www.dacoromanica.

ro
Proletart dim toots idrile, antic -edl

LENIN
OPERE
COMPLETE
16

www.dacoromanica.ro
 AL
OUP.4
APARE

P.M.R.
IN
TRADDCEREA
PA

www.dacoromanica.ro
ED.
A IN
URMA
ORIGINALIIL
A
IN
V-A
SOB LIMBA

LIMBA
1-10TARIRU

ROMNA
RUM, C.C.
INSTITUTUL DE MARXISM-LENINISM
DE PE TANGA. C.C. AL P.C.U.S.

V I. LENIN
OPERE
COMPLETE
EDIT I A A DOU A

EDITURA POLITICA
BUCURESTI - 1963
www.dacoromanica.ro
INSTITUTUL DE MARXISM-LENINISM
DE PE LINGA C.C. AL P.C.U.S.

V I. LENIN
VOL.
16
Iunie 1907 martie 1908

EDITURA POLITICA
www.dacoromanica.ro
BUCURESTI - 1963
 VII

PREFATA
Volumul al aisprezecelea al Operelor complete ale lui
V. I. Lenin cuprinde lucrarile scrise de el in perioada
iunie 1907martie 1908. In volumul de fata, precum i
intr -o serie din volumele care urmeaza sint incluse lucrarile
create in anii reac ; iunii una dintre cele mai grele pe-
rioade din istoria partidului bolevic.
In urma loviturii de stat, care a avut loc la 3 (16) iu-
nie 1907, guvernul ;arist a pornit o campanie de crunte
represiuni impotriva muncitorilor i taranilor revolutionari.
Curti le arciale i expeditiile de pedepsire, care se soldau
cu impucarea a mii de muncitori i tarani, locurile de
deportare i Inchisorile tixite cu revolutionari, prigoana
salbatica impotriva organizaciilor de masa ale muncitorilor
i taranilor i impotriva presei muncitoreti acestea sint
trasaturile caracteristice ale situaciei politice existente in
vara in aceasta perioada.
Totodata, aceasta a fost o etapa distincta in dezvoltarea
cansmului pe calea monarhiei burgheze, a parlamentaris-
mului burghezo-ultrareactionar, a politicii burgheze duse
de larism la sate. Vrind sa-i creeze un sprijin de class in
chiaburime, ;arismul a pornit la distrugerea prin violenca
a obtii Iaranqti, la aplicarea unei not politici agrare, pe
care V. I. Lenin a numit-o bonapartism agrar". Aceasta
a fost o incercare de a adapta tarismul la noile condicii, dd
a deschide ultima supapa pentru a impiedica izbucnirea
unei revolu;ii in viitor.
Ofensiva politica a guvernului carist impotriva clasei
muncitoare i a organizaciilor ei a fost insotita de ofensiva
www.dacoromanica.ro
VIII PREPATA

economid a capitalistilor, care cautau sa lichideze cuceri-

rile obtinute in cursul revolutiei. Salariul era pretutin-
deni scazut, ziva de munca prelungita, aveau loc pe scars
larga lock-outuri de masa, muncitorii cu stare de spirit
revolutionary erau concediati, sistemul listelor negre"
luase extindere etc. In perioada 1907-1909 industria se
afla in depresiune ; tntr -o serie de ramuri industriale avea
loc o restringere a productiei si a numarului de munci-
tori ; somajul lua proportii.
Cu o deosebita furie guvernul tarist s-a napustit asupra
bolsevicilor initiatorii luptei impotriva absolutismului,
dusmanii cei mai neimpacati ai vechiului regim. Ohrana
tarista voia s puna mina pe V. I. Lenin, care se afla
atunci in ilegalitate in Finlanda. Pe baza unei hotariri a
Centrului bolsevic, Lenin se mud in interiorul Finlandei,
iar apoi, in decembrie 1907, pled in strainatate.
In conditiile grele ale reacliunii aflate in ofensiva, Lenin
a desfasurat o uriasi mund teoretica 5i organizatorica
pentru intkirea partidului bolsevic, pentru pregatirea si
unirea strinsa a fortelor in vederea viitoarei revolutii.
Ulterior, caracterizind aceasta perioada, in cartes Stin-
gismulD boala copilariei comunismului", Lenin scria :
Anil reactiunii (1907-1910). Tarismul a invins. Toate
partidele revolutionare si de opozitie sent infrinte. In loc
de politica decadere, demoralizare, sciziuni, haos, rene-
gare 5i pornografie. Atractia idealismului filozofic sporeste,
misticismul serveste ca vesmint al stkilor de spirit contra-
revolutionare. Dar in acelasi timp, tocmai aceasta mare
infringere da partidelor revolutionare si clasei revolutio-
nare o lectie adevarata si extrem de folositoare, o lectie de
dialectics istorica, o lectie care le face sa inteleaga si sa
invece arta de a duce lupta politics. Prietenii se cunosc la
nenorocire. Armatele infnnte invata bine" (Opere, vol. 31,
E.S.P.L.P. 1956, pag. 11).
Yn lucrkile cuprinse in volumul de fata, Lenin elaboreaza
problemele programatice, tactice 5i organizatorice ale bolse-
vismului, sustine si dezvolta teoria marxista in lupta im-
potriva ideologiei burgheze, impotriva oportunismului si
revizionismului. El acorda o deosebita atentie aprecierii
din punct de vedere marxist a situatiei create si a sarcinilor
www.dacoromanica.ro
 PREPATA I X.

care revin partidului ca urmare a ofensivei reactiunii, face

analiza economiei si a repartizarii fortelor de class in tara,
precum si bilantul primei revolutii ruse 5i a perspectivelor
luptei revolu%ionare.
Caracterizind specificul economies din Rusia, Lenin a
relevat existenta unei contradictii profunde care determine
particularitatile revolutiei ruse : cea mai inapoiata pro-
prietate funciara, satul cel mai inapoiat alaturi de cel mai
inaintat capitalism industrial 5i financiar !" (volumul de
fata, pag. 422-423). 0 data cu trecerea tarii in stadiul
monopolist al capitalismului, a luat amploare procesul de
concentrare a productiei in industrie. Acest proces s-a
accelerat indeosebi in urma crizei industriale din
1900-1903, care a dus la ruinarea 5i inlaturarea unui
mare numar de intreprinderi mici, la cresterea rapidl a
uniunilor monopoliste. In sindicate 5i in celelalte forme de
monopol erau cuprinse marea industrie, transporturile 5i
bancile. Totodata, in economia Rusiei se men ;ineau forme
extrem de inapoiate de gospodarie cum sent proprietatea
functara mosiereasca iobagista 5i gospodaria taraneasca
ruinata, cu uneltele ei primitive.
Numai revolutia putea sa rezolve contradictiile tot mai
adinci dintre fortele de produc ;ie care se dezvoltau pe o
baza capitalists 5i ramasitele iobagiei care le incatusau 5i
care apareau sub forma proprietatii funciare mosieresti si
a tarismului. Aratind ca sarcinile pe care mersul obiectiv
al istoriei 5i situatia maselor largi populare le-au pus in
fata revolutiei ruse nu au fost rezolvate, Lenin a subliniat
a in viitorul apropiat in Rusia va avea loc in mod inevi-
tabil o revolutie victorioasa. Rusia scria el in
octombrie 1907 nu poate sii iasci pe tale pairucei din
criza prin care trece" (pag. 147).
Lenin considera partidul proletariatului, partid credincios
principiilor marxiste, o puternica arms pentru obtinerea
victoriei revolutiei. Noi am stiut sa lucram ani indelunga;i
inamte de revolutie. Nu degeaba s-a spus despre not : tars
ca piatra. Social- democra ;ii au faurit un partid proletar
care nu sc va lasa descurajat de esecul primului asalt mili-
tar, nu -Si va pierde capul, nu se va lasa antrenat pe calea
aventurilor. Acest partid paseste spre socialism fare a se
www.dacoromanica.ro
X PREFATA

lega pe sine si fara a-si lega soarta de rezultatul cutirei

sau cutarei perioade a revolutiilor burgheze. Tocmai de
aceea el nu are nici partile slabe ale revolutiilor burgheze.
$i acest partid proletar se indreapta spre victorie"
(pag. 426).
Partidul clasei muncitoare, arata Lenin, trebuie sa-si
elaboreze tactica tinind seama de inevitabilitatea unei not
crize revolutionare, care i i are radacinile in conditiile
objective ale realitatii ruse si nu se va rasa mult asteptata.
Sarcina partidului este de a se pregati in vederea acestei
crize, de a pastra si a consolida organizatiile de partid
ilegale, de a imbina munca jlegala cu munca in tot felul
de organizatii legale, jar acolo unde exists mase muncito-
resti de a pregati aceste mase in vederea unui nou avint
al miscarii revolutionare.
In anii reac;iunii, Lenin a dus o lupta energica impotriva
mensevicilor si a celorlalti oportunisti. Intrucit nu credeau
ca un nou avint al miscarii revolutionare este posibil,
mensevicii au renuntat la principalele revendicari ale pro-
gramului partidului, luptind pentru lichidarea partidului
revolutionar ilegal al clasei muncitoare, pentru crearea in
locul lui a unui larg partid" fara partid, dupa tipul parti-
dului laburist din Anglia. Dind la iveala radacinile sociale
ale lichidatorismului, V. I. Lenin scria : Lichidatorismul
este un profund fenomen social, indisolubil legat de starea
de spirit contrarevolutionara a burgheziei liberale, de
destramarea si dezagregarea din rindurile micii burghezii
democratice" (Opere, vol. 16, E.S.P.L.P. 1957, pag. 91).
Luptind cu hotarire impotriva lichidatorilor, bolsevicii
i-au demascat totodata si pe otzovisti (adepcii rechemarii
deputatilor social-democrati din Durna) lichidatori pe
de-a-ndoaselea", cum ii numea V. I. Lenin. Prin faptul ca
refuzau sa foloseasca posibilitalile legale (printre altele,
tribuna Dumei de stat, diferitele organizatii muncitoresti
legale etc.) in vederea activitatii revolutionare, otzovistii
impingeau pe bolsevici sa se rupa de mase, sa transforme
partidul intr-o secta. V. I. Lenin acorda o mare importanta
luptei impotriva sectarismului ; numai in lupta pe doua
fronturi impotriva aripii de dreapta si impotriva secta-
www.dacoromanica.ro
 PREFATA XI

ristilor a fost creat partidul marxist cu adevarat revo-

lutionar al clasei muncitoare.
Ulterior, lichidatorii si otzovistii au demonstrat inru-
direa dintre ei, unindu-se in Blocul antipartinic din august,
organizat de dusmanul leninismului L. Tro %ki.
Lenin indemna la studierea minutioasa a experientei
luptei neimpacate impotriva a tot felul de oportunisti si
revizionisti. In Prefawa la culegerea oIn 12 ani", care a
fost de fapt prima edicie a Operelor lui V. I. Lenin, se
subliniaza ca acest lucru este necesar pentru consolidarea
marxismului revolutionar, pentru calirea clasei muncitoare
ruse in lupta ei de eliberare" (volumul de fata, pag. 115).
In aceasta lucrare sint tratate principalele probleme referi-
toare la istoria partidului bolsevic si la teoria leninista
marxismul noii epoci istorice. Facind bilan %ul luptei ideo-
logice duse in perioada 1895-1907 impotriva marxistilor
legali", economistilor" si mensevicilor, V. I: Lenin scria
ca intreaga istorie ne dovedeste valoarea politics .practica
a polemicii teoretice intransigente" (pag. 99). In arm reactiu-
nii, importanva acestei lupte teoretice a crescut foarte mult :
contrarevolu0a pornise ofensiva si pe frontul ideologic.
Thcercarile de a critica" de a revizui bazele marxismu-
lui deveneau tot mai frecvente. La campania pornita impo-
triva marxismului s-au alaturat gi o parte dintre publicistii
de partid, care incercau sa revizuiasca marxismul sub
paravanul apararii" lui. Lupta pe tarim teoretic devine
principala sarcina a bolsevicilor. Lenin a demascat si a
zdrobit pe criticii" marxismului, aparind bazele teoretice
ale partidului marxist.
0 mare aten %ie acorda Lenin analizei rezultatelor primei
revolutii ruse. El indemna partidul bolsevic sa pastreze si
sa cultive tradiciile revolutionare in rindurile clasei mun-
citoare si ale caranimii, considerind ca aceasta este una
dintre principalele sarcini ale partidului pe tarimul agita-
%iei si propagandei in perioada reactiunii. Noi trebuie,
arata el, sa folosim perioadele de acalmie vremelnica pentru
a studia in mod critic experienta acestei revolutii, pentru
a o verifica, pentru a o curaci de zgura si a o transmite
maselor ca o caTauza." in lupta viitoare.
www.dacoromanica.ro
X II PREFATA

In articolul ,Revolutia sS contrarevolutia", facind bi-

lantul principalelor rezultate ale primei revolutii ruse, Lenin
releva in primul rind ca revolutia a confirmat teoria
noastra, deoarece ea este singura teorie cu adevarat revolu-
tionara" (pag. 121). Viaia a confirmat intru totul teza
bolsevica cu privire la rolul conducator (de hegemon) al
proletariatului in revolutie. In fapt, proletariatul a pasit
tot timpul in fruntea revolu!iei, jar partidul sau marxist
a fost in fapt avangarda ideologica a clasei muncitoare.
Toate cuceririle miscarii de eliberare din Rusia au fost
ob;inute exclusiv datorita luptei revolutionare a maselor,
in frunte cu proletariatul. Lenin scria ca proletariatul, fiind
luptatorul de avangarda al poporului, trebuie sa-si inta-
reasca organizatia sa, sa-si uneasca strins fortele pentru a
duce qi pe viitor aceeasi lupta consecventa si indirjita :
Chezasia invincibilitatii proletariatului o constituie dez-
voltarea economics din Rusia, ca si din intreaga lime"
(pag. 127).
Experienta primei revolutii ruse a confirmat justetea
tezei leniniste potrivit careia in revolutia burghezo-demo-
cratica taranimea este aliatul credincios si sigur al 'prole-
tariatului. Lenin releva ca principala sS unica bath a
democratiei burgheze ca forty istonca. in Rusia este masa
taraneasca" (pag. 127). Prima revolutie rush a aratat in
fapt ca numai proletariatul poate fi conducatorul acestei
mase, ca numai el poate duce dupa sine taranimea in lupta
impotriva mosierilor si tarismului.
Revolutia a aratat in mod concludent caracterul reactio-
nar al burgheziei ruse, slugarnicia ei in fa %a tarismului.
Interesele marii burghezii si ale mosierilor-latifundiari se
impleteau tot mai mult ; ei ac ;ionau in comun in lupta
impotriva proletariatului si a taranimii ; capitalistii se
uneau mai strins cu guvernul. De aceea este necesar ca
proletariatul nostru, scria Lenin in Insemnarile unui
publicist", sa iasa din revolutia burgheza cu o intreita
ura impotriva burgheziei si cu o intreita hotaeire de a
lupta impotriva ei". Partidele mic-burgheze au vadit o
mare lasitate si lipsa de caracter in lupta, s-au manifestat
ca niste renegati, slugarnici faca de reactionari. De aceea,
spunea Lenin, proletariatul nostru trebuie sa iasa din
www.dacoromanica.ro
 laREFATA XIII

aceasta revolutie burgheza cu un intreit dispret fa la de

nestatornicia Si neputmca mic-burgheza". Lenin ii exprima
convingerea fermi ca, indiferent de felul cum se va dez-
volta revolu;ia rusa pe viitor, oricit de grele vor fi vre-
murile prin care va trebui sa treats proletariatul, ura fata
de burghezie i dispretul fata de partidele mic-burgheze
vor cimenta rindurile, it vor curati de elementele ne-
demne provenite din alte clase, ii vor spori fortele, it vor
tali pentru loviturile cu care se va napusti, rind va sosi
vremea, asupra intregii societati burgheze" (pag. 68)..
Lenin acorda o mare atentie examinarii problemelor
privind caracterul viitoarei revolu ;ii in Rusia, analizei
condi %iilor i perspectivelor dezvoltarii ei. Pe baza sinteti-
zarii experientei primei revolu ;ii ruse, Lenin a tras con-
cluzia ca revolutia poate fi victorioasa numai ca o revolutie
taraneasea agrara, infaptuita sub conducerea proletariatu-
lui ; in conditiile istorice date, aceasta revolutie burghezo-
democratica se va transforma inevitabil intr-o revolutie
socialists. Tezele respective au fost fundamentate sub toate
aspectele in lucrarea Programul agrar al social- democra-
;iei in prima revolutie rusa din 1905-1907", publicata in
volumul de fata. Problems agrara stria Lenin sta
la baza revolutiei burgheze din Rusia i determina
particularitatea nationala a acestei revolutii. Esenta acestei
probleme o constituie lupta taranimii pentru desfiintarea
proprietatii funciare moiereti i a ramaitelor iobagiei
din orinduirea agrara a Rusiei i, prin urmare, i din toate
institutiile ei sociale i politice" (pag. 409).
Noua lucrare in problema agrara se sprijina pe conclu-
ziile calla Dezvoltarea capitalismului in Rusia", in care
se face o caracterizare marxista a economiei i a structurii
de class existente in taxs la sfiqitul secolului al XIX-lea
i se arata care era repartizarea fortelor de class in ajunul
primei revolutii ruse. Analiza facuta de Lenin dadea un
raspuns clar la problem caracterului revolutiei iminente,
a rolului diferitelor clase in aceasta revolutie. Toate acestea
au fost intru totul confirmate in cursul revolutiei din
1905-1907. Lucrarea lui Lenin Programul agrar al social-
democratiei in prima revolutie rusa din 1905-1907" este
consacrata in cea mai mare parte studierii principalelor
www.dacoromanica.ro
XIV PREFATA

rezultate ale revolu %iei burghezo-democratice si lamuririi

perspectivelor de victorie pe care le are in viitor.
Lenin analizeaza si generalizeaza din punct de vedere
teoretic experienta luptei duse de bolsevici pentru`cistiga-
rea taranimii ca aliat al clasei muncitoare, urnarete sub
toate aspectele dezvoltarea luptei taranilor pentru pamint
in anii primei revolu ;ii ruse. El arata care este substratul
economic al tuturor programelor agrare din aceasta pe-
rioada si scopul urmarit de mareata lupta de importanta
istoraca. Lenin cla o serie de date cu privire la repartizarea
pamintului : un manunchi de mosieri si alti mari proprie-
tari au acaparat o suprafata de pamint aproape egala cu
cea pe care o de %ineau milioanele de gospodarii taranestt.
Taranimea ruinata suferea de pe urma exploatarii lobagiste
a mosierilor si de pe urma inrobirii de catre chiaburi.
Experienta celor doi ani de revolutie a demonstrat in
mod concludent uriasa insemnatate a miscarii taranesti, a
luptei taranimii pentru pamint in Rusia. In cursul revolu:
tiei s-a vazut ca ramasitele iobagiei la sate erau mult mai
puternice decit se presupunea inainte ; ele au provocat .o
miscare a taranimii pe scars nationala. Proletariatul trebuia
sa duel dupa sine taranimea si sa lupte pentru dezvoltarea
cu succes a revolutiei burgheze. Lenin enunta si fundamen-
teaza teza potrivit careia lichidarea proprietatii funciare
mosieresti si a celorlalte ramasite ale iobaglei va curata
terenul pentru lupta de class dintre proletariat si burghe-
zie, va inlesni lupta proletariatului, in alianta cu taranimea
saraca, pentru revolu%ia socialists.
In lucrarea Programul agrar al social-demooratiei in
prima revolutie rusa din 1905-1907", Lenin dezvolta
teza cu privire la cele doua tipuri de dezvoltare a capita:
lismului si cu privire la lupta proletariatului si a taranimn
in revolu %ie pentru calea ta'raneasca, democratica a acestei
dezvoltari.
Lenin a demonstrat ca lichidarea ramasitelor iobagiei,
care frtnau dezvoltarea economics a Rusiei, se putea in-
faptui pe doua cat : pe calea unei reforme in interesul
mosierilor sau pe calea unei revolutii in interesul taranimii.
In concordanta cu aceasta s-au conturat doua linii pe care
le urmau programele agrare : .1) programul mosieresc de
www.dacoromanica.ro
 PREFATA XV

expropriere si ruinare a taranimii, precum 5i programul

cadet, care i se alatura si care prevedea si el mentinerea
gospodanilor mosieresti s" apararea privilegiilor mosierilor ;
2) programul taranesc de expropriere a mosierilor, de
desfiintare a proprietatii funciare. mosieresti. Politica
agrara stolipinista, care aproba jefuirea maselor taranesti
de catre mosien 5i chiaburi si care urmarea distrugerea cu
forta a obstii taranesti corespundea intereselor mosierilor.
Lenin sublinia ca in Rusia programul tariinesc revolutio-
nar de transformari radicale in agriculture nu poate fi
infaptuit fare transformari politice radicale. Taranimea
nu poate infaptui revolutia agrara Para a inlatura vechea
putere, armata permanents si birocratia, deoarece .toate
acestea reprezinta reazemul de nadejde al propnetatu
funciare mosieresti, sint legate de ea prin mii de fire"
(pag. 335).
Lenin examineaza in amanuntime principalele etape ale
dezvoltarii programului agrar al social-democratiei ruse,
analizeaza invatamintele care se trag din verificarea acestui
program in anii primei revolutii ruse. Viata a confirmat
justetea revendicani programatice a bolsevialor cu privire
la confiscarea paminturilor mosieresti si nationalizarea
intregului pamint. Aceasta revendicare lines .seama de
n actuale ale dezvoltarii economice a tarn si cores-
pundea intereselor taranimii. Dind la iveala cauzele obiec- ti
five care i-au facut pe micii proprietari-tarani sa se
pronunte pentru nationalizarea pamintului, Lenin arata ca
numai nationalizarea pamintului putea sa desfunteze corn-
plet proprietatea funciare mosiereasca 5i A elibereze Ara-
nimea de sub jugul mosieresc, sa inlature celelalte medic'
care stateau in calea dezvoltarii libere a gospodane" taxa-
nesti, inclusiv proprietatea in obste, ca ramasita a lobaglel.
In lucrarea Programul agrar al social-democratiel in
prima revolutie ruse din 1905-1907", Lenin a dezvoltat
fundamentarea teoretica a nationalizarii pamintului, a
aratat ce importanta prezinta ea din punct de vedere eco-
nomic si politic. Lenin considera ca programul de nationa-
hzare a pamintului reprezinta aplicarea creatoare a teoriei
lui Marx la conditille din Rusia. In lucrarea sa, el dezvolta
teoria rentei funciare a lui K. Marx si sustine teza potrivit
www.dacoromanica.ro
 XVI PREPATA

careia proprietatea privata asupra pamintului constituie o

piedica in calea dezvoltarii libere $i rapide a capitalismului,
adinceste opozitia dintre ora' $i sat, accentueaza raminerea
in urma a agriculturii f ma de industrie. Lenin demonstreaza
in mod convingator ca desfiintarea proprietatii private
asupra pamintului (nationalizarea pamintului) asigura dez-
voltarea rapids a fortelor de productie ale ;aril. Totodata,
nationalizarea pamintului, scria Lenin, ar ajuta proleta-
riatul sa dea uneia dintre formele proprietatii private o
lovitura care in mod inevitabil va avea rasunet in lumea
intreaga" (pag. 310).
Lucrarea lui Lenin da un raspuns limpede si la intre-
barea in ce conditii poate fi infaptuita nationalizarea pa-
mintului in Rusia : ea este posibila numai in conditiile
unei revolutii taranesti victorioase, in conditiile dictaturii
democratice a proletariatului $i a taranimii.
Programul agrar al bolsevicilor, programul lichidarii
proprietatii funciare mosieresti $i al nationalizarii intre-
gului pamint, avea in vedere posibilitatea 5i inevitabili-
tatea transformarii revolutiei burghezo-democratice in
revolutie socialists. In postfata la cartea Programul agrar
al social-democraciei in prima revolutie rusa din 1905-
1907", scrisa in septembrie 1907, Lenin arata ca in con -
diiile revolutiei socialiste iminente nationalizarea pa-
, mintului capata... in mod necesar o alts formulare in
programul agrar, $i anume : nationalizarea pamintului
este nu numai gultimul cuvint. al revolutiei burgheze, ci
$i un pas spre socialism" (pag. 418).
Critica facuta de Lenin adversarilor nationalizarii pa-
mintului prezinta o uriasa insemnatate stiincifica $i poli-
tick': Analizind programul mensevic de municipalizare a
pamintului, Lenin da in vileag totala lui inconsistenta $i
caracterul gresit din punct de vedere teoretic. Negind
teoria lui Marx cu privire la renta funciara, teoreticienii
mensevici ai municipalizarii pamintului, P. Maslov $i altii,
repetau scornelile apologetilor burghezi si ale revizionis-
tilor cu privire la legea fertilitatii descrescinde a solului",
nascocita de ei pentru a camufla cauzele sociale $i istorice
ale inapoierii agriculturii $i ale starii de mizerie a oame-
nilor muncii (proprietatea privata asupra pamintului,
www.dacoromanica.ro
 PREPATA XVII

renta ridicata, ramaitele feudalismului in agricultura),

aruncind viva asupra conservatismului fortelor nature ".
Murncipahtn menevici au introdus in programul agrar
ideile refonmste ale socialismului municipal". Burghezia,
scria Lenin, admite, rabda." acest socialism", deoarece el
urmarete sa toceasca lupta de class, sa mentina dominacia
burgheziei. Si in prezent, adeseori, cind ii convine, burghe-
zia folosete acest gen de socialism" pentru a inela masele
muncitoare i pentru a-i camufla dictatura.
Sub raport politic, in programul de municipalizare se re-
flecta orientarea greita i daunatoare a menpvicilor, care
decurgea din negarea importancei hotaritoare a aliamei
dintre proletariat i taranime pentru victoria revolutiei bur-
ghezo-democratice, a rolului conducator al proletariatului
in aceasta revolutie. Lenin arata ca programul de municipa-
lizare nu corespunde intereselor cuceririi puterii de cane
proletariat i taranime, ca el farimiteaza micarea Ora-
neasca in mici piriiae provinciale i nationale. Municipa-
lizarea scria Lenin este o lozinca reactionary care
idealizeaza izolarea medievala a regiunilor i face sa
slabeasca in rindurile caranimii comtiinta necesitatii unei
revolu %ii agrare centralizate" (pag. 322).
Via %a a rasturnat qi argumentele de ordin practic aduse
de menevici impotriva nationalizarii pamintului, invocarea
de catre ei a intereselor i revendicarilor taratumn,ea. primej-
diei de a face ca taranimea sa devina ostila proletariatului
i revolutiei. In realitate, taranimaa s-a pronuntat pentru
nationalizarea pamintului. Lenin a demonstrat in mod con-
vingator acest lucru, analizind cuvintarile rostite de de-
putacii caranilor in Dume i proiectele for agrare care
reflectau interesele taranimii. Examinind aceste proiecte
agrare, Lenin a aratat ca ete sint superioare murucipalizarn,
propuse de menqevici, a pamintului, a scos la iveala conti-
nutul democrat-revolutionar progresist al proiectelor agrare
ale caranilor prin care se urm5.rea desfiintarea proprietatii
funciare moiereti i a celorlalte ramaite ale iobagiei.
Analizind diferitele forme de folosire a pamintului mope-
resc confiscat, Lenin avea o atitudine negativa faca de
imparcirea acestui pamint taranilor. Dar el nu excludea
posibilitatea acestei imparciri in cazul cind vor exista alte
2 www.dacoromanica.ro
 XVIII PREFATA

conditii. Social-democratia nu poate renunta dinainte la

sprijinirea impartim. Intr-un alt moment istoric, pe o alts
treapta a evolutiei agrare, impartirea poate deveni inevi-
tabila" (pag. 276-277).
Lucrarea lui V. I. Lenin Programul agrar al social-de-
mocratiei in prima revolutie ruse din 1905-1907" repre-
2inta o contributie pretioasi la tezaurul marxismului, o
continuare a studierii legilor dezvoltarii capitalismului in
agriculture, o dezvoltare a teoriei transformarii revolutiei
burghezo-democratice in revolutie socialists.
Concomitent cu aceasta lucrare capitals cu privire la
programul agrar, Lenin a continuat sa lucreze la Problerna
agrara si qcriticii lui Marx". In 1907-1908 el a scris
si a publicat ultimele capitole (XXII) ale acestei lucrari
(vezi Opere complete, vol. 5, Editura politica, 1961, editia
a doua, pag. 221-268). Toate acestea arata ce mare atentie
acorda Lenin elaborarii si fundamentarii programului agrar
al partidului muncitoresc revolutionar, sus %inerii si dezvol-
tarii teoriei marxiste cu privire la problema agrara, Ora-
neasca : despre clase si lupta de class la sate, alianta dintre
proletariat si taranime sub conducerea proletariatului, lupta
for comuna impotriva mosierilor si capitalistilor, pentru
democratie si socialism. Aceste probleme au devenit deosebit
de actuale in epoca imperialismului si a revolutulor pro:
letare. Tocmai de aceea economistii burghezi, reformism si
revizionistii si-au intensificat atunci atacurile for furibunde
impotriva marxismului in problema agrara.
In lucrarile sale cu privire la problema agrara, Lenin
combate teoriile burghezo-reformiste si zdrobeste argumen-
tele apologetilor capitalismului si ale criticilor lui Marx"
cu privire la faimoasa lege a fertilitatii descrescinde a
solului", conceptiile malthusianiste cu privire la cauzele
mizeriei oamenilor muncii, atacurile revizionistilor impo-
triva teoriei lui Marx cu privire la renta funciara $i legile
concentrarii productiei in agriculture, demasca apologia
burgheza cu privire la trainicia" si prosperitatea" micilor
gospodarii in agriculture in condi %iile capitalismului etc.
Lucrarile lui Lenin constituie un exemplu minunat de ana-
liza cu adevarat stiintifica a relatiilor agrare. In opozitie
cu afirmatiile economistilor burghezi, ale reformistilor si
www.dacoromanica.ro
 PREFATA XI X

revizionistilor potrivit carora legile generale ale capitalis-

muluinu se aplica la agricultural, pe baza unor date incon-
testabile, Lenin a demonstrat in mod convingator ca i in
agriculture marea productie capitalists este mai productive
decit mica productie, pe care o inlatura in mod inevitabil ;
mica gospodane taraneasca este expropriate de catre marele
capital, taranimea muncitoare se ruineazal si se proletari-
zeaza. Aceasta este legitatea generals a dezvoltarii capita-
liste a agriculturii si se manifests in formele ei variate in
diferite tari.
Indicatiile programatice ale lui Lenin in problema agrara
inarmeaza partidele comuniste si muncitoresti din tarile
capitaliste si coloniale cu priceperea de a rezolva in mod
just importanta problema a atitudinii clasei muncitoare
fats de tiranime ca.aliat in lupta pentru democratie si
socialism. Critica facuta de Lenin teoriilor antimarxiste in
problema agrara serveste Si azi ca exemplu stralucit de
lupta intransigents impotriva ideologiei dusmane, impotriva
apologeticii burgheze, impotriva reformismului si revizionis-
mului contemporan.
Lucrarile cuprinse in volumul de fatal sint consacrate in
mare parte elaborarii si fundamentarii noului plan tactic
al bolsevicilor, prezentat de Lenin la inceputul perioadei de
reactiune. Volumul incepe cu articolul Impotriva boico-
tului", scris curind dupe lovitura de stat contrarevolutionara
de la 3 iunie. In acest articol, precum si in alte lucrari pu-
blicate in acest volum (Tezele raportului cu privire la
atitudinea partidului muncitoresc social-democrat fat's. de
Duma a III-a, prezentat la Conferinta organizatiei or4e-
nesti Petersburg. 8 iulie", Proiect de rezolutie cu privire
la participarea la alegerile pentru Duma a III-a de stat",
propus Conferintei a treia 'a P.M.S.D.R., i altele), Lenin
demonstreaza ca in situatia politica create partidul trebuie
sal participe activ la campania alegerilor pentru Duma
a III-a de stat, sal caute sal -si trimita reprezentanti in
aceasta institutie reactionara, pentru a o folosi ca tribunal
de agitatie pe intreaga Rusie. Analizind in mod temeinic
si zdrobind argumentele boicotistilor, V. I. Lenin de-
monstreaza in mod convingator ca bolsevismul nu trebuie
confundat cu boicotismul. Bo4evicii aplicau tactica boico-
2* www.dacoromanica.ro
XX PREFATA

tului activ in conditiile avintului revolutiei. Prin boicot,

arata Lenin, bolsevicii intelegeau boicotul activ, adica it
legau de insurectia armata a maselor Impotriva vechilor
autoritati. Iata de ce boicotul nu poate fi un mijloc univer-
sal de lupta, bun pentru toate perioadele. Criticind pe
adeptii boicotului pentru dogmatismul lor, Lenin stria ca
marxismul cere revolutionarilor s stie sa gindeasai, sa
analizeze conditiile folosirii vechilor metode de lupta, iar
nu sa repete pur si simplu lozinci bine cunoscute" (pag. 26).
Conferinta a treia a P.M.S.D.R. (A doua Conferinta
generals "), care a fost convocata in iulie 1907 a adoptat,
pe baza raportului lui V. I. Lenin, proiectul lui de rezolutie,
si linia tactica a bolsevicilor a triumfat pe scara intregului
partid ; boicotistii au fost zdrobiti din punct de vedere
ideologic. Tactica leninista a imbinarij metodelor de lupta
legale cu cele ilegale a permis bolsevicilor sa se retraga in
cea mai mare ordine, Fara prea multe pierderi si sa acumu-
leze forte in vederea unui nou avint al miscarii revolu-
tionare.
Intr-o seric de lucrari cuprinse in volumul de fats,
V. I. Lenin demasca componenta reactionary si activitatea
antipopulara a Dumei a III-a de stat si continua elaborarea
bazelor tacticii parlamentare a bolsevicilor. Printre aceste
articole stilt Duma a III-a", Duma a III-a de stat tsi
social-democratia", rapoartele si rezolutiile propuse de
V. I. Lenin la Conferinta organizatiei Petersburg a
P.M.S.D.R. si la Conferinta a patra a P.M.S.D.R. (A
treia Conferinta generals "), articolul Pregatirea unei
uorgii respingatoare" $i altele.
Caracterizind componenta Dumei a III-a, V. I. Lenin
arata ca ea corespunde dorintelor inspiratorilor si autorilor
legii electorale reactionare de la 3 iunie. In Duma s-au
format doua majoritati, contrarevolutionare prin esenta
for de class : o majoritate ultrareactionara octombnsta si
o majoritate octombrista-cadets ; pe acestea se sprijinea gu-
vernul tarist in politica sa antipopulara.
Pornind de la aprecierea de class a componentei de partid
a Dumei a III-a de stat, V. I. Lenin elaboreaza tactica pe
care partidul bolsevic trebuie sa o aplice in Duma. Lenin
considera ca principala conditie pentru ca fractiunea so-
www.dacoromanica.ro
 PREPATA XXI

cial-democrats sa-si desfasoare munca cu succes este ri-

guroasa ei subordonare fail de conducerea de catre C.C. al
partidului. In Intreaga lor activitate, deputatii social-de-
mocrati trebuie sa se calauzeasca dupa acea parte ,din re-
zolucia Congresului al V-lea (de la Londra) unde se spune
ca sarcinile generale ale luptei din Duma trebuie sa fie
subordonate sarcinilor luptei proletariatului In afara Dumei.
Pe primul plan trebuie puss, igrata Lenin, munca de agitavie
si propaganda, prin care sa fie demascate politica anti-
populara a guvernului tarist 1i slugarnicia partidelor libe-
rale. Aceasta latura a activitavii trebuie completata cu
prezentarea de interpelari si proiecte de lege, incheind In
acest scop un bloc cu deputatii situati mai la stinga decit
cadetii (dar nu cu cadetii).
V. I. Lenin demasca oportunismul si dogmatismul teore-
ticienilor mensevici care afirmau ca deputatii social-de-
mocrati trebuie sa desfasoare In Duma o munca legisla-
tive". El face o critics vehementa mensevicilor, care si in
arm reactiunii continuau sa urmeze vechea lor tactics opor-
tunista, inclinind tot mai mult spre cadeci, luptind pentru
crearea de blocuri $i incheierea de acorduri cu acestia.
V. I. Lenin sublinia ca trebuie sa fie demascata demagogia
cadetilor, carora le placea sa se deghizeze ca opozitie de
stinga", ca trebuie izolaci cadetii pentru a li se rapi posibi-
litatea de a exercita influents asupra maselor, ca trebuie
dusa nu numai impotriva, guvernului, ultrareaclionarilor
octombristilor, dar 1i impotriva cadefilor o lupta dirza
pentru infaptuirea sarcinilor dernocratice si revolutionare"
(pag. 149).
Lucrarile In legatura cu dezbaterile privitoare la largirea
drepturilor Dumei In materie de buget", O demonstratie
poNist-patriotica aranjata la comanda" si altele Valdese
cu clta atentie urmarea zi cu zi V. I. Lenin activi-
tatea fractiunii social-democrate din Duma a III-a, criti-
cIndu-i greselile si lipsurile si aratind calea pentru Indrep-
tarea lor. Printre altele, el recomanda sa se foloseasca
discutarea problemei drepturilor Dumei In ceea ce priveste
bugetul pentru a demasca actiunea de sprijinire a regimului
tarist reactionar de catre carile capitaliste din Occident,
care se fileau cu democratismul lor. Guvernul ultrareac-
www.dacoromanica.ro
XXII PREFATA

tionar al tarului, scria Lenin, nu se poate mentine fare

sprijinul capitalului mondial. Burghezia din intreaga lume
acorda imprumuturi de miliarde tarului, in mod evident
falit, nu numai pentru a obtine profituri ridicate, ci si
pentru ca este interesata ca vechile rinduieli sa invinga
revolutia din Rusia, deoarece in fruntea acestei revolutii
paseste proletariatul.
Tactica elaborate de V. I. Lenin pentru bolsevici in
perioada reactiunii stolipiniste prezinta si in zilele noastre
o mare insemnatate pentru partidele muncitoresti din fa-
rile capitaliste. V. I. Lenin scria mai tirziu ca in nici o tare
miscarea revolutionara nu a avut o experienta atit de
bogata, nu a cunoscut schimbari atit de rapide si de va-
riate ale diverselor ei forme, desfasurindu-se pasnic si
impetuos, ilegal si legal, in cadrul unor cercuri si in rin-
durile maselor, asa cum a fost in Rusia. Partidele comu-
niste si muncitoresti de azi invata din experienta partidului
bolsevic arta de a aprecia in mod just situalia politica care
se creeaza in fiecare moment al luptei, de a aplica cu succes
metodele si procedeele de lupta care decurg din analiza
conditiilor istorice concrete.
Un mare numar din lucrarile cuprinse in volumul de fats
sint consacrate problemelor legate de Congresul al VII-lea
(de la Stuttgart) al Internationalei a H-a doua articole
intitulate Congresul socialist international de la Stuttgart",
Note la rezolutia Congresului de la Stuttgart cu privire la
Militarism i conflictele internationale.", Note la arti-
colul Clarei Zetkin Congresul socialist international de
la Stuttgart", Propaganda antimilitarista si uniunile tine-
retului muncitoresc socialist" Cum scriu istoria csocialistii-
revolutionath>", Prefata la brosura lui Voinov (A. V. Lu-
nacearski) despre atitudinea partidului Eta de sindicate",
Neutralitatea sindicatelor". Unele dintre aceste lucrari se
publics pentru prima oars.
Acesta era primul congres socialist international la ale
carui lucrari V. I.. Lenin a luat parte personal. Congresul
s-a intrunit in conditii istorice cind incepusera sa se ma-
nifeste cu o deosebita forte principalele contradictii ale
capitalismului, intrat in stadiul imperialist. Acestea erau
contradictiile dintre munca si capital, dintre popoarele
www.dacoromanica.ro
 PREFATA XXIII

coloniale inrobite si tarile imperialiste, dintre puterile im-

perialiste. Principala problema de pe ordinea de zi a
congresului era problema luptei clasei muncitoare si a parti-
dului ei impotriva militarismului si razboiului, pe care
imperialistii din intreaga lume it pregateau tot mai fatis.
Lenin a luat parte activa la lucrarile comisiei congresu-
lui care a elaborat proiectul de rezolutie cu privire la
Militarism si conflictele internationale", caruia i-a adus
importante amendamente si completari principiale. Lenin
pornea de la premisa ca razboaiele imperialiste, care aduc
maselor muncitoare si in special clasei muncitoare calami-
tati si suferinte fara numar, insotesc in mod inevitabil ca-
pitalismul. In acelasi timp, el arata ca muncitorii pot si
trebuie sa lupte impotriva pericolului de razboi si ii de:
masca pe oportunistii care negau Importantareala a acestei
lupte, condamnindu-i, prin aceasta, pe muncitori la pasivi-
tate. Lenin considera ca principala sarcina a social-democra-
tiei revolutionare este sa desfasoare propaganda antimilita-
rista si sa sadeasca in mase constiinta sohdantatii Inter-
nationale a oamenilor muncii.
Dup. .o lupta indirjita. impotriva oportunistilor, Lenin,
Cu sprijinul social- democra%ilor germani de stinga si al
social-democratilor polonezi, a reusit sa obtin5.' adoptarea
de catre congres a unei rezolutii in spiritul marxismului
revolulionar, care stabilea directia luptei clasei muncitoare
internationale pentru un numar de ani. In rezolutie se
arata ca lupta impotriva razboiului imperialist trebuie sa
constea in desfiintarea capitalismului si instaurarea socia-
lismului si se explica necesitatea metodelor revolutionare
de lupta impotriva razboiului ; ea con fine un indemn de a
se folosi criza revolutionara. generata de razboi pentru a
grabi rasturnarea burgheziei.
Congresele urmatoare, care au avut loc la Copenhaga si
Basel, au confirmat rezolutia Congresului de la Stuttgart
cu privire la lupta impotriva razboaielor imperialiste. Dar,
cind a inceput primul razboi mondial, majoritatea oportu-
nista din partidele social-democrate ale Internationalei
a II-a a incalcat hotaririle sale anterioare si a trecut de
partea guvernelor for imperialiste. Numai partidul bolsevic,
www.dacoromanica.ro
XXIV PREFATA

in frunte cu V. I. Lenin, s-a situat in mod consecvent pe o

pozi;ie m ternattonahsta, revolutionara.
Indicatnle lui Lenin cu privire la necesitatea luptei im-
potriva pericolului unor conflicte militare sint deosebit de
actuale in momentul de fata, cind puterea i influenta siste-
mului mondial-socialist crest tot mai impetuos pe scars
mternationala, cind se manifests tot mai mult superioritatea
fortelor socialismului fata de imperialism, a fortelor pacii
fats de fortele razboiului, cind exists posibilitatea de a
opune imperialismului international nu numai forta mun-
citorilor orgamzati din tarile capitaliste, dar gi for %a mili-
tary a statelor socialiste, care au ca principiu de baza in
politica externs lupta pentru consolidarea pacii.
/n articolele consacrate lucrarilor Congresului de la
Stuttgart, V. I. Lenin acordi o mare importanta problemei
colonialismului. In aceste articole se arata lupta indirjita
care s-a dus intre marxitii revolutionari i oportuniti cu
prilejul discutarii i adoptarii rezolutiei in problema colo-
niale, sint date la iveala radkinile de class ale oportunis-
mului, se traseaza sarcinile unirii strinse a clasei muncitoare
din toate tarile in ve'derea luptei hotarite impotriva colo-
nialismului. Servindu-se de exemplul problemei coloniale,
Lenin, demasca slugarnicia fata de propria burghezie im-
perialists a oportunitilor, care la congres au cautat sa
justifice razboaiele coloniale i sa infrumuseteze regimul
salbatic din colonii printr-o frazeologie despre rolul cm-
lizator" al imperialismului. Lenin a apreciat foarte mult
rezolu ;ia cu privire la problema coloniale, in care era con-
damnata cu vehemence i flea rezerve orice politica colo-
niala. Ca urmare a luptei indirjite impotriva colomalismu-
lui, dusk' ani indelungati de popoarele din colonn in ahanta
cu micarea muncitoreasca revolutionara, avind, in frunte
partidele comuniste i muncitoreti, in zilele noastre au fost
obtinute succese marete : i-au capatat independenta po-
poarele din Asia, se prabuesc rinduielile coloniale din
Africa, popoarele din America Latina lupta pentru deplina
for independents nationals. Prabukea complete a sistemu-
lui robiei coloniale se apropie ; ideile pe care le-au sustmut
,i le-au aparat marxitii revolutionari la Congresul de la
Stuttgart sint aplicate cu succes in viata.
www.dacoromanica.ro
 PREFATA XXV

0 mare importanta a avut rezolutia cu privire la rela-

tiile dintre partidele socialiste si sindicate adoptata de
congres. Intr-o serie de lucrari publicate in volumul de fats,
V. I. Lenin sustine.si propaga principiul partinitatii sindica-
telor si face o crawl aspra adeptilor mensevici ai neutra-
litatii"- sindicatelor, printre care 4i lui G. V. Plehanov, care
si la congres s-a pronuntat pentru neutralitatea acestora.
Lenin arata ca activitatea desfasurata de partid in rindu-
rile sindicatelor capata o importanta tot mai mare, ca
bolsevicii trebuie sa duca aceasta activitate in spiritul apro-
pierii sindicatelor de partid, sa dezvolte constiinta socialists
$i intelegerea de catre proletariat a sarcinilor sale revolu-
tionare. Ideea neutralitatii si nepartinitatii sindicatelor,
spunea Lenin, a adus pretutindeni uriase prejudicii inte-
reselor clasei muncitoare, deoarece ea contribuie la alune-
carea spre oportunism a sindicatelor. Lenin indemna pe
bolsevici sa duck' o activitate sustinuta in sindicate, sa
munceasca pe toate tarimurile pentru a r5.spindi in rin-
durile proletariatului teoria revolutionary a marxismului $i
pentru a crea *fortareatay, organizatiei lui de class. Restul
va veni de la sine"( pag. 197.).
*
* *
In volumul al saisprezecelea sent incluse pentru prima
oars cinci not documente ale lui V. I. Lenin. In patru dintre
ele, Note la rezolutia Congresului de la Stuttgart cu pri-
vire la *Militarism si conflictele internationale,", Note
la articolul Clarei Zetkin *Congresul socialist international
de la Stuttgartk.", Propaganda antimilitarista i uniunile
tineretului muncitoresc-socialist", Cum scriu istoria *so-
cialistii-revolutionari*", shit analizate lucrarile Congresului
de la Stuttgart al Internationalei a II-a si sint propagate
hotaririle acestuia. Cel de-al cincilea document articolul
Duma a III-a de stat $i social-democratia" este con-
sacrat caracterizarii componentei de partid a Dumei si
elaborarii tacticii bolsevicilor cu privire la Duma.
Institard de marxism-lenirdsnt
de pe lingd C.0 al P.C.U.S.

www.dacoromanica.ro
 1

IMPOTRIVA BOICOTULUI
(INSEMNARILE UNU! PUBLICIST SOCIAL-DEMOCRAT) I

Saris la 26 lunie (9 Julie) 1901

Publicat la slIreitul lunil Se tiparefte dupe' texiul bro;uni
Julie 1907 In bro7ura :
Bolcotarea Dumei a 111-a",
editata la Petersburg
Semnat : N. Lenin
www.dacoromanica.ro
 3

Recentul congres al corpului didactic 2, la care majoritatea

s-a aflat sub influenta socialhtilor-revolutionari 3, a adop-
tat, cu participarea directs a unui reprezentant de vaza al
partidului socialist-revolutionar, o rezolutie in lec,atura cu
boicotarea Dumei a III-a. Invatatorii i profesoru social -
democrati, precum i reprezentantul r.M.S.D.R. s-au ab-
tinut de la vot, considerind ca o problems de felul acesta
trebuie rezolvata la un congres sau la o conferinta de partid,
iar nu in cadrul unei asociatii profesionale politice fara
partid.
Apdar, problema boicotarii Dumei a III-a apare pe
scena ca o problema imediata de tactics revolutionary. Ju-
decind dupa cuvintarea rostita de reprezentantul sau la
sus- amintitul congres, se pare ca partidul socialist-revolu-
tionar i-a fixat pozitia in aceasta problema, dei nu ne-a
parvenit Inca nici o hotarire oficiala a acestui partid gi
nici documente publicistice de la cercurile eseriste. Social-
democratii au pus problema in discutie.
Sa vedem prin ce argumente hi fundamenteaza socia-
litii-revolutionari pozitia. In rezolu;ia congresului corpu-
lui didactic se vorbete, in fond, despre caracterul cu totul
impropriu al` Dumei a III-a, despre esenta reactionary i
contrarevolutionara a cirmuirii care a savirit lovitura de
stat de la 3 iunie 4, despre caracterul moieresc al noii legi
electorale etc. etc.* Argumentarea este astfel construita ca
Iola textul ecestel rezolulil : LuInd In constderatie : 1) ca none lege
electoralS, pe baza cAreta urmeaz& ad Ile convocatS Dome a Ill-a de stet, TA-
peote maselor muncitoare DID& of pulinele drepturl electorate pe care le avusese
www.dacoromanica.ro
4 V. I. LENIN

si cum din caracterul ultrareaccionar al Dumei a III-a ar

decurge de la sine necesitatea $i legitimitatea unui astfel de
mijloc de lupta sau a unei astfel de lozinci cum este boicotul.
Inconsistenca unui asemenea racionament este cat se poate
de evidenta pentru orice social-democrat, intrucit aici lip-
seste cu desavirsire analiza conditiilor istorice in care poate
fi aplicat boicotul. Situindu-se pe pozitiile marxismului,
social-democratul deduce necesitatea boicotului nu din gra-
dul de reactionarism al cutarei sau cutarei institutii, ci din
existen;a unor conditii speciale de lupta, in care, dupa cum
a aratat recent si experienta revolutiei ruse, poate fi utilizata
metoda specifics denumita boicot. Cit priveste pe cei ce se
lanseaza in discucii pe tema boicotului, fail a tine seama
de experienta celor doi ani de revolutie din Sara noastra,
ark a aprofunda aceasta experienta, trebuie sa spunem ca
au uitat o multime de lucruri, Jar de invatat n-au invatat
nimic. Intrucit ne priveste, vom incepe examinarea proble-
mei boicotului printr-o incercare de analiza a acestei expe-
rience.
I
Cea mai importanta experienta a revolutiei noastre in
aplicarea boicotului a fost, fara indoiala, boicotarea Dumei
lui Bulighin 5. Aceasta boicotare a fost totodata incununata
de cel mai deplin $i mai evident succes. De aceea prima
noastra sarcina este examinarea condipilor istorice in care
a avut loc boicotarea Dumei lui Bulighin.
La examinarea acestei probleme, doua imprejurari apar
de Ja bun inceput pe primul plan. In primul rind, boico-
tarea Dumei lui Bulighin a fost o lupta impotriva trecerii
(fie ,si temporare) a revolutiei noastre pe fagasul unei consti-
tutii monarhice. In al doilea rind, aceasta boicotare s-a
pin& acum si pe care In dobindise cu atitca sacrificil ; 2) ca aceastli lege este
o falsificare evident& si grosoland a voiritei poporului In 'interesul pdturzlor
celor mai reactionare si mai privilegiate ale populagel ; 3) ca, prin modul In
care va ft aleasd si prin compozilta ei, Duma a III-a va fi rodul loviturii de
stat reactionare ; 4) ea' guvernul va profita de participarea maselor populare
la alegerile pentru Duma pentru a atribui acestei participari semnificalia unei
sanctionarl a loviturii de stat de catre popor, cel de-al IV-lea Congres ge-
neral al Asocialiei corpului didactic din Rusin hotardste : 1) sd nu stabileasca
nicl un fel de retail cu Duma a III-a $i cu organele acestela ; 2) sa nu parti-
cipe la alegeri, ca organizatle, aid direct si nici Indirect ; 3) sd propage ca
organizatie punctul de vedere expus in rezolutia de fatd In legdturd cu
Duma a III-a de stat $i cu alegerile pentru aceastd Dumd".
www.dacoromanica.ro
 IMPOTRIVA BOICOTULUI 5

desfasurat in conditiile unui avint revolutionar cit se poate

de larg, general, puternic si impetuos.
Sa. ne oprim asupra primei imprejuran. Orice boicot nu
este o lupta desfkurata in cadrul unei anume mstituth, ci
impotriva aparitiei sau, intr-un sens ceva mai larg, impo-
triva realizarii institutiei respective. De aceea, tot' cei
care, asemenea lui Plehanov si multor altor mensevici, au
combatut boicotul prin consideratii de ordin general in
legatura cu faptul ca un marxist trebuie sa foloseasca insti-
tutiile reprezentative n-au facut decit sa-si dea pe fata
doctrinarismul ridicol. A rationa astfel inseamna a rumega
adevaruri incontestabile si a ocoli esenta problemei contro-
versate. Fara indoiala ca un marxist trebuie sa foloseasca
institu ;iile reprezentative. Dar rezulta oare de aici ca, in
anumite conditii, el nu se poate pronunta pentru desfasu-
rarea luptei nu in cadrul unei anume instituth, ci impotriva
introducerii ei in viitor ? Nu rezulta citusi de pu ;in, de-
oarece acest considerent de ordin general nu e valabil decit
in cazurile cind nu se poate lupta impotriva aparitiei unei
atari institutii. In ceea ce priveste boicotul, o problems
controversata era aceea dad. se poate lupta sau nu impo-
triva inski aparitiei unor atare instituth. Prin argumentele
for impotriva boicotului, Plehanov & Co. n-au facut decit
sa dovedeasca ca nu inteleg insusi modul de a pune pro-
blema.
Mai departe. Daca orice boicot este o lupta care se des-
fasoara nu in cadrul unei anume institutii, ci impotriva in-
troducerii ei in viitor, boicotarea Dumei lui Bulighin a fost
in acelasi timp si o lupta impotriva introducerii unui intreg
sistem de institu %ii do tip monarhic-constitutional.
Anul 1905 a aratat in modul cel mai evident ca se poate
duce o lupta de masa directa, sub forma de greve generale
(valul de greve de dupa 9 ianuarie) si de rascoale armate
(Potemkin"). Lupta revolutionara directa a maselor a fost,
asadar, un fapt cert. Pe de alta parte, un fapt tot atit de
cert a fost legea din 6 august, prin care s-a incercat tre-
cerea imsi.
scarn de pe fagasul ei revolutionar (in sensul direct
si cel mai restrins al cuvintului) pe fagasul unei constitutii
monarhice. Lupta dintre cele doua cai : cea a luptei revo-
luttonare directe a maselor si cea a constitutiei monarhice
www.dacoromanica.ro
6 V. I. LENIN

era obiectiv inevitabill..Urrna, ca sa spunem asa, sa fie

aleasa calea dezvoltarii mediate a revolu%iei, iar cuvintul
decisiv in aceasta alegere urma sa-1 aiba, fireste, nu vointa
diverselor grupuri, ci forta claselor revolutionare si a celor
contrarevolunonare. Iar for ;a nu4i-o puteai masura si in-
cerca decit in lupta. Lozinca boicoarii Dumei lui Bulighin
a fost tocmai o lozinca a luptei pentru calea luptei revo-
lutionarc directe impotriva caii monarhice, constituiionale.
Fireste ca lupta era posibila si pe aceasta din urma cale ;
si nu numai posibila, dar chiar inevitabila. Continuarea re-
volutiei si pregatirea unui nou avint al ei sint posibile si in
cadrul unei constitutii monarhice ; $i in cadrul unei consti-
tutii monarhice, lupta social- democra ;iei revolutionare este
posibila 5i obligatorie, acest adevar elementar, pe care
Akselrod si Plehanov 1-au demonstrat atit de staruitor si de
inoportun in 1905, ramine adevar. Dar alta e problema pe
care o punea atunci istoria ; atit Akselrod cit si Plehanov
se abateau de la subiect", sau, cu alte cuvinte, in locul
problemei pe care istoria o punea spre rezolvare fortelor
aflate in lupta, ei ridicau o problema scoasa din ultima edi-
tie a cine tie carui manual social-democrat german. Lupta
pentru alegerea caii de desfaiurare a luptei in viitorul apro-
piat era istoriceste inevitabila. Va convoca vechea putere
prima institutie reprezentativa din Rusia si va abate astfel
revolutia, pentru un timp (pentru un timp foarte scurt sau,
poate, relativ indelungat), pe fagasul monarhic-constitu;io-
nal, sau poporul, printr-un asalt direct, va rasturna sau
in cazul cel mai ra.'u : va zdruncina vechiul regim, ii va
rapi posibilitatea de a abate revolutia pe fagasul monarhic-
constitutional si va asigura maselor (tot pentru un timp
mai mult sau mai putin indelungat) calea luptei revolu-
;ionare directe ? Iata problema care se punea istoriceste, in
toamna anului 1905, in fata claselor revoluiionare din
Rusia 5i pe care Akselrod 5i Plehanov n-au sesizat-o atunci.
Propagarea boicotului activ de catre social- democra ;ie era
forma In care a foit pus5; aceasta problema, forma in care
ea a fost puss in mod constient de partidul proletariatului,
era lozinca de lupta pentru alegerea caii de desfalurare a
luptei.
www.dacoromanica.ro
 IMPOTRIVA BOICOTULUI 7

Propagandistii boicotului activ, bolsevicii, au inteles just

problema puss in mod obiectiv de istorie. Lupta din octom-
brie-decembrie 1905 a fost intr:adevar o lupta pentru ale-
gerea caii de desfasurare a luptei. In aceasta lupta, sortii au
fost nestatornici : la inceput izbinda a fost de partea po-
porului revolutionar, care a rapit vechiului regim posibili-
tatea de a abate imediat pe fagasul monarhic-
constitutional, si, in locul irevolutia
nstitutillor reprezentative .de tip
liberal-politienesc, a creat tot institutii reprezentative de
tip pur revolutionar, Sovietele de deputati ai muncitorilor
etc. Perioada octombrie decembrie a fost o perioada de
maxima libertate si initiativa din partea maselor, cind pe
terenul curatat datorita asaltului poporului de insti-
tutiile, de legile si de obstacolele monarhice-constitutionale,
pe terenul interregnului", miscarea muncitoreasca a cu-
noscut cea mai larga si mai impetuoasa dezvoltare, cind
vechea putere nu mai avea destula forta, Jar noua putere
revolutionara a poporului (Sovietele de deputa%i ai mun-
citorilor, taranilor, soldatilor etc.) nu prinsese 'Inca destula
for ;a pentru a inlocui intru totul vechea putere. Lupta
din decembrie a rezolvat problema in alt sens : vechea
putere a invins, respingind asaltul poporului si mentinin-
du-si pozitiile. Dar se intelege de la sine ca atunci nu existau
inca motive pentru a considera aceasta victorie drept o
victorie decisiva. Insurec ;ia din decembrie 1905 a fost con-
tinuata printr-o serie intreaga de rascoale in armata si greve
razle %e $i partiale din vara anului 1906. Lozinca boicotarii
Dumei lui Witte 6 era lozinca de lupta pentru concentrarea
si generalizarea acestor rascoale.
Asadar, prima concluzie care se desprinde din .analiza
n
expeentei revolutiei ruse in ceea ce priveste boicotarea
Dumei lui Bulighin este ca substratul obiectiv al boicotului
a fost lupta pusa de istorie la ordinea zilei pentru
forma caii ,mediate de dezvoltare, lupta pentru a decide
cui va reveni convocarea primei adunari reprezentative
din Rusia : vechii puteri sau noii puteri, puterii populare,
create din iniciativa maselor, lupta pentru calea direct-re-
volutionara sau (pe un anumit timp) pentru calea constitu-
vei monarhice.
3 - Lenin Opere, vol.
www.dacoromanica.ro
16
8 V. I. LENIN

Steins legate de aceasta este problema simplitatii, a cla-

maw si a caracterului rectiliniu" al lozincii boicotului

,
problema care s-a ridicat adeseori in publicistica si la care
se revine on de the on se discuta tema de care ne ocupam
precum si problema dezvoltarii in linie dreapta sau in
zigzag.ltasturnarea direct sau, in cel mai rail caz, slabirea
si istovirea vechii puteri, crearea directs., de catre popor, a
unor noi organ ale puterii, toate acestea reprezinta, fare
indoiala, calea cea mai dreaptii, cea mai avantajoasa pentru
popor, dar care cere in schimb si fortele cele mai masive.
Cind superioritatea de forte este covirsitoare, se poate in-
vinge si printr-un atac frontal direct. Dar atunci cind nu
exists forte suficiente, sint necesare uneori si caile ocolite,
expectativa, zigzagurile, retragerile etc. etc. Fireste, calea
constitutiei monarhice nu exclude dtusi de putin revolutia ;
aceasta cale pregateste si dezvolta li ea, in mod indirect,
elementele revolutiei, dar este o cale mai lungs, in zigzag.
Intreaga literature mensevica, in special cea din 1905
(dinainte de octombrie), e strabatuta ca de un fir rosu de
acuza;ii aduse bolsevicilor pentru atitudinea for rectili-
nie", de povata ca trebuie sa ;ink' seama de drumul in
zigzag al istoriei. Aceasta trasatura a literaturii mensevice
este o mostra de rationament de genul : calul se hrane.ste
cu ovaz sau Volga se varsa in Marea Caspica, rationa-
ment prin care, rumegindu-se adevaruri indiscutabile, se
estompeaza un fond discutabil. Ca istoria urmeaza. in mod
obisnuit o linie in zigzag si c5." un marxist trebuie sa Sins.
seama de cele mai complicate si mai bizare zigzaguri ale el
este indiscutabil. Dar aceasta indiscutabila rumegare nu
are nici o legatura cu problema cum trebuie sa procedeze
un marxist atunci cind aceeasi istorie pune forteleaflate in
lupta ss. aleaga. intre drumul drept si drumul in zigzag. In
momentele sau in perioadele cind apare o asemenea situatie,
a to multumi sa rationezi despre obisnuitul drum in zigzag
al istoriei nu inseamna altceva decit a deveni un om in.ca-
rapace, care se cufunda in contemplarea unor adevarun de
genul : calul se hraneste cu ovaz. Or, perioadele revolu-
tionare sint prin excelenta perioade istorice in care, la
intervale relativ scurte, ciocnirea dintre fortele sociale
aflate in lupta este cea care rezolva problema alegeni
www.dacoromanica.ro
 IMPOTRIVA BOICOTULUI

pentru taro a unei cai de dezvoltare drepte sau in zigzag

pe un timp mai indelungat. Necesitatea de a tine seama
de calea in zigzag n-o exclude nicidecum pe aceea ca
marxistii sa stie sa explice maselor, in momentele hotari-
toare ale istoriei lor, ca drumul drept e de preferat, sa
ajute masele in lupta for pentru alegerea acestui drum
drept, sa lanseze lozincile in vederea unei asemenea lupte
etc. Numai niste filistini iremediabili si niste pedanti cu
taut obtuzi pot ca, dupci terminarea bataliilor istorice ho-
taritoare care in locul caii drepte au stabilit o cale in zigzag,
sa is in deridere pe cei ce au luptat pins la capat pentru
prima cale. Aceasta atitudine ar fi asemanatoare cu atitu-
dinea de zeflemea adoptata de catre istoricii oficiali imbi-
bati de spirit politienesc ca Treitschke fata de lozincile
revolutionare si de atitudinea revolutionara rectilinie a lui
Marx din 1848.
Atitudinea marxismului fata de drumul in zigzag al isto-
riei este, in fond, similara cu atitudinea lui fata de compro-
misuri. Orice zigzag al istoriei este un compromis, un com-
promis intre vechiul care nu mai dispune de suficiente forte
pentru a nega complet noul, si noul care nu dispune Inca
de suficiente forte pentru a rasturna complet vechiul.
Marxismul nu renunta in principiu la compromisuri, el consi-
ders necesara folosirea lor, ceea ce nu exclude citusi de
putin faptul ca marxismul, ca o forta istorica vie si activa,
lupta cu toata energia impotriva compromisurilor. Cine nu
e in stare sa Inteleaga aceasta pretinsa contradictie inseamna*
ca nu cunoaste abc-ul marxismului.
Engels a exprimat o data cit se poate de concret, clar si
concis atitudinea marxismului fata de compromisuri, anume
intr-un articol al sau despre manifestul blanquistilor aflati
in emigratie dupa infringerea Comunei (1874) *. Acestia
scriau, intr-unul din manifestele lor, ca nu admit nici un
fel de compromisuri. Engels a ridiculizat acest manifest.
Nu este vorba, spunea el, sa renunti anticipat la folosirea
compromisurilor la care ne condamnd imprejurarile (sau la
care ne silesc imprejurarile : sa ma scuze cititorul ea,
Acest articol a Intrat In culegerea germant Interuationales ens dent
sVolksataat." (Pe teme Internationale din ziarul eVolksstaats'. Note
trod.). Traducerea rusts Articole din aVolksstaats% ed. Znanie.

3*
www.dacoromanica.ro
10 V. L LENIN

neavind la indemina respectivul text, sint nevoit sa citez

din memorie). Este vorba sa intelegi limpede adevaratele
teluri revolu %ionare ale proletariatului.si sa stii sa urma-
resti realizarea for in once imprejuran, cu toate zigzagu-
rile si compromisurile T.
Numai din acest punct de vedere pot fi apreciate simpli-
tatea, consecven;a si claritatea lozincii boicotului, lozinca
care se adreseazi maselor. Toate insusirile sus-mentionate
ale acestei lozinci sint pre %ioase nu luate ca atare, ci numai
in masura in care, in situa %ia obiectiva in care ea este
aplicata, exists conditii de lupta pentru alegerea unei cai
de dezvoltare drepte sau in zigzag. In perioada Dumei lui
Bulighin, aceasta lozinca a fost juste, $i a fost singura
lozinca revolutionary a partidului muncitoresc, nu pentru
ca era cea mai simpla, mai rectilinie si mai clara, ci pentru
ca conditiile istorice au pus atunci in fa ;a partidului munci-
toresc sarcina de a participa la lupta pentru o cale revo-
lutionara simpla si dreapta impotriva caii in zigzag a
constituiiei monarhice.
Se pune intrebarea : care este criteriul ce permite sa se
afirme ca atunci au existat aceste conditii istorice deose-
bite ? Care e principalul indiciu ca, in situatia obiectiva
data, a existat o particularitate datorita careia aceasta
lozinca simpla, directs si clara, n-a fost o simpla fraza,
ci singura lozinca corespunzatoare luptei reale ? De aceasta
chestiune ne vom ocupa in cele ce urmeaza.
II

Daca aruncam o privire retrospective asupra luptei

astazi incheiate (incheiata cel putin sub forma ei directa
si nemijlocita), nimic nu e mai usor, fireste, decit sa tragem
concluzii generale din diferitele indicii si simptome contra-
dictorii ale epocii. Deznodamintul luptei rezolva dintr-o
data totul si inlatura foarte usor once indoieli. Acura tre-
buie sa stabilim insa anumite caracteristici ale fenomenului
care sa ne ajute sa intelegem situa ;ia dinainte de lupta, ca
sa putem apnea invatamintele experien ;ei istorice la
Duma a III-a. Am aratat mai sus ca o conditie a succesului
boicotului in 1905 a fost existenca unui avint revolu ;ionar
www.dacoromanica.ro
 tMPOTRIVA BOICOTULDI 11

larg, general, deosebit de puternic si impetuos. Trebuie s

examinam, in primul rind, care este legatura dintre
existenta unui avint deosebit de puternic al luptei si boicot,
iar in al doilea rind care sint trasaturile caracteristice .si
simptomele distinctive ale unui avint deosebit de puternic.
Boicotul este, dupe cum am mai spus, o lupta desfasurata
nu in cadrul unei anume institutii, ci impotriva aparitiei
ei. Orice institutie poate emana numai de la regimul
existent, adica de la vechiul regim. Rezulta ca boicotul este
un mijloc de lupta prin care se urmareste de-a dreptul
rasturnarea vechiului regim sau, in cel mai rail caz, adica
atunci cind asaltul nu este destul de puternic pentru a-1
rasturna, o slabire a lui in asa masura, inch sa. nu poafa
asigura crearea acestei institutii, introducerea ei in viata *.
Prin urmare, pentru a avea .succes, boicotul presupune o
lupta directs impotriva vechiului regim, o insurectie impo-
triva lui si nesupunere in masa fata de el intr-o serie in-
treaga de imprejurari (aceasta nesupunere in mass fund una
din conditille care pregatesc insurectia). Boicotul inseamna
refuzul de a recunoaste vechiul regim, si, fireste, nu un refuz
in vorbe, ci in fapte, adica un refuz care sa se manifeste nu
numai prin declaratii sau prin lozinci lansate de diverse
orgarnzatii, ci printr-o miscare a maselor poporului, care
incalca sistematic legile vechiului regim, creeaza sistematic
institutii noi, contrare legii, dar avind o existents reala
etc. etc. Legatura dintre boicot si un larg avint revolu-
tionar este, asadar, evidenta : boicotul este cel mai hotarit
mijloc de lupta, care respinge nu forma de organizare a
unei anume institutii, ci insisi existen;a ei. Boicotul in-
seamna declararea unui razboi fatis vechiului regim, un
atac direct impotriva lui. Dace nu exists un larg avint
revoluvionar, clack' masele nu sint cuprinse de o stare de
efervescent5. care se revarsa pretutindeni, ca sa zicem a'a,
peste marginile vechii legalitaci, nici nu poate fi vorba de
o reusta a boicotului.
Peste tot in text este vorba de boicotul activ, adicK nu de simple ne-
participare la instituVile vechiului regim, ci de un asalt impotriva acestul
regim. linens sa amintim cititorilor care on sint famillarizati cu literatura
social-democrat& din perioada boicotarli Dumei lui Bulighin ca social-demo-
cratii vorbeau atunci deschis de un bolcot activ, opunindu-1 cu hotlirlre
boicotului pasiv si, mai mult decit atit, legind in mod categoric boicotul activ
do insurectia arroata.
www.dacoromanica.ro
 12 V. I. LtNIN

Trecind la problema caracterului si simptomelor avintu-

lui din toamna anului 1905, e lesne de vazut ca atunci a
avut loc o ofensivii de masa si neintrerupta a revoluviei,
care hartuia sistematic pe inamic silindu-1 sa bats in retra-
gere. Represiunile nu au slabit miscarea, ci au 15.rgit-o.
Dup5. 9 ianuarie s-a pornit un urias val de greve, s-au
ridicat baricade la Lodz, a izbucnit rascoala de pe
Potemkin". Pe tarimul presei, al asociatiilor, al invata-
mintului, pretutindeni cadrul legal stabilit de vechiul
regim era incalcat in mod sistematic, $i nu numai de revo-
lutionari", ci si de cetateanul de rind, deoarece vechiul
regim era intr-adevar slabit, scapa intr-adevar hawrile din
miinile-i devenite nevolnice. Un indiciu cat se poate de
sigur si de caracteristic (din punctul de vedere al organi-
zatiilor revolucionare) al tariei acestui avant a fost faptul
ca lozincile revolutionarilor nu numai ca nu gaseau rasunet,
dar ramineau pur si simplu in urma vietii. 9 ianuarie, ca
$i grevele de masa care i-au urmat, ca si Potemkin",
toate aceste fenomene au anticipat chemarile directe ale
revolutionarilor. N-a lost chemare lansata de ei in cursul
anului 1905 pe care masele s-o fi intimpinat in mod pasiv,
prin tacere, prin refuzul de a participa la lupta. In ase-
menea cond4ii, boicotul a fost o completare fireasca a
atmosferei incarcate cu electricitate. Aceasta lozinca nu
nascocea" nimic pe vremea aceea ; ea nu facea decit sa
. formuleze precis si fidel avintul nestavilit, continuu spre
un asalt direct. In postura de n5.scocitori" s-au aflat,
dimpotriva, mensevicii nostri, care, indepartindu-se de
avintul revolutionar, s-au increzut in promisiunile desarte
facute de car sub forma manifestului sau sub forma legii
din 6 august si au luat in serios Mgcsiduiala ca se va savirsi
o cotitura spre monarhia constitucionala. Mensevich (st
Parvus) si-au intemeiat atunci tactica for nu pe existenta
celui mai larg, mai puternic $i mai impetuos avant revo-
luvionar, ci pe fagaduiala carului ca se va savirsi o cotitura
spre monarhia constitutionals ! Nu e de mirare ca o ase-
menea tactica s-a dovedit a fi oportunism ridicol si nepu-
tincios. Nu e de mirare ea, in toate considerapile for .cu
privire la boicot, mensevicii evita astazi cu plug analiza
boicotarii Dumei lui Bultghin, adica a celui mai importante
www.dacoromanica.ro
 tMPOTRIVA 1SOICOTULUI 18

experience de boicot in timpul revolutiei. Dar nu e de ajuns

sa constati aceasta greseala a mensevicilor in domeniul
tacticii revolutionare, care e, poate, cea mai mare greseala
a lor. Trebuie sa ne dam limpede seama ca izvorul ei 1-a
constituit neinvelegerea situatiei objective care facea din
avintul revolucionar o realitate, jar din cotitura spre
monarhia constitucionala o promisiune politieneasca desarta.
S-a dovedit ca mensevicii nu au avut dreptate nu pentru
ca ar fi manifestat, in aceasta problems, o atitudine lipsita
de revolutionarism subiectiv, ci pentru ca, in ideile lor,
acesti cvasirevolutionari au limas in urma situaviei objective
revolucionare. Aceste doui cauze ale greselii mensevicilor
pot fi usor confundate, ceea ce nu-i este permis insa unui
marxist.

III

Legatura dintre boicot si condiciile istorice deosebite din-

tr-o anumita perioada a revolutiei ruse trebuie examinata
$i sub un alt aspect. Care a fost continutul politic al cam-
paniei social-democrate de boicot din toamna anului 1905
$i din primavara anului 1906 ? Continutul acestei cam-
panii n-a constat, fireste, to repetarea cuvintului boicot sau
in indemnul de a nu participa la alegeri. Acest convinut nu
se limita nici la indemnuri la un asalt direct, care sa igno-
reze caile ocolite si pe cele in zigzag oferite de absolutism.
In afara de aceasta si nu numai paralel cu tema aratata,
ci mai degraba in centrul intregii agitacii to jurul boicotu-
lui s-a aflat lupta impotriva iluziilor constitugonaliste.
Aceasta lupta a fost cu adevarat sufletul boicotului.
Aminti;i-va de cuvintarile boicotistilor si de intreaga lor
agita;ie, parcurgeti principalele lor rezoluvii, si va veci
convinge de justetea acesteiafirmacii.
Mensevicii n-au fost niciodata in stare sa inteleaga
aceasta latura a boicotului. Lupta impotriva iluziilor
constitucionaliste in perioada de nastere a constitutionalis-
mului ii s-a parut intotdeauna o absurditate, un nonsens,
anarhism". Acest punct de vedere al mensevicilor este
exprimat limpede to cuvintarile rostite la Congresul de la
Stockholm B, in special dupa cite imi amintesc in
www.dacoromanica.ro
14 V. I. LENIN

cuvintarile lui Plehanov, ca sa nu mai vorbim de literatura

mensevica.
La prima vedere, pozitia mensevicilor in aceasta pro-
blems poate parea intr-adevar tot alit de putin discutabila
ca si pozitia unuia care, plin de multumire de sine, de-
monstreaza celor din jurul sau : calul se hraneste cu ovaz.
A proclama in perioada de nastere a constitutionalismului
lupta impotriva iluziilor constitutionalist nu inseamna
anarhism ? Nu-i o absurditate ?
Aceasta bagatelizare a problemei, la care se ajunge
invocind prin asemenea rationamente aparent plauzibile
bunul -sim; elementar, se datoreste faptului ca o perioada
specifics a revolutiei ruse este trecuta sub tacere, ea boico-
tarea Dumei lui Buligbin este ignorata, ca, in loc sa se arate
treptele concrete ale drumului strabatut de revolutia
noastra, se fac referiri generale la intreaga noastra revo-
lutie, trecuta si viitoare, luata in ansamblu, ca revolu;ie
care genereaza constitutionalismul. Iata o mostra de in:
calcare a metodei materialismului dialectic de catre unii
oameni care, asemenea lui Plehanov, au pledat cu mult
patos in favoarea acestei metode.
Intr-adevar, revolutia noastra burgheza, privita in an-
samblu, este, in ultima analiza, ca once revolu;ie burgheza,
un proces de creare a unui regim constitutional, si nimic
mai mult. Acesta este adevarul, un adevar folositor pentru
a demasca alura pretins socialists a diferitelor programe,
teorii, tactici etc. burghezo-democratice. Dar acest adevar
va poate fi oare de vreun folos in problema : spre ce fel
de constitutionalism trebuie sa indrepte partidul munci-
toresc tam in perioada revolu;iei burgheze ? in problema :
cum anume trebuie sa lupte el pentru un anumit constitu-
tionalism (adica pentru constitutionalismul republican) in
anumite perioade ale revolutiei ? Nu. Acest adevar, atit de
indragit de Akselrod si de Plehanov, va lamureste tot atit
de pu ;in in privinta respectivelor probleme pe cit de putin
va poate aju,ta convingerea potrivit careia calul se hraneste
cu ovaz sa alegeti'un cal bun $i sa invatati a-1 calari.
Lupta impotriva iluziilor constitutionalist, spuneau bol-
sevicii in 1905 si la inceputul anului 1906, trebuie sa devin51
lozinca momentului, intrucit tocmai in aceasta penoadi
www.dacoromanica.ro
 IMPOTRIVA BOICOTULUI 16

situatia obiectiva pune spre rezolvare fortelor sociale

aflate in lupta problema dad in perioada urmatoare va
triumfa calea directs a luptei revolutionare nemijlocite qi
a unor institutii reprezentative create nemijlocit de revolu-
tie pe baze deplin democratice, sau calea ocolita, in zigzag,
a constitutiei monarhice .;i a unor institutii politienesti-
constitutionale" (in ghilimele !) de tipul Dumei".
Aceasta problems a fost oare intr-adevar puss de situatia
obiectiva, sau a fost o nascocire", o zburdalnicie teoretica
a bolsevicilor ? Istoria revolutiei ruse a ;i dat raspunsul la
aceasta intrebare.
Lupta din octombrie 1905 a fost tocmai o lupta impo-
triva unei cotituri a revolutiei in directia monarhiei consti-
tutionale. Perioada octombrie-decembrie a fost tocmai o
perioada de infaptuire a constitutionalismului proletar, cu
adevarat democratic, larg, liber Si cutezator, care expnma
intr-adevar vointa poporului, spre deosebire de falsul consti-
tutionalism al constitutiei dubasoviste qi stolipiniste. Lupta
revolutionary pentru un constitutionalism cu adevarat de-
mocratic '(cu alte cuvinte, pentru un constitutionalism care
sa fiinteze pe un teren curatat complet de vechiul regim
si de toate ticalo5iile acestuia) impunea cea mai hotarita
lupta impotriva momirii poporului cu o constitutie monar:
hica politieneasca. Adversarii social-democrati ai boicotului
n-au putut pricepe cu nici un chip un lucru attt de ele-
mentar.
Astazi apar dt se poate de clar in fata noastra doui
faze in dezvoltarea revolutiei ruse. Faza de avint (anul
1905) si faza de declin (1906-1907). 0 faza de maxima
inflorire a initiativei poporului, a organizatiilor libere 5i
largi ale tuturor claselor populatiei, de maxima libertate a
presei, de maxima. ignorare de catre popor a vechiului
regim, a institutulorst a dispozitiilor lui, toate acestea in
conditule inexistentei vreunui constitutionalism recunoscut
in mod birocratic sau exprimat in legi sau dispozitii for-
male. Apoi o fail de minima dezvoltare ;i de slabire con-
tinua a initiativei poporului, a spiritului sau de organizare,
a libertatii presei etc., faza in care a existat o ne fie
cu iertare constitutie" elaborate de Dubasovi ;i Stoll-
pini, recunoscuta ;i p'azita de ei.
www.dacoromanica.ro
16 V. I. LENIN

Acum, cind, privind in urma, vedem totul atit de simplu,

de limpede i de deslu*, probabil ca nici un pedant nu se
va incumeta sa nege legitimitatea Si necesitatea luptei revo-
lutionare a proletariatului impotriva unei intorsaturi a
evenimentelor in directia monarhiei constitutionale, legiti-
mitatea i necesitatea luptei impotriva iluziilor constitu-
tionaliste.
Acum, desigur, nici un istoric tit de cit rezonabil nu va
putea sa nu distinga in desfaurarea revolutiei ruse, din
1905 pins in toamna anului 1907, tocmai aceste doui
perioade : perioada de avint anticonstitutionalist" (data
nni este permis sa ma exprim astfel) i perioada de declin
constitutionalist", perioada cuceririi i inlaptuirii de catre
popor a libertatii flea constitutionalism politienesc (monar-
hist) i perioada de ingradire i de inabuire a libertatii
poporului cu ajutorul constitutiei" monarhice.
Acum, cind perioada iluziilor constitutionaliste, perioada
Dumelor I si a II-a , ni s-a conturat tit se poate de lirn-
pede, nu ne m4i este greu sa intelegem semnificatia luptei
duse atunci de social-democratii revolutionari impotriva
iluziilor constitutionaliste. Dar atunci, in 1905 qi la ince-
putul anului 1906, n-au inteles acest lucru nici liberalii, in
lagarul burghez, i nici menevicii, in lagarul proletar.
Or, perioada Dumelor I i a II-a a fost, in toate sensu-
rile i in toate privintele, o perioada de iluzii constitu-
tionaliste. Promisiunea solemna ca nici o lege nu va intra
in vigoare fara aprobarea Dumei de stat" nu a fost incal-
cata in aceasta perioada. Ceea ce inseamna a constitutia
exista pe hirtie, induioind ark' incetare toate inimile de
slugs ale cadetilor ruil. Atit Dubasov tit i Stolipin in-
cercau in fapt, probau, experimentau in aceasta perioada
constitutia rusa, straduindu-se s-o adapteze i s-o ajusteze
pe vechiul absolutism. Ei, d-nii Dubasov i Stolipin, care
pa'reau a fi in perioada aceea oamenii cei mai puternici,
s-au straduit din rasputeri sa transforme Hum." in reali-
tate. Dar iluzia a ramas iluzie. Istoria a confirmat intru
totul justetea lozincii social-democraTiei revolutionare. Dar
nu numai Dubasovii i Stolipinii au incercat sa infaptu:
iasca constitutia", nu numai slugoii cadet' au elogiat-o /
s-au straduit sa demonstreze cu zel slugarnic (ap cum a
www.dacoromanica.ro
 IMPOTRIVA BOICOTULtif 11

facut d-1 Rodicev in Duma I) ca monarhul nu este respon-

sabil i ca ar fi o insolence sa-1 consideri raspunzator de
pogromuri. Nu. In decursul acestei perioade, i masele largi
populare au continuat, fare indoiala, intr-o masura mai
mare sau mai mica, sa se increada in constitutie", sa se
increada in Duma, in ciuda avertismentelor date de social -
democra ;i. .
Se poate spune ca perioada iluziilor constitutionaliste
in revolutia rusk' a fost o perioada in care intreaga natiune
era stapinita de un fetis burghez, asa cum uneori natiuni
intregi din Europa occidentals se lass stapinite de fetisul
nationalismului burghez, al antisemitismului, al sovinismu-
lui etc. Iar meritul social-democratiei este ca numai ea nu
s-a lasat inselata de burghezie, ca in perioada iluziilor
constitutionaliste numai ea a tinut tot timpul desfasurat
steagul luptei impotriva iluziilor constitutionaliste.

Se pune acum intrebarea : de ce a fost boicotul un mijloc

specific de lupta impotriva iluziilor constitutionaliste ?
Boicotul are o trasatura datorita careia dintr-o data,
de la prima privire, el repugna in mod involuntar oricarui
marxist. A boicota alegerile inseamna a respinge parlamen-
tarismul, inseamna un fel de renuntare pasiva, de abcinere,
de eschivare. Asa privea lucrurile, in toamna anului 1905,
Parvus, care a invatat numai dupe modelele germane ; pe
vremea aceea el se agita, pe cit de furios pe atit de zadar-
nic, incercind sa demonstreze ca boicotul activ este un
lucru rau prin insuii faptul ca e boicot... Asa priveste lucru-
rile i Martov, care nici pink' azi n-a invatat nimic din
experien %a revolutiei $i care se transforms tot mai mult in
liberal, dovedind prin ultimul sau articol din ziarul Tova-
risci" 11 ca nici macar nu tie sa punk* problema asa cum
trebuie s-o puna un social-democrat revolutionar.
Dar aceasta trasatura a boicotului, care este, cum s-ar
spune, cea mai antipatica pentru marxisti, gaseste o explb-
catie suficienta in particularitatile perioadei care a generat
un asemenea mijloc de lupta. Prima Duma monarhista,
Duma lui Bulighin, era o momeala menita sa abate poporul
www.dacoromanica.ro
18 V. I. LENIN

de pe calea revolutiei. Drept momeala a servit un mane-

chin invesmintat in haina constitutionalismului. Toata
lumea parea sa se lase momita. Unii din interese egoiste de
class, altii din prostie, erau gata sa se agate de Duma-
manechin a lui Bulighin, iar apoi de Duma-manechin a lui
Witte. Toata lumea se rasa furata de iluzii, cu to %ii nutreau
o. incredere neprefacuta. Participarea la alegeri nu era o
simpla indeplinire uzuala a unor obisnuite obligatii ceta-
tenesti. Ea echivala cu o consfintire a constitutiei monarhice,
insemna o cotitura de la calea revolutionary directs la
aceea a monarhiei constitutionale.
Intr-o asemenea perioada, social-democratia era datoare
sa-si desfasoare steagul de protest si de avertizare intr-un
mod cot mai energic si mai demonstrativ. Or, asta insemna
tocmai sa refuzi sa participi, sa nu participi tu, indemnind,
totodata, poporul sa nu participe nici el, sa lansezi chema-
rea la un asalt impotriva vechiului regim, in loc sa-ti des-
fasori activitatea in cadrul unei institutii create de acest
regim. Iluziile pe care si le facea intregul popor in legatura
cu fetisul burghezo-politienesc al monarhiei constitutio-
nale" cereau ca social-democratia, partid al proletariatului,
sa manifesteze" in fata intregului popor expunindu-si
ideile protestatare care demascau acest fetis, cereau ca ea sa
desfasoare o lupta inversunata impotriva crearii unor insti-
tu ;ii care intruchipau acest fetis.
Iata care este deplina justificare istorica nu numai a
boicotului declarat impotriva Dumei lui Bulighin, care a
fost incununat de un succes imediat, ci si a boicotului impo-
triva Dumei lui Witte, care, evident, s-a soldat printr-un
insucces. Acum ne dam seama de ce acest insucces nu a
fost decit aparent, de ce era datoare social- democra%ia sa
persevereze pins la capat in protestul ei impotriva cotiturii
revolutiei noastre in directia monarhiei constitutionale.
Aceasta cotitura a fost in fond o cotitura spre un impas.
Iluziile cu privire la constitu ;ia monarhica s-au dovedit a
nu fi decit un preludiu sau o firma, o gateala, menita sa
distraga aten;ia, pentru a se putea pregati abrogarea
acestei constitutii" de catre vechiul regim...
Am spus ca social-democratia era datoare sa persevereze
ping la capat in protestul ei impotriva inabusini hbertatu
www.dacoromanica.ro
 IMPOTRIVA BO1COTULUI 19

cu ajutorul constitutiei". Ce inseamna acest ping la

capat" ? Inseamna : sa perseverezi atita timp cit institutia
impotriva careia au luptat social-democratii n-a devenit
realitate in pofida lor, atita timp cit cotitura revolutiei
ruse spre monarhia constitutionals cotitura care, fail
doar si poate, insemna (pentru un anumit timp) declinul
revolutiei, infringerea ei n-a devenit realitate in pofida
social-democratiei. Perioada iluziilor constitutionaliste a
fost o tentative de compromis. Noi am luptat i trebuia
sa luptam din rasputeri impotriva acestui compromis.
Si dace a trebuit sa participam la alegerile pentru Duma
a II-a, dace a trebuit sa %inem seama de compromis, e
pentru ca imprejurarile ni 1-au impus impotriva vointei
noastre, in pofida eforturilor noastre, ca pret al infringerii
suferite in lupta noastra. Cit timp va trebui sa tinem seama
de el, este, fireste o aka problems.
Ce concluzie decurge din toate acestea in legatura cu
boicotarea Dumei a 111-a ? Poate aceea ca boicotul, necesar
la inceputul perioadei de iluzii constitu%ionaliste, este
necesar si la sfirsitul acestei perioade ? Ar fi un joc mintal"
in spiritul sociologiei analogice", iar nu o concluzie se-
rioasa. Astazi, boicotul nu mai poate avea acelayi continut
pe care-1 avea la inceputul revolu;iei ruse. Astazi nu mai e
vorba nici sa pui in garde poporul impotriva iluziilor
constitutionaliste, nici sa lupti impotriva cotiturii acute de
revolu%ie spre impasul monarhiei constitutionale. Boicotul
nu mai poate avea continutul de odinioara. Chian dace
va fi declarat, el va dobindi, in once caz, alta semnificacie,
alt con %inut politic.
Si nu numai atit. Specificul istoric al boicotului ana-.
kat de noi ne ofera un argument impotriva boicotaru
Dumei a III-a. In perioada de inceput a cotiturii constitu-
;ionale, atentia intregii na %iuni era in mod necesar concen-
trate asupra Dumei. Prin boicot noi am luptat 1i trebuia
sa luptam impotriva acestei concentrari a atentiei in
directia impasului, impotriva iluziilor legate de Duma, care
erau un rezultat al inapoierii, al ignorantei, al slabiciunii
sau al contrarevolutionarismului interesat. Astazi, nici nu
poate fi vorba nu numai de iluzii generale, dar nici macar
www.dacoromanica.ro
20 V. I. LENt tst

de iluzii cat de cat raspindite in legatur5. cu Duma in general

sau cu Duma a III-a. Din acest punct de vedere boicotul
nu mai e necesar.
IV

Aadar, condiciile in care poate fi folosit boicotul trebuie

cautate, far5.' indoiala, in situatia obiectiva din momentul
respectiv. Comparind din acest punct de vedere toamna
anului 1907 cu toamna anului 1905, ajungem in mod ne-
cesar la concluzia ca nu avem motive sa declaram acum
boicotul. Privita attt sub aspectul corelatiei dintre calea
revolucionar5. directs i zigzagul" monarhic-constitutional,
cat i sub aspectul avintului de mass i din punctul de
vedere al sarcinii specifice de lupta impotriva iluziilor
constitucionaliste, situatia de astazi se deosebete in modul
cel mai evident de situatia care a existat acum doi ani.
Pe atunci, cotitura istorica spre monarhia constituvionala
nu era decit o fagaduiala polivieneasca. Astazi, ea a de-
venit realitate. A refuza sa recunoti deschis aceasta reali-
tate inseamna a manifesta o ridicola teams de adevar. Dar
ar fi o greeala ca din recuno4terea acestei realitaci sa se
traga concluzia ca revolucia rusk' a luat sfirit. Nu. Nu
exists trick' date care sa ne permits sa tragem aceasta din
urma concluzie. Marxistul este dator sa lupte pentru calea
revolutionara direct5.' de dezvoltare atunci rind o asemenea
lupta ti este dictate de situatia obiectiva ; dar, repetam,
asta nu inseamna ca nu trebuie sa tinem seama de cotitura
in zigzag care s-a conturat in mod concret. Din acest punct
de vedere, mersul revolutiei ruse s-a precizat pe deplin.
La inceputul revolutiei avem linia unui avant de scurta
durata, dar neob4nuit de larg i ametitor de impetuos.
Apoi, incepind cu insurectia din decembrie 1905, avem in
fala linia unui declin extrem de lent, dar neintrerupt. La
inceput o perioada de lupta revolutionara directs a mase-
lor, apoi o perioada de cotitura in directia monarhiei consti-
tucionale.
Inseamna deci ca aceasta din urma cotitura este o cotitura
definitive ? Ca revolutia a luat sfipit gi c5. a inceput o
perioada constitutionals" ? Ca nu avem motive sa
www.dacoromanica.ro
 IMPOTRIVA BOICOTULUI 21

ateptam un nou avant i nici sa-1 pregatim ? Ca trebuie sa

renuntam la caracterul republican al programului nostru ?
Nimic din toate acestea. Astfel de concluzii pot trage
numai nite liberali marginiti cum sent cade ;ii nomi, gata
sa-i j slugarnkia i ploconeala invocind primul
argument care le vine in minte. Nu. inseamna numai ca,
suscinind intru totul intregul nostru program i toate con-
ceptule noastre revolutionare, trebuie sa punem de acord
chemarile noastre directe cu situa %ia obiectiva din momentul
respectiv. Propagind inevitabilitatea revolutiei, pregatind
sistematic i fara incetare acumularea de material infla-
mabil in toate domeniile, pastrind in acest scop, cu grija
i cultivind, curatind de paraziti liberali traditille revolu-
tionare din cea mai buns perioada a revolutiei noastre, not
nu renuntam citui de putin la munca prozaica din faza
prozaica a cotiturii spre monarhia constitutionala. Asta-i
tot. Trebuie sa pregatim un nou i larg avant, dar nu avem
nici un motiv sa lansam lozinca boicotului fara a vedea
mai tntii clack' este sau nu cazul s-o facem.
Dupa cum am aratat, in Rusia, boicotul poate avea sens
in momentul de fats numai ca boicot activ. Ceea ce nu
inseamna un refuz pasiv de a participa la alegeri, ci igno-
rarea alegerilor in interesul realizarii sarcinn unui asalt
direct. In acest sens, boicotul echivaleaz5. in mod necesar
cu o chemare la ofensiva cea mai energica i mai hotarita.
Dar exists, in momentul de fat5., un asemenea avant larg
si general fara de care aceasta chemare ar fi lipsia de
sens ? Firete ca nu.
In general, in ceea ce privete chemarile", diferenta
existents sub acest aspect intre situatia de astazi i cea din
toamna anului 1905 este deosebit de pregnanta. Pe atunci,
dupa cum am mai aratat, nu a fost in tot cursul
precedent o chemare la care masa sa fi raspuns prin tacere.
Energia ofensivei de masa anticipa chemarile lansate de
diferitele organizatii. Astazi ne aflam intr-o perioada de
pauza a revolutiei, cind numeroase chemari au ramas de
regula fara ra'sunet in mase. Aa s-a intimplat cu chemarea
de a inlatura Duma lui Witte (inceputul anului 1906), cu
chemarea la insurectie dupa dizolvarea Dumei I (vara anu-
lui 1906), cu chemarea la luptii lansata ca raspuns la dizol-
www.dacoromanica.ro
22 V. I. LENIN

varea Dumei a II-a si la lovitura de stat de la 3 iunie 1907.

Examinati manifestul dat de Comitetul nostru Central in
legatura cu aceste din urma. acte 12. Veti gksi in el o che-
mare directs la lupta in forma posibila in conditiile locale
(demonstratu, Breve, lupta deschisa impotriva fortei armate
a absolutismului). Asta a fost o chemare in vorbe. Rascoa-
lele din armata care au avut loc in iunie 1907 la Kiev si
in rindurile flotei din Marea Neagra au fost chemari prin
intermediul unei actiuni. Nici prima si nici cea de-a doua
chemare nu s-au bucurat de rasunet in mase. Daca cele mai
fatise si mai directe atacuri ale reactiunii impotriva revo-
lutiei dizolvarea celor doua Dume si lovitura de stat
nu au declansat un avint in momentul respectiv, atunci
pe ce temei sa ne repetam imediat chemarea proclamind
boicotul ? Nu este oare limpede ca situatia obiectiva este de
asa natura inch o asemenea proclamare" risca sa ramina
un strigat in pustiu ? Cind lupta este in plina desfasurare,
cind ea se extinde, creste, inainteaza din toate partile,
atunci proclamarea." este legitima si necesara, atunci e de
datoria proletariatului revolutionar sa lanseze o chemare la
lupta. Aceasta lupta nu poate fi insa nici nascocita, nici
provocata printr-o simply chemare. $i din moment ce o
serie intreaga de chemari la lupta, lansate de not cu pri-
lejuri mai directe, au limas ara rezultat, trebuie, fireste,
sa cautam motive foarte serioase pentru proclamarea"
unei lozinci, care poate deveni lipsita de sens atunci cind
nu exists conditii pentru infaptuirea chemarilor la lupta.
Cine vrea sa convinga proletariatul social-democrat de
justetea lozincii boicotului nu trebuie sa se lase amagit de
sonoritatea unor cuvinte care au avut la vremea for un rol
revolutionar glorios si mares, ci trebuie sa reflecteze asupra
conditiilor obiective in care este aplicabila o asemenea
lozinca si sa inteleaga ca a o lansa inseamna a presupune
implicit existenta conditiilor unui avint revolutionar larg,
general, puternic, impetuos. Dar in perioade ca cea prin
care trecem astazi, perioade de pauza vremelnica a revo-
lutiei, o asemenea condi%ie nu poate fi in nici un caz presu-
pusa implicit, ci trebuie s-o constati in mod direct si precis,
sa ti-o lamuresti tie insuti si intregii clase muncitoare. Altfel
www.dacoromanica.ro
 IMPOTRIVA BOICOTULUI 23

risti sa to pui in postura unuia care face uz de vorbe maH,

a caror semnificatie reala n-o cunoaste si nu cuteaza sa
spuna lucrurilor pe nume direct, fara ocolisuri.

Boicotul este una dintre cele mai valoroase traditii revo-

lutionare ale perioadei celei mai eroice si mai bogate in eve -
nimente din revolutia rusa. Spuneam mai sus ca una dintre
sarcinile noastre este aceea de a pastra cu grija toate aceste
traditii in general, de a le cultiva, de a le curata de para-
zitii liberali (si oportunisti). E necesar sa insistam putm
asupra analizei acestei sarcini pentru a defini in mod just
continutul ei si a inlatura once rastalmaciri si nedumenn,
care pot aparea lesne.
Marxismul se deosebeste de toate celelalte teorii socialiste
printr-o minunata imbinare de luciditate stiintifica desavir-
sita cu care analizeaza situatia obiectiva si evolutia obiec-
tiva si recunoastere categorica a importantei energiei
revolutionare, creatiei revolutionare si initiativei revolutio-
nare.a maselor, precum si, bineinteles, a diferitelor persona-
htatt, grupuri, orgarnzatii, partide capabile sa sesizeze si sI
realizeze legatura cu diversele clase sociale. /nalta pretuire
acordata perioadelor revolutionare in dezvoltarea omenirii
rezulta din intreaga conceptie istorica a lui Marx : tocmai
in asemenea perioade se rezolva multiplele contradtctii ce
se acumuleaza treptat in perioadele de asa-numita dezvol-
tare pasnica. Tocmai in asemenea perioade se manifests cu
cea mai mare forta rolul direct al diferitelor clase in sta-
tornicirea formelor de viata socials, se creeaza temeliile
suprastructunt" politice, care se mentine mult timp dupa
aceea, pe baza relatiilor de productie innoite. Si, spre deose-
bire de teoreticienii burgheziei liberale, Marx considera ca
aceste perioade nu reprezinta nici devieri de la calea nor-
mare, nici manifestarea unei boll sociale", nici consecm:
tele nefaste ale unor extremisme si erori, ci sint cele mai
importante, mai vitale, mai esentiale $i mai hotaritoare
momente din istoria societatilor omenesti. In insast activi-
tatea lui Marx 4i Engels, perioada participarii for la lupta
revolutionafa de masa din 1848-1849 se rcliefeaza ca un
www.dacoromanica.ro
4
24 V. I. LENIN

punct central. Acesta este punctul de la care pornesc ei on

de cite on este vorba sa stabileasca destinele micarii
muncitoreti i ale democratiei din diferite tari. La acest
punct revin mereu pentru a defini natura intrinseca a dife-
ritelor clase i tendintele acestora in forma cea mai evidenta
1 mai pura. Prin prisma perioadei revolutionare de atunci
au apreciat ei totdeauna formatiile, organizatiile, sarcinile
politice qi conflictele politice de mai mica importanta care
se conturau ulterior. Nu degeaba conducatorii ideologici ai
liberalismului de teapa lui Sombart urasc din suflet aceasta
trasatura a activitatit i a publicisticii lui Marx, atribuind-o
unei inrairi de emigrant". A reduce la o chestiune de iritare
personals, la greutatile personale legate de situatia de emi-
grant ceea ce constitute la Marx i Engels o parte inte-
granta, indisolubili." a intregii for concep;ii revolutionare
despre lume este un obicei propriu moliilor tiintei universi-
tare politienqti burgheze !
Intr-una din scrisorile sale, adresata, pare-mi-se, lui
Kugelmann, Marx face, in treacat, o remarca foarte carac-
teristica i deosebit de interesanta pentru problema de care
ne ocupam. El spune ca in Germania reactiunea a reupt
sa tearga aproape cu totul din contiinta poporului amm-
tirea i traditiile perioadei revolutionare a lui 184815. Aici
se contureaza cel mai pregnant deosebirea dintre sarcinile
reactiunii i sarcinile partidului proletariatului in ceea ce
privete traditiile revoluttonare ale Orli. Sarcina reactiunii
este de a terge aceste traditii, de a prezenta revolutia ca
o stihie a nebuniei", cum traduce Struve pe das toile
Jahr" (anul de nebunie" caracterizare facuta de istoricii
burghezo-politieneti germani, mai mult chiar : de savanta
istoriografie universitara germane a anului 1848). Sarcina
reacciunii este de a face ca popula ;ia sa dea uitarii formele
de lupta, formele de organizare, ideile i lozincile pe care
perioada revolutionary le-a generat intr-un numar atit de
insemnat i intr-o atit de mare diversitate. Aa cum soca
Webb, apologeti obtuzi ai filistinismului englez, mita sa
prezinte cartismul perioada revolutionary in miKarea
muncitoreasca engleza drept o copilarte, drept un
pacat al tineretti", o actiune naive, care nu merits prea
multi atentie, o deviere accidentals qi anormala, tot astfel
www.dacoromanica.ro
 tMPOTRIVA 130ICOTULUt 2t)

trateaza si istoricii burghezi germani anul 1848 in Germa-

nia. Reactiunea are aceeasi atitudine i fats de marea revo-
lutie franceza, care iii dovedeste pin in zilele noastre
viabilitatea i forta ei de influentare a omenirii prin faptul
ca stirneste si astazi ura cea mai inversunata. Tot astfel i
eroii contrarevolutiei din tam noastra, mai ales dintre fostii
democrati" de ieri ca Struve, Miliukov, Kizevetter i
tutti quanti , se intrec cit pot in ponegrirea mirava a
traditiilor revolutionare ale revolutiei ruse. N-au trecut nici
doi ani de cind, prin lupta de masa directs a proletariatului,
a fost cucerie farima de libertate de care se arata in-
cintate slugile liberale ale vechiului regim, si in publicistita
noastra a i luat natere un puternic curent care-i zice
liberal (! !), care este cultivat de presa cadets i care ip
consacra fortele exclusiv prezentarii revolutiei noastre, a
metodelor revolutionare de lupta, a lozincilor revolutionare
drept ceva josnic, elementar, naiv, spontan, dement etc.
chiar criminal... De la Miliukov la Kamisanski ii n'y a
qu'un pas * ! Dimpotriva, succesele reactiunii care mai
intii a silit poporul sa renunte la Sovietele de deputati ai
muncitorilor si taranilor si sa participe la Dumele lui
Stolipin i Dubasov, iar acum it silete sa participe la
Duma octombrista sint prezentate de eroii liberalismului
rus drept un proces de crestere a contiincei constituOonale
in Rusia".
Social- democra %iei ruse ii revine, incontestabil, obliga ;ia
de a studia cit mai amanuntit si sub tpate aspectele revo-
lutia noastra, de a face ca masele largi s i cunoasca formele
ei de lupta, formele ei de organizare etc., de a consolida
traditiile revolutionare in popor, de a sadi in mase convin-
gerea ca numai prin lupta revolutionary pot fi dobindite
imbunatatiri cit de cit serioase i trainice, de a demasca cu
hotarire toata miravia acelor liberali multumiti de sine
care infecteaza atmosfera socials cu miasmele ploconirn,
tr5.darii i molcealinismului constitutional". In istoria
luptei pentru libertate, o singura zi a grevei din octombrie
sau a insurectiei din decembrie a pre%uit si pretuiete de o
suta de on mai mult decit luni intregi de discursuri slu-
- nu-1 decit un pas. Nota trad.

4*
www.dacoromanica.ro
26 V. I. LENIN

garnice rostite de cadeti in Duma pe tema monarhului

iresponsabil i a regimului monarhic constitutional. Va
trebui sa ne ingrijim caci nimeni nu se poate ingriji in
afara de noi ca aceste zile frematind de viata, pline de
continut i marete prin insemnatatea 4i consecintele for sa
fie mult mai amanuntit i mai temeinic cunoscute de popor
decit lunile de sufocare ,constitutiona15." i de prosperi-
tate balalaikinista-molcealinista *, pe care, cu ingaduinta
binevoitoare a lui Stolipin i a suitei lui de cenzori i de
jandarmi, le proslavesc cu atita zel la noi organele de press
finantate de partidul liberal i cele democratice" (ptiu !
ptiu !) fara partid.
Nu incape indoiala ca simpatia pentru boicot a multora
se datoreaza tendintei, demne de tot respectul, a revolutio-
narilor de a pastra traditiile celui mai valoros trecut revolu-
tionar, de a scoate masele din marasmul dezolant al zilelor
cenuii de azi, intretinind flacara luptei dirze, latie,
hotarite. Dar tocmai pentru ca ne e scumpa atitudinea
plina de grija fats de traditiile revolutionare trebuie sa
protestam cu hotarire impotriva parerii potrivit careia folo-
sirea uneia dintre lozincile unei anumite perioade istorice
ar putea contribui la renwerea conditiilor esentiale din
acea perioada. Una e pastrarea traditiilor revolutionare,
priceperea de a le folosi pentru propaganda i agitatie per-
manenta, pentru a face cunoscute maselor conditiile luptei
directe, ofensive impotriva vechii societati, i alta e repe-
tarea numai a uneia dintre lozinci, rupta de complexul de
conditii care au generat-o i care i-au asigurat succesul, i
folosirea ei in conditii cu totul diferite.
Acelai Marx, care pretuia atit de mult traditiile revo-
lutionare i biciuia fara crutare filistinismul i orice atitu-
dine de renegare fata de ele, cerea, totodata, revolutionari-
lor sa tie sa gindeascci, sa analizeze conditiile folosirii
vechilor metode de lupta, iar nu sa repete pur i' simplu
lozinci bine cunoscute. Traditiile nationale" ale anului 1792
din Franta vor ramine pentru totdeauna un model al anu-
Balatalkin personaj din opera lui M. E. Saltikov-Scedrin. Idild con-
temporand' ; tipul flecarului liberal, aventurier si mincinos. Molcealtn
personaj din comedia Prea multd minte strica" de Griboedov tipul omului
servil fat& de superiori, lipsit de principialitate, carlerist. Nola trad.

www.dacoromanica.ro
 IMPOTRIVA BOICOTULUI 27

mitor metode de lupta revolutionara, ceea ce nu 1-a im-

piedicat pe Marx ca in 1870, in celebra Adres'"" a Inter-
nationalei, sa previna proletariatul francez impotriva unei
transpuneri gresite a acestor tradi%ii la conditiile unei alte
epoci 14.
La fel stau lucrurile 4i la noi. Trebuie sa studiem condi-
vile folosirii boicotului ; trebuie sa inradacinam in mase
ideea ca, in momentele de avint revolutionar, boicotul
constituie o metoda intru totul legitima si uneori necesara
(orice ar spune pedanOi care iau in desert numele lui Marx).
Dar, daca exists un asemenea avint, care constituie condi%ia
fundamentals a proclamarii boicotului, asta este o pro-
blems pe care trebuie sa stii s-o pui in mod independent
st s-o rezolvi pe baza unei profunde analize a faptelor.
Datoria noastra este sa pregatim aparicia unui asemenea"
avint, in masura in care acest lucru ne sta in puteri, si sa
nu ne dam in laturi de la boicot, in momentul in care el
este necesar ; dar ar fi incontestabil o greseala sa consi-
deram lozinca boicotului aplicabila, in general, la once
mstitutie reprezentativa, fie ea proasta sau chiar foarte
proasta.
Analiza4 argumentele pe baza carora se preconiza si se
demonstra necesitatea boicotului in zilele de libertate",
si yeti imelege de indata imposibilitatea unei simple trans-
puneri a acestor argumente la actuala stare de lucruri.
Participarea la alegeri spuneam noi sustinind boicotul
in 1905 si la inceputul lui 1906 face sa scads moralul,
cedeaza pozitii inamicului, deruteaza poporul revolutionar,
faciliteaza incheierea unei tranzaccii intre carism si burghe-
zia contrarevoluvionara etc. Care era premisa fundamentals
a acestor argumente, nu totdeauna exprimata, dar intot-
deauna presupusa ca de la sine inveleasa pe atunci ? Aceasta
premisa o constituia nestavilita energie revolutionary a
mb.selor, care cauta si isi gasea o iesire directs in afara
oncaror canale constitucionale. Aceasta premisa o consti-
tuia ofensiva neintrerupta a revolu%iei impotriva reaqiunii,
ofensiva a carei slabire prin ocuparea si apararea unei
pozitii oferite intentionat de inamic cu scopul de a slabi
asaltul general ar fi insemnat o crima. IncercaIi sa
repetaci aceste argumente rupte de conditiile acestei pre-
www.dacoromanica.ro
2t1 V. 1. LtNIN

mise fundamentale, si yeti simti imediat cit de falsa e in-

treaga voastra muzica", cit de falsa e tonalitatea ei
principals.
Incercarea de a justifica boicotul prin deosebirea dintre
Duma a II-a si Duma a III-a ar fi si ea tot atit de lipsita de
sorti de izbinda. A considera serioasa si radicals deosebirea
dintre cade ;i (care in Duma a II-a au dat definitiv poporul
pe mina ultrareactionarilor) si octombristi ls, a atribui o
cit de mica insemnatate reala faimoasei constitutii" abro-
gate prin lovitura de stat de la 3 iunie, toate acestea
concords, in general, mai mult cu spiritul democratismului
vulgar decit cu acela al social- democra ;iei revolu ;ionare.
Noi am aratat, am declarat sus si tare, am repetat mereu
ca constitutia" Dumelor I si a II-a nu este decit o fan -
toma, ca palavrageala cade %ilor nu este decit un paravan
pentru camuflarea esentei for octombriste, ca Duma este un
mijloc cu totul impropriu pentru satisfacerea revenclicarilor
proletariatului si ale firanimii. 3 iunie 1907 a fost pentru
not consecinta fireasca si inevitabila a infringerii din de-
cembrie 1905. Noi nu ne-am lasat niciodata vrajiti" de
splendorile constitutiei Dumei" ; de aceea trecerea de la
reactiunea vopsita, lustruita de frazeologia lui Rodicev, la
reactiunea nuda, fatisa, brutala nu este in masura sa Ine
deceptioneze prea tare. Se poate chiar ca aceasta din urma
sa fie un mijloc mult mai bun pentru dezmeticirea diferiti-
lor prostanaci liberali slugarnici sau a grupurilor populatiei
derutate de ei...
Comparati rezolutia mensevica de la Stockholm cu rezo-
lu%ia bolsevica de la Londra cu privire la Duma de stat.
Yeti vedea ca, in timp ce prima este pompoasi, inzorzo-
nata cu fraze bombastice despre insemnatatea Dumei,
coplesita de constiinta maretiei lucrarilor Dumei, cealalta
este simpla, arida, lucida, modesta. Prima rezolutie este
patrunsa de triumful mic-burghez, prilejuit de cunurfia
social-democratiei cu constitutionalismul (noua putere,
care emana din adincurile poporului" etc. etc. in spiritul
aceleiasi ipocrizii oficiale). A doua poate fi redata aproxi-
mativ astfel : daca blestemata de contrarevolutie ne-a virit
in aceasta cocina infects, vom lucra si aici in folosul revo-
lutiei, fara sa ne vaicarim, dar $i fara sa ne impaunam.
www.dacoromanica.ro
 IMPOTRIVA BOICOTULUI 29

Aparind Duma impotriva boicotarii ei Inca in perioada

luptei revolutionare directe, mensevicii 'i -au luat, cum s-ar
zice, angajamentul in fata poporului ca Duma va fi un
instrument al revolutiei. Si ei s-au dus in mod solemn de
rips cu acest angajament al for cu tot. Noi, bolsevicii, insa,
daca ne-am angajat cu ceva, apoi numai cu declaratii cate-
gorice in sensul Ca Duma este o creajie a contrarevolutiei,
de la care nu ne putem astepta la nimic bun. Pina in
momentul de fata, punctul nostru de vedere a fost confirmat
in mod stralucit si putem garanta ca el va fi confirmat si
de evenimentele ulterioare. Fara , corectarea" si repetarea,
pe baza noilor date, a strategiei din octombrie-decembrie
nu va fi libertate in Rusia.
De aceea, cind mi se obiecteaza ca Duma a III-a nu va
putea fi folosita asa cum a fost folosita Duma a II-a, ca
necesitatea intrarii in aceasta alma nu poate fi explicata
maselor, sint tentat sa easpund daca folosirea" Dumei
este inteleasa in spiritul grandilocvent mensevic, ca $i cum
Duma ar fi un instrument al revolutiei etc., atunci obiectia
e, fireste, justa. Dar si primele doua Dume s-au dovedit a
fi in realitate doar niste trepte care duceau spre Duma
octombrista, si cu toate acestea noi le-am folosit pentru un
scop simplu si modest * (pentru propaganda si agita ;ie,
pentru critics si pentru lamurirea maselor asupra celor ce
se petrec), pentru care vom sti totdeauna sa folosim si cele
mai proaste institutii reprezentative. 0 cuvintare rostita in
Duma nu poate provoca o revolutie", si propaganda in
legatura cu Duma nu se deosebeste prin nice un fel de in-
susiri speciale, dar folosul pe care social-democratia it va
trage st din una $i din alta va fi acelasi, si uneori chiar mai
mare decit din once alta cuvintare publicata sau rostita la
vreo adunare.
Tot atit de simplu trebuie sa explicam maselor si parti-
ciparea noastra la alegerile pentru Duma octombrista. Ca
Comp. Proletarir (de la Geneva) din 1905 ", articolul despre boicotarea
Dumel lul Bulighin, In care se grata cA noi nu renuntam in principiu sa folosim
Duma, dar ca in momentul de laid avem de zezolvat o alt.& sarcina sarcina
luptel pentru calea revolirtionarl directs. Comp. de asemenea Proletarii"
(din Rusia) " din 1906, nr. 1, articolul Despre boicot', In care se subliniaza
cli de neinsemnat este folosul pe care -1 educe activitatea noastra In Duma.
(Vezi V. I. Lenin, Opera complete, vol. 11, Editura politics, 1962, edltia a
dcua, pag. 162-170 t vol. 13, Editura politics, 1962, edilia a doua, pag. 337-344.
Nota red.)
www.dacoromanica.ro
30 V. I. LENIN

urmare a infringerii din decembrie 1905 qi a nereusitei

incercarilor din anii 1906-1907 de a indrepta" aceasta
infringere, reactiunea ne-a silit in mod inevitabil, si ne va
sili mereu fi pe viitor, sa participam la institutii cvasi-
constitutionale din ce in ce mai rele. Noi ne vom sustine
totdeauna si pretutindeni convingerile si ne vom promova
conceptiile, repetind intr-una ca, atita timp cit se va men-
tine vechiul regim, atita timp cit el nu va fi smuts din ra-
dacini, nu ne putem astepta la nimic bun. Vom pregati con-
diciile unui nou avint, iar pins. la venirea lui si pentru
venirea lui trebuie sa muncim cu mai multa dirzenie, lira
sa lansam lozinci care nu au sens decit in conditiile unui
avint.
Tot atit de gresit ar fi sa privim boicotul ca o linie
tactica care opune proletariatul si o parte a democratiei
burgheze revolutionare liberalismului si reactiunii. Boicotul
nu este o linie tactica, ci o metoda de lupta specifics, po-
trivia in anumite conditii. A confunda bolsevismul cu
boicotismul" este tot atit de gresit ca $i a-I confunda cu
lupta cu orice prey". Deosebirea dintre linia tactica a
mensevicilor si aceea a bolsevicilor a devenit evidenta si
s-a cristalizat pe deplin in rezoluviile principial diferite din
primavara anului 1905, in timpul Congresului at III-lea
bolsevic de la Londra si al conferintei mensevice de la
Geneva. Pe atunci nu era si nici nu putea fi vorba de boicot
sau de lupta cu once prey ". Iar in timpul alegerilor pentru
Duma a II-a, cind n-am fost boicotisti, precum si in cadrul
acestei Dume, linia noastra tactics, precum stie absolut
toata lumea, s-a deosebit in modul cel mai categoric de cea
a mensevicilor. Liniile tactice se deosebesc in ceea ce pH-
veste toate metodele si mijloacele de lupta, in ceea ce pri-
veste fiecare domeniu de lupta fare a crea procedee speciale
de lupta, proprii cutarei sau cutarei linii. Si dad. boicota-
rea Dumei a III-a ar fi justificata sau determinate de risi-
pirea sperantelor revolutionare puse in Duma I sau a II-a,
de falimentul constitutiei legale", puternice", trainice"
si reale", asta ar fi mensevism de cea mai proasta speta.
www.dacoromanica.ro
 IMPOTRIVA BOICOTULUI 31

VI

Am 15.sat la urmi examinarea argumentelor celor mai

puternice si singurele marxiste in favoarea boicotului.
Boicotul activ nu are sens in afara unui larg avant revo-
lutionar. Fie. Dar un astfel de avant is amploare dintr-un
avant mai pupil larg. Simptomele unui oarecare avant
exists. Trebuie ss lansgm lozinca boicotului pentru cs
aceastg lozincg sprijing., dezvoltg si lgrgeste avintul care
incepe.
Iatg, dupg pkerea mea, principala argumentare care
explica, intr-o forma' mai mult sau mai putin clari, tncli-
narea spre boicot existents in cercurile social-democrate.
Totodatg, trebuie mentionat ca tovargsii care se aflg cel
mai aproape de activitatea proletarg propriu-ziss nu por-
nesc de la argumentgri construite" pe un anumit calapod,
ci de la o sums de impresii culese de ei din contactul cu
masa muncitoreascg.
Una din putinele probleme asupra carora, pe cat se pare,
nu exists si nu au existat ping acum divergence intre cele
dour frac %iuni ale social-democratiei este aceea privitoare
la cauza indelungatei pauze survenite in dezvoltarea revo-
lutiei noastre. Proletariatul nu si-a revenit" iatg cauza.
Si, intr-adevgr, greul luptei din octombrie-decembrie a
apgsat aproape in intregime exclusiv pe umerii proletaria-
tului. Proletariatul a fost singurul care a luptat in mod
sistematic, organizat $i fairg tncetare pentru intreaga na-
ciune. Era firesc ca, in Cara cu cel mai scgzut procent de
populatie proletara (pe scars european51), proletariatul ss
iass cu totul istovit din aceasta luptg. In afara de aceasta,
fortele unite ale reactiunii guvernamentale si burgheze s-au .

na'pustit, dupg decembrie, si de atunci incoace se ngpustesc

mereu tocmai asupra proletariatului. Prigoana politieneascg
si execuciile au decimat proletariatul timp de un an $i
jumgtate, gar lock-outurile sistematice, incepind cu inchi-
derea, ca pedeapsg", a uzinelor statului $i sfirsind cu
comploturile capitalistilor impotriva muncitorilor, au fgcut

www.dacoromanica.ro
82 V. I. LENIN

ca mizeria maselor muncitoreti sa ating5. proporvii fara

precedent. $i iata ca acum, dupa cum afirma unii activiti
social-democravi, in rindul maselor se observa semnele unei
redresari a starii de spirit, ale unei acumulari de force in
rindurile proletariatului. Aceasta impresie, care nu e pe
deplin precizata 0 nici intru totul sesizabila, este com-
pletata printr-un argument mai puternic : in unele ramuri
ale industriei se constata o inviorare neindoielnica. Cererea
crescuti de brave de munci va intensifica in mod inevitabil
miscarea grevista. Muncitorii vor trebui sa incerce sa
compenseze macar o parte din uriaele pierderi suferite de
ei in perioada de represiuni i de lock-outuri. In sfir0t,
al treilea argument i cel mai puternic consta in aceea ca
nu e vorba de o micare grevista problematica i care e de
weptat in genere, ci de o greva de marl proporvii, hotarits
deja de organizaviile muncitoresti. Inca la inceputul anu-
lui 1907, reprezentanvii a 10 000 de muncitori textiliti au
examinat situavia for i au adoptat unele masuri pentru
intarirea sindicatelor din aceasta ramura. industriala. A
doua oars s-au intrunit reprezentanvii a 20 000 de munci-
tori i au hotarit sa declare, In iulie 1907, o greva generals
a muncitorilor textiliti. Aceasta micare poate cuprinde
de la bun inceput pina la 400 000 de muncitori. Ea
urmeaza sa porneasca din regiunea Moscova, adica din cel
mai puternic centru al miFarii muncitoreti din Rusia i
cel mai mare centru comercial 4i industrial. La Moscova,
i numai la Moscova, poate miscarea muncitoreasca de
masa sa capete cel mai repede caracterul unei largi miF5ri
populare, de o insemnatate politic5." hotaritoare. Din in-
treaga masa a muncitorilor, textilitii sint elementul cel
mai prost salarizat, cel mai puvin ridicat, cu cea mai slaba
participare la micarile precedente i cel mai strins legat
de var5.nime. Iniviativa acestor muncitori poate constitui
un indiciu ca miscarea va cuprinde paturi proletare in-
comparabil mai largi decit inainte. at privqte legatura
dintre miscarea grevista i avintul revoluvionar de masa,
ea a fost dovedita In repetate rinduri in istoria revolu-
viei ruse.
www.dacoromanica.ro
 fMPOTRIVA BOICOTULUI 83

0 datorie directs a social-democratiei este sa acorde o

serioasi atentie acestei mi,cari i sa-i concentreze in mod
deosebit eforturile asupra ei. Activitatea in acest domeniu
trebuie sa capete incontestabil prioritate fats de alegerile
pentru Duma octombrista. Trebuie sadita adtnc in mase
convingerea ca este necesar ca aceasta micare grevistal sa
se transforme intr-un asalt larg i general impotriva absolu-
tismului. A lansa lozinca boicotului inseamna tocmai a
stramuta atenvia, de la Duma, asupra luptei de masa. di-
recte. A lansa aceasta lozinca inseamna a imprima noii
micari un continut politic i revolutionar.
Iata, aproximativ, inlantuirea de idei care-i face pe unii
social-democract sa ajunga la convingerea ca boicotarea
Dumei a III-a e necesara. Aceast51 argumentare in favoarea
boicotului este, lira indoia15., o argumentare marxista i
nu are nimic comun cu simpla repetare a lozincii respec-
tive, luate in afara legaturii ei cu condiciile istorice
deosebite.
Dar, oricit de solids ar fi aceasta argumentare, totui,
dupa parerea mea, ea nu este inca suficienta pentru a ne
face sa adoptam chiar acum lozinca boicotului. Ea subli-
niaza un fapt care, in general, ar trebui sa fie neindoielnic
pentru social-democratul rus care a reflectat asupra invaca-
mintelor revolutiei noastre, i anume ca nu putem renunta
in principiu la boicot, ca trebuie sa fim gata sa lansam
aceasta lozinca la momentul oportun, ca modul in care
punem not problema boicotului nu are nimic comun cu
modul liberal, filistin, marginit i lipsit .de orice continut
revolutionar de a pune problema : ne abtinem sau nu ne
abtinem ?*
Sa consideram ca tot ceea ce spun adepIii boicotului din
rindurile social-democratiei despre schimbarea ivita in
starea de spirit a muncitorilor, despre inviorarea in in-
dustrie i despre greva din iulie a muncitorilor textiliti
este dovedit i corespunde intru totul realiatii.
Vezl to ziarul Tovartect' o mostra de ralionamente Jibe:ale ale tut
L. Martov, In trecut colaborator la pubUcalfile socialdemocrate, astazi co.
laborator al unor aims, liberals.
www.dacoromanica.ro
34 V. I. LENIN

Cc" rezulta de aici ? Ca ne aflam la inceputul unui avint

partial, care prezinta o importanta revolutionary *. Nu
este oare de datoria noastra sa depunem toate eforturile
pentru a-I sprijini si dezvolta, cautind sa-1 transformam
intr-un avint revolu%ionar general, car apoi intr-o miscare
de tip ofensiv ? Fara indoiala ca da. In rindurile social-
democratilor (in afara doar de cei care colaboreaza la
ziarul Tovarisci") nu pot fi doua pareri in aceasta pri-
vinyl. Dar in momentul de fag, la inceputul acestui avint
partial, inainte ca el a se fi transformat definitiv intr-un
avint general, este oare nevoie de lozinca boicotului pentru
ca miscarea sa is amploare ? Aceasta lozinca este oare in
masura sa contribuie la dezvoltarea miscarii actuale ?
Asta-i aks intrebare, si, dupa parerea mea, raspunsul la
ea nu poate fi decit negativ.
Dezvoltarea avintului general dintr-un avint partial
poate si trebuie sa fie obtinuta prin argumente si lozinci
directe si nemijlocite fara nici o legatura cu Duma a III-a.
Intregul mers al evenimentelor de dupa decembrie n-a
facut decit sa confirme conceptiile social-democrate cu
privire la rolul constitutiei monarhice, la necesitatea luptei
directe. Cetateni, vom spune noi, daca nu vreti ca in Rusia
cauza democratiei sa regreseze necontenit, cu aceeasi re-
peziciune crescinda cu care a regresat dupa decembrie 1905,
in timpul hegemoniei domnilor cadeti asupra miscarii de-
mocratice,' data nu vreti acest lucru, sprijiniti avintul
incipient al miscarii muncitoresti, sprijiniti lupta directi
de masa. In afara ei nu exista si nu poate exista chezasie
a libertatii in Rusia.
Agitatia de tipul acesta va fi, fara indoiala, o agitatie
social - democrats revolutionary pe deplin consecventa. Este
* Exists parerea cS greva muncitorilor textiliati este o miscare de tip non,
care separa rniacarea pentru revendicari profesionale de cea revolutionara.
Noi nu acceptant acest punct de vedere, in primul rind, pentru ca a inter-
preta in spirit pesimist toate simptomele fenomenelor complexe este, In ge-
nere, un procedeu periculos, care a derutat adesea pe multi social-democrati
nu tocmai fermi pe pozitie". In al doilea rind, dacA greva muncitorilor
textiliati ar avea trasaturile aratate, alunci noi, social-democratii, ar trebui
farti doer sl poate sS le combatem In modul cel mai enerqic. In cazul In care
am Incbela cu succes aceastS luptS, problems s-ar pune intocmai asa cum
0 punem noi.
www.dacoromanica.ro
 IMPOTRIVA BOICOTULUI 35

oare necesar sa adaugam 4i indemnul : nu va incredeti,

cetateni, in Duma a III-a ; priviti cum o boicotam noi,
social-democratii, spre a ne manifesta astfel protestul !
In condi;iile de astazi, un asemenea adaos nu numai ca
nu e necesar, dar ar suna chiar ciudat, aproape a bataie de
joc : doar si fara asta nimeni nu se increde in Duma a III-a ;
cu alte cuvinte, paturile popula ;iei capabile sa alimenteze
miscarea democratica nu au si nu pot avea, in privinta
institutiei constitutionale care e Duma a III-a, iluzii de
felul acelora destul de mari pe care le-a nutrit, fara
indoiala, in legatura cu Duma I, cu primele incercari de
a crea in Rusia numai institu ;ii constitupionale oricare ar
fi fost ele.
In 1905 si la inceputul lui 1906, in centrul atentiei
paturilor largi ale populatiei se afla prima institu%ie repre-
zentativa, deli convocata pe baza unei constitutii monarhice.
lath.' cum stau lucrurile. Social-democratii trebuiau sa lupte
impotriva acestei stari de lucruri adoptind o atitudine cit
mai demonstrative.
Astazi, situatia este alta. Nu iluziile legate de primul
parlament", nu increderea in Durna sint cele care consti-
tuie trasatura caracteristica a momentului, ci neincrederea
in avint.
In asemenea conditii, lansind inainte de vreme lozinca
boicotului, n-am intari citusi de putin miscarea, n-am
paraliza citusi de putin impedimentele reale care stau in
calea acestei miscari. Mai mult decit atit : in felul acesta
riscam chiar sa slabim forta agita ;iei noastre, deoarece
boicotul este o lozinca ce insoteste un avint care s-a con-
turat ; or, toata nenorocirea este acum ca paturile largi
ale popula ;iei nu cred in avint, nu-i vad forla.
Trebuie, mai intii, sa avem grija ca forta acestui avint
sa fie dovedita in mod concret, iar apoi vom avea oricind
posibilitatea sa lansam o lozinca prin care sa fie exprimata
indirect aceasta forta. De altfel, ramine de vazut dace o
miscare revolutionary cu caracter ofensiv va avea nevoie
de o lozinca speciala care sa abate atentia de la...
www.dacoromanica.ro
96 V. I. LIANIN

Duma a III-a. S-ar putea si nu fie nevoie de asa ceva.

Pentru ca sa nu fie luata in seams o institutie importanti
si intr-adevar in stare sa atragi o multime lipsita de ex-
perienta si care nu a vazut Inc a parlamente, este necesar,
poate, sa boicotezi acea institutie. Dar, pentru ca sa nu fie
luata in seams o institutie cu totul incapabila sa atragi
multimea democratica sau semidemocratica de azi, nu este
neaparat nevoie sa proclami boicotul. Nu boicotul consti-
tuie acum elementul esential, ci eforturile directe depuse
pentru a transforma avintul partial intr-un avint general,
miscarea pentru revendiciri profesionale intr-o miscare
revolutionari, apararea impotriva lock-outurilor intr-o
ofensiva impotriva reactiunii.
VII
Rezumam. Lozinca boicotului este produsul unei anumite
perioade istorice. In 1905 si la inceputul anului 1906 si-
tuatia obiectiva a pus in fata fortelor sociale aflate in
lupta problema alegerii caii imediate : calea revolutionara
directi sau cotitura spre monarhia constitutionals. Conti-
nutul agitatiei boicotiste 11 reprezenta pe atunci, in primul
rind, lupta impotriva iluziilor constitutionaliste. Conditia
succesului boicotului era : un avint revolutionar larg, ge-
neral, puternic si impetuos.
Situatia existents In pragul toamnei 1907 privita sub
toate aceste aspecte nu determine citusi de putin necesita-
tea unei asemenea lozinci si nu o justifici.
Continuindu-ne munca de zi cu zi pentru pregatirea ale-
gerilor si fail a renunta cu anticipatie sa participam la
cele mai reactionare institutii reprezentative, trebuie si
folosim intreaga noastri propaganda si agitatie pentru a
arata poporului legatura dintre infringerea din decembrie
si toata perioada ulterioara de restringere a libertatilor si
de batjocorire a constitutiei. Trebuie sa inridacinam in
mase convingerea fermi a, flea o lupta directi de masa,
aceasta batjocura va continua si de aici inainte si se va
accentua in mod inevitabil.
www.dacoromanica.ro
 IMPOTRIVA BOICOTULUI 37

Fara a renunta in principiu la folosirea lozincii boicotului

in momentele de avint, cind s-ar ivi o necesitate serioasa
de a recurge la aceasta lozinca, trebuie sa depunem, in
momentul de fata, toate eforturile pentru ca, printr-o in-
riurire directs si nemijlocita, sa transformam once avint
al miscarii muncitoresti intr-o miscare revolutionara si
ofensiva larga, generals, impotriva intregii reacpum, im-
potriva temeliilor ei.
26 iunie 1907

www.dacoromanica.ro
38

IN AMINTIREA CONTELUI HEIDEN

(CE INVATA POPORUL
"DEMOCRATII" NOSTRI FARA PARTID ?) li

Intreaga presa progresista 'i -a exprimat profundele ei

regrete pentru greaua pierdere pe care a suferit-o Rusia
prin moartea contelui P. A. Heiden. Figura luminoasa a
lui Piotr Aleksandrovici atragea pe toti oamenii onesti,
fara deosebire de partid sau de orientare. Rar si fericit
destin ! ! !" Urmeaza un lung citat din Russkie Vedo-
mosti" ID) ziarul cadetilor de dreapta, in care viata si acti-
vitatea acestui om minunat" constituie un object de admi-
ratie pentru printul Pay. Dm. Dolgorukov, vlastar din
neamul Dolgorukovilor, ai carui reprezentanti au marturisit
fara ocol de unde-si trage radacinile democratismul for !
Mai bine to intelegi pasnic cu taranii dedt sa astepti s-si
is singuri pamintul... impartasim sincer milnirea pe care
moartea contelui Heiden o pricinuieste tuturor celor ce
s-au obisnuit sa aprecieze omul, indiferent de apartenenta
sa politics. Iar defunctul Heiden a fost, inainte de toate,
un om".
Iata ce scrie ziarul Tovarisci" nr. 296 ci4 data de
marti 19 iunie 1907.
Publicistii de la Tovarisci" nu sint numai cei mai
ferventi democrati din presa noastra legala. Ei se considers
socialisti, socialisti critici, fireste. Ei stilt aproape so-
cial-democrati ; jar menseyicii Plehanov, Martov, Snurnov,
Pereiaslayski, Dan etc. etc. se bucura de cea mai calduroasa
ospitalitate in ziarul lor, ale carui coloane Sint ornate cu
semnaturile d-lor Prokopovici, Kuskova, Portugalov si ale
altor fosti marxisti". Intr-un cuvint, nu incape nici cea
www.dacoromanica.ro
 IN AMINTIREA CONTELUI HEIDEN 39

mai mica indoiala ca publicistii de la Tovarisci" sint

reprezentantii cei mai de stinga" ai societatii * noastre
culte", democratice", straine de ingusta miscare ile-
gala etc.
Iar cind intimplator hi cad sub ochi rinduri de felul
celor reproduse mai sus, cu greu to poti reline sa nu
exclami la adresa acestor domni : ferice de noi, bolsevicii,
ca sintem cu totul in afara cercului de oameni onegi .de
la Tovarisci" !
Domnilor oameni onesti" din rindurile democratiej
culte din Rusia ! Voi prostiti poporul rus si-1 infectati cu
miasmele ploconirii si slugarniciei de o suta de on mai rau
decit faimosii ultrareactionari Puriskevici, Krusevan, Du-
brovin, impotriva carora duceti un razboi atit de amarnic,
atit de liberal, atit de ieftin, de avantajos 11 lipsit de pri-
mejdii pentru voi. Voi ridicati din umeri in &ca. tuturor
oamenilor onesti" din societatea voastra si afisati un
zimbet de superioritate la adresa acestor atit de absurde
paradoxe" ? Ei da, stim prea bine ca nimic pe lume nu
poate clinti triviala voastra automultumire liberals. Tocmai
de aceea ne bucuram ca, prin intreaga noastra activitate,
am reusit sa ne separam printr-un zid gros de cercul oame-
nilor onesti ai societatii culte din Rusia.
Pot fi oare gasite exemple care ea: arate ca ultrareactio-
narii au reusit sa perverteasca si Sa deruteze paturi cit de
cit largi ale populatiei ? Nu.
Nici presa, nici asociatiile, nici intrunirile lor, nici ale-
gerile pentru Duma I sau a II-a nu au putut oferi asemenea
exemple. Ultrareactionarii intarita populatia prin acte de
violenta si atrocitati, la care participa politia si armata.
Ultrareactionarii provoaca ura qi dispret prin inselatornle,
uneltirile si coruptia la care se dedau. Ei organizeaza, cu
banii cirmuirii, cete i bande de betivi in stare sa actioneze
numai cu permisiunea politiei si instigati de ea. In toate
acestea nu exists nici urma de influents ideologica cit de
cit periculoasa asupra unor paturi mai largi ale populatiei.
* Aici 01 In alto locurl din acest volum, Lenin toloseste cuvintul socletate
nu in consul obisnuit, ci lntr -un sens mai restrins, Intelegind prin acest
Carmen patura politicaste activa din rindurile claselor dominants, burghezia
liberals, Intelectuali, func1ionarl din aparatul de stat etc.). Yoga trad.
www.dacoromanica.ro
5 Lenin Opera, vol. 16
40 V. I. LENIN

$i, dimpotriva, este tot atit de neindoielnic ca presa

noastra legala, libera si democratica" exercita o asemenea
influents. Alegerile pentru Duma I si a II-a de stat, intru-
nirile, asociatiile, invatamintul, toate dovedesc acest
lucru. Iar reflectiile ziarului Tovarisci" cu prilejul mortis
lui Heiden arata ctt se poate de limpede ce fel de influents
ideologica este aceasta.
,,...O grea pierdere... figur5 fericit destin... a fost,
inainte de toate, un om".
Pina la revolutia din octombrie, contele-mosier Heiden
afisa, cu un aer de nobila distinctie, idei liberale. Indata
dupa prima victorie a poporului, dup5. 17 octombrie 1905,
el a trecut insa fara sovaiala in lagarul contrarevolutiei, in
partidul octombrist, partidul rnosierului si al marelui
capitalist, partid plin de ura fats de tarani $i fats de de-
mocratie. In Duma I, acest nobil barbat a aparat cirmuirea,
iar dupa dizolvarea acestei Dume el a dus tratative pentru
a ajunge fara sa reuseasca iinsa la o tranzactie privi-
toare la intrarea in guvern. Iata care sent in mare princi-
palele etape din cariera acestui mosier contrarevolutionar
tipic.
$1 iata ca-si fac aparitia niste domni culti si luminati,
bine imbracati, pe ale caror buze flutura fraze despre
liberalism, democratism, socialism si care rostesc discursuri
pe tema simpatiei for pentru cauza libertatii, a luptei ta-
ranilor pentru pat-flint, impotriva mosierilor, niste domni
care in realitate detin monopolul opozitiei legale in presa,
in asociatii, la intruniri, in alegeri si care, ridicindu-si ochii
spre cer, tin predici norodului : Rar ri fericit destin !...
Defunctul conte a fost, inainte de toate, un om ".
Da, Heiden n-a fost numai un om, ci $i un cetacean care
a stint sa se ridice la inaltimea intelegerii intereselor ge-
nerale ale clasei sale si sa le apere cu destula pricepere. Iar
voi, domnilor democrati culti, nu sinteti altceva decit niste
proslanaci plingareti, care sub fatada imbecilitani liberale
i .ascund incapacitatea de a fi altceva deck niste lachei
culti ai aceleiasi clase mosieresti.
Influenta mosierilor asupra poporului nu este o influents
de temut. Ei nu vor reusi niciodata sa insele un timp mai
www.dacoromanica.ro
 IN AMINTIREA CONTELUI HEIDEN 41

indelungat mase muncitoresti si chiar taranesti cit de cit

largi. Dar influenta intelectualitatii, care nu participa direct
la exploatare si este invatata sa opereze cu cuvinte si no-
tiuni generale, care este obsedata de tot felul de bune"
precepte si care, uneori din sincera prostie, ridica situatia
ei de patura intermediary la rangul de principiu al parti-
delor in afara claselor si al politicii in afara claselor,
influenta acestei intelectualitati burgheze asupra poporului
este primejdioasa. Aici, si numai aici, asistam la o infectare
a maselor largi, care poate aduce prejudicii reale si care
necesita incordarea tuturor fortelor socialismului pentru
combaterea acestei otravi.
Heiden a fost un om instruit, cult, uman, tolerant
rostesc printre lacrimi toti acesti papa-lapte liberali si
democrat', inchipuindu-si ca s-au ridicat deasupra oricarei
partinitati", la un punct de vedere general-uman".
Va inselati, stimabililor. Acesta nu este un punct de ve-
dere general-uman, ci unul general-slugarnic. Sclavul care
este constient de situatia sa de sclav s" lupta impotriva ei
e un revolutionar. Sclavul care nu-si da seama ca se afla in
sclavie $i vegeteaza, ducind o viata de sclav supus, incon-
stient si necuvintator, este un sclav si nimic mai mult.
Sclavul caruia ti lass gura apa atunci rind, multumit de
sine, descrie frumusetea vietii de sclav si este incintat de
stapinul sau bun si ingaduitor este un slugoi, o fiinta slu-
garnica. Asemenea fiinte slugarnice sinteti si voi, domnilor
de la Tovarisci". Cu o placiditate dezgustatoare va lasati
miscati de faptul ca un mosier contrarevolutionar, care a
sprijinit un guvern contrarevolutionar a fost o persoana
cults si umana. Voi nu .va dati seama ca, in loc sa trans -
formati pe sclav in revolutionar, transformati pe sclavi in
slugoi. Vorbele voastre despre libertate si democrat ie nu
sint decit un lustru de fatada, frazeologie invatata pe de
rost, flecareala la mods sau fatarnicie. 0 firma inzorzo-
nata. Iar voi insiva sinteti doar niste sicrie poleite. Sinteti
mici de suflet si slugoi din cap ping -n picioare, iar intreaga
voastra instructie, cultura si educatie nu este decit o yank-
tate de prostitutie calificata. aci voi va vindeti sufletele,
si le vindeti nu numai de nevoie, ci $i de amorul artei" !
www.dacoromanica.ro
5*
42 V. I. LENIN

Heiden a fost un constitutionalist convins spuneti

voi, plini de induiosare. Aici, on mintiti, on ati fost prostiti
de-a binelea de tot felul de Heideni. A declara in mod
public in fata poporului despre fondatorul unui partid care
a sprijinit guvernul lui Witte, Dubasov, Goremikin si Sto-
lipin ca e un constitutionalist convins este tot una cu a
spune despre un cardinal oarecare ca e un luptator convins
impotriva papei. In loc sa ajutati poporul sa inteleaga just
ce este constitutia, voi, democratii, in scrierile voastre, re-
duceti constitutia la pastruga cu hrean. Caci nu incape
indoiala ca pentru mosierul contrarevolutionar constitutia
nu este decit pastruga cu hrean, o perfectionare la maxi-
mum a metodelor de jecmanire si de supunere a faranului
si a intregii mase a poporului. Daca Heiden a fost un con-
stitutionalist convins, inseamni ea Dubasov si Sto lipin
sent si ei constitutionalisti convinsi, deoarece politica for a
fost sprijinita in mod efectiv i de Heiden. Dubasov si
Stolipin n-ar fi putut sa fie ceea ce au fost, nu $i -ar fi
putut promova politica fara sprijinul octombristilor, al
lui Heiden inclusiv. Dupa ce criterii, o, prea intelepti de-
mocrati din rindurile oamenilor onesti", trebuie sa apre-
ciem fizionomia politica a unui om (a unui constitutio-
nalist") ? dupa vorbele lui, dupa felul cum se bate cu
pumnul to piept si varsa lacrimi de crocodil ? sau dupa
activitatea lui concreta pe arena socials ?
Ce este caracteristic, ce este tipic in activitatea politica
a lui Heiden ? Oare faptul ca n-a cazut la intelegere cu
Stolipin in ceea ce priveste intrarea in guvern dupa dizol-
varea Dumei I, sau faptul ca dupa un asemenea act s-a dus
sa trateze cu el tncheierea unei tranzactii ? Oare faptul ca
inainte, la cutare sau cutare data, a rostit cutare fraze
liberale, sau faptul ca imediat dupa 17 octombrie a devenit
octombrist (= contrarevolutionar) ? Numind pe Heiden
constitutionalist convins, voi faceti poporul sa creada ca
primul fapt este caracteristic si tipic. Voi repetati fara
noima frmturi de lozinci democratice, dar nu intelegeti
abc-ul democratiei.
Oki democratia retineti bine acest lucru, o, voi domni
cumsecade dintr-o societate cumsecade inseamna tocmai
lupta impotriva dominatiei mosierilor contrarevolutionari
www.dacoromanica.ro
 IN AMINTIREA CONTELUI HEIDEN 43

asupra ;aril, aceasta dominatie pe care contele Heiden a

spri.jinit -o i a intruchipat-o in intreaga sa cariera politica.
Heiden a fost un om instruit rostesc induiopti
democratu notri de salon. Da, not am recunoscut acest
lucre qi recunoaqtem bucuro6 ca a fost mai instruit i
mai inteligent (insuire care nu este neaparat legata de
instructie) decit democra%ii caci a inteles mai bine
interesele clasei sale i ale miFarii sale sociale contrarevo-
lutionare decit intelegeti voi, domnilor de la TovariFi",
interesele micarii de eliberare. Acest moier contrarevolu-
tionar instruit a tiut sal apere cu fine%e i cu viclenie in-
teresele clasei sale, camuflind cu abilitate, sub valul unor
cuvinte nobile i al unui gentlemanism de suprafata, ten-
dintele egoiste i poftele rapace ale iobagitilor qi insistind
(in fata Stolipinilor) ca aceste interese sa fie aparate prin
forme mai civilizate ale dominatiei de class. Heiden i cei
de o teapa.' cu el i-au pus intreaga for instructie" in
slujba intereselor moiiereiti. Pentru un publicist cu adevarat
democrat, iar nu pentru un slugoi cumsecade" din rindul
radicalilor rup de salon, asta ar putea constitui o terra
admirabill pentru a infat4a prostituarea culturii in socie-
tatea actuala.
Cind un democrat" flecarete despre cultural, el vrea
sal trezeasca in mintea cititorului Imaginea unor cunotinte
bogate, a unui orizont larg, a innobilarii mintii i inimii.
Pentru domnii de teapa lui Heiden, cultura este o spoiala,
un dresaj, deprinderea" de a aranja in maniera de gentle-
man cele mai murdare i mai grosolane gheefturi politice.
Caci. intreg octombrismul, toata innoirea papica" 20 a lui
Heiden, toate tratativele lui cu Stolipin dupa dizolvarea
Dumei I aveau in esenta drept stop sal traneze cea mai
grosolara i mai murdara afacere : asigurarea unei aparari
cit mai temeinice, mai viclene, mai iscusite, mai solide pe
dinauntru i mai putin vizibile pe dinafara a drepturilor
nobilei boierimi ruse asupra singelui i sudorii milioanelor
de mujici", pe care aceti Heideni i-au jefuit intotdeauna
i Ears incetare qi inainte de 1861, i in 1861, i dupa 1861,
i dupa 1905.
www.dacoromanica.ro
44 V. I. LENIN

Inca Nekrasov si Saltikov au aratat societatii ruse cum

trebuie sa distinga, sub exteriorul spilcuit qi pomadat al
mosierului iobagist instruit, interesele lui hraparete, au in-
vatat-o sa urasca fatarnicia $i micimea de suflet a unor
asemenea tipuri, pe chid intelectualul rus de astazi, care
se considers pastratorul mostenirii democratice si care face
parte din partidul cadet * sau se numara printre ciracii
acestui partid, invata poporul sa fie slugarnic si este in-
cintat de impartialitatea sa de democrat fara partid. Pri-
veliste aproape mai dezgustatoare Inca decit aceea a ispra-
vilor lui Dubasov si Stolipin...
Heiden a fost un om" zice, in culmea extazului,
democratul de salon. Heiden a fost uman.
Aceasta induiosare in fa ;a umanitarismului lui Heiden
ne aduce aminte nu numai pe Nekrasov si pe Saltikov, ci
si Povestirile unui vinator" de Turghenev. Aici avem
de-a face cu un mosier civilizat, cult, instruit, cu maniere
alese, cu lustru european. Mosierul hi serveste musafirul
cu yin si discuta cu el probleme inalte. De ce nu-i incalzit
vinul ?", intreaba el pe lacheu. Lacheul tace si paleste.
Mosierul suns si, fara sa ridice glasul, spune slugii care a
intrat : E vorba de Feodor... sa se ia masuri" 21.
Tata o mostra de umanitarism" a la Heiden. Mosierul
lui Turghenev este si el o persoana umana"... in compara-
tie cu Salticiha, de exemplu, atit de uman, inch nu se duce
personal la grajd sa supravegheze Baca s-au luat masurile
cuvenite pentru biciuirea lui Feodor. Este atit de uman,
inch nu se ingrijeste de inmuierea in apa sarata a nuielelor
cu care va fi biciuit Feodor. Acest mosier nu-si permite
nici sa-1 loveasca si nici macar sa-si certe lacheul, ci, ca un
om cult ce este, cu maniere alese si umane, ia masuri" de
departe, fara zgomot, fara scandal, fail demonstratii
in public"...
La fel $i cu umanitarismul lui Heiden. El n-a participat
personal la biciuirea si torturarea taranilor impreuna cu
Cadetli au dat dovadt de o slugarnicle de o suta de on mai mare In
eprecierea lui Heiden decit d-nii de la Toveriacl. Not i-am boat pe rteWitt
din urm& drept prototip de democratism" at ..oamenilor cumsecade" din
haocletatee rush,
www.dacoromanica.ro
 IN AMINTIREA CONTELUI HEIDEN 46

de-alde Lujenovski si Filonov. El n-a participat la expedhii

de pedepsire impreuna cu de-alde Rennenkampf $i Me ller-
Zakomelski. El n-a participat, impreuna cu Dubasov, la
masacrele de la Moscova. A fost atit de uman, inch s-a
abvinut de la asemenea ispravi, lasind acestor eroi din
Frajdul" marii Rusii dreptul de a lua masuri" si condu-
and doar, din linistea cabinetului sau de om pasnic si cult,
un partid politic care sprijinea guvernul Dubasovilor ;i ai
carui conducatori ridicau paharul in sanatatea lui Dubasov,
invingatorul Moscovei... Intr-adevar, nu este oare mai
uman sa-1 trimhi pe unul ca Dubasov sa is masuri in
privinca lui Feodor", in loc sa te duci to insuti la grajd ?
Pentru babele care se ocupa de rubrica politica in presa
noastra liberals ;i democratica, acesta este un model de
umanitarism... Era un om cu suflet de aur, nu s-ar fi
atins nici de o musca ! Rar $i fericit destin" sa-i sprijini
pe Dubasovi, sa te folosesti de roadele masacrelor for fara
sa fii raspunzator pentru faptele comise de ei.
Democratul de salon considers drept culme a democra-
tismului sa se intrebe, oftind adinc, de ce nu ne guverneaza
oameni ca Heiden (caci unui asemenea prostanac de salon
nici prin gind nu-i trece ca exists o fireasca" diviziune a
muncii intre Heiden si Dubasovi). Asculta%i :
...$i ce pica a el (Heiden) a murit tocmai acum, end ar fi fost
mai util decit oricind. Astazi el ar fi luptat impotriva celor de
extrema dreapta, dezvaluind laturile cele mai alese ale sufletului sau,
aparInd principiile constitucionale cu toata" energia ;i ingeniozitatea
care it caracterizau" (Tovari;ci" nr. 299, vineri 22 iunie, In amin-
tirea contelui Heiden ", corespondents din gubernia Pskov).

Ce pacat ca preacultul si umanul Heiden, innoitorul

pasnic nu reuseste sa acopere cu frazeologia sa constitutio-
nalista goliciunea Dumei a III-a, octombrista, goliciunea
absolutismului care lichideazI Duma ! Sarcina publicistului
democrat" nu este sa sfisie vesmintele minciunii, sa arate
poporului, in toata goliciunea lor, pe dusmanii care it
asupresc, ci sa regrete lipsa unor ipocrhi versati care sa
impodobeasca rindurile octombristilor... Was is der Phi-
lister ? Ein hohler Darm, voll Furcht and Hoffnung, dass
www.dacoromanica.ro
46 V. I. LENIN

Gott erbarm I Ce este filistinul ? Un may gol, plin de frica."

si de nadejdea c51 dumnezeu se va indura22. Ce este
filistinul rus liberal-democrat din tabara cadetilor si a
celor din preajma for ? Un may gol, On de frica si de
nadejdea ca mosierul contrarevolutionar se va indura de el I
Iunie 1907
Pub Haat la Inceputul lunl'
septembrie 1907,
In culegerea Goias Iiznr, Se tiptireste dupes textul culegerll
vol. 1, Petersburg

www.dacoromanica.ro
 47

TEZELE RAPORTULUI
CU PRIVIRE LA ATITUDINEA
PARTIDULUI MUNCITORESC SOCIAL-DEMOCRAT
FATA DE DUMA A III-A, PREZENTAT
LA CONFERINTA ORGANIZATIEI ORASENESTI
PETERSBURG. 8 IULIE 23
1. Ala cum a aratat experienta revoluciei ruse, boicota-
rea Dumei este singura hotarire justa a social-democraciei
revolucionare in condicii istorice in care boicotul este un
boicot cu adevarat activ, adica exprima forta unui avint
revolulionar larg i general, care evolueaza spre un asalt
direct impotriva vechiului regim (adica spre insurectia
armata). Boicotul are un rol istoric deosebit de important
atunci cind, prin concinutul sau, constituie un act prin care
proletariatul previne intregul popor sa nu se lase atras
orbete de mirajul mic-burghez al iluziilor constitucionaliste
i al primelor instituIii, pretins constitutionale, acordate
de vechiul regim.
2. A considera boicotul drept mijloc care actioneaza de
la sine, in afara condiciilor unui avint revolutionar larg,
general, puternic qi impetuos i in afara unui asalt direct
al intregului popor, asalt indreptat spre rasturnarea vechiu-
lui regim, in afara sarcinii de a lupta impotriva miraju-
lui unei constitutii acordate, miraj care exercita o puternica
atractie asupra poporului, inseamna a actiona din
imboldul sentimentelor, iar nu al ratiunii.
3. De aceea, a boicota Duma pe motiv ca legea electo-
rala favorabila cadevilor a fost inlocuita cu una favorabila
octombriqtilor pe motiv ca locul Dumei a II-a, care
vorbea in spirit cadet i actiona in spirit octombrist i la
care social-democravii au participat nu fk'ra folos pentru
www.dacoromanica.ro
48 V. I. LENIN

cauza revolutiei, it is o Duma fati octombrista , a pro-

clama boicotul pe asemenea motive inseamna nu numai a
inlocui munca revolutionara consecventa prin nervozitate
revolutionara, ci i a da dovada a irqii social-democratii
sint stapiniti de iluzii nefaste in ceea ce privqte Duma
cadets i constitutia cadets.
4. Punctul central al intregii munci de agitatie a social-
democratiei revolutionare trebuie sa fie acela de a explica
poporului ca lovitura de stat de la 3 iunie 1907 este lezul-
tatul direct qi cu totul inevitabil al infringerii insurectiei
din decembrie 1905. Invatamintele celei de-a doua perioade
a revolutiei ruse perioada anilor 1906 i 1907 con-
stau in aceea ca o ofensiva tot atit de sistematica a reactiunii
i o retragere tot atit de sistematica a revolutiei ca aceea care
a avut loc in decursul acestei intregi perioade sint inevi-
tabile atunci cind doming credinta in constitutie, atunci
cind doming metodele de lupta pretins constitutionale, sint
inevitabile atita timp cit mase incomparabil mai largi ale
proletariatului, dupa ce acesta 'hi va reveni de pe urma in-
fringerilor suferite i-i va regrupa fortele, nu vor porni
la un asalt revolutionar mai energic i mai ofensiv indrep-
tat spre rasturnarea regimului tarist.
5. Micarea grevista care s-a declanat in momentul de
fata in regiunea industrials Moscova i care incepe sa
cuprinda i alte regiuni din Rusia trebuie privity drept cea
mai buns chezaie a unui avint revolutionar posibil in
viitorul apropiat. De aceea social-democratia trebuie sa
depuna toate eforturile nu numai pentru sprijinirea i
dezvoltarea luptei economice a proletariatului, ci i pentru
transformarea acestei micari, care are deocamdata un
caracter pur profesional, intr-un larg avint revolutionar i
intr-o lupta directs a maselor muncitoreti impotriva for-
tei armate a tarismului. Numai atunci cind eforturile so-
cial-democratiei in aceasta directie vor fi incununate de
succes, numai pe baza unei micari revolutionare ofensive
bine conturate poate capata o semnificatie serioasa lozinca
www.dacoromanica.ro
TirLELE RAPORT, CU PRIVIRE LA ATITUDINEA DATA DE DUMA A ID-A 49

boicotului inclisolubil legata de chemarea direct a maselor

la insurectia armaa, la rasturnarea regimului %arist si la
inlocuirea lui printr-un guvern revolutionar provizoriu,
care sa convoace o adunare constituanta pe baza votului
universal, egal, direct Si secret.
Scrim lnainie de 8 (21) Mlle 1907
Publical In lune 1907, Se iipeiremle dupd textul
In !oak volantd loll volanle

www.dacoromanica.ro
 61

PROIECTE DE REZOLUTII
PENTRU CONFERINTA A TREIA A P.M.S.D.R.
(,,A DOUA CONFERINTA GENERALA")24

Scrls In Julie 107

Pub lice( pen( ru prima ()aril Se lipdree dupd manuscrls
in 1933, In Culegerl de Lenin', vol. XXV
www.dacoromanica.ro
 53

PROIECT DE REZOLUTIE
CU PRIVIRE LA PARTICIPAREA LA ALEGERILE
PENTRU DUMA A III-A DE STAT
Luind in consideratie
1) Ca, dups cum a ar5tat experienta revolutiei ruse,
boicotul activ .este o tactica jusea a social-democratiei nu-
mai in conditule unui avint revolutionar larg, general i
impetuos care se transforms in insurectie armata, si numai
legat de sarcina ideologic a luptei impotriva iluziilor
constitu%ionaliste atunci cind vechiul regim convoac5 pen-
tru prima oars o adunare reprezentativa ;
2) ca., in lipsa acestor conditii, tactica just5. a social-
democratiei .revolutionare cere, chiar atunci cind exists
exist
toate conditnle caracteristice unei perioade revolutionare,
participarea la alegeri, aa cum s-a intimplat si in timpul
Dumei a II-a ;
3) ca social-democratia, care a subliniat intotdeauna
esenta octombrist5 a partidului cadet i ubrezenia legii
electorale cadete (din 11.X11.1905) 25 in conditiile existen-
%ei absolutismului, nu are nici un motiv s6-i schimbe
tactica in urma inlocuirii acestei legi printr-o lege electo-
ra151 octombrist5 ;
4) ca micarea grevista care se intetete in momentul de
fats in regiunea industria1s central5 a Rusiei, flind cea mai
bun5 chez5,ie a unui avint revolutionar posibil in viitorul
apropiat, reclam51 totodat'a o muncs sustinuta pentru
transformarea mic5.rii, care are deocamdats un caracter
pur profesional, intr-o micare politics i direct revolutio-
nafa, legat5. de insurectia armata, conferinta hot5r4te :
www.dacoromanica.ro
54 V. I. LENIN

a) sa se participe la alegeri i la lucrarile Dumei a III-a ;

b) sa se explice maselor legatura dintre lovitura de stat
de la 3.VI.1907, pe de o parte, i infringerea insurecviei
din decembrie 1905 i tradarile burgheziei liberale, pe de
alts parte, aratindu-le totodata ea lupta pur profesionala
este cu totul insuficienta, i tinzind spre transformarea
miqcarii greviste pentru revendicari profesionale intr-o
lupti politica i intr-o lupta revolutionara directs a mase-
lor pentru rasturnarea guvernului iarist prin insureccie ;
c) sa se explice maselor ca boicotarea Dumei ca atare
nu poate ridica micarea muncitoreasca i lupta revolu-
ponara pe o treapta superioara i ca tactica boicotului ar
putea deveni oportuni numai in cazul cind eforturile
noastre de a transforma avintul luptei pentru revendicari
profesionale intr-un asalt revolu%ionar vor fi incununate
de succes.

www.dacoromanica.ro
 PROIECTE DE REZOLUTIE PT. CONFERINTA A TREIA A P.M.S.D.R. 65

2
SCHITA DE PROIECT DE REZOLUTIE CU PRIVIRE
LA CONGRESUL GENERAL AL SINDICATELOR
DIN RUSIA
Conferinta considers ca toti membrii partidului shit
obligati sa aplice in practica cu toata energia rezolu %ia
Congresului de la Londra cu privire la sindicate, tinind
seama de totalitatea conditiilor locale atunci rind este
vorba de stabilirea practica a legaturilor organizatorice
ale sindicatelor cu partidul social-democrat sau de recu-
noaterea de catre sindicate a conducerii partidului qi ve-
ghind cu maximum de atentie 'intotdeauna qi in toate
imprejurarile ca in cadrul sindicatelor social-democratii sa
nu se multumeasca sa se adapteze in mod pasiv la platforma
neutralitatii", atit de agreata de curentele burghezo-de-
mocratice de toate nuantele (cadetii, progresitii fara.
partid 20, socialitii-revolutionari etc.), ci sa sustina ferm
concep ;iile social-democrate in totalitatea lor, sa contribuie
necontenit la recunowerea de catre sindicate a conducerii
ideologice a social-democratiei i la stabilirea unor legaturi
organizatorice permanente qi efective cu ele.

6
www.dacoromanica.ro
 6G

INSEMNARILE UNUI PUBLICIST

Dupa dizolvarea Dumei a II-a, deprimarea, cainta i re-
negarea au devenit nota predominanta qi caracteristica a
literaturii politice. Incepind cu d-1 Struve, continuind cu
ziarul Tovarhci" i terminind cu o serie de publichti ade-
renvi la social-democratie, avem de-a face cu o renegare a
revolu ;iei, a tradiciilor ei, a metodelor ei de lupta, cu ten-
dinta de a se situa, Intr-un fel sau altul, cit mai la dreapta.
Spre a caracteriza felul In care vorbesc i scriu astazi unii
social-democra0, vom lua la int'implare doua din articolele
for aparute in presa periodica curenta : articolul d-lui
Nevedomski din Obrazovanie" 27 nr. 7 i pe acela al d-lui
Vl. Gorn din Tovarhci" nr. 348.
D-1 M. Nevedomski iii incepe articolul printr-o critics
acerba la adresa cadecilor din Duma a II-a, suginind cu
tarie tactica blocului de stinga i comportarea social-de-
mocratiei. Dar iata cum hi Incheie el articolul :
Vorbind la modul indicativ, vom spune ca pentru once social-
democrat trebuie sa fie evident un lucru : in actualul stadiu al cvolu-
tiei politice, partidele socialiste, prin activitatea lor, nu fac, in ultima
analiza, decit sa croiasca drum partidelor burgheze, sa pregateasca
triumful for vremclnic.
De aici decurge urmatorul imperativ : orice ar reprezenta in sine
acest emimetic partid cadet (<ccind blond, cind brunet), atita time
cit el este singurul partid de opozitie, activitatea socialists trebuie
coordonata cu activitatea lui. Aceasta coordonare este dictata de prin-
cipiul economiei de forte"... In general, vorbind Rea o ironic" (d-1
M. Nevedomski trebuie sa fats aceasta remarca pentru ca el nu poate
scrie fara intortocheri si floricele, care deruteaza si pe cititor pe
autorul insusi), aceasta fraza a lui Miliukov defineste cit se poate de
www.dacoromanica.ro
 INSEMNARILE UNUI PUBLICIST 67

just in trasaturile ei esentiale corelatia dintre aceste partide"... (este

vorba de urmatoarea fraza a lui Miliukov amenintarea cu interven-
tia poporului poate fi pusa in practica numai atunci dud aceasta in-
terventie a fost pregatita in prealabil si tocmai aceasta pregame
trebuie sa constituie scopul activitatii tuturor acelora carora fortele
proprii ale Dumei li se par insuficiente pentru indeplinirea marilor ei
sarcini" ; stinga s pregateasca *I creeze miscarea talmaceste
just aceasta fraza d-1 Nevedomski iar domnii cadeti ;1 Duma
sa Ora seama de aceasta activitate")... Poate ca aceste cuvinte nu
sint lipsite de cinism atunci cind sint rostite de reprezentantul unui
partid care tine seama de aceasta activitate, dar cind problema este
pusa astfel de Plehanov, bunkoara, ea nu reprezinta decit o definire
precisa st realists a liniei de conduits pe care trebuie s-o urmeze so-
cial-democratia si a metodei folosirii fortelor opozitiei liberale".
gintem dispusi sa credem ca Plehanov incearca un anume
sentiment,... ca sa ne exprimam mai delicat, de jena atunci
chid acesti domni it bat pe unir cu condescendenta. Dar
prin lozincile sale cadete, de felul platformei unice a so-
cial-democracilor si cadecilor sau al pastrarii Dumei, Pleha-
nov le-a dat, fara indoiala, dreptul sa interpreteze tocmai
in felul acesta spusele lui.
Ascultati acum pe d-1 Vl. Gorn :
E clar ca pentru a o birui" (e vorba de coalitia antidemocratica
a proprietarilor funciari si a marii burghezii, treats prin legea elec-
torala de la 3 iunie) sint necesare dotta conditii. In primul rind,
toate paturile democratiei, inclusiv proletariatul, trebuie sa ajunga
la o intelegere pentru a opune unei coalitii o aka coalitie, si, in al
doilea rind, trebuie s desfasoare lupta nu miscocind lozinci cit mai
categorise care sa dual la desprinderea elementelor nu indeajunt de
revolutionare ,fi la forcarea miscarii unei evidente minorittiti revolu-
fionare (subliniat de d-1 Gorn), ci printr-o lupti reala, concreta,
care sa antreneze masele insesi impotriva masurilor tot atit de con-
crete ale coalitiei antidemocratice. Pentru a crew o coalitie democra-
ma nu este necesara o fuziune, ci doar un acord cu privire la cane
Si obiectivele imediate ale luptei. $i asemenea acorduri sint intru
totul posibile data reprezentantii constienti ai maselor partidele
se situeaza pe terenul obtinerii unor schimbari reale in conditii
de existents socials, tar nu numai pe un punct de vedere agitatoric".
Nu reiese oare limpede din aceste extrase ca ambii nostri
eroi ai frazeologiei cadete la mods spun in fond unul si
acelasi lucru ? Atit doar ca d-1 Gorn, care este ceva mai
sincer, s-a dat oarecum in vileag ; incolo deosebirea dintre
www.dacoromanica.ro
6*
68 V. I. LENIN

el si d-1 Nevedomski nu este cu nimic mai mare deck aceea

dintre d-1 Struve si d-1 Nabokov, sau d-1 Maklakov.
Politica 'hi are logica ei interns. $i not am aratat de ne-
numarate on ca intre social-democrati si liberali sint posi-
bile acorduri tehnice care sa nu clued citusi de putin la un
bloc politic, impotriva caruia s-au pronuntat intotdeauna
toti social-democratii partinici (de cei nepartinici sau de
cei care fac un dublu joc, spunind una in partid si alta in-
tr-un ziar liber", fara partid, nu ne ocup5.m aici). Viata
a naruit intotdeauna aceste splendide esafodaje si aceste
frumoase deziderate, caci de dupa paravanul acordurilor
tehnice" si-au croit mereu drum ideile unui bloc politic.
Intr-o ;ark' mic-burgheza, in perioada revolutiei burgheze,
cind partidul muncitoresc abunda in intelectuali mic-bur-
ghezi, tendinta de subordonare politica a proletariatului
fats de liberali are radacini cit se poate de reale. Aceasta
tendinta, care-si are radacinile in situatia obiectiva, consti-
tuie continutul real at oricarui politicianism cvasisocialist
pe tema coalitiilor cu cadetii. D-1 Gorn, cu naivitatea
intelectualului la care numai vorbele sint social-democrate,
in timp ce toate conceptiile, tot substratul ideologic, tot
continutul" sint pur liberale sau mic-burgheze, pledeaz5.
fatis pentru un bloc politic, pentru o coalicie democratica",
nici mai mult, nici mai putin.
Este cit se poate de caracteristic ca d-1 Gorn a fost
nevoit sa vina cu o rezerv5. : nu este necesara o fuziune" 1
Prin aceast5. rezerva, el nu a facut deck sa scoata in vileag
ramasitele unei constiinte socialiste incarcate. Caci spunind :
nu este necesara o fuziune, ci doar un acord", el ne-a
oferit pe loc o descriere a acestui acord", ne-a dat o defi-
nire a continutului lui care arata cu deplina claritate ca el
a renegat social-democratia. Caci aici nu imports un cuvint
sau altul, nu imports daca lucrurile sint denumite fuziune"
sau acord". Ceea ce imports este continutul real al acestei
ampreunari". Ceea ce imports este precul pe care-1 oferiti
partidului muncitoresc social-democrat ca sa accepte rolul
de intretinut al liberalismului.
Acest pre; este aratat limpede.
1) SI fie parasit punctul de vedere agitatoric.
2) S. se renuntewww.dacoromanica.ro
la nascocirea" unor lozinci categorice.
 INSEMNARILE UNUI PUBLICIST 59

3) Sa se puns capat desprinderii.elementelor nu indeajuns

de revolutionare.
4) Sa se renunte la fortarea" miscarii unei evidente
minoriati revolutionare.
Ofer un premiu aceluia care ar fi in stare sa intocmeasca
un program mai clar si mai precis al acestei totale si
mirsave renegari. D-1 Gorn nu se deosebeste de d-1 Struve
decit prin faptul ca acesta din urma vede bine pe ce drum
merge si, intr-o anumita masura, iii indreapta. singer"
pasii pe acest drum, in timp ce pe d-1 Gorn it duc pur si
simplu de capastru dadacele lui cadete.
Trebuie parasit punctul de vedere agitatoric iata
sfatul pe care-1 dadeau intr-una poporului cadetii din
Duma a II-a. Ceea ce nu inseamna a dezvolta constiinta
si spiritul revendicativ al maselor muncitoresti si al tara-
nimii, ci a face ca amindoua sa scads, a le inabusi, a le
stinge, a propaga pacea socials.
A nu nascoci lozinci categorice inseamna a renunta
cum, de altfel, au $i facut cadetii la propagarea
unor lozinci pe care social-democratii le-au lansat cu mult
inainte de revolutie.
A nu desprinde elementele insuficient revolutionare
inseamna a nu mai critics de loc in fata maselor minciuna,
ipocrizia 1i reactionarismul cadetilor, inseamna a to im-
bratisa cu d-1 Struve.
A nu forta miscarea revolutionary a unei evidente
minoritati inseamna, in fond, a renunta la metodele de
lupta revolutionare. Caci este absolut indiscutabil c5. la
actiunile revolutionare din tot cursul anului 1905 a parti-
cipat o evidenta minoritate revolu;ionara ; tocmai datorita
faptului ca, deli de luptat au luptat masele, aceste mase
constituiau totusi o minoritate, lupta for n-a fost incunu-
nata de un succes deplin. Dar toate succesele pe care le-a
repurtat in general miscarea de eliberare din Rusia, toate
cuceririle ei, totul a fost dobindit, in intregime si fiira
exceptie, numai prin aceasta lupta a maselor care erau in
minoritate. Asta in primul rind. Iar in al doilea rind, ceea
ce liberalii si acolitii for numesc miscari fortate" a fost
singura miscare la care masele au participat (desi in
acest prim caz, din pacate, in numar mic) in mod de
www.dacoromanica.ro
60 V. I. LENIN

sine statator, iar nu prin.reprezentanti, singura miscare care

nu se temea de popor, singura miscare care exprima intere-
sele maselor si care (dupe cum au dovedit alegerile pentru
Duma I si, in special, pentru Duma a II-a) se bucura de
simpatia unor mase uriase, care nu au participat direct la
lupta revolutionara.
Fortarea miscarii unei evidente minoritati revolu-
tionare", despre care vorbeste d-1 Gorn, este o denaturare
pur bureninista dintre cele mai raspindite. Cind ziarul lui
Burenin 28 a dus campania impotriva lui Aleksinski in
perioada Dumei a II-a, el cauta sa prezinte intotdeauna
lucrurile in asa fel, inch sa reiasa ca ostilitatea lui fata de
Aleksinski nu este determinate de lupta acestuia pentru
libertate politics, ci de faptul ca Aleksinski vrea liber-
tatea... de a sparge geamuri, de a se catara pe felinare etc.
Publicistul de la Tovarisci" pregateste si el atmosfera in
acelasi spirit ultrareactionar. El cauta sa infatiseze lucrurile
in asa fel inch sa rezulte ca ceea ce sta in calea unui acord
intre socialisti si liberali nu este citusi de putin faptul ca
socialistii sint si vor fi intotdeauna pentru dezvoltarea con-
stiintei revolutionare si a activitatii revolutionare a maselor
in genere, ci numai faptul ca ei forteaza, adica amplifica,
umfla in mod artificial miscarea, faptul ca ei atita miscari
vadit lipsite de once sanse de succes.
La aceste atacuri vom raspunde pe scurt. Atit in perioada
Dumei I cit si in perioada Dumei a II-a, toata presa socia-
lista, atit cea mensevica cit si cea bolsevica, s-a pronuntat
impotriva oricarei fortari" a miscarii... Atit in Duma I
dot si in Duma a II-a cadetii au luptat impotriva social-
democratilor nu pentru ca acestia ar fora miscarea, ci pen-
tru ca ei dezvolta constiinta revolutionara si spiritul reven-
dicativ al maselor, demasca reactionarismul cadetilor si
mirajul iluziilor constitutionaliste. Aceste fapte istorice,
indeobste cunoscute, nu pot fi ocolite prin nici un fel de
echilibristica gazetareasca. Cit priveste forma de manifestare
a d-lui Gorn, ea este cit se poste de caracteristica pentru
vremea noastra, cind societatea cults ", renegind revolutta,
se apuca de pornografie. Un individ care se pretinde so-
cial-democrat se duce la un ziar lira partid si vorbeste
in fata unui public larg, in spiritul celor de la Novoe
www.dacoromanica.ro
 INSEMNARILE UNUI PUBLICIST 61

Vremea", despre fortarea" de catre partidul muncitoresc

a miscarii unei evidente" minoritati ! La noi, tendincele
de renegare creeaza i moravuri de renegat.

*
* *

Sa abordam acum problema sub un alt aspect. Vederile

unor domni din categoria lui Nevedomski si Gorn, vederi
care provoaca atita dezgust cind cei ce le etaleaza se pretind
social-democrati, sint, fara indoiala, vederi firesti i cit se
poate de tipice pentru cercuri largi ale intelectualitatii
noastre burgheze, ale societatii" liberalizante, ale cinov-
nicilor care fac fronds etc. Nu e suficient sa caracterizam
aceste vederi ca o expresie a micii burghezii, neputincioasa
politiceste, nestatornic6 1 lipsita de caracter. Ele trebuie
explicate si din punctul de vedere al actualei stari de lucruri
in dezvoltarea revolutiei noastre.
De ce tocmai acum, in preajma alegerilor pentru Duma
a III-a, anumite cercuri ale micii burghezii yin cu asemenea
vederi ? Pentru ca aceste cercuri, schimbindu-si docil con-
vingerile la fiecare cotitura survenita in politica guvernului,
cred in Duma octombriste, adica socotesc 01 ea isi va inde-
plini misiunea si se grabesc sk se acomodeze reformelor
octombriste", se grabesc sa fundamenteze i sa motiveze din
punct de vedere ideologic adaptarea for la octombrism.
Cirmuirea a hafazit Dumei octombriste misiunea de a
pune cap6t revolutiei printr-o tranzactie directs intre
vechiul regim, de o parte, si mosierii i marea burghezie,
de altaparte, pe baza unui minimum de reforme consti-
tutionale. Abstract vorbind, nu este un lucru cu totul impo-
sibil, deoarece in apusul Europei o serie de revolutii bur-
gheze s-au incheiat prin statornicirea unor rinduieli consti-
tutionale octombriste". Problema e numai dace in Rusia
de azi sint posibile reforme" octombriste care sa opreasea
revolutia. Data fiind profunzimea revolu %iei noastre, nu
sint condamnate oare reformele" octombriste la acelasi
exec ca si reformele" cadete ? Nu va fi oare Duma octom-
briste un episod pe calea restaurarii domina ;iei ultrareac-
www.dacoromanica.ro
62 V. I. LENIN

tionarilor si absolutismului, un episod tot atit de scurt ca

;i Dumele cadete ?
Am trecut printr-o perioada de lupta revolutionary di-
recta a maselor (anul 1905), in cursul careia au fost cucerite
unele libertati. Apoi am avut o perioada de stagnare a
acestel lupte (anul 1906 si prima jumatate a anului 1907).
Aceasta perioada a adus o serie de victorii reactiunii si
nici o victorie revolutiei, care a pierdut cuceririle din prima
perioada. A doua perioada a fost o perioada cadets, o pe-
rioada a iluziilor constitutionaliste. Intr-o masura mai mare
sau mai mica, masele continuau sa creada in posibilitatea
unui parlamentarism' in conditiile existentei absolutis-
mului, in timp ce absolutismul, dindu-si seama de pericolul
unei dominatii exclusive a ultrareactionarilor, incerca sa
cada la invoiala cu cadetii, facea experiente, proba diferite
tipuri de costume constitutionale, cauta sa vada ce fel de
reforme sent in stare sa accepte domnii mari mosieri, sta-
pinii" Rusiei. Experienta constitutiei cadete s-a soldat prin-
tr-un exec, de'i in Duma a II-a cadetii au avut o corn-
portare pur octombrista $i nu numai ca nu au atacat
guvernul, nu au atitat masele impotriva lui, dar au cautat
chiar in mod sistematic sa potoleasca masele, luptind im:
potriva stingii", adica impotriva partidelor proletariatuhn
si ale taranimii, sprijinind direct $i cu hotarire acest guvern
(votind bugetul etc.). Intr -un cuvint, experienta constitu:
tiei cadete a dat grey nu pentru ca guvernul sau cadetil
ar fi fost lipsiti de bunavointa, ci pentru ca contradictiile
objective ale revolutiei ruse s-au dovedit mult prea pro-
funde. Aceste contradictii s-au dovedit attt de profunde,
inch a fost imposibil ea se arunce o punte cakta peste
prapastie. Experienta a aratat ca, chiar in conditiile tna-
busirii totale, pentru un timp, a luptei de masa, chiar in
conditiile arbitrarului absolut, cu care vechiul regim a pro-
cedat la falsificarea alegerilor etc., masele taranesti (si to
revolutia burgheza deznodamintul depinde in primul rind
de taranime) au prezentat revendicari pe care nici un fel
de arta diplomatica a intermediarilor cadeti nu este in stare
11 le adapteze la dominatia mosierilor privilegiali. .Daca
acum d-1 Struve spumega de furie impotriva trudovicilor 29
(ca sa nu mai vorbim de social-democrati), daca Reci" 3
www.dacoromanica.ro
 INSEMNARILE UNUI PUBLICIST 63

desfasoara o adevarati campanie impotriva lor, nu este

un fapt intimplator ,i nu este pur si simplu expresia neca-
zului unui avocat burghez pe taranul care i-a respins servi-
ciile. Acesta este un pas politic inevitabil in evolutia cade-
tilor : daca /nu s-a putut ajunge la o impacare intre mosieri
*si trudovici, inseamna (pentru intelectualitatea burgheza
concluzia nu poate fi alta) ca nu trebuie ridicate mase mai
largi la lupta impotriva mosierilor, rci trebuie reduse reven-
dicarile trudovicilor, trebuie acute mai multe concesii mo-
sierilor, trebuie sa se renunte la utopiile revolutionare",
dupa cum declara Struvesi ziarul Reci", sau sa se termine
cu nascocirea de lozinci categorice si cu fortarea
dupa cum scrie noua slugs a cadetilor, d-1 Gorn.
Guvernul se adapteaza mosierilor prin faptul ca lass ale-
gerile cu totul pe ;mina lor, lipsind in mod efectiv Ora"-
nimea de drepturi electorale. Cadetii se adapteaza mosieri-
lor atacind pe trudovici pentru revolutionarismul si intran-
sigenta lor. Politicienii ark' partid, cum sent colaboratorii
ziarului Tovarisci", in general, si d-1 Gorn, in special, se
adapteaza mosierilor indemnind proletariatul si taranimea
sa-si punk* de acord" (sa-si coordoneze", cum spune d-1
Nevedomski) politica lor cu cea cadets, sa intre intr-o
coalitie democratica" cu cadetii, sa renunte la lozinci
categorice" etc. etc.
Guvernul actioneaza in mod sistematic. Pas cu pas el
rapeste cuceririle obtinute de miscarea fortata" si ramase
fara aparare atunci cind,aceasta miscare a intrat in acalmie.
Pas cu pas, el incearca sa vada care sent reformele" in
privinta carora s-ar putea obtine si consimtamintul domni-
lor mosieri. ,De ce n-au. putut cadetii sa faca acest lucru ?
Oare n-au putut faca, in pofida nazuintei lor sincere
si a eforturilor pe care le-au depus, din cauza piedicilor
puse de cei de stinga ? Inseamna ca trebuie ciuntite dreptu-
rile electorale ale stingii", ca trebuie lasati sa decida
octombristii. Numai in cazul cind nici aceasta incercare
nu va reusi, guvernul va ,fi nevoit s5." se dea cu totul pe
mina Consiliului nobilimii unite" 31.
In actiunile guvernului exists un sens, un sistem, o
Este logica intereselor de class ale mosierului. Aceste inte-
www.dacoromanica.ro
64 V. I. LENIN

rese trebuie aparate si trebuie protejata intr-un fel dez-

voltarea burgheza a Rusiei.
/nliptuirea acestor planuri ale guvernului cere inabusirea
prm lentil' a intereselor si a miscarii maselor, rapirea
drepturilor for electorate, cere ca aceste mase sa fie lasate
la bunul plac al celor 130 000. Daca aceste planuri vor fi
infaptuite sau nu asta-i o problema pe care nimeni nu o
poate rezolva in momentul de fata. Este o problema care
nu va putea fi rezolvata decit prin lupta.
Noi, social-democracii, rezolvam aceasta problema prin
lupta noastra. Cade ;ii Ina o rezolva prin lupta... impo-
triva stingti. Ei lupta pentru rezolvarea acestei probleme
pe cale guvernamentala : asa au procedat ei in mod siste-
matic pe arena parlamentara in Duma a II-a, asa proce-
deaza in mod sistematic si acum prin lupta for ideologica
impotriva social-democratilor si a trudovicilor.
Fireste, pentru intelectualul rus de rind, ca si pentru
orice mic-burghez semidoct, suns destul de paradoxal :
cadetii, care isi zic democrati, care tin discursuri liberale,
lupta pentru rezolvarea problemei pe cale guvernamentala !
Asta-i o ineptie fara seaman ! Din moment ce slut de-
mocrati, trebuie sa ,intre si ei in coalitia democratica' !
Asta-i o concluzie cit se poate de clara pentru naivii in ale
politicii, pe care nici cei doi ani de revolutie rusa nu i-au
invatat sa caute in lupta dintre diferitele clase adevaratul
substrat atit al masurilor guvernamentale cit si al vorba-
riei liberale. Si dti dintre marxistii" nostri din tabara
intelectualilor nu proclama principiul Iuptei de class, iar
in fond au parere de-a dreptul liberala despre cm:lett,
despre rolul Dumei si despre boicot ! Si de cite on vor mai
trebui cadetii sa voteze In favoarea bugetului pentru ca
acesti naivi in ale politicii sa-si dea seamy de existenta
unui fenomen de mult cunoscut in Europa : liberalul care
peroreaza impotriva guvernului si care spnjina guvernul
in once problema importanta.
Inlocuirea Dumei a II-a prin Duma a 1III -a inseamna
inlocuirea cadetului care accioneaza in chip octombrist prin
octombristul care actioneaza cu ajutorul cadetului. In Duma
a II-a a predominat partidul intelectualilor burghezi, care
in numele poporului iii ziceau democrati $i in numele bur-
www.dacoromanica.ro
 INSEMNARILB UNUI PUBLICIST 66

gheziei sprijineau guvernul. In Duma a III-a trebuie sg

predomine partidul mosierilor lal marii burghezii, care
ngimesc intelectualitatea burgheza in vederea unei opozitii
de fatadg $i a unor servicii reale. Acest lucru elementar a
fost dovedit de ,intreaga comportare politicg. a partidului
cadet si de Duma a II-a in special. Acest lucru elementar
a inceput sg-1 priceapg astgzi ping si filistinul : vom invoca
un manor ca d-1 Jilkin care in nici un caz nu poate fi
bgnuit de simpatie pentru bolsevism sau de ostilitate pre-
conceputg si neimpgcatg fatg de cadeti.
Iatg cum redg el in numgrul de astazi al ziarului To-
varisci" (nr. 351), impresiile unui provincial optimist"
(sic ! optimismul" d-lui Jilkin este cam in spiritul lui Gorn
Nevedomski) :
Mosierii octombristi cu care am avut prilejul sa stau de vorba
rationeaza astfel : pc cade%i ti putem alege. De ce stilt ei buni ?
Fiindca sent concesivi. In Duma I au cerut multe. In Duma a II-a
au lasat-o mai moale. $i-au taiat pink' si din program. Ei bine, in
Duma a III-a vor face noi concesii. $i, mai stii, poate ca in cele din
urma o sa tncheie tirgul. $i apoi, la drept vorbind, dintre octombristi
n-ai pe cine promova.
...Las' sa fie alesi cadetii. Deosebirea dintre noi gi ei nu e o deo-
sebire chiar atit de mare. In Duma a III-a o vor lua Si ei mai spre
dreapta... Cu octombristii sintem prieteni de nevoie... Dar undo -s
oratorii sau oamenii for de vaza ?"
Cine judecg partidele dupa denumirile, programele, fa-
gaduielile discursurile lor, sau cine se multumeste cu un
marxism" vulgar, bernsteinizat, constind in repetarea ade-
vgrului referitor la sprijinirea democratiei burgheze in re-
volutia burghezg, poate nutri speranta unei coalitii de-
mocratice intre stingl Si cade%i in Duma a III-a. Dar cine
are un pic de simt revolutionar si a reflectat cit de cit
serios asupra invgtgmintelor revolutiei noastre, cine se el-
taluzete intr-adevar dupa principiul luptei de class si apre-
ciazg partidele dupg caracterul for de clasg nu se miry
citusi de putin cg partidul intelectualitgtii burgheze nu este
bun decit sg aducg servicii de lacheu partidului marii bur-
ghezii. Domnii Gorn, Nevedomski cei de o teapg cu ei
slut in stare sg creadg cg divergenta dintre cadeti si de:
mocratie este o exceptte, pe cind divergenta dintre ei si
octombristi constituie regula. Lucrurile stau tocmai invers.
www.dacoromanica.ro
66 V. I. LENIN

Cadetii se inrudesc intr-adevar cu octombristii prin intreaga

for natura de class. Democratismul cadet nu e decit o
spoiala, o reflectare temporary a democratismului maselor
sau o inselatorie facisa in care se lad prinsi bernsteinienii
si filistinii rui, in special cei de la Tovarisci".
$i iata, dad privi;i sub acest aspect problema care ne
lui
multumeasca pe faxan cu o reforms mizera ,
intereseaza, daca intelegeti adevaratul rol istoric at cadetu-
acest intelectual burghez care ajuta pe mosier sy
atunci va
iesi la iveala, in toata goliciunea ei, incelepciunea domnilor
Gorn si Nevedomski, care povaviesc proletariatul stip
coordoneze actiunile cu ac;iunile cadetilor ! Tabloul re-
formelor" octombriste ce ni se promit este cit se poate de
limpede. Mosierul aranjead" pe taran, si 11 aranjeaza asa
de bine, inch populatia nu poate fi silita sa accepte re-
formele fara expedi %ii de pedepsire, fad biciuirea caranilor
si masacrarea muncitorilor. Profesorul cadet face opozitie :
el demonstreaza ca, din punctul de vedere at stiintei mo-
derne a dreptului, este necesar ca expeditiile de pedepsire
a fie reglementate pe cale constitutionals si condamna
excesul de zel at policiei. Avocatul cadet face opozitie :
el demonstreaza ca, dupa lege, trebuie a se aplice 60 de
lovituri de nuia, si nu 200, i ea nu trebuie a se acorde
guvernului bani pentru vergi decit cu condicia ca el a
respecte legea. Medicul cadet este gata sy is pulsul celui
biciuit i sa scrie un studiu in care sa demonstreze necesi-
tatea de a reduce la jumatate numarul maxim de lovituri.
Oare nu in felul acesta s-a manifestat opozitia cadets
In Duma a II-a ? $i nu este limpede ca pentru o asemenea
opozitie mosierul octombrist nu numai ca-1 va alege pe
cadet in Duma, dar va fi gata chiar sa-i plateasca o leafs
de profesor universitar sau orice alts leafy ?
0 coalitie democratica intre socialisti si cadeti in Duma
a II-a, dupa Duma a II-a sau in Duma a III-a nu in-
seamna de fapt, data fiind situatia obiectiva, nimic altceva
decit transformarea partidului muncitoresc intr-o anexa
jalnica i oarba a liberalilor, decit tradarea completa de
catre socialisti a intereselor proletariatului si a intereselor
revolutiei. Se prea poate ca d-nii Nevedomski, Gorn si cei
de teapa for sy nu-si dea seama ce fac. La asemenea oameni,
www.dacoromanica.ro
 INSEMNARILE UNUI PUBLICI9T 67

adeseori adincimea convingerilor nu trece de virful limbii.

In fond insa, tendinta for este sa lichideze partidul de sine
statator al clasei muncitoare, sa lichideze social-democratia.
Social- democra %ia, care-si intelege sarcinile, trebuie sa se
descotoroseasca de acesti domni. La noi, din pacate, Si astazi
categoria revolutie burgheza este prea unilateral inteleasI.
De pilda, se pierde din vedere ca aceasta revolutie trebuie -
sa arate proletariatului si numai ea ii poate arata pentru
prima data cum se infatiseaz51 in realitate burghezia din
Cara respectivii, care sint particularitatile nacionale ale bur-
gheziei si ale micii burghezii in respectiva revolutie burgheza
nationala. Separarea efectiva, masiva si definitiva a prole-
tariatului ca clasa, opozitia lui fata de toate partidele bur-
gheze poate sa se produce numai atunci cind istoria propriei
lui tari ii va arata intreaga fizionomie a burgheziei ca clasa,
ca tot politic, intreaga fizionomie a micii burghezii ca
patura, ca o anumita entitate ideologica si politica ce se
manifesta in cutare sau cutare actiuni politice largi si des-
chise. Trebuie sa explicam neincetat proletariatului adeva-
rurile teoretice privitoare la esenta intereselor de clasa
ale burgheziei si ale micii burghezii in societatea capitalisth.
Dar aceste adevaruri vor patrunde adinc in constiinta unor
mase proletare cu adevarat largi numai atunci cind aceste
clase vor vedea 1i vor simti pe propria for piele compor-
tarea partidelor reprezentind diferitele clase, cind la con-
stiinta- limpede 'a naturii de clasa a acestora se va acrauga
reactia psihologica directa a proletarului fate de intreaga
fizionomie a partidelor burgheze. Poate nicaieri in lume
burghezia nu a dat dovada, in revolutia burgheza, de atita
salbaticie reactionara, nu s-a aliat intr-o masura atit de
mare cu vechiul regim, i u s-a eliberat" in asa masura de
tot ce aduce, fie si pe departe, o simpatie sincere pentru
culture, pentru progres, pentru apararea demnitatii umane
asa cum a facut la noi ; de aceea proletariatul nostru va
trebui sa iasa din revolutia burgheza rusa cu o intreita
ura impotriva burgheziei $i cu o intreita hotarire de a
lupta impotriva ei. Probabil ca nicaieri in lume mica bur-
ghezie incepind cu 82 1 cu trudo-
vicii si terminind cu intelectualii strecurati in rindurile so-
cial-democratiei nu a dat dovada de atita lasitate si
www.dacoromanica.ro
68 V. I. LENIN

lipsa de caracter in lupta, nu i-a dezvaluit in chip atit

de miqav tendintele de renegare, n-a manifestat atita slu-
garnicie faca 'de eroii modei burgheze sau ai violent ei
reactionare ; de aceea, proletariatul nostru va trebui sa iasa
din revolutia noastra burgheza cu un intreit dispre; fata de
nestatornicia i neputinta mic-burgheza. Oricare va fi calea
viitoare a revoluciei noastre, oricit de vitrege vor fi vre-
murile prin care va trebui sa treaca uneori proletariatul,
aceasta ura si acest dispret ii vor cimenta rindurile, 11 vor
curb:0 de elementele nedemne provenite din alte clase,
ii vor spori fox-tele, 11 vor calf pentru loviturile cu care
se va napusti, cind va sosi vremea, asupra intregii socie-
ta;i burgheze.
Scris la 22 august
(4 septembrle) 1907
PublIcat la Inceputul lunil Se lIplireste dupt textul cuiegeril
septembrie 1907, in culegerea
Golos jizni', vol. 1, Petersburg
Semnal : N. L.

www.dacoromanica.ro
 69

CONGRESUL SOCIALIST INTERNATIONAL

DE L A STUTTGART 33

Congresul socialist international de la Stuttgart, care a

avut loc in august anul acesta, s-a remarcat prin numarul
neobisnuit de mare de participanti si prin caracterul sau
deosebit de reprezentativ. Toate cele cinci continente si-au
trimis aici delegati, al caror numar a fost de 886. Dar pe
linga faptul ca a constituit o grandioasa demonstratie a uni-
tatii interngionale de lupti a proletariatului, acest congres
a jucat un rol de seams in stabilirea tacticii partidelor so-
cialiste. Congresul a adoptat rezolutii generale intr-o serie
intreaga de probleme, care pins acum erau rezolvate exclu-
siv in cadrul diferitelor 'partide socialiste. Cimentarea socia-
lismului intr-o forla internationals unica este exprimata
deosebit de pregnant in cresterea numarului de probleme
care reclarna o rezolvare principiala identica In tad diferite.
Publicam mai jos textul complet al rezolutiilor adoptate
la Stuttgart 34. Deocamdata ne vom opri pe scurt asupra
fiecareia dintre ele pentru a releva principalele puncte li-
tigioase si caracterul dezbaterilor congresului.
Nu este pentru prima oars dud congresele internationale
se ocupal de problems colonials. Toate hotaririle 11or de
pink. acum au insemnat o condamnare categorica a politicii
coloniale burgheze, politick' de jaf si de violenta.' De data
aceasta comisia congresului a fost astfel constituita, inch
elementele oportuniste, in frunte cu olandezul Van Kol, au
reusit sa alba precumpanire. In proiectul de rezolutie a fost
inserata o fraza in sensul Ca, in principiu, congresul nu
condamna orice politica colonialk, deoarece aceastr. intr-un
www.dacoromanica.ro
70 V. I. LENIN

regim socialist poate avea un rol civilizator. Minoritatea

din comisie (germanul Ledebour, social-democratii polonezi
si rug i multi alcii) a protestat energic impotriva admi-
terii unei asemenea idei. Problema a fost adusa in fata
congresului, i fortele celor doua curente s-au dovedit atit
de apropiate numericqte, inch lupta s-a incins cu o nemai-
pomenita pasiune.
Oportunitii s-au unit in jurul lui Van Idol. In numele
majoritatii delegaciei germane, Bernstein i David au pledat
in favoarea recunowerii politicii coloniale socialiste" i
au acuzat cu vehemence pe radicali ca au o atitudine nega-
tivists, neconstructiva, ca nu inceleg importanca reformelor,
ca nu vin cu un program practic in problema colonials etc.
Ei au fost combatuci, printre alcii, de Kautsky, care a fost
nevoit sa roage congresul sa se pronunce impotriva majo-
ritatii delegaciei germane. Kautsky a aratat, pe buns drep-
tate, a nu e vorba nicidecum de negarea luptei pentru
reforme : acest lucru este indicat cu toata precizia in cele-
lalte pasaje sale rezolutiei, care nu au stirnit nici o contro-
versa. Problema este dace trebuie sa facem concesii actua-
lului regim de jaf i violence burgheza. Ceea ce va forma
obiectul dezbaterilor la congres este actuala politica colo-
nials ; or, aceasta politica se bazeaza pe inrobirea directs
a indigenilor : burghezia introduce de fapt sclavia in colonii,
apnea baqtinaqilor un regim de persecucii i violence nemai-
pomenite, civilizindu-i" prin raspindirea alcoolului i a
sifilisului. Si, in aceasta situatie, socialitii sa rosteasca fraze
evazive despre posibilitatea recunowerii principiale a po-
liticii coloniale I Asta ar fi de-a dreptul o trecere la punctul
de vedere burghez, ar fi un pas hotarit in directia subor-
donarii proletariatului fats de ideologia burgheza, fats de
imperialismul burghez, care hi ridica acum capul cu multa
trufie.
Propunerea comisiei a fost respinsa la congres cu 128 de
voturi contra 108 i 10 abtineri (Elvetia). Relevam ca, in
cadrul votarilor care au avut loc la Stuttgart, partidele
diferitelor naciuni au dispus pentru prima oars de un
numar diferit de voturi, -variind intre 20 (partidele na-
ciunilor maH, inclusiv Rusia) i 2 (Luxemburgul). Numarul
www.dacoromanica.ro
total de voturi al partidelor reprezentind naciunile mici
 CONGRESUL SOCIALIST INTERNATIONAL DE LA STUTTGART 71

natiunile care nu duc o politics colonials, sau cele care

sufera de pe urma acestei politici a precumpanit asupra
aceluia al statelor in care chiar i proletariatul s-a molipsit
intrucitva de pasiunea cuceririlor.
Acest vot in problema colonials este de o mare insemna-
tate. In primul rind, aici s-a demascat intr-un mod cit se
poate de evident oportunismul socialist, care cedeaza la
ademenirile burgheziei. In al doilea rind, s-a manifestat aici
o trasatura negative a micarii muncitoreti din Europa,
trasatura care merits o serioasi atentie, deoarece poate
pricinui mult rau cauzei proletariatului. Marx citeaza in
repetate rinduri o cugetare a lui Sismondi, care are o
deosebia semnificatie. Proletarii lumii antice glasuiete
aceasta cugetare traiau pe socoteala societatii. Societa-
tea moderns traiete pe socoteala proletarilor 35.
Clasa celor neavuti, dar care nu muncesc, nu este in stare
sa rastoarne pe exploatatori. Numai clasa proletarilor, care
intretine intreaga societate, este in stare sa infaptuiasca re-
volutia socials. Or, politica colonials desfaurata pe scars
large a facut ca proletarul european sa ajunga, in parte,
in situacia ca intreaga societate s nu fie intretinuta prin
munca lui, ci prin munca batinailor din colonii, adui
aproape in sclavie. Burghezia engleza, de pild5., stoarce mai
multe venituri din munca zecilor i sutelor de milioane de
locuitori ai Indiei i ai celorlalte colonii ale ei decit din
cea a muncitorilor englezi. In aceste conditii se creeaza, in
anumite taxi, o 1=51 materials, economics pentru molipsirea
de ovinism colonial a proletariatului dintr-o tara sau alta.
Asta poate fi, desigur, doar un fenomen trecator ; totui
trebuie sa vedem limpede rant, sa invelegem cauzele lui
pentru a ti sa unim proletariatul din toate tarile in ve-
derea luptei impotriva unui asemenea oportunism. Iar
aceasta lupta va duce inevitabil la victorie, deoarece na-
tiunile privilegiate" formeaza un procent tot mai mic in
totalitatea na %iunilor capitaliste.
Problema dreptului de vot pentru femei aproape ca n-a
constituit un obiect de discutii la congres. S-a gasit doar o
singura englezoaica din arhioportunista Societate fa-
biang." 36 care a incercat sa sustina admisibilitatea luptei
socialiste pentru un drept de vot limitat at femeilor, adica
7 Lenin
www.dacoromanica.ro
Opere vol. 16
 72 V. I. LENIN

nu pentru votul universal, ci pentru un vot cenzitar.

Fabiana a rkmas complet izolata. Substratul pareritor ei
este cit se poate de simplu : doamnele burgheze din Anglia
sperk sk obtink pentru ele drepturi electorate, de care sk
nu beneficieze insa si femeile proletare.
Concomitent cu congresul socialist international a avut
loc la Stuttgart, in aceeasi cladire, prima conferinta socia-
lists internationals a femeilor. La aceastk conferinck, ca si
in cadrul comisiei congresului, au avut loc, cu prilejul dis-
cutkrii rezolutiei amintite, interesante controverse intre
social-democratii germani si cei austrieci. Luptind pentru
votul universal, acestia din urmk au lksat oarecum pe planul
al doilea revendicarea egalitatii femeii cu bkrbatul ; din
practicism, ei n-au insistat asupra revendicarii dreptului de
vot universal, ci a dreptului de vot pentru bkrbati. In cu:
vintarile tor, Clara Zetkin si alti social-democrati germani
au arktat, pe bunk dreptate, austriecilor ca au procedat
gresit, a au slabit forta misckrii de mask intrucit n-au
formulat cu toatk energia revendicarea de drepturi elec-
torate nu numai pentru bkrbati, ci si pentru femei. Ulti-
mele cuvinte ale rezolutiei de la Stuttgart (trebuie for-
mulatk revendicarea dreptului de vot universal, concomi-
tent pentru barbati si pentru femei") sent evident legate
de acest episod de practicism" excesiv din istoria miscarii
muncitoresti austriece.
Rezolu %ia cu privire la relatiile dintre partidele socialiste
si sindicate prezinta o importantk cu totul deosebita pentru
noi, rusii. Congresul de la Stockholm al P.M.S.D.R. s-a
pronuntat pentru sindicate faro partid, adopttnd astfel
punctul de vedere al neutraliatii. Acest punct de vedere
a fost preconizat intotdeauna $i de democra%ii lark partid,
bernsteinienii si socialistii-revolutionari de la noi. Congresul
de la Londra a formulat un cu totul alt principiu : apro-
pierea sindicatelor de partid, mergtnd pink la recunoasterea
(in anumite conditii) a partiniatii sindicatelor. La Stuttgart,
subsectia social - democrats din cadrul sectiei ruse (la congre-
sele internationale, socialistii din fiecare %ark' formeaza semi
aparte) s-a scindat cu prilejul discutarii acestei probleme
(in celelalte probleme nu s-au produs sciziuni). Si anume :
Plehanov a sustinut in principiu neutralitatea, bolsevicul
www.dacoromanica.ro
 CONGRESUL SOCIALIST INTERNATIONAL DE LA STUTTGART 73

Voinov a sustinut punctul de vedere antineutralist al Con-

Fesului de la Londra si al rezolutiei belgiene (publicati,
impreuna cu raportul lui De-Brouckere, in materialele con-
gresului ; raportul va aparea in curind in limba rusk').
C. Zetkin a relevat, pe drept cuvint, in ziarul ei Die
Gleichheit" 37, a argumentele lui Plehanov in favoarea
neutralitatii au fost tot atit de inconsistente ca 4i cele ale
francezilor. Iar rezolutia Congresului de la Stuttgart, dupa
cum a remarcat, pe bunk' dreptate, Kautsky si dupa cum se
va convinge oricine o va citi cu atentie, pune capat recu-
noasterii principiale a neutralitatii". In ea nu se pomeneste
nimic de neutralitatea sau de nepartinitatea sindicatelor.
Dimpotriva, se recunoaste in modul cel mai categoric nece-
sitatea unor strinse legaturi intre sindicate si partidul so-
cialist si a consolidarii acestor legaturi.
Rezolutia de la Londra a P.M.S.D.R. cu privire la sin-
dicate are acum in rezolutia de la Stuttgart o baza princi-
para. temeinica. Rezolutia de la Stuttgart stabileste necesi-
tatea unor leeturi trainice si strinse intre sindicate psi parti-
dul socialist in general $i pentru toate tarile ; rezolutia de
la Londra arata ca. pentru Rusia forma acestei legaturi
trebuie sa fie, in cazul and exista conditii favorabile, parti-
nitatea sindicatelor si ca activitatea membrilor de partid
trebuie orientate in aceasta directie.
Mentionam ca. la Stuttgart principiul neutralitatii si-a
dezvaluit laturile lui negative prin aceea ca jumatate din
delegatia germane reprezentanti ai sindicatelor a sus -
;inut cu cea mai mare indirjire punctul de vedere opor-
tunist. De aceea, in timp ce la Essen, de pilda. (unde a avut
loc numai congresul partidului, nu si al sindicatelor), ger-
manii au luat pozitie impotriva lui Van Kol, la Stuttgart
s-au situat de partea lui. Propaganda in favoarea neutra-
litatii a dat efectiv rezultate negative in Germania, facind
jocul oportunismului din rindurile social-democratiei. Acest
fapt nu mai poate fi ignorat de azi inainte ; de el trebuie
sa se Oda seama mai ales in Rusia, unde povatuitorii bur -
ghezo-democra;i ai proletariatului, care ii recomanda neu-
tralitatea" miscarii sindicale, sint in numar atit de mare.
Despre rezolutia cu privire la emigratie si imigratie vom
spune doar citeva cuvinte. In cadrul comisiei s-a facut 4i
7 www.dacoromanica.ro
74 V. I. LENIN

2n aceasta problema incercarea de a sustine conceptii in-

guste, de breasla, de a face sa fie votata interzicerea imi-
grarii muncitorilor din tarile inapoiate (culii din China
etc.). Avem de-a face aici cu acelai spirit aristocratic exis-
tent in rindurile proletarilor din unele taxi civilizate",
care trag anumite foloase de pe urma situatiei for privi-
legiate i care, de aceea, Melina sal dea uitarii cerintele soli-
daritatii internationale de class. La congres nu s-au gasit
aparatori ai acestui ingust spirit de breas15. i mic-burghez.
Rezolutia adoptata corespunde intru totul cerinlelor social-
democratiei revolutionare.
Sa trecem la ultima i, poate, cea mai importanta rezo-
lutie a congresului : rezolutia in problema antimilitaris-
mului. Faimosul Herve, care a facut atita vilva in Franca
i in Europa, a sustinut in aceasta problema un punct de
vedere semianarhist, propunind cu naivitate ca la orice
razboi sa se raspundr prin greva i insurectie. El n-a
inteles, pe de o parte, a razboiul este un produs necesar
al capitalismului i ca proletariatul nu poate renunta sa
participe la un razboi revolucionar, deoarece asemenea
razboaie sint posibile i au avut loc in societatea capitalists.
Pe de alts parte, el n-a inceles ca posibilitatea de a ra's-
punde" la razboi depinde de caracterul crizei pe care o
provoaca razboiul. De aceste conditii depinde alegerea
mijloacelor de lupta, aceasta lupta trebuind sa constea (i
aici avem cel de-al treilea punct al nedumeririlor sau al
confuziilor herveismului) nu in simpla inlocuire a razboiu-
lui prin pace, ci in inlocuirea capitalismului prin socialism.
Esentialul nu este numai sa impiedici izbucnirea razboiului,
ci sa foloseti criza provocata de razboi pentru a grabi
rasturnarea burgheziei. Dar toate absurditatile semianar-
histe ale herveismului aveau un substrat just din punct de
vedere practic : acela de a da un impuls socialismului, in
sensul de a nu ne limita la mijloacele de lupta parlamentare,
ci de a dezvolta in mase contiinta necesitatii unor tnijloace
de actiune revolutionare legate de crizele pe care razboiul
le aduce inevitabil dupa sine, in sfirit, in sensul de a
raspindi in mase o contiinta mai vie a solidaritatii inter-
www.dacoromanica.ro
 CONGRESUL SOCIALIST INTERNATIONAL DE LA STUTTGART 75

na ;ionale a muncitorilor si a falsitatii patriotismului bur-

ghez.
Rezolu ;ia lui Bebel, pe care au propus-o germanii $i care
coincidea in toate punctele esentiale cu rezolutia lui Guesde,
suferea tocmai de neajunsul ca nu conOnea nici o indica;ie
Cu privire la sarcinile active ale proletariatului, ceea ce
crea posibilitatea ca tezele ortodoxe ale lui Bebel sa fie
citite prin ochelari oportunisti. Vollmar a transformat
imediat aceasta posibilitate in realitate.
De aceca Rosa Luxemburg si delegatii social-democrati
rusi au prezentat amendamente la rezolutia lui Bebel. In
aceste amendamente 1) se arata ca militarismul este unul
dintre principalele instrumente ale asupririi de class ; 2) se
trasa sarcina de a desfasura o mune& de agita ;ie in rindu-
rile tineretului ; 3) se sublinia ca sarcina social- democra ;iei
este nu numai de a lupta impotriva izbucnirii razboaielor
sau pentru incetarea cit mai grabnica a razboaielor incepute,
ci si de a folosi criza create de razboi pentru a grabi
rasturnarea burgheziei.
Subcomisia (aleasa de comisia pentru problema antimili-
tarismului) a inclus toate aceste amendamente in rezolu ;ia
lui Bebel. In afara de aceasta, Jaures a venit cu un plan
fericit : in loc sa se indice mijloacele de lupta (greva,
insurectia), sa se dea exemple istorice de lupta a proleta-
riatului impotriva ra"zboiului, incepind cu dcmonstratiile
din Europa si terminind cu revolu ;ia din Rusia. In urma
tuturor acestor transformari a rezultat o rezolutie, ce-i
drept, extrem de lungs, dar care, in schimb, este intr-adevar
bogata in idei si arata cu precizie sarcinile proletariatului.
In aceasta rezolu ;ie, rigurozitatea analizei ortodoxe, singura
analiza stiintifica marxista, se imbina cu recomandarea ca
partidele muncitoresti sa foloseasca mijloacele de lupta cele
mai hotarite si mai revolutionare. Aceasta rezolutie nu
poate fi citita asa cum a citit-o Vollmar, dupe cum nu
poate fi nici incadrata in cadrul ingust al herveismului
naiv.
In genere, intr-o serie intreaga de probleme extrem de
importante, Congresul de la Stuttgart a scos in relief
www.dacoromanica.ro
76 V. 1. LENIN

opozitia dintre aripa oportunista si cea revolutionara a

social- democra %iei internationale, rezolvind aceste probleme
in spiritul marxismului revolutionar. Rezolutiile acestui
congres, privite in lumina dezbaterilor de la congres, trebuie
s devina calauza permanents a fiecarui propagandist si
a fiecarui agitator. Unitatea =tick' $i unitatea de lupta
revolutionara a proletarilor din toate tarile vor face ca
opera realizata la Stuttgart sa fie incununats de not si
rapide succese.
Serie la allreiful lunll august
Incept, WI lunli eeptembrle 1907
PublIcat la 20 oelombrle 1907, Se Ilpareele duptl texful
In slam, Pro letarIl' nr. 17 opdrut In elm

www.dacoromanica.ro
 11

NOTE
LA REZOLUTIA CONGRESULUI DE LA STUTTGART
CU PRIVIRE LA MILITARISM $1 CONFLICTELE
INTERNATIONALE"
Avind to vedere caracterul de class al societ'atii burgheze, con-
gresul considers de datoria clasei muncitoare, $i in special a repre-
zentantilor ei in parlamente, ss lupte pe toate caile impotriva politicii
de cotropire a statelor, refuzind totodata sa acorde vreun' sprijin
in infaptuirea acestei politici, fi sa acrioneze astfel incit tineretul
muncitor sa fie educat in spiritul socialismului fi al freiliei intre
popoare *).

