a observat ca incidenta este mica la femeile lipsite de viata sexuala si aproape absenta la
virgine. Incidenta crescuta la femei cu viata sexuala agitata, cu debut precoce, cu parteneri sexuali
multipli
factori de risc de imbolnavire
-factori intrinseci: varsta intre 35-65 ani se grupeaza majoritatea cazurilor
-statusul endocrin: rolul estrogenilor si progesteronului nu este stabilit, unii autori spun ca are rol
favorizant, dupa altii protector. Anticonceptionale hormonale, ar avea dupa unii rol protector, dupa altii
rol favorizant.
-factori extrinseci: factori de mediu- in ultimleel studii efectuate nu se mai constata o mare diferenta intre
mediu urban si cel rural.
-rolul sexualitatii in carcinogeneza cervicala/neoplazie cervicala apare doar la femeia sexual activa ceea
ce a generat ideea transmiterii prin contact sexual a unui agent carcinogen la femeia receptiva. Unii autori
incrimineaza virusul herpetic genital tip II (HPV mai degraba). Actul sexual reprezinta elementul pivot in
carconomatoza cervicala, numerosi parametrii se refera la acest factor: debut precoce al vietii sexuale,
parteneri sexuali multiplii, practici anticonceptionale cu diferite substante, numarul nasterilor si al
avorturilor.
histiogeneza: mucoasa cervicala este formata dintr-un epiteliu stratificat pavimentos la nivelul
exocolului, care se continua cu un epiteliu cilindric glandular, unistratificat la nivelul endocolului, iar
zona de trecere dintre cele 2 epitelii: jonctiunea scuamo-cilindrica si este locul unde se initeaza de
regula procesul carcinogenetic.
anato-patologica: forme histologice.: 86% din neoplaziile cervicale sunt carcinoame pavimentoase, 78% sunt forme mixte, si 5% adenocarcinoame.
-dpdv histo-morfologic pot imbraca 3 stadii succesive: CIE(carcinom intrapitelial), carcinom
microinvaziv, carcinom invaziv.
carcinomul intraepitelial CIE se defineste ca forma incipienta a carcinomului in care epiteliul in toata
grosimea lui prezinta celule nediferentiate, fara stratificare, dar la care leziunea nu depaseste membrana
bazala.
carcinom microinvaziv repreznita o forma intermediara subclinica, de trecere spre carcinomul franc
invaziv. Cuprinde in ordinea leziunii: cancerul microinvaziv (invazie sub 5mm a corionului),
microcancerul mestwerdt (invazie de pana la 5mm in profunzimea corionului) carcinomul invaziv ocult
(invazie neta dar aspectul leziunii se mentine sub limita perceptiei clinice)
carcinomul invaziv : apare la inceput ca o usoara inmugurire in jurul OCE (orificiu cervical extern), de
culoare rosie, bine circumscrisa, friabila, sangereaza usor la atingere. Intr-o faza mai avansata tumoarea
creste putand lua formele anatomice descrise:
-forma vegetanta :conopidiforma, friabila, sangeranda.
-forma ulcero-vegetanta: apare sub forma unei ulceratii adanci;
-forma infiltrativa: zona afectata apare indurata, dura , culoare roz palid.
-microscopic canverul invaziv imbraca 3 forme histologice: carcinom nediferentiat sau carcinom cu
celule mici e forma cea mai grava,are evolutie cu diseminare rapida si apare mai frecvent la femeile
tinere,
spinocelular,
spinocelular cu fenomene de cheratinizare prezinta "perle epiteliale"
ca urmare a keratinizarii.

Alte forme histologide de neoplazie cervicala:

-adenocarcinomul: adenom malign, adenoacantom, adenocarcinom cu celule clare.
-sarcoame cervicale: botriosarcom, fibrosarcom, limfosarcom.
-teratoame maligne, melanoame maligne.
27)cancerul de col uterin: simptomatologie, stadializare, diagnostic:
def: reprezinta proliferarea maligna a epiteliului cervical, de unde si denumirea de epiteliom
simptomatologie:
-carcinomul preinvaziv este asimptomatic cand apare pe un col indemn, macroscopic. Cand apare pe
fondul unei leziuni cervicale (displazie), spt sunt aceleasi, constand in leucoree mai abundenta si
metroragie..
-la ex cu valve se pot observa: eroziuni, ulceratii, leucoplazie, placi anginomatoase, care sangereaza usor
la atingere.
-in carcinomul invaziv spt cuprinde: metroragii constante, spontane sau la atingere, leucoree cu fetiditate
caracteristica, durerea apare tardiv in formele avansate.
-spt generale apar tardiv: scadere ponderala, inapetenta, facies cu paloare caracteristica, febra oscilanta.
-tuseul vaginal apreciaza volumul, neregularitatea, duritatea colului uterin,gradul de infiltrare el
parametrelor
diagnostic:
-ex clinic: nu este concludent, spt hemoragie, leucoree, durerea nu sunt caracteristice.
-ex colposcopic: indica unde, cand si cum trebuie efectuata biopsia, evidentiand zonele cu modificari
morfologice,
-testul Lham Schiller se efectueaza inaintea colposcopiei si se bazeaz pe afinitatea tinctoriala a
glicogenului din celulele epiteliului pavimentos normal, fata de iod. Lipsa de incarcare cu glicogen a
epiteliului pavimentos determina o zona lacunara necolorata.
-testul oncoligic: poate surprinde neoplazia intro forma incipienta. Initial testul citologic Babes
Papanicolau a evidentiat 5 categorii:
-C I celule normale fara atipii
-C II celule cu unele atipii, fara suspiciune de malignitate.
-C III celule cu atipii avand unele suspiciuni, fara sa se poata afirma malignitatea
-C IV celule izolate cu atipii sugerand cert malignitatea
-C V celule maligne in placarde
-ex histopatologic: se poate efectua biopsia cervicala: poate fi dirijata prin testul Lugol, sau tintita prin
colposcopie.
-date de lab: indica anemia, hiperleucocitoza, VSH crescut.
stadializare:
exstensie tumorala T:
- Tis cancer preinvaziv,
- T1 cancer limitat la colul uterin,
- T1a cancer invaziv preclinic (diag histopatologic),

- T1b cancer invaziv clinic,

- T2 cancerul depaseste colul spre vagin si invadeaza parametrele,
- T2a cancerul invadeaza vaginul (nu atinge 1/3inf),
- T2b cancerul invadeaza parametrele (nu atinge peretele pelvian),
- T3 cancerul invadeaza vaginul pana la 1/3 inferioara si parametrele pana la peretele pelvian,
- T4 cancerul invadeaza vezica si rectul sau organele extrapelviene,
- T4a invazia vezicii si sau a rectului,
-T4b extinderea cancerului in afara pelvisului sau metastaze la distanta.
invazia ggl :
N0- evidentierea ggl nu este posibila prin metode clinice si paraclinice,
N1 ggl limfatici regionali evidentiabili clinic si sau limfografic,
N2 ggl se palpeaza ca o masa tumorala imobila pe peretele pelvian, separati de tumoarea primitiva.
metastaze la distanta MO - fara metastaze la distanta
M1 - metastaze la distanta prezente
Stadiul 0 (Tis) T0N0M0
Stadiul I Ia -T1a N0 M0
- Ib T1b N0 M0
Stadiul II IIa -T2a N0 M0
IIb -T2b N0 M0
Stadiul III T3 N0 M0 sau T1b-2a,2b N1-2 M0
Stadiul IV IVa T4 N0 M0 sau T4N1-2 M0
IVb orice T, ori ce N+M1
28)cancerul de col uterin: evolutie propagare, tratament.
def: reprezinta proliferarea maligna a epiteliului cervical, de unde si denumirea de epiteliom
evolutie : este progresiva, invadand tesuturile si organele invecinate, sau metastazand la distanta.
-se propaga: din aproape in aproape, pe cale limfatica, dea lungul nervilor si vaselor sanghine, prim
embolie limfatica(direct in ggl sateliti) sau prin invadarea vaselor sanghine.