*' In amendamentul prezentat de rusi figura $i teza :

astfel Inch clasele dominante si nu cuteze a-1 folosi (tine-
retul) ca instrument pentru consolidarea dominatiei for de
clasi impotriva proletariatului luptator". Aceste cuvinte au
fost scoase de comisie nu pentru ca cineva n-ar fi fost prin-
cipial de acord cu ele, ci pentru ca germanii an declarat
ca ele contravin legii si ar putea constitui un motiv 'de
dizolvare a organiza;iilor social-democrate germane. Aceasta
taietura nu modifica ideea principals din pasajul res-
pectiv al rezolutiei.

In caz de pericol de rIzboi, clasa muncitoare fi reprezentantii ei

in parlamente sent obligati ca, avind sprijinul Biroului international,
sa faci tot ce e posibil pentru a tmpiedica declararea rizboiului, re-
curgind la toate miiloacele ce li se par rationale qi care depind de
gradul de ascutire a luptei de clasa fi de situa;ia politica generala*).
www.dacoromanica.ro
78 V. I. LENIN

*) In amendamentul prezentat de ,rui se spunea ca

aceste mijloace (pentru prelndmpinarea r5lzboiului) se
schimba i se intensiftca (sich andern and steigern) in
functie de ascutirea luptei de clas5. etc. Comisia a taiat
cuvintele se intensifier, lIsind numai cuvintele se
schimbr.
Scrls In a doua luznatate
a Willi august 14107

PublIcat la lnceputu/ /oral Se llporeete dupd textW culegerIl

septembrle 1901 In culegerea
Gatos Itznr, vol. 1, Petersburg

www.dacoromanica.ro
 [79

Mailnig

Atna 25 Non.
Coperta Almanahulut pentru toll po MEV,
in care a fast publicat articolul Jul Lenin
Congresul socialist international de la Stuttgart'.
Exemplar personal al Jul Lenin
MIcsorat

www.dacoromanica.ro
 8/

CONGRESUL SOCIALIST INTERNATIONAL

DE LA STUTTGART 38
Congresul de la Stuttgart, care 6-a incheiat de curind
lucrarile, a fost al doisprezecelea congres al Internationalei
proletare. Primele cinci congrese au avut loc in perioada
Internationalei I (1866-1872), pe care a condus-o Marx,
tncerctnd dupe expresia atit de nimerita a lui Bebel
sa creeze de sus unitatea internationala a proletariatului
luptator. Aceasta incercare nu putea fi incununata de succes
attta timp ctt partidele socialiste nationale nu erau inche-
gate i consolidate, dar activitatea Internationalei I a adus
mari servicii mhcarii muncitoreti din toate tarile i a lasat
urme adinci.
Internationala a II-a hi are tnceputul la Congresul
socialist international de la Paris din 1889. La congresele
urmatoare, care au avut loc la Bruxelles (1891), Zurich
(1893), Londra (1896), Paris (1900) i Amsterdam (1904),
aceasta noun Internationa15., care se sprijina pe partide
nationale bine tnchegate, s-a consolidat definitiv. La
Stuttgart au fost 884 de delegaci, reprezentind 25 de
popoare din Europa, Asia (Japonia ;i o parte din India),
America, Australia i Africa (un delegat din partea Africii
de sud).
Marea importanta a Congresului socialist international
de la Stuttgart conste tocmai in faptul ca el a marcat con-
solidarea definitiv5. a Internationalei a II-a Si transfor-
marea congreselor internationale In adunari de lucru, care
exercita o puternica influents asupra caracterului i orien-
tarii activitavii socialiste in intreaga lume. Dei sub aspectul
www.dacoromanica.ro
R? V. I. LeNIN

formal, hotaririle congreselor internationale nu sint obliga-

torii pentru ?artidele diferitelor natiuni, forta morals a
acestor hotariri este atit de mare, inch nerespectarea for
este de fapt o exceptie mai rara chiar decit nerespectarea
de catre diferite partide a hotaririlor adoptate la congresele
proprii. Congresul de la Amsterdam a realizat unirea
socialistilor francezi, iar prin rezolutia lui impotriva
ministerialismului a exprimat intr-adevar vointa proleta-
riatului constient din intreaga lume si a stabilit politica
partidelor muncitoresti.
Congresul de la Stuttgart a realizat un mare pas inainte
in aceasta directie, dovedindu-se a fi forul suprem care
stabileste linia politica a socialismului intr-o serie intreaga
de probleme importante. Congresul de la Stuttgart a sta-
bilit cu mai multi fermitate Inca decit cel de la Amsterdam
aceasta linie, in spiritul social-democratiei revolutionare
impotriva oportunismului. Die Gleichheit" (Egalitatea"),
revista a muncitoarelor social-democrate germane, redac-
tata de Clara Zetkin, scrie, pe drept cuvint, in legatura cu
aceasta : in toate problemele, diferitele devieri spre opor-
tunism ale unor partide socialiste au fost indreptate in
sens revolutionar datorita colaborarii socialistilor din toate
tarile".
Demn de semnalat si regretabil totodata este faptul ca
social-democratia germana, care pink' acum a suscinut in-
totdeauna punctul de vedere revolutionar in marxism, s-a
dovedit nestatornica sau situata pe o pozitie oportunista.
Congresul de la Stuttgart a confirmat o profunda remarca
facuta de Engels cu privire la miscarea muncitoreasca
germana. La 29 aprilie 1886 Engels scria lui Sorge, unul
dintre veteranii Internationalei I : In general e bine ca
germanilor, mai ales dupa ce au trimis in Reichstag un
numar atit de mare de filistini (ceea ce de altfel era inevi-
tabil), li se contesta rolul de conducatori ai miscarii socia-
liste internationale. In perioadele de acalmie, in Germania
totul devine filistin ; si in asemenea momente este absolut
necesar ascutisul concurencei franceze, de care nu se va
duce lipsa ".
www.dacoromanica.ro
 CONGRESUL SOCIALIST INTERNATIONAL DE LA 9TUTTGART 83

Ascutiul concurentei franceze n-a lipsit nici la Stuttgart,

i el s-a aratat intr-adevar necesar, deoarece germanii au
dat dovada de mult filistinism. Pentru social- democra;ii
rui este deosebit de important sa aiba in vedere toate
astea, deoarece liberalii notri (i nu numai liberalii) nu
scapa niciodata prilejul sa dea drept exemplu demn de
urmat tocmai laturile cele mai putin stralucite ale social -
democra ;iei germane. Cei mai de seams i mai clarvazatori
exponenti ai gtndirii social-democrate germane au subliniat
ei inii aceasta imprejurare i, lasind la o parte once
pudoare prost inteleasa, au aratat cu toata hotarirea a ea
constituie un avertisment. La Amsterdam scrie revista
Clarei Zetkin laitmotivul revolutionar al tuturor dez-
baterilor in parlamentul proletariatului mondial I-a consti-
tuit rezolutia de la Dresda ; la Stuttgart, cuvintarile rostite
de Vollmar in comisia pentru problema militarismului, de
Peplov in comisia pentru problema emigra%iei, de David
(i de Bernstein, adaugam noi) in comisia pentru problema
colonials au facut la congres o neplacuta disonanta
oportunista. In majoritatea comisiilor, in majoritatea pro-
blemelor, reprezentantii Germaniei au fost de data aceasta
exponenti ai oportunismului". Iar K. Kautsky apreciaza
astfel lucrarile Congresului de la Stuttgart : rolul condu-
cator in Interna;ionala a II-a, detinut pins acum de fapt
de social-democratia germana, nu s-a manifestat de data
aceasta in nici un fel".
SI trecem la examinarea diferitelor probleme dezbatute
la congres. In problema colonials, divergentele nu au putut
fi inlaturate in cadrul comisiei. Controversa dintre oportu-
niti i revolu ;ionari a fost solutionata de congresul insui
in favoarea revolutionarilor, i anume cu o majoritate de
127 de voturi contra 108 i 10 abtineri. Mentionam, cu
acest prilej, fenomenul imbucurator cl socialitii din Rusia
au votat cu totii unanim, in toate problemele, in spirit
revolu%ionar (Rusia dispune de 20 de voturi, dintre care 10
au fost atribuite P.M.S.D.R., fara polonezi, 7 socialiti-
lor-revolutionari i 3 reprezentantilor sindicatelor.
Apoi, Polonia dispune de 10 voturi : social-democratii
polonezi de 4 voturi, iar P.P.S. i partile neruse ale Poloniei
www.dacoromanica.ro
84 V. L LININ

de 6 voturi. In sfirsit, cei doi reprezentanti ai Finlandei

au dispus de 8 voturi).
In problema colonials s-a format in cadrul comisiei o
majoritate oportunista, si in proiectul de rezolutie a aparut
o fraza pur si simplu monstruoasa : congresul nu condamna
in principiu si o data pentru totdeauna once politica colo-
niale, deoarece aceasta intr-un regim socialist poate avea
un rol civilizator". Aceasta teza echivala in fond cu o
trecere directs de partea politicii burgheze si a concemiei
burgheze despre lume, care justifica razboaiele si atrocitacile
coloniale. Un delegat american a spus ca ea inseamna o
trecere de partea lui Roosevelt. Incercarile de a justifica
aceasta trecere prin sarcinile unei politici coloniale socia-
liste" si ale unei activitaci reformatoare pozitive in colonii
au fost cit se poate de nereusite. Socialismul nu a renun;at
si nu..va renunca vreodata la apararea reformelor si in
colonii, ceea ce ins' nu inseamna si nu trebuie sa insemne
nicidecum slabirea poziviei noastre principiale impotriva
cuceririlor, impotriva subjugarii unor popoare straine,
impotriva violen ;ei si a jafului, care caracterizeaza poli-
tica coloniale ". Programul-minimum al tuturor partidelor
socialiste are in vedere atit metropolele cit si coloniile.
Insasi nociunea de politic' coloniale socialists" denote o
totals confuzie. De aceea, congresul a procedat cit se poate
de bine scocind din rezolucie cuvintele citate mai sus si
inlocuindu-le printr-o condamnare, si mai aspra decit in
rezolutiile anterioare, a politicii coloniale.
Rezolutia cu privire la atitudinea partidelor socialiste
fava de sindicate prezinta o deosebita importanIa pentru
noi, rusii. La noi, aceasta problema este la ordinea zilei.
Congresul de la Stockholm a rezolvat-o declarind neparti-
nitatea sindicatelor, adica confirmind pozitia adep %ilor
neutralitatii de la noi, in frunte cu Plehanov. Congresul
de la Londra a facut un pas in direc ;ia sindicatelor
partinice, declarindu-se impotriva neutralitatii. Rezolutia
de la Londra a stirnit, precum se stie, vii controverse si
mari nemul ;umiri in unele sindicate si indeosebi in presa
www.dacoromanica.ro
burghezo-democrats.
 CONGRESUL SOCIALIST INTERNATIONAL DE LA STUTTGART 85

La Stuttgart, problema s-a pus, in fond, astfel : neutra-

litatea sindicatelor, sau o tot mai string apropiere a lor
de partid ? Si congresul socialist international, dupa cum
lesne se poate convinge oricine citete rezolutia respective,
s-a pronuntat pentru o mai string apropiere a sindicatelor
de partid. In rezolutie nu se vorbete nici de neutralitatea
sindicatelor, nici de nepartinitatea lor. De aceea, Kautsky,
care in cadrul social-democratiei germane a sustmut apro-
pierea sindicatelor de partid, impotriva neutralitatii pre-
conizate de Bebel, a fost cu totul indreptatit sa declare
in darea de seams asupra Congresului de la Stuttgart pre-
zentata in fa%a muncitorilor din Leipzig (Vorwarts` 39,
1907, nr. 209, Beilage) :
Congresului de la Stuttgart cpune tot ce ne
Ea pune capat neutralitatii o data pentru totdea-
',Rezolutia
trebuie.
una". Clara Zetkin scrie : In principiu, nimeni nu a mai
obiectat (la Stuttgart) impotriva tendin ;ei istorice funda-
mentale a luptei de class a proletariatului de a impleti lupta
politica cu cea economics, de a uni cit mai steins organi-
za%iile politice i cele economice intr-o singura. force a
clasei muncitoare socialiste. Numai reprezentantul social-
democratilor rui, tov. Plehanov" (trebuia spus : reprezen-
tantul menevicilor, care 1-au trimis pe Plehanov in comisie
ca sustinator al neutralitatii"), i majoritatea delegatiei
franceze au incercat, prin argumente destul de inconsistente,
sa justifice necesitatea limitarii intr-o oarecare ma'sufa a
acestui principiu, invocind particularitatile din tarile lor.
Majoritatea zdrobitoare a congresului s-a pronuntat pentru
o politica ferma de unire a social-democratiei cu sindi-
catele..."
Trebuie sa aratam ca argumentul lui Plehanov argu-
ment inconsistent, dupa cum just a remarcat Clara Zetkin
a aparut in ziarele ruse legale in forma urmatoare. In
comisia Congresului de la Stuttgart, Plehanov a invocat
faptul ca in Rusia exists 11 partide revolutionare" ; cu
care dintre ele trebuie sa se uneasca sindicatele ?" (citam
dupa Vorwarts" nr. 196, 1. Beilage). Acest motiv invocat
de Plehanov este inexact atit sub aspectul starii de fapt
cit Si sub aspect principial. In cadrul fiecarei nationalitati
www.dacoromanica.ro
86 V. I. LENIN

din Rusia nu exists de fapt decit cel mult doua partide

care lupta pentru a citiga influents asupra proletariatului
socialist : social-democratii i socialitii-revolutionari,
social-democratii polonezi 40 0 p.p.s. 41, social- democra %ii
letoni 42 0 socialitii-revolutionari letoni (aa-numita
uniune social - democrats letona"), social-democratii armeni
i danactutiunii 43 etc. La Stuttgart, delegatia Rusiei s-a
sec%ionat i ea de la bun inceput in dou5. parti. Cifra 11
este intru totul arbitrary i induce in eroare pe muncitori.
Plehanov nu are dreptate nici sub aspectul principial, de-
oarece in Rusia lupta intre socialismul proletar i socialis-
mul mic-burghez este inevitabila peste tot, inclusiv in
sindicate. Englezilor, de pada:, nu le-a trecut prin gind sa
se ridice impotriva rezolutiei, cu toate ca i la ei exists
doua partide socialiste in lupta, social- democra ;ii (S.D.F.) 44
i independentii" (I.L.P.) 45.
CI ideea neutralitatii, care a fost respinsa la Stuttgart,
a adus pins acum multe prejudicii micarii muncitoreti
rezulta cit se poate de limpede din exemplul Germaniei.
Aici ideea neutralitatii a fost propagate mai intens i a
capatat o mai large aplicare decit oriunde. Ca urmare,
sindicatele din Germania au deviat spre oportunism intr-un
mod atit de vadit, inch aceasta deviere a fost recunoscuta
deschis chiar i de un om atit de precaut in aceasta pro-
blems cum e Kautsky. In darea de seams prezentata in
fa ;a muncitorilor din Leipzig, el declare de-a dreptul ca
conservatorismul" manifestat de delegatia german5. la
Stuttgart devine explicabil dace aruncam o privire asupra
componentei acestei delega ;ii. Jumatate din ea era formats
din reprezentanti ai sindicatelor, 0 in felul acesta oaripa
dreapta* a partidului nostru a dovedit ca dispune de forte
mai numeroase decit cele pe care le are in mod efectiv in
partid".
Rezolu;ia Congresului de la Stuttgart trebuie, Fara in-
doiala, sa grabeasca respingerea categorica de catre social-
democratia ruse a ideii neutralitatii, idee atit de scumpa
liberalilor notri. Actionind cu toata prudenta necesara i
fail a ne pripi, evitind orice acciuni nechibzuite i lipsite
de tact, trebuie sa desfauram o munca neobosita in sindi-
www.dacoromanica.ro
 CONCRESUL SOCIALIST INTERNATIONAL DE LA STUTTGART 87

cate in directia apropierii for tot mai strinse de partidul

social-democrat.
Mai departe, in cadrul comisiei Congresului de la
Stuttgart pentru problema emigratiei i a imigratiei a ieit
la iveala cu toata claritatea divergenta dintre oportuniti
qi revolutionari. Primii preconizau ideea limitarii libertatii
de migratiune pentru muncitorii inapoiati, cu nivel scazut
in special pentru japonezi 1i chinezi. La aceti oameni,
spiritul ingust, de breasla, exclusivismul trade-unionist a
precumlianit asupra cowiintei sarcinilor socialiste, care
constau in a desfapra o munca de lamurire i de organizare
a paturilor proletare inca neatrase in micarea muncito-
reasca. Congresul a respins toate tentativele acute in acest
spirit. Chiar 8i in comisie voturile in favoarea limitarii
libertatii de migratiune au ramas cu totul izolate, iar rezo-
lutia congresului international este pa.trunsa de ideea recu-
nowerii luptei de class unite a muncitorilor din toate
tarile.
In problema dreptului de vot pentru femei, rezolutia a
fost de asemenea adoptata in unanimitate. Numai o engle-:
zoaica din Societatea fabiana" organizatie semi-
burgheza a sustinut lupta nu in vederea obtinerii de
drepturi electorale depline pentru femei, ci in vederea unui
drept de vot limitat, pentru femeile avute. Congresul a
respins in mod categoric aceasta propunere i s-a pronuntat
in sensul ca muncitoarele trebuie sa lupte pentru dreptul
de vot nu alaturi de adeptele burgheze ale egalitatii in
drepturi a femeii, ci laolalta cu partidele de class ale pro-
letariatului. Congresul a stabilit ca in campania pentru
obtinerea dreptului de vot pentru femei trebuie sustinute
integral principiile socialismului i egalitatea in drepturi
a femeii cu barbatul, fara a denatura aceste principii din
nici un fel de considerente de comoditate.
In legatura cu aceasta problema s-a produs in cadrul
comisiei o divergenta interesanta. Austriecii (Viktor Adler,
Adelheid Popp) au cautat sa-i justifice tactica for in lupta
pentru obtinerea dreptului de vot universal pentru barbati :
pentru cucerirea acestui drept, ei au socotit a este oportun
sa nu puns, in agitatia lor, pe primul plan revendicarea
www.dacoromanica.ro
8
88 V. I. LENIN

drepturilor electorale si pentru femei. Social-democratii

germani, in special Clara Zetkin, au protestat impotriva
acestei atitudini Inca de pe cind austriecii au inceput sa-si
desfasoare campania pentru dreptul de vot universal. Clara
Zetkin a declarat in press ca revendicarea drepturilor elec-
torale pentru femei nu trebuie lasata in nici un caz pe
planul al doilea, ca austriecii au sacrificat in mod oportu-
nist acest principiu din considerente de comoditate si ca
ei nu ar fi slabit, ci, dimpotriva, ar fi spoilt amploarea
agitatiei si forta miscarii populare daca ar fi revendicat
cu aceeasi energie si dreptul de vot pentru femei. In cadrul
comisiei, Clarei Zetkin i s-a alaturat fara rezerve o aka
social - democrats germana de vaza, Zitz. Amendamentul
lui Adler, care in mod indirect a cautat sa justifice tactica
austriecilor (in acest amendament se specifics numai a nu
trebuie sa existe intreruperi in lupta pentru obtinerea
dreptului de vot efectiv pentru toti iar nu ca
n lax
lupta pentru dreptul de vot trebuie dusa intotdeauna con-
comitent cu revendicarea egalitatii in drepturi a femeii cu
barbatul), a lost respins cu 12 voturi contra 9. Punctul de
ivedere al comisiei si al congresului poate fi exprimat to
toata exactitatea prin urmatoarele cuvinte rostite de sus-
mentionata Zitz in cuvintarea ei la conferinta internationals
a femeilor socialiste (conferinta care a avut loc la Stuttgart
concomitent cu congresul) : In principiu, trebuie sa cerem
tot ce socotim ca este just a declarat ea , sinumai in
cazul cind nu avem destule forte de lupta sa acceptam ceea
ce putem obtine. Aceasta a fost intotdeauna tactica social-
democratiei. Cu cit mai modeste vor fi revendicarile
noastre, cu atit mai modeste vor fi s i concesiile guvernu-
lui..." Din aceasta controversy intre femeile social-demo-
crate austriece 5i cele germane cititorul poate vedea cit de
intransigents este atitudinea celor mai buni dintre marxisti
fail de cele mai mici abateri de la tactica revolutionary
consecventA, principiala.
Ultima zi a congresului a fost consacrata problemei mili-
tarismului, problems care interesa pe toata lumea in cea
mai mare masura. Faimosul Herve s-a situat pe o pozitie
foarte subreda, caci el nu intelege legatura dintre razboaic
www.dacoromanica.ro
 CONGRSSUL SOCIALIST INTERNATIONAL DE LA STUTTGART 89

regimul capitalist in general si nu e in stare sa lege agi-

tatia antimilitarista de activitatea socialists in ansamblu.
Proiectul lui Herve a raspunde" prin greva sau insu-
rectie la orice fel de razboi vadea o neintelegere totals
a faptului ca folosirea unui anumit mijloc de lupta nu este
in functie de o hotarire adoptata in prealabil de revolu-
tionan, ci de conditiile objective ale crizei economice si
politice pe care o va provoca razboiul.
Dar, dna Herve a dat dovada, fara indoiala, de usu-
rmta, de superficialitate si de o anumita predilectie pentru
fraze rasunatoare, ar insemna totusi o mare miopie sa-i
rephcam printr-o stmpla expunere dogmatics a unor ade-
varuri generale ale socialismului. In aceasta greseall (de
care nu au fost scutiti cu totul nici Bebel nici Guesde)
a cazut in special Vollmar. El s-a pornit sa-I atace vehement
pe Herve cu nemaipomenita multumire de sine a omului
indragostit de parlamentarismul sablon, fara sa-si dea seama
ca ingustimea si rigiditatea propriului sau oportunism to
fac sa descoperi in el o pilpiire vie de herveism, cu tot
modul teoreticeste absurd in care pune problema insusi
Herve. Sint cazuri dnd absurditatile teoretice ascund un
anumit adevar practic la o noua cotitura a miscarii. $i
aceasta latura a problemei, indemnul de a pune, prey nu
numai pe metodele parlamentare de lupta, indemnul de a
actiona potrivit noilor condi ;ii ale viitorulm razboi si ale
viitoarelor crize, a fost subliniata de social-democratu
revolutionari, in special de Rosa Luxemburg in cuvintarea
ei. Impreuna cu delegatii social- democra;i rusi (Lenin si
Martov au fost solidari in aceasta problema), Rosa Luxem-
burg a propus o serie de amendamente la rezolutia lui Bebel,
amendamente in care se sublinia necesitatea de a desfasura
o munca de agitatie in rindurile tineretului, necesitatea de
a folosi criza provocata de razboi in scopul de a grabi pra-
busirea burgheziei, necesitatea de a avea in vedere schim-
barea inevitabila a metodelor i mijloacelor de lupta pe
masura ce lupta de class se ascute si se produc schimbari
in situa %ia poljtjca. Pornindu-se de la rezolutia lui Bebel,
unilaterala ;i sterila din cauza dogmatismului ei si care se
preta la o interpretare in spiritul ideilor lui Vollmar, s-a
www.dacoromanica.ro
8
90 V. I. LENIN

ajuns, in cele din urma, la cu totul alts rezolutie. In ea au

fost repetate toate adevarurile teoretice, spre a da astfel o
lectie herveistilor, care sint in stare sa uite socialismul de
dragul antimilitarismului. Dar aceste adevaruri servesc ca
introducere nu pentru a justifica cretinismul parlamentar,
nu pentru a consfinti mijloacele exclusiv pasnice, nu pentru
a admite ploconirea in fata situatiei actuale, relativ pasnice
si calme, ci pentru a recunoaste valabilitatea tuturor mij-
loacelor de lupta, pentru a lua in considerare experienta
revolutiei din Rusia, pentru a dezvolta latura activa,
creatoare a miscarii.
In revista redactata de Clara Zetkin, la care ne-am mai
referit Oda aici, este admirabil sesizata tocmai aceasta
trasatura cu totul remarcabila si deosebit de importanta a
rezolu%iei congresului cu privire la antimilitarism. $i aici
spune Clara Zetkin despre rezolu%ia antimilitarista
a invins in cele din urma energia (Tatkraft) revolutionary
si increderea nestramutata a clasei muncitoare in capaci-
tatea ei de lupta, biruind, pe de o parte, evanghelia pesi-
mista a neputintei si nazuinta anchilozata de a se limita la
metodele vechi, exclusiv parlamentare de lupta, iar pe de
alts parte, biruind si simplistul sport antimilitarist practicat
de semianarhistii francezi de teapa lui Herve. Rezolutia,
adoptata in cele din urma in unanimitate, atit de comisie
cit si de cei aproape 900 de delega ;i din toate tarile, ex-
prima in termeni energici avintul urias al miscarii munci-
toresti revolutionare in perioada care s-a scurs de la ultimul
congres international ; rezolu;ia scoate in relief, ca prin-
cipiu al tacticii proletare, elasticitatea ei, capacitatea ei
de dezvoltare, ascucirea ei (Zuspitzung) pe masura ce se
maturizeaza conditiile necesare aplicarii ei".
Herveismul a fost respins, dar nu in favoarea oportu-
nismului, nu din punctul de vedere al dogmatismului si al
pasivitatii. Nazuinta vie spre not metode de lupta, din ce
in ce mai energice, este in intregime recunoscua de prole-
tariatul international si pusa in legatura cu intreaga ascu-
sire a contradictillor economice, cu toate conditiile crizelor
generate de capitalism.
www.dacoromanica.ro
 CONGRESUL SOCIALIST INTERNATIONAL DE LA 9TUTTGART 91

Nu deprtele amenintiri herveiste, ci contiinta limpede

a inevuabilititii revolutiei sociale, hotidrea fermi de a
duce lupta pink* la capit, de a folosi mijloacele de lupti
cele mai revolutionare iati semnificatia rezolutiei Con-
gresului socialist international de la Stuttgart cu privire la
militarism.
Armata proletariatului se intarete in toate carile. Con-
tiinta, coeziunea i i ei cresc vizind cu ochu. Si
capitalismul se striduiete cu succes sa faci i mai frecvente
crizele, pe care aceasa armati le va folosi pentru distru-
gerea capitalismului.
Scrls In sepfembrle 1907
Pub Heat In octombrie 1907, In Se flparexte dupd textul
Alinanullut pentru toll pe 1908', Almanahulur
apdrut la Petersburg
In edltura Zerno'
Semnat : N. L. 7..

www.dacoromanica.ro
 92

NOTE LA ARTICOLUL CLAREI ZETKIN

CONGRESUL SOCIALIST INTERNATIONAL
DE LA STUTTGART" 46
CONGRESUL SOCIALIST INTERNATIONAL
DE LA STUTTGART *)

*) Articolul de fats reprezinta traducerea unui editorial

aparut in bisaptaminalul social-democrat german Die
Gleichheit", redactat de Clara Zetkin, care este organul de
presa al micarii muncitoreti a femeilor din Germania.
Articolul, scris cu mult talent, face o apreciere cit se poate
de justa asupra lucrarilor Congresului de la Stuttgart :
bogatul continut de idei al discu%iilor purtate i al rezolutii-
lor adoptate de congres este rezumat in putine cuvinte, clar
i pregnant. Tinem sa insotim articolul de citeva note din
partea noastra spre a atrage atentia cititorului rus asupra
unor fapte cunoscute din presa socialists vest-europeana,
in cea mai mare parte denaturate de ziarele cadete i semi-
cadete de la not (de genul ziarului Tovarici"), care au
debitat o sumedenie de minciuni pe seama Congresului de
la Stuttgart.

Problema relatiilor dintre social-democratie si sindicate a ar'atat cit

se poate de clar ca proletarii constienti din toate tirile se situeazi
pe un punct de vedere comun. De data aceasta, nimeni nu a obiectat
to principiu impotriva tendintei istorice fundamentale a luptei de
class proletare, tendinta de a tmpleti eh mai strins lupta politics cu
cea economics, precum si de a uni cit mai strins organizaciile politice
si cele economice Intr-o singura forts a clasei muncitoare socialiste.
Numai reprezentantul social-democratilor rusi, Plehanov, precum i
majoritatea delegatiei franceze au Incercat sa justifice, prin argu-
www.dacoromanica.ro
 NOTE LA ARTICOLUL CLARET ZETKIN 93

mente destul de inconsistente*, necesitatea limitarii tntr -o oarecare

masura a acestui principiu, invocind particularitatile din tarile lor.

*' Delegatia social democrats rusk' la Congresul de la

Stuttgart a discutat in prealabil problemele in fond, pentru
a-si desemna reprezentantii in comisie. In comisia pentru
examinarea problemei relatiilor dintre sindicate si partidele
socialist, Plehanov nu a reprezentat pe to0 social-demo-
cra0i rusi, ci numai pe mensevici. El a intrat in comisie
pentru a sustine principiul neutralitatii": Bolsevicii 1-au
trimis in comisie pe Voinov, care a sustmut punctul de
vedere al partidului, adica adoptarea unei hotariri in spin:
tul Congresului de la Londra impotriva neutralitatii ci
pentru o cit mai strinsa apropiere intre sindicate si partid.
,.Inconsistente" i s-au parut deci Clarei Zetkin nu argu-
mentele reprezentantului P.M.S.D.R., ci ale reprezentantu-
lui opozi%iei mensevice din P.M.S.D.R.

$i aici, in cele din urma, energia revolutionara si increderea ne-

stramutata a clasei muncitoare in capacitatea sa de lupta a tnvins,
pe de o parte, marturisirea pesimista a neputintei proprii sustine-
rea rutinara a vechilor metode de lupta, exclusiv parlamentare, iar
pe de alts parte simplistul sport antimilitarist practicat de semianar-
hiTtii francezi l la Herve *).

ci Autoarea articolului face o paralela intre cele doua'

devieri de la socialism, respinse de congres : semianarhismul
lui Herv6 si oportunisimil, care consta in forma de lupta
exclusiv parlamentarr, f5.ra a numi vreun reprezentant
al acestui oportunism. In cadrul comisiei Congresului de la
Stuttgart care examina problema militarismului, aceeasi
paralela a fost facut5. de Vandervelde, care a ripostat impo-
triva cuvintarii oportuniste a lui Vollmar. Vollmar face
aluzie la excluderea lui Herve a spus Vandervelde
eu protestez impotriva acestui lucru st it avertizez pe
Vollmar ca excluderea celor de extrema stings poate sugera
www.dacoromanica.ro
 94 V. I. LENIN

ideea excluderii si a celor de extrema dreapta (Vollmar este

unul dintre oportunistii germani cei mai de dreapta").
. . .
In sfirsit, si in problema dreptului de vot pentru femei, punctul
de vedere strict principial de clag, care considers dreptul de vot
pentru femei doar ca o parte organicl a dreptului de class si a luptei
de clasi a proletariasului, a "'wins conceptia burgheza oportunisti
care sperN. si kink prin tocmealg cu clasele stapinitoare drepturi
electorale deformate, 'imitate pentru femei *).

*) La Congresul de la Stuttgart, acest punct de vedere

burghez a fost sustinut numai de o englezoaica din Fabian
Society (Societatea fabiana" organizatie cvasisocialista
din Anglia, formats din intelectuali care se situeaza pe
pozi ;iile unui oportunism extrem).

TotodatI, congresul confirmind in aceasti privinti hotastrea

conferintei interna;ionale a femeilor a declarat Uri: echivoc a,
in lupta for pentru dreptul de vot, partidele socialiste trebuie A
prezinte si s'a sustinl revendicarea principiala a dreptului de vot
pentru femei, fail a tine seama de nici un fel de considerente de
comoditate"*).
. . .
*) Aluzie la social-democratii austrieci. Atit la confe-
rin ;a socialists a femeilor, cit si hi cadrul comisiei con-
gresului pentru examinarea problemei femeii, social-demo-
cratele germane au polemizat cu social-democratele austriece.
Inca inainte C. Zetkin a reprosat in press social-democra-
'telor austriece ca hi agitatia pentru dreptul de vot ele au
trecut pe planul al doilea revendicarea dreptului de vot
pentru femei. Austriecii n-au gasit argumente consistente
hi apararea pozitiei for si amendamentul lui Viktor Adler,
in care oportunismul austriac" in aceasta problema era
sustinut cu multi prudenti, a fost respins in comisie cu
12 voturi contra 9.
Scrls In septembrie
lnceputul lunll octombrle 1907
Publlcat In octombrle 1907, Se tipareste dupd textul culegerll
In culegerea Zarn111', vol. I,
Petersburg

www.dacoromanica.ro
 [95

B rr. Hnbut-tb.

3a 12 iisTrb
CO6PAHIE CTATE171,

TOM", nepBb!H.

DBa manpaheui;
6.6 pycckohro maplaunt
u pyccko coillademokpamiu.

C.-TIETEPLYPrl.
T.norra.ro It 6elodpaion X. ll. 0., Gubwoii opt A A61.
1908.

Coperta eulegerit dfn operele tut V. 1. Lenin

in 12 ant'
Pilgrim(
www.dacoromanica.ro
 97

PREFATA LA CULEGEREA IN 12 ANI" 47

Culegerea de articole si brosuri pe care o supunem aten-
tiei cititorului imbra%iseaza o perioada de timp cuprinsa
intre anii 1895 si 1905. Tema lucrarilor publicistice adunate
in culegere o constituie problemele programatice, tactice si
organizatorice ale social- democra%iei ruse. Aceste probleme
se pun si se elaboreaza neincetat in lupta impotriva aripii
de dreapta a curentului marxist din Rusia.
La inceput, aceasta lupta se desfasoara pe plan pur teo-
retic impotriva d-lui Struve, principalul reprezentant al
marxismului legal de la not din ultimul deceniu al secolului
trecut. Sfirsitul anului 1894 si inceputul anului 1895 an
marcat o perioada de cotitura brusca in publicistica noastra
legala. Pentru prima ()ara in coloanele ei isi face loc
marxismul, reprezentat nu numai de militantii din straina-
tate ai grupului Eliberarea muncii", ci si de social -demo-
cra%ii din Rusia. Inviorarea produsa in literatura si disputele
aprinse ivite intre marxisti si vechii conducatori ai narod-
nicismului, care pink' atunci exercitasera o domingie
aproape exclusive in literatura progresista (N. K. Mihai-
lovski, de pilda), au constituit ajunul avintului miscarii
muncitoresti de mass in Rusia. Manifestarile publicistice
ale marxistilor rusi an preces direct intrarea in lupta a
proletariatului, vestitele greve din 1896 de la Petersburg,
care au deschis era miscarii muncitoresti cel mai puternic
factor al intregii noastre revolutii , miscare ce s-a dez-
voltat apoi continuu.
www.dacoromanica.ro
 98 V. I. LENIN

Conditiile in care se afla pe atunci literatura impuneau

social-democratilor sa foloseasca un limbaj esopic 9i sa se
limiteze la tezele cele mai generale i mai departate de
practica i de politica. Aceasta imprejurare a facilitat in
mare masura unirea elementelor eterogene ale marxismului
in lupta impotriva narodnicismului. La aceasta lupta parti-
cipau, alaturi de social-democratii din Rusia i de cei din
strainatate, i oameni ca d-nii Struve, Bulgakov, Tugan-
Baranovski, Berdeaev etc., democrati burghezi, pentru
care ruptura cu narodnicismul nu insemna ca pentru
not trecerea de la socialismul mic-burghez (sau taranesc)
la socialismul proletar, ci trecerea la liberalismul burghez.
Istoria revolutiei ruse in general, istoria partidului cadet
in particular, evolutia d-lui Struve (ping aproape de octom-
brism) in special au facut ca astazi acest adevar sa se im-
puna de la sine, sa devina moneda curenta in publicistica.
Pe atunci, in anii 1894-1895, el trebuia insa dovedit pe
baza unor abateri relativ mici ale cutarui sau cutarui
publicist de la marxism, atunci aceasta moneda abia tre-
buia sa fie batuta. De aceea, retiparind astazi integral
lucrarea mea indreptata impotriva d-lui Struve (articolul
Continutul economic al narodnicismului i critica lui in
cartea d-lui Struve" *, aparut sub semnatura K. Tulin in
culegerea Materiale cu privire la problema dezvoltani
economice a Rusiei", Petersburg, 1895, culegere arsa de
cenzura), urmaresc un triplu scop. In primul rind, in
masura in care publicul cititor a luat cunNtinta de conti:
nutul cartii d-lui Struve si al articolelor scrise de narodnict
impotriva marx4tilor in 1894-1895, prezinta importanta
i critica punctului de vedere al d-lui Struve. In al doilea
rind, avertismentul dat d-lui Struve de catre un social-
democrat revolutionar, concomitent cu actiunile noastre
comune impotriva narodnicilor, prezinta importanta atit
pentru raspunsul pe care-1 dam acelora care ne-au facut,
In repetate rinduri, o vin din alianta noastra cu acem
,domni, cit i pentru aprecierea carierei politice foarte
semnificative a d-lui Struve. In al treilea rind, polemica
veche si, in multe privinte, invechita cu Struve are
Vezi V. /. Lenin, Opera complete, vol. 1 Editura pulitici, 19G0, editia a
doua, peg. 335-510. Note red.
www.dacoromanica.ro
 PREFATA LA CULEGEREA IN 12 ANI 99

importanca unui exemplu instructiv. Acest exemplu ne

dovedeste valoarea politica practica a polemicii teoretice
intransigente. Social- democra;ilor revolucionari li s-a re-
prosat de nenumarate on ca au facut exces de asemenea
polemici cu economistii", cu bernsteinienii si cu mensevicii.
Aceste reprosuri sint $i astazi o marfa foarte precuita
printre impaciuitoristii" dinauntrul partidului social-de-
mocrat si printre simpatizancii" semisocialisti din afara
lui. La not se obisnuieste O. se afirme adesea ca rusii in
general, social-democratii in particular si bolsevicii in
special inclina excesiv spre polemics si sciziuni. In afara de
asta, se uita tot atit de des ca conditiile din tarile capitaliste
in general, conditille revolutiei burgheze din Rusia in
particular si condi %iile de viata $i de activitate ale intelec-
tualitacii noastre in special creeaza o situatie favorabila
unor treceri bruste de la socialism la liberalism. Din acest
punct de vedere este cit se poate de util sa cunosti ce s-a
petrecut cu 10 ani in urma, ce divergence teoretice cu
struvismul" s-au conturat inc a de pe atunci, de la ce
divergence mici (mici la prima vedere) s-a ajuns la delimi-
tarea politics totals a partidelor si la lupta necrutatoare
in parlament, intr-o sere intreaga de organe de press, la
intruniri populare etc.
In legatura cu articolul impotriva d-lui Struve trebuie
sa mai mentionez, totodata, el el are la baza.' un referat
prezentat de mine in toamna anului 1894, intr-un cerc
restrins de marxisti. Dintre membrii grupului social-de-
mocrat care activa pe atunci la Petersburg si care a creat,
un an mai tirziu, Uniunea de lupta pentru eliberarea
clasei muncitoare" participau la acest cerc St., R. $i cu mine,
iar dintre publicistii marxisti legali P. B. Struve,
A. N. Potresov si K. In cadrul cercului, am prezentat un
referat intitulat : Oglindirea marxismului in literatura
burgheza". Polemica cu Struve, dupa cum se vede si din
. titlul expunerii, a fost atunci incomparabil mai tlioasa si
mai categorica (in ceea ce priveste concluziile social-de-
mocrate) decit in articolul publicat in primavara anu-
lui 1895. Atenuarile au fost facute, in parte, din conside-
rente de cenzura, in parte de dragul aliantei" cumarxistii
legali in vederea luptei comune impotriva narodnicismului.
www.dacoromanica.ro
100 V. I. LENIN

Ca impulsul spre stinga" pe care social-democratii din

Petersburg 1-au dat atunci d-lui Struve nu a ramas fara
rezultat o dovedete limpede articolul acestuia din culegerea
care a fost arsa (1895) i citeva din articolele lui aparute
in Novoe Slovo" 48 (1897).
In afara de aceasta, la lectura articolului din 1895, in-
dreptat impotriva d-lui Struve, trebuie avut in vedere ca
el constituie in multe pnvinte conspectul unor lucrari eco-
nomice ulterioare (in special al lucrarii Dezvoltarea ca-
pitalismului"). In sfirit, e cazul sa atrag atentia cititorului
asupra ultimei pagini din articol, in care &int subliniate
trasaturile i laturile pozitive pentru un marxist ale
narodnicismului, curent democrat-revolutionar intr-o tars
care se afla in ajunul revolutiei burgheze. Gasim aici formu-
larea teoretica a unor teze care dupa 12-13 ani au capatat
o expresie politica practica in blocul de stinga" la alege-
rile pentru Duma a II-a i in tactica blocului de stinga".
Acei memevici care au combatut ideea dictaturii revolu-
tionar-democratice a proletariatului i a taranimii i au
preconizat inadmisibilitatea totala a unui bloc de stinga au
tradat, sub acest aspect, o veche ,i insemnata traditie a
social-democratilor revolutionari, care a fost intens spriji-
nita de Zarea" 49 i de vechea Iskra" 50. Se intelege de
la sine ca admisibilitatea conditionata i limitata a tacticii
blocului de stinga" decurge inevitabil din aceleai conceptil
teoretice fundamentale ale marxismului asupra narod-
nicismului.
Dupa articolul impotriva lui Struve (1894-1895) ur-
meaza broura Sarcinile social-democratilor rui" *, scrisa
la sfiritul anului 1897, pe baza experientei capatate din
activitatea desfaurata de social-democrati la Petersburg
in 1895. Aici sint expuse la forma pozitiva conceptii care
in celelalte articole i brouri din prezenta culegere iau
forma de polemica cu aripa dreapta a social-democratiei.
Am retiparit diferitele prefete la Sarcinile social-democra-
tilor ruW` pentru a arata legatura dintre aceasta lucrare
i diferitele perioade din dezvoltarea partidului nostru (de
pilda, prefata scrisa de Akselrod subliniaza legatura dintre
Vezi V. 1. Lenin, Opera complete, vol. 2, Edltura politica, 1960, editia a
done, peg. 427-463. Nola red.
www.dacoromanica.ro
 PREFATA LA CULEGEREA ,,IN 12 ANI 101

aceasta brosura 'i lupta impotriva economismului", iar

prefata din 1902 subliniaza evolutia narodovolistilor i
narodopravistilor).
Articolul Prigonitorii zemstvelor i Hanibalii liberalis-
mului" a aparut in 1901, in revista Zarea" din straina-
tate *. Acest articol lichideaza, ca sa zicem aa, relaciile
social-democratiei cu Struve ca om politic. Dace in 1895
i -am dat un avertisment i ne-am delimitat de el cu pre-
caupe, ca de un aliat, in 1901 i-am declarat razboi, ca
unui liberal care nu este in stare sa apere cit de cit con-
secvent nisi macar revendicarile pur democratise.
In 1895, cu citiva ani inainte de bernsteiniada" 51 din
Apus i inainte de ruptura definitive cu marxismul a unui
sir intreg de publicisti progresisti" din Rusia, aratam ca
d-1 Struve este un marxist nestatornic, de care social-demo-
cratii trebuie sa se delimiteze. In 1901, cu citiva ani inainte
ca partidul cadet sa se manifeste in revoligia ruse i inainte
de falimentul politic al acestui partid in Dumele I si a II-a,
am relevat tocmai acele trasaturi ale liberalismului burghez
din Rusia care in 1905-1907 si-au gasit expresia in
acciuni i manifestari politice de masa. Articolul Hani-
balii liberalismului" critics rationamentele gresite ale unui
liberal, iar astazi aceasta critics este aproape intru totul
aplicabila politicii celui mai mare partid liberal din revo-
lutia noastra. Celor ce incline sa creada ca, luptind fare
crmre impotriva iluziilor constitutionaliste Si impotriva
partidului cadet, in 1905-1907, noi, bolsevicii, am fi tra-
dot vechea politica social - democrats faca de liberalism,
articolul Hanibalii liberalismului" le va arata ca gresesc.
Bolsevicii au ramas fideli traditiilor social:democraciei
revolutionare si nu s-au lasat ameOti de iluzule burgheze
intrecinute de liberali in epoca zigzagului constitutional",
iluzii care au intunecat vremelnic constunta aripii drepte
a partidului nostru.
Brosura urmatoare Ce-i de facut ?" a aparut in straina-
tate la inceputul anului 1902 **. Ea nu mai este consacrata
criticii aripii drepte din publicistica, ci celei din organizacia
Vezi V. I. Lenin, Opera complete, vol. 5, Editura politica, 1961, ediia a
done, peg. 21-71. Non red.
Vezi V. 1. Lenin, (lo re complete, vol. 6, Editura politica, 1951, edillit
a doua, peg. 1-190. %ola rod.
www.dacoromanica.ro
102 V. I. LENIN

social - democrats. In 1898 a avut loc primul congres al

social-democratiei, care a pus bazele Partidului muncito-
resc social-democrat din Rusia. Uniunea social-democrati-
lor rui", care activa in strainatate i care cuprindea i
grupul Eliberarea muncii", a devenit organizacia din
strainatate a partidului. Dar institutiile centrale ale parti-
dului au fost distruse de politie, nemaiputind fi refacute.
Concret vorbind, o unitate a partidului nu a existat : ea
a ramas doar o idee, o directive. Exagerarea importantei
micarii greviste i a luptei economice generase pe atunci
o forma deosebiti de oportunism social-democrat, aqa-
numitul economism". La stirfitul anului 1900, cind grupul
Iskra" qi-a inceput activitatea in strainatate, scindarea pe
acest tarim era fapt implinit. In primiivara anului 1900,
Plehanov a ieit din Uniunea social-democratilor rui",
care activa in strainatate, infiintind o organizatie apart;
Sotial-demokrat".
Formal, Iskra" i-a inceput activitatea independent de
cele doua fractiuni ; in fond insa, ea a inceput-o impreuna
cu grupul lui Plehanov i impotriva Uniunii". Incercarea
de fuziune (iunie 1901, congresul Uniunii" i al organiza-
tiei Sotial-demokrat" de la Zurich) a quat. In broura
Ce-i de facut ?" sint expuse sistematic cauzele divergentei
gi caracterul tacticii i al activitacii organizatorice iskriste.
Broura Ce-i de facut ?" este invocata deseori de men-
evici, actualii adversari ai bolevicilor, precum i de
publiciqtii din lagarul burghezo-liberal (cadetii, bez-
zaglavtii 52" de la ziarul Tovar4ci" etc.). De aceea o
retiparesc cu foarte mici prescurtari, omitind doar amanun-
tele legate de relatiile organizatorice sau micile remarci cu
caracter polemic. In ceea ce privete continutul esenval al
acestei bropri, trebuie sa atragem atentia cititorului de
azi asupra celor ce urmeaza.
GreFala fundamentals a celor care polemizeaz5. ast4zi
impotriva brourii Ce-i de facut ?" consta in aceea ca ei
desprind cu totul aceasta lucrare din legatura ei cu o
anumitI situatie istorica, cu o anumita perioada de
mult trecuta din dezvoltarea partidului nostru. Aceasta
greeala este deoscbit de evidenta la Parvus, de pilda (ca
a nu mai vorbim de numeroi menevici), care la multi
www.dacoromanica.ro
 PREFATA LA CULEGEREA ,,IN 12 ANI" 1U3

ani dupa aparicia brosurii a afirmat ca ea confine idei ne-

juste sau exagerate cu privire la organizacia de revolu-
cionari de profesie.
Astazi, asemenea afirmacii slut de-a dreptul ridicole :
ca si cum acesti oameni ar vrea sa faca abstraccie de o
intreaga faza in dezvoltarea partidului nostru, de cuceriri
care cindva au fost obcinute prin lupta, iar acum sint de
mult consolidate, indeplinindu-si rolul.
A afirma astazi ca Iskra" a exagerat atunci cind (in
1901 ii 1902 1) a emis ideea unei organizaiii de revolu-
cionari de profesie este ca si cum dupa razboiul ruso-japo-
nez li s-ar reprosa japonezilor ca au exagerat in evaluarea
forcelor armate rusesti, ca inainte de fazboi au facut pre-
gatiri exagerate in vederea luptei impotriva acestor force.
Pentru a repurta victoria, japonezii trebuiau sa-si .adune
toate forcele spre a face facia unor force rusesti omit de
maH. Din pacate, multi privesc partidul nostru cu ochii
omului care se tine deoparte, fara a cunoaste lucrurile $t
fail a vedea ca acum ideea unei organizacii de revolu-
cionari de profesie a si repurtat o victorie deplina. Or,
victoria nu ar fi fost posibila data, la timpul sau, aceasta
idee n-ar fi fost pusa pe primul plan, data nu s-ar fi
depus straduince exagerate" pentru a o viri in capul celor
ce impiedicau infaptuirea ei.
Ce-i de facut ?" este o expunere rezumativa a tacticii
iskriste, a politicii organizatorice iskriste din 1901 si 1902.
O expunere rezumativa", atit si nimic mai mult. Cine iii
va da osteneala sa rasfoiasca numerele Iskrei" pe 1901
si 1902 se va convinge cu siguranca de acest lucru *. Iar
cine judeca aceasta expunere rezumativa fara a cunoaste
lupta dusa de Iskra" impotriva economismului", care era
predominant pe atunci, gi fara a incelege aceasta lupta,
acela pur si simplu arunca vorbe in vint. Iskra" a luptat
pentru crearea unei organizacii de revolucionari de pro-
fesie, a luptat cu o deosebita energie in anii 1901 si 1902,
a invins economismul" predominant Fe atunci , a
treat in mod definitiv aceasta organizacie in 1903, a men-
cinut-o, cu toata sciziunea ce s-a produs ulterior in rin-
In volumul al 3-lea al editiel de fa16 vor ft retIparite cele mai important.
articole apArute in cursul acestor ani in Iskra" U.
www.dacoromanica.ro
9 Lenin Opere, vol. 16
104 V. I. LENIN

durile iskri$tilor, cu toate framintarile care au avut loc in

perioada de furtuna si avint, a mentinut-o in tot cursul
revolutiei ruse, a mentinut-o si pastrat-o din 1901-1902
pina in 1907.
Si iata ca acum, cind lupta pentru aceasta organizatie
a fost de mult incheiata, dupa ce saminta a fost aruncata.,
spicele au dat in pirg si secerisul a fost terminat, apar
niste oameni care proclama sus si tare : s-a exagerat
atunci cind s-a emis ideea unei organiza%ii de revolutionari
de profesie !". Nu e oare ridicol ?
Luati intreaga perioadd prerevolutionary si primii doi
ani si jumatate de revolutie (1905-1907) in ansamblu.
Faceti o comparatie, de-a lung-ul acestei perioade, intre
partidul nostru social-democrat si celelalte partide in ceea
ce priveste coeziunea, organizarea si integritatea lui sta-
tornica. Va trebui sa recunoasteti ca, in aceasta privinta,
superioritatea partidului nostru asupra tuturor celorlalte
partide cadeti, socialisti-revolutionari etc. este in-
contestabilci. Partidul social-democrat a elaborat inainte de
revolutie un program recunoscut in mod formal de catre
toti social-democratii si, aducindu-i modificari, nu s-a
scindat pe motive de program. Partidul social-democrat,
cu toata sciziunea care a existat in cadrul lui din 1903 pina
in 1907 (formal in 1905-1906), a dat publicului cele mai
multe informatii cu privire la situatia sa interns (procesele-
verbale ale Congresului al II-lea (comun), ale Congresului
al III-lea, bolsevic, ale Congresului de la Stockholm sau
Congresul al IV-lea (comun)). Cu toata sciziunea care a
existat in cadrul lui, partidul social-democrat a fost primul
dintre toate partidele care s-a folosit de vremelnica licarire
de libertate pentru crea o organizatie legala, cu o
structura democratica ideals, cu un sistem de eligibilitate,
cu o reprezentare la congrese proportionala cu numarul
membrilor de partid organizati. Asa ceva nu exista pina
acum nici la socialistii-revolutionari si nici la cadet'
acest partid burghez aproape legal $i cel mai bine orgam-
zat, care dispune de mijloace financiare incomparabil
ncomparabil mai
mari ca ale noastre, de largi posibilita%i de a folosi presa
si de a avea o existence legala. Iar alegerile pentru Duma
a II-a, la care au participat toate partidele, nu au dovedit
www.dacoromanica.ro
 PAEFATA LA CULEGEREA IN 12 ANI" 105

oare in mod concret ca coeziunea organizatorica a partidu-

lui nostru si a fractiunii noastre din Duna este superioara
celei existente in toate celelalte partide ?
Se pune intrebarea : cine a realizat, tine a transpus in
fapt aceasta coeziune, aceasta trainicie si statornicie maxima
a partidului nostru ? Organizatia de revolutionari de pro-
fesie, la a carei creare a contribuit in primul rind Iskra".
Pentru cine cunoaste bine istoria partidului nostru, pentru
cine a participat personal la construirea lui e de ajuns sa
arunce o simpla privire asupra componen %ei delegaviei on-
careia din fracciuni, sa zicem de la Congresul de la Londra,
pentru a se convinge de acest lucru, pentru a observa din
capul locului vechiul nucleu, nucleul de baza, care, cu mai
multa perseverenta decit ceilalvi, a purtat de grija partidu-
lui si a contribuit la dezvoltarea lui. Fireste, o conditie
fundamentals a acestui succes a fost faptul Ca, datonta
unor cauze economice obiective, dintre toate clasele socie-
tacii capitaliste, clasa muncitoare, a carei parte inaintata
a faurit social-democracia, dispune de cea mai mare capaci-
tate de organizare. Fara aceasta condi ;ie, organizatia de
revolucionari de profesie ar fi fost o fantosa, o aventura,
o simpla firma, iar in Ce-i de facut ?" se subliniaza in
repetate rinduri ca numai in legatura cu o clasa intr-ade-
var revoluOonara si care se ridica sponxan la lupta" are un
sens organizatia preconizata in aceasta. brosura. Dar capaci-
tatea obiectiv-maxima a proletariatului de a se uni intr-o
clasa este realizata de oameni vii, si nu se realizeaza altfel
decit prin anumite forme de organizare. Si in cond4iile
noastre istorice, in Rusia anilor 1900-1905, nici o alta
organizatie, in afara de cea iskrista, nu ar fi putut crea un
astfel de partid muncitoresc social-democrat ca acela de
astazi. Revoluvionarul de profesie si-a savirsit opera in
istoria socialismului proletar rus. $i nici un fel de force nu
vor ,putea distruge acum aceasta opera, care a depasit de
mult cadrul ingust de cerc" din 1902-1905, nici un fel
de lamentari tardive pe tema exagerarii sarcinilor de lupta
de catre cei care numai prin lupta au putut asigura, la
timpul lor, trecerea justa la indeplinirea acestor sarcini 111.1
vor diminua importanta unor cuceriri obtinute.
www.dacoromanica.ro
9*
106 V. I. LENIN

Am amintit mai sus de cadrul ingust de cerc din vremea

vechii Iskre" (la sfirsitul anului 1903, incepind cu nr. 51,
Iskra" a cotit spre mensevism, declarind ca intre vechea
Si noua oIskra s-a deschis o prapastie", cum se exprima
Trocki intr-o brosura care s-a bucurat de aprobarea re-
dactiei mensevice a Iskrei"). In legatura cu aceasta pe-
rioada a cercurilor trebuie sa adaugam pentru cititorul
nostru de astazi o scurta lamurire. Atit in brosura Ce-i de
facut ?", cit si in brosura Un pas inainte, doi pasi inapoi"
inclus'a si ea in cuprinsul culegerii cititorul are in
fara tabloul unei lupte pasionate, uneori inversunate, ne-
crutatoare intre cercurile din stra'incitate. Aceasta lupta
prezinta, fara indoiala, numeroase aspecte puffin atraga-
ware. Desigur ca aceasta lupta intre cercuri constituie un
fenomen posibil numai atunci dud miscarea muncitoreasca
din Cara respectiva. este Inca foarte tinara., nematunzata.
Iar militancii de azi ai miscarii muncitorqti din Rusia tre-
buie sa rupa fara doar si poate cu multe din traditiile pe-
rioadei cercurilor, se uite 5i sa se dezbare de multe meschi-
narii ale viecii de cerc si ale ciorovaielilor de cerc, pentru
a putea indeplini cu si mai mult succes sarcinile social-
democratiei in perioada actuala. Largirea partidului cu
elemente proletare, ca urmare a activif4ii de masa legale,
este singura in masura sa stirpeasca once urma a spiritului
de cerc, care este o mostenire a trecutului si nu corespunde
sarcinilor prezentului. Si trecerea la o organizare democra-
tick* a partidului muncitoresc trecere proclamata de
bolsevici in Novaia Jizn" 54 in noiembrie 1905 **, de in-
data ce s-au creat conditiile pentru o activitate legala a
Insemnat in fond ea insasi o rupture definitive cu ceea ce
era perimat in vechea mentalitate de cerc...
Da, cu ceea ce era perimat", caci nu e suficient sa con-
damni cercurile, ci trebuie sa fii in stare sa intelegi in-
semnatatea for in conditiile specifice ale perioadei anteri-
oare. Intr-o anumita perioada, cercurile au fost necesare
au jucat un rol pozitiv. In genere, intr-o tiara cu un regim
* Vezi V. I. Lenin, Opere complete, vol: 8, Editura politica, 1962, editia
a doua, pact. 187-414. Nola red.
** Vezi V. I. Lenin, Opere complete, vol. 12, Editura politica, 1962, editia
q doua, pag. 81-91. Nola red.
www.dacoromanica.ro
 PREFATA LA CULEGEREA IN 12 ANI 107

absolutist si mai cu seams in conditiile create de intreaga

istorie a miscarii revolutionare ruse, partidul muncitoresc
socialist nu se putea dezvolta altfel decit prin cercuri.
Cercurile, adica grupuri restrinse, inchise, formate dintr-un
mic numar de persoane si intemeiate aproape intotdeauna
pc prietenie personals, au fost o ctapa neccsara in dezvol-
tarea socialismului si a miscarii muncitorcsti din Rusia.
Pe masura cresterii ei s-a pus sarcina unificarn acestor
cercuri, a crearii unei legaturi trainice intre ele, a stabilini
unei continuitati in activitatea lor. Aceasta sarcina nu
putea fi rezolvata fare crearea unci puternicc baze de
operatii dincolo de limitele accesibile" absolutismului,
adicci in strainatate. Asadar, cercurile din stra.inatate au
aparut in virtutea unci necesitati. Intre aceste cercuri nu
existau legaturi ; ele nu se aflau sub autoritatea partidului
din Rusia gf erau, incvitabil, in divergenta in ceea ce pri-
veste intelegerea sarcinilor fundamentale ale miscarii in
momentul respectiv, adica modul de a concepe cum anume
trebuie construita cutare sau cutare baza de operatii si in
ce directie trebuie ajutata constructia generals de partid.
In asemenea conditii, lupta dintre aceste cercuri era inevi-
tabila. Aruncind astazi o privire retrospective, vedem
limpede care cerc a fost intr-adevar in stare sa indepli-
neasca functia de bath' de operatii. Dar atunci, la inceputul
activitatii diferitelor cercuri, nimeni nu putea spune acest
lucru, si controversa nu putea fi rezolvata decit prin
lupta. Imi amintesc cum Parvus s-a apucat sa reproseze
ulterior vechii Iskre" ca a dus o lupta de cerc distruga-
toare si sa predice, post festum, o politica de conciliere.
E usor Irma sa faci astfel de afirmatii post festum, iar cine
le face da dovada de o neintelegere a conditiilor de atunci.
In primul rind, nu exista nici un criteriu pentru aprecierea
fortei si seriozitatii diferitelor cercuri. Erau multe cercun
fictive, care acum sint uitate, dar care, la vremea aceea,
;ineau sa-si afirme prin lupta dreptul la existence. In al
doilea rind, divergen ;ele dintre ele priveau modul cum
trebuia tfrientata activitatea pe atunci noua Inca. Eu am
relevat Inca de pe atunci (in Ce-i de facut ?") ca diver-
gentele par netnsemnate, dar in realitate cle sint de mare
importanta, deoarece la inceputul unei activitati noi, la
www.dacoromanica.ro
108 V. I. LENIN

inceputul miscarii social-democrate, stabilirea caracterului

general al activitatii si al miscarii va avea efectele cele
mai puternice asupra propagandei, agitatiei si organizarii.
Toate discutiile ulterioare dintre social-democrati s-au
purtat in jurul chestiunii cum trebuie orientate activitatea
politica a partidului muncitoresc in cutare sau cutare caz
concret. Tot atunci era vorba de stabilirea bazelor celor
mai generale si a sarcinilor de capetenie ale oricarei politici
social-democrate in general.
Cercurile si-au indeplinit misiunea $i astazi, fireste, ele
reprezinta o faze depasita. Dar ele reprezinta o faze depa-
sita pentru ca si numai pentru ca lupta dintre ele a
pus in modul cel mai acut problemele cardinale ale social-
democratiei, a rezolvat aceste probleme in spirit revolu-
tionar intransigent, creind astfel o baza trainica pentru o
ample munca de partid.
Dintre problemele particulare ridicate in publicistica in
legatura cu brosura Ce-i de facut ?" mentionez numai
urmatoarele doua. Intr-un numar al ziarului Iskra" pe
1904, curind dupe aparitia brosurii Un pas inainte, doi
pasi inapoi", Plehanov a declarat ca este in divergenta
principiala cu mine in problema spontaneitatii si a con-
stiintei. Nu am raspuns la aceasta declaratie (cu excep %ia
unei note publicate in ziarul Vpered" 55, care aParea la Ge-
neva) si nici la numeroasele reveniri pe aceasta tema din
publicistica mensevica, nu am raspuns, deoarece critica
lui Plehanov avea in mod v`aldit un caracter de simple
sicana,' si se baza pe fraze luate in afara legaturii for cu
contextul, pe expresii izolate, formulate de mine intr-un
mod nu tocmai reusit sau nu tocmai precis, si ignortnd in
acelasi timp continutul general si intregul spirit al brosurii.
Ce-i de facut ?" a aparut in martie 1902. Proiectul de
program al partidului (proiectul tntocmit de Plehanov, cu
indreptarile aduse de redactia Iskrei") a fost publicat in
iunie sau iulie 1902. Raportul dintre spontan si constient a
fost formulat in acest proiect, cu asentimentul intregii re-
dactii a ziarului Iskra" (discutiile intre mine $i Plehanov
cu privire la program au fost purtate in cadrul redactiei,
dar nu in aceasta problema, ci in aceea a eliminarii micii
productii de catre www.dacoromanica.ro
marea productie (eu ceream o formulare
 PREFATA LA CULEGEREA "IN 12 ANI' 109

mai precisa decit cea data de Plehanov), precum si in

problema deosebirii dintre punctul de vedere al proletaria-
tului si cel al claselor de oameni ai muncii in general (eu
insistam asupra necesitatii unei definitii mai concise a
caracterului pur proletar al partidului)).
Prin urmare, nici vorba nu putea fi de vreo deosebire
principiala in aceasta problema Intre proiectul de program
$i Ce-i de facut ?". La Congresul al II-lea (august 1903),
Martinov, pe atunci adept al economismului", s-a apucat
sa .combata conceptiile.noastre despre spontaneitate si con-
stnnta, conceptii exprimate in program. Impotriva lui
Martinov au luat atitudine to %i iskristii, asa cum am sub-
liniat in brosura mea Un pas inainte etc." *. De aici reiese
limpede ca, in fond, divergenta a fost intre iskristi $i eco-
nomisti", care atacau ceea ce era comun in Ce-i de facut ?"
si in proiectele de program. Nici la Congresul al II-lea nu
m-am gindit in mod special sa fac din formularile date de
mine in.Ce-i de facut ?" elemente programatice", care sa
constitute principii deosebite. Dimpotriva, am folosit expre-
sia Indreptarea batului", care ulterior a fost frecvent
citata. In Ce-i de facut ?" este indreptat baltul strimbat
de economisti", declaram eu (vezi procesele-verbale ale
Congresului al II-lea al P.M.S.D.R. din 1903, Geneva,
1904), si tocmai pentru ca not indreptam energic bawl
strimbat, bawl" nostru va fi intotdeauna cel mai drept **.
Sensul acestor cuvinte este dar: brosura Ce-i de facut ?"
indreapta economismul" prin polemical, si este gresit sa
se analizeze continutul ei in afara acestei sarcini. Men%io-
nez ca articolul lui Plehanov impotriva brosurii Ce-i de
facut ?" nu a fost retiparit in culegerea noii Iskre" Wit
doi rani"), si de aceea nu ma ocup arum de argumentele
cuprinse in el, ci ma marginesc doar sa explic fondul chesti-
unii cititorului de azi, care poate intilni referiri la aceasta
problema in numeroase lucrari ale mensevicilor.
Cealalta observatie se refers la problema luptei econo-
mice si la problema sindicatelor. In publicistica, adeseori
Vezi V. I. Lenin, Opere complete, vol. 8, Editura politica, 1962, editia
a doua, pag. 211-212. _ Note red.
Vezi V. 1. Lenin, Opere complete, vol. 7, Editura .politIca, 1962, editia a
doua, pag. 265. Nola red.
www.dacoromanica.ro
110 V. I. LENIN

concepciile mele in aceasta problems sint prezentate in mod

denaturat. De aceea socot necesar sa subliniez ca numeroase
pagini din Ce-i de facut ?" sint consacrate explicarii
uriafei insemnataci a luptei economice si a sindicatelor.
Printre altele, ma pronuncam atunci pentru neutralitatea
sindicatelor. De atunci, contrar numeroaselor afirmacii ale
oponencilor mei, am sustinut mereu acelaii lucru i in bro-
suri, si in articole de ziar. Numai Congresul de la Londra
al P.M.S.D.R. si Congresul socialist international de la
Stuttgart m-au f5.cut sa ajung la concluzia ca neutralitatea
sindicatelor nu poate fi suscinuta din punct de vedere prin-
cipial. Apropierea cit mai strins5. a sindicatelor de partid
iata singurul principiu just. Tendinca de a apropia si
a lega sindicatele de partid iata care trebuie sa fie poli-
tica noastra, si aceasta politica trebuie aplicata in mod
perseverent si consecvent in intreaga noastra propaganda
si agita%ie, in activitatea organizatorica, fara a alerga dupa
simple recunoasteri" si fara a izgoni din sindicate pe cei
ce nu gindesc in felul acesta.

* *

Brosura Un pas inainte, doi pasi inapoi" a aparut la

Geneva in vara anului 1904. Ea descrie primul stadiu al
sciziunii dintre mensevici si bolsevici, care a inceput la
Congresul al II-lea (1903). Am suprimat aproape jumatate
din aceasta brosura, deoarece micile amanunte ale luptei
organizatorice, in special ale luptei duse in jurul compo-
nencei instituciilor centrale de partid, nu mai prezinta
interes pentru cititorul de azi si in fond merita sa fie date
uitarii. Esenciale mi se par aici analiza luptei de concepti:
duse la Congresul al II-lea in problemele de tactica $i in
alte probleme, precum si polemica impotriva concep %iilor
mensevice in problemele organizatorice : si una si cealalta
sint necesare pentru incelegerea mensevismului si a bolse-
vismului, curente care si-au pus amprenta pe intreaga acti-
vitate a partidului muncitoresc in revolucia noastra.
www.dacoromanica.ro
 PREFATA LA CULEGEREA IN 12 ANT' 111

Din dezbaterile la Congresul al II -lea al partidului so-

cial-democrat mention= pe ccle cu privire la programul
agrar. Evemmentele au aratat incontestabil ca programul
nostru de atunci (restituirea paminturilor rasluite) era din
tale -afara de ingust si subaprecia for %ele miscarii taranesti
democrat-revolutionare lucru de care voi vorbi mai
amanuntit in volumul al cloaca al acestei editii *. Impor-
tant aici este sa subliniez ca atunci aripii de dreapta a
partidului social-democrat chiar ,si acest program agrar,
din tale -afarei de ingust, i se parea un program prea lard.
Martinov si ceilalti econom4ti" 1-au combatut pe motiv
ca ar merge prea departe ! De aici se poate vedea ce im-
portanta practica deosebita a avut intreaga lupta a vechii
Iskre" impotriva economismului", impotriva restrin-
gerii si minimahzani intregului caracter al politicii social-
democrate.
Divergencele cu mensevicii se limitau pe atunci (in prima
jumatate a anului 1904) la problemele organizatorice. Eu
am definit pozitia mensevicilor drept oportunism in pro-
blemele organizatorice". Obiectind impotriva acestei de-
finitii, P. B. Akselrod i-a scris lui Kautsky : cu mintea
mea proasta, nu-s in stare sa pricep ce-o mai fi si expresia
asta : qoportunism in problemele organizatorice scoasa
ea singura in scena, fara nici o legatura organic cu con-
ceptiile programatice si tactice" (scrisoarea din 6 iunie 1904,
reprodusa in culegerea noii Iskre", In doi ani", partca
a II-a, pag. 149).
Intreaga istorie a mensevismului din anii 1905-1907
ne-a aratat indeajuns care este legatura organica dintre
oportunismul in conceptiile organizatorice $i oportunismul
in conceptiile tactice. Cit priveste expresia greu de pri-
ceput" oportunism in problemele organizatorice ", viata
a confirmat justeea aprecierii mele intr-un mod mai stra-
lucit decit m-as fi asteptat. Este suficient sa arat ca ping
gi menfevicul Cerevanin este nevoit acum sit recunoasca.
(vezi brosura lui despre Congresul P.M.S.D.R. din 1907
de la Londra) ca planurile organizatorice ale lui Akselrod
(faimosul congres muncitoresc" etc.) nu pot duce decit la
* Vezi volumul de fat3 pag. 238-240. Nola red.
www.dacoromanica.ro
112 V. I. LENIN

sciziuni nefaste pentru cauza proletariatului. Dar nu numai

atit. Ace lasi mensevic Cerevanin relateaza, in aceeasi bro-
sura, a la Londra Plehanov a avut de luptat, in cadrul
fractiunii mensevice, impotriva anarhismului organizato-
ric ". Asadar, nu degeaba am luptat eu in 1904 impotriva
oportunismului in problemele organizatorice" daca in 1907
atit Cerevanin cit si Plehanov s-au vazut siliti sa recu-
noasca anarhismul organizatoric" al unor mensevici de
vaza.
De la oportunism in problemele organizatorice, mense-
vicii au trecut la oportunism in problemele de tactics.
Brosura Campania zemstvelor si planul .Iskreb," * (ap5.-
ruta la Geneva la sfirsitul anului 1904, prin noiembrie sau
decembrie) marcheaza primul for pas pe aceasta cale. In
publicistica de azi poti intilni adesea pasaje in care se
afirma ca divergentele in problem a campaniei zemstvelor
au fost provocate de faptul ca bolsevicii contestau ca de-
monstra %iile in fata zemtilor ar fi de vreun folds. Citi-
torul va constata ca aceasta parere e cu totul gresita. Diver-
genta a fost provocata de faptul ca mensevicii au inceput
sa sustina atunci ca nu trebuie stirnita panica in rindurile
liberalilor, si, intr-o masura si mai mare, do faptul ca,
dupa greva de la Rostov din 1902, dupa grevele si bari-
cadele din vara anului 1903, in ajunul lui 9 ianuarie 1905,
mensevicii au proslavit demonstratiile in fata zemtilor ca
fiind demonstratii de tip superior. In nr. 1 al ziarului bol-
sevic Vpered" (Geneva, ianuarie 1905), aceasta apreciere
a planului campaniei zemstvelor" preconizat de mense-
vici a fost exprimata in titlul unui foileton consacrat
acestei probleme : Despre bunele demonstra%ii ale pro-
letarilor si proastele rationamente ale unor intelectuali " * *.
Ultima brosura retiparita in culegerea de fats : Douk
tactici ale social-democratiei in revolutia democratica" a
aparut la Geneva in vara anului 1905 ***. In ea sint expuse,
de data aceasta sistematizat, divergentele tactice funda-
* Vezi V. I. Lenin, Opere complete, vol. 9, Editura politick 1962, editia
a doua, pag. 75-98. Nola red.
** Op. cit., gag. 138-144.
*** Vezi V. I. Lenin, Opere complete, vol. 11, Editura politick 1962, edilia
a doua, pag. 1-127. Note red.
www.dacoromanica.ro
 PREPATA LA CULEGEREA IN 12 AN1' 113

mentale cu mensevicii ; rezolutiile Congresului al III-lea

al P.M.S.D.R.", congres (bolsevic) care a avut loc in pri-
m'avara acelui an la Londra, si acelea ale Conferintei men-
sevice de la Geneva au concretizat pe deplin aceste diver-
genre si le-au transformat intr-un dezacord fundamental
in aprecierea intregii noastre revolutii burgheze din punctul
de vedere al sarcinilor proletariatului. Bolsevicii au ar5.tat
proletariatului rolul sa'u de conducator in revolutia de-
mocratic5. Mensevicii au redus rolul lui la sarcinile de
opozitie extrema". Bolsevicii au definit in mod pozitiv
caracterul de class si semnificatia de class a revolutiei spu-
nind : o revolutie victorioas5 inseamn5. dictatura revolu-
tionar-democraticI a proletariatului si a tafanimii". Men-
sevich au interpretat intotdeauna atit de gresit nopunea de
revolutie burghez5., inch au ajuns s. accepte ca rolul pro-
letariatului in revolutie este un rol subordonat si depen-
dent de burghezie.
Se stie cum s-au reflectat in practici aceste divergente
principiale. Boicotarea Dumei lui Bulighin de c5.tre bolse-
vici si oscilarile mensevicilor. Boicotarea Dumei lui Witte
de catre bolsevici si oscilarile mensevicilor, care indemnau
pe aleg5tori sa aleag5, dar nu pentru Dum51". Sprijinirea
lozincii formarii unui guvern cadet si a politicii cadete in
Duma I de Catre mensevici si demascarea hotarit5 a num-
lor constitutionaliste si a contrarevolutionarismului cadet
de eatre bolsevici, concomitent cu propagarea ideii for -
marii unui comitet executiv al stingii" 57. Apoi, blocul de
stinga format de bolsevici in alegerile pentru Duma a II-a
si blocurile incheiate de mensevici cu cadetii etc. etc.
Acum se pare c5 perioada cadet5" a revolutiei ruse
(expresie folosit5 in brosUra : Victoria cadetilor si sarci-
nile partidului muncitoresc", martie 1906)* a luat sfirsit.
Contrarevolutionarismul cadetilor a fost complet demascat.
Cadetii insisi incep sa recunoasc5." c5 au luptat tot timpul
impotriva revolutiei, iar d-1 Struve exprim5 fatis gindurile
cele mai ascunse ale liberalismului cadet. Cu cit proleta-
riatul constient va cerceta acum mai atent toatI aceast5
perioada cadets in ansamblu, tot acest zigzag constitutio-
Vezi V. I. Lenin, Opera complete, vol. 12, Editura politicA, 1962, editia
a doua, peg. 263-341. Nola red.

www.dacoromanica.ro
114 V. I. LENIN

nal", cu atit va deveni mai evident ca bolsevicii au apre-

ciat din timp si in mod absolut just atit aceasta perioada
cit si esenta partidului cadet, c5. mensevicii au dus intr-a-
devar o politica gresita, a carei semnificatie obiectiva
echivala cu inlocuirea politicii proletare de sine statatoare
printr-o politica de subordonare a proletariatului fats de
liberalismul burghez.
*
* *

Aruncind o privire generals asupra luptei purtate, timp

de 12 ani (1895-1907), intre cele doua curente din mar-
xismul rus si din social-democratia ruse, ajungi in mod
necesar la concluzia ca marxismul legal", economismul"
si mensevismul" reprezinta diferite forme de manifestare
ale aceleiasi tendinte istorice. Marxismul legal" al d-lui
Struve (1894) i al celor de teapa lui a fost o reflectare
a marxismului in literatura burgheza. Economismul", ca
orientare aparte in activitatea social-democrat5. din 1897
si din anii urm5.tori, a realizat in practic5. programul
Credo"-ului* burgbezo-liberal : pentru muncitori lupta
economics, pentru liberali lupta politics. Mensevismul
este nu numai un curent publicistic, nu numai o orientare
in activitatea social-democrat5., ci o fractiune constituita,
care in cursul primei perioade a revolutiei ruse (1905-1907)
a dus o politica proprie, de subordonare in fapt a prole-
tariatului fa ;i de liberalismul burghez**.
In toate tarile capitaliste, proletariatul este inevitabil
legat, prin mii de trepte tranzitorii, de vecinul sau din
dreapta : de mica burghezie. In toate partidele muncrtoresti
este inevitabila formarea unei aripi de dreapta mai mult sau
mai putin precis conturate, care in conceptiile ei, in tactics
sirabol de credinla, program, expunere a concep)iei despre lume.
Nola brad.
Analiza byte' diferltelor curente 51 nuance la Congrestil al II-lea al
partidului (vezi bro9ura ,,Un pas inainte, dot pasi inapoi", 1904) arata, incon-
testabil, legatura directs si nemijlocita dintre economismul" din 1897 si din
anti urm8tori si mensevism". Cit priveste legatura economismului" din cadrul
social-democratiei cu taarxismul legal sau cu struvismul" din 1895-1897, am
ar8tat -o In brosura Ce-1 de facut ?" (1902). Intre marxIsmul legal, economism
$1 mensevism exist& on numai o legaturA pe plan ideologic, ci si o succesiune
istoricti directa.
www.dacoromanica.ro
 PREFATA LA CULEGEREA ill 12 ANI' 115

ei, in linia" ei organizatorica.' exprim'a tendintele opor-

tunismului mic-burghez. Intr-o tara mic-burghea. ca Rusia,
in perioada revolu %iei burgheze, in perioada primclor in-
ceputuri ale tirarului partid muncitoresc social-democrat,
aceste tendinte nu puteau sa nu se manifeste mai pronuntat,
mai precis, mai pregnant deck in oricare aka parte a Eu-
ropei. Cunoaterea diferitelor forme de manifestare a aces-
tei tendinte in rindurile social democrat iei ruse, in diferitele
ei perioade de dezvoltare este necesara pentru consolidarea
marxismului revolutionar, pentru calirea clasei muncitoare
ruse in lupta ei de eliberare.
Septembrie 1907
Publicat in nolernbrie 1907,
la Petersburg, in culegerea : Se 11pareVe dupd lextul culegerll
In 12 um", updrutif in edltura Zerno

www.dacoromanica.ro
116

PROPAGANDA ANTIMILITARISTA
$1 UNIUNILE TINERETULUI MUNCITORESC
SOCIALIST
La Congresul socialist international de la Stuttgart s-a
discutat, dupa cum se tie, problema militarismului i, le-
gata de ea, problema propagandei antimilitariste. In rezo-
lucia adoptata in aceasta problema se arata, intre altele, ca
congresul considers o datorie a claselor de oameni ai muncii
sali aduca aportul in educarea tineretului muncitor in
spiritul fratiei intre popoare i al socialismului i sa
sadeasca in el conminca de class ". Congresul considers
aceasta o garargie ca armata va inceta sa fie un instrument
docil in mtinile claselor cirmuitoare, un instrument de care
ele dispun dupa bunul for plac i pe care it pot folosi in
once clips impotriva poporului.
A face propaganda printre soldatii care hi fac stagiul
militar este un lucru extrem de greu, uneori aproape im-
posibil. Via ;a de cazarma, supravegherea severs, invoirile
rare impiedica in foarte mare masura stabilirea de legatun
cu lumea din .afara ; disciplina militara i mutruluiala
absurda ii sperie pe soldaii ; comandancii depun toate efor-
turile pentru a scoate din capetele vitelor necuvintatoare"
once idee de progres, pentru a le inabui orice sentiment
uman, pentru a be sadi sentimentul supunerii oarbe qi ura
absurda i salbatica fafa de dumanii externi" i interni"...
De soldatul smuls din mediul sau obhnuit, izolat, inapoiat,
timorat gi caruia i-au fost bagate in cap concepOile cele mai
monstruoase asupra lumii inconjuratoare e mult mai greu
sa to apropii decit de tineretul de virsta recrutarii, care
teaiqte in familie i in cercul situ de prieteni, fiMd steins
www.dacoromanica.ro
 PROPAGANDA ANTIMILITARISTA SI UNIUNILE TINERETLILLft 117

legat de ei prin interese comune. Propaganda antimilitarista

in rindurile tineretului muncitoresc di pretutindeni rezul-
tate excelente. Si aceasta are o mare importanta. Muncitorul
care intra in armata fiind social-democrat constient nu
constituie de loc un sprijin de nadejde pentru eei ce detin
puterea.
Uniuni ale tineretului muncitoresc socialist exists in toate
tarile europene. In unele tari, cum ar fi, de pilda, Belgia,
Austria si Suedia, aceste uniuni reprezinta.' mari organi-
zatii care desfasoara o munca de mare raspundere pe lime
de partid. Desigur, principalul scop al uniunilor de tineret
fl constituie educarea tineretului, formarea la acest tineret
a unei conceptii socialiste dare si unitare despre lame. Dar,
in afara de aceasta, uniunile de tineret desfasoara li o
munca practice. Ele lupta pentru imbunatatirea situatiei
ucenicilor, cauta sa-i apere de exploatarea nemiloasa a pa-
tronilor. Uniunile tineretului muncitoresc socialist consacra
inca si mai mult timp si acorda o $i mai mare atentie propa-
gandei antimilitariste.
In acest scop, ele cauta sa stabileasca legaturi strinse
cu tinerii soldati. Iata cum rea.lizeaza ele aceasta. legatura.
Phial a intra in armata, tinarul muncitor este membru al
uniunii, plateste cotizatia de membru. Cind e luat la armata,
uniunea continua sa cina o legatura permanents cu el, ii tri-
mite regulat o mica sums de bani (sou-ul soldatului", cum
i se spune in Franca), care, oricit de neinsemnata ar fi, are
pentru el o mare importanta. La rindul sau, el se angajeaza
sa comunice uniunii tot ceea ce se intimpla in cazarma,
sa-si impartaseasca impresiile. Astfel, chiar $i atunci cind se
afla in armata, ostasul nu .rupe legatura cu organizatia din
care a facut parte.
Se tie ca soldatii sint intotdeauna trimisi sa-si satisfaca
serviciul militar cit mai departe de locul de basting. Aceasta
se face cu scopul ca soldatul sa nu fie legat prin nici un
fel de interese de localnici, sa se simta strain de ei. Astfel
el poate fi mai usor silit sa se supuna ordinului de a trage
in multime. Uniunile tineretului muncitor se straduiesc sa
lichideze aceasta izolare a soldatului de populatia
Uniunile de tineret sint legate intre ele. Cum vine intr-un
oral nou, soldatul care a fost membru al uniunii mere-
www.dacoromanica.ro
118 V. I. LENIN

tului din localitatea de basting este intimpinat de uniunea

locala ca un oaspete mult asteptat, el este de indata intro-
dus in sfera intereselor locale si este ajutat cu tot ce se
poate. El nu mai este un strain, un venetic. El stie de ase-
menea ca, daca i se intimpla un necaz, va fi ajutat, spri-
jinit. Asta it imbarbateaza, 11 face sa se poarte mai curajos
in cazarma, sa-si apere cu mai multi cutezanta drepturile
si demnitatea de om.
Legaturile strinse pe care lc intretin cu tincrii ostasi
permit uniunilor de tineret sa desfasoare o larga propa-
ganda antimilitarista in rindurile acestora. Ea se realizeaza
mai ales cu ajutorul publicatiilor antimilitariste pe care le
editeaza si le difuzeaza pe scara larga in special uniunile
de tineret din Franta, Belgia, precum si din Elvetia, Suedia
etc. Aceste publicatii au formele cele mai variate : carti
postale ilustrate cu continut antimilitarist, cintece ostasesti
antimilitariste (multe dintre aceste cintece sint foarte ras-
pindite printre soldati), catehismul soldatului" (care in
Franta a fost difuzat in peste 100 000 de exemplare), bro:
suri de tot felul, manifeste si foi volante ; gazete si re
viste saptaminale, bisaptaminale si lunare pentru soldati,
unele dintre ele ilustrate. Publicatiile Cazarma", Recru-
tul", Tinarul Soldat", Bobocul" (diminutiv dat recruti-
lor), Inainte" sint difuzate pe scara foarte larga. In Belgia,
de pilda, publicatiile Recrutul" si Cazarma" apar in-
tr-un tiraj de 60 000 de exemplare fiecare. Un numar destul
de insemnat de reviste apare in perioada recrutarilor. Ziarele
ostasesti scot numere speciale, pe care le expediaza pe
adresa tinerilor ce au recrutat. Publicatiile antimilitariste
sint trimise soldatilor in cazarmi, le sint distribuite pe
strada, soldatii le gasesc in cafenele, birturi, oriunde se duc.
0 deosebita atentie se acorda recrutilor. Ei sint condusi
cu mare alai. La incorporare in orase au loc procesiuni.
Astfel, in Austria, de pilda, recrutii, in haine de doliu,
strabat intregul oral in sunetele unui mars funebru. In fata
for merge o caruta pavoazata in rosu. Pe ziduri se lipcsc
pretutindeni afire rosii, pe care sint tiparite cu litere maxi
urmatoarele cuvinte : SA nu trageti in popor !". In cinstea
recrutilor se organizeaza sezatori la care se rostesc infla-
carate discursuri antimilitariste. Intr-un cuvint, se face
www.dacoromanica.ro
 PROPAGANDA ANTIMILITARISTA SI UNIUNILE TINERETULUI 119

totul pentru a trezi constiinta recrutului, pentru a-1 feri de

influenta daunatoare a ideilor si sentimentelor care li vor
fi insuflate prin toate mijloacele in cazannh.
Si activitatea pe care o desfasoarh tineretul socialist nu
ramine thra roade. In Belgia exists deja in rindurile sol-
dacilor circa 15 uniuni ale soldatilorstrIns legate intre elc
si care in majoritate adcrh la partidul muncitoresc social-
democrat. Existh regimente In care douh treimi din sold.gi
slut organiz4. In Frar,a, starea de spirit antimilitaristh a
devenit un fenomen de mash. In timpul grevelor de la Dun-
kerque, Creusot, Longwy si Monceau-le-Mine, soldacii care
au fost trimisi impotriva grevistilor s-au dcclarat solidari
cu ei...
Pe zi ce trece sporestc numhrul social-democratilor In
rindurile armatei, iar armata devine din ce in ce mai putin
sigura. De partea cui va fi armata atunci cind burghezia
va sta fats in fats cu clasa muncitoare organizata ? Tine-
retul muncitoresc socialist activeaza cu toath energia si cu
tot elanul specific tineretului pentru ca armata sa fie de
partea poporului.
Vperee nr. 16 din Se iipareate dupa textu1
8 octombrie 1907 aparui In ziar

www.dacoromanica.ro
10
120

REVOLUTIA SI CONTRAREVOLUTIA
In octombrie 1905 Rusia a cunoscut perioada de avint
maxim al revolutiei. Proletariatul a maturat din calea sa
Duma lui Bulighin si a antrenat masele largi populare la
lupta directs impotriva absolutismului. In octombrie 1907
avem, pe cit se pare, .perioada de declin maxim, al luptei
de masa deschise. Perioada de declin, care a inceput dupa
infringerea din decembrie 1905, a adus insa cu sine nu
numai inflorirea iluziilor constitutionaliste, ci si totala for
spulberare. Duma a III-a, convocata dupa dizolvarea celor-
lalte dou5. Dume si dupa lovitura de stat de la 3 iunie,
pune in mod evident capat perioadei in care s-a crezut ca
este posibila o convietuire pasnica a absolutismului si a re-
prezentan%ilor poporului si inaugureaza o noua perioada in
dezvoltarea revolutiei.
Intr-un moment ca cel prin care trecem se impune de la
sine o comparatie intre revolutia $i contrarevolutia din
Rusia, intre perioada de asalt revolutionar (1905) $i pe-
rioada jocului contrarevolutionar de-a constitutia (1906 si
1907). Orice definire a liniei politice pentru viitorul apro-
piat implica neaparat o asemenea comparatie. Literatura
politica de astazi opune acesta este laitmotivul ei
greselilor revolutiei" sau iluziilor in legatura cu revolutia"
activitatea constitutionala pozitiva". Pe aceasta tema fac
agitatie cadetii la intrunirile electorale. Pe aceasta tema
cinea, vocifereaza si peroreazi presa liberals. Aici 11 gasim
si pe d-1 Struve, care iii varsa cu patima si furie necazul
asupra revolutionarilor din cauza pierderii tuturor spe-
www.dacoromanica.ro
 REVOLUTIA *I CONTRAREVOLUTIA 121

rantelor intr-un compromis". Aici este si Miliukov, pe

care, cu toata fandoseala si iezuitismul lui, mersul eveni-
mentelor 1-a facut sa ajunga la o concluzie clara, precis.
si ceea ce e mai important sincera. : dusmanul e la
stinga". Aici se afla si publicisti de genul acelora de la To-
varisci", Kuskova, Smirnov, Plehanov, Gorn, Iordanski,
Cerevanin etc., care considera ca in lupta din octombrie-
decembrie s-a dat dovada de usurinta si dezaprobal aceasta
lupta, preconizind, mai mult sau mai putin fatis, o coalitie
democratic." cu cadetii. Elementele autentic cadete din
cadrul acestui torent tulbure exprima interesele contra-
revolutionare ale burgheziei si slugarnicia fara margini a
intelectualitatii mic-burgheze. Iar trasatura predominanta
la elementele care nu s-au dat Inca, cu totul dug Struve
este neintelegerea legaturii dintre revolutia si contrarevo-
lutia din Rusia, incapacitatea de a privi toate cele intim-
plate ca o miscare socials unitara, care se dezvolta in
virtutea logicii ei interne.
Perioada de asalt revolutionar a aratat, in desfaFurarea
acciunii, care este compozitia de class a populatiei din
Rusia si atitudinea diferitelor clase fats de vechiul absolu-
tism. Evenimentele au invavat acum pe toata lumea, chiar
si pe cei care slut cu totul straini de marxism, sa inceapa
cronologia revolutiei de la 9 ianuarie 1905, adiea.' de la
prima miscare politiel congienta a maselor apartinind unei
anumite clase. and, pe baza analizei realitatilor economice
din Rusia, social-democratia a ajuns la concluzia ca pro-
letariatului ii revine rolul conducator, hegemonia in revo-
lutia noastra, asta li s-a parut unora a fi o nascocire li-
vresca a unor teoreticieni. Revolutia a confirmat teoria
noastra, deoarece ea este singura teorie cu adevarat revolu-
tionara. Proletariatul a pasit tot timpul efectiv in fruntea
revolutiei. Social-democratia a fost in fapt a vangarda
ideological a proletariatului. Lupta maselor s-a dezvoltat,
sub conducerea proletariatului, extraordinar de repede, mai
repede deck se asteptau multi revolutionari. In decurs de
un an ea s-a ridicat pina la formele cele mai hotarite de
asalt revolutionar pe care le cunoaste istoria, greva de masa
$i insurectia armata. Organizarea maselor proletare s-a dez-
voltat cu o repeziciune uimitoare chiar in cursul luptei.
10 www.dacoromanica.ro
122 V. 1. LENIN

Urmind proletariatul, au inceput s se organizeze si alte

paturi ale populatiei, care alcatuiau cadrele de lupta ale
poporului revolutionar. S-a organizat masa semiproletara a
functionarilor de tot felul, apoi s-a organizat democratia
taraneasca, s-au organizat intelectualii profesionisti etc.
Perioada victoriilor proletare a fost in general o perioada
de crestere a organizarii maselor cum n-a mai cunoscut
Rusia, o perioada de crestere uriasa chiar privita din punct
de vedere european. In acest rastimp, proletariatul a obtinut
o serie intreaga de imbunatatiri in ceea ce priveste conditiile
sale de munca. Masa taraneasca a obtinut reducerea" arbi-
trarului mosierilor, scaderea arenzilor si a preturilor de
vtnzare a pamintului. Intreaga Rusie a obtinut intr-o
masura insemnata libertatea intrunirilor, a cuvtntului si a
asociatiilor, a obtinut ca absolutismul sa renunte in mod
public la vechile rinduieli si sa recunoasca constitutia.
Tot ce a fost cucerit ping acum de miscarea de eliberare
din Rusia a fost cucerit in tntregime si exclusiv prin lupta
revolutionary a maselor in frunte cu proletariatul.
Cotitura in dezvoltarea luptei Incepe o data cu infrin-
gerea insurectiei din decembrie. Contrarevolutia trece la
ofensiva pas cu pas, pe masura ce lupta de masa slabeste.
In perioada Dumei I aceasta lupta si-a mai gash Inca o
puternica expresie in intensificarea miscarii taranesti, in
nimicirea pe scary larga a cuiburilor mosierilor iobagisti,
intr-o serie intreagi de revoke ale soldatilor. Reactiunea
Inainta pe atunci cu incetul, necutezind sa savirseasca din-
tr-o data o lovitura de stat. Ea devine mai indrazneata
abia dupa inabusirea insurectiilor de la Sveaborg si
Kronstadt din iulie 1906 ; ea instaureaza regimul curtilor
martiale, incepe sa suprime treptat dreptul de vot (inter-
pretarile senatului 58), in sfirsit, strange cu totul in cercul
asediului politist Duma a II-a si anuleaza in intregime fai-
moasa constitutie. Locul diferitelor organizatii libere,
create din initiativa maselor, Il ia in aceasta perioada lupta
legala" in limitele unei constitutii politiste, talmacita de
aide Dubasov si Stoltpin. Hegemoniei social-democratiei
ii ia locul hegemonia cadetilor, care au predominat in am-
bele Dume. Perioada de declin a miscarii maselor a fost
perioada de maxima inflorire a partidului cadet. El a ex-
www.dacoromanica.ro
 REVOLUTIA yI CONTRAREVOLUTIA 123

ploatat acest declin, dindu-se drept luptator" pentru consti-

tutie. El s-a straduit din rasputeri sa intretina in popor cre-
dinta in aceasta constitutie, sustinind ca totul trebuie sa se
limiteze la lupta parlamentara".
Falimentul constitutiei cadete" este falimentul tacticii
cadete si al hegemoniei cadetilor in lupta de eliberare. Ca-
racterul egoist, de class al tuturor rationamentelor libera-
lismului nostru pe tema iluziilor revolutionare" si a gre-
sehlor revolutiei" apare in mod evident cind comparam
cele doua perioade ale revolu%iei. Lupta proletara de masa
s -a soldat cu cuceriri pentru intregul popor. Conducerea
liberals a miscarii n-a adus nimic altceva decit infringeri.
Asaltul revolutionar al proletariatului a ridicat necontenit
nivelul de constiinta si de organizare al maselor, punind
in fata lor sarcini tot mai inalte, largind participarea for
independents la via %a politics, invatindu-le sa lupte. Hege-
monia liberalilor in perioada ambelor Dume a coborit
nivelul de constiinta al maselor, a descompus organizarea
for revolutionara, a slabit constiinta necesitatii sarcinilor
democratice.
Conducatorii liberali din Duma I si a II-a au demonstrat
cum nu se poate mai bine in fata poporului ca lupta" le-
gala este lupta unor supusi preaplecati, care s-a soldat cu
rezultatul ca iobagistii absolutisti an suprimat dintr-o tra-
satura de condei paradisul constitutional al flecarilor libe-
rali, rizindu-si de diplomatia subtila a celor care faceau
anticamera pe la ministere. Liberalii n-au la activul for nici
o cucerire in tot decursul revolutiei ruse, nici un succes, nici
o ac%iune cit de cit democratica, care sa organizeze fortele
populare in lupta pentru libertate.
Pins in octombrie 1905 liberalii au avut uneori o atitu-
dine de binevoitoare neutralitate fata de lupta revolutio-
nara a maselor, dar Inca de pe atunci au inceput sa is
pozitie impotriva ei, trimitind la tar o delegatie ca sa faca
declaratii mirsave si sprijinind Duma lui Bulighin nu din'
prostie, ci din dusmanie fatisa fata de revolutie. Dupa
octombrie 1905, liberalii.n-au facut altceva decit ss tradeze
in mod infam cauza libertatii poporului.
In noiembrie 1905 ei 1-au trimis in taina pe d-1 Struve la
d-1 Witte ca sa aiba o convorbire intima cu el. In primavara
www.dacoromanica.ro
124 V. I. LENIN

anului 1906 au subminat boicotul revolutionar si, prin

refuzul for de a se pronunta deschis in fata Europei impo-
triva imprumutului, au ajutat guvernul s obtina." miliarde
pentru a tine sub calcii Rusia. In vara anului 1906 s-au
tocmit pe ascuns cu Trepov asupra portofoliilor ministe-
riale si au luptat in Duma I impotriva stingii", adica
impotriva revolutiei. In ianuarie 1907 au luat din nou
contact cu autoritatile politienesti (vizita lui Miliukov la
Stu lipin). In primavara anului 1907 au sprijinit guvernul
in Duma a II-a. Revolutia a demascat foarte repede libe-
ralismul, aratind in fapt natura lui contrarevolutionara.
Sub acest raport, perioada iluziilor constitutionaliste n-a
fost de loc inutila pentru popor. Experienta Dumei I si a
Dumei a II-a nu numai ca a aratat cit de neinsemnat este
rolul liberalismului in revolutia noastra. Nu, aceasta expe-
rienta a lichidat in fapt si incercarea de a conduce misca-
rea democratica, incercare facuta de un partid pe care
numai pruncii politici sau senilii 11 pot considera un partid
intr-adevar constitutional-democrat".
In 1905 si la inceputul anului 1906, compozitia de clasi
a democratiei burgheze nu era Inca limpede pentru toata
lumea. Nu numai locuitorii inapoiati si abrutizati din cine
stie ce colturi indepartate ale %aril impartaseau iluzia ca
absolutismul ar putea fi imbinat cu o reprezentanta reala a
unor mase populare mai largi. Nici cercurile conducatoare
ale absolutismului nu erau straine de aceasta iluzie. De ce
legea electorala a acordat taranimii o reprezentanta substan-
tiara atit in Duma lui Bulighin cit $i in Duma lui Witte ?
Pentru ca se mai credea ca satul are tendinte monarhiste.
Taranul ne va scoate din incurcatura" aceasta excla-
matie a unui ziar guvernamental, in primavara anului 1906,
exprima speranta guvernului in conservatorismul masei ta-
ranesti 59. Pe atunci cadetii nu numai ca nu sesizau anta-
gonismul dintre democratismul taranilor si liberalismul bur-
'ghez, dar se temeau chiar de starea de Inapoiere a taranilor
si doreau un singur lucru : cu ajutorul Dumei sa faca
din taranul conservator sau indiferent un liberal. D-1 Struve
a exprimat in primavara anului 1906 o dorinta cutezatoare
scrund : in Duma, taranul va fi cadet". In vara anului
1907, acelasi domn Struve a ridicat steagul luptei impotriva
www.dacoromanica.ro
 REVOLUTIA $1 CONTRAREVOLUTIA 125

partidelor trudovice sau de stinga, considerindu-le princi-

pala piedica in calea realizarii unei tranzactii intre libera-
lismul burghez i absolutism. In decurs de un an i jumatate
liberalii au trecut de la lozinca luptei pentru luminarea
politica a taranilor 1a lozinca luptei impotriva taranului
prea" luminat politicete i prea" exigent !
Inlocuirea primei lozinci cu cea de-a doua exprima cum
nu se poate mai clar falimentul total al liberalismului in re-
volutia rusa. Antagonismul de class dintre masele populatiei
rurale democratice i moierii iobagiti s-a dovedit a fi
infinit mai profund decit ii inchipuiau cadetii lai i mar-
gmiti. Tocmai de aceea a quat attt de repede i definitiv
incercarea for de a-i asuma hegemonia in lupta pentru de-
mocratie. Tocmai de aceea a dat gre intreaga for linie",
care tinde la impacarea masei democratice mic-burgheze a
poporului cu moperii octombriti i ultrareactionari. Marea
cucerire, dei negativa, din perioada contrarevolutionara a
celor doua Dume, consta in acest faliment al tradatorilor
luptatori" pentru libertatea poporului". Lupta de class
pornita de jos i-a aruncat peste bord pe aceti eroi ai anti-
camerelor ministeriale, i-a transformat, din pretendenti la
conducere, in simpli lachei ai octombrismului, cu o spoiall
subtire de constitutionalism.
Cine nu vede nici acum acest faliment al liberalilor, care
au dovedit in practica a nu sent capabili sa fie luptatori
pentru democratie i nici macar luptatori in rtndurile de-
mocratiei, nu a inteles absolut nimic din istoria politica a
celor doua Dume. Repetarea fara sens a acestei fotmule
invatate pe de rost sprijinirea democratiei burgheze
se transforms la aceti oameni intr-o vaicareala contrare-
volutionara. Social-democratii nu trebuie sa regrete fali-
mentul iluziilor constitutionaliste. Ei trebuie sa spuna, cum
spune Marx despre contrarevolutia din Germania : ceea ce
a chtigat poporul e ca i-a pierdut iluziile 6. Ceea ce a
cistigat democratia burgheza din Rusia e ca i-a pierdut
conducatorii netrebnici i aliatii neputincioi. Cu atit mai
bine pentru dezvoltarea politica a acestei democratii.
Ramine ca partidul proletariatului sal se ingnjeasca ca
masele largi sa aprofundeze in mai mare masura i sa-i
insueasca mai' temeinic importantele invataminte politice
www.dacoromanica.ro
6
126 V. I. LENIN

pe .care le ofera revolutia si contrarevolutia de la noi. In

perioada asaltului impotriva absolutismului, proletariatul
si-a desfasurat fortele si si-a dat seama care slut bazele
tacticii revolutionare, care slut conditiile succcsului luptei
directe a maselor, singura in stare sa duca la imbunatatiri
mai substantiale. Actiunile intreprinse de sute de mii de
muncitori care au dat lovituri de moarte vechiului absolu-
tism din Rusia au fost urmarea unei indelungate perioadc
de pregame a fortelor proletariatului, de educare si de
organizare a acestuia. 0 indelungata si insesizabila munca
de conducere a tuturor formelor de manifestare a luptei de
clasa a proletariatului, munca de creare a unui partid trai-
nic, ferm, a precedat izbucnirea luptei cu adevarat de masa
si a asigurat conditiile pentru transforrnarca acestei izbuc-
niri intr-o revolutie. In prezent, proletariatul, luptatorul
de avangarda al poporului, trebuie sa-si intareasca organi-
zatia, sa securete de tot putregaiul oportunismului intelcc-
tualist, sa-si adune fortele pentru o munca tot atit de con-
secventa si de perseverenta. Sarcinile pe care mersul istoriei
si situatia obiectiva a maselor largi populare le-a pus in fata
revolutiei ruse n-au fost rezolvate. Elementele noii crize po-
litice, care va cuprinde intregul popor, nu numai ca n-au
fost inlaturate, ci, dimpotriva, s-au accentuat si mai mult,
an luat o si mai mare amploare. Venirea acestei crize va
aduce din nou proletariatul in fruntea miscarii intregului
popor. Partidul muncitoresc social-democrat trebuie sa fie
pregatit pentru indeplinirea acestui rol. Saminta aruncata
pe terenul ingrasat de evenimentele din 1905 si din anii
urmatori va da un rod de zece on mai bogat. Daca la
sfirsitul anului 1905, dud numara citeva mii de repre-
zentanti de frunte si constienti ai clasei muncitoare, parti-
dul nostru a fost urmat de un milion de proletari, astazi,
cind el numara zeci de mii de muncitori social-democrati
care au trecut prin focul revolutici si care chiar in cursul
luptei s-au legat si mai steins de mase, partidul nostru va
duce dupa" sine 10 000 000 de oameni si-1 va zdrobi pe
dusman.
Sub influenta evenimentelor revolutionare, atit sarci-
nile socialiste cit si sarcinile democratice ale miscarii munci-
www.dacoromanica.ro
 REVOLU rIA SI CONTRARLVOLU I IA 127

toresti din Rusia s-au conturat incomparabil mai precis,

s-au situat mai imperios pe primul plan. Lupta impotriva
burgheziei se ridica pe o treapta superioara. Capitalistii se
grupeaza in uniuni pe intreaga Rusie, se unesc mai strins
cu guvernul, recurg mai des la metodele extreme ale luptei
economice, merend 'Ana la lock-outurile in masa: pentru a
tine in friu" proletariatul. Dar prigoana inspaiminta nu-
mai clasele care si-au trait traiul, pe and proletariatul
tai sporeste rindurile si coeziunea cu attt mai repede cu ctt
mai rapide sent succesele domnilor capitalisti. Chezasia in-
vincibilitatii proletariatului o constituie dezvoltarea eco-
nomics' din Rusia, ca si din intreaga lume. In revolutia
noastra, burghezia a inceput pentru prima ()ark' sa se consti-
tuie ca clasa, ca forts politica unica si constienta. Cu attt
mai mult succes se va desfasura si organizarea muncitorilor
din intreaga Rusie intr-o clasa unica. Cu attt mai adtnca
va deveni prapastia dintre lumea capitalului si lumea
muncii, cu attt mai Clara va deveni constiinta socialista a
muncitorilor. Agita %ia socialista in rindurile proletariatului,
imboga ;ita prin experientele revoluciei, va capata un ca-
racter mai precis. Organizarea politica a burgheziei este cel
mai bun impuls pentru formarea definitive a partidului
muncitoresc socialist.
De acum inainte sarcinile acestui partid in lupta pentru
democratie nu mai pot provoca controverse decit in rin-
durile intelectualilor simpatizanti", care sent gata sa treaca
de partea liberalilor. Pentru masele de muncitori, aceste
sarcini au devenit Clare, concrete, evidente in focul revo-
lutiei. Proletariatul stie din proprie experienta ca principala
si unica baza a democratic' burgheze ca forta istorica in
Rusia este masa taraneasca. Proletariatul si-a Indeplinit pe
scars nationala rolul de conducator al acestei mase in lupta
impotriva mosierilor iobagisti si impotriva absolutismului
;grist, si nici o forta nu va putea abate acum partidul mun-
citoresc de pe calea cea dreapta. Partidul liberal al cadecilou,
care, sub steagul democratismului, s-au straduit sa arunce
taranimea in bracele octombrismului, si-a incheiat rolul,
iar social-democratia, in pofida unor plingareti aflati pe
ici, pe colo, va continua sa explice maselor acest faliment
al liberalilor, sa le arate ca democratia burgheza nu-si va
www.dacoromanica.ro
128 V. I. LENIN

putea indeplini rolul dace nu va renunta definitiv la alianta

cu lacheii octombrismului.
Nimeni nu poate spune de pe acum care va fi In viitor
soarta democratiei burgheze din Rusia. E posibil ca fali-
mentul cadetilor sa duel la crearea unui partid taranesc
democrat, care sa fie un partid cu adevarat de masa, si
nu o organizatie de teroristi, cum continua sa fie partidul
socialistilor-revolutionari. E posibil, de asemenea, ca greu-
tatile objective care stau in calea unirii politice a micii
burghezii sa nu permits formarea unui astfel de partid,
facind ca democratia taraneasca sa ramina multi vreme in
actuala ei stare de masa trudovica informs, neinchegata,
difuza. Si intr-un caz, si in celalalt, linia noastra rarnine
aceeasi : sa calim fortele democratice prin critica necru-
tatoare a oricaror sovajelj, prin lupta neimpacata impo-
triva alaturarii democratiei la liberalism, care si-a dovedit
caracterul contrarevolutionar.
Cu cit reactiunea merge mai departe, cu atit mai mult
iii da friu liber mosierul ultrareactionar ; cu cit acesta tai
va subordona mai mult absolutismul, cu atit mai lent se
va desfasura procesul dezvoltarii economice a Rusiei si al
eliberarii ei de ramasitele jobagjej. Iar asta inseamna : cu
atit mai puternic si mai amplu se va dezvolta democra-
tismul constient si combativ in rindul maselor micii burghe-
zii de la orase si sate. Cu atit mai puternica va fi impo-
trivirea maselor fats de foametea, batjocurile sj silniciile
la care octombristii condamna taranimea. Social-democratia
va avea grija ca, in momentul avintului inevitabil al luptei
democratice, haita de carieristi liberali, denumita partidul
cadet, sa nu reuseasca sa dezbine din nou democratia si sa
semene discordie in rindurile ei. Ori cu poporul, ori impo-
triva poporului social-democratia a pus de mult aceastal
alternative in fata diferitilor pretendenti la rolul de con-
ducatori democratici" ai revolutiei. Nu toti social-demo-
cratii au stiut ping acum sa urmeze consecvent aceasta
linie ; unii s-au lasat inselati si ei de promisiunile liberali-
lor, altii n-au vrut sa vada ca acesti liberali cocheteaza cu
contrarevolutia. Acum sintem edificati de experien%a pri-
melor doua Dume.
www.dacoromanica.ro
 REVOLUTIA SI CONTRAREVOLUTIA 129

Revo lutia a invatat proletariatul sa duca lupta de masa.

Revolutia a dovedit ca el poate antrena dupa sine masele
taranesti in lupta pentru democratie. Revolutia a unit si
mai strins partidul pur proletar, indepareind de el elemen-
tele mic-burgheze. Contrarevolutia a dezvatat democratia
mic-burgheza sa-si mai caute conducatori ai aliati la lthe-
rali, care se tern de lupta maselor ca de foc. Bizuindu-se
pe aceste invataminte ale evenimentelor, putem spune cu
cutezanta, adresindu-ne guvernului mosierilor ultrareac-
tionari : continuati in acelasi spirit, domnilor Stolipmi !
Noi vom culege roadele a ceea ce semanati !
Proletarli' nr. 17 Se lipareVe dupe !extol
din 20 octombrie 1907 aparut In mar

www.dacoromanica.ro
130

CUM SCRIU ISTORIA

SOCIALISTII-REVOLUTIONARI"
In numarul cinci al ziarului Znamea Truda" 61, organul
central al socialistilor-revolutionari, gasim un articol de
fond cu privire la Congresul de la Stuttgart, care exceleaza
prin frazeologie si prin laudarosenia fare seaman, proprie
socialistilor-revolutionari. Ziarul reproduce telegrama prin
care C.C. al partidului socialistilor-revolutionari a facut
cunoscut Intregii Europe ca lupta revolutionara ii porun-
ceste sa ramlna la datorie". Ace lasi C.C. se declare 1ntru
totul satisfacut de energia de care da dovada in perma-
nenta" reprezentantul socialistilor-revolutionari din Birou.
In rezolutia sa, Internationala socialists a aprobat punctul
de vedere asupra miscarii sindicale, pe care noi 11 precom-
zam dintotdeauna", tine sa ne asigure Znamea Truda". In
problema introducerii pe cale legislative a minimului de
salariu, congresul, in pofida dogmaticului Kautsky, a fost
de partea noastra". In decurs de trei ani, noi, socialism
rusi", am devenit un mare partid de masa. Fapt pe care
Internationala 1-a recunoscut deschis si respectuos (! ! 1)".
Intr-un cuvint, 30 000 de curieri au fost trimisi din
Europa pentru exprima respectul fata de socialisth-
revolutionari.
Iar afurisitii de social-democrati au venit in sectia ruse
cu micile for intrigi", si anume : s-au opus cererii socia-
listilor-revolutionari ca social-democratii si socialistii-revo-
lutionari sa dispuna de acelasi numar de voturi. Social-
democratii au cerut ca ei sa dispuna de 11 voturi,
www.dacoromanica.ro
socialistii-revolutionari de 6 voturi, car sindicatele de
 CUM 9CRIU ISTORTA SOCIALISTII-REVOLUTIONARP 131

3 voturi. Biroul a hotarlt : social-democratii sa dispun5.

de 10 voturi, socialistii-revolutionari de 7 voturi si sindi-
catele de 3 voturi. Adler si Bebel, care au votat impotriva
revendicarii noastre, au declarat cu acest prilej ca ei nu
intentioneaza nicidecum sa minimalizeze insemnatatea
P.S.R., pc care 11 considers un factor important in cadrul
socialismului rus si al revolutiei ruse. Dar ei vor sa he
imparciali $i sa constate raportul de forte aproximativ"
(Znamea Truda").
Imprudenti, o, cit de imprudenti stilt Hlestakovii no-
stri ! In Birou nu a fost si nici nu putea fi vorba nici de
insemnatatea socialistilor-revolutionari $i de nici un ,factor
important". Din moment ce un partid a fost admis la
congres si in Birou, nu mai este cazul ca Biroul $i membrii
congresului sa faca aprecieri asupra insemnatatii acestui
partid. Biroul poate face numai o apreciere in ceea ce pri-
veste form pe care o reprezinta partidele atunci cind re-
partizeaza numarul de voturi. Bebel 5i Adler au fost de
acord cu argumentele reprezentantului nostru social-demo-
crat din Birou atunci cind acesta a demonstrat ca social-
democratii si socialistii-revolutionari nu reprezinta o foga
egala. Declarindu-se de acord cu aceste argument; ei au
subliniat, fireste, ca nu se pronunta asupra principiilor Si
asupra curentelor, ca nu rezolVa controversa dintre pro-
gramul social-democratilor si cel al socialistilor-revolutio-
nari, ci nu fac altceva decit sa cintareasca fortele pentru
a repartiza voturile. A deduce din aceasta rezerva de la
sine inteleasa ca socialistii-revolutionari sint considerati
un factor important" inseamna a proceda ca Hlestakov.
$i este o imprudenta cu atit mai mare din partea socia-
listilor-revolutionari, ca, redind din memorie si inexact
sensul rezcrvei formulate de Bebel si Adler, trec sub acere
argumentele privind fondul problemei. Rezervele lui Bebel
fe descriu cu inflorituri, dar despre fondul discutiilor
purtate cu not nu sufla o vorba. De ce-or fi proccdind
astfel ?
De fapt, reprezentantii nostri au discutat in cadrul Bi-
roului in felul urmator. Social-democratul a invocat nurna-
rul de deputati din Duma a If-a ca cel mai sigur criteriu
pentru aprecierea fortei unui partid, mentionind ca legea
www.dacoromanica.ro
132 V. I. LENIN

electorala este mai avantajoasa pentru tarani decit pentru

muncitori. Socialistul-revolutionar a obiectat ca, in afara
de fractiunea socialistilor-revolutionari, in Duma au
existat si trudovici si socialisti-populisti, care sint si ei
aproape socialisti-revoluttonari. 0 mica parte din ei, a spus
el, trebuie adaugata la socialistii-revolutionari ! Socialistii-
populisti mai au 4i aici citez exact cuvintele socialistu-
lui-revolutionar publicisti de mina intii" (ecrivains
de premier ordre", a spus Rubanovici).
Reprezentantul social-democratiei a raspuns : da, sociat
listii-populisti au publicisti de mina intii", dupa." cum st
radical-socialistii si radicalii francezi 62, de pilda, au un
publicist de talia lui Clemenceau (si el publicist de mina
intii" !). Dar cum se poate ca un partid de sine statator
sa se refere la un alt partid pentru demonstra forta ?
Cum se face ca publicistilor de mina intii" din rindurile
socialistilor-populisti nici nu le trece prin gind sa ceara sa
fie admist la congres ?
Cum se poate, adaugam noi, ca in Rusia sa to consideri
ultrarevolutionar, iar in Europa sa tragi de par pe soca-
ca sa-ti sara in ajutor ?
Proletaril nr. 17 Se liparefie dupa lextul
din 20 oclombrie 1907 apdrut in ;liar

www.dacoromanica.ro
 133

CONFERINTA
ORGANIZATIEI PETERSBURG A P.M.S.D.R.63
27 OCTOMBR1E (9 NOIEMBRIE) 1907

www.dacoromanica.ro
 185

RAPORT CU PRIVIRE LA DUMA A III-A DE STAT

EXTRAS DIN DAREA LE SEAMA APARUTA IN PRESA

Raportorul a facut mai intii o caracterizare a compozi-

ciei Dumei a III-a. Pe cale pur empirica, guvernul a in-
tocmit legea electorala din 3 iunie in aa fel, inch in
Duma au aparut cloud majoriati posibile : o majoritate
octombrista-ultrareacvionara i alta octombrista-cadets. $i
una i cealalta sin; fara doar i poate, contrarevolucionare.
Guvernul se va sprijini in politica sa reactionara cind pe
una din ele, cind pe cealalta. In acelai timp, el i,i va
masca acviunile sale de guvern absolutist-iobagist printr-o
frazeologie despre reforme", sortite sa rarnina doar pe
hirtie, in timp ce cadecii, care in realitate duc politica tra-
datoare a contrarevolutiei, se vor erija in vorbe in partid
de opozitie cu adevarat democratica.
Tranzaccia dintre cadevi i octombriti in Duma este
inevitabila, iar raportorul arata, invocind o serie de citate
din ziarele de partid ale cade %ilor i octombr4tilor, precum
i o serie de fapte din viata acestor partide i unele rela-
tari de la ultimul congres .al partidului cadet, ca primii
pa,i in aceasta direqie au i fost facuti. Politica cadets,
care urmarete sa incheie o tranzactie cu vechiul regim in
Duma a III-a, se contureaza. i mai precis decit pink' acum,
i nimeni nu are nici cea mai mica indoiala asupra adeva.ra-
tului ei caracter.
Dar, in mod obiectiv, nici prima, nici cea de-a doua
majoritate din Duma nu este in stare sal satisfaca revendi-
carile economice i politice arzatoare ale unor mase mai
largi ale proletariatului, caranimii i democratiei orae-
11 Lenin www.dacoromanica.ro
Opere, vol. 18
136 V. I. LENIN

nesti. Exponentul nevoilor acestor paturi ale poporului va

fi, ca si Ora acum, in primul rind social-democratia.
Compozitia si activitatea Dumei a III-a promit sa furni-
zeze din belsug social-democratiei un excelent material de
agitatie, care trebuie sa fie folosit impotriva guvernului
ultrareactionar, impotriva mosierilor-iobagisti notorii, im-
potriva octombristilor si cadetilor. Sarcina social-democra-
tiei continua sa fie, ca fi pina acum, aceea de a populariza
in masele cele mai largi ale poporului ideea convocarii
unei adunari constituante a intregului popor pe baza
dreptului de vot universal etc. De aceea, nici nu poate fi
vorba de a sprijini in Duma pe octombristii de stinga"
sau pe cadeti. Social-democratii, oricit de putin numerosi
ar fi ei in Duma a III-a, trebuie sa promoveze o linie
independenta, socialista si consecvent democratica, folo-
sind in acest scop tribuna Dumei, dreptul de interpelare etc.
Sint admisibile unele acorduri numai cu grupul deputatilor
de stinga (mai ales data fiind necesitatea de a avea treizeci
de semnaturi pentru a face o interpelare), dar numai acor-
duri care nu contravin programului si tacticii social-de-
mocrate. In acest scop este necesar sa se organizeze un
birou informativ, care sa nu lege pe nimeni cu nimic, dind
in 4chimb social-democratilor posibilitatea de a exercita o
influenta asupra deputatilor de stinga.
In rindurile social-democratilor a relevat apoi rapor-
torul incep sa se faca auzite glasuri care cer sprijinirea
octombristilor de stinga" (de pilda la alegerea prezidiului),
organizarea unui birou informativ comun cu cadetii si
asa-zisa mentinere" a fractiunii noastre din Duma. Discu-
;Hie initiate de mensevici pe tema sprijinirii octombristilor
dovedesc cum nu se poate mai concret qecul total al tac-
ticii mensevice. Chid Duma era cadeta, mensevicii susti-
neau in gura mare ca trebuie sprijiniti cadetii. A fost de
ajuns ca Stolipin sa modifice legea electorala in favoarea
octombristilor, pentru ca ei sa fie gata sa-i sprijine pe
octombristi. Unde vor ajunge, in cele din urma, mensevicii
claca vor persevera pe aceasta cale ?
Raportorul considers inadmisibila organizarea unui birou
informativ comun cu cadetii, intrucit aceasta ar insemna
sa informam pe dusmanii nostri inveterati.
www.dacoromanica.ro
 CONFERINTA ORGANIZATIEI PETERSBURG A P.M.S.D.R. 137

In legatura. cu mentinerea" frac ;iunii, raportorul de-

clara : fractiunea trebuie intr-adevar mentinuta. Dar in ce
stop ? Numai pentru a tine sus, in Duma, steagul social -
democra ;iei, numai pentru a duce, in cadrul Dumei, o
lupta intransigents impotriva contrarevolutionarilor de
toate soiurile si de toate nuantele, incepind cu aliatii si
terminind cu cadetii. In nici un caz insa pentru a sprijini
pe octombristii de stinga" i pe cadeti. Daca existenta ei
ar fi conditionata de necesitatea de a sprijini aceste grupuri,
adica de a sprijini tranzactia cu absolutismul stolipinist,
atunci ar fi mai bine ca ea sa-si inceteze total i in mod
onorabil existenta, explicind intregului popor de ce a fost
izgonita din Duma, in cazul dnd acest lucru va avea loc.
In cuvintul sau de incheiere, Lenin s-a oprit in special
asupra greselii de capetenie a mensevismului : ideea unei
opozitii cu caracter general-national". Burghezia rusa nu
a fost niciodata revolutionara in adevaratul sens al cuvin:
tului, gi asta din motive lesne de inteles : datorita locului
pe care-1 ocupa clasa muncitoare in Rusia si datorita rolu-
lui ei in revolutie. Analizind pe rind toate celelalte argu-
mente ale mensevicilor, Lenin a propus adoptarea rezolu-
tiei publicate in ziarul Proletarii" nr. 19.
Prolefartr nr. 20 Se tlpdreefe dupd texful
din 19 nolembrie 1907 updrut In star

www.dacoromanica.ro
11*
138 V. I. LENIN

REZOLUTIE
CU PRIVIRE LA DUMA A III-A DE STAT
Considerind ca fractiunea social- democrats din Duma
a III-a este obligata sa se calauzeasca dupa rezolutia Con-
gresului de la Londra cu privire la Duma de stat, precum
si dupa rezolutia cu privire la partidele neproletare, Con-
ferinta organizatiei Petersburg a P.M.S.D.R. socoate nece-
sar sa declare urmatoarele in completarea acestor rezolutii :
1. In Duma a III-a s-au precizat de pe acum doua
majoritati : o majoritate ultrareactionara-octombrista si
alta octombrista-cadets. Prima este contrarevolutionara si
preconizeaza mai cu seams intensificarea represiunilor si
apararea privilegiilor mosieresti, manifestind chiar tendinta
de restabilire totals a absolutismului. Cea de-a doua ma-
joritate este si ea, indiscutabil, contrarevolutionara, dar
tinde sa-si camufleze lupta ei impotriva revolutiei prin
niste reforme" birocratice iluzorii.
2. 0 asemenea situatie in Duma este extrem de favo-
rabila jocului politic dublu practicat atit de guvern cit si
de cadeti. Intensificind represiunile si continuind sa cu-
cereasca" Rusia prin fora armelor, guvernul tine in acelasi
timp sa se erijeze in adept al reformelor constitutionale.
Votind de fapt cu octombristii contrarevolutionari, cadetii
vor in acelasi timp sa se erijeze nu numai in opozitie, ci
si in reprezentanti ai democratiei. In aceste conditii, social-
democratilor le revine sarcina cit se poate de imperioasa
de a demasca fara crutare acest joc, de a demasca in fata
www.dacoromanica.ro
 CONFERINTA ORGANIZATIEI PETERSBURG A P.M.S.D.R. 139

poporului atit silniciile mosierilor ultrareactionari si ale

guvernului, cit si esenta contrarevolutionara, a cadetilor.
Sprijinirea directs sau indirecta a cadetilor (fie sub
forma votului dat. cadetilor de dreapta sau octombristilor
de stinga" in vederea alegerii for in prezidiu, fie sub
forma unui birou informativ la care participa cadetii,
a coordonarii actiunilor noastre cu politica for etc.) de
catre social-democrati ar constitui in momentul de fata un
prejudiciu direct adus muncii de educare a maselor munci-
toresti in spirit de class, precum si cauzei revolutiei.
3. Sustinindu-si telurile socialiste nestirbite si criticind
din acest punct de vedere toate partidele burgheze, chiar
pe cele mai democratice si mai trudovice", social-de-
mocratii trebuie, in cadrul activitatii for de agitatie in
primul rind sa explice maselor largi populare ca Duma a
III-a nu corespunde nicidecum intereselor si revendicarilor
poporului si, in legatura cu aceasta, [trebuie] sa propage
in mod energic i pe scara larga ideea convocarii unei
adunari constituante pe baza votului universal, direct, egal
si secret.
4. Una din principalele sarcini ale social-democratiei in
Duma a III-a este aceea de a demasca substratul de class
al propunerilor facute de guvern si de liberali, acordind
o deosebita atentie problemelor care privesc interesele eco-
nomice ale maselor largi populare (problema muncitoreasca,
problema agrara, bugetul etc.), cu atit mai mult cu cit
compozitia Dumei a III-a promite sa ofere un material
extrem de abundent pentru activitatea agitatorica a social-
democratilor.
5. Social-democratia trebuie sa foloseasca in special in
cadrul Dumei dreptul de interpelare, iar in acest scop sint
necesare actiuni comune cu celelalte grupuri situate la
stinga fatal de cadeti, fara sal se abata intru nimic de la
programul si tactica social-democratiei si fara sal incheie
vreun bloc cu aceste grupuri.
Pentru a evita repetarea greselilor comise de social-de-
mocrati in Duma a II-a, fractiunea social-democrati tre-
www.dacoromanica.ro
140 V. 1. LENIN

buie s'a propun5; imediat deputacilor de stinga din Dum'a,

si numai celor de stinga (adica" celor care sint in stare s'a
lupte impotriva cadetilor), s'a formeze un birou informativ,
care sI nu lege prin nimic pe cei ceparficip5. la el, Bind in
schimb deputacilor muncitorimii posibilitatea de a influenva
sistematic democrava in spiritul politicii social-democrate.
Proletarll nr. 18 Se tipttre9te duplf textul
din 5 notembrie 1807 apilrut In ajar

www.dacoromanica.ro
 CONFERINTA ORGANIZATIEI PETERSBURG A P.M.S.D.R. 141

RAPORT CU PRIVIRE LA COLABORAREA

SOCIAL-DEMOCRATILOR LA PRESA BURGHE2A
EXTRAS DIN DAREA DE SEAMA APARUTA IN PRESA

In cel de-al doilea raport al sou, tov. Lenin a tratat

problema colaborarii social-democratilor la presa burgheza.
Raportorul a expus punctul de vedere al celor doui aripi
ale social-democratiei internationale in aceasta privinta, $i
in special vederile ortodocsilor si ale revizionistilor din
Partidul social-democrat german. La Parteitag-ul 04 de la
Dresden, ortodocsii au cazut de acord cu formula potrivit
careia colaborarea la publicatiile care nu sint ostile social-
democraciei e admisibila, motivind acest fapt prin afirma-
via ca in practical o asemenea formula echivaleaza cu o
interdiccie totals, deoarece in societatea capitalista dezvol-
tata din zilele noastre nu exista ziar burghez care sal nu fie
ostil social-democratiei.
Raportorul se situeaza pe punctul de vedere ca colabo-
rarea politico la presa burgheza, in special la pretinsa presa
independenta, este cu totul inadmisibila. Ziare ca To-
varisci", de pilda, prin lupta for fatarnica, dusa pe ascuns
impotriva social-democratiei ii aduc acesteia prejudicii
mult mai serioase deck ziarele burgheze de partid, care ii
sint vadit ostile. Cea mai buns ilustrare a acestei afir-
macii ne-o ofera articolele lui Plehanov, Martov, Gorn,
Kogan etc. aparute in Tovarisci". Toate aceste articole
int indreptate impotriva partidului, si in realitate nu to-
varasii social-democrati au folosit ziarul burghez To-
arisci", ci acest ziar i-a folosit pe sus-numitii tovarasi
www.dacoromanica.ro
142 V. I. LENIN

tmpotriva P.M.S.D.R., pe care-1 detests atit de mult. Pins

In prezent n-a aparut in ziarul Tovar4ci" un singur ar-
ticol al social- democra %ilor care sa nu fi fost pe placul
redactiei.
Prate lar11' nr. 20 Se ttptireete duptl texful
din 19 nolembr /e 1907 apdrut In afar

www.dacoromanica.ro
 143

DUMA A 111-A65
Guvernul culege roadele infamei nelegiuiri pe care a
g virsit-o la 3 m
iunie impotriva poporului : monstruoasa
lege electorala, care facind pe placul unui tranunchi ide
mosieri si capitalisti, denatureaza: cu desivirsire nu numai
vointa Intregului popor, dar si vointa minorieltii care
beneficiazI de drepturi electorale, si-a dat roadele rivnite
de tansm. In momentul chid scriem acest articol, din cei
442 de deputati care urmau sa fie alesi in Duma au Jost
declarati alesi 432 ; urmeaz5. 11 mai fie alesi 10, asa inch
rezultatele generale ale alegerilor se pot considera precizate
de pe acum. Dupa calcule aproximativ exacte, rezulta ca
au fost alesi : social-democrati 1866 ; alti deputati de
stinga 13 ; cade%i 46 ; membri ai unor grupuri apro-
piate de acestia 55 ; octombristi 92 ; membri ai unor
grupuri cu o orientare apropiaa de a for 21 ; deputa %i
de dreapta de toate nuantele 171, dintre care 32 aparti-
nind Uniunii poporului rus" ; deputati lara partid 16.
Asadar, excluzmd din calcul pe putinii deputati fara
partid, toti ceilalti deputati pot fi imp'artiti in 4 grupuri :
extrema sting5., care reprezinfa in total ceva mai mult
de 7/o ; centrul de stinga (cadet) 23%; centrul de
dreapta (octombrist) 25,1/o ; dreapta 40/o ; deputatii
fara partid reprezinta: mai putin de 4/o.
Luat in parte, nici unul dintre aceste grupuri nu define
majoritatea absolufa. Dar acest rezultat corespunde oare
intru totul dorintelor si astepearilor inspiratorilor si autori-
lor noii legi electorale ? Noi credem ca la aceasta" intrebare
www.dacoromanica.ro
144 V. I. LENIN

trebuie sa se dea un raspuns afirmativ si ca, pentru grupu-

rile guvernante, care sprijina tarismul absolutist, noul
parlament" rus este o adevarata chambre introuvable*.
Fapt e ca la noi, ca in once tara cu regim absolutist sate
semiabsolutist, exists propriu-zis doua guverne : unul ofi-
cial consiliul de ministri, si altul in culise camarila.
Aceasta din urma se sprijina intotdeauna si pretutindeni
pe cele mai reactionare paturi. ale societatii, pe nobilimea
feudala nobilimea ultrareactionark cum ii spunem noi
in Rusia , care isi trage forta ei economics din marea
proprietate funciara $i din economia semifeuda151 legato de
ea. Depravat, degenerat, cuprins de moleseala, acest grup
social constituie un viu exemplu de cel mai odios parazi-
tism. La ce grad de depravare duce aici degenerarea ne-o
ar4a scandalosul proces Moltke-Garden de la Berlin, care
a scos la iveala ce cloaca infects era camarila induenta
de la curtea imparatului semiabsolutist german Wil-
helm al II-lea. Nu este un secret pentru nimeni ca nici la
noi, in Rusia, ticalosiile de felul acesta nu constituie o ex-
ceptie in cercurile respective. Marea masa a dreptei" din
Duma a III-a va fi, daca nu in intregime, cel putin In
majoritatea ei covirsitoare, apa..r5itoarea intereselor acestui
putregai si ale acestei rugine sociale, ale acestor cosciuge
poleite", lasate noua mostenire de trecutul intunecat. Men -
;inerea economiei feudale, a privilegiilor nobiliare si a
regimului absolutist-nobiliar este o chestiune de viata si de
moarte pentru acesti mastodonti si ihtiozauri, carora le-am
face o prea mare cinste denumindu-i zimbri" **.
De obicei, mastodontii si ihtiozaurii se straduiesc din
rasputeri ca, profitind de atotputernicia for la curte, sa
puns stapinire deplina si exclusiva si pe guvernul oficial
consiliul de ministri. In mod obisnuit, o parte conside-
rabila din consiliul de ministri sint creaturi de-ale lor.
Totusi, de foarte multe ori, prin componenta sa, majori-
tatea consiliului de ministri nu corespunde pe deplin pre-
tentiilor camarilei. Jefuitorul antediluvian, jefuitorul din
epoca iobagiei, este concurat in acest caz de jefuitorul din
* 0 carnet-8 cum nu se mai gaseste site : aya a numit Ludovic al XVIII lea
In 1815 camera francezi ultrareactionarA. Nobs trod.
** In sons figurat retrograd, ultrareactionar. Nita trail.
www.dacoromanica.ro
 DUMA A III-A 145

epoca acumularii primitive, care e si el un jefuitor brutal,

avid, parazitar, dar cu o oarecare spoiala de civilizatie Si
lucrul principal animat de dorinta de a inhata si el
o bucata.' buns din cascavalul statului sub forma de ga-
rantii, subventii, concesiuni, tarife protectioniste etc.
Aceasta patura a burgheziei funciare si industriale, tipica
pentru epoca acumularii primitive, iii gaseste expresia in
octombrism si in curentele inrudite cu el. Ea are multe
interese comune cu ultrareactionarii sans phrases * ; parazi-
tismul economic, privilegiile si patriotismul retrograd sint
tot atit de necesare din punctul de vedere al octombristu-
lui ca si din punctul de vedere al ultrareactionarului.
Asa se formeaza majoritatea ultrareactionara-octom-
brista in Duma a III-a de stat : ea se ridica la impunatoa-
rea cifra de 284 de deputati din 432, adica la 65,7/o,
peste 2/3 din numarul total de deputati.
Iata o citadels care asigura guvernului, in politica sa
agrara, posibilitatea de a ajuta pe mosierii ruinati sa-si
vinda paminturile in mod avantajos, despuind, cu acest
prilej, pita la piele pe taranii cu pamint putin, posibilita-
tea de a face din legislatia muncii un instrument de crin-
cena exploatare a proletariatului de catre capital, de a
asigura, prin politica sa financiara, mentinerea principalei
poveri a impozitelor pe umerii maselor populare. Iata o'
citadels a protectionismului $i a militarismului. Caracterul
contrarevolutionar al majoritatii ultrareactionare-octom-
briste nu este contestat de nimeni.
Trebuie subliniat Irma c5. aceasta nu este unica majori-
tate existents in Duma a III-a. Exists $i o aka' majoritate.
Ultrareactionarii sint un aliat de nadejde al octombris-
tilor, dupa cum camarila este aliatul consiliului de ministri
in ceea ce priveste apararea tarismului. Dar, asa cum ca-
manila are o tendinta organics, nu atit spre alianta cu
consiliul de ministri cit spre dominatia asupra lui, la fel
siultrareactionarii aspira la dictatura asupra octombristi-
lor, ii tiranizeaza, cauta sa-i doboare.
Interesele capitalismului chiar ale unui capitalism
pradalnic, brutal, parazitar nu se impaca cu dominatia
In cazul de faVa fatIs, Ida masa. Nob tract.

www.dacoromanica.ro
146 V. I. LENIN

absoluta a proprietatii iobagiste. Fiecare dintre aceste doua

grupuri sociale tnrudite cauta sa insface o bucata cit mai
mare si mai buns din cascaval ; de aici dezacordul inevi:
tabil dintre ele in problemele autoadministrani locale st
ale organizarii puterii de stat centrale. Pentru ultrareactio-
nari in zemstva fl in Duma oraseneasca nu e nevoie de
nimic altceva decit de ceea ce exists, iar la centru jos
cu blestemata de constitucie !". Pentru octombristi, impor-
tant este sa-si intareasca influen%a alit in zemstva, cit si in
Duma, iar la centru este nevoie de o constitutie", omit
ar fi ea de amputata si de fictiva pentru mase.
Nu degeaba ponegreste Russkoe Znamea" 67 pe octom-
bristi", iar Go los Moskvi" 68, la rindu-i, gaseste ca. in
Duma a III-a sent prea multi deputati de dreapta.
Si iata ca mersul obiectiv al lucrurilor ii obliga pe
octombristi sa-si caute aliati in acest scop. Ei ar fi putut fi
gasiti de mult in centrul de sting-a (cadet), care isi afirma
de multa vreme devotamentul sincer fats de constitutie,
dar pat-tea proasta e a tinara burghezie rusa din epoca
acumularii capitaliste, reprezentata astazi prin cadet', a
pastrat din trecut niste prieteni cat se poate de incomozi
si unele traditii dezagreabile. De altfel, in sfera politics,
renuntarea la traditii s-a dovedit a fi un lucru destul de
usor : cadetii si-au afirmat de multa vreme, Inca dinainte
de Duma I, atasamentul for fats de monarhie ; in
Duma a II-a, ei au renuntat tacit la revendicarea unui
guvern responsabil, iar proiectele for in legatura cu diferite
libertati" con%in atitea bariere, atitea baraje de sirma
ghimpata si curse impotriva acestor libertati, inch exists
toate sperantele intr-un progres continuu in aceasta pri:
yin* Fats de insurectie si fatal de greva, cadetii aveau st
inamte o atitudine de repros la inceput tandru, apoi
melancolic ; dupa decembrie 1905, atitudinea de repro
s-a transformat pe jumatate in dispret, iar dupa. dizolvarea
Dumei I, ea a facut loc unei atitudini de categorica negare
st dezaprobare. Diplomatia, tirgul, tocmeala cu puternicii
zilei iata baza tacticii cadete. Cit priveste prietenii
incomozi, de multa vreme nu li se mai spune deck vecini"
st atit, tar de curtnd ei au fost declarati, in auzul lumii
Intregi, dusmani".
www.dacoromanica.ro
 DI.IMA A 111-A 147

Asta inseamna ca se poate ajunge la o intelegere, si iata

cum se formeaza o nouk majoritate, tot contrarevolutionara,
o majoritate octombrista-cadeta. Ce-i drept, deocamdata
aceasta majoritate reprezinta cGva mai putin de jumatate
din numarul deputatilor alesi 214 din 432 , dar, in
primul rind, nu incape indoiala ca i se vor alatura, data nu
toti deputa %ii fara partid, cel pu %in o parte din ei, jar in al
doilea rind avem toate motivele sa credem ca aceasta
majoritate va creste in cursul alegerilor, deoarece orasele
si o mare parte din adunarile electorale guberniale in care
hick. nu s-au tinut alegeri vor alege, in marea for majoritate,
on octombristi, on cadeti.
Guvernul se considers stapin pe situatie. Burghezia li-
berals, pe cit se pare, considers ca asta-i realitatea. In ase-
menea condi %ii, tirgul trebuie sa poarte, mai mult ca ori:
cind, pecetea unui compromis din cele mai murdare si mai
tradatoare, mai precis pecetea cedarii tuturor pozitulor
liberalismului care contine o cit de slabs urma de democra-
tism. Este .clar ca printr-un astfel de tirg si fara o noul
miscare de masa nu poate fi infaptuita o organizare cit de
cit democratica a administratiei locale si a organelor le-
gislative centrale. 0 majoritate octombrista-cadeta nu ne
poate da asa ceva. Dar putem astepta oare de la o majo-
ritate ultrareactionara-octombrista, de la oiste mosieri bar-
ban aliati cu niste capitalisti pradalnici o rezolvare cit
de cit acceptabila a problemei agrare si o usurare a situa-
tiei muncitorilor ? E o intrebare la care nu se poate ras-
punde decit printr-un zimbet amar.
Situatia este !impede : aceasta chambre introuvable de la
not nu este in stare sa infi1 ptuiasca, nici macar in forma
cea mai denaturata, sarcinile objective ale revolutiei. Ea
nu poate tamadui nici macar in parte ranile larg deschise,
pricinuite Rusiei de vechiul regim ; ea nu poate decit sa
acopere aceste rani cu ajutorul unor nenorocite de reforme
fictive.
Rezultatul alegerilor confirms o data mai mult convin-
gerea noastra fermi : Rusia nu poate sa iasa pe tale pa!nica
din criza prin care trece.
In asemenea conditii sint absolut dare sarcinile imediate
care stau astazi in fa %a social-democratiei. Punindu-si drept
www.dacoromanica.ro
148 V. I. LIININ

scop final triumful socialismului, fiind convinsa ca pentru

atingerea acestui scop este nevoie de libertate politica ;i
;inind seama de imprejurarea ca in momentul de fata aceasta
libertate nu poate fi obtinuta pe tale pa;nica, fara actiuni
de masa deschise, social-democratia este datoare acum sa
continue a pune pe primul plan sarcinile democratice si
revolutionare, binemteles, fara a renunta nicidecum la pro-
pagarea socialismului ;i la apararea intereselor de class pro-
letare in sensul restrins al cuvintului. Ca reprezentanta a
clasei celei mai inaintate Si mai revolutionare a societatii
contemporane proletariatul, care in revolutia rusa qi-a
dovedit prin fapte capacitatea de a indeplini rolul de
conducator in lupta de masa , social- democra ;ia este
obligata sa contribuie prin toate mijloacele ca el sali
pastreze acest rol ;i in noul stadiu al luptei revolutionare,
care se apropie, stadiu care se caracterizeaza printr-o
precumparure, mult mai mare ca inainte, a elementului
comtient asupra elementului spontan. In acest scop, social-
democratia este obligati's sa tinda din toate puterile spre
hegemonia asupra masei democratice spre dezvoltarea
energiei revolutionare in rindurile acestei mase.
Aceasta tendinta duce partidul proletariatului la o cioc-
nire violenta cu celelalte organizatii politice de class, pentru
care, potrivit intereselor grupurilor pe care le reprezinta,
revolutia democratica este odioasa si periculoasa nu numai
luata ca atare, ci mai ales datorita hegemoniei proletaria-
tului in aceasta revolu %ie, care aduce cu sine pericolul so-
cialist.
Este cu desavir;ire limpede ;i nu incape nici o indoiala
ca ambele majoritati din Duma majoritatea ultrareactio-
nara-octombrista si cea octombrista-cadets pe care in-
tentioneaza sa se sprijine succesiv guvernul Stolipin spre
mentine echilibrul, ambele aceste majoritati fiecare
in felul ei, in diferite probleme vor fi contrarevolutio-
flare. De o /upta impotriva guvernului din partea unei
majoritati sau a celeilalte, sau chiar din partea unor ele-
mente izolate din rindurile lor, de o lupta cit de cit siste-
matica ;i metodica nici nu poate fi vorba. Sint posibile
numai conflicte izolate, vremelnice. Asemenea conflicte sint
posibile, in primul rind, intre elementul ultrareactionar al
www.dacoromanica.ro
 DiJMA A III-A 149

primei majoritati i guvern. Dar nu trebuie sa uitam ca ele

nu pot fi citu;i de pu%in profunde ;i ca guvernul, lira a
parasi nicidecum terenul contrarevolutionar, poate ieqi
foarte u;or i comod invingator din aceste conflicte, spriji-
nindu-se pe cea de-a doua majoritate. Social-democratia
revolutionara si, Impreuna cu ea, toate celelalte elemente cu
stare de spirit revolutionary din Duma a III-a, in pofida
dorintei lor, nu pot folosi aceste conflicte in interesul re-
volutiei astfel dedt in scopuri pur agitatorice ; aici nu
poate fi vorba de sprijinirea" vreuneia din partile aflate
in conflict, deoarece un asemenea sprijin ar constitui in
sine un act contrarevolutionar.
In mai mare masura ar putea fi folosite cu iscusinta even-
tualele conflicte dintre diferitele elemente ale celei de-a
doua majoritati dintre cadeti, pe de o parte, ;i octom-
bristi i guvern, pe de alts parte. Dar si aici situatia este
de asa natura, incit nu numai in virtutea intentiilor si ten-
dintelor subiective, ci si datorita conditiilor obiective con-
flictele vor fi trecatoare ;i nu prea profunde, constituind
doar un mijloc menit sa inlesneasca samsarilor politici sa
tncheie tirgul in conditii in aparenta mai detente, dar
care in esenta contravin intereselor democratiei. Prin urmare,
fara a renunta la folosirea chiar si a unor astfel de con-
flicte superficiale i putin frecvente, social-democracia
trebuie sa duca nu numai impotriva guvernului, ultra-
reactionarilor fi octombristilor, dar ,ri impotriva cadefilor
o lupai dirza pentru infaptuirea sarcinilor democratice pi
revolutionare.
Iata principalele scopuri pe care trebuie sa ;i be ,puns
social-democratia in Duma. a III-a de stat. Scopurile sent
in mod cu totul evident aceleasi care au stat in fata parti-
dului proletariatului ;i in Duma a II-a. Ele Ant formulate
cit se poate de clar in .primul punct al rezolutiei Congresu-
lui de la Londra cu privire la Duma de stat. In acest punct
se arata : social-democratiei ii revin in Duma urmatoarele
sarcini politice directe : a) sa lamureasca poporul ca Duma
este cu totul improprie ca mijloc de infaptuire a revendica-
rilor proletariatului si ale micii burghezii revolutionare, mai
cu seamy ale taranimii ; b) sa lamureasca poporul ca, atita
timp cit puterea reala ramine in miinile guvernului tarist,
www.dacoromanica.ro
160 V. I. LENIN

libertatea politica nu poate fi infaptuita pe tale parlamen-

tara si sal arate i nevitabilitatea luptei deschise a maselor
populare impotriva fortei armate a absolutismului, lupel
care are drept stop asigurarea unei victorii depline tre-
cerea puterii in miinile maselor populare si convocarea
adunaru constituante pe baza votului universal, egal, direct
si secret".
in aceasta rezolutie, in special in ultimele ei cuvinte,
este formulate si o extrem de importanta sarcina specials
a activitkii social-democraciei in Duma a III-a, sarcina
Fe care trebuie s-o indeplineasca deputacii social-democrati
in vederea demascarii intregii ticalosii a faradelegii de la
3 iunie. Ei trebuie sa demaste aceasta faradelege, fireste,
nu din punctul de vedere liberal, al incilcarii formale a
constitutiei, ci ca pe o incalcare insolenta si brutala a inte-
reselor maselor largi populare, ca pe o falsificare nerusinata
si revoltatoare a reprezentantei nationale. De aici trebuie
sa decurga si sarcina de a explica maselor largi populare
ca Duma a 111-a nu corespunde citu,si de put-in intereselor
Fi revendicarilor poporului fi de a desfiiiura, in leeiturii
cu aceasta, o ample fi energicii activitate pentru propagarea
ideii unei aduniiri constituante cu puteri depline, alease' prin
vot universal, egal, direct fi secret.
Aceeasi rezolutie de la Londra defineste foarte lamurit
caracterul muncii partinice social-democrate in Duma de
stat prin urmatoarele cuvinte : pe primul plan trebuie sa
fie pus rolul critic, propagandistic, agitatoric si organizatoric
al fractiunii social-democrate in Duma" ; caracterul gene-
ral al luptei din Duma trebuie subordonat intregii lupte
duse de proletariat in afara Dumei, deosebit de impor-
tanta fiind folosirea luptei economice de masa si slujirea
intereselor ei". Legatura strinsa, indisolubila dintre acest
caracter al muncii din Duma si lelurile pe care, dupe cum
e aratat mai sus, trebuie sa si le propuna in Duma social-
democratia in momentul de fatal este absolut evidenta. 0
activitate legislative pasnica a social-democratilor in Duma
a III-a, 'in conditii care fac ca miscanle de masa sa fie
foarte probabile, ar fi nu numai inutile, ar fi nu numai
un donchisotism ridicol, ci si o tradare directs a intereselor
proletare. Ea ar duce in mod inevitabil social-democrapa
www.dacoromanica.ro
 DUNIA A III-A 151

la ominimalizare a lozincilor sale, ceea ce n-ar face decit

sa discrediteze social-democratia in ochii maselor si s-o rupa
de lupta revolutionary a proletariatului" 69. 0 mai mare
crima n-ar putea savirsi reprezentantii proletariatului in
Duma.
Activitatea critica a social:democratiei trebuie desfa-
surata in toata amploarea ei 41 cu maximum de acuitate,
cu atit mai mult cu cit in Duma a III-a ea va avea la
indemina un material deosebit de bogat. Social-democratii
din Duma sint obligati &a.' demaste 'Ana la capat substratul
de clasa al masunlor si propunerilor cu care vor veni in
fata Dumei atit guvernul cit si liberalii, si, in deplina
concordanta cu rezolutia congresului, trebuie sa acorde
o deosebita atentie masurilor si propunerilor care privesc
indeaproape interesele economice ale maselor largi popu-
lare ; aici intra problema muncitoreasca gi problema agrara,
problema bugetului etc. In toate aceste probleme, social -
democratia este datoare sa opuna punctului de vedere offi-
cial si celui liberal revendicarile ei socialiste si democratice.;
aceste probleme constituie nervul cel mai sensibil al viecn
poporului si, totodata, punctul cel mai vulnerabil al gu-
vernului si al grupurilor sociale pe care se sprijina ambele
majoritati din Duma.
Toate aceste sarcini agitatorice, propagandistice si orga-
nizatorice vor fi indeplinite de social-democratii din Duma
atit prin cuvintarile rostite de la tribuna Dumei, cit si
prin depunerea de proiecte de legi ei prin interpelari adre-
sate guvernului. Aici se iveste insa o dificultate serioasa :
pentru a ,depune un project de lege sau pentru a face o
interpelare este nevoie de semnaturile a cel putin treizeci
de deputati.
In Duma'a III-a nu slut $i nu vor fi treizeci de deputati
social-democrati, lucru in afara de once indoiala. /nseamna
ca social-democratia singura, Fara sprijinul altor grupuri,
nu poate sa depuni proiecte de legi si nici sa faca. inter-
pelari. Este limpede ca asta ingreuiaza si complica mult
lucrurile.
Fireste ca este vorba de proiecte de legi si de interpelari
cu caracter consecvent democratic. Poate oare social-de-
mocratia sa conteze in aceasta privinta pe sprijinul parti-
www.dacoromanica.ro
12
152 V. I. LENIN

dului constitutional-democrat ? Desigur ca nu. Se vor in-

cumeta oare cadetii,care in momentul de fata sint gata sa
incheie un'compromis fatis in conditii in care din revendi-
canle for programatice, si asa mutilate sireduse la mini-
mum pm tot soiul de rezerve si exceptari, nu va rarnine
nimic , se vor incumeta ei oare g minie guvernul adre-
sindu-i interpelari democratice ? Dupa cum ne amintim cu
totii, Inca in Duma a II-a discursurile oratorilor cadeti care
fb."ceau interpelari erau cit se poate de terse si uneori se
transformau fie intr-o bliguiala puerila, fie in intrebari po-
liticoase, ba chiar respectuoase, insotite de usoare reverence.
Iar acum, cind capacitatea de lucru" a Dumei in ceea ce
priveste impletirea unor mreje pentru popor, a unor mreje
mai trainice ,si mai sigure, care sa devina pentru el niste
lanturi, a ajuns obiectul discutiilor generale excelentele
for domnii ministri pot dormi : ei nu vor fi decit
rareori deranjati de catre cadeti caci, vezi bine orebuie
sa se si legifereze ! chiar de vor fi deranjati, se va
tine seama de toate regulile de politete. Nu degeaba pro -
mite Miliukov, la intrunirile electorale, ca va pastra ne-
sting flacaruia". Si parca numai Miliukov ? Dar ce in-
seamna." negarea categorica de catre Dan a lozincii jos
Duma" ? Nu inseamna oare ea tot pastrarea flacartm ? Si
Plehanov, cu sprijinirea burgheziei liberale", a carei
lupta" se reduce doar la reverence si adinci plecacium,
nu indeamna el oare social-democratia sa mearga pe
aceeasi tale a politetei" ?
Despre o alaturare a cadetilor la propunerile de legiferare
ale social-democratilor nici nu poate fi vorba : proiectele
de legi prezentate de acestia vor avea, vezi bine, un pro-
nuntat caracter agitatoric net conturat si vor exprima in
toata plinatatea for revendicarile consecvent democratice,
ceea ce va provoca, fireste, in mediul cadet tot atita iritare
ca si in cel octombrist sau chiar ca $i in cel ultrareactionar.
Asadar, nici din acest punct de vedere cadetii nu trebuie
pusi la socoteala. In ceea ce priveste prezentarea de inter-
pelari si depunerea de proiecte de legi, social-democratia nu
poate conta decit pe sprijinul grupurilor situate la stinga
fats de cadeti. Pe cit se pare, acestea impreuna cu social-
www.dacoromanica.ro
 EUNIA A III-A 163

democratii vor insuma cam, 30 de deputati si, prin urmare,

se va crea deplina posibilitate tehnica de a veni cu initiative
in aceasta directie. Este vorba, desigur, nu de Incheierea
vreunui bloc, ci de actiuni comune, care, dupa cum se
arata in rezolutia Congresului de la Londra, trebuie sa
excluda once posibilitate de abatere de orice fel de la pro-.
gramul si tactica social democrats, servind doar scopurile
unui asalt comun indreptat impotriva reac %iunii, cit si im-
potriva tacticii traciatoare a burgheziei liberale" 7.
Proletarli nr. 18 Se tiptiref te dupd lexica
din 29 oclombrie 1907 aparut In zier

12*
www.dacoromanica.ro
154

IN LEGATURA
CU UN ARTICOL AL LUI PLEHANOV 71
In articolul publicat in numarul din 20 octombrie al
ziarului Tovarhci", Plehanov I i continua campania de
minciuni i de batjocorire a disciplinei din partidul so-
cial-democrat. Iata o mostra de asemenea minciuna : To-
varhci), a fost, precum se stie, organul blocului de stinga"
raspunde Plehanov la acuzacia ce i se aduce de a fi
devenit colaboratorul permanent al d-lor Prokopovici,
Kuskova & Co. Asta-i minciuna. In primul rind, To-
varhci" nu a .fost niciodata organul blocului de stinga.
Acest bloc nu putea sa aiba un organ comun. In al doilea
rind, bohevicii nu au dus niciodata o campanie politica in
coloanele ziarului Tovarhci", nu au publicat niciodata in
acest ziar vreun material indreptat impotriva unor.membri
ai partidului social-democrat. In al treilea rind, organizind
blocul de stinga, bohevicii au scindat redaccia ziarului To-
varhci", izgonind (cei drept, numai pentru o saptamina) pe
aceia care erau de partea cade %ilor. Plehanov insa impinge
alit proletariatul cit i democratia mic-burgheza la o ati-
tudine de servilism fats de cadeti. Fara a colabora la
Tovarhci", bohevicii au determinat acest ziar sa evolueze
spre stinga. Plehanov colaboreaza la el si it tirate spre
dreapta. Bine o mai intoarce el cu blocul de stinga, n-avem
ce spune !
Ocolind astfel faptul ca este solicitat de un ziar burghez
sa scrie lucruri placute burgheziei, Plehanov face o i mai
mare p15.oere liberalilor, vorbind in batjocura despre disci-
plina partidului muncitoresc. Nu sint obligat sa ma supun
www.dacoromanica.ro
 IN LEGATURA CU UN ARTICOL AL LUI PLEHANOV 156

exclama el atunci cind mi se cere sa-mi tradez prin-

cipiile !
Asta nu-i decit o banala fraza anarhista, stimabile, de-
oarece in perioada dintre doul congrese Comitetul Central
este acela care vegheaza asupra respectarii principiilor
partidului i le interpreteaza. Dv. sinteti in drept sa refu-
zati a va supune atunci cind C.C. ar indica vointa con-
gresului, statutul partidului etc. Dar in cazul de fata ni-
meni nu s-a apucat macar sa afirme ca C.C. ar fi incalcat
vointa congresului prin directivele sale cu privire la alegeri.
Rezulta ca prin cuvintele tradarea principiilor" Plehanov
incearca sa mascheze faptul ca el a ,tradat partidul.
In sfirsit, Plehanov vrea sa arunce o sageata la adresa
Comitetului din Petersburg, reprosindu-i ca to alegerile
pentru Duma a II-a el insusi nu s-a supus Comitetului Cen-
tral. In primul rind, raspundem noi, Comitetul din
Petersburg a refuzat sa indeplineasca cererea de a diviza
organizatia, adica a respins orice amestec in autonomia sa,
care este garantat'd de statutul partidului. In al doilea
rind, in alegerile pentru Duma a II-a mensevicii au scindat
organizatia : dar despre acest aspect al conflictului care s-a
produs atunci Plehanov nu sufla o vorba in sus-amintitul
ziar burghez ! Tata ce vrea sa zica el prin argumentele pe
care le invoca : clack' in alegerile pentru Duma a II-a men-
sevicii au scindat organizatia de partid din Petersburg
inseamna ca acum am si eu dreptul sa scindez intregul
partid ! ! Asta-i logica lui Plehanov si astea slut faptele
lui. Plehanov scidege dezbinarea : e un fapt la care trebuie
sa luam cu totii aminte. Numai ca el se teme sa spuna
lucrurilor pe nume.
Proletarii* nr. 18 Se ilpilreete dup8 textul
din 29 octombrle 1907 apSrut In ziar

www.dacoromanica.ro
166

PREGATIREA UNEI ORGII RESPINGATOARE"

Facind o apreciere asupra sarcinilor social-democratiei
In Duma a H-a din Rusia si asupra tendintelor liberalilor
rusi, cunoscutul marxist german Franz Mehring scria ca de
60 de ani Incoace liberalismul german urmeaza o cale
jalnica si rusmoasa, camufrindu-se sub lozinca activitate
pozitiva". In vara anului 1789, cind Adunarea navionala
a realizat intr -o singura noapte eliberarea taranilor fran-
cezi, venalul si genialul aventurier Mirabeau, cel mai mare
dintre eroii democr4ei constitutionale, a caracterizat acest
eveniment printr-o expresie de efect : o orgie respinga-
toare". Dupa noi insa (adica din punct de vedere social-
democrat), aceasta eliberare a fost o activitate pozitiva.
Dimpotriva, eliberarea taranilor prusieni, care s-a desfasurat
cu pasi de melc de-a lungul a case decenii, din 1807 Orli
In 1865, in care timp au fost nimicite cu brutalitate gi
flea cruvare nenumarate vieti de tarani, a fost, din punctul
de vedere al liberalilor nostri, o activitate pozitiva", pe
care ei o trimbiteaza la toate raspintiile. Dupa noi, ea a
fost insa o orgie respingatoare".
Asa scria Mehring 72. $i nu poi sa nu-0 aduci aminte de
cuvintele lui acum, cind se deschide Duma a III-a, and
octombristii vor sa dezlancuie cu orice prey o orgie respin-
gatoare, cind cadetii shit gata sa participe la ea cu un zel
servil, cind si printre social-democra0 se gasesc (spre ru-
sinea noastra) plehanovisti gata s-o sprijine. Sa exarrunam
mai Indeaproape toate aceste pregatiri.
www.dacoromanica.ro
 PREG,ATIREA UNEI ORGII RESPINGATOARE' 157

Ajunul inceperii lucrarilor Dumei a III-a a fost marcat

prin consfatuiri intense intre diferite partide cu privire la
tactica pe care ele trebuie s-o urmeze in Duma. In cadrul
consf5.tuirii for de la Moscova, octombristii au elaborat
un proiect de program al fractiunii parlamentare a Uniunii
17 octombrie, iar un orator al lor, d-1 Plevako, a ridicat,
la banchetul de la Moscova, steagul partidului liberal-
constitutional rus". Cadetii si -au, incheiat asa-zisul Con-
gres al V-lea al partidului" in trei sau patru zile. Cade;ii
de stinga au fost zdrobiti cu totul si izgoniti din C.C. al
cadetilor (Comitetul for Central e alcatuit din 38 de
membri, care fac ce vor in partid"). Cadetii de dreapta au
ca'Oltat deplma libertate de actiune in spiritul raportuhn
cu privire la tactica in Duma a III-a", aceasta remarcabila
justificare istorica" a respingatoarei orgii". Social-de-
mocratii au inceput sa discute, in cadrul C.C. si la confe-
rinta organizatiei Petersburg a P.M.S.D.R., tactica pe care
trebuie s-o urmeze In Duma a III-a.
Programul parlamentar al octombristilor se caracteri-
zeaza printr-o recunoaftere fatisi a politicii contrarevolu-
tionare pe care si cadetii au dus-o de fapt in Duma a II-a,
camuflindu-se prin tot soiul de fraze si pretexte. Octom-
bristii, de pilda, declara fatis ca revizuirea legilor funda-
mentale si a legii electorale este inoportuna" : mai frith,
spun el, este necesar .ca printr-o serie de reforme urgente"
sa se ajunga la o hnistire a spiritelor si sa fie inlaturata
ciocnirea de pasiuni si de interese de class ". Cade %ii nu an
declarat acest lucru, dar au ac ;ionat in Duma a II-a
tocmai asa, si nu altfel. Alt exemplu. Octombristii sint
pentru atragerea la autoadministrare a unui cerc de per-
soane cit mai larg cu putinta", dar in acelasi timp ,stnt
si pentru asigurarea unei reprezentari corespunzatoare"
a nobilimii. Acest contrarevolu%ionarism fatis este mai
sinter decit politica cadeta, care consta in a fagadui votul
universal, direct, egal si secret, iar in practica in a lupta
cu inversunare atit in Duma I cit si in Duma a II-a
impotriva alegerii in acest fel a comitetelor agrare locale si
in a propune comitete formate dintr-un numar egal de
tarani si mosieri, adica aceeasi asigurare a reprezentarn
nobilimii". Inca un exemplu. Octombristii resping laps
www.dacoromanica.ro
168 V. I. LENIN

exproprierea parninturilor mosieresti. Cadetii o recunosc",

dar o recunosc in asa fel, inch in Duma a II-a voteaza
impreuna cu cei de dreapta impotriva trudovicilor, si a
social-democratilor pentru incheierea dezbaterilor in pro-
blema agrara printr-o formula generals in care sa se re-
cunoasca instrainarea fortata.
Octombristii stilt gata sa promita orice reforme liberate,
cu conditia ca ele sa consolideze victoriile" contrarevo-
lutiei. Printre aceste reforme se enumera largirea dreptu-
rilor Dumei in materie de buget" (fa.ra gluma I), largirea
drepturilor ei de control asupra legalitatii actelor organelor
puterii de stat", asigurarea independentei justitiei, ince-
tarea stinjenirii organizatiilor economice muncitoresti si a
grevelor economice" (care nu pericliteaza interesele obstesti
si de stat"), consolidarea bazelor libertatii cetatenesti le-
game" etc. etc. Partidul octombrist, partid de guverna-
mint, debiteaza fraze liberate" cu aceeasi darnicie ca
guvernul d-lui Stolipin.
Cum au ridicat insa cadetii la congresul for problema
atitudinii fats de octombristi ? Micul grup al cadetilor de
stinga s-a dovedit a fi alcatuit din palavragii, care nici n-au
stiut macar sa puna problema judicios. Cit priveste masa
cavalerilor de dreapta ai octombrismului deghizat, acestia
s-au unit strins intru cocolosirea cea mai murdara a adeva-
rului. Neputinta cadetilor de stinga este exprimata in modul
cel mai pregnant in proiectul for de rezolutie : primul punct
al acestei rezolutii recomanda cadetilor sa." se situeze pe
pozitii strict opozitioniste, fara a cauta o apropiere de
octombristi, care-i sint straini (partidului cadet) prin spi-
ritul 5i programul for ". Punctul al doilea insa cere sa nu
se refuze sprijinirea proiectelor de lege care indreapta Cara
pe drumul eliberarii si al reformelor democratice, indiferent
de unde ar emana aceste proiecte". Aici este ceva de-a
dreptul comic, intrucit niste proiecte de legi care pot sa
intruneasca majoritatea nu pot emana in Duma a III-a
decit numai de la octombristi ! D-nii cadeti de stinga
si-au meritat pe deplin infringerea, deoarece s-au corn-
portat ca niste Iasi mizerabili sau ca niste natingi care nu
stiu sa spuna clar si raspicat ca intr-o Duma ca aceasta
este nedemn sa to pregatesti de legiferare, ca a vota cu
www.dacoromanica.ro
 PREGATIREA UNEI ORGII RESPINGATOARE 159

octombristii inseamna a sprijini contrarevolutia. Se pare ca

unele persoane izolate dintre cadetii de stinga au inteles
acest lucru, dar, ca niste democrati de salon ce slut, s-au
dovedit Iasi la congres. Cel putin, d-1 Jilkin reproduce in
ziarul Tovarisci" urmatoarele cuvinte rostite de cadetul
Safonov intr-o convorbire particulara : Dupa parerea
mea, fractiunea cadets trebuie sa adopte acum pozitia pe
care s-a situat Grupul trudovic in Duma I. Opozitie, dis-
cursuri tan si atit. Ei insa se pregatesc sit' legifereze. Dar
cum ? Prietenie, alianta cu octombriitii ? Ciudata gravitare
spre dreapta. Toata tam e de stinga, iar not o luam la
dreapta" (Tovarisci" nr. 407). Probabil ca d-1 Safonov are
momente de luciditate in care i se face rusine si incepe sa-1
mustre constiinta... dar asta numai in particular 1
In schimb, d-1 Miliukov si banda lui si-au manifestat
in toata splendoarea vechile for insusiri de carieristi fara
obraz si fara scrupule. In rezolutia pe care au adoptat-o,
ei au cocolosit fondul chestiunii spre a insela publicul larg,
asa cum au inselat intotdeauna poporul eroii liberali ai
prostitutiei parlamentare. In rezolutia (tezele") congresului
n-ai sa gasefti nici macar un cuvint despre octombristi ! ! E
de necrezut, dar asta-i realitatea. Problema centrals a con-
gresului cadet a fost sa hotarasd dad cadetii vor vota sau
nu cu octombristii. Toate dezbaterile s-au invirtit in jurul
acestui ?unct. Dar toata arta politicienilor burghezi consta
tocmai in a imela masele, in a le ascunde tertipurile for
parlamentare. Tezele cu privire la tactics ", adoptate la
26 octombrie de congresul cadetilor, sint un document
clasic, care arata, in primul rind, cum cadetii se contopesc
cu octombristii si, in al doilea rind, cum se scriu rezolutzile
destinate inselarii maselor de catre liberali. Acest document
trebuie comparat cu programul parlamentar" al Uniunii
17 octombrie". El trebuie comparat cu raportul cu privire
la tacticr, prezentat de Miliukov la congresul cadetilor
(Reci" nr. 255). Iata cele mai importante pasaje din acest
raport :
Pus in situatia de opozitie, partidul, cu toate acestea"
(chiar asa : cu toate acestea !), nu va juca rolul unei mino-
ritati lipsite de raspundere in sensul in care a folosit el
insusi acest termen pentru a caracteriza comportarea extre-
www.dacoromanica.ro
1G0 V. I. LENIN

mistilor de stinga in Duma" (ceea ce, tcadus din limbajul

parlamentar in vorbirea de toate zilele, pe sleau, suns cam
asa : milostiviti-va de noi si ne dati un locsor, domnilor
octombristi, caci doara noi nu sintem opozitie decit cu
numele !). El nu va privi Duma ca un mijloc de pregatire
a unor actiuni in afara ei, ci ca un organ suprem de stat
care define o parte precis stability prin lege din pu-
terea supremk" (nu sint oare mai cinstiti octombristii, care
spun deschis : revizuirea legilor fundamentale este inopor-
tuna. ?). Ca si in primele doua Dume, partidul vine in
Duma a III-a cu intenvia ferma de a lua parte activa la
munca ei legislativa. Partidul a considerat intotdeauna ck
acest gen de activitate este principal si fundamental, opu-
nindu-1 in egala masura atit scopurilor agitatorice ale
stingii cit activitatii conspirative a dreptei". In ceea ce
priveste conspiratia", dv., domnilor, spuneti o minciunk,
deoarece in ambele Dume a;i conspirat cu ministrii sau cu
lacheii for ! Iar renegarea agitatiei nu Inseamna altceva
decit o renegare totali irevocabila a democraciei.
Pentru a legifera in Duma a III-a trebuie ca, intr-un
fel sau altul, direct sau indirect, sa te unesti cu octom-
bristii si sa te situezi in intregime pe pozitia contrarevo-
lutiei si a men ;inerii victoriilor ei. Cadetii cauta sa treaca
sub tacere acest lucru atit de evident. Ei insa se dau de gol
in alt pasaj al raportului : Folosirea initiativei in materie
de legiferare trebuie sa fie in functie de lamurirea pre-
alabila a posibilitafii practice de a Nine adoptarea proiec-
telor propuse de partid". Posibilitatea practica de a obtine
adoptarea proiectelor depinde de octombristi. A lamun
aceasta posibilitate inseamna a da fuga pe usa din dos la
octombristi. A pune initiativa ta in functie de aceasta
lamurire inseamna a-ti mutila proiectele dupa placul
octombristilor, inseamni a face ca politica ta sa fie in
functie de octombristi.
Cale de mijloc nu exists, domnilor. OH sinteti un partid
de adevarata opozitie, si atunci reprezentati o minoritate
lipsita de raspundere. OH sinteti un partid de legiferare
contrarevolutionara activa, si in cazul acesta dati dovada
de servilism fata de octombristi. Cadetii au ales cea de-a
doua altarnativi, i, pe cit se vorbeste, drept risplat5.,
www.dacoromanica.ro
 PREGATIREA UNEI ORGII RESPINGATOARE' 1(31

Duma ultrareactionara 11 va introduce in prezidiu pe cade-

nil de dreapta Maklakov ! E 'o rasplata binemeritata.
Dar cum de se gasesc social-democrati in stare. sa mai
vorbeasca $i astazi despre o sprijinire a cadetilor ? Ase-
menea social-democrati slut produsul filistinismului inte-
lectualist, al filistinismului intregii vieti din Rusia. Ei slut
produsul vulgarizarii plehanoviste a marxismului. La con -
ferin %a organizatiei social-democrate din Petersburg s-a
vazut limpede ca mensevicii, calcind pe urmele Dumei de
dreapta, cotesc si mai mult spre dreapta. Ei sint gata sa.-1
sprijine pe octombristi, adica partidul guvernamental! De
ce atunci sa nu voteze social-democratii pentru Homeakov,
care este mai bun decit Bobrinski ? Asta-i o chestiune de
oportunitate ! De ce sa nu voteze pentru Bobrinski, data
nu este de ales decit intre el si Puriskevici ? De ce sa nu
sprijine pe octombristi impotriva ultrareactionanlor din
moment ce Marx ne-a inva.cat sa sprijinim burghezia impo-
triva feudalilor 13 ?
Da, e rusinos sa recunosti, dar ar fi o greseala sa tainu-
iesti ca Plehanov i-a adus pe mensevicii sai intr-o situatie
care face cu totul de ocara social-democratia. Ca un ve-
ritabil om In carapace, repetind intr-una cuvintele invatate
pe de rost cu privire la sprijinirea burgheziei", prin
pisalogeala lui el a impiedicat once intelegere clara a sarci-
nilor specifice si a conditiilor specifice ale luptei proletaria-
tului In revolutie si ale luptei impotriva contrarevolutiei. La
Marx, intreaga a.naliza a epocilor revolucionare se centreaza
in jurul luptei adevaratei democratii $i In special a prole-
tanatului, impotriva iluziilor constitutionaliste, impotriva
tradanlor liberalismului, impotriva contrarevolutiei. Pleha-
nov accept. un Marx falsificat in spiritul lui Struve. Prin
urmare, nu-i famine decit sa culeaga ce a semanat !
Caracterul contrarevolutionar al liberalismului in revo-
lutia rusa a fost dovedit de intreg,u1 mers al evenimentelor
dinainte de 17 octombrie si mai ales dup'a 17 octombrie.
Duma a III-a ii va face sa vada chiar si pe orbi. Apropi-
erea cadetilor de octombristi este un fapt politic, care nu
poate fi ascuns prin nici un fel de subterfugii si tertipuri.
Tovansct", acest ziar al bernsteinienilor obtuzi, n-are
decit sa se multumeasa cu sancete neputincioase pe aceasta
www.dacoromanica.ro
162 V. I. LENIN

terra, imbinate cu indemnuri adresate cadetilor sa se apropie

de octombristi si impletite cu diverse manevre de proxenett
politici.. Social - democrat is trebuie sa inteleaga" mobilurile
de clasI ale contrarevolutionarismului rus. Ea trebuie sa
demaste lara crutare, in cadrul Dumei, toate Meer-ea:rile
cadetilor de a se apropia de octombristi, toati josnicia
asa-zisului liberalism democratic. Partidul muncitoresc va
respinge cu dispret orice considerente cu privire la pas-
trarea flad.ruii" si va desfasura larg steagul socialisrnului
si steagul revolutiei I

Proletarii" nr. 10 Se lipareele dead texitti

din 5 nolembrie 1907 aparut in ziar

www.dacoromanica.ro
 163

CINE NE JUDECA PE NOI 1

Chicotelilc rautacioase pe tema sciziunii dintre mense-
vici si bolsevici in cadrul P.M.S.D.R., in general, si pe tema
luptei aprige purtate la Congresul de la Londra, in special,
au devenit un fenomen constant in presa burgheza. Nima-
nui nu-i da prin gind sa studieze divergentele, sa analizeze
cele doua tendinte, sa infatiseze publicului cititor istoricul
sciziunii si intregul caracter al divergentei dintre mensevici
si bolsevici. Publicistii de la Red" si Tovarisci", d-nii
Verghejski, E. K., Pereiaslayski si ceilalti penny-a-liner-i
(scribi platiti pe numarul de rinduri) nu fac deck sa
princla din zbor diferite zvonuri, sa culeaga pentru blazatii
palavragii de salon amanunte picante" ale scandalurilor"
si sa incerce in fel si chip sa impuieze capetele oamenilor
cu tot soiul de anecdote pe seama luptei noastre.
Socialistii-revolutionari se dedau si ei la zeflemeli ordi-
nare de acest soi. Editorialul din nr. 6 al ziarului Znamea
Truda" reproduce relatarea lui Cerevanin despre o criza
de isterie la Congresul de la Londra, face glume rauta-
cioase pe socoteala zecilor de mii" cheltuite, savureaza
tabloul amuzant al situa %iei interne a social-democratiei
ruse in momentul de fata". Asemenea introduceri servesc
liberalilor ca sa treaca la elogierea oportunistilor de genul
lui Plehanov, iar socialistilor-revolutionari ca sa treaca
la criticarea fulminanta a acestora (socialistii-revolutionari
repeta acum argumentele social-democratilor impotriva
congresului muncitoresc 1 Bine ca si-au adus aminte I). Dar
www.dacoromanica.ro
164 V. I. LENIN

si unora si altora lupta grea din rindurile social-democra-

tiei le prilejuieste aceeasi bucurie rautacioasa.
Nu vom spune aici deck citeva cuvinte despre eroii
liberali ai acestei campanii, oprindu-ne mai am5Inuncit
asupra eroilor socialisti-revolutionari ai luptei impotriva
oportunismului".
Liberalii fac haz de lupta din sinul social-democratiei,
pentru a masca astfel actiunea lor sistematica de inielare
a opiniei publice in privinta partidului cadet. Ei practica
inselaciunea pe toata linia ; lupta din rindurile cadetilor
tratativele lor cu autoritatile sent sistematic ascunse
opiniei publice. Toata lumea tie ca cadetii de stinga ti
dojenesc pe cei de dreapta, toata lumea tie ca d-nii Miliu-
kovi, Struve & Co. au facut antkamera la domnul Stolipin.
Dar faptele precise sent ascunse publicului. Divergentele
sent cocolosite, iar despre discutiile dintre d-nii Struve si
cadetii de stinga nu s-a comunicat absolut nimic. Pro-
cese-verbale ale congreselor cadetilor nu exists. Liberalii
nu comunica nici numirirul total al membrilor partidului
lor, nici numarul lor pe organizatii. Orientarea diferitelor
comitete nu e cunoseuta. Obscuritate generals, minciuna
oficiala a ziarului Reci" pe toata linia, inselare perma-
nents a democratiei de catre interlocutorii ministeriali
iata ce caracterizeaza partidul cadet. Avocatii si profesorii
care isi fac din parlamentarism o cariera, condamnind in
mod fariseic activitatea ilegala, ridica in slavi activitatea
legala a partidelor, dar in practica iii bat joc de principiul
democratic al publicitatii, ascunzind opiniei publice dife-
ritele tendinte politice din partidul lor. Trebuie sa fii
stapinit de totala miopie a lui Plehanov, care se proster-
neaza in fata lui Miliukov, ca sa nu vezi aceasta inselare
a democratiei de ciltre cadeci, inselare grosolana, murdara,
cu spoiala de civilizatie.
Dar socialistii-revolutionari ? Iii fac ei oare datoria de
democrati cinstiti (nu putem spune de socialisti atunci cind
e vorba de socialistii-revolutionari), aceea de a expune
clar si deschis In fata poporului lupta dintre diferitele
tendinte politice existente in mijlocul a.celora care cheama
poporul urmeze ?
Sa vedcm ce ne grata faptele.
www.dacoromanica.ro
 CINE NE JUDECA PE NOI I 165

Congresul din decembrie 1905 al partidului socialist-

revolutionar. Este primul i unicul congres care si-a publi-
cat procesele-verbale. D-1 Tucikin, delegat al Organului
Central, exclam5. : Cindva, social-democratii erau, pare-se,
cit se poate de sincer convini c5. ivirea unei perioade de
liberati politice va insemna moartea politica a partidului
nostru... Perioada de libertati a dovedit contrarul" (pag. 28
din anexa la procesele-verbale). Ei nu zau, chiar aa o fi,
d-le Tucikin ? Asta a dovedit oare perioada de liberati 2
Asta ne-a dovedit adevIrata politica a partidului socialist-
revolutionar tiin 1905 ? din 1906 ? din 1907 ?
SI vedem ce ne spun faptele !
In procesele-verbale ale congresului socialitilor-revo-
lutionari (decembrie 1905, publicate in 1906 1) citim CI
dup5. 17 octombrie un grup de publiciti cu drept de vot
consultativ la acest congres a insistat pe ling. C.C. al
sociali;tilor-revolutionari sa se organizeze un partid legal'
(procesele-verbale, pag. 49 ; citatele ce urmeazI sint luate
tot de acolo). Comitetului Central al socialitilor-revolu-
tionari i s-a pro pus sa creeze nu o organizatie legala a
partidului socialist-revolutionar, ci un partid socialist-
populist aparte, care sa fiinteze paralel cu primula (51).
C.C. s-a opus insI i a adus aceastI problems in fata con-
gresului. Congresula respins propunerea socialitilor-
populiti cu o majoritate coviritoare de voturi, 1 vot con-
tra i 7 abtineri (66). Este oare de conceput sa faci parte
in acelai timp din dou5. particle ?" a exclamat bItin-
du-se cu pumnul in piept d-1 Tucikin (pag. 61). Iar d-1
Sevici a facut aluzie la afinitatea socialitilor-populiti cu
liberalii, aa inch socialikul-populist Rojdestvenski, care
a incercat s51 dea asigurIri el nimeni nu are dreptul" sI-I.
numeascI semiliberali", a inceput sa-ii piarda calmul (59)*.
Iata care sint faptele. In 1905, socialitii-revolutionari
au rupt leg'Iturile cu socialitii-populiti semiliberali".
Dar le-au rupt ei oare cu adevIrat ?
* In fata acestei supdrarl a sociallstului-populist care sl-a pierdut calmul,
d -1 Sevici si-a retractat in parte afirmatia si a f6cut o rectlficare pag. 63
spunind sub found de explicalle personald (11) : nu a Post in Istautia
lima a afire ca verbiteral face parts Ma partldul liberal'.
www.dacoromanica.ro
166 V. I. LENIN

In 1905, un foarte puternic mijloc de inriurire fatisa

a partidului asupra maselor a fost presa. In zilele de liber-
tate" ale lui octombrie, socialistii-revolutionari au editat
ce-i drept, pins la congresul din decembrie un ziar in
bloc cu socialigii-populigi. Formal, socialistii-revolutionari
au avut aici dreptate. In fond insa, in perioada celor mai
mari libertati, in perioada celei mai fatise inriuriri asupra
maselor, ei au ascuns publicului cele doua tendinte deose-
bite din cadrul partidului. In partidul lor au existat nu mai
putine divergente decit in rindurile social-democratiei, dar
social-democratii au fost preocupati sa le scoata la lumina,
in timp ce socialistii-revolutionari au cautat sa be ascunda
in mod. diplomatic. Acestea sint faptele din 1905.
SI luam anul 1906. Perioada Dumei 1, perioada micilor
libertati". Reinvie ziarele socialiste. Socialigii-revolutionari
sint iarii;i in bloc cu socialiftii-populiiti ;i au un ziar
comun. Nu degeaba ruptura lor cu semiliberalii" la con-
gres a fost o ruptura diplomatica : data vreti, e ruptura ;
data nu vreti, nu-i 'nici o ruptura ! Ei au respins propu-
nerea, au ridiculizat ideea de a face parte in acelasi timp
din doua partide" vi... si au continuat sa faca parte in
acelasi timp din doua partide, cuvintind cu evlavie : slava.
tie, doamne, ca nu sintem ca social-democratii care se bat
intre ei ! Iata care sint faptele. In Rusia, ambele penoade
de libertate a presei au fost marcate prin faptul ca socia-
listii-revolutionari au mers in bloc cu socialistii-populisti,
ascunzind democratiei, prin inselaciune (diplomatie"),
cele doua tendinte profund deosebite care s-au manifestat
in cadrul partidului lor.
SI luam anul 1907. Dupa Duma I, socialistii-populisti
si-au creat in mod formal un partid propriu. Acest lucru
'era inevitabil, deoarece in Duma I, intr-o perioada dud
partidele s-au prezentat pentru prima oars in fata alesilor
taranimii din intreaga Rusie, socialistii-populisti si soca.-
listn-revolutionari au prezentat proiecte agrare diferite
(proiectul celor 104 si proiectul celor 33). Socialistii-
populisti au invins pe socialistii-revolutionari in fata depu-
tatilor trudovici, stringind un numar de peste trei on mai
mare de semnaturi pe proiectul lor, pe programul lor agrar.
Or, acest program, dupa marturisirea socialistului-revolu-
www.dacoromanica.ro
 CINE NE JUDECA PE NO1 I 167

%ionar Vihleaev (Naa mist ", culegerea nr. 1, Peters-

burg, 1907, articolul : Partidul socialist-populist i pro-
blema agrara"), la fel" ca i legea din 9 noiembrie 1906,
ajunge la negarea principiului fundamental al folosirii
pamintului in obte". Acest program consfintete mam-
festarile de individualism egoist" (articolul d-lui Vihleaev,
pag. 89), tulbura largul fuvoi ideologic cu milul indivi-
dualist" (pag. 91 din acelai articol), porne,te pe calea
stimularii curentelor individualist si egoiste in rindurile
maselor populare" (ibid., pag. 93).
E limpede, nu ? Deputatii taranimii au dat dovada, in
marea for majoritate, de individualism burghez. Prima
manifestare a socialitilor-revolutionari in fata aleilor
taranimii din intreaga Rusie a fost o stralucita confirmare
a teoriei social-democratilor,transformind in fapt pe socta-
litii-revoluiionari in aripa de extrema stinga a democratiei
mic-burgheze.
Dar poate ca, cel putin dupa ce socialitii-populiti s-au
indepartat de ei i au facut ca programul for sa fie adoptat
de Grupul trudovic, social4tii-revolutionari s-au delimitat
in mod categoric de socialitii-populiti ? Nu. Alegerile de
la Petersburg pentru Duma a II-a au dovedit tocmai con-
trarul. Blocurile cu cadetii au fost pe atunci cea mai
puternica manifestare a oportunismului socialist. Pericolul
ultrareac%ionar era o fictiune care camufla politica de
subordonare fat de liberali. Presa cadets. a relevat destul
de limpede acest lucru, subliniind moderatia" menevicilor
p a socialitilor-populiti. Cum s-au comportat sociahtii-
revolutionan ? Revolutionarii" notri au mers in bloc cu
social4tii-populiti i cu trudovicii ; iar conditille acestui
bloc au fost ascunse publicului. Revolutionarii noitri se
tirau in coada cade ;ilor intocmai ca i menevicii. Repre-
zentantii social4tilor-revoluttonari au propus cadetilor un
bloc (consfatuirea din 18 ianuarie 1907. Comp. broura
lui N. Lenin : De-auzi parerea unui prost", Petersburg,
15 ianuarie 1907 *, in care se constata ca in problema
acordurilor socialitii-revolutionari au avut o comportare
necinstita din punct de vedere politic, ducind concomitent
* Vezi V. I. Lenin, Opera complete, vol. 14, Editura politla 1963, edilia
a doua, peg. 283-302. Nola red.

13 Leuln www.dacoromanica.ro
Opera, vol. 10
168 V. I. LENIN

tratative si cu social-democratii, care la 7 ianuarie 1907

declarasera razboi cadetilor, si cu cadecii). Socialistii-revo-
lutionari au nimerit in blocul de stinga impotriva vointei
for datorita refuzului cadetilor.
Asadar, dupa ruptura totals cu socialistii-populisti, socia-
listii-revolutionari duc de fapt politica socialistilor-populisti
si a mensevicilor, adica a oportunistilor. Superioritatea"
for consta in faptul ca ascund lumii mobilurile acestei
politici si curentele din cadrul partidului lor.
Congresul extraordinar al partidului socialist-revolu-
tionar care a avut loc in februarie 1907 nu numai ca n-a
ridicat aceasta problems a blocurilor cu cadetii, nu numai
ca n-a ficut o apreciere a semnificatiei unei asemenea
politici, ci, dimpotriva, a confirmat-o ! Amintim cuvintarea
rostita la acest congres de G. A. Ghersuni, cuvintare pe
care Red" a laudat-o atunci asa cum 11 lauda mereu st
pe Plehanov. Ghersuni a declarat ca el ramtne la vechea
parere : deocamdata, cadetii nu ne shit dusmani" (brosura :
Cuvintarea lui G. A. Ghersuni la congresul extraordinar
al partidului socialist- revolu %ionar ", 1907, pag. 1-15, pe
coperta figureaza deviza partidului socialist-revolutionar :
dreptatea se doblndeste prin lupta", pag. 11). Ghersuni
a aratat primejdia unei eventuale lupte reciproce in sinul
opozitiei, spunind : nu-si va pierde oare poporul increderea
in Insasi posibilitatea guvernarii prin intermediul unei
reprezentante nationale ?" (ibid). Dupa cit se vede, in
spiritul acestui cadetofil a fost redactata rezolutia adoptata
de congresul socialistilor-revolutionari, in care se spune,
printre altele :
Congresul considerk ca o grupare riguroask a partidelor in cadrul
Dumei in conditiile actiunii izolate a fieckrui grup si ale luptei
ascupte dintre fractiuni ar putea paraliza cu desavirsire activitatea
majoritatii opozitioniste, discreditind astfel in ochii claselor de oameni
ai muncii insksi ideca de reprezentanti nationals" (ziarul Partiinie
Izvestiia" al partidului socialist-revolutionar nr. 6 din 8 martie 1907).
Avem de-a face aici cu un oportunism de cea mai pura
speta, mai rau chiar deck mensevismul nostru. Ghersuni a
silit, intr-un mod ceva mai grosolan, congresul socialistilor-
revolutionari sa repete plehanovismul. Si intreaga activi-
www.dacoromanica.ro
 CINE NE JUDECA PE NOII 169

tate a fractiunii socialist-revolutionare din Durna a oglindit

acest spirit al tacticii cadete de asigurare a unitatii opozitiei
nationale. Deosebirea dintre social-democratul Plehanov si
socialistul- revolu%ionar Ghersuni este doar ca primul face
parte dintr-un partid care nu acopera un asemenea deca-
dentism, ci it demasca si lupta impotriva lui, pe cind cel
de-al doilea face parte dintr-un partid in care toate princi-
piile tactice si toate conceptiile teoretice sint incilcite si
ascunse de ochii publicului prin cortina groasa a diploma-
tiei de cerc. Sa nu-si scoata gunoiul din casa", la asta se
pricep prea bine domnii socialisti-revolutionari. Dar ei
nici nu-1 pot scoate, caci in afara de gunoi nu mai au nimic
altceva Ei nu au putut sa spuna tot adevarul despre rela-
tiile for cu socialistii-populisti in anii 1905, 1906 si 1907.
Ei nu pot sa arate cum de e in stare un partid... un partid
si nu un cerc... sa adopte azi cu 67 de voturi contra 1 o
rezolutie arhioportunista, pentru ca miine sa se epuizeze
in tirade revolutionare".
Da, domnilor judecatori", noi nu pizmuim dreptul
vostru formal de a jubila la vederea luptei acerbe si a sci-
ziunilor din rindurile social-democratiei. Ce-i drept, aceasta
lupta are multe aspecte urite. $i este incontestabil ca aceste
sciziuni au multe urmari nefaste pentru cauza socialismu-
lui. Totusi, noi n-am dori nici o clipa sa schimbam acest
adevar amar pe minciuna voastra dulce". Boala grea de
care sufera partidul nostru este boala de crestere a .unui
partid de mass. Caci nu poate exista un partid de masa,
un partid al clasei fara o clarificare deplina a nuantelor
fundamentale, fara o lupta fatisa intre diferitele tendinte,
fara a face cunoscut maselor care militanti ai partidului,
care organizatii ale partidului urmeaza o linie sau alta.
Fara o asemenea clarificare nu poate fi faurit un partid
demn de acest flume, iar noi it Purim. Noi am reusit sa
facem ca conceptiile ambelor curente din partidul nostru
sa fie aratate in mod veridic, clay, precis In fara tuturor.
Iesirile personale, intrigile si gilcevile fractioniste, scanda-
lurile si sciziunile, toate astea nu sint decit arnanunte
in comparatie cu faptul ca din experienta celor dou'a
tactici Inv*" realmente masele proletare, invaca realmente
toti aceia care sint in stare sa adopte o atitudine constient:i
ri www.dacoromanica.ro
170 V. I. LENIN

in politica. Peste ciorovaielile si sciziunile noastre se va

asterne valul uitarii. Principiile noastre tactice, modelate
si calite, vor intra ca pietre unghiulare in istoria miscarn
muncitoresti si a socialismului din Rusia. Vor trece am,
poate chiar decenii, si influenza unuia sau altuia dintre
aceste curente va fi urmarita intr-o suta de probleme prac-
tice diferite. Clasa muncitoare din Rusia si intregul popor
ftiu cu cine au de-a face atunci cind li se vorbeste de bolse-
vism sau de mensevism.
Dar pe cade%i ii cunosc ele oare ? Intreaga istorie a parti-
dului cadet este o continua jonglerie politica, in care se
trece sub tacere principalul si in care exista o preocupare
unica si permanenta : aceea de a ascunde adevarul cu once
prez.
Dar pe socialistii-revoluzionari ii cunosc ? Nu vor merge
ei mime oare iarasi in bloc cu social-cadezii ? Nu participa
ei oare in momentul de faza la un asemenea bloc ? Se
scutura ei de milul individualist" al trudovicilor sau isi
ingreuiaza si mai mult partidul cu acest mil ? Nu continua
sa se situeze si acum pe pozizia teoriei unitazii opoziziei
nazionale ? N-au adoptat ei oare aceasta teorie abia ieri ?
Nu vor renunza la ea pentru citeva saptamini chiar miine ?
Asta n-o poate sti nimeni, n-o stiu nici d-nii socialisti-
revoluzionari, caci Intreaga istorie a partidului for este, de
la un cap:it la altul, o sistematica si neintrerupta estom-
pare, cocolosire, musamalizare a divergenzelor prin cuvinte,
fraze si iar fraze.
Cum se explica aceasta atitudine ? Nu cumva prin faptul
ca socialistii-revoluzionari sint niste carieristi burghezi,
cum sint cadezii ? Nu, sinceritatea lor, ca cerc, nu trebuie
pusa la indoiala. Nenorocirea for este ca sint in imposibili-
tate de a crea un partid de masa, de a deveni partidul unei
clase. Situazia obiectiv:i este de as. natur5. incit ei nu pot
fi decit o aripa a democrati.ei zaranesti, o anexa depen-
dents, inegala, un grup pe linga" trudovici, iar nu un tot
de sine statator. Perioada de furtuna $i avint nu i-a ajutat
pc socialistii-revoluzionari sal se ridice cu toata puterea ;
ea i-a aruncat in brazele socialistilor-populisti, care ii tin
atit de .strins.la piept incit nici macar sciziunea nu-i poate
despArct. Perloacil ra7boiului contrarevoluzionir nu a in-
www.dacoromanica.ro
 CINE NE JUD13CA P11 NM I 171

tarit legatura for cu anumite paturi sociale ; ea nu a facut

decit sa provoace not ezitari si sovaieli (pe care acum
socialistii-revolutionan se straduiesc din rasputeri sa le
ascundal) in ceea ce priveste atitudinea socialists a caranu-
lui. Iar astazi, chid citesti articolele pline de patos din
Znamea Truda" cu privire la eroii terorii socialist-revo-
lutionare, iti spui fara sa vrei : terorismul dv., domnilor,
nu este o urmare a revolutionarismului dv. Revolu %iona-
rismul dv. se limiteaza la terorism.
Hotarit lucru, asemenea judecatori sint cel mai putin in
masura sa judece social-democratia !
Prolelarir nr. 19 Se tipdreefe dupd lexiul
din 5 noiembrie 1907 aparui in ziar

www.dacoromanica.ro
 173

CONFERINT A A PATRA A P.M.S.D.R.