-caile limfatice de propagare sunt in nr de 3:- canalul limfatic anterior (ajunge la ggl paracervicali,
obturatori si iliaci ext)
- canalul limfatic posterior (se termina in ggl hipogastrici)
- canalul limfatic scurt (se terimina in ggl sacrati si promontorieni)
-grupurile ggl pot fi impartite in:
-prima statie ggl: ggl ureterali sau paracervicali, obturatori, iliaci ext si int, ggl sacrati.
-a doua statie ggl: ggl iliaci comuni aortici si inghinali.
-metastazele hepatice, pulmonare si osoase sunt rare.
-in evolutia procesului infiltrativ parametrial se poate extinde la peretii pelvieni, prinzand vezica si rectul.
Ureterele sunt respectate, dar procesul tumoral duce la stenozarea lor prin compresiune, det hidronefroza.
tratament.
a)chirurgical: primul principiu este radicalitatea oncologica, actul chir urmareste extirparea in totalitate a
leziunii primare si extensiunile ei, impreuna cu ggl limfatici locoregionali.
-in raport cu gradul de extensie s-au propus urmatoarele tipuri de interventie:
-pt leziunile intraepiteliale: cauterizarea, conizatia, amputatia colului, histerectomie totala simpla.
-pt leziunile invazive interventia este limfadeno-colpo-histerectomie totala largita pe cale abd.;
- un alt principiu este necesitatea tratamentului asociat radiochirurgical.
b)tr radiologic: obiectivul iradierii este sterilitatea oncologica a tumori primare si a extensilor sale
regionale. Poate fi realizat prin curieterapia intracavitara si irdaierea externa, transcutanata.
-in cancerul cervical exista 2 grupuri de tesuturi ce trebuie iradiate:
-unul centaral: colul, corpul uterin, 1/3sup a vaginului, zonele adiacente ale parametrelor.
-unul periferic: portiunea distala a parametrelor si grupele ggl din apropierea peretilor pelvieni.
c)chimioterapia: se adm la bolnave la care tumoarea a fost extirpata chir dar au ramas adenopatii
extrapelviene.
-stadiul 0: tratament chir:conizatie, amputatie, hisperectomie totala simpla. Curieterapie intracavitara si
uterovaginala.
-stadiul I si II: -curieterapie intracavitara uterovaginala urmata de limfadeno-colpo-histerectomie totala
largita, urmata de iradiere ext transcutanata postoperatorie.
-stadiul III si IV: - iradiere externa cu intentie curativa (dz maxime) sau paleativa si in functie de
raspunsul la tratament se va continua cu: curieterapie intracavitara cu doze de completare, sau interventie
chir cu scop curativ
29)cancerul corpului uterin: def, frecventa, etiopatogeneza, factori de risc de imbolnavire, histogeneza,
anato-patologica.
def: sau cancerul endometrial este o tumora maligna epiteliala avand ca punct de plecare mucoasa
uterina, forma histologica fiind de adenocarcinom.
frecventa: este in ascensiune, 10-16,8%ooo, ocupa locul al treilea intre cancerele genitale, apare mai ales
dupa menopauza, in jurul varstei de 60 ani.
etiopatogeneza: nu este cunoscuta.
factori de risc de imbolnavire :factori favorizanti:
-varsta: dupa menopauza in jurul varstei de 60 ani

-obezitatea : se apreciaza ca un exces ponderal de 10-22kg creste de 3 ori riscul de imbolnavire.

Obezitatea intervine prin conversia in tesut grasos a steroizilor de origine suprarenala in estrona.
-DZ: intervine prin vicierea metabolismului hormonilor steroizi, precum si prin dezechilibrele metabolice
generate.
-HTA: nu se cunoaste mecanismul prin care intervine in patogeneza.
-menopauza tardiva: este mai frecvent la bolnave cu menopauza tardiva.
-starea maritala si paritatea: apare mai frecvent la nulipare si femei necasatorite.
-factorul alimntar: intervine prin numeroase implicatii endocrine si metabolice si prin generarea obezitatii.
-starea socio-economica si mediul: este mai frecventa in mediul urban (factori poluanti si stres)
-statusul hormonal: stimulul estrogenic excesiv, netamponat de progesteron, prin generarea hiperplaziei
endometriale.
-utilizarea anticonceptionalelor.
histogeneza: exista o continuitate a procesului proliferativ care incepe cu hiperplazia simpla, continua cu
hiperplazia glandulochistica, adenomatoasa, CIE (carcinom intraepitelial) si se termina cu carcinomul
invaziv.
anato-patologica:
-macroscopic: forma circumscrisa (localizata in zona fundica sau coarne), vegetanta sau ulcero-vegetanta,
neregulata, friabila, implantata in uter pe o suprafata larga, si o forma difuza.
-microscopic:in67% din cazuri se intalneste adenocarcinomul, urmat de adenocantomul si carcinomul
mixt
30)cancerul corpului uterin: simptomatologie, evolutie si propagare, stadializare.
=cancerul endometrial=este o tumora maligna epiteliala avand ca punct de plecare mucoasa uterina,
forma histologica fiind de adenocarcinom.
simptomatologie: spt principal este metroragia in special la postmenopauza. Este spontana, de obicei
redusa, cu sange proaspat sau modificat. Leucoree sau hidroree este adesea fetida, purulente. Durerea
apare in fazele avansate.
evolutie si propagare:
- netratat invadeaza org din jur, si duce la deces in final.
-patrunde in miometru de unde poate metastaza la distanta prin limfatice si pe cale sanghina, prin extensie
poate ajunge la seroasa peritoneala si apoi in cavitatea peritoneala sau progreseaza in jos spre col si vagin.
-evolutie lenta, mult timp local, endocavitar.
-extinderea ggl este frecventa. Limfaticele corpului uterin dreneaza spre pediculul lomboovarian (zona
fundica)(duce la metastaze in ggl lomboaortici) sau in directia vaselor uterine (zona istmica)( in ggl
obturatori, iliaci int si ext)
- metastazele la distanta: in ficat, plamani, vagin, ggl mediastinali.
stadializare.
T tumoarea primara: Tis carcionm preinvaziv;
T0 tumoare primara neevidentiabila;
T1 tumoare limitata la corpul uterin;

-T1a caviate uterina cu lungime mai mica de 8 cm;

-T1b cavitate uterina mai mare de 8 cm;
T2 tumoarea intereseaza colul, dar nu se extinde in afara uterului;
T3 tumoarea se extinde in afara uterului, dar ramane in pelvis;
T4 T4a carcinomul infiltreaza mucoasa vezicii sau a rectului si sau se extinde in afara pelvisului
-T4b orice extensie locala si diseminare la distanta;
Tx nu sunt indeplinite conditiile minime pt aprecierea extensiei tumorale
N ggl limfatici regionali:
N0 nu se constata interesarea ggl regionali;
N1 interesarea ggl regionali;
Nx nu sunt indeplinite conditiile aprecierii invaziei ggl.
M metastaza la distanta:
M0 nu se constata metastaze la distanta;
M1 metastaze la distanta prezente;
Mx nu sunt intrunite conditile de apreciere a existentei metastazelor
Stadiul 0 Tis N0 M0;
Stadiul Ia T1a N0 M0;
Stadiul Ib T1b N0 M0;
Stadiul II T2 N0 M0;
Stadiul III T3 N0 M0 sau T1-3 N0-1 M0;
Stadiul IVa T4 N0 N1 M0;
Stadiul IVb orice t, orice N, M1
31)cancerul corpului uterin: diagnostic, tratament.
=cancerul endometrial=este o tumora maligna epiteliala avand ca punct de plecare mucoasa uterina,
forma histologica fiind de adenocarcinom.
diagnostic: se stabileste cu certitudine pe baza ex histologic efecuat din tesutul tumorale extrase prin
chiuretaj.
-ex generala si anamneza orienteaza atentia spre grupul de risc.

-ex genital colul este fara leziuni, uter are voulm normal sau marit, cu consistenta morale.Prin OCE se
poate scurge sange sau secretii purulente sau hemopurulente
-ex paraclinice: -ex oncologic: al lichidului de lavaj al cavitatii uterine poate fi relevant.
-histerometrie: poate fi normala in leziunile mici, sau poate arata o cavitate marita in faza avansate.
-chiuretajul biopsic: stabileste diagnosticul.
diag dif: fibromiom uterin, polip endometrial, metrita senila, hemoragii dupa tratamente hormonale,
tumori ovariee estrogenosecretante.
TR:
-tratamentul profilactic: consta in depistarea femeilor cu risc crescut si tratarea din timp a unor afectiuni
cu potential evolutiv spre malignizare (obezitate, diabete, infertilitate, ciclurianevolatorii, dezevhilibre
estroprogestative)
- tratam este de cele mai multe ori radio chir. In raport cu stadializarea clinica, localizare si histologic
tratamentul poate fi:
-carcinom in situ: histerectomie totala cu anexectomie bilaterala.
-cancerul invaziv: tr radiochir, + hormono si chimioterapia.
-tratamentul chirurgical: pt leziunile mici localizate spre fundul uterului si care sunt diferentiate,
histerectomia totala simpla;
pentru leziunile in stadiul II localizare istmica, nediferentiate histologic :limfadeno-colpohisterectomie totala largita.
-tratam radio: utilizarea radiului si cobalt.
-preoperator: se prefera radiumterapia intrauterina, sau curieterapia endocavitara.
-radioterapia externa (transcutatata) : cobaltoterapia distruge masa tumorala endouterina, dar nu poate
steriliza in totalitate infiltratia canceroasa a miometrului, acesta putand fi distrus prin sursele de radiu
introduse in cavitatea uterina.
-hormonoterapia: se bazeaza pe actiunea progestativelor asupra adenocarcinomului endometrial, inducand
diferentierea, maturarea, atrofia uneori si disparitia tumorii maligne.
-in stadiul I si uneori II: in cancerul mic, cu localizare fundica, bine diferentiat: histerectomie totala cu
anexectomie bilaterala si extirparea 1/3 sup a vaginului, iar post operator se aplica endovaginal radium pe
transa.
-in cel slab diferentiat cu localizare istmica : limfadeno-colpo-histerectomie totala largita
In stadiile II si III: radium terapia uterovaginala sau cobaltoterapia, apoi se opereaza si apoi cobaltoterapie
post op.
-tratam hormonal doar in cazurile inoperabile.(stadiul III si IV)
32)tumorile ovariene benigne: generalitati, clasificare,, etiopatogeneze, simptomatologie, diagnostic,
complicatii, evolutie, tratament, forme clinice.
generalitati : in cazul tumorilor cu origine in epiteliul de acoperire al ovarului, evaluarea gradului de
malignitate se face prin aprecierea a doua aspecte microscopice esentiale:
-amploarea atipiilor celulare (anaplazia) si activitatea mitotica.
-prezenta sau absenta invaziei stromei de catre elementele epiteliale.
clasificare:
A)tumori ovariene primare:

I) tumori epiteliale: -benigne: chist seros simplu, chist papilar, chist mucinos;
-maligne: adenocarcinoamele.
II) tumori conjunctive: -benigne: fibrom, fibroadenom, hemangiom, limfangiom.
-maligne: sarcom, fibroadenocarcinom, limfoasarcom.
III) teratoame: -benigne:chist dermiod, gusa ovariana.
-maligne: teratom solid, coriocarcinom.
IV) tumori cu morfologie si functie speciala:
-tumori feminizante: tecomul, tumorea cu celule granuloase.
-tumori masculinizante: arenoblastomul, adenomul de tip suprarenala.
-tumori mixte: ginandroblastomul
-tumori indiferente : disgermiomul
-tumoarea Brenner.
B)tumori ovariene secundare: provin de la cancere primare situate in stomac, colon, sani, trompa, ovar
opus.
etiopatogeneze: sunt incriminati factori endocrini (disfunctie hipotalamo-hipofizo-ovariana sau tulb de
receptivitate ovariana la stimuli hormonali) factori inflamatori infectiosi, tulb circulatorii.
SPT: tulburarile menstruale, menoragiile, hipermenoree, poilmenoree ( prin hiperplazie in tumorile
secretante de estrogeni), reaparitia ciclurilor menstruale la menopauza (tumori ovariene functionale),
amenoree secundara(tumori masculinizante)
-durerile abd-pelviene sunt necaracteristice, apar mai mult ca o senzatie de apasare; dureri vionelnte sunt
in tumori torsionate.
-tulb vezicale sau rectale sunt produse prin compresiune.
diag: se pune pe spt, pe modificarile constatate la ex obiectiv(abd marit in volum, se palpeaza o
formatiune tumorala, de diferite dimensiuni, in general nedureroasa) si pe exploarari paraclinice.
Ecografia=principala metoda de diagnostic;celioscopie
-diag dif: -in faza pelvina: tumori uterine, distrofii chistice ovariene, hidrosalpinxul, tumori ligamentului
larg, sarcina ectopica.
-in faza abd: ascita, tumori mezenterice, cu chist hidatic, cu hidronefroza, cu sarcina.
complicatii:constau in torsionare (in tum pediculare), hemoragia intrachistica, ruperea chistului (cu sau
fara hemoragie intraperitoneala), infectarea, transformarea maligna.
evolutie: au o evolutie lenta, uneori sunt asimptomatice si sunt descoperite intamplator, alteori evolueaza
spre complicatii.
TR: este chir prin rezectie partiala a ovarului (cu extirparea numai a chistului), anexectomie sau
histerectomie totala anexectomie bilaterala
forme clinice:
A)tumori ovariene primare:
I) tumori epiteliale benigne:
chist seros simplu: cea mai frecventa, nu are caractere clinice particulare, diag stabilinidu-se dupa
extirapare. Formatiune neteda, cu pereti subtiri translucizi prin care se vede continutul serocitrin
-TR:chir, excizia partiala a ovarului, cu enucleerea chistului si conservarea tesutului ovarian sanatos.
chist papilifer sau vegetant este caracterizat prin prezenta de vegetatii papilomatoase pe suprafata
interna a chistului. Cavitatea chistului este multicolora cu continut seros galben citrin.

chist mucinos este o tumora de dimensiuni relativ mari(15cm) si apare la 50%din cazuri dupa
menopauza. Tumora este multiloculata, lobulata, cu continut gelatinos, compus din mucina.
La femei tinere: anexectomie iar la femei in menopauza: histerectomie.
II) tumori conjunctive benigne: fibrom ovarian este o tumora solida benigna , are origine in celulele
inactive hormonal ale stromei corticale. Macroscopic: tumora solida pediculata, marime variabila, cu
supafata neteda. TC este al unei tumori pelvine solide. Cand se asociaza cu ascita si hidrotoracele
constituie sdr Demons-Meigs. Fibroamele mai mari de 6 cm pot evolua numai cu ascita, lichidul ascitic
fiind un transudat tumoral.
III) teratoame benigne: chist dermiod este o tumora disembrioplazica, fiind frecventa in copliarie, este
unilaterala, mobila, moale, pastoasa,care contine o substanta grasa fluida, amestecata cu par, dinti, unghii.
Diag : se stab clinic si paraclinic:eco si celioscopie
IV) tumori cu morfologie si functie speciala:
-tumori feminizante:
tecomul: tumora solida, de culoare galbuie, unilaterala, apare mai ales dupa menopauza. TR chir.
tumorea cu celule granuloase: ca urmare a activitatii celulare secretoare tumorale se instaleaza un
hiperestrogenism care determina modificari de tip proliferativ in tesuturile receptoare.
-SPT: innainte de pubertate determina pubertate precoce. La adult :amenoree, anovulatie, hiperplazie
glandulochistica sau ademomatoasa a endometrului, mastodiene, hipermastia si adenoza mamara. Uter
marit in volum. In menopauza apar metroragii, mastodinie, angorjarea sanilor,
-Diag:in copliarie sau climax prin aparitia semnelor de impregnare estrogenica(pubertate precoce,
reaparitia menstruatilor).
Exp paraclinice : impregnare estrogenica crescuta (dozari hormonale arata valori crescute ale estrogenilor
urinari si sanghini) frotiu citohormonal arata indici crescuti acidofili si cariopignotici, iar biopsia de
endometru :hiperplazie granulomatoasa;
-anatomopat sunt tumori incapsulate, rotunde, netede, galben portocalii, rareori lobulate, cu dimensiuni
variabile.
-TR: chir, la bolnave tinere cu tumora strict limitata la ovar se va face anexectomie unilaterala, la bolnave
peste 40 ani, sau daca tumora este bilaterala se face histerctomie cu anexectomie bilaterala.
B)tumori ovariene secundare
-sunt metastatice si sunt impartite in 2 grupe: -tumori in care leziunea primara se regaseste in tractu
genital (adenocarcinomu de endometru cu metastaze in ovar)
-metastaze in ovar ale unor tumori situate in organele extragenitale
33) Distrofiile ovariene:def;clasif;etiopat;tratam
Definite. Distrofiile ovariene sunt leziuni regresive sau proliferative ovariene,. de natura benigna, cu
etiologie variata (congenitalitatea, tulburari hipotalamo-hiporizo-ovariene, tulburari circulatorii,
inflamatia, cauze iatrogene) si care nu satisfac criteriile de clasificare in randul tumorilor ovariene
organice.
Clasificare. In functie de modul de instalare pot fi primitive sau de tip I si
secundare sau de. tipII.
In raport cu aspectul lezional pot fi: distrofii chistice,polichistice,proliferative stromale si distrofii
regresive (hipoplazii ovariene).