(A TREIA CONFERINT A GENERALA")74
5-12 (18-25) NOIEMBR1E 1907

PublIcat la 19 nolembrIe 190? Se lipareete dupli textul

In earul Pro learn' nr. 20 apdrut In ziar
www.dacoromanica.ro
 175

RAPORT CU PRIVIRE
LA TACTICA FRACTIUNII SOCIAL-DEMOCRATE
IN DUMA A III-A DE STAT
EXTRAS DIN DAREA DE SEAMA APARUTA IN PRESA

Toy. Lenin porneste de la premisa ca sarcinile objective

ale revolutiei ruse nu au fost rezolvate, ca. in actuala
penoada de reactiune proletariatului ii revine sarcina de
a apara cu toata fermitatea, in opozitie cu oscilarile gene-
rale, cauza democratiei si cauza revolutiei. De aici ideea
ca Duma trebuie folosita in scopurile revolutiei, folosita
in special in directia unei largi raspindiri a conceptiilor
politice si socialiste ale partidului, si nu in directia unor
reforme" legislative, care, in once caz, ar insemna spriji-
mrea contrarevolutiei si ciuntirea in fel si chip a democra-
tiel.
Dupa parerea tov. Lenin, miezul" problemei Dumei tre-
buie constituie elucidarea urmatoarelor trei chestiuni :
a) care este compozitia de class a Dumei, b) care trebuie
sa fie si va fi atitudinea centrelor Dumei fata de revolutie
si Eta de democratie si c) in ce consta importanta activi-
tatii desfasurate in Duma in cursul dezvoltarii revolutiei
ruse.
In legatura cu prima chestiune pe baza analizei corn-
pozitiei Dumei (potrivit datelor referitoare la apartenenta
de partid a deputatilor), tov. Lenin a subliniat c5.' promo-
varea conceptiilor faimoasei opozitii" in Duma a III-a este
posibila numai intr-un singur caz, si anume cind cel putin
87 de octombristi vor colabora cu cadetii si cu stinga.
Pentru a obtine majoritatea necesara la votarea proiectelor
de legi, cadetilor si stingii le mai trebuie 87 de voturi.
www.dacoromanica.ro
176 V. I. LENIN

Ceea ce inseamna ca, de fapt, activitatea legislative in

Duma este posibila numai cu participarea neap5.rata a majo-
maw covirqitoare a octombriqtilor. Este limpede ce forma
poate sa capete o asemenea activitate legislative qi cit de
ruinos ar fi tintuita social- democra %ia la stilpul infamiei
dace ar intra in cird54ie cu octombr4tii. Aici nu e vorba
de un principiu abstract. Abstract vorbind, sprijinirea
reprezentannlor marii burghezii este posibila, iar uneori
chiar necesara. Dar in cazul de fata trebuie sa ;inem seama
de conditiile concrete ale dezvoltarii revolutiei burghezo-
democratice din Rusia. Burghezia ruse a pait de mult pe
calea luptei impotriva revolutiei, pe calea compromisurilor
cu absolutismul. Ultimul congres cadet a smuls definitiv
toate frunzele de vita cu care se acopereau domnii Miliu-
kovi ; el constituie un eveniment politic de o deosebita
importanta, deoarece cade;ii au declarat cu o cinica
franchete ca se duc in Duma octombrista-ultrareactionara
pentru a legifera i ca vor porni lupta impotriva dumani-
lor de la stinga". /4adar, cele doua majoritati posibile in
Duma majoritatea ultrareactionara-octombrista si cea
octombrista-cadets se vor stradui amindoua, pe cat
diferite, sa lege cit mai strins nodul reactiunii : prima
prin tendinta ei de a restaura absolutismul, iar cea de-a
doua prin tranzac;ii cu guvernul i prin reforme iluzorii,
menite sa mascheze tendintele contrarevolutionare ale bur-
gheziei. Prin urmare, social-democratia nu poate adopta
punctul de vedere al sprijinirii reformelor legislative, in-
trucit asta ar echivala cu sprijinirea partidului guverna-
mental, octombrist. Calea reformelor" in actuala situatie
politica i in conditiile existentei actualului raport de forte
inseamna nu o imbunatatire a situa ;iei maselor si nici lar-
girea libertatilor, ci o reglementare birocratica a lipsei de
libertate i a aservirii maselor. Aa sint, de pada, reformele
agrare ale lui Stolipin, efectuate potrivit prevederilor arti-
colului 87 75. Ele Ant progresiste, deoarece netezesc calea
capitalismului, dar nici un social-democrat n-a putut spri-
jini un asemenea progres. Metwvicii repeta intr -una fraza
www.dacoromanica.ro
 CONPERINTA A PATRA A P.M.S.D.R. 177

sablon : interesele de class ale burgheziei trebuie sa se

ciocneasca cu absolutismul ! In acest cvasimarxism vulgar
nu exists nici un dram de adeva'r istoric. Oare Napoleon
al III-lea si Bismarck n-au stiut sa" satisfaca, pentru un
timp, poftele marii burghezii ? Oare ei, prin reformele"
lor, n-au pus lavul de git maselor muncitoare pentru am
indelungati ? Ce motive am mai avea asfazi sa credem ca,
in tranzac%ia lui cu burghezia, guvernul rus ar fi in stare
s'a: accepte reforme de alt gen ?

www.dacoromanica.ro
178 V. I. LENIN

2
REZOLUTIE
DESPRE TACTICA FRACTIUNII
SOCIAL-DEMOCRATE
IN DUMA A III-A DE STAT
Pornind de la rezoluciile Congresului de la Londra cu
privire la Duma de stat si cu privire la partidele neprole-
tare, Conferinta generals a P.M.S.D.R., in completarea
acestor rezolutii, considers necesar sa declare urmatoarele :
1) in Duma a III-a, care este rezultatul loviturii de stat
de la 3 iunie, sint posibile doua. majoritaci : o majoritate
ultrareaccionara-octombrista si alta octombrista-cadets.
Prima, exprimind in special interesele mosierilor iobagisti,
este contrarevolucionara si preconizeaza mai cu seams apa-
rarea intereselor mosieresti si intensificarea represiunilor,
manifestind chiar tendinca de restabilire totals a absolu-
tismului ; cea de-a doua majoritate, exprimind mai ales
interesele marii burghezii, este si ea, indiscutabil, contra-
revolutionara, dar inclina sa-si camufleze lupta ei impo-
triva revolutiei prin niste reforme birocratice, iluzorii ;
2) o asemenea situatie in Duma este extrem de favora-
bila jocului politic dublu practicat atit de guvern, cit si
de cadeti. Intensificind represiunile $i continuind sa cu-
cereasca" Rusia prin fora armelor, guvernul tine in acelasi
Limp sa se erijeze in adept al reformelor constitutionale.
Votind de fapt cu octombristii contrarevolutionari, cadecii
vor in acelasi timp sa se erijeze nu numai in opozitie, ci
si in reprezentanci ai democraviei. In aceste conditii, social-
democratilor le revine sarcina cit se poate de imperioasa
de a demasca fara crutare acest joc, de a demasca in fata
poporului atit silniciile mosierilor ultrareactionari si ale
guvernului, cit si politica contrarevolutionara a cadetilor.
www.dacoromanica.ro
 CONFER1NTA A PATRA A P.M S.D.R. 179

Sprijinirea, directs sau indirecta, a cadetilor sub forma

unui birou informativ is care participa si cadetii on prin
adaptarea actiunilor noastre la politica acestora etc. de
catre social-democrati ar constitui in momentul de fats un
prejudiciu direct adus muncii de educare a maselor munci-
toresti in spirit de class, precum si cauzei revolu %iei ;
3) sustinindu-si telurile socialiste $i criticind din acest
punct de vedere toate partidele burgheze, social-democratii
trebuie, in cadrul activitatii for de agitatie, in primul rind,
sa explice maselor largi populare ca" Duma a III-a nu
corespunde nicidecum intereselor si revendicarilor poporului
in legatura cu aceasta, sa propage in mod energic si pe
scars larga ideea convocarii unei adunari constituante pe
baza votului universal, direct, egal si secret ;
4) una din principalele sarcini ale social-democratiei in
Duma. a III-a este aceea de a demasca substratul de class al
propunerilor facute de guvern si de liberali si de a be contra-
pune sisternatic revendicarile cuprinse in programul -mini-
mum social-democrat, fara nici un fel de ciuntiri, acordind
o deosebita atentie problemelor care privesc interesele
economice ale maselor largi populare (problema munci-
toreasca si problema agrara, bugetul etc.) cu atit mai
mult cu cit compozitia Dumei a III-a promite sa ofere
un material extrem de abundent pentru activitatea agita-
torica a social-democratilor ;
5) fractiunea social democrats trebuie sa vegheze cu o
deosebita." grija ca, atunci cind, intr-un caz sau altul, votul
social-democratilor coincide aparent cu votul blocului
ultrareactionar-octombrist sau al blocului octombrist-cadet,
acest lucru sa nu poata constitui un sprijin acordat vre-
unuia dintre aceste blocuri ;
6) social-democratii din Duna trebuie sa depuna proiecte
de legi si sa foloseasca dreptul de interpelare, iar in acest
scop slut necesare actiuni comune cu celelalte grupuri
situate la stinga fats de cadeti, fara sa se abata intru nimic
de la programul si tactica social-democratilor si fara sa
incheie vreun bloc cu aceste grupuri. Fractiunea social-
democrata trebuie sa propuna imediat deputa%ilor de stinga
din Duma sa formeze un birou informativ care sa nu lege
prin nimic pe cei ce participa la el, dind in schimb deputa-
www.dacoromanica.ro
180 V. I. LENIN

tilor muncitorimii posibilitatea de a influenta sistematic

democratia in spiritul politicii social-democrate ;
7) dintre primele masuri concrete ale fractiunii social-
democrate in Duma, conferinta considers necesar sa subli-
nieze in mod deosebit necesitatea : 1) de a face o declaratie
specials, 2) de a face o interpelare in legatura cu lovitura
de stat din 3 iunie, 3) de a ridica in Duma, in forma cea
mai adecvata, problema procesului intentat fractiunii social-.
democrate din Duma a II-a de stat ".

www.dacoromanica.ro
 181

DUMA A III-A DE STAT $1 SOCIAL-DEMOCRATIA

La 1 noiembrie 1907 si-a inceput lucr6.rile Duma a III-a
de stat, convocata in baza legii electorale promulgate de tar
la 3 iunie 1907, dupa dizolvarea Dumei a II-a. Vechea
lege electorala, promulgate la 11 decembrie 1905, nu acorda
nici ea dreptul de vot universal, egal, direct si secret, falsi-
fica vointa poporului, facea ca Duma sa fie o expresie
denaturata a acestei vointe in special dupa interpre-
urea" acestei legi in fata Dumei a II-a de catre senatul
format din cinovnici si magistrati de facture veche, senat
docil fata de absolutismul tarist. La 3 iunie, tarul a privat
pe muncitori, tarani si saracimea de la orase de bruma de
drepturi electorale pe care o mai avusesera." pink' atunci.
Absolutismul a comis Inca o crime odioasa impotriva po-
porului, falsifictnd reprezentanta nationals, dind Duma pe
miinile mosierilor si capitalistilor, pe miinile acestor spriji-
nitori ai absolutismului tarist, al acestor asupritori de
veacuri ai poporului. Se putea prevedea dinainte ca ei vor
domina in Duma, ceea ce s-a si intimplat.
Pine in prezent se tie ca au fost alesi 439 de deputati
in Duma. Lastnd de o parte pe cei 8 deputati fare partid,
ramin 431 de persoane, care se impart in patru grupuri
principale : 1) grupul cel mai numeros deputatii de
dreapta, ultrareactionari 187 de deputati, 2) apoi octom:
bri,stii i partidele apropiate de ei 119, 3) cadetii si cei
cu conceptii apropiate de ale for 93, 4) stinga 32
(dintre care 16-18 social-democrati).
www.dacoromanica.ro
182 V. I. LENIN

Cine sent ultrareactionarii tie toata lumea. Desi e drept

cal for li se alatura si o anumita parte din muncitorii si
taranii inapoiati, inconstienti si din salfacimea de la orase,
partea for principals, conducatoare o formeaza mosierii
iobagisti, pentru care mentinerea absolutismului constituie
unica salvare, 'deoarece numai cu ajutorul absolutismului
pot ci sa jefuiasca statul, primind subven ;ii, imprumuturi,
lefuri bune $i pomeni de tot soiul ; numai absolutismul cu
politia si armata sa ii permite sa tins in robie taranimea,
ce sufera din lipsa de pamint $i e incatusata de claci, de
datorii care nu pot fi p15.tite si de impozitele restante.
Printre octombristi in parte mosieri ei slut mai
ales cei care fac comer; angros cu cereale de pe mosiile
proprii si au nevoie de protectia guvernului pentru ca tarile
straine sa nu le perceapa taxe vamale mari la aceste cereale,
pentru a plati mai ieftin transportul in strainatate al
cerealelor pe caile ferate rusesti, pentru ca statul sa pla-
teasca mai scamp pentru monopolul bauturilor spirtoase,
pentru alcoolul distilat din cartofi si cereale de catre multi
mosieri in fabricile for de spirt. Dar, in afara de acesti
mosieri lacomi si hrapareti, in rtndurile octombristilor se
afla un numar destul de mare de capitalisti fabricanti,
irdustriasi si bancheri tot atit de lacomi si de hrapareti.
$i ei au nevoie de protectia guvernului pentru ca marfurile
importate sa fie supuse la taxe vamale ridicate, astfel ca
marfurile rusesti sa poata fi vindute la preturi fabuloase,
pentru ca statul sa dea comenzi avantajoase pentru capita-
listi in fabricile acestora etc. Ei au nevoie ca politic $i
armata sa faca din muncitori niste robi ai lor, tot astfel
cum taranii sent robi la mosierii iobagisti.
Se intelege cit de apropiati sent octombristii de ultra-
reactionari. Cind se va discuta in Duma problema venituri-
lor si cheltuielilor statului, si unii $i altu se vor ingriji ca
intreaga povara a impozitelor s cads asupra taranilor,
muncitorilor si asupra saracimii de la orase, iar veniturile
sa ajunga in miinile capitalistilor, mosierilor si ale functiona-
rilor superiori. Daca se va discuta despre inzestrarea cu
pamint a taranilor sau despre imbunatatirea situatiei munci-
torilor, ultrareactionarii si octombristii vor actiona in
comun pentru a vinde la preturi fabuloase numai pamintu-
www.dacoromanica.ro
 DUMA A III-A DE 9TAT $1 SOCIAL-DEMOCRATIA 183

rile de care nu au nevoie, jefuind crunt cu acest prilej tara-

nimea, 5i asa secatuita ; ei vor cauta sa lege de mlini si
de picioare pe muncitori, care gem sub povara exploatarii
capitaliste. Si, desigur, si ultrareactionarii, si octombristii
vor depune toate eforturile ca sa existe o armata 5i o
politie cit mai numeroase, care sa apere scumpa" for viata
sfinta" for proprietate : caci ei se tern ca de foc de
revolutie si de puternicul asalt al muncitorilor si taranilor,
care s-au ridicat la mareata lupta pentru parnint 5i liber-
tate. Octombriftii ultrareactionarii constituie impreuna
majoritatea covirlitoare in Duma a 111-a 306 deputari
din 439. Aceasta majoritate este atotputernica. Ea este
impotriva revolutiei sau, cum se spune de obicei, este
contrarevolutionara.
Dar octombristii mai au si probleme in privinta carora
sint in dezacord cu majoritatea ultrareactionarilor. Ultra-
reactionarii ajung la culmea impertinentei. Ei cred ca
pumnul politiei, nagaica, mitraliera 5i baioneta pot sa
inabuse once revolutie, orice nazuinta a poporului spre
lumina si libertate. Ei vor ca, bizuindu-se pe absolutism,
sa dispuna dupa bunul for plac de vistieria statului, sa
acapareze in miinile for toate posturile rentabile, sa guver-
neze in stat ca pe mosiile lor. Octombristii nu uita ca
mosierii 5i cinovnicii au guvernat ping in prezent, in-
sfacind tot ce era de insfacat 5i lasind prea putin capita-
listilor. Cei doi tilhari ultrareactionarul si octombris-
tul se cearta pentru bucata cea mai grasa, se cearta
intre ei fiindca fiecare vrea sa capete cit mai mult. Octom-
bristii nu vor sa cedeze tot sau partea cea mai mare ultra-
reactionarilor : doar i-a invavt de curind minte razboiul
japonez, care a aratat ca ultrareactionarii guverneaza atit
de prost, inch isi aduc prejudicii for 1n5i5i, aducind pre-
judicii si mai man capitalistilor si negustorilor. De aceea,
octombristii vor sa is in mina for o parte din puterea de
stat, vor sa se adopte o constitutie care sa-i avantajeze pe
ei, fireste, nu poporul. Totodata, octombristii vor sa insele
poporul cu diverse legi care in aparenta ar aduce reforme,
imbunatatiri in via ;a statului si poporului, dar in fapt ar
satisface interesele bogatasilor. Desigur ca ci sint gata, ca
si ultrareactionarii, sa se sprijine pe mitraliera, baioneta si
www.dacoromanica.ro
14
184 V. I. LENIN

nagaica impotriva revolu %iei, dar totodata, spre a avea

maI multa siguranta, sint gata si sa unga ochii maselor
populare cu reforme amagitoare.
Pentru toate acestea, octombristii au nevoie de alti aliati,
nu de ultrareactionan. E drept ca ei spera ca si in aceste
probleme sarupa o parte din dreapta de ultrareac ;ionarii
extremist' din Uniunea poporului rus", dar asta e prea
putin. Si de aceea ei trebuie sa caute alti aliati, care sa fie
dusmanial revolutiei, dar gi dusmani ai ultrareactionarilor,
adept' ai unor reforme marunte sau amagitoare, adepti ai
unei constitutn care sa satisfaca interesele marii burghezii,
si, poate, in parte, si pe ale burgheziei mijlocii.
Octombrtstii iii pot gasi usor in Duma astfel de aliati.:
ei sint cadeti, partidul acelei parti a mosierilor, a marii
burghezii si a burgheziei mijlocii care s-a obisnuit destul
de bine sa duel o adevarata gospodarie capitalists, o gos-
podarie mare, asernanatoare cu tea din tarile Europei occi-
dentale, bazata de *semenea pe exploatare, pe impilarea
muncitorilor, taranilor $i a saracimii de la orase, dar pe o
exploatare inteligenta, rafinata, iscusita, pe care nu oricine
poate s-o priceapa dintr-o data. In partidul cadet exists o
multime de mosieri care isi duc gospodaria in chip pur
capitalist, o multime de fabrican %i si bancheri, o multime
de avocati, profesori universitari si doctori cu lefuri bune,
pe care le primesc de la bogatasi. Ce-i drept, cadetii au
promis multe poporului in programul for : si vot universal,
si tot felul de libertati, si ziva de munca de 8 ore, si pamint
taranilor. Dar ei au facut toate acestea numai pentru atra-
gerea maselor populare, de fapt insa n-au cerut nici in
primele doua Durne in mod direct dreptul de vot universal ;
prin legile cu privire la libertati pe care le-au propus, ei
urmareau sa dea poporului cit mai putine libertati ; in locul
zilei de munca de 8 ore, au propus in Duma a 11-a ziva de
munca de 10 ore, iar taranilor au fost gata sa le cedeze
numai parninturile de care nu au nevoie gospodarule cap"-
taliste ; taranii urmau sa primeasca aceste paminturi prin
rascumparare si in asemenea cantitati, incit, dupa ce le.-ar
fi primit, tot ar fi trebuit sa intre sa lucreze pe domemile
mosierilor din vecinatate. Toate acestea nu erau decit o
minciuna vicleana, de care muncitorii nu s-au lasat ademe-
www.dacoromanica.ro
 DUMA A III-A DE STAT SI SOCIAL-DEMOCIZATIA 185

niti, careia taranii i-au dat crezare in foarte mica masura.

Doar saracimea de la orase s-a increzut ceva mai mult in ca-
deli. Acum insa, dupa dizolvarea celor doua Dume, cadetii
s-au potolit cu totul si au inceput sa se linguseasca pe linga
octombristi : ei au declarat ca pe revolutionari si in special
pe social-democrati ii considers dusmani ai lor, ca sint
convinsi de constitutionalismul octombristilor si au votat
pe octotnbrist cu prilejul alegerii presedintelui Dumei.
Tirgul s-a facut. Ce-i drept, ministrul Sto lipin, pe cit se
pare, nu vrea o tranzactie de durata, vrea vitregeasca
pe cadeti, cautind sa -i influenteze in acest sens pe octom-
bristi, dar, de fapt, oricum se va constitui o a doua majori-
tate in Duma formatii din octombristi si din cadeti. Ei
numara laolalta 212 deputati, adica ceva mai putin de
jumatate, dar cum de partea lor vor fi si deputa%ii fara
partid, in numar de 8, o majoritate tot se va forma ; in
afara de asta, se poate ca si unii dintre cei de dreapta sa
voteze in anumite probleme cu octombristii si cadetii.
Desigur ca si aceasta a doua majoritate va fi contra-
revolutionara ti va lupta impotriva revolutiei ; ea nu va
face decit sa se ascunda in dosul unor reforme mizere sau
inacceptabile pentru popor.
Pot oare aceste doua majoritati din Duma a III-a s
biruie revolutia ?
Marea revolutie rusa nu poate lua sfirsit atita timp cit
tarami nu vor primi pamint in masura suficienta si atita
timp cit masele populare nu vor ajunge sa aiba influenta
hotaritoare in conducerea statului. Pot oare cele doua majo-
ritati din Duma sa dea toate acestea ? E ridicol chiar ti
sa pui o asemenea intrebare : oare mosierii iobagisti 4i
tilharii capitalisti vor da pamint taranilor vor ceda cea
mai mare parte a puterii poporului ? Nu ! ei vor arunca
citeva farimituri taranului infometat, jefuindu-1 cit pot,
vor ajuta sa se aranjeze bine numai pe chiaburi si pe
exploatatori ti intreaga putere o vor lua in miinile lor,
lasind poporul in supunere si asuprire.
Se intelege ca social-democratii trebuie sa faca totul
pentru a continua mareata opera inceputa de popor
revolutia, lupta pentru pamint si libertate.
www.dacoromanica.ro
14
186 V. I. LENIN

In Duma, guvernul, care este de partea octombristilor,

ti cadetii vor sa faca un joc dublu. Guvernul, intensificin-
du-si represiunile, vrind sa ingenuncheze Rusia cu ajutorul
baionetelor, spinzuratorilor, inchisorilor ti deportarilor,
tine sa apara in rolul de adept al reformelor. Cadetii,
imbratisindu-se de fapt cu octombristii, cauta sa demon-.
streze ca ei sint adevaratii aparatori ai libertatii. Si unn
si altii vor sa. insele poporul ti sa inabuse revolutia.
Dar asta nu se va intimpla ! Social- democra%ii, luptatori
consecventi ti devotati pentru eliberarea intregului popor,
vor smulge mastile de pe fetele celor mincinosi ti fatarnici.
Atit in Duma cit si in afara Dumei, ei vor demasca sama-
volniciile mosierilor ultrareactionari si ale guvernului, pre-
cum si minciunile cadetilor. Ei vor intelege si nu pot sa nu
inteleaga, ca in prezent trebuie nu numai sa duck' o lupta
necrutatoare impotnva guvernului, dar ti sa nu acorde nici
un sprijin direct sau indirect cade %ilor.
Dar inainte de toate si mai tare decit once trebuie sa
rasune amenintator glasul demascator al social-democrati-
lor impotriva mirsavei crime savirsite de tarism la
3 iunie 1907. Reprezentantii proletariatului din Duma tre-
buie sa explice poporului ca Duma a III-a nu poate sa -i
serveasca interesele, nu poate sa aduca la indeplinire reven-
diedrile sale, si ca acest lucru nu-1 poate face decit o adunare
constituanta investita cu puteri depline, o adunare consti-
tuanta aleasa prin vot universal, egal, direct si secret.
Guvernul va propune not legi. Acelasi lucru it vor face
octombristii, cadecii si ultrareaccionarii. Toate aceste legi vor
fi o inselare nerusinata a poporului, o incalcare grosolana
a drepturilor ti intereselor sale, o profanare a singelui
varsat de popor in lupta pentru libertate. Toate aceste legi
vor apara interesele mosierilor ti capitalistilor. Fiecare
dintre aceste legi va constitui o noun veriga in lancurile
robiei pe care asupritorii si parazitii be pregatesc pentru
muncitori, tarani si saracimea de la orase. Acest lucru nu
toata lumea i1 va intelege imediat. Dar social-democratii
11 stiu si 11 inteleg si de aceea 11 demasca cu curaj in fata
poporului inselat. 0 deosebita atentie trebuie sa acorde ei
legilor care privesc nevoile vitale ale poporului, legilor cu
privire la pamint, cu privire la problema muncitoreasca,
www.dacoromanica.ro
cu privire la veniturile si cheltuielile statului. Demascind
 DUMA A 111-A DE SEAT $1 SOCIAL- DEMOCRATIA 187

violenta si inselaciunile la care recurg mosierii iobagisti $i

capitalistii, social-democratii trebuie sa explice tntregului
popor care sint revendicarile sale : suveranitatea poporului
(republica democratica), hbertati nelimitate si egalitate, ziva
de munca de 8 ore si usurarea condi %iilor de munca pentru
muncitori, confiscarea marilor mosii $i trecerea pammtului
in mlinile taranilor. Ei trebuie sa mai arate ca proletariatul
din toate tarile tai propane un tel mares desfiintarea
totala a robiei salariate si construirea socialismului.
In afara de social-democrati, to Duma exists un mic
numar de deputati de stinga, mai ales trudovici. Social -
democra %ii trebuie sa indemne pe acesti deputati sa-i urmeze.
Acest lucru e necesar mai ales cind urmeaza sa se faca
interpelari guvernului care s-a dezlantuit in Rusia ca .0
fiara salbatica. ainii de paza ai %arismului politistn,
jandarmii, precum si autoritatile superioare mmtstrii si
guvernatorii tai permit sa comity in fiecare zi tot felul
de silnicii si ilegalitati. Ei trebuie demascati si infierati. Si
asta trebuie s-o faca social-democratii. Dar pentru a pre-
zenta o interpelare sint necesare semnaturile unui numar
de 30 de deputati din Duma, si e putin probabil ca vor fi
mai mult de 18 deputati social-democrati. Impreuna cu
ceilalti deputati de stinga, ei sint 32. Social-democratn
trebuie si elaboreze interpelarea si sa cheme pe deputatii
de stinga sa li se alature. Daca deputatilor de stinga le e
scumpa cu adevarat mareata cauza a libertatii, ei trebuie
sa li se alature. Atunci guvernul va primi o grea lovitura,
o lovitura la fel de grea ca cele pe care i le-a dat social-
democratia. in Duma a II-a prin interpelarile ei.
Iata care silt principalele sarcini ale social-democratilor
in Duma a III-a de stat. Pe tovarasii nostri ii a;teapta in
Duma o munca grea. Ei se vor afla acolo printre dusmam
inversunati si neinduplecati. Li se va inchide gura, li se
vor aduce multe ofense, vor fi, poate, indepartati din
Duma, vor fi trimisi in judecata, condamnati la inchisoare,
deportati. Ei vor trebui sa ramina fermi, vor trebui sa tiny
sus steagul rosu al proletariatului in pofida tuturor perse-
cutiilor, sa ramina credinciosi ping la capat cauzei luptei
marete pentru eliberarea intregului popor. Dar si noi, tova-
www.dacoromanica.ro
188 V. I. LENIN

rani muncitori, trebuie sa fim strins uniti si solidari si sa-i

sprijinim cu totii, trebuie sa ne pleam atent urechea ,la
fiecare cuvint al lor, sa ne spunem pa'rerea asupra lui, .sa
discuam actiunile for in mitinguri si adun'ari, sa sprijimm
prin simpatia si aprobarea noastra fiecare pas just intre-
prins de ei, s5.-i ajut.5.m din toate puterile si prin toate mij-
loacele in lupta pentru cauza revolu %iei. Clasa muncitoare
trebuie sa fie solidari in actiunea de sprijinire a reprezen-
tantilor sai si prin aceasta trebuie s5.-si intareasa unitatea,
necesara in lupta sa ma'reat'a, in lupta hoearitoare ce va
sa fie.
Vpered" nr. 18 din nolembrie 1907 Se iipareyte dupel !axial
apSrut in ziar

www.dacoromanica.ro
 189

PREFATA LA BRO$URA
LUI VOINOV (A. V. LUNACEARSKI)
DESPRE ATITUDINEA PARTIDULUI
FATA DE SINDICATE
Lucrarea tov. Voinov cu privire la atitudinea partidului
socialist al proletariatului fata de sindicate poate da
nastere la numeroase interFretari gresite. $i asta datorita
urmatoarelor doua cauze : in primul rind, lasindu-se antre-
nat in lupta impotriva modului ingust si gresit de a in-
telege marxismul, impotriva nedorintei de a lua in consi-
derare noile cerin%e ale miscarii muncitoresti si de a avea
o privire mai larga si mai profunda asupra temei pe care
o trateaza, autorul se exprima de multe on intr-o maniera
prea generals. El ataca ortodoxia ce-i drept, ortodoxia
in ghilimele, adica pseudoortodoxia sau social -demo-
cra%ia germana in general, acolo unde in fond atacurile lui
privesc numai pe vulgarizatorii ortodoxiei, numai aripa
oportunista a social-democratiei. In al doilea rind, autorul
scrie pentru publicul rus, tinind prea putin seama de di-
versele nuance existente in modul de a pune problemele
analizate de el pe terenul rusesc. Punctul de vedere al tov.
Voinov este foarte depb.rte de conceptiile sindicalistilor
rusi, ale mensevicilor si ale socialistilor-revolutionari. Dar
un cititor neatent sau de rea-credinta se poate lesne agata
de diferite fraze sau idei ale lui Voinov, profitind de
faptul ca autorul a avut in fata mai cu seama exemplul
francez si pe cel italian, si nu si-a propus sa se delimiteze
de confuzionistii rusi de tot soiul.
Drept exemplu de asemenea confuzionisti putem men-
tiona, bunaoara, pe socialistii-revolutionari. In nr. 5 al zia-
rului Znamea Truda", ei declara, cu obisnuita for dezin-
www.dacoromanica.ro
190 V. I. LENIN

voltura, ca Internationala socialists a aprobat punctul de

vedere asupra miscarii sindicale pe care not (!) Il preconi-
zam dintotdeauna(!)". Sa luam Culegerea de arti-
cole" nr. 1 (1907), editura Nara mist ". D-1 Viktor Cernov
tuna $i fulgera impotriva lui Kautsky, trecind sub tacere
atit rezolu%ia de la Mannheim, cit i lupta dusa de Kautsky
impotriva neutralistilor oportunisti ! Articolul impotriva
caruia se napusteste bataiosul socialist-revolutionar a fost
scris de Kautsky in ajunul Congresului de la Mannheim 78.
La acest congres, Kautsky a luptat impotriva neutralisti-
lor. Rezolutia de la Mannheim provoaca o bresa serioasa
in ideea neutralitatii sindicatelor" (expresie folosita de
Kautsky in articolul sziu despre Congresul de la Mannheim
aparut in Neue Zeit" 78 din 6 octombrie 1906). Si iata
ca in 1907 apare un critic care-si da aere de revolutionar,
aplicindu-i lui Kautsky epitetul de mare dogmatic si in-
chizitor al marxismului", acuzindu-1 la unison perfect
cu neutralistii oportunisti ! ca minimalizeaza in mod
tendentios rolul sindicatelor i ca urmareste sa le subordo-
neze" partidului etc. Daca la toate acestea mai adaugam si
faptul ca socialistii-revolutionari s-au pronun%at intot-
deauna pen tru nepartinitatea sindicatelor, ca Inca in edito-
rialul din ziarul Znamea Truda" nr. 2 (din 12 iulie 1907)
citim ca locul propagandei de partid este in afara sindica-
tului", atunci ne apare limpede adevarata infatisare a
revolutionarismului socialistilor-revolutionari.
Cind Kautsky ducea lupta impotriva neutralismului
oportunist i dezvolta mai departe, mai profund teoria
marxismului, facind ca sindicatele sa evolueze spre stinga,
acesti domni tunau si fulgerau impotriva lui, repetind
formulele oportunistilor i continuind sa sustina, sub para-
vanul acestor formule, nepartinitatea sindicatelor. Cind
acelasi Kautsky a facut ca sindicatele sa evolueze si mai
spre stinga, corectind la Stuttgart rezolutia lui Beer si
subliniind, in aceasti rezolutie, sarcinile socialiste ale
trade-unionurilor, domnii socialisti-revolutionari au inceput
sa strige : Internationala socialists a aprobat punctul
nostru de vedere !
Se pune intrebarea : oare aceste procedee sint procedee
demne de membrii Internationalei socialiste ? Nu constituie
www.dacoromanica.ro
 PREFATA LA BROSURA LUI VOINOV 191

oare aceasta critics o dovada de aroganca si de neprin-

cipialitate ?
Printre social-democrati, cel care ne ofera o mostra de
aroganta este fostul revolucionar Plehanov, care se bucura
de un profund respect din partea liberalilor. In prefata sa
la brosura Noi $i ei", el declara cu o neasemuita i ine-
galabila multumire de sine : rezolutia de la Stuttgart (cu
privire la sindicate), cu amendamentul nzeu, face ca rezo-
lutia de la Londra (rezolutia Congresului de la Londra
al P.M.S.D.R.) sa-si piarda once insemnatate. Probabil
multi cititori, luind cunostinta de aceasta declaratie a su-
perbului nostru Narcis, vor credo ca. la Stuttgart lupta s-a
dus tocmai in jurul arnendamentului lui Plehanov i ca,
in general, acest amendament a avut o deosebita im-
portanta.
In realitate, acest amendament (trebuie sa aver intot-
deauna in vedere unitatea luptei economise`') a Post de-
parte de a avea o importanta deosebita ; mai mult chiar :
el nu se referea citusi de putin la esenca problemelor
litigioase de la Stuttgart, la esenta divergentelor existente
in cadrul socialismului international.
In realitate, incintarea de sine a lui Plehanov in lega-
tura cu amendamentul sau" are o semnificatie cit se poate
de vulgara aceea de a induce in eroare pe cititori, abatin-
du-le atentia de la problemele cu adeva rat litigioase ale
miscarii sindicale, de a camufla infringerea ideii neutralis-
mului la Stuttgart.
Congresul de la Stockholm al P.M.S.D.R. (1906), la
care mensevicii au iesit invingatori, s-a situat pe punctul
de vedere al neutralitatii sindicatelor. Congresul de la
Londra al P.M.S.D.R. a adoptat o alts pozitie, proclamind
necesitatea de a tinde spre partinitatea sindicatelor. Con-
gresul international de la Stuttgart a adoptat o rezolutre
care pune capat pentru totdeattna neutralitatii", cum s-a
exprimat pe bunk' dreptate K. Kautsky *. Din relatarea
amanuntita a lui Voinov rezulta ca Plehanov a intrat in
* Von...tarts', 1907,nr. 209, Beilaqe, darea de seams asupra Congresului
de la Stuttgart, prezentata de Kautsky in fala muncitorilor din Leipzig.
Vezi In Almanahul pentru toll pe 1908, ed. Zerno", pag. 173, articolul
meu despre Congresul socialist international de is Stuttgart (vezi volumul
de fga, pag. 81-91. Nola red.).

www.dacoromanica.ro
 192 V. I. LENIN

comisia Congresului de la Stuttgart cu scopul de a suscine

neutralitatea. Iar Clara Zetkin, in revista Die Gleich-
heit", organul micarii muncitoreti a femeilor din Germa-
nia, scrie a Plehanov a incercat, prin argumente destul
de inconsistence, sa justifice limitarea intr-o oarecare ma:
sura a acestui principle * (adica a principiului unei
apropieri cit mai strinse intre sindicate i partid).
Aadar, principiul neutralita%ii preconizat de Plehanov
a suferit un fiasco. Social- democra %ii revolu%ionari germani
au considerat inconsistente" argumentele lui. Iar el de-
clara, plin de admira%ie fata de sine insui : au adoptat
amendamentul meu", rezolucia de la Londra hi pierde
once insemnatate...
Da, dar in schimb aroganya nozdreviana ** a acestui so-
cialist stimat de liberali nuli pierde, dupa cit se vede, citui
de putin insemnatatea.

Dupa parerea mea, tov. Voinov nu are dreptate cind

declara ca ortodoqii germani considers daunatoare ideea
asaltului, ca ortodoxia a adoptat in intregime spiritul
noului economism". Despre Kautsky nu se poate spune
acest. lucru, i. chiar tov. Voinov recunoate justecea con-
ceptulor lui Kautsky. /nsui tov. Voinov, reproind germa-
nilor ca au vorbit prea pu %in despre rolul sindicatelor ca
organizatori ai productiei socialiste", amintete in alt loc
parerea lui Liebknecht-tatal, care a recunoscut acest rol in
expresii dintre cele mai categorice. De asemenea, rau face
tov. Voinov crezindu-1 pe Plehanov, care a afirmat ca in
cuvintarea sa de salut Bebel a trecut intentionat sub tacere
revolutia rusa, ca Bebel nu vrea sa vorbeasca despre Rusia.
Aceste cuvinte ale lui Plehanov nu sint altceva decit o do-
vada de caraghioslic vulgar din partea acestui socialist
pentru care liberalii nutresc o profunda stima, i ele nu
trebuiau luate in serios nici macar o clips, nu trebuia ad-
misa citui de putin posibilitatea ca in aceste cuvinte
* Vezi acelasi Almanah pentru toti", peg. 173, precum si culegerea
Zarniti" (Petersburg, 1907), unde acest articol din ziarul Die Gleichheito
este tradus integral.
** de la Nozdrev, unul din emit romanului lui N. V. Gogol Suflete
moarte", tipul omului Increzut, grosolan si minclnos. Nola grad.
www.dacoromanica.ro
 PREFATA LA BROSURA LUI VOINOV 193

exista un dram de adevar. In ceea ce ma priveste, pot

atesta ca, in timpul cuvIntarii lui Bebel, Van Kol, repre-
zentant al aripii de dreapta a socialistilor, care se afla in
prezidiu lInga mine, a urmarit in mod expres sa vada daca
Bebel va aminti de Rusia. Si, de indata ce Bebel a terminat,
Van-Kol s-a intors spre mine cu mirare : el nu s-a indoit
(cum nu s-a indoit nici un membru serios al congresului)
de faptul ca numai intimplator a omis Bebel sa vorbeasca
despre Rusia. Celor mai buni si mai versaci oratori li se
IntImpla sa aiba scapari. Calificind lipsa de memorie a
batrinului Bebel drept caracteristica", tov. Voinov a pro-
cedat, dupa parerea mea, cit se poate de nejust. Tot atit
de nejust pe cit de nejust este sa se vorbeasca in general
despre actualur Bebel oportunist. Nu exista date care sa
permits o asemenea generalizare.
Dar, pentru a nu da loc la nedumeriri, trebuie sa adaug
ca, daca cineva ar Incerca sa foloseasca aceste expresii ale
tov. Voinov impotriva social-democracilor revolucionari
germani, ar da dovada de rea-credinta legIndu-se de cu-
vinte izolate. Tov. Voinov a dovedit indeajuns, prin con-
cinutul intregii sale brosuri, ca este de partea marxistilor
revolutionari germani (de felul lui Kautsky), ca lucreaza
impreuna cu ei la lichidarea vechilor prejudecati, a sa-
bloanelor oportuniste si a automultumirii mioape. Iata de
ce si la Stuttgart am fost solidar cu el in toate problemele
esenciale, dupa cum sint si acum in ceea ce priveste In-
tregul caracter al criticii sale revolutionare. El are de o mie
de on dreptate cind spune ca ast5.zi trebuie sa Invatam nu
numai de la germani, ci si din exemplul germanilor. Nu-
mai mste ignoranti care .nu au Invatat Inca nimic de la
germani si care de aceea nu cunosc nici lucrurile cele mai
elementare pot deduce de aici existenca unei divergence"
in rindurile social-democracilor revolutionari. Daca vrem
sa fim credinciosi spiritului lui Marx si sa ajutam pe socia-
hstii rusi sa se ridice la Inaltimea sarcinilor actuale ale
miscarii muncitoresti, trebuie sa criticam deschis i fara
teams greselile conducatorilor germani. Fara indoiala ca
Bebel a gresit si la Essen, aparindu-1 pe Noske, sus %inind
impartirea razboaielor in defensive si ofensive, atacind
procedeele de lupta ale radicalilor" impotriva lui Van
www.dacoromanica.ro
Yi4 V. r. LENIN

Kol, contestind (impreuna cu Singer) ca la Stuttgart dele-

gatia germana a avut o =tick" gresita si ca aceasta tactica
a esuat. Noi nu trebuie sa ascundem aceste greseli, ci, folo-
sind exemplul lor, sa aratam ca social-democratii rusi tre-
buie sa invete sa le evite, ca ei trebuie sa fie in inaltimea
celor mai stricte cerinte ale marxismului revolutionar.
Degeaba ar voi anarbistii, sindicalistii, liberalii si socia-
listii-revolutionari din Rusia sa se bucure de critica pe care
i-o facem not lui Bebel. Acestor domni le vom spune :
daca vulturii pot mai jos sa se pogoare chiar deck gaina,
gaina nu se poate inalta vreodata ping unde zboara
vulturul !*

Acum doi ani si cev a, d-1 Struve care pe vremea

aceea apara revolutia, scria despre necesitatea unor actiuni
revolutionare deschise si afirma ca revolutia trebuie sa
devina putere de stat a scris in nr. 71 al revistei Osvo-
bojdenie" 8, care aparea in strainatate : In comparatie cu
revolutionarismul d-lui Lenin si al tovarasilor sai, revolu-
tionarismul social-democratiei din Europa occidentals, cel
al lui Bebel si chiar cel al lui Kautsky, inseamna oportu-
nism". I-am raspuns atunci d-lui Struve : uncle si cind
am pretins eu ca as fi creat in social democrat ia interna-
tionala un curent aparte, care sa nu fie identic cu acela
al lui Bebel si Kautsky ?" ( Doug tactici, pag. 50, editia
rusa) * *.
In vara anului 1907 am avut prilejul sa arat, intr-o
brosura cu privire la problema boicotarii Dumei a III-a,
ca ar fi absolut gresit sa se identifice bolsevismul cu boico-
tismul sau cu lupta cu orice pret.
Acum, in legatura cu problema sindicatelor, trebuie sa
subliniem cu aceeasi hotarire ca bolsevismul aplica tactica
social-democratiei revolutionare in toate domeniile de
lupta, pe toate tarimurile de activitate. Deosebirea dintre
bolsevism si mensevism nu consta in faptul ca primul
,,neag5." activitatea in sindicate sau in cooperative etc., ci
* din (-thole Ini Krilov Voitund $1 g Votl trad.
Vezi V. I Lenin, Opera complete, vol 11. d I. ra oolitic 1, 1952, glitia
a doua, peg 52. Nuta red
www.dacoromanica.ro
 PREFATA LA 13R0:5URA LUI VOINOV 195

in aceea ca el pron2oveazii o alts linie in munca de pro-

paganda, de agitatie si de organizare a clasei muncitoare.
In momentul de fats, activitatea in sindicate capita, firs
indoiala, o importanta uriasa. In opozitie cu neutralismul
mensevicilor, noi trebuie sa desfasuram aceasta activitate
in spiritul apropierii sindicatelor de partid, al dezvoltarii
constiintei socialiste si al intelegerii sarcinilor revolutionare
ale proletariatului. In Europa occidentals, sindicalismul
revolutionar a fost, in multe tari, rezultatul direct $i inevi:
tabil al oportunismului, al reformismului, al cretinismului
parlamentar. La noi, primii pasi ai activitatii in Duma."
au intarit, de asemenea, in foarte mare masura oportu-
nismul, au impins pe mensevici la prosternare in fata ca-
detilor. In activitatea lui politica de fiecare zi, Plehanov,
de pilda, a facut de fapt front comun cu Prokopovici si
Kuskova. In 1900 el tuna si fulgera impotriva lor, acuzin-
du-i de bernsteinism, de faptul ca nu fac altceva decit sa
contemple posteriorul" proletariatului rus (Vademecum
pentru redactia revistei .Rabocee Delo", Geneva, 1900).
In 1906-1907, primele buletine de vot 1-au aruncat pe
Plehanov in bratele acestor domni, care contempla astazi
posteriorul" liberalismului rus. Sindicalismul nu poate sa
nu se dezvolte pe terenul din Rusia ca o reactie impotriva
acesteicomportari rusinoase a unor social-democrati
de vaza".
De aceea tov. Voinov adopts o linie cit se poate de
justa atunci cind indertmna pe social-democratii rusi sa
invete din exemplul oportunismului si din exemplul sindi-
calisrnului. Activitatea revolutionary in sindicate, mutarea
centrului de greutate de la scamatoriile parlamentare la
educarea proletariatului, la unirea strinsa a organizatidor
cu caracter pur de clasa, la lupta extraparlamentara, pn-
ceperea de a folosi (si pregatirea maselor ca ele sa poata
folosi cu succes) greva generals si formele de lupta din
decembrie" in revolutia rusa, toate acestea se impun
cu o deosebita tarie, ca o sarcina a orientarii bolsevice.
Si experienta revolutiei ruse ne usureaza intr-o masura
foarte mare aceasta sarcina, ne da indicatii practice
extrem de bogate, ne ofera din abundenta un mate-
rial istoric care ne permite sa apreciem in modul cel mai
www.dacoromanica.ro
196 V. 1. LENIN

concret noile metode de lupta, greva de masa 1i folosirea

violentei directe. Pentru bolsevicii rusi, pentru proletaria-
tul rus, aceste procedee de lupta nu sint citusi de putin
noi". Ele sint noi" pentru oportunisti, care se straduiesc
din rasputeri sa smulga din amintirea muncitorilor din
apus Comuna, iar din amintirea muncitorilor din Rusia
pe decembrie 1905. Sarcina de a adinci aceste amintiri, de
a studia in mod stiintific .aceasta vasta experienta *, de a
raspindi in mase invacammtele ei si constiinta ca aceasta
experienta se va repeta inevitabil pe o scars noua, aceasta
sarcina a social-democratilor revolutionari din Rusia pune
in fata noastra perspective incomparabil mai bogate in
continut decit antioportunismul" si antiparlamentaris-
mul" unilateral al sindicalistilor.
Tov. Voinov a adus impotriva sindicalismului, conside-
rat ca un curent aparte, patru acuzatii (pag. 19 si urm. din
brosura sa), care arata cit se poate de pregnant falsitatea
acestuia : 1) caracterul anarhic farimitat al organizatiei" ;
2) incordarea nervilor muncitorilor in loc de crearea unei
trainice fortarete a organizatiei de class" ; 3) trasaturile
individualiste mic-burgheze ale idealului si ale teoriei
proudhoniste ; 4) absurda aversiune fad. de politica".
Gasim aici destule trasaturi comune cu vechiul econo-
mism" din rindurile social-democratilor rusi. De aceea nu
sint tot atit de optimist ca toy. Voinov in ceea ce priveste
o impacare" intre social-democratia revolutionara si eco-
nomistii care au trecut la sindicalism. Socot de asemenea
cu totul nepractice proiectele tov. Voinov cu privire la un
Consiliu muncitoresc general" care sa aiba rolul de arbi-
tru suprem si la care sa participe socialistii-revolutionari.
Ar insemna sa confunzi muzica viitorului" cu formele
organizatorice ale prezentului. Dar nu ma tern citusi de
put in de perspectiva tov. Voinov subordonarea organi-
zatiilor politice organizatiei sociale de class" ...numai
* E firesc ca acum cadetii s studieze cu dragoste istoria celor dou4
Dume. E firesc ca ei sa vadd' o perla de creatie in platitudinile si trAdSzile
liberalismtdui Jul Rodlcev si Kutler. E firesc ca ei sa talsilice istoria, trecind
sub tacere tratativele for cu reacliunea etc. E nefiresc ins5 faptul cd social-
democratii nu studiazd cu dragoste perioada octombrie-decembrie 1905, deli
fiecare zf din aceastA perioacla a avut de o Rini de on mai mult5 importantri
pentru clest'nele tuturor popoarelor din Rusin, si In special ale clasei munci-
toare, decit frazele loiale" rostite de Rodlcev in fate Dumei.
www.dacoromanica.ro
 PREFATA LA BRO$URA LUI VOINOV 19?

atunci (citez in continuare pe tov. Voinov, subliniind cu-

vintele esentiale) cind... toti membrii sindicatelor vor fi
social4ti". Instinctul de class al masei proletare din Rusia
a inceput inca de pe acum sa se manifeste cu toata puterea.
Inca de pe acum acest instinct de class constituie o garan-
tie solidi atit impotriva dezlinarii mic-burgheze a
socialistilor-revolutionari, cit si impotriva ploconirii men-
sevicilor in fata cadetilor. Inca. de pe acum putem afirma
cu toata hotarirea ca. in Rusia organizacia muncttoreascei
de masa (daca ea ar fi creata 5i in masura in care se
creeazA, vremelnic, fie i in cadrul alegerilor, grevelor,
demonstratiilor etc.) va fi cu siguranta mai aproape de
bolsevism, de social-democratia revolutionary cleat de
orice alts orientare.
Tov. Voinov considers si pe buns dreptate aven.-
tura congresului muncitoresc" drept o actiune nese-
rioasa". Si activam intens in sindicate, sa activam pe
toate tarimurile pentru a faspindi in rindurile proletaria-
tului teoria revolutionara a marxismului si pentru a crea
fortareata" organizatiei lui de class. Restul va veni de
la sine.
Scris in nolembrle 1907
Publicat pentru prima )aril in 1933, Se tipareVe dupll manuscris
in Culegeri din Lenin", vol. XXV

www.dacoromanica.ro
 199

PROGRAMUL AGRAR AL SOCIAL-DEMOCRATIEI

IN PRIMA REVOLUTIE RUSA
DIN 1905-1907 81

Publicat in 1908 la Petersburg Se tipare8te dupd manuscris,

de editura Zama' (si conliscat) ; con /run tat
publicat a doua oars in 1917 la cu lex ful edillei din 1917 I
Petrograd, In editura Jizn I Znanie' postlala (lima !axial carp,

15 - Lenin www.dacoromanica.ro
Opere, vol. 16
 201

Cei doi ani de revolutie, din toamna anului 1905 si

pink in toamna anului 1907, au furnizat o vasta experienta
istorica in ceea ce priveste miscarea taraneasca. din Rusia,
caracterul si importanta luptei taranilor pentru pamint.
Decenii de asa-zisa evolutie pasnica" (achca de evolutie
in care milioane de oameni se lass jecmaniti, fara sa &-
teased', de zece mii din paturile superioare) nu ar putea
furniza nicicind un material atit de bogat pentru elucida-
rea mecanismului intern al orinduirii noastre sociale cum
au furnizat acesti doi ani atit in ceea ce priveste lupta
nemijlocita a maselor taranesti impotriva mosierilor, ctt si
in ccea ce priveste exprimarea ctt de ctt libera a revench-
carilor taranilor in adunarile reprezentantilor poporului.
De aceea, revizuirea programului agrar al social-democra-
tilor rusi in lumina experientei acestor doi ani ne apare
absolut necesara, mai ales data avem in vedere ca actualul
program agrar al P.M.S.D.R. a fost adoptat la Congresul
de la Stockholm din aprilie 1906, adica inainte ca repre-
zentan ;ii taranimii din Intreaga Rusie sa fi formulat in
mod public un program agrar taranesc, opus programului
guvernului i programului burgheziei liberale.
La baza revizuirii programului agrar al social-democra-
tici trebuie sa stea cele mai not date referitoare la proprie-
tatea funciara din Rusia, pentru a se stabili ctt mai precis
care este in fond substratul economic al tuturor programe-
lor agrare din epoca noastra, care este in fond obiectivul
pentru care se duce aceasta mare batalie istorica. Cu
www.dacoromanica.ro
15
202 V. I. LENIN

aceasta baza economics a luptei reale trebuie confruntata

reflectarca ei politics-ideologica in programele, declara-
%iile, revendicarile si teoriile reprezentantilor diferitelor
clase. Aceasta si numai aceasta este calea pe care trebuie
s-o urmeze marxistul, spre deosebire de socialistul mic-
burghez, care porneste de la ideea unei dreptati abstracte",
de la teoria principiului muncii" etc., precum si spre
deosebire de birocratul liberal, care, sub masca unor cons).-
deratii privind posibilitatea de infaptuire practica a re-
formei si punctul de vedere al statului", ia, in orice
transformare, apararea intereselor exploatatorilor.

CAPITOLUL I
BAZELE ECONOMICE
$1 ESENTA REVOLUTIEI AGRARE DIN RUSIA
I. PROPRIETATEA FUNCIARA IN RUSIA EUROPEANA

Statistica proprietatii funciare pe anul 1905", publicati

in 1907 de Comitetul central de statistics, ne da posibili-
tatea sa aratam exact care este intinderea proprietatii
funciare mosieresti si taranesti in cele 50 de gubernii din
Rusia europeana. Mai intii vom da insa uncle date gene-
rale. Intreaga suprafata a Rusiei europene (50 de gubernii)
este (vezi recensamintul din 28 ianuarie 1897) de 4 230 500
de verste patrate, adica de 440 800 000 de deseatine. Sta-
tistica proprietacii funciare pe anul 1905 mentioneaza
395 200 000 de deseatine, grupate in urmatoarele trei ru-
brici marl :
Milioane de
deseatine
A) pamint proprietate privata 101,7
B) pamint lotual82 138,8
C) p5minturile statului, ale bisericii
tfi ale institutiilor 154,7

Total in Rusia europearui 395,2

Din aceasta cifra globala trebuie scazute, in primul rind,

paminturile statului situate in nordul indepartat si for-
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL SOC.-DEM. IN PRIMA REVOLUTIE RU9A 203

mate parte din tundra, parte din paduri, i pe a caror

utilizare in scopuri agricole nu se poate conta in viitorul
apropiat. In regiunea nordica" (guberniile Arhanghelsk,
Olonet si Vologda) sint 107 900 000 de deseatine de pa-
mint de acest fel. Firqte, dace scadem toate aceste parnin:
turi, exageram simtitor intinderea paminturilor improprii
pentru agriculture. Este suficient sa aratam ca, dupa apre-
cierile unui statistician alit de circumspect cum e
d-1 A. A. Kaufman, in guberniile Vologda i Olonet exista
25 700 000 de deseatine de paduri care ar putea fi folosite
(ca excedent peste cele 25/o cit reprezinta padurile) pen-
tru improprietarirea suplimentarI a taranilor *. Intrucit
insa not folosim datele generale cu privire la suprafata de
pamint, fara a separa pe cele cu privire la paduri, este
rational sa fim mai prudenti in evaluarea fondului funciar
bun pentru agriculture. Scazind cele 107 900 000 de desea-
tine, ramin 287 300 000, cifra pe care o vom rotunji la
280 000 000, omitind o parte din paminturile oraelor (in
total 2 000 000 de deseatine) si o parte din paminturile
statului din guberniile Veatka si Perm (in amindoua aceste
gubernii, statul are in total 16 300 000 de deseatine).
Rezulta urmatoarea repartizare globala a suprafetei de
pamint culti vabile din Rusia europeana :
A) proprietate privatii 101 700 000 de deseatine
B) pitmint lotual 138 800 000
C) proprietate a statu-
lui si a institutiilor 39 500 000 21

Total in Rusia europeana 280 000 000 de deseatine

Acum trebuie sa separam datele privind mica i marea

proprietate funciara (i in special cea foarte mare), pentru
a putea infatia in mod concret conditiile in care se desfa-
soara lupta pentru pamint a taranilor in revolutia rusa.
Datele acestea sint insa incomplete. Din cele 138 800 000
de deseatine, cit reprezinta paminturile lotuale, 136 900 000
sint grupate dupa intinderea proprietatii funciare. Din
Problema agrare, eclitura Dolgorukov si Petrunkevici". Vol. II. Culegere
de articole, Moscova, 1907, pag. 305.
www.dacoromanica.ro
204 V. I. LENIN

cele 101 700 000 de deseatine de pamint proprietate pri-

vate sint grupate dupa acest criteriti 85 900 000 de desea-
tine ; restul de 15 800 000 apartin obstilor si asociatiilor".
Examinind componenta acestor paminturi, vedem ca
11 300 000 de descatine apart in asociatiilor si tovarasiilor
taranesti ; prin urmare, aici este vorba, in linii generale,
de mica proprietate funciara, care, din pacate, n-a fost
grupate dupa marime. Mai departe, 3 700 000 de deseatine
apartin unui numar de 1 042 de intreprinderi comerciale-
mestesugaresti, industriale etc." Dintre acestea, 272 de in-
treprinderi poseda pcstc 1 000 de descatine fiecare, iar
toate cele 272 de intreprinderi la un loc 3 600 000 de
deseatine. Aici avem de-a face, evident, cu latifundii mo-
sieresti. Cea mai mare parte din aceste paminturi sint
concentrate in gubernia Perm : aici noun intreprinderi de
acest fel poseda 1 448 902 de deseatine ! Se stie ca uzinele
din Ural pose& zeci de mii de deseatine de pamint ra-
masita directa a latifundiilor feudale, senioriale 8 in Rusia
burgheza.
Separam, prin urmare, din paminturile obstilor si intre-
prinderilor 3 600 000 de deseatine, care reprezinta cea mai
mare proprietate funciara. Restul nu este grupat, dar in
general reprezinta mica proprietate.
Din cele 39 500 000 de deseatine de paminturi ale sta-
tului etc., numai paminturile domeniale " (5 100 000 de
deseatine) pot fi grupate dupa marime. Avem de-a face,
si in cazul de fate, cu marea proprietate semifeudala.
Ob%inem urmatorul total de paminturi, grupate si negru-
pate dupa proportiile proprietatii funciare :
Paminturt Pa:ninturi
grupate negrupate
dupl proportiile proprietatii funciarp
A) proprietate private 89 500 000* des. 12 200 000 des.
B) paminturi lotuale 136 900 000 ., 1 900 000
C) proprietate a stain-
lui a institutiilor 5 100 000 34 400 000 ,

Total 2- 31500 000 ,. 48 500 000

Total general 280 000 000
85 900 000 de deseatin' d' pamint proptietate privat3 plus 3 600 000 de
deseatine latifundii apartinind intreprinderilor industriale si asociatiilor co-
merciale-mestesuqdresti.
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL SOC.-DEM. IN PRIMA RLVOLUTIE RUSA 205

Sa trecem la gruparea pam1nturilor lotuale dupa pro-

portiile proprietatii funciare. Repartizind in citeva grupuri
mai mari datele din izvorul folosit de noi, obtinem :
Pamint lotual
In medie la
Grupuri de Descatine de 1 gospodarie
gospodarii Gospodarii NJ-rant revin
deseatine
Pink' la 5 des. inclusiv 2 857 9 0 30 3331 311
5 8 I/ 91 3 317 1f 21 706 550f
606501 6,,5j

In total ping la 8 des. inclusiv 6 175 261 30 736 883 4,9

8-15 3 932 485 42 182 923 10,7
15 30 1 551 904 31 2'11 922 20,1
peste 30 617 715 32 695 510 52,9
Total in Rusia curopeana 12 277 355 136 887 238 11,1

Din aceste date reiese Ca mai mult de jumatate din nu-

marul gospodariilor (6 200 000 din 12 300 000) poseda
pink' la 8 deseatine fiecare, adica o suprafata care, in ge-
neral si in medie, este, fara doar i poate, insuficienta
pentru intretinerea familiei. Numarul total al gospodarii-
lor care poseda pima la 15 deseatine nu trece de 10 100 000
(ele poseda 72 900 000 de deseatine), ceea ce inseamna ca
peste 4/5 din numarul total al gospodariilor se gasesc, in
conditiile actualului nivel al tehnicii agricole caranesti, la
hotarul unei existente de semiinfometare. Numarul total
al gospodariilor mijlocii i instarite dupa suprafata de
pamint propriu este de 2 200 000 din 12 300 000, ele
posedind 63 900 000 din cele 136 900 000 de deseatine.
Gospodarii bogate pot fi considerate doar acelea care au
peste 30 de deseatine ; numarul for total este de 600 000,
cifra care reprezinta a douazecea parte din numarul total
al gospodariilor. Ele poseda aproape 1/4 din suprafa %a de
pamint totals : 32 700 000 de deseatine din 136 900 000.
Pentru a ne da seama din ce categorii de tarani este
alcatuit acest grup de gospodarii cu mult pamint, vom
arata ca primul loc 11 ocupa cazacii. In grupul gospodarii-
lor cu peste 30 de deseatine fiecare, 266 929 de gospodarii
cu un total de 14 426 403 de deseatine sint gospodarii
cazacesti, cu alte cuvinte acest grup cuprinde majoritatea co-
www.dacoromanica.ro
206 V. I. LENIN

virsitoare a gospodariilor cazaccsti (In Rusia europeana

278 650 de gospodarii cu 14 689 498 de deseatine de pamint,
adica in medie cite 52,7 deseatine de fiecare gospodarie).
Pentru a vedea cum se impart, aproximativ, toate gos-
podariile taranesti dupa proportiile gospodariei, iar nu
dupa suprafata pamintului lotual pe care 11 au, dispunem,
in ceea cc priveste intreaga Rusie, numai de date referi-
toare la numarul cailor existenti in gospodarie. Potrivit
ultimelor recensaminturi din anii 1888-1891 ale cailor
buni pentru armata in 48 de gubernii din Rusia europeana,
gospodariile taranesti se grupeazi dupa cum urmcaza :
GospodArii sarare I Faro tai 2 765 970 do gospodarii
1 Cu 1 cal 2 885 192 17

Gospodarii mijlocii " 2 cai

3 cai
2 240 6 74
1 070 250
71

71

Gospodririi 'hist:trite 4 cai si mai mult 1 154 674 11

Total 10 116 660

In linii generale, aceasta inseamna ca mai mult de juma-
tate o constituie gospodariile sarace (5 600 000 din
10 100 000), circa 1/3 gospodariile mijlocii (3 300 000
Cu 2-3 cai) si ceva mai mult de 1/10 gospodariile instarite
(1 100 000 din 10 100 000).
Sa vedem acum cum este repartizata proprietatea fun-
ciara privata individuals. Statistica nu scoate in relief in
suficienta masura proprietatea funciara foarte mica, dar
in schimb cuprinde date foarte detaliate privind marile
latifundii.
Proprietatea funciara privati IndivIdual5
In Rusia europeanii
In medic la o
Grupuri de proprietali Proprietlil I Deseatine proprietate re-
yin deseatine
10 des. si mai putin 409 864 1 625 226 3,9
10 50 des. incl. 209 119 4 891 031 23,4
60
500 2 000
600 17 106 065 17 326 495 163,3
77 21 7481 20 690 947
2 000 10 000 1/ 6 386 y 20 602 109 3 825
peste 10 000 17 6991 20 798 504 29 754
Total proprietciti cu peste
500 des. 27 833 61 991 321 2 227
Total in Rusia europeana 752 881 85 834 073 114

www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL SOC.-DEM. IN PRIMA REVOLUTIE RUSA 207

Aici vedem, in primul rind, uriasa precumpanire a

marii proprietati funciare : 619 000 de mici proprietari
funciari (ping la 50 de deseatine) poseda in total 6 500 000
de deseatine. In al doilea rind, vedem latifundii extrem de
mari : 699 de proprietari poseda aproape cite 30 000 de
deseatine fiecare ! 28 000 de proprietari concentreaza In
miinile for 62 000 000 de deseatine, adica cite 2 227 de
deseatine fiecare. Majoritatea covirsitoare a acestor lati-
fundii apartin nobililor, si anume 18 102 proprietati (din
27 833) si 44 471 994 de deseatine de pamint, adica peste
700 /o din intreaga suprafata a latifundiilor. Proprietatea
funciara feudala a mosierilor iobagisti apare cit se poate
de limpede din aceste date.

2. IN CE CONSTAU CAUZELE LUPTEI ?

Zece milioane de gospodarii taranesti poseda 73 000 000

de deseatine de pamint. Douazeci si opt de mii de landlorzi
nobili $i parveni%i poseda 62 000 000 de deseatine. Acesta
este principalul teren pe care se desfasoara lupta taranilor
pentru pamint. .Pe acest fond principal sins inevitabile
uluitoarea inapotere a tehnicii, starea de paragina a agri-
culturii, oprimarea si abrutizarea masei taranesti, infinita
diversitate a formelor de exploatare iobagista bazata pe
claca. Pentru a nu ne abate de la tema noastra, trebute sa
ne marginim aici la o foarte sumara prezentare a acestor
fapte indeobste cunoscute, descrise foarte amanuntit in
vasta literature privitoare la gospodaria taraneasca. Pro-
pollute propnetatilor funciare, asa cum au fost aratate de
not, nu corespund in nici un caz cu proportiile gospoda-
nilor. In guberniile pur rusesti, marea agriculture qpita-
lista se afla, fare doar si poate, pe ultimul plan. Pe marile
latifundii predomina mica culture : diverse forme de arena.
iobagista inrobitoare, de gospodarie bazata pe munca in
dijma (claca), de angajare de cu iarna", de aservire pentru
stricaciunile pricinuite de vite, pentru paminturile rasluite
s.a.m.d. la nesfirsit. Strivita de exploatarea iobagista, masa
taraneasca se ruineazi 5i, in parte, isi da ea insasi loturile
in arena unor gospodari de isprava". 0 mica minoritate
www.dacoromanica.ro
208 V. I. LENIN

de tarani instkiti intra in rindurile burgheziei taranesti,

is in arenda pamint pentru a duce o gospodarie capitalists,
exploateaza sute de mii de muncitori agricoli si de zileri.
Tinind seama de aceste fapte, pe deplin stabilite de
stiinta economics rusa, este necesar ca in problema actualei
lupte a taranimii pentru pamint sa deosebim patru grupuri
principale de proprietate funciara : 1) masa gospodariilor
taranesti strivite de latifundiile feudale si direct mteresate
in exproprierea acestora si care ar cistiga direct si cel mai
mult de pe urma unei asemenea exproprieri ; 2) o \mica
minoritate de tarani mijlocasi, care poseda o intindere de
pamint aproximativ mijlocie, ceea ce le permite sa-si duel
gospodaria in conditii acceptabile ; 3) o mica minoritate a
taranimii instarite, care se transforms in burghezie tara-
neasca si care, printr-o serie de treceri treptate, este legata
de proprietatea funciara cu gospodarire capitalists ; 4) lati-
fundiile iobagiste, care prin intinderea for depasesc cu mult
exploatarile capitaliste existente in perioada actuall in
Rusia si care isi scot venitul mai ales de pe urma exploatirii
taranimii prin aservire si prin munea in dijrna.
Se intelege de la sine ca, pe baza datelor cu privire la
proprietatea funciara, impartirea in aceste grupuri princi-
pale nu poate fi facuta decit foarte aproximativ, foarte
schematic. Sintem insa in orice caz obligati sa facem aceasta
impartire in grupuri, deoarece altfel nu putem infkisa un
tablou complet al luptei pentru pamint in revolutia rusa.
Si putem afirma din capul locului, cu toata certitudinea,
ca corectarea partials a cifrelor, deplasarea partials a limi-
telor unuia sau altuia dintre grupuri, nu poate duce la o
schimbare cit de cit esentiala a tabloului general. Impor-
tante sint nu aceste corectari partiale ; important este sa
iasa la iveala cit mai limpede opozitia dintre mica proprie-
tate funciara, care lupti pentru pamint, si latifundiile
iobagiste care monopolizeaza marl suprafete de pamint.
Modul absolut fals in care e prezentata situatia in agricul-
tura atit de guvern (Stolipin) cit si de liberali (cadet
consta in faptul ca ambele ascund sau estompeaza aceasta
opozitie clara.
Sa admitem urmatoarele limite ale propriefatii funciarc
pentru cele patru grupuri mentionate : 1) pins la 15 desea-
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL SOC.-DEM. IN PRIMA REVOLUTIE RUSA 209

tine ; 2) 15-20 de deseatine ; 3) 20-500 de deseatine ;

4) peste 500 de deseatine. Ca sa infatisam lupta pentru
pamint ca ceva unitar, trebuie, fireste, sa" punem laolalta,
in fiecare din aceste grupuri, proprietatea funciara lotuala
si proprietatea funciara privata. In izvorul folosit de noi,

aceasta din urma este impartita in urmatoarele grupuri :

ping la 10 deseatine si de la 10 la 20, asa inch grupul
pins la 15 deseatine trebuie stabilit cu aproximatie.
Inexactitatea care poate rezulta din acest calcul aproxi-
mativ si din faptul ca noi am rotunjit cifrele este cu totul
neinsemnata (cititorul se va convinge imediat de acest
lucru) si nu poate schimba concluziile.
Iata care este actuala repartizare a pamintului in Rusia
europeana in cadrul grupurilor stabilite de noi :
Numarul In medie la
Numarul deseatinelor 1 proprietate
proprietatilor de pamint revin
(in ruilioane) deseatine
a) Taranimea ruinata, stri-
vita de exploatarea ioba-
gista 10,5 75,0 7,0
b) Taranimea mijlocaii 1,0 15,0 15,0
c) Burghezia taraneasea tli
proprietatea funciara ca-
pitalists 1,5 70,0 46,7
d) Latifundiile iobagiste 0,03 70,0 2 333,0

Total 18,03 230,0 17,0

Negrupat pe proprietati 30
Total* 13,03 280,0 21,4

Dup3 cum am mai spas, citrele din acest label sint rotunjite. Iata cifrele
exacts. Pamint lotual : a) 10 100 000 de proprietati 1i 72 900 000 de deseatine ;
b) 814 000 de proprietilli si 15 000 000 de deseatine. Proprietatea funciara
privata pind la 10 deseatine 410 000 de proprietgi si 1 600 000 de deseatine ;
10-20 de deseatine 106 000 de proprietaji si 1 600 000 de deseatine. Suma
a + b la ambele rubrici : 11 500 000 de proprietati at 91 200 000 de deseatine.
Pentru grupul c) cifra exacta : 1 500 000 de proprietaii si 69 500 000 de desea-
tine de pamint. Pcntru grupul d) : 27 833 de proprietati si 61 990 000 de
deseatine de pamint. La acestea din urma am adaugat, asa cum am aratat
mai sus, 5 100 000 de deseatine de pamint domenial si 3 600 000 de deseatine
aparlinind unor marl asociaIii industriale si comerciale-mestesugaresti. Cifra
exacta a pdminturilor negrupate pe proprietati a lost data mai sus :
48 500 000 de deseatine. tin toate acestea, cititorul se poate convinge ca
toate rotunjirile pi toate calculele noastre aproximative implies schimbari
numerice cu totul neinsemnate, care nu pot infirma cu nimic concluziile noastre.

www.dacoromanica.ro
210 V. I. LENIN

Acestea sint relatiile care genereaza lupta taranilor pen-

tru pamint. Acesta este punctul de plecare al luptei tarani-
lor (7-15 deseatine de fiecare gospodarie, plus arenda in
conditii inrobitoare etc.) impotriva marilor mosieri (carora
le revin cite 2 333 de deseatine). Care este tendinta obiec-
tiva a punctului final al acestei lupte ? Este evident ca
aceasta tendinta consta in desfiintarea marii proprietati
mosieresti iobagiste in trecerea ei (pe o baza sau alta) in
miinile taranilor. Aceasta tendinta obiectiva decurge in
mod absolut inevitabil din precumpanirea micii gospodarii
inrobite de latifundiile iobagiste. Pentru a exprima aceasta
tendinta printr-o schema* tot atit de concreta ca aceea pe
care am dat-o pentru a infatisa punctul initial al luptei,
adica actuala stare de lucruri, trebuie sa luam cazul optim
posibil, adica sa presupunem ca toate paminturile latifun-
diilor iobagiste 0 toate paminturile negrupate pe proprietati
au trecut in miinile faranimii ruinate. Acesta este cazul
optim pe care si-1 imagineaza, mai mult sau mai putin
limpede, toti aceia care participa la actuala lupta agrara :
si guvernul vorbeste de improprietarirea" nevoiasilor",
cinovnicul liberal (si cadetul) vorbeste de o improprie-
tarire suplimentara a celor cu pamint putin, i taranul
trudovic vorbeste de marirea proprietatii funciare pink' la
norma de consum" sau de munca" ; $i social-democratul,
care nu este de acord cu narodnicii in privinta formelor
de folosire a pamintului, adopts in linii generale proiectele
for cu privire la improprietarirea taranilor sHraci (la cea
de-a 47-a sedinta a Dumei a II-a din 26 mai 1907, Tere-
teli a admis cifrele narodnicului Karavaev cu privire la
exproprierea a 57 000 000 de deseatine de pamint in
schimbul sumei de 6,5 miliarde de ruble, din care 2,5 mili-
arde ar urma sa fie platite de taranii saraci care au piny
la 5 deseatine, vezi pag. 1 221 din darea de seamy steno-
grafica). Intr-un cuvint, rick de diferit ar privi mosieni,
cinovnicii, burghezia, taranimea si proletariatul sarcinile si
conditiile transformarii, toti manifests aceeasi tendinta :
www.dacoromanica.ro
 PROCIRAMUL AGRAR AL SOC.-DEM. IN PRIMA REVOLU1IE RUSA 911

trecerea paminturilor marilor mosieri in miinile taranilor

celor mai nevoiasi. La locul potrivit vom arata care sint
deosebirile fundamentale dintre vederile diferitelor clase
asupra proportiilor si conditillor unei asemenea treceri.
Deocamdata vom completa schema noastra referitoare la
punctul de plecare al luptei printr-o schema asemanatoare,
referitoare, la punctul ei final posibil. Am aratat mai sus
care este situatia in momenul de fata. SI aratam acum care
ar putea fi ea atunci. SI presupunem ca. 30 000 de mosieri
pastreaza cite 100 de deseatine, adical 3 000 000 de desea-
tine, restul de 67 000 000 si cele 50 000 000 de deseatine
de pamint negrupat trecind in miinile celor 10 500 000 de
gospodarii ale taranilor saraci. Obtinem :

Acum Atunci
In medic In medie
Pro- Desea- la 1 pro- Pro- Desea- la 1 pro-
prietati tine prietate prietati tine prietate
(In milloane) revin (in nulioane) revin
deseatine deseatine
a) Mica jurri-
ninie ruinata 10,5 75 7,0
I)) Tarrtnimea
mijlocaa 1,0 15 15,0 11,5 207 18,0
c) TArrinimea Ini-
gath si bur-
ghezia 1,5 70 46,7 1,53 73 47,7
d) MoOerii io-
bilg4ti 0,03 70 2 333,0
Total 13,03 230 17,6 13,03 280 21,4
Priminturi ne-
grupate 50
Total 13,03 280 21,4

Aceasta este baza economics a luptei pentru painint in

revolutia rusa. Acesta este punctul de plecare al acestei
lupte si tendinta ei, adica punctul ei final, rezultatul ei in
cazul cel mai bun, din punctul de vedere al partilor aflate
in lupta.
www.dacoromanica.ro
212 V. I. LENIN

Inainte de a trece la examinarea acestei bate economice

si a vesmintului ei ideologic (si ideologic-politic), sa ne mai
oprim putin asupra eventualelor nedumeriri i obiectii.
In primul rind. S-ar putea spune ca in tabloul infatisat
de mine este presupusa impartirea paminturilor, in timp
ce eu n-am analizat 'Inca problema municipalizarii, a
impartirii, a nationalizarii si a socializarii.
In acest caz s-ar da dovada de neintelegere. In tabloul
prezentat de mine, conditiile posesiunii pamintului au fost
complet lasate la o parte, condifille trecerii pamintului in
miinile taranilor (fie in proprietate, fie in folosinta de un
tip sau altul) n-au fost de loc atinse. Am luat in conside-
ratie doar trecerea pamintului in general in miinile micii
taranimi, caci nu ne este permis sa ne indoim de existenta
unei asemenea tendinte a luptei noastre agrare. Lupta mica
taranime pentru a obtine trecerea pamintului in miinile ei.
Lupta mica gospodarie agricola (burgheza) impotriva marii
proprietati funciare iobagiste*. In cazul cel mai bun, re-
volutia nu poate avea alt rezultat decit cel aratat de mine.
In al doilea rind. S-ar putea spune ca n-aveam dreptul
sa presupun trecerea tuturor paminturilor confiscate (sau
expropriate, caci, deocamdata, in expunerea mea nu se
vorbeste de conditiile cxproprierii) in mlinile taranilor cu
foarte putin pamint. S-ar putea spune ca, in virtutea nece-
sitatii economice, paminturile trebuie sa treaca in miinile
taranilor mai bogati. Dar o asemenea obiectie n-ar fi
decit rezultatul unei neintelegeri. Pentru a dovedi caracterul
burghez al revolutiei, trebuie sa iau cazul cel mai bun din
punctul de vedere al narodnicismului, trebuie sa admit
atingerea telului pe care si 1-au propus cei aflati in lupta.
Trebuie sa iau un moment cit mai apropiat de asa-numitul
cernii peredel" 85, si nu urmarile revolutiei agrare. Daca
in aceasta lupta va invinge masa, atunci ea va fi aceea care
va culege roadele victoriei. In miinile cui vor ajunge,
ulterior, aceste roade, asta-i alts problema.
Ideo loaia mic-burgheza a narodnicismului nici nu recunoaste, nici nu
contests cele spuse de mine in paranteza. Dar despre asta voi vorbi mai
Incolo.

www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL SOC.-DEM. IN PRIMA RIIVOLUTIE RUM 213

In al treilea rind. S-ar putea spune ca am ajuns la un

rezultat neobisnuit de favorabil pentru taranimea saraca
(transformarea intregii ei mase in tarani mijlocasi avind
pins la 18 deseatine de pamint de fiecare gospodarie),
pentru ca am exagerat proportiile fondului funciar dispo-
nibil. S-ar putea opina ca trebuia sa se scads padurile,
care vor obiecta eventualii oponenti nu pot fi imp5.r-
cite taranilor. Astfel de obiectii din partea economistilor
din tabara guvernamentala si din cea cadets sint posibile
si chiar inevitabile, dar ele sint neintemeiate. In primul
rind trebuie sa fii un birocrat care si-a plecat toata viata
spinarea in fats mosierului iobagist pentru a-ti inchipui ca
taranul nu va sti sa gospodareasc5 rational plidurile si. sa
scoata din ele venituri pentru sine, iar nu pentru mosieri.
Punctul de vedere al functionarului de policie si al libera-
lului rus este acesta : cum sa se asigure t5.ranului un lot ?
Punctul de vedere al muncitorului constient este : cum sa-1
eliberam pe taran de marea proprietate funciara ioba-
gista ? cum sa fie lichidate latifundiile iobagiste ? In al
doilea rind, eu am exclus intreaga regiune nordica (guber-
niile Arhanghelsk, Vologda, Olonet), precum si o parte
din guberniile Veatka si Perm, adica regiunile in care e
greu sa-ti imaginezi, in viitorul apropiat, o exploatare
agricola a suprafetelor acoperite de paduri. In al treilea
rind, o evidenta separate a suprafetelor impadurite, corn-
plicind extrem de mult calculele, ar schimba prea putin
rezultatele. Bunaoara, d-1 Kaufman, care este cadet si,
prin urmare, un om destul de circumspect in ceea ce pri-
veste paminturile mosieresti, considers ca, excedentul peste
procentul de impadurire de 25/o poate fi folosit pentru
acoperirea lipsei de pamint, la el rezultind astfel un fond
de 101 700 000 de deseatine in 44 de gubernii. Din calcu-
lul meu a reiesit un fond de aproximativ 101 000 000 de
deseatine in 47 de gubernii, $i anume : 67 000 000 de desea-
tine din cele 70 000 000 cit reprezinta paminturile lati-
fundiilor iobagiste $i 34 000 000 de deseatine, cit repre-
www.dacoromanica.ro
214 V. I. LENIN

zinta paminturile statului $i ale diferitelor institutii. Daca

presupunem exproprierea tuturor paminturilor de la 100 de
deseatine in sus, acest fond se va mari cu Inca 9 000 000-
10 000 000 de deseatine*.

3. E9TOMPAREA ESENTEI LUPTEI

DE CATRE PUBLICISTII CADETI

Date le icitate de not in legatura cu rolul marilor gos-

podarii mosieresti in lupta pentru pamint in Rusia trebuie
completate Intr -o singura privinta. Trasatura caracteristica
a programelor agrare ale burgheziei noastre si ale micii
noastre burghezii o constituie faptul ca ele, prin conside-
rata asupra normelor", lass in umbra problema : care class
este dusmanul cel mai puternic al taranimii, care proprie-
tati reprezinta masa principala a fondului ce urmeaza sa
fie expropriat. Se vorbeste (atit la cadeti eit si la trudovici)
mai ales despre suprafata de pamint de care este nevoie
pentru tarani daca se porne.te de la o norma" sau alta,
in loc sa se vorbeasca despre un lucru mutt mai viu si mai
concret : cit pamint expropriabil exists. Primul mod de a
pune problema estompeaza lupta de clasa, estompeaza
fondul problemei prin pretenjia desarta de a privi lucru-
rile din punctul de vedere al statului". Cel de-al doilea mod
de a pune problema muta centrul ei de greutate asupra
luptei de clasa, asupra intereselor de clasa ale unei anumite
paturi de proprietari funciari, care reprezinta in cel mai
Malt grad tendintele iobagiste.
Suprafata nesupusa exproprierii 500 de deseatine a fost luata de
mine in text numai cu titlu de ipoteza. Daca vom considera tot cu titlu de
ipoteza ca aceasta suprafata este 100 de deseatine, tabloul va ft urmatorul :
Acum Atunci
a) 10,5 mil. gosp. 75 mil. des. a)
b) 1,0 ,, 15 If b) 11,5 217 mil. des. cite 18,8 des. de gosp.
c) 1,4 50 a) 1.53 63 ,, /I 41,1 If 1,
d) 0,13 90 ,,
9/
>I d) --
13,03 'II 230 ,, 13,03 280 21,4
+50
Principalele concluzil privind caracterul si esenta traasformarilor sint
aceleasi in ambele cazurl.
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL SOC.-DEM. IN PRIMA REVOLUTIE RUSA 215

De accasta" problema a normelor" ne vom mai ocupa

si in alts parte. Aici insa vom mentiona doar o fericita"
exceptie printre trudovici si pe un publicist tipic-cadet.
In Duma a II-a, socialistul-populist Delarov a atins pro-
blema procentului proprietarilor care vor urma sa fie expro-
priati (sedinta a 47-a din 26 mai 1907). Oratorul a vorbit
tocmai despre instrainare (fortata), fara a pune problema
confiscarii, si a adoptat, pe cit se pare, aceeaii suprafaca
nesupusa exproprierii pe care am adoptat-o ipotetic gi eu
in tabelul meu, si anume : 500 de deseatine. Din pacate, in
darile de seams stenografice ale Dumei a II-a, pasajul res-
pectiv din discursul lui Delarov (pag. 1 217) este denaturat,
sau poste ca chiar d-1 Delarov a facut o greseala. In darea
de seams se spune ea vor fi supuseinstrainarii fortate 32/0
din proprietatile private si 96 /o din intreaga for suprafata
de pamint, iar la restul de 68 /o din proprietari doar 4/o
din pamintul proprietate privata. In realitate, in loc de
32 /o trebuie sa fie 3,7/0, deoarece 27 833 de proprietari din
752 881 reprezinta 3,70/o, si ei stapinesc 62 000 000 de desea-
tine din 85 800 000, adica 72,3/o. Ramine de vazut daca
este vorba de o scapare sau daei d-1 Delarov a luat cifre
gresite. In orice caz, claca nu ne inselam, el este singurul
dintre numerosii oratori din Duma care a abordat in modul
cel mai direct si mai concret problema obiectivului luptei.
Publicistul cadet ale carui lucrari" nu pot sa nu fie men-
tionate in expunerea acestei probleme este d-1 S. Prokopo-
vici. Ce-i drept, el este propriu-zis un bezzaglavet", care,
ca majoritatea publicistilor de la ziarul burghez Tovarisci",
apare cind in postura de cadet, cind in cea de social-de-
mocrat mensevic. El este reprezentantul tipic al manunchiu-
lui de bernsteinisti consecventi din rindurile intelectualitatii
burgheze ruse, care oscileaza intre cadeti si social-democrati,
nu face parte (in majoritatea cazurilor) din nici un partid
si se situeaza in mod sistematic in presa liberals pe pozitii
aflate ceva mai la dreapta deck pozitia lui Plehanov.
D-1 Prokopovici trebuie mentionat aici, pentru ca este unul
dintre primii care au reprodus in presa cifre din statistica
proprietatii funciarc pe anul 1905, situindu-se de fapt pe
pozitia infaptuirii unei reforme agrare cadete. In doua
www.dacoromanica.ro
16
216 V. I, LENIN

articole publicate in ziarul Tovarisci" (1907, nr. 214 din

13 martie si nr. 238 din 10 aprilie), d-1 Prokopovici pole-
mizeaza cu autorul statisticii oficiale, generalul Zolotarev,
care incearca sa demonstreze ca guvernul poate foarte bine
sa infaptuiasca reforma agrara fira" a recurge la nici un fel
de instrainare fortata si ca pentru gospodaria taranului
5 deseatine sint cu totul suficiente ! D-1 Prokopovici este
mai liberal : el socoteste the 8 deseatine de gospodarie I El
mentioneaza si nu o data ca aceasta suprafata este
absolut insuficienta", ca acest calcul este cit se poate de
modest" etc., dar ca, totusi, pentru a stabili proportiile
nevoii de pamint" (titlul primului dintre articolele sus-
mentionate ale d-lui Prokopovici), adopts tocmai aceasta
cifra. El arata ca face acest lucru pentru a evita discutille
inutile"... probabil discutiile inutile" cu d-nii Zolotarev.
Evaluind in felul acesta numarul gospodariilor taranesti
care au in mod vadit pamint putin" la jumatate din nu-
marul total al gospodariilor, d-1 Prokopovici considers,
pe buns dreptate, ca pentru completarea suprafetei de pa-
mint a acestor gospodarii pins la 8 deseatine este nevoie
de 18 600 000 de deseatine, $i intrucit guvernul nu ar
dispune decit de un fond de 9 000 000 de deseatine, pro-
blema nu poate fi rezolvata fara instrainare fortata".
Atit prin calculele sale, cit si prin consideratiile sale,
d-1 cadet mensevizant sau mensevic cadetizant a exprimat
cit se poate de bine spiritul si sensul programului agrar al
liberalilor. Problema propriu-zisa." a latifundiilor iobagiste
si a latifundiilor in genere a fost complet escamotata.
D-1 Prokopovici a folosit numai datele referitoare la toate
proprietatile funciare private cu o suprafata mai mare de
50 de deseatine. In felul acesta, adevaratul obiectiv al luptei
a fost estompat. Interesele de class ale unui manunchi
literalmente ale unui manunchi de landlorzi au fost
acoperite cu un val. In loc de o demascare a for ni se ofera
consideratii de ordin statal" : problema nu poate fi rezol-
vata" numai cu paminturile statului. Daca problema ar
putea fi rezolvata cu aceste paminturi, d-1 Prokopovici
asa cum reiese din rationamentele sale n-ar fi avut
nimic impotriva latifundiilor iobkgiste...
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL SOC.-DEM. IN PRIMA REVOLUTIE RUSA 217

Proportiile lotului caranesc (8 deseatine) sint stabilite in

asa fel, inch nu asigura decit o existence mizera. Suprafata
pamintului mosieresc supus Instrainarii forcate" este stabi-
lity la o cifra cu totul neinsemnata (18 000 000-9 000 000
= 9 000 000 de deseatine din cele 62 000 000 cit insumeaza
proprietatile cu peste 500 de deseatine !). Pentru a infaptui
o asemenea Instrainare fortata", e nevoie ca moFierii sa-i
forceze pe tarani, asa cum s-a intimplat in 1861 ! 80
Cu voie sau fare vole, constient sau inconstient, d-1 Pro-
kopovici a exprimat in mod just esenta mo,siereasca a pro-
gramului agrar al cadetilor. Cadetii sint doar prudenti 7i
sireti : ei prefers sa treaca sub tacere cit pamint anume vor
ss exproprieze de la mosieri.

4. ESENTA ECONOMICA A REVOLUTIEI AGRARE

$1 VESMINTUL El IDEOLOGIC

Am vazut ca esenta revolutiei in curs se reduce la lichi-

darea latifundiilor iobagiste si la crearea unei tararumi culti-
vatoare de pamint libere si (in masura in care acest lucru e
posibil in actualele conditii) instarite, capabile nu sa vege-
teze, nu sa duck. o viaca chinuita pe pkmintul ei, ci sa dez-
volte fortele de productie, sa asigure ridicarea nivelului
agriculturii. Aceasta revolutie nu afecteaza si nu poate
afecta cu nimic mica gospodarie in agriculture, dominacia
pie ;ei asupra producatorului si, prin urmare, domina %ia
productiei de marfuri, deoarece lupta pentru reimpartirea
pamintului nu este in stare sa schimbe relatiile de productie
in exploatarea pamintului. Or, not am vazut ca particula-
ritatea luptei actuale consta in puternica dezvoltare a micii
gospodarii pe paminturile latifundiilor iobagiste.
VesmIntul ideologic al luptei in curs 21 constituie teoriile
narodnicismului. Formularea publics a programelor agrare
de catre reprezentan%ii taranimii din intreaga Rusie in
Duma I si a II-a a confirmat definitiv faptul ca teoriile si
programele narodnice reprezinta intr-adevar vesmintul
ideologic al luptei taranilor pentru pamint.
Am aratat ca baza, principala parte components a
fondului funciar pentru care lupta taranii o constituie marile
domenii iobagiste. Suprafa %a de pamint nesupusa expro-
16*
www.dacoromanica.ro
218 V, I. LENIN

prierii, adoptata de noi, este foarte ridicata : 500 de desea-

tine. Dar to poi convinge cu usurinta ca concluzia trasi de
noi famine pe deplin valabila si in cazul cind aceasta supra-
fati ar fi micsorata, sa zicem, la 100 sau la 50 de deseatine.
Sa impartim grupul c) 20-500 de deseatine in trei subdivi-
ziuni : aa) 20-50 des., bb) 50-100 des. si cc) 100-500 si
sa.vedem care sint, in aceste subdiviziuni, proportiile pro-
pnetatii funciare lotuale si ale proprietatii funciare private :
PamInt lotual
Numarul pro- Supratata In medic la
Subdiviziunt prictatilor proprietate
de pamlnt revin
deseatine
'20 50 des. 1 062 504 30 898 147 29,1
50-100 ,. 191 898 12 259 171 63,9
100-500 a 40 658 5 762 276 141,7

PamInt proprietate privata Total In Rusia europeana

Numarul
tilor
Sf upraata
pamInt
de
In medie
la 1 pro-
prietate
revin
Numaru I
propriety-
S uprala
af dde
parnint
In medic
la 1 pro-
prietate
Illor revin
deseatine deseatine
103 237 3 301 004 32,0 1 165 741 34 199 151 29,3
44 877 3 229 858 71,9 236 775 15 489 029 65,4
61 188 14 096 637 230,4 101 846 19 858 913 194,9

De aici reiese, in primul rind, ca prin confiscarea pa-

minturilor care depasesc 100 de deseatine fondul funciar se
va marl, dupa cum s-a aratat mai sus, cu 9 000 000-
10 000 000 de deseatine, iar prin confiscarea paminturilor
care depasesc 50 de deseatine, propusa de Cijevski, deputat
in Duma I de stat, fondul funciar se va mari cu 18 500 000
de deseatine. Prin urmare, latifundiile iobagiste vor famine
si in acest caz Gaza fondului funciar. Ele constituie miezul"
problemei agrare contemporane. Este de asemenea cunoscuta
legatura care exists intre aceasta mare proprietate funciara
si virfurile birocraciei : in Duma a II-a, G. A. Aleksinski
a citat datele culese de d-1 Rubakin, din care se poate vedea
cit de maxi sint mosiile apartinind functionarilor superiori
din Rusia. In al doilea rind, din aceste date reiese ca, chiar
data scadem loturile Fi mofiile de peste 100 de deseatine,
famine o mare diferenta intre loturile foarte mari (si
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL SOC.-DFM. IN PRIMA REVOLUTIE RUSA 919

mosiile mici). Revolutiagaseste .ta.ranimea deja diferentiata

atit sub raportul marimd propnetatii funciare cit fit, intr-o
masura si mai mare, sub raportul marimii capitalului,
numarului vitelor, cantitatii si calitatii inventarului mort
etc. Ca in domeniul bunurilor taranesti extralotuale ca
sa zicem asa diferentierea este mult mai mare decit in
domeniul proprietatii lotuale este un lucru pe deplin dovedit
in literature noastra economics.
Care este deci semnifica %ia teoriilor narodniciste, care
reflects mai mult sau mai putin just vederile taranilor asu-
pra luptei for pentru pamint ? Doua principii" constitute
esenta acestor teorii narodniciste : principtul muncii" si
egalizarea". Caracterul mic-burghez al acestor principii
este atit de clar $i a fost demonstrat atit de des si de atria-
nuntit in literatura marxista, inch este de prisos sa starutm
aici asupra acestui lucru. Important este sa relevam o tra-
satura a acestor principii", pe care ping acum social-demo-
cratii rusi nu au apreciat-o la justa ei valoare. Intr-o forma
vaga, aceste principii exprima intr-adevcir ceva real st
progresist in momentul istoric actual, si anume lupta pentru
desfiintarea latifundiilor iobagiste.
Dace priviti schema de mai sus a evolutiei orinduii ii
noastre agrare de la situatia de astazi la scopul final" al
actualei revolutii burgheze, yeti vedea limpede ca viitorul
atunci" se deosebeste de prezentul acum" printr-o egah-
zare" incomparabil mai mare a propnetatii funciare, pnn
aceea ca noua repartizare a pamintului corespunde intr-o
masura incomparabil mai mare principiului muncii". $1.
acest lucru nu este intimplator. Intr-o tare cu caracter
taranesc, a carei dezvoltare burgheza o elibereaza de iobagie,
nici nu poate fi astfel. intr-o astfel de tara, desfiintarea
latifundiilor iobagiste este, fare doar si poate, o cerinta a
dezvoltarii capitaliste, tar in conditiile domina %iei micii
gospodarii, ea inseamna neaparat o mai mare egalizare"
a proprietatii funciare. Desfiintind latifundiile medievale,
capitalismul incepe cu o proprietate funciare mai egali-
tara", creind apoi din aceasta o noua agriculture mare, pe
baza muncii salariate, a masinilor si a unei Make tehnici
agricole, tar nu pe baza muncii in dijma si a impilarii.
www.dacoromanica.ro
220 V. I. LENIN

Greseala tuturor narodnicilor consta in aceea ca, lirnitin-

du-se la orizontul ingust .al micului proprietar, nu vad ca-
racterul burghez al relatulor sociale in care intra taranul
scapat de lanturile iobagiei. Ei transforms principiul
muncii", care sea la baza agriculturii mic-burgheze, i ega-
lizarea", ca lozinea a luptei pentru desfiintarea latifundiilor
iobagiste, in ceva absolut, de sine statator, care inseamna o
orinduire aparte, neburgheza.
Greseala unora dintre marxisti consta in aceea ca, criti-
cind teoria narodnicilor, scapa din vedere continutul ei
istoriceste real si istoriceste justificat in lupta impotriva
iobagiei. Ei critica, i critica pe buns dreptate, principiul
muncii" 2i egalizarea" ca flind socialism mic-burghez
inapoiat, reactionar, dar ei uita ca aceste teorii exprima
democratismul mic-burghez inaintat, revolutionar, ca aceste
teorii reprezinta steagul luptei celei mai hotarite impotriva
Rusiei vechi, iobagiste. Ideea de egalitate este ideea cea
mai revolutionary in lupta impotriva vechiului regim abso-
lutist in general si impotriva vechii proprietati funciare,
latifundiare iobagiste in special. Ideea de egalitate este le-
gitima si progresista la taranul mic-burghez In masura in
care ea exprima lupta impotriva inegalitatii feudale, ioba-
giste. Ideea de proprietate funciara egalitara" este legitima
progresista, in masura in care exprima nazuinta celor
10 000 000 de tarani cu loturi de sapte deseatine i ruinati
de mosieri de a obtine impartirea * latifundiilor iobagiste
de cite 2 300 de deseatine. Or, in actualul moment istoric,
aceasea idee exprima intr-adevar o asemenea nazuinta ; ea
impinge spre o revolu%ie burghezti consecventa, imbracind
in mod gresit toate acestea intr-o frazeologie nebuloasa
cvasisocialista. $i n-ar fi un bun marxist acela care, criticind
falsitatea camuflajului socialist al unor lozinci burgheze,
n-ar sti sa aprecieze importanta for istorica progresista, ele
fiind cele mai hotarite lozinci burgheze in lupta impotriva
iobagiei. Continutul real al revolutiei, care in ochii narod-
nicului apare ca o socializare", va consta in curatirea cit
Aid nu este vorba de fmproprfetdrire, ci de Impartire pentru folosintd
economics. 0 astfel de Impartire este posibild iar in conditiile predo-
mindrif rnicii gospoddrii ea este inevitabila pentru o anumita perioada atit
to cazul muncipalizdriL cit si In acela al natlonalizarii.
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL SOC.-DEM. IN PRIMA REVOLUTIE RUSA 221

mai consecventI a terenului pentru capitalism, in stirpirea

cit mai hotIritI a iobagiei. Schema pe care am reprodus-o
mai sus aratI tocmai maximum de desfiin ;are a iobIgiei si
maximum de egalitarism" ce se obtine o data cu aceasta.
Narodnicul iii inchipuie ca acest egalitarism" inlatura
burghezismul ; in realitate insa, el exprima tendintele bur-
gheziei celei mai radicale. Si tot ceea ce cuprinde in plus
egalitarismul" nu-i decit fum ideologic, iluzie de mic-
burghez.
Aprecierile mioape si neistorice ale unora dintre mar-
xistu rusi cu privire la importanta teoriilor narodniciste in
revolutia burgheza din Rusia se explicI prin faptul ca.ei
n-au reflectat indeajuns asupra semnificatiei confiscIni"
proprietatii funciare mosieresti, preconizate de aceste teorii.
E de ajuns sa ne reprezentIm limpede baza economics a unei
asemenea revolutii in actualele conditii ale proprietatii fun-
ciare din Cara noastra, pentru a ne da seama nu numai de
caracterul iluzoriu al teoriilor narodniciste, ci si de adevIrul
limitat de o sarcinI istoricI bine determinatI al luptei
impotriva iobagiei, adevar care constituie continutul real
al acestor teorii iluzorii.
5. CELE DOUA TIPURI DE EVOLU1IE AGRARA BURGHEZA

Sa mergem mai departe. Am aratat ca, fiind absurde si

reactionare din punctul de vedere al luptei pentru socialism
impotriva burgheziei, teoriile narodniciste shit rationale"
(din punctul de vedere al unei sarcini istorice speciale) si
progresiste in lupta burgheziei impotriva iobagiei: Se pune
acum intrebarea : oare inevitabilitatea dispantiei treptate
a iobagiei din proprietatea funciara ruse si din intreaga
orinduire socials a Rusiei, inevitabilitatea revolutiei agrare
burghezo-democratice trebuie inteleasI in sensul ca ea poate
avea loc intr-o singurI forma bine determinate ? sau este
posibilI in diverse forme ?
Aceasta problems prezinta o importanta cardinalI pentru
elaborarea unor conceptii juste despre revolutia noastra si
despre programul agrar social-democrat. Pentru a rezolva
aceasta problemI trebuie sa pornim de la datele cu privire
la baza economics a revolutiei, pe care le-am citat mai sus.
www.dacoromanica.ro
222 V. I. LENIN

Miezul luptei H constituie latifundiile iobagiste, ele fiind

cea mai pregnanta intruchipare si cel mai puternic reazem
al ram'aisitelor iobagiei in Rusia. Dezvoltarea economiei de
marfuri si a capitalismului pune capat, in mod absolut ine-
vitabil, acestor ramasice. In aceasta privinca, in fain. Rusiei
se deschide o singura cale : aceea a dezvoltarii burgheze.
Dar aceasta dezvoltare poate sa se desfasoare pe doua
Ramasivele iobagiei pot sa dispara atit prin transfor-
marea gospodariilor mosieresti, cit si prin desfiinvarea lati-
fundiilor mosieresti, adica fie prin reforms, fie prin revo-
14e. Dezvoltarea burgheza se poate desfasura avind in
frunte marile exploatari mosieresti, care devin treptat tot
mai mult exploatari burgheze, care inlocuiesc treptat meto-
dele iobagiste de exploatare cu metode burgheze, dar ea se
poate desfasura si avind in frunte micile gospodarii Ora-
nesti, care inlatura din organismul social, pe cale revolutio-
nara, excrescenta" pe care o constituie latifundiile ioba-
giste si se dezvolta apoi liber fare ele pe calea fermieratului
capitalist.
Aceste doua cai de dezvoltare burgheza obiectiv posibile
not le-am numi calea de tip prusac si calea de tip american.
In primul caz, gospodaria mosiereasca-iobagiste se trans-
forma treptat in gospodarie burgheza, iunchereasca, con-
damnind pe taram la decenii de chinuitoare expropriere si
aservire, concomitent formindu-se mici manunchiuri de
grossbaueri" (chiaburi"). In al doilea caz, gospodaria
mosiereasca nu exists sau este inlaturata de revoluvie, care
confisca si parceleaza mosiile iobagiste. In acest caz precum-
paneste taranul, care devine agentul exclusiv al agriculturii
$i care se transforms in fermier capitalist. In primul caz,
principalul convinut al evolutiei 11 constituie transformarea
iobagiei in aservire si exploatare capitalists pe paminturile
feudalilor mosieri iuncheri. In al doilea caz, fondul
principal it constituie transformarea taranului patriarhal
in fermier burghez.
In istoria economics a Rusiei se contureaza cit se poate
de clar ambele tipuri de evolucie. Sa luam, bunaoara, epoca
desfiintarii iobagiei. In acel timp intre tarani si mosieri se
ducea lupta in legatura cu modul de infaptuire a reformei.
Si unii si al tii luptau pentru conditiile de dezvoltare econo-
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL SOC.-DEM. IN PRIMA RI3VOLUTIE RUSA 223

mica burgheza (fara a-si da seama de acest lucru) ; dar

mosierii erau pentru o dezvoltare care sa asigure mentinerea
maxima a gospodariilor mosieresti, a veniturilor mosieresti,
a mctodelor mosieresti (inrobitoare) de exploatare. Taranii
erau pentru o dezvoltare care ar fi asigurat in cea mai mare
masura posibila, in conditiile actualului nivel al agriculturii,
bunastarea taranimii, desfiintarea latifundiilor mosieresti,
desfiintarea tuturor metodelor de exploatare iobagiste si
inrobitoare, largirea proprietacii funciare taranesti libere.
Se intelege de la sine ca, in conditiile variantei a doua,
dezvoltarea capitalismului si dezvoltarea fortelor de pro-
ductie ar fi fost mai ampla si mai rapids decit in conditiile
variantei mosieresti a reformei agrare *. Numai niste cari-
caturi de marxisti, de felul celor pe care se straduiau sa-i
zugraveasca narodnicii, care luptau impotriva marxismului,
ar putea sa considere deposedarea taranilor de pamint in
1861 drept o chezasie a dezvoltarii capitaliste. Aceasta de-
posedare, dimpotriva, ar fi fost o chezasie si ea s-a
dovedit a fi intr-adevar o chezasie a arendei inrobitoare,
adica semiiobage, si a gospodariei bazate pe munca in dijma,
adica pe claca, care a intirziat foarte mult dezvoltarea capi-
talismului si dezvoltarea fortelor de productie in agricultura
rusa. Lupta dintre interesele oranilor $i cele ale mosierilor
n-a fost o lupta a productiei populare" sau a principiului
muncii" impotriva burgheziei (cum iii inchipulau si cum
iii inchipuie narodnicii nostri) ; ea a fost o lupta pentru
tipul american de dezvoltare burghezai, impotriva tipului
prusac de dezvoltare, tot burgheza.
* In revista Naucinoe Obozrenie (anul 1900, mai-iunie) am scris in
legatura cu aceasta problems : cu cit mai mull pdmint ar fi primit ((Irani(
la eliberare si cu cif i -ar fi costat mai lean, cu alit mai rapid, mai larg si
mai fiber s-ar it dezvoltat capitalismul in Rusia, cu alit mai ridicat ar fi
Post nivelul de trai al populatiei, cu atit mai taiga ar ft fost piata interns,
cu atit mai rapid ar fi fost introduse ma$inile in industrie intr-un cuvint,
cu atit mai mult ar fi semanat dezvoltarea economics a Rusiei cu dezvoltarea
economic& a Americii. ma vol mdrgini s& indic doua fapte care, dupa mine,
confirm& justetea acestei pareri : 1) din cauza ca taranii au putin pamint
si din cauza darilor impovdratoare, s-a dezvoltat la noi, in regiuni foarte
intinse, sistemul muncii in dijma In gospoddriile mosieresti, adica o rama$ita
direct& a iobdgiei, Si nicidecum capitalismul I 2) tormal la periferiile tariff
noastre, unde iobagia fie ca n-a existat de loc, fie ca era foarte putin
dezvoltata, undo taranii sufera mai pritin de pe urma lipsei de pamint, de pe
urma munch in dijma, a darlior impovardtoare, capitalismul in agricultura
s-a dezvoltat intr-o mtisurd mai mare decit in alte parti". (Vezi V. I. Lenin,
Opere complete, vol. 3, Editura politica, 1961, editia a doua, peg. 617.
Nota red.)

www.dacoromanica.ro
 294 V. L LENIN

In regiunile din Rusia unde nu a existat iobagie, unde

cu agricultura se ocupa exclusiv sau mai ales taranul
liber (de pilda in stepele de dincolo de Volga, din Novo-
rossiia $i din Caucazul de nord, care au fost populate dupa
reforms), dezvoltarea fortelor de productie si dezvoltarea
capitalismului s-au desfasurat intr-un ritm incomparabil
mai rapid decit in centrul impovarat de ramasitele iobal-
giei *.
Dar data centrul agricol al Rusiei si periferiile ei agricole
ne aratal, ca sal zicem asa, repartizarea teritoriala sau geo-
grafical a regiunilor in care predominal evolutia agrara de
un tip sau altul, principalele tragturi ale ambelor tipuri
de evolutie se vad limpede si in toate regiunile unde exists
alaturi una de alta gospodaria mosiereasca si cea taraneasca.
Una din greselile fundamentale ale teoriei economice narod-
niciste consta in aceea ca numai gospodaria mosiereasca era
considerate drept izvor de capitalism in agricultura, in timp
ce gospodaria taralneasca era privita din punctul de vedere
al productiei populare" sau al principiului muncii" (la
fel procedeaza si astazi trudovicii, socialistii-populisti" si
socialistii-revolutionari). Noi stim insa ca nu asa stau lucru-
rile. Gospodaria mosiereasca evolueaza pe calea capitalists,
inlocuind, treptat, munca in dijmal prin munca salanata",
asolamentul cu trei sole printr-o cultural intensive, iar inven-
tarul primitiv al taranului prin uneltele perfectionate ale
marilor exploatari. Gospodana taraneasca evolueaza i ea
pe calea capitalists, creind o burghezie sateasca si un prole-
tariat s5.tesc. Cu cit este mai bunk situatia obstei" 87, cu
cit este mai ridicata bunastarea taranimii in general, cu atit
mai rapid se desfasoara aceasta diferentiere a taranimii in
clasele antagoniste ale agriculturii capitaliste. Cele doua
curente de evolutie agrara exists, asadar, pretutindeni.
Lupta dintre interesele taranilor si cele ale mosierilor, care
strabate ca un fir rosu intreaga istorie a Rusiei de dupa
reforms si constituie principala baza economical a revolutiei
Despre importanta regiunilor periferice ale Rusiel ca fond de colo-
nizare In conditille dezvoltarif capitalismului am vorbit In mod amanun.fit In
Dezvoltarea capitalisrnulu (Petersburg, 1899, pag. 185, 444 etc. etc.). A
aparut editia a doua, Petersburg, 1908. (Vezi V. I. Lenin, Opere complete,
vol. 3, Editura politica, 1961, editia a doua, pag. 246-247 ; 551-552 ; 583-587.
Nola red.). Despre importanta for in problema programulul agrar social-
democrat, voi vorbi In mod special ceva mai Incolo.
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL SOC.-DEM. IN PRIMA REVOLUTIE RUSA 225

noastre, este lupta pentru un tip sau altul de evolutie agrara

burgheza.
Numai data intelegem limpede deosebirea dintre aceste
tipuri si caracterul burghez al amindurora putem elucida
just problema agrara in revolutia rusk' qi Ince lege semnificatia
de clas5 a diverselor programe agrare adoptate de diverse
particle *. Repetam : miezul luptei 11 constituie latifundiile
iobagiste. Evo lutia for capitalists este in afara de orice
discu%ie, dar ea este posibila sub doua forme : sub forma
inlaturarii, a desfiintarii for pe cale revolutionary de catre
tarani-fermieri si sub forma transformarii for treptate in
gospodarii iuncheriste (concomitent cu transformarea era-
nului inrobit in muncitor agricol inrobit).

6. CELE DOUA LINII ALE PROGRAMELOR AGRARE IN REVOLUTIE

Daca acum, pornind de la baza economics schitata mai

sus, comparam programele agrare prezentate de diverse
clase in cursul revolutiei, vedem din capul locului cele doua
linu ale acestor programe, corespunzator celor doua tipuri
de evolutie agrara afatate mai sus.
S5. luam programul lui Stolipin, care este impartasit de
mosierii de dreapta si de octombristi. Este un program fat's
mosieresc. Dar se poate oare spune ca acest program este
reactionar din punct de vedere economic, adica exclude sau
tinde sa excluda dezvoltarea capitalismului ? sau sa impie-
Ce confuzie domneste uneori In capetele social-democratilor rusi to
problema celor doua cal de evolutie agrara burgheza in Rusia se vede din
exemplul lui P. Maslov. In revista Obiazovanie" (1907, nr. 3), el schiteaza
thrill cal 1) capitalismul in dezvoltare' i 2) lupta inutila impotriva dez-
voltarii economice". Prima cale sustine el duce clasa muncitoare 51,
o data cu ea, intreagd societate la socialism ; cea de-a doua cale impinge (I)
clasa muncitoare in bratele (I) burgheziei, In viltoarea luptei dintre marii
st micii proprietari, lupta din care clasa muncitoare nu se va alege dectt
cu infringeri" (pag. 92). In primul rind, cea de-a doua cale' este o traza
o fictiune, iar nu o cafe ; e o ideologie fats& iar nu o posibilitate
reala de dezvoltare. In al doilea rind, Maslov nu observa ca Stolipin ;1
burghezia duc taranimea tot pe o cale capitalists, prin urmare lupta reala se
duce nu pentru capitalism, ci pentru un anumit tip de dezvoltare capitalists.
In al treilea rind, e o curata prostie sa-ti inchipui ca in Rusia ar fi posibila
vreo cale care 55 nu impinge class muncitoare sub dominatia burgheziei...
In at patrulca rind, e o prostie tot atit de mare sa crezi ca pe vreuna din
611" dr putPa sa nu existe lupta intre micii 51 marii proprietari. In al
ciuriled rind, cu ajutorul categoriilor existents in loath Europa (midi si marii
proprietari), Maslov estompea:a o part1cularitate istorica a Rusiei, particula-
iitate care prezinta o foarte mare unportanta in actuala revolu(ie lupta
dintre micii proprietari burghezi si marii proprietari feudali.
www.dacoromanica.ro
226 V. I. LENIN

dice o evoligie agrark" burghela ? Nicidecum. Dimpotriva,

faimoasa legislacie agrarI a lui Stolipin in vederea aplicarii
articolului 87, este in intregime p5.trurisI de spirit pur
burghez. Ea merge, far5." indoiala, pe linia evolutiei capi-
taliste, usureaza, impinge inainte aceasta evolucie, accele-
reaze exproprierea va'r5mmii, descompunerea obstei, crearea
burgheziei vara'nesti. AceastI legislatie este, c6fal indoiala",
progresista din punct de vedere economic-stiirgific.
Inseamn51 oare aceasta ca social-democra;ii trebuie s5.
sprijine" aceasta legislacie ? Nu. Asa ar putea raciona numai
marxismul vulgar, a earui s'amin;a o faspindesc cu atita
osirdie Plehanov si mensevicii, care peroreaz51, striga,
implore si cuvinteaza" : trebuie s5." sprijinim burghezia in
lupta ei impotriva vechiului regim. Nu. In interesul dezvol-
farii fortelor de productie (acest criteriu suprem al progre-
sului social), not trebuie sa sprijinim nu evolucia burgheza
de tip mosieresc, ci evolucia burgheza de tip OrInesc. Prima
inseamna mentinerea in cel mai Malt grad a aservirii si a
iob'agiei(transformafa in spirit burghez), inseamnai dezvol-
tarea extrem de lent5. a forcelor de productie si dezvoltarea
incetinia a capitalismului, inseamna." suferinve si chinuri
incomparabil mai mari, o mai crincena exploatare ;i asu-
prire a maselor largi Or'zineti, prin urmare i a maselor
proletare. Cea de-a doua inseamn'a o dezvoltare foarte
rapida'a fortelor de productie si cele mai bone condicii de
existenta. (posibile, in genere, in cadrul producpei de
ma'rfuri) pentru masa taraneasea. Tactica social-democra;iei
in revolutia burghez51 din Rusia este determinate nu de
sarcina sprijinirii burgheziei liberale, cum cred oportunistii,
ci de sarcina sprijinirii taranimii luptatoare.
,Sa luam programul burgheziei liberale, adiel programul
cadet. Credinciosi devizei : cu ce v51 putem servi ?" (adic5:
cu ce vor domnii mosieri sl fie servici), cadecii au prezentat
in Duma I un program, iar in Duma a II-a altul. Pentru ei
schimbarea programelor este un lucru usor si neinsemnat
ca pentru toci carieristii burghezi din Europa, lipsiti.de
once principii. In Duma I pareau a fi puternice pozitule
revoluciei ; ca urmare, programul liberal a imprumutat de
la ea o farime de na;ionalizare (fondul funciar al statu-
lui"). In Duma a II-a pHreau a fi puternice pozitiile contra-
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL 90C.-DEM. IN PRIMA REVOLUTIE RUSA 237

revolutiei ; ca urmare, programul liberal a aruncat peste

bord fondul funciar al statului, a cotit spre ideea stolipirnsta
a propnetatii taranesti trainice, a inmultit si a extins excep-
vile de la regula generals a exproprierii pamintului mosie-
resc. Dar aceasta duplicitate a liberalilor o relevam aici doar
in treaca't. Important e sa relevam aici altceva, si anume
baza pnncipiala, comuna ambelor f ere" ale programului
agrar liberal. Aceasta baza principiala comuna este : 1)
rascumpararea ; 2) men %inerea gospodariilor mosieresti ; 3)
mentmerea privilegiilor mosieresti cu prilejul infaptuirn
reformei.
Rascumpararea este un tribut impus dezvoltarii sociale;
un tribut platit proprietarilor de latifundii iobagiste. Ras-
cumpararea este realizarea, asigurata pe tale birocratica,
pohnsta, a metodelor iobagiste de exploatare sub forma
echivalentului general" burghez. Apoi, mentinerea, intr-o
masura sau alta, a gospodariilor mosieresti reiese din ambele
programe ale cadetilor, rick s-ar stradui politicienii bur-
ghezi sa ascunda poporului acest fapt. Punctul al treilea
mentinerea privilegiilor mosieresti cu prilejul infaptuirii
reformei este exprimat cu toata claritatea in atitudinea
adoptata de cadeti in problema alegerii comitetelor agrare
locale pe baza de vot universal, direct, egal $i secret. Nu
putem intra aici in amanunte * care isi au locul in alta
parte a expunerii noastre. Aici trebuie sa stabilim doar linia
programului agrar al cadetilor. In aceasta privinta. trebuie
* Vezi procesele- veibale ale Dumei I, sedinta a 14-a din 24 mai 1906, in
care cadetii Koko5kin si Kotlearevski, mind in mina ca octombristul (de
atunci) Heiden, recurgind la cele mai mir5ave sofisme, resping ideea credrii
unor comitete agrare locale. In Duma a II-a : tertipurile cadetului 9aveliev
(5edinta a 16-a din 26 mantle 1907) si lupla (WO a cadetului Tatarinov
impotriva ideii credrii unor comitete locale (i,edinta a 29-a din 9 aprilie 1907.
pag. 1 783 din darea de seamd stenograficd). In ziarul Red", remarcahilul
articol de fond apdrut in nr. 62 din 25 mai 1906 si reprodus de Miliukov
(Un an de luptd" nr. 117, pag. 457-459). Iatd pasajul esential scris de
acest octombrist deghizat : Noi considerdm ca a constitul aceste comitete
pe baza votului universal inseamnd a le pregSti nu in vederea rezolvdrii
pasnice pe teren a problemei agrare, ci pentru cu totul altceva. Conducerea
orientarii generale a acestei reforme trebuie SO rdraind in miinile statului...
In comisiile locale trebuie sd fie reprezentate, pe cit posibil in mod
egal (sic I), interesele opuse ale partilor care pot Ii impdcate !Ara
a diminua insemndtatea statald a reformei care urmeaza a fi efectuata si fdre
a o transforma intr-un act de violenta unilaterala..." (pag. 459). In volumul
al II-lea al culegerri cadete Problems agrard", d-1 Kutler publica un proiect
de lege Intocmit de el, care asigura mosierilor si cinovnicilor precumplinireu
asupra tdranilor in Male comisiile si comitetele agrare principale, guberniale
si judetene (pag. 640-641), iar d-1 A. Ciuprov "liberal" sustine in
I
principiu acelasi nairsav plan mosieresc de inselare a taranilor (pag. 33).
www.dacoromanica.ro
228 V. 1. LENIN

sa aratam ca problema componentei comitetelor agrare locale

are o importanta cardinalci. Numai nite novici in ale poli-
ticii s-ar putea rasa ademeniti de rezonanta lozineii cadete :
instrainare forma". Problema este : cine pe cine va forta
moperii pe %rani (sa plateasca preturi exorbitante pen-
tru terenuri nisipoase) sau tarami pe moqieri ? Discursurile
cadetilor despre reprezentarea egala a intereselor opuse"
qi despre caracterul indezirabil al violentei unilaterale"
arata cit se poate de clar miezul problemei, qi anume ca,
in instrainarea fortata preconizata de cadeti, mosierii sint
aceia care ii forteaza pe tarani
Programul agrar al cadetilor se situeaza pe linia progre-
sului burghez stolipinist, adica mo6eresc. Aceasta este
realitatea. Neintelegerea acestui lucru constituie grerala
fundamentals a acelor social-democrati care, asemenea
unora dintre menrvici, sint in stare sa considere politica
agrar5. a cadetilor mai progresistI decit cea a narodnicilor.
.Am vazut cum, in ambele Dume, reprezentantii tarani-
mn, adica trudovicii, si, in parte, socia-
Ntii:revolutionari, cu Coate numeroasele for oscilari gi
ovaieli, au urmat o linie foarte precisa de aparare a in-
tereselor taranilor impotriva mo$ierilor. Ei au oscilat, de
pilda, in problema r5.scumpararii, pe care programul tru-
dovicilor o admite, dar, in primul rind, aceasta rascumpa-
rare este nu rareori interpretata ca o masura de asistenta
socials pentru moierii inapti de munca * ; in al doilea rind,
in procesele-verbale ale Dumei a II-a puteti intilni o serie
intreaga de cuvintari extrem de caracteristice ale Prantlor
in care se respinge rascumpararea i se proclama lozmca.:
tot pamintul sa fie al intregului popor **. In ceea ce pro-
vqte comitetele agrare locale adica in problema atit de
importanta : cine pe cine va forta ? deputatii tarammu
* Comp. Shornik alzvestii Krestianskih Deputatovii i 4Trudovoi Rossiie.
Petersburg, 1906 culegere de articole de Liar ale trudovicilor din Durna I,
de pild6 articolul : Despagubire, iar nu rascumparare (pag. 44-49) si multe
altele.
** Comp. in Diana a II-a cuvintarea taranulut de dreapla Petrocenko (se-
dinta a 22-a din 5 aprilie 1907) : Kutler a propus, dup6 cum suslinea el,
conditii bune... Fireste, el, ca om begat, a cerut mult, dar noi, taranii
sintem s5raci si nu putem plAti alit' (pag. 1 616). Acest tAran de dreapla este
mai dc silage decit politicianul burghez care se joacA de-a liberalismul. Comp.
de asemenea cuvintarea tAranului lard partid Semenov (12 aprilie 1907),
patruns6 de spiritul luptei tarAnesti revolutionare spontane, si numeroase alte
cuvintari.
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL $0C.-DEM. IN PRIMA IIEVOLUTIE RUSA 229

sint autorii si adeptii ideii alegerii acestor comitete prin

vot universal.
Nu vom atinge, deocamdata, problema continutulpi
programului agrar al trudovicilor si al socialistilor-revolu-
vionan, pe de o parte, si al social-democracilor, pe de alts
parte. Trebuie sa constatam in primul rind faptul incon-
testabil ca programele agrare ale tuturor partidelor si cla-
selor care s-au manifestat deschis in revolutia rusk' se im-
part in mod vadit in doua tipuri fundamentale, corespun-
zatoare celor doua tipuri de evolutie agrara burgheza.
Lima de demarcatie intre programele agrare de dreapta"
si programele agrare de stinga" nu trece printre octom-
bristi si cadeti, cum iii inchipuie adesea in mod cu totul
gresit mensevicii (lasindu-se ametiti de rezonanta cuvinte-
lor constitutional-democratice" si inlocuind analiza de
class printr-o analiza a denumirii partidelor). Linia de
demarcatie trece printre cadeti si trudovici. Aceasta linie
este determinate de interesele celor doua clase principale
ale societatii ruse care duc lupta pentru pamint : mosieri-
mea si taranimea. Cadetii se pronunta pentru men ;inerea
propnetatii funciare mosieresti si preconizeaza o evolutie
burgheza civilizata, europeana, dar rnofiereasca a agricul-
turii. Trudovicii (si deputatii social-democrati ai munci-
torilor), adica reprezentantii taranimii si reprezentan %ii
proletariatului, preconizeaza o evolutie burgheza taraneasca
a agriculturii.
Trebuie sa facem o distinctie nets intre vemintul ideo-
logic al programelor agrare, diversele for amanunte politice
etc. si baza for economics. Acum greutatea nu consta in a
intelege caracterul burghez al revendicarilor si programelor
agrare mosieresti si ale celor taranegi ; acest lucru a fost
facut de marxisti inca inainte de revolutie, jar revolu;ia
1-a confirmat. Greutatea consta in a intelege bine care este
baza luptei dintre cele doua clase pe terenul societatii
burgheze si al evolutiei burgheze. Aceasta lupta nu poate
fi inteleasa ca un fenomen social firesc clack' nu este privita
in lumina tendintelor objective ale dezvoltarii economice a
Rusiei capitaliste.
www.dacoromanica.ro
'230 V. I. LENIN

Acum, dupe ce am aratat care este legatura dintre cele

dotal tipuri de programe agrare in revolu ;ia ruse si cele
doua tipuri de evolutie agrara burgheza, trebuie s trecem
lh analiza unui aspect nou si extrem de important, al
problemei.

7. SUPRAFATA TERITORIALA A RUSIEI. PROBLEMA COLONIZARII

Am aratat mai Inainte ca in problema capitalismului in

Rusia analiza economics ne oblige s5. facem deosebire
intre centrul agricol cu multiplele ramasite ale iobagiei, si
regiunile periferice unde aceste ramasite nu se intilnesc
sau sint slabe si unde exists trasaturi care denote o evolutie
capitalists taraneasca libera.
Dar ce trebuie ss intelegem prin regiuni periferice ?
Evident, paminturile nepopulate sau cu o populatie
rare, care n-au intrat inca pe deplin in circuitul agricol.
$i trebuie sa trecem acum de la Rusia europeana la intregul
Imperiu rus, pentru a ne da limpede seama care sint aceste
regiuni periferice" si care este importanta for economics.
Intr-o brosura intitulata Cit pamint exists in Rusia
si cum 11 folosim noi" (Moscova, 1907), ai carei autori sint
d-nii Prokopovici si Mertvago, acesta din urma incearca sa
sintetizeze toate datele statistice existente in literature cu
privire la suprafata de pamint existents in 2ntreaga Rusie
$i la folosirea economics a suprafetei de pamint cunoscute
de noi. Pentru mai multi claritate vom reproduce intr-un
tabel cifrele d-lui Mertvago, adauglnd gi datele referitoare
la populatie potrivit recensamintului din 1897. [Vezi
tabelul de la pag. 231. Nota red.]
Aceste cifre ne arata In mod concret ce intinderi uriase
de pamint exists in Rusia si cit de putin cunoastem noi
paminturile din regiunile periferice si importanta for eco-
nomics. Se intelege ca ar fi absolut gresit sa consideram
ca, in momentul de fata si In starea for actuala, aceste
paminturi pot fi folosite pentru a satisface nevoia de pa-
mint a taranimii ruse. Toate calculele de felul acesta, pe
www.dacoromanica.ro
 Suprafata totala de pamInt din Rusia )Populatia
Totaiu supra- potrivit recensa-
Din car e Din care

PROGRAMUL
fetei de pamint mIntului din 1897
ParnInturl PamInturi
Verste despre care elate in ParnInt Finete Paduri Total Total Pe 1
Deseatine nu exist] arabil versta
patrate milioane evidenta II (mii)
mii date patrat

it AGRAR
Milioane de deseatine Milioanr de deseatine

Cele 10 gubernii ale

regatului Polo-
niei - 7,4 0,9 2,5 10,8 9 402,2 84,3

231 RUSA REVOLUTIE PRIMA IN SOC.-DEM.

111,6 11,6 11,6
Cele 38 de gubernii
de la vest de
Volga 1 755,6 183,0 183,0 93,6 18,7 34,0 146,3
Cele 12 gubernii de
la nord gi est de
Volga
Total in cele 50 de
2 474,9 258,0 - 258,0 22,3 7,1 132,0 161,4

gubernii din Ru-

sia europeana 4 230,5 441,0 441,0 115,9 26,8 166,0 307,7 93 442,9 22,1
Caucaz 411,7 42,9 22,1 20,8 6,6 2,2 2,5 11,2 9 289,4 22,6
Siberia 10 966,1 1 142,6 639,7 502,9 4,3 3,9 121,0 129,2 5 758,8 0,5
Asia centrala 3 141,6 327,3 157,4 169,9 0,9 1,6 8,c) 10,5 7 746,7 2,5
Total in Rusia asia-
tica 14 519,4 1 512,8 819,2 693,6 11,7 7,7 131,6 150,9
Total in Imperiul
rus * 18 861,5 1966,4 819,2 1146,2 1135,0 34,4 300,0 469,4 125 640,0 6,7

*Tara Finlanda

www.dacoromanica.ro
23'..5, V. I. LENIN

care le fac adeseori diferiti publiciti reactionari *,

nu au nici o valoare tiintifica. In aceasta privinta,
d-1 A. A. Kaufman are perfecta dreptate atunci cind ridi-
culizeaza pe aceia care cauta paminturi libere pentru co-
lonizare pornind de la datele referitoare la numarul verste-
lor patrate. El are, fare doar i poate, perfecta dreptate
i atunci cind arata cit de put ine paminturi proprii pentru
colonizare exists in momentul de fats in regiunile periferice
ale Rusiei, cit de greita este parerea ca prin colonizare
s-ar putea pune capat lipsei de pamint de care sufera
taranimea ruse **.
Dar aceste rationamente juste ale liberalului domn
Kaufman contin totui o greeala esentiala. D-I Kaufman
rationeaza astfel : Pala de actuala componenta a coloni-
tilor, fata de actualul for nivel de trai, fats de actualul for
nivel de culture" (op. cit., pag. 129), nu avem, desigur,
pamint suficient pentru a satisface prin colonizare nevoile
taranilor rui. Prin urmare, conchide el in apararea pro-
gramului agrar cadet, este necesara instrainarea fort ate a
paminturilor proprietate private din Rusia europeana.
Acesta este obinuitul rationament liberal i liberal-na-
rodnicist al economitilor notri. El este construit in aa
fel, inch duce la urmatoarea concluzie : dna ar exista
suprafete suficiente de pamint bun pentru colonizare, lati-
fundiile iobagiste ar putea fi lasate in pace ! Domnii cadeti
i politicienii de teapa lor, care i-au insuit intru totul
punctul de vedere al functionarului binevoitor, au pretentia
de a se situa deasupra claselor, de a se ridica deasupra luptei
de class. Latifundiile iobagiste trebuie desfiintate, dar nu
pentru ca ele inseamna exploatarea iobagiste a milioane de
oameni din popular ia locals, aservirea acestei populatii i
frinarea dezvoltarii fortelor de productie, ci pentru c5." in
$i deputati readionari. In Duma a II-a, octombristul Teterevenkov a
citat cifie luate din cercetlrile Intreprinse de $cerbina in legAtura cu cele
65 000 000 deseatine de pamint din Tinutul de step& $1 cifre referitoare la
suprafata de pamint din Altai 39 000 000 de deseatine spre a dovedi
inutilitatea unei exproprieri in Rusia europeanS. E o mostrS de burghez care
se adapteaz8 mosierului iobAgist in vederea progresului' comun In spirit
stolipinist (clarile de seams stenografice ale Dumei a II-a, Sedinta a 39-a din
16 mai 1907, pag. 658-661).
Problema agrarA", editatS de Dolgorukov $i Petrunkevici, vol. I, articolul
d-lui Kaufman : Colonizarea $i rolul ei in programul agrar'. Comp. $i cartes
aceluia$i autor : Stramutare $i colonizare ", Petersburg, 1905.
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL SOC.-DEM. IN PRIMA REVOLUTIE RUSA. 233

momentul de fats nu pot fi expediate milioane de familii

undeva in Siberia sau in Turkestan ! Accentul se pune nu
pe caracterul de class, iobagist, al latifundiilor ruse, ci pe
posibilitatea unei impalcari intre clase, a unei satisfaceri a
varanului fare a-1 obijdui pe mosier ; intr-un cuvint, accen-
tul se pune pe posibilitatea faimoasei paci sociale".
Pentru a fi just, ra ;ionamentul d-lui Kaufman si al ne-
numaratilor sai tovarasi de idei din rindurile intelectuali..
for rusi trebuie rasturnat. Dat fund ca taranul rus este
apasat de latifundiile iobagiste, sent frinate in cel mai inalt
grad atit libera stabilire a popula %iei pe teritoriul Rusiei,
cit si valorificarea economics rationala a intinselor pa-
minturi din regiunile periferice ale Rusiei. Dat fund ca
latifundiile iobagiste ttin taranimea rusk* intr-o stare de
oropsire si permanentizeaza, prin munca in dijma si prin
metode de aservire, cele mai inapoiate mijloace si metode
de exploatare a pamintului, se ingreuiaza si progresul
tehnic, si dezvoltarea intelectuala a masei taranesti, dez-
voltarea activitatii ei proprii, ridicarea gradului ei de cul-
tura si a iniciativei, necesare pentru valorificarea economical,
a unor intinderi de pamint din fondul de rezerva al Rusiei,
incomparabil mai mari decit cele folosite acum. Aceasta,
deoarece latifundiile iobagiste si dominatia relatiilor de
aservire in agriculture inseamni si o suprastructura
corespunzatoare, domina%ia mosierului ultrareactionar
in stat, lipsa de drepturi a populatiei, raspindirea meto-
delor gurko-lidvalliene in administra %ie 88 etc. etc. etc.
Este indeobste cunoscut faptul ca in centrul agricol al
Rusiei latifundiile iobagiste exercita o inrturire nefasta
asupra intregii ortnduiri sociale, a intregii dezvoltari so-
ciale, a intregii stari a agriculturii $i a intregului nivel de
trai al maselor varanesti. Ma pot margini aici la a invoca
vasta literature economics rusk', care a demonstrat domina-
tia muncii in dijma, a metodelor de aservire, a arendei
inrobitoare, a angajarii de cu iarna" $i a celorlalte splen-
dori medievale in Rusia centrala*.
* Comp. Dozvoltarea capitalismuluV, cap. III, despre trecerea de la
gospodaria bazata pe clack* la gospodaria capitalist& si despre raspIndirea
sistemului de munca In dijma. (Vezi V. I. Lenin, Opere complete, vol. 3,
Editura politica, 1961, ed/tia a doua, peg. 179-240. Nota red.),
www.dacoromanica.ro
174
234 V. I. 'LENIN

Desfiintarea iobagiei a treat conditii in care (asa cum am

aratat amanuntit in Dezvoltarea capitalismului") oamenii
fugeau care incotro din acest vechi cuib de epigoni ai ioba-
giei. Din zona agricola centrala, populatia se refugia si in
guberniile industriale, si in cele doua capitale, si in regiunile
periferice din sudul si estul Rusiei europene, populind pa-
minturi nelocuite pink' atunci. In brosura despre care am
vorbit, d-1 Mertvago face, printre altele, observatia, foarte
juste, ca notiunea de pamint impropriu pentru agriculture
se poate schimba repede :
aDin cauza climei si a lipsei de apa, stepele din Taurida
scric ci esc vor numira intotdeauna printre regiunile cele mai
sa'race si mai improprii pentru culturin. Asa afirmau in 1845, cercetatori
ai naturii de mare autoritate ca academicienii Ber si Ghelmersen. Pe
vremea aceea populatia guberniei Taurida, care era de dota on mai
putin numeroas1 ca scum, producea in total 1 800 000 de cetverti * de
cereale... Au trecut de atunci 60 de ani, si populatia, care intre timp
s-a dublat, a produs in 1903 17 600 000 de cetverti, adicl aproxi-
mativ de 10 on mai mutt" (pag. 24).
Constatarea aceasta este valabila nu numai pentru gubcr-
nia Taurida, ci si pentru o serie intreaga de gubernii din
regiunile periferice din sudul si estul Rusiei europene. Gu-
berniile de steps din sudul tariff, precum si cele de dincolo
de Volga, care in anii 1860-1880 ramineau in urma gu-
berniilor din zona centrala cu cernoziom in ceea ce priveste
productia de cereale, in anii 1880-1890 au intrecut aceste
gubernii (Dezvoltarea capitalismului", pag. 186) **. Din
1863 ping in 1897, populatia intregii Rusii europene a
crescut cu 53/0, din care populatia sateasca cu 48/0, iar
cea oraseneasca cu 97/o, in timp ce in guberniile din No-
vorossia, din regiunea Volgai inferioare $i din rasarit,
populatia a crescut, in tot acest rastimp, cu 92%, din care
populatia sateasca cu 87/0, iar cea oraseneasca. cu 134/o
(ibid., pag. 446) ***.
cetvert veche reasura de cereale In Rusia, egala cu 2,0991 hl.
Nola (rad.
Vezi V. 1. Lenin, Opere complete, vol. 3, Ed:tura portic6, 1961, editia
a doua, paq. 247.
." Op cit , pact. 556. Note red
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL SOC.-DEM. IN PRIMA REVOLUTIE RUSA 236

Nu ne indoim continua d-1 Mertvago ca actuala apre-

ciere birocratici a importantei economice a rezervei noastre funciare
este tot atit de gresita ca aceea facuti de Ber Ghelmersen asupra
guberniei Taurida in 1845" (ibid.).
Asta-i adevarat. D-1 Mertvago nu observa insa izvorul
greselilor lui Ber, al greselilor tuturor aprecierilor biro-
cratice. Izvorul acestor greseli consta in faptul ca, tinind
seama de nivelul dat al tehnicii si al agrotehnicii, ei nu au
in vedere progresul continuu al acestui nivel. Ber si Ghel-
mersen n-au prevazut schimbarile in tehnica devenite po-
sibile dupa desfiintarea iobagiei. $i in momentul de fata
nu incape nici o indoiala ca, dupa desfiincarea latifundii-
lor iobagiste in Rusia europeana, vor avea loc inevitabil un
mare avint al fortelor de productie, o mare crestere a ni-
velului tehnicii si al agrotehnicii.
Multi dintre aceia care discuta problema agrara in Rusia
comit greseala de a scapa din vedere tocmai aceasta latura
a chestiunii. 0 conditie pentru valorificarea larga a imensu-
lui fond de colonizare din aceasta tara este crearea, in Rusia
europeana, a unei taranimi cu adevarat libere, pe deplin
eliberata de jugul relatiilor iobagiste. In momentul de fats,
acest fond este intr-o mare masura impropriu nu atit in
virtutea proprietatilor naturale ale paminturilor dintr-o
regiune periferica sau alta, cit in virtutea trasaturilor so-
ciale ale economiei din Rusia propriu-zisa, care osindesc
tehnica la stagnare, populatia la lipsa de drepturi, la
abrutizare, ignoranta si neputinta.
Tocmai aceasta, extrem de importanta, latura a pro-
blemei o pierde din vedere d-1 Kaufman cind declara :
Tin sa afirm din capul locului : nu stiu dad pot fi colo-
nizati un milion, trei sau zece milioane de locuitori" (op.
cit., pag. 128). El subliniaza ca notiunea de pamint im-
propriu este cu totul relativa. Solul saraturos nu numai
ca nu este absolut impropriu pentru agricultura, dar, dad
i se aplica anumite procedee tehnice, poate deveni chiar
foarte fertil" (129). In Turkestan, unde densitatea popu-
latiei este de 3,6 locuitori pe versta patrata, intinderi
imense ramin nepopulate" (137). In multe din pustiurile
foameiy, din Turkestan, solul este format din vestitul loess
din Asia centrala, care, atunci cind este suficient irigat, se
www.dacoromanica.ro
236 V. I. LENIN

distinge printr-o mare fertilitate... Problema existentei unor

pamintun bune pentru irigatii nici nu merits sa fie puss :
este de ajuns sal strabati tinutul in orice directie ca sa vezi
ruinele a numeroase sate $i orase parasite cu sute de ani in
urma, adeseori inconjurate, pe o intindere de zeci de verste
patrate, de o retea de canale si santuri de ingatie, care au
functionat cindva, iar suprafata totals a pustiurilor de loess,
care asteapta o irigare artificiala, se ridica, fara indoiala,
la multe milioane de deseatine" (op. cit., pag. 137).
Aceste multe milioane de deseatine, atit din Turkestan
cit si din multe alte regiuni ale Rusiei, asteapta" nu
numai sa fie irigate si sa li se aduca tot felul de amelio-
rani ; ele asteapta" eliberarea populatiei agricole din
Rusia de ramasitele iobagiei, de jugul latifundiilor nobiliare,
de dictatura ultrareactionara in stat.
E inutil sa incercam sa ghicim cit pamint anume ar putea
fi transformat in Rusia din impropriu" in propriu pentru
culturi. Este insal necesar sa ne dam limpede seama de
un fapt care este demonstrat de intreaga istorie economica
a Rusiei si care constituie o particularitate importanta a
revolutiei burgheze din aceasta tara. Rusia dispune de un
imens fond de colonizare, care va deveni accesibil populatiei
si propriu pentru cultivare nu numai cu fiecare pas inainte al
tehnicii agricole in genere, dar si cu fiecare pas inainte facut
in opera de eliberare a fifinimii ruse de sub jugul iobagiei.
Aceasta imprejurare reprezinta baza economica a evolutiei
burgheze a agriculturii ruse dupa modelul american. In
statele din apusul Europei care sent atit de des folosite
de marxistii nostri pentru comparatii stereotipe si lipsite
de sens to epoca revolutiei burghezo-democratice in-
tregul teritoriu era deja ocupat. Ceea ce aducea nou fie-
care pas inainte al tehnicii agricole consta doar in crearea
posibilitatii de a investi in pamint noi cantitati de munca
si de capital. In Rusia, revolutia burghezo-democratica are
loc in conditii in care fiecare pas inainte al tehnicii agri-
cole si fiecare pas inainte in dezvoltarea unei reale libertati
a populatiei creeaza nu numai posibilitatea unor investitii
suplimentare de munca si de capital in paminturile vechi,
ci si posibilitatea de a valorifica nernarginite" intinderi
de paminturi noi, situate alaturi de cele vechi.
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL SOC. -DEM. tN PRIMA REVOLUTIE RUSA 237

8. REZUMAT AL CONCLUZIILOR ECONOMICE DIN CAPITOLUL I

Sa rezumam concluziile economice care trebuie sa ne

serveasca drept introducere in problema revizuirii progra-
mului agrar al social- democra%iei.
Am vazut ca miezul" luptei agrare in revolutia noastra
it constituie latifundiile iobagiste. Lupta taranilor pentru
pamint este inainte de toate i mai ales o lupta pentru
desfiintarea acestor latifundii. Desfiintarea i trecerea for
in intregime in miinile taranimii se afla, fare indoiala, pe
linia evolu %iei capitaliste a agriculturii ruse. 0 astfel de
evolutie ar insemna cea mai rapida dezvoltare a fortelor
de productie, cele mai bune conditii de munca pentru masa
populatiei, cea mai rapida dezvoltare a capitalismului, con-
comitent cu transformarea taranilor liberi in fermieri. Este
insa posibila i o alta tale de evolutie burgheza a agricul-
turii : mentinerea gospodarhlor moiereti i a latifundiilor,
concomitent cu transformarea for treptata, din gospodam
bazate pe relatii de inrobire iobagista, in gospodarii
luncheren. La baza celor doua tipuri de programe agrare
prezentate de diferite clase in revolutia ruse stau tocmai
aceste doua tipuri posibile de evolutie burgheza. In acelai
timp, existenta unui imens fond de colonizare constituie in
Rusia o particularitate care reprezinta una din bazele eco-
nomice ale posibilitatii unei evolu %ii americane". Fiind cu
totul impropriu pentru izbavirea taranimii din Rusia
europeank de jugul iobagist, acest fond va deveni cu atit
mai larg i mai accesibil, cu cit taranimea din Rusia pro-
priu-zisa va fi mai libera i cu cit dezvoltarea fortelor de
productie va avea mai mult Gimp liber.

CAPITOLUL AL II-LEA
PROGRAMELE AGRARE ALE P.M.S.D.R.
SI VERIFICAREA LOR IN PRIMA REVOLUTIE RUSA
Sa trecem la examinarea programului agrar social-de-
mocrat. Principalele momente istorice in dezvoltarea con-
ceptiilor social-democratilor rui in problema agrara au
fost aratate de mine in 1 al brourii : Revizuirea progra-
www.dacoromanica.ro
g88 V. I. LENIN

mului agrar al partidului muncitoresc" *. Trebuie sa expli-

cam ceva mai amanuntit urmatoarea problems : in ce a
constat eroarea programelor agrare anterioare ale social-
democratiei ruse, adica a programelor din anii 1885 si 1903.

1. IN CE A CONSTAT EROAREA PROGRAMELOR AGRARE

ANTERIOARE ALE SOCIAL-DEMOCRATILOR RUSI ?

In proiectul grupului Eliberarea muncii" publicat in

1885, programul agrar era expus in felul urmator : Re-
vizuirea radicals a relatiilor noastre agrare, adica a con -
diliilor de rascumparare a pamIntului si de impartire a
acestuia obstilor taranesti. Sa se acorde dreptul de a re-
nunta la lot si de a iesi din obste taranilor care vor socoti
ca acest lucru este mai convenabil pentru ei etc.".
Asta-i tot. Neajunsul acestui program nu consta in faptul
ca ar contine principii eronate sau anumite revendicari
eronate. Nu. Principiile lui &int juste, iar singura revendi-
care specials formulata in el (dreptul de a renunta la lot)
este atit de indiscutabila, inch a fost realizata in prezent
de legislatia stolIpinista, care e o legislatie de un gen aparte.
Acest program pacatuieste prin caracterul lui abstract, prin
lipsa unei analize concrete a obiectului. La drept vorbind,
el nu este un program, ci o declaratie marxista dintre cele
mai generale. Ar fi, desigur, absurd sa facem din aceasta
greseala un cap de acuzare Impotriva autorilor programului,
care au expus pentru prima data anumite principii cu mult
inainte de crearea unui partid muncitoresc. Dimpotriva, tre-
buie subliniat in mod deosebit faptul ca in acest program
a fost recunoscuta, cu douazeci de ani inainte de revolutia
rusa, inevitabilitatea unei revizuiri radicale" a problemei
reformei taranesti.
Dezvoltarea acestui program ar fi trebuit sa constea, din
punct de vedere teoretic, In a lamuri care sint bazele econo-
mice ale programului nostru agrar, pe ce poate si trebuie
sa se sprijine revendicarea revizuirii radicale, spre deose-
bire de revizuirea neradicala, reformatoare, si, in sfirsit, in
a defini in mod concret continutul acestei revizuiri din
Vezi V. I. Lenin, Opere complete, vol. 12, Editura politica, 1962, ecliOa
a doua, peg. 235-240. Nola red.
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL SOC.-DEM. IN PRIMA REVOLUPE RUSA 039

punctul de vedere al proletariatului (care prin insasi esenta

sa se deosebeste de punctul de vedere radical in genere).
Din punct de vedere practic, dezvoltarea acestui program
ar fi trebuit sa tina seama de experienta miscarii taranesti.
Fara experienta miscarii taranesti de mass mai mult
chiar a miscarii taranesti generale, programul partidului
muncitoresc social-democrat nu putea sa devina un program
concret, deoarece pe baza unor simple consideratii teoretice
ar fi fost greu, sau chiar imposibil, sa se stabileasca in ce
masura s-a diferentiat deja in sens capitalist taranimea
noastra, cit de capabill este ea de o revolutie burghezo-de-
mocratica.
In 1903, cind Congresul al II-lea al partidului nostru
a adoptat primul program agrar al P.M.S.D.R., nici not
nu aveam o astfel de experienta in ceea ce priveste ca-
racterul, proportule si profunzimea miscarii taranesti. Ras-
coalele taranesti care au avut loc in sudul Rusiei in prima-
vara anului 1902 n-au fost decit o izbucnire izolata. Este
explicabila deci atitudinea rezervata a social-democratilor
la elaborarea programului agrar : pe de o parte, alcatu-
irea" unui asemenea program pentru societatea burgheza nu
constituia citusi de putin o sarcina a proletariatului, iar pe
de alta parte nu se putea Inca raspunde la intrebarea : in
ce masura anume se poate dezvolta miscarea taranimiiim-
potriva ramasitelor iobagiei, migare demna de sprijinul
proletariatului ?
Programul din 1903 face incercarea de a defini in mod
concret con%inutul gi conditiile acestei revizuiri", despre
care social-democratii vorbeau in 1885 intr -o forma. gene-
rala. Aceasta incercare in punctul principal al progra-
mului : cu privire la paminturile rasluite" se baza pe
o distinctie aproximativa intre paminturile care servesc
pentru exploatare inrobitoare iobagista (paminturile
rasluite de la ;rani in 1861") si paminturile exploatate in
mod capitalist. Aceasta distinctie aproximativa era absolut
gresita, deoarece in practica miscarea maselor taranesti nu
putea fi indreptata impotriva unor anumite categorii de
paminturi mosieresti, ci numai impotriva proprietatii fun-
ciare moqierefti in general. Programul din 1903 rune o pro-
www.dacoromanica.ro
240 V. I. LENIN

blema care in 1885 nu fusese Inca puss, si anume problema

luptei dintre interesele taranilor si interesele mosierilor in
momentul revizuirii relatiilor agrare, lupta pe care toti so-
cial-democratii o considerau inevitabila. Dar programul din
1903 rezolva in mod gresit aceasta problema, deoarece, in
loc sa puns facia in fata modul consecvent-taranesc si cel
consecvent-iuncheresc de infaptuire a revolutiei burgheze,
el construieste in mod artificial ceva intermediar. E adevarat
ca si aici trebuie sa avem in vedere faptul ca, pe atunci,
inexistenta unei miscari de mass deschise nu permitea ca
aceasta problema sa fie rezolvata pe baza de date precise,
si nu pe baza de fraze sau de deziderate pioase sau utopii
mic-burgheze, asa cum procedau socialistii-revolutionan.
Nimeni nu putea spune dinainte, cu toata certitudinea in
ce masura s-a diferentiat taranimea sub influenta trecerii
partiale a mosierilor de la munca in dijma la munca sala-
nata. Nimeni nu putea aprecia cit de numeroasa era pa-
tura muncitorilor agricoli care se crease dupa reforma din
1861 sr gn ce masura interesele acestora se deosebeau Ide
interesele masei taranesti ruinate.
Eroarea fundamentals a programului agrar din 1903 0
constitute, in once caz, lipsa unei idei precise despre obiec-
tivul in jurul caruia poate $i trebuie s se desfasoare lupta
agrar in procesul revolutiei burgheze din Rusia, despre
tzpurtle de evolu ;ie agrara capitalists care sint obiectiv
posibile in cazul victoriei unora sau altora dintre fortele
sociale angajate in aceasta lupta.

2. ACTUALUL PROGRAM AGRAR AL P.M.S.D.R.

Actualul program agrar al partidului social-democrat,

adoptat la Congresul de la Stockholm, face intr-o problema
importanta un mare pas inainte in comparatie cu programul
anterior. Anume : admitind confiscarea paininturilor mo-
sieresti *, partidul social-democrat a pasit in felul acesta cu
hotarire pe calea admiterii revolutiei agrare cara'nelti. Cu-
vintele din program : sprijinind actiunile revolutionare
In textul programului (punctul 4) se vorbeste de p5minturile proprietate
privatti. In rezolutia enema& la program (partea a dnua a programului agrar)
Se vorbeste de confiscarea pfiminturilor moqierefli.
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGkAR AL SOC.DEN!. IN PRIMA REVOLUTIE RUSA 241

ale taranimii, inclusiv confiscarea paminturilor mosieresti..."

exprima cit se poate de precis aceasta idee. In cursul dez-
baterilor care au avut loc la Congresul de la Stockholm,
unul dintre raportori, Plehanov, care, impreuna cu John,
a facut sa" fie adoptat actualul program, spunea deschis ca
trebuie sa incetam a ne teme de revolutia agrarci tara-
neasca" (vezi raportul lui Plehanov in Procesele-verbale"
ale Congresului de la Stockholm, Moscova, 1907, pag. 42).
S-ar parea ca aceasta recunoastere a faptului ca revo-
lucia noastra burgheza in domeniul relatiilor agrare se
cuvine sa fie privita ca o revolutie agrara taraneascafic
trebuia sa puns capat marilor divergence existente in rin-
durile social-democratiei in problema programului agrar.
In realitate insa, divergentele au iesit la iveala atunci cind
s-a pus problema daca social- democracii trebuie sa sprijine
impartirea p5.minturilor mosieresti gi trecerea for in proprie-
tatea taranilor, municipalizarea paminturilor mosieresti
sau nationalizarea tuturor paminturilor. $i not trebuie, prin
urmare, sa stabilim in primul rind teza, pe care o uita atit
de des social- democratii, ca aceste probleme pot fi rezol-
vate in mod just
ust numai din punctul de vedere al revolutiei
agrare teiraneiti din Rusia. Nu este vorba, bineinteles, ca
social-democratia sa renun ;e la o definire de sine statatoare
a intereselor proletariatului ca class aparte in aceasta re-
volucie taraneasca, ci este vorba de a ne face o idee Clara
despre caracterul ci importanta tocmai a revolutiei agrare
taranesti, care este una dintre formele revolutiei burgheze
in general. Noi nu putem nascoci" vreun project" special
de reforma. Noi trebuie sa studiem conditille objective ale
revolutiei agrare taranesti in Rusia, care se dezvolta pe
calea capitalista, sa separam, pe baza acestei analize objec-
tive, ideologia gresita a diferitelor clase de continutul teal
al schimbarilor economice si sa stabilim ce ne dicteaza, pe
terenul acestor schimbari economice reale, interesele dezvol-
tarii fortelor de produccie gi interesele luptei de class a
proletariatului.
In actualul program agrar al P.M.S.D.R. se admite (in-
tr-o forma aparte) proprietatea sociala asupra pamintu-
rilor care urmeaza sa fie confiscate (nacionalizarea padu-
www.dacoromanica.ro
'42 V. I. LENIN

rilor, a apelor si a fondului de colonizare, municipalizarea

paminturilor proprietate privata), cel putin in cazul des-
15.urk"rii victorioase a revolutiei". In eventualitatea unor
conditii nefavorabile" se admite impartirea pamintun-
lor mosieresti si trecerea for in proprietatea taranilor. In
toate cazurile se admite proprietatea taranilor si a micilor
proprietari funciari in general asupra paminturilor for
actuale. In program se prevede, prin urmare, ca in Rusia
burgheza innoita organizarea agrara va fi de douei feluri :
proprietatea privata asupra pamintului si (in orice caz in
eventualitatea desfasurarii victorioase a revolutiei) proprie-
tatea socials, sub forma municipalizarii si a nationalizarn.
Cum au explicat autorii programului aceasta dualitate ?
In primul rind si mai ales prin interesele si revendicarile
taranimn,.prin teama de a nu intra in conflict cu taranimea,
de a nu ridica tararnmea impotriva proletariatului si impo-
triva revolutiet: Invocind un asemenea argument, autorii
si adeptn acestui program admiteau implicit revolutia agrara
Preineasat, ideea ca proletariatul trebuie sa sprijine anumite
revendicari ale taranilor. Si acest argument a fost invocat
de cei mai influen%i adepti ai programului, in frunte cu
tov. John ! Pentru a ne convinge de acest lucru, e de ajuns
sa aruncam o privire asupra proceselor-verbale ale Congre-
sului de la Stockholm.
In raportul sau, tov. John a formulat deschis si categoric
acest argument. Daca revolutia a spus el ar duce la
incercarea de a nationaliza loturile taranilor sau de a natio-
naliza paminturile mosieresti confiscate, asa cum propune
tov. Lenin, o astfel de masura ar duce la o miscare contra-
revolutionara nu numai in regiunile periferice, dar si in
centrul fa rii. Am avea nu numai o rascoala ca cea din
Vendee, ci o rascoala generals a taranilor impotriva in-
cercarilor statului de a se amesteca in dreptul taranilor
de a dispune de loturile for proprii (subliniat de John), im-
potriva incercarii de a nationaliza aceste loturi" (pag. 40
din Procesele-verbale" ale Congresului de la Stockholm).
E limpede, nu-i asa ? Nationalizarea paminturilor proprii
ale taranilor ar duce la o rascoala generals a taranimii !
lath: cauza pentru care proiectul initial al lui X, de multici-
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGAR AL SOC.DEM. IN PRIMA REVOLUTIE RUSA 243

palizare, in care se propunca sal se treacI in miinile zemst-

velor nu numai paminturile proprietate pnvata, ci, dacI
e posibil", toate pIminturile (citat de mine in brosura Re-
vizuirea programului agrar al partidului muncitoresc" *), a
fost inlocuit cu proiectul de municipalizare al lui Maslov,
care excepta pIminturile tIranilor. Intr-adevar, cum sa nu
se tiny seams de faptul, descoperit dupI 1903, ca o rg.scoall
a tIranilor impotriva incercIrilor de nationalizare integralg
ar fi inevitabila ! Cum sI nu adopt'. atunci punctul de ve-
dere al unui alt mensevic marcant, Kostrov, care la Stock-
holm a exclamat :
A propovadui ciranilor acest lucru (nationalizarea) inseamn1
a-i indep'arta de noi. Miscarea tar5neasea isi va urma drumul farl
noi sau impotriva noastra, tar noi ne vom trezi in afara revolutiei.
Nationalizarea slabeste social-democratia, o rupe de taYanime si sla-
beste astfel si revolutia" (pag. 88).
Nu se poate spunec5. aceasta argumentare nu este con-
vingItoare.SI incerci, intr-o revolutie agrara fgraneascii,
sa nationalizezi, impotriva vointei taranimii, propriile ei
plimintun ! Nu e de mirare cg. Congresul de la Stockholm
a respins aceasta idee, de vreme ce a dat crezare afirma-
tiilor lui John $i Kostrov.
Dar oare a procedat just dindu-le crezare ?
In legIturI cu aceasta, data fiind importanta problemei
unei Vendee pe intreaga Rusic " impotriva nationalizarii,
nu e de prisos sa facem o mica incursiune in istorie.

3. VERIPICAREA PRACTICA A PRINCIPALULUI ARGUMENT

AL MUNICIPALISTILOR

Declaratiile categorice ale lui John $i Kostrov, repro-

duse de mine mai sus, au fost fIcute in aprilie 1906, adica
in preajma Dumei I. Eu cIutam sI demonstrez (vezi bro-
sura mea despre Revizuire" **) ca tiranimea este pentru
nationalizare. Mi se obiecta ca hotIririle congreselor Uniunii
tarInesti 90 nu sent concludente, ca ele slut inspirate de
Vezi V. I. Lenin, Opere complete, vol. 12, Editttra politics, 1962, edilla .
a doua, pag. 238. Nola red.
*" Op_ cit., pag. 233-262. Nola red.

www.dacoromanica.ro
244 V. I. LENIN

ideologii eserismului, ca masa tar5.neasca nu va sprijini

niciodata astfel de revendicari.
De atunci Duma I si a II-a au dat un raspuns la aceasta
problems, prin fapte concrete. Reprezentantii ta."r5.nimii din
toate colturile Rusiei si-au precizat atitudinea in Duma I
si mai ales in Duma a II-a. Doar publicistii de la
Rossiia" 91 sau de la Novoe Vremea" ar mai putea sa
nege ca revendicarile politice si economice ale maselor
taranesti si-au gasit expresia in cadrul acestor doua Dume.
S-ar parea ca ideea nationalizarii paminturilor taranesti
trebuie definitiv inmormintata arum, dupa ce deputatn
tarammii si-au precizat in mod de sine stata.tor atitudinea
fats de celelalte partide. S-ar parea ca pentru adeptii lui
John si Kostrov nu era nimic mai usor decit sa indemne
pe deputatii taranimii sa faca, in Dum5., mare taraboi pe
tema inadmisibilitatii nationalizarii. S-ar parea ca social-
democratia, .condusa demensevici, ar fi trebuit intr-adevar
sa izoleze" de revolutie pe partizanii nationalizarii, care
vor sa stirneasca in intreaga Rusie o Vendee contrarevo-
lutionar5..
In realitate s-a intimplat cu totul altceva. In Duma I,
Stisinski si Gurko au fost aceia care au manifestat grija
pentru paminturile proprii (subliniat de John) ale taramlor.
In ambele Dume, cei de extrema dreapta." au aparat, alaturi
de reprezentantii guvernului, proprietatea privata asupra
pamintului, respingind once forma de proprietate socials
asupra pamintului, respingind deopotriva si municipalizarea,
Fi nationalizarea, si socializarea. In ambele Dume, deputatn
tar5.mmii din toate colturile Rusiei s-au pronuntat pentru
nationalizare.
Tov. Maslov scria in 1905: In Rusia, nationalizarea pa-
mintului nu poate fi considerata in momentul de fata un
mijloc de rezolvare (?) a problemei agrare, in primul rind"
(remarcati acest in primul rind"), pentru ca este ireme-
diabil utopic5.. Nationalizarea pamintului presupune tre-
cerea tuturor paminturilor in mlinile statului. Dar vor con-
simti oare taranii in special taranii proprietari
individuali din afara obstei sa cedeze cuiva de buns-
voie paminturile for ?" (P. Maslov : Critica programelor
agrare", Moscova, 1905, pag. 20).
www.dacoromanica.ro
 PROCRAMUL AGRAR AL SOC.-DEM. IN PRIMA REVOLUTIE RUSA 245..

Asadar, in 1905, na %ionalizarea era, in primul rind", cu

totul utopia., pentru ca taranii nu aveau sa fie de acord.
In 1907, in martie, acelasi Maslov scria : Toate grupa-
rile narodnice (trudovicii, socialistii-populisti si socialistii-
revolutionari) se pronunta in favoarea nationalizarii pa-
mintului, intr-o forma sau alta" (Obrazovanie", 1907,
nr. 3, pag. 100).
Ce zice %i despre noua Vendee ? Ce ziceti despre rascoala
generals a taranilor din Rusia impotriva nationalizarii ?
Dar in loc sa reflecteze asupra situatiei ridicole in care
s-au trezit oamenii care au vorbit si au scris despre o Vendee
a taranilor impotriva nationalizarii, dupa experienta celor
doua Dume, in loc sa caute sa gaseasca explicatia greselii
pe care a comis-o in 1905, P. Maslov a facut pe uitucul.
El a preferat sa uite atit cuvintele citate de mine, cit si
cuvintarile rostite la Congresul de la Stockholm ! Mai
mult : cu aceeasi usurinta cu care in 1905 afirma ca ta-
ranii nu vor fi de acord afirma acum contrarul. Ascultati :
...,,Narodnicii, care reflecti interesele gi sperantele micilor proprie-
tari (ascultati I), trebuiau sI se pronunte pentru nationalizare"
(Obrazovanie", ibid.).
Iata o mostra de probitate stiintifica a municipalistilor
nostri ! Dind raspuns la o problems dificila inainte ca
alesii taranilor din intreaga Rusie sa-si fi precizat atitu-
dinea din punct de vedere politic, ei au afirmat, in numele
micilor proprietari, un lucru, iar dukl ce alesii faranilor
si-au precizat atitudinea in cele doua Dume, ei afirma, in
numele acelorasi mici proprietari", exact contrarul.
Trebuie mentionat ca un fapt extrem de curios a Maslov
explica aceasta inclinare a taranilor rusi spre nationalizare
nu prin conditiile speciale ale revolu %iei agrare taranesti,
ci prin insusirile generale ale micului proprietar in socie-
tatea capitalists. E de necrezut, dar asa este :
Micul proprietar declara sententios Maslov se
teme cel mai mult de concurenta si de dominatia marelui
proprietar, de dominatia capitalului...". Faceti confuzie,
d-le Maslov ! A pune alaturi unul de altul pe marele pro-
prietar funciar (ioba'gist) si pe proprietarul de capital in-
seamna a repeta prejudecatile micii burghezii. Taranul
www.dacoromanica.ro
246 V I. LENIN

lupta cu atita energie impotriva latifundiilor iobagiste

tocmai pentru ca in actualul moment istoric el este repre-
zentantul evoluciei capitaliste libere a agnculturn.
...,,Nefiind In stare sa lupte impotriva capitalului pe teren eco-
nomic, micul proprietar pune nadejdea in puterea de stat, care
trebuie sa vin in ajutorul micului proprietar impotriva marelui
proprietar... Daci taranul rus a sperat veacuri de-a rIndul ca va fi
aparat de clue puterea centrals impotriva mosierilor si a birocratiei,
data in Franta Napoleon, sprijinindu-se pa tarani, a sugrumat re-
publica, el a facut-o datorita faptului ca taranimea spera sa fie spri-
jinita de puterea centrals" (Obrazovanie", pag. 100).
Minunat mai ralioneaza Piotr Maslov ! In primul rind,
data in actualul moment istoric taranul rus manifests
aceleasi insusiri ca si taranul francez sub Napoleon, ce
legatura are asta cu nationalizarea pamintului ? In timpul
lui Napoleon, taranul francez n-a fost niciodata si nici nu
putca fi pentru nationalizare. Nu prea se leaga una cu
alta, d-le Maslov !
In al doilea rind, cc are a face aici lupta impotriva
capitalului ? Este vorba doar de o comparatie intre pro -
prietatea 0.raneasca asupra pamintului si nationalizarea
intregului pamint, inclusiv pamintul taranilor. In timpul
lui Napoleon, taranul francez se crampona cu fanatism de
mica proprietate, vazind in ea o pavaza impotriva capita-
lului, pe cind taranul rus... Asadar, unde e legatura intre
inceput si sfirsit, stimabile ?
In al treilea rind, vorbind despre .speranta puss in
puterea de stat, Maslov prezinta lucrurile in asa fel ca si
cum taranii nu inteleg raul pe care-1 pricinuieste birocra-
Oa, nu inteleg valoarea autoadministrarii, pe cind el,
avansatul Piotr Maslov, o prewieste. E mult prea simplista
aceasta critics la adresa narodnicilor I E de ajuns ss iei
cunostinta de continutul cunoscutului proiect agrar al tru-
dovicilor (proiectul celor 104) 92 prezentat atit in Duma I,
citsi in Duma a II -a, pentru a-%i da seama de falsitatea
rationamcntului (sau a aluziei ?) lui Maslov. Faptele,
climpotrivci, arata ca in proiectul trudovicilor principiile
autoadministrarii si adversitatea fata de o rezolvare biro-
cranca a problemei agrare sent exprimate mai clar decit
in programul social-democrat intocmit in spiritul lui
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL SOC.-DEM. IN PRIMA REVOLUTIE RUSA 47

Maslov ! Anume in programul nostru se vorbeste numai de

aplicarea principiilor democratice" in alegerea organelor
locale, pe cind in proiectul trudovicilor ( 16) se vorbeste
clar si raspicat de alegerea organelor locale de autoadmi-
nistrare prin vot universal, egal, direct si secret". Mai
mult chiar : acelasi proiect preconizeaza infiintarea unor
comitete agrare locale, idee sustinuta, precum se stie, de
social- democra ;i ; aceste comitete urmeaza sa fie alese pun
acelasi sistem de vot si trebuie ( 17-20) sa organizeze
dezbaterea reformei agrare si s-o preOteasca. Modul biro-
cratic de efectuare a reformei agrare a fost sustinut de
cadeci, si nu de trudovici, de burghezii liberali, i nu de
tarani. Ce l-o fi determinat pe Maslov sa denatureze aceste
fapte indeobste cunoscute ?
In at patrulea rind, in excelenta sa explicare" a moti-
vului pentru care micii proprietari trebuiau sa se pronunte
pentru na%ionalizare ", Maslov subliniaza speranta taranu-
lui ca va fi apkat de puterea centrala. Acesta este punctul
care deosebeste municipalizarea de nationalizare ; aici e
vorba de autoritkile locale, dincolo de puterea centrala.
Aceasta este ideea preferata a lui Maslov, pe care o vom
analiza arnanuntit mai jos sub raportul semnificatiei ei eco-
nomice si politice. Aici insa vom arata ca Maslov se eschi-
veaza de la intrebarea pe care i-o pune istoria revolutiei
noastre, si anume de la intrebarea : de ce nu se tern taranii
de nationalizarea paminturilor /or. Acesta este miezul
chestiunii !
Dar asta Inca nu-i totul. In aceasta incercare a lui
Maslov de a explica radac.inile de class ale nationalizarii
preconizate de trudovici spre deosebire de municipalizare,
deosebit de savuroasa este urmatoarea imprejurare. Maslov
ascunde cititorului faptul ca problema dispunerii directe
de paminturi a fost rezolvata de narodnici tot in favoarea
organelor de autoadministrare locals ! Consideratiile lui
Maslov pe tema sperantei" taranului in puterea centrala
constituie pur si simplu o calomnie de intelectual la adresa
taranului. Cititi 16 din proiectul agrar at trudovicilor
depus in ambele Dume. Iata textul acestui paragraf ;
www.dacoromanica.ro
JN
248 V. I. LENIN

Administrarea fondului funciar al intregului popor trebuie sa fie

incredintata unor organe de autoadministrare locals, alese prin vot
universal, egal, direct si secret, care, In limitele stabilite de lege, sa
actioneze in mod de sine statator.
Compara0 cu acest paragraf revendicarea respective din
programul nostru : ,,...P.M.S.D.R. cere : ...4) confiscarea
paminturilor aflate in proprietatea private, cu excepcia
micilor propriet4i funciare, punerea for la dispozicia
unor organe superioare de autoadministrare locals (care sa
grupeze punctul 3 -7 districte orasenesti si rurale),
alese pe baza principiilor democratice..."
Care este aici deosebirea din punctul de vedere al drep-
turilor puterii centrale cel al drepturilor puterii locale ?
Prin ce se deosebeste administrarea" de punerea la dis-
pozitie" ?
De ce vorbind despre atitudinea trudovicilor face de
na ;ionalizare, Maslov a fost nevoit sa ascund5. cititorilor
si poate si lui insusi con ;inutul acestui 16 ? Pentru
ca acest paragraf spulbera pe de-a-ntregul toata mumci-
palizarea" lui absurda.
Examinati argumentele aduse de Maslov in favoarea
acestei municipalizari in fata Congresului de la Stockholm,
citiO procesele-verbale ale acestui congres, si veci intilni o
sumedenie de referiri la imposibilitatea de a asupri nacio-
nalitacile, de a oprima regiunile periferice, de a nu tine
seama de deosebirea dintre interesele locale etc. etc. Inca
inainte de Congresul de la Stockholm am atras atenvia lui
Maslov (vezi mai sus Revizuirea", pag. 18 *) ca toate
argumentele de acest soi constitute o totals neinvelegere",
intrucit programul nostru spuneam eu a recunoscut
si dreptul na;ionalitAilor la autodeterminare si larga
autonomie locals fi regionald. Prin urmare, din acest punct
de vedere este de prisos sa se inventeze si nici nu se pot
inventa nici un fel de asigurari" suplimentare impo-
triva unci centralizari, birocratizari reglementari exce-
sive, deoarece ar rezulta on ceva lipsit de continut, on ceva
ce ar putea fi interpretat in spirit antiproletar, federalist.
Vezi V. 1. Lenin, Opere complete, vol, 12, Editura politico, 1962, editia
a doua, pag. 248. Notq red,
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL SOC.-DEM. IN PRIMA REVOLUTIE RUSA 949

Trudovicii an dovedit municipaliitilor c en am avut

dreptate.
Maslov trebuie sa recunoasca acum ca toate grupurile
care exprima interesele si punctul de vedere al taranimii
s-au pronuntat pentru nationalizare intr-o forma in care
drepturile 3i atributiile organelor locale de autoadministrare
sint ocrotite in aceeasi masura ca si la Maslov ! Legea cu
privire la limitele drepturilor organelor locale de auto-
administrare trebuie sa fie promulgate de parlamentul
central Maslov nu spune acest lucru, dar aici nu ajuta
la nimic sa-ti ascunzi capul sub aripa, deoarece nici nu se
poate macar imagina o aka. rinduiala.
Cuvintele : punerea la dispozitie" dau loc la o mare
confuzie. Nu se stie cine este la urma urmelor, proprie-
tarul * paminturilor mosieresti confiscate ! Iar cind nu se
stie acest lucru, proprietar nu poate fi decit statul. In ce
trebuie sa constea dreptul de a dispune", care sint limi-
tele, formele conditiile lui, acestea sint iarasi lucruri pe
care trebuie sa le stabileasca parlamentul central. Asta se
intelege de la sine, iar programul partidului nostru pre-
vede in mod special, in afara de aceasta, padurile care
au o importanta nationala", si fondul de colonizare". Se
intelege ca numai puterea centrals de stat poate desprinde
din masa totals a padurilor pe cele care au o importanta
nationala", iar din masa totals a paminturilor fondul de
colonizare".
Intr-un cuvint, programul lui Maslov, care a devenit
acum, intr-o forma foarte denaturata, programul partidu-
lui nostru, este cu totul absurd in comparatie cu programul
trudovicilor. Nu-i de mirare ca, in legatura cu nationali-
zarea, Maslov a ajuns sa vorbeasca pine si de taranul de
pe vremea lui Napoleon, in speranta ca astfel va reusi sa
ascunda publicului in ce situatie absurda ne-am pus in Eva
reprezentantilor democraciei burgheze prin aceasta confuza
municipalizare" !
* La Congresul de la Stockholm, mensevicii au respins un amendament
prin care se propunea inlocuirea cuvintelor punerea la dispozitie prin
cuvintele trecerea in proprietate" (pag. 152 din Procesele-verbale"). Doar
in rezolulla cu privire la lacilcef se spune : in posesiune", In cazul desfa-
surarii victorioase a revolutiei", lard a se preciza cltusi de putin ce se
Intelege prin aceasta posesiune
www.dacoromanica.ro
18
250 it I. LENIN

Singura deosebire pe deplin realal i categorica consta in

atitudinea fatal de paminturile lotuale ale taranilor. Maslov
excepta aceste paminturi numai pentru ca se temea de o
Vendee". $i s-a vazut ca deputatii trimisi de tarani in
Duma I si in Duma a II-a si-au batut joc de temerile
codistilor social-democrati, pronuntindu-se pentru natio-
nalizarea propriilor for paminturi !
trebuie sal is acum pozitie impotriva tru-
doviciloriarani, demonstrindu-le ca nu trebuie sa-si natio-
nalizeze propriile for paminturi. Ironia istoriei a facut ca
argumentele lui Maslov, John, Kostrov & Co. sal se intoarca
chiar impotriva lor.

4. PROGRAMUL AGRAR AL TARANIMII

Sa incercam a analiza problema (de ce toate gruparile

politice care reflects interesele sperantele micilor pro-
prietari au trebuit sal se pronunte pentru nationalizare) in
fata careia s-a zbatut atit de neputincios P. Maslov.
Sa analizam, in primul rind, in ce masura proiectul
agrar al celor 104, adica al trudovicilor din Duma I si
a II-a, exprima cu adevarat revendicarile taranimii din
intreaga Rusie. 0 dovada in aceasta privinta este caracterul
reprezentantei in ambele Dume si caracterul luptei politice
ce s-a desfasurat pe arena parlamentara", in jurul pro-
blemei agrare, intre exponentii intereselor diferitelor clase.
Ideea propnetatii funciare in general si a proprietatii fun-
ciare taranesti in special nu numai ca n-a trecut in Duma
pe planul al doilea, dar, dimpotriva, a fost mereu impinsa
pe primul plan de catre anumite partide. Si guvernul, re-
prezentat de d-nii Stisinski, Gurko, de toti ministrii si de
intreaga press oficiala sustinea aceasta idee, adresindu-se
in mod special deputatilor taranimii. $i partidele politice
de dreapta, incepind cu faimosul" Sveatopolk-Mirski in
Duma a II-a, au cautat in permanenta sal convinga pe
tarani de binefacerile proprietatii funciare taranesti. Re-
partizarea efectiva a fortelor in aceasta problema s-a
conturat pe baza unor date atit de ample, inch nu poate
sa existe nici o indoiala in ceea ce priveste justetea ei (din
punctul de vedere al intereselor de class). In Duma I,
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMLL AGRAR AL 90C.-DEM. IN PRIMA REVOLUTIE RUSA 231

cind liberalii considerau poporul revolutionar o forts 1i

cochetau cu el, partidul cadet a fost impins de torentul
general tot in directia nationalizarii pamintului. Precum
se stie, in proiectul agrar prezentat de cadeti in Duma I
figureaza fondul funciar al statului", in care intra toate
paminturile expropriabile si din care acestea urmeaza sa
fie date in folosinta pe termen lung. Desigur, nu calauziti
de vreun principiu au formulat cadetii, in Duma I, aceasta
revendicare, si ar fi ridicol sa vorbim de principialitatea
partidului cadet ; nu, aceasta revendicare a aparut la libe-
rali ca un slab ecou at revendicarilor masei taranesti. Inca
din Duma I, deputatii taranimii au inceput sa se constituie
din capul locului ca grupare politica aparte, iar proiectul
agrar al color 104" a fost .platforma principals si de baza
a intregii taranimi din Rusra, care se manifests ca o for
socials constienta. Cuvintarile rostite de deputatii taranimii
in Duma I $i a II-a, precum si articolele aparute in ziarele
trudovice" (Izvestiia Krestianskih Deputatov" 93, Tru-
dovaia Rossiia" 94) au aratat ca proiectul celor 104"
exprima just interesele si sperantele taranilor. De aceea
asupra acestui proiect trebuie sa ne oprim ceva mai ama-
nuntit.
Este interesant, de altfel, sa vedem cine Ant deputatii
care 1-au semnat. In Duma I au fost 70 de deputati trudo-
vici, 17 fara partid, 8 tarani care nu si-au precizat orien-
tarea politics, cinci cadeti *, trei social democrat i ** si un
lituanian autonomist. In Duma a II-a, proiectul celor 104"
poarta 99 de semnaturi, iar, daca scadem Fe cele ce se
repeta, ramin 91 ; dintre .semnatari, 79 sint trtidovici,
4 socialisti-populisti, 2 socialisti-revolutionari, 2 din grupul
cazacesc, 2 fara partid, 1 situat pe o pozitie mai de stinga
decit cea a cadetilor (Peterson) si 1 cadet (Odnokozov,
Oran). Printre semnatari predomina taranii (nu mai pu;in
de 54 din 91 in Duma a II-a si nu mai puffin de 52 din 104
in Duma I). Este interesant totodata ca sperantele deose-
bite pe care si le punea P. Maslov (citat mai sus ***) in
Gavr. Zubcenko, T. Volkov, M. Gherasimov toji tret t rani ; medicul
9. Lojkin si preotul Alanasiev.
' Antonov, muncitor diu gubernia Perm, Ersov, muncitor din gubernia
Kazan, si V. Ciuriukov, muncitor din gubernia Moscova.
` Vezi volumul de 1a13, pag. 244, Nota red.
www.dacoromanica.ro
252 V. I. I. EN I N

taranii proprietari individuali care nu pot fi de acord cu

nationalizarea au fost i ele pe de-a-ntregul infirmate de
reprezentantii taranilor in cele doua Dume. In gubernia
Podolia, de pilda, aproape toti taranii sent agricultori pro-
prietari individuali (in 1905 existau 457 134 de gospodarii
ale taranilor proprietari individuali i numai 1 630 ale
taranilor membri ai obstiilor). Proiectul agrar al celor 104"
a fost semnat de 13 podoleni (in majoritate tarani agricul-
tori) in Duma I i de 10 in Duma a II-a ! Dintre celelalte
gubernii cu proprietate funciara individuals mentionam
guberniile Vilno, Kovno, Kiev, Poltava, Basarabia i
Volinia, ai caror deputati au semnat proiectul celor 104".
Deosebirea dintre taranii membri ai obtiilor i taranii pro-
prietari individuali poate sa para. importanta i esentiala,
din punctul de vedere al nationalizarii pamintului, numai
unor adepti ai prejudecatilor narodniciste ; in treacat fie
zis,aceste prejudecati au primit in genere o lovitura
puternica Inca din ziva in care deputatii taranilor din
intreaga Rusie i-au expus pentru prima oara programul
agrar. De fapt, revendicarea nationalizarii pamintului nu
este cit0 de putin dictata de o anumita forma de proprie-
tate funciara, de deprinderile i instinctele comunitare"
ale tiiranului, ci de conditiile generale ale intregii mici
proprietati funciare taranwi (atit in cadrul obtillor, cit
i in afara obtiilor), care e strivita de latifundiile ioba-
giste.
Printre deputatii din Duma I i a II-a care au prezentat
proiectul de nationalizare al celor 104" gasim reprezen:
tanti ai tuturor regiunilor din Rusia, nu numai ai centrului
agricol i ai guberniilor industriale, fara cernoziom, nu
numai ai regiunilor periferice din nord (Arhanghelsk,
Vologda in Duma a II-a), din est si sud (guberniile qi
regiunile Astrahan, Basarabia, Don, Ekaterinoslav, Kuban,
Taurida, Stavropol), dar i ai guberniilor maloruse, ai
guberniilor din sud-vest, din nord-vest, din Polonia (guber-
nia Suvalki) i din Siberia (gubernia Tobolsk). Este evident
ca apasarea pe care o exercita asupra micului taran pro-
prietatea funciara mopereasca iobagista, i care in centrul
agricol pur rusesc se manifesta in modul cel mai pronuntat
i mai fat4, se face simtita in intreaga Rusie, determinind
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL SOC.-DEM. IN PRIMA REVOLUTIE RUSA 253

pretutindeni pe micii agricultori sa sprijine lupta pentru

nationalizarea pamintului.
Aceasta lupta prezinta trasaturi vadite ale individualis-
mului mic-burghez. In aceasta privinta trebuie subliniat
indeosebi un fapt care este prea des ignorat de presa
noastra socialists, i anume ca socialismul" socialitilor-
revolutionari a suferit o lovitura din cele mai puternice
chiar de la prima apari%ie a taranilor in arena politica
publics a Rusiei cu un program agrar propriu. Pentru
proiectul de socializare a pamintului prezentat de socialwii-
revolutionari (proiectul celor 33" in Duma I) 95 s-a pro-
nuntat minoritatea deputatilor progresiti ai taranilor.
Marea majoritate s-a dovedit a fi de partea celor 104, de par-
tea proiectului socialif tilor-populif ti, despre al caror program
pink' i social4tii-revolutionari spun ca este individualist.
Intr-o Culegere de articole" eserista (editura Nara
Misl", Petersburg. 1907, nr. 1) gasim, de pilda, articolul
d-lui P. Vihleaev : Partidul socialist-populist i problema
agrara". Autorul critics pe socialistul-populist Pesehonov
si citeaza el insui urmatoarele cuvinte ale acestuia :
proiectul celor 104 a reflectat punctul nostru de vedere
(al socialhtilor-popuNti) asupra modului in care poate fi
luat pamintul" (pag. 81 din Culegerea" mentionata).
Socialitii-revolutionari afirma deschis ca proiectul celor
104 ajunge sa nege principiul fundamental al folosirii
pamintului in cadrul o14tii", in aceeaii masura" (sic !) ca
i legislatia agrara a lui Stolipin, ca i legea din 9 noiembrie
1906 (ibid., pag. 86 ; in continuare vom arata cum pre-
judecatile i-au impiedicat pe socialitii-revolutionari sa
vada deosebirea economics reala dintre aceste doua cat :
cea stolipinista i cea trudovica). Social4tii-revolutionan
considers concep%iile programatice ale lui Pesehonov drept
manifestari ale individualismului egoist" (pag. 89), drept
tulburarea torentului larg de idei cu milul individualismu-
lui" (pag. 91), drept o incurajare a curentelor individua-
liste i egoiste in rindurile maselor popularc" (ibid.,
pag. 93).
Toate acestea sint adevarate. Dar greesc socialhtii-
revolutionari claca isi inchipuie ca prin cuvinte tari" vor
reui sa disimuleze faptul ca aici nu este cit4 de putm
www.dacoromanica.ro
254 V. I. LENIN

vorba de oportunismul d-lor Pesehonov & Co., ci de indi-

vidualismul micului agricultor. Important este aici nu faptul
ca Pesehonovii tulbura torentul de idei al eserismului, ci
faptul ca majoritatea deputatilor progresigi ai taranilor a
facut sa ias5." la iveala adevairatul continut economic al
narodnicismului, adevaratele aspiratii ale micilor agricul-
tori. Falimentul eserismului atunci cind gi-a precizat atitu-
dinea in fata reprezentantei largi, cu adevarat generale a
maselor tarinesti din Rusia iata ce ne-au aratat proiec-
tele agrare ale celor 104 in Duma I $i a II-a*.
Pronuntindu-se pentru nationalizarea pamintului, trudo-
vicii manifests foarte limpede, in proiectul lor, tendinte
egoiste Si individualiste" de mici agricultori. Ei lass
parnintunle lotuale si micile proprietati funciare private
in miinile actualilor lor proprietari ( 3 din proiectul agrar
al celor 104), cu singura specificare ca urmeaza sa fie luate
masuri de ordin legislativ menite sa asigure trecerea lor
treptata in propnetatea intregului popor". In limbajul
relatiilor economice reale, aceasta inseamna : not ponum
de la interesele proprietarilor reali, ale agricultorilor reali,
si nu numai nominali, dar vrem ca activitatea lor econo-
mica pe pamintul nationalizat sa se desfasoare in toata
libertatea **. Paragraful 9 din proiect, in care se spune ca
"" Din d8rile de seam stenografice ale Dumei a II-a reiese ca socialistul-
revolufionar Musenko a prezentat un project agrar semnat de 105 deputati ".
Din pacate, n-am reusit sa-mi procur acest proiect. Din materialele Dumei
am avut la dispozitie numai proiectul trudovic at celor 104, prezentat si in
Dumz a II-a. Prin urmare, proiectul eserist at celor 105, concomitent cu
existenla acestor dou8 proiecte trudovice ale celor 104 (in Duma I si in
Duma a II-a), arata, in cel mai bun caz, doer oscilarea unora dintre tdrani
intre socialistii-populisti si socialislii-revoltItionari, tars sa infirrne cele
afirmate de mine in text.
* In treacat fie zis, A. Finn-Enotaevski, contestind caracterul scrios zi
constient al tendinlelor de nationalizare ale Uniunii tdrAnesti si ale taranimii
in general, a citat afirmatia d-lui V. Groman ca delegatir la congresele
taranilor nu prevad nici un fel de plata pentru p8.mi.nt" si nu inteleg ca
renta diferential8 trebuie sa revin8 intregului colectiv (A. Finn, Problems
agrara si social-democratie, pag. 69). Paragrafele 7 si 14 din proiectul celor
104 arata ca aceas18 parere este gresit& Trudovicir prevad in aceste alit
plata pentru pamint (tin impozit funciar care creste in report cu suprafata
lotulul), cit si trecerea renlei diferentiale in miinile statului (limitarea
dreptulul de a beneticia de cresterea valorii" parnintului, in masura In care
aceasta crestere nu depinde de munca si de capitalul lor, at proprietarilor
asta N.B. I Trudovicii nu sint impotriva capitalului I ci de conditiile
sociale"). E drept ca in 7 se spune cu privire la pamiaturile din raze
oraxelor, precum si la celelalte p8minturi : ,pins in momentul trecerii acestor
bunuri In proprietatea Intregului popor", drepturile posesorilor etc., trebuie
sa fie !imitate. Dar aid este, probabil, o sapare : altfel reiese ca trudovicii
iau proprietarilor renta, dar o restituie posesorilor, areadaxilor parnintultil
apartinind intregului popor '
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL SOC.-DEM. IN PRIMA REVOLUTIP RUSA 055

se acorda preferinta populatiei locale fata de cea venita

din alts parte i populatiei agricole fats de cea neagricola",
arata Inca o data ca trudovicii pun pe primul plan intere-
sele micilor proprietari. Dreptul egal asupra pamintului"
e o fraza goals ; imprumuturile i ajutoarele acordate de
stat persoanelor care nu dispun de suficiente mijloace
pentru a-i procura tot ce este necesar pentru gospodarie
( 15 din proiectul agrar al celor 104) nu sint decit dezi-
derate pioase, pe cind in realitate citiga inevitabil cei ce
pot deveni acum gospodari instariti, cei ce se pot trans-
forma acum, din agricultori inrobiti, in agricultori liberi qi
instariti. Se intelege ca interesele proletariatului cer spri-
jinirea unor masuri care sa contribuie in cel mai inalt grad
la trecerea agriculturii Rusiei din miinile moierilor iobagiti
i ale agricultorilor inrobiti, copleiti de mizerie, intuneric
si rutina in mlinile unor fermieri. Iar proiectul celor 104"
nu este altceva decit o platforma de lupta pentru transfor-
marea partii inst5.rite a taranimii aservite in fermieri liberi.

5. PROPRIETATEA FUNCIARA FEUDALA SI REVOLUTIA BURGHEZA

Se pune acum intrebarea : exista oare, in conditiile eco-

nomice ale revolutiei burghezo-democratice agrare din
Rusia, temeiuri materiale care sa determine pe micii pro-
prietari sa ceara nationalizarea pamintului, on aceasta
revendicare reprezinta i ea doar o vorba goals, o dorinta
pioasa a taranului de rind, visuri dearte ale plugarului
patriarhal ?
Pentru a raspunde la aceasta intrebare, trebuie mai intil
sa ne reprezentam intr-un Mod mai concret conditiile ori-
carei revolutii burghezo-democratice in agricultura, iar
apoi sa examinam, in lumina acestor conditii, cele doua
cai ale evolu%iei agrare capitaliste, care, aa cum am aratat
mai sus, sint posibile in Rusia.
Despre conditiile revolutiei burghez2 in agricultura, din
punctul de vedere al relatiilor de proprietate funciara, vor-
bete foarte plastic Marx in ultimul volum din Teorii
asupra plusvalorii" (Theorien fiber den Mehrwert", IL
Band, 2. Teil, Stuttgart, 1905).
www.dacoromanica.ro
256 V. I. LENIN

Dupe ce analizeaza conceptiile lui Rodbertus, aratind

cit de marginita este teoria acestui mosier pomeranian si
enumerind amanuntit fiecare manifestare a obtuzitatii
acestuia (II, 1. Teil, S. 256-258, erster Blodsinn
sechster Blodsinn des Herrn Rodbertus *), Marx trece la
teoria rentei a lui Ricardo (H, 2. Teil, 3 b) (Conditiile
istorice ale teoriei lui Ricardo") 97.
Dar amindoi spune Marx despre Ricardo si Ander-
son pornesc de la o concep %ie care pe continent pare
foarte stranie, si anume ca 1) proprietatea funciara ca
piedica pentru orice folosire a capitalului in agriculture
nu exists ; 2) ca argicultorii trec de la paminturi mai bune
la paminturi mai proaste. La Ricardo, aceasta premiss are
o semnifica%ie absolute dace se face abstractie de intreru-
Jerile pe care interventia stiintei si industriei le provoaca
in acest mers al dezvoltarii ; la Anderson, aceasta premiss
are o semnificatie relative, deoarece terenurile mai proaste
redevin mai bune ; 3) ca este intotdeauna disponibil un
capital, o masa suficienta de capital care sa fie folosita
-
in
agriculture.
Cit priveste punctele 1 si 2, locuitorilor de pe continent
trebuie sa le pars, fare doar si poate, foarte straniu Ca,
intr-o tare in care, dupe cum 10 inchipuie ei, proprietatea
funciara feudala s-a pastrat in forma cea mai rutinara,
economistii si Ricardo si Anderson pornesc de la
presupunerea ca nu exists proprietate asupra pamintului.
Acest fapt se explica :
in primul rind, prin specificul legii engleze denumite
law of enclosures* din Anglia (legea cu privire la imprej-
muirea paminturilor comunale), care nu are nimic comun
cu impartirea paminturilor comune de pe continent ;
in al doilea rind, in nici o alta taxa productia capita-
lista, incepind de pe vremea lui Henric al VII-lea, nu a
stirpit alit de necrutator rinduielile agrare traditionale,
nicaieri nu si-a creat conditii atit de adecvate (adecvate =
in mod ideal corespunzatoare), nicaieri nu si-a subordonat in
asemenea masura aceste conditii. In aceasta privinta, Anglia
este cea mai revolutionary tara din lume. Acolo unde
vol. II, partea 1, pag. 256-258, prima absurditate a 8asea absurdi-
tate a domnului Rodbertus. Note red.
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL SOC.-DEM. IN PRIMA REVOLUTIE RUSA. 257
C
contraveneau conditiilor productiei capitaliste in agricultural
sau nu corespundeau acestor conditii, toate rinduielile mos-
tenite din trecut au fost pur si simplu maturate ; nu numai
ca a fost schimbata pozitia asezarilor rurale, dar insesi
aceste asezari au fost sterse de pe fata pamintului ; au fost
sterse de pe fata pamintului nu numai locuintele si asezarile
populatier rurale, ci si insasi aceasta populatie ; au fost
distruse nu numai stravechi centre economice, dar Si insasi
economia respective. La germani, de pilda, rinduielile eco-
nomice au fost determinate de relatiile tradi%ionale legate
de existenta paminturilor comunale (Feldmarken), de
pozitia centrelor economice, de locurile de concentrare a
populatiei. La englezi, rinduielile istorice in agricultural au
fost create treptat de catre capital incepind de pe la sfir-
situl secolului al XV-lea. Expresia tehruca obisnuita in
Regatul Unit eclearing of estates, (textual = curatirea
mosiilor sau curatirea parninturilor) nu se intilneste in nici
o tara de pe continent. Dar ce inseamna clearing of
estates" ? Aceasta inseamna ca nu s-a ;inut seama de loc
nici de populatia localnica a fost izgonita nici de
satele existente au fost sterse de pe fata pamintului
nici de constructiile gospodaresti au fost darimate ping -n
temelii nici de ramurile de agriculture existente au
fost schimbate dintr-o lovitura, transformind, de pilda,
paminturi arabile in pasuni pentru vite ; intr-un cuvint, nu
s-au preluat toate conditiile de productie, asa cum existau
in virtutea traditiei, ci s-au creat istoriceste in asa forma
incit ele sal corespunda, in fiecare caz concret, cerintelor
unei cit mai rentabile folosiri a capitalului. In aceasta
masura, prin urmare, nu exists realmente proprietate asu-
pra pamintului ; aceasta proprietate lase capitalului
fermierului libertatea de a gospodari, deoarece pe ea o inte-
reseaza exclusiv obtinerea unui venit banesc. Vreun mosier
pomeranian, care nu are in cap deck traditionalele [anges-
tammten] paminturi comunale, centre economice, colegiul
agricol etc., poate de aceea sa se arate ingrozit de conceptia
oneistorica a lui Ricardo asupra dezvoltarii rinduielilor
in agricultural. In felul acesta insa el nu face deck sal ne
arate cu cita naivitate confunda conditiile din Pomerania
cu cele din Anglia. Pe de alta parte, nu se poate spun e
www.dacoromanica.ro
258 V. I. LENIN

nicidecum ca Ricardo, care In cazul de fats porneste de

la conditiile existente in Anglia, este la fel de marginit ca
mosierul pomeranian, a carui gindire se misca in cadrul
relatiilor existente in Pomerania. Caci conditiile din
Anglia shit singurele conditii in care s-a dezvoltat in mod
adecvat proprietatea moderns asupra parnintului (cu o
perfectiune ideals), adica proprietatea asupra pamintului
modificata de procluctia capitalists. In aceasta privinta,
teoria engleza este clasica pentru modul de productie
modern, adica pentru modul de productie capitalist, pe
chid teoria pomeraniana, dimpotriva, examineaza condi-
tiile evoluate, privindu-le prin prisma unei forme de relatii
istoriceste inferioara (hick* neadecvata)" (Seiten 5 -7) 98.
Aceste consideratii ale lui Marx shit de o profunzime
remarcabila. Au constituit ele insa vreodata obiect de
reflectii pentru municipalistii" nostri ?
Inca in volumul III al Capitalului" (2. Teil, S. 156),
Marx a aratat ca forma de proprietate funciara pe care
modul de productie capitalist o gaseste in istorie la ince-
putul dezvoltarii lui nu corespunde capitalismului. Capi-
talismul iii creeaza" singur formele corespunzatoare de
relatii agrare din vechile forme, $i anume din proprietatea
funciara feudala mosiereasca, din proprietatea funciara
comunitara tar5neasca, din proprietatea funciara de clan
etc. 99. In textul citat de noi, Marx compara diverse
moduri in care capitalul isi creeaza formele de proprietate
funciara ce-i corespund. In Germania, transformarea 'for-
melor medievale de proprietate funciara a urmat, ca sa
spunem asa, o cale reformatoare, adaptindu-se rutinei,
traditiei, mosiilor feudale, care deveneau cu incetul gospo-
darii iuncheresti, parcelelor traditionale ale taranilor
trindavi *, care strabateau drumul greu al trecerii de la
claca la muncitor agricol si la chiabur. In Anglia, aceasta
transformarc s-a facut pe cale revolutionara, prin violenta,
klar violenta a fost folosita in favoarea mosierilor, impo-
triva maselor de tarani striviti de dart, izgoniti din sAte,
evacuati, care mureau pe capete sau emigrau. In America,
Comp. Theorlen fiber den Mehrwert, II. Band, 1 Tell, Seitz 280: o
conditie a modulul de productie capitalist In agricultura o constitute Sala-
cuirea taranului lcnel cu arendasul capitalist" (Gnschaftsmann) '",
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL SOC.-DEM. IN PRIMA REVOLUTIE R4.+SA -25*

aceasta transformare s-a desfasurat pe calea violentei fava

de exploatarile sclavagiste din statele din sud. Aici, violen %a
a fost folosita impotriva mosierilor feudali. Paminturile
for au fost farimivate ; proprietatea funciara a inceput sa
se transforme, din mare proprietate feudala, in mica pro-
prietate burgheza *. Cit priveste marea masa a pamin-
turilor disponibile" din America, rolul de a crea noile
rinduieli agrare pentru noul mod de product ie (adica pen-
tru capitalism) 1-au jucat cernii peredel ** de tip ameri-
can", miscarea din deceniul al 5-lea al secolului al XIX-lea
impotriva rentei (Anti-Rent-Bewegung), legea cu privire
la homestead-uri 101 etc. Cind, in 1846, comunistul german
Hermann Kriege s-a apucat sa predice impartirea egalitara
a paminturilor in America, Marx a ridiculizat prejudeca-
ifile eseriste i teoria mic-burgheza a acestui cvasisocialism,
dar a apreciat importanca istorica a miscarii americane
impotriva proprietatii funciare*** ca o miscare ce exprima
in spirit progresist interesele dezvoltarii forcelor de pro-
dume, interesele capitalismului in America.

6. DE CE A TREBUIT CA MICII PROPRIETARI DIN RUSIA

SA SE PRONUNTE PENTRU NATIONALIZARE ? .

Privivi, din punctul de vedere aratat mai sus, evolucia

agrara a Rusiei in a doua jumatate a secolului al XIX-lea.
Ce a insemnat marea" noastra reforms taraneasca,
rasluirea paminturilor de la tarani, stramutarea caranilor
in nisipisuri", introducerea noilor rinduieli agrare cu
Vezi Problema agrarS' a lui Kautsky (pag. 132 si urm, din originalul
german) cu privire la dezvoltarea micilor ferme in sudul Americii dui)?
abolirea sclaviei.
impaelirea paminturilor. Note !rad.
Vpered", 1905, nr. 15 (Geneva, 7/20 aprilie), arti col ul Marx despre
:
scernii peredela de tip arnerican" (vezi V. I. Lenin, Opere complete, vol. 10,
Editura politic?, 1962, editia a doua, pag. 53-60. Nola red.) (volumul al
doilea al Operelor complete ale lui Marx si Engels, editate de Mehring).
Recunoastem intru totul stria Marx in 1846 ca miscarea national-
reformis tilor americani este din punct de vedere istoric justificat?. $tim cif
aceastd miscare tinde sa ajung? la un rezul tat care, e drept, ar da, in
momentul de fat?, un impuls dozvoltarii industrialismului societaiii burgheze
moderne, dar care, ca rod al unei miscari proletare ca atac impotriva
proprietalii funciare in general si in actualele condilii din America in
special va trebul sa due?, in cele din urm ?, datorita propriilor lui conse-
cif le, la comunism. Kriege, care impreund cu c umunistii germani din New
York s-a alai unit mlscarii impotriva rentei (An ti-Rent-Bewegung), imbrued
aces t shunt u (apt in lr-o frazeologie exalted, far? sa anal'? eze ins? conlinutui
uliKarii' 1".
www.dacoromanica.ro
2G0 v. I. LENIN

ajutorul fortei armate, cu ajutorul gloan %elor i al pedepse-

lor corporate ? Ea a insemnat primul act de violenta in
masa impotriva taranimii, in interesul capitalismului care
lua natere in agriculture ; ea a insemnat o curatire" mo-
iereasca a paminturilor" pentru capitalism.
Ce reprezinta legislatia agrare stolipinista in vederea
aplicarii articolului 87, aceasta incurajare a jefuirii obti-
lor de catre chiaburi, aceasta desfiintare a vechilor relatii
agrare in folosul unui manunchi de gospodari instariti, cu
pretul ruinarii rapide a maselor ? Ea reprezinta al doilea
mare pas pe linia violentei in mass impotriva taranimii in
interesul capitalismului. Ea reprezinta a doua curatire"
mosiereasca a paminturilor" pentru capitalism.
Dar ce inseamna nationalizarea trudovica a parnintului
in revolutia ruse ?
Ea inseamna o curcitire" giraneascci a pdrninturilor"
pentru capitalism.
Principalul izvor al tuturor naivitatilor prostqti ale
municipalitilor notri consta tocmai in faptul ca ei nu
inteleg baza economics a revolutiei agrare burgheze din
Rusia in cele doua forme posibile ale acestei revolutii
forma burghezo-moiereasca i cea burgheza-taraneasca.
Fara curatirea" relatiilor i rinduielilor agrare medievale,
in parte feudale, in parte asiatice, nu poate avea loc o re-
volutie burgheza in agriculture, deoarece capitalul trebuie
trebuie in sensul unei necesitati economice sa-i creeze
not rinduieli agrare, adaptate noilor conditii ale agriculturii
comerciale libere. Aceasta curatire" a vechiturilor me-
dievale in domeniul relatiilor agrare in general, i in pri-
mul rind in acela al vechii proprietati funciare, trebuie sa
afecteze indeosebi paminturile moqiereti si loturile Ora-
neti, deoarece acum, in forma for actuala, atit prima at
i cea de-a doua proprietate funciara sent adaptate la
munca in dijma, la rarnaitele clacii, la relatiile de aservire,
si nu la gospodaria libera care se dezvolta.' in mod capita-
list. Curatirea" stolipinista se afla, Fara indoiala, pe linia
dezvoltarii capitaliste progresiste a Rusiei, numai ca
aceasta curatire este intru totul adaptata intereselor mo-
sierilor : taranii boga %i sa plateasca preturi exorbitante
bancii taraneti" (citete : moiereti), iar not be vom da
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL SOC.-DEM. IN PRIMA REVOLUTIE RUSA 2G1

in schimb libertatea de a jefui obstea, de a expropria cu

forta masa taranimii, de a-si rotunji loturile, de a evacua
taranimea saraca, de a submina insesi temeliile vietii unor
sate intregi, de a crea neaparat cu orice prey flea a
tine seama de gospodaria si de viata agricultorilor cu lot
din mosi-stramosi", orictt de mare ar fi numarul for
noi otruburi *, baza agriculturii capitaliste noi. Aceasta
linie are, indiscutabil, un sens economic ; ea exprima in
mod fidel mersul real al dezvoltarii, asa cum trebuie sa fie
el in condiciile dominatiei mosierilor care se transforms in
iuncheri.
Care este insa cealalta linie, linia taraneasca ? Ori
aceasta linie este irealizabila din punct de vedere economic,
si atunci toate discutiile pe tema confiscarii paminturilor
mosieresti de catre tarani, pe tema revolutiei agrare tiara -
nesti etc. nu sent decit sarlatanie sau visuri desarte. Ori ea
este realizabila din punct de vedere economic, in conditu
in care un element al societatii burgheze va invinge un alt
element al societatii burgheze, si atunci trebuie sa avem
limpede in minte 1i sa aratam limpede poporului conditiile
concrete ale acestei dezvoltari, conditiile transformarii pe
cale taraneasca a vechilor relatii de proprietate funciara
in relatii de tip nou, capitalist.
Aid se naste, in mod firesc, urmatoarea idee : aceasta
linie taraneasca este tocmai impiirtirea paminturilor mo-
sieresti si trecerea for in proprietatea taranimii. Perfect.
Dar pentru ca aceasta impartire si aceasta improprietarire
sa corespunda conditiilor cu adeVairat noi, capitaliste in
agriculture, este necesar ca impartirea sa se face pe o baza
noua, iar nu pe baza veche. La baza ei nu trebuie ss stea
vechile loturi, impartite intre tarani cu o suta de ani in
urma, dupe bunul plac al burmistrilor ** mosieresti sau al
cinovnicilor despotismului asiatic ; la baza ei trebuie ss stea
cerintele unei agriculturi libere, cu caracter comercial.
Pentru a satisface cerintele capitalismului, impartirea tre-
buie sa fie o impartire intre fermieri, i nu o impartire
loturl Mate din pauintul obatii Si date in proprietate individual&
taranilor. Nota trod.
burmistru in timpul iobagiei, administrator de moaie, investit cu
functii administrative-moaiereati. Nota trod.
www.dacoromanica.ro
262 V. I. LENIN

intre n4te tarani trindavi", care in coviritoarea for ma-

joritate gospodaresc aka cum au apucat, dupa traditie, nu
potrivit conditiilor capitaliste, ci potrivit conditiilor pa-
triarhale. Impartirea dupa normele vechi, adica pe baza
vechii proprietati funciare lotuale, nu va insemna curatirea
vechii proprietati funciare, ci eternizarea ei ; ea nu va in-
semna deschiderea drumului pentru capitalism, ci impovd-
rarea lui cu o multime de trindavi" neadaptati i inadap-
tabili, care nu pot deveni fermieri. Pentru a fi progresista,
impartirea trebuie sa se bazeze pe o noun selectie a tarani-
lor agricultori, o selectie care sa desparta pe fermieri de
orice balast inutil. Or, aceasta selectie noua este tocmai
nationalizarea pamintului, adica desfiintarea complefi a
proprietatii private asupra pamintului, deplina libertate de
exploatare a pamintului, libertatea formarii de fermieri
din rindurile vechii taranimi.
Imaginati-va gospodaria taraneasca contemporana i
caracterul proprietatii funciare lotuale, adica al vechii pro-
prietati funciare taraneti. Fiind grupata de obte in
foarte mici uniuni administrative-fiscale i agricole, tara-
nimea este farimitata printr-o multime de variate impartiri
ale ei in categorii, in grupuri, dupa intinderea lotului, dupa
marimea platilor etc. Sa luam fie i culegerea de date sta-
tistice ale zemstvelor cu privire la gubernia Saratov : ta-
ranimea se imparte aici in urmatoarele categorii : tarani cu
lot fara rascumparare, tarani proprietari, tarani proprie-
tari plini, tarani ai statului, tarani ai statului care posedi
0:mint in cadrul obtii, tarani cetvertini, tarani ai statului
foti iobagi la moieri, tarani de pe domeniile imperiale,
arendai de terenuri care apartin statului, tarani lark' pa-
mint, proprietari care au apartinut moierilor, tarani cu
lot rascumparat, proprietari care au apartinut domeniilor
imperiale, coloniti-proprietari, tarani coloniti, larani cu
lot fara rascumparare care au apartinut moierilor, pro-
prietari care au apartinut statului, tarani eliberati indivi-
dual, tarani scutiti de dijma, plugari liberi, tarani tempo-
rar'obligati, tarani care erau afectati fabricilor etc. i apoi
titrani pripaiti, tarani veniti din alte locuri etc. 103
Toate aceste categorii se deosebesc prin istoria relatiilor
agrare, prin -mIrimea loturilor i a platilor etc. etc. Si in
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL 50C.DEM. IN PRIMA REVOLUTIE RUSA .163

cadrul categoriilor exista o multime de deosebiri de acest

fel : uneori chiar taranii din acelasi sat sint impartiti in
doua categorii cu totul deosebite : tarani fosti ai
d-lui N.N. si tarani fosti ai d-nei M.M.. Toate aceste
categorii pestrite erau firesti si necesare in evul mediu" *.
Daca o noua impartire a paminturilor mosieresti s-ar face
pe baza acestei proprietki funciare feudale indiferent
daca ea s-ar efectua in sensul completarii piny la o norma
unica, adica al unei impartiri egalitare, sau in sensul unei
proportionari intre nou si vechi, sau in vreun alt mod,
aceasta impart ire nu numai ca nu ar garanta o concordanta
Intre parcelele repartizate si cerintele agriculturii capita-
liste, dar, dimpotriva, ar consfinti o discordanta vadita. 0
astfel de Impartire ar ingreuia evolutia sociala, ar lega
noul de vechi, in loc sa elibereze noul de vechi. Adevarata
eliberare o constituie numai nationalizarea parnintului, care
permite formarea de fermieri, crearea de gospodarii -ferme
fara nici o legatura cu vechile gospodarii, fara nimic co-
mun cu proprietatea funciara lotuala medievala.
In Rusia de dupa reforma, evolutia capitalista pe p5I-
minturile lotuale medievale ale taranilor s-a deslasurat in
asa fel, inch elementele economice progresiste se eliberau
de sub influenta determinanta a lotului. Pe de o parte, se
eliberau proletarii, dindu-si in arenda loturile, parasmdu-le,
lasIndu-le in paragina. Pe de alta parte, se eliberau gospo-
darii prin cumparari si arendari de pamInt, tntemeind o
gospodarie noud din diferite frinturi de proprietate fun-
ciara veche, medievala. Pamintul pe care gospodareste fa-
ranul rus cit de cit instarit din zilele noastre, adica taranul
care este intr-adevar in stare sa devina, in cazul unui dezno-
damint favorabil al revolutiei, fermier liber, se cdmpune,
in parte, din lotul propriu, in parte din lotul luat in arenda
de la un vecin din aceeasi obste, in parte, poate, din pa-
mint luat in arenda pe termen lung de la stat, din pamint
luat in arena pe termen de un an de la mosieri, din pa-
mint cumparat de la banca etc. Capitalismul cere ca toate
,,Dezvoltarea capitallsmului", cap. V, IX : Unele observatil cu privire
la economia precapitalista a satului nostru", pag. 293. (Vezi V. 1. Lenin,
Opere complete, vol. 3, Editura politica, 1961, editia a doua, pag. 372-373.
Note red.)

19 Lenin Opere, volwww.dacoromanica.ro

16
264 V. I. LENIN

aceste deosebiri dintre categorii sal dispara, ca orice gospo-

dane sa fie organizata exclusiv in conformitate cu noile
conditii si cerinte ale pietei, cu noile cerinte ale agricul-
turii. Nationalizarea pamintului indeplineste aceasta ce-
rinta" printr-o metoda revolutionara-taraneasca, eliberind
poporul dintr-o data si in intregime de tot putregaiul tu-
turor formelor de proprietate funciara medievala. Nu
trebuie sa existe nici proprietate funciara mosiereasca,
nzci proprietate funciara lotual a, trebuie sa existe
numai o proprietate funciara nona, libera, aceasta este
lozinca taranului radical. $i aceasta lozinca expnrnal in
modul cel mai just, mai consecvent $i mai hotarit interesele
capitalismului (de care taranul radical, in naivitatea lui,
se apara facindu-si semnul crucii), interesele dezvoltarii
maxime a fortei productive a pamintului in conditiile pro -
duct iei de marfuri.
Aici se poate vedea agerirnea mintii lui Piotr Maslov, la
care toatci deosebirea dintre programul sau agrar 1i progra-
mul agrar taranesc trudovic se reduce la cons fincirea pro-
prietatii funciare vechi, feudale, lotuale ! Pamintul taranesc
lotual este tin ghetou in care taranimea se sufoca gi .din
care ea cauta sa scape, tinztnd spre un parnint liber *.
Piotr Maslov insa, contrar revendicarilor ta'ranesti cu pri-
vire la pamintul liber, adica nationalizat, eternizeaza acest
ghetou, consfint este vechiul ; palminturile cele mai bune,
care urmeaza sa fie confiscate de la mosieri si date in folo-.
sinta obsteasca, sent subordonate de el conditillor vechii
proprietati funciare si ale vechii gospodarii. In fapt, tara-
nul trudovic este cel mai hotarit revolutionar burghez, iar
in vorba el este un utopist mic-burghez, care isi inchipuie
ca cernii peredel" este punctul de plecare al armoniei si
al fratiei**, si nu al fermieratului capitalist. In fapt,
D-1 Musenko, "socialist-revolt/Ito/lax', care in Duma a II-a a expus In
modul cel mai cuprinzator conceptiile partidului sau, a declarat deschis :
Nal ridicam steagul eliberdrll pamintului" (sedinta a 47-a din 26 mai 1907,
pag. 1 174). Trebuie sa fit orb ca sa nu vezi nu numai caracterul real capitalist
at acestui steag pretins socialist' (acest lucru II vede si Piotr Maslov), ci 9i
caracterul progresist sub raport economic al unei asemenea revolutii agrare
in comparatie cu cea stolipinista-cadets (acest lucru nu-1 vede Piotr Maslov).
Comp. exprimarea naive a acestui punct de vedere revolutionar-burghez
in cuvintarea socialistulul-populist' Volk-Karacevski despre egalitate, fra-
ternitate, libertate Puma a II-a, sedinta a 16-a din 26 martie 1907,
pag. 1 077-1 080).

www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL SOC.-DEM. IN PRIMA REVOLUTIE RUSA 265

Piotr Maslov este un reactionar care, de teama unei 'Ven-

dee a unei viitoare contrarevolutii, consfinteste actualele
elemente antirevolutionare ale vechii proprietati funciare
si eternizeaza ghetoul taranesc, iar in vorba folosete formule
nechibzuite, invatate pe de rost, despre progresul burghez.
Maslov & Co. n-au inteles citui de putin condi%iile reale
ale unui adevarat progres burghez liber i nu burghez
stolipinist al agriculturii ruse.
Deosebirea dintre marxismul vulgar al lui Piotr Maslov
i metodele de cercetare folosite intr-adevar de Marx reiese
cel mai limpede din atitudinea fats de utopiile mic-bur-
gheze ale narodnicilor (inclusiv ale social4tilor-revolutio-
nari). In 1846, Marx a demascat necrutator caracterul
mic-burghez al conceptiilor socialistului-revolutionar ame-
ncan Hermann Kriege, care preconiza un adevarat cert.&
rican
peredel pentru America si care a dat acestei impartiri de-
numirea de comunism". Critica dialectics i revolutionara
facuta de Marx a inlaturat inveliul doctrinei mic-burgheze
i a dezviiluit nucleul sanatos pe care it cons ineau atacu-
rile impotriva proprietatii funciare" i mi,carea impotriva
rentei", pe dud marxitii notri vulgari, criticind impar-
tirea eplitarr, socializarea pamintului", dreptul egal
la pamint", se multumesc sa combats doctrina, dind astfel
dovada de un doctrinarism obtuz, care nu vede indaratul
literei moarte a teoriei narodniciste realitatea vie a revolu-
tiei taraneti. Acest doctrinarism obtuz, exprimat in pro-
gramul nostru de municipalizare", care consfinteste cea
mai inapoiata proprietate funciara medievala, a fost
impins de Maslov i de menevici pins acolo inch In
Duma a 11-a au putut fi. rostite, in numele partidului
social-democrat, cuvinte de-a dreptul ruinoase ca acestea :
...Daca in problema modului de expropriere a pamintului,
not (social-democratii) sintem mult mai aproape de aceste
fracciuni (fractiunile narodniciste) decit de fractiunea li-
berta>ii poporului, in problema formelor de folosinta a
pamintului sintem mai departe dc ele" (edinta a 47-a
din 26 mai 1907, pag. 1 230 din darea de seams steno-
grafica).
Intr-adevar, in problema revolutiei agrare taranegi,
menevicii sint mai departe de nationalizarea taraneasca
19*
www.dacoromanica.ro
266 V. I. LENIN

revolutionara si mai aproape de men;inerea mosiereasca

liberals a propriefacii funciare lotuale (si nu numai a celei
lotuale). Mencinerea proprietacii funciare lotuale inseamna
mencinerea starii de oprimare, de inapoiere, de aservire.
E firesc ca mosierul liberal, cu gindul la rascumparare, sa
apere din fasputeri proprietatea funciara. lotuala *... para-
lel cu mencinerea unei parti considerabile a proprietAii
mosieresti ! Iar social-democratul, derutat de municipalisti,
nu imelege ca vorbele zboara, iar faptele ramin. Vorbele
despre..egalizare, socializare etc. vor zbura, deoarece in
conditule producciei de marfuri nu poate exista egalizare.
Dat faptele vor famine, adica va famine ruptura in
masura in care ea este posibila in conditiile capitalismului
cu trecutul feudal, cu proprietatea funciare lotuala me-
dievala, cu rutina si tradi%ia, sub formele for cele mai
diferite. and se spune : din imparvirea egalitara a pamin-
tului nu va iesi nimic", marxistul trebuie s a irqeleaga ca
acest mmic" se refers exclusiv la sarcinile cu caracter so-
cialist, exclusiv la faptul ca aceasta imparcire nu va inla-
tura capitalismul. Dar din incercarile de a infaptui o astfel
de imparcire, si chiar numai din ideea unei astfel de im-
parciri, vor rezulta foarte multe foloase pentru revoluva
burghezo-democratica.
Aceasta revolucie poate avea loc fie in condi;iile pre-
dominarii mosierilor asupra %aranilor, ceea ce implicit men-
tinerea vechii propriefAi si reformarea ei pe cale stolipi-
nista, exclusiv cu ajutorul rublei, fie pe calea victoriei
caranilor asupra mosierilor, ceea ce, date fiind condiciile
obiective ale economiei capitaliste, este cu neputinca fare
desfiintarea intregii proprietati funciare medievale, atit a
celei mosieresti, cit si a celei taranesti. OH o reforms agrara
stolipinista, on o nationalizare taraneasca revolutionara.
In treacdt fie zis, mensevicii (printre care si toy. Tereteli, a cdrui
cuvintare am citat-o mai sus) se insald amarnic atunct cind isi inchipuie ca
cadetii apdrd cit de cit consecvent proprietatea liberd a tdranilor. Asta
nu-i adevarat. In numele partidului cadet, d-I Kutler s-a pronuntat, in
Duma a II-a, in favoarea proprietdtii (spre deosebire de proiectul referitor
la fondul funciar al statului prezentat de cadeti in Dame I), dar in acelasi
timp a spus partidul proiecleaza sd -I ingrddeascd pe el (pe ldrani) numai (!)
in ceea ce privefte dreptul de instrainare si de Ipotecare, adica sa preintim-
pine pe viitor o dezvoltare largd a vinzarii si cumpardrii pdmintului" (sedinta
a 12-a din 19 martie 1907, pag. 740 din &area de sePrnd. stenoaraficd). Acesta
este programul ultrareacJionar al unui birccrat, deghizat in liberal.

www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL SOC.-DEM. 114 PRIMA REVOLUTIE RUSA 267

Numai aceste solutii skit reale din punct de vedere eco-

nomic. Toate c5.'ile de mijloc, incepind cu municipalizarea
preconizat5 de mensevici si terminind cu .fascumpararea
preconizat5 de cadeti, nu skit deck m5rgmire mic-bur-
ghez5., denaturare obtuza a teoriei, n5scocire nereusit5..