Etiopatogenia distrofiilor primitive, este incomplet cunoscuta.Toate distrofiile primitive s-ar putea explica
printr-o disfunctie hipotalamo- hipofizara sau printr-o afectare a receptivitatii tesutului ovarian la secretia
gonadotrofinica hipofizara
Etiopatogenia distrofiilor secundare. Distrofiile ovariene secundare au cauze | multiple:inflamatorii,
circulatorii, tulburari de statica uterine, fibromomul uterin.
Factorii inflamatori produc distrofii ovariene 'prin procesele de scleroza fibroasa postinflamatorie (reactie
in cadrul procesului de vindecare), tulburarile de statica uterina si fibromiomul produc o congestie
pelviana permanenta, cu repercusiuni asupra ovarelor, tratamentele hormonale inadecvate au
repercursiuni directe asupra ovarelor.
A.Distrofii proliferative 1) chistice-Maturizarea foliculului ovarian se face printr-un proces fiziologic de
chistizare, cu ruperea foliculului in momentul ovulatiei, constituirea si evolutia corpului galben..apoi
transformarea lui in corp albicans printr-un proces de fibrozare.Clasificarea cuprinde: chisturi
foliculare(foliculul persistent, foliculul chistic si chist folicular mare), luteale(corp galben
hemoragic,corp galben regresiv persistent, luteom)si forme polichistice.
Tratamentul consta in blocaj hipotalamo-hipofizar(estroprogestative sau numai progestative de sinteza)
sau chirurgical in cazul complicatiilor.
2)stromale-Hiperplazia stromei corticale ovariene se instaleaza in jurul varstei de 40anise intalnesc asociate cu cancerul de endometru.
B.Distrofii regresive (hipoplazii ovariene)-Definesc ovarele mici,nedezvoltate,cu stroma corticala alc din
bandelete de tes fibroblastic si elemente foliculare
-primitive (congenitale) si secundare(prin lipsa stimularii gonadotrope).
Tratamentul:paleativ,crearea ciclurilor menstruale artificiale.
C.Distrofii ovariene polichistice: ovarul polichistic si sindromul Stein-Leventhal.
Ovarul polichistic-Se intalneste mai frecvent la pubertate si premenopauzaTratam:cond de igiena,dieta,de mediu,analgezice,sedative pt calmarea dismenoreei.
Tratam hormonal:progesterone 25 mg,3-5 fiole la 2-3zile.Fizioterapia aduce ameliorari prin imbunatatirea
circulatiei ovariene (vasodilatatie).
Tratamentul chirurgical este mai putin indicat (rezectia partiala a ovarelor)
Sindromul Stein- Leventhal-Este o afectiune rara intalnita la femei tinere, cu sterilitate, care au ambele
ovare, mari, netede,cu multiple chisturi de dimensiuni mici situate.sub un invelis fibros,insotite de
spaniomenoree progresiva spre amenoree, tendinta la obezitate si hirsutism.Ovarului evolueaza spre
scleroza si atrofie, menopauza se instaleaza precoce. (25-30 ani) uneori normal.
Tratam:Rezultate bune se obtin prin tratament chirurgical, rezectia partiala cuneiforma a ovarelor,
procedeul putand fi efectuat si celioscopic.
In tratamentul sterilitatii;administrare de inductori ai ovulatiei (clomifen,tamoxifen).
Asocierea tratamentului chirurgicai cu inductori ai ovulatiei constituie o masura terapeutica cu rezultate
bune.
34)tumori ovariene maligne: carcinomul ovarian: def, frecventa, factori de risc de imbolnavire,
histogeneza, evolutie si cai de propagare.
def: sunt tumori de tip glandular deci adenocarcinoame, pot fi chistice sau solide, mixte simple sau
vegetante.
frecventa: pt tara noastra se apreciaza 7-8%000

 factori de risc de imbolnavire:

-varsta intre 40-69 cu un varf intre 50-59;
-antecedente heredocolaterala de cancer ovarian, mamar sau endometru.
-antecedente personale cu tulb de ciclu.
-tendinta la sterilitate
-expunere tardiva la bolile infecti-contagioase ale copilariei,
-expuneri la noxe exogene: pulberi de azbest, talc, iradiere repetata pe pelvis.
-apartenenta la grupa AII
histogeneza: ovulatia poate fi un factor declansator al unui proces carcinogenetic
evolutie si cai de propagare.
a)calea peritoneala: urmeaza caile pe care lichidul peritoneal se dreneaza: in sens cranial prin spatiul
parietocolic drept, catre fata inferioara a hemidiafragmului drept. Vecinatatea cu marele epiplon, a
cecului, si ileonului terminal in drepata, a colonului sigmoidean in stanga, fac ca peritoneul acestor organe
sa fie sediul unor diseminari secundare.
-evolutia naturala a bolii realizeaza un bloc tumoral fixat in pelvis, care cuprinde uterul, anexe, segmente
ale tubului digestic, care determina compresii pe org vecine, putand duce la sdr ocluziv.
b)calea limfatica:
-calea ligamentelor lomboovariene:
-calea mezoului si a ligamentelor largi dreneaza limfa spre ggl pelvieni iar pe calea ligam
rotunde: ggl inghinali
-calea transdiafragmatica este principala cale de diseminare. Fluidul peritoneal se dreneaza prin
capilarele limfatice spre ggl mediastinali ant, canalul toracic si vena subclaviculara dr.
Tipic pt cancerele ovariene este formarea ascitei: cresterea permeabiliatii capilarelor peritoneale, cresterea
tensiunii portale, scaderea procesului de drenaj limfatic transdiafragmatic ca urmare a obstructiei
limfatice prin trombi tumorali.
c)calea sanghina prin metastaze la distanta (cerebrale, pulmonare, intrahepatice)
35)tumori ovariene maligne: carcinomul ovarian:simptomatologie,diagnostic, stadializare.
simptomatologie: responsabilitatea depistarii cancerului ovarian in stadii incipiente continua sa cada in
sarcina examenului clinic. Cancerele ovariene nu au o simptomatologie care sa permita un diagnostic
precoce. Chiar si semnele clinice tardive, care aduc bolnava la spital nu sunt caracteristice, ele constau:
discomfort abd, balonari postprandiale, cresterea in volum a abd prin aparitia ascitei.
diagnostic: cancerul ovarian este asimptomatic.
-pt depistarea cancerului ovarian ginecologul tb sa se gandeasca la posibilitatea unui cancer ovarian, la o
bolnava peste 40 ani cu o simptomatologie stufoasa, necaracteristica, in care predomina simptomele
digestive.
-sa evalueze cu multa atentie datele anamnestice, sa se recunoasca si sa se evalueze orice masa tumorala
anexiala sau pelviana.
-in momentul afirmarii prezumtiei de tumoare ovariana pt diagnosticul de cancer ovarian pledeaza
urmatoarele modificari: prezenta masei tumorale ovariene, reducerea mobilitatii, suprefata neregulata,
consistenta inegale, palparea unor formatiuni in douglas (senztia de sac de nuci), bilateralitate, masa
omentala, hepatomegalie nodulara, ascita.

-ex clinic permite doar suspicionarea, diag definitiv este cel histologic, ceea ce implica efectuare
laparotomiei.
-o formatiune tumorala poate fi suspicionata macroscopic de malignitate daca: este bilaterala, aderente la
org vecine, suprafata cu excerscente, ascita przenta mai ales hemoragica, arii tumorala de hemoragie
necroza, aspect solid sau semisolid, vegetatii intrachistice.
-ex paraclinice:rectoscopie, cistoscopie, pielografie intravenoasa, irigografie.
-ultrasonografia (localizeaza masa tumorala, evidentiaza caracteristicile sonice tumorale lichidiana,
solida, mixta, evidentiaza ascita) ;
CT permite evidentierea tumorii pelvine; angiografia pelvina(contribuie la evaluarea din punct de vedere
vascular), laparoscopia, ex histologic, ex citologic al lichidului peritoneal(pune in evidenta celule
tumorale)
stadializare propusa de figo:
Stadiul I tumorea este limitata la ovare:
- IA tumoarea limitata la un ovar fara ascita
- IAi fara excescente externe, capsula intacta.
- IAii cu excrescente pe suprafata ext si sau capsula rupta
-IB tumoarea limitata la ambele ovare fara ascita.
- IBi fara excerecente externe, capusla intacta.
- IBii cu excrescente pe suprafata ext si sau capsula rupta
-IC tumoarea ca la IA si IB, cu ascita sau spalatura peritoneala cu citologie pozitiva.
Stadiul II tumoarea la unul sau la ambele ovare, cu extensie la structurile pelviene.
-IIA extindere si sau metastaza la uter si sau trompe, fara ascita;
-IIB extindere si la alte structuri pelviene, fara ascita;
-IIC tumoarea ca la IIA si IIB cu ascita sau splatura pozitiva.
Stadiul III tumoarea la unul sau ambele ovare cu metastaze in marea cavitate peritoneala.
-IIIA metastaze in afara pelvisului si sau ggl retroperitoneali
-IIIB tumoarea limitata la pelvis, dar cu invazii dovedita histologic a marelui epiplon si sau
jejun-ileonului.
Stadiul IV tumoarea la unul sau ambele ovare cu metastaze la distanta.
-IVA cu pleurezie dovedita citologic.
-IVB metastaze in parenchimul hepatic.
36)tumori ovariene maligne; carcinomul ovarian;tratament;
carcinomul ovarian=provine histogenetic din epiteliu ovarian constitundu-se in tumori de tip
glandular,deci adenocarcinoame
Principii de conduita:
-prioritatea tratamentului chirurgical
-necesitatea unui trat individualizat
-superioritatea chirurgiei agresive fata de tehnica de exereza limitata
-necesitatea asocierii a chimio-/radioterapiei adjuvante
-necesitatea respectarii unui algoritm al mijloacelor terapeutice : chirurgie-chimioterapie-reinterventie de
control-chimioterapie-radioterapie

TR chir: tratament primar si singura metoda cu rezultate mai remarcabile.