7. TARANII $1 NARODNICII
DEPPRE NATIONALIZAREA PAMINTURILOR LOTUALE

Ca desfiintarea proprieatii asupra p5minfurilor .lotuale

constituie o conditie pentru crearea unei gospoani t5r5-
nesti libere, corespunz5toare conditiilor noi, capitaliste,
este un fapt de care 'hi dau perfect de bine seama /rim'
faranii. D-1 Groman, care red5 am5.'nuntit si exact dezba-
terile de la congresele taranilor *, citeazs urm5.toarea p51-
rere remarcabil5 a unui Oran :
La discutarea problemei rascumpararii, un delegat, care n-a in-
timpinat obiectii de fond, a spus : aunii sustin ca, daca nu va fi
rascumparare, vor avca de suferit multi dintre taranii care i-au
cumparat pamint cu bani munciti de ci. Acqti Omni slut putini la
numar, i nici pamint mult nu au ; ei tot vor primi pamint la im-
partirea. Tata care este izvorul hotartrii for de a renunta la dreptul
de proprictate atit asupra pamintului lotual, cit i asupra parnintului
cumparat".

Iar ceva mai departe (pag. 20), d-1 Groman repet5 aceste
cuvinte ca fiind p5rerea generals a taranilor.
Ei tot vor primi la impartire !" Nu este oare limpede
ce fel de necesitate economics a dictat acest argument ?
0 nou5 impart ire a intregului p5mint, atit a celui mosie-
resc cit si a celui lotual, nu poate micsora proprietatea
funciara a nou5. zecimi (sau, si mai exact, a noUlzeci si
nou5 la sut5.) din fir5nime ; faranii n-au de ce s5." se teams
de aceastI nou5. impartire. Ea este necesars pentru ca va
da gospodarilor adevarati, destoinici posibilitatea de a -si
organiza folosirea pamintului potrivit noilor condi %ii, po-
trivit cerintelor capitalismului (imperativelor pietei" pen-
tru produc5.torii izola %i), far5. a se supune relatiilor medie-
* Materiale In legAtura. cu problema laraneascre (Dare de seams asupra
eclintelor din 6-10 noiembrie 1905 ale Congresului delegatilor Uniunii taril-
nesti din Rusia. Cu un articol Introductiv de V. Groman. Edit. Novii Mir',
Petersburg, 1905, pag. 12).

www.dacoromanica.ro
201 V. I. LENIN

vale care .au determinat intinderea, asezarea, repartizarea

proprietatu funciare lotuale.
D-1 Pesehonov, un practic si lucid socialist-populist"
(citeste : social-cadet), care, dupa cum am vazut, a .stiut
sa se adapteze la reventhcarile masei micilor proprietari
din intreaga Rusie, exprima acest punct de vedere intr-un
mod si mai categoric.
Parninturile lotuale scrie el , care constituie o parte foarte
important a teritoriului sub raportul productici, slut atribuite unet
sari sociale, ba mai au : unor grupuri mici ale acesteia, diferitelor
gospodarii si sate. Din aceasta cauza, chiar in cadrul acestor pamin-
turi lotuale, aranimea, luati in totalitatea ei, nu se poate stramuta
ascza in mod liber... 0 repartizare a populatiei cu totul nerationala
si necorespunzatoare cerirztelor piecei (notati !J... Trebuie anulata in-
terdictia privitoare la paminturile statului, trebuie eliberate din ca-
tusele proprietagi paminturile lotuale, trebuie eliberate paminturile
proprietate privaa. Trebuie sa i se inapoieze poporului rus pamintul
sau,$i atunci el se va aseza pe acest pamint, asa cum ii dicteaza
nevoile lui economice" (A. V. Pesehonov : Problema agrara in le-
gatura cu milcarea araneascr, Petersburg, 1906, pag. 83, 86, 88-89.
Subliniat de noi).
Nu este oare limpede ca prin gura acestui socialist-
populist" vorbeste fermierul care doreste sa stea pe pro -
priile lui picioare ? Nu este oare limpede ca eliberarea
paminturilor lotuale din catusele proprietatii" ii este
intr-adevar necesara acestuia pentru o nou'a repartizare,
pentru o noua formare de parcele de pamint, corespunza-
toare cerintelor pietei", adica cerintelor agriculturii capita-
liste ? $i d-1 Pesehonov amintim inca o data este de
ajuns de lucid pentru a respinge orice socializare, orice
adaptare la dreptul obstei doar nu degeaba it blameaza
socialistii-revolutionari, calificindu-1 individualist ! pen-
tru a respinge (nice interzicere a muncii salariate in gos-
podaria taraneascii.
Caracterul reac ;ionar al sprijinirii propriefacii taranesti
lotuale, in conditii cind taranimea manifests astfel de ten-
dinte spre nationalizare, devine pe deplin evident. A. Finn,
care in brosura sa a citat uncle din consideratiile d-lui Pe-
sehonov reproduse de noi, it critics pe acesta, calificindu-1
narodnic 5i cauta sa-i demonstreze ca capitalismul se va
dezvolta inevitabil din gospodaria taraneasca si in cadrul
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL SOC.-DEM. IN PRIMA REVOLUTIE RUSA 'ti9

acestei gospodarii (pag. 14 i urm. din bropra citata).

Aceasea critics este nesatisficatoare, deoarece, ocupindu-se
de problema generals a dezvoltarii capitalismului, A. Finn
a scapat din vedere problema concreta a conditiilor unei
dezvoltari mai libere a agriculturii capitaliste pe pamin-
turile lotuale ! A. Finn se multumete doar sa punk' pro-
blema capitalismului in general i repurteaza o victorie
twara asupra narodnicismului, care este de mult Invins.
Dar aici este vorba de o problema mai concreta * : aceea
a tipului moieresc i a tipului taranesc de eliberare" (ex-
presia d-lui Peehonov), de curatire" a pamintului pentru
capitalism.
In Duma a II-a, oratorul oficial al partidului socialist-
revolutionar, d-1 Muenko, care a rostit cuvintul de in-
cheiere in problema agrara, a exprimat intr-un mod tot
atit de categoric, ca i d-1 Peehonov, esenta capitalists a
nationalizarii pamintului, pe care socialitilor mic-burghezi
le place s-o numeasca socializare", instituirea dreptului
egal la pamint" etc.
O aezare rationala a populatiei a spus d-1 Muenko
va fi posibila numai atunci cind pamintul va fi eliberat,
cind toate ingradirile instituite asupra lui de principiul
proprietatii private asupra pamintului vor fi desfiintate"
(qedinta a 47-a din 26 mai 1907, pag. 1 172 din darea de
seams stenografica). Exact ! Aezarea rationala" a popu-
latiei este tocmai ceea ce reclama piata, capitalismul. Ae-
zarea rationala" a bunilor" gospodari este impiedicata
atit de proprietatea funciara moiereasca, clt i de cea
lotuald.
* Uncle poate duce, In cele din urma, aceasta gospodArie bazata pe
munca despre care vorbeste Pesehonov ?" se intreaba A. Finn si raspunde
pe buns dreptate : la capitalism" (pag. 19 din brosura citata). De la acest
adevar incontestabil, care intr-adevar trebuia explicat unui narodnic, ar fi
trebuit sa se mearga mai departe, la explicarea formelor speciale de mani-
festare a cerintelor capitalismului In condltiile revolutlei agrare taranesti.
In loc sa procedeze astfel, A. Finn a mers inapoi : Se pune intrebarea
scrie el ce rost are sa ne intoarcem inapoi, sa ne tot Invirtim pe nista
cai specilice, pentru ca, in cele din urma, sa iesim iarasi la drumul pe care
am si inceput sa mergem ? Asta-i o truda inutila, d-le Pesehono 1' (ibid.).
Nu, nu este o truda inutira, o truda care, in cele din urma.', duce la capi-
talism, ci o trucid care duce in modal cel mai direct, mai 'tiler, mai rapid pe
drumul capitalismului. A. Finn n-a rellectat indeajuns asupra deosebirilor
comparative dintre evolutia capitalists stolipinisa a agricultural In Rusia si
evolutia capitalists taraneasca-revoluiogara a agriculturii is Rusia.

www.dacoromanica.ro
270 V. I. LENIN

In legItura cu declaratiile facute de delegatii Uniunii

t5r5nesti, inca o observatie merits atentia noastr.". D-1 Gro-
man scrie in brosura citata :
Faimoasa problemi a e0btii0 aceasta piatri unghiularI a
vechiului si noului narodnicism n-a fost de loc ridicata si a fost
rezolvatai In mod tacit in sens negativ : pimintul trebuie sa se afle
to folosinta unor persoane si asociatii, se spune attt in rezolutia pri-
mului congres, tit si in aceea a Congresului al II-lea" (pag. 12).
Asadar, t5.ranii s-au pronuntat limpede si hothit tm-
potriva vechii obsti, in favoarea unor asociatii libere si a
folosirii in mod individual a pamintului. Nu incape nici o
indoiall ca acesta este intr-adev5r glasul tntregii t5r5nimi,
intrucit nici in proiectul Grupului trudovic (al celor 104)
nu se porneneite nimic despre oNte. Or, obtea este o
uniune pentru st5pinirea p5mintului lotual !
Stolipin desfiinteaz5 aceasta obste prin violente in fo-
losul unui manunchi de bog5tasi. Tathnimea vrea s-o
desfiinteze, inlocuind-o cu asociatii libere si cu folosirea
in mod individual" a p5mintului lotual nationalizat. Iar
Maslov & Co., in numele progresului burghez, merg tocmai
impotriva cerintei fundamentale a acestui progres i apar5
proprietatea funciar5 medieval.. Fereste-ne, doamne, de
asemenea marxism" !

8. GRESEALA LUI M. $ANIN $1 A CELORLALTI ADEPT!

AI IMP MITIRII PAMINTURILOR

M. $anin, care intr-o brosura a sa * a abordat aceasta

problems sub un unghi tntructtva diferit, ne-a oferit, tm-
potriva vointei sale, Inca un argument in favoarea natio-
naliz5rii, care ii este attt de odioasa. Cu exemplul Irlandei,
cu analiza conditiilor ref ormatorismului burghez in do-.
meniul agriculturii, M. $anin a dovedit un singur lucru :
incompatibilitatea principiilor proprietatii funciare cu pro-
prietatea obsteasc5 sau de stat asupra p5mintului (dar
aceasta incompatibilitate trebuie dovedita si printr-o ana-
lizs teoretic5 generals, de care $anin nici nu si-a adus
aminte m5car) ; in afar5. de aceasta, el a mai dovedit,
Municipalizare, sau impa 'lire si Improprietarire". M. $anin, Vino, 1907.
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL SOC.-DEM. IN PRIMA REVOLUTIE RUSA 271

poate, si necesitatea, pentru orice activitate reformatoare

de stat in domeniul agriculturii care se dezvolta pe calea
capitalists, de a admite proprietatea. Dar toate aceste argu-
mente ale lui $anin nu-si ating tinta I fireste Ca, in con-
divide reformatorismului burghez, nu poate fi conceputa
decit proprietatea privata asupra pamintului ; fireste ca
mentinerea proprietatii private asupra masei principale a
paminturilor din Regatul Unit Ikea ca pentru o parte a
acestuia sa nu existe o alta cale in afara de aceea a pro-
prietatii private. Dar ce legatura au toate acestea cu re-
volutia agrara taraneasca" din Rusia ? 0 cale justa a
aratat, dace vreti, M. $anin, dar el a aratat calea justa a
reformei agrare.stolipiniste, si nu a revolutiei agrare Cara-
nesti *. M. Salim nu sesizeaza citusi de pu%in deosebirea
dintre aceste doua cai ; or, atita timp cit nu-ti este clara
aceasta deosebire, este pur si simplu ridicol sa vorbesti de
un program agrar social-democrat in revolutia ruse. Iar
atunci cind calauzit, fireste, de cele mai bune intentii
M. $anin sustine confiscarea impotriva raseumparani,
el pierde once perspectiva istorica. El uita ca, in societatea
burgheza, confiscarea, adica exproprierea fare rascumpa-
rare, este tot atit de incompatibila cu reformatorismul ca
i nationalizarea pamintului. A vorbi de confiscare si a
admite rezolvarea problemei agrare prin reforme, si nu pe
cale revolutionara, echivaleaza .cu a cere lui Stolipin, prin-
tr-o peti;ie, sa desfiinteze proprietatea funciara mosiereasca.
0 alta trasatura a brosurii lui $anin o constituie faptul
ca subliniaza cu toata taria caracterul agricol al crizei
noastre agrare, necesitatea .categorica de a se trece la forme
superioare de gospodarire, la ridicarea nivelului tehnic al
CIt priveste referirea lui $anin la cazul Irlandel ca o dovada a superb:).
Matti proprietatii private asupra arenclarii (dar nu asupra nationalizarli Intre-
gulut paining, ea nu constituie o noutate. Absolut aceleas1 argumente foloseste
si d-1 A. I. Ciuprov, profesor liberal", care recurge la exemplul Irlandei
pentru a dovedi superioritatea propriettittii funciare taranesti (Problema
agrara", vol. II, pag. 11). Dar adevarata nature a acestui liberal" si chiar
democrat-constitutionalist' reiese din pagina 33 a articolului sail. Cu o
nerusinare de necrezut, cu o nerusinare de liberal posibill numai in Rusin,
d-1 Ciuprov propune ca in bate comisige agrare tAranii sa fie subordonati
unei majoritali formate din mogieri I I 5 membri sa fie din parte& taranilor
si 5 din partea mosierilor, tar presedintele sa fie desemnat de adunarea
zemstvei', /Kik& de adunarea mosierilor. In Duma I, exemplul Irlandel a Post
invocat de prinlul Dzutki-Liubetki, deputat de dreapta, ca argument In
favoarea necesitatil proprietatii funciare private Impotriva proiectulul cadet
Oedinta din 24 mai 1906, nag. 626 din dares de seam% stenografical.
www.dacoromanica.ro
272 V. I. LENIN

agriculturii, care in Rusia este extrem de scazut etc. $anin

a dezvoltat atit de unilateral aceste teze juste i a ocolit
in asa masura problema desfiintarii latifundiilor iobagiste
qi a schimbarii relatiilor de proprietate funciara ca o con-
&vie a acestei revolutii tehnice, incit s-a creat o perspec-
tive cu totul false. Caci reforma agrara stolipinista duce
i ea la un avint tehnic al agriculturii pe o cale care din
punctul de vedere al intereselor m4eregi este normala.
Farimicarea prin violence a obtii in virtutea legilor din
9 noiembrie 1906 etc., incurajarea crearii de hutore i spri-
jinirea financiara a otruburilor nu constituie nicidecum un
miraj, cum spun uneori palavragiii uuratici de la presa
democratica, ci reprezinta un progres economic real pe
terenul menOnerii puterii mNierilor i al respectarii in-
tereselor lor. Aceasta este o cale extrem de lenta.' si extrem
de chinuitoare pentru masele cele mai largi ale taranimii
i pentru proletariat, dar aceasta este singura cale posibila
pentru Rusia capitalists, in cazul cind nu va invinge re-
volucia agrara fara.neasca.
Priviti, din punctul de vedere al acestei revolutii, pro-
blema ridicata de $anin. Noua tehnica agricola impune
schimbarea tuturor conditiilor de gospodarire arhaica,
inapoiata, barbara, ignoranta, mizera a 'ranului pe lotul
sau. Trebuie lichidate cu desavNire asolamentul cu trei
sole, uneltele de munca primitive, patriarhala lipsa de bani
a agricultorului, crqterea vitelor dupe metode ramase din
mc*-.stramoi, precum si ignorarea naive, prosteasca a
condwilor si cerintelor piecei. Credeci oare ca o asemenea
revolucionare a economiei este posibila atita timp cit pro-
prietatea funciara ramine intacta ? Or, o imparcire a pa-
minturilor intre actualii proprietari de loturi ar insemna
mentinerea pe jumatate a proprietatii funciare medievale *.
Impartirea ar putea avea un caracter progresist daca ar
consolida noua gospodarie, noua agriculture, aruncind peste
bord tot ceea ce este vechi. Dar impartirea nu-i poate
indeplini rolul de impuls spre o noua agriculture daca se
* Asa cum am ardtat mai sus, din cele 280 000 000 de deseatine, cif repro-
zintd fondul funciar al Rusiei europene, jumatate 138 800 000 de daseatine
o constitute proprictateg funciard lotuald (vezi volumul de tat,d, pag. 203. --
Nola red.)
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL SOC.-DEM. IN PRIMA REVOLUTIE RUSA 973

bazeaza pe vechea proprietate funciara lotuala. Tov. Bori-

sov, adept al imparcirii, a spus la Stockholm : Programul
nostru agrar este un program pentru perioada revoluciei
in dezvoltare, pentru perioada de desfiincare a vechilor
rinduieli si de organizare a unei not orinduiri social -poli-
tice. Aceasta este ideea fundamentals a programului.
Social-democracia nu trebuie sa-si lege miinile cu hota..riri
care ar obliga-o sa sprijine o anumita forma de gospodarie.
In aceasta lupta a noilor force sociale impotriva temeliilor
vechii orinduiri, nodul gordian trebuie taiat printr-o lovi-
tura hotarita" (pag. 125 din Procesele-verbale"). Toate
acestea sint absolut juste si bine spuse. Dar toate acestea
pledeaza in favoarea nacionalizarii, deoarece numai ea
mmiceste" efectiv intreaga proprietate funciara veche, me-
dievala, numai ea taie intr-adevar nodul gordian, acordInd
noilor gospodarii deplina libertate de a se organiza pe pa-
mintul na ;ionalizat.
Se pune intrebarea : care este deci criteriul care permite
sa se stabileasca dace noua agriculture este indeajuns de
formats pentru a-i adapta ei imparvirea paminturilor, in
loc de a consolida prin imparcire vechile piedici in calea
noii gospodarii ? Acest criteriu nu poate fi decit unul
singur : practica. Nici o statistics din lume nu poate stabili
masura in care s-au consolidat" elementele burgheziei
caranesti intr-o cara, pentru a adapta forma de proprietate
funciara la sistemul de exploatare a pamintului. Acest lucru
11 pot stabili numai proprietarii insisi, in masa lor. Im-
posibilitatea de a stabili acest lucru in momentul de face
este doveditoi de faptul ca in revolucia noastra masa Ora-
neasca a prezentat un program de nacionalizare a pamin-
tului. Intotdeauna si in lumea intreaga, micul agricultor
se contopeste 'Ana intr-atit cu gospodaria lui (dace este
intr-adevar gospodaria lui, si nu o bucacica din gospodaria
mosiereasca bazata pe munca in dijma, cum se intimpla
adeseori in Rusia), incit pentru el ap'ararea fanatics" a
proprietacii funciare este inevitabila." intr-o anumita pe-
rioada istorica si pentru un anumit timp. Dace in locul
fanatismului de proprietar fanatism cultivat de toate
clasele conducatoare, de toci politicienii burghezi liberali
in masele caranilor nisi s-a raspindit si s-a statornicit,
www.dacoromanica.ro
214 V. 1. Ltfilist

in perioada actual', revendicarea nationalizarii pamintului,

ar fi o copilarie sau un pedantism obtuz sa se explice
acest lucru prin influenta publicistilor de la Russkoe
Bogatstvo" 104 sau a brosurelelor d-lui Cernov. Acest lucru
se explica prin faptul ca conditiile reale de viata ale micu-
lui agricultor, ale micului gospodar de la sate pun in fata
acestuia ca sarcina economics nu consolidarea noii agricul-
turi, deja formate, prin impartirea paminturilor si darea
for in proprietate, ci curatirea terenului pentru formarea
(din elementele existente) a unei not agriculturi pe pamIn-
tul liber", adica naticnalizat. Fanatismul de proprietar
poate si trebuie sa apara, la timpul sau, ca o revendicare a
fermierului deja iefit din gaoace de a-si asigura gospodana.
In revolutia ruse, nationalizarea pamintului trebuia sa
devina o revendicare a maselor taranesti, o lozinca a
fermierilor care vor sa sparga gloacea medieval'. De aceea,
propaganda in favoarea impartirii pamintului pe care o
desfasoara social- democra %ii in rindunle taranimii care
Indira spre nationalizare $i care in momentul de face abia
incepe sa intre in faza selectiei" definitive, menitadea
fermieri capabili, sa creeze o agriculture capitalists,
aceasta propaganda constituie o flagrant' lips' de tact
istoric si vadeste nepriceperea de a tine seama de momentul
istoric concret.
Social-democratilor nostri Impartisti", tovarasilor Finn,
Borisov, Sanin, le este strain dualismul teoretic de care
dau dovada municipalistii", mergind ping la critica
vulgar' a teoriei rentei a lui Marx (despre aceasta vom
vorbi mai jos), dar ei fac o greseall de alt gen, o greseala
privind perspectiva istorica. Situindu-se, sub raport teoretic,
pe o pozitie general' just' (si deosebindu-se prin aceasta
de municipalisti"), ei repeta greseala programului nostru
otrezkist" * din 1903. Izvorul acestei din urma greseli
rezida in aceea ca, definind in mod just direccia dezvol-
tani, not am definit in mod gresit momentul dezvoltarii.
Noi am considerat ca elementele agriculturii capitaliste
s-au si format pe deplin in Rusia, s-au format si in gospo-
dam mosiereasca (minus 'inrobitoarele paminturi rasluite"
* de la cuvintul rusesc otrezki, trades In romineste pilmInturi rasluite.
Nola trad.
www.dacoromanica.ro
 PROGRANIUL AGRAR AL SOC. -DEM. IN PRIMA REVOLUTIE RUSA 275

de aici revendicarea privitoare la paminturile rasluite),

s-au format si in gospodaria taraneasca, care parea a fi
creat deja o puternica burghezie taraneasca si de aceea
incapabila de o revolu %ie agrara tarineasca". Nu teams"
de o revolutie agrara taraneasca a generat acest program
gresit, ci supraaprecierea gradului de dezvoltare capitalists
atins de agricultura rusa. Ramasi%ele iobagiei ni se pareau
atunci un arnanunt neinsemnat, pe cind gospodaria capi-
talists pe pamintul lotual i pe pamintul mosieresc ni se
parea a fi un fenomen pe deplin cristalizat i consolidat.
Revolutia a dat la iveala aceasta greseala. Ea a confirmat
directia dezvoltarii, asa cum am definit-o noi. Analiza
marxista a claselor societavii ruse a fost confirmata intr-un
mod atit de stralucit de intregul mers al evenimentelor in
general si de primele doua. Dump in special, incit socialismul
nemarxist a fost definitiv subminat. Dar ramasitele iobaglei
la sate s-au dovedit a fi mult mai puternice decit credeam
noi ; ele au provocat o miscare generals a faranimii si au
facut din aceasta miscare piatra de incercare a intregn
revolutii burgheze. Rolul de hegemon, pe care social-demo-
cratia revolutionary 1-a atribuit intotdeauna proletariatului
in miscarea burgheza" de eliberare, a trebuit sa fie definit
mai exact, ca rolul de conducator care duce dupa sine
cariinimea. Incotro o duce ? inspre o revolutie burgheza in
forma cea mai radicals si mai consecventa. Indreptarea
greselii a constat in aceea ca in locul sarcinii speciale a
luptei impotriva ramaiitelor vechiului din orinduirea
agrara a trebuit sy punem sarcinile luptei impotrivaintregu
orinduiri agrare vechi. In locul curatirii gospodariei mope-
resti noi am pus ca sarcina desfiintarea ei.
Aceasta corectare insa, facuta sub influenta mersului
impunator al evenimentelor, nu i-a determinat pe multi
dintre noi sa reflecteze bine asupra noii noastre defnucn
privind gradul de dezvoltare capitalists al agriculturii ruse.

ea s-a dovedit a fi justa ,

Daca revendicarea de a confisca toate paminturile mosieresti
s-a dovedit a fi istoriceste justa si nu incape indoiala cs
inseamna ca dezvoltarea largi
a capitalismului cere noi relatii de proprietate funciara, ca
germenii capitalismului din gospodaria mosiereasca pot $i
trebuie sa fie sacrificavi dezvoltarii largi i libere a capi-
www.dacoromanica.ro
27A V. I. Lti,TIN

talismului pe baza micii proprietati innoite. A adopta re-

vendicarea confiscarii parninturilor mosieresti inseamnal a
recunoaste posibilitatea si necesitatea innoirii micii gospo-
darii agricole in conditiile capitalismului.
Este oare admisibil acest lucru ? Nu este o aventura sa
sprijini mica gospodarie in conditiile capitalismului ? Iar
aceasta innoire a micii gospodarii nu este oare un vis desert?
Nu este cumva o dovada de demagogie aceasta captare a
taranilor", acest Bamernfang ? Asa gindeau, fara indoiala,
multi tovarasi. Dar ei greseau. Innoirea micii gospodarii
este posibila si in conditiile capitalismului, atunci chid
sarcina istorica este de a lupta impotriva unei orinduiri
precapitaliste. Asa a fost innoita mica gospodarie in
America, care a desfiintat in mod revolutionar latifundiile
sclavagiste si a creat conditiile pentru o cit mai rapids si
mai libera dezvoltare a capitalismului. In revolutia rusa,
lupta pentru pamint nu este altceva decit lupta pentru o
cale innoita de dezvoltare capitalists. Lozinca consecventa
a acestei innoiri este nationalizarea pamintului. A exclude
de la nationalizare paminturile lotuale este ceva reactionar
din punct de vedere economic (despre caracterul reactionar,
din punct de vedere politic, al acestei excluderi vom vorbi
separat). Dar impartistii" sar peste sarcina istorica a
actualei revolutii si presupun rezolvata o problems pentru
a carei rezolvare abia au inceput sa lupte masele taranesti.
In loc sa impinga inainte procesul de innoire, in loc sa ex-
plice tarammii conditiile unei innoiri consecvente, ei s-au
apucat ss croiasca un vesmint pentru fermierul innoit i
satisfacut *.
Fiecare lucru la timpul lui". Social-democratia nu poate
renunta dinainte la sprijinirea impartirii. Intr -un alt moment
ImpArtistil citeazti adesea cuvintele Jul Marx : ,,Libera proprietate a Ora-
nului care-si lucreaza singur pdmintul este, evident, forma cea mai normalA
a propriettitii funciare pentru mica productie... Pentru deplina dezvoltare a
acestui mod de productie, proprietatea asupra p&mintului este tot atit de
necesarA pe cit de necesarti este proprietatea asupra uneltelor pentru libera
dezvoltare a productiei mestesugAresti" (Das Kapital". III, 2. 341) "5. De
aid reiese doar c& triumful deplin al gospoddriei tarAnesti libere poate sa
faco necesail proprietatea privatd. Actuate mica gospodarie an este Insa
libera. Proprietatea funciara a statului este mai curind un instrument in
mlinile mosierului decit In miinile tiiranului, mai curind un instrument de
stoarcere a dijmei decit un instrument de mune& fiber& pentru tftrani'. Des-
fiintarea tuturor formelor de proprietate funclara feudal& si asezarea libera
a populatiei stilt necesare pentru crearea micii gospodarii libere.
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL SOC.-DEM. IN PRIMA REVOLUTIE RUSA 277

istoric, pe o alts treapta a evolutiei agrare, impartirea poate

deveni inevitabila. Dar impartirea exprima intr-un mod
cu total gresit sarcinile revolutiei burghezo-democratice din
Rusia anului 1907.

CAPITOLUL AL 111-LEA
BAZELE TEORETICE ALE NATIONALIZARII
SI MUNICIPALIZARII
Un mare neajuns al aproape intregii prese social-demo-
crate in problema programului agrar in general si un ne-
ajuns al dezbaterilor Congresului de la Stockholm in
special it constituie faptul ca considerentele practice pre-
cumpanesc asupra celor teoretice, iar cele politice asupra
celor economice *. Pentru cei mai multi dintre not consti-
tuie, desigur, o scuza.' faptul ca problema agrara in cadrul
revolutiei a fost discutata de not in conditiile unei munci
de partid extrem de incordate : mai intii dupa 9 ianua-
rie 1905, cu citeva luni inainte de explozie (Congresul
al III-lea al P.M.S.D.R." bolsevic de la Londra din prima-
vara anului 1905 si conferinta simultana a mensevicilor la
Geneva), apoi a doua zi dupa insurectia din decembrie 100,
iar apoi in ajunul Dumei I la Stockholm. Dar acest neajuns
trebuie, in orice caz, remediat acum, indeosebi analiza la-
turii teoretice a problemei nationalizarii si municipalizarii
este cit se poate de necesara.
Brooura mea Revizulrea programului agrar al partidului muncitores,
ale caret teze le-am sustinut la Congresul de la Stockholm, confine indicatil
foarte precise (dar sumare, dupa cum sumer& este oi Intreaga brooura) cu
privire in premisele leoreilce ale programulul agrar marxist. Am aratat acolo
cd simpla negare a nationalizarli ar fl o denaturare teoretica a marxismu-
lui (pag. 16 din editia veche, pag. 41 din editia de fall). (Vezi V. 1. Lenin,
Opere complete, vol. 12, Editura politica, 1962, editia a doua, pag. 247.
Nola red.) Comp. 71 Raportul meu asupra Congresului de la Stockholm,
pag. 27-28 din editia veche (pag. 63 din editia de fats). Si din punct de
vedere strict otlintific, din punctul de vedere al conditrilor de dezvoltare a
capitalismului In general, not trebuie sli sustinem neaparat, dada nu vrem sa
intram fn contradictfe cu volumul a! III -lea at Capitaluluis, ca nationalizarea
pamintului este posibila in societatea burgheza, ca ea contribuie is dezvol-
tarea economics, 1nlesneote concuren(a Si afluxul de capital in agriculturil.
face sa acacia pretul cerealelor etc.'. Apol +ocelot raport, pag. 59 : In ciuda
promisiunii sale, ea (aripa dreapta a social-democratiei) nu duce pin& la
capatul &logics revolutia burghezo-democratic& In agriculture, deoarece in
capitalism acest capat logics (71 economic) no este altul decit nationalizarea
pamintulul, ca mijioc de desfiintare a rentei absolute" (vezi V. I. Lenin,
www.dacoromanica.ro
()pyre, vol. 11, Editura politics, 1962, editia q doua, pag. 28, 61. Nota red.).
278 V. I. LENIN

1. CE ESTE NATIONALIZAREA PAMINTLILIE ?

Am reprodus mai sus formularea curenta a unei teze care

este indeobste recunoscuta acum, si anume : toate gruparile
narodniciste se pronunta pentru nationalizarea pammtului".
In realitate insa, aceasta formulare curenta este extrem de
inexacta si confine foarte putine lucruri indeobste recu-
noscute", daca se are in vedere o adevarata identitate de
vederi in problema acestei nationalizari" la reprezentantii
diverselor curente politice. Masa taraneasca cere in mod
spontan pamint, ea fiind oprimata de latifundiile iobagiste
sl nelegind nici un fel de notiuni economice, cit de cit pre-
cise, de trecerea pamintului in miinile poporului. Taranul
nu are alts revendicare decit aceea, pe deplin actuala
care s-a plamadit, ca sa zicem asa, in sufermte si s-a calit
in anii indelungati de asuprire , de a innoi, a intari, a
consolida, a largi mica gospodarie, de a o face dominants,
si nimic mai mutt. Taranul nu viseaza altceva decit trece-
rea latifundiilor mosieresti in miinile lui ; ideea \raga a
unitatii tuturor taranilor, ca masa, in aceasta lupta, el o
exprima in cuvintele : pamintul sa fie proprietatea po-
porului. Taranul este calauzit de instinctul proprietarului,
care se simte stinjenit de nesfirsita farimitare a formelor
contemporane ale proprietatii funciare medievale si de
imposibilitatea de a organiza cultivarea pamintului in de-
plina concordanta cu cerintele gospodaresti", in cazul and
toata" aceasta pestrita diversitate medievala a proprietacii
funciare se va mentine. Necesitatea economics de a desfiinta
proprietatea funciara mosiereasca, de a desfiinta $i
catufelecr proprietcitii funciare lotuale
iata notiunile negative la care se reduce ideea taraneasca
a nationalizarii. Ce forme de proprietate funciara vor fi
necesare ulterior pentru mica gospodarie innoia, care a
asimilat, ca sa zicem asa, latifundiile mosieresti, la asta nu
se gindeste taranul.
Si in ideologia narodnicista, care exprima revendicarile
si aspiratiile taranimii, laturile negative predomina, fara
doar si poate, in notiunea (sau in ideea vaga) a nationali-
zarii. A inratura vechile piedici, a-1 izgoni pe molter, a
elibera" paminturile, a sfarima catuFle proprietatii fun-
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL SOC.-DFM. IN PRIMA REVOLUTIE RUSA 279

ciare lotuale, a consolida mica gospodarie, a inlocui ine-

galititea" (latifundiile mosieresti) prin egalitate, fraterni-
tate, libertate" iata la ce se reduce in proportie de noua
zecimi ideologia narodnicista. Dreptul egal la pamint, fo-
losirea egalitara a pamintului, socializarea toate acestea
stilt doar diferite forme de exprimare a acelorasi idei, si
toate sins notiuni prin excelenta negative, deoarece narod-
nicul nu concepe noile rindudeld ca un anumit sistem de re-
latii social-economice. Pentru narodnic, actuala revolutie
agrara inseamna trecerea de la iobagie, inegalitate, asuprire
in general la egalitate si libertate, Si nimic mai mult. Avem
de-a face aici cu marginirea tipica a revolu %ionarului bur-.
ghez, care nu vede trasaturile capitaliste a,le societatii not
pe care o creeaza el.
In opozitie cu conceptia naiva a narodnicismului,
marxismul cerceteaza noua orinduire in curs de formare.
Chiar si in conditiile celei mai depline libertati a gospoda-
nei taranesti, chiar si in conditiile celei mai depline egah:
tati 'intre micii gospodari asezati pe pamintul intregului
popor, sau al nimanui, sau al lui dumnezeu", avem de-a
face cu o orinduire bazata pe produc%ia de marfuri. Ceea
ce ii leaga pe micii producatori si Si subordoneaza este
plata. Din schimbul de produse is natere puterea banilor ;
dupa transformarea produsului agricol in bani, urmeaza
transformarea in bard a fortei de munca. Productia de
marfuri devine product ie capitalists. Aceasta teorie nu
este o dogma, ci o simpla descnere, o generalizare a ceea
ce se petrece si in gospodaria taraneasca din Rusia. Cu cit
aceasta gospodarie sufera mai put in din cauza lipsei de
parnint, a asuprini mosieresti, a apasarii relatillor si rin-
duielilor proprietatii funciare medievale, de pe urma rela-
tiilor de aservire si a samavolniciei, cu atit mai puternic
se dezvoltil relatiile capitaliste chiar in cadrul acestei gos-
podarii taranesti. Este un adevar dovedit in modul cel mai
neindoielnic de intrcaga istorie a Rusiei din perioada de
dupa reforms.
Prin urmare, notiunea de nationalizare a pamintului,
privita prin prisma realitatilor economics, este o categone
a societatii capitalist; a societatii bazate pe produ9ia de
marfuri. Real in aceasta notiune nu este ceea ce gindesc
www.dacoromanica.ro
20
280 V. I. LENIN

taranii sau spun narodnicii, ci ceea ce decurge din rela%iile

economice existente in societatea respective. In condi ;iile
relatiilor capitaliste, nationalizarea pamintului nu inseamna
altceva decit trecerea rentei in mina statului. Dar ce este
renta in societatea capitalists ? Ea nu este citui de putin
venitul provenit de pe urma pamintului in general. Ea este
partea din plusvaloare care famine dupe ce se scade profi-
tul mijlociu la capital. Aadar, renta presupune munca
salariata in agricultura, transformarea agricultorului in
fermier, in intreprinzator. Nationalizarea (in forma ei
pure) presupune ca statul primete renta de la intrepnnza-
torii din agricultura, care platesc salariu muncitorilor anga
jati i realizeaza un profit mijlociu la capitalul for
profit mijlociu in raport cu toate Intreprinderile agricole i
neagricole din tara respective sau dintr-o serie de tari.
Prin urmare, notiunea teoretica de nationalizare este
indisolubil legate de teoria rentei, si anume a rentei capi-
taliste ca forma deosebita a venitului unei clase anumite
(clasa proprietarilor funciari) in societatea capitalists.
Teoria lui Marx deosebqte doua feluri de rente renta
diferentiala i renta absolute. Prima este rezultat al faptu-
lui ca pamintul este limitat, al faptului ca acesta este
ocupat de gospodarii capitaliste in mod cu totul indepen-
dent de existen %a proprietatii asupra pamintului, ca i de
forma de proprietate funciara. Intre diversele gospodarn
agricole sint inevitabile deosebiri care decurg din diferenta
de fertilitate a pamintului, pozitia terenurilor in raport cu
Fiaca, productivitatea investitiilor suplimentare de capital
in pamint. Pentru mai multa concizie, putem grupalaolalta
aceste deosebiri (fare a uita insa ca ele provin din surse
diferite) ca deosebiri intre paminturile de calitate mai buns
i cele de calitate mai proasta. Mai departe. Pretul de pro-
ductie al unui produs agricol este determinat de conditiile
de productie nu pe paminturile de calitate mijlocie, ci pe
cele de calitate mai proasta, deoarece pentru acoperirea
cererii nu este suficient numai produsul obtinut de pe pa-
minturi mai bune. Diferenta intre pretul de productie
individual qi pretul de productie cel mai ridicat constituie
tocmai renta diferentiala. (Amintim ca prin pre de pro-
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL SOC.-OEM. IN PRIMA REVOLUTIE RUSA 081

ductie Marx intelege cheltuirile de capital facute pentru

obtinerea produsului plus profitul mijlociu la capital.)
Renta diferentiala se formeaza in mod inevitabil in con-
ditule agriculturii capitaliste, chiar dace proprietatea pri-
vata asupra pamintului este complet desfiinfata. In con-
&title existentei propnetatii funciare, aceasta rend va fi
incasata de proprietarul funciar, deoarece concurenta din-
tre capitaluri 11 sileste pe fermier (arendas) sa se multu-
measca Cu un profit mijlociu la capital. In condifille des-
fiintant propnetatii private asupra pamintului, aceasta
renta o incaseaza statul. Desfiintarea acestei rente este im-
posibilit atita timp cit exists modul de productie capitalist.
Renta absoluta provine din proprietatea privata asupra
pamintului. Aceasta renta contine un element de monopol,
un element de pret de monopol *. Proprietatea privata asu-
pra pamintului impiedica libera concurenta, impiedica ega-
lizarea profitului, formarea profitului mijlociu in intre-
prinderile agricole si neagricole. intrucit in agriculture
nivelul tehnicii este mai scazut, compozitia organics a ca-
pitalului se caracterizeaza prin aceea ca partea de capital
variabil in raport cu capitalul constant este mai mare decit
in industrie, astfel ca valoarea individualci a produsului
agricol depaseste valoarea mijlocie. De aceea, proprietatea
privata asupra pamintului, impiedicind libera egalizare a
profitului din intreprinderile agricole cu profitul din in-
treprinderile neagricole, face ca produsul agricol sa fie
vindut nu la pretul de productie cel mai ridicat, ci la va-
loarea individuals, $i mai ridicata, a produsului (deoarece
pretul de productie este determinat de profitul mijlociu la
capital, iar renta absoluta nu permite formarea acestut
mijlociu", asigurind pe cale de monopol o valoare indi-
viduals mai ridicata decit cea mijlocie).
Prin urmare, renta diferentiala este in mod inevitabil
inerenta oricarei agriculturi capitaliste. Renta absoluta nu
este inerenta oricarei agriculturi capitaliste, ci numat agri-
* In partea a doua a volumului at II-lea din Teorii asupra plusvalorii',
Marx dezvaluie esenla diverselor teorii asupra rental" : teoria pretului de
monopol at produsului agricol si teoria rentei diferentiale. El arata ceea ce
este just Intr-o teorie si In cealaitii, in mtisura in care renta absoluta con-
fine un element de monopol. Comp. peg. 125 In legatura cu teoria lui Adam
Smith : este un lucru absolut just' cai rcnta este un pret de monopol, intrucit
proprietatea private asupra pamintului impiedica egalizarea profitului, asigurind
un profit mai ridicat decit cel mijlociu
www.dacoromanica.ro
 382 V I. LtN114

culturii in care exists proprietatea privata asupra pamin-

tului, numai agriculturii in care exists o stare de inapoiere
istoriceste* create pe care monopolul o permanen-
tizeaza%
Kautsky face o parale15, intre cele doua forme de rents,
printre altele in ceea ce priveste raportul for in special cu
nacionalizarea 0.mintului, in urm'atoarele teze :
In masura in care renta funciara este renta diferentiala, ea
izvoraste din concurenta. In masura in care este rental absoluta, ea
izvoraste din monopol... In practical, renta funciara ne apare nechvt-.
zati ; nu putem distinge care din partile ei este rental diferentiala $t
care este renta absoluta. In afara de aceasta, rentei i se adauga de
obicei dobinda la capital pentru cheltuielile facute de proprietarul
funciar. Acolo unde proprietarul este in acelasi timp si agricultor,
renta funciara se Imbina cu profitul realizat in agricultura.
Cu toate acestea, deosebirea dintre cele doua forme de renta are
cea mai mare important.. .

Renta diferentiala izvoraste din caracterul capitalist al productiei,

iar nu din proprietatea privati asupra pamIntului.
Aceasta renta s-ar mentine $i in cazul nationalizarii pamIntului,
ceruta (in Germania) de adeptii reformei agrare, care sint pentru
mentinerea sistemului capitalist in agricultura. Numai ca, in acest
caz, aceasta renta ar reveni nu unor persoane particular; ci
statului.
Renta absoluta izvoraste din proprietatea privata asupra pamIn-
tului, din contradictia existents intre interesele proprietarului funciar
5ti cele ale restului societatii. Nationalizarea pcimintului ar permite
desfiintarea acestei rente reducerea preturilor la produsele agricole
cu o sumo corespunzcitoare acestei rente (subliniat de noi).
Mai departe, a doua deosebire dintre rents diferentiala si cea
absoluta consta In faptul ca prima nu influenteaza, ca parte corn-
ponenta, pretul produselor agricole, pe and cea de-a doua it influen-
teaza. Prima izvoraste din pretul de productie, cea de-a doua din
depasirea preturilor de productie de catre preturile de piata. Prima
izvoraste dintr-un surplus, din profitul suplimentar obtinut printr-o
munca mai productive pe un pardint mai bun sau pe un parnint care
are o pozitie mai buns. Cea de-a doua nu izvoraste din venitul su-
plimentar obtinut de pe urma unor forme de munca agricoll ; ea este
posibila doar ca un scaziimint, in favoarea proprietarului funciar,
din cuantumul de valori existent, ca un scazamInt din masa plusva-
lorn, prin urmare ea Inseamna on o micsorare a profitului, on un
scazamInt din salariu. Dace preturile cerealelor cresc si, totodata,
* Comp. Teorii asupra plusvalorii', volumul II, partea I (originalul
german), pag. 259 : In agricultur& predomina Inca munca manualL iar modu-
lui de produclie burghez Si este proprie dezvoltarea mai rapid's a industriei
decit a agriculturii. Aceasta este, de altf el, o deosebire isioricci, care poate
se dispara' (op. cit., pag. 275, precum si vol. II, partea a 2-a, pag. 15) I".
www.dacoromanica.ro
 I'kOGRAMUL AGkAI& AL SOC.-DEN!. tN PRIMA REVOLUTIE RUSA 083

cresc si salariile, scade profitul la capital. DacI preturile cerealelor

cresc far. ss creasck salariile, pigubiti shit muncitorii. In sflrsit, se
poate IntiMpla si acest lucru trebuie considerat chiar ca regula
generali ca paguba pricinuita de renta absoluta si fie suportata gi
de muncitori si de capitalisti" *.
Asadar, problema nationaliz5rii p5imintului in societatea
capitalists cuprinde doua p5.rci esencial deosebite : problema
rentei diferenviale si problema rentei absolute. Nationahza-
rea schimba pe posesorul primei rente si submineath ins5si
existenta celei de-a doua. Nacionahzarea este, prin urmare,
pe de o parte, o reforms particulars in cadrul capitalismu-
lui (schimbarea posesorului unei p511i din plusvaloare), iar
pe de alt5 parte desfiintarea monopolului, care stinjeneste
intreaga dezvoltare a capitalismului in general.
Fara a distinge aceste dou5. laturi adica nationalizarea
rentei diferen%iale si nationalizarea rentei absolute , nu
poate fi inveleasa intreaga semmficacie economics a pro-
blemei nationalizarii in Rusia. Aici ne lovim ins5. de ne-
garea teoriei rentei absolute de atre P. Maslov.

2. PIOTR MASLOV CORECTEAZA CIORNELE LUI KARL MARX 1"

In 1901, in leg5tura cu articolele publicate de Maslov in

revista Jizn", am avut prilejul sa ar5.t in revista Zarea",
care ap5Irea in strain5tate, c5. Maslov incelege gresit teoria
rentei**.
Dezbaterile care au avut loc in preajma Congresului de
la Stockholm si in timpul acestui congres s-au concentrat,
asa cum am mai ar5tat, intr-o m5surI mult prea mare asu-
pra laturii politice a problethei. Dar, dupa Congresul de la
Stockholm, M. Olenov, in articolul sau Bazele
teoretice ale municipalizarii pamintului" (Obrazovanie",
1907, nr. 1), a analizat cartea lui Maslov despre problema
agrar5I in Rusia si a subliniat in special caracterul gresit al
teoriei economice a acestuia, care neaga in genere renta
absoluta.
* ,,Problema agrarr, originalul german, Seiten 79-80.
Vezi Problema agrarr, partea I, Petersburg, 1908, articolul Problema
agraril si acriticii lui Mant ", nota de la peg. 178-179. (Vezi V. I. Lenin,
Opere complete, vol. 5, Editura politics, 1961, editia a doua, pag. 120.
Note red.)
www.dacoromanica.ro
284 Z. I. LENIN

Maslov i-a raspuns lui Olenov intr-un articol aparut in

numerele 2 $i 3 ale revistei Obrazovanie". El 1-a invinuit
pe oponentul sau de neobrazare", de atacuri insolente",
de impertinent a" etc. In realitate Insa, in domeniul teoriei
marxiste, tocmai Piotr Maslov este acela care merits epi-
tetul de atacant insolent i obtuz, caci cu greu Iti poti
imagina o ignoranta mai crass decit cntica" plina de
inemfare pe care o face ideilor lui Marx acest Maslov,
care persevereaza in vechile sale greFli.
Contradictia dintre teoria rentei absolute si intreaga teorie a
repartitiei, expusa in volumul al III-Ica scrie d-1 Maslov , este
ant de izbitoare, inch poate fi explicate numai prin faptul ca volumul
al III-lea este o editie postuma, in care au fost incluse si ciornele
ramase de la autor" (Problema agrara", editia a 3-a, pag. 108, noel).
Aa ceva putea sa scrie numai un om care n-a Inteles
nimic din teoria rentei a lui Marx. Atitudinea de condescen-
denta desconsiderare afiata de superbul Piotr Maslov fata
de autorul acestor ciorne este Intr-adevar ilarianta. Acest
marxist" se situeaza mai presus de considerentul ca, pen-
tru a-i Invata pe altii, trebuie sa-1 cuno,sti to insuti pe
Marx, sa studiezi cel putin Teorii asupra plusvalorii",
aparute In 1905, In care teoria rentei este data mura-n
gura, am putea spune, chiar i pentru cei de teapa lui
Maslov !
Iata care sInt argumentele lui Maslov Impotriva lui
Marx :
Rents absolute ni se spune se obtine datorita compozitiei
organice joase a capitalului agrar... Intrucit compozitia organics a
capitalului nu influenteaza nici pretul produsului, nici rata profitului
4i, in genere, nu influenteaza repartitia plusvalorii intre intreprinza-
tori, ea nu poate forma nici un fel de rents. Dace compozitia organics
a capitalului agrar este inferioara compozitiei organice a capitalului
industrial, renta diferentiala rezulta din plusvaloarea obtinuta tot in
agriculture, dar aceasta n-are nici o influents asupra formarii rentei.
Prin urmare, data compozitia organics a capitalului s-ar modifica,
acest fapt n-ar avea nici o influents asupra rentei. Marimea rentei
nu este citusi de putin determinate de caracterul provenientei sale,
ci exclusiv de susmentionata diferenta de productivitate a muncii in
conditii diferite" (pag. 108-109 din lucrarea citata. Subliniat de
Maslov).
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL SOC.-DEM. IN PRIMA REVOLUTIE RUSA. 285

Ar fi interesant de stiut dace criticii lui Marx" din

tabara burgheziei si-au permis vreodata sa combats cu
atita usurinta tezele lui. Caci superbul nostru Maslov face
peste tot numai confuzii, face confuzii chiar $i atunci cind
expune ideile lui Marx (aceasta este, de altfel, ti metoda
d-lui Bulgakov, ca si a tuturor celorlalti critici burghezi ai
marxismului, care se deosebesc de Maslov printr-o mai mare
doze de bung-credinta, in sensul ca nu-si zic marxisti).
Nu-i adevarat ca, dupe Marx, renta absoluta se obtine da-
torita compozitiei organice joase a capitalului agrar. Renta
absoluta se obtine datorita proprietatii private asupra pa-
mintului. Aceasta proprietate private creeaza un monopol
de un fel deosebit, care nu are nimic comun cu modul de
productie capitalist, acesta putind exista ti pe pamint co-
munitar, ;i pe pamint nationalizat *. Monopolul necapita-
list al proprietatii funciare private impiedica egalizarea
profitului in ramurile de productie ingradite de acest mo-
nopol. Pentru ca compozitia organics a capitalului sa nu
influenteze rata profitului" (aici trebuia adaugat : compo-
zitia organics a capitalului individual sau a capitalului din
cutare sau cutare ramura a industriei ; Maslov face si aici
confuzii si in expunerea ideilor lui Marx), pentru ca sa se
formeze o rata mijlocie a profitului este necesara egaliza-
rea profitului in toate intreprinderile si in toate ramurile
industriale luate in parte. Egalizarea se obtine prin liberta-
tea concurentei, prin libertatea de plasare a capitalului in
toate ramurile de productie, fare deosebire. Poate exista
oare o asemenea libertate acolo unde exista monopol ne-
capitalist ? Nu, nu poate exista. Monopolul proprietatii
private asupra pamintului stinjenee libertatea de plasare
a capitalului, stinjeneste libertatea concurentei, impiedica
egalizarea profitului disproportionat de ridicat realizat in
agriculture (ca urmare a compozitiei organice joase a ca-
pitalului agrar). Obiectia lui Maslov este o curate ineptie,
ti aceasta ineptie ne apare deosebit de vadit atunci cind
peste doua pagini dam de o referire... la productia de Cara-
* Comp. Teorii asupra plusvalorii, vol. II, partea 1, paq. 208, uncle Marx
aratii ca proprietarul funciar este o figura cu totul de prisos pentru productia
capitaltstd, cri telul acesteia poate fi atins pe deplin' atunci cind pamintul
apartine statului
www.dacoromanica.ro
286 V. I. LENIN

mizi (pag. 111), domeniu in care tehnica este de asemenea

inapoiata, in .care compozitia organics a capitalului este,
ca si in agriculture, sub nivelul mijlociu, iar renta nu
exists !
Dar in productia de caramizi nici nu poate sa existe
renta, onorabile teoretician", deoarece renta absolute nu
este generate de compozitia organics joasa a capitalului
agrar, ci de monopolul proprietatii funciare private, care
impiedica concurenta sa egalizeze profitul la capitalul cu
compozitia organics joasa". A nega renta absolute inseamna
a nega insemnatatea economical a proprietatii private asu-
pra pamintului.
Cel de-al doilea argument al lui Maslov impotriva lui
Marx sung astfel :
Renta de la aultimul capital investit, renta lui Rodbertus i renta
absolute a lui Marx va disparea, pentru ca arendawl poate oricind
sa face din ultimul capital apenultimul, data el aduce ceva in plus
fafa de profitul obinuit" (pag. 112).
Piotr Maslov face cu neobrazare" confuzii peste
confuzii.
In primul rind, a pune alaturi pe Rodbertus si pe Marx
in problema rentei inseamna a da dovada de o ignoranta
crass. Teoria lui Rodbertus se bazeaza pe presupunerea ca
calculul gresit al mosierului pomeranian (de a nu pune la
socoteala" produsul prim din agricultural !) este obligatoriu
,ci pentru capitalistul fermier. In teoria lui Rodbertus nu
exists nici un dram de istorism, nici un dram de realism
istoric, deoarece el are in vedere agricultura in general, in
afara timpului si spatiului, agricultura din orice lard si din
once epoca. Marx are in vedere o perioada istorica anurnita.,
cind capitalismul a dezvoltat tehnica industriei intr-un ritm
mai rapid decit pe aceea a agriculturii ; el are in vedere
agricultura capitalists, stinjenita de proprietatea private
necapitalista asupra pamintului.
In al doilea rind, referirea la arendasul care poate ori-
cind" se face din ultimul capital penultimul dovedeste ca
superbul Piotr Maslov n-a inteles nu numai renta absolute,
dar nici renta diferenciala a lui Marx ! E de necrezut, dar
ass este. In perioada pentru care a luat in arena pamin-
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL SOC.-MM. IN PRIMA REVOLUTIE RUSA 287

tul, arendaul poate intotdeauna" sa-i insueasca, i el

,s i insumte intotdeauna, o rice f el de rents, din mo-
ment ce face din ultimul capital penultimul", din moment
ce el ca sal ne exprimam mai simplu i (dupa cum vom
vedea indata) mai exact investete un nou capital in
pamint..Pe toata durata contractului de arendare, proprie-
tatea pnvata asupra pamintului inceteaza de a mai exista
pentru arenda : platind arenda, el scapr de acest mo-
nopol, care nu-1 mai poate stinjeni*. De aceea, atunci cind
o noua. investitie de capital facuta de arenda pe terenul
sau ii aduce i un nou profit, ;i o noua rents, aceastfa rents
nu intra in buzunarul proprietarului funciar, ci in acela al
arendaFului. In buzunarul proprietarului funciar, aceasta
rents noua va intra numai dupa expirarea vechiului con-
tract de arendare, dupa incheierea unui nou contract de
arendare. Ce mecanism va transfera atunci noua rents din
buzunarul arendaului in acela al proprietarului funciar ?
Mecanismul liberei concurente, deoarece faptul ca arenda-
ul realizeaza nu numai un profit mijlociu, ci i un supra-
profit (=rental), va atrage capitaluri in aceasta intreprin-
dere deosebit de rentabila. Asa se explica, pe de o parte,
de ce arendailor le convine, celelalte conditii raminind
egale, o arenda pe termen lung, iar proprietarilor funciari
o arena pe termen scurt. Asa se explica, pe de alta parte,
de ce, de pilda, dupa abrogarea legilor cerealelor in Anglia,
proprietarii funciari englezi obligau prin contract pe fer-
mieri sal investeasca, in loc de 8 1. st., cel putin 12 1. st.
(circa 110 ruble) pe fiecare acru din terenul lor. Prin urmare,
proprietarii funciari tineau seama de tehnica agricola so-
cialmente necesara, care progresa datorita abrogarii legii
cerealelor.
Se pune acum intrebarea : ce fel de rents noua ii insu-
ete arendaul pe toata durata contractului de arenda ?
Numai rents absoluta sau i rents diferentiala ? Si una, i
alta. Caci, data Piotr Maslov i-ar fi dat osteneala sal -1
inteleaga pe Marx inainte de a critica" intr-un fel atit de
Dac1 Maslov ar fi citit cit de cit. atent ciornele volumului al III-lea,
nar fi putut sa no observe cit de des explicit Marx acest lucru.
www.dacoromanica.ro
 288 V. I. LENIN

amuzant ciornele", el ar fi stiut ca renta diferentiala o dau

nu numai diferitele terenuri, ci 1i diferitele investitii de
capital pe unul fi acelaii teren*.
In al treilea rind (cerem scuze cititorului ca 11 obosim
cu acest lung pomelnic al greselilor lui Maslov la fiecare
fraza a sa ; dar ce-i de facut daca avem de-a face cu un
atit de fecund" Konfusionsratconsilier al confuziei",
cum spun germanii ?), in al treilea rind, ra;ionamentele
lui Maslov cu privire la capitalul ultim gi cel penultim au
la baza faimoasa lege a fertilitatii descrescinde a solului".
Asemenea economistilor burghezi, Maslov recunoaste aceasta
lege (si, pentru a-i da mai multa importantr, el acorda
chiar atributul de realitate acestei nascociri prostesti). Ase-
menea economistilor burghezi, Maslov leaga aceasta lege
de teoria rentei, declarind cu indrazneala unui om cu desa-
virsire ignorant in ale teoriei : daca n-ar exista scaderea
productivitatii ultimelor investitii de capital, n-ar exista
nici renta funciara" (114).
In ceea ce priveste critica acestei legi" vulgare-burgheze
a fertilitatii descrescinde a solului", it trimitem pe cititor
la cele spuse de mine in 1901 impotriva d-lui Bulgakov **.
In aceasta problema nu exista, in fond, nici un fel de de-
osebire intre Bulgakov gi Maslov.
In completarea celor spuse impotriva lui Bulgakov vom
mai cita doar un singur pasaj din ciornele" volumului
al III-lea, care dezvaluie in chip extrem de convingator
splendoarea criticii maslovo-bulgakoviste :
In lac sa, se cerceteze cauzele reale si naturale ale epui-
zarii solului, cauze pe care de altfel nici unul dintre econo-
mistii care au scris despre renta diferentiala nu le-au cu-
noscut din pricina stadiului in care se afla chimia agricola
pe timpul lor, s-a recurs la conceptia plats ca pe un teren
limitat nu poate fi investita o masa de capital oricit de
* Marx numeste renta diferenliala oblinuta ca urmare a deosebirilor
existente intre diferite terenuri rent& diferentiala I, iar renta oblinuta ca
urmare a productivitalli diferite a investiliilor suplimentare de capital pe
acelast teren renta diferenliala II. In ciornele" volumului at III-lea, aceasta
distinctie este aratata cu o minutiozitate scrupuloasa (secliunea a VI-a,
cap. 39-43), si trebuie sa fii un .,critic at lui Marx" de felul d-lui Bulgakov
pentru a no remarca" acest luau "1.
** Vezi V. I. Lenin, Opere complete, vol. 5, Editura politica, 1961, edilia
a doua, peg. 99-112. Nola red.
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL SOC.-DEM. IN PRIMA REVOLUTIE RUSA 289

mare. Asa, de pilda, oWestminster Review>> i-a obiectat lui

Richard Jones ca nu se poate asigura hrana intregii Anglii
prin cultivarea lui Soho Square *... "2"
Aceasta obiectie constituie unicul argument la care recurge
Maslov, ca si toti ceilalti adepti ai legii fertilitatii descres-
cinde" ; data n-ar exista aceasta lege, Baca investitiile
ulterioare de capital ar fi tot atit de productive ca si cele
precedente, atunci pretind ei n-ar mai trebui extinsa
suprafata cultivate, atunci de pe o suprafata oricit de
mica s-ar putea obtine, prin marirea investitillor de capital
nou in pamint, once cantitate de produse agricole, ceea ce
inseamna ca, in acest caz, produsele de pe Soho Square ar
fi suficiente pentru a asigura hrana intregii Anglii" sau ca
agriculture intregului glob ar putea sa incapa pe o singura
deseatina" ** etc. Marx, prin urmare, supune analizei prin-
cipalul argument in favoarea legii" fertilitatii descrescinde.
...Dace se considers spune in continuare Marx ca
acesta este un neajuns special al agriculturii, apoi tocmai
contrarul este adevarat. Aici pot fi facute investicii succe-
sive de capital in mod productiv, pentru ca insusi pamintul
actioneaza ca un instrument de productie, ceea ce nu se in-
timpla sau se intimpla numai in limite foarte restrinse
intr-o fabrica, pentru care pamintul nu este decit o temelie,
un.loc de asezare, o baza spatiala de activitate. Se poate,
ce -i drept, concentra asa cum se intimpla in marea in-
dustrie o mare productie pe un spatiu mic in compa-
ratie cu atelierele mestesugaresti risipite. Dar, daca este
data treapta de dezvoltare a fortei productive, este intot-
deauna necesar si un anumit spatiu, iar construirea in inal-
time are si ea anumite limite .practice. Dincolo de aceste
limite extinderea productiei cere si o extindere a supra-
fetei terenului. Capitalul fix investit in masini etc. nu se
imbunatateste prin utilizarea lui, ci, dimpotriva, se uzeaza.
$i aici pot fi introduse unele imbunatatiri datorita unor not
inventii, dar, presupunind dezvoltarea fortei productive
ca fluid data, marina nu poate decit sa se degradeze. Data
mic scuar din Londra. Nob brad.
* Ihni mai sus : Problema agrara si acriticii lui Maras ", In legltura cu
IPgea descrescInde a solului. Aceeasi ineptie o Intilnim si la
terUlit a1 i
Maslov : Intreprin7Storul ar invest) succesiv Coate (I) capitalurilp sate, de
pilda, pe g deseatina daca noile investitii ar aduce acelasi profit" (107) etc.
www.dacoromanica.ro
290 V. I. LENIN

are loco dezvoltare rapids a fortei productive, atunci

toate masimle vechi trebuie inlocuite cu altele mai avan-
tajoase, deci se pierd. Pamintul, dimpotriva, se amelioreaza
continuu daca este tratat cum trebuie. Avantajul pe care-1
prezinta pamintul, ti anume ca investitiile succesive de ca-
pital pot fi avantajoase fare sa se piarda vechile investitii,
include in acelasi timp posibilitatea diferentei de producti-
vitate a acestor investitii succesive de capital" (Das Ka-
pital", III. Band, 2 Tell, Seite 314) 113.
In loc sa reflecteze asupra criticii facute de Marx, Maslov
a preferat sa repete povestea cu legea fertilitajii descres-
cinde, asa cum a invatat-o el din economia politics bur-
gheza. $i Maslov mai are cutezanta ca, imediat dupe aceea
si in legatura cu aceleasi probleme, denaturindu-1 pe Marx,
sa pretincla ca face o expunere a marxismului !
In ce masura denatureaza Maslov, cu punctul sau de ve-
dere pur burghez asupra legii naturale" a fertilitatii des-
crescinde, teoria rentei, se vede si din urmatoarea tirade,
pe care el o subliniaza : Dace investitiile succesive de
capital pe aceeasi suprafaca de pamint, facind ca agricul-
tura sa fie mai intensive, ar fi la fel de productive, concu-
renta noilor paminturi ar disparea dintr-o data, intrucit
in pretul cerealelor, pe linga cheltuielile de productie, intra
si costul transportului" (pag. 107).
Asadar, concurenta de peste ocean poate fi explicata
numai cu ajutorul legii fertilitatii descrescinde ! Intocmai
ca la economistii burghezi ! Dar, daca Maslov nu stie sa
citeasca sau nu e in stare sa inteleaga volumul al III-lea, ar
trebui sa citeasca macar Problema agrara" a lui Kautsky,
sau brosura lui Parvus despre criza agrara. Ar intelege,
poate, din expunerile populare ale acestor marxisti ca
capitalismul umfla renta prin faptul ca mareste populatia
industrials. Iar pretul pamintului (=renta capitalizata)
consolideaza rentele peste masura de umflate. Acelasi lucru
se poate spune Ti despre renta diferentiala, asa inch vedem
aici pentru a doua oara ca Maslov n-a inteles nimic din
ceea ce a spus Marx, nici macar in ceea ce priveste cea mai
simple forma a rentei.
Economia politics bugheza explica concurenta noilor
paminturi" grin legea fertilitajii descrescinde", deoarece
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL ACRAR AL SOC.-DEM. IN PRIMA REVOLUTIE RUSA 291

burghezul ignoreaza, cu sau fara voie, latura social-istorica

a problemei. Economia politica socialists (adica marxismul)
explica concurenta de peste ocean prin aceea ca paminturile
care nu dau renta submineaza preturile excesiv de mari
la cereale, consacrate de capitalismul din vechile tari euro-
pene, care a umflat peste masura renta funciara. Econo:.
mistul burghez nu intelege (sau isi ascunde lui insusi ai
ascunde yi altora) ca marimea rentei, consacrate prin inter-.
mediul proprietatii private asupra pamintului, sonstituie
o piedica pentru progresul agriculturii, si arunca vina asu-
pra piedicii naturale" pe care o constituie faptul" fer-
tilitatii descrescinde.

3. PENTRU A INFIRMA NARODNICISMUL ESTE OARE NECESAR

SA-L INFIRM' PE MARX ?

Dupa parerea lui Piotr Maslov, acest lucru e necesar.

Dezvoltind" in continuare absurda lui teorie", el declara
sententios in revista Obrazovanie" :
Daca n-ar exista faptul descresterii productivitatii investitiilor
succesive de munca pc aceeasi suprafata de pamint, s-ar putea, eventual,
realiza idila pe care o zugravesc socialistii-revolutionari ji socialistii-
populist) : fiecare Oran sa foloseasca peticul de pamint ce-i revine
si sa investeasca in el del munca vrea, iar parnintul sa-1 rasplateasca
pentru fiecare Mvestitie cu o cantitate corespunzAtoare de produse"
(nr. 2, 1907, pag. 123).
Asadar, daca Piotr Maslov nu 1-ar fi infirmat pe Marx,
s-ar fi dovedit, poate, ca narodnicii au dreptate ! Iata ce
perle a ajuns sa debiteze teoreticianul" nostru. $i not care
ping acum credeam pur simple, asa cum ne Inv
marxismul, ca idila eternizarii micii productii este infirmata
*
de existenta productiei de marfuri, de dominatia pietei, de
superioritatea marii agriculturi capitaliste asupra celei mici
etc., si nu de legea fertilitatii descrescinde", aceasta stu-
pida nascocire burgheza ! Maslov a rasturnat toate aceste
adevaruri ! El a descoperit ca, de n-ar fi existat aceasta
lege burgheza infirmata de Marx, narodnicii ar fi avut
dreptate !
Mai mult chiar : ar fi avut dreptate si eiytii. Iata
Inca un rationament al primitivului nostru economist
www.dacoromanica.ro
292 V. I. LENIN

Daca nu ma-nsel, eu (Piotr Maslov) sint primul (vedeti

dar cine-s eu !) care am subliniat deosebit de pregnant
deosebirea dintre insemnatatea metodelor agrotehnice de
cultivare a pamintului si insemnatatea progresului tehnic
pentru dezvoltarea agriculturii si, in special, pentru lupta
dintre marea productie si mica productie. Daca agricul-
tura intensive, investitiile ulterioare de mune:. $i capital
sint in aceeasi masura mai putin productive atit in marea
cit $i ih mica gospodarie, progresul tehnic, care sporeste
productivitatea muncii in agriculture ca si in industrie, ofera
avantaje imense si exclusive marii gospodarii. Aceste avan-
taje depind aproape exclusiv de conditiile tehnice..." Gre-
sesti, stimabile : avantajele de ordin comercial ale marii
productii au si ele o importanva apreciabila.
...Dimpotriva, metodele agrotehnice de cultivare a pa-
mintului pot, in mod obisnuit, sa fie aplicate in aceeasi
masura atit in marea cit si in mica gospodarie..." Meto-
dele agrotehnice de cultivare a pamintului pot" fi apli-
cate.
Profundul cugetator Maslov cunoaste, pesemne, o gos-
podarie in care pot sa nu fie aplicate metodele agrotehnice
de cultivare a pamintului. ,,...De pada, inlocuirea asola-
mentului cu trei sole prin asolamentul cu mai multe sole,
sporirea cantitavii de ingrasaminte, o aratura mai adinci
etc. pot fi aplicate in aceeasi masura atit in marea cit si
in mica gospodArie si influenteaza in aceeasi masura pro-
ductivitatea muncii. Pe cind introducerea seceratorii, de
sporeste productivitatea muncii numai in gospoda-
rifle mai mari, dat fiind faptul ca hulls inguste semanate
cu cereale pot fi mai usor recoltate cu secera sau cu
coasa..."
Da, Maslov este, fare indoiala, primul" care a reusit
sa creeze in aceasta problema o nemaipomenita confuzie !
Judecati si dv. : plugul basculant tras cu cablu de o loco-
mobila (aratura adinca) vine de metodele agrotehnice de
cultivare a pamintului ", in timp cc seceratoarea tine de
tehnica". Reiese, dupe teoria inegalabilului nostru Maslov,
ca plugul basculant tras cu cablu de o locomobila nu vine
de tehnica. Reiese ca seceratoarea nu este o noua investitie
de munca si de capital. Ingrasamintele artificiale, plugul
www.dacoromanica.ro
 PROORAMUL AGItAtt AL SOC.-DEM. IN PRIMA REVOLUTIR RUSA 903

basculant tras cu cablu de o locomobila, cultura ierburilor

furajere inseamna. introducere de metode intensive". Se-
ceratoarea si, in general, o mare parte din masinile agri-
cole" inseamna progres tehnic". Maslov a ajuns" sa
nascoceasca o asemenea ineptie pentru ca, intr-un fel sau
intr-altul, trebuia sa iasa din incurcatura cu legea ferti-
litktii descrescinde", pe care progresul tehnic o infirma.
Bulgakov eauta sa iasa din incurcatura afirmind : pro-
gresul tehnic este temporar, stagnarea este permanents.
Maslov cauta sa iasa din incurcatura nascocind o foarte
nostima imp'a'rtire a progresului tehnic din agricultura in
introducerea metodelor intensive" $i tehnica".
Ce inseamna introducerea metodelor intensive ? Noi
investitii de munca si de capital. Conform descoperirii ma-
relui Maslov, seceratoarea nu reprezinta o investitie de
capital. Marina de semanat in rinduri nu reprezinta o in-
vestitie de capital ! Inlocuirea asolamentului cu trei sole
prin asolamentul cu mai multe sole" se poate practica
in aceeaii masura in marea si in mica gospodarie ? Inexact.
Introducerea asolamentului cu mai multe sole cere de ase-
menea investitii suplimentare de capital si poate fi practi-
cata intr-o masura mult mai mare in marea gospodarie. In
legatura cu aceasta vezi, intre altele, datele referitoare la
agricultura din Germania (Problema agrara si .criticii
lui Marx"*). Datele din Rusia dovedesc si ele acelasi
lucru. De altfel, rationamentul cel mai simplu va va arAta
ca nici nu poate fi altfel, ca asolamentul cu mai multe
sole nu poate fi practicat in aceea,si masura in mica si in
marea gospodarie. Nu poate fi ,practicata in aceeasi ma-
sura" nici sporirea cantitatii, de ingrasaminte, deoarece
marea gospodarie 1) are mai multe vite mari, care au cea
mai mare importanta in aceasta privinta, 2) hraneste mai
bine vitele si nu crutr cu atita grija paiele etc., 3) are
conditii mai bune pentru pastrarea ingrasamintelor, 4) fo-
loseste mai multe ingrasaminte artificiale. Maslov denatu-
reaza tntr-adevar neobrazare" date indeobste cunoscute
cu privire la agricultura
',cu contemporana. In sfirsit, nici ara-
tura adinca nu poate fi practicata in aceea,i masura in
Vezi V. I. Lenin, Opere complete, vel. 5, Editura peliticA, 1961, editia
a doua, peg. 176-177. Nein red.

www.dacoromanica.ro
294 V. r. Lusitiq

marea si in mica gospodarie. E de ajuns sa mentionam doar

doua fapte : in primul rind, in marea gospodarie se intre-
buinteaza tot mai mult plugul basculant tras cu cablu de o
locomobila (comp. datele de mai sus cu privire la Germa-
nia * ; acum, probabil, si plugul electric). Poate ca si
Maslov va pricepe ca plugul basculant tras cu cablu de o
locomobila nu poate fi folosit In aceeasi masura" in
marea si in mica gospodarie. In aceasta din urma is am-
ploare folosirea vacilor ca vite de munca. Ce crede ilustrul
nostru Maslov : poate sa insemne asta o practicare in
aceeasi masura a araturii adinci ? in al doilea rind, chiar
&ca.' marea si mica gospodarie folosesc acelasi fel de vite
de munca, acestea sint mai slabe in mica gospodarie, si de
aceea nu poate fi vorba de conditii egale in ceea ce priveste
adincimea araturii.
/ntr-un cuvint, e greu sa gasesti la Maslov o fraza care sa
vadeasca eforturi de gindire teoretica" 5i in care sa nu
intilnesti o sumedenie de confuzii fara seaman si dovezi
de ignoranta crass. Dar Maslov, imperturbabil, conchide :
Cine a inteles deosebirea dintre cele dolga laturi sus-mentionate
ale dezvoltarii agriculturii (imburgatirea metodelor de cultivare a
pamintului si imbunatatirea tehnicii) va tisturna cu usurinti intreaga
argumentatie a revizionismului, iar la not pe aceea a narodnicismului"
(Obrazovanie", 1907, nr. 2, pag. 125).
Aga, va sal zick% Daca Maslov nu e narodnic si nici
revizionist, aceasta se datoreste exclusiv faptului ca a stint
sa se ridice deasupra ciornelor lui Marx $i sa ajunga la
intelegerea" rasuflatelor prejudecati ale invechitei economii
politice burgheze. Acelasi cintec vechi ! Marx impotriva lui
Marx tipau Bernstein si Struve. Nu poti infirma rem
zionismul fara sa-1 infirmi pe Marx peroreaza Maslov.
In incheiere, un amanunt caracteristic. Daca n-are drep-
tate Marx, care a creat teoria rentei absolute, daca nu poate
sa existe rents fara legea fertilitatiii descrescinde", daca
in cazul dndaceasta, lege nu ar exista s-ar putea ca narod-
nicii si reviziornstii sa aiba dreptate, atunci s-ar parea ca
in teoria" lui Maslov indreptarile" aduse de el marxis-
mului trebuie sa ocupe un loc de seams. Ele chiar ocupa
Op. clt., pag. 116. Nora red.
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL SOC.-DEM. IN PRIMA REVOLUTIE RUSA nb

un asemenea loc. Dar Maslov prefers totusi sa be ascunda.

Recent a aparut traducerea in limba germana a carcii sale
Problema agrara in Rusia". Am fost curios sa vad in ce
forma prezinta Maslov social-clernocratilor din Europa ne-
maipomenitele sale platitudini teoretice. Am constatat ca
in nici o forma. In fata celor din Europa Maslov a ascuns
in buzunar intreaga" sa teorie. El a lasat la o parte tot
ce tine de negarea rentei absolute, de legea fertilitatii des-
crescinde etc. Fara sa vreau, imi vine in minte, cu acest pri-
lej, povestea acelui necunoscut din antichitate care, parti-

i-a spus necunoscutului unul dintre filozofi

prosteste. Daca esti prost, procedezi inteligent.
,
cipind pentru prima oars la o cliscuvie a filozofilor antic',
a pastrat tot timpul tacerea. Daca esti un om inteligent
procedezi

4. EXISTA OARE VREO LEGATURA INTRE NEGAREA RENTEI ABSOLUTE

$1 PROGRAMUL DE MUNICIPALIZARE ?

Oricit de patruns ar fi Maslov de constiinca importancei

remarcabilelor sale descoperiri in domeniul teoriei economiei
politice, el are totusi, pe cit se vede, uncle indoieli in pri-
vinta existencei unei asemenea legaturi. In orice caz, in
articolul citat de not (Obrazovanie" nr. 2, pag. 120), el
contests existenta unei legaturi intre municipalizare si fap-
tul" fertilitatiii descrescinde a solului. Rezulta ceva straniu :
legea fertilitacii descrescinde" este legata de negarea rentei
absolute, ca si de lupta impotriva narodnicismului, dar nu
este, chipurile, legata de programul agrar al lui Maslov !
E usor insa sa to convingi si pe cale directs cit de gresita
este parerea ca intre teoria agrara generals a lui Maslov si
programul sau agrar pentru Rusia nu exists nici o legaturi.
Negarea rentei absolute inseamna negarea importantei
economice a proprietacii funciare private in conditiile ca-
pitalismului. Cine recunoaste numai existenta rentei diferen:
Pale ajunge inevitabil la concluzia ca condiviile economic'
capitaliste si ale dezvoltarii capitaliste nu se schimba citusi
de putin in funccie de faptul ca pamintul este proprietatea
statului sau proprietatea unor persoane particulare. Din
punctul de vedere al teoriei care neaga renta absoluta, in
ambele cazuri exists numai renta diferenviala. Se inIelege
21 Lunin Opere, vol.www.dacoromanica.ro
16
296 V. I. LENIN

ca o asemenea teorie trebuie sa duel la negarea Hearei

importance a nacionalizani ca masura ce influenceaza dez-
voltarea capitalismului in sensul accelerarii ei, in sensul
curacirii drumului pentru capitalism etc. Caci o asemenea
concepcie despre nacionalizare rezulta din recunoasterea a
doua feluri de renta : renta capitalists, adica renta ce nu
poate fi desfiincata in regimul capitalist, nici chiar pe pa-
mintul nacionalizat (renta diferenciala), si renta n e capita-
lista, legata de un monopol care e inutil pentru capitalism
si care impiedica deplina lui dezvoltare (renta absoluta).
De aceea, pornind de la teona" sa, Maslov a ajuns in
mod inevitabil la concluzia ca e tot una daca ii da rn
(rentei funciare) denumirea de absoluta sau diferencial a"
(Obrazovanie" nr. 3, pag. 103) ; ca singura problema care
intereseaza este de a sti daca renta trebuie sa revina.insti-
tuciilor locale sau puterii centrale. 0 asemenea concepcie
este insa rezultatul ignoran %ei in domeniul teoriei. Cu totul
independent de problema : cui va reveni renta $i in ce sco-
puri politice va fi ea folosita exista si problema, incompa-
rabil mai profunda, a schimbarilor pe care desfiincarea pro-
prietacii private asupra pamintului le genereaza in condi:
ciile generale ale economiei capitaliste si ale dezvolaru
capitaliste.
Aceasta problems. pur economics nici n-a fost puss. de
Maslov, care nu a sesizat-o si nici nu putea s-o sesizeze din
moment ce neaga renta absoluta. De aici rezulta reducerea
monstruos de unilaterala, politicianista" putea spune,
a problemei confiscarii pamintului mosieresc exclusiv la
problema tine va primi renta. De aici rezulta monstruosul
dualism din program, care se bazeaza pe perspectiva des-
fasurarii victorioase a revoluciei" (expresie folosita in re-
zolucia cu privire la tactics adaugata de Congresul de la
Stockholm la programul propus de Maslov). 0 desfasurare
victorioasa a revoluciei burgheze presupune inainte de toate
transformari economice fundamentale, care sa mature in
mod efectiv toate ramasicele de orice fel ale feudalismului
si ale monopolurilor medievale. Or, in municipalizare
constatam un adevarat bimetalism agrar : imbinarea celei
mai vechi, mai invechite si mai perimate proprietaci lotuale
medievale, cu inexisten %a proprietacii private asupra pa-
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL 90C.-DEM. IN PRIMA REVOLUTIE RUSA 297

mintului, adica cu organizarea cea mai avansata, teoretic-

ideala, a relatiilor agrare in societatea capitalists.. Acest
bimetalism agrar este o absurditate teoretica, ceva de necon-
ceput din punct de vedere pur economic. Imbinarea proprie-
tatii private asupra pamintului cu proprietatea socials este
aici pur mecanica, scornita" de un om care nu vede nici
un fel de deosebire in ceea ce priveste insasi structura eco-
nomiei capitaliste in condinile proprietatii private si in
conditiile inexistentei proprietatii private asupra
Pentru un astfel de teoretician", problema consta
exclusiv in a sti cui va reveni renta, indiferent clack' se
numeste renta absolute sau renta diferennala".
Intr-adevar, intr-o tare capitalists nu e posibil ca ju-
matate din suprafata pamintului (138 000 000 de deseanne
din 280) se ramina in proprietate privata. Una din doua :
on existenta proprietatii funciare private este intr-adevar
ceruta de treapta de dezvoltare economics respective si
corespunde intr-adevar intereselor fundamentale ale clasei
proprietarilor funciari capitalisti si atunci proprietatea
privata asupra pamintului este inevitabila pretutindeni, ca
baza a societatii burgheze formate dupe cutare tip ;
ori, existenta proprietatii private asupra pamintului nu
este obligatorie pe treapta de dezvoltare capitalists respec-
tive, nu rezulta in mod necesar din interesele clasei fermie-
rilor si vine chiar in contradictie cu aceste interese si
atunci mentinerea acestei proprietati in forma ei invechita
nu este posibila.
Mentinerea monopolului pe jum7itate din suprafata culti:
vabila, crearea unui privilegm pentru o categoric de mici
proprietari, eternizarea, intr-o societate capitalists hbera,
a unui hotar de netrecut" care sa-i desparta pe proprie-
tari de arendasii pamintului obstesc este o absurditate inch:
solubil legate de absurditatea teoriei economise a lui
Maslov.
$i acum trebuie se trecem la analiza importantei eco-
nomics a nationalizarii, importanta pe care Maslov si
adeptii sai* au trecut-o pe planul al doilea.
* Printre acesti adeptl figura la Stockholm 51 Plehanov. Ironia istorlei a
ftcut ca acest pretins pastrator sever al ortodoxlei sd nu observe sau stl nu
vrea el observe ell Maslov denatureazli teorla economIcti a lui Marx.

21*
www.dacoromanica.ro
298 V. I. LENIN

5. CRITICA PROPRIETATII PRIVATE ASUPRA PAMINTULUI

DIN PUNCTUL DE VEDERE AL DEZVOLTARII CAPITALISMULUI

Negarea, in mod gresit,a rentei absolute, a acestei forme

de realizare a proprietatii private asupra pamintului in
venituri capitaliste, a avut drept rezultat o grave defi-
cienta a literaturii social-democrate si a intregii pozitii a
social-democraciei in problema agrara in cadrul revolutiei
ruse. Inloc sa-$i asume ei sarcina de a face critica proprie-
tatii private asupra pamintului, in loc sa puns la baza
acestei critici analiza economics, analiza unei anumite evo-
lutii economice, social-democratii nostri, calcind pe
urmele lui Maslov, au lasat aceasta critica pe seama na-
rodnicilor. Rezultatul a fost o totals vulgarizare teoretica
a marxismului $i o denaturare a sarcinilor lui propagan-
distice in revolutie. In cuvintarile rostite in Duma, in lite-
ratura de propaganda Si agitatie etc., critica proprietatii
private asupra pamintului se facea exclusiv din punct de
vedere narodnicist, adica mic-burghez, cvasisocialist.
Marxistii n-au stiut sa scoata simburele real din aceasta
ideologie mic-burgheza, intrucit nu au inteles sarcina de a
introduce elementul istoric in examinarea problemei si de
a inlocui punctul de vedere al micilor burghezi (ideea ab-
stracta a egalitarismului, a dreptatii etc.) cu punctul de ve-
dere al proletariatului asupra adevaratelor radacini ale
luptei tmpotriva proprietatii private asupra pamintului in
societatea capitalista in curs de dezvoltare. Narodnicul con-
siders ca negarea proprietatii private asupra pamintului
inseamna negarea capitalismului. Aceasta e o parere eronata.
Negarea proprietatii private asupra pamintului este expresia
cerintelor celei mai pure dezvoltari capitaliste. $i sintem
pusi in fata necesitatii de a tmprospata in. constiinta marxis-
tilor cuvintele uitate" ale lui Marx, care a criticat proprie-
tatea funciara private din punctul de vedere al conditiilor
economiei capitaliste.
Marx a criticat din acest punct de vedere nu numai marea
proprietate funciara, ci si mica proprietate funciara. Pro-
prietatea libera a micului taran asupra pamintului este, in
anumite conclitii istorice, insotitorul necesar al micii pro-
ductii in agriculture. In opoz4ie cu Maslov, A. Finn a avut
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL SOC.-DEM. 1N PRIMA REVOLUTIE RUSA 299

perfecta dreptate subliniind acest lucru. Dar aceasta recu-

noastere a necesitatii istorice, dovedita de experienpi, nu
exclude obligatia marxistului de a caracteriza din toate
punctele de vedere mica proprietate funciara. 0 adevarata
libertate a acestei proprietati este de neconceput flea liber-
tatea de a vinde si a cumpara pamint. Proprietatea privata
asupra pamintului implica necesitatea de a investi capital
pentru cumparare de pamint. In legatura cu aceasta, Marx
scrie in vol. III al Capitalului" : Unul din neajun-
surile specifice ale micii agriculturi, acolo uncle aceasta este
legate de proprietatea libera asupra pamintului, decurge
din faptul ca cultivatorul investeste un capital in cumpa-
rarea de pamint" (III, 2, 342). Cheltuirea de capital pentru
cumpararea de pamint sustrage acest capital agriculturii"
(ibid., 341) 114.
Cheltuirea de capital banesc pentru cumpararea de pa-
mint nu este deci o investitie de capital agrar. Ea reprezinta
o micsorare pro tanto (corespunzatoare) a capitalului de
care pot dispune micii %rani in sfera for de produccie. Ea
reduce pro tanto cantitatea mijloacelor for de productie si
de aceea ingusteaza baza economics a reproductiei. Ea aser-
veste pe micul taran camatariei, deoarece in aceasta sfera,
in genere, creditul propriu-zis se intilneste mai rar. Ea re-
prezinta o piedica pentru agriculture, chiar si atunci cind
are loc cumpararea unor man exploatari mosieresti. Ea
contrazice in fapt modul de productie capitalist, caruia ii
este complet indiferent dace proprietarul funciar e plin
de datorii, data a mostenit mosia, sau a cumparat-o"
(344 - 345)115.
Prin urmare, atit ipotecarea pamintului tit si camataria
sent, ca sa spunem asa, forme prin care capitalul ocolege
obstacolele ridicate de proprietatea privata asupra parnin-
tului in calea patrunderii libere a capitalului in agricul-
tura. Fars capital nu pot i gospodari intr-o societate bazata
pe produccia de ma'rfuri. De acest lucru nu poate s nu-si
dea seama atit taranul cit $i ideologul sau, narodnicul. Prin
urmare, problema se reduce la a sti dace capitalul se poate
indrepta spre agriculture in mod absolut fiber, pe tale
directs si nemijlocita, sau prin intermediul camatarului si
at institutiei de credit. Gindul c.iranului .i at narodnicului,
www.dacoromanica.ro
300 V. I. LENIN

care in parte nu-si dau seama de totala domina%ie a capita-

lului in societatea contemporana, iar in parte se leagana in
iluzii si reverii, spre a nu vedea aspra realitate, se indreapti
spre un ajutor banesc din afara. Persoanelor care au primit
pamint din fondul intregului popor glasuieste 15 din
proiectul agrar al celor 104 si care nu dispun de sufi-
ciente mijloace pentru a-5i procura toate cele necesare gos-
podariei trebuie sa li se acorde ajutor din fondurile statului
sub forma de imprumuturi ,si de ajutoare banesti". Desigur,
nu incape indoiala ca un astfel de ajutor banesc ar fi necesar
la reorganizarea agriculturii ruse de catre o revolutie tara-
neasca. victorioasa. Kautsky subliniaza pe buns dreptate
acest lucru in lucrarea sa : Problema agrara in Rusia".
Dar pe not ne intereseaza in momentul de fatal semnifi-
catia social economics, neobservata de narodnici, a tuturor
acestor imprumuturi si ajutoare banesti". Statul nu poate
fi decit un intermediar care transmite banii capitalistilor,
el insusi neputind lua bani decit de la capitalisti. Prin
urmare, chiar si in cazul celei mai bune organizari posibile
a ajutorului de stat, dominatia capitalului nu este citusi de
putin inlaturata, iar problema famine aceeasi : care sint
formele posibile de investitie a capitalului in agricultura.
Or, aceasta problems duce inevitabil la critica marxista
a proprietatii private asupra pamintului. Aceasta proprie-
tate este o piedica in calea investitiilor libere de capital in
agricultura. Ori libertatea deplina a acestor investitii si
atunci urmeaza desfiintarea proprietatii private asupra pa-
mintului, adica nationalizarea pamintului. Ori mcntinerea
proprietatii private asupra pamintului si atunci se mentin
formele indirecte de patrundere a capitalului : ipotecarea
pamintului de catre mosier si taran, aservirea taranului de
catre carnatar, darea in arena a pamintului arendasilor
care poseda capital.
In mica agricultura spune Marx , pretul pamin-
tului, forma si rezultat al private asupra aces-
tuia, apare el insusi ca o ingradire a productiei. In marea
agricultura si in marea proprietate funciara bazata pe
modul de exploatare capitalist, proprietatea constituie de
asemenea o ingradire, pentru ca it ingradeste pe arendas in
ceea ce priveste investirea productive de capital, care, in
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL SOC.-DEM. IN PRIMA REVOLUTIE RUSA 301

ultima analiza, nu-i foloseste lui, ci proprietarului funciar"

(346-347, 2. Teil, III. Band, Das Kapital") "O.
Prin urmare, desfiintarea proprietatii private asupra pd-
mintului reprezinta maximum ce poate fi atins in societatea
burgheza in ceea ce priveste inlaturarea tuturor barierelor
care impiedica investitiile libere de capital in agricultura si
trecerea liberal a capitalului dintr-o ramura de productie
in alta. Libertatea, amploarea si rapiditatca dezvoltdrii ca-
pitalismului, libertatea deplina a luptei de class, inlaturarea
tuturor intermediarilor de prisos, care fac ca agricultura sal
semene cu o industrie care stoarce sudoare", iata ce
inseamna nationalizarea pamintului in conditiile productiel
capitaliste.

6. NATIONALIZAREA PAMINTULUI SI RENTA IN BANI

Un argument economic interesant impotriva nationalizarii

a adus A. Finn, adept al impartirii pamintului. Atit na-
tionalizarea cat fi municipalizarea spunea el inseamni
trecerea rentei in miinile unui anumit colectiv social. Se
pune insa intrebarea : despre ce fel de renta este vorba
aici ? Nu e vorba de renta capitalised, deoarece in mod
obisnuit taranii nu primesc de pe pamintul for renta in
sensul capitalist al acestui cuvint" (Problema agrara.' 1i
social-democratia", pag. 77, comp. pag. 63), ci despre renta
precapitalista in bani.
Prin renta in bani, Marx intelege intregul plusprodus
pe care taranul 11 di mosierului sub forma de bani. Forma
initials a dependen%ei economice a taranului fata de mosier
este, in modurile de productie precapitaliste, renta in munca
(Arbeitsrente), adica claca, apoi renta in produse sau renta
in natural si, in sfirsit, renta in bani. Aceasta rental, spune
A. Finn, este si astazi cea mai raspindied la noi" (pag. 63).
Nu incape indoiala ca arendarea in condi ;ii de .aservire
iobi.gista este extrem de raspindita la noi si ca, potrivit
teoriei lui Marx, plata la care sent supusi taranii in con-
ditiile acestei arendari este, intr-o masura considerabila, o
renta in bani. Care este forta care dal posibilitatea de a
stoarce de la tdrani aceasta retied ? Nu cumva este fora
www.dacoromanica.ro
 302 V. I. LENIN

burgheziei si a capitalismului in dezvoltare ? Nicidecum.

Este forta Iatifundiilor iobagiste. Din moment ce aceste
latifundii vor fi desfiintate si acesta este punctul de
plecare si conditia fundamentalk a unei revolutii agrare
taranesti , nu e cazul sa se vorbeasca de renta in bani"
in sensul precapitalist al acestui cuvint. Obieccia lui Finn
are, prin urmare, doar valoarea unei not sublinieri a fap-
tului ca, in cursul unei revoluvii agrare, e absurd sa separi
paminturile lotuale ale taranilor de celelalte paminturi :
intrucit paminturile lotuale sint adeseori inconjurate de
paminturi mosieresti, intrucit actualele condicii de deli-
mitare a parninturilor taranesti de cele mosieresti deter-
mina relatu de aservire, rnentinerea acestei delimitari are un
spre deosebire de im-
caracter reactionar. 0 r,
partire i de najionalizare, municipali-
zarea mentine aceasta delimitare.
Existenta micii proprietati funciare, sau, mai bine zis,
a micii gospodkrii introduce, fireste, anumite schimbari in
tezele generale ale teoriei rentei capitaliste, dar nu infirma"
aceasta teorie. Marx arata, de pilda, ca de obicei renta ab-
solute ca atare nu ,exists in mica agriculture, in cadrul
careia agricultorul lucreaza mai ales pentru satisfacerea
nevoilor sale proprii (III, 2, 339, 344) 117, Dar pe masura
ce se dezvolta economia de marfuri, toate principiile
teoriei economice devin din ce in ce mai aplicabile si gos-
podariei taranesti, din momentul in care ea s-a incadrat in
conditiile lumii capitaliste. Nu trebuie se uitam ca nici un
fel de nationalizare sau de folosire egalitara a pamintului
nu va face sa dispara faptul, pe deplin conturat in Rusia,
ca in prezent gospodaria taranului instarit este deja asezata
pe baze capitaliste. In Dezvoltarea capitalismului" am
aratat ca, potrivit datelor din ultimele doua decenii ale
secolului trecut, aproximativ i/s din numarul total al gos-
podariilor taranesti concentreaza in miinile for aproape
jumatate din productia agricola taraneasca si o parte mult
mai mare din paminturile arendate, ca gospodaria acestor
;Irani este acum mai mult o gospodarie producatoare de
marfuri deck o gospodarie naturals, ca, in sfirsit, aceasta.
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL SOC.-DEM. IN PRIMA REVOLUTIE RUSH 303

taranime nu poate exists fare un contingent de milioane

de muncitori agricoli si 'zileri *. In rindurile acestei
taranimi, elementele rentei capitaliste sent Inca dinainte
date. Aceasta taranime iii exprima interesele prin gura
domnilor Pesehonovi, care dau dovada de luciditate"
respingind atit interzicerea muncii salariate cit Si sociali-
zarea pamintului" ;i aparind punctul de vedere al indivi-
dualismului gospodaresc al taranului care-si croieste drum.
Dace in utopiile narodnicilor vom separa cu strictete
momentul economic real de falsa ideologie, vom vedea
indata ca de pe urma desfiintarii latifundiilor iobagiste
atit in cazul impart irii cit si in acela al nationalizarii gi
al municipalizarii va cistiga cel mai mult tocmai bur-
ghezia de la sate. Imprumuturile ;i ajutoarele banesti" din
partea statului de asemenea nu pot sa nu-i foloseasca ei in
primul rind. Revolutia agrara taraneasca" nu este altceva
dectt subordonarea intregii proprietati funciare conditiilor
progresului prosperarii tocmai a acestor gospodarii de
fermieri.
Renta in bani este ziva de ieri, care dispare treptat ;i
care nu poate sa nu dispara. Renta capitalists este ziva de
miine, care se naste, ea nu poate sa nu se dezvolte atit ca
urmare a exproprierii stolipiniste a taranilor saraci (con-
form articolului 87"), cit si ca urmare a exproprierii de
catre tarani a mosierilor bogati.

7. IN CE CONDITII POATE PI INFAPTUITA NATIONALIZAREA ?

In rindurile marxistilor este exprimata adeseori parerea

ca nationalizarea nu poate fi infaptuita decit pe o treapta
Malta de dezvoltare a capitalismului, cind acesta va fi pre-
gatit pe deplin conditiile pentru separarea proprietarilor
funciari de agriculture" (prin intermediul arendei si al
ipotecii). Se considers, in acest caz, ca marea agriculture
capitalists trebuie sa fie deja formats inainte de a deveni
Vezi V. I. Lenin, Opere complete, vol. 3, Editura politicd, 1961, ecifIla
a doua, pag. 124-126. Not red.
www.dacoromanica.ro
304 V. I. LENIN

realizabila nationalizarea pamintului, care desfiinteaza

renta 5i nu afecteaza organismtil economic*.
Este oare juste aceasta parere ? Ea nu poate fi funda-
mentata din punct de vedere teoretic ; ea nu poate fi sus-
tinuta prin referin directe la Marx ; datele experientei sint
mai degraba impotriva ei.
Din punct de vedere teoretic, nationalizarea reprezinta
o dezvoltare ideall" purl a capitalismului in agriculture.
Dace in istorie se pot intilni adeseori astfel de imbinari
de conditii Si un raport de forte care sa permits nationali-
zarea in societatea capitalists, asta-i alts problems. Dar
ea nu este numai o consecinta, ci si o conditie a dezvoltarii
rapide a capitalismului. A considera ca nationalizarea este
posibila numai in conditii in care capitalismul in agricul-
ture a atins un foarte Malt nivel de dezvoltare inseamna,
de bung seams, a nega nationalizarea ca masura de progres
burghez, deoarece inaltul nivel de dezvoltare a capitalismu-
lui in agriculture a si pus pretutindeni la ordinea zilei (ii,
la timpul sau, va pune inevitabil la ordinea zilei si in alte
t'ari) socializarea productiei agricole", adica o revolutie
socialista. 0 masura de progres burghez, ca masura bur-
gheza, este de neconceput in momente de puternica ascutire
a luptei de class dintre proletariat $i burghezie. 0 asemenea
masura este posibila mai degraba intr-o societate burgheza
tinara", ale carei forte nu s-au dezvoltat Inca, ale carei
contradictii nu au iesit Inca pe deplin la iveala, In care nu
exista Inca un proletariat atit de puternic inch sa tincla
nemijlocit spre o revolutie socialista. $i Marx admitea ti,
in parte, chiar sustinea direct nationalizarea nu numai in
perioada revolutiei burgheze din 1848, in Germania, dar
si in 1846, pentru America, despre care el a spus tot atunci,
si cu absolute precizie, ca este abia la inceputul dezvoltarii
industriale". Experienta diferitelor tari capitaliste nu ne
arata nationalizarea pamintului intr-o forma cit de cit
pura. Ceva analog vedem in Noua Zeelanda aceasta
lata cum formuleaza In modul cel mal precis aceasta parere toy. Borisov,
care e un adept al impartirii : ...Ulterior ea (revendicarca ndtionaliz6rii
pamintului) va ft pose de istorie, va ft puss atunci cind gospodaria rale-
burglic7a se va degrade, cind capitalismul va cuceri pozitii tramice in agri-
culture. lar Rusin nu va mat Ii o tarX cu caractel tan:mese (Procesele-
verbale" ale Congresulut de la Stockholm, peg. 127).
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGItAR AL SOC.-DEM. IN PRIMA REVOLUTIE RUSA 306

tinara democravie capitalists in care nici vorba nu poate

fi de un malt nivel de dezvoltare a capitalismului in agri-
culture. Ceva analog a fost si in America atunci cind statul
a promulgat legea cu privire la homestead-uri si, in schimbul
unei rente nominate, a imparvit parcele micilor proprietari.
Nu. A afirma ca navionalizarea vine de perioada capita-
lismului ajuns la un nivel Malt de dezvoltare inseamnal a
nega importanva ei ca masura de progres burghez. Iar o
asemenea negare vine de-a dreptul in contradicvie cu teoria
economics. Cred ca, in consideraviile de mai jos din Teorii
asupra plusvalorii", Marx a schi %at alte condivii de infap-
mire a navionalizarii decit cele presupuse in mod obisnuit.
Dupe ce arata cal proprietarul funciar este o figural cu
totul de prisos in productia capitalists, cal scopul acesteia
este atins pe deplin" dace parnintul aparvine statului,
Marx continua :
De aceea burghezul radical ajunge in teorie la negarea
propriet5.vii funciare private... In practical insal ii lipseste
curajul, intrucit un atac indreptat impotriva unei forme de
proprietate proprietatea privata asupra condiviilor de
mulled ar fi foarte periculos si pentru cealalta forma.
In afara de aceasta, burghezul s-a teritorializat si el"
(Theorien fiber den Mehrwert", II. Band, I. Teil,
S. 208) 118.
Marx nu specifics aici faptul ca dezvoltarea insuficienta
a capitalismului in agricultural constituie un obstacol in
calea infaptuirii navionalizarii. El atrage atenvia asupra
altor dorsal obstacole care pledeazal incomparabil mai mult
in favoarea tezei ca navionalizarea este realizabilal in pe-
rioada revolutiei burgbeze.
Primul obstacol : burghezul radical nu are curajul necesar
sal atace proprietatea funciare privata, data flind primejdia
unui atac socialist impotriva oricarei propriet5.vi private,
adica primejdia unei revoluvii socialiste.
Al doilea obstacol : ,burghezul s-a teritorializat si el".
Marx se refera, fare in'doiala, la faptul ca modul de pro-
ductie burghez s-a statornicit in cadrul propriet5.vii private
asupra pamintului, adica aceasta proprietate privata a de-
venit intr-o masura mult mai mare o proprietate burgheza
decit una feuda15.. Din momentul in care burghezia ca clasa
www.dacoromanica.ro
 306 V. 1. LENIN

s-a legat deja tntr -o masura larga, precumpanitoare de pro-

prietatea funciara, din momentul in care s-a teritorializat
$i ea", s-a statornicit pe pamint", si-a subordonat intru
totul proprietatea funciara, nu mai poate exista o adeva-
rata miscare socials a burgheziei in favoarea nationalizarii.
Acest lucru nu este posibil pentru simplul motiv ca nici
o class nu se va ridica impotriva ei insai.
In general vorbind, amindoua aceste obstacole pot fi
inlaturate numai in epoca de inceput a capitalismului, si
nu in epoca lui de sfirsit, in epoca revolutiei burgheze, i
nu in ajunul revolutiei socialiste. Parerea ca nationalizarea
poate fi infaptuita numai in conditii dnd capitalismul a
atins un malt nivel de dezvoltare nu poate fi considerata
marxista. Ea vine in contradictie atit cu premisele generale
ale teoriei lui Marx, cit si cu cuvintele lui citate mai sus.
Ea simplifies problema conditiilor istorice concrete ale
nationalizarii ca masural infaptuita de cutare forte i cutare
clase, reductnd -o la o simpla abstractie schematics.
Burghezul radical" nu poate fi curajos intr-o epoca in
care capitalismul a atins un malt grad de dezvoltare. Intr-o
asemenea epoca, burghezii radicali, in marea for majori-
tate, sent in mod inevitabil contrarevolutionari. Intr-o ase-
menea epoca este inevitabila teritorializarea" aproape
completa a burgheziei. Dimpotriva, in epoca revolutiei
burgheze, conditiile objective tl determina pe burghezul
radical" sa fie curajos, deoarece el, rezolvind sarcina isto-
rica a epocii respective, Inca nu are a se teme, ca class,
de revolutia proletara. In epoca revolutiei burgheze, bur-
ghezia Inca nu s-a teritorializat: in aceasta epoca, proprie-
tatea funciara este inca prea mutt imbibata de feudalism.
Devine astfel posibil urmatorul fenomen : masa agricultori-
lor burghezi, masa fermierilor, lupta impotriva principale-
/or forme de proprietate funciara, $i de aceea ajunge la
realizarea practia a unei depline eliberari" burgheze a
pamintului", adica a nationalizarii.
Sub toate aceste raporturi, revolutia burgheza rusk' se
alla in conditii deosebit de favorabile. Judecind din punct
de vedere pur economic, trebuie fara doar i poate sa
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL SOC.-DEM. IN PRIMA REVOLUTII3 RUSA 307

constatim existen;a unor foarte puternice ram'aite ale

feudalismului in proprietatea funciara din Rusia, atit in cea
mosiereascS cit si in cea taraneasel lotuala. In aceste con-
&tit, contradictia dintre capitalismul relativ dezvoltat in
industrie si monstruoasa inapoiere a satului devine fla-
granta $j, in virtutea unor cauze objective, imprima o mare
adincime revolutiei burgheze, duce la crearea de conditii
pentru un progres cit mai rapid al agriculturii. Nationali-
zarea pamintului constituie tocmai conditia unui progres
capitalist cit mai rapid in agricultura noastra. La noi, in
Rusia, exists un astfel de burghez radical" care Inca nu
s-a teritorializat" si care nu se poate teme, in momentul
de fat5., de un atac" proletar. Acest burghez radical este
tHranul rus.
Din punctul de vedere aratat mai sus, devine pe deplin
explicabilS atitudinea diferitS pe care o au fatal de national':
zarea pamintului masa burghezilor liberali din Rusia si
masa faranilor din Rusia. Mosierul liberal, avocatul, marele
industrial, comerciantul, toti acetia s-au teritorializat"
intr-o masura cu totul suficienta. Ei nu pot sal flu se teamS.
de un atac proletar. Ei nu pot sa nu prefere calea stolipi-
nist5.-cadefa. Ginditi-va numai ce fluviu de aur se scurge
acum in buzunarele mosierilor, functionarilor, avoca %ilor,
comerciantilor sub forma milioanelor pe care banca tara-
neascS" le imparte mosierilor speriati. In cazul rascump5.-
/Ira" preconizate de cadeti, acest fluviu de aur ar avea o
directie putin schimbata, ar fi, poate, ceva mai putin abun-
dent, dar ar fi si el, totui, alatuit din sute de milioane
si ar intra in aceleasi buzunare.
De pe urma desfiinfarii pe cale revolutionara a tuturor
formelor vechi de proprietate funciara s-ar putea ca nici
functionarul si nici avocatul sal nu se aleaga cu vreo copeicS.
Iar comerciantii in majoritatea for nu pot privi atit
de departe, inch sal prefere o viitoare largire a pie %ei
interne Oranqti posibilitatii imediate de a ciupi un ban de
la boier. Numai taranul, pe care vechea Rusie Il bags. in
mormint, poate sal lupte pentru o totalS innoire a proprie-
tatii funciare.
www.dacoromanica.ro
308 V. I. LENIN

8. ESTE OARE NATIONALIZAREA 0 TREAPTA SPRE IMPARTIRE

Dace privim nationalizarea ca o masura care poate fi

realizatii cu deosebire in epoca revolutiei burgheze, ajungem
in mod inevitabil la concluzia ca nationalizarea se poate
dovedi doar o treapta spre impartire. Mobilul economic
real care determine masa taranimii sa ceara nationalizarea
este necesitatea de a innoi in mod radical toate vechile
relatii de proprietate, de a curata" toate paminturile, de
a le adapta intr-un chip nou la un sistem de gospodarire
noua, la fermierat. De vreme ce asa stau lucrurile, e limpede
ca fermierii care se vor fi adaptat, care tai vor fi inn=
intreaga proprietate funciara vor putea cere cons finttrea
acestor rinduieli agrare noi, adica transformarea terenurilor
arendate de ei de la stat in proprietate a lor.
Da, acesta este un lucru absolut incontestabil. Noi de-
ducem nationalizarea nu din considerente abstracte, ci din
examinarea concrete a intereselor concrete ale unei perioade
concrete, si ar fi, bineinteles, ridicol sa consideram idea-
listic` pe numerosii mici gospodari, ar fi ridicol sa credem
ca ei vor da inapoi in fa %a impartirii, din moment ce inte-
resele for o vor cere. Trebuie, asadar, sa examinam 1) dad.
interesele for pot cere impa.rtirea, 2) in ce conditii si 3) cum
trebme sa se reflecte acest lucru in programul agrar
proletar.
La prima problems am si dat un faspuns afirmativ. La
cea de-a doua nu se poate da in momentul de fats un
raspunk categoric. Impartirea poate fi determinate, dupi
perioada de nationalizare revolutionara, de tendinta de a
consolida in cel mai inalt grad posibil noile relatii de pro -
prietate funciara, corespunzatoare cerintelor capitalismului.
Ea poate fi determinate de tendinta proprietarilor funciari
re spectivi de a-si spori veniturile pe socoteala restului socie-
tatii. Ea poate fi determinate, in sfirsit, de tendinta de a
potoli" (sau, exprimindu-ne mai simplu, de a inabusi) pro-
letariatul ti paturile semiproletare pentru care nationalizarea
pamintului va fi un element de atitare a poftei" de socia-
lizare a intregii productii sociale. Toate aceste trei posi-
bilitati au aceeasi baza economica., deoarece din consolidarea
noii proprietati funciare capitaliste a noilor fermieri va
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL SOC.-DEM. IN PRIMA REVOLUTIE RUSA 309

rezulta de la sine o stare de spirit antiproletara, precum

tendinta de a crea pentru sine un nou privilegiu sub forma
dreptului de proprietate. Asadar, problema se reduce tocmai
la aceasta consolidare economics. Un antidot permanent
impotriva acestei consolidari va fi dezvoltarea capitalismu-
lui, care accentueaza superioritatea marii agriculturi $i care
cere sa existe in permanents posibilitatea de a consolida"
cu usunnta fermele mici prin inghitirea for de catre cele
mari. Un antidot vremelnic va fi fondul de colonizare al
Rusiei, intrucit consolidarea noii gospodarii inseamna ridi-
carea nivelului tehnicii agricole. Si, asa cum am mai aratat,
fiecare pas inainte al tehnicii agricole descopera" pentru
Rusia noi si noi suprafete din fondul ei de colonizare.
Analizind cea de-a doua problema puss de noi, trebuie
sa tragem urmatoarea concluzie : nu se pot prezice cu
exactitate conditiile in care revendicarea noilor fermieri
de a imparti pamintul va invinge toate influentele con-
trare. Este necesar sa se %ink' seama ca dupe revolutia bur-
gheza dezvoltarea capitalists ulterioara va crea in mod
inevitabil asemenea conditii.
In schimb, la ultima problema atitudinea partidului
muncitoresc fata de o eventuala revendicare a noilor fer-
mieri de a imparti pamintul se poate da un raspuns
foarte precis. Proletariatul poate si este obligat sa sprijine
burghezia militants atunci cind ea duce o lupta cu adevarat
revolutionary impotriva feudalismului. Dar nu e cazul ca
el sa sprijine o burghezie care s-a potolit. Dace este nein-
doielnic faptul ca fara nationalizarea pamintului in Rusia
nu este posibila o revolutie burgheza victorioasa, si mai
neindoielnic este faptul ca o dotitura ulterioara spre impar-
tire nu este posibila fara o anumita restaurare", fara o
cotitura a taranimii (sau, mai bine zis, claca privim lucrurile
din punctul de vedere al relatiilor presupuse : a fermierilor)
spre contrarevoluiie. Proletariatul va apara traditia revo-
lutionara impotriva tuturor tendintelor de acest fel ; el nu
va sprijini aceste tendinte.
In acest caz, ar fi profund gresit sa se creada ca, in cazul
cind noii fermieri ar face o cotitura spre impartire,natio-
nalizarea ar ramine un fenomen efemer, lipsit de impor-
tanta. Ea ar avea, in once caz, o importa.nta unasa atit
www.dacoromanica.ro
310 V. I. LENIN

materials cit $i morals. Materials in sensul ca nimic nu

este in stare sa mature definitiv toate ramasitele medievale
din Rusia, sa innoiasca intr-o masura atit de mare satul pe
jumatate putrezit in asiatism, sa asigure un progres atit
de rapid al agriculturii ca nationalizarea. Once alts rezol-
vare a problemei agrare in decursul revolutiei ar crea puncte
de plecare mai pupil favorabile pentru dezvoltarea econo-
mica ulterioara.
Importanta morals a nationalizarii intr-o epoca revo-
lutionara consta in aceea ca proletariatul ajuta a se dea
uneia dintre formele proprietatii private" o lovitura, care
in mod inevitabil va avea rasunet in lumea intreaga. Pro-
letariatul lupta pentru cea mai radicals si mai consecventa
revolutie burgheza, pentru cele mai favorabile conditii de
dezvoltare capitalists, contracarind in felul acesta cu maxi-
mum de succes orice tendinta spre compromisuri, orice
lipsa de fermitate, orice sovaiala si orice pasivitate tra-
saturi de care nu poate sa nu dea dovada burghezia.

CAPITOLUL AL IV-LEA
CONSIDERENTE POLITICE $1 TACTICE IN PROBLEMELE
PROGRAMULUI AGRAR

Tocmai considerentele de acest fel ocupa, asa cum am

aratat mai sus, un loc mult prea insemnat in discutia care
se duce in partidul nostru in jurul programului agrar. Sar-
cina noastra este de a analiza cit mai sistematic $i mai pe
scurt aceste considerente, aratind legatura care exists intre
diferitele masuri (si puncte de vedere) politice i bazele
economice ale revolutiei agrare.

1. GARANTII IMPOTRIVA RESTAURARII

In Raportul" asupra Congresului de la Stockholm, eu

am analizat acest argument *, reconstituind din memorie
dezbaterile. Acum avem in fata textul exact al proceselor-
verbale.
Vezi V. I. Lenin, Opere complete, vol. 13, Editura politica, 1962, editia
a doua, pag. 13-23. Nola red.

www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL SOC.-DEM. IN PRIMA REVOLUTIE RUSA 811

Cheia pozitiei mele a declarat Plehanov la Congresul

de la Stockholm consta in aceea ca am aratat ca exista
posibilitatea unei restaurari (115). S. examinam mai in-
deaproape aceasta cheie. Iata o prima indicatie, in aceasta
privinta, in prima cuvintare a lui Plehanov.
Lenin spune : noi vom face ca nationalizaret sal nu
aiba efecte negative, dar pentru a realiza acest lucru tre-
buie sal se gaseasca o garantie impotriva restaurarii; dar o
asemenea garantie nu exista si nu poate exista. Amintiti-va
de istoria Fran %ei ; amintiti-va de istoria Angliei ; in fie-
care dintre aceste vari, dupa un puteraic avint revolutionar
a urmat restaurarea. Acelasi lucru se poate intimpla si la
noi ; de aceea programul nostru trebuie sal fie de ass natural,
inch, in cazul infaptuirii lui, sal fie reduse la minimum
prejudiciile pe care le poate aduce restaurarea. Programul
nostru trebuie sal inlature baza economics a carismului ;
or, nationaliazrea pamintului intr-o perioada revolutionara
nu inlatura aceasta baza. De aceea eu consider ca reven-
dicarea nationalizarii este o revendicare antirevolutionara"
(44). Care este aceasta baza economical a tansmului", ne
spune Plehanov in aceeasi cuvintare : La noi lucrurile au
evoluat in asa fel, inch pamintul impreuna cu agricultorii
a fost serbit de catre stat, ri pe baza acestei serbiri s-a dez-
voltat despotismul rus. Pentru a zdrobi despotismul trebuie
inlaturata baza lui economics. De aceea sint impotriva
nationalizarii in momentul de fats ". (44)
Observati mai intii logica acestui rationament cu privire
la restaurare. Intii nu exista si nu poate exista o garantie
impotriva restaurarii !" Al doilea : trebuie recluse la
minimum prejudiciile pe care le poate aduce restaurarea".
Adical trebuie sal gasim o garantie impotriva restaurarii, cu
toate ca o astfel de garantie nu poate exista ! Iar in pagina
urmatoare, 45 (a aceleiasi cuvintari), Plehanov nascoceste,
in sfirsit, o garantie : In cazul unei restaurari afirma el
din capul locului , ea (municipalizarea) nu dal pamintul
(ascultati !) in miinile reprezentanOlor politici ai vechilor
rinduieli". Garamia impotriva restaurarii a fost galsita, cu
toate ca o astfel de garantie nu poate exista". Scamatoria
a fost in mod stralucit executata, ri literatura mensevica iii
www.dacoromanica.ro
22
312 V. I LENIN

manifests din plin admiratia fats de dexteritatea scamato-

rului.
Cind vorbeste, Plehanov face spirite, glumeste, zbirniie,
sfirlie, se-nvirteste @i schpeste ca un foc de artificii. Dar e
o adevarata pacoste cind un asemenea orator iii asterne pe
hirtie cevintarea $i cind pe urma aceasta cuvintare este
*supusa unei analize logice.
Ce este restaurarea ? Este treccrea puterii de stat in mii
nile reprezentanplor politici ai vechilor rinduieli. Dar
poate sit existe vreo garantie impotriva unei asemenea
restaurari ? Nu, nu poate sa existe. De aceea se inventeaza
urmatoarea garantie : municipalizarea, care nu da pamin-
tul"... In ce consta atunci intrebam not mai departe
pedica puss de municipalizare in calea darii pamintului" ?
Ea consta exclusiv intr-o lege adoptata de parlamentul
revolutionar prin care cutare si cutare paminturi (foste
ale mosierilor etc.) sint declarate proprietate a seimurilor
regionale. Dar ce este legea ? Ea este expresia vointei clase-
lor care au repurtat victoria si care detin in miinile for
puterea de stat.
Ati inteles acum ca o astfel de lege nu da pamintul"
in miinile reprezentantilor vechilor rinduieli" atunci cind
puterea de stat trece in miinile for ?
Si aceasta nemaipomenita ineptie a fost debitata de
social-democrati dupa Congresul de la Stockholm, si Inca
de la tribuna Dumei !*
In legatura cu fondul acestei faimoase probleme a
garantlei impotriva restauraru" trebuie s5." facem urma-
toarea.observatie. Intrucit nu putem avea nici un fel de
garantu impotriva restaufarii, inseamna ca, ridicind aceasta
problems in legatura cu programul agrar, nu facem decit
spa abatem atentia auditorilor, sa be impuiem capul, sa in-
curca'm discutia. Noi nu sintem in stare sa provocam, dupa
dorinta noastra, o revolutie socialists in Apus aceasta
!mica garantie absoluta impotriva unei restaurari in Rusia.
0 garantie" relativa 1i conditionata insa, adica o piedica
mai mare in calea unei restaurari, o constituie infaptuirea
in Rusia a unei rasturnari revolutionare cit mai adinci, cit
Cuvintare rostita de Tereteli la 26 mai 1907, peg. 1 234 din darlle de
seams stenogratice ale dezbaterilor din Duma a II-a.
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL 90C.-DEM. IN PRIMA REVOLUTIE RUSA 313

mai radicale si mai consecvente. Cu cit revolutia va merge

mai departe, cu atit restaurarea vechiului va fi mai dificila,
cu atit vor ramine mai multe cuceriri, chiar si in cazul
unei restaurari. Cu cit revolu %ia va rascoli mai adinc vechiul
sistem, cu atit restaurarea va fi mai dificila. In domeniul
politic, republica democratica constituie o revolutie mai
adinca decit autoadministrarea locals. democratica ; ea
presupune (si desfasoara), in rindurile maselor largi ale
poporului, o mare energie revolutionara, un inalt nivel de
constiinta, un inalt grad de organizare, ea creeaza traditii
care pot fi mult mai greu dezradacinate. De aceea pre-
tuiesc, de pilda, social-democratii contemporani roadele
bogate ale revolu ;iei franceze, cu toate restaurarile care au
urmat, deosebindu-se prin aceasta de cadeti ($i de social -
democra%ii cadetizanti ?), care prefers. zemstve democratice
sub monarhie ca o garantie impotriva restaurarii".
In revolutia agrara burgheza, nationalizarea este aceea
care merge cel mai departe in domeniul economic, deoarece
ea desfiinteaza intreaga proprietate funciara medievala.
In prezent, taranul gospodareste cultivindu-si propriul sau
petic de pamint lotual, luat in arenda de la mosier etc.
Nationalizarea permite, in cel mai inalt grad, desfiintarea
tuturor categoriilor de proprietate funciara, precum si
curatirea" intregului pamint in vederea unei noi gospo-
dariri, corespunzatoare cerintelor capitalismului. Desigur,
nici in cazul unei asemenea curatiri nu exists garantii impo-
triva revenirii vechiului, si a fagadui poporului o astfel de
garantie impotriva restaurani" inseamni a ne preta la
sarlatanii. Dar, in urma unei asemenea curatin a vechii
proprieta ti funciare, noua gospoclarire se va consolida in
asa masura, inch o revenue la vechea proprietate funciara
va fi extrem de dificila, deoarece nu exista forte care sa
poata opri dezvoltarea capitalismului. In cazul
zarii insa, revenirea la vechea proprietate funciara este
uFurata, deoarece municipalizarea eternizeaza hotarul de
netrecut", hotarul care separa proprietatea funciara medie-
vala de proprietatea noua, municipalizata. Dupl. nationali-
zare, restaurarea trebuie ss. distruga milioane de noi gos-
podarii capitaliste (ferme) pentru a restabili vechea pro-
prietate funciara. Dupa municipalizare, restaurarea nu are
22*
www.dacoromanica.ro
314 V. I. LENIN

nevoie sa distrugI nici un fel de gospodirie, nu trebuie sI

efectueze nici un fel de delimitare nouI ; e de ajuns sl se
semneze pur i simplu o hirtie in care sI se stipuleze ca
pIrninturile municipiului" X trec in proprietatea nobililor
moieri Y, Z etc., sau ca renta de la pIminturile munici-
palizate" trece in miinile mosierilor.
Mai departe, de la greeala de logics a lui Plehanov in
problema restaurarii, de la confuzia de ncqiuni politice tre-
buie sa trecem la esenta economics a restaurarii. Procesele-
verbale" ale Congresului de la Stockholm au confirmat pe
deplin cele spuse de mine in Raport", qi anume ca Ple-
hanov face o confuzie nepermisa intre restaurarea din
Franca, pe baza capitalismului, i restaurarea vechilor
rinduieli semiasiatice de la noi" (pag. 116 din Procesele-
verbale" ale Congresului de la Stockholm). De aceea, in
aceasea problema nu e nevoie sI mai adaug ceva la cele
spuse in Raport". Sa ne oprim numai asupraInlaturIni
bazei economice a despotismului". Iata pasajul cel mai
important din cuvintarea lui Plehanov care se referI la
aceastI chestiune :
Este adevIrat ca restaurarea" (in Franca) n-a restabilit rImIsitele
feudalismului ; da.r ceea ce corespunde la noi acestor ramIsite este
vechea noastrI serbire a plugarului si a palmintului de cItre stat,
vechea si specifica nationalizare a plmintului in tara noastra. La noi,
o restaurare ar restabili cu atit mai usor aceastI (sic !) nationalizare,
cu cit voi insiva cereti nationalizarea pamintului, cu cit voi Insiva
lasati neatinsa aceasta mostenire a vechilor noastre rinduieli semiasia-
tice" (116).
Aqadar, unei restaurari ii va fi mai upr" sI restabi-
leascI aceasta nationalizare, adiel nacionalizarea semiasia-
na, caci Lenin (i taranimea) cer scum nationalizarea !
Ce-i asta ? 0 analizI materialist-istorica sau un joc de
cuvinte" * pur-rationalist ? Oare cuvintul nationalizare"
uureazI restabilirea rinduielilor semiasiatice sau anumite
schimbari economice ? DacI Plehanov ar fi reflectat mai
atent asupra acestei chestiuni, ar fi vIzut ca municipali-
zarea i impartirea pamintului desfiinteazI una dintre
bazele asiatismului, proprietatea funciara mosiereascI me-
dievaa, dar o lass pe cealalta, proprietatea funciarI medie-
Toy. Smith la Stockholm, pug. 122 din Procesele- verbale ".
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL SOC.-llEiM. IN PRIMA REVOLUTIE RUSA. $15

vala lotuala. Prin urmare, in ceea ce priveste esenta

luorurilor, in ceea ce priveste esenta economics a revolutiei
(si nu desernnarea ei printr-un termen sau altul), tocmai
nacionalizarea este aceea care inlatura." intr-un mod mult
mai radical bazele economice ale asiatismului. Scamatoria"
lui Plehanov consta in faptul cal el cla proprietatii funciare
medievale, aservite, impovarate de Bari, de corvezi, denu-
mirea de nationalizare specifier, sarind peste doua forme
ale acestei proprietaci funciare : proprietatea funciara
lotuala $i proprietatea mosiereasca. Prin aceasta substituire
de cuvinte a fost escamotata problema istorica. reala : ce
forme de proprietate funciara medievala slut desfiintate
prin cutare sau cutare inasura agrara. Cam simpliste sent
procedeele focului de artificii plehanovist !
Adevarata explicatie a acestei confuzii, aproape neve-
rosimile, facute de Plehanov in problema restaurarii se re-
zuma la urmatoarele doua. imprejurari. In primul rind,
vorbind de revolutia agrara taraneasca",Plehanov nu este
lamurit in ceea ce priveste particularitatile ei specifice ca
evolutie capitalised. El confunda narodnicismul, teoria posi-
bilitkii unei evolucii necapitaliste, cu conceptia marxista
despre posibilitatea a dou'd tipuri de evolutie agrara
capitalists. La Plehanov se simte tot timpul o nellmurita
teama de revolutie taraneaser (cum i-am spus inc. la
Stockholm, pag. 106-107 *), teama ca ea ar putea sa fie
reactionara din punct de vedere economic, ca ar putea sa
nu duca la fermieratul de tip american, ci la o aservire me-
dievala. In realitate, acest lucru este imposibil din punct de
vedere economic. Dovada. : reforma taraneasca mersul ul-
terior at evolutiei. In reforma taraneasca, invelisul de feuda-
lism (atit de feudalism mosieresc cit si de feudalism de stat",
despre care, urmind pilda lui Plehanov, a vorbit Marttnov
la Stockholm) este foarte puternic. Dar evolutia economics
s-a dovedit a fi mai puternica si a umplut acest invehs
feudal cu un continut capitalist. In ciuda faptului ca pro -
prietatea funciara medievala constituie o piedica, atit gos-
podaria tarineasca cit si cea mosiereasca s-au dezvoltat,
deli extrem de incet, pe calea burgheza. Dacs teama lui
VC7i V. I. Lenin, Opere complete, vol. 12, Editura politics, 1962, editia
a doua, peg. 355-357. Nola red.
www.dacoromanica.ro
31; V. t. LENIN

Plehanov de o reIntoarcere la asiatism ar fi avut la baza

ceva real, atunci proprietatea funciara a taranilor statului
(Inainte de deceniul al 9-lea al secolului trecut) sau aceea
a taranilor care au apartinut statului (dupe deceniul al
9-lea) ar fi trebuit sa reprezinte tipul cel mai pur de feuda-
lism de stat". In realitate, ea s-a dovedit a fi mai libera
declt proprietatea mosiereasca, deoarece In cea de-a doua
jumatate a secolului al XIX-lea exploatarea feudala nu
mai era cu putinta. In rtndurile taranilor statului cu mult
pamInt" *, relatiile de aservire erau mai putin raspindite,
iar burghezia de la sate se dezvolta mai repede. In Rusia
este posibila acum on o evolutie burgheza lenta gi chinui-
toare, de tip prusac, iuncheresc, on una rapicia si libera, de
tip american. Restul nu sent deck himere.
A doua cauza care a generat harababura restauratio-
nista" in capul unor tovarasi este situatia neclara din prima-
vara anului 1906. Taranimea, considerate ca masa, nu-si
spusese Inca ultimul cuvInt. Inca se mai putea considera
c5. nici miscarea taraneasca si nici Uniunea taraneasca nu
reprezinta expresia definitiva a adevaratelor aspiratti ale
majoritatii covlrsitoare a taranilor. Birocratia absolutists
si Witte nu-si pierdusera Inca definitiv speranta ca taranul
va salva situatia" (fraza. clasica. in Russlcoe Gosudarstvo",
ziarul lui Witte, din primavara anului 1906), adica speranta
ca taranul va adopta o pozitie de dreapta. Asa se explica
de ce legea din 11 decembrie 1905 a acordat taranimii o
reprezentanta atit de numeroasa. 0 aventura a absolutis-
mului pe baza ideii tara.nesti ca mai bine sa fie tot pa-
mIntul al tarului dectt al boierului" psarea Inca posibila
pe vremea aceea multora dintre social-democrati. Dar cele
doua Dume, legea din 3 iunie 1907 si legislatia agrara a
lui Stolipin aveau sa deschida ochii tuturor. Pentru a salva
ceea ce mai putea fi salvat, absolutismul a fost nevoit sa
paseasca pe calea distrugerii prin violenta a obstii in favoa-
rea proprietatii private asupra pamIntului, adica sa puns. la
baza contrarevolutiei nu discutiile vagi ale t.l.ranilor despre
La not, tat anti care an apartinut statulut sint tarani cu mutt p5mint',
binetnteles, numai in comparatie cu tbranii care au apartinut mosierilor.
Potrivit statisticii din 1905, primit an in medie 12,5 deseatine de pamint laud
la o gospoddrie, cetialti cite 6,7 deseatine.
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL SOC.-DEM. IN PRIMA REVOLUTIE RUSA 317

nationalizare (pamintul e al. obstei" etc.), ci singura baza

economics posibila a mentineni puterii mosienlor, evolutia
capitalistic dupa model prusac.
Acum situatia s-a limpezit pe deplin, si e timpul ca teama
vaga de o restaurare asiatica" ca urmare a rn iscarii Ora-
nest!. impotriva propnetatii private asupra pamintului sa
fie data la arhiva*.

2. AUTOADMINISTRAREA LOCALA CA REAZEM IMPOTRIVA REACTIUNII

...Prin organelc de autoadministrare obsteasca care sta.-

pinesc pamintul spunea Plehanov la Stockholm , ea
(municipalizarea) creeaza un reazem impotriva reactiunii.
Si acesta va fi un reazem foarte puternic. Luati cazul caza-
cilor de la noi" (45)... Vom lua" de indata cazul cazaci-
lor de la noi" si vom vedea ce valoare prezintal el. Dar sa
analiZam mai intli temeiurile generale ale pareni potrivit
careia autoadministrarea locals ar putea sa devina un
reazem impotriva reactiunii. Aceasta parere a fost expri-
mata de nenumarate on de municipalistii nostri, si, in afar.
de formularea lui Plehanov, va fi suficient sa dam aici un
singur citat din cuvintarea lui John : La ce se reduce
deosebirea dintre nationalizarea si municipalizarea pamintu-
lui dna. recunoastem ca ambele sint realizabile st sint in
egala masura legate de democratizarea orinduini politice ?
Deosebirea se reduce la aceea ca municipalizarea va con-
solida si mai mult cuceririle revolutiei, regimul democratic,
si va servi ca bald' pentru continua dezvoltare a acestui
regim, in timp ce nationalizarea va consolida doar puterea
de stat" (112).
Pe de o parte, mensevicii neaga posibilitatea unor garantii
impotriva restaurarii, iar pe de alts parte ei fabrics la
repezeala, in vazul tuturor, tot felul de garantii" si
reazemuri", ca niste scamatori care inghit sabii, Ginditi-va
numai un pic, domnilor : cum poate autoadministrarea
locals sa fie un reazem impotriva reactiunii sau cum poate
Nu mai vorbesc aid de faptul cl amenintarea cu restaurarea este o
arms politic& a burgheziei impotriva proletariatului, deoarece In Raport"
s-a spus, in legdturd cu aceast& terna, tot ce este necesar. (Vezi V. I. Lenin,
Opera complete, vol. 13, Editura politicd, 1962, edt(ia a doua, pag. 21-22.
Nola red.)
www.dacoromanica.ro
818 V. I. LENIN

ea sa consolideze cuceririle revolutiei ? Numai constiinta

si organizarea maselor proletariatului si ale tararnmii pot
constitui un reazem impotriva reactiunii si pot consolida
cuceririle revolutiei. In statul capitalist insa, care este cen-
tralizat nu datorita bunului plac al birocratiei, ci in virtutea
unor cerinte inexorabile ale dezvoltarii economice, aceasta
organizare trebuie sa insemne unirea intr-o forta unica pe
scara intregului stat. Fara o miscare taraneasca centralizata,
fara o 1upta politica centralizata a taranimii pe scara in-
tregului stat, care sa urmeze proletariatul centralizat, nu
pot exista nici un fel de cuceriri" importante ale revo-
luciei" care sa merite sa fie consolidate", nu poate exista
nici un fel de reazem impotriva reactiunii".
Autoadministrarea locals cit de dt democratica nu este
posibila fara o rasturnare totals a puterii mosieresti si Rra
desfiintarea proprietatii funciare mosieresti ; recunoscind
acest lucru in vorbe, mensevicii dau dovada de o uluitoare
usurinca atunci cind refuza sa reflecteze asupra semnificatiei
lui reale. De fapt, acest lucru este irealizabil fara cucerirea
puterii politice in intregul stat de catre clasele revolutionare,
lsi s-ar parea ca cei doi ani de revolutie ar fi trebuit
invete chiar si pe cei mai inclaratnici oameni in carapace"
ca in Rusia aceste clase nu pot fi decit proletariatul $i Ora-
nimea. Pentru a iei invingatoare, revolucia agrara tara-
neasel", despre care vorbesc acesti domni, trebuie sa devina
ca atare, ca revolutie taraneasca, puterea centrals in
intregul stat.
Organele de autoadministrare democratice pot fi doar
niste partice/e ale acestei puteri centrale a taranimii demo -
cratice, si numai luptind impotriva faximitarii locale si
regionale a taranimii, numai propagind, pregatmd si orga-
mind o miscare centralizata pe scara intregului stat, pe
scara intregii Rusii, poti sa slujesti cu adevarat cauza re-
volutiei agrare caranesti", si nu sa incurajezi spiritul mar-
ginit-retrograd si abrutizarea taranimii, determinate de in-
chistarea locals si regionals. Tocmai in serviciul unei
asemenea prostiri v-ati pus dv., domnule Plehanov si
domnule John, propagind ideea absurda si arhireaccionara
potrivit eareia autoadministrarea locals ar fi in stare sa
devina un reazem impotriva reactiunii" sau un mijloc
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL 90C.-DEM. IN PRIMA REVOLUTIE RUSA 319

de consolidare a cuceririlor revolutiei". Experienta celor

doi ani de revolutie rusk' a aratat ctt se poate de evident
ca tocmai larimitarea localS i regionals a miscSrii tSrS-
nesti (miscarea soldatilor reprezinta o parte a miscIrii Ora-
nesti) a fost principala cauzi. a infringerii.
A pune in program revolutia agrara tSrSneascS" si a
lega aceasta revolutie numai de democratizarea organelor
de autoadministrare locals, si nu de democratizarea puterii
centrale, a considera aceste organe ca un adevarat reazem"
si ca o adevaratI consolidare" nu este in fond altceva dectt
tranzacfie cadets. cu reactiunea*. Cadetii pun accentul pe
organele democratice" de autoadministrare locals pentru
ca nu vor sau se tem s5. ating5. probleme mai importante:
Mensevicii nu s-au gindit ce vorba mare au spus atunci
eind au declarat ca revolutia agrarS tiraneasca" este o
chestiune de timp, iar in expunerea de motive politice la
programul for agrar ei au lacut apoteoza inchistarii pro-
vinciale.
Tata, poate ca v1 intereseaza urmStorul rationament al
lui John :
Tov. Lenin se teme ca reactiunea va smulge din Infinite organelor
de autoadministrare locals paminturile confiscate ; clack' se poate
spune asa ceva despre paminturile incIpute pe mina statului, apoi
in nici un caz nu se poate spune acelasi lucru despre piminturile
municipalizate. Nici chiar guvernul absolutist rus n-a putut smulge
pIminturile din mtinile organelor de autoadministrare locals din
Armenia, deoarece aceasta a provocat o riposta energica din partea
populaviei" (113).

Minunat, nu-i asa ? Intreaga istorie a absolutismului este

o necontenita jefuire a paminturilor organelor locale, regio-
nale, nationale, iar inteleptii nostri cauta sa linisteasel
* In Raport" am dezvoltat mai amplu aceasta idea (vezi V. I. Lenin,
Opera complete, vol. 13, Editura politica, 1962, editia a doua, pag. 19-20.
Nota red.). Aici vol adauga doar un pasaj din cuvintarea mensevicului Novo-
sedski, pe care n-am auzit-o In congres (vezi Raportull, dar care confirm&
de minune acest lucru. Ridicindu-se impotriva amendamentului care propunea
sa se spunk' republics democratice ", si nu ,,stat democratic', Novosedski
a spus : ,,...In conditiile existentei unor organe de autoadministrare locals cu
adevarat democratice, programul adoptat acum poate Ii transpus In via(i pl pe
acca treapta de democratizare a guvernulul central despre care nu se poste
spune cd reprezinta can mai inaltd treapta de democratlzare a sa. Chlar al pe
treapta de democratizare, ca as zlcem apz, relativd, munlclpalizarea nu va ii
detundfoare, ci, dimpotrivd, va Il folositoare" (138. Subliniat de noi). E eft se
poate de clar. Revolutia agrara taraneasca lard rasturnarea absolutismului
iata ideea ultrareaclionara a mensevicilor.
www.dacoromanica.ro
320 V. I. LENIN

poporul abrutizat in izolarea lui provincia15. : nici chiar

absolutismul" n-a luat paminturile bisericilor armene, cu
toate ca incepuse s. faca acest lucru si cu toate ca numai
revolutia din intteaga Rusie 1-a impiedicat de fapt s-o
fac5.... La centru absolutismul, in provincie phnintu-
rile armene", pe care nu indrzneste s'al le ia"... De unde
atita obtuzitate filistin5. in rindurile social-democratiei
noastre ?
Iata-i acum pi pe cazacii lui Plehanov.
Luati cazul cazacilor de la noi. Ei se comports ca nista reactionari
mveterati, si totusi clack' guvernul (absolutist) ar incerca sa puns mina
pe parnintul lor, ei s-ar ridica ca un singur om sa -;i apere acest
pamint. Asta inseamna ca municipalizarea este bunk' tocmai prin
faptul ca da rezultate chiar si in cazul unei restauratii" (45).
intr-adevar, inseamna" ! Daca; absolutismul s-ar ridica
impotriva apLitorilor absolutismului, atunci aparitorii
absolutismului s-ar ridica impotriva absolutismului. Ce
cugetare profunda: ! Dar proprietatea funciara ealz:iceasCi
este burfl nu numai in cazul unei restauratii, ci pentru
a sprijini ceea ce trebuie rasturnat inainte de a fi restaurat.
Asupra acestei laturi interesante a municipaliza'rii a atras
atentia $midt, aducindu-i obiectii lui Plehanov :
,...Tin sl va arnintesc ca Inca de acum o luna absolutismul a acor-
dat privilegii cazacilor, ceea ce inseamna ca el nu se teme de munici-
palizare, deoarece paminturile cazacilor slut si acum administrate
printr-un sisrem care aminteste in mare misuri municipalizarea... Ea
(muncipalizarea) va juca un rol contrarevolucionar" (123-124).
Plehanov a fost atit de iritat de aceasta.' cuvintare, incit
1-a intrerupt o data pe orator (pentru a-i pune o intrebare
cu totul lipsita de important a', anume clack' este vorba de
cazacii din Orenburg) si a incercat sa incalce regulamentul,
cerind sa i se acorde cuvintul peste rind pentru a face o
declara %ie. Iata textul declaratiei scrise, depus'a de el
ulterior :
Tov. $midt a redat inexact ccle spuse de mine cu privire la
cazaci. Eu nu m-am referit citusi de putin la cazacii din Orenburg,
ci am spus : iati, de pilda, cazacimea ; ea are o comportare arhireac-
tionark si totusi, data guvernul ar incerca sa puni mina pe pamin-
turile ei, s-ar ridica si ea, ca un singur om, impotriva lui. $i acelasi
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL SOC.-DEM. IN PRIMA REVOLUTIE RUSA 321

lucru 1-ar face, intr-o mIsurI mai mare sau mai mica, in cazul
unei asemenea Incercari, toate institutiile regionale in miinile ciirora
revolutia ar trece pa'minturile mosieresti confiscate. 0 astfcl de
comportare din partea for ar constitui una dintre garantiile 'impotriva
reactiunii fn cazul unei restauratii" (127).
Acesta este, fara indoiala, cel mai genial plan de rastur-
narc al absolutismului, fara a-I atinge insa : smulgi
diferite regiuni, iar dupa aceea sa pofteasca sa le is inapoi.
Este ceva aproape tot atit de genial ca si exproprierea capi-
talismului cu ajutorul caselor de economii. Dar nu asta ne
intereseaza acum. Ceea ce imports este ca municipalizarea
regionals, care dupa victoria revoluciei trebuie" sa joace
un rol miraculos, joaca acum un rol contrarevolutionar.
Iata ce a ocolit Plehanov !
Paminturile cazacesti reprezinta acum o adevarata muni-
cipalizare. Regiuni intinse aparcin oastei cazacilor din
Orenburg, celei de la Don etc. Cazacii au in medie cite
52 de deseatine la o gospodarie ; Oranii cite 11 desea-
tine. In afara de aceasta, oastea cazacilor din Orenburg
poseda 1 500 000 de deseatine de pamint, cea de la Don
1 900 000 de deseatine etc. Pe fondul acestei municipa-
lizari" se dezvolta relacii pur feudale. Aceasta municipa-
lizare, care exists de fapt, inseamna inchistarea feudala si
regionals a caranimii, care este farimicata din cauza deose-
birilor in ceea ce priveste intinderea propriet4ii funciare,
sumele de plata, cond4iile de folosire feudala a p5.mintului
pentru servituti etc. Municipalizarea" nu ajuta miscarii
general-democratice, ci contribuie la farimgarea ei, la
slabirea, prin izolare regiona15., a to ceea cc poate invinge
numai ca fore 51 centralizata; la instr5,inarea unei regiuni
de alta.
$i-I vedem in Duma a II-a pe cazacul de dreapta
Karaulov, care l-a sprijinit pe Stolipin (Stolipin admite,
doar si el, in declaracia sa, mutarea fortata a hotarelor),
a combatut n4onalizarea, cu nu mai pucina vehementa
decit Plchanov, ;i s-a pronun;at fiitif in favoarea
pe regiuni (sedinta a 18-a din 29 martie 1907,
pag. 1 366 din darea de seams stenografica).
Cazacul de dreapta Karaulov a sesizat esenca problemei
de o mie de on mai just decit Maslov si Plchanov.
www.dacoromanica.ro
322 V. I. LENIN

tarea regionals constituie o garanfie impotriva revolutiei.

Daca taranimea ruse (cu ajutorul miscarii proletare centra-
lizate, si nu regionale") nu va sti sa inlature instrainarea
regionals, data nu va sti sa organizeze o miscare pe intreaga
Rusie, revolutia va fi intotdeauna infanta de reprezentantii
diferitelor regiuni bine organizate, pe care fora centralizati
a vechii puteri ii va trimite sa lupte acolo unde va considera
necesar.
Municipalizarea este o lozinca reaccionar'd care ideali-
zeaza izolarea medievala a regiunilor si face sa slabeasca.
In rindurile taranimii constiinta necesitatii unei revolutii
agrare centralizate.

3. PUTEREA CENTRALA $1 INTARIREA STATULUI BURGHEZ

Tocmai puterea centrals de stat este aceea care le re-

pugna cel mai mutt municipalisdlor. Inainte de a trece la
analiza consideratiilor respective, trebuie salamurim ce este
nationalizarea sub aspect politic si juridic (mai sus am
lamurit continutul ei economic).
Nationalizarea inseamna trecerea Intregului pknint in
proprietatea statului. Proprietatea inseamna dreptul asupra
rentei $i stabilirea de catre puterea de stat a unor reguli
generale de posesiune si folosire a pamintului, valabile .pe
intregul stat. Printre aceste reguli generale trebuie sa figu-
reze neaparat, in cazul nationalizarii, interzicerea oricarei
mijlociri, adica interzicerea de a subarenda pamintul,
interzicerea de a ceda pamintul celui ce nu-1 lucreaza singur
etc. Mai departe. Daca statul in cauza e un stat cu adevarat
democratic (nu in sensul mensevic 1 la Novosedski), pro-
prietatea lui asupra pamintului nu exclude citusi de putin,
ci, dimpotriva, implica trecerea dreptului de a d i s p u n e
de pamInturi, in cadrul legilor generale ale statului, catre
organele de autoadministrare locals si regionals. Programul
nostru minimum, asa cum am aratat si in brosura Revizu-
irea * etc.", cere in mod direct acest lucru, vorbind si des-
pre dreptul nationalitatilor la autodeterminare ;i despre o
Vail V. I. Lenin, Opere crimple e, vol. 12, Editura politics, 1962, edilia
a doua, paq. 210. Nola red.
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGFIAR AL SOC.-DEM. IN PRIMA REVOLUTIE RUSA 323

larga autoadministrare regionals etc. De aceea regulile de

amanunt care tin seama de particularitatile locale, atri-
buirea practica a pamintunlor sau repartizarea terenurilor
'intre diverse persoane, asocia%ii etc., toate acestea devin
inevitabil de competenta organelor locale ale puterii de
stat, adica de competenta organelor de autoadministrare
locals.
Chiar data s-au putut ivi uncle nedumeriri in toate aceste
chestiuni, ele decurgeau fie din neintelegerea deosebirii
dintre notiunile : proprietate, posesiune, dreptul de a dis-
pune, folosinta, fie dintr-o cochetare demagogica cu pro-
vincialismul si cu federalismul*. La baza deosebirii dintre
municipalizare si nationalizare nu sta. repartizarea dreptu-
rilor intre centru gi provincie, gi cu atit mai pupil biro-
cratismul" centrului numai niste oameni de o ignoranta
crass pot sa gindeasca si sa vorbeascal astfel ci men-
tinerea proprietatii private asupra pamintului pentru o
categorie de paminturi 1.n cazul municipalizarii gi desfiin-
tarea totals a acestei proprietati in cazul nationalizarii. La
baza deosebirii sta bimetalismul agrar", pe care primul
program it admite, iar cel de-al doilea it respinge.
Daca insa vet i examina actualul program din punctul
de vedere al posibilitatii unor acte arbitrare din partea
puterii centrale etc. (aparatorii vulgari ai municipalizarii
Incearca adesea ss foloseasca in favoarea for acest punct de
vedere), yeti vedea ca sub acest raport actualul program
pacatuieste printr-o totals confuzie gi lipsa de claritate.
Este de ajuns sa aratam ca actualul program trece in
proprietatea statului democratic" at'it paminturile necesare
pentru fondul de colonizare" cit si padurile iL apele de
0 cochetare de felul acesta Intilnim la Maslov : Poate ca In unele
locuri scrie el in Obrazovanie, 1907, nr. 3, pag. 104 Omni' ar con-
simil sA-51 impart Intre ei pamintutile, dar a de ajuns ca laranil dintr-o
singur& regiune mare (din Polonia de pilcia) sa se pun& la aceast& impAr-
tire, pentru ca prolectul de naiionalizare a tuturor pArainturilor s& devin& 0
absurditate'. Tat& o mostra de argument vulgar, In care nu gasesti nici urml
de idea si care reprezint& o simpl& insiruire de vorbe. Refuzul' unei regiuni
aflate In condirn specifice nu poate sA schimbe un program general 51 a&
fac& din el o inepite o regiune poate s& refuze* sl municipalizarea. Impor-
tant este aici altceva. Important este a tntr -un stat capitalist unitar, proprie-
tatea privet& asupra pamintului 51 nationalizarea pe scar& larg& nu vor putea
coexista ca dou& sisteme. Unul dintre aceste sisteme va trebui s& invinga.
Este de datoria partidulul muncltoresc s& lupte pentru sistemul mai Inalniat,
care Inlesneste dezvoltarsa rapid& a fortelor de productie Si libertatea Iuptei
de clasa.
www.dacoromanica.ro
$21 v. I. LENIN

important. nationals ". Se intelege ca aceste notiuni sent

cu totul imprecise si ca exista aici un vast teren pentru
conflicte. Luati, de pilda, ultima lucrare a d-lui Kaufman
din volumul al II-lea al culegerii cadete Problema agrara"
(Despre normele de completare a loturilor"), in care s-a
calculat, pentru 44 de gubernii, fondul funciar pentru corn-
pletarea loturilor taranilor la nivelul normelor celor mai
mari din 1861. Fondul funciar extralotual" este calculat
la inceput Ears paduri, apoi cu paduri (peste procentul de
impadurire de 25/o). Cine stabileste care dintre aceste
paduri au o importanta nationala." ? Fireste, numai puterea
centrals de stat ; prin urmare, programul mensevic da in
staptnirea acesteia o suprafata uriasa de pamint : 57 000 000
de deseatine in 44 de gubernii (dupa Kaufman). Cine stabi-
leste ce este fondul de colonizare" ? Fireste, numai
puterea centrala burgheza. Numai ea hotaraste daci, de
pilda, ccle 1 500 000 de deseatine de paminturi ale oastei
cazacilor din Orenburg sau cele 2 000 000 de deseatine ale
oastei cazacilor de la Don constituie un fond de coloni-
zare" pentru intreaga tetra (caci cazacii au cite 52,7 desea-
tine la o gospodarie) sau nu. E limpede ca problema se
pune cu totul altfel decit o pun Maslov, Plehanov & Co.
Aici nu se pune problema de a apara printr-o hotarire pe
htrtie organele de autoadministrare regionals locals impo-
triva unor incalcari ale atributiilor for de catre centru,
acest lucru nu numai ca nu se poate face printr-o hotarire
pe hirtie, dar nu se poate face nici cu tunul, deoarece dez-
voltarea capitalists duce la centralizare, concentrind in
miinile puterii centrale burgheze o for careia reguule"
nu i se pot niciodata impotrivi. Chestiunea este ca una fl
aceeafi class sa sibs puterea politica si la centru, si to
provincic, ca atit la centru ctt si to provincie sa fie pe
deplin consecvent realizat absolut acelasi grad de democra-
tism, care sa asigure dominatia deplina, sa zicem, a majori-
tatii populatiei, adica a taranimii. Numai aceasta dominatie
constituie o garantie reala impotriva unor excese" din
partea 'centrului, impotriva incalcarii drepturilor legitime"
ale regiunilor ; toate celelalte garantii pe care le nascocesc
mensevicii nu sent decit ineptii, nu inseamna decit apararea
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL 90C.-DEM. IN PRIMA REVOLUTIE RUSA 326

prosteasca a filistinului provincial, care opune un coif de

hirtie fortei puterii centrale, concentrate de capitalism.
Tocmai o astfel de ineptie filistina comite i Novosedski,
ca i intregul program actual, admirind pentru organele
de autoadministrare locale un democratism deplin, iar
pentru puterea centrals un grad nu prea inalt" de demo-
cratism. Un democratism incomplet la centru inseamna ca
aici puterea este asigurata nu majorificii populatiei, nu
elementelor care predomina in organele de autoadministrare
locals, iar aceasta inseamna nu numai posibilitatea, dar ii
inevitabilitatea unor conflicte, din care invingatoare va iei
neaparat, in virtutea legilor dezvoltarii economice, puterea
centrals nedemocraticU !
Municipalizarea", privita sub acest aspect al problemei,
ca un mijloc care asigura" regiunilor ceva4 impotriva
puterii centrale, este pur t simplu o ineptie filistina. Dace
ea inseamna o lupta" impotriva puterii burghcze centrali-
zate, atunci poate fi doar o Jupta" ca aceea pe care o duc
antisemicii impotriva capitalismului : aceleasi promisiuni
grandilocvente care atrag masele obtuze si inculie si aceeaii
imposibilitate economics ti politics de a indeplini aceste
promisiuni.
Luati argumentul cel mai curent" adus de municipalisti
impotriva nationalizarii : nationalizarea va intari statul
burghez (amintiti-va expresia delicioasa a lui John : va
consolida doar puterea de stat"), va face sa creasca veni-
turile puterii burgheze antiproletare, pe cind... chiar asa :
pe cind municipalizarea va da venituri pentru nevoile
populatiei, pentru nevoile proletariatului. Un asemenea
argument to face sa rosesti pentru social-democratie, caci el
denote cea mai crasa prostie ;i demagogie antisemita. Pen-
tru a nu ma referi la careva dintre cei mici", derutati de
Plehanov si de Maslov, ma voi referi la insusi" Maslov :
Social-democratia u clIsc5.1qte el pe cititori in Obrazovanie"
calculeaza intotdeauna in aqa fel, incit planurile i sarcinile ei si se
realizeze chiar i in imprejurarile cele mai defavorabile... Trebuie sa
presupunem ca in toate domeniile vietii sociale va domina orinduirea
burghezi cu toate aspectele ei negative. Autoadministrarea va fi tot
atit de burgheza ca si intreaga orinduire de stat ; in cadrul ei se va
desf4ura o luptI de class tot atit de ascutita ca i in municipalititile
vest-europene.
www.dacoromanica.ro
326 V. I. LENIN

Care este atunci deosebirea dintre autoadministrare si puterea de

star ? De ce aspire social-democratia sa treaca paminturile nu in miinile
statului, ci in miinile organelor de autoadministrare locala ?
Pentru a stabili sarcinile statului si sarcinile organelor de auto-
administrare locala, vom compara bugetele lor" (Obrazovanie", 1907,
nr. 3, pag. 102).
Urmeaza comparatia : intr-una din cele mai democratice
republici, in Statele Unite ale Americii, se cheltuieste pentru
armata si flota 42/o din buget. La fel in Franta, Anglia etc.
Zemstvele mosieresti" din Rusia cheltuiesc pentru asistenta
medicala 27,5/o, pentru Invatamintul public 17,40/0, iar
pentru drumuri 11,9/o.
Comparind bugetele celor mai democratice state cu bugetele celor
mai putin democratice organe de autoadministrare locala, vedem ca
prin functin lor, primele servesc interesele claselor dominants, ca
mijloacele statului sint cheltuite pentru instrumente de asuprire, pentru
instrumente de inabusire a democratiei ; ca., dimpotriva, cele mai ne-
democratice, cele mai proaste organe de autoadministrare locala sint
nevoite sa slujeasca democratiei fie cit de prost, dar sa -i slujeasca
sa satisfaca nevoile locale" (103).
Social-democratul nu trebuie sa fie atit de naiv incit sa se impace
cu nationalizarea pamintului pentru motivul ca, de pada, veniturile
de pe parninturile nationalizate vor fi folosite pentru intretinerea tru-
pelor republicane... Va fi extrem de naiv cititorul care va da crezare
afirmatiei lui Olenov ca teoria lui Marx <Termite') sa se introduce
in program numai revendicarea nationalizarii pamintului, adica a
cheltuirii rentei funciare (indiferent data o numim absolute sau dife-
rentiala ?) pentru nevoile armatei si ale flotei, si ca aceasta teorie nu
admite municipalizarea pamintului, adica cheltuirea rentei pentru ne-
voile populatiei" (103).
Pe cit se pare, lucrurile sint dare. Nationalizarea da
venituri pentru armata si flota. Municipalizarea da veni-
turi pentru nevoile populatiei. Evreul este capitalist. Deci :
jos evreii 'inseamna jos capitalism .
Bravul Maslov nu pricepe ca procentul ridicat al cheltu-
ielilor organelor de autoadministrare locala pentru nevoile
culturale reprezinta un procent ridicat de cheltuieli de ordin
secundar. De ce se intimpla astfel ? Pentru ca limitele atn-
buciilor organelor de autoadministrare locala si imputerm-
cirile for financiare le stabileste tot puterea de stat centrals,
si le stabileste in asa fel, incit pentru armata etc. is o sums
apreciabila, car pentru culture" da o nimica toata. Este
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL 90C.-DEM. IN PRIMA REVOLUTIE RUSA 327

oare obligatorie o astfel de imp'artire in societatea bur-

gheza ? Da, este obligatorie, deoarece burghezia n-ar putea
sa domine in societatea burgheza dad. n-ar cheltui sume
apreciabile pentru asigurarea domina %iei ei de class, lasind
o nimica toata pentru cheltuielile destinate nevoilor cultu-
rale. Si numai unuia ca Maslov putea sa-i vina in minte o
idee geniala ca aceasta : dar, data voi trece o nouci sumo
apreciabila in proprietatea zemstvelor, atunci voi ocoli
dominatia burgheziei ! Cit de simpla ar fi sarcina proletari-
lor data ei ar rationa in felul lui Maslov : e de ajuns sa se
tears ca veniturile de be caile ferate, de la posts, de la
telegraf, de la monopolul alcoolului sa nu fie nationali:
zate", ci municipalizate", pentru ca toate aceste venituri
sa fie cheltuite nu pentru armata si flota, ci pentru scopuri
culturale. Nu este de loc nevoie sa rasturnam puterea cen-
trals sau s-o transformam in mod radical ; trebuie pur si
simplu sa obtinem mumcipalizarea" tuturor capitolelor
man de venituri, si cu asta am rezolvat problema. Ce
oameni intelepti I
In Europa si in once tara burgheza, veniturile munici-
pale sa-6 noteze bine acest lucru bravul Maslov !
sint venituri pe care puterea centrals burgheza consimte sa
le doneze in scopuri culturale, deoarece ele sint venituri
secundare, deoarece perceperea acestor venituri este in-
comoda la centru, deoarece nevoile principale, fundamen-
tale ale burgheziei si ale dominatiei burgheze au fost deja
asigurate gratie unei sume apreciabile. De aceea sfatul dat
poporului : primeste o noua sums frumusica, ctteva sute de
milioane de la paminturile municipalizate, si asigura folo-
sirea ei in scopuri culturale, trecind-o in proprietatea
zemstvelor, si nu in proprietatea puterii centrale, este un
sfat sarlatanesc. Intr-un stat burghez, burghezia nu poate
aloca in mod efectiv pentru scopuri culturale decit o nimica
toata, deoarece grosul sumelor ii este necesar pentru
asigura domina %ia ca class. De ce isi ia puterea centrals
pentru sine gho din impozitul funciar, din impozitele pia-
tite de intreprinderile comerciale etc., iar zemstvelor le
ingaduie sa ia doar 1/10, stabilind prin lege ca impozitele
aditionale fixate de zemstve nu pot depasi un anumit pro-
cent, destul de redus ? Pentru ca grosul sumelor ti este ne-
23 Lenin www.dacoromanica.ro
Opero, vol. 16
328 V. I. LENIN

cesar pentru asigurarea dorninatiei burgheziei ca class si ea

nu poate, atita timp cit ramine burghezie, sal aloce pentru
cultura decit o sums derizorie *.
Socialistii din Europa considers aceasta repartizare in
sume apreciabile si sume derizorii ca ceva dat, stiind
foarte bine ca in societatea burgheza nici nu poate exista
un alt fel de repartizare. Considerind aceasta repartizare
ca ceva dat, ei spun : nu putem intra in organele puterii
centrale, deoarece ele constituie un instrument de oprimare ;
in municipalitati putem intra, deoarece aici se cheltuieste
cite ceva si pentru nevoile culturale. Ce-ar spune insa
acesti socialisti unui om care ar sfatui partidul muncitoresc
sal. taxa agitatie pentru trecerea in proprietatea municipali-
tatilor europene a unor venituri intr-adevar marl, a intregn
rente de pe urma paminturilor din partea locului, a intre-
gului venit provenit din institutiile postale locale, de la
caile ferate locale etc. ? Unui asemenea om i-ar spune sau
ca e nebun sau ca e un socialist crestin" care a nimerit din
greseala la social-democrati.
Aceia care, analizind sarcinile actualei revolutii (ale re-
volutiei burgheze) din Rusia, spun : nu trebuie sal intarim
puterea centrals a statului burghez, dau dovada de o totals
incapacitate de gindire. Germanii pot si trebuie sal
judece in felul acesta, deoarece ei au in fatal numai o Ger-
manie iunchero-burgheza ; pins la socialism nu poate exista
nici o alts Germanic. La not insa, intregul continut al
actualei lupte revolutionare a maselor consta in a stabili
Din lucrarea extrem de detaliatli a lul Kaufman (Kaufman R. Dle
Kommunalfinancen", 2 Sande. Lpz. 1906, 11 Abt. 5. Band des Hand- and
Lehrbuches der Staatswissenschaften, beqr. von Frankenstein, fortges, von
Heckel) reiese cd In Anglia modul In care statul repartizeaza alocatiile pentru
nevoile organelor MI locale $l centrate este mel avantalos pentru organele
de autoadministrare locald decit In Frusta si In Franta. In Anglia, organele
locale cheltuiesc 3 miliarde de !Ord, tar puterea centrald de stet 3,6 miliardei
In Franta 1,1 miliarde fald de 2,9 ; In Prusia 1,1 fatA de 3,5. SA examinArn
aparte cheltuielile pentru nevoi culturale de pildd pentru invatdmint in
tare cu situa(ia cea mai favorabil8 (din punctul de vedere al municipalistilor),
adic8 in Anglia. Constatam cd din fondurile organelor locale au lost cheltuite
pentru InvatamInt 16 500 000 I. st. din 151 GOO 000 (anii 1902-1903), adicd
ceva mai mull de ihe. In bugetul pe anul 1908 puterea centrald prevede
pentru invdtamInt (vez1 Almanach de Gotha') 16 900 000 1. at din 198 600 000,
adicA mai putin de lb.. Cheltuielile pentru armald st [iota reprezintd
59 200 000 I. st. ; la aceasta cilra si cheltuielile pentru datoria
adaugati
public& 28 500 000 plus 3 800 000 pentru JustItie sl pantie, 1 900 000
1. et.
pentru afacerile externe sl 19 800 000 pentru cheltuiellle de percepere, st yeti
vedea cd burghezla cheltuleste o titmice weld pentru cultura st o sums
apreciablid pentru asigurarea dominatief ei de ciao&

www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL SOC.DEM. IN PRIMA REVOLUTIE RUSA 329

clack' vom avea o Rusie iunchero-burgheza (cum vor Stoll-

pm si cadet ii) sau una taraneasca-burgheza (cum vor tara-
nii si muncitorii). Nu poti participa la o asemenea revo-
lutiefara a sprijini o patura a burgheziei Impotriva alteia,
un tip de evolutie burgheza Impotriva altuia. In virtutea
unor cauze economice objective, nu exists si nu poate sa
existe, In actuala revolutie, o alts alegere" dectt Intre
republica centralizata burgheza a taranilor-fermieri
monarhia centralizata burgheza a mosierilor-iuncheri. Once
incercare de a evita aceasta alegere" dificila, abatind
atentia maselor sub pretext ca noi am vrea sa avem macar
mste zemstve ceva mai democratise ", reprezinta cea mai
mare platitudine

4. AMPLOAREA REVOLUTIEI POLITICE $1 A CELEI AGRARE

E dificila alegerea", am spus noi, avInd in vedere, bine-

inteles, nu o alegere subiectiva (ceea ce este mai de dorit),
ci deznoclamIntul obiectiv al luptei dintre fortele sociale
care au rolul hotarltor In aceasta problems istorica. In ce
anume consta dificultatea" unui deznoclamInt favorabil
pentru farani, asupra acestui punct n-au reflectat cltusi de
putin cei ce vorbesc despre optimismul programului meu
agrar, care leaga republica de nationalizare. Iata considera-
tiile lui Plehanov pe aceasta terra :
Lenin ocoleste dificultatea problemei cu ajutorul unor presupuneri
optimists. Acosta este procedeul obisnuit al unei gindiri utopice ; asa,
de pilda, anarhistii spun : nu este ncvoie dc nici un fel de organizaTie
de constringereD, jar atunci cind.noi le obiectam ca lipsa unei orgam-
zatii dc constringere ar da unor membri ai societacii posibilitatea de
a aduce prejudicii acestei societki claca li se va trezi o asemenea
dorinta, anarhistii ne raspund : (capa ccva nu se poate intimpla/). Dupa
parerca Inca, a raspunde in fclul acesta inseamna a ocoli dificultatea
problemei cu ajutorul unor presupuneri optimiste. $i Lenin face tocmai
acest lucru. El condivioneaza consecincele posibile ale masurii pe care
o preconizeaza de o serie intreagii de adacan de natura optimisti. Ca
dovada voi cita reprosul facut de el lui Maslov. La pag. 23 * din
brosura sa el spune vmn fond, proiectul lui Maslov presupune in
mod tacit ca revendicarile formulate in programul nostru politic mi-
nimum nu vor fi realizate in intregime, ca nu va fi asigurata suvara-
Veil V. 1. Lenin, Opere complete, vol. 12, Editor* politic& 1962, edata
e done, pag. 253-254. Nola red.
www.dacoromanica.ro
23*
330 V. I. LENIN

nitatea poporului, ca armata permanents nu va fi desfiintati, ca

eligibilitatea functionarilor nu. va fi introdusa etc. cu alte cuvinte
ca nici revolutia noastra democratica nu va fi desavirsita, asa cum
n-au fost desavirsite cea mai mare parte din -revolutiile democratice
din Europa, ca si ea va fi ciuntita, denaturati, iMpinsa inapoi" ca
gi toate acestea. Proiectul lui Maslov este special adaptat la o revolutie
democratica nehotiirita, inconsecventa, incomplete sau pe care reactiunea
a ciuntit-o si a facut-o inofensivrn. Sa presupunem ca reprosul adresat
de el lui Maslov este intemeiat, totusi citatul reprodus de noi arata ca
propriul proiect al lui Lenin este bun numai in cazul chid se vor
realiza toti acesti vdacin insirati de el. Iar data acesti adacan
nu vor fi prezenti in momentul respectiv, realizarea proiectului
sau * va fi daunatoare. Dar noi n-avem nevoie de asemenca proiecte.
Proiectul nostru trebuie si fie un cal potcovit la toate patru picioarele,
adica sa fie bun si in cazul unor dacan nefavorabili" ,(Procesele-
verbale" ale Congresului de la Stockholm, 44-45).
Am reprodus in tntregime aceste rationamente ale lui
Plehanov, intrucit ele ne arata limpede in ce consta greeala
lui. El n-a inteles de loc in ce consta optimismul de care
s-a speriat atita. Acest optimism" nu consta in a presu-
pune eligibilitatea functionarilor de catre popor etc., ci in a
presupune victoria revolutiei agrare fariinefti. Adevarata
dificultate" consta in a face ca intr-o Tara care, cel puttn
de la 1861 tncoace, se dezvolta pe tale iunchero-burgheza,
sa invinga revolutia agrara raraneasca, i din moment ce
admiti aceasta dificultate economics fundamentals, e ridicol
sa mergi ping acolo inch sa iei drept anarhism dificultatile
pe care be prezinta democratismul politic. E ridicol sa uiti
ca nu poate sa nu existe concordanta intre amploarea
transformarilor agrare qi a celor politice, ca o revolutie
economics presupune o suprastructura politica corespunza-
toare. GreFala fundamentals a lui Plehanov in aceasta
problems consta tocmai in faptul ca el nu intelege care este
radacina optimismului" programului nostru agrar comun
bolevic i menevic.
Intr-adevar, imaginati-va in mod concret ce inseamna in
Rum contemporana o revolutie agraril tariineasar inso-
tita de confiscarea proprietatii funciare moiereti. Nu
incape indoiala ca timp de o jumatate de veac capitalismul
$i-a croft drum prin gospodaria mc)liereasca, care in mo-
Dar atuncl acesta nu va real ft prolectul ineu 1 Tore i i slut curtail,
Cu loqIca reitonamentele lul Plekaugy I
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL SOC.-DEM, IN PRIMA REVOLUTIC RUSA 331

mentul de facia este, in linii generale, vadit superioara gos-

podanei taranesti nu numai in ceea ce priveste marimea
recoltelor (ceea ce se explica, in parte, prin calitatea mai
buns a paminturilor mosieresti), dar $t in ceea ce priveste
gradul de folosire a uneltelor perfectionate si de aplicare a
asolamentelor (culturile de ierburi perene) *. Nu incape in-
doiala ca gospodaria mosiereasca este legata prin mii de
fire nu numai de birocratie, ci si de burghezie. Confiscarea
submineaza o multime de interese ale marii burghezii, iar
revolutia taraneasca duce, dupa cum just a aratat Kautsky,
si la falimentul statului, adica la Incalcarea intereselor nu
numai ale burgheziei ruse, ci ale intregii burghezii interna-
%ionale. Se intelege ca in asemenea conditii victoria revolu-
pet taranesti, victoria micilor burghezi atit asupra mope-
nlor cit $i asupra marilor burghezi necesita un concurs de
imprejurari deosebit de favorabil, necesita ipoteze cu totul
neobisnuite, optimiste" din punctul de vedere al filistinului
sau al istoricului filistin, necesita o uriasa amploare a
initiativei taranesti, a energiei, a constiintei si a organizarn
revolutionare, a bogatiei creatiei populare. Acesta este un
fapt incontestabil, iar ironiile filistine ale lui Plehanov pe
seama acestei din until expresii nu stilt decit o incercare
ieftina de a se eschiva de la o problems serioasa **. Si 'intru-
eft productia de marfuri nu uneste si nu centralizeaza
taranimea, ci o diferentiaza 41 o izoleaza, revolutia Ora-
neasca intro tiara burgheza poate fi infaptuita numai sub
conducerea proletariatului Imprejurare care face ca cea
mai puternica burghezie din lume sa se ridice cu $i mai
multi inversunare impotriya acestei revolutii.
Rezulta oare din toate acestea ca marxistii trebuie sa
renunte cu desavirsire la ideea unei revolutii agrare tara-
nesti ? Nu, o asemenea concluzie ar fi demna doar de niste
Comp. la Kaufman, in Problems agreed', vol. II, not si numeroase
data referitoare la superioritatea gespodariei mosieresti asupra celei lArane.ti
In ceea ce priveste gradul de rAspindire a culturilor de ierburi perene.
* Creatia popularA" este narodovolism" repeta Intr-una, Wind mare
haz, Plehanov is Stockholm. Avem de-a face cu acela&i gen de critic& ca si
In cazul Aventurilor lui Cicikov', in care criticul recurge la ridiculizarea
numelui Cicikov"... Ci... ci... hapciu-hapciu, vai, ce caraghios I" Ito Numa4
un om pentru care Insa$I ideea unei revolutii tAranesti impotriva burgheziei
&I a mosierilor pare a ft narodovolism, poate considers In mod serios drept
narodovolism ideea necesitatii creatiei populare", a unor not forme do
lupta, a unor not forme de organizare a tAranimil to rQvpIttlia rusA,
www.dacoromanica.ro
332 V. I. LENIN

oameni a caror conceptie despre lume este o Farodie liberals

de marxism. Din cele spuse rezulta doar, in primul rind,
ca marxismul nu poate lega destinele socialismului in Rusia
de deznocramintul revolutiei burghezo-democratice ; in al
doilea rind, ca marxismul trebuie sa tina seama de ambele
posibilitati ale evolutiei capitaliste a agriculturii in Rusia
si sa arate clar poporului conditiile si semnificatia fiecareia
din aceste ; in al treilea rind, ca marxismul tre-
buie sa combats cu hotarire conceptia potrivit careia in
Rusia ar fi posibila o revolutie agrara radicals Idea o re-
volu %ie politica radicals.
1) Socialistii-revolutionari ca, de altfel, toti narodnicii
cit de cit consecventi nu inteleg caracterul burghez al
revolutiei varanqti si leaga de aceasta intregul for pseudo-
socialism. Un deznodamint favorabil al revolutiei taranesti
ar insemna, dupa parerea narodnicilor, triumful socialismu-
lui narodnic in Rusia. In realitate insa, un asemenea dez-
nodamint ar insemna falimentul cel mai rapid si cel mai
categoric al socialismului narodnic (taranesc). Cu cit ar fi
mai deplina si mai sigura victoria revolutiei taranesti, cu
atit mai repede s-ar transforma taranii in fermieri burghezi
liberi, care ar trimite la plimbare" socialismul" narodnic.
Un deznodamint nefavorabil, dimpotriva, ar prelungi citva
timp agonia socialismului narodnic, ar da posibilitatea sa
se mentina un timp oarecare iluzia ca critica variantei
burghezo-mosieresti a capitalismului inseamna critica ca-
pitalismului in general.
Social-democratia, partidul proletariatului nu leaga in
nici un fel destinele socialismului de cutare sau cutare
deznodamint al revolutiei burgheze. Ambele deznodaminte
inseamna dezvoltarea capitalists si asuprirea proletariatu-
lui atit in monarhia mosierilor, in cadrul careia exists pro-
prietatea funciark privata, cit si intr-o republics de ter-
mini, chiar data pamintul ar fi nationalizat. De aceea
numai un partid absolut independent si pur proletar este
capabil sa apere cauza socialismului In once conditii ale
transformkrilor agrare democratice" *, cum se spune in
partea finals a programului meu agrar ( aceasta parte a fost
" Vezl V. I. Lenin, Opere complete, vol. 12, Editura politicd, 1662, edltla
a doua, peg. 261-262. Nola red.
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL 90C.DEM. IN PRIMA REVOLUTIE RUSA 333

inclusa in rezolutia cu privire la tactics a Congresului de

la Stockholm).
2) Dar caracterul burghez al ambelor deznodaminte ale
revolutiei agrare nu inseamna in nici un caz ca social-de-
mocratii pot avea o atitudine indiferenta fats de lupta
pentru un deznodamint sau altul. Propriile ei interese ii
cer categoric clasei muncitoare sa acorde un sprijin cit mai
energic revolutiei taranesti ; mai mult chiar : ii cer ca ea
sa alba rolul conducator in aceasta revolutie. Luptind pen-
tru a asigura un deznodamint favorabil revolutiei taranesti,
trebuie sa facem ca masele sa inteleaga cit se poate de
limpede ce inseamna mentinerea caii mosieresti a evolutiei
agrare, cite calamitati fara numar (care nu sint o conse-
cinta a capitalismului, ci a insuficientei dezvoltari a capi-
talismului) aduce ea tuturor maselor de oameni ai muncii.
Pe de alts parte, trebuie sa explicam de asemenea caracterul
mic-burghez al revolutiei taranesti Si netemeinicia speran-
telor socialiste" ce se pun in aceasta revolutie.
Totodata, programul nostru de vreme ce nu legam
destinele socialismului de un deznodamint sau altul al re-
volutiei burgheze nu poate fi acelasi in cazul unor im-
prejurari favorabile si in cazul unor imprejurari nefavo-
rabile". Afirmind ca n-avem nevoie de proiecte care sa
prevada in mod special si un caz si celalalt (prin urmare,
de proiecte construite cu dad.'"), Plehanov pur si simplu
a vorbit fara sa se gindeasca. aci tocmai din punctul lui
de vedere, din punctul de vedere al probabilitatii unui dez-
nodamint nefavorabil sau al necesitatii de a tine seama de
o asemenea eventualitate este deosebit de necesara impar-
tirea programului in doua parti, ceea ce am $i facut in
proiectul meu. Trebuie sa spunem ca pentru actuala cale de
dezvoltare burghezo-mosiereasca partidul muncitoresc pre-
conizeaza cutare masuri, dar in acelasi timp el ajuta din
toate puterile taranimea sa desfiinteze cu des ivirsire pro-
prietatea funciara mosiereasca si sa creeze astfel posibili-
tatea unor conditii de dezvoltare mai largi si mai libere.
Despre acest aspect al chestiunii am vorbit in mod arnanun-
tit in Raport" (punctul referitor la arena, necesitatea ca
www.dacoromanica.ro
334 V. I. LENIN

el sa figureze in program pentru cazul nefavorabil" ; lipsa

unui asemenea punct la Maslov) *. Voi adauga doar ca
tocmai acum, cind conditiile de activitate nemijlocita a
social-democratiei seamana foarte putin cu ipoteze opti-
miste, greseala lui Plehanov apare si mai limpede.
Duma a III -a nu ne poate determina in nici un caz sa
incetam lupta pentru o revolucie agrara taraneasca, dar o
anumita perioada de timp va trebui sa lucram pe baza unor
relatii agrare care asigura cea mai salbatica exploatare din
partea mosierilor. Tocmai Plehanov, care s-a preocupat in
mod deosebit de cazul nefavorabil, s-a pomenit acum fora
program pentru un asemenea caz !
3) Din moment ce ne punem ca sarcina sprijinirea revo-
lutiei taranesti, trebuie sa ne dam limpede seama de greu-
tatea acestei sarcini $i de necesitatea unei concordance intre
transformarile politice si cele agrare. Astfel imbinarea
optimismului" agrar (confiscare plus municipalizare sau
impartire) cu pesimismul" politic (Novosedski : o rela-
tiva" democratizare la centru) devine inconsistenta din
punct de vedere stiintific si reactionara din punct de vedere
practic.
Mensevicii par a admite, impotriva vointei tor, ideea unei
revolutii taranesti, caci ci nu doresc sa inf5.0eze poporului
in mod clar si precis toate aspectele acestei revolutii. In
rindurile for isi face loc parerea pe care mensevicul Ptitin
a exprimat-o cu o nemaipomenita naivitate la Congresul
de la Stockholm : Va trece $i zbuciumul revolutionar,
viata burgheza va intra in fagasul sau obisnuit, si, daca
nu se va produce o revolutie muncitoreasca in Occident,
burghezia va veni inevitabil la putere in tara noastra.
Tov. Lenin nu va incerca si nu va putea sa nege aces?
lucru" (Procesele-verbale", pag. 91). Reiese ca notiunea
abstracts si nu indeajuns de aprofundata a revolutiei bur
gheze a pus in umbra problema variantei ei care este revo-
lutia taraneasca. ! Toate acestea nu sint decit zbuciuma,
real este doar fagasul obisnuit". E greu sa exprime cineva
in mod mai pregnant punctul de vedere filistin si sa dea
Vezi V. 1. Lenin, OpPre complete, vol. 13, Editura politico, 1962, editia
e doua, pag. 26-27. Nola red.
www.dacoromanica.ro
 PROGRAM UL AGRAR AL SOC.-DEM, IN PRIMA REVOLUTIE RU9A 836

o mai buns dovada ca nu incelege obiectivul pentru care,

propriu -zis, se duce lupta in revolutia noastra burgheza.
Tarammea nu poate infaptui revolutia agrara fara a
inlatura vechea putere, armata permanents 5i birocratia,
deoarece toate acestea reprezinta reazemul de nadejde al
propnetacii funciare mosteresti, sint legate de ea prin mii
de fire. De aceea, ideea unei revol4i taranesti care instau-
reaza democratismul numai in institutiile locale, fall a
transforma radical institutiile centrale, este inconsistenta
din punct de vedere stiintific. Ea este reactionary din punct
de vedere practic, deoarece face jocul obtuntatii mic-bur-
gheze si al optimismului mic-burghez, care iii inchipuie
lucrurile foarte simplu" : de pamint avem ne;Toie, cit
priveste politica, asta numai dumnezeu o stie ! Pamintul
trebuie luat in intregime, dar data trebuie luata, daca
poate fi luata intreaga putere, $i cum anume la asta
caranul nu se gindeste (sau nu s-a gindit ping nu 1-a dumirit
dizolvarea celor doua Dume). De aceea este cit se poate de
reac%ionar punctul de vedere al d-lui Pesehonov, acest
cadet taranesc", care inca in a sa Problems agrara" scria :
este mult mai necesar acum sa se dea un raspuns precis la
problema agrara decit, de pilda, la problema republicii"
(pag. 114). $i acest punct de vedere al imbecilitatii politice
(mostenire de la d-1 V.V., mare meter in materie de reac-
tionarism) s-a rasfrint, precum se stie, asupra intregului
program si asupra intregii tactici a partidului .socialisn-
lor-populisti". In loc sa lupte impotriva marguunt Oranu-
lui, care nu pricepe care e legatura dintre radicalismul
agrar 5i cel politic, socialistii-populisti" se adapteani la
marginirea lui. Li se pare lor ca asa e mai practic", dar in
realitate tocmai acest mod de a proceda condamna progra-
mul agrar al taranimii la un insucces total. 0 rasturnare
politica radicals este o treaba grea, fara doar ti poate, dar
grea este si o rasturnare agrara radicals ; cea de-a doua nu
este posibila daca nu e legata de prima, si e de datoria
socialistilor sa nu ascunda acest lucru taranilor, sa nu faca
din el un mister (folosind fraze semicadete, confuze despre
statul democratic", ca in programul nostru agrar), ci sa
vorbeasca raspicat, sa arate taranilor ca, daca nu vor merge
www.dacoromanica.ro
336 v. I. LENIN

ping la capat in actiunile politice, nu se vor putea gindi

serios la confiscarea paminturilor mosieresti.
In aceasta privinta, ceea ce imports nu este prezenta in
program a diferitilor clack'. Important este sa se subli-
nieze ca trebuie sa existe o concordanta intre transforma-
rile agrare si cele politice. In locul diferitilor daca", aceeasi
idee ar putea fi exprimata astfel : partidul tine sa arate
ca in societatea burgheza cea mai bung forma de posesiune
a pamintului este desfiintarea proprietatii funciare private,
nationalizarea pamintului, trecerea lui in proprietatea sta-
tului, si ca o asemenea masura nu poate fi infaptuita si nu
poate sa aduca foloase reale fira o democratizare radicals
nu numai a institutiilor locale, dar si a intregii orinduiri
de stat, prin instaurarea republicii, desfiintarea armatei
permanente, eligibilitatea functionarilor de catre popor etc."
Neintroducind o asemenea lamurire in programul nostru
agrar, not am sugerat poporului ideea faith ca confiscarea
pamintului mosieresc ar fi posibila lark' democratizarea
totals a puterii centrale. Noi am coborit la nivelul mica
burghezii oportuniste, adica la nivelul socialistilor-
populisti", deoarece in ambele Dume a reiesit ca atit pro-
gramul for (proiectul celor 104) cit si programul nostru
legau transformarile agrare de democratizarea numai a
institutiilor locale. 0 asemenea conceptie denota o obtu-
zitate mic-burgheza, de care evenimentele de la 3 iunie 1907
si Duma a III-a ar trebui sg-i vindece pe multi, si in pri-
mu' rind pe social-democrati.

5. REVOLUTIF TARANEASCA
FARA CUCERIREA PUTERII DE CATRE TARANIME

Programul agrar al social-democratiei ruse este un pro-

gram proletar in revolutia taraneasca, indreptat impotriva
ramasitelor iobagiei, impotriva a tot ce este medieval in
orinduirea noastra agrara. Din punct de vedere teoretic,
aceasta teza este, dupa cum am vazut, recunoscuta si de
mensevici (cuvintarea lui Plehano-v la Congresul de la
Stockholm). Mensevicii n-au aprofundat insa citusi de
putin aceasta teza, n-au observat legatura indisolubila din-
trg ca 0 bazele generale ale tacticii social-democrate in
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMI/L AGRAR At OC.-DEM, its/ PRIMA REVOLUTIg RUM 33/

revolutia burgheza din Rusia. Si tocmai in lucrarile lui

Plehanov s-a manifestat in modul cel mai vizibil aceasta
neaprofundare.
Orice revolutie taraneasca indreptata impotriva rinduie-
lilor medievale in conditii cind intreaga economic socials
are un caracter capitalist este o revolutie burgheza. Dar nu
once revolutie burgheza este o revolutie taraneasca. Dacs
intr-o tara cu o agriculture organizata in intregime pe
baze capitaliste, capitalistii din agriculture ar savirsi, cu
ajutorul muncitorilor salanati, o revolutie agrara, desfiin-
tind, sa zicem, proprietatea private asupra pamintului,
aceasta ar fi o revolutie burghezi, dar nu o revolutie cara-
neasca. Daca intro tara in care orinduirea agrara se im-
pleteste atit de strins cu economia capitalist): in general,
incit desfiintarea acestei orinduiri ar fi imposibila far.
inlaturarea capitalismului, ar avea loc o revolutie care ar
aduce la putere, ss zicem, burghezia industrials in locul
birocratiei absolutiste, am avea de-a face cu o revolutie
burgheza, nicidecum cu o revolutie taraneasca. Cu alte
cuvinte : este posibil sa existe o tars burgheza fdra tara-
nime, gi intr-o asemenea ;ark' este posibila o revolutie
burgheza lath taranime. Este posibila o revolutie burgheza
intr-o tara cu o numeroasa populatie taraneasca $i, tot-
odata, este posibill o revolutie care nu este citusi de putin
o revolutie taraneasca, adica o revolutie care nu revolutio-
neaza relatiile agrare cc privesc in mod special tarammea
si nu impinge taranimea in rindul fortelor sociale cit de cit_
active, care savirsesc revolutia. Prin urmare, notiunea
marxista generals revolutie burgheza" contine anumite
teze care sint in mod obligatoriu aplicabile oricarei revolutii
taranesti intr-o tare in care se dezvolta capitalismul, dar
aceasta notiune generals nu ne da nici un raspuns la intre-
barea dace, pentru a repurta victoria, revolutia burgheza
din Cara respective trebuie sau nu (din punctul de vedere
al necesitatii objective) sa devina o revolutie taraneasca.
Caracterul gresit al intregii linii tactice a lui Plehanov
a mensevicilor care 1-au urmat in prima perioada a revo-
lutiei ruse (adica in anii 1905-1907) se explica in primul
rind prin faptul ca ei n-au inteles de loc aceasta corelatie
dintre revolutia burgheza in general si revolutia burgheza
www.dacoromanica.ro
838 V, I. LflNIN

taraneasca. Zarva feribill atit de frecventa in literatura

mensevica * pe tema ca bolsevicii nu ar intelege caracte-
rul burghez al revolutiei in curs nu este altceva decit un
paravan pentru camuflarea acestei lipse de intelegere. In
realitate, nici inainte de revolutie si nici in timpul revolutiei
nu a existat in nici una din cele doua fractiuni vreun so-
cial-democrat care sa se fi abatut de la conceptiile marxiste
despre caracterul burghez al revolutiei ; numai simplifica-
torii", vulgarizatorii divergentelor dintre fractiuni au putut
afirma contrarul. 0 parte din marxisti insa, si anume aripa
dreapta, s-a limitat tot timpul la notiunea generals,
abstracts, stereotipa a revolutiei burgheze, nefiind in stare
sa inteleaga specificul actualei revolutii burgheze tocmai
ca revolutie taraneasca. E absolut firesc si inevitabil faptul
ca aceasta aripa a social-democratiei n-a putut sa priceapa
unde-si are radacinile contrarevolutionarismul burgheziei
noastre in revolutia rug, ca ea n-a putut sa stabileasca in
mod precis care clase sint in stare sa repurteze in aceasta
revolutie o victorie deplina, ca n-a putut sa nu incline spre
conceptia urmatoare : in revolutia burgheza, proletariatul
trebuie sa sprijine burghezia, in revolutia burgheza, facto-.
rul principal trebuie sa fie burghezia ; amploarea revolutiei
va scadea data burghezia se va indeparta etc. etc.
Bolsevicii, dimpotriva, au aratat clar Inca de la Inceputul
revolutiei, in primavara si vara anului 1905, dud nici
vorba nu putea fi ca bolsevismul sa fie confundat cu
boicotismul, cu lupta cu orice pre; etc., fapt atit de raspin-
dit azi printre oamenii ignoranti sau limitati, care este
izvorul divergentelor noastre tactice, formulind notninea de
revolutie taraneasca ca una din formele revolutiei burgheze,
si definind victoria ei ca o dictatufa revolutionar-demo-
cratica a proletariatului si a taranimii". Un succes ideologic
extrem de important pe care 1-a obtinut de atunci bolsevis-
mul in rindurile social-democratiei internationale a fost
publicarea de catre Kautsky a unui articol despre fortele
motrice ale revolutiei ruse (traducerea in limba rug, apa-
'` La Plehanov, to Noi scrisori despre tactics si despre lipsa de tact"
(ed. Glagolev, Petersburg),aceastA zarvA este de-a dreptul comica. 0 ava-
lansA de ameninlart, de grimase st Invective la adresa bolsevicilor sl o totals
sArStle de Wei.
www.dacoromanica.ro
 PROGRANIUL AGRAk AL SOC.bIlMor IN PRIMA ItSVOLLITIE RUSA 339

ruts sub ingrijirea lui N. Lenin, care a scris i prefaca,

poarta titlul : Forcele motrice i perspectivele revoluciei
ruse", Moscova, 1907, editura Novaia epoha"). Dupa cum
se tie,in 1903, la inceputul sciziunii dintre bolevici i
memevici, Kautsky s-a situat de partea acestora din urma.
In 1907, dupa ce a urmarit indeaproape desf4urarea re-
voluciei ruse, despre care a scris in repetate rinduri, Kautsky
a inceles numaidecit in ce consta greeala lui Plehanov,
care ii trimisese cunoscutul sau chestionar. In acest chestio-
nar, Plehanov se referea numai la caracterul burghez al
revoluciei ruse, fara sa specifice nociunea de revolucie bur-
gheza caraneasca, limitindu-se la formule generale : de-
mocracie burgheza", particle burgheze de opozicie". Corec-
tind aceasta greeala, Kautsky i-a raspuns lui Plehanov ca
burghezia nu este o forca motrice a revoluciei ruse, ca in
acest sens epoca revoluciilor burgheze a trecut, CI a trai-
nica comunitate de interese in intreaga perioada de lupta
revolucionara exista numai intre proletariat i caramme"
(pag. 30-31 din broura citata), ca tocmai ea (aceasta
trainicie a intereselor) trebuie sa stea la baza intregii tactici
revolucionare a social-democraciei ruse" (ibid., pag. 31).
In aceasta broura sint foarte clar aratate bazele tacticii
bolevice in opozicie cu tactica menevica. In Noi scrisori
etc.", Plehanov se arata extrem de suparat din aceasta
pricing. Dar supararea aceasta nu face decit sa scoata i
mai mult in evidenca ubrezenia argumentarii lui. Noi tre-
cem printr-o criza care e totui o criza burgheza" re-
peta mereu Plehanov, gratificindu-i pe bolevici cu epite-
tul de agramaci" (pag. 127). Aceste vorbe de call sint
expresia unei furii neputincioase. Plehanov n-a inceles care
este deosebirea dintre revolucia burgheza caraneasca i re-
volucia burgheza necaraneasca. Spunind ca Kautsky exa-
gereaza atunci cind vorbete de rapiditatea cu care se
dezvolta caranul nostru" (pag. 131), ca intre not (Plehanov
i Kautsky) pot exista divergence de p'areri numai in ceea ce
pnvete unele nuance" (pag. 131) etc., Plehanov recurge la
cele mai jalnice i mai lae subterfugii, caci once om care
gindete cit de cit vede tocmai contrarul. Aici nu e vorba
de nuance", de rapiditatea dezvoltarii i nici de cucen-
rea" puterii, care-1 fac pe Plehanov sa vocifereze, ci de
www.dacoromanica.ro
840 V t LENIN

conceptia fundamentala despre clasele capabile sa fie for.ta

motrice a revolutiei ruse. Vrind-nevrind, Plehanov i men-
evicii aluneca in mod inevitabil spre sprijinirea oportu-
nista a burgheziei, deoarece ei nu inteleg caracterul contra-
revolutiorrar al acesteia in revolutia burgheza taraneasca.
Bolevicii au stabilit din capul locului care sent conditnle
de class generale i fundamentale ale victoriei acestei revo-
lutii ca dictatura democratica a proletariatului i a Ora-
nimii. Kautsky a ajuns in fond la aceerti parere in Forte le
motrice" i a repetat-o in editia a doua a lucrarii sale
Revo luvia socials ", unde spune : Ea (victoria social-de-
mocratiei ruse in viitorul apropiat) poate fi numai opera
unci aliante (einer Koalition) a proletariatului cu tararn-
mea" (Die soziale Revolution", von K. Kautsky. Zweite
Auflage. Berlin, 1907, Seite 62 *). (Spaciul nu ne permite
sa ne oprim asupra unei alte completari facute de Kautsky
in editia a doua, unde aprecierile lui asupra invatamintelor
lui decembrie 1905 sint in totals divergenta cu men-
evismul.)
Vedem, aadar, ca Plehanov a dat cu totul gre in pro-
blema bazelor intregii tactici social-democrate in general
intr-o revolutie burgheza care poate invinge numai ca re-
volutie caraneasca. Afirmatia facuta de mine la Stockholm
(in aprilie 1906) ** ca Plehanov a dus menevismul la
absurd prin aceea ca a respins ideea cuceririi puterii de
catre taranime in revolutia taraneasca i-a gasit cea mai
deplina confirmare in literatura de mai ttrziu. Iar aceasta
greeala fundamentala a liniei tactice nu putea sa nu se
reflecte in programul agrar al menevicilor. Municipaliza-
rea, aa cum am aratat de rcpetate on in cele de mai sus,
nu exprima in intregime, nici in domeniul economic i nici
in domeniul politic, conditiile unei victorii reale a revolu-
tiei t5.raneti, conditiile unei cuceriri reale a puterii de catre
proletariat i taranime. In domeniul economic, aceasta vic-
torie nu este compatibila cu statornicirea vechii proprietati
K. Kautsky. Revoldtla socials', editia a 2-a, Berlin, 1907, peg. 62.
Nota red.
* Vezi V. I. Lenin, Opere complete, vol. 12, Editura politico, 1962, edilla
a doua, pap. 355-350. Nola red.
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL SOC.-DEM. IN PRIMA REVOLUTIE RUSA 841

funciare lotuale ; in domeniul politic, ea nu este compa-

tibil'a cu situatia in care exists numai democratism regional,
concomitent cu democratismul incomplet al puterii centrale.

S. ESTE OARE NATIONALIZAREA PAMINTULUI

UN MIJLOC DESTUL DE ELASTIC ?

Tov. John a afirmat la Stockholm (pag. 111 din Pro-

cesele-verbale") ca proiectul de municipalizare .a pamin-
tului este mai acceptabil, fiind mai elastic ; el tine seama
de diversitatea conditiilor economice si permite infaptuirea
lui chiar in insusi procesul revolutiei". Principalul neajuns
al municipalizarii in aceasta. privinta 1-am si aratat : ea
statorniceste proprietatea asupra paminturilor lotuale. In
aceasta privinta, nationalizarea este infinit mai elastics,
intrucit permite organizarea mult mai libera a noilor gos-
poda"rii pe pamintul eliberat". Aici e cazul sa aratam pe
scurt si alte considerente, mai puffin importante, ale lui John.
Impartirea pamintului spune el ar restabili in
unele locuri, vechile relatii agrare. In unele regiuni ar reveni
the 200 de deseatine de gospodarie, si in felul acesta am
crea in Ural de pilda o class de not mosieri". E o
mostra de argument care consta in combaterea propriului
tau sistem ! $i asemenea argumente au fost hotaritoare la
congresul mensevic ! Tocmai municipalizarea, si numai ea,
are pacatul de care e vorba aici, deoarece numai ea este
aceea care trece pamintul in stapinirea diferitelor regiuni.
Nu impartirea e de vina aici, cum crede John, care face o
ridicola greseala de logics, ci provincialismul precoruzat de
municipalisti. Potrivit programului mensevicilor, pamintul
municipalizat din regiunea Uralului ar ramine oricum in
posesiunea" locuitorilor de aici. Aceasta ar insemna crea-
rea .unei not cazacimi reactionare ; reactionare, pentru ca
mien agricultori privilegiali, asivrati cu pamint intr-o pro-
portie de zece on mai mare decit tot restul populatiei agri-
cole, n-ar putea sa nu se impotriveasca revolutiei taranesti,
n-ar puteasa. nu apere privilegiile proprietatii private asupra
pamintului. Ramine doar sa presupunem ca, pe baza acelu-
iasi program, statul democratic" ar putea sa declare zecile
de milioane de deseatine de paduri din Ural paduri de im-
www.dacoromanica.ro
842 Nr, I. LENIN

portanta national." sau fond de colonizare" (cadetul

Kaufman admite doar o asemenea destinatie pentru pa-
durile din Ural in limita procentului de impadurire de 25/o,
ceea ce inseamna 21 000 000 de deseatine in guberniile
Veatka, Ufa si Perm !) si pe aceasta baza sa le is in
stapinirea" sa. Nu elasticitatea, ci confuzia, asta-i tot ce
constituie trasatura distinctive a municipalizarii.
Mai departe, sa examinam in ce mod urmeaza sa se in-
faptuiasca municipalizarea in insusi procesul revolutiei. In
legatura cu aceasta au fost indreptate atacuri impotriva
comitetelor revolutionare taranesti" preconizate de mine,
intruch ele ar reprezenta o institutie bazata pe impartirea
in sear]. sociale. Noi sintem pentru desfiintarea starilor so-
ciale, au declarat mensevicii la Stockholm, afisind o atitu-
dine liberala.Ieftin liberalism ! Numai ca mensevicii nostri
nu s-au gincht ca pentru a introduce organele de autoad-
ministrare locals bazate pe desfiintarea starilor sociale tre-
buie mai intii sa se repurteze victoria $i sa se smulga puterea
din miinile stani privilegiate impotriva careia se duce lupta.
Tocmai in insusi procesul revolutiei", cum spune John,
ached' in procesul luptei pentru alungarea mosierilor, in pro-
cesul acciunilor revolutionare ale taranimii", despre care
vorbeste si rezolutia mensevica cu privire la tactics, sint
posibile doar comitete taranegti. Introducerea autoadmi-
nistrarii locale bazate pe desfiintarea starilor sociale este
asigurata de programul nostru politic ; ea va fi statornicita
inevitabil si trebuie sa fie statornicita ca forma de adminis:
trare dupe obtinerea victoriei, cind intreaga populatie va fi
fost nevoita sa recunoasca noua ordine. Dar dace ceea ce
programul nostru spune despre sprijinirea actiunilor revo-
lutionare ale taranimii, inclusiv confiscarea p'aminturilor
mosieresti", nu este o vorba goal., atunci trebuie sa ne
gindim la organizarea maselor in vederea acestor actium" !
Acest lucru nu-1 are in vedere programul mensevic. El este
intocmit in asa fel incit sa poata fi usor transformat in
intregime intr-un proiect de lege parlamentar de felul
proiectelor de lege ale partidelor burgheze, care detests
orice actiuni" (ca, bunaoara, cadetii) sau se eschiveaza in
chip oportunist de la sarcina sprijinirii sistematice a acestor
actiuni si a organizarii for (ca socialistuzpopulisti). Dar o
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL SOC.-DEM. TN PRIMA RSVOLUTIE RUSA. 843

asemenea'alcatuire a programului este nedemna de un partid

muncitoresc care vorbeste de revolutia agrara taraneasca, de
un partid care si-a fixat ca scop nu linistirea marii bur-
ghezii si a birocratiei (cum fac cadetii), nu linistirea micii
burghezii (cum fac socialistii-populisti), ci exclusiv dezvol-
tarea constiintei si a spiritului de initiativa al maselor largi
in cursul luptei for impotriva Rusiei iobagiste.
Amintiti-va, fie $i in linii generale, de numeroasele ac-
tiuni revolutionare" taranesti care au avut loc in Rusia in
primavara anului 1905, in toamna anului 1905, in prima-
vara anului 1906. Promitem sau nu sa sprijinim asemenea
actiuni ? Daca nu, va reiesi ca programul nostru spune un
neadevar. Daca da, atunci e limpede ca pentru aceste actiuni
programul nu da indicatii in ceea ce priveste organizarea
lor. Organizarea unor asemenea actiuni este posibila numai
direct la locul luptei, organizatia poate fi creata numai
direct de catre masa care participa la lupta, ceea ce in-
seamna ca organizatia trebuie sa fie neaparat de tipul
comitetelor taranesti. A astepta crearea unor maxi organe
de autoadministrare regionals in cadrul unor asemenea
actiuni este pur si simplu ridicol. Largirea comitetelor lo-
cale invingatoare, extinderea atributiilor si influentei for
asupra satelor, jude%elor, guberniilor, oraselor, districtelor
invecinate ,s-i asupra intregului stat sint, desigur, de dorit
si necesare. Nu putem avea nimic impotriva inscnerii in
program a necesitatii unei astfel de largui, dar atunci nu
trebuie sa ne limitam la regiuni, ci sa mergem mat departe,
ping la puterea centrals. Aceasta in primul rind. Iar in
al doilea rind, trebuie sa vorbim atunci nu despre organe
de autoadministrare, deoarece acest termen arata depen-
denta organizatiilor administrative de modul cum este or-
ganizata orinduirea statului. Organele de autoadminis-
trare" actioneaza dupa reguli stabilite de puterea centrals
si in limitele stabilite de aceasta, pe cind orgaruzatule po-
porului angajat in lupta, adica organizatiile de care ne
ocupam aici trebuie sa fie absolut independente Eta de
toate institutiile vechiului regim, sa duca lupta pentru o
noua orinduire de stat, sa fie un instrument al suverani-
fatii poporului (sau al puterii absolute a poporului) si un
mijloc de asigurare a ei.
www.dacoromanica.ro
24
344 V. T. LENIN

Intr-un cuvint, din punctul de vedere al instli proce-

sului revolutiei", programul mensevic, care reflects confuzia
ideilor mensevice in problema puterii provizorii etc., este
nesatisfacator sub toate aspectele.