-o chirurgie de reducere tumorala maximala care sa nu lasa in abd tumori reziduala mai mari de 1-2cm
posibil de a fi sterilizate prin chimio sau radioterapie.
-este decisiva nu cantitatea de masa tumorala extirpata, ci volumul de masa tumorala ramasa in abd.
-si in stadiul 1 se va impune histerectomie totala cu anexectomie bilaterala si rezectia marelui epiplon.
-vor fi extirpata, toate masel tumorale macroscopice extraovariene, trebuie sa se recurga la o chirurgie
agresiva , extirpand zone anatomice largi, intestinale, uteroanexiale, tumori izolate pe peritoneul parietal
sau visceral.
-reinterventia de control au rolul sa extinda efactul favorabil al chirurgiei primare, prin descoperire
precoce a unor recidive tumorale. Se efectueaza la 6 luni pana la maxim 1 an la bolnavele asimptomatice.
in stadiu II si III se extirpa intreg peritoneul pelvian
chimioterapia: se foloseste monoterapia cu ag citotoxici: alkilanti (melphalanul, chlorambucilul. Daca nu
sunt rezultate bune se inlocuieste cu 5 fluorouracil, methotrexat).
In stadiul I si II la sfarsitul actului operator se lasa intraperitoneal 30-50mg thio-tepa si 600-1000 mg
ciclophosphamida.
radioterapia:
-iradierea exclusiva este limitata la tumori mici izolate.
-iradierea externa prin 2 tehnici:iradiere pe campuri stationare si tehnica moving-strip
37)tulburari de statica genitala la femei:etiopatogeneza, clasificare
- sunt favorizate de mai multi factori: organizarea planseului pelviperineal feminin, existenta unor
hiatusuri in structura planseului(uretral, vaginal, rectal) aparatul de suspensie si sustinere este lax pt a
permite modificarile anatomice din timpul gestatiei.
-sunt incriminati 4 factori:
1)factori gestational, nasterea repetata si cu feti mari, determina ruperea, slabirea sau relaxarea
mijloacelor de suspensie si sustinere ale ap genital, si largirea hiatusului urogenital.
2)factor constitutional tesutul conjunctiv pelvian este sarac in fibre de colagen.
3)factorul endocrin deficit hormonal din postmenopauza.
4)factori mecanici: reprezentat de presiunea crescuta intraabdominal, care au intentia de a impimge in
sens gravitational org pelvine.
patogenie: forte mecanice reprezentate de presiunea intraabdominala pe fondul unor mijloace de
suspensie si sustinere rupte, slabite, relaxate, cu tesut conjunctiv deficitar si modificarea troficitatii
tisulare locale, prin deficit hormonal duc la mofificari de statica.
-clasificare:
I)deviatii uterine 1)derivatii in sens anteropost a)antedeviatii: hiperanteversia si hiperanteflexia.
b)retro derivatii: retroflexie, retroversie, retroversoflexie,
retroversoanteflexie.
2)lateroderivatii a)dextroderivatii: dextro flexia si dextroversia.
b)sinistroderivati: sinistroflexia si sinistroversia.
II)deplasari uterine. 1)in plan orizontal: ante-retro-lateropozitie
2)in plan vertical a)elevatia uterului.
b)descensul uterului (prolaps uterin).

III)prolapsul genital. 1)prolapsul vaginal izolat: colpocelul anterior si post.

2)prolaps vaginal asociat: a)colpocel ant cu utero si sau cistocel.
b)colpocel post cu rectocel.
c)elitrocel
3)prolaps vaginal dupa histerectomie: prolaps boltii vaginului sau inversiunea vaginului
4)prolaps pelvigenital, prolaps uterin asociat prolaps vaginal.
IV)forme clinice rare:rotatia si torsiunea uter,sdr Allen Masters,inversiunea uteruilui prin cauze
ginecologice
38)prolapsul genital: def, clasificare, forme clinice (colpocel ant si post, elitrocel), simptomatologie,
tratament.
def: reprezinta entitatea clinica care inglobeaza hernierea asociata si concomitenta a tuturor organelor si
structurilor pelviene, prin hiatul urogenital, coborarea de diferite grade a uterului si a peretilor vaginali
este insotita de antrenarea concomitenta a organelor vecine (vezica, rect)
clasificare
A)Prolapsul vaginal:
-prolapsul peretelui anterior:cuprinde colpocelul ant izolat si cistocel(colpocistocel) sau
uretrocel(colpouretrocel)
-prolapsul peretelui post:colpocel post si sau asociat cu rectocel(colporectocel), sau prolabarea
douglasului(elitrocel)
-prolapsul asociat al peretilor vaginali: existenta concomitenta a colpocistocel cu colporectocel
sau elitrocel
-prolapsul vaginal dupa histerectomie: prolabarea partiala sau totala a vaginului.
B)prolapsul uterin:
-gradul I : prolaps incipient, moderat, colul uterin situandu-se la cativa cm deasupra introitului
vaginal
-gradul II: colul situandu-se la vulva sau se exteriorizeaza 1-2 cm in afara acesteia.
-gradul III: sau prolaps uterin total, in care uterul este in intregime iesit in afara vulvei
colpocelul anterior:
-reprezinta prolapsul peretelui vaginal ant care antreneaza si hernierea vezicii urinare(colpocistocel) sau a
uretrei (colpouretrocel).
SPT: disurie, polachiurie, incontinenta urinara de efort.
-la ex ob: vulva larg deschisa, perete ant vaginal coborat vizibil la vulva, ca o formatiune tumorala
depresibila, moale care creste la cresterea presiunii intrabd.
colpocelul post:
-reprezinta prolapsul perete vaginal post care antreneaza si rectul (colporectocel)
SPT:poate fi absenta sau cu constipatie, dificultati la defecatie.
elitrocel:
survine prin protruziunea fundului d esac peritoneal in sp celular rectovaginal, formand un diverticul intre
peretele post al vaginului si rect, continutul vaginal fiind format din anse ale intestinului subtire.
-clinic tumoare moale, depresibila a perete vaginal post, la compresiune putandu-se percepe crepitatii.
TR:

-tratam chir tb adaptat , sa tina cont de forma clinica si gradul prolapsului, de varsta bolnavei, de dorinta
de conservare a functiei de procreatie sau sexuala, de repercusiuni ale prolapsului asupra arborelui
renoureteral
-varsta bolnavei: bolnavele tinere cu forme incipiente de prolaps, sau cele care doresc sa mai procreeze nu
se opereaza. Bolnavele peste 40-45 ani cu forme moderate se vor opera, se va conserva functia sexuala.
-gradul prolapsului: prolapsul vaginal izolat se va opera numai daca este simptomatic, iar cel asociat cu
antrenarea vezicii urinare si a rectului se vor opera daca au dimensiuni moderate sau mari.
-prolapsul asociat cu incontinenta urinara la efort se opereaza intotdeuna.
Tehnicii chir si cai de abordare:
-in prolapsul vaginal :plastie vaginala cu refacerea perineului colporafie ant si colpoperineorafia cu
miorafia ridicatorilor anali.
-cura elitrocelului izolat sau asociat cu prolaps uterin :disectia si rezectia sacului herniar , inchiderea
orificiului herniar si colpoperineorafia post.
-prolapsul vaginal dupa histerectomie, va fi redus printr-o tehnica adaptata gradului prolapsului, prezentei
sau absentei colului restant.
Prolapsul partial va fi rezolvat prin plastie vaginala , ant si post.
39)prolapsul uterin: def, clasificare, simptomatologie, diagnostic, tratament
prolapsul genital= entitatea clinica care inglobeaza hernierea asociata si concomitenta a tuturor organelor
si structurilor pelviene,prin hiatul urogenital,coborarea de diferite grade a uterului si a peretilor
vaginali,este insotita de antrenarea concomitenta a organelor vecine (vezica urinara si rect)
def: se asociaza intotdeauna cu prolabarea peretilor vaginali si cu antrenarea vezicii urinare si a
rectului=prolaps pelvigenital.
clasificare:
-gradul I : prolaps incipient, moderat, colul uterin situandu-se la cativa cm deasupra introitului vaginal
-spt: este dominata de tulb urinare si sau rectale, jena legata de contactul peretilor vaginali prolabati cu
lenjeria, leucoree, senzatia de greutate sau tractiune in pelvis, tulb ale actului sexual prin largirea
vaginului.
-gradul II: colul situandu-se la vulva sau se exteriorizeaza 1-2 cm in afara acesteia.
-spt mai accentuate, incontinenta urinara de efort, leucoreea abundenta,colu uterin proiectat in afara
vulvei in contact cu lenjeria,poate prezenta de decubit;poate aparea elongatia colului uterin care da
impresia falsa a unui grad mai accentuat al prolapsului
-gradul III: sau prolaps uterin total, in care uterul este in intregime iesit in afara vulvei
-SPT:retentia urinara inlocuieste incontinenta, dificultati la defecatie, compromiterea vietii sexuale. Cele
mai grave repercusiuni se exercita asupra ap urinar: ureterele sunt alungite, sau comprimate, vezica
urinara este comprimata(consecinta fiind staza), hidroureteronefroza si infectii.
diagostic:se pune pe baza date anemnestice , a ex general si local genital, care constata modificarile
amintite in cele 3 grade.
-histerometrie: evidentiaza elongatia colului.
-biopsia de endometru si ex oncologic: exclud procesul neoplazic endometrial
-ex citotumoral, colposcopia si biopsia de col sunt obligatorii atunci cand se constata leziuni de decubit
exclud cancerul de col
-urocultura,urografie,cistoscopie,ecografie,probe renale- pt starea arborelui reno-ureterale

TR: profilaxia se adreseaza fact determinanti si favorizanti

curativ este chirurgical care se face in functie de : forma clinica,gradul prolapsului,varsta
bolnavei,dorinta de conservare a functiei de procreatie sau sexuala,de eventualele repercursiuni ale
prolapsului genital asupra arborelui reno-ureteral
Principii terapeutice: bolnavele tinere cu forme incipiente de prolaps fara simpt sau care doresc sa
procreeze nu se opereaza
prolapsul vaginal izolat se opereaza numai daca este simptomatic
prolapsul asociat cu IUE se opereaza intotdeauna la fel ca si formele complicate
40)incontinenta urinara la efort: IUE def, etiopatogenie, clasificare.
def: reprezinta un sindrom caracterizat prin pierderea involuntara de urina, provocat de efortul fizic. (in
rest bolnava fiind continenta)
etiopatogenie: se instaleaza la femeia matura intre 30-60 ani, de obicei la multipare.
Ca factori cauzali:
-factori congenitali( deformari ale bazinului sau slabirea pilierilor vezicali)
-factori castigati : traumatisme obstreticale, interventii chir care modifica anatomia locala.
Unele IUE pot fi mascate de prolaps genital manifestandu-se dupa tratamentul chir al prolapsului.
clasificare:
a)in functie de modalitatile in care factorii mecanici provoaca IUE:
-forma posterioara sau tipica: se caracterizaeaza prin aspect normal in timpul repausului, si
cervicoptoza la efort. Colul vezical coboara sub planul muschilor ridicatori anali in timpul efortului.
-forma anterioara: in timpul efortului colul vezical se deschide larg, uretra luand un aspect de
palnie, uretra ramane verticala; cauza: scurtarea mijloacelor de fixare anterioara a colului vezical, fie
pierderea sprijinului exercitat de muschii ridicatori anali.
-forma mixta: cervicocistoptoza insoteste verticalizarea uretrei.
b)in functie de unghiul uretrovezical posterior.
-tipul I caracterizat prin disparitia sau stergerea unghiului uretrovezical post, dar cu unghiul de
inclinatie fata de verticala axei uretrei normal sau mai mic e 45 (normal 10-30)
-tipul II pierderea unghiului post uretrovezical, dar cu unghiul de inclinatie al uretrei in raport cu
veriticala mai mare de 45
41)incontinenta urinara la efort: IUE: diagnostic si tratament:
incontinenta urinara la efort= sdr caracterizat prin pierderea involuntara de urina provocata de efortul
fizic;pierderea de urina este intermitenta legata exclusiv de efort,in restul timpului bolnava fiind
continenta
diagnostic:
-prin interogatoriu se obtin date privind: conditiile de aparitie a incontinentei, calitatea mictiunilor,
aspectul urinii, existenta operatilor adb sau perineale.
-ex ob foloseste cateva teste pt evidentierea IUE: bolnava in pozitie sezanda cu coapsele usor departate,
va face efortul de tuse, observandu-se daca pierderea de urina se produce si in ce mod: jet, picatura.
Vezica trebe sa fie plina.

-o alta metoda: bolnava pe masa ginecologica, cu vezica plina. Bolnav este pusa sa tuseasca, inspectanduse meatul uretral, notand aparitia pierederii si modalitatea.
-pt a stabilii tipul de IUE sunt descrise mai multe manevre:
- ridicarea si impingerea spre anterior a colului uterin cu o valva posterioara introdusa in vagin, sau
introducerea degetelor in vagin si se impinge inspre anterior si in sus fundurile de sac vaginale laterale, si
implicit colul vezical. Daca la repetarea efortului declansator nu se mai produce nimic, avem de a face cu
o IUE de tip post. Daca manevra nu are nici o influenta asupra IUE atunci e de tip anterior sau mixt.
-analize de laborator, urocultura, urografie, cistografie de fata si profil, cistoureterografia.
diag dif: fistule vezicovaginale, fistule ureterovaginale, uter ectopic cu implantare in uretra sau vagin,
diverticul uretral, megauretra, mictiunea imperioasa, disinergia detrusorului sau detrusor iritabil la care
apar pierderi de urina indiferent de pozitie sau efort cu anxietate si stari depresive., cistita cronica, litiaza
vezicala, vezica mica dupa TBC, cistita neoplazica.
tratament: avand in vedere ca elementul patogen in IUE este unul mecanic constand in dislocarea
jonctiunii cervicouretrale, cervicocistoptoza in mod logic singurul tratament este cel chirurgical care
restabileste anatomia locala.
-In principiu tehnicile de rezolvare a IUE se grupeaza in jurul a doua elemente: cervicocistoplastia (care
restabileste unghiul uretrovezical post) si refacerea sprijinului vezical posterior.
-in functie de calea de abord pot fi efectuate pe cale vaginala, abd sau mixta.
-pe cale vaginala au drept obiectiv obtinerea unui sprijin cervicouretral care sa ridice colul vezicii si
uretra proximala, restabilind continenta prin inchiderea unghiului post.
Tip de interventii: colporafia ant, colpoperineorafia post cu miorafia ridicatorilor anali.
-pe cale mixta: cervicocistopexiile indirecte, colpopexiile .:operatia Marshall-Marchetti-Kranz, operatia
Burch.
-principii:
-nu se opereaza bolnave forte tinere, nulipare cu pierdere de urina grd 1
-nu se opereaza nici bolnavele varstnice,
-nu vor fi operate bolnavele la mai putin de un an de la ultima nastere.
-Se va stabili cu exactitate tipul de incontinenta urinara
-pentru toate cazurile la care vaginul si chinga ridicatorilor anali sunt normale,se recurge la
cervicocistopexie indirecta anterioara
-incontinenta de tip "P" se rezolva prin operatie Burch,cea de tip "A" fara prolaps genital sau relaxare
perineala prin Marshall-Marchetti
42)endometrioza genitala: def, clasificare, incidenta, etiopatogeneza, anatomie patologica, diagnostic,
forme anatoclinice, tratament.
def: este o afectiune care rezulta din prezenta unui tesut endometrial(glande si stroma) activ functional
(creste la stimularea estro-progesteronica), implantat ectopic.
clasificare: -endometrioza interna (adenomioza) la care glandele si stroma sunt situata in miometru, sau
in portiunea tubara,
-endometrioaza externa cu localizare intra sau extraperitoneala
incidenta: pe piesele operatorii este de 10 % iar la endoscopie de 23%.
etiopatogeneza: mai multe teorii:

-teoria lui Samson: a refluxului tubar si implantarii directe, sustine ca celulele menstruale descuamata
sunt viabile si ca ajung prin reflux tubar in cavitatea peritoneala, se grefeaza generand focare
endometriozice.
-teoria metaplaziei epiteliului a lui Ivanov. Sustine ca plajele endometriozice apar din celule embrionare
celomice, situate in zone ectopice, care au potential multipul de diferentiere.
-teoria diseminarii limfatice sustine ca endometru normal poate metastaza pe cale limfatica, dand embolii
in diverse tesuturi.
-teoria diseminarii vasculare sugereaza producerea de embolii endometriale pe cale venoasa in diferite
tesuturi.
-teoria diverticulara: celulele endometriale bazale se infunda in miometru dand adenomioza.
-teoria inductie : endometrul ajuns prin reflux tubar in peritoneu produce substante chimice care ar induce
metaplazia celulelor peritoneale in endometru.
anato patologica: microscopic un focar de endometrioza este format din celule endometriale, stroma
endometriala, si fibre musculare netede dispuse in jurul corionului.
-macroscopic focarele pot fi unice sau multiple. Pot prezenta o masa cu voulm variabil, adesea bine
individualizat, alteori sub forma unor infiltratii difuze neregulate aparand ca pete, noduli sau chisturi
albastrui.
Prezenta sangelui in interiorul tumorii impreuna cu glandele endometriale si stroma endometriala
alcatuiesc trepiedul diagnosticului histologic
-TC polimorf in raport cu localizarea procesului patologic si cu forma clinica
-SPT functionale: -durere pelvina 75% cu caracter ciclic,se intensifica in per menstruala.Ruperea
chistelor cu revarsarea continutului in peritoneu da caracterul acut al durerii
-dismenoree secundara si tardiva,se accentueaza la sf menstruatiei;este violent,localizata in
pelvis,iradiaza lombar,crural sau rectal
-dispareunia in faza premenstruala
-disuria si rectalgia in leziunile care intereseaza spatiu vezico-vaginal si recto-vaginal
-sangerari menstruale anormale dat disfunctie ovariene
-evolutia ciclica a simptomatologiei este caracterul cel mai important cu instalare in per
menstruala dupa care manif clinice dispar
-semne obiective:au caracter ciclic,examinarea trebe facuta in afara menstruatiei si in timpul perioadei
menstruale.Endometrioza superficiala (a colului,vaginului,vulvei) este usor de diagnosticat prin aspectul
tipic al leziunilor
forme anatomoclinice :
-endometrioza uterina: -tipul fibromiom: menometroragii, uter marit cu suprafata neteda sau boselata, cu
fixitate accentuata, infiltrarea spatiului rectovaginal, douglas dur si dureros.
-tip retroversiune, apare retrodeviatie fixata, formatiuni nodulare in regiunea istmica,
infiltrare ligamentara uterosacrate si a spatiului rectovaginal, insotide de dismenoree severa.
-endometrioza spatiului rectovaginal: initial apare sub forma unui nodul retrocervical care apoi se extinde
infiltrand spatiul rectovaginal, care devine dur, dureros fara mobilitate, ulterior leziunile invadeaza
douglasul, rectul,parametrele, ureterele, ligamentele largi, formand endometrioza difuza a pelvisului. Pe
langa dismenoree apar sangerari vaginale, rectalgii,tenesme.
-endometrioza parauterina cuprinde: endometrioza ligamentului larg,
tipul salpingita,

tipul chist de ovar si

forme fara manifestari clinice
diagnostic: este sugerat de anamneza, iar examenul local poate fi concludent (cand este efectuat in
timpul si in afara sarcinii) celioscopia, laparotomia si ex histologic stabilesc diagnosticul de certitudine.
tratament:
-nu se trateaza bolnavele cu endometrioza daca nu exista simptome subiective sau sterilitate.
-tactica si scopul interventilor chirurgicale vor fi indreptate spre conservarea si restaurarea morfologiei si
functiei org de reproducere ale femeii.
-femeia tanara necasatorita cu endometrioza confirmata dar cu leziuni minime- nu se trateaza se
supravegheaza.
-femeia tanara casatorita cu simptome moderate, pt care terapeutica ideala este sarcina, daca aceasta nu se
obtine, se exploreaza cuplul in vederea sterilitatii
-sarcina reprezinta tratamentul hormonal natural, prin impregnatie hormonala progesteronica.
-analgeticele: indometacin si aspirina.
-estrogenii accentueaza simptomatologia.
-androgenii: influenteaza favorabil durerea, permit obtinerea sarcinii si determina regresie locala cu
durata de ani.
-gestagenii: produc atrofia endometrului. El produce o stare de pseudogestatie si anovulatie.
-chirurgia celioscopica, chirurigia clasica conservatoare si laparoscopia, chir radicala (la femei peste 3540 de ani)
43)Steriliatea cuplului :def,clasif,modalit de investigare diagnostica in sterilit femin
=absenta conceptiei la un cuplu care duce viata sexuala normala de aproximativ 1 an fara sa foloseasca
met contraceptive.
e primara la femei ce nu au ramas niciodata insarcinate
secundara care dupa o una sau mai multe sarcini duse sau nu la termen nu mai ramane gravida.
-consultatia primara:-anamneza:varsta,istoricul sterilitatii,mediu social,atitudini si obiceiuri
sexuale,frecventa actului sexual,anamneza menstruatiei,antecedente ginecologice,interventii chir in sfera
genitala,antecedente obstetricale
-ex clinic:tipul constitutional,distributia pilozitatii,ex general pe ap si sist,ex genital
(conformatia org genit ext,aspectu colului,deschiderea lui,aspectul glerei cervicale),ex bimanual arata
pozitia,dimensiunile,consistenta si mobilitatea uterului
-investigatii paraclinice:explorarea uterotubara,celioscopia,histerosalpingografie,histeroscopie,biopsie de endometru (prin chiuretaj sau aspiratie)
explorarea ovarului:curba menotermica,frotiu vaginal citohormonal,biopsie
de endometru,dozari hormonale (progesteron,androgen,estradiol plasmatic)
explorarea hipotalamusului si hipofizei prin Rx de fata si profil a seii
turcesti,prin dozari de RH (Gn-RH),de LH si FSH,testul la prolactina
44)Sterilitatea feminina:etiologie
sterilitatea=absenta conceptiei la un cuplu care duce o viata sexuala normala de aprox un an fara sa
foloseasca metode contraceptive

sterilitatea feminina=absenta fecudatiei

factori: 1.vulvovaginali:
a)mecanici:anomalii congenitale ce provoaca tulburari ale actului sexual sau imposibilitatea antomica
de procreatie (agenezie vaginala totala,hipoplazie vaginala)
b)funtionali:vaginismul (imposibilitatea copulatiei),aciditate vaginala crescuta (efect spermicid)
c)inflamatori: vulvovaginitele prin alterarea mediului vaginal care devine spermicid
2.cervicali:functia de gestatie a colului se manifesta prin glera cervicala.alterarea ei sau alterarea
anatomica a colului duc la sterilitate (malformatii,stenoze,displazii)
3.uterini: uterulare functie de conduct de trecere a spermatozoizilor spre trompe si de incubator al
oului fecundat.
4.tubari: alterarea principalelor functii tubare (de transports i capacitare a spermatozoizilor) prin
diferite mecanisme duce la sterilitate :obstructie tubara,stenoza tubara,obstructie functionala
5.peritoneali:reprezentati de aderente peritubare si periovariene care separa cele doua organe facand
imposibila captarea ovulului de catre trompa
6.hipotalamo-hipofizo-ovarieni=sterilitate endocrina
Etiologie: indiferent daca factorul etiologic al sterilitatii este ovarian sau extraovarian investigatia clinica
si paraclinica depisteaza doua tipuri de anomalii:
1.menstruale:
a)amenoreea primara datorata ageneziei gonadice,tulburarilor axului hipotalamo-hipofizar (sdr
Turner,hermafroditism adevarat).Progesteronu e absent,estrogenii in concentratie f mica iar gonadotropii
hipofizari (FSH) sunt crescuti
b)amenoreea secundara si spaniomenoreea=dereglari in functionalitatea axului hipotalamo-hipofizoovarian
2.anomalii ale ovulatiei cuprind:-cicluri anovulatorii:in care estrogeni variaza cantitativ si in care
estrogenii au valori constant crescute
-cicluri cu tulburari ale fazei foliculare:tulburarile sunt explicate prin teoria
"ejaculatului precoce" (ovulatia precoce) iar in anomaliile fazei luteale ovulatia si formarea corpului
galben nu sunt sinonime
45)Sterilitatea feminina:tratament
sterilitatea=absenta conceptiei la un cuplu care duce o viata sexuala normala de aprox un an fara sa
foloseasca metode contraceptive
sterilitatea feminina=absenta fecudatiei
a)TR sterilitatii de cauza vaginala:
patologia infectioasa,micotica si parazitara vaginala se trateaza etiologic in functie de rezultatele
citobacteriologice ale secretiei vaginale.in caz de eliminare rapida a spermei din vagin se recomanda
ridicarea pelvisului
b)TR sterilitatii de cauza cervicala:
infectile se trateaza cu terapie specifica locala si generala.Displaziile prin DTC sau conizatie.anomaliile
congenitale se trateaza chirurgical.In patologia glerei se indica TR hormonali
c)TR sterilitatii de cauza uterina:

in caz de endometrita tuberculoasa,TR antiTBC.endometritele nespecifice se trateaza cu ATB