7. MUNICIPALIZAREA PAMINTULUI $1 SOCIALISMUL MUNICIPAL

Apropierea acestor doua notiuni apartine chiar mense-

vicilor, al caror program agrar a fost adoptat la Stockholm.
E de ajuns sa mentionam aici doi mensevici de vaza, Kos-
trov si Larin. Unii tovarasi a spus Kostrov la Stock-
holm par a auzi pentru prima oars de proprietatea
municipals. Le amintesc ca in Europa occidentals exists
un intreg curent" (chiar asa !) denumit .socialismul muni-
cipal b> (Anglia), care preconizeaza largirea proprietatii
municipalitatilor orasenesti si satesti si de partea caruia
se situeaza si tovarasii nostri. Multe municipalitati poseda
bunuri imobiliare, ceea ce nu e in contradic ;ie cu programul
nostru. Avem acum posibilitatea sa procuram (!) gratuit (!!)
municipalitatilor o avutie imobiliara si trebuie sa folosim
aceasta posibilitate. Evident, paminturile confiscate trebuie
sa fie municipalizate" (pag. 88).
Punctul de vedere naiv asupra posibilitatii de a procura
gratuit avutie" este minunat exprimat aici. Numai a vor-
bitorul nu si-a pus Intrebarea de ce acest curent" al so-
cialismului municipal, tocmai ca un curent aparte si mai
ales in Anglia, pe care el a luat-o ca exemplu, este un curent
al oportunismului extrem ? De ce Engels, in scrisorile sale
catre Sorge, facind o apreciere a acestui ultraoportunism
intelectualist al fabienilor englezi, a subliniat semnificatia
mic-burgheza a aspiratiilor for municipalizatoare" ? 120
La unison cu Kostrov, Larin spune in comentariul sau
la programul mensevic : Poate ca in uncle localitaci, orga-
nele populare de autoadministrare locals vor putea adrni-
nistra pe cont propriu aceste mari gospodarii, asa cum
dumele orasenesti au, de pilda, tramvaie cu cai sau aba-
toare, si atunci intregul (!!) profit realizat din exploatarea
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL SOC.-DEM, IN PRIMA REVOLUTII3 RUSA 345

lor va fi la dispozi %ia intregii (!) populatii" *, si nu a

burgheziei locale, stimabile Larin ?
Iluziile mic-burgheze ale eroilor mic-burghezi ai socia-
lismului municipal vest-european se fac numaidecit simtite.
Se trec cu vederea si dominatia burgheziei, si faptul ca
numai in oracle cu un mare procent de populatie proletara
s-a ajuns sa se obtina pentru oamenii muncii cite ceva din
farimiturile administratiei municipale ! Aceasta fiindca veni
vorba. Falsitatea ideii municipal-socialiste" a municipali-
zaru pamintului consta in cele ce urmeaza :
Intelectualitatea burgheza din Occident, asemenea fabie-
nilor din Anglia, ridica socialismul municipal la rangul de
curent" aparte tocmai pentru ca viseaza la pacea sociala,
la o impacare intre clase 4i vrea sa abata atentia societatii
de la problemele fundamentale ale intregii orinduiri eco-
nomice si ale intregii orinduiri de stat asupra problemelor
marunte ale autoadministrarii locale. In domeniul proble-
melor de primul fel, contradictiile de clasa sint deosebit de
ascutite ; tocmai acesta este domeniul care, asa cum am
aratat, afecteaza insesi bazele dominatiei burgheze ca clasa.
De aceea tocmai aici utopia mic-burgheza, reactionary a
infaptuirii partiale a socialismului este cu totul absurda.
Atentia este atrasa asupra problemelor marunte locale, nu
asupra problemei dominatiei burgheziei ca clasa si nici
asupra problemei principalelor instrumente ale acestei do-
mina ;ii, ci asupra felului cum trebuie cheltuite Primiturile
aruncate de burghezia bogata pentru nevoile poindatiei". Se
intelege ca, daca se pun pe primul plan probleme ca, de
cheltuirea unor sume infime (in comparatie cu masa
totala a plusvalorii si cu suma totala a cheltuielilor de stat
ale burgheziei) pe care insa,si burghezia consimte sa le dea
pentru sanatatea publica (in Problema locuintelor", Engels
a aratat ca epidemiile de la orase inspaiminta piny si
pe burghezi 121), pentru invatamintul public (se tie doar
ca burghezia are nevoie de muncitori instruiti, capabili sa
se adapteze la nivelul ridicat al tehnicii !) etc., in domeniul
unor astfel de probleme marunte se poate perora pe tema
pacii sociale", a caracterului daunator al luptei de clasI
ProbIeraa tarrineasa eI social-damocratia", pag. 66.

www.dacoromanica.ro
24*
846 V, I. Lftsiik

etc. Cum mai poate fi vorba aici dc lupta de class data

inefp burghezia cheltuieste bani pentru nevoile populatiei",
pentru asistenta medicala, pentru invavamint ? Ce rost mai
are revoluvia small daca prin intermediul organelor de
autoadministrare locals poate fi largita treptat proprie-
tatea colectiva", poate fi socializata" produccia : tram-
vaiele cu tai, abatoarele, al caror exemplu a fost atit de
nimerit ales de onorabilul I. Larin ?
Oportunismul mic-burghez al acestui curent" consta
in faptul ca se uita cadrul ingust al asa-zisului socialism
municipal" (in realitate capitalism municipal, cum ii spun,
pe buns dreptate, social-democratii englezi, in opozitiecu
fabienii). Se uita faptul ca, atita timp cit burghezia doming
ca class, ea nu poate ingadui sa fie atinse, nici chiar din
punct de vedere municipal", adevaratele baze ale domina-
ciei sale, ca, data burghezia ingaduie, tolereaza socialis-
mul municipal", ea face acest lucru tocmai pentru ca el
nu atinge bazele dominatiei ei i nici principalele surse ale
avutiei ei, ci se extinde numai asupra domeniului local,
ingust al cheltuielilor pe care insasi burghezia le lass la
dispozitia populatiei". E suficient sa cunosti cit de putin
socialismul municipal" din Occident pentru a-ti da seama
ca orice incercare a municipalitacilor socialiste de a depasi
cit de cit cadrul administrarii obisnuite, adica marunte, care
nu aduce inlesniri esentiale muncitorului, once incercare de
a atinge cit de cit interesele capitalului intimpin5..intot-
deauna si negresit un veto categoric din partea puterii cen-
trale a statului burghez.
$i tocmai aceasta greseala fundamentals, acest oportunism
mic-burghez al fabienilor, al posibilistilor si al bernsteinie-.
nilor vest-europeni este preluat de municipalistii nostri.
Socialismul municipal" inseamna socialism in proble-
mele administratiei locale. Ceea ce depaseste cadrul intere-
selor locale, cadrul functiilor administratiei de stat, adica
tot ce priveste principalele surse de venit ale claselor gu-
vernante si principalele mijloace de asigurare a dommatiei
lor, tot ce atinge nu administrarea statului, ci orinduirea
de stat, depaseste in mod implicit cadrul socialismului mu-
nicipal". Jar inteleptii nostri ocolesc punctul nevralgic al
problemei pamintului, care prezinta o importanta naponala
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL SOC.-MM. IN PRIMA RRVOLUTIB RUSA 347

si care afeeteaza in modul cel mai direct interesele funda-

mentale ale claselor guvernante, plastnd -o printre pro-
blemele administratiei locale" ! In Occident se municipali-
zeaza tramvaiele cu cai si abatoarele ; de ce n-am munici-
paliza si noi jumatate din paminturile cele mai bune ?
se intreaba intelectualul rus. Ar fi o treab5. bunk' $i in cazul
unei restaurari, si in cazul unui dernocratism incomplet al
puterii centrale !
Rezulta un socialism agrar in revolutia burgheza si un
socialism prin excelenta mic-burghez, care conteaza pe
tocirea luptei de class ce se desfasoara in jurul celor mai
acute probleme prin incadrarea acestora in categoria pro-
blemelor marunte, care privesc numai administratia locala.
In realitate, problema exploatarii a jumatate din pamintu-
rile cele mai bune nu poate fi o problema locala si nici una
administrative. Aceasta este o problema de stat, o problema
de structure nu numai a statului mosieresc, ci si a celui bur-
ghez. Si a amagi poporul cu ideea ca dezvoltarea unui so-
cialism municipal" in agricultural ar fi posibila inainte de
infaptuirea revolu %iei socialiste inseamna a face cea mai
nepermisa demagogie. Marxismul admite sa se introduce in
programul revolutiei burgheze nationalizarea, deoarece na-
tionalizarea este o masura burgheza, deoarece renta absolute
stinjeneste dezvoltarea capitalismului, iar proprietatea pri-
vate asupra pamintului constituie o piedica pentru
capitalism. Dar trebuie sal transformi marxismul in oportu-
nismul intelectualilor fabieni pentru a include in programul
revolutiei burgheze municipalizarea marilor mop'.
Tocmai aici apare deosebirea dintre metodele mic-bur-
gheze si cele proletare in revolutia burgheza. Mica burghe-
zie, chiar si cea mai radicals, inclusiv partidul socialistilor-
revolutionari de la noi, prevede pentru perioada de dupe
revolutia burgheza prosperitatea si impacarea generals, si
nu lupta de class. De aceea, ea isi face cuibusorul" dina-
inte, introduce in revolutia burgheza planuri de reforme
mic-burgheze, discuta despre tot felul de norme", despre
reglementarea" proprietatii funciare, despre statornicirea
pnncipiului muncii si a micii gospodarii bazate pe munca
etc. Metoda mic-burgheza este metoda construirii unor
relatii de pace sociall cit mai deplina. Metoda proletara
www.dacoromanica.ro
848 V r. LENIN

consta exclusiv in curatirea drumului de tot ce este me-

dieval, in curatirea drumului pentru lupta de clasa. De
aceea, proletarul poate lasa pe seama micilor proprietari
discutarea diverselor norme" de proprietate funciara ; pe
el il intereseaza numai desfiintarea latifundiilor mosieresti,
desfiintarea proprietatii private asupra pamintului ca ultima
piedica in calea luptei de clasa in agricultural. In revolutia
burgheza ne intereseaza nu reformele mic-burgheze, nu
viitorul cuibusor" al micilor proprietari care se vor fi
linistit, ci conditiile luptei proletare impotriva oricarei li-
nistiri mic-burgheze pe teren burghez.
Or, municipalizarea introduce in programul revolu %iei
agrare burgheze tocmai acest spirit antiproletar, deoarece,
contrar parerii complet gresite a mensevicilor, ea nu lar-
geste si nu ascute lupta de clasa, ci, dimpotriva, o tocefte.
0 toceste si prin faptul ca admite existen ;a unui democra-
tism local concomitent cu democratismul incomplet al cen-
trului. 0 toceste si prin faptul ca preconizeaza ideea ,so-
cialismului municipal", deoarece, in societatea burgheza,
un asemenca socialism poate fi conceput numai stind la o
parte de drumul principal al luptei, numai in problemele
marunte, locale, lipsite de importanta, in care chiar burghe-
zia poate face concesii, poate ajunge la o impacare Fara. a
pierde posibilitatea de a-si mentine dominatia ei de clasa.
Clasa muncitoare trebuie sal dea societatii burgheze cel
mai limpede, mai consecvent si mai hotarit program de re-
volutie burgheza, care sa prevada si nationalizarea but-
gheza a pamintului. In revolutia burgheza, proletariatul se
departeaza cu dispret de reformismul mic-burghez : pe not
ne intereseaza libertatea in vederea luptei, iar nu libertatea
in vederea unei fericiri mic-burgheze.
Oportunismul intelectualitatii din partidul muncitoresc
cauta, fireste, sa promoveze o alta linie. In locul unui vast
program revolutionar de revolutie burgheza, atentia este
indreptata spre o utopie mic-burgheza, care consta in :
apararea democratismului local in conditiile lipsei de de-
mocratism a centrului ; asigurarea pentru reforme marunte
a unui colci,or de gospodarie municipals ferit de marile
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL 90C.-DEM. IN PRIMA REVOLUTIE RUSA 349

framintari" ; ocolirea punctului nevralgic al conflictului

agrar extrem de ascucit, folosindu-se receta antisemitilor,
adia trecindu-se o problema mare, de important I natio-
nals, in rindul problemelor m'arunte locale.

O. CITEVA EXEMPLE
CARE ILUSTREAZA CONFUZIA PRODUSA DE MUNICIPALIZARE

City confuzie a produs programul de municipalizare" in

capetele social- democra %ilor, in ce impas a adus el pe propa-
gandisti si pe agitatori ne-o arata urm'atoarele cazuri.
I. Larin este, fail indoiala, unul dintre mensevicii cei
mai marcanti si mai cunoscuti in publicistia. Asa cum se
vede din procesele-verbale, la Stockholm, el a contribuit
activ la adoptarea programului. Brosura lui Problema t'a-
rAneasc'a si social-democratia", care face parte din seria de
brosuri a colectiei Novii mir", constituie un comentanu
aproape oficial la programul mensevic. $i iata ce scrie acest
comentator. Paginile de la sfirsitul brosurii lui.sint consa-
crate unor concluzii in problema transformAnlor agrare.
Autorul prevede trei variante ale acestor transformari :
1) loturi suplimentare date in proprietate privata caranilor
contra platy, varianta cea mai dezavantajoas'a pentru clasa
muncitoare, pentru p'aturile de jos ale faranimii si pentru
intreaga dezvoltare a economiei nacionale" (103). Varianta
a doua, care e cea mai buns si cea de-a treia, care, deli
pare de necrezut, consfa in proclamarea pe hirtie a folo-
sirii egalitare obligatorii". S-ar parea ea de la un adept
al programului de municipalizare am fi indreptaci0 sa
astepfam s'a ne spun'a ca varianta a doua trebuie sa constea
in municipalizare ? Ei bine, nu. Ascultati :
"S-ar putea ca toate paminturile confiscate sau chiar toate pri-.
minturile in general sa fie declarate proprietate generals a statulut
s'a fie puse la dispozitia organelor de autoadministrare locale pentru
a fi date in folosinta gratuity (??) tuturor celor care le lucrea7a in mod
efectiv, bineinteles fara" a introduce neaparat in intrcaga Rusie folo-
sirea egalitara si flea a interzice munca salariata. 0 ascmcnca rezol-
vare a problemei asigura, dupa cum am vazut, in cea mai mare
masura atit interesele imediate ale proletariatului cit si interesele ge-
nerale ale miscarii socialiste, precum 6 cresterea productivitatii munch,
care este o problema fundamentals in viata Rusiei. De aceea social-
www.dacoromanica.ro
 360 1.r. I. LENIN

democratii trebuie sa sprijine si sa promoveze o reforms agrara (?)

care sa aiba tocmai un asemenea caracter. Ea va putea fi Infaptuita
atunci and in revolutia ajunsa la punctul culminant al dezvoltarii
sale vor fi devenit puternice elementele constiente ale dezvoltarii
sociale" (103. Subliniat de noi).

Daca I. Larin sau al %i men,evici ii inchipuie ca acesta

reprezinta un program de municipalizare, ei comit o eroare
tragicomica. Trecerea tuturor paminturilor in proprietatea
statului inseamna nationalizarea pamintului, i nici nu este
de concevut ca s-ar putea dispune de aceste paminturi
altfel decit prin intermediul organelor de autoadministrare
locals care actioneaza in limitele unei legi generale a statu-
lui. Subscriu din toata inima la acest program binein-
teles nu de reforme", ci de revolutie cu exceptia punc-
tului referitor la darea pamintului in folosinta gratuita"
chiar Si celor ce folosesc munca salariata. A face o aseme-
nea promisiune in numele societatii burgheze inseamna a
face un lucru care ade mai bine unui antisemit decit unui
social-democrat. Un marxist nu poate sa admits o asemenea
variants in cadrul dezvoltarii capitaliste ; dupa cum nu
exists nici un temei pentru a considera ca .este de dorit
trecerea rentei in miinile fermierilor-intrepnnzaton. Dar,
cu exceptia acestui punct, care se explica, probabil, printr-o
scapare a autorului, cert este ca, intr-o broura menevica
de popularizare, nationalizarea pamintului este prezentata
ca fiind cel mai bun deznodarnint al revolutiei ajunse la
punctul culminant al dezvoltarii ei.
Referitor la modul in care trebuie sa se procedeze cu
pamintunle proprietate privata, acela,i Larin scrie :
In ceea ce priveste paminturile proprietate privata pe care se
gasesc mad exploatari capitaliste productive, social-democratii nu
concep in nici un caz confiscarea acestor pamInturi In scopul im-
parjirii for intre micii agricultori. In timp ce productivitatea medic
a micii gospodarii taranesti pe pamint propriu sau arcndat nu atinge
nici 30 de puduri la deseatina, productivitatea medic a agriculturii
capitaliste in Rusia este de peste 50 de puduri" (64).
Spunind aceasta, Larin respinge in fond ideea revolutiei
agrare rariinefti, caci cifrele lui medii in ceea ce privem
productia la deseatina sint valabile pentru toate pamintu-
rile mo5iere5ti. Daca nu se considera posibila o mai larga
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL SOC.-DEM. IN PRIMA REVOLUTIE RUM 351

si mai rapids sporire a productivitatii muncii in mica gos-

podarie eliberata de iobagie, atunci, in general, intreaga
sprijinire a ac%iunilor revolu;ionare ale taranimii, inclusiv
confiscarea paminturilor mosieresti", este lipsita de sens. In
afara de aceasta, Larin uita ca in problema : in ce scop
considers social-democratii ca e necesara: confiscarea exploa-
tarilor capitaliste ?" exista o hotarire a Congresului de la
Stockholm.
Tov. Strumilin a fost acela care, la Congresul de la
Stockholm, a propus un amendament prin care cerea ca,
dupe cuvintele : dezvoltarea economical, sa se introduce
(in rezol4e) urmatoarele : insistind de aceea ca marile
exploatari capitaliste confiscate sa fie si pe viitor exploatate
pe baze capitaliste in interesul intregului popor si in con-
ditii care sa asigure cel mai bine nevoile proletariatului
agricol" (pag. 157). Acest amendament a fost respins de
toti cei de fats cu exceptia unuia (ibid.).
Si cu toate acestea, propaganda in mase se desfasoara
Lira' a se tine seama de hotarirea congresului ! Municipali-
zarea e ceva atit de confuz, datorita menvinerii proprie-
tatii private asupra paminturilor lotuale, incit in mod in-
voluntar comentarea programului este in dezacord cu hota-
rirea congresului.
K. Kautsky, care a fost citat atit de des si pe nedrept in
sprijinul unui program sau altul (pe nedrept pentru ca el a
respins cu hotarire propunerile de a se pronunta in mod
categoric in aceasta problems, limitindu-se la explicarea
unor adevaruri generale), Kautsky, al carui nume a fost
asociat pared in deridere Pina si la apararea munici-
palizarii, i-a scris, precum se stie, lui M. Sanin in apri-
lie 1906 :
Probabil ca prin municipalizarc eu am inteles cu totul altceva
deck d-ta $i, poate, si deck Maslov. Iata ce am inteles eu : marea
proprietate funciarA va fi confiscate, iar in locul ei vor exista Isi pe
viitor marl gospodIrii, conduse de comunkati (!) sau de organizatii
mai cuprinzItoare, sau, dad. nu, pInfinturile vor fi date in arena
unor asociatii de productie. Nu stiu dad acest lucru este posibil in
Rusia ; nu stiu, de asemenea, dace Iaranii tl vor accepta. Nu spun
www.dacoromanica.ro
362 V. I. LENIN

c not trebuie sa cerem acest lucru, dar cred ca, data 11 vor cere altii,
vom putea, farI doar $i poate, sa fim de acord. Ar fi o experiena
interesanta" *.

Cred ca aceste citate sint suficiente pentru a arata cum

niste oameni care si-au manifestat sau isi manifests toati
simpatia pentru programul de la Stockholm 11 desfiinceaza
prin interpretarile lor. De vina este, in acest caz, confuzia
totals din program, care pe plan teoretic este legate de
negarea teoriei rentei a lui Marx, pe plan practic este
adaptata unui caz mijlociu" imposibil in care democra-
tismul local are loc in conditiile lipsei de democratism a
puterii centrale, iar pe plan economic inseamna introducerea
reformatorismului tnic-burghez, pretins socialist, in pro-
gramul revolutiei burgheze.

CAPITOLUL AL V-LEA
CLASELE SI PARTIDELE IN DEZBATERILE DIN DUMA A II-A
IN JURUL PROBLEMEI AGRARE
Consideram ca nu este inutil s. abordam si sub un aspect
oarecum diferit problema programului agrar al partidului
muncitoresc in revolutia burghez5. ruse. Analiza condiOilor
economice ale revolutiei si a considerentelor politice in fa-
voarea unui program sau altul trebuie completata cu un
tablou al luptei dintre diferitele clase si partide, cu un ta-
blou care sa cuprinda, pe cit posibil, toate interesele in
opozicia lor direct.. Numai un asemenea tablou poate oferi
o imagine a fenomenului examinat (lupta pentru pamint in
revolutia ruse) in intregul sau, excluzind ceea ce este unila-
teral $i accidental in diferite pareri 1i verific1nd concluziile
teoretice prin sitncul practic al persoanelor direct interesate.
* M. $anin : MunicIpalizare, sau Impartire urmata de Improprietarire.
Vilno. 1907, pag. 4. M. $anin 1st exprima, pe buna dreptate, indoiala ce
Kautsky ar putea fi socotit adept al municipalizaril si protesteaza Impotriva
reclamel acute de mensevicl (in Pravda' mensevica 12 din 1906) 1111
Kautsky, Intr-o scrisoare a sa, publicata de Maslov, Kautsky spune fere In-
conjur : Putem less taranilor sa rezolve problema lormelor pe care trebute
sa le is proprietatea funciaia confiscate de la marii proprietari funciari. So-
cot ca am face o greseala dace am vrea sa le impunem ceva In aceasta
privinta' (pag. 16. In legatura cu problema programulul agrar', Maslov si
Kautsky. Editura Novi' Mir', Moscova, 1906). Aceasta declaratie cit se
poate de categorica a lui Kautsky exclude municipalizarea pe care mensevicii
vor 8-o Impund taranllor.
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL SOC.-DEM. IN PRIMA REVOLUTIR RUM 363

Ca inchvizi, oricare dintre reprezentantii partidelor sau

claselor pot gresi, dar atunci cind ei actioneaza in arena
publics, in fata intregii populatii, gresehle ivite sint in mod
necesar corectate de respectivele grupuri sau clase intere:
sate in lupta. Clasele nu gresesc in linii generale, ele. iii
precizeaza interesele si sarcinile politice potrivit conditulor
luptei si conditiilor evolutiei sociale.
Pentru intocmirea unui asemenea tablou, un excelent ma-
terial ne ofera darile de seams stenografice ale celor doua
Dume. Ne vom referi la Duma a II-a, pentru ca ea reflects,
flea indoiala, mai bine si mai precis lupta dintre clase in
revolutia ruse alegerile pentru aceasta Duma n-au fost
boicotate de nici un partid influent. In Duma a II-a, modul
de grupare politica, a deputatilor este mult mai precizat,
fractiunile din Duma sint mai inchegate si mai strins legate
de partidele respective. Experienta Dumei I a furnizat destul
material, care a ajutat tuturor partidelor sa-si precizeze
linia cu mai multa chibzuinta. Pentru toate aceste motive
trebuie sa dam preferinta Dumei a II-a. Numai pentru a
completa sau lamuri uncle declaratii facute in Duma a II-a
ne vom referi $i la dezbaterile din Duma I.
Pentru ca tabloul luptei dintre clase si partide, asa cum
s-a reflectat in dezbaterile din Duma a II-a, sa fie complet
si fidel, trebuie sa luam fiecare fractiune importanta din
Duna cu specificul ei si s-o caracterizam pe baza unor ex-
trase din principalele cuvintari rostite in legatura cu prin-
cipalele puncte ale problemei agrare. Nu este posibil si nici
necesar sa citam pe toti oratorii de mina a doua ; ii vom
mentiona doar pe aceia care .au adus ceva nou sau au pre-
zen tat problema sub un aspect mai interesant.
Principalele grupuri de deputati in Duma, asa cum s-au
conturat ele in cadrul dezbaterilor in jurul problemei agrare,
sint urmatoarele : 1) cei de dreapta si octombristii pre-
cum vom vedea, in Duma a II-a intre ei n-a existat a
deosebire cit de cit esentiala ; 2) cadetii ; 3) taranii de
dreapta $i taranii octombristi, care, precum vom vedea,
se situeaza mai la stinga decit cadetii ; 4) taranii fara
partid ; 5) narodnicii sau trudovicii-intelectuali, care sint
ceva mai de dreapta ; 6) trudovicii-tarani, apoi 7) socialistii-
revolutionan ; 8) nationalii", reprezentantii populatiei
www.dacoromanica.ro
364 V. I. LENIN

neruse, si 9) social-democracii. Pozicia guvernului o vom

arata atunci ctnd vom vorbi despre pozicia grupului din
Duma, cu care el este, in fond, de acord.

I. CEI DE DREAPTA SI OCTOMBRISTII

Pozicia celor de dreapta in problema agrara a fost expri-

math cel mai bine, fare Indoiala, de contele Bobrinski in
discursul sau din 29 martie 1907 (sedinta a 18-a a Dumei
a 11-a). Dupe ce polemizeaza cu preotul Tihvinski, din rin:
durile celor de stinga, in legatura cu sfinta scripture 5i
poruncile ei de a to supune autoritatilor, dupe ce amin-
teste de cea mai pure $i mai luminoasa pagin din istoria
Rusiei" (1 289) * eliberarea taranilor (despre asta vom
vorbi in mod special mai departe) contele se apropie
cu viziera ridicata" de problema agrara. Cu 100-150 de
ani in urm5., in Europa occidentals, aproape pretutindeni
caranii traiau in aceeasi stare de saracie, umilinta si igno:
ranta in care traiesc astazi taranii la noi. Exista aceeasi
obste care exists si la noi, in Rusia, cu reimpartirea perio-
dica a parnintului dupe numarul sufletelor, aceastai ramasica
tipica a orinduirii feudale" (1 293). Astazi, continua orato-
rul, in Europa occidentals, taranii duc o viata indestulata.
Se pune intrebarea : ce minune a facut din taranul sarac,
umilit, um cetacean folositor, instant, care se respects pe
sine si respects si pe alcii" ? La aceasta intrebare nu exists
dectt un singur raspuns : aceasta minune a fost savirsita de
proprietatea faraneasca private, atit de detestata aici de cei
de stinga si pe care noi, cei de dreapta, o vom apara cu
toata puterea ratiunii noastre, cu toata fort a convingerii
noastre sincere, deoarece stim ca in proprietate sta forta
si viitorul Rusiei" (1 294). De la jumitatea secolului trecut,
chimia agricola a facut uimitoare... descoperiri in dome-
niul nutritiei plantelor, iar taranii din strainatate micii
proprietari in egala masura (??) cu cei mari au stiut sa
foloseasca aceste descoperiri ale stiincei Si prin folosirea
ingrasa'mintelor artificiale au olocinut recolte tot mai mari,
* Cifrele, fdra alte indicatit, arat6 pretutindent, In cele ce urmeaza, paginn
din daren de se.4134 stenogratica,
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL SOC -DEM. iN PRIMA REVOLUTIE RUM 865

iar acum, cind pe excelentul nostru cernoziom obtinem

30-35 de puduri de cereale, iar uneori nu scoatem nici
saminta, in strainatate se obtine in medie, an de an, o re-
colta de 70-120 de puduri, in functie de cars si de con-
ditiile climaterice. lath' cum a fost rezolvata problema
agrara. Asta nu-i un vis, nu-i o fantezie. E un exemplu
istoric instructiv. Si taranul rus nu va merge pe urmele lui
Pugacev si ale lui Stenka Razin strigind .Sarin na
kicikuy," * (s51 nu spui vorba mare, domnule conte !), el
va merge pe singura cale justa, pe care au mers toate
popoarele civilizate, pe calea vecinilor sai din Europa
occidentals si, in sfirsit, pe calea urmata de fratii nostri
polonezi, pe calea taranilor din Rusia apuseana, care s-au
convins de pe acum cit de nefasta este posesiunea, in cadrul
obstei sau in cadrul gospodariei individuale, a pamintulm
sub forma de fisii intercalate, si pe alocuri au si inceput
sa introduca sistemul de hutore" (1 296). Contele Bobrinski
spune mai departe, si pe buns dreptate, ca aceasta cale
a fost aratata in 1861, cu prilejul eliberarii taranilor din
starea de iobagie". El e de parere ca nu trebuie crutate
nici zeci de milioane" atunci cind e vorba de a se crea
o class instarita de tarani proprietari". El declara : iata,
domnilor, in linii generale, programul nostru agrar. Nu
este un program de fagaduieli electorale si agitatorice. Nu
este un program de desfiintare a normelor sociale si juri-
dice existente" (este un program de distrugere prin violenta
i a milioane de tarani), nu este un program de fantezii pri-
mejdioase, ci un program pe deplin realizabil" (asta ramine
de vazut) si verificat" (ce-I drept e drept). A venit de
mult timpul sa renuntam la iluzia unui specific al vietii
economice a poporului rus... Dar cum sa ne explicam faptul
ca proiecte absolut irealizabile, ca acela al Grupului tru-
dovic sau acela al partidului libertatii poporului, au fost
prezentate intr-o adunare legislative serioasa ? Se stie doar
ca nici un parlament din lume n-a auzit vreodata de con-
fiscarea intregului pamint in folosul statului sau de o
masura prin care pamintul sa fie luat de la Ivan si dat lui
Piotr... Apari;ia unor astfel de proiecte este un rezultat al
Stag /Hut de lupta el tat %epee Reap, Moto trod,
www.dacoromanica.ro
358 V. I. LENIN

dezorientarii' (a lamurit-o !)... Asadar, varanime rusa, ai

de ales intre doua cai : una este calea larga si, la prima
vedere, usoara calea acapararii si a exproprierii, lie care
to -au indemnat aici sa mergi. Aceasta cale este la inceput
ademenitoare ; ea coboara in pants ling, dar duce la pra."-
pastie" (pe mosieri ?) si la pieire atit pe tarani cit si
intregul stat. Cealalta este o cale ingusta si spinoasa, care
urea intr-una, dar ea to duce spre culmile adevarului, ale
dreptului si ale prosperitatii trainice" (1 299).
Dupa cum vede cititorul, acesta este programul guvernu-
lui. Este tocmai programul pe care -1 nfaptuieste Stolipin
prin faimoasa lui legislatie agrara potrivit prevederilor
articolului 87. Acelasi program a fost formulat si de Puris-
kevici in tezele sale agrare (sedinta a 20-a din 2 aprilie 1907,
pag. 1532 -1 533). Diferite parti ale acestui program au
fost sust; flute si de octombvic,ti, incepind cu SI,eatopolk-
Mirski, in prima zi a dezbaterilor in problema agrara
(19 martie), $i terminind cu Kapustin (taranii au nevoie
de pamint in proprietate, iar nu in folosinta, cum se
preconizeaza" sedinta a 24-a din 9 aprilie 1907,
pag. 1 805 ; cuvintarca lui Kapustin a fost intimpinata cu
aplauze de catre cei de dreapta $i de o parte a centrului").
Programul ultrareactionarilor si al octombristilor nu con-
fine nici macar o aluzie la apararea formelor precapitaliste
ale gospodariei, de pilda, proslavirea caracterului patriarhal
al agriculturii etc. Apararii obstii, care nu de mult mai
avea adepti inflacarati in rindurile inaltei birocratii si ale
mosierilor, i-a luat definitiv locul o puternica ostilitate
fata de obste. Ultrareactionarii se situeaza in intregime pe
terenul dezvoltarii capitaliste si schiteaza un program, fara
indoiala, european, progresist din punct de vedere econo-
mic ; acest lucru trebuie subliniat in mod deosebit, deoarece
la not este extrem de raspindita o conceptie vulgara si
simplista asupra caracterului politicii reactionare a mosien-
lor. Daca liberalii ii prezinta adeseori pe ultrareaccionari
ca pe niste paiate si neghiobi, trebuie sa spunem ca o ase-
menea caracterizare li se potriveste mult mai bine cadetilor.
Cit priveste reactionarii nostri, ei se disting printr-o extra-
ordinary claritate a constiintei for de class. Ei stiu foarte
bine ce vor, incotro merg, pe ce forte conteaza. Nu gasesti
www.dacoromanica.ro
 PROGRAIAUL AGRAR AL SOC.-DEM. IN PRIMA REVOLUTIE RUE 4, 357

la ei nici urma de inconsecventa sau de nehotarire (cel

puffin in Duma a II-a ; in Duma I a existat dezorientare"
in rtndurile celor de teapa lui Bobrinski !) La acesti domni
se simte iimpede legatura cu o anumita clasa, care este
obisnuita sa comande, care a apreciat in mod just conditiile
mentinerii dominatiei sale in cadrul capitalismului i care-si
apara cu nerusinare interesele, chiar daca pre %ul acestei
aparari ar fi o accelerare a distrugerii fizice, a indobitocirii
si a izgonirii a milioane de tarani. Reactionarismul progra-
mului celor de extrema' dreapta nu consta in tendinta de
a mentine anumite relatii sau rinduieli precapitaliste (in
aceasta privinta, in perioada Dumei a II-a, toate partidele
se situeaza de fapt pe terenul recunoasterii capitalismului
ca ceva existent), ci in tendinta de a dezvolta capitalismul
dupa tipul iuncheresc in vederea intaririt puterii si sporirii
veniturilor mosierului, in vederea construirii unui funda-
ment nou, mai solid, sub edificiul absolutismului. La acesti
domni nu exista contradictie intre vorbit si fapta : reac-
tionani nostri sint si ei oameni de actiune", cum ii numea
Lassalle pe react ionarii germani spre deosebire de liberali.
Cum privesc acesti oameni ideea nationalizarii pamintu-
lui ? Cum privesc, de pilda, nationalizarea partiala cu
rascumparare pe care o cereau cadetii In Duma I, lasind
neatinsa ca si mensevicii proprietatea asupra terenu-
rilor mici si creind un fond funciar al statului din restul
parninturilor ? N-au vazut ei oare in ideea nationalizarii
posibilitatea de a intari birocratia, de a consolida puterea
burgheza centrala impotriva proletariatului, de a restabili
feudalismul de stat" si rinduielile chinezesti" ?
Dimpotriva, orice aluzie la nationalizarea parnintului ii
face si spumege, si ei lupta impotnva nationalizani cu
argumente care par a fi imprumutate de la Plehanov. Tata
ce spune mosierul de dreapta, nobilul Vetcinin. Cred ca
a declarat el in sedinta a 39-a din 16 mai 1907 din
punct de vedere juridic, problema exproprierii trebuie rezol-
vata in sens negativ. Adeptii acestei pared uita ca incal-
carea drepturilor proprietarilor particulari este proprie
statelor care se gasesc pe o treapta inferioara a dezvoltant
sociale si de stat. E de ajuns sa ne amintim de perioada
statului Moscovei, ctnd adeseori paminturile erau luate de
www.dacoromanica.ro
358 V. I. LENIN

la proprietarii particulari in folosul tarului si date apoi

celor din anturajul tarului si manastirilor. Care au fost
urmarile acestui procedeu al cirmuirii ? Ele au fost inspli-
mintatoare" (619).
Iata la ce a folosit ideea plehanovista a restaur5.rii
Rusiei moscovite" ! $i Vetcinin nu este singurul care repeta
acest cintec. In Duma I, mosierul N. Lvov, care in alegeri
fusese cadet, iar dupa aceea a trecut la cei de dreapta, st
care dupa dizolvarea Dumei I a avut convorbiri cu Stolipm
in legatura cu obtinerea unui portofoliu, a pus problema
exact la fel. In proiectul celor 42 a spus el referindu-se
la proiectul prezentat de cadeti in Duma I to izbeste
pecetea vechiului despotism birocratic, care tinde sa nive-
leze totul" (sedinta a 12-a din 19 mai 1906, pag. 479-480).
Procedind intru totul in spiritul lui Maslov, el a luat
apararea" nationalitatilor neruse : cum sa-i subordonam
ei (nivelarii) intreaga Rusie, si Malorusia, si Lituania, si
Polonia, si Tinutul baltic ?" (479). El a incercat sa ne sperie
spunind: va trebui ca la Petersburg sa crea%i o imensa
birocratie agrara... si in fiecare coltisor sa aveti un numar
mare de functionari" (480).
Aceste vociferari la adresa birocratismului si inrobirii
legate de ideea nationalizarii vociferari ale municipalis-
tilor nostri care au copiat in mod atit de inoportun mo-
delul german constituie laitmotivul tuturor discursurilor
celor de dreapta. Iat1-1 pe octombristul Sidlovski, care se
pronunta im ?otriva instrainarii fortate acuza pe cadeti
ca predica mrobirea" (sedinta a 12-a a Dumei a II-a din
19 martie 1907, pag. 752). Iata-1 pe $ulghin, care proclama
cu glas tare ca proprietatea este inviolabila, ca instrainarea
fortata este mormintul culturii si al civilizatiei" (sedinta
a 16-a din 26 martie 1907, pag. 1 133). $ulghin se refers,
fara sa spuna dad s-a inspirat sau nu din Dnevnik" al
lui Plehanov 123, la China secolului al XII-lea, la rezultatul
trist al experiencei acute cu nationalizarea in aceasta tara
(pag. 1 137). Iata-1 pe Skirmunt, care declara in Duma I :
proprietar va fi statul ! O noua fericire pentru birocratia
din acest Eldorado" (sedinta a 10-a din 16 mai 1906,
pag. 410). Iata-1 pe octombristul Tanvov, care in Duma
a II-a exclama : aceste reprosuri (de iobagism) ar putea
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL SOC.-DEM. IN PRIMA REVOLUTIE RUSA 359

fi adresate cu mult mai mult temei stingii si centrului. Caci

ce altceva pregatesc taramlor aceste proiecte daca nu
legarea de pamint, daca nu aceeasi iobagie, doar sub o alts
forma, in care locul mosierilor 11 vor lua camatarii gi func-
tionarii" (sedinta a 39-a din 16 mai 1907, pag. 653).
Fireste ca fatarnicia acestor urlete pe tema birocratismu-
lui sare in ochi, deoarece tocmai taranii care cer nattonali-
zarea au lansat ideea minunata a comitetelor agrare locale,
alese prin vot universal, direct, egal si secret. Dar mown'
ultrareactionari sent nevoid sa se agate de once fel de
argumente impotriva nationalizarii. Simtul de class le spune
ca. in Rusia secolului al XX-lea nationalizarea este indiso-
lubil legata de republica taraneasca. In alte tan, unde in
virtutea conditiilor objective nu poate avea loc o revolutie
agrara taraneasca, lucrurile stau, bineinteles, altfel de
pilda in Germania, unde planurile de nationalizare pot fi
privite cu simpatie de cei de teapa lui Kanitz, unde socia-
listii nici nu vor sa aucla de nationalizare, unde miscarea
burgheza in favoarea nationalizarii se limiteaza la un sec-
tarism intelectualist. Pentru a putea lupta impotriva revo-
lutiei cei de dreapta au trebuit sa apara in fata
taramlor in rolul de aparatori ai proprietcitii farcinelti
impotriva nationalizarii. Un exemplu in aceasta privinta
ne-a fost oferit de Bobrinski. Un alt exemplu ne fer al
Vetcuun : Aceasta problems (a nationalizarii pamintului)
trebuie, fireste, rezolvata in sens negativ, deoarece ea nu-si
gaseste aprobare nici in rindurile taranilor : ei vor sa posede
pamintul in calitate de proprietari, jar nu in calitate de
arendasi" (sedinta a 39-a, pag. 621). Numai niste mosieri
si mmistri puteau vorbi astfel in numele taranilor. Dat fiind
ca acest fapt este indeobste cunoscut, socot ca e de prisos
sa dau aici citate din cuvintarile d-lor Gurko, Stolipin si
ale altor asemenea eroi care apara din rasputeri proprie-
tatea.
Singura exceptie printre cei de dreapta o constituie
Karaulov, cazacul de pe Terek, pomenit de not mai sus*.
Declarindu-se, in parte, de acord si cu cadetul Singarev,
Karaulov a spus ca oastea cazaceasca este o imensa oblte
* Vezi volumul de fa& peg. 321. Nob red.

25
www.dacoromanica.ro
Lenin 0 Opere, vol. 18
860 v. 1. LENIN

taraneasca" (1 363), ca mai degraba ar trebui desfiintata

proprietatea privata asupra pamintului" decit obstea si a
preconizat o larga municipalizare a pamintului, care sa fie
declarat proprietate a regiunilor" (1 367). In acelasi timp,
el s-a plins de sicanele birocratiei, de faptul cal nu sintem
stapini pe avutul nostru" (1 368). Despre semnificatia acestei
simpatii a cazacilor fata de ideea municipalizarii am vorbit
mai sus.

2. CADETII

Ca si toate celelalte partide, in Duma a II-a cadetii si-au

aratat in masura cea mai deplina i mai completa adevarata
for fata. Ei s-au regasit" ocupind locul centrului, criti-
cind din punctul de vedere al intereselor de stat" atit pe
cei de dreapta, cit si pe cei de stinga. Ei si-au manifestat
esenta for contrarevolutionara printr-o cotitura vadita spre
dreapta. Si prin ce au marcat ei aceasta cotitura in pro-
blema agrara ? Prin aceea ca s-au lepadat definitiv de toate
ramasitele ideii nationalizarii parnintului, al au renuntat
in intregime la planul fondului funciar al statului" si au
trecut de partea acelora care cer ca pamintul sa fie trecut
in proprietatea taranilor. Da, in revolutia russa s-au creat
conditii de asa natura, inch a coti spre dreapta inseamna
a face o cotitura spre proprietatea privata asupra pamin-
tului I
Oratorul oficial al partidului cadet in problema agrara,
fostul ministru Kutler, a trecut din capul locului la criti-
carea celor de stinga (sedinta a 12-a din 19 martie 1907).
Din moment ce nimeni nu preconizeaza desfiintarea pro-
prietatii in general a exclamat acest vrednic coleg al Iui
Witte si Durnovo trebuie recunoscuta cu toata taria
existenta proprietatii funciare" (737). Acest argument
coincide intru totul cu rationamentele ultrareac %ionarilor.
Ultrareac%ionarul Krupenski, ca si cadetul Kutler, voci-
ferau : clack' e vorba de impartire, apoi sa impartim totul"
(784).
Birocrat suta-n suta, Kutler s-a oprit foarte amanuntit
asupra problemei diverselor norme de ,improprietarire" a
taranilor. Fara a se sprijini pe vreo dasa bine Inchegata,
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL SOC.-DEM. IN PRIMA RIVOLUTIR RUSA 361

intelectualul liberal fi birocratul liberalizant ocolelte pro-

blema : cit pamint anume posed mosierii $i cit li se poate
lua. El prefers sa vorbeasca despre norme", pentru ca, sub
pretext ca ridica problema la nivelul intereselor de stat,
sa creeze confuzii in aceasta problema, sa ascunda faptul
ca cade %ii lass neatinsii gospodaria mosiereasca. Ping si
guvernul a afirmat d-1 Kutler a pasit pe calea Isrgirii
folosirii pamintului de catre tarani" (734), prin urmare in
proiectul la fel de birocratic al cade %ilor nu exists nimic
irealizabil ! Staruind asupra caracterului practic si reali-
zabil al proiectului, acest cadet cauta, bineinceles, sa ascunda
faptul ca pentru el criteriul it constituie posibilitatea de a-i
convinge pe mosieri sau, cu alte cuvinte, de a adapta proiec-
tul sau la interesele lor, de a intra in voia ultrareacponari-
lor sub pretextul unei impacari supreme intre clase. Mi se.
pare, domnilor a spus Kutler ca ne putem imagina
conditiile politice in care proiectul de lege cu privire la
nationalizarea pamintului ar putea capata putere de lege,
dar nu-mi pot imagina in viitorul apropiat conditiile poli-
tice in care aceasta lege ar putea fi intr-adevar infaptuita."
(733). Sau mai pe sleau : se poate imagina rasturnarea
puterii mosierilor ultrareactionari, dar eu nu-mi inchipui
acest lucru si de aceea caut sa ma pun bine cu actuala
putere.
Sustinind ca proprietatea taraneasca asupra pamintului
este preferabila planului trudovicilor in general si folo-
since' egalitare" in special, d-1 Kutler a argumentat precum
urmeaza : Dac.a in acest scop (in vederea impartirii egali-
tare a pamintului) vor fi numiti functionari speciali, se va
instaura un despotism nemaipomenit, un amestec in viata
poporului cum n-am mai vazut pins acum. Desigur, se pre-
supune ca aceasta atributie va fi incredintata unor organe
de autoadministrare locals, unor persoane alese chiar de
populatie, dar se poate oare considera ca populatia este pe
deplin asigurata impotriva arbitrarului acestor persoane, ca
aceste persoane vor actiona intotdeauna in conformitate cu
interesele populaciei, ca aceasta nu va avea de suferit nici
un fel de impilare din partea for ? Cred ca taranii prezen %i
aici stiu ca propriii for alesi, starsinalele de plasa si starostii
satelor sint de cele mai multe on niste asupritori ai popu-
www.dacoromanica.ro
25
362 V. I. LENIN

layiei la fel ca si cinovnicii" (740). Ne putem imagina oare

o ipocrizie mai odioasa ? Chiar cadeyii sint aceia care
propun crearea de comisii agrare in care sa precumpaneasca
mosierii (un numar egal de reprezentanyi din partea mosie-
rilor si a yaranilor, iar presedinte sa fie un cinovnic sau un
'nosier) iar yaranilor li se vorbeste de pericolul despotismu-
lui si arbitrarului alesilor for ! Numai niste sarlatani politici
nerusinayi pot aduce asemenea obiecyii impotriva imparyirii
egalitare a pamintului, deoarece ei nu sint caTaluziyi nici de
principiile socialismului (ca social- democratii care de-
monstreaza imposibilitatea egalizarii, dar sprijina intru totul
comitetele locale alese), nici de principiile proprietayii pri-
vate a mosierilor, prezentafal (de cei de teapa lui Bobrinski)
drept unica salvare.
Spre deosebire atit de cei de dreapta, cit si de cei de
Itinga, planul cadeyilor se caracterizeaza nu prin ceea ce
spun ei, ci prin ceea ce nu spun : compoziyia comitetelor
agrare, care au menirea sa constringa pe Otani sa accepte
o a doua eliberare", adica sa plateasca preyuri exorbitante
pentru nisipisuri". Pentru a estompa aceasta latura esen-
tiala a problemei, cadeyii recurg in Duma a II-a (ca si in
Duma I) la procedee cu adevarat sarlatanesti. Iata.-1, de
pada, pe d-1 Singarev. El pozeaza in progresist, repeta fra-
zele liberale curente impotriva celor de dreapta, deplinge,
asa cum se obisnuieste, violenya si anarhia pe care Franca
le-a platit cu un veac de grele zguduiri" (1 355) ; dar iata
ce piruete executa el in problema comitetelor agrare :
Deputatul Evreinov * spune el a formulat obiectii impotriva
noastrI in problema comitetelor agrare. Nu stiu (sic ! I) pe ce 5i-a
intemeiat el obiectiile pink' acum not n-am vorbit de loc despre
acest lucru (minciumi ; nu stiu despre ce proiect vorbeste el si de ce
vorbeste de neincredere in popor. In Duma de stat n-a fost incI
prezentat un asemenea proiect, 5i, pe cit se pare, ed hi intemeiazI
obiectiile pe o neintelegere. Ma alItur fare rezerve deputatilor de
socialistui-revolutionar Evreinov a spus la aceeast sedinth (sedinta a
18 -a din 29 martie 1907) : Potrivit propunerii partidulul libertatil poporului,
aceste comitete (agrare) trebuie sa cuprinda un nunar egal de proprietari funciari
si tarani, iar In calitate de IrnpSciutori vor face parte din, ele clnovnici care,
bineinteles, nu vor fi de partea taranilor. Dar de ce partidul libertatii
poporului, 1ntitulindu-se partid al libertatil poporului., on are incredere In
comitete alese pe cale democratict, $1 nu prin folosirea de metode birocratice ?
Probabil pentru motivul ca, In maul cind aceste comitete vor it alese pe
Cale deraocratica, ele vor fi alatuite, fara doer 01 poate, Ip mares Ion ma-
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL SOC.-DEM. IN PRIMA. REVOLUTIE RU9A 363

stinga Uspenski i Volk-Karacevski, care au vorbit despre regula-

mente provizorii, despre necesitatea crearii unor organe agrare locale.
Cred ea asemenea organe vor fi create, si partidul liberta4ii poporului
va prezenta, probabil, zilele acestea un proiect de lege corespunzator,
pe care-1 vom discuta" (1 356).
Ei, nu este asta o arlatanie ? Se putea oare ca acest indi-
vid sa nu cunoasca intr-adevar nici dezbaterile din Duma I
in problema comitetelor locale, nici articolul aparut pe
vremea aceea in Reci" ? Era oare cu putinta ca el sa nu
fi inteles declaratia cit se poate de clara a lui Evreinov ?
Dar, yeti spune, el a promis ca va prezenta un proiect
de lege zilele acestea". In primul rind, promisiunea de a
restitui ceea ce a fost obtinut prin arlatanie nu anuleaza
insu0 faptul arlataniei. In al doilea rind, iata ce s-a in-
timplat zilele acestea". D-1 $ingarev a vorbit la 29 mar-
tie 1907. La 9 aprilie 1907 a vorbit cadetul Tatarinov, care
a spus : ,,Acum, domnilor, voi atinge inca o problema, care,
dupa cit mi se pare" (numai se pare" 0, stirnete discutii
ample, i anume o problema pe care o ridica toate partidele
de stinga : problema comitetelor agrare locale. Toate aceste
particle subliniaza necesitatea crearii unor comitete agrare
locale, alese prin vot universal, egal, direct i secret, a caror
misiune va fi sa rezolve problema agrara pe teren. In aceasta
privmta not ne-am pronuntat i anul trecut in modul cel
mai categoric impotriva unor asemenea comitete i tot atit
de categoric ne pronuntam i acum" (1 783).
..Prin urmare, in problema extrem de importanta a condi-
tnlor reale ale instrainarii fortate" preconizate de cadeti,
doi cadeti spun lucruri diferite, dau din colt in colt sub
loviturile partidelor de stinga, care fac sa iasa la iveala
ceea ce cadetii voiau sa sink' ascuns ! D-1 $ingarev spune
mai indi : nu tiu", apoi : sint de acord cu cei de stinga",
iar dupa aceea : zilele acestea vom prezenta un proiect de
lege". D-1 Tatarinov spune : am fost i inainte i sintem
joritate, din Oran!, adica din reprezentanti al intereselor taranilor. Ma
intreb atunci : se poate oare spune, in acest caz, ca partidul libertatii po-
porului are incredere In grant ? Ne amintim doer ca In 1858, cu prilejul
ref ormei agrare, guvernul a transmis aceasta problema spre rezolvare unor
organe locale, comitetelor. Ce-i drept, acestea erau comitete de nobili, dal
nici guvernul nu este partidul libertatii poporului ; el este reprezentanttn
oamenllor bogs)! si al claselor avute In general. El se spriiina pe nobill si
are incredere in acesti nobili. Partidul libertatii poporului Insa vrea sa se
sprijine pe popor, dar nu are incredere in el" (1 326).
www.dacoromanica.ro
364 V. I. LENIN

i acum categoric impotriva". El mai adauga i unele consi-

deratii in sensul ca Duma nu poate fi farimitata" intr-o
mie de dume, ca problema agrara nu poate fi aminata pins
la infaptuirea unor reforme politice, pins la introducerea
votului universal etc. Dar toate astea nu sint altceva dectt
tot n4te subterfugii. Ceea ce intereseaza aici nu este citu0
de putin momentul punerii in aplicare a cutarei sau cutarei
masuri : in aceasta privinta, in Duma a II-a, cei de sttnga
nu puteau avea nici o indoiala. Ceea ce intereseaza este de
a ti care sint adeviiratele planuri ale cadetilor : cine pe
one forteaza in instrainarea fortata" precomzata de ei,
moperil pe tarani sau taranii pe moieri ? Raspunsul la
aceasta intrebare tt poate da numai compozitia comitetelor
agrare. Compozitia acestora a fost precizata de cadeti i
intr-un editorial al ziarului Red.", semnat de Miliukov,
i in proiectul lui Kutler, i in articolul lui Ciuprov (citat
mai sus) *, dar in Duma cadetii au trecut sub tscicere pro-
blema cornpozitiei acestor comitete, neraspunzind la intre-
barea express puss de Evreinov.
Nu putem insista indeajuns asupra faptului ca acest mod
de a proceda al reprezentantilor partidului cadet in parla-
ment inseamna in realitatc in,selarea poporului de catre
liberali. In privinta celor de teapa lui Bobrinski i Stolipin
este greu de presupus ca s-ar ingela cineva. In privinta
cadetilor se inala ins foarte multi, care nu vor sa pa-
trunda sau nu sint in stare sa inteleaga adevarata semmfi-
catie a lozincilor i frazelor politice.
Prin urmare, cadetii sint impotriva oricarei forme de
folosire in comun a pamintului**, impotriva exproprierii
fara despagubiri, impotriva comitetelor agrare locale in
* Vezi volumul de MO, peg. 227. Nola red
" Deosebit de remarcabile In aceasta privint& sint dezbaterile din Duma I
In problems trimiterii la comisie a proiectului agrar al celor 33 (referitor la
desfiintarea proprietatii private asupra pamintului). Cadetit (Petrunkevici,
Muhanov, Sabovski, Frenkel, Ovcinnikov, Dolgorukov, Kokoskin) au atacal
cu vehement& propunerea ca aces! protect sa fie trimis la comisie, sprijinit1
fiind Intro totul de Heiden. Argumentele cadetilor sint nedemne de on liberal
care se respect& cit de eft ; ele se aseamSra prea mult cc pretextele poll-
tienesti debitate de lachell guvernului reactionar. A trimite acest protect la
comisie spunea, de pita, d-1 Petrunkevici Inseamn& a recunoaste ca,
Intr-o anumita m&sura, punctul de vedere al unui astfel de project este
plauzlbil". D-1 Jilkin I-a dojenit pe cadet" (sedinta a 23-a din 8 iunie 1906),
spunind a el ar triratte la comisie atit proiectul in cauza, cit si proiectul
celor de extrema dreapta. Dar cadeti1 si cei de dreapta au respins, cu
www.dacoromanica.ro
190 de voturi contra 78, propunerea ca prolectul a& fie trimis la comisie I
 PROGRAMUL AGRAR AL SOC.-DEM. IN PRIMA RBVOLUTIB RUSA 865

care sa predomine taranii, impotriva revolutiei in general

si impotriva revolutiei agrare taranesti in special. Politica
for de manevrare intre cei de stinga si cei de dreapta (pen-
tru a-i da pe tarani pe mina inosienlor) este puss in lumin0.'
de atitudinea for fats de reforma" taraneasca din 1861.
Cei de stinga, dupa cum vom vedea mai incolo, 'yorbesc
cu totii despre ea cu scirba si indignare, ca despre un jug
pus de mosien pe grumazul taranului. Cadetii sint solidari
cu cei de dreapta in duiosia cu care privesc aceasta reforma.
Conte le Bobrinski a spus : Aici a Post improscata cu
noroi cea mai curata, mai luminoasa pagina din istoria
Rusiei... Opera de eliberare a taranilor este mai presus de
orice repros... mareata si luminoasa zi de 19 februarie 1861"
(29 martie, pag. 1 289, 1 299).
Kutler a spus : marea reforma din 1861... guvernul,
prin glasul presedintelui Consiliului de Ministri, se leapada
de istoria Rusiei, de cele mai frumoase si mai luminoase
pagini ale acestei istorii" (26 mai, pag. 1 198-1 199).
Aceasta apreciere a unei exproprieri efectiv infaptuite
arunca asupra programului agrar al cadetilor mai multi
lumina decit toate proiectele 4i discursurile cu care ei cauta
sa-si ascunda intentille. Atunci 8nd unii considers ca cea
mai luminoasa pagina o constituie deposedarea de pamint
a taranilor de catre mosieri, stabilirea unui pre; de rascum-
parare intreit pentru nisipisuri" si introducerea actelor
pentru aplicarea reformei * impuse cu ajutorul forte'
armate, este limpede ca ei vor o a doua eliberare", o a doua
inrobire a taranilor prin rascumparare. Bobrinski si Kutler
sint solidari in aprecierea reformei din 1861. Dar aprecie-
rea lui Bobrinski exprima fatis si fidel interesele just in-
telese ale mosierilor si de aceea limpezeste constiinta de
class a maselor largi. Cei de teapa lui Bobrinski lauds
reforma, ceea ce inseamna ca de pe urma ei au profitat
mosierii. Aprecierea lui Kutler, exprimind spiritul ingust
al birocratului care toata viata plecat spinarea in fata
mosierului, este plina de ipocrizie 91 intuneca constiinta
maselor.
documente care stabileau relatfile dintre tat-anti temporar obligati al
mosieri In legaturd cu desfilntarea iobaglet In 1861. Note trod.
www.dacoromanica.ro
866 v, I. LENIN

In legatura cu aceasta trebuie sa relevam inca un aspect

al politicii cadetilor in problema agrara. Toti cei de stinga
se situeaza hotarit de partea taranilor ca folk' luptatoare,
{xplica necesitatea luptei, arata caracterul mosieresc al
guvernului. Cadetii si cei de dreapta se situeaza pe punctul
de vedere al intereselor de stat" resping lupta de clasa.
Kutler declara ca nu trebuie schimbate radical relatille
agrare" (732). Saveliev avertizeaza impotriva luarii unor
masuri care pot atinge nenumarate interese", spunind :
este indoielnic ca principiul negarii totale a proprietatii ar
fi potrivit ; aplicarea lui poate genera complicatii foarte
man si foarte serioase, mai ales data luam in considerare
ca marii proprietari funciari care poseda peste 50 de desea-
tine au foarte mult parnint, sf anume 79 440 000 de desea-
tine" (26 martie 1907, pag. 1 088 ; taranul vorbeste de lati-
fundii pentru a dovedi necesitatea desfiintarii for ; liberalul
pentru a dovedi necesitatea ploconirii). Singarev consi-
Oera Ica ar fi o mare nenorocire" data poporul ar lua
singur pamintul (1 355). Rodicev peroreaza cu emfaza :
noi nu atitam ura de clasa, noi am vrea sa uitam trecutul"
(632, 16 mai 1907). Acelasi lucru 11 spune sf Kapustin :
sarcina noastra este sa semanam pretutindeni pacea si
dreptatea, iar nu sa semanam si sa atitam ura de clasa"
(1810, 9 aprilie). Krupenski se arata indignat de cuvintarea
socialistului-revolutionar Zimin pe motiv ca e plina de
ura fata de clasele avute" (783, 19 martie). Intr-un cuvint,
atunci cind e vorba de a condamna lupta de clasa, cadetii
si cei de dreapta fac front comun. Cei de dreapta insa
stiu ce fac. Clasa impotriva careia este indreptata lupta nu
poate sa, nu vada un prejudiciu si o primejdie pentru ea in
orice indemn la lupta de clasa. Cei de di'eapta pazesc cu
credinta. interesele mosierilor-iobagisti. Dar cadetii ? Ei
lupta , spun ca lupta ! ei vor sa constringa" pe
mosierii in miinile carora se afla puterea, dar condamna
lupta de clasa ! Asa oare a procedat, de pilda, in Franca
burghezia, care a luptat cb adeva'rat, si nu s-a complacut
in rSlul de lacheu al mosierilor ? Nu a chemat ea oare
poporul la lupta, nu a atitat ea vrajba de clasa, nu a creat
ea teoria luptei de clasa ?
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL SOC.-DEM. IN PRIMA REVOLUTIE }VISA 867

3. TARANII DE DREAPTA

In Duma a II-a se intilnesc, cu titlu de exceptie, si ade-

varati tarani de dreapta ; dintre acestia, Remencik (guber-
nia Minsk) e, poate, singurul care nu vrea sa stie de nici
un fel de obste, de nici un fel de ,fonduri" si este cu trup
si suflet pentru proprietate (in Duma I, numerosi taram
polonezi si carani din vestul Rusiei erau pentru proprie-
tate). Dar si acest Remencik se pronunta pentru expropriere
la un pre echitabil" (648), adica se dovedeste a fi si el
in fond un cadet. Ceilaki tarani de dreapta" din
Duma a II-a au fost grupati aparte de noi, deoarece ei sint,
fara indoiala, mai de stinga deck cadetii. Sa auzim ce spune
Petrocenko (gubernia Vitebsk). El incepe prin a afirma ca
va lupta pins la ultima suflare pentru apararea tarului si
a patriei" (1 614). Cei de dreapta it aplauda. Dar iata-1
ca trece la problema lipsei de pamint". Oricit yeti discuta
aici continua el , un alt glob pamintesc tot nu yeti
putea crea. Va trebui, prin urmare, sa ne dati noun acest
pamint. Unul dintre oratori a aratat aici ca taranii nostri
sint inapoiati si nestiutori, ca n-are nici un rost si e zadarnic
sa li se dea mult pamint, fiindca tot nu le va fi de nici
un folos. Fireste, inainte pamintul ne aducea prea putin
folos, mai ales acelora care nu aveam pamint. Ni se
spune ca sintem nestiutori. Dar noi nici nu cerem altceva
decit pamint, pe care sa -1 muncim dupa cum ne duce
mintea noastra cea proasta. Pe de alta parte, eu gindesc ca
unui nobil nici nu-i sta prea bine sa.' se ocupe de pamint.
S-a spus aici ca legea nu ne ingaduie sa ne atingem de
paminturile proprietate privata. Sint de acord, fireste, ca
legea trebuie respectata, dar pentru a inlatura lipsa de
pamint trebuie scrisa o lege corespunzatoare, pentru ca
totul sa se faca dupa lege. Si pentru ca nimeni sa nu fie
nedreptatit, deputatul Kutler a propus aici o serie de con-
ditii bune. Fireste, el, ca om bogat, a cerut mult, dar noi,
taranii, sintem saraci si nu putem plati atit ; cit priveste
felul cum e bine sa ne orinduim viata in obste, in gos-
pocarii individuale sau in hutore socot ca fiecare trebuie
lasat sa si-o orinduiasca asa cum ii convine" (1 616).
www.dacoromanica.ro
368 V. I. LEN IN

Intre acest Oran de dreapta si liberalul din Rusia e o

adevarata prapastie. Primul este in vorbe devotat vechii
?uteri, in realitate insa el vrea sa capete pamint, lupta
impotriva mosierilor si nu va consimti sa plateasca o ras-
cumparare de proportiile celei propuse de cadeti. Cel de-al
doilea lupta in vorbe pentru libertatea poporului, insa de
fapt el planuieste o a doua inrobire a taranilor de catre
mosieri si de catre vechiul regim. Cel de-al doilea se poate
misca numai spre dreapta, de la Duma I la Duma a II-a,
de la Duma a II-a la Duma a III-a. Primul, dupa ce-si
va pierde iluzia ca i se va da" pamint, va merge in sens
contrar. Se poate spune ca mai degraba ne vom putea in-
telege cu taranul de dreapta" decit cu cadetul liberal",
democrat"...
Iata ce spune 5i taranul $imanski (gubernia Minsk). Am
venit aici sa-mi apar credinta, tarul 5i patria 5i 55 cer
pAmtnt... fireste nu prin jaf, ci pe cale pasnica, la un prey
echitabil... De aceea, in numele tuturor taranilor, propun
membrilor Dumei, mosierilor sa vina la aceasta tribuna
sa spuna ca vor sa cedeze taranilor pamint in conditii
echitabile, si atunci taranii nostri le vor multumi, fireste,
ba eu cred cb 5i tatucul nostru, tarul, le va multumi. Cit
despre mosierii care nu vor fi de acord, propun Dumei de
stat sa impuna paminturile for la un impozit progresiv ; cu
timpul ne vor ceda gi ei, /Ara doar si poate, pentru ca-si
vor da seama ca o bucata." prea mare ti se opreste in git"
(1617).
Prin expropriere si prin conditii echitabile, acest taran de
dreapta intelege cu totul altceva deck ceea ce urmaresc
cadetii. Cadetii insala nu numai pe taranii de stinga, ci Fi
pe cei de dreapta. Cum ar privi taranii de dreapta planu-
rile cadetilor In lecr6atura cu alcatuirea comitetelor agrare
(a la Kutler sau 1a Ciuprov : yezi volurnul II al ,Pro-
blemei agrare"), in cazul and le-ar cunoaste, se vede din
urmatoarea propunere a taranului Melnik (octombrist ;
gubernia Minsk). Socot de datoria mea a spus el
sa propun ca in comisia (agrara) sa intre, in proportie de
60/o, tarani care stiu din practica ce-i nevoia (!) si cunosc
situatia taranilor, iar nu dintre aceia care sint tarani numai
cu numele. Aceasta e o chestiune care priveste bunastarea
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL 90C.-DEM. IN PRIMA REVOLUTIB RUSA 369

taranilor, si in general a poporului same, si care nu are nici

un tile politic. Trebuie alesi oameni care pot rezolva aceasta
problema, spre binele poporului, in mod practic, iar nu
politic" (1 285). Acesti tarani de dreapta vor evolua mult
spre stinga atunci cind contrarevolutia le va arata tilcul
politic al problemelor bunastarii poporului sarac" !
Pentru a arata cit de departe sint reprezentantii tarani-
mii monarhiste de reprezentantii burgheziei monarhiste, voi
reproduce citeva pasaje din cuvintarea preotului progre-
sist" Tihvinski, care a vorbit pe alocuri in numele Uniunii
taranesti si al Grupului trudovic. Intreaga noastra Ora-
nime este patrunsa de dragoste fata de tar a spus el.
Tare as vrea sa ma pot face nevazut si sa ma asez pe covo-
rul fermecat, sa zbor ping la picioarele tronului $i sa spun,
sa marturisesc : stapine, primul tau dusman, primul dusman
al poporului este acest guvern iresponsabil... Taranimea
truditoare nu cere deck sa se aplice cu strictete principiul :
.intregul pamint sa fie al intregului popor... (in problema
rascumpararii :)... Nu va temeti, bunii mei domni, bizui-
ti-va pe poporul nostru, el nu va va obijdui. (V o c i din
d r ea p to : multumim ! mulcumim 1") Acum ma voi referi
la cele spuse de raportorul din partea partidului libertatii
poporului. El afirma ca programul partidului libertatii
poporului nu este departe de acela al taranimii si al Grupu-
lui trudovic. Nu, domnilor, e departe. L-am auzit pe rapor-
tor spunind aici : vsa admitem ca proiectul nostru este mai
putin echitabil, in schimb el e mai practic. Dar, domnilor,
ei sacrifica dreptatea de dragul unor considerente de ordin
practic !" (789).
Prin conceptia sa politick acest deputat se afla la nivelul
cadetului. Dar cita deosebire intre naivitatea lui rurala i
afaceristii" avocaturii, birocratiei si ziaristicii liberale !

4. TARANII FARA PARTID

Taranii fara partid prezinta un interes deosebit ca expo-

nenti ai parerilor celei mai putin constiente si mai putin
organizate mase rurale. De aceea vom prezenta aici unele
www.dacoromanica.ro
370 V. I. LENIN

extrase din cuvinearile tuturor ta'ranilor lara partid*, cu

atit mai mult cu cit numHrul for nu este prea mare : Sahno,
Semenov, Moroz $i Afanasiev.
Domnilor reprezentanti ai poporului a spus Sahno (gubernia
Kiev) , reu le vine deputotilor tarani sa urce la aceasta tribune si sa
vorbeasca impotriva domnilor mosieri bo,gati. In prezent, taranii se zbat
in mare saracie pentru ca nu au pamint... Taranul rabda multe de la
mosieri, sufera, pentru ca mosierul 11 asuprcste crincen... De cc mosie-
rului ii este ingaduit sa alba pamint mult, in timp ce taranilor nu le
ramine decit imparatia cerurilor ?... Asadar, domnilor reprezentanti
ai poporului, atunci cind taranii m-au trimis aici, ei mi-au dat im-
puternicirea sa le afar nevoile, sa cer pentru ei pamint si libertate,
sa cer ca toate paminturile statuiui, ale coroanei, domeniale, pamintu-
rile mosieresti paminturile manastiresti sa fie expropriate fara despa-
gubire... Aflati, domnilor reprezentanti ai poporului, ca omul flamind
nu poate Ira linistit claca vede ca, in ciuda suferintelor lui, puterea
este de partea domnilor mosieri. El nu poate sa nu vrea pamint, chiar
clack' asta-i impotriva legii, nevoia tl sileste. Omul flamind e gata la
mice, pentru ca nevoia 11 sileste sa nu trine scama de nimic, pentru ca
e flamind si sarac" (1 482 1 486).

Tot atit de nemestesugita si de viguroas`i in simplitatea

ei este si cuvintarea varanului fa'r5. partid Semenov (guber-
nia Podolia, deputat din partea Oranilor) :
,,...Tare mai este amara soarta taranilor care toata viata sufera
din cauza lipsei de pamint. De doua sute de ani asteapta ei sa le
pice din cer avutie, dar nu le pica nimic. Avutia e in miinile domni-
lor marl proprietari funciari, care au doblndit pamint cu ajutorul
stramosilor $i al parintilor nostri ; dar pamintul este al lui dumnezeu,
nu al mosierului... Inteleg foarte bine cal pamintul apartine Intregului
popor muncitor care 11 lucreaza... Deputatul Pariskevici spune Sariti,
revolutia ID Cum vine asta ? Pai, dad li se va lua pamintul prin
expropriere, ei vor fi revolutia, si nu not ; not vom fi cu totii lupta-
tori, vom fi oameni cumsecade... Avem not cite 150 de deseatine ca
popii ? Dar manastirile cit au ? Dar bisericile ? Ce nevoie au de de
pamint ? Nu, domnilor, destul ati strins comori, destul ati pus la
chimir ; trebuie sa traim dupe dreptate. Tara va hotarl, domnilor,
inteleg foarte bine totul, not stntem cetateni cinstiti, nu facem po-
litica, cum a spus unul dintre oratorii de dinaintea mea... Ei (mosierii)
nu fac decit sa se plimbe si sa se ingrase din singele nostru, din
* In stabilirea apartenentei deputalilor din Duma a II-a Ia cutare sau
cutare fraotiune sau partid ne-ant servit de un document oficial publicat
chiar de Duma de stat : lista deputalilor, repartizati pe partide si grupuri.
Unit dintre ei au trecut de la un partid la altul, Insa din *tithe ap5rute in
ziare e imposibil sa at o evidentd a acestor treceri. In afard de aceasta, a
to folost, intr-o asemenea problemd, de izvoare diferite ar insemna sa creezi
doer confuzie.

www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL SOC.-DEM. IN PRIMA REVOLUTIE RUSA 371

vlaga noastra. Noi nu-i vom uita, nu-i vom obijdui, cum ne obijduiesc
ei pe noi, le vom da si for pamint. Daca facem socoteala, vedem ca
noui ne-ar veni cite 16 deseatine de gospodarie, iar marilor mosieri
le-ar mai rarnine cite 50 de deseatine... Mii si milioane de oameni
sufera, iar dumnealor huzuresc... Iar la militarie, stim noi : cum se
imbolnaveste omul are pamint acasao. Dar unde-i asta acasaD ?
Nu e nicaieri. Ii zice acasalD numai pentru ca e tnscris in registre
acolo unde s-a nascut si acolo sta scris ce religie are, dar pamint
n-arc. Si acum va spun : poporul m-a rugat sa cer ca paminturile
bisericesti, manastiresti, paminturile statului, paminturile domeniale.si
cele luate prin expropriere de la mosieri sa fie trecute in miunle
poporului muncitor, care le va lucra, iar trecerea sa se faca prin
organele locale : ele sa hotarasca la fata locului. VI spun ca poporul
m-a trimis sa cer pamint si libertate si deplina libertate cetate-
neasca." ; si vom tral fara a mai spune ca astia sent boieri, iar aia
tarani ; vom fi oameni cu totii si fiecare va fi boier pe pamifftul
sail" (1 930 1 934).

and citesti o astfel de cuvintare a unui Oran care nu

face politica", devine cit se poate de limpede ca nu numai
realizarea programului agrar stolipinist, dar si aceea a pro-
gramului agrar cadet necesita decenii de violenta sistematica
impotriva masei taranesti, de sistematica schingiuire si ex-
terminare prin torturi, tnchisoare si deportare a tuturor
taranilor care gindesc si incearca sa actioneze liber. Stolipin
in;elege acest lucru si actioneaza in consecinta. Cacletii, in
parte, nu inteleg acest lucru, din cauza obtuzitatii inerente
functionarilor si profesorilor liberali, iar in parte i1 ascund
cu ipocrizie, il trec sub tacere, rusinati", asa cum trec
sub tacere represiunile militare din 1861 si din anti ce au
urmat. Dar, daca aceasta violenta sistematica, care nu se da
in laturi de la nimic, se va lovi de o piedica interna sau
externa, atunci taranii fara partid cinstiti care nu fac poli-
tica" vor face din Rusia o republics taraneasca.
Intr-o scurta cuvintare, taranul Moroz a declarat din
capul locului : Trebuie expropriat pamintul preotilor si
al mosierilor" (1 955), iar apoi a invocat evanghelia (nu
este prima oars in istorie ctnd revolutionarii burghezi isi
scot lozincile din evanghelie)... Daca nu-i duci preotului
colaci si o sticla de votca, nici nu-ti boteaza copilul... Si ei
mai vorbesc de sftnta evanghelie si ne citesc : ecere si ti se
va da, bate si ti se va deschide. Noi cerem, cerem mereu,
dar nu ni se da, noi batem si nu ni se da ; va trebui, in
www.dacoromanica.ro
372 V. I. LENIN

acest caz, sa spargem usa si sa luam ? Domnilor, nu asteptati

sa spargem usa, dati-pe de bunavoie, si atunci va fi liber-
tate, va fi bine si de voi, ;i de noi" (1 955).
Iata-1 si pe taranul Era partid Afanasiev, care apreciaza
municipalizarea" cazaceasca nu din punctul de vedere al
cazacului, ci din punctul de vedere al unuia care-i aproape
venetic". In primul rind, trebuie sa va spun, domnilor,
ca sint reprezentantul taranimii din regiunea Donului, care
numara peste 1 000 000 de oameni si din partea careia am
ajuns aici numai eu ; chiar si numai acest fapt arata ca
sintem acolo aproape ni;te venetici... Sint tare mirat : oare
Petersburgul hraneste satul ? Nu, dimpotriva. Am slujit mai
de mult la Petersburg, timp de peste 20 de ani, si Inca de
pe atunci am bagat de seams cal nu Petersburgul hrane;te
satul, ci satul hraneste Petersburgul. Acelasi lucru 11 obsery
si acum. Toate aceste minunate monumente de arhitectura,
toate aceste edificii, cladiri, toate aceste case minunate,
splendide, toate sint ridicate de tarani, ca si acum 25 de ani...
Puriskevici a citat drept exemplu cazul cazacului care, deli
are peste 20 de deseatine de pamint, flaminzeste ;i el... Dar
de ce n-a spus unde se afla acest pamint ? Pamint este, este
si in Rusia, dar cine-1 stapineste ? Daca a ;tiut cal acolo e
atit de'mult pamint ;i n-a spus, inseamna ca nu-i un om
drept, iar daca n-a 4tiut, nici nu trebuia sa aduca vorba
despre asta. Si daca, intr-adevar, poate ca n-a ;tiut, va rog,
domnilor, sa-mi dati voie sa.-i spun eu unde se afla acest
pamint, ce intindere are ;i cine-1 stapine;te. Daca stain sa
facem socoteala, vedem ca in tinutul Oastei Donului her-
gheliile particulare ocupa 753 546 de deseatine. Trebuie sa
mentionez si hergheliile calmucilor, ale acestei asa-zise
popula;ii nomade ; ele ocupa in total 165 708 deseatine.
Apoi sint 1 055 919 deseatine pe care le tin in arenda
oamenii bogati. Toate aceste paminturi nu se gasesc in mii-
nile oamenilor la care s-a referit Puriskevici, ci in miinile
.chiaburilor, ale bogatanilor, care ne apasa ; ei primesc vite
jumatate scot de la noi pe deasupra ne mai iau o
rubla de fiecare deseatina, o aka' rubla pentru vita cu care
aram, dar noi trebuie sa ne mai hranim si copiii ;1, in afara
de asta, ;1 nevestele ;i copiii cazacilor. Iata de ce pe la noi
bintme foametea". Si oratorul arata cum, pentru 8 cal
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL SOC.-DEM. IN PRIMA RIIVOLUTIE RUSA 373

livrati la cavalerie", arendaii primesc cite 2 700 de de-

seatine ; fa ranii ar putea livra mai multi cai. Tin sa va
spun ca am incercat sa conving guvernul nostru ca, nepro-
cedind astfel, face o mare greeala. Am scris redactiei
revistei ccSelskii Vestnik, rugind-o sa publice scrisoarea
mea. Mi s-a raspuns ca nu-i treaba noastra sa dam lectii
guvernului". Prin urmare, pe pamintul municipalizat",
dat in proprietatea regiunii, guvernul central nedemo-
cratic" creeaza de facto * noi =lied : municipalizarea,
potrivit descoperirii facute de Plehanov, este o garantie
impotriva unei restaurari...
Guvernul ne-a deschis, prin Banca tarIneasca, largi posibilitati de
a cumpara pamint, e vorba de acelasi jug care a fost pus pe gru-
mazul nostru in 1861. El vrea sa ne stramute in tinuturile Siberiei...
N-ar fi care mai bine sa procedeze altfel : sa -1 duca acolo pe cel
care are mii de deseatine, de pe urma caruia ar ramine pamint care
ar indestula pe multi oameni (a p l a u z e la s t 1 n g a; v o c i la
d r ea p ta: e vechi cintecul, l -am mai auzitv) ?... In timpul rIzbo-
iului cu Japonia am trecut cu soldatii mei pe aceste paminturi (mo-
sieresti) de care am pomenit aici. Am mers doua zile $i mai bine
pia, la punctul de adunare. Soldatii ma tot intrebau : uncle ne
duci ?. Spre Japonia le raspundeam eu. Si ce sa facem
acolo ? SI ne aparam patria. Eu insumi, ca militar, simteam
ca trebuie sa-mi apar patria. Soldatii imi spuneau : ce fel de patrie
mai e ai asta in care paminturile apartin unor Lisetki, Bezulov, Pod-
kopailov ? Ce avem noi aici ? Aid nimic nu-i al nostru. Ei mi-au
spus atunci lucruri pe care nici azi, dupa trei ani, nu le pot uita...
Prin urmare, dornnilor, ... in incheiere trebuie sa spun ca, in cees ce
priveste toate drepturile care exista in Rusia noastra, toti, incepind
cu prinpi 3i continuind cu nobilii, cazacii, tirgovetii si fara a mai
pomeni de tarani, toti trebuie sa fie cetateni rusi, iar pamintul
sa fie folosit de cei care 11 lucreaza, care it muncesc, 11 ingrijesc
si-1 indragest. Muncelte, stropeste-1 cu sudoarea to pi foloseste-te de
el. Dar daca nu vrei sa traiesti pe el, data nu vrei sa-1 lucrezi, dad
nu vrei sa-1 muncesti, atunci n-ai dreptul sa-1 folosesti" (1 974) (se-
dinca a 26-a din 12. IV. 1907).
Fara a pomeni cuvintul Oran l" Aceste cuvinte remar-
cabile au ttsnit din adincul inimii" unui Oran care vrea
sa desfiinteze proprietatea funciara feudala (toate drep-
turile care exista in Rusia noastra"), care vrea sa desfun-
teze insai denumirea starii de jos, denumirea de ;saran.
Toti sa fie cetateni". Dreptul egal asupra pamintului pen-
- de rapt, Nam trod.
www.dacoromanica.ro
374 V I. LENIN

tru cei ce-1 lucreaza nu este altceva decit punctul de vedere

al producatorului, aplicat cu toata consecventa la probl,pma
agrara. Nici un fel de alte temeiuri ale proprietatii funciare
(ca, de pilda, la cazaci, proprietatea funciara pentru ser-
viciul prestat" etc.), nici un fel de alte considerente, nici
un fel de alte relatii in afara drepturilor producatorului
asupra pamintului, in afara considerentelor legate de
ingrijirea" pamintului, in afara relatiilor bazate pe
lucrarea" pamintului. Tocmai in felul acesta trebuie sa pri-
veasca lucrurile fermierul care vrea sa aiba o gospodarie
libera pe un parnint liber, sa inlature tot ce-i strain, tot
ce-1 stinjeneste, tot ce e vechi, toate formele anterioare de
proprietate funciara. In acest caz, nu ar insemna ca mar -
xistii ar aplica prosteste o doctrina neaprofundata daca 1-ar
sfatui pe acest mic producator sa nu revendice nationaliza-
rea i s-ar apuca sa-1 invete care e folosul proprietatii pri-
vate asupra pamintului lotual ?
In Duma I, taranul Merkulov (gubernia Kursk) a expri-
mat aceeasi idee cu privire la nationalizarea paminturilor
lotuale ale taranilor pe care am citat-o mai sus din mate-
rialele congreselor Uniunii taranesti. Unii a spus Mer-
kulov vor sa ne sperie spunind ca nici taranul nu se va
desparti de peticul de pamint e care-1 stapineste acum. La
aceasta le raspund : dar cine tt is acest pamint ? Chiar in
caz de na %ionalizare completa vor fi luate numai pamintu:
rile pe care proprietarul nu le lucreaza cu forte proprii, ci
folosind munca salariata" (sedinta a 18-a din 30 mai 1906,
pag. 822).
Asta o spune un taran care, dupa propria lui afirmatie,
poseda 60 de deseatine de pamint ; fireste, ideea de a des-
fiinta sau de a interzice, intr-o societate capitalista, munca
salariata este de-a dreptul puerila, dar not trebuie sa ex-
tirparn din radacina ideile eronate tocmai acolo unde Incepe
eroarea, adica incepind cu socializarea" i cu interzicerea
muncii salariate*, iar nu cu nationalizarea.
Acelasi taran, Merkulov, a ridicat obiec.ii impotriva pro-
iectului cadet al celor 42, care coincide cu municipalizarea
* Not nici nu mai avem de ce s5 extirpam din raddcin5" aceastA idee
eronaa, Intrucit ins10 trudovicii lucizi", in (nude cu lucizii" domni Pale
honovi, au i extirpat-o din raddcln4.
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL SOC.-DEM. IN PRIMA REVOLUTIB RUSA 376

in sensul ca paminturile lotuale vor famine in proprietate,

in timp ce paminturile mosieresti vor fi date in folosinta.
Aceasta este un fel de treapta de tranzitie de la o orinduire
la alta"... In locul unei singure forme de posesiune rezulta
doua : proprietatea privata si folosirea pe baza arendarii,
adica doua forme de posesiune funciara, care nu numai ca
nu coincid, dar sent direct opuse una alteia" (823).
5. INTELECTUALII NARODNICI

In cuvintarile intelectualilor narodnici, in special in ace-

lea ale socialistilor-populisti, adica ale oportunistilor narod-
nicismului, trebuie sa deosebim doua tendinte : pe de o
parte, apararea sincera a intereselor masei taranesti, $i in
aceasta privinta cuvintarile for produc, din motive lesne
de inteles, o impresie mult mai slaba decit acelea ale tarani-
lor care nu fac politica" ; pe de alta parte, un oarecare iz
cadet, ceva specific mentalitatii intelectualului mic-burghez,
o incercare de a privi lucrurile din punctul de vedere al
statului. Se intelege de la sine el: la acestia, spre deosebire
de tarani, se vede doctrina: ei lupta nu in numele unor
nevoi si suferinte cunoscute de ei in mod nemijlocit, ci in
numele unei anumite doctrine, al unui sistem de conceptu
care prezinta in mod denaturat continutul luptei.
Pamintul sa fie al celor ce muncesc" proclama
d-1 Karavaev in prima sa cuvtntare, caracterizind legislatia
agrara stolipinista, in vederea aplicarii articolului 87, ca o
desfiintare a obstii", ca un scop politic" : crearea unei
clase aparte de burghezi rurali".
$tim ca acesti tarani constituie intr-adevar primul reazem al
reacciunii, reazemul de nadejde al birocratiei. Dar, Wind aceste
calcule, guvernul s-a inselat amarnic : paralel cu acestia va exista
un proletariat taranesc. Nu 1tiu ce-i de preferat : un proletariat
taranesc sau actuala taranime cu pamint putin, care, pe baza unor
anumite masuri, ar putea capata pamint suficient ?" (722).
Aici miroase a narodnicism reactionar in spiritul
d-lui V. V. : de preferat" dar pentru cine ? pentru stat ?
pentru statul mosieresc sau burghez ? $i de ce nu-i de pre-
ferat" proletariatul ? Pentru ca taranimea cu parnint putin
www.dacoromanica.ro
26
376 v I. LENIN

ar putea capata", adica ar putea fi mai uor potolita, ar

putea fi mai uor atrasa in tabara ordinii decit proletaria-
ml ? Asa reiese din cele spuse de d-1 Karavaev : s-ar zice
ca el vrea sa-i sugereze lui Stolipin & Co. o garantie"
mai sigura mpotriva revolutiei sociale !
Dna d-1 Karavaev ar avea in fond dreptate, marxistii
n-ar putea sa sprijine confiscarea paminturilor mosieresti in
Rusia. Dar d-1 Karavaev nu are dreptate, deoarece calea"
stolipinista creeaza mai multi pauperi cleat proletari, in-
cetinind, in comparatie cu revolutia taraneasca, dezvoltarea
capitalismului. Karavaev insusi a spus i pe drept cu-
vint ca politica lui Stolipin imbogateste (nu elemente
noi, burgheze, nu pe fermierii capitali$ti, ci) pe actualii
moieri, a caror gospodarie are un caracter semifeudal. In
1895, pamintul se vindea prin Banca fatineascr cu 51 de
ruble deseatina, iar in 1906 cu 126 de ruble (Karavaev,
in cea de-a 47-a sedinta din 26 mai 1907, pag. 1 189). Iar
colegii de partid ai d-lui Karavaev, d-nii Volk-Karacevski
i Delarov, au relevat in mod si mai sugestiv semnificatia
acestor cifre. Delarov a aratat ca pina in 1905, in cei
peste 20 de ani de existents, Banca taraneasca a cumparat
in total doar 7 500 000 de deseatine", iar de la 3 noiem-
brie 1905 pins la 1 aprilie 1907 ea a cumparat 3 800 000 de
deseatine. In 1900, pretul era de 80 de ruble deseatina, in
1902 de 108 ; in 1903, inainte de miscarea agrara i
inainte de revolutia rusk', pretul s-a urcat la 109 ruble.
Acum a ajuns la 126 de ruble. In timp ce intreaga Rusie
a suferit pagube considerabile de pe urma revolutiei ruse,
man' proprietari funciari din aceasta tars au strins capi-
taluri imense. In acest timp ei au bagat in buzunar peste
60 000 000 de ruble din banii poporului" (1 220 consi-
derind echitabil" pretul de 109 ruble). Iar d-1 Volk-Kara-
cevski are mult mai multa dreptate atunci cind, ark' sa
considere echitabil" vreunul din preturi, face simpla
constatare ca dupa 3 noiembrie 1905 guvernul a platit
moienlor 52 000 000 de ruble to contul Faminturilor cum-
parate de tarani $i 242 000 000 de ruble in contul sau pro-
priu, in total 295 000 000 de ruble din banii poporului au
fost platite nobililor mosieri" (1 080. Toate sublinierile sint
ale noastre). Aceasta este, bineinteles, numai o mica parte
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMLL AGRAR AL SOC.DBM, tb PRIMA REVOLUTIE RUSA. 877

din ceea ce plateste Rusia pentru evolutia agrara burghezo-

iunchereascS, este tributul platit iobagistilor si birocratilor
pentru dezvoltarea fortelor de productie I Acest tribut platit
mosierilor pentru descatusarea dezvoltarii Rusiei este men-
tinut si de cadeti (rascumpararea). 0 republica burgheza
de fermieri, dimpotriva, ar trebui sa foloseasca aceste sume
pentru dezvoltarea fortelor de productie ale agriculturii in
noua orinduire *.
In sfirsit, la activul intelectualilor narodnici trebuie s'a
punem, lark' doar si poate, faptul ca, in opozitie cu diversi
Bobrinski sr Kutleri, ei iii dau seama ca in 1861 poporul
a fost inselat, si faptul ca faimoasa reforms ei n-o numesc
marea reforms, ci o reforms facuta in interesul mosierilor"
(Karavaev, 1 193). Realitatea, spunea pe buns dreptate
d-1 Karavaev despre perioada de dupa ,reforms, a intrecut
cele mai sumbre preziceri" ale acelora care in 1861 aparau
interesele taranimii.
In problema proprietatii funciare taranesti, d-I Karavaev
a opus din capul locului, preocuparilor guvernului pentru
aceasta proprietate, urmatoarea intrebare push' taranilor :
Domnilor deputati tarani, dv. sinteti reprezentanti ai po-
porului. Viata dv. este viata taranimii, constiinta voastra
este constiinta taranimii. and ati plecat de-acasa, vi s-au
plins oare alegatorii ca nu au deplina siguranta in stapi-
nirea pamintului for ? V-au cerut ei ca prima sarcina a
dv. in Duma, ca prima revendicare a dv. : .Aveti grija sa
intariti proprietatea privata asupra pamintului, altfel nu va
yeti indeplini mandatul pe care vi 1-am dat* ? Nu, yeti
spun; nu ni s-a incredintat un asemenea mandat" (1 185).
Taranii n-au infirmat .aceasta declaratie ; ei au confir-
mat-o prin intregul continut al cuvintarilor tor. $i aceasta,
fireste, nu pentru ca taranul rus este adept al obstii",
antiproprietar", ci pentru ca conditiile economice ii impun
* Comp. Kculsky : Problema agrarS in Rusia" cu privire la necesitatea
investirii unor uriase capitaluri In vederea progresului agricol al taranimii.
Aid municipalistii' ar putea obiecta : republica burghez& va cheltui pentru
armata republicana, pe clnd zemstva democratica... nu, stimabili domni muni-
cipalisti, zemstvei ti va lua banii puterea central& nedemocratica I De altfel,
Insasi crearea unei asemenea zemstve In conditiile existentei unei puteri
centrals nedemocratice este o imposibilitate, este un deziderat pins at micului
burghez. Real& este doar corelalia republic& burgheza (care, In comparatle
cu celelalte forme de stat, cheltuleste cel mai mutt pentru dezvoltarea fortelor
de productie, de pildd America de Nord) al monarhie burghez& (care tamp
de zed de ani plAteste tribut iuncherllor, de pilda Germania).

26*
www.dacoromanica.ro
378 V, I. LENIN

acum sarcina desfiintarii tuturor form-elor vechi de pro-

prietate funciark in vederea crearii unei not Ospodarii.
La pasivul narodnicilor intelectuali trebuie puse ratio-
namentele for grandilocvente pe tema normelor" pose-
siunii funciare taranesti : Cred a declarat d-1 Karavaev
ca toti vor fi de acord ca pentru a rezolva in mod just
problema agrara sint necesare urmatoarele date : in primul
rind, norma de pamint necesara pentru existence, norma de
consum, iar pentru cheltuirea intregii cantitati de munca
norma de munca. Trebuie sa stim exact cit pamint au
taranii, intrucit aceasta ne va da posibilitatea sa stabilim
de cit pamint este nevoie. Trebuie sa stim apoi cit pamint
se poate da ?" (1 186).
Sintem categoric impotriva acestei pareri. Si afirmam,
pe baza declaratiilor facute de tarani in Duma, ca exists
aici un element de birocratism intelectual, strain taranilor.
Taranii nu vorbesc de norme". Normele sint o nascocire
birocratica, un ecou al reformei iobagiste de trista amintire
din 1861. Calauziti de un instinct de clasa sigur, taranii
pun accentul pe desfiintarea proprietatii funciare mosie-
resti, iar nu pe norme". Problema nu consta in a sti de
cit pamint e nevoie". Nu yeti crea un alt glob pamintesc",
cum a spus foarte bine un Oran fare partid, despre care am
vorbit mai inainte. Problema consta in a desfiinta latifun-
diile feudale care apasa pe tarani ; ele trebuie desfiin %ate si
in cazul cind normele" vor putea fi atinse independent de
aceasta masura. La intelectualul narodnic, problema se re-
duce la aceea ca, data norma." a fost atinsa, mosierii pot
fi lasati in pace. Taranul gindeste altfel : tarani, alun-
gati-i" (pe mosieri) spunea taranul Pianih (socialist-
revolutionar) in Duma a II-a (sedinta a 16-a din 26 mar-
tie 1907, pag. 1 101). Mosierii trebuie alungati nu pentru
ca nu ies normele", ci pentru ca agricultorul proprietar
nu vrea sa poarte in spinare magari si lipitori. Primul si al
doilea rationament sint doua lucruri cu totul diferite".
Fara a vorbi de norme, taranul, cu remarcabilul sau simt
practic, ia taurul de coarne". Problema e cine va stabili
aceste norme. Preotul Poiarkov a exprimat de minune
aceasta idee in Duma I. Se vorbeste de stabilirea unei
norme de pamint pe om a spus el. Dar cine va stabili
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL SOC.-DEM. IN PRIMA REVOLUTIE RUSA 379

aceasta norma ? Daca o vor stabili chiar taranii, nu incape

indoiala ca el nu se vor nedreptaci ; dar, data, alaturi de
varani, la stabilirea normei vor participa si proprietari fun-
clan, atunci nu se stie tine va avea cistig de cauza in sta-
bilirea normelor" (sedinta a 12-a din 19 mai 1906, pag. 488).
Aceste cuvinte vizeaza direct vorbaria pe tema normelor.
La cadeti aceasta nu-i o vorbarie, ci o tradare favisi a
caranilor in interesul mosierilor. Si naivul preot de tara,
d-1 Poiarkov, care i-a vazut, probabil, pe mosierii liberali
la treaba la el in sat, a sesizat instinctiv unde este aici
nota falsa.
Exists apoi temeri a spus acelasi Poiarkov ca va
fi nevoie de multi functionari ! Taranii vor imparti singuri
pamintul !" (488-489). Iata care este miezul problemei.
Intr-adevar, normele" miros a birocratism. Taranii spun
altceva : vom imparti singuri pamintul la fata locului. De
aici ideea crearii de comitete agrare locale, idee care
exprima interesele legitime ale caranimii in revolutie si
care trezeste, pe buns dreptate, ura nemernicilor liberali*:
In cadrul unui asemenea plan de n4ionalizare, statului
nu-i mai ramine altceva de facut decit sa stabileasca ce
paminturi pot servi ca fond de colonizare sau s ceara un
drept special de imixtiune (padurile si apele, care sent
de importanta nmionala", cum glasuieste actualul nostru
program), adica ii ramine numai ceea ce pins ,fi municipa-.
listii" considers ca trebuie sa fie dat in atributia statului
democratic" (trebuia spus : a republicii).
Comparind discuciile asupra normelor eu realitatea eco-
nomics, vedem din capul locului ca tarami sent oamenii
faptelor, in timp ce intelectualii narodmci sins oamen n
vorbelor. Norma de munca" ar avea o semnificacie se-
rioasa in cazul cind s-ar face incercarea de a se internee
munca salariata. Majoritatea taranilor au respires din capul
locului incercarile de acest fel, iar socialistii-populisti au
recunoscut ca realizarea for este imposibila. Daca asa stau
lucrurile, problema normei" cade, si atunci ramine im-
* Guverne muncitoresti la orase, comitete rtrilnesti la sate (care, la un
moment dat, se transforms in organe alese prin vot universal etc.), aceasta
este singura forml posibilA de organizare a revolutiei victorioase, adicA a
dictaturii proletariatului si a tArAnimii. Nu-i de mirare cA liberalii urAsc
aceste forme de organizare a claselor care luptA pentru libertate 1

www.dacoromanica.ro
880 V, I. LENIN

parvirea intre numarul existent de gospodari. Norma de

consum" este o norms de mizerie, si in societatea capita-
lista caranimea va cauta intotdeauna sa se descotoroseasca
de o asemenea norms ", fugind la orase (despre asta-ne vom
ocupa separat mai jos). Prin urmare, nici aici nu-i citusi
de putin vorba de norms" (care, in plus, variaza cu fie-
care schimbare a culturii cu fiecare schimbare intervenita
in agrotehnica), ci de imparcirea pamintului intre numarul
existent de gospodari, de separarea" gospodarilor ade-
varavi, capabili sa ingrijeasca" de pamint (cu munca 1i cu
capitalul), de taranii trindavi care nu trebuie recinuci in
agriculture, once incercare de a-i revine ar avea un ca-
racter reactionar.
Ca o nostimada care arata unde duc teoriile narodniciste
ale domnilor narodnici vom cita exemplul folosit de d-1 Ka-
ravaev, care s-a referit la Danemarca. Europa, pretinde el,
s-a impiedicat de proprietatea private ", in timp ce obstea
noastra ajuta la rezolvarea problemei cooperaviei". Dane-
marca este, in aceasta privinva, un exemplu stralucit". Un
exemplu intr-adevar stralucit, dar care pledeaza impotriva
narodnicilor. In Danemarca intilnim cea mai tipica tara-
nime burgheza., care concentreaza atit vitele de lapte (vezi
Problema agrara i ccriticii lui Marx", X *), cit 5i
pamintul. In Danemarca, 68,3/o din numarul total al gos-
podariilor agricole poseda mai pu%in de 1 hartkorn, adica
mai pucin de (circa) 9 deseatine. Ele detin 11,1/o din in-
treaga suprafata de pamint. La celalalt poi se afla 12,6/o
gospodarii cu peste 4 hartkornuri (peste 36 de deseatine) ;
ele de;in 62 % din intreaga suprafata de pamint (N. S.
Programe agrare", edit. Novii mir", pag. 7). Once co-
mentarii sint de prisos.
Este interesant de relevat ca in Duma I exemplul Da-
nemarcii era invocat de liberalul Ghertenstein, pe cind cei
de dreapta obiectau (in ambele Dume) ca in Danemarca
exists proprietate caraneasca. La noi, nacionalizarea pa-
mintului este necesara pentru a da vechilor gospodarii liber-
tatea de a se reorganiza dupe sistemul danez" pe pamintul
eliberat" ; cit pnveste transformarea relaciilor de arena.
Vezi V. I. Lenin, Opere complete, vol. 5, Editura politica, 1961, edKia
a doua, pag. 221-233. Nein red.
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL SOC.-DEM. IN PRIMA REVOLUTIE RUSA 381

in relatii de proprietate, aceasta nu va mai constitui o pro-

blems dificila daca tnsisi taranii o vor cere, deoarece intr-o
astfel de problems intreaga burghezie si intreaga birocratie
vor sprijini intotdeauna taranimea. In afara de aceasta, daca
se va face nationalizarea, dezvoltarea capitalismului (dez-
voltarea dupi sistemul danez") va merge mai repede ca
urmare a desfiintarii proprietatii private asupra pamintului.

6. TARANII TRUDOVICI (NARODNICI)

Taranii trudovici si taranii socialisti-revolutionari nu se

deosebesc in fond de taranii fara partid. Compartnd cu:
vintarile lor, yeti vedea limpede ca e vorba de aceleasi
nevoi, de aceleasi revendicari, de aceeasi conceptie. Taranii
care fac parte dintr-un partid sent doar mai constienti,
se exprima mai clar si inteleg mai bine legatura dintre
diversele aspecte ale problemei.
Cuvtntarea taranului Kiselev, trudovic, rostita in cea
de-a 26-a sedinta a Dumei a II-a (12 aprilie 1907) este,
poate, cea mai bunk' dintre toate. In opozitie cu punctul de
vedere al cinovnicului liberal care pretinde ca pnveste lu-
crurile pnn
prin prisma intereselor superioare al statului", in
aceasta cuvintare se pune accentul tocmai pe faptul ca
intreaga politics internal a guvernului nostru, politics ai
carei conducatori efectivi sent mosierii latifundiari, urma-
reste mentinerea pa'mintului in mtinile actualilor lui pro-
prietari" (1 943). Oratorul arata ca tocmai de aceea poporul
este tinut C'ntr-o stare de ignoranta totala", si se opreste
asupra discursului printului Sveatopolk-Mirski, octombrist.
N-ati uitat, desigur, cuvintele lui teribile : mutati-va &-
dui de la orice sporire a suprafetei proprietatii funciare
tarinesti. Mentineti-i si sprijiniti-i pe mosieri. Fara mosien,
masa noastra taraneasca, inculta, abrutizata, este ca o
turma fara pastoro. Tovarasi tarani, e nevoie sa mai adaug
ceva la toate astea ca sa intelegeti ce pofte salasluiesc in
sufletele acestor domni, ale acestor pretinsi binefacatori
ai nostri ? Nu va e limpede ca ei si astazi tinjesc $i
suspina dupa iobagie ? Nu, domnilor pastori, ajunge... As
vrea un singur lucru, si anume ca intreaga Rusie taraneasca
oropsita, toata fara, de la tin capat la altul, sa ;ma bine
www.dacoromanica.ro
382 V I. LENIN

minte aceste cuvinte ale nobilului descendent al lui Rurik ;

vrea ca aceste cuvinte sa arda ca o vapaie vie in sufle-
tul fiecarui taran si sa lumineze, mai tare ca soarele,
prapastia care ne desparte pe noi de acesti binefacatori ne-
poftiti. Ajunge, domnilor pastori... Ajunge, n-avem nevoie
de pastori, ci de conducatori, pe care vom sti sa ni-i gasim
si Cara ajutorul vostru, si impreuna cu ei vom gasi calea si
spre lumina spre adevar, vom gasi calea si spre pamin-
tul fagacluintei" (1 947).
Trudovicul se situeaza in intregime pe punctul de vedere
al revolutionarului burghez, care se leagana in iluzia ea
na %ionalizarea pamintului va da pamintul fag:kluintei",
dar care lupta cu abnegatie pentru revolutia actua/gi $i in-
timpina cu ostilitate ideea de a-i reduce amploarea : Parti-
dul libertatii poporului renunta la o rezolvare juste a pro-
blemei agrare... Domnilor reprezentanti ai poporului, poste
oare, in actiunile sale, o adunare legiuitoare cum este Duma
de stat sa sacrifice dreptatea unor considerente de ordin
practic ? Puteti oare dv. sa votati legi stiind dinainte ea
sint nedrepte ?... Nu va sint de ajuns legile nedrepte cu
care ne-a blagoslovit birocratia inch sa nu mai facem si
noi altele la fel ?... Stiti foarte bine ca din considerente de
ordin practic linistirea Rusiei s-au trimis la noi expe-
ditii de pedepsire, si in intreaga Rusie a fost decretata starea
exceptionala ; din considerente de ordin practic au fost
introduse curtile martiale. Dar, spuneti-mi, rogu-va, cine
dintre dv. este incintat de un asemenea spirit practic ? Oare
nu 1-ati blestemat cu totii ? S. nu puneti intrebarea pe
care au pus-o unii aici" (oratorul face aluzie, probabil, la
mosierul cadet Tatarinov, care, in sedinta a 24-a din 9 apri-
lie, a spus : ,dreptatea, domnilor, este o notiune destul de
relative ", dreptatea este idealul spre care tindem cu totii,
dar care famine" (pentru cadet) doar un ideal, si ma intreb
daca va exista posibilitatea de a-1 realiza in mod practic",
(1 779) : ce este dreptatea ? Omul iata dreptatea. S-a
nascut un om, este drept ca el sa traiasca ; Jar pentru
aceasta e drept ca el sa aiba posibilitatea de a-si cistiga
prin munca o bucata de piine..."
Precum vedeti, acest ideolog al taranimii se situeaza pe
punctul de vedere tipic al iluministului francez din secolul
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL SOC.-DEM. IN PRIMA REVOLUTIE RUSA 383

al XVIII-lea. El nu intelege caracterul istoriceste limitat,

continutul istoriceste determinat al dreptatii sale. El vrea
insa si, in numele acestei dreptati abstract; clasa pe care
el o reprezinta poate sa mature definitiv toate ramasitele
medievale. Tocmai acesta este continutul istoric real al
acestui mod de a pune problema : nici un fel de conside-
rente de ordin practic" care sa insemne un prejudiciu adus
dreptatii. Citeste nici un fel de concesii nnduielilor me-
dievale, mosierilor, vechiului regim. Acesta este limbajul
unui membru al Conventiei. Pentru liberalul Tatarinov insa
idealul" libertatii burgheze famine doar un ideal", pentru
care el nu lupta in mod serios, pentru a carui infaptuire
el nu sacrifice totul, ci cauta sa ajunga la o intelegere cu
mosierul. Kiselevii pot duce poporul la revolutia burghezi
victorioasa, Tatarinovii pot numai sa tradeze poporul.
,,...In numele unor considerente de ordin practic, partidul libertatii
poporului propune sa nu se creeze nici un fel de drept la pamint. El
se teme ca un asemenea drept va atrage la sate o multime de oamem
de la oras, si in acest caz fiedruia ii va reveni putin pImint. Eu as
vrea mai intli sa va Intreb ce inseamna dreptul la pamint ? Dreptul
la pImInt inseamna dreptul la mund, inseamna dreptul la pline,
inseamni dreptul la viatI, si acesta este un drept inalienabil al fiedrui
om. Atunci cum am putea lipsi pe cineva de acest drept ? Partidul
libertalii poporului spune ca, data am acorda acest drept tuturor
cetitenilor Ti am imparti intre ei pamtntul, ar reveal fiealruia putin
pImint. Se ;tie InsI d acest drept gi realizarea lui practicI sent dour
lucruri cu totul deosebite. Fiecare dintre dv. care va aflati aici are
dreptul sa stea la Ciuhloma, de pilda, si, cu toate astea stI aici, gi
'flyers, cei ce locuiesc la Ciuhloma au, la rtndul lor, dreptul sa lo-
cuiasca la Petersburg, Ti cu toate astea stau in birlogul lor. De aceea,
temerile ca, acordIndu-se dreptul la Pamint tuturor celor ce doresc s1-1
munceascl, o multime de oameni de la oras vor veni la sat stilt cu
totul neintemeiate. Vor pleca' de la oras in tad numai aceia cafe n-au
rupt Inca legItura cu satul, vor pleca la sate numai aceia de curind
veniti la oras... Oamenii care au la oras un cistig intr-adevIr asi-
gurat, stabil nu vor pleca la tarI... Cred ca numai desfiintarea totals
gi irevocabila a propriedtii private asupra pimintului... etc. ... numai
o astfcl de rezolvare a problemei poate fi socotita ca flind satisfi-
catoare" (1 950). .
Aceasta tirade, tipica pentru un trudovic, pune in faca
noastra o problem5." interesanta : exists oare vreo deosebire
intre aceste cuvinte despre dreptul la munca i discursurile
pe aceeasi terra rostite in 1848 de dernocratii mic-burghezi
www.dacoromanica.ro
384 V. I. LENIN

din Franca ? 5i unele si altele sint, fara indoiala, o decla-

matie de democrat burghez, o declamatie care exprima vag
adevaratul concinut istoric al luptei. Dar declamatia tru-
dovicului exprima vag sarcinile reale ale revolutiei burgheze,
care in virtutea conditiilor objective este posibila (adica e
posibila o revolutie agrara taraneasca in Rusia secolului
al XX-lea), in timp ce declamatia Kleinbiirger-ului* francez
din 1848 exprima vag sarcinile revolutiei socialiste, care nu
era posibila in Franca la mijlocul secolului trecut. Cu alte
cuvinte, dreptul la munca al muncitorului francez de la
mijlocul secolului al XIX-lea exprima dorinta de a innoi
intreaga mica productie pe bazele cooperatiei, ale socia-
lismului etc., ceea ce era imposibil din punct de vedere
economic. Dreptul la munca al taranului rus din secolul
al XX-lea exprima dorinta de a innoi mica productie agri-
cola pe un pamint nationalizat, ceea ce din punct de vedere
economic este pe deplin posibil. Dreptul la munca" al ta-
ranului rus din secolul al XX-lea cuprinde, pe linga o falsa,
teorie socialists, un continut burghez real. Dreptul la munca
al micului burghez si al muncitorului francez de la mijlocul
secolului al XIX-lea nu contine nimic altceva decit o falsa
teorie socialists. Iata o diferenta pe care n-o observa multi
dintre marxistii nostri.
Dar trudovicul arata el insusi continutul real at teoriei
sale : nu to ti vor merge sa lucreze pamintul, deli toti au
acelasi drept". E clar ca numai gospodarii vor merge sa
lucreze pamintul, numai ei se vor stabili pe paminturi.
Desfiintarea proprietacii private asupra famintului inseamna
desfiintarea tuturor obstacolelor care impiedica pe gospo-
dari si se stabileasca pe paminturi.
Nu-i de mirare ca, patruns de nefirmuria credinta in
revolutia taraneasca i de dorinta de a o sluji, Kiselev vor-
beste cu dispret despre cadeti, despre dorinta for de a nu
expropria intregul pamint, ci numai o parte, de a impune
rascumpararea pamintului, de a da totul pe mina unor
organe agrare cu compozitie necunoscuta", intr-un cu-
vint, despre pitigoiul jumulit de partidul libertatii po-
porului" (1 950-1 951). Nu-i de mirare, de asemenea, ca
micului burghez. Nola frac!.

www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL SOC.-DEM. IN PRIMA REVOLUTIE RUSA 385

Struve si cei de teapa lui trebuiau sa prinda ura pe tru-

dovici, mai ales dupe Duma a II-a : attta timp cit taranul
rus va fi trudovic, planurile cadetilor nu vor putea reusi.
Iar cind caranul rus va inceta sa mai fie trudovic, va dis-
parea definitiv deosebirea dintre cadet si octombrist !
Mentionam pe scurt cele spuse de alti oratori. Iata-1 pe
caranul Necitailo : Oamenii care s-au imbuibat cu singele
taranilor, care au vlaguit creierii taranilor spun despre
larani ca s'int nestiutori" (779). Golovin it intrerupe : mo-
sierul poate sa-1 jigneasca pe taran, dar faranul... pe mosier ?
Despre aceste paminturi care apartin poporului ni se spune :
cumparati-le. Dar sintem noi cumva niste straini veniti din
Franva, din Anglia etc. ? Noi sintem populatie localnica ;
de ce sa fim obligati sa cumparam propriul nostru pamint ?
L-am platit inzecit pima acum cu smgele, cu sudoarea si
cu banii nostri" (780).
Iata-1 pe taranul Kirnosov (gubernia Saratov) : Acum nu
vorbim decit despre parnint ; ni se spune mereu e sacru, e in- !

violabil. Eu cred ca nu se poate ca el sa fie inviolabil ;

atunci cind urea poporul, nimic nu poate fi inviolaba*.
(0 voce di n dr eapt a: Ia te uita !") Asa e: is te
uita ! (A plauze la sting a.) Dv. boierii credeti ca noi
nu stim.ca a fost o vreme and ne puneati drept mina la jocul
de cam, chid ne schimbavi pe ctini ? Stim ca Si asta ;inea
de sacra si inviolabila voastra proprietate... Ne-a4 furat
Taranii care m-au trimis aici au spus asa : pa-
mintul e al nostru, am venit aici nu ca sa-1 cumparam, ci ca
sa-1 luam" (1 144) **.
Tata acum ce spune caranul Vasiutin (gubernia Harkov) :
In persoana reprezentantului d-lui presedinte al Consiliului
de ministri noi vedem aici nu pe ministrul intregii sari, ci
pe ministrul celor 130 000 de mosieri. Cele 90 000 000 de
Este caracteristic felul cum exprimd un tdran simplu ideea revolutionara
a suveranitatii poporului. In revolutia noastrd nu exists, pentru realizarea
acestei revendicarl a programului proletar, altd. burghezie In afarS de
lardnime.
** Taranul trudovic Nazarenko (gubernia Hatkov) a spus in Duma I : ',Deed
vreti si stilt cum privesc taranii pdmintul, v5 voi spune cd, asa cum copiii
au nevoie de sinul mamel, tot asa ai noi, tiranii, avem nevoie de pdmint.
Numai din acest punct de vedere vorbim noi despre rdmint. Stiti, de bund
seams, a nu e mutt de and domnii puneau pe mamele noastre si alipteze
la sinul lot ate'. Acelasi lucru se intimplA si acum. C'eosebirea este cd acum
cateii bolereiti no sug de is mama care ne-a ndscut 5i ne-a aldptat, ci sug
pamintul mama care ne hrdneste" (495).
www.dacoromanica.ro
386 V, I. LENIN

carani nu reprezinta nimic pentru el... Voi (adresindu-se

celor de dreapta) sinteti niste exploatatori, voi daci in
arenda pamintunle la precuri ridicate si luaci sapte piei
de pe caran... Si stiti ca, daca guvernul nu va satisface
nevoile poporului, nici poporul nu v va cere invoire si
va lua pamintul... Sint ucrainean (povesteste cum Ecaterina
i-a dat in dar lui Potemkin o mosioara de 27 000 de desea-
tine cu 2 000 de tarani)... Inainte, pamintul se vindea cu
25-50 de ruble deseatina, iar acum arenda este de 15-30
de ruble la deseatina, iar fineata 35-50 de ruble. Asta-i
curata belire. (0 voce din d reap ta: Cum ? belire ?"
R5sete ). Nu-i nimic, nu va jenati, fiti pe pace
(a p 1 au ze l a st in g a) ; asa numesc eu jupuirea Ora-
nului de sapte piei" (643, sedinta a 39-a din 16 mai).
0 trasatura comuna a taranilor trudovici si a intelectua-
litatii de la sate este aceea ca iobagia le-a ramas vie .in
n Pe ei toci ii uneste ura apriga impotriva mope-
nlor si a statului mosieresc. In inimile lor, ale tuturora,
clocoteste pasiunea revolutionari. Ei nu se gindesc citusi de
pupil la orinduirea viitoare, pe care o creeaza incordin-
du-si in mod spontan fortele pentru a-i dobori pe ei ", pe
mosieri. Alcii zugravesc in mod utopic aceasta orinduife,
dar cu totii urasc compromisul cu vechea Rusie, cu totii
lupta pentru a &Arm din temelii blestematele rinduieli
medievale.
Daci compari cuvintarile taranilor revolutionari din
Duma a II-a cu cuvintarile muncitorilor revolutionari, to
mbeste urmitoarea deosebire. Primii vadesc incomparabil
mai mult revolutionarism spontan, mai multi pornire pa-
nmasa spre nimicirea imediata a puterii mosteresn, spre
crearea imediata a unei not orinduiri. Taranul arde de do-
nnca de a se arunca imediat asupra dusmanului si de a-1
sugruma. Revolutionarismul muncitorului este mai abstract,
rezervat parca unor scopuri mai indepartate. Aceasta deose-
bire este pe deplin explicabila si legirlma. Taranul iii face
acum, imediat, revolutia sa, revolutia burgheza, fail a vedea
contradimile ei launtrice, fara a admire macar ideea exis-
tence' unor asemenea contradictii. Muncitorul social-de-
mocrat insa le vede si, punindu-si teluri socialiste mondiale,
nu poate lega soarta miscarii muncitoresti de deznodamintul
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL SOC.-DEM. IN PRIMA REVOLUTIE RUSA 387

revoluciei" burgheze. De aici insa nu trebuie sa tragem

neaparat concluzia ca in revolutia burgheza muncitorul
trebuie sa-1 sprijine pe liberal. De aici trebuie sa tragem
concluzia ca muncitorul, fara a se contopi cu vreo alts
class, trebuie sa-1 ajute cu toata energia pe saran sa duel
pink' la capat aceasta revolutie burgheza.
7. SOCIALI$TII-REVOLUTIONARI

Cuvintarile intelectualilor socialisti-revolutionari (pe

acelea ale taranilor socialisti-revolutionari le-am men%ionat
mai sus printre cuvintarile trudovicilor) sint patrunse de
aceeasi critics necrutatoare la adresa cadetilor si vadesc
aceeasi atitudine de lupta necrucatoare impotriva mosieri-
lor. Fara a repeta cele spuse mai sus, vom mentiona o noun
trasatura a acestui grup de deputaci. Spre deosebire de
socialistii-populisti, care in locul idealului socialismului
inclina sa zugraveasca idealul... rinduielilor din Danemarca,
spre deosebire de tarani, carora le este strains orice doctrina
si care exprima sentimentul spontan al omului asuprit care
idealizeaza tot spontan eliberarea de sub actuala forma
de exploatare socialistii-revolutionari introduc in cu-
vintarile for doctrina socialismului" lor. De pilda, Uspenski
si Sagatelian (partidul dasnaktutiun" este foarte apropiat
de socialistii-revolutionari, iar tinerii" chiar fac parte din
partidul socialist-revolu;ionar) ridica problema obitii. Saga-
telian a facut o remarca destul de naiva : Cu parere de
rau trebuie sa observam ca cei ce dezvolta teoria ampla a
nationalizarii pamintului nu prea subliniaza existenta unei
institucii vii, ramasa intacta, singura instituvie pe baza
careia putem merge inainte... Obstea ne fereste de toate
aceste orori (ororile din Europa, ruinarea micii gospodarii
etc.)" (1 122).
Vom invelege lesne parerea de rau" a acestui onorabil
cavaler al obstii daca vom tine seama de faptul ca el a fost
al 26-lea vorbitor in problema agrara.
Inaintea lui au luat cuvintul cel puffin 14 deputgi de
stinga, trudovici etc., si nisi unul dintre ei nu a subliniat
in mod deosebit existenta unei institulii vii, ramasi
intacta" ! Are de ce sa-> i para. rau" atunci &id observi
www.dacoromanica.ro
388 V. I. LENIN

la taranii din Duma aceeasi nepasare fara de obste pe care

au manifestat-o si congresele Uniunii taranesti. Sagatelian
si Uspenski s-au agatat de obste ca niste adevarati sectanti

in toad revolutiei taranesti care nu vrea sa stie de vechea

obste taraneasca. Simt ca obstea este in primejdie", se
plinge Sagatelian (1 123). Tocmai acum trebuie sa salvam
cu orice pre; obstea" (1 124). Aceastai forma (adica obstea)
poate lua amploarea unei miscari mondiale in stare sa.' indice
solutia tuturor problemelor economice" (1 126). Precum se
vede, toate aceste consideratii despre obste au fost emise de
d-1 Sagatelian pe un ton trist si nelalocul lui". Iar colegul
sau Uspenski, critictnd legislatia stolipinista indreptata
impotriva obstii, a exprimat dezideratul ca posibilitatea de
circula ;ie a proprietatii funciare sa fie redusa la ultima
limits, la ultimul grad" (1 115).
Acest deziderat al unui narodnic este, fara indoiala,un
deziderat reactionar. Este curios totusi ca partidul socialist -
revolu %ionar, in numele caruia a fost formulat in Duma
acest deziderat, cere desfiintarea proprietatii private asupra
pamintului, fara sa-si dea seama ca.' in felul acesta se creeaza
cele mai marl posibilieati de circulatie a pamintunlor, se
creeaza conditii pentru cea mai libera si mai lesnicioasa
trecere a for de la un proprietar la altul, pentru cea .mai
libera si mai lesnicioasa patrundere a capitalului in agncul-
tura ! Confuzia care se face intre proprietatea private
asupra pamintului si dominatia capitalului in agriculture
constituie greseala caracteristica a adeptilor burghezi ai
nationalizarii pamintului (inclusiv a Iui George si a multor
altora). Tendin%a socialistilor-revolutionari de a restringe
posibihtatile de circulatie" coincide cu tendinta cadetilor,
al caror reprezentant, Kutler, a declarat deschis in raportul
sau : partidul libertatii poporului considers ca ei (tararni)
trebuie ingraditi numai In ceea ce priveste dreptul de in-
strainare si dreptul de ipotecare, pentru a preveni astfel pe
viitor o large dezvoltare a cumpararilor yi vinzarilor de
pamint" (sedinta a 12-a din 19 martie 1907, pag. 740).
Cadetii leaga acest deziderat reactionar de niste metode
de rezolvare a problemei agrare (domina %ia mosienlor si
a birocra %iei), care asigura posibilitatea unor stupide inter-
dictii birocratice si a unor taraganeli birocratice menite sa
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL SOC.-DEM. IN PRIMA LEVOLUTIE LUSA 389

inlesneasea aservirea taranilor. Socialistii-revolutionari

leagk acest deziderat reactionar de niste masuri care exclud
orice posibilitate de impilare din partea cinovnicilor (comi-
tete agrare locale, alese pe baza votului universal etc.). La
cei dintii este reactionary intreaga for politica (birocrat-
mosiereasca) in revolutia burgheza. La ceilalti este reac-
tionar socialismul" mic-burghez, pe care in mod grew
incearca unii sa-1 impuna revolutiei burgheze consecvente.
In ceea ce priveste teoriile economice ale socialistilor-
revolutionari este interesant sa vedem ce spun reprezentantii
for in Duma despre influenta pe care o au transforma.rile
agrare asupra dezvoltarii industriei. Punctul de vedere naiv
al revolutionarilor burghezi, usor camuflat sub invelisul
doctrinei narodniciste, iese cit se poate de bine in relief.
Iata-1, de pilda, pe socialistul-revolutionar Kabakov (guber-
nia Perm), cunoscut in Ural ca organizator al Uniunii Ora-
nesti, ca presedinte at republicii Alapaevsk" 124, supra-
numit Pugacev" *. El fundamenteaza intr -un mod pur
taranesc dreptul taranilor la pamint, invocind, printre altele,
argumentul ca taranii n-au refuzat niciodatI sa apere Rusia
de dusmani (1 953). La ce foloseste improprietarirea ?
exclama el. Noi spunem deschis ca pamintul trebuie
si fie un bun comun al taranimii muncitoare, si taranii vor
sti sa imparts singuri pamintul intre ei, la fata locului,
fara amestecul cinovnicilor, despre care stim de mutt ca
n-au adus nici un folds taranimii" (1 954). La noi, in Ural,
s-au inchis numeroase uzine pe motiv ca tabla nu are cum-
paratori, si asta in timp ce in Rusia toate casele taranilor
sint acoperite cu paie. De mult ar fi trebuit ca toate aceste
case taranesti sa fie acop.erite cu tabla... Piete sint, dar
lipsesc cumparatorii. Cine formeaza la noi masa cumpara-
torilor ? Cei 100 000 000 de tarani muncitori iata masa
cumparatorilor" (1 952).
Da, aceste cuvinte exprima just conditiile crearii unei
productii cu adevk'rat capitaliste in Ural in locul secularei
stagnari semifeudale a productiei posesionale"*. Nici
Vezi lisle deputalilor din Canna a II-a de slat', publicatie particular& a
unui autor necunoscut. Petersburg, 1907.
" Drept poseslonal in Rusia prerevolutionarA, dreptul acordat 11120t In-
treprinz&torl particulari de a poseda si a exploata forta de =nett, parninturile
Si bogitiile subsolului care le erau afectate de atre scat. Nola (rad.

www.dacoromanica.ro
390 V. I. LENIN

politica agrara a lui Stolipin, nici aceea a cadetilor nu

poate aduce o imbunatatire vizibila in conditiile de trai ale
masei ; or, lark' o imbunatatire a acestor condicii nu se va
dezvolta in Ural o industrie cu adevarat libera.". Numai
o revolutie taraneasca ar putea sa transforme rapid Rusia
plugului de lemn intr-o Rusie a plugului de fier. Taranul
socialist-revolutionar are o imagine mai exacta si mai cu-
prinzatoare a conditiilor dezvoltarii capitalismului decit
slugile devotate ale capitalului.
Un alt socialist-revolutionar, taranul Hvorostuhin (guber-
nia Saratov), a spus : Da, domnilor, au spus multe cei din
partidul libertatii poporului. Ei invinuiesc Grupul trudovic
ca vrea sa dea pamintul celor ce vor sa-1 munceasca. Ei
spun ca, daca se va proceda in felul acesta, multi oameni
vor pleca de la orase, ,ci va fi $i mai eau. Eu cred insa,
domnilor, ca de la orase vor pleca numai cei care n-au ce
face acolo, iar cei care lucreaza s-au obisnuit cu munca lor,
si atita timp cit vor avea de lucru nu vor pleca de la
oral. $i, la drept vorbind, de ce sa se dea pamint unor
oameni care nu vor sa-I lucreze ?..." (774). Nu este oare
limpede ca acest eser" nu vrea in nici un caz sa se ajunga
la o folosire egalitara a pamintului de catre toti, ci la
crearea de fermieri liberi si egali in drepturi pe un pamint
liber ? ,,...Trebuie sa se dea cu orice prey libertate econo-
mica intregului popor, mai cu seams acelora care au suferit
si au flaminzit atitia ani" (777).
Si sa nu credeti ca aceasta formulare justa a adevaratului
continut al eserismului (sa se dea libertate economics ") se
datoreste exclusiv exprimarii stingace a taranului. Lucrurile
nu stau chiar asa. Intelectualul Musenko, liderul socialist-
revolutionar care a rostit, in numele partidului sau, cuvintul
de incheiere in problems agrara, e calauzit de conceptii
economice incomparabil mai naive decit acelea ale taranilor
Kabakov si Hvorostuhin.
1,Noi a declarat Musenko afirmam ca o colonizare justa,
o nista repartizare a populatiei, va fi posibila numai atunci and
pamintul va fi eliberat, cind vor fi desfiintate toate barierele create
de principiul proprietatii private asupra pamintului. Apoi ministrul
a vorbit despre cresterea populatiei in statul nostru... Din spuseie
d-sale a reiesit ca numai pentru acest spor de populatie (1 600 000 de
locuitori) este nevoie de aproximativ 3 500 000 de deseatine de pamint.
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL SOC.-DEM. IN PRIMA REVOLUTIE RUSA 391

Dinsul spune : bine, dar, daca introducevi folosirea egalitara a parnin-

tului, de unde vevi lua pamintul necesar pentru acest spar de
populavie ? Eu insa va intreb : unde, in care stat (sic I) intregul spot
de populavie este absorbit de agriculture ? Se ;tie doar ca legea care
reglementeaza repartizarea populatici pe stari sociale ti profesiuns
este tocmai o lege inverse (subliniat de noi). Data un stat, daca o
taxa nu degenereaza, ci se dezvolta din punct de vedere industrial,
inseamna ca pe fundamentul agriculturii, care satisface nevoile ele-
mentare de hrana si de materii prime, se inalva noi p noi etaje econo-
mice. Nevoile crest, apar noi produse, noi ramuri de producvie ;
industria prelucratoare atrage un numar tot mai mare de brave de
munca. Populavia oralelor creste mai repede decit populatia satelor
5i absoarbe o parte tot mai mare a sporului populaviei. Se intimpla
uneori, domnilor, ca populavia agricola sa scads nu numai relativ,
dar si absolut. Dace la noi acest (!) proces se desfasoara destul de
lent, aceasta se datoreste faptului ca lipseste temelia pe care sa se
poata inalva aceste noi etaje economice. Gospodaria varaneasca este
o temelie prea subreda. ; piava industriei este prea ingusta. Davi
poporului pamintul in folosinta creavi, pe aceasta tale, o populatie
agricoll sanatoasa, numeroasa, plina de forva vitals, pi vevi vedea
cit de mare va fi cererea de produse industriale si de cite brave de
munca va fi nevoie la orase, in fabrici pi uzine" (1 173).
Ei, ce ziceti, e adorabil acest socialist-revolutionar"
care numeste program de socializare a pamintului un pro-
gram care nu inseamna altceva decit dezvoltarea capitalis-
mului ! El nici nu banuieste macar ca legea cresterii mai
rapide a populatiei oraseneti este exclusiv o lege a modului
de product ie capitalist. Lui nici nu-i trece prin cap ca
aceasta lege" nu actioneaza si nu poate actiona altfel decit
prin diferentierea taranimii in burghezie si proletariat,
printr-un proces de selectionare" intre agricultori, adica
prin inlaturarea saracanilor" de catre adevaratii gos-
podari". Armonia economica pe care o zugraveste acest
socialist-revolutionar pe baza unei legi capitaliste este in-
duiosator de naive. Dar aceasta nu este armonia propo-
vaduita de economistul burghez vulgar, care vrea sa estom-
peze lupta dintre munca si capital. Este armonia propova-
duita de un revolutionar burghez incontient, care vrea sa
mature de pe fat a pam'intului ram4itele absolutismului, ale
iobagiei si ale Anduielilor medievale.
Revolutia burgheza victorioasa pe care o viseaza actualul
nostru program agrar nu poate avea loc altfel decit prin
intermediul unui asemenea revolutionar burghez. Pe acesta
www.dacoromanica.ro
Opere, vol.
27 Lenin 16
392 V. I. LENIN

muncitorul constient trebuie sa -1 sprijine in interesul dez-

voltarii sociale, fara a se lasa macar o clips ademenit de
iluziile puerile ale economistilor" narodnici.

8. NATIONALII"

Dintre reprezentantii in Duma ai nationalitatilor neruse

s-au .pronunpt. in problema agrara polonezii, bielorusii,
letonii si eston,
n lituanienii, tatarii, armenii, baskirii, kir-
ghizii si ucrainenii. Tata cum si-au expus ei punctul for de
vedere.
Narodovistul 125 Dmowski, in numele polonezilor repre-
zentan %i ai Regatului Poloniei si ai partii apusene a statu:
lui, vecina cu acesta" (742), a spus in Duma a II-a : dest
relatiile agrare de la not reprezinta o faza de trecere spre
relatii de tipul celor existente in Europa occidentals, totusi
la noi exists o problema agrara, si lipsa de pamint este o
racila a vietii noastre. Unul din primele puncte ale pro-
gramului nostru social 11 constituie marirea suprafetei pro-
prietacii funciare '5.ranesti" (743).
,Data la noi, in Regatul Poloniei, au fost marl tulburIri agrare
sub forma ocuplrii Piminturilar mosieresti, ele au avut loc numai in
partea ra'ariteana, ss anume in judecuil Vlodava, unde firani,lor li s-a
spus ca ei, in cailitate de ortodocsi, var fi improprietariti cu pamintu-
rile mosieresti. Aceste tulburgri s-au produs numai in rtndurile
populatiei ortodoxe" (745).
...,,Aici (in Regatul Poloniei), problema agrara", ca toate celelalte
reforme sociale..., poate fi rezalvata, potrivit cerincelar vietii, numai
de catre o adunare a reprezenrantilar vinutului numai de catre
un seim autonom" (747).

Aceasta cuvintare a narodovistului polonez a stirnit

atacuri inversunate din partea faranilor bielorusi de dreapta
(Gavrilcik din gubernia Minsk, Simanski, Grudinski) impo-
triva mosierilor polonezi, iar episcopul Evloghii, bineinteles,
a profitat de ocazie si a rostit o cuvintare iezuita-policie-
neasca, in spiritul politicii ruse din 1863, despre asuprirea
taranilor rusi de catre mosierii polonezi (sedinca a 26-a
din 12 aprilie).
Cit de simplu sint prezentate, lucrurile aici !" a ras-
puns narodovistul Grabski (sedmta a 32-a din 3 mat).
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL SOC.DEM. IN PRIMA REVOLUTIE RUSA 393

Taranii .vor primi pamint ; mosierii rusi vor ramine Cu

pamintunle for ; tarann vor sprijini, ca in bunele vremuri
de altadata, vechiul regim, iar polonezii iii vor primi pe-
deapsa cuvenita pentru ca au inceput sa vorbeasca despre
un seim polonez" (62). $i oratorul, demascind in termeni
vehement' toata demagogia nerusinata a guvernului rus, a
cerut ca rezolvarea problemei agrare la not sa fie transmisa
unui seim polonez" (75).
Adaugam la aceasta ca taranii sus-mentionati au cerut
improprietarire suplimentara cu titlu de proprietate (de
pada, pag. 1 811). Si in Duma I, taranii polonezi gi cei
din tinuturile apusene au cerut sa li se dea pamint cu
titlu de proprietate. Sint un Oran cu pamint putin din
gubernia Lublin a spus Nakonecinii la 1 iunie 1906.
$i in Polonia este nevoie de o expropriere. Mai bine 1 desea-
tina pe vecie decit 5 pe timp nedeterminat (881-882).
Acelasi lucru 1-au spus i Poneatovski (gubernia Volinia)
din partea Tinutului de vest (19 mai, pag. 501) si Trasun
din partea guberniei Vitebsk (418, 16 mai 1906). Ghirnius
(gubernia Suvalki) s-a pronuntat cu acest prilej impotriva
crearii unui fond funciar general al statului i pentru crea-
rea unor fonduri funciare locale (1 iunie 1906, pag. 879).
Contele Tiskevici a declarat tot atunci ca, dupa parerea sa,
ideea crearii unui fond al intregului popor este nepractica
si nu e feria de primejdii" (874). In acelasi sens s-a
pronuntat i Stetki (24 mai 1906, pag. 613 -614: pentru
proprietatea individuals, impotriva arendarii).
Din partea Tinutului baltic a vorbit in Duma a II-a
Iurasevski (gubernia Kurlanda), care a cerut desfiintarea
privilegiilor feudale ale marilor proprietari funciari (16 mai
1907, pag. 670) si exproprierea paminturilor mosieresti care
depasesc o anumita limits. Considerind Ca in Tinutul
baltic agricultura actuala s-a dezvoltat pe baza principiu-
lui proprietatii private statornicit acolo sau pe baza aren-
darii ereditare, trebuie sa conchidem totusi ca pentru vii-
toarea reglementare a relatiilor agrare este necesar ca in
Tinutul baltic sa fie introdusa imediat autoadministrarea
pe baze larg democratice, care sa poata rezolva in mod just
aceasta problems" (672).
27* www.dacoromanica.ro
394 V. I. LENIN

Reprezentantul guberniei Estlanda, progresistul Iurine, a

prezentat un proiect separat pentru aceasta gubernie (sedinta
a 47-a din 26 mai 1907, pag. 1 210). El s-a pronuntat pen-
tru un compromis" (1 213) : pentru arendare ereditara
sau perpetua" (1 214). Cel care foloseste pamintul, care 11
foloseste mai bine va fi si posesorul lui" (ibid.). Cerind in
acest sens instrainarea fortata, Iurine respinge ideea confis-
carii pamintului (1 215). In Duma I, Ceakste (gubernia
Kurlanda) a cerut ca, in afara de paminturile mosieresti,
sa fie date taranilor si paminturile bisericesti (ale pastori-
lor) (sedinta a 4-a din 4 mai 1906, pag. 195). Tenison
(gubernia Liflanda) a declarat ca va vota pentru adresa,
adica pentru instrainare fortata, deoarece considers ca
toti adeptii individualizarii pamintului" (ibid., pag. 209)
pot sa faca acest lucru. Kreuzberg (gubernia Kurlanda) a
cerut, in numele taranimii din gubernia sa, exproprierea
latifundiilor" i neaparat Improprietarirea" celor fara
pamint sau cu pamint putin cu titlu de proprietate (sedinta
a 12-a din 19 mai 1906, pag. 500). Riutli (gubernia Lif-
landa) a cerut instrainarea fortata etc. Cit priveste trans-
formarea pamintului intr-un fond al statului a spus el ,
taranii nostri iii dau foarte bine seama ca aceasta ar in-
semna o noua inrobire a taranilor. De aceea trebuie sa
aparam mica gospodarie taraneasca i productivitatea
muncii ei i sa le ferim de orice tentative din partea capita-
lismului. Asadar, daca vom transforma pamintul intr-un
fond al statului, vom crea cel mai mare capitalism" (497,
aceeasi data). Ozolin (gub. Liflanda), vorbind in numele
taranilor letoni, s-a pronuntat pentru instrainare fortata
si pentru proprietate ; el este categoric impotnva cream
unui fond funciar general al statului si admite numai fon-
duri regionale locale (sedinta a 13-a din 23 mai 1906,
pag. 564).
Leonas, reprezentant al guberniei Suvalki, i anume al
populatiei lituaniene" (sedinta a 39-a din 16 mai 1907,
pag. 654), s-a pronuntat pentru planul partidului cadet, din
care face parte. Bulat, un alt lituanian autonomist din
aceeasi gubernie, s-a raliat trudovicilor, propunind Insa ca
rezolvarea problemei rascumpararii etc. sa fie arninata ping
la discutarea ei de catre comitetele agrare locale (pag. 651,
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL SOC.-DEM. IN PRIMA REVOLUTIE RUSA 395

ibid.). Povilius (gubernia Kovno), in numele grupului din

Duma al social-democratilor din Lituania" (ibid., pag. 681,
anexa), a prezentat programul agrar, precis formulat, al
acestui grup, program care coincide cu al nostru, al
P.M.S.D.R., cu singura deosebire ca fondul funciar local
de pe teritoriul Lituaniei" urmeaza sa fie pus la dispozitia
unui organ de administrare autonoma a Lituaniei" (ibid.,
anexa 2).
In numele grupului musulman a vorbit in Duma a II-a
Han Hoiski (gubernia Eiisavetpol), care a spus : Noi,
musulmanii, care reprezentam peste 20 000 000 din in-
treaga populatie a statului rus, urmarim cu aceeasi luare-a-
minte toate peripechle problemei agrare si asteptam cu
aceeasi nerabdare o rezolvare satisfacatoare a ei" (sedinta
a 20-a din 2 aprilie 1907, pag. 1 499). In numele grupului
musulman, vorbitorul se declara de acord cu cele spuse de
Kutler, pronuntindu-se pentru expropriere in schimbul unei
despagubiri echitabile (1 502). Dar cine trebuie sa chspuna
de aceste parninturi expropriate ? In aceasta privinta, grupul
musulman considers ca paminturile expropriate nu trebuie
sa formeze un fond funciar general al statului, ci un fond
funciar regional in cadrul fiecarei regiuni" (1 503). Repre-
zentantul tatarilor din Crimeea", deputatul Mediev (guber-
nia Taurida), a rostit o inflacarata cuvintare revolutionara,
in care s-a pronuntat pentru pamint si libertate". Pe
masura ce dezbaterile inainteazi, in fa ;a noastra se contu-
reaza tot mai clar revendicarea poporului ca pamintul sa
fie dat in folosinta celui ce-1 lucreaza" (sedinta a 24-a din
9 aprilie 1907, pag. 1 789). Oratorul arata cum s-a creat
in regiunile noastre periferice proprietatea sacra asupra
pamintului"(1 792), cum au fort jefuite paminturile baskire,
cum ministrii, consilierii de stat si sefii jandarmeriilor pri-
meau intre 2 000 $i 6 000 de deseatine. El citeaza pasaje
din mandatul dat de fratii tatari" care se piing de jefuirea
minturilor vakuf 126. Citeaza raspunsul dat la 15 decem-
brie 1906 unui tatar de catre guvernatorul general al Turkes-
tanului, care a afirmat ca numai persoanele de religie
cresting pot fi colonizate pe paminturile statului. Nu se
simte oare in aceste documente ceva din duhoarea putre-
gaiului, a arakceevismului din secolul trecut ?" (1 794).
www.dacoromanica.ro
396 V. I. LENIN

In numele taranilor din Caucaz, in afara de social-demo-

cratii din partidul nostru pe care ii vom cita mai jos, a
vorbit sus-amintitul Sagatelian (gubernia Erivan), care se
situeaza pe pozitiile sociaNtilor-revolutionari. In acelai
spirit s-a pronuntat i un alt reprezentant al partidului
damaktutiun", Ter Avetikeant ( gubernia Elisavetpol), care
a spus : Pamintul ca proprietate a oWtilor trebuie sa apar-
;ink* celor ce muncesc, adica poporului muncitor, i nimanui
altcuiva" Oedinta a 39-a din 16 mai 1907, pag. 644). In
numele intregii taranimi din Caucaz, declar ca... in momen-
tul hotaritor intreaga taranime din Caucaz va merge umar
la umar cu fratele sau mai mare, taranimea rusa, i-i va
cuceri pamintul i libertatea" (646). In numele alegatorilor
sai localnicii din regiunea Terskaia Eldarhanov cere
sa inceteze jefuirea bogatiilor naturale ping la rezolvarea
problemei agrare" (edinta a 32-a din 3 mai 1907, pag. 78) ;
guvernul insa, care acapareaza cele mai bune paminturi de
pe podia, rapete paminturile poporului kumik, ridicind
preten%ii i asupra bogatiilor subsolului (asta s-a intimplat,
probabil, inainte de prelegerea tinuta la Stockholm de Ple-
hanov qi John, care au aratat ca paminturile municipalizate
shit inaccesibile unei puteri de stat nedemocratice).
In numele bakirilor, deputatul Hasanov (gubernia Ufa),
amintqte ca guvernul a jefuit 2 000 000 de deseatine de
pamint i cere ca aceste paminturi sa fie luate inapoi"
(edinta a 39-a din 16 mai 1907, pag. 641). Acelai lucru
1-a cerut in Duma I i Sirtlanov, deputat de Ufa (edinta
a 20-a din 2 iunie 1906, pag. 923). In numele poporului
kirghiz-kaisak a vorbit in Duma a II-a deputatul Karataev
(regiunea Ural) : Noi, kirghizii-kaisaci... intelegem i
simtim cit se poate de bine nevoia de pamint a fratilor
notri tarani i &intern gata sa ne restringem bucuroW
(wdinta a 39-a, pag. 673), dar sint foarte putine surplusuri
de pamint", iar in momentul de fats stramutarile de
locuitori implica evacuarea poporului kirghiz-kaisak"...
Kirghizii sint evacuati nu de pe paminturile lor, ci din
casele lor" (675). Kirghizii-kaisaci simpatizeaza intot-
deauna cu toate fractiunile de opozitie" (675).
In numele fractiunii ucrainene a vorbit in Duma a II-a
la 29 martie 1907 deputatul Saiko, cazac din gubernia
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL SOC.-DEM. f tI PRIMA REVOLUTIE RUSH' 397

Poltava. El a citat urmatoarele versuri dintr-un cintec

cazacesc : Hei, taring Katenna, ce-ai facut cu noi ?
Dat-ai stepa, mindra tail, in dar la ciocoi. Hei, taring
Katerina, -ndura-te de noi, mindra tars cu dumbravi cla-
ne-o inapoi", qi s-a raliat trudovicilor, cerind doar ca, in
paragraful 2 al proiectului celor 104, cuvintele : fond
funciar al intregului popor" sa fie inlocuite cu urmatoarele
cuvinte : fond funciar national (sic !) al tinutului, care tre-
buie sa constituie baza unor rinduieli socialiste". Frac-
tiunea ucraineana considers ca cea mai mare nedreptate din
lume este proprietatea privata asupra pamintului" (1 318).
Cijevski, deputat de Poltava, a declarat in Duma I : Ca
adept inflacarat al ideii autonomiei, i in special ca adept
inflacarat al autonomiei Ucrainei, a. don foarte mult ca
problema agrara sa fie rezolvata de poporul meu,
ca ea sa fie rezolvata de diferitele unitati autonome
in cadrul unei orinduiri bazate pe autonomie a statu-
lui nostru, care constituie pentru mine un ideal" (edinta
a 14-a din 24 mai 1906, pag. 618). In acelai timp insa,
acest autonomist ucrainean recunoate necesitatea absoluta
a unui fond funciar al statului, clarificind cu acest prilej
o problema pe care au incurcat-o municipalitii" notri.
Trebuie a spus Cijevski sa stabilim ferm qi categoric
principiul ca administrarea paminturilor care fac parte din
fondul funciar al statului trebuie sa fie incredintata in mod
exclusiv unor unitati locale de zemstva sau autonome care
sa se autoadministreze, atunci and ele vor lua fiinta. S-ar
putea pune, ce-i drept, intrebarea : ce sens ar mai avea
atunci aceasta denumire .de fond funciar al statului, daca
in toate cazurile particulare el va fi administrat de orga-
nele de autoadministrare locals ? Cred ca ea va avea un
sens profund. In primul rind... o parte din fondul statului
va trebui sa se afle la dispozitia guvernului central... fondul
general de colonizare al statului nostru... Apoi, in al doilea
rind, sensul cream fondului de stat Si sensul acestei &nu-
min a lui decurg din faptul ca, deli institutiile locale vor
avea libertatea de a dispune de acest fond pe scars Incubi,
ele totusi vor putea face acest lucru numai in anumite
limite" (620). Acest autonomist mic-burghez intelege mult
mai bine decit social-democratii notri menevici rolul
www.dacoromanica.ro
 398 V. I. LENIN

puterii de stat intr-o societate centralizata prin dezvoltarea

economics.
Printre altele, vorbind de cuvintarea lui Cijevski, nu
putem trece cu vederea critica facuta de el normelor".
Norma de munca este o vorba goal. ", spune el din capul
locului invocind diversitatea conditiilor din agriculture
respingind, pentru aceleasi motive, si norma de consum".
Parerea mea este ca taranii trebuie sa primeasca pamint
nu dupe vreo normal oarecare, ci in limita rezervelor exis-
tente... Trebuie sa li se dea tot ce se poate da in regiunea
respective" ; de pilda, in gubernia Poltava, trebuie ex-
propriat pamintul tuturor proprietarilor funciari, lksindu-
li-se in medie cite 50 de deseatine ca limita maxima" (621).
Mai este oare de mirare ca toate aceste palavrageli ale cade-
tilor pe tema normelor nu urmaresc decit sa ascunda pla-
nurile for in ceea ce priveste adevaratele proportii ale ex-
propnern ? Cijevski, criticindu-i pe cadeti, nu-si da Inca
seama de acest lucru*.
Concluzia care decurge din aceasta trecere in revista a
cuvintarilor rostite de nationali" in Duma in legatura cu
problema agrara este clara. Aceste cuvintari au confirmat
Intru totul cele spuse de mine impotriva lui Maslov in
brosura Revizuirea etc.", la pag. 18 (edit is I) **, in pro-
blema legaturii dintre municipalizare 1i drepturile nationa-
litatilor, 1i anume cal aceasta este o problema politics, pe
care o rezolva partea politica a programului nostru, ,si ca
numai dintr-un provincialism mic-burghez a fost ea intro-
dusa fara rost in programul agrar.
La Stockholm, mensevicii au dat dovada de un zel de-a
dreptul comic in straduinta for de a cur4a municipali-
Cijevski formuleazd totodatd si cit se poate de sugestiv teza, cunoscutd
de noi, a trudovicilor care shit in mod inconstient burghezi : cresterea in-
dustriei si acdderea afluzului spre agriculturd. ca urmare a revolutiei tdra-
nesti,, consecvente : La noi, tdranii, adicd delega(ii care ne-au trimis aid,
au fdcut, de pilda, urnidtoarea socoteala dacd am fi ceva mai bogati si
dacd fiecare din familfile noastre ar putea cheltui pe zahar 5-6 ruble pe an,
atunci In fiecare din judetele in care se poate cultiva steal& s-ar mai infiinta
cileva fabrici de zandr In guard de cele existenteg. Fireste ca infiintarea
acestor fabrics ar face ca agriculture sa devInd intensive, ceea ce ar atrage
dup3 sine o crestere Imensil a cererli de brain de munca. Ar spori productia
tabricilor de zahAr' etc. (622). Acesta este tocmai un program de fermierat
de tip american" si de drzvoltare americana" a capitalismului In Rusia.
" Vezi V. f. Lenin, Ovre complete, vol. 12, Editura politica, 1962, editia
a doua, pay. 248-249.www.dacoromanica.ro
-- Note red.
 PROGRAMUL AeRAR AL SOC.-DBM, IN PRIMA RIVOLUTIE RUSA 399

zarea de nationalizare" (cuvintele mensevicului Novosedski,

consemnate in Procesele-verbale" ale Congresului de la
Stockholm, pag. 146). Uncle regiuni istorice, cum sint, de
pada, Polonia si Lituania a spus Novosedski coincid
cu teritoriile nationale, $i punerea paminturilor la dispo-
zitia acestor regiuni poate constitui un teren pe care sa se
dezvolte cu succes tendintele nationalist-federaliste, ceea ce
va transforma in fond municipalizarea intr-o nationalizare
fractionate ". De aceea, Novosedski si Dan au propus si
au reusit sa face sa fie acceptat urmatorul amendament :
in locul cuvintelor : , unor organizatii regionale superioare
de autoadministrare" 'din proiectul lui Maslov sa se punk :
unor organe superioare de autoadministrare locals care
sa grupeze districte orasenesti si rurale".
Ingenios procedeu de a curata municipalizarea de natio-
nalizare", nimic de zis. Sa inlocuiesti un cuvint cu altul, nu
este oare limpede ca din aceasta operatie rezulea." de la sine
o regrupare a regiunilor istorice" ?
Nu, domnilor, nici un fel de inlocuire de cuvinte nu va
va ajuta sa inlaturati din continutul municipalizarii absur-
ditatea nationalist- federalists" care-i este proprie. Duma
a II-a a dovedit ca de fapt ideea de municipalizare" n-a
servit decit tendintelor nationaliste ale diverselor grupuri
ale burgheziei. Numai aceste grupuri, clack' nu-1 socotirn pe
cazacul Karaulov, deputat de dreapta, au luat sub aripa
lor" diversele fonduri de tinut" si regionale". In acelasi
timp, nationalii au eliminat continutul agrar al provinciali-
zarii (caci, in realitate, Maslov da" pamintul provinciilor,
si nu municipiilor", asa inch cuvintul provincializare c mai
trivit) : nimic sa nu se decide cu anticipatie, toate pro -
blemele atit aceea a rascumpararii cit si aceea a proprie-
Oita etc. sa fie lasate in seama seimurilor autonome sau
a organelor de autoadministrare regionale etc. Au fost astfel
pe deplin confirmate cele spuse de mine : legea cu privire
la zemstvizarea * terenurilor din Transcaucazia va trebui
in orice caz sa fie promulgate de adunarea constituanta din
Petersburg, caci doar nu este de presupus ca Maslov ar vrea
sa acorde oricarei regiuni periferice libertatea de a men-
* De la cuvintul rusese zemstvo. Nola trod.

www.dacoromanica.ro
400 V. I. LENIN

vine proprietatea funciara mosiereasca" (Revizuirea",

pag. 18) *.
Asadar, evenimentele au confirmat ca a invoca in spri-
jinul municipalizarii considerente legate de acordul sau
dezacordul navionalitavilor inseamna a invoca un argument
banal. Municipalizarea preconizata in programul nostru s-a
dovedit a fi in contradicvie cu parerea, precis exprimata,
a celor mai diferite navionalitavi.
Evenimentele au confirmat ca in realitate municipalizarea
nu creeaza condivii pentru conducerea miscarii varanesti de
masa pe scars navionala, ci oontribuie la farimivarea acestei
miscari in mici pirliase provinciale si navionale. Din ideea
fondurilor regionale preconizate de Maslov, viata a re%inut
numai regionalismul" national-autonomist.
Navionalii", intr-o oarecare masura, nu constituie parte
interesata in problema noastra agrara. La multe din natio-
nalitavile neruse nu exists, ca la noi, o miscare varaneasca
de sine statatoare in centrul revolu%iei. De aceea este cit
se poate de firesc ca adeseori in programele for navionalii"
stau oarecum deoparte de problema agrara rusa. Pe noi
au ei aerul de a spune aceasta chestiune nu ne pri-
veste ; noi ne vedem de treburile noastre. In ceea ce priveste
burghezia si mica burghezie nationalists, un asemenea punct
de vedere este inevitabil.
Din partea proletariatului, el este inadmisibil ; or, pro-
gramul nostru pacatuieste de fapt tocmai printr-un ase-
menea nationalism burghez inadmisibil. Asa cum, in cazul
cel mai bun, navionalii" nu fac decit sa se alature miscarii
generale din Rusia, fara pune ca scop sa inzeceasca
forva ei prin unirea si concentrarea miscarii, tot asa si men-
sevicii intocmesc un program care adera la revoluvia Ora-
neasca, in loc sa dea un program care sa calauzeasca revo-
luvia, sa-i uneasca steins fora ele si s-o impinga inainte.
Municipalizarea nu este o lozinca a revoluviei varanesti, ci
un plan reformist mic-burghez nascocit, lipit intr-un un-
gher al revoluciei.
Proletariatul social-democrat nu-si poate schimba pro-
gramul in funcvie de faptul ca cutare sau cutare navionalitavi
"I. V. I. Lenin, Opera complete, vol. 12, Editura politic8, 1962, editla a doua.
pag. 248-249, Nola red.
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL SOC.-DEM. IN PRIMA REVOLUTIE RUSA 401

sint sau nu de acord". Datoria noastra este sa unim i sa

concentram miscarea, propagind cea mai justa cale, cea
mai bunk' orinduire agrara posibila in societatea burgheza,
luptind impotriva fort ei traditiilor, a prejudecacilor, a
provincialismului inchistat. Faptul ca micii tarani nu sint
de acord" cu socializarea pamintului nu poate sa schimbe
programul nostru in revolutia socialised. El ne poate de-
termina doar sa preferam sa actionam pe calea exemplului.
Tot astfel i cu nationalizarea pamintului in revolutia bur-
gheza. Faptul ca cutare nationalitate sau cutare nationalitati
nu sint de acord" cu nationalizarea nu ne poate deter-
mina sa schimbam teza ca interesele intregului popor cer
o cit mai deplina eliberare de proprietatea funciara medie-
vala i desfiintarea proprietatii private asupra pamintului:
Faptul cal paturi insemnate ale masei de oameni ai munch
de cutare sau cutare nationalitate nu sint de acord" ne va
determina sa preferam inriurirea pe calea exemplului in
locul oricarei alte inriuriri. Nationalizarea fondului de colo-
nizare, nationalizarea padurilor, nationalizarea intregului
pamint in Rusia centrals nu va putea coexista un timp cit
de cit indelungat alaturi de proprietatea privata asupra
pamintului intr-o parte sau alta a statului (din moment
ce cauza unificarii acestui star o constituie intr-adevar linia
fundamentals a evolutiei economice). Ori un sistem, on
celalalt va trebui sa invinga. Practica va decide care din
ele va invinge. Datoria noastra este sa explicam poporului
care sint conditiile cele mai favorabile pentru proletariat
qi pentru masele muncitoare intr-o tiara care se dezvolta
pe cale capitalists.

9. SOCIAL-DEMOCRATII

Din cele opt cuvintari rostite de social-democrati in

Duma a II-a in legatura cu problema agrara, numai doua
constituie o pledoarie in favoarea municipalizarii, si nu o
simpla referire la ea. Este vorba de cuvintarea lui Ozol i
de a doua cuvintare a lui Tereteli. Celelalte cuvintari con-
tineau mai ales si aproape exclusiv atacuri impotriva pro-
prietatii funciare mosieresti in genere i lamuriri asupra
www.dacoromanica.ro
402 V. I. LENIN

aspectului politic al problemei agrare. Extrem de caracte-

muca in aceasta privintS este cuvintarea nemestesugitS a
deputatului de dreapta, taranul Petrocenko (sedinta a 22-a
din 5 aprilie 1907), care reds. impresiile generale ale acestui
deputat de la tara in legSturS cu cuvinearile rostite de
oratorii diferitelor partide. Nu fa voi obosi retinindu-va
atentia prin insirarea a tot ce s-a vorbit aici ; dati-mi voie
sa vorbesc despre aceste lucruri in cuvinte simple. Deputatul
Sveatopolk-Mirski a tinut aici o lungS cuvintare. In aceasta
cuvintare, el a cSutat, pe cit se pare, sa ne pregateasea
pentru ceva. Pe scurt, cuvintele lui ar putea fi redate astfel :
nu aveti dreptul sa-mi luati pamintul care-mi apartine
mie si pe care-1 stSpinesc, iar eu nu vi-1 voi da. La aceasta,
deputatul Kutler a rSspuns : azi sint alte vremuri, trebuie
dati, asa ca -i mai bine s51-1 dati si sa primiti bani in
schimb. Deputatul Dmowski grSieste astfel : cu pSmintul
faceti cum vreti, dar de autonomie avem absoluta nevoie:
In acelasi timp deputatul Karavaev spune : ne trebuie si
una si alta ; mai intii sa punem tot pSmintul laolalta si pe
urinal sa -1 impSrtim. Tereteli spune : nu, domnilor, nu-1
putem impart', pentru ca deocamdatS mai existS vechea
cirmuire, si ea nu va ingaidui asa ceva. Mai bine sa cautSm
s punem mina pe putere, si pe urma vom imparti pSmintul
asa cum vom vrea." (pag. 1 615).
Acest taran a sesizat, prin urmare, o singurS deosebire
intre cuvintarea social-democratului si aceea a trudovicului :
explicarea necesiatii de a lupta pentru puterea in stat,
pentru cucerirea puterii". Celelalte deosebiri i-au scSpat,
ele i s-au parut neesentiale ! In prima sa cuvintare, Tereteli
denunta, ce-i drept, faptul Ca aristocratia noastrS biro-
craticS este in acelasi timp si o aristocratie funciark" (725).
Vorbitorul a arStat cum in decurs de citeva secole puterea
de stat a dat in proprietate privatS paminturi care apar-
tineau statului, pSminturi care erau proprietate a intregu-
lui popor" (724). Declaratia depusS de el la sfirsitul cuvin-
earii, in numele fractiunii social-democrate si in care este
expus programul nostru agrar, a rSmas neargumentaa gi
nici n-a fost opusS programelor celorlalte particle de
stinga". FScind aceasta constatare, nu vrem citusi de putin
sa invinuim pe cineva. dimpotriva, considerSm c5. prima
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL SOC.-DEM. IN PRIMA REVOLUTIB RUSA 403

cuvintare a lui Tereteli, concisa si clara, consacrata lamu-

nni caracterului de class al guvernului mosieresc, a fost
extrem de reusita ci vrem doar sa explicam de ce trasa-
tunic specifice social-democrate ale programului nostru
n-au fost sesizate de acest deputat Oran de dreapta (si,
probabil, nici de ceilalti deputati tarani).
A doua cuvintare social democrats in problema agrara a
fost rostita in sedinta agrara" urmatoare a Dumei (sedinta
a 16-a din 26 martie 1907) de muncitorul Fomicev (gu-
bernia Taurida), care s-a exprimat de repetate on : noi,
tarann". Fomicev a dat o riposta vehementa deputatului
Sveatopolk-Mirski, ale carui faimoase cuvinte : taranii fara
mosieri shit ca o turrna fara pastor" au avut in rindurile
deputatilor tarani un efect agitatoric mai puternic deck
uncle cuvintari ale celor de stinga". Deputatul Kutler
a dezvoltat, in ampla sa cuvintare, ideea instrainarii for-.
tate, dar in schimbul unor despagubiri. Noi, reprezentantn
taranilor, nu putem admite rascumpararea pentru motivul
ca ea ar impila si mai mult pe tarani" (1 113). In inche-
iere, Fomicev a cerut ca toate paminturile sa treaca in
miinile celor ce muncesc, in conditiile propuse de deputatul
Tereteli" (1 114).
Cuvintarea urmatoare a fost rostita tot de un muncitor,
pe nume Izmailov, din partea curiei taranesti din gubernia
Novgorod (sedinta a 18-a din 29 martie 1907). El a raspuns
ta'ranului Bogatov, deputat din aceeasi gubernie, care, in
numele taranilor din gubernia Novgorod, declarase ca este
de acord cu rascumpararea. Izmailov a respins cu indignare
ideea rascumpararii. El a aratat in ce conchtii au fost
eliberati" taranii din gubernia sa, care au primit 2 000 000
din cele 10 000 000 de deseatine de p6."mint existente si
1 000 000 de deseatine de padure din 6 000 000. El a
descris saracia cumplita a taranilor, care a ajuns pina acolo
inch nu numai ca de zeci de ani ei and in sobe gardurile
din jurul caselor", dar tale cu ferastraul coltunle de la
propriile for case", fac case mici din casele maxi batri-
nesti numai pentru a putea economisi, la reconstruire,
macar un brat de lemne de foc" (1 334). Iata in ce situa-
tie se afla taranii nostri, in timp ce domnii deputati de
dreapta au fost apucati subit de dorul de cultura. Taranul,
www.dacoromanica.ro
404 v. I. LENIN

spun dumnealor,nu vrea sa stie de cultura. Dar de cultura

ii arde taranului flamind si inghetat ? In loc de pamint,
dumnealor ar vrea sa-i dea aceasta cultura. Dar nici in
aceasta pi-11714a eu nudau crezare celor spuse de dinsii.
Eu cred ca ei vor consimti sa-si vincla paminturile, numai
ca se vor tocmr, pentru ca taranul sa le plateasca cit mai
scump pamintul. Si iata de ce eu cred ca vor consimti.
Dupa parerea mea si taranii trebuie sa stie bine acest
lucru ceea ce va doare pe dv., domnilor, nu este pa-
mintul. Cred ca nu voi gresi daca voi spune ca in spatele
pamintului se ascunde altceva, o alta forta, pe care nobilii
robagisti se tern s-o dea in miinile poporului, se tern .sa n-o
piarda o data cu pamintul ; aceasta forts, domnilor, e
puterea politics. Ei vor da pamintul si vor sa-1 dea, dar
in asa fel inctt not sa raminem, ca si inainte, robii lor. Daca
ne indatoram la mosieni. iobagisti, nu mai scapam de sub
puterea lor" (1 345). Cu greu ne putem imagina ceva mai
sugestiv si mai nimerit dectt felul in care acest muncitor a
demascat esenta planurilor cadete.
In sedinta a 20-a din 2 aprilie 1907, social-democratul
Serov a criticat in special conceptiile cadetilor ca expo:
nenti ai capitalului" (1 492), ca exponenti ai proprieta tn.
funciare capitaliste". Vorbitorul a aratat arnanuntit, pe
baza de cifre, ce a insemnat rascumpararea din 1861 si a
-declarat ca respinge principiul elastic" al evaluarii echi-
tabile. Serov a dat un raspuns absolut just din punct de
vedere marxist la argumentul lui Kutler ca nu poate fi
confiscat pamintul fara sa se confiste si capitalul. Noi nu
invocarn in nici un caz argumente ca acela ca pamintul
e al nimanui, el nefiind un produs al mirmlor omului"
(1 479). Proletariatul, al carui reprezentant este aici parti-
dul social-democrat, capatind contiint'a de sine, respinge
once exploatare, fie ea feudala sau burgheza. Pentru el nu
se pune problema care dintre aceste doua forme de exploa-
tare este mai dreapta ; pentru el, problema se reduce in
permanents la a sti clack' s-au copt conditiile istorice pentru
desfiintarea exploatarii" (1 499). Dupa calculele facute
de statisticieni, prin confiscarea paminturilor vor trece in
miinile poporului circa 500 000 000 de ruble, reprezentind
venitul neprovenit din munci al mosierilor. Taranii
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL SOC.-DEM. IN PRIMA REVOLUTIE RUSA 405

vor folosi, desigur, acest venit pentru imbunitatirea gospo-

dariei lor, pentru largirea productiei, pentru satisfacerea
unor cerinte sporite" (1 498).
In a 22-a edinfa a Dumei (5 aprilie 1907) au rostit
cuvintari in problema agrara deputatii Anikin si Aleksinski.
Primul a subliniat legatura care exista intre Malta biro-
cratie si marea proprietate funciara" $i a aratat ca lupta
pentru pamint este indisolubil legata de lupta pentru liber-
tate. Cel de-al doilea a explicat, intr-o ampla cuvintare,
caracterul feudal al gospodariei bazate pe munca in dijma,
care predomina in Rusia. Vorbitorul a expus, asadar, bazele
conceptiei marxiste asupra luptei duse de taranime impo-
triva proprietatii funciare mosieresti, apoi a aratat dublul
rol al obstii (rarnasita a trecutului" si aparat de exerci-
tare a influentei asupra mosiilor"), semnificatia legilor din
9 si 15 noiembrie 1906 (mosierului sa i se alature chiaburul,
ca pilon" al regimului). Vorbitorul a demonstrat, pe baza
de cifre, ca pamint putin la tarani inseamna pamint mult
la nobili" si a explicat ca instrainarea fortata" propusa
de cadeti inseamna constringerea poporului in folosul
mosierilor" (1 635). Aleksinski s-a referit de-a dreptul la
ziarul Reci*, organul cadetilor" (1 639), care a re-
cunoscut ca cadetilor le convin tomitetele agrare cu o
compozitie mosiereasea. Iar cadetul Tatarinov, care a
vorbit la sedinta urmatoare, dupa Aleksinski, a fost, dupa
cum am vazut, strins cu usa de cele spuse de Aleksinski.
Cuvintarea rostita de Ozol in sedinta a 39-a (16 mai 1907)
constituie un exemplu de felul cum, prin faimoasa sa cri-
tics" a teoriei rentei a lui Marx si prin denaturarea cores-
punzatoare a notiunii de nationalizare a pamintului",
Maslov a impins o parte din social-democratii nostri la
folosirea unei argumentari cu totul nepotrivite pentru un
marxist. Ozol a obiectat socialistilor-revolutionari urrna-
toarele : proiectul" for este, dupa parerea mea, ireali-
zabil pentru ea prevede desfiintarea proprietatii private
asupra unor mijloace de productie, in cazul de fata asupra
pamintului, in timp ce proprietatea privata asupra cladin-
lor industriale, si nu numai asupra acestora, ci si asupra
caselor de locuit si a celorlalte constructii ramine neatinsa.
La pagina 2 a proiectului citim ca toate constructule rich-
www.dacoromanica.ro
406 V. I. LENIN

cate pe aceste pIminturi si care sint exploatate in mod

capitalist ramin proprietate privata, dar in cazul acesta
fiecare proprietar particular va spune : fici buni si achitati
valoarea tuturor cheltuielilor acute pe pamintul nationali-
zat, pentru pavatul strazilor etc., iar eu voi incasa chiriile
acestor imobile. Asta nu-i na%ionalizare, ci pur si simplu o
inlesnire pentru obtinerea de profituri capitaliste in cea mai
evoluata forma. capitalists" (667).
Iata o mostra de maslovism de cea mai pura speta ! In
primul rind, se repeta argumentul banal al cadetilor si al
celor de dreapta ca nu poti desfiinta exploatarea feudala
daca nu to atingi de cea burgheza. In al doilea rind, vorbi-
torul da dovada de o uluitoare ignorantai in materie de
economie politica : imobilelor de la orase etc.
reprezinta partea leului din renta funciara. In al treilea
',chiria"
rind, marxistul" nostru, calcind pe urmele lui Maslov,
uita cu desavirsire (sau neaga ?) renta absoluta. In al
patrulea rind, reiese ca un marxist contests oportunitatea
celei mai evoluate forme capitaliste", preconizata de un
socialist-revolutionar ! Adevarate perle ale municipalizarii
masloviste...
In ampla sa cuvintare de incheiere (sedinta a 47-a din
26 mai 1907), Tereteli a aparat ideea municipalizarii, de-
sigur, intr-un mod mai chibzuit decit Ozol, dar tocmai
aceasta aparare migaloasa, chibzuita si clara a dezvaluit
deosebit de pregnant toata falsitatea principalelor argu-
mente ale municipalistilor.
Critica pozitiei celor de dreapta, facuta de Tereteli la
inceputul cuvintarii sale, a fost intru totul justa din punct
de vedere politic. Excelenta a fost remarca lui la adresa
sarlatanilor liberalismului care cautau sa sperie poporul cu
zguduiri de felul revolutiei franceze. El ($ingarev) uita
ca numai dupa confiscarea paminturilor mosieresti gi da-
torita acestei confiscari s-a trezit Franta la o viata noua,
puternica" (1 228). Foarte justa a fost si lozinca principals
a lui Tereteli : desfiintarea totals a latifundiilor mosie-
resti 1i lichidarea totals a regimului birocratic mosieresc"
(1 224). Dar, indata ce trece la examinarea pozitiei cadeti-
lor, incepe sa se faca simtita pozitia gresitai a mensevismu-
lui. Principiul instrainarii fortate a pamintului a spus
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL SOC.-DEM. IN PRIMA REVOLUTIE BUPA 407

Tereteji este in mod obiectiv un principiu al miscarii de

eliberare, dar nu toti aceia care sint pentru acest principiu
admit sau vor sa admits toate concluziile care decurg din
el" (1 225). Aceasta este o idee fundamentals a mensevis-
mului, si anume ca linia de demarcatie" intre principalele
grupari politice in revolutia noastra trece pe la dreapta
cadetilor, iar nu pe la stinga lor, cum consideram noi. Ca
aceasta idee este gresita se vede deosebit de limpede din
formularea precisa a lui Tereteli, caci, dupa experienta
reformei din 1861, este absolut incontestabila posibilitatea
unei instrainari fortate care sa insemne precumpanirea in-
tereselor mosierilor, mentinerea puterii lor, consfintirea
unei noi aserviri. Si mai eronata este afirmatia lui Tereteli
ca, in problema formelor de folosire a pamintului, noi
(social-democratii) sintem mai departe de ei (de narodnici)"
(1 230) decit de cadeti. Dupa aceste cuvinte, vorbitorul a
trecut la critica normelor" de munca si de consum. In
aceasta critica el a avut de o mie de on dreptate, dar
tocmai in aceasta priving cadetii nu sint cu nimic mai buni
decit trudovicii, deoarece ei abuzeaza de norme" intr-o
masura mult mai mare. Mai mult chiar, la cadeti agitatia
in jurul stupidelor norme" este rezultatul birocratismului
lor si al tendintei de a-1 trada pe Oran. Pentru Oran,
normele" reprezinta ceva adus din afara de catre intelec-
tualitatea narodnica, si am vazut mai inainte, ,din exemplul
lui Cijevski si Poiarkov, deputati in Duma I, ca practi-
cienii de la sate aduc critici bine tintite normelor" de
orice fel. Daca social-democratii ar explica acest lucre
deputatilor tarani, data ar prezenta la proiectul trudovici-
lor un amendament care sa inlature normele, data ar arata
din punct de vedere teoretic semnificatia nationalizarii, care
nu are nimic comun cu normele", atunci ei ar deveni
conducatorii revolutiei ,Iaranesti impotriva liberalilor. Dar
pozitia mensevismului mseamna subordonarea proletaria-
tului influentei liberale. In Duma a II-a era cit se poate de
ciudat sa spui ca noi, social-democratii, sintem mai departe
de narodnici, intrucit cadetii s-au pronuntat pentru limita-
rea dreptului de a vinde si de a ipoteca pamintul 1
Criticind, in continuare, nationalizarea, Tereteli a adus
trei argumente : 1) armata de birocrati", 2) o mare
28
www.dacoromanica.ro
408 V. I. LENIN

nedreptate fata de nationalitatile mici", 3) in cazul unei

restauran", s-ar da o arms in miinile dusmanilor poporu-
lui".(1 232). Aceasta este o expunere constiincioasa a con-
ceptnlor acelora care au facut sa fie adoptat programul
partidului nostru, si era de datoria lui Tereteli, ca membru
de partid, sa expuna aceste conceptii. Cit de inconsistente
sint aceste conceptii si cit de superficiala a fost critica
extrem de politica facuta de el, am aratat mai inainte.
Tereteli a adus case argumente in sprijinul municipali-
zarn : 1) municipalizarea asigura utilizarea efectiva a
acestor mijloace (adica a rentei) pentru satisfacerea nevoi-
lor poporului (!)" (sic ! pag. 1 233) afirmatie optimists ;
2) municipalitatile vor cauta sa imbunatateasea situatia
somenlor", ca, de pilda, in America, tara cu regim demo-
crat si cu o administratie descentralizata (?) ; 3) munici-
palitatile pot lua in stapinire aceste (mari) gospodarii
pentru a organiza ,gospodarii model" si 4) in momentele
de criza agrara... vor da gratuit in arena. pamint taranilor
fara pamint 5i celor nevoiasi" (sic ! pag. 1 234). Avem de-a
face aici cu o demagogic mai respingatoare decit aceea a
socialistilor-revolutionari, cu un program de socialism mic-
burghez in revolutia burgheza. 5) Un reazem al democra-
tismului" in genul organelor de autoadministrare ale
cazacilor ; 6) exproprierea pamintunlor lotuale... poate
provoca o violenta miscare contrarevolutionara", probabil
impotriva vointei tuturor taranilor care s-au pronuntat
pentru nationalizare.
Bilantul cuvintarilor rostite de social-democrati in
Duma a II-a : un rol conducator in problema rascumpa-
rani, in problema legaturii dintre proprietatea funciara
mosiereasea si puterea in statul actual, sipropriu-zis un
n $i care dovedeste
program agrar care aluneca spre cadetism
ca autorii lui nu inteleg conditiile economice 5i politice ale
revolutiei taranesti.
Bilantul tuturor dezbaterilor in jurul problemei agrare
desfasurate in Duma a II-a : mosierii-deputati de dreapta
au dat dovada de o intelegere cit se poate de clara a inte-
reselor for de class si au aratat ca sint cit se poate de
constienti de conditiile economice $i politice in care-si pot
mentine dominatia de class in Rusia burgheza. Liberalii
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL SOC.-DEM. IN PRIMA REVOLUTIE RUSA 409

s-au alaturat in fond pozitiei acestora, incercind sa-1 dea

pe ;saran pe mina mosierului prin procedee dintre cele mai
fatarnice si mai odioase. Intelectualii narodnici au inoculat
programelor taranesti un iz de birocratism si de filozofare
mic-burgheza. Taran u au exprimat in modul cel mai direct
si mai vehement revolutionarismul spontan al luptei for
impotriva tuturor ramasitelor feudalismului si a tuturor
formelor de proprietate funciara medievala, fara sa-si dea
prea bine seama de conditiile politice ale acestei lupte si
idealizind in chip naiv acest pamint al fagaduintei" care
e libertatea burgheza. Nationalii burghezi s-au alaturat, mai
mult sau mai pu %in timid, luptei taranilor, flind in mare
masura patrunsi de vederile inguste si de prejudecatile gene-
rate de izolarea micilor nationalitati. Social-democratii au
aparat cu hotarire cauza revolutiei taranesti, au scos la
iveala caracterul de class al actualei puteri de stat, dar,
datorita caracterului gresit al programului agrar al partidu-
lui, n-au fost in stare sa conduca in mod consecvent revo-
lutia taraneasca.

INCHEIERE
Problema agrara sta la baza revolutiei burgheze din
Rusia si determina particularitateanationala a acestei
revolu %ii.
Esenta acestei probleme o constituie lupta taranimii pen-
tru desfiintarea proprietatii funciare mosteresti si a rama-
sitelor ioba giei din orinduirea agrara a Rusiei prin
urmare, si din toate institutiile ei sociale si politice.
In Rusia europeana, 10 500 000 de gospodarii taranesti
au 75 000 000 de deseatine de pamint. 30 000 de landlorzi,
cei mai multi nobili, iar in parte .i parveniti, au peste
500 de deseatine fiecare, in total 70 000 000 de deseatine.
Acesta este fondul principal al tabloului. Acestea sint con -
di %iile principale ale predominarii mosierilor iobagisti in
orinduirea agrara a Rusiei si, prin urmare, in statul rus in
genere si in intreaga viata rusa. Proprietarii de latifundii
sint iobagisti in sensul economic al acestui cuvint : baza
proprietatii for funciare a fost creata de-a lungul istoriei
www.dacoromanica.ro
28*
410 V. I. LENIN

iobagiei, al istoriei de veacuri a jefuirii paminturilor de

eatre nobilimea de vita. Baza stapinirii for de astazi o
constituie sistemul.muncii in dijma, adica o ramasita directs
aclacu, gospodanrea cu ajutorul inventarului taranesc, cu
ajutorul unor forme de inrobire a micilor agricultori infi-
rm de variate angajarea de cu iarna, arendarea anuala,
darea in arenda a pamintului pe jumatate, darea in arena
pe baza de munca in dijma, aservirea pentru datorii, aser-
virea pentru paminturile rasluite, pentru padure, pentru
izlaz, pentru adapatori etc. etc. la nesfirsit. Dezvoltarea
capitalists a Rusiei a facut in ultima jumatate de veac un
atit de mare pas inainte, incit mentinerea iobagiei in avi-
cultura a devenit absolut imposibila, desfiin %area ei luind
forma unei crize violente, a unei revolutii nationale. Dar,
intr-o tara burgheza, desfiintarea iobagiei este posibila pe
dota
Iobagia poate fi desfiintata pe calea transformarii lente
a gospodanilor mosieresti-iobagiste in gospodarii iunehero:
burgheze, pe calea transformarii masei taramlor in taram
saraci si in knechti, a men %inerii fortate a nivelului de trai
mizer al masei, a formarii unor mici manunchiuri de gross -
baueri, de chiaburi, generati in mod inevitabil de capitalism
in mediul taranese. Mosierii ultrareactionari si ministrul
for Sto lipin au posit tocmai pe aceasta cale. Ei au inteles
ca fora sfarimarea prin violenta a ruginitelor forme me-
dievale de proprietate funciara nu se poate curata calea
pentru dezvoltarea Rusiei. Si ei au procedat cu curaj la
aceasta sfarimare in interesul moiierilor. Ei au aruncat peste
bord simpatia pentru obstea semifeudala, simpatie raspin-
dita Inca pins nu de mult in rindunle birocratiei si rnosie-
rilor. Ei au eludat toate legile constitutionale" pentru a
distruge prin violenta aceasta obste. Ei au dat carte
blanche * chiaburilor sa jefuiasca masa taraneasca, sa
sfarime vechea proprietate funciara, sa ruineze mii de
gospodarii ; ei au dat pe mina posesorului de ruble satul
medieval pentru a-1 impila si jefui". Ei nu pot proceda
altfel dad. vor sa-si mentina dominatia ca class, deoarece
au inteles ca trebuie sa se adapteze dezvoltarii capitaliste,
* min& liberl. Nob trod.
www.dacoromanica.ro
 RROGRAMUL AGRAR AL SOC.-DE M. 111 PRIMA REVOLUTIR RUSA 411

si nu sa lupte impotriva ei. Iar pentru a-si mentine domi-

natia, ei n-au cu cine sa se uneasca impotriva masei Ora-
nesti deck cu ghiorlann parveniti", cu aide Razuvaev i
Kolupaev *. Ei nu au aka iesire deck sa dea acestor
Kolupaevi cuvintul de ordine : enrichissez-vous ! imboga-
titi-va ! Va vom da putinta sa cistigati o suta de ruble la
o rubla, tar voi ajutati-ne sa salvam baza puterii noastre
in noile conditii ! Aceasta cale de dezvoltare necesita o
violenta continua, sistematica, nestavilita impotriva masei
caranesti si a proletanatului. $i contrarevolutia mosiereasca
se grabeste pe toata linia sa organizeze aceasta violenta.
Cealalta cale de dezvoltare am numit-o calea americana
de dezvoltare a capitalismului, spre deosebire de prima cale,
calea prusaca. Si ea necesita desfiintarea prim violenta a
vechii proprietati funciare ; numai filistinii obtuzi ai libera-
lismului rus pot visa la posibilitatea unei rezolv5.ri nedu-
reroase, pasnice a crizei din Rusia, care s-a ascutit pia. la
limita extrema.
Dar aceasta desfiintare necesara i inevitabila este po-
sibila in interesul masei taranesti, si nu al clicii mosierem.
Baza dezvoltarii capitalismului poate s-o constituie o masa
de fermieri liberi, fora nici un fel de gospodarie mosie-
reasca, deoarece aceasta gospodarie in ansamblu are un
caracter reactionar din punct de vedere economic, pe cita
vreme elementele fermieratului s-au treat in rindurile.tara-
nimii In cursul istoriei economice anterioare a tarn. Pe
aceasta cale, dezvoltarea capitalismului trebuie sa se desf5.-
pare incomparabil mai larg, mai liber, mai rapid, ca ur-
mare a dezvoltarii enorme a pietei interne, a ridicani ni:
velului de trai, a cresterii energiei, initiativei i culturii
intregii populatii. Iar colosalul fond de colonizare al Ru-
siei, a carui utilizare este nespus de ingreuiata de asuprirea
iobagista a masei taranesti din Rusia propriu-zisa, precum
si de atitudinea iobagista-birocratica fats de politica
agrara, acest fond asigura baza economics pentru o
uriasa largire a agriculturii i pentru dezvoltarea produc-
viei nu numai in adincime, ci i in argime.
Razuvaev sl Kelupasv, pereeenJe dintr -e lucrare a lui Saltlkov-$cedrin.
tipuri representative ale burgheziei ruse in formare. Hie au devenit nume
comune pentru desemnarea rapacitnii capitaliste. Nola trod.
www.dacoromanica.ro
412 V. I. LENIN

Aceasta tale de dezvoltare necesita nu numai desfiintarea

propnetatii funciare mosieresti. Caci dominatia mosierilor
tobagisti si-a .pus amprenta de:a lungul veacurilor pe in-
treaga proprietate funciara din tara, si pe paminturile
lotuale taranestt, si pe proprietatea funciara a colonistilor
din regiunile periferice, relativ mai libere : intreaga politica
de colonizare dusa de absolutism este patrunsa de amestecul
asiatic al functionarimii retrograde, care i-a impiedicat pe
colomsti sa-si face nestinjeniti un rost, care a introdus o
ingrozitoare confuzie in noile relatii agrare si care a infec-
tat Rusia periferica cu veninul birocratismului feudal din
Rusia.centrala*. In Rusia are un caracter feudal nu numai
proprietatea funciara mosiereasca, ci si proprietatea fun-
ciara lotual'a a taranilor. Acest sistem este extraordinar de
incilcit. El farimiceaza pe tarani in mii de mici diviziuni,
de grupuri medievale, de categorii de stare socials. El
reflects istoria seculars a amestecului nerusinat al puterii
centrale si al autoritatilor locale in relatiile agrare Ora:
nesti. El impinge pe tarani, ca intr-un ghetou, in mici
uniuni medievale cu caracter fiscal, birnic, in uniuni pe
baza de posesiune a pamintului lotual, adica in obsti.
Dezvoltarea economics a Rusiei smulge in fapt taranimea
din aceste conditii medievale, pe de o parte, generind
fenomenul arendarii paminturilor lotuale si al lasarii for
in paragina, far pe de alts parte creind gospodaria viitori-
lor fermieri liberi (sau a viitorilor gross-baueri dintr-o
Rusie a iuncherilor) din frinturi din cele mai diferite forme
de posesiune a pamintului : paminturi lotuale proprii, pa-
minturi lotuale arendate, pamint propriu cumparat, pamint
arendat de la mosieri, pamint arendat de la stat etc.
Pentru a crea in Rusia o gospodarie fermiera cu adevii:
rat libera, trebuie sa fie eliberate" toate parnintunle, si
cele mosieresti, $i cele lotuale. Trebuie sa fie desfuntata
intreaga proprietate funciara medievala, sa nu mai existe
paminturi cu regim diferit, sa existe proprietari liberi pe
un pamint liber. Este necesar sa se inlesneasca la maximum
schimbul de paminturi, repartizarea rattonala a populattet,
* In cartea sa Stramutare si colonizare" (Petersburg 1905), A. Kaufman
face un istoric al politicii de colonizare. Ca un adevarat liberal", autorul
este extrem de respectuos WA de birocra)ia fobagistilor.
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR At. SOC.-DEM. IN PRIMA REVOLUTIE RUSA 413

rotunjirea terenurilor, crearea unor not forme de asociere,

libere, in locul ruginitei. obti birnice. Pamintul trebuie sa
fie curate de toate vechiturile medievale.
Expresia acestei necesitati economice o constituie natio-
nalizarea pamintului, desfiintarea proprietatii private asu-
pra pamintului, trecerea tuturor paminturilor in proprieta-
tea statului spre a rupe complet cu enduielile feudale de
la sate. Tocmai aceasta necesitate economics a facut ca
masa taraneasca din Rusia sa se declare pentru nationali-
zarea pamintului. Micii proprietari-agricultori s-au pronun-
tat in masa pentru nationalizare i la congresele Uniunii
taranqti din 1905, i in prima Duma din 1906, i in
Duma a doua din 1907, adica in tot decursul primei pe-
rioade a revolutiei. Ei au procedat astfel nu pentru ca
obtea" ar fi sadit in ei germeni" deosebiti, principii
de munca" deosebite, neburgheze. Dimpotriva, ei au pro-
cedat astfel pentru ca viata le cerea sa se elibereze de
obtea medievala i de proprietatea funciara lotuala me-
dievala. Ei au procedat astfel nu pentru ca voiau sau
puteau sa creeze o agriculture socialists, ci pentru ca voiau
i vor, puteau i pot si construiasca o mica agriculture cu
adevarat burgheza, adica libera in cel mai inalt grad de
toate traditiile iobagiste.
Aadar, nu intimplarea i nu influenta cutaror sau cu-
taror doctrine (cum 4i inchipuie cei care nu vad mai de-
parte de lungul nasului) au provocat atitudinea originals a
claselor care lupta in revolutia ruse fats de problema pro-
prietatii private asupra pamintului. Aceasta originalitate
se explica pe deplin prin conditiile dezvoltarii capitalismu-
lui in Rusia i prin cerintele capitalismului in momentul
actual al acestei dezvoltari. Toti moierii ultrareactionan,
intreaga burghezie contrarevolutionara (inclusiv octom-
br4tii i cadecii) s-au pronuntat pentru proprietatea pri-
vate asupra pamintului. Intreaga taranime i intregul pro-
letariat impotriva proprietatii private asupra pamintului.
Ca lea reformists a crearii unei Rusii iunchero-burgheze
presupune in mod necesar mentinerea bazelor vechii pro-
prietati funciare si adaptarea for lenta, chinuitoare pentru
masa populatiei, la capitalism. Ca lea revolutionary a unei
rasturnari efective a vechii ordini cere neaparat, ca baza
www.dacoromanica.ro
414 v. I. LENIN

economics a sa, desfiincarea tuturor vechilor forme de

proprietate funciara, precum si a tuturor vechilor insti-
tucu politice ale Rum'. Experienca primei perioade a re-
voluciei ruse a aratat definitiv ca revolucia poate fi victo-
Hoag numai ca revolucie agrara caraneasca si ca. aceasta
din urma nu-si poate indeplini in intregime misiunea isto-
nca fara nacionalizarea pamintului.
Fireste, social-democracia, ca partid al proletariatului
international, ca partid ce-si pune scopuri socialiste mon-
diale, nu se poate contopi cu nici o epoca a nici unui fel
de revolucie burgheza, nu-si poate lega soarta de cutare sau
cutare deznodamint al cutarei sau cutarei revolucii bur-
gheze. Oricare ar fi deznodamintul, noi trebuie sa raminem
un partid de sine statator, pur proletar, care conduce ferm
masele de oameni ai muncii spre marecul for cel socialist.
De aceea, noi nu putem da nici un fel de garancii in pri-
vinca trairuciei cuceririlor revoluciei burgheze, oricare ar fi
ele, intrucit instabilitatea, caracterul intrinsec contradictoriu
al tuturor cuceririlor ei sint imanent inerente revoluciei
burgheze ca atare. Inventarea" unor garancii impotriva
restaurarii" ar fi o curata inepcie. Sarcina noastra nu poate
fi decit aceasta : unind strins proletariatul in vederea re-
voluciei socialiste, sa sprijinim in modul cel mai hotarit
once lupta tmpotriva vechii ordini, sa luptam pentru ob-
cinerea unor condicii cit mai bune pentru proletariat in
societatea burgheza in dezvoltare. Jar de aici rezulta in
mod necesar ca programul nostru social-democrat in revo-
lucia burgheza din Rusia nu poate fi i nacionalizarea
pamintului. Ca oricare alta parte a programului nostru, si
aceasta trebuie legata de anumite forme si de o anumita
treapta a prefacerilor politice, deoarece nu se poate ca
amploarea revoluciei politice sa nu fie deopotnva cu am-
ploarea revoluciei agrare. Ca oricare alta parte a..progra-
mului nostru, ea trebuie separata riguros de iluziile mic-
burgheze, de palavrageala intelectuala-birocratica despre
norme", de vorbaria reactionary despre consolidarea obstu
sau despre folosirea egalitara a pamintului. Interesele pro-
letariatului nu cer nascocirea unei lozinci speciale, unui
plan" sau sistem" special pentru o revolucie burgheza
sau alta, ci doar exprimarea consecventa a condicillor ei
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL SOC.-bEM. IN PRIMA REVOLUTIE RUSA 415

objective 1i curavirea acestor condicii obiective, de neinla-

turat din punct de vedere economic, de iluzii utopii.
Nationalizarea pamintului nu este numai singurul mijloc
de lichidare completa a ramasitelor medievale din agricul-
tura, ci 5i cea mai bunk' forma de rinduieli agrare care
poate fi conceputa in capitalism.
Imprejurarile care au abatut vremelnic pe social-demo-
cratii rusi de la formularea acestui program agrar just au
fost de trei feluri. In primul rind, P. Maslov, iniciatorul
municipalizarii" in Rusia, a corectat" teoria lui Marx,
a respins teoria rentei absolute, a reinnoitteoriile burgheze,
pe jumatate putrezite, despre legea fertilitatii descresctnde
a solului, despre legatura dintre aceasta lege si teoria rentei
etc. Negarea rentei absolute inseamna negarea oricarei tn-
semnataci economice a proprietatii private asupra pamintu-
lui in capitalism, si de aceea a dus in mod inevitabil la
denaturarea concepciilor marxiste despre na %ionalizare. In
al doilea rind, attta timp cit n-au vazut concret inceputu/
revoluciei varanesti, social-democratii rusi nu puteau sa nu
alba rezerve in ceea ce priveste posibilitatea acestei revo-
lutii, deoarece posibilitatea victoriei ei presupune intrade-
var o serie de condi ;ii deosebit de favorabile si o amploare
deosebit de favorabila a constiintei revolu ;ionare, a ener-
giei si a inidativei maselor. Neavind in fata for un prece-
dent, considerind ca nu se pot nascoci miscari burgheze,
marxistii rusi nu puteau, fireste, sa formuleze un program
agrar just inainte de revolupie. Ei au facut insa greseala ca
1i dup'd ce revolu0a a inceput, in loc sa aplice teoria lui
Marx la condiciile specifice din Rusia (teoria noastra nu
este o dogma ne-au invatat intotdeauna Marx si Engels
ci o ccililuzci in acciune) 127, au repetat in mod necritic
concluziile trase din aplicarea teoriei lui Marx la alte con-
dqii, la alta epoca. Era foarte firesc ca social- democra ;ii
germani, de pilda, sa renunte la toate vechile programe ale
lui Marx care cereau nationalizarea pamintului, deoarece
Germania este definitiv formats ca tara iunchero-burgheza,
in care toate miscarile bazate pe orinduirea burgheza si-au
trait irevocabil trawl $i in care nu exista si nu poate exista
nici o miscare populara in favoarea nationalizarii. Pre-
cumpanirea elementelor iunchero-burgheze a transformat
www.dacoromanica.ro
416 V. L LENIN

in fapt planurile de nationalizare intr-o jucarie sau chiar

intr-un instrument de jefuire a maselor de catre iuncheri.
Germanii au dreptate rind nici nu vor sa discute despre
nationalizare ; dar a aplica aceasta concluzie la Rusia (asa
cum fac, in fond, aceia dintre mensevicii nostri care nu
observa legatura dintre municipalizare si corectarea maslo-
n lui Marx) inseamna sa nu stii sa chibzuiesti
vista a teoriei
asupra sarcinilor care revin partidelor social-democrate din
diferite tan in diferite perioade ale dezvoltarii for istorice.
In al treilea rind, asupra programului de municipalizare
st-a pus amprenta in mod vadit intreaga linie tactica gre-
sita a mensevismului in revolucia burgheza din Rusia :
faptul ca nu s-a inteles ca numai alianta dintre proleta-
riat si taranime" * poate asigura victoria acestei revolutii.
Faptul ca nu s-a inteles rolul conducator al proletariatului
in revolutia burgheza, ca a existat tendinta de a-1 tine la
o parte, de a-1 adapta la un deznodamint trunchiat al re-
volutiei, de a-1 transforma din conducator in ajutor (iar
in fapt in salahor si slugs) al burgheziei liberale. Nu to
inflacara, adapteaza-te si paseste incetinel inainte, popor
muncitor", aceste cuvinte ale lui Narcis Tuporilov 128, in-
dreptate impotriva economistilor" (= primii oportunisti
din Partidul muncitoresc social-democrat din Rusia), ex-
prima foarte bine spiritul actualului nostru program agrar.
Lupta impotriva inflacararii" pentru socialismul mic-
burghez trebuie sa duca nu la scaderea, ci la cresterea
amploarei revoluciei si a sarcinilor ei, stabilite de prole-
tariat. Noi nu trebuie sa incurajam regionalismul", oricit
de puternica ar fi aceasta tendinta in paturile inapoiate ale
micii burghezii sau ale taranimii privilegiate (cazacii),
nu trebuie sa incurajam izolarea difentelor nationalitati,
nu, not trebuie sa explicam taranimii insemnatatea urn-
taOi pentru obtinerea victoriei, sa formulam o lozinca care
sa largeasca miscarea, nu s-o restringa, si care sa faca ras-
Funzatoare de caracterul incomplet al revolutiei burgheze
inapoierea burgheziei, si nu nechibzuinta proletariatului.
Noi nu trebuie sa ne adaptam" programul la democra-
tismul local", nu trebuie sa nascocim un socialism mum-
Asa s-a exprimat Kautsky in editia a doua a brosuril sale Revolutia
socla11".
www.dacoromanica.ro
;
...-...e -... ,.."..." ...,- ,r7.. 4 '7,---...-z (til
i e ,...ar., "....,.7e-- ,tom. ...-'' 4 -...ier "..*: , "Ce, O' <-.-5,,::>, 6 1,..
57,, , ...,7 !fig le7Vi-;4; 4 , 4 ... .a..1.2
dec..", 9....4 .."7".%, e- .....---, 1,-6-
I ,....,-.,., 6-'70_...:07:-.-p, .2,4 y,-::: e t,
ell.,...A1fr!e< Ho-7-re_ 49-. 4f cr -a. Gias,..,-)
/t,,,,,,./z, e-1,#7.,, -..eia oe...++. c-4e5? 4 <,...;;),
_4. 4. .,iii,15, ,-7/2/"..... / I 1...-04,... 1 2,,.(;),c,...-
coft_R 0., ....scr4fis,,c .52"At 4, 1. <a .-.-,. ,
"Z"e
Ilys ,..3V e ... pe 44. 5,,,,,,,,4/ ...c,:,4
;, i( /
..OX fk is,
, .1. ..9=e-.--.., ,N 4 -or-9 -- -.Ss
Gr4'; ,,:
ar: 1_ ,,,--... 7 -4 ;- -.... ee -:, .c-a_..70 Z./u.,5
.#.4 .44.3/ r......./a. Ar .,,.....,---
7
,,f df: 1.1...,4f -`4-,.. 4. A wcea,,
9 4c-r .4 <,C -.1k-e". ....-4 .-c.
''Sao
... Z .
1 712' ao,_.,
'-fr-
7xe .. 7-r. 7 I , 6 es .
,-'.4`i7-`-'ci"- fr; e,,A

"tai, *77
Ultima paging a manuscrisului Iui V. I. Lenin
Programul agrar al social-democraliei in prima revolulie rus&
din 1905 1907"
Noiembrie decembrie 1907

Micorat

www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL SOC.-DEM. IN PRIMA REVOLUTIE RUSA 417

cipal" la sate, absurd si imposibil in conditiile existen ;ei

unei puteri centrale nedemocratice, nu trebuie sa adaptam
reformatorismul socialist-mic-burghez la revolutia bur-
gheza, ci trebuie sa concentram atentia maselor asupra con-
ditiilor reale ale asigurarii victoriei revolutiei burgheze ca
atare, asupra faptului ca pentru aceasta este necesar nu un
simplu democratism local, ci neaparat un democratism
central", adica democratismul puterii de stat centrale
si nu numai un democratism in general, ci neaparat formele
cele mai complete, cele mai inalte de democratism, caci fara
acestea revolutia agrara taraneasca in Rusia devine utopia
in intelesul stiintific al cuvintului.
Si sa nu se creada ca tocmai acest moment istoric, cind
in Duma a III-a vocifereaza i urla ultrareac;ionarii po-
gromisti, cind dezmatul contrarevolutiei a ajuns la nec plus
ultra *, and reactiunea comite un act salbatic de razbunare
politica impotriva revolucionarilor in general si a deputati-
lor social-democrati din Duma a II-a in special, sa nu
se creada ca acest moment nu este potrivit" pentru pro-
grame agrare ample". Aceasta parere ar fi vecina cu re-
negarea, cu demoralizarea, descompunerea i decadenta ce au
cuprins paturi largi de intelectuali mic-burghezi care fac
parte din partidul social-democrat sau care s-au alaturat
acestui partid din Rusia. Proletariatul nu va avea decit de
cistigat daca acest putregai va fi definitiv maturat din
partidul muncitoresc. Nu, cu cit reactiunea este mai degn-
tata, cu atit mai mult frineaza ea in fond dezvoltarea eco-
nomics inevitabila, cu atit mai sigur pregateste un mai mare
avint al miscarii democratice. $i not trebuie sa profitam de
perioadele de acalmie vremelnica in actiunile de masa
pentru a studia in mod critic experienta marii revolutu,
pentru a verifica aceasta experienta, pentru a o curati de
zgura, pentru a o transmite maselor ca o calauza in lupta
viitoare.
Noiembrie-decembrie 1907.

* ultima Iimttg. Nola tray

www.dacoromanica.ro
418 V. I. LININ

POSTFATA 129

Lucrarea de fac5. a fost scris51 la sfiqitul anului 1907. Ea

a fost tiparia in 1908 la Petersburg, dar cenzura varistai a
confiscat-o i a distrus-o. N-a scalpat decit un singur exem-
plar, caruia ii lipsete sfiritul (de la pagina 275 a volumu-
lui de fat'a) aa ca acest sfirit a fost ad'augat abia acum.
In momentul de fail, revolutia a pus problema agrar51
in Rusia intr-un mod incomparabil mai larg, mai profund
i mai ascu %it decit in anii 1905-1907. Cunoaterea isto-
riei programului partidului nostru din prima revolutie va
contribui, sper, la o mai just51 incelegere a sarcinilor revo-
luciei actuale.
Trebuie sa subliniem indeosebi urm'atorul fapt. Ra'zboiul
a pricinuit varilor beligerante calamitati atit de maxi i in
acelai timp a accelerat adt de mult dezvoltarea capitalis-
mului, transformind capitalismul monopolist in capitalism
monopolist de stat, inch nici proletariatul i nici democra-
via mic-burgheza revolucionath nu se pot limita la cadrul
capitalismului.
Viga a dep5.it acest cadru, punind la ordinea zilei
reglementarea producciei i a reparticiei pe scara intregului
stat, obligativitatea generalI a muncii, cartelarea for-
call etc.
In aceste condicii, nationalizarea p.mintului cap'ata' i ea
in mod necesar o altI formulare in programul agrar, i
anume : nationalizarea p5imintului este nu numai ultimul
cuvint" al revoluciei burgheze, ci i un pas spre socialism.
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMUL AGRAR AL SOC.-DEM. IN PRIMA REVOLUTIE RUSA 419

Fara a intreprinde asemenea pasi nu se poate duce lupta

impotriva calamitatilor razboiului.
Proletariatul, conducind caranimea saraca, este nevoit,
pe de o parte, sa stramutc centrul de greutate din Sovie-
tele de deputati ai taranilor in Sovietele de deputati ai
muncitorilor agricoli, iar pe de alta parte sk" revendice na-
tionalizarea inventarului exploatarilor mosieresti si trans-
formarea for in gospodarii model sub controlul acestor
Soviete.
Nu pot, bineinteles, sa ma opresc acum mai amanuntit
asupra acestor probleme extrem de importante ; de aceea
pe cititorul dornic sa le cunoasca mai indeaproape ma vad
nevoit sa-1 sfatuiesc sa consulte actuala literature bolsevica
si brosurile mele : Scrisori cu privire la tactica" * si Sar-
cinile proletariatului in revolutia noastra (Proiect de
platforma a partidului proletar)" **.
Atetorul
28 septembrie 1917

Veri V. I. Lenin, Opere, vol. 24, Editura politics, 1959, pag 24-37,
Note red.
" Op, cit., pag. 39 74.

www.dacoromanica.ro
420

NOTE POLITICE
$ovinistii s-au pus pe lucru. Se raspindesc intens zvonuri
despre inarmarile japonezilor, se vorbeste ca ei ar fi con-
centrat 600 de batalioane in Manciuria pentru a ataca
Rusia ; ca Turcia s-ar inarma activ pentru a declara razboi
Rusiei chiar in primavara ; ca in Caucaz s-ar pregati o
rascoala, care urmareste despartirea lui de Rusia (nu mai
lipseste decit sa se faca galagie pe tema unor planuri.pe
care le-ar nutri polonezii !). Campania de atitari impotnva
Finlandei este alimentata cu basme despre inarmarea ei.
Se duce o campanie inversunata impotriva Austriei in le-
gatura cu construirea unei cai ferate in Bosnia. Presa rusk'
isi inteteste atacurile impotriva Germaniei, care ar atita
Turcia impotriva Rusiei. Campania nu se duce numai in
presa rusk', ci si in cea franceza cumparata de guvernul rus,
dupa cum a aratat recent, atit de nimerit, un social-demo-
crat in Duma.
Presa burgheza serioasa din Apus refuza sa considere
toata aceasta campanie drept un produs al fanteziei zia.ris-
tilor sau o afacere necurata a unor oameni in oana.' dupa
senzational. Nu, e evident ca de la cercunle cirmuitoare"
citeste : de la guvernul ;arist ultrareactionar sau clica
oculta de la curte, de genul faimoasei Camere instelate" 13
emana un cuvint de ordine precis, ca ele promoveaza o
linie" sistematica, ca au adoptat o noua orientare". Fap-
tul ca accesul In comisia Dumei pentru apararea nationals
a fost interzis tuturor membrilor Dumei care nu fac parte
din comisie, adica nu numai deputatilor partidelor revolu-
www.dacoromanica.ro
 NOTE POLITICE 421

;ionare, ci i de ?utacilor partidului cadet, este pus de presa

din strainatate in legatura directs Cu aceasta campanie so-
vinista ; se spune chiar ca, pentru a desavirsi batjocorirea
constituvionalismultu", guvernul rus intentioneaza se' tears
credite pentru intarirea unitatilor militare de la graniva nu
tntregii Dume, ci numai comisiei ultrareactionare octom-
briste.
Iata citeva extrase din ziare europene care nu sint nici-
decum socialiste si nu pot fi banuite de optimism in ceea
ce priveste revolutia ruse'.
Victoriile repurtate de germani impotriva Frantei (in 1870) au
acltat, dupa cum a remaxcat o data Bismarck, ambitia militarilor
rusi, care au intins si ei mina dupa laurii gloriei militare. Din motive
politice, religioase si istorice, Turcia parea a fi un obiect cit se poate
de potrivit pentru realizarea acestui stop (razboiul cu Turcia din
1877-1878). Anumite cercuri din Rusia impartasesc de buns seams
si azi aceasta parere, uitind invatamintele razboinlui japonez si ne-
intelegind adevaratele nevoi ale (it-H. Cum in Balcani nu mai sint
fratiori* care se' trebuiasca s fie eliberati, e nevoie se' fie nascocite
alte mijloace de influentare a opiniei publice ruse. $i mijloacele
acestea, o spunem deschis, shit si mai grosolane decit cele din trecut :
se tinde s se prezinte Rusia ca fiind inconjurata de dusmani intern
qi extern ".
Cercurile ctrmuitoare ale Rusiei incearca se' -si consolideze situatia
prin vcchile mijloace, si anume : inabusind prin forta miscarea de
eliberare dinauntru pi distragind aten%ia poporului de la jadnica situatie
interns prin trezirea sentimentelor nationalism, prin provocarea unor
conflicte diplomatice care nu se stie ce sfirsit vor avea".
Care este deci semnifica ;ia acestei noi linii soviniste in
politica absolutismului contrarevolucionar ? Dupe' Tusima
i Mukden, numai niste oameni carora le fuge definitiv
terenul de sub picioare se pot lansa intr-o asemenea
Experienta a doi ani de reacciune n-a adus,in ciuda tuturor
sfortarilor, nici un sprijin intern cit de cit sigur absolu-
tismului ultrareactionar, n-a creat nici un fel de noi ele-
mente de class capabile ss innoiasca din punct de vedere
economic absolutismul. Iar fare' aceasta nici un fel de
bestialitati, nici un fel de furie a contrarevolu %iei nu Ant
in stare se' mencina actualul regim politic din Rusia.

www.dacoromanica.ro
422 V. I. LENIN

Si Stolipin, i moierii ultrareactionari, i octombritii

iii dau seama ca ei nu se pot mentine la putere fara a-i
crea o noua baza de class. De aici politica for de ruinare
totals a taranilor, de distrugere prin violenta a obtilor
pentru a curata cu orice prep drumul capitalismului in agri-
culture. Cei mai savanti, cei mai instruiti, cei mai umani-
tari" liberali rui, cum sint profesorii de la Russkie Ve-
domosti", se dovedesc a fi in aceasta privinta incomparabil
mai obtuzi decit aide Sto lipin. Nu ar fi de loc de mirare
se arata in editorialul din 1 februarie al ziarului
amintit dace, de pilda, atunci cind se va hotari.soarta
regulamentului provizoriu din noiembrie, slavofiln care
pins mai ieri au fost adeptii obtii vor sprijini incercarea
guvernului de a distruge obtea prin trecerea pamintului in
proprietatea individuals a diferitilor gospodari... Este de
presupus chiar ca scopurile defensive, comune majoritatii
conservatoare din Duma i guvernului, vor sugera, atit
celei dintii, at i celui din urma, masuri mai agresive chiar
decit faimoasele decrete din 1906... Uluitor tablou : un gu-
vern conservator pregatete, cu concursul reprezentantilor
partidelor conservatoare, o reforms radicals in domeniul
relatiilor agrare, domeniu care se preteaza cel mai putin la
rasturnari brute, hotarkndu-se a lua aceasta masura radi-
cals din consideratii abstracte, legate de preferintele pentru
o forma de posesiune fats de alta".
Treziti-va, domnule profesor, scuturati-va de praful na:
rodnicismului stramoesc, i priviti ce-au facut cei doi ani
de revolutie. Stolipin nu v-a invins numai prin forta fizica,
ci qi prin faptul ca a inteles just insai necesitatea practice
a dezvoltarii economice, distrugerea prin forta a vechii
proprietati funciare. Marea schimbare" savirita in mod
irevocabil de revolutie consta in faptul ca absolutismul
ultrareactionar a putut sa se sprijine inainte pe formele
feudale de proprietate funciara, pe cind astazi e silit, e silit
prin toate mijloacele i irevocabil sa procedeze cu o grabi
febrile la distrugerea lor. Caci el a inteles ca fa'rci sfririma-
rea vechilor rinduieli agrare nu poate exista iefire din con-
tradictia care explica cit se poate de profund revolutia
rug. : cea mai inapoiata proprietate funciara, satul cel mai
www.dacoromanica.ro
 NOTE POLITICE 423

inapoiat alaturi de cel mai inaintat capitalism industrial i

financiar !
Sinteci, gadar, pentru legislatia agrara a lui Stolipin ?
ne vor intreba ingroziti narodnicii. 0, nu! liniti-
ti-va ! Stntem categoric impotriva tuturor formelor vechii
proprietati funciare din Rusia, atit impotriva proprietatii
rnoierqti, cit i impotriva proprietatii lotuale taraneti.
Sintem categoric pentru sfarimarea prin violenta a acestor
rinduieli vechi, putrede, to descompunere, care otravesc
tot ce e nou, sintem pentru na;ionalizarea burgheza a
pamintului, singura lozinca consecventa a revolutiei bur-
gheze, singura masura practica care 'Indreapta impotriva
mosierilor intreg taiul acestei sfarimari, istoricete nece-
sara, i care favorizeaza formarea de proprietari de pamint
liberi din cadrul masei taraneti.
0 particularitate a revolutiei burgheze consta to faptul
ca politica revolutionary in problema principals. a revo-
luyiei, problema agrara, este dusa de catre ultrareactionari
i de catre tarani impreuna cu muncitorii. Avocatii i
profesorii liberali tusk' preconizeaza un lucru cu totul ne-
viabil, absurd i utopic : impacarea a doui metode opuse,
care se exclud reciproc, de sf arimare a ceea ce i-a trait
traiul i Inca o impacare de a$a natura inch to genere sa
nu se produca nici o sfarimare. OH victoria revolutiei ta-
ranqti i desfiin%area completa a vechii proprietati funciare
In favoarea taranimii innoite de revolutie, adica confisca-
rea paminturilor moiereti i republica. OH o desfiintare
de tip stolipinist, care innoiqte i ea, innoiete efectiv i
adapteaza vechea proprietate funciara la relatiile capita-
liste, tusk' exclusiv in interesul mosierilor, cu pretul ruinarii
la maximum a masei taraneti, al alungarii ei fortate din
sate, al evacuarii, al exterminarii prin infometare, prin
detentiunea in inchisori, cu pretul deportarii, masacrarii qi
torturarii florii tineretului taranesc. Unei minoritati nu-i
este uor sa aplice o asemenea politica fata de majoritate ;
economicete insa aceasta politica nu este imposibila. Noi
trebuie sa ajutam poporul sa inteleaga clar acest lucru. Iar
incercarea de a descurca printr-o reforma Aprudenta, in mod
papic, fara violenta acest nespus de incilcit ghem de
contradictii feudale, creat de istoria seculara a Rusiei, este
29 - Lenin www.dacoromanica.ro
Opere, vol. 16
424 V. I. LENIN

cel mai absurd vis al unor rugini %i oameni in carapace".