tintita.malformatile uterine se trateaza chirurgical.hipoplaziile uterine se trateaza cu esoprogestative de
sinteza.fibromiomul uterin se trateaza chirurgical
d)TR sterilitatii de cauza tubara:
-TR medical pt patologia tubara inflamatori subacuta si cronica:AB,antiinflamator,TR balnear
-TR chirurgical pt obstructii tubare (repermeabilizare chirurgicala)
e)TR sterilitatii de cauza ovariana:
patologia inflamatorie ovariana necesita TR antiinflamator si balnear prelungit,tumorile ovariene benigne
se trateaza chirurgical.In sdr Stein-Leventhal se incearca stimularea ovulatiei cu clomifen.In ovar
micropolichistic se administreaza progestative de sinteza.
TR sterilitatii ovariene anovulatorii necesita diagnostic etiologic.In insuficienta de corp galben care poate
impiedica nidatia oului se administreaza HCG.
Se face insamantarea artificiala cu sperma sotului sau cu sperma de la donator,fertilizarea in vitro (consta
in contactul si fecundarea celor doi gameti in vitro si parcurgerea primelor etape de dezvoltare embrionara
tot in vitro dupa care oul este implantat in uter)
Fertilizarea in vitro se practica cand fecundarea este imposibila prin lipsa trompelor sau in caz de
patologie tubara
46)Planificarea familiala si contraceptia:def,generalitati,mijl de realizare a planificarii familiale,clasif mijl
contraceptive
planificarea familila=totalitatea mijloacelor educativo-sanitare si medicale ce permit familiei sa se decida
asupra reprod sale,nr de copii,spatierea in timp,data de desfasurare a lor.
populatia e in continua crestere si sexualitatea nu e corelata cu dorinta de reproducere si sarcina e
contraindicata in multe afectiuni.sarcinile la varste extreme sub 17 si peste 40 ,avortul empiric sunt
importante.
Planificarea se realiz prin:mijl educativ-sanitare,educatie sexuala si contraceptiva,intreruperea cursului
sarcinii.
Mijloace educative-sanitare si de consiliere familiara: se refera la educatia sanitara generala (masuri
igienico-sanitare generale,posibilitati de imbolnavire,profilaxia diferitelor boli) si la masuri specifice de
educatie sexuala si de planif familiala
Masurile de educatie sexuala se refera la : anatomia organelor genitale feminine si masculine,fiziologia
actului sexual bolile cu trasnmitere sexuala,la notiuni de planificare familiala.
Mijloacele de realizare a educatiei sanitare si de consiliere familiala se face prin: conferinte,publicatii de
materiale cu caract educativ-sanitar,mijloace mass-media.
Aceste sarcini educativ-sanitare si de consiliere familiara trebuie sa intre in atributile unor cabinete
medicale de planificare familiala.
Clasificarea mijloacelor contraceptive:a)metode naturale de contraceptie:coitul intrerupt,coitul
rezervat,dusuri postcoitale,met calendarului,abstinenta periodica,met temp bazale,met glerei cervicale
b)metode hormonale:contraceptive orale combinate
(monofazice,bifazice,trifazice,secventiale,postcoitale),progestative orale cu admin continua,contraceptive
orale injectabile,implante hormonale

c)metode contraceptive de bariera si spermicide:la barbat (prezervativ),la femeie

(mijloace mecanice-diafragm,inele vaginale,mijloace chimice/spermicide,mijloace combinate mecanice si
chimice,sterilete)
d)metode chirurgicale:la femeie (ligatura trompelor),la barbat (vasectomie)
e)metode combinate mecanice si hormonale: dispozitive intrauterine eliberatoare
de hormoni, inele vaginale eliberatoare de hormoni
f)metode contraceptive aflate in stadiu de cercetare (pilula masculina)
47)Metode naturale de contraceptie:se bazeaza pe observarea semnelor si simptomelor naturale ale fazelor
fertile si infertile ale ciclului menstrual
1.coit intrerupt-retragerea penisului din vagin in momentul ejacularii
coitul rezervat se bazeaza pe consumarea actului sexual fara ejaculare,deci cu lipsa orgasmului masculin
dus postcoital-efectuarea de catre femeie a unor dusuri vaginale in scopul eliminarii spermatozoizilor
met calendar-stabilirea "teoretica" a zilelor fertile din ciclu menstrual si practicarea rapoturilor sexuale in
afara acestor perioade;la femeile cu cicluri menstruale regulate
abstinenta periodica-retinerea de la contacte sexuale in perioada posibil fertila a ciclului menstrual
determinata prin diferite metode (a calendarului,a temp bazale,studiul glerei cervicale)
met glerei cervicale - utilizeaza modificarii glerei in vederea depistarii fazei fertile a ciclului menstrual
met temperaturii bazale - masurarea temp bazale intravaginale zilnic in perioada ciclului menstrual timp
de cateva luni
48)Contraceptia hormonala feminina-modalitatea de prevenire a sarcinii,cu ajut hh sexoizi admin
oral,parenteral,vaginal sau prin implant intradermic.
1.contraceptive orale combinate :estroprogestative : impiedica ovulatia prin inhib hh gonadotropi la niv
axului hipotalamo-hipofiz.se administreaza 21 zile pe ciclu
secventiale(estrogen singur 14-16z in prima parte a ciclului apoi progest in urm 57z),
orale fazice si
postcoital(pilua de a 2-a zi) si se fol cu caracter exceptional si nu ca de rutina.
avantaje:in afara celor implantatelor si injecatbilelor, sunt met eficace de contraceptie si trebuiesc folosite
corespunzator.
Indicatii la femei tinere,sexual active,parteneri multiple,istoric fam de cancer genital,tulb ciclu
menstrual,cupluri ce doresc spatierea nasterilor si
contraindicatii cardiopatii decomp,avc,tromboflebite,sarcina,neoplazii,>35 ani mari fumatoare.se pot lua
din 1 zi de ciclu,a 5-a sau ziua prescrierii daca e sigura ca nu e gravida,la aceeasi ora in fiecare zi.
2.Progestative orale continue:nu contin estrogen,ci numai progestativ minim dozat;se indica la femeile ce
au efecte sec la cele combinate ,la cele peste 35-40 ani,fumatoare,DZ,obezitate,HTA
3.Contraceptie hormonala cu actiune prelungita :de 1 generatie: bazate pe preparate injectabile im ce
contin acetat de medroxiprogesteron;se admin o data la 2 luni
si a 2-a gen implanturile subcutanate,mijloacele de bariera vaginala sau
intrauterine cu progestative
dezavantaje:tulb de ciclu,amenoree

49)Metode contraceptive de bariera si spermicide,contraceptia prin dispozitive intrauterine

contraceptive de bariera=se interpun intre fluxul de spermatozoizi si colul uterin impriedicand intrarea lor
in canalul cervical,uter si trompe
A.mijloace mecanie:
a)contraceptive masculine: prezervativul - eficacitate asigurata de corecta folosire;principala metoda de
prevenire a contaminarii cu SIDA si boli venerice;dezavantaje : scade placerea sexuala,posibilitatea
ruperii in timpu actului sexual,nu poate fi folosit de pers alergice la cauciuc
b)contraceptive feminine: -diafragmul vaginal :trebuie sa fie impregnate cu subst spermicide
-capelele cervicale :se monteaza pe colu uterin separandu-l de fluxul spermatic
-prezervativul feminin (bucla vaginala)
-buretii :la inceput se foloseau in scop contraceptiv bureti naturali de mare,apoi s-au
utilizat si cei sintetici.se introduc in vagin inaintea contactului sexual,se impregneaza cu subst spermicide
si se pot lasa pe loc 24h
B.mijloace chimice-spermicidele : sunt agenti chimici destinati sa inactiveze spermatozoizii in vagin
inainte de patrunderea lor in tractul genital superior
are 2 componente subst chimica spermicida
si un transportator sau baza ce e responsabila de dispersarea spermicidului in vagin pana la col
si pot fi folosite in combinatie cu mijloace de bariera.
rata mare a esecurilor
sunt sub forma de tablete,supozitoare,creme si geluri.
Dispozitive intrauterine se num sterilete imbina contraceptia mec cu chimica si confera independenta rap
sexuale.
ele maresc vit de transport al ovulului prin trompa si nu se mai intalnesc cu spermatoz,lizeaza blastocistul
si previne implantarea prin reactia de corp strain,disloca mecanic blastocistul implantat si inhiba
anhidraza carbonica si activarea fosfatazei alcaline prin competitia cuprului cu zincul.
pot fi inerte si active ce sunt tratate cu cupru sau progestativ.cele mai cunoscute sunt cooper t200 sau t
380 nova t.
contraindicatii malf uterine,infectii pelviene sau uteroanexiale,tumori uterine.
durata lunga de folosire 3-5 ani in fctie de toleranta.