Necesitatile economice determine si vor aduce fare indoiala
cea mai brusca rasturnare" in rinduielile agrare din Rusia.
Problema istorica este numai cine o va realiza : mosiern,
condusi de tar si de Stolipin, sau masele taranesti, conduse
de proletariat ?

Unirea opoziciei" iata tema actuala a presei politice

ruse. Ziarul politist-stolipinist ,,Rossiia" jubileaza Unire ?
/nseamna ca si cadetii sint revolutionari ; deci, pe ei !".
Reci", organul cadetilor, adinc patruns de dorinta cinov-
niceasca de a dovedi ca si cadetii pot fi tot atit de moderati
ca si octombristii, revarsa afectat din virful buzelor su-
voaie de indignare morals" impotriva incercarilor neloiale
de a-1 acuza de revolutionarism $i declare : noi salutam,
desigur, unirea opozitiei, dar aceasta unire trebuie sa fie o
miscare de la stinga la dreapta" (editorialul din 2 februa-
rie). Noi avem experienta greselilor sf deceptiilor politice.
Cind opozitia se uneste, ea se uneste, fireste, pe baza pro-
gramului minimum al celui mai moderat dintre partidele
care o alcatuiesc".
Programul este cit se poate de limpede : hegemonia li-
beralismului burghez, iata conditia noastra, spun cadet'',
tot asa cum Falloux i-a raspuns in 1871 lui Thiers, care
ti ceruse sprijinul : monarhia, iata conditia mea.
Stolicinaia Posta" 131, dindu-si seama cit de urit si de
jenant este sa spui direct asemenea lucruri, nu e de acord"
cu Reci", facind vagi aluzii la starea de spirit dinainte
de octombrie" (blestemata de cenzura, care nu ingaduie un
program politic limpede !) gi adresind in fond invitatia de
a se incepe un tirg : Rcci", vedeti dv., vrea .sa conduce,
revolutionarii vor si ei sa conduce (noua uniune), de ce
nu mi s-ar da si mie un bacsis pentru serviciile mele cinstite
de misit ?
Unire" noi nutrim o calda simpatie pentru aceasta
lozmca, mai ales cind se fac aluzii fie chiar numai
aluzii ! la starea de spirit dinainte de octombrie". Nu-
mai ca istoria nu se repeta, stimati domni politicieni. Iar
invatammtele ce ne-au fost date de istoria celor trei ani"
www.dacoromanica.ro
 HOTS POLITICE 425

nu le poate sterge nici o forts de pe lume din constiinta dife-

ritelor clase. Aceste invataminte sint extrem de bogate atit
prin continutul for pozitiv (formele, caracterul, conditiile
victoriei luptei de masa a muncitorilor si taranilor
din 1905), cit si prin continutul for negativ (falimentul
celor doua Dume, adica falimentul iluziilor constitutiona-
liste si al hegemoniei cadetilor).
Cine vrea sa studieze sistematic aceste invataminte, sa
reflecteze asupra lor, sa si le insuseasca, sa le promoveze in
mase, sa pofteasca, noi sintem intru totul pentru
unire" pentru unire in vederea unei lupte necrutatoare
impotriva renegatilor revolutiei. Nu va place ? Drumurile
noastre se despart.
Vechea lozinca. dinainte de octombrie" e buns, si noi
(nu-i fie cu suparare lui M-d-m de la culegerea Nara
mist" ! 132) nu vom renunta la ea (Adunarea constituanta").
Dar ea nu este suficienta. E prea formals. Nu gasim in ea
constiinta faptului ca viata pune in mod practic probleme
acute. Noi o vom completa cu marea invatatura a celor trei
ani mareti. Programul" nostru minimum", programul
unirii noastre" e simplu si clar : 1) confiscarea tuturor p5-
minturilor mosieresti : 2) republica. Pentru asta avem ne-
voie de o asemenea Adunare constituanta care sa fie in stare
sa le realizeze.
Istoria celor doua Dume, a Dumelor cadete, a aratat
uimitor de limpede ca adevarata lupta intre fortele sociale,
lupta de care n-am fost intotdeauna constienti, care n-a raz-
bit intotdeauna la suprafata, dar care a exercitat intotdea-
una o actiune hotaritoare asupra tuturor marilor deznoda-
minte politice si care a facut intotdeauna sa se aleaga praful
din .trucurile profanilor constitutionalismului", naivi si
abili sarlatani, aceasta lupta s-a desfasura.t in intregime si
exclusiv in jurul celor doua obiective" aratate mai sus. Nu
teoriile abstracte, ci experienta reala a luptei dose de masele
populare de la noi in conditiile reale ale absolutismului
mosieresc din Rusia ne-a aratat in fapt ca tocmai aceste
lozinci sint inevitabile. Pe cei ce sint in stare sa si be in-
suseasca ii invitam sa mergem separat", dar sa lovim
impreuna", sa lovim pe dusmanul care pusticste Rusia, care
extermina mii dintre oamcnii ei cei mai buni.
29* www.dacoromanica.ro
426 V. I. LENIN

Cu un asemenea program de unire yeti famine singuri".

Nu-i adevarat.
Cititi cuvintarile rostite de taranii Lira partid in pri-
mele doua Dume, ei yeti intelege ca programul nostru de
unire nu face cleat sa formuleze dezideratele lor, nevoile
lor, concluziile elementare necesare care decurg din aceste
nevoi. Impotriva celor cc nu inteleg aceste nevoi, incepind
cu cadetii si terminind cu Pesehonov (care a propovaduit
si el unirea" la Moscova, dupa cum ni se comunica de
acolo), impotriva acestora vom duce razboi in numele
unirii".
Va fi un razboi crincen. Noi am stiut sa lucram ani
indelungati inainte de revolutie. Nu degeaba s-a spus des-
pre not : tari ca piatra. Social-democratii au faurit un
partid proletar care nu se va lasa descurajat de esecul pri-
mului asalt militar, nu-si va pierde capul, nu se va rasa
antrenat pe calea aventurilor. Acest partid paseste spre so-
cialism fara a se lega pe sine si fara a-si lega soarta de
rezultatul cutarei sau cutarei perioade a revolutiilor bur-
gheze. Tocmai de aceea el nu are nici partile slabe ale
revolutiilor burgheze. Si acest partid proletar se indreapta
spre victorie.
Proletarli' nr. 21 Se iipareete diva texlul
din 26 (13) 1ebruarie 1906 aparut in ziar

www.dacoromanica.ro
 427

O DECLARATIE A REDACTIEI ZIARULUI

PROLETARII"
In nr. 20 al revistei Neue Zeit", intr-un cuvint intro-
ductiv al traducatorului necunoscut noua al artico-
lului lui A. Bogdanov despre Ernst Mach, citim urrnatoa-
rele : In rindurile social-democraciei ruse se manifests, din
pacate, o puternica tendinca de a face din atitudinea faca de
Mach o problema de dezbinare fraccionistai in partid. Diver-
gencele tactice, extrem de serioase, dintre bolsevici si men-
sevici, sint agravate printr-o controversy in jurul unei pro-
bleme care, dugs parerea noastra, nu are nici o contingence
cu ele, si anume problema clack', in ceea ce priveste teoria
cunoasterii, marxismul este in concordance cu teoria lui
Spinoza si Holbach sau cu aceea a lui Mach si Avenanus ?"
In calitate de reprezentant ideologic al curentului bolse-
vic, redaccia ziarului Proletarii" considers necesar sa de-
clare urmatoarele in aceasta privinca : in realitate, aceasta
controversy filozofica nu este si, dupa parerea redacciei, nici
nu trebuie si fie o controversy fraccionista ; orice incercare
de a prezenta aceste divergence drept divergence fraccio-
niste este cu totul gresita. In cadrul fiecarei fracciuni exists
adepci ai ambelor curente filozofice.
i6Proill3efarileInnar.ii2e1 Se tIpareele dupel Uncle!
din rrarie troy apriruf In ziar

www.dacoromanica.ro
428

0 NOVA POLITICA AGRARA

Miercuri 13 februarie Nicolaie al II-lea a primit in au-
dienta 307 deputati ai Dumei a III-a. Convorbirile ama-
bile ale tarului cu ultrareactionarii Bobrinski si Celisev
reprezinta aspectul comic al noii serii de pupaturi dintre
absolutism si banda de la Uniunea poporului rus". Mu lt
mai serioasa este declaratia lui Nicolaie ca." Duma trebuie
sa adopte in curind noi legi agrare si a trebuie sa ne
luam once gind de la instrainarea fortata, intrucit el,
Nicolaie al II-lea, nu va aproba niciodata o asemenea
lege. Discursul tarului relateaza corespondentul ziarului
Frankfurter Zeitung" a avut asupra taranilor un efect
demoralizant".
Fara indoiala ca declaratia in problema agrara" facuta
de insusi tarul are o deosebita importanta agitatonca, ci
nu putem decit sa-1 salutam pe acest talentat agitator. Dar,
in afara de semnificatia ei agitatorica, aceasta tenbila iesire
impotriva instrainarii prezinta o mare importanta si pen-
tru a dovedeste ca monarhia mosiereasca a si pornit defi-
nitiv pe drumul unei noi politici agrare.
Faimoasele decrete emise, peste capul Dumei, in virtutea
articolului 87 decretul din 9 noiembrie 1906 si cele ce
i-au urmat au inaugurat era acestei noi politici agrare
a guvernului tarist. In Duma a II-a, Stolipin a confirmat
aceasta politica, deputa %ii de dreapta si octombristii au
aprobat-o, iar cadetii (speriati de zvonurile despre o dizol-
vare a Dumei, culese in anticamerele camarilei) s-au abtinut
s-o condamne in mod deschis. Acum, in Duma a III-a, co-
www.dacoromanica.ro
 0 NOUA POLITICA AGRARA 429

misia agrara a adoptat zilele acestea principiul fundamental

al legii din 9 noiembrie 1906 si a mers mai departe, decla-
rind proprietate private a taranilor loturile detinute de ei
in toate obstile in care nu s-au mai facut reimpartiri in
ultimii 24 de ani. La audienta din 13 februarie, seful sta-
tului iobagist mosieresc rus a aprobat aceasta politica in
auzul tuturor, adaugind cu glas rastit evident spre tuna
taranilor fare partid cal el nu va aproba niciodata o lege
de instrainare fortata in folosul taranimii.
Trecerea definitive a guvernului tarului, mosierilor si
marii burghezii (octombristii) de partea noii politici agrare
are o mare insemnatate istorica. Destine le revolutiei bur-
gheze din Rusia si nu numai ale actualei revolutii, ci
si ale eventualelor revolutii democratice in viitor atirna
in cea mai mare masura de succesul sau de esecul acestei
politici.
In ce consta esenta actualei cotituri ? In faptul ca pins
acum inviolabilitatea vechii proprietati funciare medievale
lotuale a taranilor si inviolabilitatea traditionalei" for obsti
si-au gasit in clasele dominante din Rusia reactionara apara-
torii cei mai ferventi. Mosierii iobagisti, fund clasa domi-
nanta in Rusia de dinainte de reforms, clasa care a detinut
suprema %ia politica in tot cursul secolului al XIX-lea, au
dus, in linii generale, o politica de ocrotire a vechilor rin-
duieli de proprietate funciara taraneasca in obste.
La inceputul secolului al XX-lea, dezvoltarea capitalis-
mului subminase definitiv aceste rinduieli. Vechea obste,
produs at unei societati impartite in stari sociale, legarea
taranilor de pamint, rutina satului semiiobag intrau in cea
mai adinca contradictie cu noile conditii economice. Dialec-
tica istoriei a facut ca, in Rusia, taranimea care in alte
tan, unde exists rinduieli agrare cit de cit reglementate
(din punctul de vedere al cerintelor capitalismului), consti-
tuie reazemul ordinii sa prezinte, in timpul revolutiei,
revendicanle cele mai distructive, mergind pins la confis-
carea paminturilor mosieresti si nationalizarea pamintului
(trudovicii in Duma I si a II-a).
Aceste revendicari radicale si chiar sulemenite cu idei ale
socialismului mic-burghez nu se datorau citusi de pu%in so-
cialismului" mujicului, ci necesitatii economice de a taia
www.dacoromanica.ro
430 V. I. LENIN

nodul destul de incurcat al proprietatii funciare iobagiste,

de a netezi calea pentru aparitia unui fermier (intreprin-
zator in agriculture) liber pe un pamint eliberat de toate
barierele medievale*.
Capitalismul a subminat in mod irevocabil toate temeliile
vechii orinduiri agrare din Rusia. El nu se poate dezvolta
lark a distruge aceasta orinduire, si o va distruge indiscu-
tabil, caci nu se aflk force pe lume sal poata impiedica acest
lucru. Dar aceasta orinduire poate fi distrusa in chip mosie-
resc sau in chip taranesc, distrugerea ei putind netezi dru-
mul pentru un capitalism mosieresc sau pentru un capitalism
taranesc. Distrugerea in chip mosieresc a vechilor rinduieli
inseamna distrugerea obstii prin violenta, ruinarea accele-
rata si distrugerea masei de mici proprietari pauperizati in
folosul unui mic numar de chiaburi. Distrugerea in chip
taranesc inseamna confiscarea proprietatii funciare movie-
resti si punerea intregului pamint la dispozitia unor fer-
mieri liberi proveniti din rindurile taranilor (dreptul egal
la pamint", de care vorbesc domnii narodnici, inseamna in
realitate dreptul producatorilor la pamint si in acelasi timp
' desfiintarea tuturor barierelor feudale).
Si iata ca guvernul contrarevolu;ionar a inteles acest
adevar. Sto lipin a inteles just situatia : fare a distruge ve-
chea proprietate funciara nu se poate asigura dezvoltarea
economical a Rusiei. Stolipin si mosierii au pait cu curaj
pe o cale revolutionara, slarimind in modul cel mai ne-
crutator vechile rinduieli $i lasind astfel masele taranesti
pe de-a-ntregul prada mosierilor $i chiaburilor.
Domnii liberali si democra %i mic-burghezi incepind
cu adept ii innoirii pasnice" semioctombristi, continuind
cu cei de la Russkie Vedomosti" si terminind cu d-1 Pese-
honov de la Russkoe Bogatstvo" fac acum mare taraboi
pe tema distrugerii obstii de cktre guvern, acuzind acest
guvern de revolutionarism ! Niciodata nu s-a manifestat cu
atita tarie pozitia lipsita de fermitate a liberalismului bur-
ghez in revolutia ruse. Nu, domnilor, tinguielile voastre pe
Ideile expuse aici slut strins legate de critica programului partidului
nostru. In ziarul Proletarii" nr. 21 schltam aceasta critica sub forma de opine
personala i vom analiza in mod mai amanentit aceasta problem& In numerele
urmatoare 'fl.
www.dacoromanica.ro
 0 NOUA POLITICA AGRARA 431

tema distrugerii temeliilor traditionale nu ajuta la nimic.

Cei trei ani de revolutie an facut sa dispara orice iluzii in
ceea ce priveste politica de intelegere si de impaciuire. Pro-
blema este pusa limpede. Ori o curajoasa chemare la revo-
lutia taraneasca revolutie care SI mearga ping la pro-
clamarea republicii si o multilaterala pregatire ideologica
si organizatorica a unei asemenea revolutii in alianta cu
proletariatul. Ori ttnguieli desarte gi neputinta politica si
ideologica in fata ofensivei stolipiniste-mosieresti-octom-
briste asupra obstii.
Alegeti voi, cei carora v-a mai ramas o farima de curaj
civic si de simpatie fata de masa taraneasca ! Proletaria-
tul spus cuvintul, gi acum partidul muncitoresc social-
democrat va lamuri, va propaga si va lansa in mase, cu mai
multi fermitate ca oricind, lozinca insurectiei infaptuite de
taranime laolalta cu proletariatul, ca singurul mijloc po-
sibil de a impiedica aplicarea metodei stolipiniste de in-
noire" a Rusiei.
Noi nu vom spune cal aceasta metoda este imposibila
In Europa ea a fost incercata nu o data, in proportii mai
reduse dar vom explica poporului ca ea poate fi in-
faptuita numai prin silnicii lark' seaman din partea unei
mmoritati impotriva majoritatii in decurs de decenii si prin
exterminarea in masa a taranimii inaintate. Nu ne vom
pierde vremea cu cirpacirea proiectelor revolutionare ale
lui Stoltpin, cu incercari de a le corecta, de a le atenua
efectele etc. Vom raspunde intensifictndu -ne agitatia in rin-
durile maselor populare, indeosebi in paturile proletariatu-
lui legate de taranime. Deputatii taranimii desi trecuti
printr-o serie intreaga de site politienesti, deli selectionati
de mosieri, intimidaci de ultrareactionarii pogromisti din
Duma si-au manifestat acum recent adevaratele for na-
zuinte. Un grup de deputati ai taranimii fara partid, pre-
cum si o parte din deputatii taranimii de dreapta s-au pro-
nuntat, dupa cum se tie din ziare, pentru instrainarea for-
tata a pamintului si pentru organe agrare locale alese de
intreaga populatie ! Nu degeaba a spus un cadet in comisia
agrara ca taranul de dreapta este mai de stinga deck cadetii.
Da, in problema agrara, deputatii taranimii de dreapta"
din toate cele trei Dume se situeaza mai la stinga decit
www.dacoromanica.ro
432 V. I. LENIN

cadetii, dovedind prin aceasta ca monarhismul firanului

este o naivitate pe tale sa disparl, spre deosebire de mo-
narhismul politicienilor liberali, care sint monarhisti din
considerente de clasa.
Tarul iob'agistilor a ;ipat la taranii ark partid ca nu
va admite instrainarea fortafa. Drept aspuns la aceasta
avertizare, clasa muncitoare se va adresa milioanelor de
tarani f5.1.a partid", chemlndu-i la lupta de mass pentru
fasturnarea tarismului si pentru confiscarea parninturilor
mosieresti.
Proletarir nr. 22 din Se tiparezie duptl !extol
(3 manic) 19 lebruarle 1908 apdrut In ziar

www.dacoromanica.ro
 433

NEUTRALITATEA SINDICATELOR 134

In numarul precedent al ziarului Proletarii" am publicat
rezolutia Comitetului Central al partidului nostru cu privire
la sindicate 135. Ziarul Nas Vek" 136, informindu-si cititorii
despre aceasta rezolutie, adauga ca Comitetul Central a
adoptat-o in unanimitate, deoarece mensevicii, tinind seama
de concesiile acute de bolsevici fats de proiectul for de re-
zolutie initial, au votat pentru ea. Daca aceasta informatie
este exacta (defunctul ,,Na s Vek" se distingea, de obicei, prin
faptul ca era deosebit de bine informat in tot ceea ce pri-
veste mensevismul), nu ne ramine decit sa salutam din toata
inima acest pas important in direc%ia umficani activitatn
social-democrate intr-un domeniu atit de important cum
sint sindicatele. Concesiile despre care vorbea Nas Vek"
sint cu totul neinsemnate si ele nu schimba cu nimic prin-
cipiile fundamentale ale proiectului bolsevic ( publicat, in
treacat fie zis, in ziarul Proletarii" nr. 17 din 20 octom-
brie 1907, insotit de un amplu articol explicativ : Sindica-
tele si partidul social-democrat") 137.
Prin urmare, acum intregul nostru partid considers ca
munca in sindicate trebuie dusa nu in spiritul neutrahtatu
lor, ci in spiritul unei cit mai strinse apropieri de partidul
social-democrat. Se considers de asemenea ca partinitatea
sindicatelor trebuie obtinuta exclusiv prin activitatea des-
fasurata de social-democrati in cadrul sindicatelor, ca ei tre-
buie sa formeze in sindicate celule bine inchegate, ca trebuie
create sindicate ilegale, din moment ce nu e posibil ca sin-
dicatele sa fiinteze legal.
www.dacoromanica.ro
434 V. I. LENIN

Nu incape indoiala ca aceasta apropiere intre cele doua

fractiuni ale partidului nostru in problema caracterului
muncii in sindicate se datoreaza in mare masura influentei
rezolutiei de la Stuttgart. Asa cum a aratat Kautsky in
darea de seams prezentata in fata muncitorilor din Leipzig,
rezolutia Congresului de la Stuttgart pune capat recu-
noasterii principiale a neutralitatii. Gradul Malt de dez-
voltare a Contradictiilor de clash, ascutirea lor, in ultima
vreme, in toate tarile, experienta indelungata a Germaniei
unde politica de neutralitate a dus la intarirea oportu-
nismului in sindicate, fara a impiedica citusi de putin apari-
tia unor sindicate crestine i liberale de sine statatoare,
largirea domeniului special al luptei proletare care necesita
o actiune comuna i coordonata a sindicatelor si a partidului
politic (greva de math si insurectia armata in revolutia rush
ca prototip al formelor probabile ale revolutiei proletare in
Occident) , toate a.cestea au facut ca teoria neutralitatii
sa esueze definitiv.
Problema neutralitatii nu promite sa provoace acum con-
troverse mari intre partidele proletare. Altfel stau insa
lucrurile cu partidele neproletare, cvasisocialiste, cum sent
la noi socialistii-revolutionari, care nu reprezina de fapt
dectt aripa de extrema stings a partidului revolutionar-
burghez al intelectualilor si al taranilor inaintati.
Este cit se poate de caracteristic faptul ca, dupa Congre-
sul de la Stuttgart, numai socialistii-revolutionari i Ple-
hanov au sustinut la noi ideea neutralitatii. Si au suginut-o
cu argumente cit se poate de inconsistente.
In ultimul numar al ziarului Znamea Truda", organul
central al partidului socialistilor-revolutionari (nr. 8 din
decembrie 1907), gasim doua articole consacrate problemei
miscarii sindicale. In aceste articole, socialistii-revolutionari
inceara mai intii sk" persifleze afirmatia ziarului social-
democrat Vpered" 138 ca rezolutia Congresului de la
Stuttgart a rezolvat problema atitudinii partidului fats de
sindicate exact in sensul in care a expus-o i rezolutia de la
Londra, adica in spiritul bolsevismului. La aceasta vom
rispunde ca in acelasi numar al ziarului Znamea Truda"
insisi socialistii-revolutionari citeaza fapte care dovedesc
in mod incontestabil justetea acestei aprecieri.
www.dacoromanica.ro
 NEUTRALITATEA SINDICATELOR 435

Tot cam pe vremea aceea scrie Znamea Truda"

referindu-se la toamna anului 1905 ,siacesta este un fapt
caracteristic, pentru prima oars cele trei fractiuni socialiste
ruse : social-democratii mensevici, social- democra %ii bolse:
vici si socialistii-revolutionari, se intilnesc fat. in fats si
iii expun conceptille asupra miscarii sindicale. Biroul din
Moscova, care primise sarcina de a desemna din rindurile
si un birou central pentru convocarea congresului
(sindicatelor), a organizat la teatrul Olimpia" * un mare
miting al muncitorilor membri de sindicat. Mensevicii au
facut o delimitare clasic marxista $i strict ortodoxa intre
telurile partidului si cele ale sindicatului. Sarcina partidu-
lui social-democrat consta in instaurarea orinduirii socialiste
si desfiintarea relatiilor capitaliste ; sarcina sindicatelor
este sa lupte pentru imbunatatirea conditiilor de munca in
cadrul orinduirii capitaliste, spre a obtine pentru oamenll
muncii conditii avantajoase de vinzare a miinii de lucru" ;
de aici s-a tras concluzia nepartinitatii sindicatelor, care
trebuie sa cuprinda pe toti muncitorii dintr-o anumita pro-
fesiune" **.
Bolsevicii sustineau ca in momentul de fati nu se poate
face o delimitare stricta intre politic si profesional, tragind
de aici concluzia ca e necesar sa existe o strinsa unire
intre partidul social-democrat si sindicate, pe care el trebuie
sa le conduce. in sfirsit, socialistii-revolutionari cereau 0
stricta nepartinitate a sindicatelor, pentru a se evita o scin-
dare a rindurilor proletariatului, dar respingeau orice limi-
tare a sarcinilor si activitatii for la o anumita sfera ingusta,
definind aceste sarcini drept o lupta purtata in toata am-
ploarea impotriva capitalului, prin urmare o lupta atit
economics cit si politica".
Asa descrie faptele insusi ziarul Znamea Truda" ! Si
numai un orb sau un om cu totul incapabil de a gindi poate
contesta ca, dintre aceste trei puncte de vedere, tocmai cel
* La miting an participat circa 1 500 de persoane. Vezi darea de seams
asupra mitingului in Buletinul Muzeului de asistentd a muncii' nr. 2 din
26 noiembrie 1905 fcitat dupS Znamea Truda").
** Trebuie totusi sS spunem cd domnii mensevici concepeau aceastS ne-
partinitate" intr-un mod destul de original. Iata cum iii ilustra tezele rapor-
torul lor. 0 just& solutionare a problemei partinitdtii a gisit sindicatul
tipografilor din Moscova, recomandind tovardsilor in mod individual ad intre
In rindurile partidului social-democrat'. (Note ziarulul Znamea Truda".)
www.dacoromanica.ro
 433 V. I. LhNIN

care preconizeaza o strinsa unitate intre partidul social-

democrat qi sindicate a fost confirmat de rezolutia de la
Stuttgart, care recomanda o strinsa legatura intre partid 1
sindicate" *.
Pentru a incilci aceasta chestiune deosebit de limpede,
socialitii-revolutionari fac o confuzie cit se poate de
nostima intre independenta sindicatelor in lupta economici
i nepartinitatea lor. Congresul de la Stuttgart scriu
ei s-a pronuntat categoric i pentru independenta (ne-
partinitatea) sindicatelor, respingind adica at'it punctul de
vedere al bo4evicilor cit qi pe cel al memevicilor". Ceea
ce ar rezulta din urmatoarele cuvinte ale rezolutiei de la
Stuttgart : Fiecare dintre aceste doua organizatii (partidul
i sindicatul) are un domeniu corespunzator naturii sale in
care trebuie sa actioneze in mod cu totul independent. Dar,
pe linga acesta, exists un domeniu tot mai larg" etc., cum
se vede din citatul de mai sus. Dar iata ca se gasesc niste
oameni buni de glume care sa confunde aceasta cerinta de
independenta" a sindicatelor intr-un domeniu corespun-
zator naturii lor" cu problema nepartinitatii sindicatelor
sau a unei strinse apropieri intre sindicate i partid in
domeniul politicii qi al sarcinilor revolutiei socialiste !
In felul acesta, socialistii-revolutionari au escamotat
problema principiala, fundamentals a aprecierii teoriei
neutralitatii", care in realitate serveste la intarirea influen-
tei burgheziei asupra proletariatului. In locul acestei pro-
bleme principiale, ei au preferat sa vorbeasca in mod special
si exclusiv de relatiile din Rusia, unde fiinteaza azi citeva
partide socialiste, i sa vorbeasca in ap. fel 'inch s'al puns
intr-o lumina faith' cele hotarite la Stuttgart. Nu este cazul
sa se invoce aici lipsa de claritate a rezolutiei de la Stut-
tgart scrie Znamea Truda" caci d-1 Plehanov, care
la congresul international a vorbit in calitate de reprezen-
tant oficial al partidului, a risipit once indoieli i a clari-
ficat tot ce nu era limpede, iar Comitetul Central al
partidului social-democrat nu stim sa fi dat ping in prezent
* Concept lile cu privire la neutralitate expuse de mensevIci in noiembrie
1905 erau vul gore, iar nu ortodoxe ; lucrul acesta sA nu-1 uite domnii socia-
listi-revolutionari I
www.dacoromanica.ro
 NEUTRALITATEA SINDICATELOR 437

vreo declaratie in sensul ca aceasta manifestare a tov. Ple-

hanov dezorganizeaza rtndurile partidului unic"...
Domnilor socialisti-revolutionari ! Aveti, fari Indoiala,
tot dreptul sa faceti ironii pe seama faptului ca Comitetul
nostru Central 1-a chemat la ordine pe Plehanov. Aveci tot
dreptul sa." credeti ca poate fi respectat, de pilda, un partid
care nu condamna oficial cadetofilia d-lui Ghersuni. Dar
de ce afirmati un neadevar atit de Vadit ? La Congresul
de la Stuttgart, Plehanov n-a fost reprezentantul partidului
social-democrat, ci numai unul dintre cei 33 de delegati al
acestuia. Si el n-a prezentat pun ctul de vedere al acestui
partid, ci pe acela al actualei opozitii mensevice fata de
partidul social-democrat si fata de hotaririle adoptate de el
la Londra. Socialistii-revolutionari nu pot sa nu tie acest
lucru, asadar, ei afirma", cu buns ftiinta, un neadeVar.
...in comisia care a examinat problema relaciilor dintre sindicate
5i partidul politic, el (Plehanov) a spus textual urmatoarele : cExista
azi in Rusia 11 organizatii revolutionare. Cu care din ele trebuie sa
intre in legatur5." sindicatele ?... Ar fi claunator sa se introduce in
Rusia divergence palitice in cadrul sindicatelora. Drept raspuns,
membrii comisiei au declarat in unanimitate ca nu in felul acesta tre-
buie inteleasa rezolucia congresului, el ci enu considers citu5i de
putin ca sindicatele $; membrii for ar avea obligacia sa face parte
din partidul social - democrats, cu alte cuvinte, ei dupe cum se 51
arata in rezalucie cer ca sindicatele sa fie acu totul independentei>"
(sublinicrile aparcin ziarului Znamea Truda").

Va Inselati, domnilor de la Znamea Truda" ! In comisie,

un tovara's belgian a intrebat dad. membrii sindicatelor pot
fi obligati sa intre in partidul social-democrat si toci i-au
riispuns negativ. Pe de alta.parte, Plehanov a propus urma"-
torul amendament la aceasta rezolutie : ark' a pierde tnsa
din vedere unitatea organizatiei sindicale", si acest amen-
dament a fost acceptat, dar nu in unanimitate (tov. Voinov,
care a prezentat punctul de vedere al P.M.S.D.R., a votat
pentru amendament si, dupe Orerea noastr5., a procedat
just). Iata cum s-au petrecut lucrurile.
Social- democra%ii nu trebuie s5." piara. niciodaa din ve-
dere unitatea organizatiei sindicale. E foarte adevirat. Dar
e o recomandare valabila si pentru socialistii-revolutionari,
pe care ii sfatuim sal -si aducb." aminte de aceasta unitate a
www.dacoromanica.ro
438 V. I. LENIN

organizaciei sindicale" atunci cind ea va proclama strinsa

ei legatura cu social-democracia ! Nimeni nu s-a gindit
vreodata sa impuna" membrilor de sindicat obligacia" de
a face parte din partidul social-democrat ; asa cum li se
nazare de frica doar socialistilor-revolucionari. Dar ca
Congresul de la Stuttgart a interzis sindicatelor sa proclame
strinsa for legatura cu partidul social-democrat sau sa stabi-
leasca in mod efectiv o asemenea legatura, astea-s povesti.
. Social-democracii rusi scrie Znamea Truda" duc
o campanie foarte perseverenta i foarte energica pentru a
cuceri sindicatele si a le subordona conducerii de catre
partidul lor. Dace bolsevicii o fac in mod direct si faciq...
mensevicii au ales o cale mai ocolita"... Asa e, domnilor
socialisti-revolucionari ! Aveci tot dreptul sa" ne cereci in
numele prestigiului Internacionalei muncitoresti sa ducem
aceasta campanie cu tact si consecvenca, fara a pierde din
vedere unitatea organizaciei sindicale". Noi recunoastem
bucuros acest lucru i v cerem recunoasteci i voi, dar
la campanie nu vom renunca !
Doar Plehanov a spus ca e daunator sa se introduce
divergence politice in sindicate... Da, Plehanov a spus o
asemenea prostie Vii, fireste, domnii socialisti-revolucionari
s-au agacat indata de ea, ava cum se agaca ei intotdeauna
de tot ce-i mai pucin demn de imitat. Dar nu cuvintele lui
Plehanov trebuie sa serveasca drept linie de conduits, ci
rezolucia congresului, a carei aplicare nu este posibila fara
a introduce divergence politice". Iata un mic exemplu.
Rezolucia congresului declare ca sindicatele nu trebuie sa
se calauzeasca dupe teoria armoniei de interese dintre
munca si capital". Noi, social-democracii, afirmam ca un
progres agrar care in societatea burgheza cere repartizarea
egalitara a pamintului se bazeaza pe teoria armoniei de
interese dintre munca si capital *. $i dace ne vom pronunca
intotdeauna impotriva spargerii unitacii unei greve etc. din
cauza unei astfel de divergence (sau chiar din cauza diver-
gencei cu muncitorii-monarhisti), vom cauta intotdeauna
* Acum si-au dat seams de acest lucru pin5 si unii socialisti-revolul,ionari
care au ficut astfel un pas hotAritor spre marxism. Ve7i noua carte, extrem
de interesanta, a d-lor Firsov si Iakobt, despre care vom discuta curind, in
mod amAnuntit, cu cititorli ziarului Proletarti"".
www.dacoromanica.ro
 NEUTRALITATEA SINDICATELOR 439

sa introducem aceasta divergema" in mediul muncitoresc

in general si in toate sindicatele muncitoresti in special.
Tot atit de putin inteligenta este si referirea lui Plehanov
la cele 11 partide. In primul rind, nu numai in Rusia exists
diferite partide socialiste. In al doilea rind, in Rusia sint
numai doua partide socialiste care pot fi considerate cit de
cit rivale serioase : social-democratii ci socialistii-revolu-
cionari, caci ar fi cu totul asburd sa bagam in aceeasi oa1a
ci partidele nationale. In al treilea rind, unificarea partide-
lor cu adevarat socialiste este o chestiune cu totul aparte ;
introducind aici aceasta chestiune, Plehanov nu face decit
sa incurce lucrurile. Pretutindeni si intotdeauna trebuie sa
ne pronuntam pentru apropierea sindicatelor de partidul
socialist al clasei muncitoare ; dar care partid dintr-o 'tars
sau alts, din rindurile unei nationalitati sau alteia este cu
adevarat socialist si este cu adevarat partid al clasei munci-
toare asta-i o alts problema, a carei solutionare depinde
nu de rezolutiile adoptate de congresele internationale, ci
de evolutia luptei dintre partidele nationale.
Cit de gresite sint rationamentele tov. Plehanov in
aceasta chestiune se poate vedea deosebit de limpede din
articolul lui din Sovremennii Mir" 140 nr. 12 pe 1907. Aici,
la pag. 55, Plehanov citeaza cuvintele lui Lunacearski, care
a atras atentia ca neutralitatea sindicatelor este suscinuta
de revizionistii germani. La aceasta Plehanov raspunde :
Revizionistii spun : sindicatele trebuie sa fie neutre, in-
celegind prin aceasta ca sindicatele trebuie sa fie folosite
in lupta impotriva marxismului ortodox". $i el trage con-
cluzia : Aici inlaturarea neutralitatii sindicatelor nu va
ajuta la nimic. Daca vom pune sindicatele intr-o stare de
dependents fie ea strinsa si formals fats de partid,
iar in partid va triumfa <cideologia* revizionistilor, atunci
inlaturarea neutralitatii sindicatelor nu va fi decit o noua
izbinda a .criticilor lui Marx.".
Acest rationament este o mostra de felul, atit de obisnuit
la Plehanov, de a se eschiva de la problema si de a denatura
fondul discuciei. Daca in partid va triumfa intr-adevar
ideologia revizionistilor, el nu va fi un partid socialist al
clasei muncitoare. Aici nu este citusi de putin vorba de
modul in care se formeaz5 un asemenea partid si nici de
www.dacoromanica.ro
30
440 V. I. LENIN

lupta gi de sciziunile care au lot cu acest prilej. Este vorba

de faptul ca in fiecare tara capitalists exists un partid
socialist qi exists sindicate, iar not trebuie sa stabilim rapor-
turi esen%iale intre ele. Interesele de class. ale burgheziei
genereaza inevitabil tendinta de a limita sindicatele la o
activitate marunta i ingusta in cadrul orinduirii existente,
de a le indeparta de la orice legaturi cu socialismul, iar
vegnintul ideologic al acestor tendinte burgheze este teoria
neutralitatii. to societatea capitalists, revizionitii ii vor
croi intotdeauna, intr-un fel sau altul, drum in partidele
social-democrate.
Desigur, la inceputul micarii muncitoreti politice i
sindicale din Europa putea fi sustinuta neutralitatea
sindicatelor ca mijloc de largire a bazei initiale a luptei
proletare intr-o perioada cind aceasta era relativ putin dez-
voltata i cind burghezia nu exercita inca o influenta siste-
matica asupra sindicatelor. Din punctul de vedere al social-
democratiet internationale, astazi este insa cu totul deplasat
sa sustii teza neutralitatii sindicatelor. Asigurarile lui Ple-
hanov ca Marx ar fi fost si acum pentru neutralitatea
sindicatelor in Germania" provoaca doar ztmbete, mai ales
cind un asemenea argument se bazeaza pe interpretarea
unilaterala a unui citat" din Marx, ignorind intregul an-
samblu al declaratiilor lui Marx i intregul spirit al inva-
taturii lui.
Sint pentru neutralitate ga cum o intelege Bebel, i nu
in sens revizionist" scrie Plehanov. A vorbi in felul
acesta inseamna sa juri pe Bebel si sa aluneci totui in
mocirla. Nu-i vorba, Bebel este o autoritate atit de mare
in micarea internationala a proletariatului, un conducator
practic atit de experimentat, un socialist atit de atent fata
de cerintele luptei revolu ;ionare, inch in 99 de cazuri
din 100 el a ieit singur din mocirla atunci cind i s-a in-
timplat sa face un pas gresit si i-a scos i pe cei ce au vrut
sa-1 urmeze. Bebel a gresit i la Breslau (in 1895), atunci
cind, impreuna cu Vollmar, a aparat programul agrar al
revizion4tilor, gt la Essen, atunci cind a insistat asupra
deosebirii principiale dintre razboiul defensiv i cel ofensiv,
i atunci cind a fost gata sa ridice neutralitatea" sindica-
telor la rangul de principiu. Sintem convini ca, data Ple-
www.dacoromanica.ro
 NEUTILALITAttA SINDICATELOR 441

hanov va aluneca in mocirla numai alaturi de Bebel, asta

nu i se va intimpla decit rareori i nu pentru multa vreme.
Credem, totusi, ca Bebel trebuie imitat nu atunci cind gre-
seste.
Ni se spune si Plehanov staruie in mod deosebit asupra
acestui argument ca neutralitatea e necesara pentru a
uni pe toti muncitorii care ajung la ideea necesitatii de a-si
imbunatati situatia materials. Dar cei ce spun acest lucru
uita ca actuala treapta de dezvoltare a contradicciilor de
clasa introduce in mod necesar gi inevitabil divergence
politice" ping i intr-o problems. ca asta : ce trebuie facut
pentru a obvine aceasta imbunatatire in cadrul societaw
actuale. Spre deosebire de teoria necesitatii unei strinse
legaturi intre sindicate i social-democracia revoluvionara,
teoria neutralit4ii sindicatelor duce in mod inevitabil la
concluzia ca trebuie preferate mijloacele de imbunatatire
care inseamna o tocire a luptei de clasa a proletariatului.
0 ilustrare vie a acestui fapt (legata, de altfel, de aprecierea
unuia dintre episoadele cele mai interesante ale miscarii
muncitoresti din zilele noastre) gasim in acelaii numar al
revistei Sovremennii Mir", in care Plehanov suscine neutra-
litatea. Alaturi de Plehanov it vedem aici i pe d-1 E. P.
laudindu-1 pe Richard Bell, cunoscutul conducator al fero-
viarilor englezi, care a lichidat printr-un compromis con-
flictul dintre muncitori i directorii companiilor. Bell ne
este infacisat ca sufletul intregii miscari muncitoresti de
la caile ferate". Nu incape nici o indoiala scrie
d-1 E. P. ca, datorita tacticii lui calme, chibzuite i
moderate, Bell si-a cistigat increderea nelimitata a membri-
lor asocia %iei salariatilor de la caile ferate, care sint gata
sa-1 urmeze oriunde, fara ezitare" (Sovremennii Mir"
nr. 12, pag. 75). Un asemenea punct de vedere nu este
intimplator, ci este in fond legat de neutralism, care pune
pe primul plan unirea muncitorilor in vederea imbunata-
cirii situa%iei lor, iar nu unirea in vederea unei lupte menite
sa aduca folos cauzei eliberarii proletariatului.
Dar acest punct de vedere nu corespunde citusi de puvin
parerilor socialistilor englezi, care, probabil, s-ar mira foarte
mult daca ar afla ca elogiatorii lui Bell scriu, fara sa in-
www.dacoromanica.ro
30*
442 V. I. LENIN

timpine vreo obiegie, intr-o revista la care colaboreaza

menevici de vaza cum sint Plehanov, Iordanski & Co.
In editorialul sau din 16 noiembrie, ziarul social-democrat
englez Justice" 141 scria in legatura cu acordul intervenit
intre Bell $i companiile feroviare : Sintem intru totul de
acord cu trade-unionul care a condamnat aproape in una-
nimitate acest aa-zis tratat de pace"... el distruge cu desa-
virire insui sensul existentei trade-unionului"... Acest
acord absurd... nu poate sa lege pe muncitori, si bine vor
face ei data it vor respinge". In numarul urmator, din
23 noiembrie, intr-un articol intitulat : Iar ne-au vindut !",
Bernet scria urmatoarele despre acest acord : Cu trei sap-
tamini in urma, Asociatia unita a salariatilor de la caile
ferate era unul dintre trade-unionurile cele mai puternice
din Anglia ; astazi ea a fost redusa la nivelul unei asociatii
de ajutor reciproc". ,,Si aceasta schimbare s-a produs nu
pentru ca feroviarii au luptat i au suferit o infringere, ci
pentru ca in mod deliberat sau din prostie conduca-
torii for i-au vindut capitalitilor inainte de lupta ". Si
redactia ziarului adauga ca a primit o scrisoare cu un cu-
puns asemanator din partea unui muncitor de la compania
de cale ferata Midland".
Dar poate ca toate astea nu-s decit exagerari" ale unor
social-democrati prea revolutionari" ? Nici vorba de ap.
ceva. Ziarul Labour Leader" 142, organul unui partid
moderat, Partidul muncitoresc independent" (I.L.P.), care
nici macar nu vrea sa se intituleze socialist, publics in nu-
man' sau din 15 noiembrie o scrisoare primita din partea
unui feroviar trade-unionist, care drept raspuns la laudele
cu care it copleete pe Bell intreaga press capitalists (in-
cepind cu radicalul Reynolds' Newspaper" 143 si sfirind
cu conservatorul Times" 144), declara ca acordul incheiat
de acesta este cel mai odios din cite au existat vreodat5." in
istoria trade-unionismului" i-1 gratifies pe Richard Bell
cu epitetul de marealul Bazaine al micarii trade-unio-
niste". In acelasi numar, un alt muncitor feroviar cere ca
Bell sa fie tras la raspundere" pentru acest acord nefast
care a condamnat pe muncitori la 7 ani de ocna". Iar
redactia acestui organ moderat, in editorialul din acelasi
numar, califica acest acord drept un Sedan al micarii
www.dacoromanica.ro
 NEUMALITATEA SINbICATELOR 443

trade-unioniste britanice". Nicicind nu a existat un prilej

atit de favorabil pentru a demonstra pe scars nationals
forta muncii organizate", caci in rindurile muncitorilor
domnea un entuziasm nemaivazut" si vointa de a lupta.
Articolul se incheie cu o paralela sarcastica tntre mizeria
muncitorilor si triumful d-lui Lloyd George (ministru care
a jucat rolul de lacheu al capitalistilor) si al d-lui Bell, care
se pregatesc de banchete".
Num ai oportunistii cei mai inveterati, fabienii, care sint
o organizatie alcatuita exclusiv din intelectuali, au aprobat
acest acord, facind ss roseasca de rusine pins si o revista
ca The New Age" 145, care simpatizeaza cu fabienii $i
care a fost nevoita sa recunoasca ca Baca Times ",
ziar burghez conservator, a reprodus in intregime respectiva
declaratie a comitetului central al fabienilor, in schimb, in
afara de a cesti domni, nici o organizatie socialists, nici
un singur trade-union, nici un lider de vaza al muncitori-
lor" (pag. 101, nr. din 7 decembrie) nu s-a pronuntat in
favoarea acordului.
Iata o mostra de felul in care aplica neutralitatea
d-1 E. P., colaborator al lui Plehanov. Era vorba nu de
divergente politice", ci de imbunatatirea situatiei munci-
torilor in cadrul societatii actuale. Pentru imbunatacire"
cu pretul renuntarii la lupta si al acceptarii unei situatii in
care muncitorii sa fie la discretia capitalului s-a pronuntat
intreaga burghezie din Anglia, s-au pronuntat fabienii si
d-1 E. P. ; pentru lupta colectiva a muncitorilor s-au pro-
nuntat toti socialistii $i muncitorii trade-unionisti. Va mai
pleda oare Plehanov si acum pentru neutralitatea" sindi-
catelor, si nu pentru o strinsa apropiere a for de partidul
socialist ?
Prolelaril" nr. 22 din Se tipfireete dupd lextul
(3 manic) 19 I ebruarle 1908 apdrut In :lat.

www.dacoromanica.ro
444

PATANIA REGELUI PORTUGALIEI

Ziarele burgheze, chiar $i cele de orientarea cea mai libe-
rala si mai democratica", nu pot sa comenteze asasinarea
aventurierului portughez lath sa se dedea la unele conside-
ratii morale de factura ultrareactionara.
Iata-1, de pilda, pe corespondentul special al ziarului
Frankfurter Zeitung" 140, unul dintre cele mai bune ziare
burghezo-democratice din Europa. El iii Incepe corespon-
den %a pe un ton oarecum glumet, relatind ca, imediat
dupa primirea senzationalei stiri, o haita de corespondenti,
adulmecInd prada, s-au pornit in graba mare spre Lisabona.
In tren, scrie acest domn, am nimerit In acelasi compar-
timent cu un cunoscut ziarist londonez care a inceput sa
mi se laude cu experienta lui. El a mai fost, vedeci .dv.,
cu o ocazie similara la Belgrad, si se poate considera cores-
pondent special pentru cazurile de regicid".
...Da, patania regelui Portugaliei constituie intr-adevar
un accident profesional" al regilor.
Nu-i de mirare deci ca pot exista asemenea corespondenti
de .profesie care se ocupa de esecurile" profesionale ale
mmestatilor lor...
Dar, oricit de pronuntat ar fi, la acest soi de corespon-
denti, elementul de senzational ieftin si vulgar, uneori ade-
varul igi croieste totusi drum. Un negustor care loctueste
In cel mai animat cartier comercial" i-a relatat corespon-
dentului lui Frankfurter Zeitung" urmatoarele : Imediat
ce am aflat de acest eveniment, am arborat drapelul in
berna. Dar Indata au Inceput sa vina la mine cumparatori
www.dacoromanica.ro
 PATANIA REGELUI PORTUGALIEI 445

i cunoscuti care m-au intrebat daca nu cumva mi-am iesit

din minti, daca nu mi-am pus in gind sa-mi stric relatiile
de prietenie. Am intrebat uimit pe fiecare daci nu incearca
un sentiment de compatimire. Nici nu va puteti imagina,
domnul meu, ce raspunsuri am primit la aceasta intrebare !
Urmarea a fost ca am dat jos drapelul".
Relatind aceasta discutie, corespondentul liberal a tinut
sa faca urmatoarele aprecieri :
Un popor atit de blajin si alit de amabil din fire cum e cel
portughez trebuie sa fi trecut printr-o scoala destul de crincena ca
sa invete sa urasca cu atita inversunare chiar si pe cineva care e in
mormint. i daci acest lucru este adevarat si el este, fara indoiall,
adevarat, incit trectndu -1 sub tacere as denatura adevarul istoric
dad nu numai prin asemenea demonstratii mute se rosteste verdictul
impotriva victimei tncoronate, daca la fiece pas poti auzi chiar din
partea unor aoameni de ordineD cuvinte dc ocara la adresa celui
asasinat, atunci devine explicabila dorinta de a studia acea rara inlan-
wire de imprejurali care face ca psihologia unui popor sa devina
attt de anormala. Caci atunci dud un popor nu recunoaste mortii
nici macar stravechiul ei drept saoru de a izbavi toate pacatele
pamintesti nu se poate spune despre el decit una din doua : on ca
trebuie sa fie un popor degenerat moraliceste, on ca trebuie sa existe
conditii care-i provoaca un nemarginit simtamint de ura ce-i tntuneca
judecata cea dreapta ".
0, dar ipocriti mai sinteti, domnilor liberali ! De ce nu7i
taxati atunci drept lepadaturi morale pe savantii i publi-
cistii francezi care continua si azi sa urasca i sa insulte cu
furie nu numai pe fruntasii Comunei din 1871, dar i pe
militan %ii din 1793 ? nu numai pe luptatorii revolutiei pro-
letare, dar si pe aceia ai revolutiei burgheze ? Caci pentru
lacheii democrati" ai burgheziei din' zilele noastre este
normal" si moral" ca poporul sa suporte cu blinde ;e"
toate samavolniciile, mirsaviile si atrocitatile unor aventu-
rieri incoronati.
Altfel continua corespondentul (adica altfel decit prin
conditii exceptionale) nu s-ar putea explica faptul ca
acum un ziar monarhist vorbeste despre victimele nevino-
vate din rindurile poporului cu un sentiment de tristete
ceva mai profund decit despre rege, i Inca de pe acum
vedem cit se poate de limpede cum incep sa se creeze
legende care ii inconjura pe asasini cu o aureola de glorie.
www.dacoromanica.ro
446 v. I. LENIN

In timp ce aproape in toate atentatele partidele politice

se grabesc sa se lepede de asasini, republicanii portughezi
11 exprima fatiq mindria de a fi dat din rindurile for pe
eroii i martirii de la 1 februarie"...
Acest democrat burghez face atita exces de zel, inch e
gata sa califice drept legends revolutionara" respectul pe
care-1 poarta cetatenii portughezi celor ce s-au jertfit pen-
tru a inlatura pe regele ce-i batea joc de constitutie !
Corespondentul unui alt ziar burghez Corriere della
Sera", care apare la Milano vorbete dcspre masurile
drastice luate de cenzura portugheza dupa asasinarea rege-
lui. Ea opreqte telegramele. Miniatrii qi regii nu se disting
prin acea blindete" a maselor populare care place attt de
mult burghezilor cumsecade ! La razboi ca la razboi, spun,
pe bunk' dreptate, aventurierii portughezi care au luat locul
regelui ucis. Dificultatile to transmiterea tirilor nu sent mai
mici ca in timp de razboi. $tirile trebuie trimise pe o cale
ocolita, mai intii prin pota la Paris (poate pe vreo adresa
particulars) i abia de acolo sent transmise la Milano. Nici
macar in Rusia scrie corespondentul la 7 februarie
in timpul celor mai zbuciumate perioade revolutionare,
cenzura nu s-a dovedit vreodata atit de drastica cum este
acum cea portugheza".
Uncle ziare republicane comunica acest corespondent
la 9 februarie st.n. folosesc azi (in ziva funeraliilor
regelui) un limbaj pe care nu ma incumet sa-1 reproduc In
telegrams ". Intr-o tire transmisa la 8 februarie, dar care a
ajuns la destinatie mai tirziu decit precedenta, se reproduce
din ziarul Pays" urmatoarea apreciere asupra desfaurarii
funeraliilor :
Sint purtate spre locul de veci ramasitele pamintesti ale celor doi
monarhi ramasitele inutile ale unei monarhii care se naruie, care
s-a men;inut prin tradare si privilcgii $i care prin crimele ei a patat
doua secole din istoria noastra".
Acesta este, bineinteles, un ziar republican adauga corespon-
dentul dar nu-i oare semnificativa aparitia unui articol, continind
asemenea fraze, chiar in ziva funeraliilor regelui ?"
Din partea noastra vom adauga doar ca nu putem regreta
decit un singur lucru, gi anume ca miKarea republicans din
Portugalia n-a lichidat cu suficienta energie si destul de
www.dacoromanica.ro
 PATANIA REGELUI PORTUGALIEI 447

fatis pe to:4i aventurierii. Regretam faptul ca in patania

regelui Portugaliei se manifests Inca destul de vizibil un
element de teroare complotista, adica de teroare neputin-
cioasa, care in fond nu-si atinge scopul, in timp ce teroarea
adevarata, populara, care intr-adevar innoieste cam, teroare
prin care si-a cistigat faima marea revolutie franceza e cu
totul slabs. E posibil ca miscarea republicans din Portu-
galia sa se ridice si mai sus. Simpatiile proletariatului
socialist vor fi intotdeauna de partea republicanilor, impo-
triva monarhiei. Dar ping in momentul de faca, republi-
canii din Portugalia n-au reusit decit set' sperie monarhia
prin asasinarea celor doi monarhi. Ei n-au reusit inc. s-o
lichideze.
In toate parlamentele europene, socialistii si-au exprimat,
fiecare cum s-a priceput si cum a putut, simpatia fava de
poporul portughez p fats de republicanii portughezi si
aversiunea faca de clasele guvernante, ai caror reprezen-
tanti au condamnat asasinarea aventurierului si si-au expri-
mat simpatia Eta de succesorii acestuia. Unii socialisti 'i -au
exprimat deschis, de la tribuna parlamentului respectiv,
parerile lor, alcii au parasit sala de sedinte atunci and se
faceau declaravii de simpatie fata de monarhia grew
lovita". In parlamentul belgian, Vandervelde a ales calea
de mijloc", care e cea mai rea, ingaimind o fraza in sensul
ca el cinsteste pe to %i morvii", adica si pe rege, si pe cei ce
1-au ucis. Sa speram ca printre socialistii din intreaga lume
Vandervelde va ramine un izolat.
Traditia republicans a slabit considerabil in rindurile
socialistilor din Europa. Acest lucru este explicabil si, in
parte, poate fi justificat in masura in care apropierea revo-
lutiei socialiste face ca lupta pentru republica burgheza
sa devina lipsia de orice importanya practica. Adeseori
'ma slabirea propagandei pentru republica denota nu o
nazuinca puternica spre victoria deplina a proletariatului,
ci o slabs constiinta a sarcinilor revolu ;ionare ale proleta-
riatului in general. Nu in zadar Engels, criticind in 1891
proicctul de program de la Erfurt, a aratat, cu toata ener-
gia, muncitorilor germani importan ;a luptei pentru repu-
blic5., posibilitatea ca in Germania aceasta lupta sa fie puss
la ordinea zilei 147.
www.dacoromanica.ro
448 V, I. LENIN

La noi, In Rusia, lupta pentru republics prezinta o

importanta practica imediata. Numai niste jalnici oportu-
nisti mic-burghezi de genul socialistilor-populisti sau al
social-democratului" Malisevski (in legatura cu acesta din
urma vezi Proletarii" nr. 7) puteau trage din experienta
revolu ;iei ruse concluzia ca in aceasta ;ark' lupta pentru
republics trece pe planul al doilea. Experienta revolutiei
noastre a aratat, dimpotriva, ca in Rusia lupta pentru des-
fiintarea monarhiei este indisolubil legata de lupta pentru
trecerea pamintului in miinile faranilor, pentru libertatea
intregului popor. Tocmai experienta contrarevolu %iei din
Cara noastra a aratat ca, dna lupta pentru libertate nu se
atinge de monarhie, nu poate fi vorba de o lupta, ci de
lasitate si moliciune mic-burgheza sau de inselarea lama
a poporului de catre carieristii parlamentarismului burghez.
Proletaril nr. 22 din Se tiparepte dupe text ul
(3 marlie) 19 lebruarIe 1908 opann In ziar

www.dacoromanica.ro
 449

YN LEGATURA CU DEZBATERILE PRIVITOARE

LA LARGIREA DREPTURILOR DUMEI
IN MATERIE DE BUGET148
In Duma de stat au avut loc, in cursul a trei edince
la 12, 15 i 17 ianuarie o serie de dezbateri in problema
largirii drepturilor Dumei in materie de buget. Partidul
cadet a prezentat un proiect semnat de 40 de deputaci,
care prevede o asemenea largire. Reprezentancii tuturor
partidelor i-au expus punctul de vedere in aceasta pro-
blems. In numele guvernului, ministrul de finance a rostit
doua lungi discursuri. Reprezentantul partidului muncito-
resc social-democrat i-a expus i el punctul de vedere.
Dezbaterile s-au incheiat (dupa cum comunica ziarul Sto-
licinaia Poita" din 18 ianuarie) prin adoptarea in unanimi-
tate a propunerii facute de octombriiti ca proiectul de lege
cu privire la largirea drepturilor Dumei de stat in materie
de buget sa fie trimis spre examinare unei comisii Para a
se da indica;ii privind amploarea acestei modificari", adica
a modificarii regulamentului de la 8 martie, care ingradete
simcitor drepturile Dumei de stat in problemele bugetare.
Cum de s-a putut intimpla un lucru atit de straniu ? Cum
de a fost adoptata in unanimitate in Duma a III-a, in
Duma ultrareaccionarilor pogromiti, aceasta propunere a
octombritilor, care in fond corespunde dorincei guvernului
si care a fost prezentata dupa primul discurs al ministrului
de finance, care recomanda tocmai o asemenea solucie. In
ceea ce privete problemele de fond, proiectul cadecilor
este inacceptabil ; in ceeea ce privete chestiunile de ama-
nunt, n-am avea nimic impotriva ca legea sa fie modificata,
a declarat ministrul ultrareaccionarilor. Octombritil i-au
www.dacoromanica.ro
450 V. I. LENIN

redactat propunerea for in spiritul acestei declara ;ii, sub

m ca ei nu dau i ndicatii privind amploarea modificari-
lor ce urrneaza sa fie aduse legii.
Ca octombristii au cazut de acord cu ministrul ultra-
reactionar nu-i de mirare. Nici faptul ca cadetii si-au
retras propunerea (in care, bineinteles, nu exista nici o
men%iune in sensul ca ei nu dau indicatii privind amploa-
rea modificarilor propuse chiar de ei 1) nu-i un prilej de
mirare pentru tot' cei ce cunosc specificul acestui partid.
Dar ca social-democratii au putut sa participe la crearea
unei asemenea unanimitati e cu totul neverosimil, si am
vrea sa credem ca Stolicinaia Posta' a spus un neadevar
st ca social-democratii n-au votat pentru rezolutia octom-
bristilor.
De altfel, aici se pune o problema mai importanta deck
aceea de a sti daci social-democratii au votat sau nu pentru
octombristi, anume problema greselii pe care a comis-o,
fare indoiala, deputatul social-democrat Pokrovski II.
Tocmai asupra acestei greseli, ca si asupra adevaratei sem-
nificatii politice a dezbaterilor din 12, 15 i 17 ianuarie,
am vrea sa atragem atentia cititorilor.
Duma de stat din Rusia e lipsita de drepturi in materie
de buget, intrucit, potrivit legii", refuzul de a aproba
bugetul nu impiedick executarea bugetului. Aceasta lege,
promulgate de guvernul contrarevolutionar dupe infringe-
rea insurectiei din decembrie (faimoasele legi fundamentale"
din 20 februarie 1906), constituie o adevarata batjocurii
din partea ultrazeactionarilor, a tarului si a mosierilor, la
adresa reprezentantei nationale. Iar regulamentul" din
8 martie 1906 subliniaza $i mai mult aceasta batjocura,
creind o multime de restrictii marunte in ceea ce priveste
examinarea bugetului in cadrul Dumei si stabilind chiar
(la pag. 9) ca la discutarea proiectului bugetului de stat
nu pot fi excluse sau modificate veniturile $i cheltuielile
care au fost introduse in proiect pc baza legilor si a sche-
melor de organizare si de functionare in vigoare, precum
si pe baza unor inalte dispozi %ii care au fost date in virtu-
tea dreptului de conducere supreme ". Nu este asta o ade-
varatI batjocura ? Nu se poate rnodifica nimic din ceea ce
www.dacoromanica.ro
este conform legilor, schemelor in vigoare sau, pur $i simplu,
 DEZBATERILE PRIVITOARE LA LARGIREA DREPTURILOR DUMEI 451

inaltelor dispozitii I! Nu e oare ridicol sa se vorbeasca,

dupa toate acestea, despre drepturile Dumei de stat din
Rusia in materie de buget ?
Se pune acum intrebarea : care erau, in aceasta situatie,
sarcinile democraciei burgheze care lupta efectiv pentru
libertate ? Care erau sarcinile partidului muncitoresc ?
in articolul de fata ne ocupam numai de sarcinile luptei
parlamentare si ale reprezentamilor parlamentari ai parti-
dului respectiv.
Este evident ca trebuia ridicata in Duma problema
drepturilor ei in materie de buget pentru a lamuri pe
deplin, atit in fata poporului rus cit si in faca Europei,
batjocura carismului pogromist, pentru a arata totala lipsa
de drepturi a Dumei. Scopul practic imediat al unei ase-
menea lamuriri (fara sa mai vorbim de principala sarcina
a oricarui democrat aceea de a dezvalui poporului ade-
varul, de a-i lumina constiinca) era determinat si de pro-.
blema imprumutului. Guvernul ultrareactionar al ;arultu
nu s-ar fi putut mentine dupa decembrie 1903 si nu
s-ar mentine nici astazi fara ajutorul capitalului mondial
al burgheziei internationale acordat sub forma de impru-
muturi. Iar burghezia din lumea intreaga acorda imprumu-.
turi de miliarde unui falit notoriu cum e tarul nu numai
pentru ca este ispitita, ca orice camatar, de cistiguri grase,
ci si pentru ca iii cla seama ca este in interesul ei ca in
Rusia vechea orinduire sa biruie revolu ;ia, dat hind ca in
fruntea acestei revolutii se afla proletariatul.
Asadar, scopul aducerii acestei probleme in fa4a. Dumei
si al dezbaterii ei nu putea fi altul decit lamurirea intregu-
lui adevar. In momentul de faca si in actuala situa%ie, pen-
tru un democrat scopul nu putea fi o politica de reforme
practice, deoarece, in primul rind, este at se poate de clara
imposibilitatea infaptuirii unor reforme pe baza actualelor
legi fundamentale cu privire la drepturile Dumei in materie
de buget, iar in at doilea rind ar fi absurd sa se preconi-
zeze pentru Duma ultrareactionarilor pogromisti yi a ne-
gustorilor moscoviti largirea drepturilor ei, a drepturilor
unei asemenea Dume. Fireste, cadecii rusi (pe care numai
ignorantii sau prostanacii ii pot considera democrati) n-au
inteles cum stau lucrurile. Ridicind problema, ei au pus-o
www.dacoromanica.ro
462 V. I. LENIN

din capul locului pe terenul fals al unei reforme pargale.

Noi nu negam, desigur, posibilitatea si, uneori, necesitatea
pentru democrat si pentru social-democrat de a ri-
dica problema unei reforme parfiale. Dar ar fi absurd sa
faci acest lucru intr-o Duma ca cea actuala Duma a III-a,
intr-un moment ca acesta, Intr -o problema ca aceea a drep-
turilor in materie de buget, mutilate ping la ridicol de in-
tangibilele legi fundamentale. Cadefii puteau ridica pro-
blema revendicind o reforms parfiala stntem gata sa le
facem chiar si aceasta concesie dar niste democrafi nu
o puteau trata a,ra cum au tratat-o cadetii.
Ei au pus accentul pe asa-zisa latura practica a proble-
mei, pe inconvenientele regulamentului de la 8 martie, pe
dezavantajele pe care le prezinta el chiar pentru guvern,
pe modul cum au fost intocmite diversele legi idioate im-
potriva Dumei in idioatele cancelarii ale lui Bulighin,
Witte si ale altora din banda for. Spiritul in care au pus
cadetii aceasta problema este redat ctt se poate de preg-
nant in urmatoarele cuvinte ale d-lui $ingarev : Proiectul
prezentat de noi nu confine nici un fel de tentative (de
limitare a prerogativelor monarhului), nici un fel de gin-
duri ascunse (! !). Nu yeti gasi in el deck grija pentru bunul
mers al lucrarilor Dumei, pentru prestigiul ei, pentru in-
deplinirea sarcinii care ne revine" (subliniat de noi ; darile
de seams stenografice oficiale, pag. 1 263, sedinta din
15 ianuarie 1908).
In foe sa lumineze constiinta poporului, acest individ
cauta s-o intunece, debitind minciuni Si absurditati Apatente.
$i chiar daca acest domn $ingarev impreuna cu intreaga
sa tagma de politicieni cadeti ar fi sincer convinsi de
utilitatea" diplomafiei" for, noi nu putem renunfa in
nici un caz la aceasta. concluzie inevitabila. Un democrat
trebuie sa dezvaluie poporului prapastia care exists intre
drepturile parlamentului si prerogativele monarhului, iar
nu sa-i intunece constiinta, sa denatureze lupta politica,
reducind-o la o simply corectare birocratica a legilor.
Punind in acest fel chestiunea, cadetii dovedesc in fapt ca
shit niste concurenti ai cinovnicilor tarului si ai octombris-
tilor, iar nu luptatori pentru libertate, nici macar pentru
libertatea marii burghezii. in felul acesta pot vorbi numai
www.dacoromanica.ro
 DEZBATERILE PRIVITOARE LA LARGIREA DREPTURILOR DUMEI 453

niste functionari care jongleaza cu cele mai plate idei li-

berale, st nu reprezentantit unei opozitii parlamentare.
In cuvintarea reprezentantului social-democratiei, Po-
krovski II, se simte in mod vadit gi trebuie sa consem-
nam cu bucurie acest lucru un alt spirit, iar problema
este altfel puss sub raport principial. Acest social-democrat
a afirmat clar si raspicat ca el considers falsificata repre-
zentanta nationals in Duma a III-a (citam dupa Stolici-
naia Pofta" din 18 ianuarie, intruch nu dispunem Mei de
darile de seams stenografice ale acestei sedinte). El n-a
insistat asupra unor chestiuni de amanunt sau asupra felu-
lui cum a decurs Intocmirea legii in diferite cancelarii, ci
asupra starii de ruins si de impilare in care se afla masele
populare, milioane si zeci de milioane de oameni. El a
declarat, gi pe buns dreptate, ca despre drepturile Dumei
in materie de buget nu se poate vorbi dech in irome", ca
not revendicam nu numai dreptul de a restructura intregul
buget (in incinta Dumei au avut loc discutii in contradic-
toriu, mai ales intre Kokovtov, un birocrat cu remuneratid
grass, i niste birocrati fara lefuri grase, ca Singarev i
Adjemov, pe tema admisibilitatii restnicturani" si a
limitelor ei), ci i pe acela de a restructura intregul sistem
financiar", de a vota impotriva bugetului prezentat de
govern ". El $i -a incheiat cuvintarea cu urmatoarea reven-
dicare : putere deplina poporului" revendicare nu mai
putin justa si obligatorie pentru oricare din membrii parti-
dului muncitoresc. In toate aceste privinte Pokrovski a
sustinut In mod just si constiincios punctul de vedere al
social-democratiei.
El a comis insa cu acest prilej o greseala regretabila,
care, judecind dupa rela.tarile din ziare, a fost comisa de
intreaga fractiune social democrats care a dat exponentu-
lui ei o astfel de directive. Pokrovski a declarat : Noi
sprijinim propunerea celor 40, deoarece ea tinde spre
girea drepturilor reprezentantei nationale in materie de
buget".
Ce rost a avut aceasta declaratie de sprijinire a unei
propuneri vadit inconsecvente din punct de vedere princi-
pial, vadit incomplete, semnata de niste oameni vadit ne-
principiali si incapabili de cea mai elementary fermitate,
www.dacoromanica.ro
454 V. I. LENIN

a .unei propuneri vadit lipsite de orice valoare practica ?

Alm n-a fost vorba de sprijinirea burgheziei militante
(formula prin care multora le place sa-si justifice moliciu-
nea politica), ci de sprijinirea nestatornicei burghezii octom-
briste-liberale. Si faptele au dovedit de indata ca este asa
cum spunem noi. Cadecii insisi au dovedit-o, retragindu-si
propunerea si raliindu-se la propunerea octombristilor : sa
fie trimis spre examinare unei comisii fora a da indicatii
privind amploarea modificarilor ce urmeaza a fi aduse
legii"(!). Pentru a suta si a mia oara, sprijinirea cadetilor
s-a soldat prin inselarea celor ce i-au sprijinit. Pentru a
suta si a mia oara, faptele au dovedit cit de searbada si de
inadmisibila este tactica de sprijinire a propunerilor libe-
rale, cadete care merg pe linie etc. *
Daca, in lac de a se ralia la propunerea octombristilor,
cade%ii ar fi prezentat pentru a fi pusa la vot o declara%ie
in care sa fi aratat clar si raspicat neputinta Dumei in
problemele financiare, caracterul falsificat al reprezentantei
nationale, ruinarea tarii de catre absolutism si falimentul
financiar inevitabil si in care sa fi exprimat refuzul ye-
prezentancilor democraiiei de a -si da, in asemenea condqii,
girul pentru imprumuturile solicitate de guvern, am fi
avut de-a face cu o iniviativa cinstita din partea unor bur-
ghezi democrati, 'cu un act de lupta, si nu cu un act de
servilism prostesc. Am fi fost obligati sa sprijinim un ase-
menea act, lira a uita sa formulam in mod expres si in-
dependent telurile noastre social-democrate. Totodata, un
asemenea act ar fi adus foloase cauzei luminarii poporului
si demascarii absolutismului.
Respingerea de catre Duma a unei astfel de declara%ii,
scandalul teribil pe care 1-ar fi provocat ultrareaqionarii
la auzul unei asemenea propuneri ar fi constituit un merit
istoric al democraciei si o etapa probabila a unei noi lupte
Prin gura unui oarecare damn Saturin, Stolicinaia Posta", ziar far&
cap' (aluzie la bezzaglavti" grupul semicadet, semimensevic al intelectualilor
burghezi rusi. Lenin face un joc de cuvinte : Rez zaglavia" inseamni fara
tithe, bezgolovii" far8 cap". Nofa trod.), declara opozitia a pro-
cedat foarte Satelept(1) votind pentru ea" (pentru rezolutia octombristilor).
Datorita acestui tapt, amendamentul" (adica rezolutia care nu hotaraste
dinainte amploarea modificarilor) ,,a fast adoptat in unanimitate' (18 Lamm-
rie, paq. 4, Din sale de sedinte"). Tr8iasca unitatea de vederi a Iibera!ilor
fdrd cap din Rusia cu octombristil yi cu ministrii larului ultrareactionar I

www.dacoromanica.ro
 DEZBATERILE PRIVITOARE LA LARGIREA DREPTURILOR DUMEI 455

pentru libertate. Pe and acum cadecii s-au compromis

iarasi pentru a nu stiu cita oars. Tovarasi social-demo-
crati din Durna, pazi>ri cinstea partidului muncitoresc so-
cialist, nu va lasati compromisi prin sprijinirea urnri ase-
menea liberalism !

In incinta Dumei, un deputat de dreapta, mai neastimpa-

rat din fire, s-a abatut de la tactica octombristilor, care
consta in a estompa divergentele, in a imbia pe cadeti la o
tranzactie cu ei. In sedinta Dumei de stat din 12 danuarie,
ultrareactionarul Kovalenko s-a pronuntat facis impotriva
trimiterii proiectului cadetilor spre examinare unei comisn
(procesele-verbale stenografice, pag. 1 192). Dar cind s-a
trecut la vot, acest erou a votat, pe cit se pare, cu octom-
bristn ; el a fost curajos numai cu vorba. In cuvintarea sa,
el a ilustrat de minune adevarata stare de lucruri, invocind
urmatorul exemplu pentru a dovedi necesitatea unor im-
putermori speciale : Sal luam, de pada, insurectia de la
Moscova, trimiterea detasamentelor de pedepsire. A avut
oare guvernul atunci timpul necesar pentru a urma cursul
normal..; ?" (pag. 1 193). E regretabil ca social-democracii
nu profita de aceste accese de sinceritate ale unor ultra-
reactionari. Aveti dreptate, colega deputat, ar fi trebuit
sa i se spuna. Aici nu-i vorba de un curs normal. SI dam
dar la o parte ipocrizia si sa recunoastem ca nu ne aflam
intr-o perioada de curs normal", ci intr-una de razboi
civil ; ea guvernul nu guverneaza Zara, ci poarta. razboi ;
ca Rusia se afla intr-o stare de razmerita greu de impledt-
cat. Acesta e adevarul, Si adevarul trebuie amintit poporu-
lui cit mai des ! 149
Solial-Demokrar nr. 1
din lebruarle 1908 Se ilpareeie dupa texiul .
Semnal : N. Lenin apSrut in zior

31 Lenin www.dacoromanica.ro
Opere, vol. 16
456

POST-SCRIPTUM LA ARTICOLUL
IN LEGATURA CU DEZBATERILE PRIVITOARE
LA LARGIREA DREPTURILOR DUMEI
IN MATERIE DE BUGET"
In momentul de fata, Duma a trecut la discutarea
bugetului propriu-zis. Blocul reactionarilor si al tradatori-
lor pseudoopozitionisti ai libertatii poporului a iesit la
iveala Inca din prima zi a dezbaterilor. Presa legala ofera
acelasi tablou : cei de la Novoe Vremea" saluta unirea
tuturor deputatilor, cu excel:10a fanaticilor de stinga",
citeste a social-democratilor si trudovicilor... Nara Ga-
zeta" 1", ziarul companiei fara cap, radiaza de fericire. 0
zi rodnica" facuta sa to impace" cu neajunsul examinarii
bugetului pe capitole"...
Opozitia" se tiraste in coada reactiunii fat*. Si de
data asta deputatilor clasei muncitoare si ai democratiei le
revine rolul de mare cinste si raspundere de a fi adevaratit
reprezentanti ai poporului jecmanit. Din pacate, primele
cuvintari rostite de tovarasii nostri din Duma, in cadrul
discutiei la buget, stilt cit se poate de nereusite si profund
gresite. In numarul viitor al ziarului Proletarii" vom
examina amanuntit aceste greseli si vom azata care este,
dupa parerea noastra, linia de conduits pe care trebuie s-o
adopte social-democratii in cadrul discutiilor pe marginea
bugetului, precum 6 cu prilejul votarii lui "i.
Prolelarli" nr. 27 din Se tipareple dup6 textul
(8 aprille) 26 mantle 1908 apilrut In ziar

www.dacoromanica.ro
 457

INVATAMINTELE COMUNEI 152

Dupa lovitura de stat care a pus capat revolu%iei din
1848, Franca a cazut sub jugul regimului napoleonian, care
a dainuit 18 ani. Acest regim a dus Cara nu numai la ruing
economics, ci la umilinca nacionala. Rasculindu-se im-
potnva vechiului regim, proletariatul $i -a asumat doui
sarcini o sarcina nacionala si o sarcina de class : elibe-
rarea Francei de invazia Germamei si eliberarea socialists
a muncitorilor de capitalism. Imbinarea acestor doua sar-
an' constituie trasatura cea mai originals a Comunei.
Burghezia a alcatuit atunci un guvern al apararii na-
cionale", sub conducerea caruia a trebuit sa lupte proleta-
riatul pentru independenca nacionala. In realitate, acesta
a fost un guvern al tradarii nacionale", care considera ca
menirea sa este sa lupte impotriva proletariatului parizian.
Dar proletariatul, orbit de iluziile patriotice, n-a sesizat
acest lucru. Ideea patriotismului dateaza inca de la Marea
revolucie din secolul al XVIII-lea. Ea a subjugat mincile
socialistilor Comunei ; Blanqui, de pilda, care a fost, fara
indoiala, un revolucionar si un adept inflacarat al soma-
lismului, n-a gasit o denumire mai potrivita pentru ziarul
sau dectt strigatul burghez : Patria e in pericol I"
Imbinarea acestor sarcini contradictorii patriotismul
si socialismul a fost o greseala fatala a socialistilor
francezi. Inca in adresa Internacionalei din septembrie 1870,
Marx prevenea proletariatul francez sa nu se lase antrenat
de amagitoarea idee nacionala 153: de la Marea revolucie
incoace au avut loc prefaceri adinci, contradicciile de class
www.dacoromanica.ro
31*
458 v. I. LENIN

s-au agravat, $i, daca pe atunci lupta impotriva reactiunii

din intreaga Europa unea intreaga natiune revolutionara,
in prezent proletariatul nu-si mai poate uni interesele cu
interesele altor clase, ostile lui ; burghezia sa poarte ras-
punderea pentru umilinta nationals, sarcina proletariatului
este sa lupte pentru eliberarea socialists a muncii de sub
jugul burgheziei.
$i intr-adevar, substratul real al patriotismului" bur-
ghez n-a intirziat sa iasa la iveala. Dupa ce a incheiat o
pace rusinoasa cu prusienii, guvernul de la Versailles a
trecut la infaptuirea sarcinii sale directe, intreprinzind un
atac in scopul de a pune mina pe armele proletariatului din
Paris atit de primejdioase pentru el. Muncitorii au ras-
puns prin proclamarea Comunei si prin razboi civil.
Cu toate ca proletariatul socialist era impartit in nu-
meroase secte, Comuna a oferit un stralucit exemplu de
felul cum stie proletariatul sa realizeze in mod solidar
sarcinile democratice, pe care burghezia n-a fost in stare
deeit sa le proclame. Simplu, in practica, fara legi speciale
si complicate, proletariatul, care pusese mina pe putere, a
infaptuit democratizarea orinduirii sociale, a deshintat
birocratia, a realizat principiul alegerii functionarilor de
catre popor.
S-au comis insa doua greseli care au anihilat roadele
acestei victorii stralucite. Proletariatul s-a oprit la jumata-
tea. drumului : in loc sa treaca la exproprierea expropria:
tonlor", el s-a lasat antrenat de visul intronarii justitiei
supreme intr-o tara units printr-o sarcina nationals ; el nu
a pus mina pe o serie de institutii cum ar fi banca ; in rin-
durile socialistilor mai domina teoria proudhonista a
schimbului echitabil" etc. A doua greseala a fost ca prole-
tariatul a dat dovada de prea multa marinimie : el trebuia
sa-si extermine dusmanii, si nu sa caute sa-i influenteze
moraliceste ; el a nesocotit importanta pe care o prezinta
intr-un razboi civil acciunile pur militare si, in loc sa-si
incununeze victoria de la Paris printr-o ofensiva hotarita
impotriva Versailles-ului, a tergiversat lucrurile, permitind
astfel guvernului de la Versailles sa adune fortele intuneri-
cului si sa pregateasca saptamina singeroasa din mai.
www.dacoromanica.ro
 INVATAMINTELE COMUNEI 459

Dar, cu toate greselile ei, Comuna este un maret exemplu

at unei marete miscari proletare in secolul at XIX -lea.
Marx a dat o inalta apreciere importantei istorice a Co-
munei : clacal in cursul atacului miselesc intreprins de banda
versailleza pentru a pune mina pe armele proletariatului
din Paris, muncitorii ar fi cedat armele fara lupta, urma-
rile nefaste ale demoralizarii pe care asemenea slabiciune
ar fi provocat-o in miscarea proletara ar fi fost mult mai
grave decit prejudiciul cauzat de pierderile pe care clasa
muncitoare le-a suferit in lupta, aparindu-si armele 154.
Jertfele Comunci, oricit de mari sint ele, au fost rasplatite
prin importanta pe care ea a avut-o pentru lupta proletara
generals : ea a rascolit miscarea socialists din intreaga
Europa, a aratat forta razboiului civil, a spulberat iluziile
patriotice si a curmat credinta naiva in aspiratule natio-
nale ale burgheziei. Comuna a invatat proletariatul din
Europa sa puns in mod concret sarcinile revolutiei
socialiste.
Proletariatul nu va uita lectia primita. Class muncitoare
o va folosi, asa cum a si folosit-o in Rusia in timpul insu-
rectiei din decembrie.
Epoca care a precedat si a pregatit revolutia din Rusia
se aseamana intr-o oarecare privinta cu epoca jugului na-
poleonian din Franta. $i in Rusia clica absolutists a adus
tam la catastrofa ruinei economice $i a umilintei nationale.
Revolutia insa nu s-a putut dezlantui multa vreme ; ea nu
s-a putut dezlantui atita timp cit dezvoltarea socials n-a
creat conditii pentru aparitia unei miscari de mask si atita
timp cit, cu tot eroismul lor, atacurile izolate impotriva
guvernului in perioada dinaintea revolutiei esuau din cauza
ca se loveau de indiferenta maselor populare. Numai so-
cial-democratia, printr-o activitate perseverenta si sistema-
66., a educat masele, ridicindu-le ping la folosirea formelor
superioare de lupta actiunile de masa si razboiul civil
dus cu arma in mina.
Ea a stiut sa lichideze in rindurile tinarului proletariat
ratacirile patriotice" $i nationale" $i dupa ce, prin inter-
ventia ei directs, s-a reusit sal se srnulga tarului manifestul
de la 17 octombrie, proletariatul a trecut la pregatirea
energica a urmatoarei etape inevitabile a revolutiei in-
www.dacoromanica.ro
460 V. I. LENIN

surectia armata. Eliberindu-se de iluziile nationale", el

i-a concentrat fortele de clasa in organizatiile sale de masa
Sovietele de deputati ai muncitorilor i soldatilor etc.
$i, cu toate deosebirile dintre telurile i sarcinile revolutiei
ruse si cele ale revolutiei franceze din 1871, proletariatul
rus a trebuit sa recurga i el la metoda de lupta initiata de
Comuna din Paris razboiul civil. Tinind minte invata-
mintele Comunei, el ,tia ca proletariatul nu trebuia sa
neglijeze mijloacele panice de lupta care-i servesc in-
teresele imediate, de fiecare zi i sint necesare in penoa-
dele de pregatire a revolutiilor dar nu trebtne sa lute
niciodata ea.' in anumite conditii lupta de clasa is forma
luptei armate i a razboiului civil ; sint momente cind in-
teresele proletariatului cer exterminarea necrutatoare a
dumanilor in lupta deschisa. Acest lucru, demonstrat pen-
tru prima oars de proletariatul francez prin exemplul.Co-
munei, a fost confirmat in mod stralucit de proletariatul
rus prin insurectia din decembrie.
Chiar daca amindoua aceste grandioase insurectii ale
clasei muncitoare au fost inabu&e, va veni o noun insurec-
tie, in facia careia fortele dupuanilor proletariatului se vor
dovedi slabe gi din care proletariatul socialist va iei pe
deplin invingator.
Zagranicinaia Gazela nr. 2 Se tiptire.,le dupd iextul
din 23 =rile 1908 apSrut in ziar

www.dacoromanica.ro
 461

0 DEMONSTRATIE POLITIST-PATRIOTICA
ARANJATA LA COMANDA.
Mama zi parlamentara" pe care ne-a oferit-o Duma
la 27 februarie se bucura din partea partidelor noastre
burgheze de o apreciere emcnionanta prin unanimitatea. ei.
Toata lumea e satisfacuta, tori se bucura. gi sint cuprmsi
de induiosare, incepind cu ultrareactionarii gi cu Novoe
Vremea" gi termmind cu cadetii cu Stolicinaia Posta",
care, inainte de a-si da duhul", a mai apucat sa scrie (in
numarul din 28 februarie) :
Impresia generali (de 1a sedinta Dumei din 27 februarie) e eit
se poate de buns "... Pentru prima oars in analele vietii publics din
Rusia, guvernul face cunoscut carii, in mod deschis, vederile sale in
problemele de politics externs..."
Sintem gata sa recunoastem, la &dui nostru, ca aceasta
mare zi parlamentara a scos la iveala daca nu pentru
prima oath.", in orice caz cit se poate de concret per-
fecta unitate de vederi care exists intre ultrareactionari,
guvern, liberali si democratii!` de tipul celor de la Sto-
licinaia Posta" In problemele fundamentale ale vietii
publice". De aceea cercetarea atenta a pozi;iei adoptate in
aceasta zi 1i cu acest prilej de fiecare partid in parte ni se
pare absolut necesara.
Liderul partidului guvernamental al octombristilor,
d-1 Gucikov, adreseaza reprezentancilor guvernului ruga-
mintea" de a arata care este adevarata stare de lucruri in
Extremul Orient. De la Ina lta tribuna a Dumei, el explica
importan%a realizarii unor economii in cheltuirea fonduri-
www.dacoromanica.ro
462 V. I. LENIN

lor, de pada in loc de 60 000 de ruble anual pentru am-

basadorul din Tokio sa se aloce numai 50 000. Sintem re-
formatori, nu gluma ! El declara ca in presa si-au facut
loc" unele zvonuri alarmante in legatura cu situatia politica
din Extremul Orient, in legatura cu un razboi iminent
impotriva Japoniei. Despre faptul ca presei din Rusia i s-a
pus botnita, liderul capitalistilor nu sufla, fireste, nici o
vorba : si la ce bun ? In program poate sa figureze liberta-
tea presei. Pentru un partid de factura europeana", acest
lucru este necesar. Dar sa to astepti de la d-1 Gucikov, ca
$i de la d-1 Miliukov, ca ei sa lupte efectiv impotriva su-
grumarii libertatii presei, sa demaste in mod fads bine-
cunoscuta venalitate a organelor de presa influente din
Rusia e pur 5i simplu ridicol. In schimb, in ceea ce priveste
legatura dintre politica interna 5i cea externa, d-1 Gucikov
a spus adevarul, adica a divulgat fara sa vrea adevaratul
substrat al comediei pe care a jucat-o in Duma la 27 fe-
bruarie.
Faptul ca not a declarat el pe un ton solemn ne
Indreptam cu pasi repezi spre linistire pacificare trebuie
sa arate adversarilor nostri ca incercarea (Rusiei) de a-si
apara interesele va fi de data aceasta, fara doar si poate,
incununata de succes". Ultrareac;ionarii si octombristii
aplauda. Ba bine ca nu ! Ei au inteles de minune, de la bun
inceput, ca miezul problemei supuse dezbaterilor, ca si al
intregii declaratii solemne acute de d-1 Izvolski in numele
guvernului, consta in a proclama drept actiune de linistire
5i pacificare politica contrarevolu ;ionara a calailor nostri
de teapa lui Muraviev-spinzuratorul. Trebuie sa aratam
Europe' 5i intregii lumi ca dusmanul extern" are in fata o
Rune units ", care linisteste 5i pacifica un manunchi de
razvrati %i (doar vreo 100 000 000 de tarani 5i muncitori !)
spre a -5i asigura succesul in incercarile ei de a-si apara
interesele".
Da, d-1 Gucikov a tiut sa exprime ceea ce i-a trebuit
lui, ceea ce le-a trebuit mosierilor si capitalistilor ,initi
laolalta.
Profesorul Kapustin, octombrist de stinga", o speranta
a cadetilor si a adeptilor unei paci intre societate gi puterea
de stat, s-a grabit sa urmeze exemplul lui Gucikov, cautind
www.dacoromanica.ro
 0 DEMONSTRATIE POLITIST-PATRIOTICA ARANJATA. LA comANDA 463

sa dreaga politica acestuia printr-o fatarnicie liberals dez-

gustator de dulceaga. Deie domnul sa se duel vestea (des-
pre Duma) ca economiseste banii poporului." Cincizeci de
mii de ruble pe an pentru un ambasador nu inseamni oare
asta o economie de nu mai putin de zece mii de ruble ? Nu
este oare un minunat cxemplu" pe care il vor da inaltii
nostri demnitari, constienti de clipa grea 5 importanta prin
care trece Rusia"... Avem de infaptuit reforme radicale in
cele mai diverse domenii de viata ale tarii noastre, ceea ce
necesita fonduri uriase".
...Iuduska Golovliov nu se poate compara nici pe departe
cu acest parlamentar ! Un profesor care de la tribuna Du-
mei iii exprima admiratia fata de minunatul exemplu dat
de inaltii demnitari... Dar ce sa mai vorbim de acest octom-
brist, cind in materie de servilism nisi liberalii Si nici de-
mocratii burghezi nu se lass mai prejos.
Sa trecem la discursul d-lui Izvolski, ministrul afacerilor
externe. Lui, fireste, nici nu-i trebuia altceva decit sa se
agate de un prilej ca cel pe care i 1-a oferit cu atita promp-
titudine Kapustin. $i ministrul s-a lansat intr-o serie d.e
consideratii pe tema necesitatii de a reduce cheltuielile sau
de a revizui schemele de salarizare pentru a putea veni in
ajutorul ambasadorilor care nu dispun de mijloace pro-
prii". Izvolski a subliniat ca vorbeste cu asentimentul lui
Nicolaie al II-lea si a elogiat forta, cumintenia si patrio-
tismul poporului rus", care va folosi toate fortele sale
materiale si spirituale pentru a intari stapinirea de catre
Rusia a actuaHor ei posesiuni din Asia si pentru a asigura
dezvoltarea for multilaterala".
Ministrul a spus ceea ce i-a.poruncit camarila. Urmeaza
la cuvint d-1 Miliukov, liderul opozitiei. El declara de la
bun inceput : Partidul libertatii poporului, prin fractiunea
lui aici prezenta, a inregistrat cu profunda satisfactie cu-
vintele rostite de d-1 ministru de externe si considers de da-
toria sa sa salute aceasta prima expunere, in facia reprezen-
tantilor ;aril, a unor probleme ref eritoare la politica
externs a Rusiei. Fara indoiala ca in momentul de fats...
guvernul rus trebuie... sa se sprijine in planurile sale pe
opinia publics rush",
www.dacoromanica.ro
464 V. I. LENIN

Intr-adevkr, acest lucru este in afark de mice indoialk.

In planurile sale, guvernul contrarevolutiei trebuie sa se
sprijine pe ceea ce ar putea fi luat (sau prezentat) in strki-
nktate drept opinia publics rusk. E un lucru necesar in
special pentru obtinerea unui imprumut Para de care in-
treaga politick stolipinistk a tarismului, care prevede apli-
carea ani de-a rindul si pe scars large a unor mksuri siste-
matice de violenti impotriva poporului, este amenintati
de f aliment.
In cuvintarea sa, d-1 Miliukov s-a apropiat mult de ade-
vkrata semnifica %ie a declaratiilor solemne ale d-lor Iz-
volski, Gucikov & Co. Aceste declaratii au fost fkcute la
comanda bandei ultrareactionare a lui Nicolaie al II-lea.
In aceastk demonstratie politist-patriotick, fiecare amknunt
a fost chibzuit dinainte. Marionetele din incinta Dumei au
jucat aceastk comedic dupk cum le-a cintat camarila abso-
lutistk : Nicolaie al II-lea nu se va putea mentine clack nu
va obtine sprijinul burgheziei vest-europene. Intreaga bur-
ghezie din Rusia, atit cea de dreapta cit si cea de stinga,
trebuie determinati sa -si exprime in mod solemn increderea
in guvern, in politica" lui de pace", in trkinicia lui si in
capacitatea lui de a linisti si a pacifica. Acest lucru era
necesar ca o semnkturk" pe o polka in alb. In acest scop a
fost pus sa vorbeasc5. d-1 Izvolski, cel mai agreat" de
cadeti, in acest scop a fost comandatk toatk aceastk ne-
reusita vorbarie latarnica pe tema economisirii banilor
poporului, pe tema reformelor, a expunerii deschise de
cktre guvern a problemelor de politick externk in vederea
Ikmuririi" or, deg este clar pentru oricine c. guvernul
n-a vrut sa lamureasck si n-a lkmurit nimic.
Iar opozitia liberals si-a indeplinit cu docilitate rolul de
marionetk in miinile monarhiei ultrareactionare-politie-
nesti ! In timp ce o exprimare raspicatk a adevkrului de
cktre minoritatea burghezI din Duma ar juca, fkrit
un rol important si ar impiedica guvernul sa contracteze
imprumuturi de miliarde pentru noi expeditii de pedepsire,
pentru noi spinzurktori, inchisori gi mksuri exceptionale
(sau ar ingreuia obtinerea acestor imprumuturi), partidul
cadet s-a prosternat la picioarele" monarhului adorat,
strIduindu-se sad fack pe plat. D-1 Miliukov a clutat sk-i
www.dacoromanica.ro
 0 DEMONSTRATIE POLITIST-PATRIOTICA ARANJATA LA COMANDA 465

intre in gratii, dindu-i probe de patriotismul sau. El 'i -a

dat aere de cunoscator in problemele de politica externs,
bazindu-se pe faptul ca in diverse gnticamere a cules in-
forma%ii din care rezulta c5. Izvolski e liberal. D-1 Miliukov
a semnat cu bunk stiinta o.poli%a atunci cind a salutat"
Cu emfaza pe ministrul tanst in numele intregului partid
cadet, stiind prea bine ca a doua zi toate ziarele europene
vor scrie ca la comanda : Duma 3i -a exprimat in unanimi-
tate (cu exceptia social-democratilor) increderea in guvern,
aprobind politica lui externs...
Liberalismul rus a strabatut in ultimii trei ani un drum
care in Germania a necesitat peste treizeci de ani, i ar in
Franta chiar peste o suta : drumul care duce de la atitudi:
nea de partizan al libertatii la aceea de complice docil
mirsav al absolutismului. Arma specifics de care dispune
burghezia in lupta ei posibilitatea de a lovi in punga,
de a ingreuia obtinerea de bani, de a zadarnici pregatinle
subtile" pentru ob;inerea de not imprumuturi e o arma
de care cadetii s-ar fi putut folosi de multe on in cursul
revolutiei ruse. Dar de fiecare data, atit in primavara anu-
lui 1906 cit si in primavara anului 1908, ei si-au predat
singuri arma dusmanului, au inceput sa linga miinile po-
gromistilor 1i sa le faca juraminte de credinta.
D-1 ,Struve s-a ingrijit din vreme sa asigure acestei prac-
tici o solids baza teoretica. In revista Russkaia Mid",
care de fapt ar trebui sa se. numeasca Cernosotennaia
Misl" 155, d-1 Struve propovaduieste de pe acum ideea unei
Rusii Mari", ideea na %ionalismului burghez, critics cu
vehementa ostilitatea intelectualitatii faci de stat", corn-
bate pentru a nu stiu cita oars revolutionarismul rusesc",
marxismul", renegarea", lupta de class ", rachcalis-
mul banal".
Aceasta evolutie ideologica a liberalismului rus nu poate
cleat sa ne bucure. Caci, de fapt, acest liberalism s-a ;i do-
vedit a fi in revolutia rusk exact ceea ce voieste d-1 Struve
sa faca din el in mod sistematic, consecvent, deliberat, in
chip filozofic". Elaborarea unei ideologii contrarevolucio-
flare consecvente constituie o cheie atunci cind exists o
class pe deplin formats, care in cele mai importante pe-
rioade din via%a www.dacoromanica.ro
Orli a actionat in spirit contrarevolu-
41)6 V. I. LENIN

tionar...0 ideologie care sk .corespundi situatiei de clask i

politicii de class a burgheziei va ajuta tuturor sk se debara-
seze de ramasitele credintei in democratismul" cadetilor.
Si debarasarea de aceste ramasice e utilk i necesark pentru
a se putea face un pas inainte pe drumul luptei cu adevarat
de mask in vederea democratizarii Rusiei. D-1 Struve vrea
un liberalism fatis contrarevolu%ionar. .Si not vrem un
asemenea liberalism, caci caracterul laps" al liberalismu-
lui va lumina mai bine ca orice atit tkranimea democratick,
cit i proletariatul socialist.
Revenind la sedinta Dumei din 27 februarie, trebuie sa
spunem ca singurul cuvint cinstit i mindru, demn de un
democrat, a fost cel rostit de un social-democrat. Deputatul
Ciheidze s-a urcat la tribunk i, declarind ca fractiunea
social democrats va vota impotriva proiectului de lege, a
inceput sa expunk motivele acestui vot. Dar chiar duple
primele lui cuvinte : Diplomatia noastrk din Occident a
servit intotdeauna drept scut al reactiunii si al interese-
lor"..., presedintele a inchis gura deputatului muncitor.
Mandatul permite expunerea motivelor votului", au
biiguit cade ;ii. Nu numai motivele, ci si forma conteazk",
le-a replicat banditul care se intituleaza presedintele
Dumei a III-a.
Si el avea dreptate din punctul sku de vedere : de re-
gulament ii ardea lui cind era in joc deslksurarea armo-
nioask a acestei demonstratii politist-patriotice aranjate la
comandk ?
Deputatul muncitor a eimas izolat in aceastk chestiune.
Cu atit mai mare e meritul lui. Proletariatul trebuie sk
arate i va ark'ta ca tie sa apere lozincile revolutiei demo-
cratice, in pofida tuturor tradkrilor comise de liberalism
$i a tuturor oscilkrilor micii burghezii.
"Prolearli nr. 25 din Se tipareVe dupd lexica
(25) 12 mantic 1908 apdrut in ziar

www.dacoromanica.ro
 467

DESPRE IN$ELAREA POPORULUI

DE CATRE LIBERALI
La ultimul congres, de la Londra, al Partidului munci-
toresc social-democrat din Rusia a fost dezbatuta problema
atitudinii fata de partidele burgheze si a fost adoptata o
rezolutie corespunzatoare. Pasajul din rezolutie in care se
vorbeste despre inielarea poporului de catre liberali * a
stirnit la congres controverse deosebit de vii. Social-demo-
cratii din aripa dreapta a partidului nostru au gasit acest
pasaj cit se poate de gresit. Ei au declarat chiar ca nu este
marxist ca intr-o rezolutie sa se vorbeasca despre inse-
larea" poporului de catre liberali, adica sa se arate ca ala-
turarea la un partid oarecare (in cazul nostru la partidul
cadet) a unor anumite paturi ale populatiei este determi-
nate de metodele politice amorale" ale cutarui sau cuta-
rui grup de parlamentari, avoca ;i, ziaristi etc., si nu de in-
teresele de class ale acestor paturi.
In realitate, sub paravanul acestor argumente plauzibile,
gatite intr-un prezentabil vesmint cvasimarxist, se ascundea
o politica de slabire a independentei de clask a proletaria-
tului si de subordonare a lui (in fapt) fata de burghezia
liberals. Si asta pentru ca acesti domni nu apara cit de cit
serios interesele micii burghezii democrate care urmeaza pe
cadeti si le tradeazii prin politica for de cochetare si de
tranzactii cu guvernul, cu octombristii, cu puterea isto-
rica" a absolutismului tarist.
Vezi V. I. Lenin, Opere complete, vol. 15, Edttura politica, 1963, editia
a doua, pag. 394. Nota red.
www.dacoromanica.ro
468 V. I. LENIN

Un material extrem de interesant pentru clarificarea, pe

baza de fapte noi, a acestei probleme una dintre pro-
blemele fundamentals ale tacticii social-democrate in toate
;arile caritaliste ni-1 ofera lupta ce se da in momentul
de fata in landtagul (theta) Prusiei pentru votul universal.
Steagul acestei lupte a fost ridicat de catre social-democra-
tia germana. Proletariatul din Berlin i, dupa el, proleta-
riatul din toate oraele maxi ale Germaniei a ieit in strada,
a organizat impresionante demonstratii, la care au luat
parte zeci de mii de oameni, a pus bazele tinei largi micari
de masa, care Inca acum, la inceputurile ei, a dus la acte
de violenta din partea autoritatilor constitutionale, la folo-
sirea fortei armate, la maltratarea unor mase de oameni
neinarma%i. Lupta aduce lupta ! Liderii proletariatului re-
voluvionar au raspuns la aceste acte de violenta cu demni-
tate i curaj. Dar aici s-a pus problema atitudinii fata de
burghezia democratica (gi fats de cea liberals) in lupta
pentru dreptul de vot. Discutiile intre social-democratii
revolutionari germani i oportuniti (sau revizioniti, cum
shit numiti ei in Germania) in jurul acestei probleme se
aseamana foarte mult cu controversele noastre pe tema
ingelbeii poporului de catre liberali.
Ziarul Vorwiirts", organul central al Partidului munci-
toresc social-democrat din Germania, a publicat un edi-
torial al carui convinut ti idee fundamentals sint clar
exprimate in titlul sau : Lupta pentru dreptul de vot este
o lupta de clasa !". Cum era i de weptat, acest articol,
cu toate Ca se limita la expunerea, intr-o forma pozitiva,
a unor adevaruri social-democrate indeol4te cunoscute, a
fost considerat de oportun4ti drept o provocare la lupta.
Manua a fost ridicata. Tovarawl Siidekum, cunoscut mili-
tant in domeniul socialismului municipalist, a pornit o
puternica campanie impotriva acestei tactic' sectariste ",
impotriva izolarii proletariatului", impotriva sprijinini
ultrareactionarilor de catre social-democrati" (a reactionar
rilor cum se exprima, mai delicat, germanii). Caci gi
pentru oportunistul german introducerea luptei de clasa
intr-o cauza comuna proletariatului ti liberalilor inseamna
sprijinirea ultrareaccionarilor ! Introducerea votului uni-
versal in Prusia in locul actualului sistem de vot in trei
www.dacoromanica.ro
 DESPRE INSELAREA POPORULUI DE CATRE LIBERALI 469

clase scria Siidekum nu constituie cauza unei singure

clase, oricare ar fi ea", ci cauza populatiei orasenesti im-
potriva marilor proprietari funciari, a democratiei impo-
triva birocratiei, a taranimii impotriva mosierilor, a Prusiei
occidentale impotriva Prusiei orientale" (adiea a partii
industriale si in genere a partii avansate din punct de
vedere capitalist a tarii impotriva partii economiceste
inapoiate). Totul este sa unim in jurul acestui punct pe
toti prietenii reformei, facind abstractie de celelalte pro-
bleme care ii despart".
Cititorul iii da seama ca toate aceste argumente sint cit
se poate de cunoscute, ca si aici vesmintul este marxist",
strict ortodox, continind pink si uncle referiri la situatia
economics si la interesele anumitor elemente ale democra-
tiei burgheze (democratia oraseneascr, taranimea etc.).
Si poate nici nu mai e nevoie sa adaugam ca, de zeci de ani
de zile, presa burghezo-liberals din Germania repeta siste-
matic aceste argumente, aducind social- democra %iei acuzatia
de sectarism, de sprijinire a ultrareac;ionarilor, de neprice-
pere de a izola reactiunea.
$i prin ce argumente au combatut social-democratii re-
volutionari din Germania asemenea rationamente ? Vom
enumera principalele for argumente, pentru ca cititorii
apreciind in mod impartial", fara minie si partinire"
starea de lucruri din Germania sk poata vedea daca aici
precumpanesc referirile la conditiile speciale de loc si de
timp sau referirile la principiile generale ale marxismului.
Da, in programele Tor, Tiber-cugetatorii de la noi re-
vendica" votul universal, scria Vorwarts". Da, ei au
inceput sa rosteasca acum, cu o deosebita asiduitate,
discursuri pompoase pe aceasta tema. Dar /uptii oare ei
intr-adevar pentru reforms ? Nu vedem noi ca, dimpotriva,
miscarea cu adeva'rat populara, demonstratiile de strada,
larga agita %ie desfasurata in rindul maselor, framintarea
acestora trezeste in ei o teams prost camuflata, aversiune,
iar in cazurile cele mai fericite si mai rare ii lass pur si
simplu indiferenti ?
Trebuie sa facem o deosebire intro programele partide-
lor burgheze si discursurile rostite la diferite banchete sau
in parlament de catre carieristii liberali, pe de o parte, i
www.dacoromanica.ro
470 v. I. LEN IN

participarea for efectiva la lupta efectiva a poporului, pe

de alts parte. In t orbe, toti politicienii burghezi din toate
tarile cu regim parlamentar s-au pronuntat intotdeauna
pentru democratie, avind in acelasi timp grija sa tradeze
democratia.
Da, in rindurile partidului liberal (ale liber-cugetatori-
lor) si in rindurile centrului exists, fiira indoialii, elemente
ale caror interese cer introducerea votului universal si
egal", stria Vorwarts". Dar nu aceste elemente, nu micii
meseriasi, nu semiproletarii, nu taranii pe jumatate ruinati
se afla la conducerea partidelor burgheze. Aceste elemente
urmeaza pe burghezii liberali, care cauta sa be indeparteze
de la lupta, incheind in spatele for compromisuri cu reac-
tiunea, pervertindu-le constiinta de clask fara a le apara
de fapt interesele.
Ca sa atragi asemenea elemente in lupta pentru votul
universal, trebuie sa trezesti in ele constiinta de clasa, sa le
rupi de partidele burgheze nestatornice. Ele, aceste ele-
mente, ale caror interese cer introducerea votului universal,
formeaza inauntrul partidului liberal (al liber-cugetatorilor)
o minoritate neputincioasa, intotdeauna hranita cu pro-
misiuni si care in permanenta este iwelatii. Energia politica
a acestor elemente este cu totul paralizata. Si clack sub
amenintarea ca vor pierde voturile acestor alegatori, liber-
cugetatorii sau centrul pot fi intr-adevar siliti sa face con-
cesii dernocratiei, atunci tocmai lupta de clask care sla-
beste partidele burgheze, este unicul mijloc de a impinge
spre stinga burghezia sovaielnica".
Caci faptele politice au demonstrat de multi vreme ca
liber-cugetatorilor reactiunea le este mai putin odioasa
deck social-democratia. De aceea trebuie nu numai sa
biciuim cu asprime necrutatoare toate pacatele tuturor
partidelor burgheze, dar sid $i explicam in acelasi timp ca
toate tradarile for in problema dreptului de vot sint re-
zultatul necesar al caracterului de clasa al acestor particle".
Problema dad. sint capabili cade %ii nostri sa lupte"
pentru revendicarile democratice inscrise in programullor
sau data ei le inscriu numai pentru a trada octombristilor
pe micii burghezi $i pe taranii care-i urmeazk pe liberal'
se va pune din nou azi-miine in fata social-clemocratilor
www.dacoromanica.ro
 PESPRE INSELAREA POPORULUI DE CATRE LIBERAL' 471

rusi, asa cum s-a mai pus, nu o data, in cursul revolutiei.

De aceea, unora dintre membrii partidului nostru nu le-ar
strica sa reflecteze mai adinc asupra argumentelor aduse
de Vorwiirts" !
P.S. Articolul de Eta era dat la tipar cind am citit, in
nr. 52 (din 1 martie) al ziarului Reci", un articol semnat
de d-1 K.D., corespondentul din Berlin al acestui ziar, Si
intitulat : Criza liberalismului german". Autorul se ocupa
de polemica dintre Vorwarts" i Siidekum, adoptind in
expunerea sa tonul si procedeele obisnuite ale falsificatori-
lor liberali de la noi. Lui nici nu-i trece prin gind sa ex-
puna argumentele ambelor parti si sa dea citate exacte, ci
declara pur si simplu : Organul oficial Vorwarts, it
improsca cu noroi pe eretic si, intr-un editorial prea putin
atragator prin tonul sau impertinent si provocator, 11 acuza
de ignoranta, de uitare inadmisibila a dogmelor de f.artid".
Lasam pe cititor sa judece singur dace Siidekum insusi va
gasi destul de atragator" felul in care -1 apara cadetii.
Dar asta-i soarta revizionistilor din orice tara : sa se bucure
de un sprijin activ din partea burgheziei si de o sincere
recunoastere" a eforturilor lor. Alianta intre diversi
Sildekumi si domnii de teapa lui Struve nici ca se putea
imagina ceva mai atragator" intru confirmarea justetei
pozitiei noastre.
Prole lath' nr. 25 Se iipareVe dupil lextul
din (25) 12 manic 1008 apclrut In ziar

www.dacoromanica.ro
32
472

CUM ESTE APRECIAT MARX

DE CATRE LIBERALISMUL INTERNATIONAL
Un erou al lui Turghenev modifica astfel niste versuri
ale unui mare poet german :
Wer den Feind will versteh'n,
- Muss im Feindes Lande geh'n,
adica : cine vrea sa-1 cunoasca pe dusman trebuie sa mearga
in Cara lui" 156, sa studieze el insusi obiceiurile, moravurile,
felul de a judeca si acciona al dusmanului.
Iata de ce nu le-ar strica nici marxistilor sa afle ce au
avut de spur cu prilejul comemorarii a 25 de ani de la
moartea lui Marx organele politice influente din diferite
taxi, in special ziarele burgheze liberate si democratice",
care asociaza posibilitatea de a influenta masele de cititori
cu dreptul de a vorbi in numele stiintei oficiale, birocratice,
titrate, profesorale.
SI incepem cu ziarul Russkie Vedomosti", ziarul aca-
demic cel mai calm (si mai plicticos), cel mai stiintific (si
mai departat de viata reala). Articolasul pe care-1 consacra
el comemorarii a 25 de ani de la moartea lui Karl Marx
(nr. 51 din 1 martie) se distinge printr-un ton sec, inex-
presiv prin obiectivitate", cum se chearna asta in limbajul
profesorilor universitari titular? $i al docentilor"...
Autorul articolului cauta sa se limiteze la fapte mai mutt
sau mai putin marunte. Si, ca un istoric impartial, el
este gata sa recunoasca meritele lui Marx cel putin in
ceea ce priveste trecutul mort, despre care se poate vorbi
intr-un limbaj lipsit de viati. Russkie Vedomosti" recu-
www.dacoromanica.ro
CUM ESTE APRECIAT MARX DE CATRE LIBERALISMUL INTERNATIONAL473

noaste ca. Marx este o figura exceptionala", un mare"

om de stiinta", un eminent conducator al proletariatului",
un organizator al maselor. Dar aceasta recunoastere se re-
zuma la trecut : in prezent, scrie ziarul, stilt intr-adevar
necesare cai noi", cai noi pentru miscarea muncitoreasca si
pentru socialism, care sa nu se asemene cu vechiul marxism".
Ziarul nu arata deschis care sint aceste cai noi, cad asta ar
fi o terra prea vie pentru profesori si un subject prea ris-
cant" pentru virtuozii in arta de a tacea cu tact". Se fac in
schimb aluzii destul de transparente Multe din construc-
tine lui (ale lui Marx) au fost rasturnate de analiza
si de critica necrutatoare a evenimentelor. Printre
oamenii de tiinva aproape ca nu exista adepti fideli ai in-
tregului .sau sistem ; vlastarul spiritual al lui Marx so-
cial- democra%ia germana s-a mdepartat destul de mult
de calea revolutionara ce i-a fost trasata de intemeietorii
socialismului german". Dupa cum vedeti, autorul nu ascunde
prea mare lucru : doar dorinta de a--1 corecta pe Marx In
spirit revizionist.
Un alt ziar influent, Reci", organul partidului politic
care detine rolul de vioara intii in concertul liberalismului
rus, face o apreciere mult mai vie asupra lui Marx. Orien-
tarea sa este, bineinteles, aceeasi ca si a lui Russkie Vedo-
mosti", dar in timp ce acolo ni se oferea o prefata la o
carte voluminoasa, aici dam de lozinci politice, care, intr-o
serie intreaga de cuvintari rostite de la tribuna parlamentu-
lui, constituie un indreptar direct in aprecierea tuturor
evenimentelor zilei, a tuturor problemelor de actualitate.
Articolul Marx si Rusia" (nr. 53 din 2 martie) este
scris de d-1 Izgoev, cunoscut transfug, prototipul intelec-
',Karl
tualului rus, care la 25-30 de ani e marxist", la 35-40 e
liberal, iar de la aceasta virsta in sus devine ultrareactionar.
D-1 Izgoev a trecut de la social-democrati la liberali
(asa cum a declarat el insusi si cum a spus despre el d-1
Struve, marele maestru in ale renegarii) tocmai in momentul
cind, dupa primele succese ametitoare ale revolutiei, a
inceput petioada anevoioasa de lupta indelungata si in-
versunata impotriva contrarevolutiei ce se intarea. $i d-1
Izgoev este un caz cit se poate de tipic in aceasta privinca.
Acest caz explica si demonstreaza deosebit de limpede cui
www.dacoromanica.ro
32*
474 V. t. LENIN

folosesc exhibitiile profesorale in aprecierea lui Marx,

pentru cine lucreani aceasta stiinta" de catedra. Acest
tactician cu preocupari politice afirma iritat i senten-
tios Izgoev vorbind despre Marx 1-a stinjenit serios pe
marele savant, facindu-1 sa comity numeroase greseli". Gre-
seala fundamentals consta, bineinteles, in aceea ca, in afara
de marxismul evolutionist", care e just, rational si impar-
tasit de majoritate" (de majoritatea filistinilor ?), s-a mai
iv it pe lume qi un marxism revolutionar, daunator, nestiin-
tific, fantezist i diluat cu brags narodnicista". Ceea ce
it indigneaza in mod deosebit pe liberalul nostru este rolul
jucat de acest marxism in revolutia rusa. Ginditi-va : s-a
ajuns sa se vorbeasca despre dictatura proletariatului ca o
conditte pentru infaptuirea acestei revolutii burgheze" ;
sau, mai mult chiar, despre dictatura proletariatului si a
taranimii, ceea ce pare cu totul fantezist in gura unor
marxisti". Nu-i de mirare ca marxismul revolutionar, in
forma in care a fost insusit in Rusia de catre bolsevicii de
diferite nuance, a suferit un esec". ,,...Este cazul sa ne gin-
dim la adoptarea unei constitutii .burgheze obisnuite
(ghilimelele sint puse, in ironic, de d-1 Izgoev)".
Iata un octombrist pe deplin format din punct de vedere
ideologic si matur politiceste, pe deplin convins ca de esuat
a esuat marxismul si tactica revolutionary, $i nu tactica de
compromisuri si de tradare, practicata de cadeti !
Sa mergem mai departe. De la presa rusa sa trecem la
cea germana, care apare intr-o atmosfera de libertate, fats
in fats cu un partid socialist legal care-si expune ideile
in zeci de cotidiane. Frankfurter Zeitung", unul dintre
cele mai bogate, mai raspindite $i mai democrate" ziare
burgheze din Germania, consacra un amplu editorial come-
morarii a 25 de ani de la moartea lui Marx (nr. 76 din
16 martie st.n. Abendblatt *). Democratii" germani iau de
la bun inceput taurul de coarne. E de la sine inteles ni
se spune ca in aceasta zi presa social-dernocrata 11
cinsteste, in numeroase articole, pe invatatorul ei. Dar
pins i un influent ziar national-liberal a recunoscut, fireste,
www.dacoromanica.ro
Editia de sears. Nota trad.
CUM ESTE APRECIAT MARX DE CATRIA LIBERALISMUL INTERNATIONAL475

cu obisnuitele rezerve, ci Marx a fost un om mare. Da, el

a fost, desigur, un om mare, dar 4i un mare pervertitor".
Acest ziar, care reprezintl crema acelei varietati de
ultrareactionarism ideologic ce poarta numele de liberalism
european, afirma c5 nu pune citusi de putin la indoiali
onestitatea personalI a lui Marx. Dar teoriile lui au adus
un r5u imens. Introducind notiunea de necesitate gi legitate
in domeniul fenomenelor sociale, negind importanta moralei
si caracterul relativ, conditionat al cunostintelor Abastre,
Marx a treat o utopie antistiintifici $i a tntemeiat o adev5-
rata biseric5" a adeptilor sai sectanti. Cea mai periculoasa
dintre ideile sale este ideea luptei de class. De la ea ror-
neste tot raul ! Marx a luat in serios vechea maxima a celor
two nations, a celor data natiuni existente in cadrul fie-
carei natiuni civilizate : na %iunea exploatatorilor" i na-
tiunea exploatatilor" (aceste expresii nestiintifice ziarul le
pune, cu sarcastia ironie, in ghilimele). Marx a uitat ade-
v5rul manifest, clar, evident pentru toti oamenii cu judecata
san5toasa c5. in viata socials scopul nu-1 constituie lupta,
ci intelegerea". Marx a rupt poporul in dou5, c5.ci el a
virit in capul adeptilor sai ideea ca intre ei qi ceilalti oa-
meni nu exists nimic comun, ca stet dusmani pe viata 4i
pe moarte".
Ce ar fi mai firesc se intreabk ziarul decit ca social-
democratia, care in multe revendickri de ordin practic este de acord
cu numerosi reprezentanti ai burgheziei, sa caute sa se apropie de
ei ? Dar asta nu se intimpla tocmai datoriti teoriei marxiste. Social-
democratia s-a condamnat singura la izolare. Intr-o vrerne se putea
crede ca in aceastk directie se va produce o schimbare principiala.
Asta a fost cind revizionistii si-au inceput campania loc. S-a dovedit
insk ca totul a fost o greseala, gi deosebirea dintre noi 4i revizionisti
constk, intre altele, in faptul ca noi am inteles aceasta greseala, iar
ei nu. Revizionistii credeau si mai cred si astazi c, intr-un fel sau
altul, ei mai pot urma pe Marx, devenind totusi un alt partid. Zadar-
nick sperantk. Pe Marx trebuie on sk-1 inghiti in intregirne, on sk-1
arunci cu totul deoparte ; aici funfleatile de mksura nu sent bune de
nimic..."

Asa e, domnilor liberali ! Vi se mai intimpla si vouI sa

spuneti citeodatI, fira vole, adev5rul !
www.dacoromanica.ro
476 V. I. LENIN

timp cit social-democracia it va cinsti pe Marx, ea nu se

va lepida de ideea luptei de class si de toate celelalte lucruri care
fac ca problema unei conviecuiri cu ea sa fie atit de dificila... Tosi
oamenii de sti.inti sint de acord cg nici una dintre teoriile marxismu-
lui in domeniul economiei politice nu s-a dovedit justa..."
Chiar asa. Aci exprimat de minune, domnilor, esenca
stiincei burgheze, a liberalismului burghez si a intregii lui
politici. Ali inceles ca Marx nu poate fi inghicit bucacica
cu bucacica. Domnii Izgoevi 1i liberalii rusi n-au inceles-o
inca. Ili curtnd o vor incelege insa $i ei.
In incheiere, prezentam 1i un ziar conservator dintr-o
republics burgheza : Journal des Debats" 157. In numarul
sau din 15 martie, acest ziar scrie, in leg'atura cu comemo-
ralea, Ica socialistii, acesti egalitaristi feroci", practica
cultul oamenilor man provenici din rindurile lor, ca princi-
palul eau al Invacaturii lui Marx, care ura burghezia", tl
constituie teoria luptei de class. El a propovaduit claselor
muncitoare nu conflicte temporare, urmate de armisti %ii, ci
un razboi sftnt, un razboi de exterminare, de expropriere,
un razboi pentru cucerirea acelui pamint al fagacluincei care
este colectivismul... o utopie monstruoasa..."
Bine mai scriu ziarele burgheze and stilt atinse acolo
unde intr-adevar be doare. Si via %a ci se pare parca mai
vesela cind vezi cum se formeaza si se consolideaza unitatea
ideologica a dusmanilor liberali ai proletariatului din lu-
mea intreaga, caci aceasta unitate constituie una din che-
zasiile unirii proletariatului international, care numara mi-
hoane de oameni 1i care-si va cuceri cu once prec parnin-
tul fagaduincei.
Prole tarn' nr. 25 Se iipare81e duplf leruu1
din (25) 12 martie 1908 updrut in ziar

www.dacoromanica.ro
 477

MATERIALE
PREGATITOARE

www.dacoromanica.ro
 479

MATERIALE PENTRU CONFERINTA A TREIA

A P.M.S.D.R.(ADOUA CONFERINTA GENERALA")
21 -23 IULIE (3-5 AUGUST) 1907

CONSPECTUL CUVINTARII IMPOTRIVA

BOICOTULUI
1. De acord cu 1unctele de plecare ale lui Maksimov 158.
2. Divergentele mcep m a i d e p a r t e: ce va fi dup5.
Duma a II-a ?
Imasele vor intelege ca revolutia este incheiata" 159
3. Traditiile revolutionare $i atitudinea marxistilor fats de
ele.
(Razboiul revolutionar national.)
4. Avtntul si iluziile constituttonaliste. Continuarea caii
revolutionare si o notta cotitura spre revolutie.
Repetarea traditiilor revolutionare.
Tactics gresita.
5. Vechiul boicot nu exists. Un boicot nou, care nu este
activ si care nu are legatura cu social-democratia
revolutionary (Liebknecht si Landtagul prusian).
1
Maksimov: centru de organizare a fortelor revolutionare"... I
6. Miscarea grevista de masa in Regiunea industrials cen-
trals si atitudinea fats de ea. Transformarea ei in
miscare politica etc. .

7. Boicotul este claunator deoarece deruteaza : transfor-

marea avintului misearii pentru revendicari profe-
sionale in avant politic si revolutionar. Numai atunci
s-ar putea vorbi de boicot.
am uitat 5 bis : Care sent argumentele in favoarea parti-
cipIrii ? ? Compara rezolutia de la Sto-
ckholm cu rezolutia de la Londra 16.

www.dacoromanica.ro
480 V. I. LENIN

SCHITA INITIALA A PROIECTULUI DE

REZOLUTIE CU PRIVIRE LA PARTICIPAREA
LA ALEGERILE PENTRU DUMA A III-a DE STAT *
Considgrants":
1. Conditiile in care boicotul poate avea succes justetea
acestei lozinci : a) un avint revolutionar larg, general si
impetuos ;
(3) sarcina ideologica a luptei inpotriva
iluziilor constitutionaliste atunci dnd
vechiul regim convoaca prima adunare
reprezentativa in cursul revolutiei.
2. Obligatia de a pastra traditiile revolutionare impune,
totodata, o analiza a conditiilor in care ele sint aplicate,
si nu o simpla repetare a lozincilor revolutionare care au
prezentat importanta in anumite conditii.
3. De aceea, Oda' la dezvoltarea noului avint, nu exista
temeiuri sa se proclame boicotarea Dumei a III-a, data
fiind ofensiva reactiunii, ofensiva care continua ***.
4. Greva textilistilor si alte momente ale avintului impun
nu lozinca boicotului (= care insoteste lozinca insurectiei
armate), ci lozinca dezvoltarii politice si revolutionare. In
caz contrar, lozinca boicotului este claunatoare, ea deru-
teaza.
Concluzii :
A) SI se desfasoare munca in vederea participarii la
alegeri si la lucrarile Dumei a III-a, pastrindu-se nestirbite
Vezi volumul de fats, pag. 53-54. Nein red.
** Motive, considerente. Nola !red.
* In manuscris, punctele doi 1;1 trei sint ;terse. Nota red.
www.dacoromanica.ro
 MATERIALS PENTRU CONFERINTA A TREIA A P.M.S.D.R. 481

lozincile social-democratiei revolutionare in campania

electorara si in Duma.
B) SI se explice maselor legItura dintre evenimentele de
la 3.VI.1907 $i cele din XII.1905 $i trIclasile burgheziei,
atitindu-le ca lupta economics este cu totul insuficientl ;
sa se transforme aceastI lupta intr-un asalt politic si revo-
lutionar, care trebuie sa ducI la insurectia armatI si care
este unica bazI serioasa pentru lozinca boicotului.

www.dacoromanica.ro
 482 V I. LENIN

PLAN-CONSPECT AL REZOLUTIEI
CU PRIVIRE LA PARTICIPAREA
LA ALEGERILE PENTRU DUMA A III-A DE STAT
I 1) Sarcinile revolutiei nu au fost Indeplinite, forcele ei
nu an fost distruse
2) sub aparenta acalmie are loc o acumulare de forte
3) boicotismul este o stare de spirit revolutionara i o
apreciere justa a caracterului contrarevolutionar al
Dumei a III-a
dezvoltarea luptei economice si politice a proletariatu-
lui qi a actiunilor de masa.
II (1) Boicotul ar fi just numai in conditiile unui avInt
general sau in conditiile luptei impotriva iluziilor
constitucionaliste (aa cum a fost boicotarea Dumei I
i Dumei a II-a)
(2) dupa dizolvarea Dumei a II-a nu au survenit schim-
bari esenciale...
(3) invatamintele celei de-a doua perioade a revolutiei
ruse
(a) sa participam
(b) sa ducem lupta atit impotriva reactiunii cit i
impotriva libcralilor.

www.dacoromanica.ro
 MATERIALE PENTRU CONFERINTA A TREIA A P.M.S.D.R. 483

PUNCTELE UNU $1 DOI ALE EXPUNERII DE

MOTIVE LA PARTEA A DOUA A REZOLUTIEI
CU PRIVIRE LA PARTICIPAREA LA ALEGERILE
PENTRU DUMA A I1I-A DE STAT
Dar, considerind, pe de aka parte, (a) el tactica boico-
tului ar fi just numai in condiciile existencei unui avint
revoltgionar larg, general si impetuos, asociat cu un atac
direct Impotriva vechiului regim, sau in scopul luptei impo-
triva unor iluzii constitucionaliste larg faispindite (cum a
fost boicotarea Dumei lui Bulighin i a Dumei lui Witte) ;
(b) considerind, de asemenea, ca fata de condiciile in
care social-democracia revolutionarI a participat la Duma
a Il-a nu au survenit schimb'ari esen ;iale, deoarece noua
lege electorala nu promite altceva dech inlocuirea Dumei
care vorbea in spirit cadet si acciona in spirit octombrist
printr-o Duma 144 octombrista.

www.dacoromanica.ro
484 V. 1. LENIN

PLANUL-CONSPECT AL CUVINTARII CU PRIVIRE

LA CONGRESUL SINDICATELOR
1) Contradictia profunda", contradictia de neimpacat"
existents intre rezolutia de la Stockholm si rezolutia de
la Londra 181.
2) Prin cuvintari mqte,sugite sa se obtina recunoasterea"
in mod mecanic"...
3) Sprijinire (rezolutia de la Londra). T e x t u l
rezolutiei de la Londra.
de parada I

4) Rezolutia mecanica a lui Viktorov 102

Ia face inofensiv" sau a inlatura pe tacute ? I
5) Neutralitatea" 8i inocularea spiritului social-democrat
in Rusia.
6) Ce-i de facut", nesocial-democratilor nu li se poate
interzice.
7) Eserii d e z o r g a n i z e a z a activitatea cochetind cu
nepartinitatea.
8) Goana dupa. popularitate...
9) Sarcinile partidului si ale C.C. la c o n g r e s u l sin-
dicatelor : propaganda i d e o l o g i c a in spiritul rezo-
iutiei de la Londra.
Saris In Julie 1907
Publicat pentru prima oar in 1031, Se tipiireVe dupil manuscris
In Culegeri din Lenin", vol. XXV

www.dacoromanica.ro
 485

LISTA LUCRARILOR LUI

V. I. LENIN
CARE N-AU FOST GASITE
ADNOTARI

INDICI
DATE DIN
VIATA $1 ACTIVITATEA LUI
V. I. LENIN

www.dacoromanica.ro
 487

LISTA LUCRARILOR LUI V. I. LENIN

CARE N-AU FOST GASITE PINA IN PREZENT
(lunie 1907 martie 1908)

1907
RAPORT CU PRIVIRE LA ATITUDINEA
PARTIDULUI MUNCITORESC SOCIAL-DEMOCRAT
FATA DE DUMA A III-A, PREZENTAT
LA CONFERINTA ORASENEASCA
A ORGANIZATIEI PETERSBURG LA 8 (21) IULIE
Conferinta oraseneascI a organizatiei Petersburg a P.M.S.D.R. a
avut loc la Terioki (Finlanda) intre 8 si 14 (21 si 27) iulie 1907.
Tezele raportului prezentat de V. I. Lenin au fost editate dupa in-
cheierea conferintei intr-o foaie volant5. (vezi volumul de fats,
pag. 47-49). Procesele-verbale ale conferintei $i raportul lui
V. I. Lenin nu au fost g'isite.

RAPORTUL CU PRIVIRE LA PARTICIPAREA

LA ALEGERILE PENTRU DUMA A III-A DE STAT
SI CUVINTAREA CU PRIVIRE LA CONGRESUL GENERAL
AL SINDICATELOR DIN RUSIA, TINUTE LA CONFERINTA
A III-A A P.M.S.D.R.
(A DOUA CONFERINTA GENERALA")
Conferinta a treia a P.M.S.D.R. (A doua conferintl generals ")
a avut loc intre 21 si 23 iulie (3 si 5 august) 1907 in orasul Kotka
(Finlanda). Faptul ca la aceasta conferinti V. I. Lenin a prezentat
un raport cu privire la participarea la alegerile pentru Duma a III-a
de stat si a rostit o cuvintare cu privire la Congresul general al
sindicatelor din Rusia rezulta din dosarele departamentului politiei,
care se afra la Arhiva centrals de partid a Institutului de marxism-
leninism de pe linga C.C. al P.C.U.S., fiind confirmat de proiectele
de rezolutii prezentate de V. I. Lenin la conferinti, precum si de
documentele incluse in sectiunea Materiale pregItitoare" (vezi volumul
de fats, pag. 479, 484). Procesele-verbale ale conferintei nu au fost
gasite.

33 Lenin Opera, vol.www.dacoromanica.ro

le
488 V. 1. LENIN

CUVINTARE ROSTITA
LA SEDINTA BIROULUI SOCIALIST INTERNATIONAL
DIN 5 (18) AUGUST 1907 IN LEGATURA CU REPARTIZAREA
VOTURILOR IN CADRUL DELEGATIEI RUSE
INTRE SOCIAL-DEMOCRAT1,
ESERI $1 REPREZENTANTII SINDICATELOR
Lenin arninteste de aceasta cuvintare in articolul sau Cum scriu
istoria socialistii-revolutionariw" (vezi volumul de fats, pag. 130-132).

AMENDAMENTE LA PROIECTUL DE REZOLUTIE

AL LUI A. BEBEL
MILITARISMUL $1 CONFLICTELE INTERNATIONALE"
Despre textul initial al amendamentelor da proiectul de rezolutie
al lui Bebel Militarismul si confictele internationale", scris la 6 sau
7 (19 sau 20) august 1907 si prezentat in sedinta comisiei pentru
elaborarea rezolutiei, Lenin aminteste in notate la textul acestei
rezolutii, publicate in culegerea Go los Jizni" (vezi volumul de fats,
pag. 77-78) si in nota la un articol aparut in culegerea Impotriva
curentului" (vezi Opere, vol. 36, Editura politica, 1958, pag. 490).

SCRISOARE ADRESATA LUI C. HUYSMANS,

SECRETAR AL B.S.I.
O scurta mentiune cu privire la continutul acestei scrisori, scrise
la 22 septembrie (5 noiembrie) 1907, exists in registrul de corespon-
dente al B.S.I. La Arhiva centrals de partid a Institutului de marxism-
leninism de pe ling C.C. al P.C.U.S. exists fotocopiile unor pagini
din acest registru.
In scrisoare, V. I. Lenin anunta ca urmeaza sa se judece procesul
intentat fractiunii social-democrate din Duma a II-a de stat.

SCRISOARE ADRESATA LUI G. A. ALEKSINSKI

IN LEGATURA CU EXPEDIEREA COLECTIEI ZIARULUI
ISKRA" SI A UNOR NUMERE DIN ZIARELE VPERED"
$1 PROLETARII" PE 1905
Lenin avea nevoie de aceste ziare pentru a pregati editarea volu-
mului al III-lea al Operelor In 12 ani". Despre aceasta scrisoare
aminteste N. K. Krupskaia intr-o scrisoare catre A. I. Elizarova
trimisa la 5 (18) octombrie 1907 la Berlin prin I. P. Ladijnikova :
Data nu ai trimis uIskra din Stockholm, incearca fa rost de
toate acestea la Berlin si expediaza-le imediat. Daci reusesti, comu-
www.dacoromanica.ro
 LISTA LUCRARILOR LUI V. I. LENIN CARE N-AU FOST GASITE 489

pica i lui Piotr * ca ni s-a trimis totul..., cad Skurka ** 1 -a rugat $i

pe el acelasi lucru", precum $i in scrisoarea catre G. A. Aleksinski
din 9 (22) octombrie 1907 : Ati primit tale citeva scrisori ale lui
Petrov *** expediate de mine ?" (Arhiva centrall de partid a Institu-
tului de marxism-leninism de pe linga C.C. al P.C.U.S.).

RAPORTUL CU PRIVIRE LA DUMA A III-A DE STAT" $1

RAPORTUL CU PRIVIRE LA COLABORAREA
SOCIAL-DEMOCRATILOR LA PRESA BURGHEZA",
PREZENTATE LA CONFERINTA DIN 27 OCTOMBRIE
(9 NOIEMBRIE) 1907
A ORGANIZATIEI PETERSBURG A P.M.S.D.R.
In darea de seams cu privire la conferinta, publicata in nr. 20
al ziarului Proletarir din 19 noiembrie 1907, exists cite o scurta
relatare a continutului acestor rapoarte (vezi volumul de fats, pag.
135-137, 138). Procesele-verbale ale conferintei nu au fost gasite.

RAPORT CU PRIVIRE LA TACTICA FRACTIUNII

SOCIAL-DEMOCRATE
IN DUMA A III-A DE STAT, PREZENTAT LA CONFERINTA
A IV-A A P.M.S.D.R.
(A TREIA CONFERINTA GENERALA")
Conferinta a IV-a a P.M.S.D.R. (A treia conferinta generals ")
a avut loc intre 5 si 12 (18 si 25) noiembrie 1907 la Helsingfors
(Helsinki). In darea de seams cu privire la conferinta, publicata in
nr. 20 al ziarului Proletarii" din 19 noiembrie 1907, exists o scurta
relatare a continutului acestui raport prezentat de V. I. Lenin (vezi
volumul de fats, pag. 175-177). Procesele-verbale ale conferintei nu
au fost gasite.

SCRISOARE ADRESATA LUI L. B. KAMENEV

Prin aceasta scrisoare, scrisa inainte de 1 (14) aanuarie 1908, Lenin
it ruga pe L. B. Kamenev trimita o serie de materiale (editia
oficiala a darilor de seams stenografice, dedaratiile, interpelarile Si
proiectele de lege depuse in Duma) de care avea nevoie pentru articolul
Problems agrara in Rusia la sfirsitul secolului al XIX-lea", care
urma sa 1 scrie pentru Dictionarul enciclopedic" Granat. Lenin amin-
teste despre aceasta in scrisoarea catre M. I. Ulianova din 1 (14) ianua-
rie 1908 (vezi Opere, vol. 37, Editura politica, 1958, pag. 323).
G. A. Aleksinski. Nota red.
V. I. Lenin. Nota red.
" V. I. Lenin, Note red.

33* www.dacoromanica.ro
 490 V. I. LENIN

1908
SCRISOARE ADRESATA MARIEI ILINICINA ULIANOVA
Aceasta scrisoare a fost scrisa la 7 sau 8 (20 sau 21) ianuarie 1908.
Lenin aminteste de ea in scrisoarea catre M. A. Ulianova din 9 (22)
ianuarie : I-am scris Maneasei ieri sau alaltaieri ; i-am mai dat citeva
comisioane in legattul cu diferite carti" (Opere, vol. 37, Editura
politica, 1958, pag. 324).

SCRISOARE ADRESATA LUI HARRY QUELCH

Scrisoarea a fost scris intre 7 si 29 ianuarie (20 ianuarie si
11 februarie). Lenin aminteste de ea in scrisoarea catre F. A. Rotstein
din 16 (29) ianuarie : Intrucit nu-ti stiam adresa, i-am scris lui
Quelch, rugtndu -1 sa-mi adune niste material documentar" (Opere,
vol 34, E.S.P.L.P. 1958, pag. 379).

DOUA SCRISORI ADRESATE LUI C. HUYSMANS,

SECRETAR AL B.S.I.
0 scurta mentiune cu privire la continutul acestor scrisori, scrise
la 16 (29) ianuarie 1908, exists in registrul de corespondenta al
B.S.I. La Arhiva centrals de partid a Institutului de marxism-leninism
de pe lingi C.C. al P.C.U.S. exists fotocopiile unor pagini din acest
registru.
In prima dintre ele Lenin 11 intreba pe C. Huysmans data B.S.I.
a primit raportul C.C. al P.M.S.D.R. pentru Congresul al VII-lea
(de la Stuttgart), raport care urma sa fie inolus in volumul III al
rapoartelor prezentate de organizatiile afiliate la Internationala a II-a.
In cea de-a doua scrisoare, Lenin it anunca ca, in legatura cu
informatiile cerute cu privire la organizatia din Reval a social-
democratilor estonieni si la M. Iurisson si I. G. Seppin, membri ai
acestei organiza;ii, intentioneaza sa aerie in Rusia.

SCRISORI ADRESATE C.C. AL P.M.S.D.R. $1 COMITETULUI

DIN REVAL AL P.M.S.D.R.
Scrisorile au fost scrise dupa data de 16 (29) ianuarie 1908. Lenin
aminteste de ele intr-o scrisoare adresata unui social-democrat ne-
identificat din Europa occidentals, care, prin intermediul secretarului
B.S.I., C. Huysmans, primise unele informatii cu privire la social-
democratii estonieni M. Iurisson si I. G. Seppin. Lenin scria : Voi
scrie in Rusia si voi sere informatii Comitetului Central al partidu-
www.dacoromanica.ro
 LISTA LUCRARILOR WI V. I. LENIN CARE N-AU FOST GASITE 491

lui nostru... (pentru orice eventualitate gi Comitetului din Reval)"

(Arhiva centrall de partid a Institutului de marxism-leninism de pe
linga C.C. al P.C.U.S.).

SCRISOARE ADRESATA C.C. AL P.M.S.D.R.

Scrisoarea a fost scrisa dupi data de 16 (29) ianuarie 1908 in
legatura cu achitarea sumei imprumutate de la englezul D. Fels in
timpul Congresului al V-lea (de la Londra) al P.M.S.D.R. In legatura
cu aceasta, Lenin scrie urmatoarele lui F. A. Rotstein la 16 (29) ianua-
rie : Acura.' 2h/2-3 luni, pe ctnd ma aflam in Finlanda, am primit o
scrisoare de la d-ta in legatura cu datoria ; am predat scrisoarea.
Comitetului Central... Am sa scriu numaidecit, Inca o data, celor din
Rusia ca datoria trebuie restituita" (Opere, vol. 34, E.S.P.L.P. 1958,
pag. 378).

SCRISOARE ADRESATA LUI C. HUYSMANS,

SECRETAR AL B.S.I.
O scurta mentiune cu privire la continutul acestei scrisori exista
in registrul de corespondenve al B.S.I. La Arhiva centrala de partid
a Institutului de marxism-leninism de pe linga. C.C. al P.C.U.S. exista
fotocopiile unor pagini din acest registru. In aceasta scrisoare, datata
20 ianuarie (2 februarie) 1908, Lenin il intreba pe C. Huysmans ce
sums urma sa depuna pe anul 1908 la B.S.I. subsectia social democrats
a seciiei ruse din Internationala a II-a.

SCRISOARE IN LEGATURA CU REEDITAREA CARTII LUI

S. $1 B. WEBB
TEORIA $1 PRACTICA TRADE-UNIONISMULUI ENGLEZ"
In aceasta scrisoare, Lenin facea cunoscute conditiile in care a
aparut prima editie a cartii socilor Webb, precum 5i condi;iile in
care ar fi fost posibila o reeditare a ei ; Lenin aminteste despre ea in
scrisoarea catre M. I. Ulianova din 25 ianuarie (7 februarie) 1908 :
In legatura cu Webb i-am raspuns tinarului publicist gi i-am trimis
un fel de procura" (Opere, vol. 37, Editura politica., 1958, pag. 326).

SCRISOARE ADRESATA LUI A. V. LUNACEARSKI

Scrisoarea a fost scrisa la 30 ianuarie (12 februarie) 1908. Lenin
aminteste de ea in scrisoarea catre A. V. Lunacearski din 31 ianuarie
(13 februarie) : Ti-am trimis ieri un bilet cu privire la Bring-man"
(Operc, vol. 34, E.S.P.L.P. 1958, pag. 386)
www.dacoromanica.ro
492 V. I. LENIN

SCRISORI CATRE FAMILIE

O scrisoare catre M. A. Ulianova, scrisa dupa 4 (17) februarie 1908.
Lenin aminteste de ea in scrisoarea catre M. I. Ulianova din 4
(17) februarie : In legatura cu banii ii scriu mamei" (Opere, vol. 37,
Editura politica, 1958, pag. 331).
O scrisoare adresati familiei inainte de 12 (25) februarie 1908,
prin care V. I. Lenin ruga s i se trimita manuscrisul unei lucrari a
sa indreptate impotriva machistilor, pe care intentiona sa o editeze
sub tidal Insemnarile unui marxist de rind pe marginea unor pro-
bleme de filozofie". Lenin aminteste despre aceasta in scrisoarea catre
A. M. Gorki din 12 (25) februarie 1908: Am trimis deunazi o scri-
soare la Petersburg, cu nigamintea de a gasi si a-mi trimite aceste
caiete" ( Opere, vol. 13, E.S.P.L.P. 1957, pag. 447).

SCRISOARE ADRESATA LUI C. HUYSMANS

O scurta expunere a continutului acestei scrisori, sena la 17 februa-
rie (1 martie) 1908, exists in registrul de corespondente al B.S.I. La
Arhiva centrals de partid a Institutului de marxism-leninism de pe
linga C.C. at P.C.U.S. exists fotocopiile unor pagini din acest registru.
In scrisoare, Lenin cerea sa i se comunice la ce data urma sa aiba
loc sedinra B.S.I. Lenin aminteste de ea intr-o scrisoare adrasata dui
A. M. Gorki in prima jumatate a lunii martie : L-am intrebat pe
secretar cind sa yin (explicindu-i ca trebuie sa plec in Italia). Inca
n-am primit riispuns. Dar la Bruxelles trebuie sa ma duc" (Opere,
val. 36, Editura politica, 1958, pag. 146).

www.dacoromanica.ro
 493

LISrA PUBLICATIILOR $1 DOCUMENTELOR

LA A CAROR REDACTARE A LUAT PARTE
V. I. LENIN

ZIARUL VPERED"
Nr. 12-13 din 29 august 1907.
Nr. 14 din 10 septembrie 1907.
Nr. 15 din 24 septembrie 1907.
Nr. 16 din 8 octombrie 1907.
Nr. 17 din octombrie 1907.
Nr. 18 din noiembrie 1907.

ZIARUL PROLETARII"
Nr. 17 din 20 octombrie 1907.
Nr. 18 din 29 octombrie 1907.
Nr. 19 din 5 noiembrie 1907.
Nr. 20 din 19 noiembrie 1907.
Nr. 21 din 26 (13) februarie 1908.
Nr. 22 din (3 martie) 19 februarie 1908.
Nr. 23 din (11 martie) 27 februarie 1908.
Nr. 24 din (18) 5 martie 1908.
Nr. 25 din 25 (12) martie 1908.

CULEGERI
GOLDS JIZNI". Nr. 1, Petersburg, 1907.
..ZARNITI". Vol. 1, Petersburg, 1907.
rEmI DNEA'. Petersburg, Editura Vovi", 1907.
ALMANAHUL PENTRU Ton PE 19O8. Petersburg, ed. Zerno".
TEKUSCEAIA JIZN'. Petersburg, 1908.

Intrucit dupi Congresul at V--lea (de la Londra) al P.M.S.D.R.,

organul de press al bolsevicilor, ziarul Proletarii", hi incetase apari-
tia, iar mensevicii Si reprezentantii organizatiilor nationale care ii
sprijineau pe mensevioi in cadrul C.C. al P.M.S.D.R. tmpiedicau
editarea Organului Central al partidului, ziarul Sotial-Demokrat",
www.dacoromanica.ro
494 V. I. LENIN

Centrul bolsevic a iniciat editarea unor culegeri bolsevice. Bolsevicii

nu aveau in aceasta perioada decit ziarul muncitoresc de masa Vpe-
red", care aparea la Viborg. Editarea culegerilor inlocuia, asadar,
tntr -o anumita masura lipsa unui organ periodic conducator.
Editarea acestor culegeri a continuat si atunci cind, dupa o serie
de incercari infructuoase de a organiza editarea ziarului Social-
Demokrat", bolsevicii au reluat editarea ziarului Proletarii" (nr. 17
al ziarului a aparut la 20 octombrie 1907, dupi o intrerupere de
aproape o jumatate de an). Lenin scria la 25 ianuarie (7 februarie)
1908 lui A. M. Gorki : Problema care se pune acum este pe ce cale
sa ne exerciam influenva, ce fel de literatura sa facemw ? Culegeri
sag eProletariiD ? Fireste, cal mai simplu ar fi ss raspundem : nu sau,
ci ii na si alta raspunsul ar fi ireprosabil, dar putin practic. Cu-
legeri Glegale trebuie sa avem, bineinteles ; tovarasii nostri din Peters-
burg trudesc din greu la de, am lucrat si eu, dupi Congresul de la
Londra, in timpul cit am stat la Kuokkala. Daca se poate, trebuie
sa depunem toate eforturile pentru a-i sprijini si pentru a continua
editarea acestor culegeri" (Opere, vol. 34, E.S.P.L.P. 1958, pag. 383).
In afara de aceasta marturie a lui Lenin cu privire la munca de-
pusa de el /a culegeri, s-au pastrat fl o serie de scrisori ale lui
N. K. Krupskaia care confirms ca editarea de culegeri a fost pink
la sfirsitul lunii octombrie 1907 unica posibilitate editoriall a Centrului
bolsevic. Intr-o serie de scrisori adresate social-democratilor din Ufa,
Baku si Harkov, N. K. Krupskaia scria despre greutatile existente in
editarea 0. C. si arata ca, data fiind imposibilitatea de a organiza
o editura bolsevica, Centrul bolsevic a hotarit sa se limiteze la tipa-
rirea unor culegeri, caci este de neconceput sa nu editam nimm".
N. K. Krupskaia anunta, de asemenea, ca culegerile Temi dnea" si
Golos jizni" nu au aparut in conditille cele mai bune" si scria des-
pre planurile redactionale legate de editarea de culegeri : Au fost
luate masuri ca de acum inainte materialele sa fie mai minutios se-
lectionate si elaborate cu mai multi grija" (Arhiva centrals de partid
a Institutului de marxism-leninism de pe linga C.C. al P.C.U.S.).
Tot atunci a fost pusa si problema difuzarii sistematice a culege-
rilor in strainatate. In scrisoarea adresata la 5 (18) octombrie 1907
grupului din Berlin al P.M.S.D.R., N. K. Krupskaia scria : Trebuie
organizata, de asemenea, vinzarea in strainatate a culegerilor bolsevice,
care, speram, sa apara cu regalaritate. E necesar ca cineva sa se ocupe
de asta" (Arhiva centrals de partid a Institutului de marxism-leninism
de pe linga C.C. al P.C.U.S.).
In cursul pregatirii materialului la Almanahul pentru toci pe
1908", editorul lui, M. S. Kedrov, a definitivat itnpreuna cu Lenin
prospectul cartil si lista colaboratorilor. Culegerile Golos jizni" si
Zarniti" au fost redactate si adnotate de Lenin. Lenin a publicat
lucrari in aproape toate culegerile (in afara de culegerile Zarniti"
si Terni dnea") : in Golos jizni" articolele In amintirea
contelui Heiden (Ce invata poporul odemocratiii) nostri Para
partid ?)" si Inseannarile unui publicist" ; In culegerea Tekusceaia
jize capitolulwww.dacoromanica.ro
XII din cartea Problema agrara si acriticii lui
 LISTA PUBLICATIILOR 51 DOCUMENTELOR 495

Marv)", care a aparut sub titlul e0 tars idealaa din punctul de

vedere al adversarilor marxismului in problema agrara" ; in Alma-
nahul pentru toti pe 1908" articolul Congresul socialist interna-
tional de la Stuttgart".

REZOLUTIE DE PROTEST IMPOTRIVA PRIGONIRILOR

DEZLANUITE DE GUVERNUL ROMIN
In Arhiva centrals de partid a Institutului de marxism-leninism
de pe linga C.C. al P.C.U.S. se pastreaza textul unui proiect de re-
zolutie depus de delegatia romina la sedinta plenary a Congresului
de la Stuttgart din 24 august 1907 in limbile germana, francezi si
engleza. Intrucit traducerea acestor texte nu era identity, Lenin a
facut modificari in textul german, unde se spunea ca ele (masele.
Nota red.) sint impinse de regimul de apasare si exploatare pe
calea nenorocita a revoltei". In textul englez $i in cel francez era fo-
losita expresia pe calea unei rascoale sortite esecului". Lenin a sub-
liniat cuvintele den unheilvollen Weg" (calea nenorocita"). a pus
pe margine semnul exclamarii si semnul intrebarii, facind o traducers
proprie : ad den Weg einer !eider misslungenen..." (pe o tale...
care, din pacate, a suferit un qec". Nota trad.). Aceasta modificare
nu a aparut in darile de seamy stenografice editate in limba germana
si rusa ; in darea de seams editata in limba franceza, cuvintele
sortite esecului" au fost omise.

TRADUCEREA IN LIMBA RUSA

A REZOLUTIILOR CONGRESULUI AL VII-LEA
(DE LA STUTTGART) AL INTERNATIONALEI A II-A
Rezolutiile Congresului de la Stuttgart au fost publicate in ziarul
Proletarii" nr. 17 din 20 octombrie 1907 impreuna cu articolul
Congresul socialist international de la Stuttgart". In textul arti-
colului, Lenin scrie : Publicam mai jos textul complet al rezolutiilor
de la Stuttgart" (volumul de fats, pag. 69). In calitatc de redactor-
sef al ziarului Proletarii" si de participant la Congresul de la Stutt-
gart, lui Lenin i-a revenit sarcina de a redacta traducerea acestor rezo-
lutii, despre care scria ca trebuie sa devina calauza permanents a
fiecarui propagandist si a fiecarui agitator" (volumul de fats,
pag. 76). In articolul Militarismul belicos si tactica antimilitarista
a social-democratier, publicat in iulie 1908, Lenin citeaza in tra-
ducere proprie o parte din rezolutia cu privire la militarism si la
conflicrele Internationale (vezi Opere, vol. 15, E.S.P.L.P. 1957,
pg. 182-183).
www.dacoromanica.ro
496 V. I. LENIN

TRADUCEREA IN LIMBA RUSA

A ARTICOLULUI CLAREI ZETKIN
CONGRESUL SOCIALIST INTERNATIONAL
DE LA STUTTGART"
Lenin a apreciat in mod deosebit articolul Clarei Zetkin Con-
gresul socialist international de la Stuttgart". El il mentioneazI de
multe on in articolele sale cu privire la congres intitulate Con-
gresul socialist international de la Stuttgart" si in prefata la broiura
lui A. V. Lunacearski (Voinov) despre atitudinea partidului fatl de
sindicate (vezi volumul de fats, pag. 73, 80-83, 191-193). Tradu-
cerea acestui articol publicat la 2 septembrie 1907 in nr. 18 al revistei
Die Gleichheit" a fost ficuta rapid si inclusl in culegerea bolse-
viol Zarniti. Lenin a insotit-o de cinci note ample, menite sa preci-
zeze s explice textul articolului Clarei Zetkin (vezi volumul de
fats, pag. 92-94).

TRADUCEREA IN LIMBA RUSA A RAPORTULUI PREZENTAT

E4E PARTIDUL SOCIAL-DEMOCRAT DIN AUSTRIA
LA CONGRESUL DE LA STUTTGART
Traducerea in limba rusa a raportului cu indreparile redaccionale
ale lui V. I. Lenin se pastreaz1 la Arhiva centra1a de partid a Insti-
tutului de marxism-leninism de pe linga C.C. al P.C.U.S. Ea a fost
publicat in 1933, in Culegeri din Lenin", vol. XXV, pag. 268-280.

TRADUCEREA IN LIMBA RUSA A RAPORTULUI PREZENTAT

DE PARTIDUL SOCIALIST ITALIAN
LA CONGRESUL DE LA STUTTGART
Traducerea in limba rus5 a raportului cu indreparile redactionale
ale lui V. I. Lenin se pastreazI in Arhiva centrali de partid a
Institutului de marxism-leninism de pe lingi C.C. al P.C.U.S. Ea a
fost publicata in 1933, in Culegeri din Lenin", vol. XXV,
pag. 280-294.

www.dacoromanica.ro
 497

LISTA DE LUCRARI
CARE S-AR PUTEA SA FIE ALE LUI
V. I. LENIN

RELATIILE DINTRE SINDICATE

$1 PARTIDUL POLITIC"

Articolul Relatiile dintre sindicate si partidul politic", aparut

in ziarul Vpered" nr. 14 din 10 septembrie 1907, a fost scris in
scopul popularizarii in masele muncitoresti organizate in sindicate a
hotaririlor Congresului de la Stuttgart si ale Congresului de la Londra
al P.M.S.D.R., care preconizau principiul partinitatii sindicatolor.
Apreciind aceste hotariri, V. I. Lenin scria ca ele prezinta o im-
portanta cu totul deosebita pentru noi, rusii (volumul de fats, pag. 71
si 84). Articolul a fost atacat de revista Znamea Truda", organul
eserilor. Ca rispuns la aceste atacufri, V. I. Lenin a publicat in ziarul
Proletarii" articolul sau Neutralitatea sindicatelor", in care scria :
In ultimul numar al ziarului oZnamea Truda, organul central al
partidului socialistilor-revolutionari (nr. 8 din decembric 1907), ga-
sim doui articole consacrate problemei miscarii sindicale. In aceste
articole, socialistii-revolutionari incearca mai intli sa persifleze iafir-
matia ziarului social-democrat Vperedx> ca rezolutia Congresului
de la Stuttgart a rezolvat problems atitudinii partidului fata de
sindicate exact in sensul in care a rezolvat-o si rezolutia de la
Londra, adica in spiritul bolsevismului" (vezi volumul de fall,
pag. 433-435).
Acest lucru ne face sa presupunem ca articolul a fost scris de
V. I. Lenin.

TELEGRAMA ADRESATA LUI K. LIEBKNECHT

Redactia ziarului Vpered", am care fIcea parte Lenin, a trimis
o telegrams de salut lui K. Liebknecht, pe care Tribunalul imperial
german it condamnase la un an si jurnatate inchisoare pentru editarea
cartii Militarism si antimilitarism". Despre aceasta telegrams se
aminteste in articolul Inalta tradare", publicat in ziarul Vpered"
nr. 17 din octombrie 1907.
www.dacoromanica.ro
 V. I LENIN

INALTA TRADARE"
Articolul India tradare", publicat in nr. 17 al ziarului Vpered"
in octombrie 1907, este strins legat prin orientarea sa antimilitarista
de articolul Propaganda antimilitarista 4i uniunile tineretului mun-
citoresc socialist", la care autorul lui se refers.
In articol se arata rolul lui Karl Liebknecht, unul dintre repre-
zerptantii social-democratilor de stinga din Germania (pe atunci secre-
tarul Biroului international al uniunilor tineretului), in lupta impo-
triva militarismului. K. Liebknecht, care a fost trimis in faca Tribu-
nalului imperial pentru cartea Militarism 4i antimilitarism", a folosit
procesul in scopul propagandei antimilitariste. In articol sine de-
mascate procedeele la care recurge justicia burghezi pentru a perse-
cute pe aceia care lupta impotriva militarismului ii razboaielor
imperialiste.
Faptul ca in articol se face o referire la articolul cu privire la
propaganda antimilitarista si la uniunile tineretului muncitoresc, aparur
anterior, ceea ce este caracteristic la Lenin, construccia frazei gi
procedeele stilistice proprii lui Lenin, faptul ca multe expresii utilizate
aid sint identice cu cele din nota aparuta in ziarul Proletarii"
nr. 18 din 29 octombrie 1907 in legatura cu procesul intentat lui
K. Liebknecht, toate acestea ne fac sa presupunem ca articolul a fost
scris de Lenin.

CLARA ZETKIN DESPRE LUPTA PROLETARIATULUI GERMAN

PENTRU DREPTUL DE VOT"
Articolul Clara Zetkin despre lupta proletariatului german pen.
tru dreptul de voc, publicat in nr. 21 al ziarului Proletarii" din
13 (26) februarie 1908, reprezinta traducerea integrals a cuvintarii
rostite de Clara Zetkin la 17 februarie 1908 in fata unor muncitori
francezi. Concinutul esencial al cuvintaxii ei este rezumat intr-un
paragraf introductiv : Clara Zetkin a biciuit cu toata energia moli-
ciunca liberallior si a democralilor burghezi germani in lupta pentru
votul universal in Prusia".
In ultimul paragraf se trag concluzii Iata ce invack'minte au
de eras m.uncitorii social-democrati revolucionari germani, bizuindu-se
pe experienta revolutiei ruse, pe care astazi o reneaga intr-un mod
atit de rusinos liberalii $i democracii demni de dispre; de la publi-
catiile noastre legale l". Faptul ca acest articol ar putea sa apartina
lui Lenin este atestat de interesul pe care el it manifesta fata de acti-
vitatea social-democracilor de stinga din Germania, cu care in 1907,
la Congresul de la Stuttgart al Internacionalei a II-a, s-au stabilit
strinse legaturi in vederea luptei comune impotriva oportunistilor si
revizionistilor. In ziarul Proletarii" se publicau in mod sistematic
materiale in legatura cu toate acciunile intreprinse de cei de stinga,
se atragea atencia asupra greselilor pe care ei le comiteau uneori da-
torita faptului ea nu erau bine informati in ceea ce priveste sta-
www.dacoromanica.ro
 LISTA DE LUCRARI CARE S-AR PUTEA SA. FIE ALE LUI V. 1. LENIN 499

rea de lucruri din Rusia etc. Lenin a facut cunostinta cu Clara Zetkin
la Congresul de /a Stuttgart ; raportul prezentat de ea la congres,
precum articolul ei despre congres publicat in Die Gleichheit",
s-au bucurat de o deosebita apreciere din partea lui. Lenin a inclus
traducerea acestui articol in culegerea bolsevica Zarniti", insotindu-1
de note. Lenin a subliniat in repetate rinduri cu satisfactie unitatea
de vederi dintre social-democratii de stinga din Germania si bolsevici.
In articolul de fatal se subliniaza atitudinea identical a acestor doua
curente fatal de liberalismul contrarevolutionar. El se tncheie cu ur-
matoarea concIuzie, caracteristica pentru Lenin : aratind ca, drept
raspuns la raportul Clarei Zetkin, in Sozialistische Monatshefte",
organul oportunismului international, E. Bernstein a inceput sal
cinte iarasi vechiul cintec pe tema unei atitudini pline de tact
fatal de liberali", autorul scrie : Din fericire pentru miscarea mun-
citoreasca din lumea intreaga, masele proletare din Germania nu-i
urmeaza pe Bernsteini, ci pe cei care se situeaza pe pozitia Clarei
Zetkin". Toate aceste considerente ne fac sal presupunem ca articolul
a fost scris de Lenin.

www.dacoromanica.ro
 ADNOTARI

1 Articolul Impotriva boicotului" a fost publicat la sfirsitul lunii

iulie 1907 in brosura Boicotarea Dumei a III-a", tipariti la
Petersburg intr-o tipografie social - democrats ilegalk. Pe coperta
brosurii figureaza un loc de aparitie fictiv : Moscova, 1907.
Tipografia Gorizontov, Tverskaia, 40". In septembrie 1907, brosura
a fost confiscate. 1.
2 Este vorba de Congresul al IV-lea al delegatilor Asociatiei corpu-
lui didactic din Rusia, care a avut loc intre 19 si 24 iunie
(2 si 7 iulie) 1907 in Finlanda. La congres au participat 50 de
delegati eseri, 23 de delegati social-democrati $i 18 delegati fare
partid, reprezentind circa 2 000 de invitatori si profesori organizati
din Rusia. Pe ordinea de zi a congresului figurau urrnktoarele
probleme : adoptarea statutului asociatiei, alegerile pentru
Duma a III-a, relatiile asociatiei cu alte asociatii profesionale,
atitudinea fats de zemstva, boicotarea posturilor devenite vacante
prin concedierea cadrelor didactice, ajutorul reciproc altele.
Congresul si-a desiasurat lucrkrile in conditiiie unei lupte ideolo-
gice acerbe intre social-democrati si socialistii-revolutionari.
Denumind Asociatia corpului didactic din Rusia o asociatie
profesional-politick", V. I. Lenin avea in vedere faptul
potrivit 1 din statutul sku, ea ducea lupta nu numai pentru
imbunktItirea situatiei materiale a corpului didactic, ci pentru
crearea unei scoli libere, ca era un sindicat al corpului didactic
4i in acelasi timp o liga politick de lupta pentru o scoall libera.
3.
3 Socialigii-revolutionari (eserii) partid mic-burghez din Rusia ;
a luat fiintk la sfirsirul anului 1901 si Inceputul anului 1902,
prin unirea diferitelor grupuri si cercuri narodnice (Uniunea
socialistilor-Tevolutionari", Partidul socialistilor-revalutionari"
etc.). Organele lui de presk oficiale au fost ziarul Revoliution-
naia Rossiia" (1900-1905) $i revistele Vestnik Russkoi Revoliutii"
(1901-1905) si Znamea. Truda" (1907-1914). Eserii nu tineau
seama de deosebirile de clask dintre proletariat si micul proprietar,
www.dacoromanica.ro
 ADNOTARI 601

estompau diferentierea de class si contradictiile din sinul Tara-

nimii,negau rolul conducator al proletariatului in revolutie.
Conceptiile for reprezentau un amestec eclectic de idei narodniciste
gi revizioniste. Eserii incercau, dupa expresia lui Lenin, sa
cirpeasca. gaurile narodnicismului cu peticele criticii* oportuniste
astazi la mods a marxismului" (Opere complete, vol. 11,
Editura politics, 1962, editia a doua, pag. 283). Tactica terorii
individuale, pe care eserii o propagau ca principals metoda de
lupta impotriva absolutismului, aducea serioase prejudicii miscarii
revolutionare si ingreuia organizarea maselor in vederea luptei
revolutionare.
Programul agrar al eserilor prevedea desfiintarea proprietatii
private asupra pamintului si trecerea lui la dispozitia obstilor,
aplicarea principiului muncii" 1i at folosintei egalitare" a
pamintului, precum si dezvoltarea cooperatiei. Acest program, pe
care eserii 11 numeau program de socializare a pamintului" nu
avea in realitate nimic socialist. Analizind programul eserilor,
V. I. Lenin a aratat ca mentinerea productiei de marfuri si a
gospodariei individuale pe pamintul comun nu inlatura dominatia
capitalului, nu-i izbaveste pe taranii muncitori de exploatare si
de mina ; in conclitiile capitalismului, nici cooperatia nu poate fi
un mijloc de salvare pentru taranii cu gospodkrie mica, deoarece
ea serveste la imbogatirea burgheziei satesti. Totodata, Lenin
releva ca, fara a fi socialists, revendicarea introducerii folosintei
egalitare a pa.'mintului avea un caracter democrat-revolutionar,
istoriceste progresist, deoarece era indreptata impotriva reactiona-
rei proprietati funciare mosieresti.
Partidul bolsevic a demascat incercarile eserilor de a se
deghiza in socialisti, a dus impotriva for o lupta perseverenta
pentru cistigarea influentei asupra taranimii, a aratat cit de
diunatoare este pentru miscarea muncitoreasca tactica terorii
individuale folosita de ei. Totodata, bolsevicii au consimtit sa
incheie cu eserii, in anumite conditii, acorduri vremelnice in lupta
impotriva tarismului.
Compozitia de class eterogena' a taranimii determina nesta-
tornicia politica si ideologica si farimitarea organizatorica a
partidului eserilor, permanentele lui oscilari intre burghezia liberall
si proletariat. Inca in timpul primei revolutii ruse, din partidul
eserilor s-a desprins aripa dreapta, care a format Partidul socialist-
populist al muncii" (enesii), partid legal, care, grin conceptiile
sale, se apropia de cadeti, si aripa stingi, care a format uniunea
semianarhista a maximalistilor". In perioada reactiunii stolipi-
niste, partidul eserilor a trecut printr-un proces de totals descom-
punere ideologica si organizatorica. In anii primului razbot
mondial, majoritatea eserilor s-au situat pe pozitiile social-sovinis-
mului.
Dupa victoria revolutiei burghezo-democratice din februa-
rie 1917, eserii, impreuna cu mensevicii si cadetii, au constituit
principalul sprijin at Guvernului provizoriu burghezo-mosteresc
consrarevolutionar, iar liderii partidului for (Kerenski, Avksentiev
www.dacoromanica.ro
602 ADNOTARI

si Cernov) au facut parte din acest guvern. Partidul eserilor a

refuzat sa sprijine revendicarea taranimii cu privire la lichidarea
proprietatii mosieresti, s-a ?ronuntat pentru mentinerea proprie-
tap rnosieresti asupra pamnatulut ; mintstrii eseri din Guvernul
provizoriu trimiteau detasamente de represiune impotriva tara-
nilor care ocupau paminturile mosieresti.
La sfirsitul lunii noiembrie 1917, aripa sting a eserilor a
format un partid independent al eserilor de stinga. Cautind s-si
mentina influenta in rindurile maselor taranesti, eserii de stinga
au recunoscut de forma Puterea sovietica si au incheiat un acord
cu bolsevicii, dar curind dupe aceea au pit pe calea luptei
impotriva Puterii sovietice.
In anti interventiei militare straine $i ai razboiului civil, eserii
au desfasurat o activitate subversive contrarevolutionara, au dat
tin sprijin activ interventionistilor si generalilor albgardisti, au
participat la comploturi contrarevolutionare si au organizat acte
teroriste impotriva activistilor Statului sovietic ai partidului
comunist. Dupe terminarea razboiului civil, eserii si-au continuat
activitatea for du.smanoasa impotriva Statului sovietic atit in
interiorul ;aril cit $i in tabara emigrantilor albgardisti. 3.

4 Lovitura de stat de la 3 (16) iunie 1907 lovitura de stat contra-

revolucionara prin care guvernul a dizolvat Duma a II-a de stat
si a modificat legea cu privire la alegerile pentru Duna. La
1 iunie 1907, Stolipin, invocind acuzatia false adusa de ohrana,
ca fractiunea social democrats ar intretine legaturi cu o organi-
zatie din rindurile armatei fi ar pregati o iasurectie armata, a
cerut ca acestei fractiuni si nu i se permits sa participe la sedintele
Dumei ; cei 16 membri ai fractiunii social-democrate urmau sa
fie arestati. Duma a desemnac o comisie pentru cercetarea acuza-
tiei aduse. Fara sa astepte rezultatele lucrarilor comisiei create
de Duma, in noaptea spre 3 (16) iunie, guvernul a arestat frac-
tiunea social - democrats. La 3 iunie a fost publicat manifestul
tarului cu privire la dizolvarca Dumei a II-a $i la modificarile
legii electorale, prin care numarul de reprezentanti ai mosieri-
lor gi ai burgheziei comerciale gi industriale in Duna era consi-
derabil marit, iar numarul, asa mic, de reprezentanti ai taramlor
si muncitorilor era considerabil micsorat. Acest act constituia o
incalcare grosolana a manifestului din 17 octombrie 1905 $i a
Legii fundamentale din 1906, potrivit careia guvernul nu putea da
decrete de lege fara aprobarea Dumei de stat.
Potrivit noului regulament, curia proprietarilor funciari alegea
un delegat la 230 de persoane, prima curie oraseneasca un
delegat la 1 000 de persoane, curia a doua oraseneasca un
delegat la 15 000, curia taraneasca unul la 60 000, iar curia
muncitoreasca unul la 125 000 de persoane. Mosierii si burghezia
aveau posibilitatea sa aleaga 65/o din numarul total de delegatt,
taranii 22/o (Oita atunci aleseser6 42 /o), muncitorii 2/o (pina
atunci alesesera 4/o). Legea priva de drepturi electorale populatia
bastinasa din Rusia asiatica, popoarele tiurce din guberntile
www.dacoromanica.ro
 ADNOTARI 503

Astrahan ;i Stavropol gi reducea de doul on numkrul de repre-

zentanti ai populatiei din Polonia si Caucaz. In intreaga Rusie
erau private de dreptul de vot persoanele care nu cunoasteau limba
rusk. Duma a III-a, aleasa pe baza accstei legi si Intrunital la
1 noiembrie 1907, era prin componenta ei o Dumi ultrareactio-
nark-octombrista.
Lovitura de stat de la 3 iunie a constituit, dups cum a arktat
Lenin, un punct de cotiturk in istoria revolutiei noastre"
(Opere, vol. 15, E.S.P.L.P. 1957, pag. 3) ; ea a marcat inceputul
perioadei de reactiune stolipinistk. 3.

5 Duma lui Bulighin institutie reprezentativI` consultativk pe

care guvernul tarist a promis s-o convoace in 1905. La 6 (19)
august 1905 au fost publicate : manifestul tarului, legea cu pri-
vire la institturea Dumei de stat si regula.mentul alegerilor pentru
Dumk. Duma a primit denumirea de Duma lui Bulighin dura
numele ministrului de interne, A. G. Bulighin, pe care carul 1-a
insarcinat sk intocmeasca proiectul de lege cu privire la alma.
In alegerile pentru aceasta Dumk nu se acorda drept de vot decit
mo;ierilor, capitalistilor yi unui mic numkr de ;Irani gospodart.
Din cele 412 locuri de deputati stabilite prin lege, tkranilor le
erau rezervate doar 51 de locuri. Muncitorii, tiranii skraci,
muncitorii agricoli, intelectualii democra ;i, care formau majori-
tatea populattei, nu aveau drept de vot ; nu aveau .drept si
participe la alegeri femeile, militarii, tineretul studios, meth sub
25 de ani si o serie de nationalitati asuprite din Rusia tarista.
Duma de stat nu avea dreptul de a adopta nici un fel de legi ;
ea putea numai sa discute uncle probleme in calitate de organ
consultativ pe linga tar. Caracterizind Duma lui Bulighin, Lenin
stria ca ea reprezinti cea mai nerusinatk batjocura de crepre-
zentantk nationall*" (Opere complete, vol. 11, Editura politick
1962, edi ;ia a doua, pag. 179).
Bol;evicii au chemat pe muncitori ;i pe ;Irani sa boicoteze
activ Duma lui Bulighin, concentrind intreaga campame de agt-
tatie in jurul lozincilor : insurec %ie armatk, armatk' revolutionara,
guvern revolutionar provizoriu. Mensevicii au considerat posi-
bill participarea la alegerile pentru Dumk si s-au pronuntat
pentru colaborare cu burghezia liberals.
Bol;evicii au folosit campania de boicotare a Dumei lui Buli-
ghin pentru a mobiliza toate fortele revolutionare, pentru a
organiza greve politice de mask si a pregati insurectia armatk.
Guvernul nu a rewit sk ;ink alegerile pentru Duma lui Bulighin ;
ea a fost mIturatI de avintul revolutionar qi de greva politick'
generall din octombrie 1905. In legkturk cu problema Dumei lui
Bulighin, vezi articolele lui V. I. Lenin : Tocmeala in jurul
constitutier, Boicotarea Dumei lui Bulighin fi insurectia", Uni-
tatea dintre tar ;i popor ;i dintre popor ;i tar" an coada burghe-
ziei monarhiste sau fn fruntea proletariatului revolutionar gi a
tkrknimii revolutionare ?" (Opere complete, vol. 10, Editura

34 www.dacoromanica.ro
504 ADNOTART

politick 1962, editia a doua, pag. 67-71 ; vol. 11, Editura poli-
tick 1962, editia a doua, pag. 162-170, 176-185, 193-205).
4.

6 Este vorba de boicotarea Dumci I de stat (asa-numita. Duma

a lui Witte), convocati. la 27 aprilie (10 mai) 1906, in baza legii
intocmite de S. I. Witte, presedintele Consiliului de Ministri.
Greva generals din octombrie 1905 din Rusia 1-a fortat pe Tar
sa des marufestul din 17 octombrie, in care se anunta convocarea
unei Dune de stat cu functii legislative. Guvernul tarist urmarea
ca grin convocarea unei not Dume sa scindeze si sa slabeasca
miscarea revolutionara, sa orienteze dezvcvltarea tariff pe o tale
pasnick monarhist-constitutionalists. La 11 (24) decembrie 1905,
guvernul a emis decretul cu privire la alegerile pentru noua Duma.
Alegerile pentru Duma I de stat au avut loc in februarie-
martie 1906. Bolsevicii au declarat boicotarea alegerilor. Desi
boicotul a subminat considerabil autoritatea Dumei de stat si a
zdruncinat increderea in Duma la o pane din populatie, totusi
alegerile n-au putut fi zadarnicite. Principala cauza a esuarii
boicotului a fost lipsa unui avint revolutionar de mass, in
masura sa zadarniceasca convocarea Dumei. Directivele dezorga-
nizatoare ale mensevicilor si iluziile constitutionaliste ale tarani-
lor au contribuit si ele la esecul boicotului. and Duma s-a
intrunit totusi, Lenin a trasat sarcina ca ea sa fie folosita in
scopul agitatier si propagandei revolutionare, in scopul demascarir
Dumei ca o falsificare grosolana a reprezentantei poporulur.
In Duma I de stat au fost alesi 478 de deputati, dintre care :
179 de cadeci, 63 de autonomisti (membri ai kolo-ului polonez.
ai grupului ucrainean, eston, leton, lituanian si ai altor grupuri
nationale burgheze), 16 octombristi, 105 deputati fara partid,
97 de trudovici si 18 social-democrati. Prin urmare, in areasta
Duma, cadetii detineau peste o treime din locuri.
In sedintele sale, Duma de stat a discutat, printre alte pro:
bleme, problema inviolabilitatii persoanei, a desfiintani pedepsei
cu moartea, a libertatii de constiinta si a libertatii Intrumrilor,
problema egalitatii in drepturi a tuturor cetatenilor etc. Proiec-
tele de lege in aceste probleme, depuse in special de cadeti, erau
de fapt proiecte de lege draconice indreptate impotriva liber-
tatii cuvintului, impotriva libertatii intrunirilor si impotriva
altor lucruri bune" (V. I. Lenin, Opere complete, vol. 13, &1t-
ttua politick 1962, editia a doua, pag. 282). Locul central iin
Duma de stat 1-a ocupat problema agrark In Duma au fost pre-
zentate doua programe agrare principale : proiectul de lege al
cadetilor, semnat de 42 de deputati, si proiectul de lege al tru:
dovicilor, cunoscut sub denumirea de proiectul celor 104" (yen
adnotarea 92). In opozitie cu trudovicii, cadetii vorau sa mentina
proprietatea mosiereasca, admitind expropnerea cu rascumparar.e,
pe baza unei evaluari echitabile", numai pentru panuntunle
mosieresti care erau cultivate in special cu inventarul tarandor
sau erau date in arena,
www.dacoromanica.ro
 ADNOTARI 505

Desi a fost neputincioasa $i a adoptat hotariri inconsecvente,

Duma I de scat nu a justificat sperantele guvernului. La
8 (21) iulie 1906 ea a fost dizolvata. 7.

7 Vezi F. Engels. Literatura din emigratie". 10.

8 Congresul de la Stockholm Congresul al IV-lea (de unificare)

al P.M.S.D.R., care a avut loc la Stockholm intre 10 $i 25 aprilie
(23 aprilie $i 8 mai) 1906. Inainte de congres, in a doua juma-
tate a lunu februarie, V. I. Lenin a elaborat platforma cu privire
la mama a bol$evicilor proiectele de rezolutii ale congresului
in toate problemele fundamentale ale revolutiei. Rezolutiile
bol$evicilor chemau masele muncitoare la pregatirea unui nou
asalt revolutionar impotriva absolutismului. Mensevicii au pre-
zentat congresului o platforma proprie cu privire la tactica, in
care, in fond, renuntau la lupta revolutionara. Pe baza acestar
platforme s-a desfa$urat alegerea delegatilor la congres. Campania
de discutare a celor doua platforme $i de alegere a delegatilor
pentru congres a durat aproape (foul luni. Majoritatea organi-
zatiilor de partid s-au pronuntat pentru platforma bolevica.
La congres au participat 112 delegati cu vot deliberativ,
reprezentind 57 de organizatii locale ale P.M.S.D.R., $i 22 de de-
legati cu vot consultativ. Au participac qi reprezentami ai organi-
zatulor nationale : cite trei reprezentanti din partea social-de-
mocratiei din Polonia $i Lituania, din partea Bundului $i a
Partidului muncitoresc social-democrat Teton, cite un reprezen-
rant din partea Partidului muncitoresc social-democrat ucrainean
$i a Partidului muncitoresc finlandez. A mai participat qi un
reprezentant al Partidului muncitoresc social-democrat bulgar.
Printre delegatii balsevici au fost V. I. Lenin, M. V. Frunze,
E. M. Iaroslayski, M. I. Kalinin, N. K. Krupskaia, A. V. Lu-
nacearski, F. A. Sergheev (Artem), I. I. Skvortov-Stepanov,
I. V. Stalin, S. G. Saumian, K. E. Vormilov, V. V. Vorovski.
La congres, men$evicii au avut o majoritate numerics. Ea se
explica prin faptul el numeroase organizatii de partid bol$evice,
care au condus actiunile armatc ale maselor, fusesera zdrobite
$i nu au putut trimite delegati. Centrul, Uralul, Siberia, Nordul
bastioane ale bol$evicilor au fost reprezentate printr-un
numar mic de delegati. Menlevicii insa, avind organizatiile cele
mai puternice din punt de vedere numeric in regiunde nein:
dustriale ale ;aril, unde nu s-au desfasurat actiuni revolutionar.e
de masa, au remit sa trimita. un numar mai mare de delegati.
Aceasta compozitie a congresului a determinat caracterul men-
$evic al celor mai multe dintre hotaririle sale.
Congresul a discutat urmatoarele probleme : 1) Revizuirea
programului agrar ; 2) Aprecierea momentului actual $i sarcinile
de class ale proletariatului ; 3) Atitudinea fats de Duma de stat ;
4) Insurectia armatX ; 5) Actiunile de partizani ; 6) Unificarea
cu partidele social-dernocrate nationale $i 7) Statutul partidului.
www.dacoromanica.ro
34*
508 ADNOTAR/

In jurul tuturor problemelor s-a dat la congres o lupta in-

versunata intre bolsevici si mensevici. Lenin a prezentat rapoarte
si a rostit cuvintari cu privire la problema agrara, la momentul
actual p sarcinile de class ale proletariatului, la atitudinea fats
de Duma de star, la insurectia armata si alte probleme ; el a
facut parte din comisia pentru elaborarea proiectului de statut
al P.M.S.D.R.
Problema principals in jurul careia s-a dus lupta la congres
a fost problema revizuirii programului agrar.
Proiectul bolsevic de program agrar a fost fundamentat de
Lenin in vederea congresului in lucrarea Revizuirea programului
agrar al partidului muncitoresc", difuzata delegatilor la congres.
Esenta programului agrar leninist consta in revendicarea con-
fiscarn tuturor paminturilor mosieresti 4i nationalizarii intregului
pamint, adica desfiintarea proprietatii private asupra parnintului
p trecerea tuturor paminturilor in proprietatea statului. Progra-
mul agrar al lui Lenin urmarea atragerea taranirnii in calitate
de aliat al proletariatului de partea revolutiei, deplina victorie
a revolutiei burghezo-democratice si crearea conditiilor pentru
trecerea la revolutia socialists.
La congres, o parte din delegatii bolsevici (I. V. Stalin,
S. A. Suvorov s.a.) sustineau revendicarea impartirii paminturilor
mosieresti si .trecerea for in proprietatea privata a taranilor.
Lenin a criticat revendicarile impartistilor", relevind ca ele
sent gresite, dar nu claunitoare.
Mensevicii sustineau programul de municipalizare a pamintu-
lui, ceea ce insemna trecerea paminturilor mosieresti in mimile
organelor de autoadministrare locals (consiliile municipale), de la
care taranii urmau sa is pamintul in arena.. Prejudiciul politic
pe care -1 prezenta programul de municipalizare consta in faptul
a, in loc sa cheme la actiuni revolutionare, el semana iluzii
claunitoare despre posibilitatea de a rezolva problema agrara pe
cale pasnica in conditiile mentinerii unei puteri centrale reactio-
nare. Lenin a criticat cu vehementa programul mensevic de
municipalizare, demascind caracterul lui gresit si raul pe care-I
aduce miscarii revolutionare. Dup5 o lupta apriga, congresul a
aprobat cu rnajoritate de voturi programul agrar mensevic de
municipalizare a pamintului, cu o seams de amendamente adop-
tate sub presiunea bolsevicilor.
In cursul discutarii problemelor cu privire la aprecierea mo-
rnentului actual si la atitudinea fats de Duma de stat, divergen-
tele cu mensevicii au iesit la iveall si cu mai multi acuitate:
Bolsevicii s-au pronuntat pentru demascarea partidelor burgheziei
liberale si pentru alianta cu fortele democratice in lupta impo-
triva absolutismului tarist si a partidelor politice care -i susti-
neau. Mensevicii insa lasau conducerea revolutiei in munile
burgheziei. Bolsevicii trasau sarcina de a lupta impotriva iluzii-
lor constitutionaliste cu privire la Dumi, pe care be semana in
rindurile poporului burghezia liberals, de a distruge increderea
in promisiunile si legile guvernului tarist. Mensevicii ins'a priveau
www.dacoromanica.ro
 ADNOTARI 507

Duma ca un centru politic al intregii natiuni", capabil sa re-

zolve problemele revolutiei. In acest seas s-a pronuntat la con-
gres si G. V. Plehanov, care a declarat cal Duma se afla pe
drumul larg al revolutier (Congresul al patrulea (de unificare)
al P.M.S.D.R. Procesele-verbale", Moscov a, 1959, pag. 293).
Dupa o lupta indirjita, congresul a aprobat rezolutiile mense-
vice cu privire la Duma de stat (s-a admis necesitatea de a
sprijini Duma), cu privire la insurectia armata si a adoptat o
hotarire echivoca cu privire la actiunile de partizani. Rezolutia
cu privire la insurectia armata indemna la impotrivire fats de
toate incercarile de a atrage proletariatul intr-o ciocnire armata.
Aceasta rezolutie, ca si expunerile facute de mensevici la congres
in legatura cu insurectia armata, era patrunsa de spiritul oportu-
nismului. Congresul a adoptat, fail a o pune in discutie, o re-
zolutie de compromis cu privire la sindicate, prin care se recu:
nostea necesitatea sprijinirii de catre partid a organizarii
sindicatelor, si o rezolutie cu privire la atitudinea fate: de mis-
carea taraneasca. In problema atitudinii fats de partidele bur-
gheze, congresul s-a multumit sal aprobe rezolutia Congresului
international de la Amsterdam.
Congresul a adoptat formularea data de Lenin primului
paragraf din statut, respingind astfel formularea oportunista a
lui Martov. Pentru prima oars a fost inolusa in statut formularea
bolsevici cu privire la centralismul democratic.
Congresul a adoptat hotarirea cu privire la unificarea cu
Social-democratia din Regatul Poloniei si din Lituania si cu
Partidul muncitoresc social-democrat leton ; acestea au intrat
in P.M.S.D.R. ca organizatii teritoriale, care isi desfasoara acti-
vitatea in rindurile proletariatului tuturor nationalitaplor de pe
teritoriul respectiv. Congresul a mai adoptat proiectul conchtillor
de unificare cu Bundul, dar intr-o rezolutie specials s-a pronun-
tat cu hotarire impotriva organizarii proletariatului pe nationali-
taci. Din initiativa Partidului muncitoresc social-democrat ucrat-
nean, la congres s-a pus problema unificarii cu P.M.S.D.U., dar
nu s-a ajuns la un acord cu acest partid din pricina caracterului
lui nationalist, mic-burghez.
Din Comitetul Central ales de congres faceau parte 3 bolsevici
si 7 mensevici. In redactia Organului Central, ziarul Sotial-
Demokrat", au intrat numai mensevici.
In istoria partidului, acest congres poarta denumirea de
congres de unificare". Dar unificarea P.M.S.D.R. realizata la
congres era doar o unificare formals. In fapt, bolsevicii si men -
sevicii aveau conceptii si platforme deosebite in toate problemele
fundamentale ale revolutiei, constituind doui partide. Lichidind
formal sciziunea, congresul a facia sal se intensifice pentru un
timp unitatea de actiune a organizatiilor de partid, dar n-a dus
;i nici nu putea duce la o unificare in fapt. Lupta dusa intre
bolsevici si mensevici inainte de congres a devenit deosebit de
acuta in cursul congresului. De aceea, dupa cum a aratat Lenin,
un rezultat ideologic important al congresului" a fost nu um-
www.dacoromanica.ro
508 ADNOTARI

ficarea, ci delimitarea mai clara si mai precisa intre aripa

drea,pta li aripa stinga a social - democracies ". Lupta dusI la
congres a aratat maselor de partid care este continutul divergen-
calor principiale dintre bolsevici li mensevici li cit de profunde
sent aceste divergence.
Materialele congresului au dat posibilitate rnembrilor de partid
si muncitorilor constienci sal se orienteze in lupta ideological, sal
inteleaga mai bine si mai profund linia revolutionary a bolse-
vicilor.
Imediat dupa congres, in numele delegatilor bolsevici, Lenin
a scris un apel catre partid in care a facut o critical principiala
hotaririlor mensevice pe care Congresul at IV-lea le-a adoptat
in pofida protestelor bolsevicilor. Lenin a analizat lucrarile con-
gresului in brosura Raport asupra Congresului de unificare
al P.M.S.D.R. (Scrisoare catre muncitorii din Petersburg)" (vezi
Opere complete, vol. 13, Editura politica, 1962, editia a doua,
pag. 1-65). 13.

9 Duma 11-a de stat s-a intrunit la 20 februarie (5 martie) 1907.

Alegerile pentru Duna au fost indirecte si inegale ,ci s-au desfa-
surat in conditiile existentei curcilor maniale 1i ale represiunilor.
In pofida acestor imprejurari, Duma a II-a a avut o components
mai de stinga deck Duma I. Aceasta se datoreste unei delimitari
mai nete si mai categorice a partidelor decit in Duma I, cresterii
nivelului de constiinta at maselor, precum li participarii bolle-
vicilor la alegeri.
Componenca Dumei dovedea intarirea partidelor extreme :
pe de o pane, a social-democratilor si a grupurilor narodniciste,
pe de alts parte a celor de dreapta, pe seama cadetilor. Reparti-
zarea rnembrilor Dumei a II-a de stat pe grupari politice a fost
urmatoarea : cei de dreapta, adica." monarhisti si octombristi. 54,
cadeti 5i cei apropiati de ei 99, nationali 76, cei ark
partid 50, grupul cazac 17, socialisti,populisti" 16,
eseri 37, trudovici 104, social-democrati 65. Dar, deli
avea o components mai de stinga, din pricing ca revolutia se
afla in declin, Duma a II-a a fost mai slabs decit Duma I.
Partidele de dreapta din Duma a II-a de stat au acordat un
sprijin neconditionat politicii guvernului absolutist In toate pro-
blemele. Cadetii in perioada Dumei a II-a 4i-au vadit in mod
definitiv caracterul contrarevolutionar, situindu-se pe o pozitie
de tranzaccii cu absolutismul.
In fractiunea social - democrats din Duma a II-a de stat au
predominat menlevicii. In activitatea ei s-a facut simtital tactica
oportunista a menlevicilor, care se pronuncau pentru tncheierea
de blocuri cu cadetii si incurajau iluziile constitucionaliste in
rindurile poporului. Lenin a criticat cu asprime gresehle frac-
ciunii social-democrate din Duma, aratind ca intre conceptiile
majorificii social-democratiei din Rusia si cele ale reprezentantei
ei din Duma exists o neconcordanta. Bollevicii au folosit Duma
ca tribunal pentru demascarea tarismului 1i a rolului tradator at
www.dacoromanica.ro
 ADNOTARI 609

burgheziei contrarevolutionare, pentru proclarnarea si propagarea

programului revolutionar al partidului, pentru eliberarea ;Ira-
nimii de sub influenta liberalilor $i pentru crearea in cadrul
Dumei a unui bloc revolutionar format din reprezentantii clasci
muncitoare 5i ai taranirnii. Linia urmata de bolsevici era o linie
noua, o lithe de comportare marxist-revolutionary a reprezentan-
tilor proletariatului to institutiile parlamentare. Menlevicii insa
aplicau in Duma tactica oportunista de sprijinire a cadetilor.
Lupta liberalilor impotriva taranilor social-democratilor
a scris mai tirziu Lenin constituie continutul intregii istorii
a Dumei I si a II-a. Lupta dintre bollevici si menlevici, izvorita
din faptul ca mensevismul prqconiza sprijinirea liberalilor, iar
bolsevismul preconiza lichidarea hegemoniei liberalilor asupra
taranimii, este indisolubil legates de istoria Dumei I si a II-a"
(Opere, vol. 16, E.S.P.L.P. 1957, pag. 376).
Problema centrals dezbatuta in Duma a II-a de stat, ca 1i in
Duma I, a fost problema agrara. Printre altele, Duma a discutat
in sedintele sale bugetul, problemele ajutorarii infometatilor si
iomerilor, problema amnistiei.
Cind a devenit limpede ca revolutia nu dispune de forte su-
ficiente, guvernul tarist a hotarit sa dizolve Duma. Dizolvarea
Dumei a II-a de stat la 3 iunie 1907 a marcat inceputul unei
perioade de crunta reactiune. 16.

10 Cadetii membrii partidului constitutional-democrat, princi-

palul partid al burgheziei monarhiste liberale din Rusia. Partidul
cadet a fost treat in octombrie 1905 ; in rindurile lui au intrat
reprezentanti ai burgheziei, fruntasi ai zemstvelor din rindurile
mosierilor 1i intelectuali burghezi. Militantii mai de seams din
rindurile cadetilor au fost : P. N. Miliukov, S. A. Muromtev,
V. A. Maklakov, A. I. $ingarev, P. B. Struve, F. I. Rodicev etc.
Pentru a insela masele muncitoare, cadetii si-au luat denumirea
falsa de partid al libertatii poporului" ; in realitate, ei nu mei--
geau mai departe de revendicarea unei monarhii constitutionale.
Cadetii considerau drept principalul for tel lupta impotriva mis-
carii revolutionare 1i voiau sa imparta puterea cu tarul 1i cu mo-
sierii iobagisti. In anii priraului razboi mondial, ei au sprijinit in
mod activ politica extern de cotropiri dusa de guvernul tarist.
In perioada revolutiei burghezo-democratice din februarie au call-
tat sa salveze monarhia. Detinind un rot conducator in cadrul
Guvernului provizoriu, cadetii au dus o politica antipopulara,
contrarevolutionara, pe placul imperialiltilor anglo-franco-ameri-
cani. Dupes victoria Marii R evolutii Socialiste din Octombrie, ca-
devil s-au manifestat ca dulmani neimpacati ai Puterii sovietice,
au participat activ la toate actiunile contrarevolutionare armate
1i la campaniile interventionistilor. Ca emigranti, dupes infringe-
rea interventionistilor 1i a albgardistilor, ei nu si-au incetat acti-
vitatea contrarevolutionara antisovietica, 16.
www.dacoromanica.ro
510 ADNOTARI

11 Tovarilci` cotidian burghez ; a aparut la Petersburg de la

15 (28) martie 1906 pins la 30 decembrie 1907 (12 ianuarie 1908).
Fara a fi formal organul vrcunui partid, ziarul era de fapt or-
ganul cadetilor de stinga. S. N. Prokopovici si E. D. Kuskova
au participat activ la editarea lui. La acest ziar au colaborat si
mensevicii. 17.

12 Manifestul C.C. Scrisoare catre organizatiile de partid" nr. 1,

scrisa in legatura cu lovitura de stat de la 3 iunie. Proletariatul
li social-democratia rcvolutionara, exponentul intereselor sale
se spunca in scrisoare , nu pot si nu riposteze, sa nu pro-
testeze impotriva actului de violenta al guvernului. Social-demo-
cratia nu va renunta si continue si sa dezvolte revolutia". Fa'ral
sal proclame trecerea la o actiune imediata, C.C. al P.M.S.D.R.
chema organizatiile de partid sg sprijine si sa dezvolte pins la
capat miscarile de masa care izbucnesc, iar acolo unde exists
toate temeiurile sal se conteze pe sprijinul activ si hotarit al
maselor largi, sa is imediat asupra for initiativa miscarii, infor-
mind totodata C.C. asupra acestui lucru". 22.

13 Vezi scrisoarea lui K. Marx catre L. Kugelmann din 3 martie 1869

(K. Marx si F. Engels, Ausgewahlre Brief; Dietz Verlag,
Berlin, 1953, pag. 251). 24.

14 Lenin se refers la A doua adresa a Consiliului General al Aso-

ciatiei Internationale a Muncitorilor cu privire la ra'zboiul franco-
prusian", scrisa de K. Marx (vezi K. Marx. Razboiul civil din
Franca", Editura politics, 1960, pag. 32). 27.

15 Octombrigii membrii partidului octombristilor (sau ai Uniu-

nii 17 octombrie"), care s-a constituit in Rusia dupa publicarea
manifestului tarului din 17 (30) octombrie 1905. Era un partid
contrarevolutionar, care a reprezentat si a aparat interesele marii
burghezii si ale mosierilor, care isi duccau gospodaria in mod
capitalist ; in fruntea acestui partid au fost A. I. Gucikov, cu:
noscut industrial si proprictar de imobile din Moscova, li
M. V. Rodzeanko, mare molier. Octombristii au sprijinit intru
totul politica interns si external a guvernului tarist. 28.

16 Proletarii" (editat la Geneva) saptaminal bolsevic ilegal ;

Organ Central al P.M.S.D.R., infiintat pe baza unei hotariri
a Congresului al III-lea al partidului. Printr-o hotarire a plena-
rei din 27 aprilie (10 mai) 1905 a Comitetului Central al parti-
dului, V. I. Lenin a fost numit redactor responsabil al Organului
Central. Ziarul a aparut la Geneva de la 14 (27) mai pins
la 12 (25) noiembrie 1905. Au aparut 26 de numere. Proletarii"
a urmat linia vechii Iskre", a Iskrei" leniniste, si a pastrat o
perfecta continuitate cu ziarul bollevic Vpered".
Lenin a scris pentru acest ziar circa 90 de articole si note.
Articolele lui Lenin defineau fizionomia politica a ziarului,
www.dacoromanica.ro
 ADNOTARI 511

continutul sau ideologic, orientarea sa bolsevica. 0 activitate

deosebit de intensa a desfasurat Lenin in calitate de conducator
si redactor al ziarului. La activitatea redactiei au participat in
permanents V. V. Vorovski, A. V. Lunacearski si M. S. Olminski.
Un rol important in munca redactiei au avut N. K. Krupskaia,
V. M. Velicikina si V. A. Karpinski. Ziarul a avut legaturi
strinse cu aniscarea muncitoreasca din Rusia ; in coloanele lui se
publicau articole $i note scrise de muncitori care participau ne-
mijlocit la miscarea revolutionary. Culegerea corespondentelor ci
trimiterea for la Geneva erau organizate de V. D. Bonci-Bruevict,
S. I. Gusev si A. I. Ulianova-Elizarova. Corespondenta redactiei
cu organizatiile locale de partid si cu cititorii era purtata de
N. K. Krupskaia si L. A. Fotieva.
Proletarii" reactiona imediat la toate evenimentele importante
din miscarea muncitoreasca rusk' si internationals, ducea o lupta
necrutatoare impotriva mensevicilor 5i a celorlalte elemente re-
vizioniste, oportuniste. Ziarul a desfasurat o vasty activitate
pentru propagarea hotaririlor Congresului al III-lea al partidului
si a avut un rol important in faurirea unitatii organizatorice si
ideologice a bolsevicilor. Proletarii" apara in mod consecvent
marxismul revolutionar dezbatea toate problemele fundamentale
ale revolutiei ce se desfasura in Rusia. Oglindind si analizind sub
toate aspectele evenimentele din 1905, Proletarii" ridica masele
largi de oameni ai muncii la lupta pentru victoria revolutiei.
Proletarii" exercita o mare influents asupra organizatiilor
social-democrate locale. Unele articole ale lui Lenin aparute in
ziarul Proletarii" erau reproduse de ziarele bolsevice locale si
difuzate in foi volante. La inceputul lunii noiembrie 1905, curind
dupi plecarea lui Lenin in Rusia, ziarul Proletarii" si-a incetat
aparitia. TJltimele doui numere (25 si 26) au aparut sub ingri-
jirea lui V. V. Vorovski, dar si pentru aceste numere Lenin a
scris citeva articole care au fost publicate dupa plecarea sa din
Geneva. 29.

17 Proletarii" (din Rusia) ziar bolsevic ilegal. A aparut de la

21 august (3 septembrie) 1906 pink' la 28 noiembrie (11 decembrie)
1909, sub redactia lui V. I. Lenin ; au aparut 50 ale numere. La
munca redactionala au participat activ M. F. Vladimirski,
V. V. Vorovski, A. V. Lunacearski, I. F. Dubrovinski ; de partea
tehnica a editarii ziarului s-au ocupat A. G. $ lihter, E. S. $lihter
'.a. Primele 20 de numere au fost pregatite pentru tipar $i cu-
lese la Viborg (ziarul se tiparea la Petersburg de pe matritele
primite de la Viborg ; din motive conspirative, ca loc de apa-
ritie se mentiona Moscova). Dat fiind faptul ca editarea unui
organ ilegal in Rusia devenise cit se poate de dificila, ilrt urma
unei hotariri a Comitetului din Petersburg si a Comitetului din
Moscova ale P.M.S.D.R., redactia a trecut la editarea ziarului
in strainatate (nr. 21-40 au aparut la Geneva, iar nr. 41-50
la Paris).
www.dacoromanica.ro
512 ADNOTART

Ziarul Proletarii" a fost, de fapt, Cfrganul Central al

bolievicilor. Intreaga activitate de baza din cadrul redactiei
ziarului Proletarii" a fost dusi de Lenin. De cele mai multe ori,
el publica citeva articole intr-un numar. In ziarul Proletarii"
au fost publicate peste 100 de articole 4i note scrise de Lenin
in legatura cu principalele probleme ale luptei revolutionare a
clasei muncitoare. In ziar erau tratate pe larg probleme generale
de politica si de tactics, se publicau dari de seams cu privire
la activitatea C.C. al P.M.S.D.R., hotariri ale conferintelor Si
plenarelor C.C., scrisori ale C.C. referitoare la diferite probleme
ale activitatii partidului, precum o serie de alte documente.
Ziarul a intretinut strinse legaturi cu organizatiile de partid
locale.
In anii reactiunii stolipiniste, Proletarii" a jucat un rol
important in mentinerea si in consolidarea organizatiilor bolse-
vice, in lupta impotriva lichidatorilor, otzovistilor, ultimatiitilor
si ziditorilor de dumnezeu. La plenara C.C. al P.M.S.D.R. din
ianuarie 1910, mensevicii au reusit sa impuna, cu ajutorul im-
paciuitoristilor, adoptarea unei hotariri prin care, sub pretextul
luptei impotriva fractionismului, ziarul Proletarii a fOst obli-
gat sa -$i inceteze aparitia. 29.

18 Articolul In amintirea contelui Heiden" a fost publicat in

culegerea bolsevica Go los jizni" (Petersburg, 1907), insocit de
urmatoarea nota din partea redactiei : Scris Inca in iunie, ime-
diat dupa aparitia panegiricului din ziarul Tovarisci, articolul
acesta nu a fost publicat din motive aindependente de autor.
Publicindu -1 in culegerea de fats, redactia considers el, deli
motivele care au determinat scrierea acestui articol si-au pierdut
astazi importanta, totusi continutul lui isi pastreaza si acum in-
treaga valoare".
Motivele , independente" de autor insemnau, de obicei, opre-
listile puse de politic si cenzura. In cazul de fats s-a avut in
vedere si faptul ca: in acest timp culegerile bolsevicilor erau
singurele publicatii in care putea aparea articolul lui Lenin.
Articolul e nesemnat, dar in tabla de materii a culegerii se indica
autorul :eN. L. 38.

19 Russkie Vedomosti" ziar ; a aparut la Moscova din 1863 ;

exprima conceptiile intelectualitatii liberale moderate. In ulti-
snele doua decenii ale secolului trecut, la acest ziar au colaborat
o seams de scriitori din tabara democrats (V. G. Korolenko,
M. E. Saltikov-Scedrin, G. I. Uspenski gi altii) ; totodata, ziarul
a publicat si lucrari ale narodnicilor liberali. Incepind din 1905,
ziarul a devenit organul aripii de dreapta a partidului cadet.
Lenin a aratat ca ziarul Russkie Vedomosti" imbina in felul
sau cadetismul de dreapta cu o oarecare doll de narodnicism"
(Opere, vol. 19, E.S.P.L.P. 1957, pag. 119).
In 1918 ziarul Russkie Vedomosti" a fost interzis 0 data cu
celelalte ziare contrarevolutionare. 38
www.dacoromanica.ro
 AbNOTARI 613

20 lnnoirea pasniCe, adeptii innoirii pasnice" partidul in-.

noirii pasnice", organizatie monarhista-constitutionalista a math
burghezii si a mosierilor, constituita definitiv in 1906, dupa.
dizolvarea Dumei I de stat. Acest partid grupa in rindurile sale)
pe octombristii de stinga" si pe cadetii de dreapta". Liderii
partidului innoirii pasnice" au fost : P. A. Heiden, N. N. Lvov,
P. P. Reabusinski, M. A. Stahovici, D. N. $ipov, E. N. si
G. N. Trubetkoi si altii. Prin programul sat', acest partid se
apropia foarte mult de octombristi. El apara interesele burghe-
ziei industriale si camerciale si ale mosierilor cu mosii exploatate
pe baze capitaliste. In Duma a III-a de stat, partidul innoirn
pasnice" s-a aliat cu asa-numitul partid al reformelor demo-
cratice", formind impreuna fractiunea progresista". 43.
21 Este vorba de mosierul Penocikin din povestirea lui I. S. Turghe-
niev Burmistrul". 44.
22 Lenin citeaza din Goethe Zahme Xenien" (Xeniile blinde").
46.
23 Conferinta organizatiei ortileneiti Petersburg a P.M.S.D.R. s-a
tinut la Terioki (Finlanda) intre 8 si 14 (21 si 27) iulie 1907.
Darile de seams ale conferintei nu au fost gasite. La prima se-
dinta a conferintei au participat 61 delegati cu vot deliberativ
si 21 delegati cu vot consultativ.
Principala problems de care s-a ocupat conferinta a fost pro-
blema participarii la alegerile pentru Duma a III-a de stat si
lupta impotriva starilor de spirit boicotiste din cadrul organiza-
tiei Petersburg a P.M.S.D.R.
Lenin a prezentat raportul in problema atitudinii fats de
alegerile pentru Duma a III-a. Conferinta a aprobat linia trasata
de Lenin impotriva boicotarii Dumci a III-a, linie pe care el a
sustinut-o in tezele si in raportul sau. 47.
24 Conferinta a treia a P.M.S.D.R. (A doua conferinta generale )
a avut loc la Kotka (Finlanda) 'Imre 21 si 23 iulie (3 si 5 au-
gust) 1907. La conferinta au participat 26 de delegati, dintre
care 9 bolsevici, 5 merisevici, 5 social-democrati polonezi, 5 bun-
disti si 2 social-democrati letoni. Printre delegati au fost :
V. I. Lenin, F. E. Dzerjinski, Rosa Luxemburg, A. V. Lunacearski
si altii. In afara de delegati, la conferinta au participat membrii
si membrii supleanti ai C.C. ales la Congresul al V-lea (de la
Londra) al partidului. Necesitatea convocarii de urgenta a unei
conferinta (la doua luni dupa Congresul al V-lea al partidului)
a fost determinate de schimbarile intervenite in situatia politics
in urma loviturii de stat contrarevolutionare de la 3 iunie si de
alegerile pentru Duma a III-a. Pe ordinea de zi a conferintei au
figurat urmatoarele probleme : participarea la alegerile pentru
Duma a III-a de star, problems acordurilor electorate cu alte
partide, platforma electorala si Congresul general al sindicatelor
din Rusia. La prima problems, conferinta g ascultat trei rapoarte ;
www.dacoromanica.ro
614 AONOTARI

din partea bolsevicilor, raportul lui Lenin (impotriva boicotului)

si raportul lui A. Bogdanov (pentru boicot), car din partea men-
sevicilor si a Bundului raportul lui F. Dan. Conferinta a adoptat
cu o majoritate de voturi ca bazi de discutii proiectul de rezo-
lutie al lui Lenin, care chema partidul sa participe la campania
electorall si sa duck* lupta atit impotriva partidelor de dreapta,
cit si impotriva cadetilor (vezi Rezolutiile si hotaririle con-
greselor, conferintelor P.C.U.S. si ale plenarelor C.C.", partea I,
Editura pentru literature politica, 1954, pag. 177-178). Rezo-
lucia bolsevicilor-boicotisti fiind respinsa, acestia au votat pentru
rezolutia lui Lenin.
In problems acordurilor electorale cu alte particle, Confe-
rinta a III-a a hotarit ca in primul stadiu at alegerilor social-
democratii sa nu incheie nici un fel de acorduri cu alte partide.
In caz de balotaj se admiteau acorduri cu toate partidele situate
mai la stinga decit cadetii. In stadiul al doilea si in stadiile
urmatoare ale alegerilor se admiteau acorduri cu toate partidele
revolutionare si opozitioniste in vederea luptei impotriva partt-.
delor de dreapta. In curia muncitoreasca tusk social-democratit
nu trebuiau sa tncheie nici un fel de acorduri cu alte partide, cu
exceptia partidelor social-democrate nationaIe, care nu faceau
parte din P.M.S.D.R., si a P.P.S.
In legatura cu platforma electorala, conferinta recomanda
C.C. ca ea si fie intocmita pe baza rezolutiei adoptate in pro-
blema participarii la alegerile pentru Duma a III-a de stat.
Discutarea problemei convocarii unui Congres general al
sindicatelor din Rusia a luat de fapt aspectul unei discutii in
ceea ce priveste relatiile dintre partidul clasei muncitoare si
sindicate, deoarece mensevicii incercasera sa revizuiasca hotarirea
Congresului at V-lea (de la Londra) cu privire la partinitatea
sindicatelor. Conferinta a ascultat doug rapoarte : un raport care
sustinea principiul partinitatii sindicatelor si unul care sustinea
neutralitatea sindicatelor. Au fost propuse 4 proiecte de rezolutie
pe marginea acestor rapoarte (un proiect de rezolutie bolsevic,
unul mensevic si doui de compromis). Conferinta a hotarit ca
toate proiectele de rezolutie depuse in aceasta problems sa fie
transmise C.C. al P.M.S.D.R. ca material de studiu. La baza
proiectului de rezolutie bolsevic (al treilea dintre proiecte) a
stat proiectul propus de V. I. Lenin (vezi Rezolutiile si hotari-
rile congreselor, conferintelor P.C.U.S. si ale plenarelor C.C.",
partea I, Editura pentru literature politica, 1954, pag. 184).
Procesele-verbale ale conferintei si raportul lui V. I. Lenin
nu au fost gasite. Documentele lui V. I. Lenin care s-au pastrat :
conspectul cuvintarii impotriva boicotului, schita initials a
proiectului de rezolutie impotriva boicotarii alegerilor pentru
Duma a III-a de stat etc. (publicate in 1933 in Culegeri din
Lenin", vol. XXV) se publics la sectiunea Materiale pregati-
mare" din volumul de fate. Hotaririle Conferintei a III-a
a P.M.S.D.R. au fost publicate tntr -o foaie volanta sub semna-
www.dacoromanica.ro
 ADNOTARI 515

tura C.C. al P.M.S.D.R., intitulati : Instiinvare cu privire la

conferinva de partid din 21, 22 si 23 iulie 1907".
Importanta Conferintei a treia a P.M.S.D.R. (A doua con-
ferinta generals ") coasts in faptul a ea a trasat principiile tac-
tice ale partidului in noua situatie istorica, in conditille reacviund
stolipiniste. 51.

25 Legea electorala cadets din 11 (24) decembrie 1905 lege cu

privire la alegerile pentru Duma I de stat, promulgate de guver-
nul tarist in toiul insurectiei armate din Moscova. Aceasta lege
dadea doar impresia ca largeste drepturile electorale.
Spre deosebire de regulamentul cu privire la Duma consulta-
tive" a lui Bulighin, noua lege prevedea crearea unei Dume
legislative". Curiilor stabilite prin legile anterioare curia
proprietarilor funciari (mosierii), oraseneasca (burghezia) si
taraneasca li se adauga si o curie muncitoreasca si se preve-
dea o oarecare largire a corpului electoral la orase, mentinindu-se
insa neschimbat numarul total de delegati din partea curiei
orasenesti. Alegerile nu se efectuau pe baza votului universal.
Nu aveau drept de vot femeile si peste 2 000 000 de barbati care
lucrau ca muncitori in micile intreprinderi, popoarele nomade,
militarii si tinerii care nu irnplinisera virsta de 25 de ani. Votul
nu era egal. In curia proprietarilor funciari revenea un delegat
la 2 000 de alegatori, in curia oraseneasca unul la 7 000 de ale-
gatori, in curia caraneasca unul la 30 000 de alegatori si in curia
muncitoreasca unul la 90 000 de alegatori, adica 1 vot al mosie-
rilor cintarea cit 3 voturi ale burgheziei orasenesti, 15 voturi ale
taranilor sau 45 de voturi ale muncitorilor. Delegatii din partea
curiei muncitoresti alcatuiau doar 4/o din numarul total de dele-
gati in alegerile pentru Duma de stat. Numai muncitorii din
intreprinderile industriale marl 5i din industria miniera se bucurau
de drepturi electorale. In curia muncitoreasca erau admisi la
vot numai muncitorii din intreprinderile cu cel putin 50 de
muncitori. Intreprinderile in care lucrau 50-1 000 de muncitori
trimiteau cite un imputernicit. Marile intreprinderi trimiteau
cite un imputernicit la fiecare 100 de oameni. Alegerile nu erau
directe, ci indirecte. Pentru muncitori a fost stabilit un sistem
de alegeri in trei trepte, iar pentru tarani in patru trepte. In fapt,
alegerile nu erau secrete.
Lenin considera legea electoral din 11 (24) decembrie 1905
cea mai grosolana falsificare" a ideii de reprezentanti natio-
nals" (Opere complete, vol. 12, Editura politica, 1962, editia
a doua, pag. 198), deoarece ea asigura mosierilor si capitalistilor
o majoritate coplesitoare in Duma. 53.

26 Progresistii faro partid grupare politica a burgheziei liberate

monarhiste ruse, care, in alegerile pentru Dumele de stat si In
Dume, incercau sa uneasca sub steagul nepartinitatii" elemente
din diferite partide si grupuri burghezo-mosieresti,
www.dacoromanica.ro
516 ADNOTARI

In Duma a III-a de stat, progresistii au format o fractiune

in care au intrat reprezentantii partidului innoirii pasnice" sr
ai partidului reformelor democratice". Teama de o nova explozie
revolutionary ii facea pe progresisti sa critice extremismele"
guvernului tarist, care, dupa parerea lor, prin intransigenta sa,
a creat terenul pentru activitatea fortelor revolutionare de stinga.
In 1912, in cursul alegerilor pentru Duma a IV-a de stat, pro-
gresistii au tncheiat un bloc cu cadetii, pe care i-au ajutar, prin
aparcnta for ncapartenenta la nici un partid, sa cistige voturile
alegatorului burghez de la 3 iunie".
In noiembrie 1912 progresistii s-au constituit intr-un partid
politic de sine statator, avind urmktorul program : o constitutte
moderata strict cenzitara, reforme marunte, un guvern respon-
sabil, adica un guvern care sa raspuncla in fata Dumei, inabusirea
miscarii revolutionare. V. I. Lenin a aratat ca prin components
si prin ideologia for progresistii erau un amestec de octombritti
41 cadeti" ; el a caracterizat programul partidului progreststilor
ca fiind un program national-liberal : Ei vor fi partidul adeva-
ratein burghezii capitaliste, asa cum 11 vedem si in Germania"
(Opere, vol. 18, E.S.P.L.P. 1957, pag. 494, 434).
In perioada primului razboi mondial, partidul progresist a
devenit deosebit de activ ; el cerea inlocuirea conducerii militare,
mobilizarea industriei pentru nevoile frontului si un guvern
responsabil" in care sa intre reprezentantii burgheziei ruse. Dupa
revolutia burghezo-democratica din februarie, unii lideri ai
acestui partid au intrat in Guvernul provizoriu burghez. Dupa
victoria Marii Revolutii Socialiste din Octombrie, partidul pro-
gresistilor a dus o lupta activa impotriva Puterii sovietice.
Printre liderii progresistilor se numarau P. P. Reabusinski si
A. I. Konovalov, vestiti fabricanti din Moscova, mosierul
I. N. Efremov si altii. Progresistii au publicat in diferite pe-
rioade organe politice de press proprii : revista Moskovskii
Ejenedelnik", ziarele Slovo", Russkaia Molva" si Utro
Rossii". 55.
27 Obrazovanie" revista lunara literati legala, social-politica Si
de popularizare a stiintei ; a aparut la Petersburg din 1892 pins
In 1909. In 1902-1908, revista Obrazovanie" a publicat arti-
cole ale social-dernocratilor. In nr. 2 din 1906 al revistei Obra-
zovanie" s-au publicat capitolele VIX ale lucrarii lui Lenin
Problema agrara 4i criticii lui Marx*" (vezi Opere complete,
vol. 5, Editura politica, 1961, editia a doua, pag. 154-221).
56.
28 Ziarul lui Burenin astfel denumeste V. I. Lenin ziarul ultra-
reactionar monarhist Novoe Vremea". Burenin era colaborator
al ziarului ; el a dus o campanie desantata impotriva reprezen-
tantilor tuturor curentelor progresiste ale gindirii sociale, eviden-
tiindu-se prin metode necinstite de polemics.
,,Novoe Vremea" cotidian ; a aparut din 1868 ping in 1917
la Petersburg ; a apartinut, pe rind, mai multor edirori si si-a
www.dacoromanica.ro
 ADNOTARI 517

schimbat in repetate rinduri orientarea politica. La inceput era

un ziar liberal moderat, iar apoi, din 1876, cind a inceput sa fie
editat de A. S. Suvorin, a devenit un organ al cercurilor reac-
tionare ale nobilimii $i ale functionarimii birocratice. Din 1905 a
devenit un organ de press al ultrareactionarilor. Dupa revolutia
burghezo-democratica din februarie, acest ziar a sprijinit politica
contrarevolutionara a Guvernului provizoriu burghez $i a dus o
campanie furibunda impotriva bolsevicilor. La 26 octombrie
(8 noiembrie) 1917 a fost interzis de Comitetul militar-revolutio-
nar de pe linga Sovietul din Petrograd. V. I. Lenin spunea des-
pre Novoe Vremea" ea este un model de ziar venal. 60.

29 Trudovicii (Grupul trudovic") grup de democrati mic-bur-.

ghezi ; s-a constituit in aprilie 1906, ffind format din deputatit
taranilor in Duma I de stat.
Trudovicii cereau desfiintarea tuturor ingradirilor feudale ii
nationale, democratizarea administratiei zemstvelor 5i ad.milus-
tratiei ora$elor, introducerea votului universal in alegerile pentru
Duma de stat. Programul agrar al trudovicilor avea ca punct
de plecare principiile narodniciste de folosire egalitara" a pa-
mintului : crearea unui fond funciar al intregului popor, fond care
sa fie alcatuit din paminturile statului, paminturile domeniale,
paminturile coroanei, paminturile manastire$ti, precum qi cele ale
proprietarilor funciari data intinderea proprietatii depasea norma
de munca stability ; pentru paminturile apartinind proprietari-
lor funciari care urmau sa intre in fondul funciar se prevedea
acordarea de despagubiri. In 1906, V. L Lenin arata cal trudo-
vicul tipic este caranul caruia nu-i este strains tendinta de a
cadea la invoiala cu monarhia, de a se potoli pe peticul sate
de pamint in cadrul ortnduirii burgheze, dar in momentul de
fats principalele sale forte sint angajate in lupta impotriva
molierilor, pentru pamint, in lupta impotriva statului feudal,
pentru democratie" (Opere complete, vol. 14, Editura politica,
1963, editia a doua, pag. 25).
In cadrul Dumei de stat, trudovicii au oscilat intre cadeci ri
social-democrati. Aceste oscilari erau determinate de insisi natura
de class a micilor producatori-tarani. Dat fiind insa ca trudovicii
reprezentau totusi masele tarane$ti, in Duna bolsevicii au promo-
vat o tactics de intelegere cu ei in unele probleme in vederea
luptei comune impotriva absolutismului ;aria $i a cadetilor. In
1917, Grupul trudovic a fuzionat cu partidul socialistilor-popu-
Nti" $i a sprijinit activ Guvernul provizoriu burghez. Dupa
Revolutia Socialists din Octombrie, trudovicii s-au situat de par-
tea contrarevolutiei burgheze. 62.

30 Reci" cotidian, organul central al partidului cadet ; a aparut

la Petersburg incepind de la 23 februarie (8 martie) 1906, sub
ingrijirea efectiva a lui P. N. Miliukov $i I. V. Ghessen si cu
colaborarea activa a lui P. D. Dolgorukov, P. B. Struve, M. M. Vi-
naver $.a. Ziarul a fost interzis la 26 octombrie (8 noiembrie)
www.dacoromanica.ro
618 ADNOTARI

1917 de Comitetul militar-revolutionar de pe lingo Sovietul din

Petrograd. Pins in august 1918 a continuat sa apara sub diferite
denumiri : Naga Reci", Svobodnaia Reci", Vek", Novaia
Reci", ,,Na s Vek". 62.

31 Consiliul nobilimii unite organizatie contrarevolutionara a mo-

sierilor iobagisti, s-a constituit in mai 1906 la primul congres al
imputernicitilor asociatiilor guberniale ale nobilimii gi a fiintat
pins in octombrie 1917. Scopul principal al acestei organizatii
era apararea regimului absolutist, a marii proprietati mosieresti gi
a privilegiilor nobilimii. In fruntea Consiliului nobilimii unite se
aflau contele A. A. Bobrinski, princul N. F. Kasatkin-Rostovski,
contele D. A. Olsufiev, V. M. Puriskevici gi altii. Lenin a de-
numit Consiliul nobilimii unite consiliul iobagistilor unici ". Con-
siliul nobilimii unite s-a transformat de f apt ina-un organ semi-
guvernamental, care dicta guvernului masuri legislative menite
sa apere interesele iobagistilor. In perioada Dumei a III-a de
stat, un mare numar de membri ai acestui consiliu au mtrat in
Consiliul de stat si in institutiile centrale ale organizacidor ultra-
reactionare. 63.

32 Socialittii-populitti' (enesii) membri ai Partidului socialist-

populist al muncii, care s-a desprins in 1906 din aripa dreapta
a partidului socialistilor-revolutionari (eserii). Ei sustineau naciona:
lizarea parciala a pamintului prin rascumparare de la mosieri
repartizarea lui intre tarani dupi asa-numita norma de munca.
Enesii militau pentru un bloc cu cadecii. Lenin ii numea social-
cadeti", oportunisti mic-burghezi", inensevici ai eserilor", care
oscileaza intre cadeti gi socialistii-revolucionari, subliniind ca acest
partid se deosebeste prea putin de cadeti, deoarece elimina din
program aft republica cit gi revendicarea intregului pamint".
Printre liderii acestui partid erau A. V. Pesehonov, N. F. Annenski,
V. A. Meakotin g.a. Dupal revolucia burghezo-democratica din
februarie 1917, partidul socialistilor-populisti" a fuzionat cu tru-
dovicii. El a sprijinit activ Guvernul provizoriu burghez, trimi-
cindu-si reprezentanci in acest guvern. Dupa Revolucia Socialists
din Octombrie, enesii au luat parte la comploturi contrarevolu-
tionaresi la actiuni armate indreptate impotriva Puterii sovietice.
In perioada interventiei militare straine si a razboiului civil,
partidul socialist-populist s-a dizolvat. 67.

33 Congresul socialist international de la Stuttgart Congresul

al VII-lea al Internationalei a II-a a avut loc intre 18 si 24
august 1907.
La congres au participat 886 de delegaci reprezentanti ai
partidelor socialiste si ai sindicatelor. Diversele sari au participat
cu urrnatorul numar de delegati : Anglia 123, Austria 75,
Boemia 41, Franca 78, Italia 13, Polonia 23,
S.U.A. 20, TJngaria 25 etc. Foarte numeroasa a fost
delegatia germane (289 de persoane). Ea era formats in majori-
www.dacoromanica.ro
 ADNOTARI 619

tate din functionari sindicali, ceea ce a influentat in mare masura

pozitia Partidului social-democrat din Germania in cursul discutarii
adoptarii rezolutiilor congresului.
Delegatia ruse era formats din 37 de social-democrati, 21 de
eseri si 7 reprezentanti ai sindicatelor din Rusia. Din cele 20 de
voturi deliberative acordate delegatiei ruse, social-democratii au
prima 10 voturi (bol1evicii 4V2, mensevicii 21/2, iar bundistii,
social-democratii letoni si social-dernocratii armeni cite 1 vot),
eserii 7 voturi reprezentantii sindicatelor 3 voturi. Din delegatia
bolsevicilor faceau parte V. I. Lenin, A. A. Bogdanov, I. P. Gol-
denberg (Meskovski), B. A. Knuneant, M. M. Litvinov, A. V. Luna-
cearski, N. A. Semasko, M. Thakaia si altii.
Congresul a examinat urmatoarele probleme : 1) Militarismul si
conflictele internationale ; 2) Relatiile dintre partidele politice gi
sindicate ; 3) Problema colonials ; 4) Imigrarea 9i emigrarea mun-
citorilor si 5) Drepturile electorale ale femeilor.
V. I. Lenin a organizat citeva consfatuiri ale bolsevicilor dele-
gati la congres, la care a fost stability linia de conduits a bolse-
vicilor in sectia social - democrats, in cadrul delegatiei ruse si la
congres ; el a participat la sedintele sectiei social-democrate, unde
a avut de luptat impotriva liniei oportuniste a mensevicilor si la
sedintele delegatiei ruse, la care a sustinut pozitia P.M.S.D.R.,
combatind pe eseri.
In timpul congresului, V. I. Lenin a depus o activitate intense
pentru strtnsa unitate a fortelor de stinga din cadrul social-de-
mocratiei internationale, luptind cu hotarire impotriva oportu-
nistilor revizionistilor. Consfatuirile organizate de V. I. Lenin
cu reprezentantii elementelor de stinga (C. Zetkin, R. Luxemburg,
L. Tyszka, G. Ledebour 5i altii) au constituit primul pas spre
unirea strinsa a marxiitilor revolucionari din miscarea socialists
internationale in epoca imperialismului.
Activitatea de baza a congresului a fost concentrate in comisii,
care au intocmit proiectele de rezolutii pentru sedintele plenare.
V. I. Lenin a participat la lucrarile comisiei care s-a ocupat de
problema Militarismul gi conflictele internationale". In cadrul
discutiilor la proiectul de rezolutie prezentat de A. Bebel,
V. I. Lenin a reusit prin amendamentele sale, sprijinite de
reprezentantii social-democratiei poloneze, sa transforme radical
acest proiect in spiritul marxismului revolutionar. Principalul
amendament, care aducea o transformare principiala a proiectului
de rezolutie, era urmatorul : In cazul cind razboiul va izbucni
totusi, ei (clasa muncitoare din diferite tari 5i reprezentantii sai
din parlamente. Nota red.) trebuie sa se straduiasca pe
toate caile sa foloseasca criza economics si politica create de
razboi pentru a trezi masele populare 5i a grabi prabusirea domi-
natiei capitaliste de class" (Proletarii" nr. 17 din 20 octombrie
1907, pag. 6). Aceasta teza a fost confirmata de Congresul de la
Copenhaga din 1910 si inclusa in rezolutia Congresului de In Basel
din 1912.

35 Lenin Opere, vol.www.dacoromanica.ro

16
620 ADNOTARI

Imi amintesc foarte bine stria ulterior V. I. Lenin ca

redactai ea definitive a acestui amendamenr a fost precedata de
lungi discuyii pe care noi le-am dus direct cu Bebel. In prima
redactare se vorbea mult mai deschis de agitatia revolutionary Si
de actiunile revolutionare. Am aratat-o lui Bebel ; el a raspuns :
nu pot accepta, deoarece in acest caz parchetul va dizolva orga-
ruzapile noastre de partici ; or, noi nu putem pune in joc soarta
for atita time cit nu exists Inca mimic serios. Dupa o consfatuire
cu mj si dupe mai multe modificari ale textului cu
scopul de a exprima aceeasi idee tntr -o forma legala, a fost gisita
formula definitive cu a carei adoptare Bebel s-a declarat de
acord" (Opere, vol. 36, Editura politica, 1958, pag. 490).
Adoptarea rezolutiei Militarismul 5i conflictele internationale"
a constituit o mare victorie a aripii revolutionare din miscarea
muncitoreasca internationals asupra aripii oportuniste.
$i in problema coloniala a avut loc la congres o lupta inversu-
natl. Majoritatea oportunista a comisiei, in frunte cu socialistul"
olandez Van Kol, a prezentat, in pofida protestelor
un proiect de rezolutie in care se declara ca congresul nu trebuie
sa condamne in principiu once politica coloniala, deoarece, in
conditiile socialismului, aceasta poate avea un rol civilizator. Van
Kol, care a caracterizat politica coloniala a Olandei drept un mo-
del de politica coloniala, a declarat la congres ca socialistii tre-
buie sa mearga pe viitor la popoarele salbatice" nu numai cu
masini cu alte cuceriri ale civilizatiei, ci chiar cu arma in
mina. Proiectul de rezolutie oportunist a fost sprijinit de majori-
tatea delegatiei germane. Datorita eforturilor depuse de socialistii
rusi, polonezi, de o mica parte a socialistilor germani, francezi fi
englezi, precum $i de toci socialistii din tarile mici, care nu aveau
colonii, s-a reusit ca rezolutia sa nu fie adoptata in forma in care
a fost prezentata de comisie, ci sa se introduca in ea o serie de
amendamente care de fapt ii schimbau continutul. Rezolutia adop-
tata de congres in problema coloniala condamna direct si fare
nici un fel de rezerve once politica coloniala.
In cadrul comisiei pentru elaborarea rezolutiei in problema
imigrarii emigrarii muncitorilor, pa'rtea ei oportunista, care re-
flecta interesele inguste, de breasla, ale aristocratiei muncitoresti
din S.U.A. si Australia, a cerut sa se interzica imigrarea in aceste
;ari a proletarilor chinezi fi japonezi, care, chipurile, ar fi Inca:
pabili sa se organizeze. La sedinca plenara, sustinatorii acestui
punct de vedere nu au cutezat sa -1 exprime deschis. $i in aceasta
problema congresul a adoptat o rezolutie care corespundea cenn-
;elor social-democratiei revolutionare, cerintelor educarii muncito-
rilor din toate tarile in spiritul internationalismului.
Lenin a acordat o deosebita importanta adoptarii de catre con-
gres a unei rezolutii in problema relatiilor dintre sindicate si
partidul politic al clasei muncitoare. In cadrul comisiei insarcinate
de congres cu dezbaterea acestei probleme, A. V. Lunacearski a
sustinut linia 4ui Lenin cu privire la partinitatea sindicatelor. In

www.dacoromanica.ro
 ADNOTARI 521

pofida aripii de dreapta, congresul a adoptat o rezolutie care con-

firma Trincipiul partinitatii sindicatelor.
Facind o apreciere generall asupra hotaririlor congresului,
Lenin scria : In genere, tntr -o serie intreaga de probleme extrem
de important; Congresul de la Stuttgart a scos in relief opozitia
dintre aripa oportunista st cea revolutionary a social-democratiei
internationale, rezolvind aceste probleme in spiritul marxismului
revolutionar" (volumul de fats, pag. 75-76). Aratind irnportanta
hotaririlor adaptate la Stuttgart, Lenin a trasat bolsevicilor sarcina
de a le propaga pe scars larga, explicind totodata lupta dusk'
la congres intre curentul revolutionar cel oportunist.
Presa bolsevica, atit cea periodica (Proletarii", Vpered", zia-
rele comitetelor bolsevice locale), cit 8.1cea neperiodica (culege-
rile bolsevice Zarniti", Go los jizni" 4i altele), a acordat o mare
atentie explicarii rezolutiilor Congresului de la Stuttgart, in spe-
cial a rezolutiilor adaptate in problema militarismului $i in pro-
blema relatiilor dintre partidele proletare 4i sindicate, care prezen-
tau o deosebita importanta pentru miscarea muncitoreasck din
Rusia. 69.

34 In nr. 17 al ziarului Proletarii", in care a aparut articolul de

fats, au fost publicate si rezolutiile Congresului socialist interna-
tional de la Stuttgart. 69.

35 Vezi K. Marx. Capitalul", vol. I, Editura politics, 1960, editia

a IV-a, pag. 598. 71.

36 Societatea fabianii organizatie reformists engleza intemeiata

in 1884 $i denumita astfel dupa numele conducatorului de osti
roman din secolul al III-lea i.e.n., Fabius Maximus, supranumit
Cunctator" (Incetinitorul"), cunoscut prin tactica lui de expec-
tativa, prin eschivarea de la lupte decisive in razboiul cu Hanibal.
Societatea fabiana era formats in special din reprezentanti ai
intelectualitatii burgheze oameni de stiinta, scriitori, oameni
politici (ca, de pilda, S. si B. Webb, Bernard Shaw, Herbert Wells
si altii) ; ei se pronuntau impotriva invataturii lui Marx cu
privire Ia lupta de class a proletariatului gi la revolutia socia-
lista si afirmau l trecerea de Ia capitalism la socialism ar fi
posibill pe calea unor reforme marunte, pe calea transformarii
treptate a societatii cu ajutorul asa-numitului socialism muni-
cipal". Lenin a facut o caracterizare a fabienilor 4i a socialis-
mului municipal" in cartea Programul agrar al social-democra-
tici in prima revolutie rusk' din 1905-1907" si in articolul Pa-
cifismul englez si antipatia engleza lack' de teorie" (vezi volumul
de fats, pag. 199-419 si Opere, vol. 21, Editura politica, 1959,
pag. 250-256). Societatea fabiana a jucat $i continua sa joace
rolul de exponent al influentei burgheze in rindurile clasei mun-
citoare, de pepiniera a ideilor oportuniste si social-soviniste in
miscarea muncitareasca engleza. Lenin a caracterizat fabianismul
drept cea mai desavirsita expresie a oporrunismului si a politicii

35*
www.dacoromanica.ro
522 ADINTOTARI

muncitoresti liberale" (Opera, vol. 21, Editura politica., 1959,

pag. 251). In 1900, Societatea fabiana a intrat in partidul laburist.
Socialismul fabian" este unul dintre izvoarele ideologice ale re-
formismului contemporan. 71.

37 Die Gleichheit" revista social - democrats bilunara ; organ al

miscarii muncitoresti a femeilor din Germania, iar mai tirziu
al miscarii internationale a femeilor ; a aparut la Stuttgart din
1890 ping in 1925 ; din 1892 pins in 1917 a fost redactata de
Clara Zetkin. 73.

38 Articolul Congresul socialist international de la Stuttgart" a fost

scris de Lenin la propunerea editurii Zerno", care a inittat editarea
Almanahului pentru toti pe 1908", incercind sa foloseasca astfel
posibilitatile legale de publicare a materialelor ilegale. Lui Lenin
i s-au trimis prospectul lucrarii si lista colaboratorilor, printre care
se numarau M. S. Olminski, N. A. Rojkov, N. N. Baturin, care
a publicat in Almanah" o serie de articole referitoare la istoria
miscarii muncitoresti din Rusia, printre altele, referitoare la
Uniunea de nord a muncitorilor rusi", precum si la grupul
Eliberarea muncii". In Almanahul pentru toti" au aparut ma-
teriale referitoare la situatia economics si politica a Rusiei, la
activitatea Dumei a II-a de stat, materiale de politica externs, din
activitatea sindicatelor, despre miscarea grevista, despre situatia
taranimii ; a fost publicata o cronies a luptei revolutionare din
secolul al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea in Rusia.
Almanahul" a aparut intr-un tiraj de 60 000 de exemplare, care
a fost difuzat in intregime in fabrici 5i uzine, in armata si
flota (cu exceptia citorva zeci de exemplare confiscate de po-
licit). 81.

39 Voriviirts" cotidian, organul central al Partidului social-

democrat din Germania ; a inceput sa apara la Berlin din 1891
sub denumirea de Vorwarts. Berliner Volksblatt", potrivit unci
hotariri a Congresului de la Halle al partidului ; era o con-
tinuare a ziarului Berliner Volksblatt", care aparea din 1884.
In coloanele acestui ziar, F. Engels a combatut diversele mani-
festari de oportunism. In ultimii ani ai secolului trecut, dupa
moartea lui Engels, redactia ziarului a incaput in miinile aripii
drepte a partidului si a publicat sistematic articole scrise de
oportunisti. Prezentind in mod tendentios lupta dusa in cadrul
P.M.S.D.R. impotriva oportunismului 5i revizionismului, Vor-
a arts" a sprijinit pe economisti", iar mai tirziu, dupa scindarea
partidului, pe mensevici. In anii reactiunii, Vorwarts" a publicat
articole calomnioase scrise de Trotki, fail a da lui Lenin si
bolsevicilor posibilitatea de a le dezminti 5i de a infatisa in mod
obiectiv starea de lucruri din partid.
www.dacoromanica.ro
 ADNOTARI 623

In perioada primului razboi mondial, Vorwarts" s-a situat

pe pozitille social-sovinismului ; dupa Marea Revolutie Socialists
din Octombrie a devenit unul dintre centrele de propaganda
antisovietica. A aparut la Berlin pima in 1933. 85.

40 Social-democratii polonezi membrii Social-democratiei din Re-

gatul Poloniei $i din Lituania partid revolutionar al clasei
muncitoare poloneze, a luat fiinta in 1893 si a activat mai intii
sub denumirea de Social-democratia din Regatul Poloniei, iar
din august 1900, dupa congresul organizatillor social-democrate
din Polonia si Lituania, la care social-democratii polonezi au fu-
zionat cu o parte din social-democratii lituanieni, a adoptat denu-
mirea de Social-democracia din Regatul Poloniei 4i din Lituania.
Meritul acestui partid consta in faptul ca a orientat miscarea
muncitoreasca poloneza spre o alianta cu miscarea muncitoreasca
rusk' si a combatut nationalismul.
In perioada revolutiei din 1905-1907, S.D.R.P. si L. a
luptat sub lozinci apropiate de cele ale partidului bolsevic si a
avut o atitudine intransigenta faca de burghezia liberala. Tot-
odata insa, S.D.R.P. qi L. a comis o serie de greseli : ea n-a
inteles teoria leninista a revolutiei socialiste, n-a inteles rolul
conducator al partidului in revolutia democratica, a subapreciat
rolul taranimii ca aliat at clasei muncitoare $i insemnacatea rms-
carii de eliberare nationala. Criticind conceptiile gresite ale
S.D.R.P. $i L., V. I. Lenin a relevat totodata meritele ei fats
de miscarea revolutionara din Polonia. El a subliniat el social-
democratii polonezi au creat pentru prima oara un partid pur
proletar in Polonia si au proclamat extrem de importantul prin-
cipiu al celei mai strinse aliante intre muncitorul polonez si cel
rus in lupta for de class" (Opere, vol. 20, Editura politica,
1959, pag. 436). La Congresul al IV-lea (de unificare) al P.M.S.D.R.,
S.D.R.P. $i L. a fost primita in P.M.S.D.R. ca organizatie teri-
toriala.
S.D.R.P. $i L. a salutat Marea Revolutie Socialista din Oc-
tombrie $i a luptat pentru victoria revolutiei proletare in Polo-
nia. In decembrie 1918, la Congresul de unificare al S.D.R.P.
si L. si al levitei" P.P.S., ambele partide au fuzionat, formind
Partidul muncitoresc comunist din Polonia. 86.

41 P.P.S. Partidul socialist polonez (Polska Partia Socjalis-

tyczna) partid nationalist reformist. infiintat in 1892.
Actionind sub lozinca luptei pentru o Polonie independents,
P.P.S. a desfasurat, sub conducerea lui Pilsudski $i a adeptilor
lui, o propaganda nationalista separatists in rindurile muncitori-
lor polonezi, cautind sal -i abata de pe calea luptei comune alaturi
de muncitorii rusi impotriva absolutismului si capitalismului.
Sub inriurirea muncitorilor de rind, in tot cursul existentei
P.P.S.s-au format in cadrul sau diferite grupari de stinga.
Unele dintre ele au aderat ulterior Is aripa revolutionzra a
mi$carii muncitoresti poloneze,
www.dacoromanica.ro
624 ADNOTARI

In 1906 P.P.S. s-a scindat in levita" P.P.S. si in asa-

nurnita fractiune revolutionark" a P.P.S., fractiune de dreapta,
f ovira.
Sub influenta partidului bolsevic, precum si a S.D.R.P. si L.
(Social-democracia din Regatul Poloniei si din Lituania), levita
P.P.S. ' a evoluat treptat spre pozitii consecvent revolutionar,-.
In anii primului rizboi mondial, o mare parte din levita"
P.P.S.s-a situat pe pozitii internationaliste, iar in decembrie
1918 a fuzionat cu S.D.R.P. si L. Cele doul partide fuzionate
au format Partidul Muncitoresc Comunist din Polonia (aceasta
a fost pina In 1925 denumirea Partidului Comunist din Polonia).
Aripa dreapta a P.P.S. $i -a continuat, in timpul primului
rIzboi mondial, politica national-sovin. ; ea a organizat pe
teritoriul Galicei legiuni poloneze care au luptat de partea impe-
rialismului austro-german.
Dupa crearea statului burghez polonez, aripa dreapta a P.P.S.
a fuzionat In 1919 cu organizatiile P.P.S. de pe teritoriul polonez
aflat pinX atunci sub stapinirea Germaniei si Austriei, adoptind
din nou denumirea de P.P.S. Devenit partid de guvernamint,
P.P.S. a inlesnit trecerea puterii in mtinile burgheziei poloneze,
iar apoi a desfasurat o propaganda anticomunista sistematica si
a sprijinit politica de agresiune impotriva Tarii sovietice, politica
de cotropire si asuprire a Ucrainei apusene si a Bielorusiei apu-
sene. Unele grupari din P.P.S. care nu au fost de acord cu
aceasta politica au aderat la Partidul Comunist din Polonia.
Dupa lovitura de star fascists a lui Pilsudski (mai 1926),
P.P.S. a trecut formal in rindurile opozitiei parlamentare ; in
realitate insa, el nu a din o lupta activa lmpotriva regimului
fascist, ci a continuat sa-si desfa.soare propaganda antisovietica
si anticomunista. Elementele de stinga din P.P.S. au colaborat
in acesti ani cu comunistii polonezi, sprijinind intr-o serie de
campanii tactica frontului unit.
In timpul celui de-al doilea razboi mondial, P.P.S. s-a scindat
din nou. Partea lui reactionara, sovina, care a adoptat denumirea
de Wolnog6, RownogC, Niepoclleglo4C" (Libertate, Egalitate,
Independents "), a participat la formarea ,guvernului" reactionar
polonez din emigratie de la Londra. Ceafalta parte, adica aripa
stinga a P.P.S. care a adoptat denumirea de Partidul munci-
toresc al socialistilor polonezi" (R.P.P.S.), sub influenta Parti-
dului Muncitoresc Polonez" (P.P.R.), infiintat in 1942, a aderat
la frontul popular de luptk impotriva ocupantilor hitleristi, a
participat la lupta pentru eliberarea Poloniei din robia fascists
si a militat pentru stabilirea de reign de prietenie cu U.R.S.S.
In 1944, dupa eliberarea partii rasaritene a Poloniei de sub
ocupatia germana si dupa formarea C,ornitetului polonez de
eliberare nationals, R.P.P.S. si-a reluat denumirea de P.P.S. si,
impreuna cu P.P.R., a participat la construirea Poloniei democrat-
populare. In decembrie 1948, P.P.R. 5i P.P.S. s-au unit si au
forms; Psnidul Muncitoresc Unit Polonez (P.M.U.P.). 86,
www.dacoromanica.ro
 ADNOTARI 626

42 Social-democraiii letoni membrii Partidului muncitoresc social-

democrat din Letonia, treat in iunie 1904, la primul sau congres.
La congresul al II-lea al acestui partid, din iunie 1905, a fost
adoptat programul partidului. In 1905-1907, P.M.S.D.L. a condus
actiunile revolutionare ale muncitorilor. Dupa cum arata V. I. Lenin,
in timpul revolutiei proletariatul leton si social-democratia le-
tona au ocupat unul din primele si cele mai importante locuri
in lupta impotriva absolutismului si a tuturor fortelor vechiului
regim" (Opere, vol. 16, E.S.P.L.P. 1957, pag. 256).
La Congresul al IV-lea (de unificare) (1906) P.M.S.D.L. a fost
primit in P.M.S.D.R. ca organizatie teritorials. Dupa congres a
adoptat denumirea de Social-democratia din Letonia. 86.

43 Social-democratii armeni membrii Organizatiei muncitoresti so-

cial-democrate armene" (specificii") creata de elementele national-
federaliste armene curind dupg Congresul al II-lea al P.M.S.D.R.
Asemenea bundistilor, specificii" cereau adoptarea principiului
federativ de organizare a partidului, adica divizarea proletaria-
tului dupa criteriul national, si se pretindeau a fi singurii repre-
zentanti ai proletariatului armean. Pentru a-si justifica na.tionalis-
mul, ei invocau conditiile specifice fieckrei natiuni". Intr-o scri-
soare adresata Comitetului Central al P.M.S.D.R. in legatura cu
conferinca organizatiilor social-democrate din Rusia, convocata
pentru luna septembrie 1905, V. I. Lenin stria Va pun staruitcr
in garda in ceea ce priveste aFederatia social democrats armeana*
Daci ati consimtit ca ea ss participe la conferinta, ss stiti ci ati
comis o greseall fatala, pe care trebuie s-o indreptati cu orice
pre;. Ei nu sint decit un grupulet de dezorganizatori care s-au
instalat la Geneva, unde publics tot felul de fleacuri, si care nu
au nici un fel de legaturi serioase in Caucaz. Ei nu sint altceva
decit o creatura a Bundului, anume nascocita pentru a intretine
bundismul in Caucaz... Tovarasii caucazieni sint cu totii impotriva
acestei bande de publicisti dezorganizatori..." (Opere, vol. 34,
E.S.P.L.P. 1958, pag. 337).
Damakeutiunii membrii partidului nationalist burghez das:
naktutiun. Creat la inceputul ultimului deceniu al secolului
al XIX-lea in Armenia turceasca in scopul eliberarii armenilor
din Turcia de sub jugul sultanului, acest partid reprezenta un con-
glomerat burghezo-democratic de reprezentanti ai diferitelor clase.
In afar de burghezie, la acest partid adera o mare parte din
intelectualitatea nationall, precum si ;Irani si muncitori care nu
fusesera cuprinsi in sfera de influents a propagandei social-demo-
crate, si o parte din lumpenproletariat, care forma asa-numitele
cete de zinvori".
In ajunul revolutiei din 1905-1907, partidul dasnaktutiun isi
extinde sfera de activitate in Caucaz si se apropie de eseri. Aria
stings, care a format grupul tinerilor dasnaktutiuni", a intrat in
1907 in partidul eserilor.
Activitatea acestui partid avea un caracter antipopular. Prin
propaganda sa nationalists, el a adus serioase prejudicii educknt
www.dacoromanica.ro
5_6 ADNOTARI

proletariatului si maselor muncitoare din Armenia si din intreaga

Transcaucazie in spirit internationalist.
Dupa revolutia burghezo-democratica din februarie 1917,
dasnacii au sprijinit politica Guvernului provizoriu burghez ; dupa
Revolutia Socialised; din Octombrie, dasnacii au luptat impotriva
bolsevicilor, .formind in acest scop un bloc contrarevolutionar
cu mensevicn, socialistii-revolutionari si musavatistii. In anii
1918-1920 dasnacii s-au aflat in fruntea guvernului contra-
revolutionar burghezo-nationalist al Armeniei ; toate aqiunile for
erau menite sa transforme Armenia intr-o colonie a imperialis-
tilor straini 5i intr-un punct de sprijin al intervencionistilor anglo-
francezi si al albgardistilor rusi in lupta impotriva Puterii so-
vietice. Sub conducerea partidului bollevic 5i cu sprijinul
Armatei Rosii, oamenii muncii din Armenia au rasturnat in 1920
guvernul dasnacilor. 0 data cu victoria Puterii sovietice, organi-
zatiile dasnace din Transcaucazia au fost zdrobite si lichidate.
86.
44 S.D.F. (Social-Democratic Federation Federatia social - democrats)
a fost fondata in 1884. Alaturi de reformisti (Hyndman si altii)
si anarhisti, din Federatia social - democrats facea parte si grupul
de social-democrati revolutionari, adepti ai marxismului (H. Quelch,
T. Mann, E. Ave ling, Eleanor Marx-Aveling 5i altii), care formau
aripa stinga a miscarii socialiste din Anglia. F. Engel, a criticat
Federatia social - democrats pentru dogmatism si sectarism, pentru
ca s-a rupt de miscarea muncitoreasca de masa din Anglia si igno-
reaza particularieitile ei. In 1907, Federatia social -democrats a
primit denumirea de Partid social-democrat ; in 1911, acest partid
impreuna cu elementele de stinga ale Partidului muncitoresc inde-
pendent au intemeiat Partidul socialist britanic ; in 1920, acest
partid impreuni cu Grupul socialist al unitatii au jucat rolul prin-
cipal in crearea Partidului Comunist al Marii Britanii. 86.
45 I.L.P. (Independent Labour Party Partidul muncitoresc inde-
pendent) -- organizatie reformists, intemeiata de liderii noilor
trade-unionuri" in 1893, in conditiile inviorarii luptei greviste si
intensificarii miscarii pentru independepta clasei muncitoare din
Anglia de partidele burgheze. Din I.L.P. faceau parte membrii
noilor trade-unionuri" si ai unei serii de sindicate vechi, repre-
zentanti ai intelectualilor si ai micii burghezii, aflati sub influenta
fabienilor. Liderul acestui partid era J. Keir-Hardie. Programul
partidului preconiza lupta pentru proprietatea colectiva asupra
tuturor mijloacelor de productie, de repartitie si de schimb, intro-
ducerea zilei de munca de 8 ore, interzicerea muncii pentru copii,
instituirea asigurarilor socials 4i acordarea de ajutoare pentru
bomeri.
F. Engels a salutat crearea I.L.P., sperind ca el va reusi sa evite
greselile comise de Federatia social - democrats gi sa devina un
adevarat partid muncitoresc de masa. Dar chiar de la infiintarea
sa, I.L.P. s-a situat pa pozitii burgheze-reformiste, acordind
atentie in primul rind formei de lupta parlamentare Si tranzac-
www.dacoromanica.ro
 ADNOTARI 627

calor parlamentare cu partidul liberal. Caracterizind Partidul

muncitoresc independent, Lenin scria ca acesta este in realitate
un partid oportunist, dependent totdeauna de burghezie", ea el
este independent de socialism, dar este foarte dependent de
liberalism" (Opere, vol. 29, Editura politica, 1959, pag. 479, si
vol. 18, E.S.P.L.P. 1957, pag. 349). 86.

46 La Congresul de la Stuttgart, V. I. Lenin a intilnit-o pentru prima

oars pc C. Zetkin si a facut cunostinta cu ea. Impreuna cu alte
elemente de stinga din rindurile social-democrayiei germane, Clara
Zetkin susyinea tactica marxismului revoluyionar, ridicindu-se im-
potriva oportunistilor si revizionistilor.
Lenin a redactat traducerea articolului Clarei Zetkin Congresul
socialist international de la Stuttgart", dind si o serie de note
explicative pe marginea problemelor in jurul carora s-a dus 1 ipta
la congres impotriva delegayilor oportunisti.
Articolul Clarei Zetkin a fost publicat in culegerea bolsevica.
Zarniyi". Zarniti" Si celelalte culegeri care apareau la sfirsirul
anului 1907 si inceputul anului 1908 erau singurele publicayii in
care puteau apIrea lucrarile lui Lenin, intrucit Organul Central,
ziarul Soyial-Demokrat", nu putca fi editat, deoarece mensevicii,
sprijiniyi de reprezentantii social-democrayiei poloneze si ai bun-
distilor, care faccau parte din C.C. al P.M.S.D.R., impiedicau
crearea unei redacyii a ziarului, iar organul bolsevic, ziarul Pro-
letarii", care si-a incetat apariyia potrivit hotaririi Congresului
de la Londra, a inceput sa reapara abia in octombrie 1907, dupa
o serie de incercari nereusite de a organiza editarea 0.C., ziarul
Sotial-Demokrat".
In legatura cu munca ce se desfasura la culegeri, Lenin scria
lui A. M. Gorki la 25 ianuarie (7 februarie) 1908: Culegeri
legale trebuie sa avem bineinyeles ; tovarasii nostri din Petersburg
lucreaza din greu la ele, am lucrat si eu, dupa. Congresul de la
Londra, in timpul cit am stat la Kvakala (Kuokkala. Nota
red.). Dace se poate, trebuie sa depunem to ate eforturile
pentru a-i sprijini gi pentru a continua editarea acestor culegeri"
(Opere, vol. 34, E.S.P.L.P. 1958, pag. 383). 92.

47 In 1907, editura Zerno", care era condusa de M. S. Kedrov, a

initiat editarea Operelor lui V. I. Lenin in trei volume sub titlul
comun In 12 ani". La Arhiva centrals. de partid a Institutuiui
de marxism-leninism de pe linga C.C. al P.C.U.S. se p.astreaza"
originalul contractului incheiat pentru publicarea acestei culegeri.
Din cele trei volume proiectate sa apara s-a reusit sa se stoats
numai volumul intli 5i prima parte din volumul al doilea. In vo-
lumul intii au fost incluse urmatoarele lucrari ale lui V. I. Lenin :
Conyinutul economic al narodnicismului 5i critica lui in cartea
d-lui Struve", Sarcinile social-democrayilor rusi", Prigonitorii
zemstvelor si Hanibalii liberalismului", Ce-i de facut ?", Un
pas inainte, doi pasi inapoi", Campania zcmstvelor si planul
www.dacoromanica.ro
628 ADNoTARI

eIskrein" si Doui tactici ale social-democratiei in revolutia

democratic a". Volumul ?nth a iesit de sub tipar In noiembrie 1907
(pe coperta se indica. anul 1908) si a fost confiscat curind dupe
apantie ; o mare parte din tiraj a fost insa salvata $i cartea a
continuat si fie difuzati in mod ilegal.
In volumul al doilea urmau sa fie incluse lucrarile lui Lenin in
problema agrara. Din cauza restrictiilor impuse de cenzura tarista
s-a hotarit sa se renunte la titlul In 12 ani", iar volumul al doilea
sa fie format din doul parci : in prima parte a fie incluse lucra-
rile publicate legal in 1899, in culegerea Studii gi articole eco-
nomice", iar in partea a doua lucrarile ilegale. V. I. Lenin a
inclus in volumul al doilea lucrarea Programul agrar al social-
democratiei in prima revolutie rusa din 1905-1907", pe care o
scrisese 'recent. Dar acest volum n-a mai putut fi tiparit in forma
proiectata. La inceputul anului 1908 a aparut doar prima parte
a volumului al doilea, sub titlul Problema agrara.", cuprinzind
urmatoarele lucrari : Cu privire la caracterizarea romantismului
economic", Recensamintul mestesugarilor din 1894/1895 in gu-
bernia Perm si problemele generale ale industriei amestesugarestil,"
gi Problema agrar ii 4criticii lui MarxD" (capitolele IXI).
Partea a doua a volumului al doilea, pentru care fusese culeasa
lucrarea Programul agrar al social- democratici in prima revo-
lutie rusk' din 1905-1907" a fost confiscati de politic la tipografie
si distrusa.
In volumul al tireilea urmau sa fie incluse articolele programa-
tice si polemice publicate in organele de press. bolievice (Iskra",
Vpered", Proletarii", Novaia Jizn" 4i altele). Intensificarea
represiunilor si a restrictillor cenzurii impotriva literaturii ,revo-
lutionare a impiedicat editarea lui. 97.

48 Novoe Slovo" revista lunara stiintifics., literary si politica ;

a aparut la Peteirsburg incepind din 1894 ca revista a narodnicilor
liberali ; din prima'vara anului 1897 a fost editata' de marxistii
legali" (P. B. Struve, M. I. Tugan-Baranovski etc.), cu panici-
parea lui A. M. Kalmikova. In Novoe Slovo" a fost publicata
completarea lui F. Engels la volumul al III-lea al Capitalului"
sub titlul : Legea vasorit si rata profitului" (1897, nr. 12) s.a.,
precum gi lucrarile lui Lenin Cu privire la caracterizarea roman-
tismului economic. Sismondi si sismondistii nostri autohtoni" si
In legatura cu o noel de ziar" (vezi Opere complete, vol. 2,
Editura politica, 1960, editia a doua, pag. 119-252 pi 419-426).
La aceasta revista au colaborat G. V. Plehanov, V. I. Zasulici,
A. M. Gorki si altii. In decembrie 1897 revista a foss interzisa de
guvern. 100.

49 Zarea" revista politica-stiintifica marxisa ; a aparut legal

in anii 1901-1902 la Stuttgart, fiind editata de redactia Is-
krei". In total au aparut patru numere (dintre care unul dublu) :
nr. 1 in al:611e 1901 (de fapt la 10 (23) martie) ; nr. 2-3 in
decembrie 1901 ; or. 4 in august 1902. Sa:rcinile revistei au fost
www.dacoromanica.ro
 ADNOTARI 629

stabilite in Proiectul de declaratie al redactiei ziarului Iskra

si revistei Zarea0", scris de V. I. Lenin in Rusia (vezi Opere
complete, vol. 4, Editura politica, 1961, editia a doua, pag. 315-
325). Revista Zarea" a adoptat o atitudine critics fats de revi-
zionismul international si fats de cel rus si a apatrat bazele teore-
tice ale marxismului. In coloanele revistei Zarea" au aparut lu-
crarile lui Lenin : Note ocazionale", Prigonitorii zemstvelor $i
Hanibalii liberalismului", D-nii ocritici in problema agrark"
(primele patru capitole ale lucrarii Problems agrara gi cccrincit
lui Marx"), Cronica. interns ", Programul agrar al social-de-
mocratiei ruse". 100.

50 Vechea Iskre primul ziar marxist ilegal pe intreaga Rusie ; a

fost infitntat de V. I. Lenin in 1900 si a jucat un rol hotaritor
in crearea partidului marxist revolutionar al clasei muncitoare
din Rusia.
Intrucit, din cauza prigoanei politienesti, tn Rusia nu era
posibila scoaterea unui ziar revolutionar, Lenin, 'Inca de pe clad
se afla deportat in Siberia, a elaborat in toate amanuntele pla-
nul editarti unui asemenea ziar in strainatate. La expirarea ter -
menului de deportare (ianuarie 1900), Lenin a trecut fara inttr-
ziere la infaptuirea acestui plan. In februarie 1900, la Petersburg,
el a dus cu V. I. Zasulici, care venise clandestin din strainatate,
tratative cu privire la participarea grupului Eliberarea muncii"
la editarea unui ziar marxist pe intreaga Rusie. La sfirsitul lunii
martie-inceputul lunii aprilie 1900 a avut loc asa-zisa consfa.-
tuire de la Pskov" a lui V. I. Lenin, L. Martov, A. N. Potresov,
S. I. Radcenko cu marxistii legali" P. B. Struve 4i M. I. Tu-
gan-Baranovski , la care a fost discutat proiectul de declaratie
al redactiei, intocmit de Lenin, cu privire la programul Si la
sarcinile unui ziar pe intreaga Rusie (Iskra") si ale unei re-
viste politice-stiintifice (Zarea"). In cursul primei jumatiti a
anului 1900, Lenin a vizitat o serie de orase din Rusia (Moscova,
Petersburg, Riga, Smolensk, Nijni Novgorod, Ufa, Samara, Siz-
ran), unde a stabilit legaturi cu grupuri social-democrats si cu
diferiti social-democrati, care s-au angajat sal sprijine vutoarea
4,Iskra". In august 1900, dapi sosirea lui Lenin in Elvetia, a avut
loc o consfatuire in cadrul careia Lenin si Potresov au discutat
cu membrii grupului Eliberarea muncii" programul si sarcinile
ziarului si ale revistei, lista eventualilor colaboratori, precum gi
componenca si sediul redactiei. Aceste tratative erau cit pc-act
sa se termine printr-o ruptura (vezi Opere complete, vol. 4,
Editura politica, 1961, editia a doua, pag. 326-344), dar in cele
din urma s-a ajuns la un acord in toate problemele litigioase.
Primul numar al Iskrei" leniniste a aparut in decembrie
1900, la Leipzig ; numerele tormatoare au aparut la Munchen,
incepind din iulie 1902 la Londra, iar din primavara. anului
1903 la Geneva. La organizarea editarii ziarului au dal un aju-
tor pretios (organiztnd o tipografie ilegali, precurind liters ru.-
sesti) social-dersocratii germani C. Zetkizt, A. Braun st alvu,
www.dacoromanica.ro
53() AbNOTAllt

revolutionarul polonez I. Marchlewski, care traia pe atunci la

Miinchen, si H. Quelch, unul dintre conducatorii Federatiei so-
cial-democrate din Anglia.
Din redactia Iskrei" faceau parte : V. I. Lenin, G. V. Plehanov,
L. Martov, P. B. Akselrod, A. N. Potresov si V. I. Zasulici. Se-
cretar de redactie a fost la inceput I. G. Smidovici-Leman, iar mai
tirziu, din primavara anului 1901, N. K. Krupskaia, care purta s:
intreaga corespondenta a Iskrei" cu organizatiile social-democrate
din Rusia. Lenin a fost in fapt redactorul-sef si conducatorul
Iskrei". In coloanele Iskrei", el a publicat articole in legatura cu
toate problemele fundamentale ale constructiei de partid si ale
luptei de class a proletariatului din Rusia.
In centrul atentiei Iskrei" se aflau problemele luptei revolutio-
nare a proletariatului si a tuturor oamenilor muncii din Rusia im-
potriva absolutismului tarist ; o mare atentie se acorda evenimen-
telor importante din viala internationals, mai ales miscarii
muncitoresti internationale.
Iskra" a devenit un centru in jurul caruia se grupau fortele
partidului, un centru de adunare gi educare a cadrelor partidului.
Intr-o serie de rase din Rusia (Petersburg, Moscova, Samara si
altele) au fost create grupuri si comitete ale P.M.S.D.R. de orien-
tare leninist-iskrista. In ianuarie 1902, la Consfatuirea de la Sa-
mara a iskristilor, a fost treats organizatia din Rusia a Iskrei".
Organizatide iskriste luau fiinta si activau sub conducerea directa
a discipolilor si a tovarasilor de lupta ai lui V. I. Lenin :
N. E. Bauman, I. V. Babuskin, S. I. Gusev, M. I. Kalinin,
P. A. Krasikov, G. M. Krjijanovski, F. V. Lengnik, P. N. Lepe-
sinski, I. I. Radcenko 5.a.
Din initiativa lui Lenin si cu participarea lui directa, redactia
Iskrei" a elaborat un proiect de program al partidului (publicat
in Iskra" nr. 21 din 1 iulie 1902) si a facut pregatiri necesare
in vederea Congresului al 1I-lea al P.M.S.D.R., care a avut loc
intre 17 (30) iulie si 10 (23) august 1903. In momentul convo-
carii congresului, majoritatca organizatiilor social-democrate
locale din Rusia se alaturasera Iskrei", aprobind tactica, pro-
gramul si planul ei organizatoric gi recunoscind-o drept organul
for conducator. Printr-o hotarire speciala, congresul a subliniat
mita exceptional al Iskrei" in lupta pentru crearea partidului
si a declarat-o Organ Central al P.M.S.D.R.
Curind dupa. Congresul al II-lea al partidului, in octom-
brie 1903, dupa aparicia numarului 51 al Iskrei", mensevicii cu
sprijinul lui Plehanov, au pus stapinire pe ziar. Din acest mo-
ment a inceput sa se fats o distinctie intre vechea Iskra" le-
ninista si noua Iskra" mensevica (care a aparut pins in octom-
brie 1905), transformata de mensevici intr-un organ de lupta
impotriva marxismului revolutionar, impotriva partidului. 100.
51 Bonsteiniada, bernsteinism curent oportunist, ostil marxismu-
lui, din cadrul social-democratiei germane si internationale, aparut
www.dacoromanica.ro
 ADNOTARI 531

pe la sfirsitul secolului at XIX-lea. I s-a spus astfel dupa nu-

mele lui Ed. Bernstein, reprezentantul ccl mai fatis al tendinte-
lor oportuniste de dreapta din partidul social-democrat din
Germania.
In anii 1896-1898, Bernstein a publicat in revista Die Neue
Zeit", organ teoretic at social-dernocratiei germane, o serie de
articole sub titlul comun Problemele socialismului", in care, sub
steagul libertatii de critics ", a incercat sa revizuiasca (de aici
revizionismul") bazele filo7ofice, economice si politice ale
marxismului revolutionar si sa le inlocuiasca prin teoria burgheza
a concilierii contradictiilor de class si a colaborarii intre clase ;
el a combatut invatatura lui Marx cu privire la pauperizarea
clasei muncitoare, la ascutirea contradictiilor de class, la crize,
la prabusirea inevitabila a capitalismului, la revolutia socialists
;i dictatura proletariatului ki a propus un program al social-
reforinismului, exprimat in formula miscarea este totul, scopul
final nu este nimic". In 1899, articolele lui Bernstein au a.parut
in volum sub titlul Premise le socialismului si sarcinile social-
democratiei". Cartea a fost primita favorabil de aripa dreapta
a social-democratiei germane si de elementele oportuniste din
celelalte partide ale Internationalei a 1I-a, printre care si de
economistii" din Rusia.
La Congresele de la Stuttgart (octombrie 1898), Hanovra
(octombrie 1899) si Liibeck (septembrie 1901) ale Partidului
social-democrat din Germania, bemsteinismul a fost condamnat,
dar partidul nu s-a desolidarizat de Bernstein, ci s-a situat pe 0
pozitie impaciuitorista. Bernsteinienii au continuat s'a propage
ideile revizioniste in revista Sozialistische Monatshefte" si in
organizatiile de partid.
Numai partidul bolsevic, in frunte cu V. I. Lenin, a dus o
lupta consecventa si hotarita impotriva bernsteinismului si a
adiptilor lui din Rusia marxistii legali", economistii",
mensevicii. Inca din 1899 Lenin a luat pozitie impotriva bernstei-
nienilor in Protestul social-democratilor din Rusia" si in arti-
colul Programul nostru" ; de asemenea el a demascat bernstei-
nismul in lucrarile Marxism vi revizionism", Divergentele din
sinul miscarii muncitoresti europene" (vezi Opere complete,
vol. 4, Editura politica, 1961, editia a doua, pag. 157-170,
176-180 ; Opere, vol. 15, E.S.P.L.P. 1957, pag. 17-27 ; vol. 16,
pag. 345-350) si altele. 101.

52 Bezzaglavti" grup semicadet Si semimensevic al intelectuali-

lor burghezi din Rusia (S. N. Prokopovici, E. D. Kuskova,
V. I. Bogucearski, V. V. Portugalov, V. V. Hijneakov si alcii), in-
firipat in perioada inceputului de declin al revolutiei din
1905-1907. Grupul a primit denumirea de la saptaminalul po-
litic Bez Zaglaviia", care a aparut la Petersburg din ianuarie
pink' in mai 1906 sub ingrijirea lui Prokopovici ; mai tirziu,
bezzaglavtii" s7au grupat in jurul ziarului cadet de stinga To-
varisci". Camutlindu-se sub neapartenenta for formals la nici
www.dacoromanica.ro
532 AIDNOTARt

un partid, bezzaglavtii erau in fapt promotorii ideilor liberalis-

mului burghez si oportunismului sustineau pe revizionistii din
rindurile social-democratiei ruse si internationale. 102.

53 ,,ln volumul 3 al editiei de fate, adia in volumul al treilea al

Operelor In 12 ani" ; acest volum nu a putut fi editat din
cauza represiunilor politienesti. 103.

54 Novaia Jizn" primul ziar bolsevic legal ; a ap'grut zilnic

incepind de la 27 octombrie (9 noiembrie) si pink la 3 (16) de-
cembrie 1905, la Petersburg. Oficial, ca redactor-editor al zia-
rului Novaia Jizn" figura poetul N. M. Minski, editor
M. F. Andreeva. 0 data cu reintoarcerea lui V. I. Lenin din
emigra;ie, la inceputul lunii noiembrie, si stabilirea lui la Pe-
tersburg, ziarul a inceput sa apara sub indrumarea lui nemijlo-
cita. Componenta redactiei si a corpului de colaboratori a fost
schimbata. Novaia Jizn" a devenit, de fapt, Organul Central
al P.M.S.D.R. M. S. Olminski, V. V. Vorovski, A. V. Luna-
cearski, V. D. Bonci-Bruevici $.a. au fost colaboratorii cei mai
apropiati ai ziarului. De asemenea A. M. Gorki a colaborat
activ la acest ziar, acordindu-i totodata un important sprijin
financiar. Printre colaboratorii din strairatate ai ziarului figu-
rau : Rosa Luxemburg, Karl Liebknecht, Marcel Cachin, Paul
Lafargue etc.
In nr. 9 din 10 noiembrie al ziarului Novaia Jizn" a api-
rut primul articol al lui V. I. Lenin, Despre reorganizarea
partidului". Apoi au fost publicate articolele : Proletariatul si
tarsinimea", Organizatia de partid 4i literatura de partid", Ar-
mata si revolutia", Balanta oscileaza", Absolutismul muribund
noile organe ale puterii populare", Socialismul F religia" gi
altele. In ziar au fost publicate 14 articole ale lui V. I. Lenin.
In aceste articole ale lui Lenin Ant .definite sarcinile tactica
partidului in perioada primei revolutti ruse.
Novaia Jizn" a fost promotorul activ al tuturor hotariri-
lor F masurilor preconizate de C.C. al P.M.S.D.R. Ziarul a
avut un rol important in instruirea politick si in organizarea
maselor, mobilizind masele pentru insurectia armata.
El a avut strinse legaturi cu organizatiile de partid cu mun-
citorii revolutionari 4i se bucura in rindurile for de mare
popularitate. La redactie soseau scrisori din toate colturile farii :
scriau muncitori, farani, functionari, militari, studenti. Sediul
redactiei servea drept cask conspirativa, pentru adunari si
consfatuiri de partid. Tirajul zilnic al ziarului ajungea la
80 000 de exemplare.
Cu privire la Novaia Jan., in octombrie 1905 Lenin a
scris urmatoarele Acum, cea mai largI tribuna de pe care am
putea exercita o influenti asupra proletariatului ar fi un coti-
dian la Petersburg" (Opere, vol. 34, E.S.P.L.P. 1958, pag. 367).
www.dacoromanica.ro
 ADNOTARI 5S3

Ziarul Novaia Jizn" a fost supus la numeroase represiuni.

Dupa aparitia nr. 27 din 2 decembrie, ziarul a fost interzis de
guvernul tarist. Ultimul numar, nr. 28, a aparut ilegal. 106.

55 Este vorba de nata lui V. I. Lenin la articolul lui V. V. Vorovski

Roadele demagogiei", publicata in nr. 11 al ziarului Vpered"
din 10 (23) martie 1905 (vezi Opere complete, vol. 9, Editura.
politica, 1962, editia a doua, pag. 364).
Vpered" saptiminal bolsevic ilegal ; a fost editat la Geneva
de la 22 decembrie 1904 (4 ianuarie 1905) pita la 5 (18) mai
1905. Au aparut 18 numere ; tirajul lui era de 7 000-10 000 de
exemplare. Organizatorul, inspiratorul ideologic si conducatorul
nemijloCit al acestui ziar a fost V. I. Lenin. Tot el a propus gi
denumirea ziarului. Din redactie faceau parte : V. V. Vorovski,
M. S. Olminski, A. V. Lunaccarski. Intreaga corespondenta a
ziarului cu comitetele locale din Rusia si cu corespondentii era
dusk' de N. K. Krupskaia.
Ziarul Vpered" a aparut in conditiile unei inversunate
lupte interne de partid, cind, dupa Congresul al II-lea, liderii
mensevici acaparasera prin inselaciune centrele conducatoare ale
partidului (Organul Central, Consiliul partidului si Comitetul
Central) si incepusera sa scindeze organizatiile de partid locale.
Activitatea dezorganizatoare a mensevicilor a subminat unitatea
de actiune a clasei muncitoare. In fata revolu%iei ce se apropia
in Rusia, cind unirea tuturor for;elor pentru asigurarea unitatu
proletariatului in lupta care-1 astepta era deosebit de necesara,
nu se putea admite o asemenea situatie in partid. V. I. Lenin
si bolsevicii au dus o lupta intransigents impotriva oportunismu-
lui mensevicilor si impotriva activitatii for dezorganizatoare, au
inceput sa theme organizatiile de partid locale la lupta pentru
convocarea Congresului al III-lea, ca fiind singura iesire din
criza prin care trecea partidul ; el avea menirea sa punk'
friu mensevicilor si sa creeze o nova conducere, corespunzItoare
vointei partidului. Definind orientarea ziarului Vpered",
V. I. Lenin stria : Orientarea ziarului wlipered este accea
a vechii ilskre... In numele acesteia Vpered duce o lupta
hotarita impotriva noii Iskre " (Opere complete, vol. 9,
Editura politica, 1962, editia a doua, pag. 262). In ziarul Vpe-
red", Lenin a scris no numai articole de indrumare, ci si un
mare numar de note diverse si a prelucrat numeroase corespon-
dente primite de ziar. Unele articole, Lenin le-a scris in colabo-
rare cu alti membri ai redacliei (Vorovski, Olminski s.a.). In
manuscrisele diversilor autori care s-au pastrat pink in ziva de
astazi se pot vedea interventii masive si completari considerabile
ticute de Lenin. Fiecare numar de ziar era in mod obli-
gatoriu citit in pagini de Lenin. Chiar si in zilele cind era
cu totul absorbit de lucrarile Congresului al III-lea la Londra,
Lenin a gasit totusi timp sa citeasca in spalt nr. 17 al ziarului
Vpered". $i numai nr. 18 a fost tiparit, dupa cit se pare, ROI sl
www.dacoromanica.ro
634 ADNOTARI

fi fost citit in pagini de Lenin, care in acel moment se afla in

drum de la Londra la Geneva. In ziarul Vpered" au fost pu-
blicate peste 60 de articole si note ale lui V. I. Lenin. In acestea
el a eiaborat linia tactica a bolsevicilor in problemele privind
insurectia armata, guvernul revolutionar psovizoriu si dictatura
revolutionar-democratica a proletariatului st a tarammii, atitu-
dinea social-democratiei LP de miscarea taraneasca, fats de
burghezia liberals, fata de razboiul ruso-japonez. Uncle numere
ale ziarului, ca, de pilda, nr. 4 si 5, consacrate evenimentelor
de la 9 ianuarie 1905 si inceputului revoluciei in Rusia, au fost
aproape in intregime redactate de V. I. Lenin. In foarte
scurf timp dupa aparitia sa, ziarul Vpered" Si -a cistigat
simpatia cornitetelor locale de partid, care 1 -au recunoscut
drept organul lor.
Unind comitetele locale de partid pe baza principiilor
leniniste, ziarul Vpered" a avut un rol important in con-
vocarea Congresului al III-lea al partidului, ale carui hotariri
au avut la baza tezele enuntate si fundamentate de Lenin
in coloanele ziarului. Linia tactica promovata de Vpered"
a devenit linia tactica a Congresului al III-lea. Ziarul a
intretinut o legatura permanents cu organizaciile de partid
din Rusia. Dcosebit de strinsa a fost legatura cu comitetele din
Petersburg, Moscova, Odesa, Baku, Ekaterinoslav si din alte lo-
calitati, precum si cu Comitetul Uniunii din Caucaz a P.M.S.D.R.
Articolele lui V. I. Lenin aparute in ziarul Vpered" erau deseori
roproduse in organele locale ale prcsei bolsevice, apareau in foi
volante sau in brosuri. Articolul lui Lenin Inceputul revolutiei
in Rusia", aparut in nr. 4 al ziarului Vpered", a fost publicat
in foaie volanta de catre comitetele din Odesa, Saratov si Niko-
laev ale P.M.S.D.R., iar articolul si taranimea"
(Vpered" nr. 11) de catre Comitetul ',Proletariatul
din Petersburg at P.M.S.D.R.
Comitetul Uniunii din Caucaz a P.M.S.D.R. a editat articolul
lui V. I. Lenin Dictatura revolutionar-democratica a proletaria-
tului $i a taranimii" (Vpered" nr. 14) intr-o brosura aparuta
in limbile gruzina, rusa si armeana. Congresul al III-lea al parti-
dului a relevat, intr-o rezolutie specials, rolul important pe care
1-a avut ziarul Vpered" in lupta impotriva mensevismulut, pen-
tru restabilirea partinitatii, in punerea gi tratarea problemelor
referitoare la tactica miscarii revolutionare, in lupta pentru con-
vocarea congresului, si a adus multumiri redactiei ziarului.
Printr-o hotarire a Congresului al III-lea, in locul acestui ziar
a incept sa apara, ca Organ Central al partidului, ziarul Pro-
letarii , care a fost continuarea directs nemijlocita a ziarului
Vpered".
Ziarul Vpered" a avut un rol urias in lupta dintre orien-
tarea politica proletar-revolutionary si cea mic-burgheza si bur-
gheza-liberala din perioada primei revolutii ruse. 103.

56 V. I. Lenin se refers la tactica semiboicotului, promovati de

mensevici in cursul alegerilor pentru Duma I de stat (Duma lui
www.dacoromanica.ro
 ADNOTARI 535

Witte). Nefiind de acord cu tactica bolsevica de boicotare activa

a alegerilor, mensevicii au lansat lozinca dezorganizatoare a parti-
ciparii social-democratiei la alegeri in toate stadiile, cu exceptia
ultimului stadiu (adica prezentarea de liste de candidati pentru
Duma). 113.

57 Lozinca constituirii unui Comitet executiv din grupurile de

stinga din Duma" a fost lansata de bolsevici in scopul asigurarn
unei linii de class independents a deputatilor muncitori din Duma,
in scopul asigurarii conducerii activitatii deputacilor caranimii si
al izolarii for de influenta cadetilor. Mensevicii au opus acestei
lozinci lozinca crearii unei opozitii a intregii natiuni", adica
lozinca sprijinirii cadetilor de catre deputatii muncitori si taram ;
ei includeau pe cadeti in categoria partidelor de stinga, alaturi
de social-democrati, eseri si trudovici.
Dupa. dizolvarea Dumei I, in iulie 1906, Comitetul executiv
al stingii" s-a organizat efectiv in jurul fractiunii social-democrate
din Duma ; el a lansat : Manifestul catre armata si floor, semnat
de comitetul fractiunii social-democrate din Duna si de comitetul
Grupului trudovic ; Manifestul catre intreaga taranime din
Rusia", semnat si de Uniunea taraneasca din Rusia, de C. C. al
P.M.S.D.R.. de C.C. al P.S.R., de Uniunea feroviarilor si de
Asociatia corpului didactic din Rusia ; manifestul Catre intregul
popor", semnat de aceleasi partide (in afara de cele trei uniuni),
precum si de P.P.S. si Bund. Manifestele chemau poporul la lupta
revolutionary impotriva guvernului si lansau lozinca convocarii
unei adunari constituante. 113.

58 lnterpretarile Scnatului interpretarile la legea din 11 (24)

decembrie 1905 cu privire la alegerile pentru Duma de stat,
publicate de Senatul ocirmuitor inainte de alegerile pentru Duma
a II-a. Prin aceste interpretari, Senatul, sub pretextul de a corn-.
pieta legea, priva de drepturi electorate not grupuri de locuitori
din rindurile muncitorilor, taranilor si repre7entantilor nationah-
tatilor neruse. V. I. Lenin le numea excelentele interpretari stoli-
piniste cu privire la oesenta constitutiei.". 122.

59 In timpul campaniei electorate pentru Duma I de stat, oficiosul

guvernamental Russkoe Gosudarstvo" (editia de sears a Buleti-
nului oficial") a publicat in nr. 39 din 18 (31) martie 1906 arti-
colul unui oarecare Segno, intitulat Taranul in Duma". Autorul
acestui articol cauta sa-i linisteasca pe reprezentantii cercurilor
guvernante, care se speriasera ca in Duma vor ti alcsi numerosi
deputati tarani sr cal acestia vor cere impartirea paminturrlor mo-
sieresti. Nu va terneti pentru ei pentru accsti oameni care
aduc cu ei iz de cojoc si de pamint, nu va temeti de lipsa for de
cunostinte si de cultura : ii vor sa]va bunul-simt si istetimea, care
in mediul parlamentar valoreaza cit o diploma de magister, pentru
al carei posesor, precum se stie, bunul-simt nu este citusi de putin
obligatoriu". 124.

36
www.dacoromanica.ro
636 ADNOTARI

60 Vezi K. Marx. Contrarevolucia din Prusia si casta magistratilor

din Prusia" (K. Marx si F. Engels. Opere, vol. 6, Editura politicl,
1959, pag. 152). 125.

61 Znamea Truda" ziar, organul central al partidului socialistilor-

revolucionari ; a aparut la Paris din iulie 1907 pins in aprilie
1914. 130.

62 Radicalii radical-socialistii francezi partid burghcz din

Franca ; constituit din punct de vedere organizatoric in 1901,
el exista efectiv din deceniul al 9-lea al secolului al XIX-lea.
Pins la primul razboi mondial (1914-1918), el a reprezentat
in linii mari interesele burgheziei mici si mujlocii ; in perioada
dintre cele doul razboaie mondiale, in partid a devenit predo-
minanta influenca marii burghezii. Liderii acestui partid au fost
in repetate rinduri sefi ai guvernului francez. 132.

63 Conferinta organiza(iei Petersburg a P.M.S.D.R. a avut loc la

27 octombrie (9 noiembrie) 1907 la Terioki. La aceasta conferinca
au participat 57 de delegati cu vot deliberativ si 11 delegaci cu
vot consultativ. Pe ordinea de zi a conferincei au figurat urma-
toarele probleme : 1) Darea de seama. a Comitetului din Petersburg
al P.M.S.D.R. cu privire la campania electorala pentru Duma
a III-a ; 2) Raportul de activitate al C.C. al P.M.S.D.R. ; 3) Con-
ferinta generals din Rusia ; 4) Procesul intentat fracciunii social-
democrate din Duma a II-a ; 5) $omajul ; 6) Noile alegeri pentru
conferinca oraseneasca $i alte probleme organizatorice.
In raportul Comitetului din Petersburg se sublinia ca in timpul
alcgerilor pentru Duma a III-a policia s-a dedat la represiuni
brutale impotriva alegatorilor muncitori si a impiedicat prin toate
mijloacele pe social-democraci sa-si desfa'soare agitacia electorala
etc. Se arata de asemenea el la Petersburg fiinteaza, fara stirea
partidului, o organizatie cu totul de sine statatoare a menle-
vicilor.
In raportul de activitate al C.C. se releva insuficienta capaci-
tate de munca a acestuia, deoarece in cadrul lui nu exista o ma-
joritate ferma. In multe probleme importante (editarea 0.C.,
confirmarea rezolutiei cu privire la sindicate, discutarea primelor
accium ale fracciunii din Duma etc.), C.C. nu a putut adopta nici
o hotarire din cauza acciunilor dezorganizatoare ale mensevicilor.
In legatura cu aceasta problems de pe ordinea de zi, conferinca
exprimat speranca ca la apropiata conferinca generals repre-
zentancii organizaciei Petersburg vor face tot ce le va sta in
putinta pentru a scoate C.C. din actualul impas si a ridica activi-
tatea sa la inalcimea cuvenita" (Proletarii" nr. 20 din 19 noiem-
brie 1907).
Lenin a prezentat la conferinca rapoarte in legatura cu prega-
tirea conferincei generale : cu privire la tactica fracciunii social-
democrate in Duma a II1-a de stat Ii cu privire la colaborarea
social- democratilor Is press burghe7a. In problerna tacticii frac-
www.dacoromanica.ro
 AiDNorAgt 537

china social-democrate in Duval, conferinca s-a pronuncat cu o

majoritate de 37 de voturi contra 12 pentru rezolucia propusa
de Lenin. Impotriva rezoluciei au votat mensevicii, care au propus
ca in Duma a III-a sa fie sprijinici octombristii de stinga" si
ca la alegerea prezidiului Dumei sa se voteze pentru un octom-
brist de stinga". Conferinca a adoptat propunerea bolsevicilor
cu privire la inadmisibilitatea colaborarii social-democratilor la
presa burgheza. Cind s-a discutat problema procesului intentat
fracciunii social-democrate din Duma a II-a, V. I. Lenin a intor-
mat conferinca ca a instiintat Biroul Socialist International asu-
pra faptului ca procesul intentat fractiunii urmeaza sa se judece
in curind si ca Biroul Socialist International, prin intermediul
Uniunii parlamentare internacionale, va face interpelari in parla-
mentele din Anglia, Germania si Belgia spre a atrage atencia
clasei muncitoare internationale asupra acestei probleme. Con-
ferinca a adoptat hotarirea de a organiza o greva de o zi a
muncitorilor muncitoarelor din Petersburg si din gubernie in
ziva in care urma sa inceapa.' judecarea procesului intentat frac-
ciunii social-democrate din Duma a II-a.
Conferinca a ales doi delegaci bolsevici la conferinca generals
a P.M.S.D.R. 133.

64 Parteitag-ul din Dresden Congresul social-democraciei ger-

mane care a avut loc la Dresden intre 13 si 20 septembrie 1903.
In centrul atenciei lui a scat problema tacticii partidului si a
luptei impotriva revizionismului. La congres au fost criticate
concepciile revizioniste ale lui E. Bernstein, P. Giihre, E. David,
W. Heine $i ale altor social-democrati germani. Intr-o rezolucie
adoptata de congres cu o majoritate covirsitoare de voturi (288
contra 11) se spunea : Congresul partidului condamna in modul
cel mai categoric tendintele revizioniste de a schimba vechea st
incercata .noastra tactics, bazati pe lupta de clasi si incununata
de victorii, in sensul de a se renunta la cucerirea puterii politice
prin rasturnarea dusmanilor nostri si de a se adopts o politica
de concesii Eta de orinduirea existents:` (Protokoll fiber die
Verhandlungen des Parteitages der Sozialdemokratischen Partei
Deutschlands. Abgehalten zu 'Dresden vom 13. bis 20. September
1903". Berlin, 1903, S. 418). Adoptarea acestei rezolucii a avut
o anumita importanca pozitiva. Totusi, congresul n-a dat dovada
de suficienta consecvenca in lupta impotriva revizionismului ; re-
vizionistii din rindurile social-democraciei germane n-au fost ex-
clusi din partid, tar dupa congres au continuat sa-si propage con-
ceptiile for oportuniste. Congresul a adoptat o hotarire oportunista
cu privire la admisibilitatea colaborarii social-democratilor la presa
burgheza. 141.
65 Duma a 111-a de stat (denumirea oficiala Duma de stat a celei
de-a vreia legislaturi) a fiincat de la 1 (14) noiembrie 1907 pima
la 9 (22) iunie 1912 (in total au avut loc cinci sesiuni). Duma
a III-a a fost aleasa in baza legii electorale din 3 iunie ; natura ei

36*
www.dacoromanica.ro
538 AllNoTARt

de class si partidele politice reprezentate au facut din ea o Duma

octombrista-ultrareactionara ; ea era un instrument docil in miinile
guvernului taxis; ajutIndu-1 pe acesta sa promoveze politica sa
contrarevolutionara de violenta si represiuni impotriva fortelor
revolutionare din Rusia.
In Duma a III-a au fost alesi in total 442 de deputati, adica
cu 78 de deputati mai putin decit in primele doua Dume. Caracte-
rul reactionar al Dumei era determinat de compozilia sa de casts.
Peste jumatate (229) din numarul total al deputatilor proveneau
din rIndurile nobilimii ereditare 5i ale celor investiti cu titluri
nobiliare, 46 din rindurile clerului, 42 din rindurile corner-
ciantilor, 15 din rindurile cazacilor, 94 din rindurile ta-
ranilor si 12 din rindurile micii burghezii. Dupa profesiune,
deputatii din Duma se imparteau astfel : mosieri 242, fruntasi
ai zemstvelor 133, agricultori 79, reprezentanti ai clerului
49, avocati 37, comercianti 5i industriasi 36, functionari
47, medici si cadre didactics 42, mestesugari si muncitori
16 etc.
La inceputul primei scsiuni erau reprezentate 11 partide 5i gru-
puri politice, dintre care : partidele si grupurile de dreapta
(extrema dreapta, nationalistii si moderatii de dreapta) aveau
147 de deputacz, octombristii 154, grupul polono-lituanian-bielo-
rus 7, kolo-ul polonez 11, grupul progresist 28, grupul
musulman 8, cadetii 54, Grupul trudovic 14, social-
democratii 19.
Nici unul dintre partide nu detinea in Duma majoritatea ab-
soluta, ceea ce corespundea scopurilor guvernului tarist, care
promova politica bonapartista de manevrare Intre mosieri si bur-
ghezie. In Duma a III-a s-au format doua majoritati contrare-
volutionare : o majoritate octombrista-ultrareactionara si o majo-
ritate octombrista-cadets. Prima majoritate tl ajuta pe Stolipin
sa-si Infaptuiasca politica agrara, sa duca o politica de crunte
represiuni in problema muncitoreasca, sa promoveze fatis politica
de natiune mare fats de minoritatile nationale. Cea de-a doua
majoritate era nedsar'a pentru a crea aparenta CI in Rusia ar
exista un regirn parlamentar, pentru a obtine imprumuturi din
strainatate, pentru a abate masele de la revolutie prin concesii
i reforme marunte.
Faclnd o caracterizare generals a Dumei a III-a, V. I. Lenin
stria : Au vrut sa mascheze, sa impopotoneze, sa sulemeneasca
absolutismul cu ajutorul Dumei ; in realitate ins5, pe zi ce trece,
Duma octombrista-ultrareactionara dezvIluie, demasca, da." in
vileag tot mai mult adevaratul caracter al puterii de stat, adeva-
ratul ei sprijin de class si bonapartismul ei" (Opere, vol. 15,
E.S.P.L.P. 1957, pag. 264).
Duma a III-a de stat a sprijinit integral regimul reactionar
de la 3 iunie in toate problemele de politica externs si interns,
alocind cu generozitate fonduri pentru Foli;ie, jandarmerie, pentra
zemski nacealnici, pentru tribunale, inchisori 5i sfintul sinoor.
Duma a adoptat un proiect de lege cu privire la serviciul militar
www.dacoromanica.ro
 ADNoTA 5.1i

care desfiinta diferitele inlesniri in cees ce priveste satisfacerea

serviciului militar 4i marea considerabil efectivele armatei.
Rolul reactionar al Dumei a III-a a iesit indeosebi la iveala
in legatura cu legislatia muncitoreasca. Timp de trei ani, majori-
tatea reactionary din Duma a tinut sub obroc citeva proiecte de
lege cu pnvire la asigurarile sociale pentru muncitori. Abia. in 1911,
sub influents noului avint al miscarii revolutionare, Duma a apro-
bat aceste proiecte de lege. Dar die au fost atit de ciuntite, incit,
in comparatie cu legea din 1903, nu imbunatateau, ci inrautateau
conditule de asigurare, prevazind cuprinderea in reteaua asigura-
rilor sociale a unui numar de numar 2 500 000 de muncitori din
totalul de 13 000 000 de muncitori salariati. In 1910 Duma a
aprobat un proiect de lege cu privire la asigurarea odihnei norinale
pentru functionarii din comert, care pur si simplu inrautacea
conditiile de =mei in comparatie cu regulamentele provizorii
din 1906, cind guvernul, cautind sal atraga de partea partidelor
de dreapta pc alegatorii din comert, a cautat sal -i imbuneze prin
unele mici pomeni. La 5 (18) martie 1912, comisia pentru pro-
blemele muncii din Duma a respins proiectul de lege cu privire
la libertatea grevelor, neadmitind nici macar discutarea lui in
sedintele Dumei.
Majoritatea reactionary din Duma a III-a sprijinea politica
de rusificare a guvernului tarist gi atita vrajba nationall.
In domeniul politicii externe, Duma a III -a se pronunta pentru
interventia activa in treburile statelor balcanice, sprijinea orien-
tarea pauslavista, reactionary li cauta sal obtina sporirea creditelor
militare.
Duma a sprijinit intru totul legislatia agrara stolipinista, apro-
bind in 1910 o lege agrara care avea la baza ucazul din 9 (22)
noiembrie 1906. Ea a respins toate proiectele deputatilor tarani cu
privire la inzestrarea cu parnint a taranilor fans parnint sau cu
pamint putin, neadmitind discurarca for in sednatele ei.
Desi igi ducea activitatea in conditii deosebit de grele, avind
un numar mic de deputati, iar is inceput a comis o serie de
greseli, fractiunea social - democrats din Duma a III-a de stat
a desfasurat, datorita faptului ca in rindurile ei se aflau deputati
bolsevici, o munca importanta pentru demascarea politicii anti-
nationale a Dumei a III-a, pentru educarea politica' a proletaria-
tului si a taranimii din Rusia, adresindu-se acestora atit de la
tribuna Dumei cit prin actiuni in afara Dumei.
V. I. Lenin a caracterizat Duma a III-a, componenta si activi-
tatea ei in lucrarile : Duma a III-a", Duma a III-a de star
si social-democratia", Despre aprecierea momentului actual",
Dezbateri in jurul problemei agrare in Duma a III-a" altele
(vezi volumul de fatal, pag. 143-153, 181-188 ; Opere, vol. 15,
E.S.P.L.P. 1957, pag. 259-271, 294-308). 143.
66 P.M.S.D.R. a participat la alegerile pentru Duma a III-a de
stat in baza hotaririi Conferintei a III-a (A doua conferinta
generals "), care a avut loc intre 21 si 23 iulic (3 si 5 august) 1907.
www.dacoromanica.ro
540 ADNOTARI

Legea electorale din 3 (16) iunie 1907 ciuntea drepturile electoral;

si pita atunci restrinse, ale muncitorilor, reducind numarul dele-
gatilor de la 237 la 112 si acordind drepturi electorale pentru
muncitori numai in 44 de gubernii din 53. Toate aceste impreju-
rari, precum si represiunile dezlantuite de politie impotriva im-
puterncitilor si delegatilor muncitorilor au facut ca in Duma
a III-a sal fie alesi numai 19 deputati social-democrati (fatal
de 65 citi au fost alesi in Duma a II-a).
Alegerile pentru Duma a III-a au aratat cit de mult a crescut
influenta bolsevicilor in rindurile miscarii muncitoresti din
Rusia : din cei 6 deputati alesi in curia muncitoreasca din 6 gu-
bernii, 4 erau bolsevici (N. G. Poletaev din partea guberniei
Petersburg, M. V. Zaharov din partea guberniei Moscova,
S. A. Voronin din partea guberniei Vladimir si P. I. Surkov
din partea guberniei Kostroma) si 2 mensevici (G. S. Kuzne-
toy din partea guberniei Ekaterinoslav si V. S. Surkanov
din partea guberniei Harkov (care ulterior s-a dovedit a fi
provocator). Bolsevicul V. E. Kosorotov a fost ales in curia
muncitoreasca din gubemia Ufa datorita sprijinului acordat de
delegatu taranilor. In Duma a III-a erau 5 deputati bolsevici si
doi deputati care aderau in bolsevici (I. P. Pokrovski si social-
democratul leton A. I. Predkaln), primul ales in curia a doua
oraseneasca. din Temriuk, iar cel de-al doilea in Riga. Deputatii
mensevici au fost alesi, de regula, nu in curii muncitoresti,ci in
alte curii : oraseneasca, taraneasca si chiar in curia mosierilor
(E. P. Gheghecikori din partea guberniei Kutais si I. I. Gai-
darov din partea regiunii Daghestan). Iati cum se explica
faptul ca mensevicii aveau un numar mult mai mare de deputati
cleat bolsevicii. Dar, cu timpul, fortele bolsevicilor si ale men-
sevicilor au ajuns sal devina aproape egale. Elementele recrutate
intimplator in partea mensevica a fractiunii au parasit-o : un
deputat a intrat in grupul musulman, iar patru deputati in
fractiunea color flea de partid. Partea bolsevick a fractiunii a
pierdut pe deputatul Kosorotov, care a fost implicat intr-un
proces politic si condamnat. In timpul celei de-a cincea sesiuni
a Durnei, fractiunea social-demoorata avea 13 deputati :
4 deputati bolsevici si 2 deputati care aderau la. ei si 7 deputati
mensevici, dintre care o parte mensevici-partiici, colaboratori la
organele de press antilichidatoriste ; acestia se alkturau deci
bolsevicilor in problems mentinerii partidului muncitoresc Regal,
problems de cea mai mare importanta in acel timp.
Fractiunea social - democrats s-a constituit in baza uneihotariri
a Conferintei a patra a P.M.S.D.R. Programul de actiune al
fractiunii social-democrate si tactica ei de Rya au fost elaborate
de V. I. Lenin. La inceputul activitatii sale, fractiunea social-
democrata, mai precis majDritatea ei oportunista a comis greseli
serioase, care si-au gasit expresia, in primul rind, in tendinta de
a actiona independent de C.C. al P.M.S.D.R. Ea s-a situat pe o
pozitie gresita atunci chid Duma a adoptac adresa" cltre car ;
www.dacoromanica.ro
 ADNOTARI 641

in pofida hotaririlor Congresului de la Londra al P.M.S.D.R.,

membrii mensevici ai fractiunii au participat in numele fractiunii
social-democrate la consfatuirile opozitiei alituri de cadeti gi
kolo-ul polonez. C.C. al partidului a condamnat aceste actiuni
ale mensevicilar, dar acestia din urma au continuat sa-si sustina
tactica reformists. In cursul cliscutaril declaratiei gilvernului
din 16 (29) noiembrie 1907, fractiunea social - democrats a respins
proiectul de declaratie al C.C. al partidului si a prezentat o
declaratie proprie, in care revendicarile programatice ale
P.M.S.D.R. erau ciuntite. Facind bilantul activitatii desfasurate
de fractiunea social - democrats in timpul primei sesiuni a Dumei,
C.C., in Scrisoarea catre organizatiile locale", a criticat pe larg
greselile fractiunii, in special declaratia ei. Ciuntirea in declaratie
a lozincilor gi revendicarilor revolutionare ale partidului, se arata
in scrisoarea C.C., constituie o abatere vadita de la linia tac-
tics trasati de partid. Dupa toate indiciile, si aceasta abatere a
fost facuti in mod constient si premeditat" (Proletarii" nr. 29
din 16 (29) aprilie 1908, pag. 3).
Un rol deosebit de important in irnbunatatirea activitatii
fractiunii social-democrate a avut hotarirea Conferintei a cincea
a P.M.S.D.R. (decembrie 1908). Din partea deputatilor bolsevici
la conferinti a participat N. G. Pofetaev, care decinea un rol
conducitor in rindurile partii bolsevice a fractiunii din Dumi.
Dind o riposta otzovistilor si lichidatorilor, conferinta a adoptat
o serie de hotariri cu caracter organizatoric, care mareau raspun-
derea deputatilor muncitori fats de partid. V. I. Lenin a facut
o apreciere a hotaririlor adoptate de conferinta in aceasea pro-
blems in articolul La drum". Dupa.' ce arata greselile camise de
unele partide socialiste din Europa care au devenit anexe ale
fractiunilor for parlamentare, V. I. Lenin scrie : Noi trebuie
sa punem de la bun inceput pe alte baze crearea unui parlamen-
tarism social-democrat in Rusia, sa pomim dintr-o data, umat
la umar, la o mina energica in acest domeniu, astfel ca fie-
care deputat social-democrat sa simta efectiv ca partidul tl
sprijina, ca tl dor greselile lui, ca este preocupat de indreptarea
drumului lui, gi ca fiecare activist de partid sa partimpe la
activitatea generall a partidului in Duma, sa traga invataminte
din critica marxista concreta a actiunilor acestuia, sa simta ca are
datoria de a-1 ajuta, sa lupte pentru subordonarea activitatii
speciaile a fractiunii muncii de propaganda si agitatie a partidu-
lui in ansamblu" (Opere, vol. 15, E.S.P.L.P. 1957, pag. 342-343).
Critica principiall facuti greselilor fractiunii social-democrate
din Duma a III-a de catre bolsevici, faptul ca muncitorii nu erau
multumiti de activitatea ei, intensificarea muncii de conduccre
de catre partid toate acestea au dus la crelterea influentei
deputatilor bolsevici asupra activitatii fractiunii, au facut ca o
parte din mensevici sa iasa din aceasta fractiune si au determi-
nat irnbunatatirea rreptava a activitatii ei in cursul ultimelor crei
www.dacoromanica.ro
642 ADNOTARI

sesiuni ale Dumei, ceea ce P-a gasit expresia in marirea ntunaru:

lui de interpelari, in elaborarea de proiecte de lege proprii si
punerea for in discutia Dumei, in intensificarea activitatn
deputatilor in afara Dumei etc. Facind bilantul activitatii des-
fasurate de fractiunea social democrats din Duma a III-a, in
petioada 1908-1912, V. I. Lenin scria ca ea s-a transformat
dintr-o fractiune opozitionista fats de partid, dintr-o fractiune
criticaa de partid si apa'rata. (ba uneori chiar stimulate in direc-
tia oportunismului) de mensevici, intr-o fractiune antilichidato-
ristd... Experienta activitatii desfasurate in Duma ultrareactionara
si experienta luptei impotriva aripii drepte a menlevismului, care
a alunecat in mlastina lichidatorismului, au impins fractiunea
social - democrats din Duma a III-a spre stinga, spre partid, au
indepartat-o de oportunism" (Opere, vol. 36, Editura politica,
1958, pag. 202). Sub conducerea bolsevicilor, deputatii muncitori
din Duma a III-a, imbinind actiunile din Duna cu o bogata
activitate ilegala desfasurata in afara Dumei, au dus, in pofida
tuturor greutacilor ce le aveau de intimpinat, o vasty rnunc51
agitatorica Si organizatorica in rindurile maselor muncitoresu
p taranesti din Rusia, contribuind astfel la educarea for politics.
143.

67 Russkoe Znarnea" cotidian ultrareactionar, organul de press

al Uniunii poporului rus", a aparut la Petersburg din noiem-
brie 1905 ping in 1917. 146.

68 Go los Moskvi" cotidian, organul de press al partidului

octombriltilor ; a aparut din decembrie 1906 pink" in iunie 1915.
146.

69 Vezi Rezolutiile si hoaririle congreselor, conferintelor Partidului

Comunist al Uniunii Sovietice si ale plenarelor C.C.", partea I,
Editura pentru literature politics, 1954, pag. 170. 151.

70 Lenin se refers la rezolutia Despre atitudinea fats de partidele

neproletare" (vezi Rezolutiile si hotaririle congr.2.selor, conferin-
telor Partidului Comunist al Uniunii Sovietice si ale plenarelor
C.C.", partea I, Editura pentru literature politics, 1954,
pag. 168). 153.
71 Nota lui Lenin In legatura cu un articol al ha Plehanov" a fost
publicaa ca postfata Din partea redactiei" ziarului Proletarii"
la articolul lui I. P. Goldenberg (Mc1kovski) Ce mai po-
'mica" !". Dula Congresul al V-lea (de la Londra) al partidului,
Plehanov a scos o brosura intitulata Noi $i ei", incluzind in ea
cuvintarile pe care le rostise la congres si insotindu-le de o amply
prefata. Articolul lui 1. P. Goldenberg constituia un raspuns dat
lui Plehanov, care criticase tactica bolsevica in prima revolutie
rusi 1i in special atitudinea intransigents a bolsevicilor fats de
burghezia liberals.
www.dacoromanica.ro
 ADNOTARI 643

Plehanov a pledat intens in favoarea tacticii mensevice de

aliante si blocuri cu burghezia liberals in perioada campaniei
alegerilor pentru Duma a III-a ; el a incalcat totodata in mod
grosolan discipline de partid, publicind in Tovarisci", ziarud
cadetilar de stinga, o serie de articole in care nu numai ca critica
cu asprime hotarirea bolsevica a Conferintei a III-a a P.M$.D.R.
(A doua conferinta generals ") cu privire la participarea la ale-
guile pentru Duma a III-a, ci indemna partidul sa nu respecte
aceasta hotarire. Actiunea antipartinica a lui Plehanov a provo-
cat indignarea membrilor de partid ; ea a fost condamnata de C.C.
Comitetul din Petersburg a adoptat o rezolutie in care aproba
hotarirea C.C.
Nota dui Lenin a fost scrisa in legatura cu articolul lui Ple-
hanov Ce-i bine, e bine" (Tovarisci" nr. 402 din 20 octombrie
(2 noiembrie) 1907), care constituia raspunsul lui Plehanov la
rezolutia Comitetului din Petersburg al partidului. 154.

72 Articolul lui Fr. Mehring Liberalismul german si Duma ruse"

(Fr. Mehring, Deutscher Liberalismus and russische Duma".
Die Neue Zeit", 1906-1907, Band I, nr. 23) a fost tradus gal

folosit de V. I. Lenin in articolul Fr. Mehring despre

Duma a II-a", publicat in culegerea Probleme de tactical",
vol. II, Petersburg, 1907 (vezi Opere complete, vol. 15, Edi-
tura politica, 1963, editia a doua, pag. 266-273). 156.

73 Vezi K. Marx si F. Engels. Manifest-DI Partidului Comunist",

Editura politica, 1962, editia a VIII -a, pag. 69-70. 161.

74 Conferinta a patra a P.11.S.D.R. (A treia conferinta generala")

a avut loc la Helsingfors (Helsinki) intre 5 si 12 (18 si 25) noiem-
brie 1907, curind dupe terminarea alegerilor pentru Duma a III-a
de stat. La conferinta au participat 27 de delegaci : 10 bolievici,
4 mensevici, 5 social-democrati polonezi, 5 bundisti si 3 social-
democrati letoni.
Pe ordinea de zi a conferintei au figurat urmatoarele pro-
blem : tactica fractiunii social-democrate in Duma de stat, des-
pre centrele fractioniste si intarirea legaturilor C.C. cu organiza-
tiile locale si despre colaborarea social-democratilor la presa
burgheza. In afara de aceasta, conferinta a examinat problema
denumirii pe care urma s-o adopte reprezentanta social - democrats
in Duma de stat. Raportul cu privire la tactica fractiunii social-
democrate in Duma a III-a de star a fost prezentat de Lenin.
Mensevicii si bundistii au combatut aprecierea facuta de Lenin
asupra regimului din 3 iunie si asupra sarcinilor partidului, susti-
nind necesitatea sprijinirii cadetilor si octombriitilor de stinga"
in Duma. Conferinta a adoptat cu majoritate de voturi rezolutia
bolsevica, propusa in numele Conferintei orasenesti a organizatici
Petersburg. Conferinta a adoptat de asemenea rezolutia bolsevica
cu privire la inadmisibilitatea colaborarii social-democratilor la

www.dacoromanica.ro
544 ADNOTARI

presa burgheza, rezolucie indreptata impotriva publicistilor men-

sevici si in special impotriva lui Plehanov, care criticase hoaririle
C,onferintei a III-a a P.M.S.D.R. (A doua conferinta generals ")
in Tovarisci", ziarul cadetilor de stinga. Conferinta a stabilit
ca reprezentanta social - democrats din Duma sal poarte denumirea
de fracciune social - democrats `.
Intrucit central menlevic stabilea legaturi cu comitetele locale
flea. ;tires C.C. al P.M.S.D.R., conferinta a luat masurile necesare
in vederea intaririi legaturilor C.C. al P.M.S.D.R. cu organiza.-
tide de partid locale.
Adoptind hotariri leniniste in principalele probleme, Confe-
rinta a IV-a a P.M.S.D.R. a inarmat partidul cu o tactics justa,
mandsta in lupta pentru cistigarea maselor in perioada reactiunii.
Procesele-verbale ale conferintei nu au fost gasite. Lucralrile
si hotaririle conferintei au fost comentate pe larg in ziarul bolse-
vie Proletarii" nr. 20 din 19 noiembrie 1907. 173.

75 Lenin se refers in legile agrare pregatite de Stolipin si promul-

gate de guvernul tarist in noiembrie 1906. La 9 (22) noiem-
brie 1906 a fost emis decretul Cu privire la completarea unor
dispozitii ale legii in vigoare referitoare in posesiunea Ss folosirea
pamintului de catre ta.'rani", care, dupa ce a trecut prin Duma de
stat 41 Consiliul de stat, a capatat denumirea de legea din
14 iunie 1910, si decretul din 15 (28) noiembrie 1906 Cu pri-
vire la acordarea de catre Banca agricola taraneasca a unor
unprumuturi garantate cu paminturile lotuale". Prin aceste legs,
taramlor li se acorda dreptul de proprietate individuall asupra
loturilor for si dreptul de a iesi din obste si de a se stabili in
otruburi $i hutore. Pentru cumpara pamint, hutorenii sau
otrubnicii puteau sa primeasca subventii prin mijlocirea Bancii
taranesti. Prin legile agrare stoltpiniste se urnarea crearea clam-
burimii ca sprijin al absolutismului tarist la sate in condipde
mentinerii proprietatii mosieresti asupra pamintului ;i ale distru-
gerii fortate a obstei. Politica agrara a lui Stolipin a grabit evo-
lutia capitalists a agriculturii pe calea cea mai chinuitoare, calea
prusiana", in conditiile mentinerii puterii, a proprietatii si a
privilegulor mosierilor-lobagisti, a intensificat exproprierea for-
pa a principalelor mase ale taranimii, .a grabst dezvoltarea
burgheziei Oranesti, care a capatat posibilitatea de a cumpara
loturile tiranilor saraci in un prey derizoriu.
Lenin spunea ca legislatia agrara stolipinista din 1906 (si
legea din 14 (27) iunie 1910) a constituit al doilea pas, dupa
ref orma din 1861, pe drumul transformarii absolutismului iobigist
lntr -o monarhie burgheza. ccAminareat data de Stolipin vechilor
rinduieli si vechii agriculturi iobagiste scria Lenin consta
in faptul ca a fost deschisi Inca o supapa, ultima care putea fi
deschisa fira a se expropria Intregul pamint mosieresc" (Opere,
vol. 18, E.S.P.L.P. 1957, pag. 236). Cu toata propaganda intensa
facuta de guvern pentru iesirea taranilor din obste, in partea
www.dacoromanica.ro
 ADNOTARI 645

europeana ,a Rusiei, in decurs de 9 ani (1907-1915), au iefit din

ob$te numai circa 2 500 000 de gospodarii taranesti. De dreptul
de a ie$i din ob$te a facut uz in primul rind burghezia sateasca,
care a capatat astfel posibilitatea de a-$i consolida gospodaria sa.
De asemenea, o parte din taranii saraci, care voiau 00-7) vinda
lotul for de pamint $i sa rupa definitiv legaturile cu satul, ie$eau
din ob$te. Impovarati de nevoi, mica gospodarie taraneasca con-
tinua sa ramina intr-o stare de mizerie $i de inapoiere.
Politica a.grara stoltpinista, care n-a inlaturat principala con-
tradictie contradiccia dintre intreaga taranime si mo$ieri
a dus la ruinarea In continuare a maselor taranimii, la ascutirea
contradictillor de clasa dintre chiaburime si saracimea satelor.
176.

76 Frac;iunea social - democrats din Duma a II-a de stat a fost

arestati in noaptea de 3 iunie 1907 sub acuzn ;ia de complot
militar, acuzatie fabricati de ohrana. Bohevicii au luat toate
masurile pentru a ridica clasa muncitoare din Rusia in apararea
deputatilor ei. Conferinta organizatiei Petersburg a P.M.S.D.R.
din 27 octombrie (9 noiembrie) 1907, dupe ce a ascultat rapoar-
tele delegatilor din fabrici $i uzine si a discutat problems ma.su-
rilor de lupta in legatura cu procesul intentat deputatilor social -
democra ;i, a adoptat un apol Catre to;i muncitorii $i
muncitoarele, catre toate sindicatele, comitetele fare partid din
uzine, clue toate organiza;iile $i grupurile muncitore$ti, catre
to;i lucratorii din comer; $i to;i inegequgarii din Petersburg $i
din gubernia Petersburg", in care chema la organizarea unei
greve demonstrative de 24 de ore in ziva deschiderii procesului.
Procesul intentat frac;iunii social-democrate din Duma a II-a
de stat a inceput la 22 noiembrie (5 decembrie) 1907. In aceasta
zi, in semn de protest impotriva abuzurilor guvernului tarist, au
declarat greva muncitorii din Moscova, Baku, Saratov, Kinesma
$i din alte regiuni. La Petersburg au declarat greva
100 000 de muncitori, precum si studenti de la Institutul de sil-
viculture, Institutul politehnic, Institutul tehnologic $i de la alte
institute de invatamint superior. Fractiunea social democrats din
Duma a III-a a dat citire la inceputul $edintei unui protest, in
care demasca politica antipopulara a absolutismului, dupe care a
parasit sala de sedinte.
Procesul deputatilor social- democra ;i din Duma a II-a a luat
sfirsit la 1 (14) decembrie 1907. Din cei 37 de deputati aresta;i
si implica;i in proces, 17 odeputati au fost condamna;i la 4-5 ani
munci sanica, degradare civics si deportare pe viata in Siberia,
10 doputa;i au fost condamnati la degradare civics $i deportare
pe viata In guberniile indepartate din Siberia, iar 10 deputati au
fost achitati. In legkura cu aceasta crime monstruoasa a ;arismu-
lui, vezi articolul lui Lenin Despre frac;iunea social - democrats
din Duma a II-a. 0 expunere complete a problemei", care con-
stituie un raport prezentat Biroului Socialist International (Opere,
vol. 17, E.S.P.L.P. 1957, pag. 319-315). 180,

www.dacoromanica.ro
546 ADNOTARI

77 Prefata la brosura lui Voinov (A. V. Lunacearski) despre ati-

tudinea partidului fag; de sindicate" a fost scrisk. de Lenin in
noiembrie 1907. In scrisoarea catre A. V. Lunacearski, scrisk
intre 2 si 11 (15 si 24) noiembrie 1907 in legktura cu primirea
ultimei parti a manuscrisului acestei brosuri, V. I. Lenin arkta ca
ea confine numeroase imprudente..., de care se vor agata tot
soiul de socialiti-revolutionari, mensevici, sindicalisti etc. Noi
ne-am sfatuit in colectiv clack e cazul sk le retuskrn sau sa dam
explicatii in prefatk. Ne-am oprit la cea de-a doua alternative... ".
In continuare, V. I. Lenin sfatuia ce corectari trebuie sk se aduca
textului, pentru ca brosura sk fie indreptata atit impotriva opor-
tunismului tit impotriva sindicalismului, care poartk cu sine
un noian de confuzii (deosebit de periculoase pentru Rusia)"
(Opere, vol. 34, E.S.P.L.P. 1958, pag. 372, 373). Brosura lui
Lunacearski nu a fost editata. 189.

78 Este vorba de Congresul de la Mannheim al Partidului social-

democrat german, care a avut loc intre 23 si 29 septembrie 1906:
Principala problemi de pe ordinea de zi a fost problema grevei
politice de masa, pe care social-democratia germane, sub influenta
directs a misckrii revolutionare din Rusia, a recunoscut-o la
Congresul de la Jena din 1905 drept principalul mijloc de lupta
Congresul de la Mannheim a adoptat o rezolutie prin
care declararea grevei politice de mask de clue partid era con:
ditionata de consimtkmintul Comisiei generale a sindicatelor, ai
carei lideri oportunisti se pronuntau in mod categoric impotriva
grevei politice de mask, considerind-o drept o actiune anarhista,
si care, la Congresul sindicatelor din Kln din 1905, au ficut sa
fie adoptati o rezolutie in acest sens. Congresul de la Mannheim
nu a condamnat in mod fatis pozitia oportunista a liderilor sindi-
catelor ; el recomanda insa tuturor membrilor de partid sa intre
in organizatiile sindicale si membrilor sindicatelor sk intre in
partidtd social-democrat pentru ca miscarea sindicala sk fie
patrunsk de spiritul social-democratiei". 190.

79 Die Neue Zeit" revisra teoretick a Partidului social-democrat

german ; a apkrut la Stuttgart din 1883 pink in 1923. Pink. in
octombrie 1917 a apkrut sub ingrijirea lui K. Kautsky, iar dupk
aceea sub ingrijirea lui H. Cunow. In Die Neue Zeit" au fost
publicate pentru prima oars unele lucrkri ale lui K. Marx Si
F. Engels : Critica programului de la Gotha" a lui K. Marx,
Critica proiectului de program social-democrat din 1891" a lui
F. Engels si altele. Engels ajuta in permanentk cu sfaturile sale
redactia revistei si o critica adesea pentru devierile de la marxism
care aveau loc in coloanele revistei. La revista Die Neue Zeit"
au colaborat reprezentanti de seams ai misckrii muncitoresti
germane $i internationale de la sfirsitul secolului al XIX-lea
inceputul secolului al XX-lea : A. Bebel, W. Liebknecht,
R. Luxemburg, F. Metering, C. Zetkin, G. V, Plehanov, P. Lafargue
www.dacoromanica.ro
 ADNOTARI 64'7

gi altii. Incepind din a doua jumatate a ultimului deceniu al

secolului al XIX-lea, dupe moartea lui F. Engels, revista a publi-
cat sistematic articole scrise de revizionisti, printre care seria de
articole ale lui E. Bernstein Problemele socialismului", care a
deschis campania revizioniltilor impotriva. marxismului. In anii
primului razboi mondial, revista s-a situat pe pozitii centriste,
sprijinind in fapt pe social-sovinnti. 190.

80 Osvobojdenie" revista bilunara ; a aparut in strainatate de

la 18 iunie (1 iulie) 1902 pink' la 5 (18) octombrie 1905, sub
ingrijirea lui P. B. Struve. A fost organul burgheziei liberale
ruse si a promovat cu consecventa ideile unui liberalism monarhist
moderat. In 1903, in jurul acestei reviste s-a grupat (iar in
ianuarie 1904 s-a constituit) Uniunea eliberarii", care a dainuit
pins in octombrie 1905. Impreuna cu zerntii constitutionalisti,
osvobojdenistii" au constituit nucleul partidului constitutional-
democrat (cadetii), infiintat in octombrie 1905, care a fost prin-
cipalul partid al burgheziei liberale monarhiste din Rusia. 194.

81 Lucrarea Programul agrar al social-democratiei in prima revo-

lutie rusk' din 1905-1907" a fost scrisa. de Lenin in noiembrie-
decembrie 1907. La sfirsitul lunii noiembrie 1907, cu prilejul
aparitiei partii a doua a volumului al doilea aI culegerii de arti-
cole In 12 ani", V. I. Lenin ii scria lui M. S. Kedrov : ,,...am
un plan : sa scriu, ca tncheiere la volumul al II-lea, o lucrare
amply despre reparti%ia parnintului in Rusia (dupe noile date
statistice din 1905) $i despre municipalizare (folosind volumul
al IV-lea din Capitalulx s-tu .Teorii acupra plusvalorii*,
care a aparut tot in 1905). Cred ca aceasta lucrare ar prezenta
un mare interes pentru public 4i ar fi foarte binevenita. Am adu-
nat aproape tot rnaterialul necesar pentru aceasta lucrare si in
,parte 1-am si prelucrat. Am nevoie de citeva saptamini pentru a
o terming ; sper ca in citeva saptamini voi reusi sa termin aceasta
lucrare" (Opere, vol. 36, Editura politics, 1958, pag: 140). In
scrisoarea sa catre G. A. Aleksinski, scrisa intre 7 ianuarie $i
2 februarie 1908 (st.n.), Lenin arata mai concret care este conti-
nutul acestei lucrari : Am scris o lucrare mare in problems
programului agrar, in care, printre altele, am analizat in ama-
nuntime dezbaterile din Duma a II-a" (op. cit., pag. 144). In
februarie 1908, cartea a fost trimisa cditurii. Accasta rezulta din
scrisoarea da.tata 4 (17) februarie trimisa Mariei Ilinicina Ulianova
la Petersburg, in care V. I. Lenin scria : Ati primit manuscrisul
pa'rtii a doua din volumul 2 al lucrarilor mele (pe care 1-am
expediat de aici la 5.11.1908, stil nou, De o tale ocolita) ?" (Opere,
vol. 37, Editura politics, 1958, pag. 331).
Manuscrisul a fost primit si inclus in partea a doua a volumu-
lui al doilea al culegerii de articole In 12 ani". Dar Inca in
tipografie lucrarea a fost confiscate de politie gi distrusa. S-a
pastrat numai un singur exemplar, c4ruia ii lipseau citeva pagini
www.dacoromanica.ro
548 ADNOTARI

de la sfirsit. Lucrarea a fost publicata partial in ziarul Pro-

letarii" nr. 33 din 23 iulie (5 august) 1908, unde au aparut
paragrafele 2 si 3 din capitolul al III-lea sub titlul : Cum
corecteazi Piotr Maslov ciornele lui Karl Marx".
V. I. Lenin a acordat o mare importanta aparitiei lucrarii
Programul agrar al social-democratiei in prima revolutie rusk'
din 1905-1907" in conditiile luptei rpartidului bolsevic pentru
victoria revolutiei socialiste in Rusia in 1917. In scrisoarea trimisa
la 12 (25) aprilie 1917 de la Petersburg la Geneva lui V. A. Kar-
pinski, Lenin scria : Intrerupe, to rog, transcrierea manuscrisului
in problema ag,rara, deoarece am gasit aici un exemplar deja
cules... Lipseste din el sfirsitul (cIncheierii, si anume de la cu-
vintele : Intreaga carat-lime si intregul proletariat stilt impo-
triva proprietAii private asupra pamintului. Calea reformists
a crearii unei Rusii iunchero-burgheze presupune in mod necesar
menpnerea bazelor vechii proprietati funciare si o
(volumul de fats, pag. 413. Nota red.). Sfirsitul incheierii lip-
seste de la aceste cuvinte. Iii voi fi foarte indatorat &cal de la
aceste cuvinte si ping la sfirsitul incheierii vei face 4-5 copii Si
le vei trimite : 1) mie personal, 2) ziarului Pravda, Moika, 32,
3). la Stockholm, pe adresa pe care ti-am dat-o. Poate ca voi
prism macar unul din aceste exemplare" (,,Analele Institutului
Lenin", vol. II, 1927, pag. 19).
Cu prilejul editarii cartii in 1917, V. I. Lenin a adaugat
urmatoarea incheiere : extrem de chinuitoare si sistematicg vio-
lenta exercitata impotriva masei tarinesti. Calea revolutionary a
crearii unei Rusii taranesti-burgheze presupune in mod necesar
desfiintarea cornpleta a vechii proprietati funciare, desfiintarea
fproprietatii private asupra pamintului".
In manuscris, lucrarea este intitulata : Problema agrara in
prima revolutie rusk' (Cu privire la revizuirea programului
agrar al social-democratiei din Rusia)". In 1917, cartea a aparut
sub titlul : V. Ilia (N. Lenin). Programul agrar al social-de-
mocratiei in prima revolutie rusk' din 1905-1907" (Petrograd,
editura Jinn i znanie"). 199.

82 Pcimint lotual pamint dat taranilor in folosinta pe baza de

riscumparare dupa desfiintarea iobigiei in Rusia in 1861 ; acest
pamint se afla in posesiunea obstii si era dat in folosinta tarani-
lor prin reimpartiri periodice. 202.

83 Latifundii feudale, senioriale mad proprietaci funciare care

constituiau trasatura caracteristica a proprietapi funciare in
Rusia tarista. In categoria latifundiilor feudale, V. I. Lenin iin-
cludea marile gospodarii mosieresti, bazate pe munca inrobitoare
a taranilor dependenti fats de mosier, apasati de ramasite ale
feudalismului ca munca in dijma, munca in parte etc. Lenin a..
aratat ca latifundiile feudale constituie principala cauza a inapo-
ierii economice a Rusiei, a stagnarii intregii economii naponale
www.dacoromanica.ro
 ADNOTARI 649

a acesteia. Nici un fel de credits, nici un fel de ameliorari,

nici un fel de cajutor acordat ta."ranului, nici una din masurile
ad.e sprijinireD indragite de birocrati si de liberali nu vor da
rezultate importante atita timp cit va dainui jugul latifundiilor
feudale, al traditiilor si al sistemelor de gospodarie iobagista",
arata Lenin (Opere, vol. 15, E.S P.L.P. 1957, pag. 76-77)
204.
84 P4iminturi domeniale paminturile care in 1797, prin ucazul
tarului Pavel I (Dispozitii cu privire la familia imperiall"), au
fost trecute, impreuna cu ta.ranii care le lucrau, din proprietatea
statului in proprietatea membrilor familiei imperiale. Veniturile
obtinute din exploatarea paminturilor domeniale reveneau mem-
brilor familiei imperiale (mari printi, sotiile fiicele for etc.).
Aceste sume nu erau incluse in buget si nu erau controlate
de stat. 204.

85 Cernii peredel" (Impartirea paminturilor") lozinca care ex-

prima tendinta taranilar spre o impartire generals a paminturilor,
spre lichidarea proprietatii mosieresti.
In articolul Programul agrar al social-democratiei ruse",
V. I. Lenin arata ca revendicarea impartirii paminturilor" in
afara de utopia reactionary a eternizarii micii productii Ora-
neti are si o latura revolutionary, gi anume dorinta de a matura
prin rascoala taraneasca toate ramasitele iobigiei" (Opere com-
plete, vol. 6, Editura politica, 1961, editia a doua, pag. 329).
Mai tirziu, la Congresul al II-lea al P.M.S.D.R., V. I. Lenin a
spus : Ni se spune ca programul nostru nu poate satisface flea-
nimea, ca ea va merge mai departe ; dar not nu ne temem de
acest lucru, acest Ilucru este prevazut in programul nostru
list, si de aceea nu ne temem nici de impartirea parnintului..."
(Opere complete, vol. 7, Editura politics, 1962, editia a doua,
pag. 276). 212.

86 Este vorba de reforma taraneascii" din 1861, cu prilejul careia

mosierii i-au jefuit pe tarani, silindu-i sa cedeze o mare parte
din paminturile aflate in folosinta lor. Ca urmare a reformei,
mosierii au rasluit mai mult de 1/5 chiar 2/5 din paminturile
taranesti. In miinile mosierilor au ramas cele mai bune loturi
taranesti (paminturile risluite", padurile, pasunile, locurile de
adapat vitele, izlazurile $i altele), fara de care taranii nu puteau
duce o gospodarie de sine statatoare. Riscurnpararea de clue
tarani a acestor loturi a insemnat pur simplu o jecmanire a for
de clue mosieri si guvernul tarist. Sumele datorate de ;Irani gu-
vernului tarist urmau sa fie platite in rate in decurs de 49 de ani
cu o dobinda de 6/0. Restantele la ratele de rascumparare cres-
teau din an in an. Numai taranii care apartinusera mosierilor au
varsat guvernului tarist, in cadrul rascumpararii, 1,9 miliarde
de ruble, in timp ce pretul de piata la paminturile trecute in
posesiunea taranilor nu depasea 544 000 000 de ruble. De fapt,
www.dacoromanica.ro
550 ADNOTARI

taranii an fost nevoiti sa plateasca pentru paminturile for sute

de milioane de ruble, ceea ce a dus la ruinarea gospociariilor
taranesti.
Reforms taraneasca" din 1861 a fost calificata de V. I. Lenin
drept primul act de violent: in proportii de masa impotriva
taranimii, in inceresul capitalismului care lua nastere in agri-
culture : ea a fost o curatire a parninturilor" pentru capitalism,
efectuata de catre mosieri. In legatura cu reforma din 1861, vezi
lucrarile lui Lenin : Cincizeci de ani de la desfiintarea iobagiei",
In legatura cu o aniversare", Reforma draneasca si revolutia
taraneasca-proletara". (Opere, vol. 17, E.S.P.L.P. 1957, pag. 69-72,
91-99, 100-109). 217.

87 Obitea (draneasca) in Rusia forma de folosind in comun a

pamintului de catre %Irani, care se caracteriza prin obligativi-
tatea asolamentului si prin indivizibilitatea padurilor si a pa-
unilor. Principalele caracteristici ale obstii taranesti din Rusia
erau : raspunderea solidad (raspunclerea colectiva obligatorie a
taranilor pentru achitarea la timp si in intregime a platilor si
indeplinirea a tot felul de prestatii in folosul statului si al mo-
sierilor), reimpartirea sistematica a paminturilor si lipsa dreptului
de a renunta la pamint, interzicerca de a vinde sau a cumpara
pamintul apartinind obstii.
Mosierii si guvernul tarist an folosit obstea pentru a intensifica
asuprirea iobagista si pentru a stoarce de la popor platile de
rascumparare si darile. V. I. Lenin a aratat ca obstea, In reali-
tate nu fereste pe tarani de procesul de proletarizare, ci are rolul
unei ingradiri feudale, care separa pc drani, tintuiti parts de
mici uniuni si de categorii care si-au pierdut orice ratiune de
a fi" (Opere, vol. 15, E.S.P.L.P. 1957, pag. 65). 224.

88 Metodele gurko-lidvalliene in adrninistra;ie delapidarea,

specula si jaful, larg raspindite in rindurile functionarilor supc-
riori ai tarismului 1i ale oamenilor de afaceri. In 1906 ministrul-
adjunct al afacerilor interne Gurko a incheiat cu escrocul Lidvall,
su.pus suedez, o tranzactie pentru furnizarea a 10 000 000 de
puduri de secara, necesara guberniilor infometate din sudul
Rusiei, avansindu-i 800 000 de ruble. Circa 600 000 de ruble din
acesti bani, in parte si le-a insusit Lidvall, iar in parte au fost
date ca mita diferitelor persoane oficiale, printre care si lui Gurko.
In loc de 10 000 000 de puduri, cit se promisese, la termenul
stabilit (decembrie 1906), la statiile de tale ferata an ajuns mai
putin de 1 000 000 de puduri. Escrocheria gurko-lidvalliana a
inrautatit foarte mult situatia aprovizionarii in guberniile info-
metate si a adus prejudicii statului. Sub presiunea opiniei publice,
guvernul tarist a fost nevoit, in octombrie 1907, sa insceneze o
parodie de proces lui Gurko ; cu toate interventiile lui Stolipin,
el a fost totusi destituit. 233.

www.dacoromanica.ro
 ADNOTARI 651

B9 Vend& departament din vestul Frantei, unde, in timpul re-

volutiei burgheze franceze de la sfirsitul secolului al XVIII-lea,
a izbucnit o rascoala contrarevolutionara a populatiei caranesti
tnapoiate, indreptata impotriva republicii. Rascoala a fost con-
dusk' de clerul catolic, de nobilime, de emigranti regalisti si a fost
sprijinita de Anglia.
Vandka a devenit sinonim cu rebeliune reactionary focar
de contrarevolutie. 243.

90 Uniunea caraneasca (Uniunea tarancasca din Rusia) organi-

zatie democrat - revolutionary care a luat fiinta in 1905. Initiatorii
crearii Uniunii taranesti au fost taranii din gubernia Moscova.
La 31 iulie si 1 august (13 si 14 august) 1905 a fost convocat,
la Moscova, congresul de constituire, care a pus bazele Uniunii
taranesti din Rusia. Intre 6 si 10 (19 si 23) noiembrie 1905 a
avut loc al doilea congres al Uniunii taranesti. La aceste congrese
au fost elaborate programul $i tactica Uniunii. Uniunea taraneasca
cerea libertate politica $i convocarca imediata a unei adunari
constituante ; ea a sustinut tactica de boicotare a Dumei I de
scat. Programul agrar al Uniunii cuprindea revendicarea desfiin-
tarii proprietatii private asupra pamintului, trecerea Fara ras-
cumparare a paminturilor manastiresti, bisericesti, domeniale, ale
coroanei $i ale statului in miinile taranilor. In politica sa, Uniunea,
aflata sub influenta socialistilor-revolutionari Ii a liberalilor, a
dat dovada de inconsecventa, de nehotarire sovaieli mic-
burgheze. Cerind lichidarea proprietatii private asupra parnintu-
lui, Uniunea admitea despagubirea partials a mosierilor. Dupa
cum spunea Lenin, ea era o organizatie... care, desigur, impar-
tasea o serie de prejudecati ale taranilor, care se lasa influentata."
de iluziile mic-burgheze ale acestora (asa cum si socialistu-re-
volutionari de la not se lass influentati), dar era o organizatie
a maselor incontestabil reala, avind o abazaw, o organizatie
incontestabil revolutionary in esenta, ca,pabila sa aplice metode
de lupta cu adevarat revolutionare" (Opere complete, vol. 12,
Editura politica, 1962, editia a doua, pag. 323). Chiar de la
primii pasi ai activitatii sale, Uniunea taraneasca a avut de
suferit represiuni din partea policiei. La inceputul anului 1907,
Uniunea taraneasca a incetat de a mai fiinta. 243.

91 Rossiia" cotidian reactionar, pogromist ; a aparut la Peters-

burg din noiembrie 1905 pins in aprilie 1914. Din 1906, organ al
ministerului de interne. Ziarul era subventionat dintr-un fond
secret pus de guvern la dispozitia ministerului de interne.
V. I. Lenin a denumit ziarul Rossiia" fituica politista-
venala". 244.

92 Proiectul agrar al celor 104 proiectul de lege agrara semnat

de 104 membri ai Dumei de stat si prezentat de trudovici la
sedinta a 13 -a a Dumei din 23 mai (5 iunie) 1906. In proiect se
37 Lenin
www.dacoromanica.ro
Opere, vol. 10
552 ADNOTARI

arata ca scopul legislatiei agrare este de a contribui la instau-

rarea unor rinduieli in care solul, subsolul si apele s fie pro-
prietatea intregului popor, iar paminturile agricole sa fie date
in folosinta exclusive a celor care le cultiva" (Documentele
materialele Dumei de stat din Rusia", Moscova, 1957, pag. 172).
In acest stop se cerea crearea unui fond funciar al intregului
popor", in care trebuiau sa intre toate paminturile statului, do:
meniale, ale coroanei, manastiresti bisericesti ; pentru acelaii
fond urmau sa fie expropriate paminturile mosieresti si celelalte
paminturi proprietate private a caror suprafata depasea norma
stability dupe criteriul muncii pentru localitatea respective. Pen-
tru paminturile proprietate private supuse exproprierii se preve-
dea o anumita despagubire. Paminturile lotuale 31 micile proprie-
tat' urmau sal raining. un timp in stapinirea proprietarilor lor,
proiectul de lege prevazind insa trecerea treptata si a acestor
paminturi in proprietatea intregului popor. Reforma agrara urma
sa fie aplicata de comitete locale, alese pe baza votului universal,
egal, direct si secret. 246.

93 Izvestiia Krestianskib Deputatov" cotidian, organ al Grupului

trudovic din Duma I de stat ; a aparut la Petersburg de la 17
pina la 31 mai (de la 30 mai pina la 13 iunie) 1906 sub ingrijirea
lui S. I. Bondarev, membru al Dumei de scat. La ziar au colaborat
deputatii trJdovici I. E. Solomko, P. F. Telousov, I. V. Jilkin
altii. Dup5. nr. 11 ziarul ;La incetat aparitia. 251.
94 Trudovaia Rossiia" ziar, organ al Grupului trudovic din
Duma I de stat ; a aparut in iunie 1906 la Petersburg. 251.
95 Proiectul celor 33" Proiectul de lege agrara", elaborat de
consfatuirea neoficiala a deputatilor Grupului trudovic. Proiectul,
semnat de 33 de deputati (in cea mai mare parte trudovici), a fost
depus in Duma la 6 (19) iunie 1906. Intocmit cu participarea
directs a eserilor, proiectul celor 33" exprima conceptiile aces-
tora in problema agrara. Semnatarii proiectului celor 33", care
aderasera inainte la proiectul celor 104", au introdus in noul
for proiect o serie de modificari. Proiectul celor 33" preconiza
desfiintarea completa si imediata a proprietatii private asupra
pamintului, proclama dreptul egal al tuturor taranilor la folo-
sirea pamintului si principiul folosirii pamintului in obste prin
impartirea egalitara a paminturilor dupe criteriul consumului si
criteriul muncii. Spre deosebire de proiectul celor 104", care pre-
coniza trecerea treptata a tuturor paminturilor in proprietatea
poporului si care admitea despagubiri pentru uncle categorii de
paminturi, proiectul celor 33" cerea desfiintarea proprietaTu
private asupra pamintului Sc confiscarea fare rascumparare a
paminturilor mosieresti.
Proiectul celor 33" a intimpinat rezistenta inversunata a
cadetilor, care s-au ridicat chiar impotriva depunerii acestui
proiect la comisia agrara a Dumei ca material de studiu. 253.
www.dacoromanica.ro
 ADNOTARI 663

96 Proiectul agrar al celor 105 a fost depus in numele frac;iunii

socialistilor-revolutionari la sedinta a 32-a a Dumei a II-a de stat
din 3 (16) mai 1907 de catre socialistul-revolutionar I. N. Mu-
senko. Proiectul celor 105 repeta in general tezele proiectului
celor 33 depus in Duma I ; in 1 al proiectului se spunea :
De azi inamte, orice proprietate asupra pamintului din cuprinsul
statului rus este definitiv clesfiintata . Proiectul a fost retiparit
intr-o publicatie spcciall : Materiale publicate in timpul sesiunii
Dumei de stat a celei de-a doua legislaturi". Petersburg, 1907,
pag. 486. 254.

97 Vezi analiza conceptiilor lui Rodbertus in lucrarea lui K. Marx

Teorii asupra plusvalorii (volumul al IV-lea al Capitalului)",
partea a doua, Editura politick 1960, pag. 70-72. Vezi analiza
teoriei lui Ricardo in aceeali lucrare, pag. 195-198. 256.

98 K. Marx. Teorii asupra plusvalorii (volumul al IV-lea al Capi-

talului)", partca a doua, Editura politick 1960, pag. 195-197.
258.
99 Vezi K. Marx. Capitalul", vol. III, partea a II-a, E.S.P.L.P.
1955, pag. 590. 258.
100 K. Marx. Teorii asupra plusvalorii (volumul al IV-lea al Capi-
talului)", partea a doua, Editura politick 1960, pag. 86. 258.
101 Legislatia din S.U.A. cu privire la homestead-uri dateaza de pa
la jumatatea secolului al XIX -Iea. Conform legii din 1862, fie-
care cetacean al S.U.A. avea dreptul sa primeasca din partea
statului, gratuit sau in schimbul unei sume derizorii, o parcels
(homestead) cu o suprafata ,pins la 160 de acri (64 ha). In cel
mult cinci ani lotul trecea in proprietatea posesorului. In lucrarea
Date not despre legile dezvoltarii capitalismului in agricult .-1",
V. I. Lenin, subliniind caracterul burghez al legislatiei cu privire
la homestead-uri, stria : ,,... republica americans a realizat intr-o
maniera capitalists ideea narodnicista a impartirii paminturilor
neocupate oricarui doritor" (Opere, vol. 22, Editura P.M.R., 1952,
pag. 9). 259.
102 K. Marx 1i F. Engels. Circulara impotriva lui Kriege" (vezi
4
K. Marx si F. Engels. Opere, vol. 4, Editura politica, 1958,
pag. 7). 259.
103 Ca class a societatii feudale, taranii din Rusia se imparteau in
trei mari categorii : 1) tarani care apartineau mosierilor, 2) tarani
ai statului si 3) tarani de pe domeniile imperiale (care apartineau
familiei tarului). Fiecarc dintre acestc categorii era divizata in
citeva grupuri mari xi grupuri speciale, care se deosebeau intre ele
prin originea lor, prin formele de posesiune si de folosire a pa-
mintului, prin situatia juridica etc. Infaptuita de sus de catre
guvernul tarist in interesul mosierilor iobagisti, reforma fara-
www.dacoromanica.ro
37*
654 ADNOTARI

masa din 1861 a mentinut eterogenitatea si diversitatea catego-

riilor de tarani, care s-au mentinut, pins in 1917.
Tarani cu lot faro rascumparare o parte dintre taranii care
apartinusera mosierilor, mai ales din guberniile cu cernoziom din
sud 4i sud-est, si care, in timpul eliberarii din starea de iobagie,
au primit de la mosieri loturi gratuite, adica Para rascumparare.
Potrivit Regulamentului" cu privire la aplicarea reformei taxi.-
nesti din 1861, mosierii aveau dreptul ca, prin buns invoialal
cu taranii, sx daruiasca." acestora a patra parte din lotul
maxim sau prevazut prin ucaz" (socotind si pamintul de linga
cask") pentru ca celelalte paminturi ale taranilor sa devina pro-
prietatea mosierului. Lotului gratuit, care demonstreaza in mod
concret caracterul de jaf, mosieresc al reformei din 1861, i se
spunea in popor sfert de lot", lot de orfan", lot de pisica" sau
lotul lui Gagarin" (dupa numele printului P. P. Gagarin, care
a prezentat proiectul articolelor respective ale regulamentului cu
privire la inzestrarea cu pamint a *miller din guberniile Velico-
rusiei si'Ucrainei).
Un mare numar de ;Irani cu lot fail rascumparare se aflau
in guberniile cu cernoziom si cu putin pamint, ca : guberniile Vo-
ronej, Harkov, Poltava si Tambov, unde pretul de pia la pi-
mintul acaparat de mosieri era destul de ridicat. Loturi gratuite
au primit multi tarani din guberniile cu cernoziom din sud-est si
sud : Orenburg, Ufa, Saratov, Ekaterinoslav li Samara, unde plata
arenzii pentru pamint era mult mai mica decit dijma in folosul
mosierului stability prin ,Regulamentul din 19 februarie". La
inceputul secolului al XX-lea, ca urmare a cresterii populatiei si
reimpartirilor legate de aceasta, ta'ranii cu lot gratuit si-au pierdut
aproape cu totul loturile ; ei reprezentau principala mask' a ca'ra-
nilor cu cel mai putin pamint.
Tarani temporar obligati ;Irani care apartinusera mosieri-
!or si care dupa desfiintarea iobagiei in 1861 erau obligati ca, in
schitnbul folosintei lotului, sa efectueze anumite servituti (dijma
sau clack") in folosul mosierilor. Starea de ;Irani temporar obli-
gati" dura pink" in mom entul chid, cu consimtamintul mosierilor,
taranii dobtndeau, prin rascumparare, dreptul de proprietate asu-
pra lotului. Riscumpararea a devenit obligatorie pentru mosieri
abia dupa publicarea decretului din 1881 prin care se stabilea ca,
incepind de la 1 ianuarie 1883, se desfiinteaza relatiile cu caracter
obligatoriu" ale taranilor fats de mosieri.
Tarani proprietari ;Irani care apartinusera mosierilor si
care, in baza Regulamentului cu privire la tarani", isi rascum-
Parasera loturile de pamint, iesind astfel din situatia de ;Irani
temporar obligati.
Tarani proprietari plini farani care apartinuserI mosie-
rilor si care isi rascumparasera inainte de termen loturile de
pamint, capatind astfel dreptul de proprietate asupra pamintului.
Numarul taranilor proprietari plini era relativ mic. Ei reprezen-
tau virfurile cele mai instarite ale populatiei de la sate.
www.dacoromanica.ro
 ADNOTARI 666

Tarani ai statului categorie de tarani care cultivau pamin-

turile statului si care, in afara de capitatie, plateau statului sau
arendasilor de pe mosiile statului dijma feudall. Ei mai indepli-
neau, in afara de aceasta, o multime de prestatii (reparau dru-
murile, cartiruiau soldatii, dadeau cai de postal etc.). Componenta
taranilor care apartineau statului era eterogena. In timpul lui
Petru I, din rindurile for faceau parte : odnodvortii, taranii, care
plateau impozit pentru plug, taranii dijmasi, locuitorii din nordul
Siberiei care se indeletniceau cu agricultura, populatiile din re-
giunea Volgai si Ural (tatari, ciuvasi, mordvini, udmurti, comi).
Mai ttrziu, din categoria taranilor care apartineau statului faceau
parte taranii iobagi de pe mosiile bisericesti secularizate, faranti
statului de pe teritoriile din partea de apus a tarii si din Trans-
caucazia, cazacii din Ucraina si alcii. La taranii statului formele
de folosinta si de posesiune a parnintului prezentau o mare
diversitate, care s-a mentinut si dupa reforma taraneasca.
aranii statului care posedau pcimint in cadrul obltii nu aveau
drept de proprietate privata asupra parnintului ; ei se foloseau de
pamintul arabil si de alte terenuri in baza dreptului de proprie-
tate al obstii asupra pamintului.
Taranii cetvertini care au aparrinut statului urmasii unor
fosti ostem (hi de dregatori, cazaci, streliti, dragoni, soldati etc.)
care aparasera granitele de sud si sud-est ale statului moscovit.
Pentru serviciile prestate, ei primeau de la tarul Moscovei parcele
de pamint masurate in cetvertme (jumatati de deseatina), pe care
isi intemeiau o gospodarie (odin dvor). De aici si cea de-a doua
denumire odnodvorti. In afara de pamintul cetvertin, odnod-
vortii posedau pamint si in cadrul obstii.
Bucurindu-se de libertate personala, odnodvortii au avut
vreme indelungati o situatie i intre nobili si farani ;
ei aveau dreptul sal aiba in stapinire tarani. In timpul lui Petru I,
odnodvortii au fost trecuti in situatia de tarani ai statului, iar
paminturile for au trecut in proprietatea statului. De fapt insa,
taranii cetvertini dispuneau de paminturile for ca .de o proprie-
tate privata. Prin aceasta ei se deosebeau de taranii statului care
posedau pamint in cadrul obstii 5i care nu aveau dreptul sal
cumpere, sal vincla sau sal transmita urmasilor paminturile lor:
Tarani ai statului fofti iobagi la mofieri categoric de tarant
ai statului dobinditi de la mosieri sau daruiti statului etc. Facind
parte din rindurile taranilor care apartineau statului, ei se bucurau
de mai putine drepturi decit acestia. Desi au capatat aceleasi drep-
turi in 1859, in ajunul reformei din 1861, unele deosebiri au con-
tinuat sal ramina intre ei.
Trani de pe domeniile imperiale categoric de tarani care
lucrau pe domeniile imperiale. In afara de capitatie, ei plateau
si dijma feudala, prestau diferite servituti, plateau biruri in natura
pentru membrii familiei imperiale. In 1797, dud s-au format
domeniile imperiale, taranii de pe aceste paminturi se aflau intr-o
situatie intermediary intre taranii care apartineau statului si taranii
www.dacoromanica.ro
556 ADNOTARI

care apartineau mosierilor. Desfiintarea iobagiei pentru taranii de

pe domeniile imperiale a inceput in 1858 si s-a terminat abia in
1863. Taranii de pe domeniile imperiale au primit loturi in proprie-
tate in schimbul unci sume de rascumparare care trebuia achitata.
in 49 de ani. Ei au primit ceva mai mult parnint deck taranii care
apartinusera mosierilor, dar mai putin deck taranii care apartinu-
;era statului.
Plugari liberi categoric de tarani eliberati din iobagie prin
legea din 20 februarie 1803, lege care permitca mosierilor sa elibe-
reze pe tarani cu pamint cu tot in conditii stabilite de mosieri.
Tarani pripcisiti categoric de tarani care erau afectati manu-:
facturilor de stat si particulare pentru a efectua o serie de munci
auxiliare (taiatul lemnelor, aprovizionarea cu carbuni, spargerea
minereului, carausie etc.). 0 largi raspindire a capatat acest sistem
la inceputul secolului al XVIII-Iea in Ural, in gubernia Olonet
etc. Taranii pripasiti au inceput si fie scutiti treptat de munca in
fabrici la inceputul secolului al XIX-lea ; ei au fost scutiti complet
de aceasta munca in urma reformei taranesti din 1861.
Diversitatea formelor de posesiune si de folosire a pamintului
de catre tarani a continuat si se mentina ca o ramasita a feuda-
lismului in agricultura Rusiei tariste si dupa reforma din 1861.
262.
104 Russ leoe Bogatstvo" revista lunara ; a aparut la Petersburg
din 1876 ping in 1918. La inceputul ultimului deceniu al secolului
al XIX-lea a trecut in miinile narodnicilor liberali, in frunte
cu N. K. Mihailovski. In jurul revistei Russkoe Bogatstvo" s-au
grupat publicisti care ulterior au devenit membri marcanti ai
si socialist-populist", precum si
partidelor socialist-revolutionar
ai grupurilor trudovice din Dumele de stat. Incepind din 1906
revista a devenit organul Partidului socialist-populist al munch
(enesii), partid semicadet. 274.

105 Vezi K. Marx. Capitalul", vol. III, partea a II-a, E.S.P.L.P.

1955, pag. 759. 276.

106 V. I. Lenin se refers la discutarea problemei agrare in cadrul

primei Conferinte a P.M.S.D.R., care a avut loc intre 12 si 17
(25 si 30) dccembrie 1905 la Tammerfors. Lenin a prezentat la
conferinta raportul asupra problcmei agrare. Dezvoltind hotarirea
Congresului al III-lea al partidului, conferinta a recunoscut ne-
cesitatea de a include in programul agrar un punt referitor la
sprijinirea masurilor cu caracter revolutionar adoptate de Ora-
nime, inclusiv confiscarea tuturor paminturilor statului, pamin-
turilor bisericesti, manastiresti, ale coroanei, domeniale, precum si
a paminturilor proprietate privata. Confcrinta a acordat o deose-
bita atentie necesitatii de a se crea organizatii de sine statatoare
ale proletariatului de la sate si de a i se explica acestuia contra-
dictia de neimpacat dintre interesele sale si interesele burghezici
satesti. 277.
www.dacoromanica.ro
 ADNOTARI 557

107 Vezi K. Marx. Teorii asupra plusvalorii (volumul al IV-lea al

Capitalului)", partea a doua, Editura politica, 1960, pag. 290.
281.

108 Vezi K. Marx. Teorii asupra plusvalorii (volumul al IV-lea al

Capitalului)", partea a doua, Editura politica, 1960, pag. 72,
82, 201. 282.

109 Subcapitolul Piotr Maslov corecteaza ciornele lui Karl Marx.'

a fost publicat impreuna cu subcapitolul Pentru a infirma narod-
nicismul este oare necesar sal -I infirmi pe Marx ?" in nr. 33 al
ziarului Proletarii" din 23 iulie (5 august) 1908 cu o postfata,
Din partea redactier (vezi Opere, vol. 15, E.S.P.L.P. 1957,
pag. 179-180). 283.

110 Vezi K. Marx. Teorii asupra plusvalorii (volumul al IV-lea al

Capitalului)", partea a doua, Editura politics, 1960, pag. 30.
285.

111 Vezi K. Marx. Capitalul", vol. III, partea a II-a, E.S.P.L.P. 1955,
pag. 618-697. 288.

112 Vezi K. Marx. Capitalul", vol. III, partea a II-a, E.S.P.L.P. 1955,
pag. 736. 289.

113 Vezi K. Marx. Capitalul", vol. III, partea a II-a, E.S.P.L.P. 1955,
pag. 736. 290.

114 Vezi K. Marx. Capitalur, vol. III, partea a II-a, E.S.P.L.P. 1955,
pag. 760. 299.
115 Vezi K. Marx. Capitalul", vol. III, partea a II-a, E.S.P.L.P. 1955,
pag. 762-763. 299.
116 Vezi K. Marx Capitalul", vol. III, partea a II-a, E.S.P.L.P. 1955,
pag. 764. 301.
117 Vezi K. Marx. Capitalul", vol. III, partea a II-a, E.S.P.L.P. 1955,
pag. 758, 762. 302.
118 Vezi K. Marx. Teorii asupra plusvalorii (volumul al IV-lea al
Capitalului)", partea a doua, Editura politica, 1960, pag. 30.
305.
119 Cuvintele puse intre ghilimele (Ci-ci-kov..." etc.) sint o para-
frazare a unui pasaj din lucrarea lui N. G. Cerniqevski Studii
asupra perioadei gogoliene din literatura rusal", in care autorul
ridiculizeazi metodele nedemne de polemical ale ziaristului Sen-
kovski (baronul Brambeus") : ...0 analizal spirituals a Sufic-
telor moarteu ar putea fi intocmita cam astfel : copiezi titlul
cartii Aventurile lui Cicikov sau Suflete moarte, iar dupa
www.dacoromanica.ro
658 ADNOTARI

aceea incepi : eHap-ci-cikov I Cicikov e racit sa nu-ti inchipui,

cititorule, ca am stranutat eu... etc. etc. Acum vreo douazeci
de ani se mai gaseau cititori carora un asemenea procedeu li se
parea spirituals." (N. G. Cernisevski. Opere complete, vol. III,
Moscova, 1947, pag. 54-55). 331.
120 Vezi Marx-Engels. Ausgewahlte Briefe, Dietz Verlag, Berlin, 1953,
pag. 546. 344.
121 Vezi K. Marx si F. Engels. Opere alese in doua volume, vol. I,
E.S.P.L.P. 1955, editia a II-a, pag. 614. 345.
122 Pravda" revista mensevica lunara in care erau tratate pro-
bleme de arta, literature si din viata publics ; a aparut la Mos-
cova intre 1904 si 1906. 352.
123 Dnevnik" al lui Plehanov Dnevnik Sotial-Dernokrata"
organ neperiodic, editat de G. V. Plehanov la Geneva din
martie 1905 pins in aprilie 1912 (cu maxi intreruperi). Au apXrut
16 numere. Editarea acestei publicatii a fost reluata in 1916 la
Petrograd, dar n-a aparut decit un singur numar. In primele opt
numere (1905-1906), Plehanov propaga conceptii mensevice, opor-
tuniste de extrema dreapta, sustinea ideea unui bloc al social-
democratiei cu burghezia liberals, nega necesitatea aliantei dintre
proletariat si taranime, condamna insurectia armata din decem-
brie. In nr. 9-16 ale publicatiei, aparute in 1909-1912, Pleha-
nov s-a ridicat impotriva mensevicilor lichidatori, care pIsisera
pe calea lichidarii organizatiilor de partid ilegale. Dar in pro-
blemele fundamentale de tactics, el continua sa se situeze pe
pozitii mensevice. In nr. 1 din 1916 al publicatiei Dnevnik So-
tial-Demokrata" erau exprimate clan conceptiile social- ;ovine ale
lui G. V. Plehanov. 358.

124 Republica Alapaevsk" asa denumeau functionarii taristi plasa

Alapaevsk din judetul Verhoturie, gubernia Perm. Taranul socia-
list-revolutionar G. I. Kabakov, deputat in Duma a H-a de stat,
de care aminteste aici V. I. Lenin, reusise sa organizeze in 1905,
in aceasta plasa, Uniunea taraneasca, care avea aproape 30 000
de membri. 389.

125 Narodovist membru al partidului narodovist (democratia naro-

dovista, national-democratia, endekii), principalul partid reactionar,
nationalist al mosierimii si burgheziei poloneze, strins legat de
biserica catolica. Acest partid s-a constituit in 1897. Liderii lui
au fost : R. Dmowski, Z. Balicki, W. Grabski si altii. Lansind
lozinca armoniei de class" si a intereselor nationale", endekii iii
puneau ca stop sa supuna influentei for masele populare si sa be
atraga pe faga.sul politicii for reactionare. Propagind un inver-
lunat nationalism si sovinism militant ca mijloc de lupta impotriva
miscarii socialiste si democratice generale a poporului polonez,
endekii au incercat sa-1 izoleze de miscarea revolutionary rusk'.
www.dacoromanica.ro
 ADNOTARI 669

In perioada revolutier din 1905-1907, cautind sal incheie o tran-

zactie cu tarismul pe baza autonomiei Regatului Poloniei, national-
democratii au pit fatis pe calea sprijinirii tarismului si a luptei
impotriva revolutiei, utilizind toate mijloacele, inclusiv denuntu-
rile, lock-outurile si asasinatele" (V. I. Lenin, Opere complete,
vol. 15, Editura politica, 1963, editia a doua, pag. 39). Intr-o
rezolutie specials Cu privire la democratia narodovista", Con-
gresul al V-lea (de la Londra) al P.M.S.D.R. a subliniat necesi-
tatea demascarii neobosite si necrutatoare a fizionomiei si activi-
tatii contrarevolutionare, ultrareactionare a national-democratilor,
ca aliati ai tarismului in lupta impotriva revolutiei" (Rezolutiile
si hotaririle congreselor, conferintelor Partidului Comunist al
Uniunii Sovietice si ale plenarelor C.C.", partea I, Editura pentru
literanira politica, 1954, pag. 172). In timpul primului rizboi
mondial (1914-1918), national-democratii au sprijinit flea rezerve
Antanta, sperind a Rusia tarista va obtine victoria, el teritoriile
poloneze aflate sub jugul Austriei 4i Germaniei se vor uni $i
Poloniei i se va acorda autonomia in cadrul Imperiului rus.
Prabusirea regimului carist i-a impins pe endeki spre o orrentare
profranceza. Desi dusmani inversunaci ai Revolutiei Socialiste din
Octombrie fi ai Statului sovietic, ei, totusi, potrivit pozitiei for
antigermane traditionale, nu au sprijinit intotdeauna pe deplin
politica externs antisovietica aventurista a clicii lui Pilsudski,
care a venit la conducerea Poloniei in 1926. In momentul de
fats, unele grupuri ale partidului endekilor activeaza in rindurile
elementelor reactionare ale emigratiei poloneze. 392.

126 Paminturi vacuf pa.minturi din regiunile cu populatie musul-

mana, care nu puteau fi vindute sau instrainate. Cea mai mare
parte din veniturile de pe aceste paminturi erau incasate de clerul
musulman. Puterea sovietica a trecut paminturile vacuf in fondul
funciar al statului. 395.

127 V. I. Lenin se refers la scrisoarea lui F. Engels catre F. A. Sorge

din 29 noiembrie 1886, in care Engels critical pe social-democratii
germani care n-au inteles teoria marxista revolutionara si au
fats de ea o atitudine doctrinara si dogmatical, considerind ca ea
trebuie invacata pe de rost si ca acest hum este suficient in
toate imprejurarile. Pentru ei aceasta teorie este o dogma, si nu o
calauza in actiune" (Marx-Engels, Ausgewahlte Briefe, Dietz
Verlag, Berlin, 1953, pag. 469). 415.

128 Este vorba de poezia satirical Imnul socialistului rus modern",

publicata in revista Zarea" nr. 1 (aprilie 1901) sub semnatura
Narcis Tuporilov". In aceasta poezie erau ridiculizati econo-
mistii" $i prosternarea for in fata miscarii spontane. Autorul
Imnului socialistului rus modern" era L. Martov, 416.

www.dacoromanica.ro
660 ADNOTARI

129 Postfara a fost scrisa de Lenin in 1917, cind a fost editata cartea
Programul agrar al social-democratiei in prima revolutie rusk'
din 1905-1907". 418.
130 Camera instelata asa era denumita in Rusia clica de la curte
o mina de demnitari reactionari care in perioada revolutiei din
1905-1907 si in anii reactiunii a exercitat o puternica influenta
de culise asupra lui Nicolaie al II-lea. Camera instelata" repre-
zenta interesele cercurilor inalte ale mosierilor iobagisti 4i ale
oirocrattei, care luptau cu inversunare impotriva revolutiei,
pcntru a-st pastra nestirbite toate privilegiile ; dcnumirea a fost
adoptata prin analogie cu Camera instelata" engleza instance
judiciara-administrative supreme din Anglia secolelor al XV-lea
at XVIII-lea, investita de rege cu largi imputerniciri si care
judeca procesele politice si religioase. 420.
131 Stolicinaia Posta" cotidian ; a aparut la Petersburg din octom-
brie 1906 pink' in februarie 1908. La inceput a fost organ de press
at cadetilor de stinga, iar din februarie 1907 a devenit tribuna
Grupului trudovic. A fost interzis de guvernul tarist. 424.

132 V. I. Lenin se refers, pe cit se pare, la articolul Schite politice",

aparut in culegerea neperiodica Nasa tribuna", partea I, Vilno,
1907. Autorul articolului, V. M-d-m (Medem), unul dintre liderii
bundistilor, emitea aici ideea ca, dupe infringerea revolutiei din
1905-1907, social-democratia rusk' trebuie sa renunte la lozinci
revolutionare ca lozinca adunarii constituante. 425.

133 Lenin se refers la articolul sau Note politice", publicat in Pro-

letarii" nr. 21 din 13 (26) februarie 1908 (vezi volumul de
fata, pag. 420-426). Problema programului partidului a fost
tratata mai amanuntit in articolul Piotr Maslov corecteaza
ciornele lui Karl Marx" (Proletarii" nr. 33 din 23 iulie (5 au-
gust) 1908), in care au fost incluse punctele 2 si 3 din capitolul
al III-lea al lucrarii Programul agrar al social-democratiei in
prima revolutie rusk' din 1905-1907" (vezi volumul de faca,
pag. 283-295). 430.

134 In afara de ziarul Proletarir, articolul lui Lenin Neutralitatea

sindicatelor" a fost publicat, cu mici prescurtari, in culegerea
Spiritul vremii" (Petersburg, 1908, editura Tvorcestvo") sub
semnatura VI. Ilin. 433.

135 Rezolutia C.C. al P.M.R. cu privire la sindicate a fost publicata

in ziarul Proletarii" nr. 21 din 13 (26) fcbruarie 1908.
Aceasta rezolulie recomanda membrilor de partid sa creeze
grupe de partid in cadrul organizatiilor sindicate si sa activeze in
aceste grupe sub controlul centrelor locale de partid. In cazurile
in care perwcutiile polilieneti nu permitcau infiintarea de not
www.dacoromanica.ro
 ADNOTARI 5(31

sindicate sau refacerea organizatiilor sindicale distruse, C.C. pro-

punea sa se organizeze celule sindicale si sindicate ilegale. Cit
pnveste organizatiile legal; cum erau Asociatia de ajutor reciproc,
Socieratea de lupta impotriva alcoolismului etc., rezolutia C.C.
recomanda organizatiilor de partid locale sa formeze in cadrul
for grupun strins unite de social-democrati pcntru a desfasura
munca de partid in rindurile unor mase cit mai largi ale prole-
tariatului". Spre a reteza once incercare a mensevicilor de a
interpreta aceasta parte a rezolutiei in chip oportunist, in rezo-
lutie se arata ca activitatea organizatorica a proletariatului nu
trebuie limitata la cadrul acestor asociatii" si ca existenta legala
a sindicatelor nu trebuie sa dual la minimalizarea sarcinilor de
lupta ale organizatiei sindicale a proletariatului" (Proletarii"
nr. 21 din 13 (26) februarie 1908, pag. 4). 433.

136 Nai Vek" ziar, editie populara a ziarului Tovaiisci", organul

de press al cadetilor de stinga ; a aparut la Petersburg din 1905
pins in 1908. 433.

137 In proiectul de rezolutie bolsevic cu privire la sindicate, publicat

in ziarul Proletarii" nr. 17 din 20 octombrie 1907, se arata :
Activitatea intensa a social-democratilor in cadrul miscarii sin-
dicale pe care actuala situatie o impune trebuie dusk' in spiritul
rezolutiilor de la Londra si Stuttgart, adica in nici un caz nu in
spiritul recunoasterii principiale a neutralitatii sau nepartinitatii
sindicatelor, ci, dimpotriva, in spiritul nazuintei neabatute spre o
cit mai strinsa apropiere a sindicatelor de partidul social-democrat.
Recunoasterea partinitatii sindicatelor trebuie obtinuta prin munca
de propaganda si de organizare desfasurata de social-democrati
in cadrul sindicatelor ; proclamarea acestei partiniCati Ii atinge
scopul numai atunci cind marea majoritate a membrilor sindica-
tului adera la social- democra ;ie ".
In rezolutia C.C. al P.M.S.D.R. cu privire la sindicate, in
locul acestei din urma fraze (Recunoasterea partinitatii...") figu-
reaza urmatoarele cuvinte : Recunoasterea caracterului social-
democrat al sindicatelor trebuie sa fie rezultatul exclusiv al pro-
pagandei si organizarii social-democratilor in cadrul sindicatelor
si nu trebuie sa incalce unitatea in lupta economics a proletaria-
tului" (Proletarii" nr. 21 din 13 (26) februarie 1908). In scri-
soarea sa cu privire la munca social-democrati in sindicate,
scrisoare adresata organizatiilor locale si publicat in Proletarii"
nr. 23 din 27 februarie (11 manic) 1908, C.C. a explicat rezolutia
cu privire la sindicate si a confirmat principiul partinitatii sin-
dicatelor, trasind sarcina ca Intreaga agitatie social - democrats sa
fie dusk' in spiritul rezolutiilor de la Londra si Stuttgart". C.C.
propunea Si recomanda, totodata, o serie de masuri in vederea
tntaririi legaturilor organizatiilor de partid cu organizatiile sin-
dicale : 1) tinerea unor adunari ale social-democratilor cu munci
de conducere in sindicate in vederea discutarii prealabile a prin-

www.dacoromanica.ro
662 ADNOTA111

cipalelor probleme atit sindicale cit si de partid ; 2) discutarea in

adunOrile de partid a principalelor probleme privind activitatea
in sindicate, etc. 433.
138 Vpered" ziar muncitoresc bolsevic, cu caracter de masa, condus
de Lenin ; a fost editat ilegal, la Viborg, de catre redactia zia-
rului Proletarii" ; a aparut de la 10 (23) septembrie 1906 pins in
19 ianuarie (1 februarie) 1908. Au fost scoase in total 20 de
numere. Incepind cu nr. 2, Vpered" a aparut ca organ al comi-
tetelor locale ale P.M.S.D.R. : nr. 2, ca organ al comitetelor din
Moscova si Petersburg si al comitetului districtual Moscova ;
nr. 3-7, ca organ al comitetelor din Moscova si Petersburg, al
comitetului districtual Moscova 5i al comitetelor din Perm si
Kursk ; nr. 8-19 si ca organ al comitetului din Kazan ; in
ultimul numir 20 in locul comitetelor din Perm si Kazan
figura comitetul regional Ural.
Materialele publicate in Vpered" erau scrise tntr -o limbs
popularO, pe intelesul cititorilor muncitori si ;Irani de rind.
Ziarul propaga programul P.M.S.D.R., explica tactica social-
democratilor revolu;ionari bolsevici, aratind totodatk cit de mari
prejudicii aducea tactica oportunista a mensevicilor ;i socialis-
tilor-revolutionari el demasca caracterul antidemocratic al parti-
dului cadet si al celorlalte partide burgheze, dezvaluia caracterul
antipopular, de clasl al absolutismului. iiarul se ocupa pe larg
de problemele muncitoresti (greve, lupta tmpotriva lock-outurilor,
sindicate etc.), in el gIseau un viu rasunet cele mai importante
evenimente din miscarea muncitoreasca 5i socialisa rusk si inter-
nationala. Un lac important ocupau in coloanele acestui ziar
problema agrarO, lupta tOranilor pentru plmint ; explicarea tac-
ticii bolsevicilor in problema taraneasca. 0 deosebita atentie
acorda acest ziar dizolvarii primelor doua Dume, problemei ale-
gerilor pentru Duma a II-a si, mai ales, pentru Duma a III-a ;
el demasca componenta de clasO a Dumei, arata neputinta ei de
a rezolva problemele fundamentale ale revolu;iei si explica tactica
bolsevicilor fate de aceastO institutie.
Un lac important ocupau in acest ziar problemele vietii de
partid ; in paginile lui erau explicate hotOririle adoptate de
Congresul al V-lea (de la Londra) al P.M.S.D.R. si de conferin-
tele general; orOsenesti si raionale ale P.M.S.D.R. Vpered" avea
legOturi strinse cu cititorii muncitori.
In acest ziar au fost publicate o serie de articole ale lui
V. I. Lenin. 434.

139 Cartea lui D. Firsov (D. Rozenblum) si M. Iakobi (M. Ghen-

delman), In legkturi cu revizuirea programului agrar si funda-
mentarea lui", a apOrut in editura. Era" (Moscova, 1908). Ea a
fast confiscati. Analiza acestei cOrti, promise de Lenin, n-a apirut
in ziarul Proletarii". 438.
www.dacoromanica.ro
 ADNOTATir 56g

140 Sovremennii Mir" revista lunara literara, stiintifica si poli-

tica ; a aparut la Petersburg din octombrie 1906 pins in 1908.
Menlevicii, inclusiv G. V. Plehanov, au colaborat in mod siste-
matic la aceasta revista. Bollevicii au colaborat gi ei in perioada
blocului cu plehanoviltii si la inceputul anului 1914.
In martie 1914 a aparut in Sovremennii Mir" articolul lui
V. I. Lenin Inca o nimicire a socialismului" (vezi Opere, vol. 20,
Editura politica, 1959, pag. 181-203). In perioada primului
razboi mondial (1914-1918), revista a devenit unul din organele
de press ale social-sovinistilor. 439.
141 Justice" saptaminal, a aparut la Londra din ianuarie 1884
pins la inceputul anului 1925, organul de press al Federatiei
social-democrat; iar din 1911 organul de presi al Parti-
dului socialist britanic. Din februarie 1925 pins in decembrie 1933,
ziarul a aparut sub denumirea de Social-Democrat". 442.
142 Labour Leader" saptaminal, organul de press al Partidului
muncitoresc independent ; apare din 1891. Din 1946 li -a luat
denumirea de Socialist Leader". 442.
193 Reynolds' Newspaper" Reynolds' Weekly Newspaper"
ziar englez de orientare radicals ; a aparut la Londra din 1850
pina in 1924. Din 1924 apare sub denumirea de Reynold's
illustrates". 442.

144 The Times" cotidian, fondat in 1785 la Londra ; este unul

dintre cele mai marl ziare conservatoare ale burgheziei engleze.
442.

145 The New Age" revista democratica in care erau tratate pro-
bleme politice, religioase literare. A aparut la Londra din 1894
pins in 1938. 443.

146 Frankfurter Zeitung" cotidian, organ de press al marilor

speculanti de bursa germani ; a aparut la Frankfurt pe Main din
1856 pins in 1943. In 1949 li -a reluat aparitia sub denumirea de
Frankfurter Allgemeine Zeitung" ; el este purtatorul de cuvint
al monopoliltilor vest-germani. 444.

147 Este vorba de articolul lui F. Engels Cu privire la critica pro-

iectului de program social-democrat din 1891". Articolul a aparut
in revista Die Neue Zeit", Jg. XX, 1901, B. I, N. I. 447.

148 Articolul lui Lenin In legatura cu dezbaterile privitoare la

largirea drepturilor Dumei in materie de beget" a fost publicat
pentru prima oars in Organul Central al P.M.S.D.R., ziarul
Sotial-Demokrat" nr. 1 din februarie 1908. El a fost reprodus
in ziarul Proletarii" nr. 27 din 26 manic (8 aprilie) 1908, in-
www.dacoromanica.ro
564 ADNOTARI

sock de un post-scriptum al lui Lenin (vezi volumul de fats,

pag. 456).
Sotial-Demokrat" ziar ilegal, Organ Central al P.M.S.D.R. ;
a aparut din februarie 1908 pins in ianuarie 1917. Primul
numar, pregatit de bolsevici tiparit partial intr-o tipografie
particulars din Vilno, a fost confiscat de ohrana carista. Curind
dupa aceasta, la Petersburg, s-a facut o noua incerc,are de a
scoate ziarul, dar si de data aceasta cea mai mare parte din
tiraj a incaput pe miinile jandarmeriei. Numerele urmatoare au
aparut in strainatate : nr. 2-32 (februarie 1909 decem-
brie 1913) Ia Paris, iar nr. 33-58 (noiembrie 1914 ianua-
rie 1917) la Geneva. In total au aparut 58 de numere, dintre
care 5 cu suplimente.
Potrivit unei hotariri a C.C. al P.M.S.D.R. ales la Con-
gresul al V-lea (de la Londra), redactia ziarului Sotial-Demokrat"
era aleatuifa din reprezentanci ai bolsevicilor, ai mensevicilor si
as social-democracilor polonezi. Conducatorul de fapt al ziarului
era V. I. Lenin. Articolele sale ocupau un loc central in ziar.
In ziarul Social-Demokrat" au fost publicate peste 80 de articole
st note ale lui Lenin.
In cadrul redacciei ziarului Lenin a promovat linia bolsevica
consecventa, ducind lupta impotriva mensevicilor lichidatori.
0 parte din redactie (Kamenev si Zinoviev) a avut o atitudine
impaciuitorista fatal de lichidatori, incercind sal zadarniceasca
promovarea liniei leniniste. Mensevicii Martov si Dan, membri
ai redacciei, sabotind munca in cadrul redactiei Organului Cen-
tral, sustineau in acelasi timp facis lichidatorismul in ziarul
Go los Social-Demokrata" ; ei se pronuncau impotriva colaborarii
mensevicilor-partiici la O.C. Lupta intransigents a lui Lenin
impotriva lichidatorilor a dus la iesirea din redactie a lui Martov
si Dan in iunie 1911. Incepind din decembrie 1911, ziarul
Social-Demokrat" a fost redactat de V. I. Lenin.
In anii grei ai reacciunii si in perioada noului avint al miscarii
revolucionate, ziarul Social-Demokrat" a jucat un rol important
in lupta bolievicilor impotriva lichidatorilor, trockistilor, otzo-
vistilor, pentru mentinerea partidului marxist-ilegal, pentru in-
tarirea unitacii si a legaturii sale cu masele.
In anii primului razboi mondial, ziarul Social-Demokrat",
fiind Organul Central al partidului bollevic, a avut un rol
exceptional in propagarea lozincilor bolsevice cu privire Ia pro-
blems eonbosnlui, pacii si revoluciei, indicind proletariatului
internacional calea de lupta impotriva razboiului imperialist
transformarea lui in razboi civil. In coloanele ziarului a fost
publicat articolul lui Lenin In jurul lozincii Statelor Unite ale
Europei", in care el a formulat pentru prima oars concluzia cu
privire la posibilitatea victoriei socialismului la inceput in citeva
sari sau char intr-o singura taxa capitalists. Difuzarea ziarului
Sotial-Demokrat" in Rusia si reproducerea principalelor articole
aparute in el de catre ziarele bolsevice locale au contribuit la
www.dacoromanica.ro
 ADNOTART 565

luminarea politica si la educarea proletariatului din Rusia in

spiritul interna.tionalismului, la pregatirea maselor pentru
revolutie.
Apreciind in mod pozitiv serviciile aduse de ziarul Social-
Demokrat" in perioada primului razboi mondial, V. I. Lenin scria
ulterior ca. orice muncitor constient care dorelte sal inceleaga
dezvoltarea ideilor revolutiei socialiste internationale si a prime'
sale victorii de la 25 octombrie 1917 trebuie s cunoasca articolele
aparute in el" (Opere, vol. 27, Editura politica, 1959, pag. 205).
449.

149 Reproducind articolul din O.C. al partidului, ziarul Social-

Demokrat", redactia ziarului Proletarii" a dat Ia acest pasaj
urmatoarea noel : Redactia O.C., unde acest articol a vazut
lumina tiparului, considers necesar sal releve ca metodele de
actiune ale fractiunii in legatura cu largirea drepturilor Dumei
in materie de buget, metode criticate de autor, au fost aprobate
integral de comisia Comitetului Central pentru problemele
Dumei".
Divergente le dintre conceptiile lui V. I. Lenin, care reprezenta
majoritatea partidului, si conceptiile comisiei C.C. pentru pro-
blemele Dumei, care conducea fractiunea social - democrats, se
explica prin faptul ca in comisie precumpaneau mensevicii.
Facind bilantul activitatii fractiunii in Duma a III-a, Lenin scria
in 1912 ca Primii pasi ai activitatii fractiunii social-democrate
din Duma a III-a au provocat o nemultumire profunda i o
dezaprobare categorical in rindurile majoritatii partidului. In
aceasta fractiune precumpaneau intr-o masura considerabila
mensevicii, care au avut o atitudine de opozitie fati de hotaririle
luate de partid in 1907 (adica fatal de hotaririle Congresu-
lui al V-lea al partidului si ale Conferintei a IV-a a P.M.S.D.R.
Nota red.), i aceasta atitudine de opozitien a fost continuata
sau preluata de fractiunea social-democrati din Duma a III-a.
Intre partid 51 fractiune a inceput un fel de lupta" (Opere,
vol. 36, Editura politica, 1958, pag. 201). Ulterior, in urma
criticarii de catre bolsevici a greselilor comise de fractiunea
social-democrata, precum si *sub influenta muncitorilor, care is!
cxprimau nemultumirea fats de activitatea deputatilor atunci
cind acestia vizitau organizatiile locale, activitatea fractiunii s-a
imbunatatit, influcnta deputatilor bollevici asupra fractiunii a
devenit mai puternica. 455.

150 Nafa Gazeta" ziar de orientare semicadeta ; a aparut Ia

Petersburg din 1904 pina in 1908. 456.
151 In Proletarii" nr. 29 din 16 (23) aprilie 1908 a fost publicata
o scrisoare adresata. de C.C. al P.M.S.D.R. organizatiilor locale
in legatura cu activitatea deputatilor social-democrati din Dumit
Analizind in mod temeinic activitatea fractiunii social-de-
=crate din Duma a III-a, Comitetul Central a declarat ea ea
www.dacoromanica.ro
666 ADNOTARI

isi organizeaza activitatea pe baza hotaririlor adoptate in pro-

blemele respective de Congresul al V-lea al partidului si de
Conferinta a IV-a a P.M.S.D.R. (A treia conferinta generals ").
Dupa ce arata ca fractiunea a obtinut uncle succese in activitatea
sa st analiza in aminuntime toate greselile ei, C.C. stria : De
aceea C.C. considers cu totul deplasate, inoportune daunatoare
pentru partid 5i pentru interesele proletariatului tendintele de a
rechema fractiunea din Duma a III-a, tendinte care, de altfel,
si-au facut loc intr-un numar foarte restrins de organizatii.
Partidul social-democrat nu cunoaste si nu recunoaste nici un
panaceu universal, nici o metoda units exclusive de lupta
politica ; el este obligat sal foloseasca in interesul proletariatului
toate caile qi toate migoacele. Duma a III-a reprezinta unul
dintre aceste mijloace" (Proletarii" nr. 29 din 16 (29) apri-
lie 1908, pag. 4). 456.

152 Articolul Inviitamintele Comunei ", publicat in ziarul Zagrani-

cinaia Gazeta" nr. 2 din 23 martie 1908, reprezinta stenograma
unui referat tinut de Lenin. Articolul era preccdat de urmatoarca
not explicative data de redactia ziarului : La 18 martie a
avut loc la Geneva un miting international cu prileiul a trei
comemorari proletare : 25 de ani de la moartea lui Marx,
60 de ani de la revolutia din martie 1848 5i aniversarea Comunei
din Paris. Din partea P.M.S.D.R. a luat cuvintul la mitin5 to-
varasul Lenin, care o vorbit despre insemnitatea Comunei.
Zagranicinaia Gazeta" ziarul unui grup de emigranti rust
din Geneva ; a aparut in martie-aprilie 1908. 457.

153 Vezi K. Marx. A doua adresa a Consiliului General al Aso-

ciatiei Internationale a Muncitorilor cu privire la razboiul
franco-prusian" (K. Marx. Razboiul civil din Franta", Editura
politica, 1960, pag. 33). 457.

154 Vezi aprecierea lui K. Marx asupra rolului istoric al Comunei

din Paris, de prevestitor al noii societati in lucrarea Razboiul
civil din Franca" (K. Marx. Razboiul civil din Franca", Editura
politica, 1960, pag. 5-87) si in scrisorile catre Kugelmann din
12 si 17 aprilie 1871 (K. Marx si F. Engels. Opere alese in doui
volume, vol. II, E.S.P.L.P. 1955, editia a II-a, pag. 506-508).
459.

155 "Russkaia Misr rcvista lunara politica $i literara ; a aparut

la Moscova din 1880 ping in 1918 ; pina in 1905 a avut o orien-
tare narodnicista-liberals (pins in 1885 a aparut sub ingrijirca
lui L. M. Lavrov). In ultimul dcccniu al secolului trccut, rcvista
publica uncle articole scrise de marxisti. In aceasta perioada au
colaborat la Russkaia Misl" o serie de scriitori progresisti :
D. N. Mamim-Sibireak, G. I. Uspenski, V. G. Korolenko,
A. M. Gorki, A. P. Cehov Si altii. Dupa revolutia din 1905 a
Post organul de press al aripii drepte a partidului cadet ; a
www.dacoromanica.ro
 ADNOTARI 667

aparut sub ingrijirea lui P. B. Struve. A propoviduit natio-

nalismul, vehismul", obscurantismul clerical ; a aparat proprie-
tatea mosiereasca. 465.

156 V. I. Lenin da in forma parafrazata de Palkin, personaj din

romanul lui I. S. Turgheniev Generatia noui", urmatoarele
doul versuri din poezia lui Goethe West-Ostlicher Divan" :
Wer den Dichter will versteh'n, Muss in Dichter's Lande geh'n"
(De vrei sa-1 cunosti pe poet, mergi in tam lui"). 472.

157 Journal des Dgbats" denumirea prescurtata a cotidianului

burghez francez Journal des Debats politiques et litteraires" ;
a aparut la Paris din 1789 pink' in 1944. 476.

158 Este vorba de punctele din raportul lui A. Bogdanov (Maksimov)

in care acesta se pronunta pentru boicotarea Dumei a III-a de
stat. Ele au fost conspectate de V. I. Lenin astfel :
Primele teze ale lui Maksimov :
1. Principalele ssarcini ale revolutiei nu au fost rezolvatey,
(exists o serie de cauze). Manifestarile miscarii revolutionare
nu au fost inlaturate.
2. Dezvoltarea organizarii economice politice, actiunile
proletariatului si cresterea constiintei are loc o acumulare
de forte etc.
3. Starea de spirit boicotista constitute manifestarea starii de
spirit revolutionare gi o apreciere juste a Dumei" (Culegeri
din Lenin", vol. XXV, pag. 7). 479.

159 Cuvintele puse in chenar reprezinta primul argument pe care

proiectul de rezolutie al lui Bogdanov (Maksimov) 11 aducea in
favoarea boicotarii alegerilor pentru Duma a III-a. In acest
protect de rezolutie se arata ca indemnul din partea social-
democratiei de a participa la alcgeri ar putea fi inteles de mase,
'In pofida celor mai revolutionare motivari ale acestui indemn,
numai ca o recunoastere a faptului ca revolutia actuala este
incheiata si ca ramlne si se treaca la o perioada Indelungata de
activitate cotidiani" (Rezolutiile si hotaririle congreselor, con-
ferintelor Partidului Comunist al Uniunii Sovietice 5i ale ple-
narelor C.C.", partea I, Editura pentru literature politick 1954,
pag. 180-181). 479.

160 Este vorba de comparatia intre cele doul rezolutii cu privire la

Duma de stat si la sarcinile social-democratiei in cadrul ei, Si
anume : rezolutia mensevica, adoptati la Congresul al IV-lea (de
la Stockholm) al partidului, Ii rezolutia bolsevica a Congresului
al V-lea (de la Londra) (vezi Rezolutiile gi hotarlrile congrese-
lor, conferintelor Partidului Comunist al Uniunii Sovietice si ale
plenarelor C.C.", partea I, Editura pentru literature politica,
1954, pag. 128-130 si 164-165). V. I. Lenin a Rim o cam-
38 www.dacoromanica.ro
568 ADNOTARI

terizare comparativk a acestor doua rezolutii in articolul /m-

potriva boicotului" (vezi volumul de fatk, pag. 28-29). 479.

161 Este vorba de rezolutia Congresului al IV-lea (de la Stockholm-)

si de rezolutia Congresului al V-lea (de la Londra) al partidului
Cu privire la sindicate". La Congresul de la Stockholm al
P.M.S.D.R., mensevicii au reusit sa strecoare o rezolutie prin
care se recunostea neutralitatea, nepartinitatea sindicatelor. Con-
gresul considerk, se declara in aceasta din urm'a rezolutie, ca
partidul trebuie sa sprijinc tendinta muncitorilor spre organizare
in sindicate si sa contribuie prin toate mijloacele Ia formarea de
sindicate Para partid" (Rezolutiile si hotaririle congreselor,
conferintelor Partidului Comunist al Uniunii Sovietice si ale
plenarelor C.C.", partea I, Editura pentru literaturk poli-
tick, 1954, pag. 133). In rezolutia Congresului de la Londra,
rezolutie care a respins ideea nepartinitatii sindicatelor, se aratk :
Confirmind rezolutia Congresului de unificare cu privire la
munca in sindicate, congresul reamintelte organizatillor de partid
si social-democratilor care activeaza in sindicate una din sarcinile
fundamentale ale muncii social-democrate in sindicate. si anume :
sarcina de a ajuta Ia recunoasterea de catre sindicate a conducerii
ideologice a partidului social-democrat si la stabilirea unei le-
gaturi organizatorice cu acesta, precum si necesitatea de a tra-
duce in via aceasta sarcina, acolo unde conditiile locale o per-
mit" (Rezolutiile si hotaririle congreselor, conferintelor Parti-
dului Comunist al Uniunii Sovietice $i ale plenarelor C.C.", par-
tea I, Editura pentru literature politics, 1954, pag. 173). 484.

162 Nu s-a putut stabili despre ce proiect de rezolutie este vorba

aici. 484.

www.dacoromanica.ro
 569

INDICE DE LUCRARI
$I IZVOARE CITATE SAU MENTIONATE
DE V. I. LENIN

Akselrod, P. B. Cauzele ;i semnificatia divergentelor noastre organi-

zatorice. (Din corespondenta cu Kautsky). Iskra" [Geneva],
1904, nr. 68, 25 iunie, pag. 2-3. 111.

Cauzele fi semnificatia divergentelor noastre organizatorice.

(Din corespondenta cu Kautsky). (25 iunie 1904, nr. 68). In :
Iskra" pe doi ani. Culegere de articole apa'rute in Iskra".
Petersburg, ed. Saltikov, 1906, pag. 147-154. 111.

Duma popularii si congres muncitoresc. Editat de Iskra". Ge-

neva, tip. partidului, 1905. 15 pag. (P.M.S.D.R.). 6.

Prefata (la cartea lui V. I. Lenin Sarcinile social-democratilor

rusi."1. In : [Lenin, V. I.] Sarcinile social-democratilor rusi.
Cu o prefata de P. Akselrod. Editat de P.M.S.D.R. Geneva,
tip. Uniunii social-democratilor rusi", 1898, pag. 1-5.
/00-101.
* Prefa;a lui P. B. Akselrod la prima edi;ie (a cartii lui V. I. Lenin
Sarcinile social-democratilorr. rtgi"]. In : [Lenin, V. I.] In
12 ani. Culegere de articole. Vol. 1. Douit curente in marxismul
rus si in social-democratia ruse. Petersburg, tip. Bezobrazov
[1907], pag. 132-134. Inaintea titlului autor : VI. Ilin. Pe foaia
de titlu este indicat anul editiei : 1908. 100-101.
(Aleksinslei, G. A.] Alekseev (Amendament la proiectul de program
agrar al P.M.S.D.R. depus in edin fa a 12-a a Congresului
al IV-lea (de unificare) al P.M.S.D.R.J. In : Procesele-verbale
* Cu asterisc sint notate citrlile, ziarele, articolelc si documentele pe
care exist& insemndri ale lui V. I. Lenin $1 care se pdstreaza in Arhiva
central& de partid a Instltutului de marxism-leninism de pe ling& C.C. al
P.C.U.S.

38*
www.dacoromanica.ro
570 INDICE DE LUCRARI SI IZVOARE

ale Congresului de unificare al P.M.S.D.R., care a avut loc Ia

Stockholm in 1906, Moscova, tip. Ivanov, 1907, pag. 152. 249.

*Almanahul pentru toti pe 1908. F. 1. [1907], 206 col. 191, 192,

Anexa la procesele-verbale ale primului congres al partidului socia-
littilor-revolutionari. Editat de C.C. al partidului socialistilor-
revolucionari. F. 1., tip. C.C. al partidului socialistilor-revolu-
tionari, 1906. 40 pag. (Partidul socialistilor-revolutionari).
165, 166.
Anexe la darile de seams stenografice ale Dumei de stat. A treia
legislature. Sesiunea I. 1907-1908. Vol. I (nr. 1-350). Peters-
burg, imprimeriile statului, 1908. 35 pag., 2 024 col. 449, 454.
Articolul 87 al legilor organice ale statului vezi Colectia de legi
ale ,Imperiului rus. Vol. I. Partea I. Colectia de legi organice
ale statului. Ed. 1906.
/Bogdanov, A. A. Proiect de rezolufie cu privire la participarea Ia
alegerile pentru Duma de stat, depus la Conferinta a treia
a P.M.S.D.R. (A doua conferinta generals "). 21-23 iulie
(3-5 august) 1907]. In : Instiincare cu privire la conferinta
de partid din 21, 22 si 23 iulie 1907. [Foaie volanta]. Editat de
C.C. al P.M.S.D.R. F. 1. [1907], pag. 2-3 (P.M.S.D.R.). 479.

Boicotarea Dumei a III-a. [Petersburg], 1907. 32 pag. Pe coperra ca

loc de editare figureazi Moscova, tip. Gorizontov. 114.

ProucUre, L. Relaliile dintre partidele politice ji sindicate. Frag-

mente din raportul prezentat la Congresul socialist international
de la Stuttgart]. Raduga", 1917, nr. 3, noiembrie, pag. 60-65,
in art. lui [A. V. Lunacearski] Voinov Cai not ". 73.

Buletinul oficial", Petersburg, 1905, nr. 121, 8 (21) iunie, pag. 1.

123.

1905, nr. 169, 6 (19) august, pag. 1-4. 5, 12, 124.

1905, nr: 222, 18 (31) octombrie, pag. 1. 16, 459-460.
1905, nr. 268, 13 (26) decembrie, pag. 1. 47, 53, 124, 131,
136, 181, 316.
1906, nr. 252, 12 (25) noiembrie, pag. 1. 167, 176, 225, 260,
272, 303, 356, 375, 405, 429.
1906, nr. 256, 18 noiembrie (1 decembrie), pag. 1. 176, 225,
260, 303, 356, 375 405, 428.
www.dacoromanica.ro
 INbICE bE LucEAtu $1 IZVOARt 571

Bulgakov, S. N. Capitalismul agricultura. Vol. 1-2. Petersburg,

ed. Tihanov, 1900, 2 vol. 293.

Cehov, A. P. Omul in carapace. 8, 161, 318, 423-424.

Profesorul de literatura. 8, 14.
Cerevanin, L. Congresul de la Londra at P.M.S.D.R. 1907. In anexI :
Rezolu;iile adoptate gi proiectele de rezolutii prezentate [Peters-
burg], Borba", [1907]. 102 pag. 111-112, 163.
Cernilevski, N. G. Studii asupra perioadei gogoliene din literatura
ruse. 331.

Cernov, V. Miicarea sindicala p ortodoxia marxista. In : Culegere

de articole. Nr. 1. Petersburg, Naga Misr, 1907, pag. 47-74.
190.

Cervantes, y Saavedra, Miguel. Don Quijotte. 150.

Ciuprov, A. I. Cu privire la problema agrard. In : Problema

agrarI. Vol. II. Culegere de articole de Breier, Brun, Ciuprov,
Den, Ghertenstein, Hauke Iakuskin, Kaufman, Kutler, Levitki,
Manuilov, Petrunkevici, Vorobiev. Moscova, Beseda", 1907,
pag. 1-43 (Editat de Dolgorukov gi Petrunkevici). 227, 271,
364, 368.
Colectia de bota'riri gi dispozitii ale guvernului publicata sub in-
grijirea Senatului ocirmuitor", Petersburg, 1906, nr. 51, 10 martie,
pag. 735-737. 449, 450, 452, 453.
1907, sectia I, nr. 94 din 3 iunie, pag. 1 303-1 380. 3, 53,
135, 136, 143-144, 157, 181, 316, 483.
Colectia de legi ale lmperiului rus. Vol. 1. Partea I. Legile organice
ale statului. Ed. 1906. Petersburg, imprimeriile statului, f.a.
78 pag. 157, 176, 225, 260, 303, 356, 375, 428, 450, 451.
*Congresul al II-lea ordinar at Partidului muncitoresc social-de-
mocrat din Rusia. Textul integral al proceselor-verbale. Editat
de C.C., Geneva, tip. partidului [1904]. 397. II pag. (P.M.S.D.R.).
104, 109, 111, 238, 239-240, 274, 275, 323, 342, 399.
Congresul at III-lea ordinar at Partidului muncitoresc social-democrat
din Rusia. Textul integral al proceselor-verbale. Editat de C.C.
Geneva, tip. partidului, 1905. XXIX, 401 pag. (P.M.S.D.R.).
30, 104, 113, 155.
www.dacoromanica.ro
672 INDIC DE LUCRARI $1 IZVOARE

*Congresul de la Londra al Partidului muncitoresc social-democrat

din Rusia (care a avut loc in 1907). Textul integral al procese-
lor-verbale. Editat de C.C. Paris, 1909. 486 pag. (P.M.S.D.R.).
29, 55, 72, 84, 93, 138, 149, 178, 191, 192, 434, 437, 467,
479, 484.
Congresul sindicatelor si biroul central. Znamea Truda" [Paris],
1907, nr. 8, decembrie, pag. 6-9. 434-436, 438.
Congr'esul socialist international de la Stuttgart. Znamea Truda",
[Paris], 1907, nr. 5, 12 septembrie, pag. 2-4. 130-131,
189-190.
(Credo]. In : [Lenin, V. I.] Protestul social-democratilor din Rusia.
Cu o postfatI a redactiei revistei Rabocee Delo". Editat de
Uniunea social-democratilor rusi. Geneva, tip. Uniunii", 1899,
pag. 1-6. (P.M.S.D.R. Extras din nr. 4-5 al revistei Rabocee
Delo"). 114.

Criza liberalismului german. Reci", Petersburg, 1908, nr. 52,

1 (14) martie, pag. 2-3. Semnat K.D. 471.

Cu privire la atitudinea fatli de Duma de stat. [Rezolutie adoptafa

la Congresul al IV-lea (de unificare) al P.M.S.D.R.]. In :
Procesele-verbale ale Congresului de unificare al P.M.S.D.R.,
care a avut loc la Stockholm in 1906. Moscova, tip. Ivanov,
1907, pag. 414-416. 29, 479.
(Cu privire la atitudinea fata de partidcle burgheze. Proiect de re-
zolutie prezentat de bolsevici la Congresul al V-lea (de la
Londra) al P.M.S.D.R.]. In : Congresul de la Londra al
partidului muncitoresc social-democrat din Rusia (care a avut
loc in 1907). Textul integral al proceselor-verbale. Editat de
C.C. Paris, 1909, pag. 466-467. (P.M.S.D.R.). 467.

Cu privire la sindicate. [Rezolutie adoptafa la Congresul al IV-lea

(de unificare) al P.M.S.D.R.]. In : Procesele-verbale ale Con -
gresului de unificare al P.M.S.D.R., care a avut loc la Stockholm
in 1906. Moscova, tip. Ivanov, 1907, pag. 418-419. 72, 84,
191, 484.
[Cu privire la tactica cadetilor in Duma a 111-a de stat. Proiect de
rezolurie prezentat de cadetii de stingy la Congresul al V-lea
al partidului cadet]. Tovarisci", Petersburg, 1907, nr. 410,
30 octombrie (12 noiembrie), pag. 4, la rubrica : Din viata parti-
dclor politice. 158.

Culegere de articole. Nr. 1, Petersburg, Naga Misl", 1907, pag. 47-74,

75-93. 167, 190. 253, 268-269.
www.dacoromanica.ro
 INDICE DE LUCRARI $1 IZVOARE 673

*Culegere de date statistice cu privire la gubernia Saratov. Vol. XI.

Judetul Kamisin. Saratov, editat de zemstva guberniala Saratov,
1891. 979 pag. - 262.
Culegerea intii. Petersburg, Karceaghin, 1906. 322 pag. (Biblioteca
Eliberarea"). - 448.
(Dare de seams asupra fedincei Dumei de stat din 18 (31) mar-
tie 19081. - Naga Gazeta", Petersburg, 1908, nr. 3, 19 martie
(1 aprilie), pag. 3. Sub titlul comun : Duma de stat. Semnat : G.
- 456.
Dare de seams stenografica. ($edinta a douazeci si una [a Dumei de
stat]. 17 ianuarie [1908]). - Stolicinaia Poga", Petersburg, 1908,
nr. 214 din 18 (31) ianuarie, pag. 4-5. - 449-450, 453.
Darile de seams stenografice (ale Dumei de statl. 1906. Sesiunea Intii.
Vol. I. Sedintele 1-18 (27 aprilie - 30 mai). Petersburg, im-
primeriile statului, 1906. XXII, 866 pag. (Duma de stat).
- 167-168, 218, 247, 248, 249, 250-251, 270, 271, 300, 336,
353, 358, 375, 379, 380, 385, 394, 408, 413, 426.
*Dari le de seams stenografice [ale Dumei de scat]. 1906. Sesiunea
Intl Vol. II. Sedintele 19-38 (1 iunie - 4 iulie). Petersburg,
imprimeriile statului, 1906. Pag. 867-2 013. (Duma de stat).
16 -17, 167, 252, 353, 364, 393, 396, 426.
-
*Darile de seams stenografice [ale Dumei de stat]. 1907. Sesiunea.
a doua. Vol. I. Sedintele 1-30 (20 februarie-30 aprilie).
Petersburg, imprimeriile statului, 1907. VIII pag., 2 344 col.
(Duma de stat. A 2-a legislature). - 219, 227, 228, 264,
266, 321, 353, 354-356, 358-359, 360-364, 365, 366, 367,
368-369, 370-374, 375-376, 378, 381-382, 383, 384, 385,
387-388, 389, 390, 392, 393, 395, 396-397, 402-405,
411-412, 426.
Darile de seams stenografice (ale Dumei de statl. 1907. Sesiunea
a doua. Vol. II. Sedintele 31-53 (1 mai - 2 iunie). Petersburg,
imprimeriile statului, 1907. VIII pag., 1 610 col. (Duma de stat.
A 2-a legislature). - 210, 215, 228, 230, 253-254, 264, 265,
266, 269, 312, 353, 357, 358-359, 364, 367, 376, 377, 378, 380,
385-386, 390-391, 392, 393, 394, 395-396, 401-402,
405-408, 413, 426.
Darile de mama stenografice (ale Dumei de statl. 1907-1908. Sc-
siunea intii. Partea I. Sedintele 1-30 (1 noiembrie 1907 -
19 februarie 1908). Petersburg, imprimeriile statului, 1908.
XIV pag., 2 141 col. (Duma de stat. A 3-a legislature). - 449,
450, 452-453, 454-455,
www.dacoromanica.ro
674 INDICE DE 1.1./CRARI $1 IZVOARE

Partea II. Sedincele 31-60 (21 februarie 6 mai 1908).-

Darile de seams stenografice (ale Dumei de stat]. 1908. Sesiunea intti.

legislature). XV pag., 2 962 col. -

Petersburg, imprimeriile statului, 1908. (Duma de stat. A 3-a
449-450, 452-453.

stat din 6 (19) martie 1907]. -

peclaratia guvernului, cititii de P. A. Stolipin in sedinta Dumei de
In : Darile de seams stenogra-
vie 1-30 (20 februarie -
fice [ale Dumei de stat]. 1907. Sesiunea a doua. Vol. I. $edin-
30 aprilie). Petersburg, imprimeriile
-
statului, 1907, col. 106-120. (Duma de stat. A 2-a legislature).
321.

Dcclaratia lui Stolipin - vezi Declaracia guvernului, citita de

P. A. Stolipin in sedinca Dumei de stat din 6 (19) martie 1907.
Din sala de sedinte -
Stolicinaia Posta", Petersburg, 1908, nr. 249
din 28 februarie (12 martie), pag. 4. Semnat : Vas. G. 461. -
stat. [13 (26) februarie 1908].
nr. 682 din 14 (27) februarie, pag. 1.
- -
Discursul frostit de Nicolaie al II-lea] in bra membrilor Dumei de
Rossiia", Petersburg, 1908,
428, 429, 432.

pag. 1-23. -
Dnevnik Sotial-Demokrata", [Geneva], 1905, nr. 3 din noiembrie,
6.

- -
1905, nr. 4 din decembrie, pag. 1-12. 6.

- 1906, nr. 5 din martie, pag. 1-20. - 358.

Dolgorukov, P. In amintirea contelui P. A. Heiden. Russkie Ve-

domosti", Moscova, 1907, nr. 136 din 16 iunie, pag. 2. 38, 42.
- -
cialist international de la Stuttgart]. -
Dreptul de vot pentru femei. [Rezolucie adoptata la Congresul so-
Proletarii", [Viborg],
1907, nr. 17 din 20 octombrie, pag. 5. Sub titlul comun : Rezo-
editare Moscova. -
luciile Congresului de la Stuttgart. Pe ziar figureaza ca loc de
72, 87.
E. P. - vezi Pitnenova, E. K.
Articole din anii 1871-1875, Vogt. - Bakunistii la
*Engels, F.
lucru. - -
Polonezii. -
Blanquistii. Despre Rusia. Traducere
din limba germane de B. Smirnov sub ingrijirea lui A. $anin.
ciei Znanie", nr. 271). -
Petersburg, [Znaniel, 1906. 77 pag. (Biblioteca ieftina a Asocia-
9.
-- Contribu;ii la istoria Ligii comunistilor.
314.
8 octombrie 1885.

-- Contribu;ii la problema locuintelor. Mai 1872

345,
ianuarie 1873.

www.dacoromanica.ro
 INDICE DE LUCIZAR1 $1 IZVOARE 676

*- Programul comuniltilor-blanquigi. (Volksstaat", 1874, nr. 73). -

In : Engels, F. Articole din anii 1871-1875. Vogt. - Bakunistii
la lucru. - Polonezii. - Blanquistii. - Despre Rusia. Traducere
din limba germank de B. Smirnov sub ingrijirea lui A. Sanin.
Petersburg, [Znaniel, 1906, pag. 41-48 (Biblioteca ieftina a
Asociatiei Znanie", nr. 271). - 9.
- [Scrisoare catre F. A. Sorge. 29 aprilie 1886]. - In : Scrisori
adresate lui F. A. Sorge si altora de catre J. Ph. Becker,
J. Dietzgen, F. Engels, K. Marx si altii. Traducere din limba
germana de Politikus. In anexa scrisori gi o biografie a lui
F. A. Sorge. Cu o prefata scrisa de N. Lenin si un portret al
lui F. A. Sorge. Petersburg, Dauge, 1907, pag. 245-250. - 82.
- [Scrisoare care F. A. Sorge. 29 noiembrie 1886]. - Ibid.,
pag. 266-270. - 415.
- [Scrisoare catre F. A. Sorge. 7 decembrie 1889]. - Ibid.,
pag. 356-359. - 415.
- [Scrisoare catre F. A. Sorge. 10 iunie 1891]. - Ibid., pag.
406-407. - 415.
- [Scrisoare catre F. A. Sorge. 18 ianuarie 1893]. - Ibid.,
pag. 439-440. - 344.
- [Scrisoare catre F. Kelley-Wischnewetzky. 27 ianuarie 1887]. -
Ibid., pag. 276-277. - 415.
Fedorov, M. P. [Cuvintare rostita la audienca acordatil de car dele-
gaciei zemstvelor. 6 (19) iunie 19051. - Buletinul oficial ",
Petersburg, 1905, nr. 121 din 8 (21) iunie, pag. 1. - 123.
Finn-Enotaevski, A. I. Problema agrarii li social-democracia. [Peters-
burg, 1906]. 83 pag. - 254, 268-269, 298, 301-302.
Firsov, D. li Jacobi, M. In legiftur4 cu revizuirea programului agrar
li a bazelor lui - vezi In legatura cu revizuirea programului
agrar si a bazelor lui.
Fonvizin, D. I. Neispravitul. - 66.
[Gher;uni, G. A.J. Cuvintarea rostita- de G. A. Gheriuni la Con-
gresul extraordinar al partidului socialist- revolu ;ionar. F. 1., 1907.
15 pag. - 168-169.
Glebov, A. V. Despagubire, ;i nu rascumparare I... - In : Sbornik
Izvestii Krestianskih Deputatov" i Trudovoi Rossii". Moscova,
1906, pag. 44-49. - 228.
www.dacoromanica.ro
676 INDICE DE LUCRARI $1 IZVOARE

Goethe, Johann Wolfgang. Divanul apusului si al rasaritului. 472.

Xeniile blinde. 46.
Gogol, N. V. Revizorul. 130, 132.
Suf lete moarte. 192, 331.
Go los Moskvi', 1907, nr. 239, 16 octombrie, pag. 2-3. 146.

Gorn, V. Ziva de miMe. Tovarisci", Petersburg, 1907, nr. 348

din 18 (31) august, pag. 1. 56, 57-61, 63.
Griboedov, A. S. Prea multa minte stria. 26, 159.
jGroman, V.1 Uniunea taraneasca din Rusia. In : Materiale cu
privire la problema tar6.neasca. Dare de seams asupra sedintelor
congresului delegatilor Uniunii taranesti din Rusia. 6-10 noiem-
brie 1905. Cu un articol introductiv de V. Groman. [Petersburg],
Novii Mir", 1905, pag. 1-32. 254, 267, 269-270.
Hotaririle congreselor Uniunii taranesti (Congresul de constituire
din 31 iulie 1 august si congresul din 6-10 noiembrie 1905).
Editat de Biroul de sprijin din Regiunea de Nord a Uniunii
taranesti (la Petersburg). Petersburg, tip. Klobukov, 1905. 16 pag.
(Uniunea taraneasca din Rusia). 243, 413.
Hotaririle rezolutiile Congresului de unificare al Partidului mun-
rtm
citoresc social-democrat din Rusia. [Foaie volanta]. [Petersburg],
tip. Comitetului Central, [1906]. 4 pag. (P.M.S.D.R.). 201,
236, 240-241, 246, 247-249, 250, 265, 295, 296, 324, 325, 333,
336, 341-344, 345, 351, 379, 391, 394, 399, 400, 407, 408,
416; 430.

[Hrustalev-Nosar, GI De pe malttrile Tamisei. Tovarisci,

Petersburg, 1907, nr. 260 din 8 (21) mai, pag. 1-2 ; nr. 266 din
15 (28) mai, pag. 3 ; nr. 287 din 8 (21) iunie, pag. 1. Semnat :
Pereiaslayski, I. 163.

lmigratia si emigratia. [Rezolutie adoptata la Conresul socialist inter-

national de la Stuttgart]. Proletarii", [Viborg], 1907, nr. 17
din 20 octombrie, pag. 5. Sub titlul comun : Rezolutide Congre-
sului de la Stuttgart. Pe ziar figureaza ca loc de editare Mos-
cova. 73-74, 87.
Indice la darile de seams stenograf ice [ale Dumei de stat]. A doua
legislature. 1907. Sedintele 1 53 (20 februarie 2 iunie 1907).
Petersburg, imprimeriile statului, 1907. 322 pag. (Duma de
stat). 370.
www.dacoromanica.ro
 1NDICE DE LUCRARI IZVOARE 577

Instituirea Dumei de stat. Buletinul oficial", Petersburg, 1905,

nr. 169, 6 (19) august, pag. 1-2. 5, 12.
Internafionala. 188.

Iskra" (vechc, leninista), [Leipzig-Miinchen-Londra-Geneva]. 100,

103-104, 105, 108-109, 111.
[Munchen], 1902, nr. 21 din 1 iunie, pag. 1-2. 108-109.
1903, nr. 51 din 22 ocrombrie. 106.
Iskra" (nota, mensevica), [Geneva]. 106.
1904, nr. 68 din 25 iunie, pag. 2-3. 111.
1904, nr. 70 din 25 iulie, pag. 2-5 ; nr. 71 din 1 august,
pag. 2-4. 108, 109.
1904, nr. 72 din 25 august, pag. 10. 106.
1905, nr. 110 din 10 septembrie, pag. 1-2. 17-18.
1905, nr. 111 din 24 septembrie, pag. 2-4. 103, 107.
1905, nr. 112 din 8 octombrie. Supliment la nr. 112 al Isk,rei",
pag. 1. 103, 107.
Iskra" in timp de doi ani. Culegere de articole apa'rute in ziarul
Iskra". Petersburg, ed. Salttkov, 1906. VIII, 688, 244 pag.
109, 111.

Izgoev, A. S. Karl Marx si Rusia. Reci", Petersburg, 1908, nr. 53

din 2 (15) martie, pag. 2. 473-474.
Izvestiia Krestianskih Deputatov", Petersburg. 251.

In amintirea contelui Heiden. Tovarisci", Petersburg, 1907,

nr. 299 din 22 iunie (5 iulie), pag. 3, la rubrica : Din pro-
vincie. 44-45.
in legatura cu problema programului agrar. 1) P. Maslov. Folosirea
pamintului sau drept de proprietate asupra lui ? 2) K. Kautsky.
Scrisoare in lega'tura cu programul agrar. [Petersburg], Novii
Mir", [1905]. 16 pag. 352.

in lega tura cu revizuirea programului agrar si a bazelor lui. Firsov, D.

Socializarea pa'mintului si dreptul asupra pam!ntului. Iakobi, M.
Fortele motrice ale agriculturii. (Contributii la o fundamentare
marxista a socializarii plentului). Moscova, [tip. Poplayski],
1908. 324 pag. 438.
www.dacoromanica.ro
678 INDICE DE LUCRARI SI IZVOARE

fln,stiintare cu privire la aparitia brosurii Sarcinile noastre politice"

de N. Trotkij. Iskra" [Geneva], 1904, nr. 72 din 25 august,
pag. 10, la rubr. : Viata de partid. 106.

lnstiintare cu privire la con ferinta de partid din 21, 22 fi 23 iulie

1907. [Foie volanea]. Editat de C.C. al P.M.S.D.R., [1907].
4 pag. (P.M.S.D.R.). 479.

lnItiintare cu privire la congresul al doilea (extraordinar) al parti-

dului socialistilor-revolutionari. Partiinie Izvestiia", [Peters-
burg], 1907, nr. 6, 8 martie, pag. 1-3. 168.

[lnstiintare in legatura cu rezolutia adoptata de C.C. al P.M.S.D.R.

cu privire la sindicatel. Na$ Vek", Petersburg, 1908, nr. 967
din 9 (22) ianuaric, pag. 5, la rubrica : Din viata partidelor
politice. 433.

Jilkin, 1. V. Pagini de viata. Tovarici", Petersburg, 1907,

nr. 351 din 22 august (4 septembrie), pag. 1-2. 65.
Pagini de viata. Tovarici", Petersburg, 1907, nr. 407 din
26 octombrie (8 noiembrie), pag. 4. 158-159.
Jize, Petersburg, 1901, nr. 3, pag. 162-186 ; nr. 4, pag. 63-100.
283.

Karl Marx. Russkie Vedomosti", Moscova, 1908, nr. 51 din

1 martie, pag. 4-5. Semnat : L. N. 472-473.
Kaufman, A. A. Colonizarea si rolul ei in programu/ agrar. In :
Problema agrar [vol. I]. Culegere de articole de Ciuprov, Den,
Dolgorukov, Fortunatov, Ghertenstein, Iveronov, Kaufman, Ma-
nuilov, Petrunkevici. Editia a 2-a. Moscova, Beseda", 1906,
pag. 126-159. (Editat de Dolgorukov gi Petrunkevici). 331.
Despre normele de completare a loturilor. Ibid., pag. 261-
304. 203, 213, 324, 342.
Ginditi-va ce faceti... Russkie Vedomosti", Moscova, 1908,
nr. 32 din 8 februarie, pag. 2. 430.
Importanta economics si culturala a proprietatii private asupra
pamintu/ui. In : Problema agratl. Vol. II. Culegere de arti-
cole de Breier, Brun, Ciuprov, Den, Ghertentein, Hauke, Iakug-
kin, Kaufman, Kutler, Levitski, Manuilov, Petrunkevici, Vorobiev.
Moscova, Beseda", 1907, pag. 442-628. (Editat de Dolgorukov
i Petrunkevici). 230-232, 235-236.
Striimutare f i colonizare. Petersburg, 1905. IX, 349, 81 pag.
Bibl. ObFestvennaia polza". 230-232, 412.
www.dacoromanica.ro
 INDICE DE LUCRARI $1 IZVOARE 679

Kautsky, K. Forte le motrice ti perspectivele revolutiei ruse. Tradu-

cere din limba germana. (Neue Zeit", nr. 9 si 10, 25. Jg., Bd. I).
Redactati si prefatata de N. Lenin. Moscova, Novaia Epoha",
1907. 32 pag. 339-340.
[Scrisoare catre M. $anin. Aprilie 1906]. In : $anin, M.
Municipalizare sau improprietarire ? Caracterul crizei agrare de
la noi. Vilno, Tribuna", 1907, pag. 4. 351-352.
[Scrisoarea lui Kautsky in legatura cu programul agrarJ.
Pravda ", Moscova, 1906, nr. 4, februarie, pag. 157-160. 352.
Scrisoarea lui Kautsky in legaturii cu programul agrar. In :
In legatura cu problema programului agrar. 1) P. Maslov. Folo-
sirea pamintului sau drept de proprietate asupra lui ?
2) K. Kautsky. Scrisoare in legatura cu programul agrar. [Peters-
burg], Novii Mir", [1905], pag. 14-16. 352.

Krilov, I. A. Vulturul 96 gainile. 194.

Kutler, N. N. Proiect de lege cu privire la masurile de extindere ;i

de ameliorare a proprietatii taranelti. In : Problema agrara.
Vol. II. Culegere de articole de Breier, Brun, Ciuprov, Den,
Ghertenstein, Hauke, Iakuskin, Kaufman, Kutler, Levitki, Ma-
nuilov, Petrunkevici, Vorobiev. Moscova, Beseda", 1907,
pag. 629-648. (Editat de Dolgorukov ji Petrunkevici). 227,
364, 366.
La ce-i trebuie proletariatului republics ? Proletarii", [Viborg],
1906, nr. 7, 10 noiembrie, pag. 3-5. Pe ziar ca loc de editare
figureaza Moscova. 448.

Labriola, A. Reformism si sindicalism. Cu o prefata a autorului la

editia rusa. Traducere din limba italiana. de G. Kirde;ov, sub
ingrijirea 4i cu o postfati a lui A. Lunacearski. Petersburg
[Sipovnik"], 1907. 267 pag. 439.

Larin, I. Problema tarcineasca ;i social-democratia. [Petersburg],

Novii Mir", 1906. 111 pag. 344-345, 349-351.
Legea electoralii din 11 decembrie 1905 vezi Ucaz catre Senatul
ocirmuitor cu privire la modificarea I) completarea regulamentului
alegerilor pentru Duma de stat. 11 (24) decembrie 1905.
Legea electorala" din 3 iunie 1907 vezi Regulamentul alegerilor
pentru Duma de stat. 3 (16) iunie 1907.
Legile organice ale statului r vezi Colectia de legi ale Imperiului rus.
Vol. I. Partea I. Legile organice ale statului. Ed. 1906.
www.dacoromanica.ro
580 MICE DE LUCRARI Si IZVOARE

Lenin, V. I. Boicotarea Dumei lui Bulighin fi insurectia. Pro-

letarii", Geneva, 1905, nr. 12 din 16 (3) august, pag. 1. 29.
* Campania zemstvelor 1i planul Iskrei" Editura de literatura
de partid social-democrata V. Bonci-Bruevici si N. Lenin. Geneva,
tip. cooperatista, 1904, 26 pag. (Numai pentru membrii de partid.
P.M.S.D.R.). Inaintea titlului autor : N. Lenin. 112.
Ce-i de facut ? Problemele acute ale miscarii noastre. Stuttgart,
Dietz, 1902. VII, 144 pag. Dupe titlu autor : N. Lenin. 101,
102-103, 105, 106, 108, 109, 110, 112.
* Ce-i de facut ? Problemele acute ale misciirii noastre. In :
[Lenin, V. I. 1. In 12 ani. Culegere de articole. Vol. 1. Doui
curente in marxismul rus si in social-democra0a ruse. Petersburg,
tip. Bezobrazov, [1907], pag. 185-300. Inaintea titlului autor :
VI. Ilin. Pe foaia de titlu este indicat anul 1908. 101, 102.
* Congresul socialist international de la Stuttgart. In : Alma-
nahul pentru toci pc 1908. F.1. [1907], col. 169-178. Semnat :
N. L s. 191, 192.
Continutul economic al narodnicismului fi critica liti in cartea
d-lui Struve. (Pe marginea cartii lui P. Struve : Note critice cu
privire la problema dezvoltarii economice a Rusici. Petersburg.
1894). In : Materiale pentru caracterizarea dezvoltarii noastre
economice. Culegere de articole. Petersburg, tip. Soikin, 1895,
pag. 1-144. Semnat : K. Tulin. 98, 99-100, 101.
Continutul economic al narodnicismului si critica lui in cartea
d-lui Struve. (Oglindirea marxismului in literatura burgheza).
Pe marginei. cartii d-lui P. Struve : Note critice cu privire la
problema dezvoltarii economice a Rusiei. Petersburg. 1894.
In : [Lenin, V. I.]. In 12 ani. Culegere de articole. Vol. 1.
Doua curente in marxismul rus si in social-democra;ia ruse.
Petersburg, tip. Bezobrazov, [19071, pag. 1-125. Inaintea titlului
autor : VI. Ilin. Pe foaia de titlu este indicat anul 1908.
98, 100.
CUM corectcaz4 Piotr Maslov ciornele lui Karl Marx. Pro-
letarii", Geneva, 1908, nr. 33, (5 august) 23 iulie, pag. 3-6.
430.
Cuvint de inchciere in problema agrara rostit [la Congresul
al IV-lea (de unificare) al P.M.S.D.R.J. In : Procesele-verbale
ale Congresului de unificare al P.M.S.D.R., care a avut loc la
Stockholm in 1906. Moscova, tip. Ivanov, 1907, pag. 103-110.
315, 340.
[Cuvintare cu privire la program:a partidului rostita la 22 iulie
(4 august) 1903 la Congresul al II-lea al P.M.S.D.R.[.
In : Congresul al II-lea ordinar al Thrtidului muncitoresc social-
democrat din Rusia. Textul integral al proceselor-verbale. Editat
www.dacoromanica.ro
 INDICE DE LUCRARI 51 IZVOAR 581

de C.C. Geneva, tip. partidului, [1904], pag. 130-132.

(P.M.S.D.R.). 109.
De-auzi parerea unui prost..." (Insemnarile unui publicist so-
cial-democrat). Petersburg, Novaia Duma", 1907. 24 pag. 167.

Despre boicot. Proletarii", [Viborg], 1906, nr. 1 din 21 au-

gust, pag. 2-3. Pe ziar ca loc de editare figureaza Moscova.
29.
Despre bunele dernonstratii ale proletarilor proastele rationa-
mente ale unor intelectuali. Vpered", Geneva, 1905, nr. 1
din 4 ianuarie (22 decembrie 1904), pag. 2-3. 112.
Despre reorganizarea partidului. Novaia Jizn", Petersburg,
1905, nr. 9 din 10 noiembrie, pag. 2-3 ; nr. 13 din 15 noiembrie,
pag. 2 ; nr. 14 din 16 noiembrie, pag. 2. Semnat : N. Lenin.
106.
Dezvoltarea capitalismului in Rusia. Procesul formarii pietei in-
terne pentru marea industrie. Petersburg, ed. Vodovozov, 1899.
IX, IV, 480 pag. ; 2 coli diagrame ; VIII pag. tabele. Inaintea
titlului autor : Vladimir Ilin. 100, 223, 233, 234, 263, 303.
* Dezvoltarea capitalismului in Rusia. Procesul formarii pietei
interne pentru marea industrie. Editia a 2-a, adaugita. Petersburg,
Pallada", 1908. VIII, VIII, 489 pag. Inaintea titlului autor :
Vladimir Ilin. 223.
Doua tactici ale social-democratiei in revolutia democratica.
Editat de C.C. al P.M.S.D.R. Geneva, tip. partidului, 1905.
VIII, 108 pag. (P.M.S.D.R.). Inaintea titlului autor : N. Lenin.
112.
Doua tactici ale social-democratiei in revolutia democratica.
[Petersburg], editat de C.C. al P.M.S.D.R. [1905]. IV, 129 pag.
(P.M.S.D.R.). 194.
* Doug tactici ale social-democratiei in revolutia democratica.
In : [Lenin, V. I.] In 12 ani. Culegere de articole. Vol. 1. Doua
curente in marxismul rus 1) in social-democratia rusa. Petersburg,
tip. Bezobrazov, [1907], pag. 387-469. Inaintea titlului autor :
VI. Ilin. Pe foaia de titlu este indicat anul 1908. 112.
Fr. Mehring despre Duma a II-a. In : Probleme de tactics.
Vol. II, Petersburg, Novaia Duma", 1907, pag. 65-72. Sem-
nat : K.T. 156.
1mpotriva boicotului. (1nsemnarile unui publicist social-democrat).
In : Boicotarea Dumei a III-a. [Petersburg], 1907, pag. 1-24.
Semnat : N. Lenin. Pe coperta ca loc de editare figureaza
Moscova, tip. Gorizontov. 194.
* In 12 ani. Culegere de articole. Vol. 1. Douk curente in marxis-
mul rus i in social-democratia rusa. Petersburg, tip. Bezobrazov,
www.dacoromanica.ro
682 INDICE DE LUCRARI 51 IZVOARE

[1907]. XII, 471 pag. Inaintea titlului autor : VI. Ilin. Pe foaia
de titlu este indicat anul 1908. 97, 98, 100-101, 102, 106,
110, 112.
In legatura cu cel de-al doilea proiect de program al lui Ple-
hanov. [Inainte de 14 (27) martie 1902.] In manuscris 1.
108-109.
In legatura cu istoricul programului partidului vezi Lenin, V. I.
Nota la articolul lui V. V. Vorovski Roadele demagogiei".
Marx despre ciornii peredel" de tip american. Vpered",
Geneva, 1905, nr. 15 din 20 (7) aprilie, pag. 1-2. 259.
[Nota la articolul lui V. V. Vorovski Roadele demagogiei "J.
Vpered", Geneva, 1905, nr. 11 din 23 (10) martie, pag. 2. 108.
-- Note politice. Proletarii", [Geneva], 1908, nr. 21 din
26 (13) februarie, pag. 2. 4, 24.
0 craica necritica. (In legatura cu articolul d-Iui P. Skvortov
Fetisismul math? aparut in nr. 12 al revistei Naucinoe
Obozrenie" din 1899). Naucinoe Obozrenie", Petersburg
1900, nr. 5, pag. 945-954 ; nr. 6, pag. 1061-1067. Semnat :
V. Ilin. 223.
Observatii la [al doilea7 proiect de program [al lui Plehanov].
[Inainte de 14 (27) martie 1902]. In manuscris 1. 108.
Observatii la proiectul de program al comisiei. [28 martie
(10 aprilie) 1902]. In manuscris 1. 108.
Observatii suplimentare la proiectul de program al comisiei.
[Inceputul Iunii aprilie 1902]. In manuscris 1. 102-109.
Oglindirea marxismului in literatura burgheza. [Referat. Toamna
anului 1894] 2. 99.
Prefata la editia a doua [a cartii Sarcinile social-democratilor
rusi"J. In : [Lenin, V. I.] Sarcinile social-democratilor rusi.
Ed. a 2-a. Cu o prefata a autorului si una a lui P. B. Akselrod.
Editat de Liga din strainatate a social-democratiei revolutionare
ruse. Geneva, tip. Ligii, 1902, pag. VIXI. (P.M.S.D.R.).
Inaintea titlului autor : N. Lenin. 100-101.
Prefata la editia a doua [a cartii Sarcinile social-democratilor
rusi. I. In : [Lenin, V. I.] In 12 ani. Culegere de articole.
Vol. 1. Doua curente in marxismul rus si in social-democratia
rusa. Petersburg, tip. Bezobrazov, [1907], pag. 128-131. Inaintea
titlului autor : VI. Inn. Pe foaia de titlu este indicat anul 1908.
/00-101.
2 Publicat pentru prima owl In Culegeri din Lenin', vol. II, 1924,
pag. 89-90, 65-87, 118-130, 131-133.
Referatul nu s-a ',Astral
www.dacoromanica.ro
 INDICE DE LUCRARI $1 IZVOARB 683

- Prefata-la editia[Lenin,
rusr J.
a 111-a [a cartii Sarcinile social-democratilor
In : V. I.] Sarcinile social-democratilor ruli.
- 100-101.
Ed. a 3-a. Editat de C.C. al P.M.S.D.R. Geneva, tip. partidului,
1905, pag. [1]. (P.M.S.D.R.).
- -
Prefata la editia a 111-a [a cartii Sarcinile social-democratilor
rusi" J. In : [Lenin, V. I.] In 12 ani. Culegere de articole.
Vol. 1. Doua curente in marxismul rus i in social-democratia
rusa. Petersburg, tip. Bezobrazov, [1907], pag. 128. Inaintea
titlului autor : VI. Ilin. Pe foaia de titlu este indicat anul 1908.
100 -101.
-
- Prefata
Fortele motrice si perspectivele -
la traducerea in limba rusa [ a cartii lui K. Kautsky
revolutiei ruse"J. In :
Kautsky, K. Fortele motrice pi perspectivele revolutiei ruse.
Traducere din limba germana. (Neue Zeit", nr. 9 i 10, 25. Jg.,
Novaia Epoha", 1907, pag. 1-7. -
Bd. I). Sub ingrijirea i cu o prefata a lui N. Lenin. Moscova,
338.
- Prigonitorii zemstvelor fi hanibalii liberalismului. Zarea",
Stuttgart, 1901, nr. 2-3, decembrie, pag. 60-100 semnat :
-
T.P. - 101.
Prigonitorii zemstvelor hanibalii liberalismului. In : -
[Lenin, V. I.] In 12 ani. Culegere de articole. Vol. 1. Doua
curente in marxismul rus g in social-democratia rusa. Petersburg,

-
tip. Bezobrazov, [1907], pag. 151-184. Inaintea titlului autor :
VI. Ilin. Pe foaia de titlu este indicat anul 1908. 101. -
titlului autor : VI. Ilin. -
Problema agrara. Partea I. Petersburg, 1908. 264 pag. Inaintea
283, 380.
- Problema agrara si criticii lui Marx'. -
Zarea", Stuttgart,
1901, nr. 2-3, decembrie, pag. 258-302. Sub titlul : Domnii
critici in problema agrara. Autor : N. Lenin.
293, 294.
-
283, 288, 289,

- Problema agrara 1i criticii lui Marx". -

In : [Lenin, V. I.]

- In-:ntea titlului autor : VI. Ilin. -

Problema agrara. Partea I. Petersburg, 1908, pag. 164-263.
283, 380.

din 1905-1907. -
Programul agrar al social-democratiei in prima revolutie rusa
Petersburg, Jizn i Znanie", 1917. VIII;

- 418. -
271 pag. (Biblioteca tiintelor sociale. Nr. 39). Inaintea titlului
autor : V. Ilin (N. Lenin).
Proiectul de program al Partidului muncitoresc social-democrat

- (3 martie) 1902]. In manuscris I. -

din Rusia. [Intre 25 ianuarie (7 februarie) qi 18 februarie
108-109.
Raport asupra Congresului de unificare al P.M.S.D.R. (Scrisoare
catre muncitorii
Delo"], 1906. 111 pag.
din
- 277, 310, 314-317, 319, 333-334.
Petersburg). Moscova-Petersburg, [tip.

Publicat pentru prima all In Culegeri din Lenin', vol. II, 1924, pag.
43-50.

39 - Lenin - Opere, vol.www.dacoromanica.ro

16
584 1NDICE DE LUCRARI $1 IZVOARt

Revizuirea programului agrar at partidului muncitoresc. Nr. 1.

Petersburg, Nap Misl", 1906, 31 pag. 237-238, 243, 248,
277, 322, 329, 330-331, 338-334, 398, 400.
Rezolutie [cu privire la Duma a III-a de stat adoptatil la Con-
ferinta organizatiei Petersburg a P.M.S.D.R. 27 octombrie
(9 noiembrie) 1907]. Proletarii", [Viborg], 1907, nr. 19 din
5 noiembrie, pag. 7. Pe ziar ca loc de editare figureaz5. Moscova.
Sub titlul : Rezolutia Conferintei organizatiei Petersburg a
P.M.S.D.R. 137.
* Sarcinile proletariatului in revolutia noastra. (Proiect de plat-
forma' a partidului proletar). Petersburg, Priboi", septembrie
1917. 38 pag. (P.M.S.D.R.). Inaintea titlului autor : N. Lenin.
419.
Sarcinile social-democratilor rusi. Cu o prefata de P. Akselrod.
Editat de P.M.S.D.R. Geneva, tip. Uniunii social-democratilor
ruli ", 1898. 32 pag. 101.
Sarcinile social-democratilor ruti. Ed. a 2-a. Cu o prefata a
autorului i una a lui P. B. Akselrod. Editat de Liga din strIini-
tate a social-democratiei revolutionare ruse. Geneva, tip. Ligii,
1902. XI, 24 pag. (P.M.S.D.R.). Inaintea titlului autor : N. Lenin.
100-101.
Sarcinile social-democratilor rusi. Ed. a 3-a. Editat de C.C. al
P.M.S.D.R. Geneva, tip. partidului, 1905. [1], 37 pag.
(P.M.S.D.R.). Inaintea titlului autor : N. Lenin. 100-101.
* Sarcinile social-democratilor ruti. In : [Lenin, V. I.] In 12 ani.
Culegere de articole. Vol. 1. Douai curente in marxismul rus i
in social-democratia rusk'. Petersburg, tip. Bezobrazov, [1907],
pag. 127-149. Inaintea titlului autor : VI. Ilin. Pe foaia de
titlu este indicat anul 1908. 100.
* Scrisori cu privire is tactics. Scrisoarea 1. Petersburg, Priboi",
1917. 20 pag. (P.M.S.D.R.). Inaintea titlului autor : N. Lenin.
419.
Un pas inainte, doi pasi inapoi. (Criza din partidul nostru).
Geneva,tip. partidului, 1904. VIII, 172 pag. (P.M.S.D.R.).
Inaintea titlului autor : N. Lenin. 106, 108, 109, 110, 114.
* Un pas inainte, doi pali inapoi. (Criza din partidul nostru).
In : [Lenin, V. 1.] In 12 ani. Culegere de articole. Vol. 1. Data
curente in marxismul rus i in social-democratia rusk'. Petersburg,
tip. Bezobrazov, [1907], pag. 301-369. Inaintea titlului autoi:
VI. Ilin. Pe foaia de titlu este indicat anul 1908. 106, 110.
Victoria cadetilor si sarcinile partidului muncitoresc. Petersburg,
[Nasa Misl", 1906]. 79 pag. Inaintea titlului autor : N. Lenin.
113.

www.dacoromanica.ro
 INDICE DE LUCRARI $1 IZVOARE 686

Lista membrilor Dumei a II-a de stat

de stat.
- vezi Membrii Dumei a II-a

Lista membrilor Dumei [a II-al de stat pe partide. -

In : Indite la
darile de seams stenografice [ale Dumei de stat]. A doua le-
gislature. 1907. Sedintele 1-53 (20 februarie -
2 iunie 1907).
stat). -
Petersburg, imprimeriile statului, 19C7, pag. 27-33. (Duma de
370.

sindicalism"J. -
Lunacearski, A. V. Postfata [la cartea lui A. Labriola Reformism
In : Labriola, A. Reformism si sindicalism.
Cu o prefata a autorului la editia in limba ruse. Traducere din
limba italiana de d-1 Kirdetov, sub ingrijirea si cu o postfata a
267. -
lui A, Lunacearski. Petersburg, [$ipovnik"], 1907, pag. 246-
439.

din Rusia. -
Afalisevski, N. G. Rolul social-democratiei in miscarea de eliberarc
-
In : Culegerea intii. Petersburg, Karceaghin, 1906,
pag. 272-298. (Biblioteca Eliberarea"). 448.

Mandatul Dumei de stat. -

In : Materiale pentru intocmirea man-
pag. 7-45, 48-57. (Duma de scat). -
datului Dumei de stat. Petersburg, imprimeriile statului, 1907,
466.

[Mandatul incredintat de tatarii din Crimeea unui deputat din Duma

a II-a de stat. Fragment citit in sedinta a douazeci gi patra
a Dumei a II-a de stat]. -
In : Darile de seams stenografice
tele 1-30 (20 februarie -
[ale Dumei de stat]. 1907. Sesiunea a doua. Vol. I. Sedin-
30 aprilie). Petersburg, imorimeriile
lature). -
statului, 1907, col. 1 792-1 793. (Duma de stat. A 2-a legis-
395.

Manifest. 17 (30) octombrie 1905. - -

Buletinul oficial", Petersburg,
1905, nr. 222 din 18 (31) octombrie, pag. 1. 16, 459-460.

- Buletinul-oficial", Petersburg, 1905, nr. 169 din 6 (19) au-

Manifest fcu privire la instituirea Dumei de stat. 6 (19) august 1905].
gust, pag. 1. 5, 12.
[Martov, LI Imnul socialistului rus modern. -
Zarea", Stuttgart,
rilov. -
1901, nr. 1, aprilie, pag. 152-153. Semnat : Narcis Tupo-
416.

- Ne putem da oare in laturi ? (Scrisoare catre redactie) - To-

- varisci", Petersburg, 1907, nr. 301 din 24 iunie (7 iulie) pag. 1-2.
17, 33.
Marx, K. A doua adresa a Consiliului General al Asociatiei Inter-
-
nationale a Muncitorilor cu privire la
9 septembrie 1870. 27, 457.
razboiul franco-prusian,

39*
www.dacoromanica.ro
686 INDICE DE LUCRARI $1 IZVOARE

Capita/W. Critica economiei politice. Vol. I. 1867. 71.

Contrarevolutia din Prusia ii casta magistratilor din Prusia.
Aproximativ 23 decembrie 1848. 125.
Prefata la editia a doua [a lucrarii Optsprezece brumar al lui
Ludovic Bonaparte"]. 23 iunic 1869. 71.
Scrisoare catre L. Kugelmann. 3 martie 1869. 24.
Scrisoare catre L. Kugelmann. 17 aprilie 1871. 459.
Marx, K. si Engels, F. Manifestul Partidului Comunist. Decembrie
1847ianuarie 1848. 161.
Maslov, P. P. Bazele principiale 1i teoretice ale programului agrar.
Obrazovanie", Petersburg, 1907, nr. 2a, pag. 117-126 ; nr. 3,
pag. 89-104. 225, 244-247, 248, 249, 250, 283-285, 291,
292-295, 296, 297.
Critica programelor agrare 4i un proiect de program. Moscova,
Kolokol", 1905. 43 pag. (Prima biblioteca. Nr. 31). 244, 245,
249, 252, 323, 325-326, 327.
Cu privire la problema agrara. (Critica criticilor). Jizn",
Petersburg, 1901, nr. 3, pag. 162-186 ; nr. 4, pag. 63-100.
283.
Despre programul agrar. In : [Maslov, P. P.] X. Despre pro-
gramul agrar. [Lenin, V. I.] Lenin, N. Raspuns la critica pro-
iectului nostru de program. Editat de Liga social- democra;iei re-
volutionare ruse. Geneva, tip. Ligii, 1903, pag. 1-25. (P.M.S.D.R.).
Semnat : X. 242-243.
Despre programul agrar. [Lenin, V. I.] Lenin, N. Raspuns la cri-
tica proiectului nostru de program. Editat de Liga social -demo-
cra;iei revolutionare ruse. Geneva, tip. Ligii, 1903. 42 pag.
(P.M.S.D.R.). 242-243.
Problema agrara in Rusia. (Conditiile de dezvoltare a gospodariei
faranesti in Rusia). Ed. a 3-a. Petersburg, tip. Obscestvennaia
polza", 1906. XIII, 462 pag. 284-291, 295.
[Project de program agrar). Partiinie Izvestiia", [Petersburg],
1906, nr. 2 din 20 martie, pag. 12. Sub titlul comun : Proiecte
de program agrar pentru congresul ce se apropie. 242-243,
249-250, 264-265, 319, 333-334, 399.
Materiale cu privire la problema tardneasca. Dare de seams asupra
sedintelor congresului Uniunii taranesti din Rusia. 6-10 no-
iembrie 1905. Cu un articol introductiv de V. Groman. [Pe-
tersburg], Novii Mir", 1905. 114 pag. 254, 267, 269-270.
Materiale pentru caracterizarea dezvoltarii noastre economice. Cule-
gere de articole. Petersburg, tip. Soikin, 1895. 232, 259, III pag.
98, 99-100, 101.
www.dacoromanica.ro
 INDICE DE LUCRARI SI IZVOARE 587

Materiale pentru intocmirea mandatului Dumei de stat. Petersburg,

imprimeriile statului, 1907. 78 pag. (Duma de stat). 466.

[ Materiale prezentate Dumei de stat a celei de-a 2-a legislaturi]. F.1.,

[1907]. 7, 23 pag. ; 1 040 f. 184-185, 226, 227, 246-247, 248,
249, 250-251, 252-256, 270, 299, 336, 396-397, 405-406.
biledem, V.] Schite politice. In : Tribuna noastra. Publicatie nepe-
riodica. Vol. 1. Vilno, Tribuna", 1907, pag. 82-89. Semnat :
V. M-d-m. 425.

Membrii Dumei a 11-a de stat. Petersburg, Puskinskaia Skoropeciat-

nia", 1907. XII, 124 pag. 689.

*Mertvago, A. P. Cit pamint exists in Rusia si cum it folosim noi ?

In : Prokopovici, S. N. si Mertvago, A. P. Cit pamint exists
in Rusia si cum 11 folosim noi. Moscova, tip. Sitin, 1907,
pag. 19-28. (Biblioteca gospodarului. Sub redactia lui A. P. Mert-
vago). 230, 234.
biliklasevski, M. P.] Ultima Duma. (Impresii si cugetari). Obra-
zovanie", Petersburg, 1907, nr. 7, pag. 48-72. Semnat : M. Ne-
vedomski. 56-57, 63.
Militarismul si conflictele internationale. [Rezolutie adoptata la Con-
gresul socialist international de la Stuttgart]. Proletarii",
[Viborg], 1907, nr. 17, 20 octombrie, pag. 5-6. Sub titlul co-
mun : Rezolutiile congresului de la Stuttgart. Pe ziar ca loc de
editare figureaza Moscova. 73, 75-76, 77, 91, 116.
Miliukov, P. N. Dusmanii noon nu sint la stinga". Red", Pe-
tersburg, 1907, nr. 224 din 22 septembrie (5 octombrie), pag. 2.
227.

Petersburg, 21 mai. [Editorial]. Red", Petersburg, 1906,

nr. 79, 21 mai (3 iunie), pag. 1-2. 57.

Petersburg, 25 mai. [Editorial]. Red", Petersburg, 1906,

nr. 82, 25 mai (7 iunie), pag. 1. 227, 363, 364.
Raport prezentat la congres cu privire la tactica partidului liber-
tatii poporului in Duma a III-a de stat. Red", Petersburg,
1907, nr. 255 din 28 octombrie (10 noiembrie), pag. 3. 157,
159-160.
Sarcinile comitetelor agrare locale, asa cum le inteleg social-demo-
cratii si cadetii. [ Reci, 1906, nr. 82 din 25 mai (7 iunie)].
In : Miliukov, P. N. Un an de lupta. Cronica publicisticav
1905-1906. Petersburg, 1907, pag. 457-460. (Biblioteca Obscest-
vennaia polza"). 227.
www.dacoromanica.ro
688 INDICE DE LUCRARI SI IZVOARg

Un an de lupta. Cronica publicistica. 1905-1906. Petersburg,

1907. XVII, 550 pag. (Biblioteca Obscestvennaia polza"). 233.
Moscova, 1 februarie. [Editorial]. Russkie Vedomosti", Moscova,
1908, nr. 27, 1 februarie, pag. 1-2. 422.
Moscova, 16 octombrie. Noua Duma. Go los Moskvi", 1907,
nr. 239, 16 octombrie, pag. 2-3. 146.
N.S. vezi Svavitki, N. A.
Narcis Tuporilov vezi Martov, L.
Narodnii Vestnik", Petersburg, 1906, nr. 20 din 31 mai (13 iunie),
pag. 1. 218.
Narodno-Sotialisticeskoe Obozrenie". Fasc. 1. Petersburg, 1906,
pag. 1-14. 228.
Na; Vek", Petersburg. 433.
1908, nr. 967 din 9 (22) ianuarie, pag. 5. 433.
Nasa Gazeta ", Petersburg, 1908, nr. 3 din 19 martie (1 aprilie),
pag. 3. 456.
Nasa tribuna". Publicatie neperiodica. Vol. 1. Vilno, Tribuna",
1907. 89 pag. 425.
Naucinoe Obozrenie ", Petersburg, 1900, nr. 5, pag. 945-954 ; nr. 6,
pag. 1 061-1 067. 223-224.
Nevedomski, M. vezi Miklasevski, M. P.
Novaia Jizn", Petersburg, 1905, nr. 9, 10 noiembrie, pag. 2-3 ;
nr. 13, 15 noiembrie, pag. 2 ; nr. 14, 16 noiembrie, pag. 2. 106.
Novoe Slovo", Petersburg, 1897, nr. 6, martie, pag. 1-20 ; nr. 7,
aprilie, pag. 83-96, 34-62 ; nr. 8, mai, pag. 154-167. 100.
Novoe Vremea", Petersburg. 60-61, 244, 461.
Obrazovanie", Petersburg, 1907, nr. 1, pag. 193-230. 283.
1907, nr. 2a, pag. 117-126 ; nr. 3, pag. 89-104. 225, 245,
247, 248, 283, 291, 292-295, 296, 323, 325, 326.
1907, nr. 7, pag. 48-72. 56, 63.
Olenov, M. Daze le teoretice ale municipaliza'rii pamintului. Obra-
zovanie", Petersburg, 1907, nr. 1, pag. 193-230. 283.
Osvobojdenie", Paris, 1905, nr. 71 din 31 (18) mai, pag. 337-343.
194.
Partiinie lzvestiia", [Petersburg], 19061 nr. 2, 20 martie, pag. 12.
242-243, 249, 264-265, 319, 334, 399.
www.dacoromanica.ro
 INDICE DE LUCRARI 0 IZVOARE 689

Partiinie lzvestiie, [Petersburg], 1907, nr. 6, 8 martie, pag. 1-3.

168.
Parvus. Care sint divergentele noastre? RIspuns la articolul lui Lenin
din Proletarii". Editat de Iskra". Geneva, tip. partidului, 1905.
28 pag. (P.M.S.D.R.). 16-17.
Dupa razboi. Iskra", [Geneva], 1905, nr. 111 din 24 septem-
brie, pag. 2-4 ; nr. 112, 8 octombrie. Supliment la nr. 112 al
Iskrei", pag. 1. 102, 107.
Piata mondiala fi criza agrara. (Der Weltmarkt and die Agrar-
krisis). Studii economice. Traducere din limba germanii. de L. I.
Petersburg, ed. Popov, 1898. 143, II pag. (Biblioteca instructive.
Seria a 2-a (1898). Nr. 2). 290-291.
Social-democratia si Duma de stat. Iskra", [Geneva], 1905,
nr. 110, 10 septembric, pag. 1-2. 17.
Pereiaslayski, I. vezi Hrustalev-Nosar, G. S.
Pesehonov, A. V. Pe teme actuale. Platforma noastra (contururile
si limitele ei). Russkoe Bogatstvo", Petersburg, 1906, nr. 8,
pag. 178-206. - 254.
Pe teme actuale. Revo lutie de-a-ndoaselea. Russkoe Bogat-
stvo", Petersburg, 1908, nr. 1, pag. 131-169 ; nr. 2, pag. 126
175. 430.
Problerna agrara in Iegatura cu miscarea taraneascii. Editat de
redactia revistei Russkoe Bogatstvo". Petersburg, tip. Klobukov,
1906. 136 pag. 268, 335.
Petersburg, 18 octombrie. Alegerile au luat sfirsit. Russkoe Zna-
mea", Petersburg, 1907, nr. 226. 146.
Petersburg, 31 ianuarie. [Editorial]. Rossiia", Petersburg, 1908,
nr. 670 din 31 ianuarie (13 februarie), pag. 1. 424.
Petersburg, 2 februarie. [Editorial]. Red", Petersburg, 1908,
nr. 28, 2 (15) februarie, pag. 2. 424.
[Pirnenova, E. K.] Cronica vietii fi politicii externe. Sovremennii
Mir", Petersburg, 1907, nr. 12, pag. 73-85. Semnat : E. P.
441, 443.
Plehanov, G. V. Ce e bine e bine. Tovarisci", Petersburg, 1907,
nr. 402, 20 octombrie (2 noiembrie), pag. 1-2. 154-155.
Clasa muncitoare fi intelectualitatea social - democrats. Iskra",
[Geneva], 1904, nr. 70 din 25 iulie, pag. 2-5 ; nr. 71, 1 august,
pag. 2-4. 108-109.
Critica teoriei si practicii sindicalismului. Sovremennii Mir",
Petersburg, 1907, nr. 12, pag. 29-58. 439, 440, 441.
www.dacoromanica.ro
 690 INDICE DE LUCRARI $r IZVOARE

fDeclaratie scrisa prezentata in sedinta a 10-a a Congresului al

IV-lea (de unificare) al P.M.S.D.R.J. In : Procesele-verbale ale
Congresului de unificare al P.M.S.D.R., care a avut loc la Stock-
holm in 1906. Moscova, tip. Ivanov, 1907, pag. 127. 320-321.
In legaturii cu problema agrara in Rusia. Dnevnik Sotial-
Demokrata", [Geneva], 1905, nr. 5, martie, pag. 1-20. 359.
Inca o data despre situatia noastra. (Scrisoare titre tovarasul X)
Dnevnik Sotial-Demokrata", [Geneva], 1905, nr. 4, decem-
brie, pag. 1-12. 6.
insemnarile unui publicist. Noi scrisori despre tactica' si despre
lipsa de tact. Petersburg, Ed. Glagolev, [1907]. 152 pag. 338,
339-340.
Ilntrebari adresate unor social-democrati din strainatate cu privire
la caracterul revolutiei ruse si la tactica pe care trebuie 5-0 ur-
meze social-democratii rulii. In : Kautsky, K. Fortele mo-
trice si perspectivele revolutiei ruse. Traducere din limba ger-
mana. (Neue Zeit ", nr. 9 si 10, 25. Jg., Bd. I). Sub ingrijirea
6 cu o prefata de N. Lenin. Moscova, Novaia Epoha", 1907,
pag. 29. 339.
Noi ;i ei. Petersburg, 1907. 64 pag. 191-192.
Pre f ata (la cartea Noi si er I. In : Plehanov, G. V. Noi si
ei. Petersburg, 1907, pag. 3-22. 191, 192.
Proiect de program al social-democratilor rusi. 1885-1887.
238-239.
Situatia noastra. Dnevnik Sotial-Demokrata", [Geneva], 1905,
nr. 3, noiembrie, pag. 1-23. 6.
Vademecum pentru redactia revistei Rabocee Delo". Culegere de
materiale editata de grupul Eliberarea muncii". Cu o prefatal de
G. Plehanov. Geneva, tip. grupului vechilor narodovolisti, 1900.
LII, 67 pag. 195.
Polearnaia Zvezda", Petersburg, 1905, nr. 3 din 30 decembrie,
pag. 223-228. 24-25.
1906, nr. 10 din 18 februarie, pag. 733-737. 125.
Politica colonials. [Rezolutie adoptata la Congresul socialist inter-
national de la Stuttgart]. Proletarii", [Viborg], 1907, nr. 17
din 20 octombrie, pag. 4-5. Sub titlul comun : Rezolutiile Con-
gresului de la Stuttgart. Pe ziar ca loc de editare figureaza Mos-
cova. 84.
*Pozitia noastra in miscarea sindicala. Znamea Truda", [Paris],
1907, nr. 2 din 12 iulie, pag. 1-4. 190.
Pravda", Moscova, 1906, Vol. IV, februarie, pag. 157-160. 352.
Presa din Rusia. Tovarisci", Petersburg, 1907, nr. 296 din 19 iunie
(2 iulie), pag. 2. 38-45.
www.dacoromanica.ro
 !MICE DE LUCRARI 51 IZVOARE 591

Prima conferinta generala a activistilor de partid din Rusia. Supliment

special la nr. 100 al ziarului Iskra". Geneva, tip. partidului,
1905. 31 pag. (P.M.S.D.R.). - 29, 112-113.
*Primul recensa'mint general al popula;iei din Imperiul rus din 1897.
Partea I-II. Intocmit de Comitetul central de statistical pe baza
datelor din departamentele locale. Editat de Comitetul central
de statistics al ministerului de interne. Petersburg, 1897, 2 vol.
In limbile rusa fi francezl.
*- Partea I. Populatia imperiului dupi recensamintul din 28 ianuarie
1897 pe judete. 29 pag. - 202.
*- Partea a II-a. Populatia oraselor dupi recensamintul din 28 ia-
nuarie 1897. 42 pag. - 202.
Principalele rezolutii [adoptate la Congresul al III-lea al Partidului
muncitoresc social-democrat din Rusia]. - In : Congresul al
III-lea ordinar al Partidului muncitoresc social-democrat din Ru-
sia. Textul integral al proceselor-verbale. Editat de C.C. Geneva,
tip. partidului, 1905, pag. XVI-XXVII. (P.M.S.D.R.). - 29,
112-113.
Problema agrara. [Vol. I]. Culegere de articole de Ciuprov, Den,
Dolgorukov, Fortunatov, Ghertenstein, Iveronov, Kaufman, Ma-
nuilov, Petrunkevici. Ed. a 2-a. Moscova, Beseda", 1906. XXXIV,
278 pag. (Editat de Dolgorukov si Petrunkevici). - 230-232,
233, 235.
Problema agrara. Vol. II. Culegere de articole de Breier, Brun, Ciu-
prov, Den, Ghertenstein, Hauke, Iakuskin, Kaufman, Kutler, Le-
vitki, Manuilov, Petrunkevici, Vorobiev. Moscova, Beseda",
1907. XIII, 648 pag. (Editat de Dolgorukov si Petrunkevici). -
203, 213, 227, 271, 323, 331, 342, 364, 368.
Probleme de tactical. Vol. II. Petersburg, Novaia Duma", 1907.
79 pag. - 156.
Procesele-verbale ale Congresului de unificare al P.M.S.D.R., care a
avut loc la Stockholm in 1906. Moscova, tip. Ivanov, 1907. VI,
420 pag. - 14, 29, 72, 84, 104, 191, 240-241, 249, 273, 277,
283, 303-304, 310-312, 313, 314-316, 317, 318-321, 322,
333, 340, 341, 344, 349, 351, 373, 396, 398-399, 479, 484.
Procesele-verbale ale primului congres al partidului socialistilor revo-
lutionari. Editat de C.C. al partidului socialistilor-revolutionari.
F.1., tip. partidului socialistilor-revolutionari, 1906. 368 pag.
(Partidul socialistilor-revolutionari). - 165.
Programul agrar, [adoptat la Congresul al IV-lea (de unificare) al
P.M.S.D.R.J. - In : Hotarlrile si rezolutiile Congresului de uni-
ficare al Partidului muncitoresc social-democrat din Rusia. [Foaie
volanta]. [Petersburg], tip. Comitetului Central, [1906], pag. 1.
(P.M.S.D.R.). - 102, 201, 236, 240-242, 246-248, 249, 265,
www.dacoromanica.ro
692 INDICE DE LUCRARI $1 IZVOARE

295, 296, 323, 324, 336, 340, 341-344, 349-350, 351, 379, 391,
395, 400, 401, 402, 408, 409, 416.
Programul parlamentar al Uniunii 17 octombrie. - Reci", Petersburg,
1907, nr. 255, din 28 octombrie (10 noiembrie), pag. 4. - 157-
158, 159.
Programul partidului constitutional-democrat, elaborat de congresul de
constituire al partidului din 12-18 octombrie 1905. [Foaie vo-
lana]. F.1., [1905]. 1 pag. - 184, 470.
Programul Partidului muncitoresc social-democrat din Rusia, adoptat
la Congresul al II-lea al partidului. - In : Congresul al II-lea
ordinar al Partidului muncitoresc social-democrat din Rusia. Tex-
tul integral al proceselor-verbale. Editat de C. C. Geneva, tip.
partidului, [1904], pag. 1-6. (P.M.S.D.R.). - 104, 238, 239-240,
274, 275, 322, 323, 342, 398.
Programul partidului (socialist-populist) al muncii. (Supus spre apro-
bare congresului de constituire a partidului). - Narodno-Sotia-
listiceskoe Obozrenie". Fasc. 1. Petersburg, 1906, pag. 1-14. -
228.

Proiect de lege agrara generalii, depus in Duma de stat de 33 de

deputati. In: Darile de seams stenografice [ale Dumei de stat].
1906. Sesiunea Ina Vol. II. Sedintele 19-38 (1 iunie-4 iulie).
Petersburg, imprimeriile statului, 1906, pag. 1 153 -1156. (Duma
de stat). - 166, 253, 364, 365.
Proiect de lege agrara (principii fundamentale), depus in Duma de
stat de 104 deputati. In : Darile de seams stenografice [ale Du-
mei de stat]. 1906. Sesiunea Intl Vol. I. Sedintele 1-18 (27 apri-
lie-30 mai). Petersburg, imprimeriile statului, 1906, pag. 560-562.
(Duma de stat). - 166, 246-247, 248, 249, 251, 252-255, 270,
300, 336, 397.
Proiect de lege agrara (principii fundamentale), IDepus in Duma a
II-a de stat in numele grupului socialistilor-revolutionaril. -
[Materiale prezentate Dumei de stat a celei de-a doua legislaturi],
filcle 486-491. - 254, 404-405.
Proiect de lege cu privire he ridicarea misiunii imperiale ruse din
Tokio la rangul de ambasada. - In : Proiccte de lege adoptate
de Duma de stat. A treia legislature. Sesiunea I. 1907-1908.
Petersburg, imprimeriile statului, 1908, pag. 42-43. - 466.
Proiect de lege cu privire la ziva de muncci de 10 ore, depus in Duma
a II-a de stat de catre cadeti - vezi Proiect de lege (principii
fundamentale) cu privire la odihna normala a functionarilor co-
merciali.
www.dacoromanica.ro
 INDICE DE LIJCRARI SI IZVOARE 49g

Proiect de lege organica in problema agrarii, [depus de 42 de mem-

bri ai Dumei de stab In: Darile de seams stenografice
[ale Dumei de stat]. 1906. Sesiunea Intl Vol. I. Sedincele 1-18
(27 aprilie-30 mai). Petersburg, imprimeriile statului, 1906,
pag. 248-251. 226, 227, 251, 271, 358, 374-375.
Proiect de lege (principii fundamentale) [cu privire la asigurarea cu
pamint a populatiei agricole, depus de catre cadeti in Duma a Il -a
de stat!. In : [Materiale prezentate Dumei de stat a celei de-a
doua legislaturi]. F.I., [1907], filele 293-295. 226, 227.
Proiect de lege (principii fundamentale) fat privire la odibna normala
a functionarilor comerciali, depus in Duma a II-a de stat de Ca-
t re cadetil. Ibid., filele 347-348. 184.

Proiect de modificare a regulamentului cu privire la procedura exa-

minarii bugetului de stat, [depus de 40 de membri ai Dumei
a 111 -a de stat]. In : Anexe la &rile de seams stenografice ale
Dumei de stat. A treia legislature. Sesiunea I. 1907-1908. Vol. I
(Nr. 1.-350). Petersburg, imprimeriile statului, 1908, col. 31-36.
449, 458.
[Project de reforms agrara in Lituania, depus in Duma a II-a de stat
in numele grupului din Duma al social-democratilor din Litua-
nial. In : Darile de seams stenografice ale Dumei de stat.
1907. Sesiunea a doua. Vol. II. Sedintele 31-53 (1 mai-2 iunie).
Petersburg, imprimeriile statului, 1907, col. 681-682. Anexe la
darea de seamy stenografica a sedincei a 39-a. (Duma de star a
celei de-a doua legislaturi). 394.

Proiect de reforms agrara (principii fundamentale), [depus in Duma

a II-a de stat in numele fractiunii social- democrateJ. In :
Darile de seams stenografice [ale Dumei de stat]. 1907. Sesiunea
a doua. Vol. I. Sedintele 1-30 (20 februarie-30 aprilie). Peters-
burg, imprimeriile statului, 1907, col. 728-730. (Duma de stat a
celei de-a doua legislaturi). 402-403.
Proiect de reforms agrara (principii fundamentale), [depus in Duma
a 11 -a de stat in numele Grupului trudovic i al Uniunii card-
nesti]. In : [Materiale prezentate Dumei de stat a celei de-a
doua legislaturi]. F-I., [1907], filele 17-19, 37. 246-247,
248, 249, 251, 252-255, 270, 300, 336, 397.
Proiect de program al grupului Eliberarea muncii'. 1885 vezi
Plehanov, G. V. Proiect de program al social-democraOlor
1885-1887.
Proiect de program al Partidului muncitoresc social-democrat din Ru-
sia. (Elaborat de redactia ziarului Iskra" fi a revistei Zarea").
Iskra", [Munchen], 1902, nr. 21, 1 iunie, pag. 1-2. 108.
www.dacoromanica.ro
694 INDICE DE LIICRARI SI IZVOARE

Proiecte de legi adoptate de Duma de stat. A treia legislaturg. Se-

siunea intii. 1907-1908. Petersburg, imprimeriile statului, 1908.
VIII, 546 pag. 466.

Proiectul agrar al cadetilor depus in Duma I de stat vezi Proiect

de lege organics in problema agrarg depus de 42 de membri ai
Dumei de stat.
Proiectul agrar al cadetilor depus in Duma a 11 -a de stat vezi
Proiect de lege (principii fundamentale) cu privire la asigurarea
cu parnint a populgiei agricole depus de catre cadeti in Duma
a II-a de star.
Proiectul agrar al celor 105 depus in Duma a 11 -a de stat vezi
Proiect de lege agrara (principii fundamentale) depus in Duma
a II-a de stat in numele grupului socialistilor-revolutionari.
Proiectul agrar al celor 104 depus in Duma 1 de stat vezi Proiect
de lege agrara. (principii fundamentale) depus in Duma de stat
de 104 deputati.
Proiectul agrar al celor 104 depus in Duma a II-a de stat vezi
Proiect de reforms agrara (principii fundamentale) depus in Duma
a II-a de stat in numele Grupului trudovic i al Uniunii Ora"-
nesti.

Proiectul agrar al celor 33 depus in Duma I de stat vezi Proiect

de lege agrarl (principii fundamentale) depus in Duma de stat
de 33 de deputavi.
Proiectul agrar al deputatilor tarani moderati de dreapta. S.-Pe-
terburgskie Vedomosti", 1908, nr. 24 din 29 ianuarie (11 fe-
bruarie), pag. 2. 431.
Proiectul agrar al deputatilor grani moderati de dreapta. Sto-
licinaia Posta", Petersburg, 1908, nr. 224 din 30 ianuarie (12
februarie), pag. 5. 431.
Proiectul agrar al socialigilor-revolutionari depus in Duma a II-a de
stat vezi Proiect de lege agrara (principii fundamentale) de-
pus in Duma a II-a de stat in numele grupului socialistilor-
revolutionari.
Proiectul agrar al trudovicilor, depus in Duma 1 de stat vezi
Proiect de lege agrara (principii fundamentale) depus in Duma
de stat de 104 deputati.
Prokopovici, S. N. De cit pamint este nevoie. Tovarisci", Peters-
burg, 1907, nr. 214 din 13 (26) martie, pag. 3. 216.
Statistica proprietatii funciare pe anul 1905. Tovarisci", Pe-
tersburg, 1907, ar. 238 din 10 (23) aprilie pag. 3. 216.
www.dacoromanica.ro
 1NIDICE DE LUCRARI $1 1ZVOARE 595

*Prokopovici, S. N. Mertvago, A. P. Cit pamint exists in Rusia si

cum it folosim noi. Moscova, tip. Sitin, 1907. 28 pag. (Bib lio-
teca gospodarului. Sub ingrijirea lui A. P. Mertvaigo). 230-231,
234-235.
Proletarir, Geneva, 1905, nr. 12, 16 (3) august, pag. 1. 29.

Proletarii", [Viborg-Geneva-Paris]. 427.

[Viborg], 1906, nr. 1, 21 august, pag. 2-3. Pe ziar figureazI

ca loc de editare Moscova. 29.
1906, nr. 7, 10 noiembrie, pag. 3-5. Pe ziar figureazI ca loc
de editare Moscova. 448.
1907, nr. 17, 20 octombrie, pag. 3-6. Pe ziar figureazI ca loc
de editare Moscova. 69-76, 77, 84-85, 86, 89-90, 116, 191,
433, 434-435, 436, 438.
1907, nr. 19, 5 noiembrie, pag. 7. Pe ziar figureaz1 ca loc
de editare Moscova. 154.
[Geneva], 1908, nr. 21, 26 (13) februarie, pag. 2, 4. 430, 433.
1908, nr. 29, (29) 16 aprilie, pag. 3-4. 456.
1908, nr. 33, (5 august) 23 iulie, pag. 3-6. 430.

fRaspunsul cancelariei guvernatorului general al Turkestanului la ce-

rerea tatarului Bektimirov de a i se acorda un lot din pamintu-
rile statului. 15 decembrie 1906]. In : Dari le de seams steno-
grafice [ale Dumei de stat]. 1907. Sesiunea a doua. Vol. I. Se-
dintele 1-30 (20 februarie-30 aprilie). Petersburg, imprimeriile
statului, 1907, col. 1 794. (Duma de stat. A 2-a legislature). 395.

Reci", Petersburg. 63, 163, 164, 405, 424, 473.

1906, nr. 79, 21 mai (3 iunie), pag. 1-2. 57.
1906, nr. 82, 25 mai (7 iunie), pag. 1. 227, 363, 364.
1907, nr. 224, 22 septembrie (5 octombrie), pag. 2. 121.
1907, nr. 255, 28 octombrie (10 noiembrie), pag. 3-4. 157-
158, 159-160.
1908, nr. 28, 2 (15) februarie, pag. 2. 424.
1908, nr. 52, 1 (14) martie, pag. 2-3. 471.
1908, nr. 53, 2 (15) martie, pag. 2. 473-474.
Regulament cu privire la procedura examina'rii bugetului de stat, pre-
cum 2i la formalitafile necesare pentru cheltuieli neprevazute in
beget. Colectia de ItotIriri ;i dispozitii ale guvernului publi-
www.dacoromanica.ro
 696 INDICE DE LUCRAEI SI ItVOARE

cats sub ingrijirea Senatului ocirmuitor", Petersburg, 1906, nr. 51,

10 martie, art. 335, pag. 735-737. - 449, 450, 452, 453-454.
Regulamentul alegerilor pentru Duma de stat. [6 (19) august 1905].
- Buletinul oficial", Petersburg, 1905, nr. 169 din 6 (19) au-
gust, pag. 2-4. - 5, 12, 124.
Regulamentul alegerilor pentru Duma de stat. [3 (16) iunie 1907]. -
Colectia de hothiri si dispozicii ale guvernului, publicata sub
ingrijirea Senatului ocirmuitor", Petersburg, 1907, sect. I, nr. 94
din 3 iunie, art. 845, pag. 1303-1380. - 3, 47, 53, 135, 143-
144, 157, 181, 317, 483.
Relatiile dintre partidul socialist ,q sindicate. [Rezolucie adoptafa la
Congresul socialist international de la Stuttgart]. - Proletarii",
[Viborg], 1907, nr. 17 din 20 octombrie, pag. 5. Sub titlul co-
mun : Rezolutiile congresului de la Stuttgart. Pe ziar ca loc de
editare figureaz1 Moscova. - 72, 73, 84-85, 86, 191, 434-435,
436, 438.
Relatiile dintre sindicate Fi partidul politic. - Vpered", [Viborg],
1907, nr. 14, 10 septembrie, pag. 2-4. Pe ziar ca loc de editare
figureazI Moscova. - 434.
Revoliutionnaia Rossiia", [Kuokkala - Tomsk - Geneva]. - 164.
Rezolutia [C.C. al P.M.S.D.R.J cu privire la sindicate. - Proletarii",
[Geneva], 1908, nr. 21, 26 (13) februarie, pag. 4. - 433.
-fRezolutia depusa de cadeti cu prilejul dezbaterii proiectului a 40 de
membri ai Dumei a 111-a de stat cu privire la largirea drepturi-
lor Dumei in materie de buget]. - Stolicinaia Posta", Petersburg,
1908, nr. 214 din 18 (31) ianuarie, pag. 5. Sub titlul comun :
Duma de stat. - 449-450, 453.
Rezolutie cu privire la atitudinea fata de partidele neproletare, [adop-
tata la Congresul al V-lea (de la Londra) al P.M.S.D.R.J. - In :
Congresul de la Londra al Partidului muncitoresc social-democrat
din Rusia (care a avut loc in 1907). Textul integral al proceselor-
verbale. Editat de C.C. Paris, 1909, pag. 454-455 (P.M.S.D.R.).
- 138, 153, 178, 467.
Rezolutie cu privire la Duma de stat, [adoptata la Congresul al V-lea
(de la Londra) al P.M.S.D.R.J. - Ibid., pag. 455-456. - 29,
138, 150, 151, 178, 479.
Rezolutie cu privre la sindicate, Tadoptata de un grup de bolsevici].
- Proletarii", [Viborg], 1907, nr. 17, 20 octombrie, pag. 6,
la rubr. : Cronica. Pe ziar figureaza ca loc de editare Moscova.
- 433.
www.dacoromanica.ro
 INDICES DE LUCRARI $1 IZVOARE 697

Rezolutie cu privire la sindicate, [adoptata la Congresul al V-lea

(de la Londra) al P.M.S.D.R.J. In : Congresul de la Londra
al Partidului muncitoresc social-democrat din Rusia (care a avut
loc in 1907). Textul integral al proceselor-verbale. Editat de C.C.
Paris, 1909, pag. 458. (P.M.S.D.R.). 55, 72-73, 84-85, 93,
191, 192, 434-435, 484.
fRezolutie cu privire la tactica in problema agrara, adoptata la Con-
gresul al IV-lea (de unificare) al P.M.S.D.R.J. In : Hothirile
st rezolutiile Congresului de unificare al Partidului muncitoresc
social-democrat din Rusia. [Foaie volantal. [Petersburg], tip. Co-
mitetului Central, [1906], pag. 1. (P.M.S.D.R.). Sub titlul : Pro-
gramul agrar. 240, 249, 296, 332-333, 342, 351.
[Rezolutie depusa de octombristi cu prilejul dezbaterii proiectului
a 40 de membri ai Dumei a III-a de stat cu privire la largirea
drepturilor Dumei in materie de buget]. Stolicinaia Posta",
Petersburg, 1908, nr. 214 din 18 (31) ianuarie, pag. 5. Sub titlul
comun : Duma de stat. 449-450, 454.
Rezolutie impotriva ministerialismului adoptata la Congresul socia-
list international de la Amsterdam vezi Internationale Regeln
der sozialistischen Taktik.
[Rezolutiile adoptate la Congresul al V-lea (de la Londra) al
P.M.S.D.R.J. In: Congresul de la Londra al Partidului mun-
citoresc social-democrat din Rusia. Textul integral al proceselor-
verbale. Editat de C.C. Paris, 1909, pag. 453-458. (P.M.S.D.R.).
437.

Rezolutiile adoptate de [prima conferinta generals a activistilor de

partidJ. In : Prima conferinti generals a activistilor de partid.
Supliment special la nr. 100 al ziarului Iskra". Geneva,
tip. partidului, 1905, pag. 15-30. (P.M.S.D.R.). 29-30, 113.
Rezolutiile Congresului de la Stuttgart. Proletarii", [Viborg],
1907, nr. 17, 20 octombrie, pag. 4-6. Pe zrar figureaz'a ca loc
de editare Moscova. 69, 76.
Rossiia", Petersburg. 244.
1908, nr. 670, 31 ianuarie (13 februarie), pag. 1. 424.
1908, nr. 682, 14 (27) februarie, pag. 1. 428, 429, 432.
Rubakin, N. A. Birocratia guvernanta de la not in cif re. (Din Stu( lii
despre 'Malta societate"). Sin Otecestva", Petersburg, 1905,
nr. 54 din 20 aprilie (3 mai), pag. 2-3. 218.
Partidul lui Trepov in cifre. Narodnii Vestnik", Petersburg,
1906, nr. 20, 31 mai (13 iunie), pag. 1. 21$,
www.dacoromanica.ro
698 INDICE DE LUCRARI $1 IZVOARE

Russkaia Misl", Moscova, 1908, vol. I, pag. 143-157. - 465.

Russkie Vedomosti", Moscova.
- - 422, 430.
1907, nr. 136, 16 iunie, pag. 2.- 38, 42.
- 1908, nr. 27, 1 februarie, pag. 1-2.- 422.
- 1908, nr. 32, 8 februarie, pag. 2. - 430.
- 1908, nr. 51, 1 martie, pag. 4-5. - 472-473.
Russkoe Bogatstvo", Petersburg.
- 1906, nr. 8, pag. 178-206. -
- 274, 430.
253.
- 1908, nr. 1, pag. 131-169 ; nr. 2, pag. 126-175. - 430.

pag. 4. -
Russkoe Gosudarstvo", Petersburg, 1906, nr. 39 din 18 (31) martie,
124, 316.
Russkoe Znamee, Petersburg, 1907, nr. 226. - 146.

bruarie), pag. 2. 431. -

S.-Peterburgskie Vedomosti", 1908, nr. 24 din 29 ianuarie (11 fe-

Saltikov-Scedrin, M. E. Cuvinte uitate.

- Domnii Golovliov. 463.-
- 299.

-
- --
Idi la moderns.
Inmormintare.
26.
98.
- Jurnalul unui provincial la Petersburg. - 42.
-- Refugiul Mon Repos. -
207, 410, 411.
Semnele timpului. -
145, 146.
- Sub semnul cumpatarii ii acuratetei.
- Un an incheiat. 98.
-
26, 226.

Saturin, D. Din sala de sedinte. Stolicinaia Posta", Petersburg,

1908, nr. 214 din 18 (31) ianuarie, pag. 4. 449, 450, 454.
Sbornik
Moscova, 1906. 269, III pag. 228. -
lzvestii Krestianskih Deputatov" i Trudovoi Rossir .

Scrisoare ciitre organizatiile locale.

nr. 29 din (29) 16 aprilie,
- Proletarii", [Geneva], 1908,
pag. 3-4, la rubrica :
partid. -
456.
Viata de

Scrisoare ciitre organizatiile de partid. [Scrisoarea 1]. [Foaie volanta].

F.1.,
partid). -
[noiembrie
112.
1904]. 4 pag. (Numai pentru membrii de
www.dacoromanica.ro
 INDICE DE LUCRARI 8i IZVOARE 699

Scrisoarea nr. I ciitre organizatille de partid. [Foaie volanta]. F.1.,

[1907]. 1 pag. (P.M.S.D.R.). Semnat : Comitetul Central al
P.M.S.D.R. 21-22.
Scrisori adresate lui F. A. Sorge si altora de catre J. Ph. Becker,
J. Dietzgen, F. Engels, K. Marx si altii. Traducere din limba
germana de Politikus. In anexa scrisori si o biografie a lui
F. A. Sorge scrisk de Eugen Dietzgen. Cu o prefata de N. Lenin
5i un portret al lui F. A. Sorge. Petersburg, Dauge, 1907. XXVI,
485, II pag. 82, 344, 415.
Sindicatele li partidul social-democrat. Proletarii", [Viborg], 1907,
nr. 17, 20 octombrie, pag. 3-4. Pe ziar figureaza ca loc de
editare Moscova. 433.

Sin Otecestva", Petersburg, 1905, nr. 54 din 20 aprilie (3 mai),

pag. 2-3. 219.

Social-democratia ri congresul muncitoresc. Znamea Truda",

[Paris], 1907, nr. 6, 30 septembrie, pag. 1-3. 163.

Social-democratia din Rusia ;i sindicatele. Znamea Trude,

[Paris], 1907, nr. 8, decembrie, pag. 9-10. 434, 435-438.

Sombart, W. Socialismul mi,scarea socials. Traducere din limba

germana. Petersburg, ed. Suvorin, 1906. IV, 404 pag. 24.

Sovremennii Mir", Petersburg, 1907, nr. 12, pag. 29-58, 73-85.

439, 440, 441, 442, 443.
Statistica lmperiului rus. XX. RecensamIntul cailor buni pentru
armata din anul 1888. Sub ingrijirea lui A. Sirnev. Petersburg,
editat de Comitetul central de statistics al ministerului de
interne, 1891. VI, XXIII, 207 pag. In limbile rusk ii fran-
ceza. 206.

Statistica lmperiului rus. XXXI. Recensamintul cailor buni pentru

armata din anul 1891. Sub ingrijirea lui A. Sirnev. Petersburg,
editat de Comitetul central de statistics al ministerului de
interne, 1894. IV, XXIX, 149 pag. In limbile rusk* si fran-
ceza. 206.

Statistica proprietatii funciare pe anul 1905. Datele centralizate pen-

tru cele 50 de gubernii ale Rusiei europene. Petersburg, tip.
Minkov, 1907. 199 pag. ; L pag. tabele (Comitetul central de
statistics al ministerului de interne). 202-206, 209, 216.
Statutul partidului, [adoptat la Congresul al III-lea al P.M.S.D.R.J.
In : Congresul al III-lea ordinar al Partidului muncitoresc so-
www.dacoromanica.ro
40
600 INDICE DE LUCRARI $1 IZVOARE

cial-democrat din Rusia. Textul integral al proceselor-verbale.

Editat de C.C. Geneva, tip. partidului, 1905, pag. XXVIII
XXIX. (P.M.S.D.R.). 155.

Stolicinaia Posa", Petersburg. 461.

1908, nr. 214, 18 (31) ianuarie, pag. 4-5. 449, 450, 453, 454.
1908, nr. 224, 30 ianuarie (12 februarie), pag. 5. 431.
1908, nr. 228, 3 (16) februarie, pag. 1. 424.
1908, nr. 249, 28 februarie (12 martie), pag. 4. 461.

[Strumilin, S. G. Amendament la rezolutia cu privire la tactica in

problema agrara, prezentat in sedinta a 13-a a Congresului al
IV-lea (de unificare) al P.M.S.D.R.J. In : Procesele-verbale ale
Congresului de unificare al P.M.S.D.R. care a avut loc la
Stockholm in 1906. Moscova, tip. Ivanov, 1907, pag. 157. 351.

Struve, P. Criticilor mei. In : Materiale pentru caracterizarea

dezvoltarii noastre economice. Culegere de articole. Petersburg,
tip. Soikin, 1895, pag. 145-196. 100.
Cum sa ne regasim? Waspuns autorului scrisorii Cum s'a nu ne
pierdem ?" Osvobojdenie", Paris, 1905, nr. 71 din
31 (18) mai, pag. 337-343. 194.
Douii comitete de greva. Polearnaia Zvezda", Petersburg,
1905, nr. 3 din 30 decembrie, pag. 223-228. 24.
lnsemnarile unui publicist. Congresul Uniunii 17 octombrie
convocarea Dumei de stat. Polearnaia Zvezda", Petersburg,
1906, nr. 10, 18 februarie, pag. 733-737. 124-125.
Alarm Rusie. Meditatii in legHtura cu problema puterii Rusiei.
Russkaia Misl", Moscova, 1908, cartea I, pag. 143-157.
465.
Note critice in problema dezvoltarii economice a Rusiei. Fasc. I.
Petersburg, tip. Skorohodov, 1894. X, 293 pag. 98.
Pe.diferite teme. Novoe Slovo", Petersburg, 1897, nr. 6,
martie, pag. 1-20 ; nr. 7, aprilie, pag. 34-62. Semnat : No-
vus. 100.
Studii de istorie a ideilor fi relatiilor sociale din Germania din
secolul al XIX-lea. Novoe Slovo", Petersburg, 1897, nr. 7,
aprilie, pag. 83,96 ; nr. 8, mai, pag. 154-167.. Semnat :
S.T.R. 100.

* [Svavitki, N. Al Programele agrare. Culegere cuprinzind pro-

gramele agrare ale partidelor socialiste din Europa occidentalI
si din Rusia. Intocmita de N. S. Cu o prefat'a de P. Maslov,
[Moscova], Novii Mir", [1906]. 62 pag.
www.dacoromanica.ro 38Q,
 INDICE DE LUCRARI SI 1ZVOARE 601

$anin, M. Municipalizare sau 1mproprietarire ? Caracterul crizei

agrare de la not. Vilno, Tribuna", 1907. 112 pag.
351-352.
270-272, -
$edinja a patra [a Dumei de stat]. 4 mai 1906. -
In : DArile de
Vol. I. Sedintele 1-18 (27 aprilie -
seams stenografice [ale Dumei de stat]. 1906. Sesiunea intii.
30 mai). Petersburg, im-
primeriile statului, 1906, pag. 162-237. (Duma de stat). -
393-394.
$edinja a zecea [a
pag. 389-419. - Dumei de
358, 393.
stat]. 16 mai 1906. - Ibid.,

pag. 421-472. -
$edinja a unsprezecea [a Dumei de steal. 18 mai 1906.
380.
- Ibid.,

pag. 473-530. -
$edinja a douasprezecea [a Dumei de stat]. 19 mai 1906.
358, 379, 385, 393, 394, 408.
- Ibid.,

.5 edinta a treisprezecea [a Dumei de stab 23 mai 1906. -

pag. 531-585. - 394.
Ibid.,

$edinja a paisprezecea [a Dumei de stati. 24 mai 1906. -

pag. 587-638. - 218-219, 227, 271, 393, 397, 407.
Ibid.,

$edinja a optsprezecea [a Dumei de stat]. 30 mai 1906. -

pag. 809-866. - 374-375.
Ibid.,

$edinja a nouasprezecea [a Dumei de stat]. -

1 iunie 1906. In :
Intl Vol. II. Sedincele 19-38 (1 iunie -
Darile de seams stenografice [ale Dumei de stat]. 1906. Sesiunea
-
4 iulie). Petersburg,
imprimeriile statului, 1906, pag. 867-919. (Duma de stat). 393.

pag. 921-976. -
$edinja a douazecea [a Dumei de statJ. 2 iunie
396.
- 1906. Ibid.,

treia [a Dumei de stat]. 8 iunie 1906. -

pag. 1 097-1 156. -
$edinja a douazeci si Ibid.,
365.

pag. 1275 -1 339. 17. -

$edinja a douazeci sasea [a Dumei de stat]. 13 iunie 1906. - Ibid.,

*$edinja a domisprezecea [a Dumei de stat. A doua legislaturaJ.

19 martie 1907. - In : Darile de seams stenografice

1-30 (20 februarie -

[ale Dumei de stat]. 1907. Sesiunea a doua. Vol. I. Sedintele
30 aprilie). Petersburg, imprimeriile sta-
tului, 1907, col. 689-792. (Duma de stat. A" 2-a legislature). -
266, 356-358, 360-362, 366, 369-376, 381, 385, 388, 390,
392, 395, 402, 403.

40*
www.dacoromanica.ro
602 *MICE DE LUCRARI $l IZVOARE

*$edinta a paisprezecea [a Dumei de stat. A doua legislaturaJ.

22 martie 1907. Ibid., col. 893-984. 218.

*$edinta a faisprezecea fa Dumei de stat. A doua legislaturaJ.

26 martie 1907. Ibid., col. 1 053-1 154. 227, 264,
258-366, 376, 378, 385, 387-388, 403.
*$edinta a optsprezecea [a Dumei de stat. A doua legislaturaJ.
29 martie 1907. Ibid., col. 1 273-1 374. 321, 354-356,
359, 362, 363, 365, 366, 368, 396, 397, 403.
*$edinta a douazecea fa Dumei de stat. A doua legislaturaJ.
2 aprilie 1907. Ibid., col. 1 473-1 533. 356, 370, 395, 404.
*$edinta a douazeci ii doua [a Dumei de stat. A doua legislaturaJ.
5 aprilie 1907. In : Darile de seams stenografice [ale Dumei
de stat]. 1907. Sesiunea a doua. Vol. I. Sedintele 1-30 (20 fe-
bruarie 30 aprilie). Petersburg, imprimeriile statului, 1907,
col. 1 597-1 662. (Duma de stat. A 2-a legislature). 228,
367-368, 402, 405.
*$edinta a douazeci ii patra [a Dumei de stat. A doua legislaturaJ.
9 aprilie 1907. Ibid., col. 1 753-1 840. 227, 356, 363-366,
382, 383, 394, 395, 405.
*$edinta a douazeci fi iasea fa Dumei de stat. A doua legislaturq.
12 aprilie 1907. Ibid., col. 1 921-2 008. 228, 370-374,
381-382, 383, 384, 389, 392.
*$edinta a treizeci ,ri doua [a Dumei de slat. A doua legislaturaJ.
3 mai 1907. In : Darile de seams stenografice [ale Dumei de
stat]. 1907. Sesiunea a doua. Vol. II. Sedintele 31-53 (1 mai
2 iunie). Petersburg, imprimeriile statului, 1907, col. 61-130.
(Duma de stat. A 2-a legislature). 253, 392, 396.
*$edinta a treizeci 1i noua fa Dumei de stat. A doua legislaturaJ.
16 mai 1907. Ibid., col. 617-682. 230, 257, 357, 358,
359, 366, 367, 385-386, 393, 394, 395-396, 401, 405-406.
*$edinta a patruzeci ,ti faptea [a Dumei de stat. A doua legislaturaJ.
26 mai 1907. Ibid., col. 1 165-1 246. 210, 215, 264, 265,
266, 269, 312, 365-366, 376, 377, 378, 380, 390-391, 393, 401,
406-408.
fedinia a nouasprezecea [a Dumei de stat. A treia legislaturaJ.
12 ianuarie 1908. In : Darile de seams stenografice [ale
Dumei de stat]. 1907-1908. Sesiunea intti. Partea I. Sedintele
www.dacoromanica.ro
 IiNIDICE DE LUCRARI SI IZVOARE 663

1-30 (1 noiembrie 1907 19 februarie 1908). Petersburg,

imprimeriile statului, 1908, col. 1 141-1 198 (Duma de stat.
A 3-a legislatura). 449, 450, 455.
Sedinta a douazecea [a Dumei de stat. A treia legislatura]. 15 ianuarie
1908. Ibid., col. 1 199-1 278. 449, 450, 452.
SedlInta a treizeci P doua [a Dumei de stat. A treia legislatura].
27 februarie 1908. In : Darile de seams stenograt ice
[ale Dumei de stat]. 1908. Sesiunea intii. Partea a II-a.
$edintele 31-60 (21 februarie 6 mai 1908). Petersburg,
imprimeriile statului, 1908, col. 93-144. (Duma de stat. A 3-a
legislatura). 461-465, 466.
[Telegrama adresata de C.C. al partidului socialistilor-revolutionari
delegatilor la Congresul socialist international de la Stuttgart].
Znamea Truda", [Paris], 1907, nr. 5, 12 septembrie, pag. 2,
In art. : Congresul socialist international de la Stuttgart. 130.

Tezele cu privire la tactics adoptate la 26 octombrie. Reci",

Petersburg, 1907, nr. 255 din 28 octombrie (10 noiembric),
pag. 3-4. 159.

Tovari,rci", Petersburg. 34, 38-39, 41, 43, 44, 56, 63, 66, 92,
102, 121, 141, 154, 161, 163, 216.
1907, nr. 214, 13 (26) martie, pag. 3. 216-217.
1907, nr. 238, 10 (23) aprilie, pag. 3. 216-217.
1907, nr. 260, 8 (21) mai, pag. 1-2 ; nr. 266 din 15 (28) mai,
pag. 3 ; nr. 287, 8 (21) iunie, pag. 1. 163.
1907, nr. 296, 19 iunie (2 iulie), pag. 2. 38-45.
1907, nr. 299, 22 iunie (5 iulie), pag. 3. 45.
1907, nr. 301, 24 iunie (7 iulie), pag. 1-2. 17-33.
1907, nr. 348, 18 (31)' august, pag. 1. 56, 57-61, 63.
1907, nr. 351, 22 august (4 septembrie), pag. 1-2. 65.
1907, nr. 374, 18 septembrie (1 octombrie), pag. 3. 163.
1907, nr. 402, 20 octombrie (2 noiembrie), pag. 1-2. 154-155.
1907, nr. 407, 26 octombrie (8 noiembrie), pag. 4. 158-159.
1907, nr. 410, 30 octombrie (12 noiembrie), pag. 4. 158.

[Trotki, L. D.] Sarcinile noastre politice. (Probleme tactice si orga-

nizatorice). Editat de P.M.S.D.R. Geneva, tip. partidului, 1904.
www.dacoromanica.ro
604 INDICE DE LUCRARI $1 IZVOARI

XI, 107 pag. (P.M.S.D.R.). Inaintea titlului autor : N. Trotki.

106.

Trubetkoi, S. N. [Cuvintare rostita la audienta acordata de far

delegatiei zemstvelor. 6 (19) iunie 19051. Buletinul oficial",
Petersburg, 1905, nr. 121 din 8 (21) iunie, pag. 1. 123.

Trudovaia Rossiia", Petersburg. 251.

Turgheniev, I. S. Destelenire. 472.

Parinti 1i copii. 288.

Povestirile unui vinator. Burmistrul. 44-45.

Jaranul" in Duma. Russkoe Gosudarstvo", Petersburg, 1906,
nr. 39 din 18 (31) martie, pag. 4. Semnat : Segno. 124, 316.
Ucaz catre Senatul ocirmuitor [cu privire la acordarea de credite
taranilor prin Banca agricola in schimbul unei ipoteci pe loturile
cu care au lost improprietariti. 15 (28) noiembrie 1906].
Buletinul oficial", Petersburg, 1906, nr. 256, 18 noiembrie
(1 decembrie), pag. 1. 176, 225, 253, 260, 302-303, 356, 375,
404-405, 428.
Ucaz catre Senatul ocirmuitor [Cu privire la iesirea taranilor din obsti
,u la improprietarirea for cu loturi. 9 (22) noiembrie 1906].
Buletinul oficial", Petersburg, 1906, nr. 252, 12 (25) noiembrie,
pag. 1. 167, 176, 225, 253, 260, 272, 302-303, 356, 375,
405-T406, 428-429.
Ucaz catre Senatul ocirmuitor [cu privire la modificarea Si cornple-
tarea regulamentului alegerilor pentru Duma de stat. 11 (24) de-
cembrie 1905]. Buletinul oficial", Petersburg, 1905, nr. 268
din 13 (26) decembrie, pag. 1, la rubrica : Acte guvernamen-
tale. 47, 53, 124, 131, 136, 181, 316.
Unirea" opozifiei. Stolicinaia Posta", Petersburg, 1908, nr. 228,
3 (16) februarie, pag. 1. 424-425.
Vihleaev, P. Partidul socialist-populist si problema agrara. In :
Culegerea I. Petersburg, Nasa /vrisl", 1907, pag. 75-93. 167,
253, 268.
Vpered", Geneva, 1905, nr. 1, 4 ianuarie (22 decembrie 1904),
pag. 2-3. 112.

1905, nr. 11, 23 (10) martie, pag. 2. 108.

1905, nr. 15, 20 (7) a9rilie, pag. 1-2. 259.
www.dacoromanica.ro
 INDICE DE LUCRARI SI IZVOARE 606

Vpered", [Viborg], 1907, nr. 14, 10 septembrie, pag. 2-4. Pe ziar

ca loc de editare figureaza Moscova. 434.

Webb, S. ii B. Istoria miscarii muncitoresti din Anglia. Traducere

din limba englezI de G. A. Pepern. Petersburg, Ed. Pavlenkov,
1899. 363 pag. Inaintea titlului autori : S. si B. Webb. 24.

Zarea", Stuttgart. 100.

1901, nr. 1, aprilie, pag. 152-153. 416.
1901, nr. 2-3, decembrie, pag. 60-100, 258-302. 101,483,
288, 289, 293, 294.
Zarniti". Vol. I. Petersburg, tip. Bezobrazov, 1907. 128 pag. 192,
Zetkin, C. Congresul socialist international de la Stuttgart. In :
Zarniti", Vol. I. Petersburg, tip. Bezobrazov, 1907, pag. 105-
112. 192.

Znamea Truda", [Paris]. 171.

1907, nr. 2, 12 iulie, pag. 1-4. 190.
1907, nr. 5, 12 septembrie, pag. 2-4. 130-131, 189-190.
1907, nr. 6, 30 septembrie, pag. 1-3. 163.
1907, nr. 8, decembrie, pag. 6-10. 434-438.
[Adler, W. Die Abanderung zur Resolution zur Frage des Frauen-
wahlrechts, eingebracht auf dens Internationalen sozialisti-
schen Kongre/. zu Stuttgart]. .(Vorwartsx., Berlin, 1907,
N 195, 22. August. 1. Beilage des Vorwartsx., S. 2. Unter
dem Gesamttitel : Die Kommissionen. Frauenwahlrecht.
88, 94.
f Afterword of editorial stuff to Burnett's article ,Sold again !,].
Justice*, London, 1907, N. 1,245, November 23, p. 4. 442.

Almanac!, de Gotha. Annuaire genealogique, diplomatique et statisti-

que, 1908. Gotha, Perthes [1907]. XXIV, 1194 p. 328.

*Aus der Weltpolitik,, Miinchen, 1903, N 48, 30. November, S. 1-

10. 107.

Baer, K. u. Helmersen, G. Beitrage zur Kenntnis des Russischen

Reiches and der angrenzenden Lander Asiens. Auf Kosten der
Akademie der Wissenschaften hrsg. von Baer, K. u. Helmersen,
G. 11. Bd. Gemischten Inhalts. S.-Pb., Die Akademie der
Wissenschaften, 1845, 183 S, 235.
www.dacoromanica.ro
606 INDICE DE LUCRARI $1 IZVOARE

[Bebe!, A. Resolutionsentwurf zur Frage des Militarismus and der

internationalen Konflikte, eingebracht auf dem Internationalen
sozialistischen Kongreg zu Stuttgart]. RVorwarts*, Berlin.
1907, N 194, 21. August. I. Beilage des eVorwarts, S. 3. Unter
dem Gesamttitel : Die Kommissionen. Der Militarismus und die
internationalen Konflikte. 75, 89.
[Beer, H. Resolutionsentwurf zur Frage der Beziehungen zwischen
der politischen Partei und den Gewerkschaften, eingebracht
auf dem Internationalen sozialistischen Kongren zu Stuttgart].
Vorwarts*, Berlin, 1907, N 194, 21. August. 1. Beilage des
wVorwarts., S. 2. Unter dem Gesamttitel : Die Kommissionen.
Die Beziehungen zwischen den politischen Parteien und den
Gewerkschaften. 190, 437.
[Die Beziehungen zwischen der politischen Partei and den Gewerkschaf-
ten. Debatten in der Kommission des Internationalen sozialisti-
schen Kongresses zu Stuttgart]. Vorwarts*, Berlin, 1907,
N 196, 23. August. 1. Beilage des Vorwarts)., S. 3. Unter dem
Gesamttitel : Die Kommissionen. Partei und Gewerkschaft.
73, 85, 86, 93, 191, 192, 437, 438, 439.
[Die Beziehungen zwischen der politischen Partei and den Gewerk-
schaf ten. Resolutionsentwurf der Kommissionsmehrheit des In-
ternationalen sozialistischen Kongresses zu Stuttgart]. Vor-
warts., Berlin, 1907, N 197, 24. August. 1. Beilage des Vor-
warts., S. 1. Unter dem Gesamttitel : Internationaler sozia-
listischer KongreB. 190.

Bogdanow, A. Ernst Mach and die Revolution. Die Neue Zeit*,

Stuttgart, 1907-1908, 26. Jg., Bd. 1, N 20, S. 695-700.
427.

Brouckere, L., de. Rapport sur les rapports entre les partis politiques
socialistes et les associations professionnelles, pr6sent4 au nom du
Parti Ouvrier Belge. In : Propositions et Projets de Resolu-
tions avec rapports explicatifs presentes au congres Socialiste
International de Stuttgart (18-24 aollt 1907). Edition en
3 langues du Bureau Socialiste International. [Bruxelles, 1907],
p. 30-88. 73.

*Brownlie, J. 7'. A. dishonourable peace. The Labour Leader.,

London, 1907, N 21, November 15, p. 322. 443.

*Burnett, J. Sold again ! Justice*, London, 1907, N 1,245,

November 23, p. 4. 442.

La Caserne., Haine st. Paul. 118.

www.dacoromanica.ro
.La Caserne., Paris. 118.
 INDICE DE LUCRARI $1 IZVOARE 607

12 p. 9. -
La commune rivolutionnaire]. Aux Communaux. Londres, 1874.

Conscrit., Paris. - 118.

'Corriere della Sera', Milano, 1908, N 41, 10 Febbraio, p. 1-2.

446.
-
- 1908, N 42, 11 Febbraio, p. 5. - 446.

- -
Croci, P. L'ira nemica anche oltre tomba. L'inevitabilied d'una nuova
instaurazione.
11 Febbraio, p. 5.
aCorriere della Sera, Milano, 1908, N 42,
446.

- Lo1908,statoNd'animo nazionale. - ACorriere della Sera, Milano,

41, 10 Febbraio, p. 1-2. - 446.

- LaMilano,
visita del popolo alle salme reali. -
1908, N 41, 10 Febbraio, p. 2. -
4(Corriere della Sera*,
446.

[Die Ein- und Auswanderung der Arbeiter. Debatten in der

Kommission
Stuttgart]. - des Internationalen sozialistischen Kongresses zu
1907, N 194, 21.
oVorwarts*, Berlin,
1. Beilage des Vorwarts*, S. 2-3 ; N 195, 22. August. 1. Bei-
August.

lage des Vorwarts*, S. 2-3. Unter dem Gesamttitel : Die

Kommissionen. Die Ein- und Auswanderung der Arbeiter.
74, 87.
-
Eine Verleugnung des Klassenkampfes.
N 48, 26. Februar, S. 1. - 469-471.- eVorwarts*, Berlin, 1908,

'En Avant'. - 118.

Engels, F. Internationales aus dem Volksstaat (1871-75). Berlin,

Expedition des oVorwarts* Berliner Volksblatt, 1894. 72 S.
9 -10.
-
- staat*, 1874, N 73). -7 In :
Programm der blanguistischen Kommune-Fluchtlinge. (cVolks-
Engels, F. Internationales aus dem

Berliner Volksblatt, 1894, S. 40-46. -

Volksstaat (1871-75). Berlin, Expedition des wVorwirts.
9-10.

1891. -
Engels, F. Zur Kritik des sozialdemokratischen Programmentwurfes
Die Neue Zeit*, Stuttgart, 1901-1902, Jg. XX,
Bd. I, N 1, S. 5-13. -
447-448.
Der Entwurf des neuen Parteiprogramms. III. - "Die Neue Zeit*,-
Stuttgart, 1890-1891, Jg. IX, Bd. II, N 51, S. 780-791.
447-448.
www.dacoromanica.ro
608 INDICE DE LUCRARI $1 IZVOARE

Erste internationale Konferenz sozialistischer Frauen. 4(Vorwarts*,

Berlin, 1907, N 192, 18. August. 2. Beilage des 4Norwiirts*,
S. 1-3 ; N 193, 20. August. 2. Beilage des .Norwarts*, S. 3 ;
N 194, 21. August. 1. Beilage des 4Vorwarts*, S. 1-2.
72, 88, 94.
/Die erste Sitsung des Internationalen sozialistischen Kongresses
zu Stuttgart]. Vorw'Srts*, Berlin, 1907, N 193, 20. August.
1. Beilage des Vorwarts*, S. 1-2. Unter dem Gesamttitel :
Internationaler sozialistischer Kongra 192-194.
.Frankfurter Zeitung., Frankfurt am Main. 428.
1908, Februar. 444-446.
1908, N 76, 16. Marz. 474-476.
Frauenwahlrecht. [Debatten auf dem Internationalen sozialistischen
Kongrel3 zu Stuttgart]. 4(Vorwarts*, Berlin, 1907, N 196, 23.
August. 1. Beilage des Vorwarts*, S. 2-3. Unter dem Gesamt-
titel : Internationaler sozialistischer Kongref3. 71-72, 87,
88, 94.
[Frauenwahlrecht. Debatten in der Kommission des Internationalen
sozialistischen Kongresses zu Stuttgart]. Vorwarts*, Berlin,
1907, N 195, 22. August. 1. Beilage des 4( Vorwarts*, S. 2. Unter
dem Gesamttitel : Die Kommissionen. Frauenwahlrecht. 72,
87-88, 94.
Die Gleichheits, Stuttgart, 1907, N 18, 2. September. 73, 82, 83,
85, 90, 92, 191.
*The great surrender. The Labour Leader*, London, 1907, N 21,
November 15, p. 328. 442.

IGuesde, J. Resolutionsentwurf zur Frage des Militarismus und der

internationalen Konflikte, eingebracht auf dem Internationalen
sozialistischen Kongre zu Stuttgart]. Vorwarts*, Berlin, 1907,
N 194, 21. August. 1. Beilage des eVorwarts*, S. 3. Unter dem
Gesamttitel : Die Kommissionen. Der Militarismus und die inter-
nationalen Konflikte. 75, 89.
(Hera., G. Resolutionsentwurf zur Frage des Militarismus und der
internationalen Konflikte, eingebracht auf dem Internationalen
sozialistischen Kongre/3 zu Stuttgart]. Vorwarts*, Berlin, 1907,
N 194, 21. August. 1. Beilage des eVorwarts*, S. 3. Unter dem
Gesamttitel : Die Kommissionen. Der Militarismus und die inter-
nationalen Konflikte. 74-75, 88-89.
Internationale Regeln der sozialistischen Taktik. [Die Resolution des
Internationalen Sozialistenkongresses zu Amsterdam]. In : In-
ternationaler Sozialistenkongren zu Amsterdam. 14. bis 20. Au-
www.dacoromanica.ro
 INDICE DE LUCRARI s IZVOARE 609

gust 1904. Berlin, Expedition der Buchhandlung Vorwartsw,

1904, S. 31-32. 82.

Internationaler sozialistischer Kongre13. Vorwirts*, Berlin, 1907,

N 193, 20. August. 1. Beilage des Vorwarts*, S. 1-2 ; N 194,
21. August. 1. Beilage des Vorwarts*, S. 1 ; N 195, 22. August.
1. Beilage des Vorwarts*, S. 1-2 ; N 196, 23. August. 1 Bei-
lage des Vorwarts*, S. 1-3 ; N 197, 24. August.. 1. Beilage
des Vorwarts*, S. 1-3 ; N 198, 25. August. 1. Beilage des
Vorwarts*, S. 1-2. 69-76, 82-90.
Internationaler Sozialistenkongreg zu Amsterdam. 14. bis 20. August
1904. Berlin, Expedition der Buchhandlung Vorwartsx., 1904.
78 S. 82.

[ Jaurs, J.] [Resolutionsentwurf zur Frage des Militarismus und der

internationalen Konflikte, eingebracht auf dem internationalen
sozialistischen Kongrefl zu Stuttgart]. Vorwartsx., Berlin, 1907,
N 194, 21. August. 1. Beilage des Vorwirts*, S. 3-4. Unter dem
Gesamttitel : Die Kommissionen. Der Militarismus und die interna-
tionalen Konflikte. 75.

.Journal des Debats politiques et littiraires., Paris, 1908, 15 Mars.

476.
*4(Justice, London, 1907, N 1 244, November 16, p. 6. 442.

* 1907, N 1,245, November 23, p. 4. 442.

Kaufmann, R. Die Kommunalfinanzen (GroBbritannien, Frankreich,
PreuBen). Leipzig, Hirschfeld, 1906. 2 Bande. (Hand- und Lehr-
buch der Staatswissenschaften in selbstandigen BKnden, begriindet
von K. Frankenstein, fortgesetzt von Heckel. 2. Abt. : Finanz-
wisscnschaft. V. Bd.). 327-328.
*Kautsky, K. Die Agrarfrage. Eine Ubersicht fiber die Tendenzen
der modernen Landwirtschaft und die Agrarpolitik der Sozial-
demokratie. Stuttgart, Dietz, 1899. VIII, 451 S. 259, 282,
283, 289-291.
Die Agrarfrage in Ru [gland. Die Neue Zeit., Stuttgart,
1905-1906, 24. Jg., Bd. 1, N 13, S. 412-423. 300, 377.
[Der Bericht fiber die Rede von K. Kautsky in einer Versamm-
lung der Leipziger Genossen]. VorwHrts*, Berlin, 1907,
N 209, 7. September. 1. Beilage des Vorwartsx., S. 1. Unter
dem Gesamttitel: Debatten fiber den Stuttgarter kongrcB
Leipzig. 73, 85, 86, 191, 434.
Partei und Gewerkschaft. Die Nene Zeir., Stuttgart,
1905-1906, 24. Jg., Bd. 2, N 48, S. 716-725 ; N 49, S. 749-
754. 190.
www.dacoromanica.ro
610 INDICE DE LUCRARI IZVOARE

- 1906-1907, 25. Jg., Bd. 1, N 1,-S. 4-10. -

Der Parteitag von Mannheim. Die Neue Zeitn, Stuttgart.
190.
* Die soziale Revolution. I. Sozialreform und soziale Revolu-

- 1906-1907, 25. Jg., Bd.-2, N-48, Die

tion. 2. durchges. und verm. Aufl. Berlin, Buchhandlung
4Vorwarts., 1907. 64 S. 340, 416.

S. 724-730. -
Der Stuttgarter Kongre13. Neue Zeit., Stuttgart,
83.
- Neue Zeit., Stuttgart, 1906-1907, 25. Jg., Bd. 1, N 9, -S. 284-
Triebkriif te und .Aussichten der russischen Revolution. eDie

290 ; N 10, S. 324-333. - 338-339.

tion.l. -
* Vorwort zur zweiten Auflage [des Buches .Die soziale Revolu-
In : Kautsky, K. Die soziale Revolution. I. Sozial-
reform und soziale Revolution. 2. durchges. und verm. Aufl.
Berlin, Buchhandlung 4Vorwartsn, 1907, S. 5-6. 339. -
schen KongreB zu Stuttgart]. -
Die Kolonialfrage. [Debatten auf dem Internationalen sozialisti-
Vorwarts*, Berlin, 1907,
N 195, 22. August. 1. Beilage des Vorwartsn, S. 1-2 ; N 196,
23. August. 1. Beilage des 4Vorwartsn, S.
Gesamttitel : Internationaler sozialistischer KongreB.
83-84.
- 69-71,
1-2. Unter dem

[Die Kolonialfrage. Debatten in der Kommission des Internatio-

nalen sozialistischen Kongresses zu Stuttgart]. -
Vorwartsn,
Berlin, 1907, N 193, 20. August. 2. Beilage des Vorwartsn,
sion fur die Vorbereitung der Kolonialfrage. -
S. 2. Unter dem Gesamttitel : Die Kommissionen. Die Kommis-
69-70, 83-84.
Die Kolonialfrage. Resolutionsentwurf der Kommissionsmehrheit auf
dem Internationalen sozialistischen KongreB zu Stuttgart].
4cVorwartsn, Berlin, 1907, N 195, 22. August. 1. Beilage des
-
listischer Kongref3 -
Vorwartsn, S. 1. Unter dem Gesamttitel : Internationaler sozia-
69-70, 84.
Kommission fur Frauenstimmrecht. - Vorwartsw, Berlin, 1907,

- 72, 87-88.
N 194, 21. August, S. 4. Unter dem Gesamttitel : Internationaler
sozialistischer KongreB.

328. -
*eThe Labour Leader., London, 1907, N 21, November 15, p. 322,
442-443.
[Lenin, W. I. u. Luxemburg, R. Anderungen zum Resolutionsentwurf
Bebels zur Frage des Militarismus und der internationalen Kon-
zu Stuttgart]. -
flikte, eingebracht auf dem Internationalen sozialistischen Kongre/3
wVorwartsn, Berlin, 1907, N 196, 23. August.
I. Beilage des oVorwartsn, S. 3. Unter dem Gesamttitel : Die
flikte. -
Kommissionen. Der Militarismus und die internationalen Kon-
75, 77, 78, 89.
www.dacoromanica.ro
 INDICE DE LUCRARI $1 IZVOARE 611

Marx, K. u. Engels, F. Gesammelte Schriften von Karl Marx und

Friedrich Engels, 1841 bis 1850. Bd. 2. Von Juli 1844 bis No-
vember 1847. Stuttgart, Dietz, 1902. VIII, 482 S. (In : Aus dem
dinand Lassa lle. Hrsg. von F. Mehring. Bd. 2).
304-305.
-
literarischen NachlaB von Karl Marx, Friedrich Engels und Fer-
259, 265,

- Der Volkstribun, redigiert von Hermann Kriege in New-York.

In : Marx, K. u. Engels, F. Gesammelte Schriften von Karl Marx
-
und Friedrich Engels. 1841 bis 1850. Bd. 2. Von Juli 1844 bis
November 1847. Stuttgart, Dietz, 1902, S. 414-428. (In : Aus
Ferdinand Lassalle. Hrsg. von F. Mehring. Bd. 2).
304-305.
-
dem literarischen NachlaB von Karl Marx, Friedrich Engels und
259, 265,

*Marx, K. Das Kapital. Kritik der politischen Okonomie. Bd. III.

T. 1. Buch III : Der GesamtprozeB der kapitalistischen Produk-
tion. Kapitel I bis XXVIII. Hrsg. von F. Engels. Hamburg,
MeiBner, 1894. XXVIII. 448 S. - 276, 283, 287, 291, 294.
* Das Kapital. Kritik der politischen Okonomie. Bd. III. T. 2. Buch
III : Der GesamtprozeB der kapitalistischen Produktion. Kapitel
422 S. -
XXIX bis LII. Hrsg. von F. Engels. Hamburg. MeiBner, 1894, IV,
258, 276, 283, 287, 291, 292, 294, 298-300, 301-303.
Marx, K. Theorien fiber den Mehrwert. Aus dem nachgelassenen Ma-
nuskript Zur Kritik der politischen Clkonomie*. Hrsg. von
Adam Smith. Stuttgart, Dietz, 1905. XX, 430 S. -
K. Kautsky. Bd. I. Die Anfange der Theorie vom Mehrwert bis
284.

- Theorien fiber den Mehrwert. Aus dem nachgelassenen Manuskript

Zur Kritik der politischen Okonomie*. Hrsg. von K. Kautsky.
Bd. II. David Ricardo. T. 1. Stuttgart, Dietz, 1905 XII, 344 S.
255, 258, 282, 284, 285, 304-305.
-
- Theorien fiber den Mehrwert. Aus dem nachgelassenen Manuskript
Zur Kritik der politischen Okonomie*. Hrsg. von K. Kautsky.
Bd. II. David Ricardo. T. 2. Stuttgart, Dietz, 1905. IV, 384 S.
255, 258, 281, 282, 284.
-
Maalow,.P. Die Agrarfrage in Ruf3land. Die bauerliche Wirtschafts-
M. Nachimson. Stuttgart, Dietz, 1907. XIII, 265 S. -
form und die landlichen Arbeiter. Autorisierte thersetzung von
295.

Mehring, F. Deutscher Liberalismus und russische Duma. -

Die

764. -
Neue Zeit., Stuttgart, 1906-1907, 25. Jg., Bd. 1, N 23, S. 761-
156.

Der Militarismus und die internationalen Konflikte. [Debatten auf

dem Internationalen sozialistischen KongreB zu Stuttgart].
www.dacoromanica.ro
-
612 INDICE DE LUCRARI $1 1ZVOARE

Vorwarts, Berlin, 1907, N 198, 25. August. 1. Bei lage des

zialistischer KongreB. -
Vorwarts, S. 1-2. Unter dem Gesamttitel : Internationaler so-
88, 89.
Der Militarismus und die internationalen Konflikte. [Debatten in der
Stuttgart]. -
Kommission des Internationalen sozialistischen Kongresses zu
Vorwarts, Berlin, 1907, N 193, 20. August. 2.
Beilage des Vorwarts, S. 2 ; N 194, 21. August. 1. Beilage des
aVorwarts, S. 3-4 ; N 195, 22. August. 1. Beilage des
Vorwarts, S. 3-4 ; N 196, 23. August. 1. Beilage des
Vorwarts, S. 3 ; N 197, 24. August. 1. Beilage des Vorwarts,
tarismus und die internationalen Konflikte.
89, 93.
-
S. 3-4. Unter dem Gesamttitel : Die Kommissionen. Der Mili-
74-76, 77-78,

S. 780-791. -
Die Neue Zeit", Stuttgart, 1890-1891, Jg. IX, Bd. II, N. 51,
447-448.
- 1901-1902, Jg. XX, Bd. 1, N 1, S. 5-13. - 447-448.
- 1905-1906, 24. Jg., Bd. 1, N 13, S. 412-423. - 300, 377.
- 1905-1906,
-
754.
24. Jg., Bd. 2, N 48, S. 716-725 ; N 49, S. 749-
190.
- 1906-1907, 25. Jg., Bd. 1, N 1, S. 4-10. - 190.
- 1906-1907,
- 25. Jg., Bd. 1, N 9, S. 284-290 ; N 10, S. 324-
333. 339-340.
-- 1906-1907, 25. Jg., Bd. 1, N 23, S. 761-764. --
1906-1907, 25. Jg., Bd. 2, N 48, S. 724-730. 83.
156.

- 1907-1908, 26. Jg., Bd. 1, N 20, S. 695-700. - 427

*fThe New Ages, [London], 1907, N 691, Dec. 7, ,S. 101-102.
443.
-
*Notes of the week.
Dec. 7, S. 101-102.
--
The New Age, [London], 1907, N 691.
443.

les.
S. 4.
--
Outline of scheme for conciliation and arbitration. General princip-
The Times, London, 1907, N 38,484, November 7.
443.
Parvus. Der Anfang vom Ende ?
1903, N 48, 30. November, S. 1-10.
- -
Aus der Weltpolitik, Miinchen,
107.
La Patrie en Danger', Paris. 457. -
.Pays. - 446.
Plechanow, G. fAnderung zur Resolution Beers zur Frage der Bezie-
hungen zwischen der politischen Partei und den Gewerkschaften
www.dacoromanica.ro
 INDICE DE LUCIZARI $1 IZVOARE 613

auf dem Internationalen sozialistischen Kongrefl zu Stuttgart]

- Vorwarts*, Berlin, 1907, N 196, 23. August. 1. Beilage des
wVorwarts., S. 3. Unser dem Gesamttitel : Die Kommissionen.
- 191, 192, 437-438.
Propositions et Projets de Resolutions avec rapports explicatifs pr.&
sentes au congres Socialiste International de Stuttgart (18-24
aotit 1907). Edition en 3 langues du Bureau Socialiste Intsrnatio-
nal. [Bruxelles, 1907]. XCVI, 608 p. - 73.
Protokoll fiber die Verhandlungen des Parteitages der Sozialdemo-
kratischen Partei Deutschlands. Abgehalten zu Breslau vom 6. bis
12. Oktober 1895. Berlin, Expedition des Vorwarts*, 1895. 223 S.
-440-441.
Protokoll fiber die Verhandlungen des Parteitages der Sozialdemo-
kratischen Partei Deutschlands. Abgehalten zu Dresden vom 13.
bis 20. September 1903. Berlin, Expedition der Buchhandlung
Vorwarts*, 1903, 448 S. - 141.
Protokoll fiber die Verhandlungen des Parteitages der Sozialdemo-
kratischen Partei Deutschlands. Abgehalten zu Essen vom 15.
bis 21. September 1907. Berlin, Buchhandlung Vorwarts, 1907
413 S. - 73, 193, 440-441.
Protokoll fiber die Verhandlungen des Parteitages der Sozialdemo-
kratischen Partei Deutschlands. Abgehalten zu Mannheim vom 23.
bis 29. September 1906, sowie Bericht fiber die 4. Frauenkonfe-
renz am 22. u. 23. September 1906 in Mannheim. Berlin, Buch-
handlung Vorwarts*, 1906. 488 S. - 190.
*The Railway settlement. - The Labour Leader., London, 1907,
N. 21, November 15, p. 322. Signature : W. R. - 442-443.
.Reynolds Newspaper., London. - 442-443.
Rodbertus-Jagetzow, I. K. Soziale Briefe an von Kirchmann. - 286.
,Sachsische Arbeiterzeitung,, 1908, Februar. - 468-469, 471.
Sismondi, J. C. L. Simonde de. Etudes sur Peconomie politique.
T. I. Bruxelles, societe typographique Beige, 1837. IX, 327 p.
- 71.
Sfidekum, A. Die Taktik der Reaktionare. - Sachsische Arbeiter-
zeitung., 1908, Februar. - 468-469, 471.
Terms of settlement. Adhesion of masters and men. - The 'Times*,
London, 1907, N 38,484, November 7, p. 4. - 443.
The Times, London. - 442-443.
- 1907, N 38,484, November 7, p. 4. - 443.
www.dacoromanica.ro
614 INDICE DE LUCRARI $1 IZVOARE

Vorbemerkung des Obersetzers [zum Art. von A. Bogdanow .Ernst

Mach and die Revolution.J. Die Neue Zeit., Stuttgart.
1907-1908, 26. Jg., Bd. 1, N 20, S. 695-696. 427.

Vorwdrts*, Berlin, 1907, N 192, 18. August. 2. Beilage des .or-

V
warts*, S. 1-3. 72, 88, 94.
1907, N 193, 20. August. 1. Beilage des Vorwartsu, S. 1-2.
69 -76, 82-90, 192-193.
1907, N 193, 20. August. 2. Beilage des Vorwasts, S. 2, 3.
69 -70, 72, 74-76, 77-78, 83-84, 88, 89, 93, 94.
1907, N 194, 21. August, S. 4. 72, 87-88.
1907, N 194, 21. August. 1. Beilage des Vorwarts*, S. 1-4.
69 -76, 77-78, 82-90, 93, 190, 437.
1907, N 195, 22. August. 1. Beilage des Vorwarts, S. 1-4.
69 -76, 77-78, 82-90, 93.
1907, N 196, 23. August. 1. Bei lage des Vorwarts, S. 1-3.
69 -76, 77-78, 82-90, 94, 191, 192, 437, 439.
1907, N 197, 24. August. 1 Beilage des Vorwarts, S. 1-4.
69 -76, 77-78, 82-90, 93, 190.
1907, N 198, 25. August. I. Beilage des Vorsvrts, S. 1-2.
69 -76, 82-90.
1907, N 209, 7. September. 1. Bei lage des Vorwartsn, S. 1.
73, 85, 86, 191, 434.
1908, N 44, 21. Februair, S. 1. 468, 471.
1908, N 48, 26. Februar, S. 1. 469-471.
Wahlrechtskampf Klassenkampf 4Vorwasts*, 1908, N 44,
21. Februar, p. 1. 468, 471.
*Welshed ! Justice*, London, 1907, N 1, 244, November 16,
p. 6. 442.,
Westminster Review.. 289.

*[The Worker's letter to the editorial stuff]. Justice*, London,

1907, N 1, 245, November 23, p. 4. 442.

[Zetkin, K.) Der Internationale sozialistiche Kongren zu Stuttgart.

Die Gleichheito, Stuttgart, 1907, N 18, 2. September.
73, 82, 83, 85, 90, 92-94, 191-192.

www.dacoromanica.ro
 615

INDICE DE NUME

A
Adjemov, M. S. (n. 1878) membru al partidului cadet, depu-
t tat in Duma a II-a, a III-a i a IV-a de stat, de profesiune medic.
A facut parte din diverse comisii ale Dumei : comisia pentru re-
forme judiciare, comisia bugetara etc. A colaborat la Vestnik Prava",
Russkie Vedomosti", Vestnik Partii Narodnoi Svobodi" i la alte
publicatii. In 1917 a fost membru al C.C. al partidului cadet i a
candidat in alegerile pentru Adunarea constituanta. Dupi Revolutia
Socialists din Octombrie militant activ al emigratiei albgardiste
la Paris. 453.

Adler, Viktor (1852-1918) unul dintre organizatorii i li-

derii social-democratiei austriece ; la inceputul activitatii sale poli-
tice a fost radical burghez, iar de la mijlocul deceniului al 9-lea
al secolului trecut a luat parte la micarea muncitoreasca. In 1886,
Adler a fondat ziarul Die Gleichheit" ; cu incepere din 1889 a
fost redactor al organului central al social-democratiei austriece
Arbeiter-Zeitung". In ultimele doua decenii ale secolului trecut a
intretinut legaturi cu F. Engels, dar curind dupa moartea acescuia
a alunecat spre reformism gi a fost unul dintre conducatorii oportu-
nismului. In timpul razboiului mondial din 1914-1918, Adler a
adoptat o pozitie centrists, a propovaduit paces intre clase" 0 a
combatut actiunile revolutionare ale clasei muncitoare. In 1918, dupa
instaurarea republicii burgheze in Austria, a fost citva timp ministru
al afacerilor externe. 87, 88, 94, 131.
Afanasiev, A. G. (n. 1859) Oran fara partid, deputat in Duma
a II-a de stat din partea Regiunii Oastei Donului. A facut parte
tin comisia agrara a Dumei ; a participat la dezbaterile in problema
agrara. 370, 372.
Afanasiev, K. I. (n. 1875) cadet, deputat in Duma I de stat
din partea Regiunii Oastei Donului, preot. In anii 1907-1916 a
fost agent secret al sectiei ohranei din regiunea Donului, dind ra-
poarte informative cu privire la activitatea cadetilor, a social4tilor-
revolutionari deputatilor din Duma de stat. In 1920 a fost jude-
www.dacoromanica.ro
41 Lenin 01 e:e. vol. 1G
616 INDICE DE NUME

cat si condamnat de Tribunalul revolutionar al regiunii Don pentru

el a fost in slujba ohranei tariste. 241.

Akselrod, P. B. (1850-1928) unul dintre liderii mensevismu-

lui. In deceniul al 8-lea al secolului trecut a fost narodnic, car dupa
scindarea organizatiei Zemlea i volea" a aderat la grupul Cernii
peredel". In 1883 a luat parte la crearea grupului Eliberarea
muncii". Incepind din 1900 membru al redactiei ziarului Iskra"
si a revistei Zarea" ; a participat la Congresul al II-lea al P.M.S.D.R.
ca delegat cu drept de vot consultativ din partea redactiei ziarului
Iskra", iskrist din minoritate. Dupa congres mensevic activ.
In 1905 a formulat ideea oportunista a convocarii unui larg con-
gres muncitoresc", pe care it opunea partidului proletariatului. In
anii reactiunii si ai noului avint revolutionar a fost unul dintre
conducatorii lichidatorilor, a fAcut parte din redactia ziarului Go-
los Sotial-Demokrata", organul mensevicilor-lichidatori ; in 1912 a
participat la Blocul antipartinic din august. In timpul primului
razboi mondial s-a situat pe pozitii centriste ; a participat la con-
ferintele de la Zimmerwald si Kienthal, unde a aderat la aripa
dreapta. Dupa revolutia burghezo-democratica din februarie 1917 a
fost membru al Comitetului executiv al Sovietului din Petrograd, a
sprijinit Guvernul provizoriu burghez. Fats de Revolutia Socialists
din Octombrie a avut o atitudine still ; in emigratie a facut pro-
paganda pentru interventia armata impotriva Rusiei Sovietice.
6, 14, 100, 111.
Aleksinski, G. A. (n. 1879) la inceputul activitatii sale poli-
tice social-democrat. In perioada revolutiei din 1905-1907 a aderat
la bolsevici. A fost deputat in Duma a II-a de stat din partea mun-
citorilor din Petersburg ; a Rent parte din comisia pentru ajutorarea
omerilor, din comisia pentru problemele aprovizionarii si din comi-
sia agrara a Dumei ; a participat la dezbaterile in legatura cu de-
claratia guvernamentala prezentata in Duma de P. A. Stolipin in pro-
blema bugetului, in problema agrara etc. In calitate de reprezentant
al fractiumi social-democrate din Duma a participat ca delegat cu
drept de vot consultativ la lucrarile Congresului al V-lea (de la
Londra) al partidului. In anii reactiunii a fost otzovist, lector la
;coals fractionista de pe insula Capri (Italia), unul dintre organi-
zatorii grupului antipartinic Vpered". In timpul primului razboi
mondial s-a manifestat ca un sociallovinist inveterat, a colaborat
la o serie de ziare burgheze. Inapoindu-se in 1917 in Rusia s-a all-
turat grupului plehanovist Edinstvo" si s-a situat pe o pozitie con-
trarevolutionara. In iulie 1917, ticluind in colaborare cu serviciul di
contraspionaj militar niste documente false, i-a calomniat pe
V. I. Lenin si pe bolsevici. In aprilie 1918 a fugit peste granita.
In 1920, Tribunalul revolutionar suprem al C.E.C. din Rusia 1-a
judecat in contumacie in procesul organizatiei contrarevolutionare
Centrul tactic', fiind condamnat la pierderea dreptului de a reveni
in Rusia Sovietica. In emigratie s-a alaturat taberei ultrareactionare.
60, 218, 405.
www.dacoromanica.ro
 INDICE DE MIME 617

Anderson, James (1739-1808) economsit burghez englez de

seams, mare fermier, autorul mai multor lucrari stiintifice consa-
crate in special problemelor agriculturii. In 1777, in lucrarea Stu-
dierea naturii legilor cerealelor" a elaborat, in linii generale, teoria
rentei diferentiale. Apa'rind interesele proprietarilor funciari s-a pro-
nuntat pentru men;inerea legilor cerealelor, a tarifelor vamale si a
primelor de export, care, dupl pa:rerea sa, stimulau dezvoltarea agri-
culturii. K. Marx a criticat conceptille lui Anderson in Teorii asupra
plusvalorii (volumul al IV-lea al CapitaluluiD)", partea a II-a, Edi-
tura politick 1960. 256.

Anikin, P. A. (n. 1873) social-democrat, mensevic, de profe-

siune invata.tor, deputat in Duma a II-a de stat din partea guberniei
Saratov. A facut parte din aripa mensevica' a fractiunii social-demo-
crate din Dumk a fost membru al comisiei de interpelari si al comi-
siei pentru problemele invaiamintului public. Dupa dizolvarea Dumei
a fost judecat in procesul fractiunii social-democrate 4i condamnat
la cinci ani rnunca silnica. In anii 1917-1918 a lucrat ca instructor
pentru problemele invWmintului public in judetul Serdobsk (guber-
nia Saratov). Membru al Asociatiei unionale a fostilor detinuti
politici. 405.
Antonov, I. I. (n. 1880) social-democrat, deputat in Duma I
de stat din partea guberniei Perm, de profesiune muncitor I8c1-
tug. 251.

Bebel, August (1840-1913) unul dintre cei mai de seams

militanci ai social-democratiei germane si ai Internationalei a II-a.
De profesiune strungar. 5i-a inceput activitatea politici in prima
jurnatate a deceniului al 7-lea al secolului trecut. A fost membru
al Internationalei I. In 1869 a intemeiat impreunI cu W. Liebknecht
Partidul muncitoresc social-democrat din Germania (eisenachieniin ;
a fost ales in repetate rinduri deputat in Reichstag ; a luptat pen-
tru calea democratic de unificare a Germaniei, a demascat caracte-
rul reactionar al politicii interne si externe a guvernului kaiserului.
In timpul razboiului franco-prusian s-a situat pe pozitii internatio-
naliste ; a sprijinit Comuna din Paris. In ultimul deceniu al seco-
lului trecut a la inceputul primului deceniu al acestui secol a luat
atitudine impotriva reformismului si revizionismului din rindurile
social-democratiei germane. Cuvinfarile rostite de el impotriva
bernsteinienilor au fost apreciate de V. I. Lenin ca un model de
aplrare a conceptiilor marxiste si de luptI pentru caracterul cu ade-
varat socialist al partidului muncitoresc" (Opere, vol. 19, E.S.P.L.P.
1937, pig: 290). Publicist talentat si excelent orator, Bebel a exerci-
tat o puternia influenti asupra dezvolarii miscarii muncitoresti
www.dacoromanica.ro
41*
618 INDICE DE NUME

germane si europene. In ultima perioada a activitatii sale a comis

o serie de greseli cu caracter centrist (lupta insuficienta impotriva
oportunistilor, supraaprecierea formelor parlamentare de lupta etc.).
75, 81, 85, 89, 131, 192, 193, 194, 440-441.
Beer, Heinrich social-democrat austriac, oportunist. A partici-
pat la Congresul de la Stuttgart al Internationalei a II-a ca delegat
al unui grup de muncitori metalurgisti. In raportul privitor la pro-
blema relatiilor dintre partidele politice si sindicate a sustinut linia
oportunista a neutralitatii sindicatelor. 190.

Bell, Richard (1859-1930) unul dintre conducatorii sindica-

tului functionarilor de la caile ferate din Anglia. A inceput sa lu-
creze la calea ferata din vest ca conductor de tren, a intrat in Aso-
ciatia units a functionarilor feroviari ; in 1891, a devenit secretar
organizatoric al Asociatiei, iar din 1897 pina. in 1910 a fost secre-
tarul ei general. Intre anii 1900 si 1910 membru in parlament
din partea partidului laburist ; a dus o politics impaciuitorista, de
tradare a clasei muncitoare. Dupa ce a iesit din postul de secretar
general al Asociatiei a fost functionar in ministerul comertului si
judecator de pace la Middlesex. 441, 442-443.
Ber, K. M. (1792-1876) savant rus, academician, unul din-
tre cei mai mari cercetatori ai naturii din secolul al XIX-lea, inte-
meictorul embriologiei. Dupa absolvirea Universitatii din Derpt a
plecat in strainatate, unde a stat pina in 1834. Din 1817 a fost
prorector al Universitatii din Konigsberg, din 1819 profesor de
zoologie, iar din 1826 profesor de anatomic. In 1826 a fost ales
membru corespondent, iar in 1828 membru titular al Academiei
de stiinte din Petersburg. In 1834 s-a intors la Petersburg. Este cu-
noscut in special prin lucrarile de embriologie animals. Admitca pro-
cesul evolutiei, pe care 11 interpreta insa in mod idealist. Ber s-a
pronuntat impotriva teoriei evolutiei a lui Darwin si, in special, im-
potriva teoriei selectiei naturale. S-a ocupat si de probleme de antro-
pologie. Este unul dintre intemeietorii Societatii geografice. A partici-
pat la o serie de expeditii geografice. Autor a numeroase lucrari
stuntifice in domeniul embriologiei, antropologiei, anatomiei, geogra-
fiei etc. 235.

Berdeaev, N. A. (1874-1948) filozof idealist reactionar si

reprezentant at misticismului. In primele sale lucrari publicistice s-a
situat pe pozitiile marxismului legal", a procedat la revizuirea de
pe pozitii neokantiene a doctrinei lui Marx si a devenit apoi un
dusman fatis al marxismului. In 1905 a intrat in partidul cadet.
In anii reactiunii a fost unul dintre reprezentantii curentului filo-
zofic-religios al zidirii de dumnezeu, curent ostil marxismului ; a
colaborat la culegerea Vehi", care avea un caracter contrarevolutio-
nar. Dupa. Revolutia Socialists din Octombrie s-a manifestat ca apo-
loget al feudalismului si al scolasticii medievale, in care vedea sin-
gurul rnijloc de a scapa de comunismul in crestere. In 1922 a foss
www.dacoromanica.ro
 INDICE DE NUME 619

expulzat pentru activitate contrarevolutionarS ; in strblinState a con-

tinuat sa propovIcluiasc5. misticismul filozofic si a fost unul dintre
ideologii contrarevolutiei. 98.

Bernstein, Eduard (1850-1932) lider al aripii ultraoportu-

niste a social-democratiei germane si al Internationalei a II-a ; teo-
retician al revizionismului gi reformismului. A participat la miscarea
social-democratS incepind de la jumStatea deceniului al 8-lea at seco-
lului trecut ; s-a aflat sub influenta lui Duhring. Din 1881 pinS
in 1889 a fost redactor-responsabil al ziarului Der Sozialdemokrat",
organul central ilegal al Partidului social-democrat din Germania.
In anii 1896-1898 a publicat in revista Die Neue Zeit", sub titlul
Problemele socialismului", o serie de articole care au fost apoi edi-
tate intr-un volum intitulat Premisele socialismului si sarcinile
social-democratiei" (1899), in care a procedat in mod deschis la revi-
zuirea bazelor filozofice, economice si politice ale marxismului revo-
lutionar. Bernstein nega teoria marxista a luptei de clasS, teoria ine-
vitabilitStii pr5busirii capitalismului, teoria revolutiei socialiste $i a
dictaturii proletariatului. Cit priveste revolutia proletariatului, opor-
tunistul s-a dezvStat pink' sk* se si gindeasei la una ca asta", stria
V. I. Lenin referindu-se la Bernstein (Opere, vol. 25, E.S.P.L.P. 1956,
pag. 425). Bernstein afirma ca miscarea muncitoreascS nu are altS
sarcinS decit aceea de a lupta pentru reforme menite s51 imbunStI-
teascS" situatia economics a muncitorilor in societatea capitalistS.
El a lansat formula oportunistS : Miscarea este totul, scopul final
nu este nimic". Conceptiile teoretice ale lui Bernstein si ale adeotilor
ski, precum activitatea lor oportunistii practicS au dus la teadarea
directs a intereselor clasei muncitoare si, ca urmare, la falimentul
Internationalei a II-a in primul razboi mondial. In anii care au ur-
mat, Bernstein a continuat sa' lupte impotriva marxismului, spriji-
nind politica burgheziei imperialiste si ridicindu-se impotriva Revo-
lutiei Socialiste din Octombrie si a Statului sovietic. 60, 294.
Binasik, M. S. vezi Novosedski.
Bismarck, Otto Eduard Leopold (1815-1898) om de stat si
diplomat al Prusiei si al Germaniei, primul cancelar al Imperiului
german, supranumit cancelarul de fier". In 1862 a fost numit prim-
ministru gi ministru de externe al Prusiei. Scopul principal pe care
I -a urmarit a fost unirea micilor state germane izolate prin foc si
sabie" si crearea unui Imperiu german unit sub hegemonia Prusiei
iuncherilor. In ianuarie 1871, Bismarck a fost numit cancelar al Im-
periului german. Din 1871 pins in 1890 a condus intreaga politick'
interns si externs a Germaniei, ca'reia i-a imprimat o orientare cores-
punzStoare intereselor iuncherilor-mosieri, strIcluindu-se totodatS sI
asigure alianta dintre iuncheri si marea burghezie. 177.
Blanqui, Louis-Auguste (1805-1881) eminent revolutionar
francez, reprezentant de seam at comunismului utopic, participant la
insurectiile 9i revolutiile din Paris din decursul anilor 1830 -1870,
www.dacoromanica.ro
620 INDICE DE NUME

a condus o serie de societki revolutionare secrete. Mai mult de 36 de ani

din viata sa petrecut-o in inchisori. Cautind sa cucereasca pu-
terea prin lupta unui grup restrins de revolutionari complousti,
Blanqwi nu a inteles rolul hotiritor pe care-1 are organizarea mase-
lor in lupta revolutionar5. Marx si Lenin au. dat o inalti apreciere
meritelor revolutionare ale lui Blanqui, dar in acelasi timp au supus
unei critici acerbe erorile lui si tactica lui complotist5. defectuoasi.
Blanquismul este o teoric care neagI lupta de class stria Lenin.
Blanquismul asteapta salvarea omenirit din robia salariat5 nu prin
lupta de class a proletariatului, ci printr-un complot urzit de o
infima minoritate de intelectuali" (Opere complete, vol. 13, Editura
politic5, 1962, editia a doua, pag. 75). 457.

Bobrinski, Al. A. (n. 1852) conte, om de stat reactionar,

mare mosier si fabricant de zah5r. Incepind din 1884 a fost vreme
indelungata maresalul nobilimii din gubernia Petersburg. In 1906 a
fost ales presedinte al Consiliului nobilimii unite organizatie con-
trarevoluponara a mosierilor iob5gisti. Deputat in Duma a III-a de
stat din partea guberniei Kiev. Din 1912 membru al Consiliului
de stat, iar in 1916 ministru al agriculturii. Dup5. Revolutia So-
cialist5 din Octombrie a f5cut parte din organizatia contrarevolutio-
narI Consiliul unirii Rusiei", apoi emigrant alb. 161, 362, 364.
Bobrinski, V. A. (n. 1868) conte, om politic reactionar, mare
mosier si fabricant de zalik. Din 1895 pin5 in 1898 a fost presedinre
al Consiliului zemstvei judetene din Bogoroditk. Deputat in Dumele
a II-a, a III-a si a IV-a de stat din partea guberniei Tula. In Dume
a facut parte din aripa dreapt5. Nationalist extremist, Bobrinski a
fost adept al rusific5rii prin forts a regiunilor periferice nationale
ale Rusiei. Dup51 Revo lutia Socialist5 din Octombrie a luptat in sudul
Rusiei impotriva Puterii sovietice. In 1919 a emigrat. 355, 359,
362, 364, 365, 377, 428.
Bogatov, N. I. (n. 1866) Oran, deputat in Duma a II-a de
stat din partea guberniei Novgorod, a aderat la octombristi. 403.

Bogdanov, A. (Malinovski, A. A. *, Maksimov, N.) (1873-1928)

social-democrat, filozof, sociolog, economist ; de profesiune me-
dic. In ultimul deceniu al secolului trecut a participat la acrivitatea
unor cercuri social-democrate (la Tula). Dup5 Congresul al II-lea al
P.M.S.D.R. a aderat la bolsevici. In calitate de membru al Biroului
Comitetelor Majoritkii a participat in Rusia la preg5tirea Congresului
al III-lea al partidului, la care a fost ales membru in C.C. A facut
parte din redactiile organelor de mesa' bolsevice Vpered" si Pro-
letarii" si a fast unul dintre redactorii ziarului bolsevic ,.Novaia
Jizn". A participat la lucrarile Congresului al V-Iea (de la Londra)
al P.M.S.D.R. In anii reactiunii a devenit lider al otzovistilor, pre -
cum. si al grupului. Vpered", care combItea linia promovati de
In paranteza shit scrise cu caractere cursive adevIratele nume de
familia.
www.dacoromanica.ro
 INDICE DE NUME 621

Lenin si de partid. In domeniul filozofiei a incercat sa creeze un

sistem propriu empiriomonismul" (variants a filozofiei subiectiv-
idealiste machiste, camuflata printr-o terminologie pseudomarxista), pe
care Lenin 1-a criticat cu asprime in lucrarea sa Materialism si
empiriocriticism". La consfatuirea din iunie 1909 a redac ;iei largite
a ziarului Proletarii", Bogdanov a fost exclus din partidul bolsevic.
Dupa Revo lutia Socialists din Octombrie a fost unul dintre organi-
zatorii conducatorii Proletcultului", a lucrat in cadrul Universi-
tatii proletare. Incepind din 1926 a fost director al Institutului de
transfuzie a singelui, intemeiat de el. 427, 479.
Borisov vezi Suvorov, S. A.
Brouckere, Louis, de (n. 1870) unul dintre liderii gi teoreti-
cienii Partidului muncitoresc din Belgia ; pins la primul razboi
mondial a condus aripa de stinga a acestui partid. La Congresul de
la Stuttgart al Internationalei a II-a a luat cuvintul in problema
relatiilor dintre partidele socialiste Si sindicate. In timpul primului
razboi mondial social-sovinist inveterat. Dupa terminarea raz-
boitilui a facut parte din biroul Consiliului general al partidului 5i
a fost membru al Comitetului Executiv al Internationalei a II-a.
Ulterior a intrat in guvern, a fost senator, reprezentantul Belgiei la
Lisa Natiunilor. Din 1919 profesor la Universitatea din
Bruxelles, iar din 1926 membru al Academiei Belgiene. S-a ridicat
impotriva Statului sovietic si a partidului bollevic. 73.
Bulat (Bulota), A. A. (1872-1941) militant pe tarim social
din Lituania, deputat in Dumele a II-a $i a III-a de stat din partea
guberniei Suvalki, de profesiune avocat. In timpul insurec;iei din
octombrie 1905, unul dintre organizatorii grevei functionarilor de la
pcval 1i telegraf ; a fost intemnitat. In Dume a facut parte din
fractiunea trudovicilor ; in Duma a III-a de stat a fost liderul
acestei fractiuni. In anii 1912-1915 a profesat avocatura la Vilnius,
iar din 1915 pins in 1917 a locuit in S.U.A. Dupa reintoarcerea 1a
Petrograd a fost cooptat in Comitetul Executiv Central impaciuitorisi
al Sovietului de deputati ai muncitorilor si soldatilor, ca reprezentans
al partidului socialistilor-revolutionari.
In 1940, dupa rasturnarea regimului fascist in Lituania, a facut
parte din comisia electorala republicans pentru alegerile in Seimul
popular. In anii 1940-1941 a fost seful sec ;iei juridice a Prezidiului
Sovietului Suprem al R. S. S. Lituaniene. In 1941 a fost i mpuscat
de ocupantii germani. 394.

Bulgakov, S. N. (1871-1944) economist burghez, filozof

idealist. In ultimul deceniu al secolului trecut a fost marxist legal.
A incercat sa revizuiasca teoria lui Marx in problema agrara ; el
explica pauperizarea maselor populare prin asa-zisa lege a fertilitatii
descrescinde a solului". Dupi revolu;ia din 1905-1907 a aderat la
cade ;i, a propovaduit misticismul filozofic si a colaborat la culegerea
Vehi", care avea un caracter contrarevolutionar. In 1918 s-a preotit.
www.dacoromanica.ro
622 INDICE DE NUME

In 1922 a fost expulzat pentru activitate contrarevolutionara ; in

strainatate a desfasurat o propaganda dusmanoasi impotriva U.R.S.S.
98, 285, 288.
Bulighin, A. G. (1851-1919) om de stat al Rusiei tariste,
mare mosier. Pita in 1900 a fost judecator de instructie, apoi .gu-
vernator intr-o serie de gubernii. In anii 1900-1904 a detmut
functia de viceguvernator general al Moscovei ; a sprijinit in mod
asiduu activitatea ohranei zubatoviste. La 20 ianuarie 1905 a fost
numit ministru de interne. Incepind din luna fehruarie a aceluiasi an,
din portrna tarului, a condus lucrarile de elaborare a proiectului de
lege cu privire la convocarea unei Dume de stat consultative, cu
scopul de a stavili cresterea avintului revolutionar in tail. Dar
aceasta Duma n-a mai fost convocata, fiind maturata de revolutie.
Dupa aparitia manifestului tarului din 17 octombrie 1905, Bulighin
a fost demis, mentinindu-si numai calitatea de membru in Consiliul
de stat ; de fapt, el a disparut de pe arena politica. 452.

Burenin, V. P. (1841-1926) publicist si literal reactionar.

Incepind din 1876 a facut parte din redactia ziarului Novoe
Vremea", fiind in fruntea venalei clici de publicisti de la acest ziar.
V. I. Lenin a folosit adesea numele lui Burenin ca nume comun
pentru desemnarea procedeelor polemice necinstite. 60.

Burnett, James secretarul Consiliului districtual din Scotia al

Federatiei social-democrate din Anglia. 442.

C
Ceakste, I. H. (1859-1927) om de stat leton si militant
burghez pe tarim social, mare mosier, de profesiune avocat. Incepind
din 1888 a fost redactor-editor al unui ziar leton ultrareactionar din
Mitava. Deputat in Duma I de stat din partea guberniei Kurlanda,
a aderat la cadeti. In 1918 a fost ales presedinte al Consiliului
15opular burghez al Letoniei. Din 1920 pins in 1927 presedintele
Republicii letone burgheze. A promovat o politica ostila Uniunii
Sovietice. 394.

Celiiev, M. D. (n. 1866) octombrist, ultrareactionar, deputat

in Duma a III-a de stat din partea guberniei Samara, mare proprietar
de imobile Si industrias. A fost primar al Samarei si consilier al
zemstvei judetene Samara. 428.

Cerevanin, N. (Lipkin, F. A.) (1868-1938) lider mensevic,

lichidator dintre cei mai inveterati. A participat la Congresele al
IV-lea si al V-lea ale P.M.S.D.R. Colaborator la publicatiile lichida-
toriste 5i unul dintre autorii Scrisorii deschise" a celor 16 mensevici,
care urmareau lichidarea partidului (1910). Dupa conferinta anti-
www.dacoromanica.ro
partinica din august 1912 a fost membru al centrului de conducere
 INDICES DE MIME 623

mensevic (C.O.). In timpul primului razboi mondial s-a situat pe

pozitii social-soviniste. In 1917 a fost redactor la Raboceaia Ga-
zeta", organul central al mensevicilor, si membru in C.C. al men-
sevicilor. Fats de Revolutia Socialists din Octombrie a avut o
atitudinc ostils. 111-112, 121. 163.
Cernov, V. M. (Tucikin) (1876-1952) unul dintre liderii Si
teorcticienii partidului eserilor. In anii 1902-1905 a fost redactorul
ziarului Revoliutionnaia Rossiia", organul central al eserilor. A
publicat o serie de articole indreptate impotriva marxismului, in care
incerca sa demonstreze ca teoria lui Marx nu poate fi aplicata la
agriculture. Dupe revolutia din februarie 1917 a fost ministru al
agriculturii in Guvernul provizoriu burghez si organizatorul unor
crunte represiuni impotriva taranilor care trecusera la ocuparea pa-
minturilor mosieresti. Dupe Revolutia Socialised din Octombrie a
fost unul dintre organizatorii rebeliunilor antisovietice. In 1920 a
emigrat in strainatate, undo a continuat sa desfasoare o activitate
antisovietica. 190, 274.

Ciheidze, N. S. (1864-1926) unul dintre liderii mensevismu-

lui. A intrat in miscarea social democrats la sfirsitul ultimului de-
ceniu al secolului trecur. Dupe Congresul al II-lea al P.M.S.D.R.
mensevic. Deputat in Dumele a III-a $i a IV-a de stat din partea
guberniei Tiflis ; liderul fractiunii mensevice din Duma a IV-a.
Lenin il numea pe Ciheidze un social-democrat de pe linga partid",
care si-a dovedit in Duma priceperea de a acoperi pe oportunisti
si de a-i sluji". In timpul primului razboi mondial s-a situat pe po-
zitii centriste. In perioada revolutiei burghezo-democratice din fe-
bruarie 1917 a fost membru in Comitetul provizoriu al Dumei de
star, defensist. Ciheidze a fost presedintele Sovietului de deputati ai
muncitorilor si soldatilor din Petrograd, presedinte al C.E.C. in prima
legislature, sprijinind activ Guvernul provizoriu burghez. Dupa. Re-
volutia Socialised din Octombrie a fost presedinte al Adunarii consti-
tuante din Gruzia guvern mensevic contrarevolutionar. In 1921,
dupe instaurarea Puterii sovietice in Gruzia, a emigrat la Paris.
466.

Cijevski, P. I. (n. 1861) membru al partidului cadet, na-

tionalist burghez ucrainean ; deputat in Duma I de stat din partea
guberniei Poltava. Dupe Revolutia Socialists din Octombrie a emigrat.
A colaborat la saptaminalul Voice organ al Radei contrarevolu-
tionare ucrainene. 218, 397-398, 407.
Ciuprov, A. I. (1842-1908) profesor-economist, publicist na-
rodnic. A fost presedinte al sectiei de statistics a Societatii juridice
din Moscova. Autor a numeroase lucrari cu privire la transportul
feroviar si la problema agrara. Redactor al culegerii narodnice-libe-
rale Influenta recoltelor si a preturilor cerealelor asupra unor laturi
www.dacoromanica.ro
624 INDICE DE NUME

ale economiei nationale a Rusiei" (1897) si autor at unuia dintre

articolele din aceasta culegere. Lucrarile agrare ale lui Ciuprov au
fost aspru criticate de V. I. Lenin. 227, 271, 364.
.
Ciuriukov, V. N. (n. 1878) deputat in Duma I de stat din
partea guberniei Moscova, social-democrat, Meatus la uzinele meca-
nice din Klinsk. In Duma a semnat proiectul" agrar al celor 104".
Pentru semnarea Apelului de la Viborg al deputatilor din Duma I
de stat a fost condamnat si privat de drepturile electorale. 251.

Clemenceau, George-Benjamin (1841-1929) ba'rbat de stat,

fruntas al vigil politice din Franca ; in decurs de multi ani a fost
lider al partidului radical. La inceputul activitatii sale politice a
fost republican de stinga, ostil imperiului lui Napoleon al III-lea.
In 1871, in timpul Comunei din Paris, fiind primar al unuia dintre
arondismentele Parisului, a militat pentru impacarea proletariatului
cu burghezia. In anii care au urmat a detinut functii municipale, a
fost ales preledinte al Consiliului municipal al Parisului, iar in 1876
membru al Camerei deputatilor din Franta. Incepind din deceniul
at 9-lea at secolului trecut a fost unul dintre conducatorii radicalilor.
In 1902 a fost ales in senat, iar intre anii 1906 si 1909 a fost seful
guvernului francez. Aparind interesele marelui capital, a aplicat o
politica de crunte represiuni flick' de clasa muncitoare. V. I. Lenin
stria ca radicalul Clemenceau, care conduce Franta in numele
capitalistilor, se stracluieste de zor sa spulbere ultimele ramasite ale
iluziilor burghezo-republicane din rindurile proletariatului. In timpul
lui Clemenceau, masacrarea muncitorilor de catre armata, care
actioneaza din ordinul guvernului radical*, a devenit un fenomen
aproape mai frecvent decit inainte" (Opere, vol. 15, E.S.P.L.P. 1957,
pag. 174). In ajunul primului razboi mondial a rupt cu partidul
radical. In timpul razboiului s-a manifestat ca un sovinist inveterat.
Din noiembrie 1917, Clemenceau a devenit din nou sef al guvernului
francez, instaurind in card un rcgim de dictatura militara. El a fost
unul dintre organizatorii 4i inspiratorii interventiei armate impotriva
Rusiei Sovietice ; a sprijinit contrarevolutia rusa, s-a straduit sa
infiptuiasca incercuirea economics" si sal sugrume Republica sovie-
tica. In 1919, Ia Conferinta de pace de la Paris a aparat interesele
imperialistilor francezi, fara sa-si ajungi intru totul cinta. FiMd
infrint la alegerile prezidentiale din 1920 s-a retras din activitatea
politica. 132.

Dan (Gurvici), F. 1. (1871-1947) unul dintre liderii mensevi-

cilor, de profesiune medic. A inceput sa is parte la miscarea social-
democrata in ultimul deceniu al secolului trecut ; a fost membru al
Uniunii de lupta pentru eliberarea clasei muncitoare" din Petersburg.
A fost arestat in nenumaratc rinduri si deportat. In septembrie 1903
a fugit in strainatate, unde a aderat la menlevici. A participat Ia
www.dacoromanica.ro
 INDICE DE NUME 625

Congresele al IV-lea (de unificare) si al V-lea (de la Londra) si la

o serie de conferinte ale P.M.S.D.R. In anii reactiunii si al noului
avint revolutionar a condus in strainatate grupul lichidatorilor si a
fost redactor al ziarului Go los Sotial-Demokrata". In timpul pri-
mului razboi mondial a fost defensist. Dupa revolutia burghezo-
democratica din februarie 1917 a fost membru al Comitetului Executiv
al Sovietului din Petrograd si a facut parte din Prezidiul C.E.C. al
primei legislaturi ; a sprijinit Guvernul provizoriu burghez. Dupa
Revolutia Socialised' din Octombrie a luat pozitie impotriva Puterii
sovietice. La inceputul anului 1922 a fost expulzat din tars ca
dusman neimpacat al Statului sovietic. 38, 399.
David, Eduard (1863-1930) unul dintre liderii aripii de
dreppta a social-democratiei germane ; de profesiune economist. In
1894 a facut parte din comisia de pregatire a programului agrar al
partidului, situindu-se pe pozitia de revizuire a teoriei marxiste In
problema agrara si incercind sa dovedeasca trainicia micii gospodarii
taranesti in regimul capitalist. A fost unul dintre fondatorii revistei
oportunistilor germani Sozialistische Monatshefte". In 1903 a pu-
blicat o carte intitulata Socialismul si agricultura", pe care Lenin a
calificat-o drept principala lucrare a revizionismului in problema
agrara". Incepind din 1903 a fost deputat in Reichstag. In timpul
primului rkboi mondial a fost social-sovinist. In 1919 a facut parte
din primul guvern de coalitie al Republicii germane ; in 1919-1920
a fost ministru de interne, iar in 1922-1927 reprezentant al
guvernului la Hessen. A sprijinit tendintele revansarde ale imperia-
lismului german si a fost un dusman al U.R.S.S. V. I. Lenin 1-a
caracterizat ca pe un oportunist a carui intreaga viata este con-
sacrata coruperii burgheze a miscarii muncitoresti" (Opere, vol. 21,
Editura politica, 1959, pag. 262). 70.

De BroucUre, L. vezi Brouckere, L.

Delarov, D. I. (n. 1864) deputat in Duma a II-a de stat
din partea guberniei Veatka, membru al partidului socialistilor-
populisti", de profesiune agronom. Organizatorul asociatiilor de credit
din gubernia Veatka. In Duma a facut parte din comisia financiara
si din comisia agrara. Dupa. Revolutia Socialists din Octombrie a
lucrat la $coala de tehnicieni pentru produse lactate din Vologda.
215, 376.
Dmowski, R. V. (1864-1939) om de stat polonez, unul
dintre intemeietorii si conducatorii partidului national-democrat
principalul partid nationalist al mosierimii si burgheziei poloneze.
Incepind din 1895 a redactat revista Przeglad Wszechpolski", care
a devenit organul teoretic al partidului national-democrat. In pe-
rioada primei revolutii ruse (1905-1907) a organizat bande de
pogromisti pentru reprimarea miscarii revolutionare in Polonia.
Deputat in Dumele a II-a si a III-a de stat din partea orasului
Varsovia, liderul fractiunii poloneze din Duma (kolo-ul polonez). In
www.dacoromanica.ro
626 INDICE DE NUMB

timpul primului razboi mondial a sprijinit activ tarismul Antanta.

In 1917 a condus Comitetul national polonez de la Paris, recunoscut
de Antanta ca guvern provizoriu at Poloniei ; in 1919 a fost dele-
gatul Poloniei la Conferinta de pace de la Paris. In 1923 a fost
sewn timp ministru de externe in cabinetul Witos. A sprijinit instau-
rarea dictaturii fasciste in Polonia i intensificarea terorii impotriva
maselor de oameni ai muncii. De0 s-a situat pe o pozitie ostila
Uniunii Sovietice, s-a pronuntat impotriva politicii externe avenru-
riste a lui Pilsudski, considerind cal principalul pericol pentru Po-
lonia tl constituia Germania imperialists. 392, 402.
Dolgorukov, Pavel Dm. (1866-1930) print, mare mo0er,
cadet. In anii 1893-1906 a fost mareal al nobilimii dintr-un judet
al guberniei Moscova. A fost unul dintre intemeietorii partidului
cadet ; presedinte al C.C. at partidului cadet in anii 1905-1911 ;
presedinte al fractiunii cadete in Duma a II-a de stat. Dupl. Re-
volutia Socialists, din Octombrie a participat activ la comploturile
albgardiste impotriva Puterii sovietice. A fost judecat si condamnat
pentru activitate contrarevolutionara. 38.

Dolgorukov, Piotr Dm. (1866-1945) print, mare mo0er,

cadet. A fost presedinte al Consiliului zemstvei judetene Sudjansk.
A participat la congresele zemstvelor din anii 1904-1905. Unul
dintre organizatorii partidului cadet 0 membru al C.C. al acestui
partid. A fost deputat i viceprqedinte at Dumei I de stat. Dupi
Revolutia Socialists din Octombrie emigrant alb. 364.

Drufki-Liubetki, I. E. (n. 1861) print, mo0er, deputat in

Duma I de stat din partea guberniei Minsk ; autonomist. Membru
al Societatii agricole din Minsk, prqedintele consiliului de admi-
nistratie at Bancii comerciale din Minsk. Incepind din 1903 mem-
bru al comitetului agrar de pe linga ministerul agriculturii. 271.

Dubasov, F. V. (1845-1912) general-adjutant, amiral, una

dintre capeteniile reactiunii tariste, calau singeros al revolutiei ruse
din anii 1905-1907. In 1905 a condus actiunea de inalbu0re a
mifcarii agrare din guberniile Cernigov, Poltava i Kursk. Incepind
din noiembrie 1905 a fost guvernator general al Moscovei ; a condus
actiunea de reprimare a insurectiei armate din decembrie de la
Moscova. Incepind din 1906 a fost membru al Consiliului de stat,
tar din 1907 membru al Consiliului de stat at apararii. 15-16,
42, 44, 45, 122.
Dubrovin, A. I. (1855-1918) organizatorul i conducatorul
organizatiei ultrareactionare Uniunea poporului rus", de profesiune
medic. In anii 1905-1907 a fost inspiratorul si organizatorul po-
gromurilor impotriva evreilor 0 at actelor teroriste. A redactat zia-
rul ultrareactionar antisemit Russkoe Znamea". Dup5. scindarea
Uniunii poporului rus", in 1910, a ramas in fruntea partii din
Uniune" care se afla sub influenta sa. 39.
www.dacoromanica.ro
 INDICE DE NUME 627

Durnovo, P. N. (1844-1915) unul dintre cei mai reactionari

oameni de stat din Rusia tarista. In anii 1884-1893 a fost director
al departamentului politiei ; in anii 1900-1905 a fost ministru-ad-
junct la interne. Fiind numit, in octombrie 1905, ministru de interne
a luat masuri drastice pentru infringerea primei revolutii ruse si a
indemnat organizatiile sutelor negre la pogromuri. Incepind din
1906 a fost membru al Consiliului de stat. 360.

E
E. K. vezi Kuskova, E. D.
E. P. vezi Pimenova, E. K.
Eldarhanov, T. E. (n. 1870) deputat in Dumele I si a II-a
de stat din partea regiunii Terek, a facut parte din fractiunea
musulmana, de profesiune invtitator. In 1920 a fost presedinte al
Comitetului executiv al districtului Groznii (Cecen), iar in 1921
membru al delegatiei Republicii Gorskaia pe linga Comisariatul
poporului pentru minoritaci al R.S.F.S.R. pentru elaborarea consti-
tutiei Republicii Sovietice Gorskaia. In 1922 adjunct at comisa-
rului poporului pentru invatamint al Republicii Gorskaia. In 1923
presedinte al Comitetului revolutionar at regiunii Cecene. 396.

Engels, Friedrich (1820-1895) unul dintre intemeietorii co-

munismului stiintific, conducator si invatator al proletariatului inter-
national, prieten si tovaras de lupta at lui K. Marx (vezi articolul
lui V. I. Lenin Friedrich Engels", in Opere complete, vol. 2, Editura
politica, 1960, editia a doua, pag. 1-14). 9, 23, 82, 259, 344,
345, 415, 447.
Eriov, P. A. (n. 1878) deputat in Duma I de stat din partea.
guberniei Kazan. Desenator tehnic la pulberaria din Kazan. In Duma
a aderat la social-democrati ; a facut parte din comisia executive,
precum si dintr-o serie de alte comisii. In 1908 era unul dintre
conducatorii organizatiei partidului cadet din Kazan. 251.

Evlogbi (Gheorghievski, V.) (n. 1868) monarhist, ultrareac-

tionar, unul dintre conducatorii organizatiei ultrareactionare Uniunea
poporului rus" Din 1902 a fost episcopul Liublinului. Deputat in
Dumele a II-a si a III-a de stat din partea populatiei ortodoxe din
guberniile Liublin si Sedletk. In 1914 a devenit arhiepiscopul Volt-
niei. Dupe Revolutia Socialistti din Octombrie unul din conduci-
torii ernigratiei monarhiste. 392.

Evreinov, V. V. (n. 1867) socialist-revolutionar, deputat in

Duma a II-a de stat din partea guberniei Astrahan. Secretarul
sectiei din Astrahan a societatii petroliere Fratii Nobel". In Duma
a facut parte din comisia agrara. 362-363, 364.
www.dacoromanica.ro
628 INDICE DE NUMB

P
Falloux, Fri.aric-Alfred-Pierre (1811-1886) om politic $i
scriitor francez, legitimist si clerical. In 1848 a fost initiatorul de-
vastarii atelierelor nationale si inspiratorul Inabusirii insurectiei din
iunie de la Paris. In perioada celei de-a doua Republici a fost deputat
in Adunarea constituanta 5i legislativa 5i ministru al instructiunii pu-
blice si al cultelor (1848-1849). 424.

Filonov, F. V. (m. 1906) consilier gubernial. In 1905-1906 a

fost unul dintre conducktorii expeditiilor de pedepsire organizate de
regimul tarist in gubernia Poltava. In decembrie 1905 a reprimat cu
cruzime pe taranii din tirgul Boliie Sorocintt si din satul Ustivici.
A fost ucis de un socialist-revolutionar. 45.

Finn-Enotaevski, A. I. (1872-1943) social-democrat, econo-

mist si publicist. In anii 1903-1914 a aderat la bolsevici ; in 1906
a facut parte din comisia de elaborare a programului agrar pentru
Congresul al IV-lea (de unificare) al P.M.S.D.R. ; s-a pronuntat tm-
potriva nationalizarii, cer'ind confiscarea paminturilor mosieresti, care
sa fie impartite 5i trecute in proprietatea privata a taranilor.
In anii primului razboi mondial, Finn-Enotaevski s-a situat pe
pozitii defensiste
5i soviniste. A scris mai multe lucrari de economie,
in care a denaturat esenta marxismului. Dupa Revolutia Socialists
din Octombrie a colaborat la ziarul menlevic Novaia Jizn". In
1931, fiind implicat in procesul unei organizatii contrarevolutionare
a mensevicilor, a fost condamnat. 254, 269, 274, 299, 301.
Firsov, D. (Rozenblum, D. S.) (n. 1875) socialist-revolutionar,
unul dintre autorii cartii In legatura cu revizuirea programului
agrar si a bazelor lui" aparuta in 1908 in editura Era". 438.

Fomicev, M. M. (n. 1882) social-democrat, mensevic, deputat

in Duma a II-a de stat din partea gubernici Taurida. In Duma a
facut parte din comisia agrara si din comisia pentru problemele
cultelor. 403.

Frenkel, Z. G. (n. 1869) deputat in Duma I de stat din

partea guberniei Kostroma, membru al partidului cadet, de pro-
fesiune medic. Din 1896 pins in 1901 a lucrat la zemstva guber-
niala Petersburg, a condus sectiile sanitare ale zemstvelor gqberniale
Vologda 5i Kostroma. A colaborat la revistele Naceale, Novoe
Slovo, Jizn" etc. In 1917 membru al C.C. al partidului cadet.
Dupa Revolutia Socialists din Octombrie profesor la o serie de
institutii de invatamint superior din Leningrad. 364.
www.dacoromanica.ro
 INDICH DH NUMB 629

Gavrilcik, A. A. (n. 1880) Oran, deputat in Duma a II-a

de stat din partea guberniei Minsk ; a aderat la cei de dreapta. In
Duma a facut parte din comisia de examinare a proiectelor de lege
in domeniul invatamintului public. 392.

George, Henry (1839-1897) economist si publicist mic-bur-

ghez american. George sustinea ca principala cauzg a saraciei in care
se zbate poporul este renta funciarg, faptul ca el este lipsit de pa-
mint. El contesta existenta unui antagonism intre munca si capital
si considera profitul la capital ca o lege naturals. A militat pentru
nationalizarea intregului pamint de catre statul burghez, care apoi
sa-1 dea in arena. diferitelor persoane. V. I. Lenin it numea pe
George un adept burghez al nacionalizarii pamintului". Vezi carac-
terizarea lui George facuta de Marx intr-o scrisoare catre Sorge din
1881, precum si de F. Engels in prefata la editia americana a lu-
crarii Situatia clasei muncitoare din Anglia" (K. Marx si F. Engels.
Opere, vol. 2, Editura politica, 1962, editia a II-a, pag. 659-661).
388.

Ghendelman, M. I. vezi Iakobi, M.

Gheorghievski, V. vezi Evloghi.
Gherasimov, M. N. (n. 1873) Oran, deputat in Duma I de
stat din partea guberniei Kazan, membru al partidului cadet. 251.

Ghelmersen, G. P. (1803-1885) cunoscut geolog rus, acade-

mician. Din 1865 ping. in 1872 directorul Institutului de mine din
Petersburg. Din 1882 directorul Comitetului geologic, la a carui
organizare a participat activ. Este cunoscut prin cercetarile intre-
prinse in Ural, Altai si in Asia Centrals. In 1841 a intocmit harta
geologica a Rusiei europene. 235.

Gherfuni, G. A. (1870-1908) unul dintre fondatorii si liderii

partidului socialistilor-revolutionari, membru al C.C. al acestui partid,
organizatorul si conducatorul grupului lui de lupta. In 1902-1903
a organizat o serie de acte teroriste, pentru care a fost arestat $i
condamnat la pedeapsa cu moartea, ce i-a fost comutata in inchi-
soare pe viata. In 1905 a fost deportat in Siberia, de unde a fugit
in 1906 in strainatate. In 1907 a participat la Congresul de la
Tammerfors al partidului socialistilor-revolutionari, pronuntindu-se in
favoarea blocului cu cadetii. 168, 169, 437.
Ghertenstein, M. I. (1859-1906) economist burghez, profesor
la Institutul agronomic din Moscova ; unul dintre liderii partidului
cadet si teoreticianul acestui partid in problema agrarg. Deputat in
Duma I de stat din partea orasului Moscova. A fost ucis de ultra-
reactionari in Finlanda dupg dizolvarea Dumei. 380.
www.dacoromanica.ro
630 1NDICE DE NUME

Ghirnius, I. M. (n. 1876) Oran, deputat in Duma I de stat

din partea guberniei Suvalki, a facut parte din grupul autonomistilor
(kolo-ul polonez). 393.

Golovin, F. A. (n. 1867) militant al zemstvelor, cadet. Din

1898 pink' in 1907 membru al Consiliului zemstvei guberniale
Moscova, iar apoi presedintele lui. A participat la congresele zemst-
velor din 1.904 si 1905. Unul dintre organizatorii partidului cadet.
A fost prescdintele Dumei a II-a de stat si deputat in Duma a III-a.
A participat la o mare concesiune de cai ferate. In martie 1917 a
fost numit de Guvernul provizoriu burghez comisar pe linga mi-
nisterul curtii imperiale. 385.

Goremikin, I. L. (1339-1917) om de stat al Rusiei tariste.

unul dintre reprezentantii tipici ai birocratiei reactionare. Monarhist
inveterat. In anii 1895-1899, ca ministru al afacerilor interne, a
dus o politica reactionara indreptata spre atenuarea ti lichidarea
reformelor din deceniul al 7-lea (ala- numita politica a contrarefor-
melor) ; a reprimat cu cruzime miscarea muncitoreasca. Din aprilie
pink' in august 1906 si din ianuarie 1914 pink' in ianuarie 1916 a
fost presedinte al Consiliului de Ministri. 42.

Gorn, V. vezi Groman, V. G.

Gralski, V. F. (1874-1939) om de stat polonez, mare pro-
prietar funciar, unul dintre liderii partidului national-democrat
principalul partid nationalist al mosierimii Si burghezici poloneze.
A fost deputat in Dumele I, a II-a si a III-a de stat din partea
guberniei Varsovia. In 1918 a fost ministru al agriculturii al Poloniei.
In anii urmatori a fost ministru de finante si in citeva rinduri
presedintele guvernului polonez. Dupa lovitura de stat fascists a lui
Pilsudski din 1926 s-a retras din activitatea politics. 392.

Grinberg, V. D. vezi Medem, V. D.

Groman, V. G. (Gorn, V.) (n. 1874) social-democrat, men-
sevic. Autorul unuia dintre proiectele de program agrar prezentate la
Congresul al IV-lea (de unificare) al P.M.S.D.R. ; a participat la
redactarea revistei mensevice Nape Delo". In anii reactiunii s-a
situat pe pozicii lichidatoriste, a colaborat la ziarul Tovarisci`,
organ al cadetilor de stinga, in care a preconizat incheierea unui
bloc cu cadetii, renuntarea la lozincile revolutionare etc. De la
inceputul revolutiei din februarie 1917 a condus aprovizionarea
Petrogradului. Dupa Revolutia Socialists din Octombrie a activat
citiva ani in domeniul economic 1i administrativ. In 1931 a fost
condamnat pentru activitate contrarevolutionara. 57, 58, 59, 60,
61, 63, 65, 66, 121, 141, 254, 267, 270.
www.dacoromanica.ro
 INDICE DE NUMB 631

Grudinski, P. F. (n. 1878) Oran, deputat in Duma a II-a de

stat din partea guberniei Minsk, a aderat la cei de dreapta. In Duma
a facut parte din comisia pentru interpelari si din comisia pentru
examinarea proiectului de lege cu privire la reorganizarea justitiei
locale. 392.

Gucikov, A. I. (1862-1936) mare capitalist, organizator si

lider al partidului octombristilor. In perioada revolutiei din
1905-1907 a luptat cu inversunare impotriva miscarii revolutionare,
solidarizindu-se cu politica de crunte represiuni a guvernului impo-
triva clasei muncitoare si a taranimii. In anii reactiunii a fost pre-
sedinte al Comisiei apararii statului si presedinte al Dumei a III-a
de stat. In timpul primului razboi mondial (1914-1918) a fost
preledinte al Comitetului central industrial-militar si membru al
Consiliului extraordinar al apararii. Dupa revolutia burghezo-de-
mocratica din februarie 1917 a fost ministru de razboi si de marina
in primul guvern provizoriu burghez. Partizan al continuarii raz-
boiului pins la victoria finals". In august 1917 a participat la
organizarea rebeliunii lui Kornilov ; a fost arestat pe front, dar a
fost eliberat de Guvernul provizoriu. Dupa Revolutia Socialists din
Octombrie a dus o lupta activa impotriva Puterii sovietice ; emi-
grant alb. 461, 462, 464.
Guesde, Jules (Basile, Mathieu-Jules) (1845-1922) unul dintre
organizatorii si conducatorii miscarii socialiste din Franca $i ai In-
ternationale' a II-a. $i-a inceput activitatea politica in a doua
jumatate a deceniului al 7-lea al secolului trecut ; a sprijinit Comuna
din Paris, din 1371, si a fost nevoit sa emigreze. In 1876 s-a inapoiat
in Franca unde, sub influenta lucrarilor lui K. Marx $i F. Engels, a
trecut pe pozitii marxiste. In 1877 a fost unul dintre fondatorii
ziarului L'E.galitC", care a avut un rol hotaritor in organizarea
(in 1879) a Partidului muncitoresc din Franca primul partid po-
litic independent al proletariatului francez. Cu sprijinul lui Marx si
Engels, Guesde impreuna cu Lafargue au elaborat programul parti-
dului, care a fost adoptat la Congresul de la Havre (1880). Guesde
a contribuit in mare masura la raspindirea ideilor marxismului si la
dezvoltarea miscarii socialiste In Franca ; a fost ales de mai multe
on deputat in parlament. Lenin it caracteriza in 1904 ca pe unul
dintre cei mai consecventi si mai hotariti reprezentanti ai social-
democratiei internationale.
Dar, luind atitudine impotriva politicii social4tilor de dreapta,
Guesde a comis uncle grqeli sectariste atit in problemele teoretice
cit si in cele tactice : el a subestimat rolul partidului in lupta clasei
muncitoare, s-a situat pe o pozitie gresia in problema atitudinii
proletariatului fats de razboi. Cind a inceput primul razboi mon-
dial, el a tradat interesele muncitorilor, s-a situat pe pozitiile social-
sovinismului si a intrat in guvernul burghez al Frantei. Lenin stria :
Invatati din exemplul intregii vieci a lui Guesde, vom spune not
muncitorilor, in afara de vadita tradare a socialismului savirsita de
www.dacoromanica.ro
421
632 INDICE DE NUMB

el in 1914' (Opere, vol. 21, Editura politica, 1959, pag. 109). Guesde
n-a inteles importanta Marii Revolutii Socialiste din Octombrie, n-a
urmat majoritatea Congrcsului de la Tours al Partidului socialist
francez (1920), care a hotarit afilierea la Internationala Comu-
niAa. 75, 89.
Gurevici, E. L. (Smirnov, E.) (n. 1865) publicist, pink' in
1890 narodovolist, apoi a aderat la social-democrati ; dupi Congre-
sul al II-lea al P.M.S.D.R. mensevic. In anii reactiunii lichida-
tor ; a colaborat la ziarul Tovarisci", organul cadetilor de stinga.
38, 121.
Gurko, V. I. (1863-1927) om de stat din Rusia tarista.
reactionar. In 1902 a fost numit sef al sectiei zemstvelor din mi-
nisterul de interne, iar in 1906 ministru-adjunct la interne. In Duma I
de stat a luptat impotriva proiectelor de lege agrara, apatrind inte-
resele molierilor iobigisti. A jucat un rol important in guvernul
Goremikin, pe care V. I. Lenin I-a numit guvernul Gurko-Goremikin
cu un program nobiliar-burghez". Acuzat de complicitate la fraude
si delapidari, in urma hotaririi senatului a fost demis din functie.
In 1912 a fost ales membru in Consiliul de stat. Dupa Revolutia
Socialists din Octombrie a luptat impotriva Puterii sovietice ; emi-
grant alb. 244, 250, 359.
Gurvici, F. I. vezi Dan, F. I.

H
Han-Hoiski Fatali-han (1876-1920) mosier, deputat in Duma
a II-a de stat din partea populatiei musulmane din gubernia Eli-
zavetpol, membru al partidului cadet. A lucrat ca substitut de
procuror la tribunalul districtual din Ekaterinodar. Din noiem-
brie 1917 pins in mai 1918 a facut parte din Comisariatul trans-
caucazian $i din Seimul transcaucazian organe ale contrarevolutiei
din Transcaucazia ; in 1918-1920 a fost presedinte al Consiliului de
Miniltri, iar apoi ministru de externe in guvernul musavatist contra-
revolutionar al Azerbaidjanului. In aprilie 1920, dupa victoria
Puterii sovietice in Azerbaidjan, Han-Hoiski s-a refugiat in Gruzia
mensevica. 395.

Harden, Maximilian (Witkowski) (1861-1927) publicist si

scriitor german. A devenit cunoscut prin articolele sale politice vehe-
mente impotriva cercurilor reactionare prusiene. In 1892 a infiintat
saptaminalul Die Zukunft", pe care 1-a condus pins in 1922. In
1907 a luat cuvintul in cadrul unui proces scandalos demascind de-
pravarea $i descompunerea morals a clicii de la curtea lui Wilhelm
al II-lea. La inceputul primului razboi mondial a sustinut concentii
anexioniste, dar apoi a trecut in tabara nacifistilor. A avut o atitu-
dine de simpatie fata de Rusia Sovietica. 144.
www.dacoromanica.ro
 INDICE DE NUMB 633

Hasanov, K. G. (n. 1879) deputat in Duma a II-a de stat

din partea guberniei Ufa, de profesiune invatator, a facut parte din
grupul popular-musulman. In Duma a fost membru al comisiei pentru
problemele aprovizionarii ; a aderat la trudovici. 396.

Heiden, P. A. (1840-1907) conte, mare mosier, militant al

zemstvelor, octombrist. Din 1895 maresal al nobilimii dintr-un
judec al guberniei Pskov. In 1904-1905 a participat activ la miscarea
zemstvelor. Sub paravanul liberalismului a cautat sa uneasca burghe-
zia si mosierimea in lupta impotriva miscarii revolutionare in crestere.
Dupa aparitia manifestului tarului din 17 octombrie 1905 a trecut
fatis in lagarul contrarevolutiei. In Duma I de stat a condus grupul
deputatilor de dreapta. Dupa dizolvarea Dumei a fost unul dintre
organizatorii partidului burghez al innoirii pa;nice". 38-45,
227, 364.
Henric al VII-lea, Tudor (1457-1509) rege al Angliei din
1485. A incurajat dezvoltarea industriei qi comertului. Sub domnia sa
procesul de imprejmuire a paminturilor taranesti de catre marii
proprietari funciari si de alungare in masa a caranilon de pe pamin-
turile for a luat o deosebita amploare. 256.

Hervi, Gustave (1871-1944) membru al Partidului socialist

francez, publicist ;i avocat. In 1906 a fondat ziarul La Guerre So-
ciale", in coloanele caruia a propagat un program semianarhist de
lupta impotriva militarismului. La Congresul de la Stuttgart (1907)
al Internationalei a II-a a sustinut acest punct de vedere cerind ca
la fiecare razboi sa se raspunda prin greva Si insurectie. Intr-o serie
de lucrari ale sale, V. I. Lenin a dezvaluit caracterul mic-burghez al
herveismului. In timpul primului razboi mondial s-a manifestat ca
un socialist-;ovinist inveterat. Dupi Revolutia Socialists din Octom-
brie a actionat impotriva Rusiei Sovietice ;i a bol;evicilor. In 1918
a fost exclus din Partidul socialist francez. In deceniul al 4-lea a
fost adept al unei apropieri intre Franta si Germania fascists. 74,
88, 89, 90, 93.
Homeakov, N. A. (1850-1925) mare mosier, octombrist. In
1886-1896 maresal al .nobilimii din gubernia Smolensk. Din
1896 i pins in 1902 a foss director al departamentului agriculturii
din ministerul agriculturii ;i domeniilor statului. In 1906 a fost ales
in Consiliul de stat. A fost deputat in Dumele a II-a, a III-a ;i
a IV-a de stat ; pins in martie 1910 a fost presedintele Dumei
a III-a de stat. 161.

Hrustalev-Nosar, G. S. (Pereiaslayski, I.) (1877-1918) avo-

cat stagiar, initial fara partid, mai tirziu a aderat la mensevici. In
1905 a fost preqedintele Sovietului de deputati ai muncitorilor din
Petersburg, care se afla in miinile mensevicilor. In 1906 a fost judecat
in procesul Sovietului de deputati ai muncitorilor din Petersburg si
deportat in Siberia, de unde a fugit in strainatate ; a luat parte la
www.dacoromanica.ro
42*
634 INDICE DE NUME

Congresul al V-lea (de la Londra) al P.M.S.D.R. In anii reaqiunii a

fost lichidator. A sprijinit ideea oportunista a convocarii asa-numitului
congres muncitoresc fara partid" ;i a formarii unui partid munci-
toresc fara partid" ; a colaborat la ziarul mensevic Go los Sotial-
Demokrata". A atacat fati; pe bol;evici in articolele sale, care, dupa
cum arata V. I. Lenin, nu concineau nimic altceva in afara de
obipuita furie rautacioasa a intelectualilor burghezi fara partid"
(Opere complete, vol. 15, Editura politica, 1963, editia a doua,
pag. 400). In 1909 a ie;it din partid s-a ocupat de operacii finan-
ciare dubioase. In timpul primului razboi mondial s-a intors in Rusia.
Dupa Revolutia Socialists din Octombrie a desfa;urat o activitate
contrarevolutionara intensa in Ucraina, sprijinind pe atamanul Skoro-
padski ;i pe Petliura. A fost executat in 1918. 38, 163.
Hvorostuhin, I. P. (n. 1879) Saran, deputat in Duma a II-a
de stat din partea guberniei Saratov, socialist-revolutionar. In 1905-
1906 a fost staroste satesc. A fost prigonit in repetate rinduri de
autoritatile cariste. 390.

I
lakobi, M. (Ghendelman, M. I.) socialist-revolutionar, unul
dintre autorii ascii In legatura cu revizuirea programului agrar si
a bazelor lui", aparuta in 1908 in editura Era". 438.
lordanski, N. I. (1876-1928) social-democrat ; dupa Congre-
sul al II-lea al P.M.S.D.R. mensevic. In 1904 a fost colaborator
permanent al Iskrei" men;evice. In 1905 a facut parte din Comi-
tetul executiv al Sovietului din Petersburg. In 1906 a fost delegat cu
drept de vot consultativ la Congresul al IV-lea (de unificare) al
P.M.S.D.R., ca reprezentant al C.C. unificat al P.M.S.D.R. (din par-
tea memevicilor). In anii reactiunii s-a apropiat de mensevicii-partiiti
plehanovigi. Dupa revolutia burghezo-democratica din februarie 1917
a fost comisar al Guvernului provizoriu burghez in armatele de pe
frontul de sud-vest. In 1921 a intrat in P.C. (b) din Rusia ; in 1922
a lucrat in cadrul Comisariatului poporului pentru afacerile externe qi
la Editura de stat, apoi a fost reprezentantul diplomatic al U.R.S.S.
in Italia. Din 1924 s-a indeletnicit cu publicistica. 121, 442.
luralevski, P. P. (1872-1945) om de stat burghez leton si
militant pe tarim social, de profesiune avocat. A fost deputat in
Duma a II-a de stat din partea guberniei Kurlanda ; membru al
partidului cadet. Incepind din 1907 a editat Si a redactat ziarul
Sadzive" din Elgava. De la sfir;itul anului 1918 a intrat in repetate
rinduri in guvernul Letoniei burgheze. In 1928 presedintele Con-
siliului de Minigri al Letoniei. 393.

lurine, T. I. (n. 1873) om de stat estonian ;i militant pe

tarim social, de profesiune avocat. A fost deputat in Duma a II-a
www.dacoromanica.ro
 INDICE DE NUME 635

de stat din partea guberniei Estlanda, a aderat la progresisti

grupare politica a burgheziei monarhiste-liberale. In anii 1918-1919
a fost adjunct al ministrului de razboi in guvernul burghez esto-
nian. 394.

Izgoev (Lande), A. S. (n. 1872) publicist burghez, unul din-

tre ideologii partidului cadet. La inceput a fost marxist legal", apoi
a aderat la social-democrati ; in 1905 a intrat in partidul cadet. A scris
la ziarul Red", la publicatiile cadete Iujnie Zapiski" li Russkaia
ivlisl", precum si in culegerea contrarevolutionara Vehi" o serie de
articole indreptate impotriva bolsevicilor. Dupa Revolutia Socialists
din Octombrie a colaborat la revista Vestnik Literaturi", publicatie
a unui grup de intelectuali decadenti. In 1922 a fost expulzat din
tara pentru activitatea sa publicistica contrarevolutionara. 473-
474, 476.
Izmailov, P. G. (n. 1880) social-democrat, mensevic, deputat
in Duma a II-a de stat din partea guberniei Novgorod. A lucrat la
un atelier de ceasornicarie din Petersburg, car apoi a fost invatator
de %ark ; dupa ce a fost indepartat din invatamint ca suspect, s-a
indeletnicit cu agricultura. In Duma a facut parte din comisia pen-
tru problemele aprovizionarii. A comparut in procesul intentat frac-
tiunii social-democrate. 403.

Izvolski, A. P. (1856-1919) diplomat rus. Pita in 1906 a

detinut importante functii diplomatice la Vatican, Belgrad, Munchen,
Tokio si Copenhaga. Din 1906 ministru de externe al Rusiei. Adept
inflacarat al apropierii anglo-ruse ; a participat direct la incheierea
acordului anglo-rus din 1907, prin care s-a definitivat constituirea
Antantei. A participat la o serie de intilniri si conferinte internatio-
nale. In 1910, in urma unor esecuri diplomatice a fost demis din
functia de ministru de externe 5i numit ambasador la Paris, unde
a continuat politica de consolidate a Antantei. Dupa Revolutia Socia-
lista din Octombrie a ramas ca emigrant in Franta, de unde a sprijinit
interventia militara strains impotriva Rusiei Sovietice. 463, 465.

Jaures, Jean (1859-1914) militant de seams al miscarii socia-

lists franceze internationale, istoric. In penultimul deceniu al seco-
lului trecut era radical burghez, apoi a aderat la grupul socialistilor
independenti". In 1902, Jaures si partizanii lui au infiintat Partidul
socialist francez, care in 1905, dupa fuziunea cu Partidul socialist
din Franta, a capatat denumirea de Partidul socialist francez unificat.
Membru al parlamentului in anii 1885-1889, 1893-1893, 1902-
1914 ; unul dintre liderii fractiunii parlamentare socialiste. In 1904 a
fondat ziarul L'Humanite", pe care I -a condus pins la sfirsitul viecii
si care in 1920 a devenit organul central al Partidului Comunist
Francez. In timpul revolutiei din 1905-1907 din Rusia, Jaures si-a
www.dacoromanica.ro
636 INDICE DE NUMB

manifestat simpatia pentru lupta poporului rus. A militat neobosit

pentru apararea democratiei, a libertatilor democratice, pentru pace,
impotriva asupririi imperialiste pi a razboaielor de cotropire. Era pro-
fund convins ca numai socialismul poate pune capat definitiv raz-
boaielor pi jugului colonial.
Dar Jaures credea ca socialismul va invinge nu prin lupta pro-
letariatului impotriva burgheziei, ci ca rezultat al infloririi ideii de-
mocratice. El era strain de ideea dictaturii proletariatului, propovaduia
pacea intre clasele asupritoare pi cele asuprite pi impartasea iluziile
proudhoniste cu privire la cooperatie, a carei dezvoltare, in conditide
capitalismului, ar contribui, pasamite, la trecerea treptata la socialism.
V. I. Lenin a criticat cu asprime conceptiile reformiste ale lui Jaures,
care it impingeau pe calea oportunismului.
Prin lupta lui pentru pace, impotriva pericolului iminent de
razboi, Jaures 4i-a atras ura burgheziei imperialiste. In ajunul primu-
lui razboi mondial, el a fost ucis de un agent al reactiunii.
Jaures este autorul lucrarilor : Istoria marii revolutii franceze,
Ideile politico pi sociale ale Europei 6 mare,a revolutie" etc. 75.

Ji lkin, I. V. (1874-1958) ziarist, unul dintre liderii parti-

dului mic-burghez al trudovicilor. A fost redactor al ziarului Uralet',
a lucrat ca secretar de redactie la revista Nedelea", a colaborat la
S.-Peterburgskie Vedomosti", apoi la ziarele cadetilor de stinga Nap.
Jizn" pi Tovarisci". In 1906 a fost ales in Duma I de stat ca depu-
tat al taranilor din partea guberniei Saratov. Dup5. dizolvarea Du-
mei I de stat a semnat Apelul de la Viborg, fapt pentru care a fost
condamnat la trei luni inchisoare. Dupa Revolutia Socialist5. din Oc-
tombrie a lucrat in diferite institutii sovietice ; din 1925 s-a ocupat
cu ziaristica. 65, 159, 364.
John vezi Maslov, P. P.
Jones, Richard (1790-1855) economist burghez englez, prole-
sor universitar, teolog. In studiile sale economice s-a dovedit a fi
ideologul proprietarilor funciari englezi ; a cautat sa demonstreze co-
munitatea de interese a tuturor claselor societatii burgheze, ridicin-
du-se impotriva formelor revolutionare de lupta ale taranimii pentru
imbunatatirea situatiei sale.
Alaturi de teze vulgare pi apologetice, Jones a formulat o serie
de idei pozitive. K. Marx stria ca chiar prima sa lucrare An Essay
on the Distribution of Wealth, and on the Sources of Taxation" se
distinge printr-un element care lipseste la toti economistii englezi
dupa sir James Stuart, pi anume ( intelegerea deosebirii istorice dintre
modurile de productie" (K. Marx. Therrien iiber den Mehrwert
(Vierter Band des aKapitals)", 3. Toil, Dietz Verlag, 1962, pag. 394).
289.

Jordania, N. N. (Kostiov) (1870-1953) social-democrat, men-

sevic. $i-a inceput activitatea politic5. In ultimul deceniu al secolului
trecut ; a facut parte din grupul Mesame dasi", primul grup marxist
www.dacoromanica.ro
 INDICE DE NUMB 637

din Gruzia ; a condus aripa oportunista din cadrul acestui grup. A

participat la Congresul al II-lea al P.M.S.D.R. ca delegat cu drept
de vot consultativ, alaturindu-se iskristilor din minoritate. Dupa con-
gres liderul mensevicilor caucazieni. In 1905 a redactat ziarul men-
sevic Sotial-Demokrat" (in limba gruzina) si a combatut tactica bol-
sevica in revolutia burghezo-democratica. In 1906 a fost deputat in
Duma I de stat. A participat la lucrarile Congresului al IV-lea (de
unificare) al P.M.S.D.R. ; la Congresul al V-lea (de la Londra) al
partidului a fost ales membru in C.C. al P.M.S.D.R. din partea men-
sevicilor. In anii reactiunii si ai noului avint revolutionar a aderat
formal la grupul mensevicilor-partiiti, dar de fapt i-a sustinut pe li-
chidatori. In 1914 a colaborat la revista lui Trotki Borba" ; in timpul
primului razboi mondial s-a situat pe pozitii social-soviniste. Dupa
revolutia burghezo-democratica din februarie 1917 a fost preiedinte
al Sovietului de deputati ai muncitorilor din Tiflis, iar in 1918-1921
a fost seful guvernului mensevic contrarevolutionar din Gruzia ; din
1921 emigrant alb. 243, 244, 250, 344.

K
K. D. corespondentul din Berlin al ziarului Red' in 1908.
471.

Kabakov, G. I. (Pugaciov") (n. 1857) socialist-revolutionar,

deputat in Duma a II-a de stat din partea gubernici Perm, Oran de
origine. La inceput a lucrat ca muncitor la minele de fier din Ural.
A fost trimis in judecata pentru participare la revoltele din 1902.
In 1905 a organizat in plasa Alapaevsk (Ural) Uniunea taraneasca,
care numara aproximativ 30 000 de membri. Functionarii taristi de-
numeau in ironie aceasta plasa republics Alapaevsk", iar pe Ka-
bakov, care era cunoscut si sub numele de Pugaciov, presedintele ei.
In Duma de stat a facut parte din fractiunea trudovicilor.
389, 390.
Kamisanski, P. K. procuror la Curtea de Apel din Peters-
burg ; a sustinut acuzarea in procesul fractiunii social-democrate din
Duma a II-a de stat. In 1910 guvernator al guberniei Veatka.
25.

Kanitz, Hans - Wilhelm (1841-1913) conte, om politic din

Germania, exponent al intereselor iuncherimii, unul dintre conduca-
torii partidului conservator german ; din 1869 membru in Reichstag.
In 1894-1895 a facut propunerea (cunoscuta sub numele de An-
trag Kanitz"), potrivit careia guvernul ar fi trebuit sa is asupra sa
achizitionarea din strainatate a cerealelor necesare ;aril, iar apoi sa
le vincla la preturi mijlocii. 359.

Kapustin, M. I. (1847-1920) octombrist, de profesiune me-

dic. La inceputul deceniului al 8-lea al secolului trecut a lucrat ca
www.dacoromanica.ro
638 INDICE DE NUME

medic al zemstvei din gubernia Kostroma, apoi intr-o serie de spi-

tale militare, la Academia medico-militara, la Universitatea din Var-
sovia. In 1887 a fost numit profesor la Universitatea din Kazan.
A fost deputat in Duma a II-a de stat din partea orasului Kazan,
iar in Duma a III-a de stat din partea guberniei Kazan si a fost
ales vicepresedinte al Dumei. V. I. Lenin spunea despre Kapustin ca
este un reprezentant al burgheziei contrarevolutionare". 356, 366,
462-463.
Karataev, Bihitjan Bisalievici (1860-1934) deputat in Duma
a II-a de stat din partea regiunii Ural, cadet, de profesiune judecator
de instructie. In Duma a facut parte din fractiunea musulmana. In
1914 a is it din partidul cadet. In 1917 a intrat in P.C. (b) din Ru-
sia. In 1918 a fost membru al Comitetului Executiv al Sovietului
de deputati din Ural. In 1919 a fost numit membru al Comitetului
militar revolutionar pcntru administrarea tinutului Kirghiziei. 396.

Karaulov, M. A. (1878-1917) esaul de cazaci, deputat in

Dumele a II-a $i a IV-a de stat din partea regiunii Terek, monar-
hist. A redactat revista Kazaceaia Nedelea". In Dume a facut parte
din diferite comisii, a sustinut municipalizarea parnintului. In 1917 a
fost membru al Comitetului provizoriu al Dumei de star. Dupa Revo-
lutia Socialists din Octombrie a fost una dintre capeteniile contrare-
volutiei din regiunea Terek. Prim-ataman al oastei cazacesti de la
Terck, a luptat activ impotriva Puterii sovietice. 321, 359, 399.
Karavaev, A. L. (1855-1908) medic de zemstva, unul dintre
militantii de vaza ai Uniunii taranesti. A fost ales din partea orasu-
lui Ekaterinoslav in Duma a II-a de stat, unde a condus fractiunea
trudovicilor ; a facut parte din comisia agrara. A scris o serie de
brosuri cu privire la problema taraneasca (Partidul si caranimea in
Duma de stat", Promisiunile guvernului in privinta pamintului si
revendicarile deputatilor farani", Noile lcgi agrare"). A fost ucis de
catre ultrareactionari la Ekaterinoslay. 210, 375, 376, 377, 378,
380, 402.
Kaufman, A. A. (1864-1919) economist si statistician burghez
rus, profesor si publicist ; unul dintre organizatorii si liderii partidu-
lui cadet. Din 1887 pins in 1906 a lucrat in cadrul ministerului agri-
culturii 5i domeniilor statului. In cartea Stramutare si colonizare
(1905) a facut un istoric al politicii de colonizare duse de tarism. A
participat la Intocmirea proiectului cadet de reforms agrara $i a co-
laborat activ la ziarul Russkie Vedomosti" ; a propagat pacea so-
cials intre tarani si mosieri. Dupa Revolutia Socialists din Octombrie
a lucrat in institutiile centrale de statistics. 203, 213, 232, 233,
235, 324, 331, 342, 412.
Kaufman, Richard (1850-1908) economist burghez german,
profesor universitar. A predat economia politica la Aachen, Berlin,
www.dacoromanica.ro
 INDICE DE NUME 639

Charlottenburg ; a lucrat cttva timp in cadrul ministerului de finance.

Este autorul a numeroase lucrari de economic 1i finance. 328.

Kautsky, Karl (1854-1938) unul dintre liderii social-demo-

cratiei germane si ai Internacionalei a II-a ; la inceput a fost mar-
xist, dar mai tirziu a devenit un renegat al marxismului, ideolog al
centrismului (kautskismului) una dintre cele mai periculoase pi
datmatoare variante ale oportunismului. A fost redactor al revistei
Die Neue Zeit", publicatie teoretica a social-democraciei germane.
A intrat in miscarea socialists din 1874. Concepciile sale din
acea vreme reprezentau un amestec de lassalleanism, neomalthusianism
pi anarhism. In 1881 a facut cunostinta cu K. Marx si F. Engels si,
sub influenta lor, a trecut la marxism, dar Inca din acea perioada a
manifestat sovaieli si scald spre oportunism, lucru pentru care
K. Marx si F. Engels 1-au criticat cu asprime. In ultimele doul de-
cenii ale secolului trecut a scris o serie de lucrari in legatura cu uncle
probleme ale teoriei marxiste : Doctrina economics a lui Karl Marx",
Problema agrara" etc., care, cu toate greselde ce le con%in, au jucat
un rol pozitiv in propagarea marxismului. Mai tirziu, cind miscarea
revolucionara a luat o mare amploare, Kautsky a trecut pe pozitiile
oportunismului. A propagat ideologia centrismului (oportunism camu-
flat) 1i a luptat pentru mencinerea in partid a oportunistilor ficisi. In
timpul primului razboi mondial, Kautsky s-a situat pe pozitiile social-
sovinismului, pe care it camufla sub paravanul unei frazeologii inter-
nationaliste. El a emis teoria ultraimperialismului, a carei esenta re-
actionara a fost demascata de Lenin in Falimentul Internationalei
a II-a", Imperialismul, stadiul cel mai malt al capitalismului" si in
alte lucrari ale sale. Dupa Revo lutia Socialists din Octombrie, Kautsky
a luat in mod facia atitudine impotriva revolutiei proletare si a dic-
taturii proletariatului, impotriva Puterii sovietice.
In Statul pt revolutia", Revolutia proletara si renegatul Ka-
utsky" si intr-o serie de alte scrieri ale sale, V. I. Lenin a supus unei
critici nimicitoare teoriile kautskiste. Aratind primejdia pe care o re-
prezinta kautskismul, V. I. Lenin stria in 1915, in articolul Socialis-
mul pi razboiul" : Clasa muncitoare nu-si poate indeplini rolul sau
revolucionar mondial clack' nu duce un razboi necrutator impotriva
acestei atitudini de renegare, impotriva acestei lipse de caracter, im-
potriva acestei slugarnicii fata de oportunism si impotriva acestei ne-
maipomenite trivializari teoiretice a marxismului" (Opere, vol. 21, Edi-
tura politica, 1959, pag. 306). 70, 73, 83, 85, 86, 111, 130, 190, 191,
192, 193, 194, 259, 282, 300, 331, 333, 339, 351, 352, 377, 416, 434.
Kirnosov, N. S. (n. 1847) deputat in Duma a II-a de stat din
partea guberniei Saratov, saran. In Duna a aderat la socialistii-re-
volutionari. 385.

Kiselev, A. E. (n. 1868) deputat in Duma a II-a de stat din

partea guberniei Tambov, saran de origine, a facut parte din grupul
trudovic. A fost aproape zece ani invatator de cars, iar apoi a lucrat
ca functionar la Saratov ;IL Kozlov, pe linia ferata Reazan-Ural. In
www.dacoromanica.ro
640 INDICE DE NIJME

timpul grevelor din octombrie si decembrie 1905 a fost delegat la

aproape toate congresele feroviarilor. In Dume a facut parte din
comisia agrari si din comisia pentru invatamintul public. A colabo-
rat la Jurnal Dlea Vseh", la Saratovskii Dnevnik" si la o serie de
alte publicatii. 381, 383, 384.
Kizevetter, A. A. (1866-1933) istoric burghezo-liberal si pu-
blicist ius. In anii 1900-1911 a fost docent la Universitatea {din
Moscova. Membru al Uniunii eliberarii" din momentul infiintsrii
acesteia ; unul dintre liderii partidului cadet. Deputat in Duma a II-a
de stat din partea orasului Moscova. A colaborat la ziarul Russkie
Vedomosti", a fost membru in colegiul redactional al acestui ziar si
until dintre redactorii revistei Russkaia Misl". In lucrIrile sale pu-
blicistice pe teme de istorie a denaturat insemnatatea revolutiei ruse
din 1905-1907. V. I. Lenin, caracterizind intr-o serie de lucrari ale
sale conceptiile lui Kizevetter, 1-a clasat printre profesorii cadeci
care fac comer; cu stiinta de dragul reactiunii. Dup5. Revolutia
Socialist5 din Octombrie, Kizevetter a dus o lupta active impotriva
Puterii sovietice, fapt pentru care, in 1922, a fost expulzat din Rusia
Sovierica. In stralnatate a colaborat activ la presa emigrantilor
albi. 25.

Klasson, R. E. (K.) (1868-1926) cunoscut inginer electroteh-

nic. In ultimul deceniu al secolului trecut a fost marxist legal", a
facut parte dintr-un cerc marxist din Petersburg, apoi s-a retras din
activitatea politick si s-a consacrat electrotehnicii. DupI proiectele
lui Klasson $i sub conducerea lui s-au construit numeroase centrale
electrice in Rusia, inclusiv prima centra15. electrica din lume ali-
mentata cu turba. El a elaborat metoda hidraulica' de extragere a
turbei, care a fost aplicati in practic5. dup51 Revolu ;ia Socialists
din Octombrie datorita sprijinului energic al lui V. I. Lenin: A parti-
cipat activ la preg5tirea planului Goelro, a fost directorul Centralei
electrice nr. 1 din Moscova. 99.

Kogan vezi Kogan-Grinevici, M. G.

Kogan-Grinevici, M. G. (n. 1874) social-democrat, mensevic,
militant al misearii sindicale. A participat la activitatea Uniunii
social:democratilor rusi din strain5tate", organizatie oportunist5, iar
in anti 1900-1902 a colaborat la Raboceaia Misl". Dup5 sciziunea
din P.M.S.D.R. a aderat la mensevici. In 1906-1908 a colaborat la
ziarul burghez Tovarisci", organ al cadetilor de stinga. Dup51 Marea
Revolu ;ie Socialisti din Octombrie a activat in miscarea sindi-
cale. 141.

Kokogein, F. F. (1871-1918) om politic si publicist burghez ;

docent la Universitatea din Moscova la catedra de drept de stat.
A fost unul dintre intemeietorii partidului cadet, membru in C.C.
al acestui partid. Deputat in Duma I de stat din partea guberniei
Moscova. Incepind din 1907 a colaborat activ la o serie de organe
www.dacoromanica.ro
 INDICE DE NUME 641

de pres5 liberale : ziarul Russkie Vedomosti", revistele Pravo",

Russkaia Misl" etc. Dupi revolutia burghezo-democratica din fe-
bruarie 1917, Kokoskin a fost ministru in Guvernul provizoriu bur-
ghez. Dupa Revolutia Socialist5 din Octombrie a luptat activ impo-
triva Puterii sovietice. 227, 364.
Kokovtov, V. N. (1853-1943) unul dintre oamenii politici
de seams ai Rusiei tariste. Din 1904 pin5. in 1914 (cu o intrerupere
de scurta duratI in 1905-1906) a fost ministru de finance, iar
in 1911, dupa asasinarea lui Stolipin, a detinut in acelasi timp Si
postul de presedinte al Consiliului de Ministri. In timpul primului
razboi mondial s-a indeletnicit cu afaceri bancare de mad proportii ;
dupX Revolutia Socialist5. din Octombrie emigrant alb. 453.

Kostrov vezi Jordania, N. N.

Kotlearevski, S. A. (1873-1940) profesor universitar, publi-
cist. Unul dintre tntemeietorii partidului cadet si membru in C.C.
al acestui partid. A fost deputat in Duma I de stat din partea
guberniei Saratov. Dupi revolutia burghezo-democraticI din februa-
rie 1917 a fost comisar at Guvernului provizoriu burghez pentru
cultele neortodoxe gi necrestine, iar din iulie 1917 loctiitorul pro-
curorului general at sinodului si adjunct at ministrului cultelor. Dup5.
Revolutia Socialist5 din Octombrie a fa:cut parte din diferite organi-
zatii contrarevolutionare. In 1920 a fost judecat in procesul asa-
numitului Centru tactic" si condamnac la cinci ani detentiune cu
suspendarea pedepsei. Ulterior a lucrat la Universitatea din
Moscova. 227.

Kovalenko, I. M. (1847-1914) deputat in Duma a III-a

de stat din partea guberniei Kovno, directorul Camerei de control
din Kovno, ultrareactionar. In Dumi a f5cut parte din comisia
bugetarA Ii din comisia pentru inviolabilitatea persoanei. 455.

Kreitberg, I. K. (1864-1948) deputat in Duma I de stat

din partea guberniei Kurlanda, cadet. Din 1890 a practicat avoca-
tura. Incepind din 1901 a fost redactor la ziarele burgheze letone
Vards" (Cuvintul") si Dzimtene" (Patria") ; fondatorul si con-
duc5torul unei serii de asociatii letone. In Dum5 a ficut parte din
comisia agrar5. In 1917 a fost ales membru at Consiliului agrar din
Kurlanda. In 1918-1920 a lucrat la Kiev in problemele refugiatilor
letoni. Din 1921 a fost notar la Riga. La eliberarea Letoniei de sub
jugul ocupantilor germani, in 1944, a emigrat in strain5tate. 394.

Kriege, Herman (1820-1850) ziarist german, reprezentantul

curentului mic-burghez al asa-zisului adev5rat socialism". In a doua
jumItate a deceniului 'al 5-lea al secolului trecut a condus grupul
adev5ratilor socialisti` germani din New York. A editat revista
Volks-Tribun", in ale carei pagini propov5duia comunismul crerin
etic-religios" al lui Weitling. In problema agrara, Kriege se ridica
www.dacoromanica.ro
642 INDICE DE NUME

impotriva proprietatii funciare si propovaduia folosirea egalitara a

pamintului. Conceptiile lui Kriege sint caracterizate si apreciate in
lucrarea lui K. Marx 1i F. Engels Circulars impotriva. lui Kriege"
(vezi K. Marx si F. Engels. Opere, vol. 4, Editura politica, 1958,
pag. 1-16) $i in articolul lui V. I. Lenin Marx despre ocernii
peredeb) de tip american" (vezi Operc complete, vol. 10, Editura
politica, 1962, editia a doua, pag. 53-60). 259, 265.
Krupenski, P. N. (n. 1863) deputat in Dumele a II-a, a III-a
;i a IV-a de stat din partea guberniei Basarabia, mare proprietar
funciar, maresalul nobilimii din Hotin. In Duma a III-a de stat a
fost unul dintre fondatorii partidului nationalistilor, iar in Duma
a IV-a a fost liderul partidului centrului, membru in comisia agrara,
In comisia bugetara $i intr-o serie de alte comisii ; a rostit cuvin-
tari patrunse de spirit ultrareactionar impotriva partidelor de stinga.
Din 1910 pink' in 1917 sambelan at curtii. Dupa Revolutia Socia-
lista din Octombrie a sprijinit interventia militara straina in sudul
Rusiei. 360, 366.
Krulevan, P. A. (1860-1909) publicist reactionar, editor at
ziarului ultrareactionar Bessarabet" $i redactor at ziarului antisemit
Drug" ; organizator at pogromului de la Chisinau (din 1903) si una
dintre capeteniile organizatiei pogromiste Uniunea poporului rus" ;
deputat in Duma a II-a de stat din partea oralului Chilinau. 39.

Kugelmann, Ludwig (1830-1902) social-democrat german,

prieten al lui Marx, participant la revolutia din 1848-1849 din
Germania, membru al InternationaIei I. Kugelmann a fost delegat
la congresele de la Lausanne (1867) $i Haga (1872) ale Internatio-
nalei $i a contribuit la editarea si raspindirea Capitalului" lui Marx.
Din 1862 pink' in 1874 a purtat corespondenta cu K. Marx, infor-
mindu-1 asupra situatiei din Germania. Scrisorile lui Marx catre
Kugelmann au fost publicate pentru prima oara in 1902 in revista
Die Neue Zeit" ; in 1907, ele au aparut in traducere rusa cu o
prefata a lui V. I. Lenin. 24.

Kuskova, E. D. (E. K.) (1869-1958) publicista rusa, mili-

tants burgheza pe tarim social. La jumatatea ultimului deceniu al
secolulut trecut, pe and se afla in strainatate, s-a apropiat de grupul
Eliberarea muncii" ; curind insa, sub influenta bernsteinismului, a
pornit pe calea revizuirii marxismului. Documentul scris de Kuskova
in spiritul bernsteinismului, care a primit denumirea de Credo",
exprima cit se poate de pregnant esenta oportunista a economismu-
lui" $i a provocat un protest energic din partea unui grup de mar-
xisti rusi, in frunte cu V. I. Lenin (vezi Opere complete, vol. 4,
Editura politica, 1961, editia a doua, pag. 157-170). In ajunul revolu-
tiei din 1905-1907, Kuskova a intrat in organizatia liberala ,,Uniunea
eliberarii". In 1906 a scos, impreunI cu S. N. Prokopovici. revista
semicadeta Bez Zaglaviia" $i a colaborat in mod activ la To-
varisci", ziarul cadetilor de stinga. Kuskova indemna pe muncitori
www.dacoromanica.ro
 INDICE DE NUMB 643

sa renunce la lupta revolutionary si cauta sa subordoneze miscarea

muncitoreasca conducerii politice a burgheziei liberale. Dupa Revo-
lucia Socialists din Octombrie a luat atitudine impotriva bolsevici-
lor. In 1922 a fost expulzata in strainatate, unde a devenit o mili-
tants activa a emigraciei albe. 38, 121, 154, 163, 195.
Kutler, N. N. (1859-1924) fruntal de seams al partidului
cadet ; a lucrat in ministerul de finance, a fost director la departa-
mentul impunerilor directe, iar mai tirziu ministru al agriculturii.
Deputat in Dumele a II-a $i a III-a de stat din partea orasului
Petersburg, unul dintre autorii proiectului de program agrar al cadeci-
lor. In lucrarile sale Proiect de cuvintare in Duma a II-a de stat
in legatura cu problema agrara" si Programul agrar al social-demo-
cracici in prima revolucie rusk' din 1905-1907" (vezi Opere, vol. 15,
Editura politica, 1963, edicia a doua, pag. 143-153 si volumul de
fats), V. I. Lenin a criticat amanuncit acest proiect de program $i
pozicia lui Kutler. Dupa Revolucia Socialists din Octombrie, Kutler
a lucrat la Comisariatul poporului pentru finance. Din 1922 a facut
parte din conducerea Bancii de Stat a U.R.S.S. 227, 228, 266, .360,
361, 364, 365, 366, 377, 388, 395, 402, 404.

Lande, A. S. vezi Izgoev, A. S.

Zarin, I. (Lurie, M. A.) (1882-1932) social-democrat, mense-
vic, delegat cu drept de vot deliberativ la Congresul al IV-lea (de
unificare) al P.M.S.D.R. A suscinut programul mensevic de munici-
palizare a parnintului, precum si ideea oportunista a convocarii unui
congres muncitoresc". A fost delegat la Congresul al V-lea (de la
Londra) al partidului din partea organizaciei din Poltava. Dupa in-
fringerea revoluciei din 1905-1907 a fost unul dintre propovadui-
torii activi ai lichidatorismului. Larin a luat parte activa la Blocul
antipartinic din august ; a fost membru al comitetului de organizare
al acestui bloc. Dupa revolucia burghezo-democratica din februa-
rie 1917 a condus grupul mensevicilor-internacionalisti, care editau
revista International ". In august 1917 a fost primit in partidul bol-
sevic. Dup'5. Revolucia Socialists din Octombrie a lucrat in aparatul
de stat 1i in diferite organizacii economice. 344, 345, 346, 350, 351.
Lassalle, Ferdinand (1825-1864) socialist mic-burghez german,
intemeietorul lassalleanismului o variants a oportunismului in mis-
carea muncitoreasca germana.
Lassalle a fost unul dintre intemeietorii Uniunii generale a munci-
torilor germani (1863). Crearea acestei Uniuni a avut o insemnatate
reala pentru miscarea muncitoreasca, dar Lassalle, in calitatea sa de
preiedinte, a indreptat-o pe o tale oportunista. Lassalleienii socoteau
ca prin agitacia legal pentru dreptul de vot universal, prin crearea
de cooperative de produccie subvencionate de statul iuncherilor se va
www.dacoromanica.ro
644 INDICE DE NUME

ajunge la crearea unui stat popular fiber'. Lassalle a sprijinit poli-

tica de unificare de sus" a Germaniei sub hegemonia Prusiei reactio-
flare. Politica oportunista a lassalleienilor a constituit o piedica pen-
tru activitatea Internationalei I si pentru crearca unui adevarat
partid muncitoresc in Germania, a intirziat formarea constiintei de
class a muncitorilor.
Conceptiile teoretice si politice ale lassalleienilor au fost aspru
criticate de catre clasicii marxism-leninismului (vezi K. Marx. CH-
tica programului de la Gotha" ; V. I. Lenin. Statul si revolutia" si
alte lucrari). 357.

Ledebour, Georg (1850-1947) social-democrat german ;

din 1900 pins in 1918 a fost deputat in Reichstag din partea social-
democratiei germane. A luat parte la Congresul socialist internatio-
nal de la Stuttgart, unde s-a ridicat impotriva colonialismului. A
participat la Conferinta de la Zimmerwald ; a fost unul dintre con-
ducatorii politici ai dreptei 7immerwaldiene. In 1916, dupa sciziunea
din rindurile social-democratiei germane, a aderat la grupul social-
democrat al muncii" din Reichstag, care a alcatuit in 1917 nucleul
principal al Partidului social-democrat independent din Germania,
partid centrist. Acest partid justifica pe sovinistii inveterati. In
anii 1920-1924 a condus o mica grupare independents in Reichstag.
In 1931 a aderat la partidul muncitoresc socialist. Dupa venirea lui
Hitler la putere a emigrat in Elvetia. 70.

Lenin, V. I. (Ulianov, V. I., Tulin, K.) date biografice. 89,

98-102. 106, 108, 109-112, 114, 137, 141, 167, 175, 194, 223, 233,
238, 243, 248, 277, 283, 288, 303, 311, 314, 317, 319, 322, 332,
334, 339, 340, 419.
Leonas, P. S. (1864-1938) militant pe tarim social si om de
stat lituanian, de profesiune jurist. Din 1889 a lucrat la tribunalul
districtual din Suvalki, apoi a fost iudecator de instructie la Taskent
si intr-o serie de alte localitati. In 1907 a fost ales deputat in
Duma a II-a de stat din partea guberniei Suvalki ; a facut parte din
fractiunea partidului cadet. in anii 1918-1919 a facut parte in mai
multe rinduri din guvernul Lituaniei burgheze. Din 1922 nrofecor
la Universitatea din Kaunas, presedintele Consiliului avocatilor din
Lituania. Din 1933 pins in 1938 a fost redactor-responsabil al re-
vistei Kultura", de orientare liberal-democratica. 394.

Liebknecht, Wilhelm (1826-1900) militant de seams al mis-

carii muncitoresti germane si internationale, unul dintre intemeietorli
si conducatorii Partidului social-democrat din Germania. A luat parte
activa la revolutia din 1848-1849 din Germania ; dupa infringerea
ei a emigrat mai intii in Elvetia, iar apoi in Anglia, .unde s-a im-
prietenit cu K. Marx si F. Engels. Sub influents for a devenit socia-
list. In 1862 s-a inapoiat in Germania. Dupa. infiintarea Internatio-
nalei I a fost unul dintre cei mai fnventi nropagandicti ai ideilor
ei revolutionare si organizator al sectiilor ei din Germania. Din 1875
www.dacoromanica.ro
 INDIC& DE NUMB 645

pink' la sfirsitul vietii sale, Liebknecht a fost membru al Comitetului

Central al Partidului social-democrat din Germania si redactor-res-
ponsabil al ziarului Vorwarts", organul central al acestui partid.
Din 1867 pins in 1870 a fost deputat in Reichstagul Confederatiei
Germaniei de nord, iar incepind din 1874 a fost ales in repetate
rinduri deputat in Reichstagul german ; a folosit cu pricepere tri-
buna parlamentara pentru a demasca politica interns si externs
reactionara a iuncherilor prusaci. Pentru activitatea sa revolutionark
a fost condamnat in repetate rinduri la inchisoare. A luat parte
active la organizarea Internationalei a II-a. Marx si Engels il pretu-
iau pe Liebknecht, it indrumau in activitatea lui, dar in acelali timp
it criticau pentru pozitia lui impaciuitorista face de elementele opor-
tuniste. 192, 479.
Lipkin, F. A. vezi Cerevanin, N.
Lloyd-George, David (1863-1945) om de stat 1i diplomat
englez, liderul partidului liberal. Din 1890 membru al parlamen-
tului. In 1905-1908 ministru al comertului, iar in 1908-1915
ministru de finance. A jucat un rol important in stabilirea liniei
politice a guvernului Angliei de pregatire a primului razboi mondial.
A luptat impotriva miscarii revolutionare a proletariatului ; prin lin-
guselt, minciuni si fyduieli facute muncitorilor a incercat sa im-
piedice sau macar sa intirzie crearea unui partid revolucionar al cla-
sei muncitoare. V. I. Lenin scria ca Lloyd George slujeste burghezia
in mod admirabil si o slujeste tocmai printre muncitori, promoveaza
influenta ei tocmai in rindurile proletariatului, acolo unde este cel
mat necesar si cel mai greu sa-ti subordonezi moraliceste masele"
(Opere, vol. 23, E.S.P.L.P. 1957, pag. 111-112). In anii 1916-1922,
in calitate de prim-ministru, s-a straduit sa consolideze pozitiile im-
pertaitsmului englez in Orientul apropiat si mijlociu, precum 1i in
Balcani. A reprimat cu cruzime milcarea de eliberare nationala din
colonii 1i din fa'rile dependente. Dupe Revolucia Socialists din Oc-
tombrie a fost unul dintre inspiratorii $i organizatorii interventiei
armate si ai blocadei impotriva Statului sovietic. A participat activ
la Conferinta de pace de la Paris din 1919, fiind unul din autorii
Tratatului de pace de la Versailles. In 1922, dupe o serie de esecuri
politice, 81-a dat demisia, continuind sit aiba insa o anumita influenta
politica' pint la sfirsitul vietii.' 443.

Lojkin, S. V.4(n. 1868) medic de zemstva, cadet, deputat in

Duma I de stat din partea guberniei Veatka ; a semnat proiectul"
agrar al celor 33", depus de trudovici in Duma I. 251.

Ludovic al XV111-lea (1755-1824) rege al Prantei (1814-

1824) din dinastia de Bourbon. A dus o politica' de aparare a inte-
reselor nobilimii reactionare i ale bisericii catolice. 144.

Lujenovski, G. N. (1870-1906) consilier gubernial ; militant

de seams al aa-numitei Uniuni a ruilor', organizaTie monarhisd-
www.dacoromanica.ro
646 INDICE DE NUME

ultrareaccionara din Tambov. In 1905-1906 a fost una dintre cape-

teniile pogromurilor savirsite de sutele negre si a participat la re-
presaliile singeroase ale carismului impotriva miscarii revolucionare
a faranilor din gubernia Tambov. A fost ucis de socialista-revolucio-
nark' M. A. Spiridonova. 45.

Lunacearski, A. V. (Voinov) (1875-1933) social-democrat,

revolucionar de profesie, eminent oin de stat sovietic. A intrat in
miscarea revolutionary la inceputul ultimului deceniu al secolului tre-
cut. Dupi Congresul al II-lea al P.M.S.D.R. a devenit bolsevic. A
facut parte din redacciile ziarelor bolsevice Vpered", Proletarii"
Si Novaia Jizn". Din insarcinarea lui Lenin a prezentat la Con-
gresul al III-lea al partidului raportul asupra insurecciei armate.
A participat la Congresele al IV-lea (de unificare) si al V-lea (de
la Londra) ale partidului. In 1907 a reprezentat pe bolsevici la
Congresul socialist internacional de la Stuttgart. In anii reacciunii
s-a indepartat de marxism, a facut parte din grupul antipartinic
Vpered" si a propagat ideea tmbinarii marxismului cu religia. In
lucrarea Materialism si empiriocriticism" (1909), V. I. Lenin a dez-
valuit caracterul eronat al concepciilor lui Lunacearski $i le-a criti-
cat cu asprime. In timpul primului razboi mondial, Lunacearski s-a
situat pe pozicii internacionaliste. La inceputul anului 1917 a aderat
la grupul interraionistilor", impreuna cu care a fost primit in partid
la Congresul al VI-lea al P.M.S.D.R. Dupa Revolucia Socialists din
Octombrie a fost pink' in 1929 comisar al poporului pentru invaca-
mintul public, iar apoi presedinte al Comitetului stiincific de pe
linga C.E.C. al U.R.S.S. In august 1933 a fost numit reprezentant
plenipotenciar al U.R.S.S. in Spania. A scris o serie de lucrari in
domeniul artei qi literaturii. 73, 93, 189-196, 437, 439.
Lurie, M. A. vezi Larin, I.
Luxemburg, Rosa (1871-1919) militants de seams a mis-
Cara muncitoresti internationale, unul dintre liderii aripii stingi a
Internacionalei a II-a. In miscarea revolucionara a inceput sa acti-
veze in a doua jumatate a deceniului al 9-lea al secolului trecut.
A fost unul dintre intemeietorii 5i conducatorii Partidului social-
democrat polonez ; a luptat impotriva nacionalismului din rindurile
miscarii muncitoresti poloneze. Incepind din 1897 a participat in
mod activ la miscarea social - democrats germana, a combatut bernstei-
nismul 5i millerandismul. A luat parte la prima' revolucie rasa (la
Varsovia) ; in 1907 a participat la Congresul al V-lea (de la Lon-
dra) al P.M.S.D.R., unde i-a sprijinit pe bolsevici. Inca de la incepu-
tul razboiului imperialist s-a situat pe o pozicie internacionalista.
A fost unul dintre iniciatorii crearii grupului Internacional", care
ulterior si-a schimbat denumirea in Spartacus", iar mai ttrziu in
Uniunea Spartacus" ; a scris (in inchisoare), sub pseudonimul Ju-
nius, brosura Criza social-democraciei" (vezi articolul lui V. I. Lenin
Despre brosura lui Junius", in Opere, vol. 22, Editura P.M.R., 1952,
pag. 299-314). Dupa revolucia din noiembrie 1918 din Germania
www.dacoromanica.ro
 INDICE DE NUMB 647

a participat la Congresul de constituire a Partidului Comunist din

Germania, congres la care a avut un rol conducator. In ianuarie 1919
a fost arestata gi asasinata din ordinul guvernului Scheidemann.
Lenin, care o aprecia foarte mult pe R. Luxemburg, a criticat in
repetate rinduri greselile ei (in problema rolului partidului, a impe-
rialismului, in problema national- colonials, in problema taraneasca,
in problema revolutiei permanente etc.), ajutind-o astfel sa. adopte
o pozitie justa. 75, 89.
Lvov, N. N. (1867-1944) mosier ; V. I. Lenin 1-a calificat
ca mix nobil contrarevolutionar", model de tradator cadet". In
anii 1893-1900 a fost maresal al nobilimii din judetul Balasov ;
din 1899 presedinte al zemstvei guberniale Saratov. A participat la
congresele zemstvelor din anii 1904-1905. A fost unul dintre fon-
datorii Uniunii eliberarii" si ai partidului cadet ; membru at C.C.
al acestui partid. Ales in Duma I de stat cu voturile taranilor inse-
lati de cadeti, a luat o atitudine categorica impotriva satisfacerii
revendicarilor taranesti. Deputat in Duma a II-a de stat. Unul din-
tre fondatorii partidului innoirii pasnice". In Dumele a III-a si
a IV-a a fost liderul progresistilor". In 1917 a fost unul dintre
conducatorii uniunii mosierilor. Dupa Revolutia Socialists din Oc-
tombrie ziarist albgardist, iar mai tirziu emigrant alb. 358.

M
Md---tn. vezi Medem, V. D.
Mach, Ernst (1838-1916) fizician gi filozof austriac, idea-
list subiectiv, unul dintre intemeietorii empiriocriticismului. A predat
matematica gi fizica la universitatile din Graz si Praga, iar din 1895
pins in 1901 a fost profesor de filozofie la Universitatea din Viena.
A incercat sa reinvie conceptiile lui Berkeley si Hume ; considera
ca senzatiile sint adevarate elemente ale lumii". Interpretind in mod
speculativ descoperirile din domeniul stuntelor naturii s-a ridicat
impotriva teoriei materialiste a cunoasterii. In fond, machismul
a fost o forma pseudostiintifica de aparare a religiei. In cartea
Materialism si empiriocriticisre, V. I. Lenin a facut o critic's multi-
laterala a filozofiei reactionare a lui Mach.
Principalele lucrari ale lui Mach slat : Die Mechanik...", Bei-
trage zur Ailalyse der Empfindungen", Erkenntnis and Irrtum".
427.

Maklakov, V. A. (n. 1870) om politic, cadet, mosier. Din

1895 a profesat avocatura, sustinind apararea in numeroase procese
politice. Deputat in Dumele a II-a, a III-a gi a IV-a de stat din
partea Moscovei. Membru in C.C. al partidului cadet. Dupi revo-
lutia burghezo-democratica din februarie 1917 a fost ambasadorul
Guvernului provizoriu la Paris, apoi emigrant alb. 5S.

43 Lenin www.dacoromanica.ro
Opero, vol. 10
648 INDICE DE NUME

Maksimov, N. vezi Bogdanov, A.

Malinovski, A. A. vezi Bogdanov, A.
Malisevski, N. G. (n. 1874) social-democrat, mensevic. In
1894-1895 a facut parte dintr-un grup social-democrat din Pe-
tersburg. In 1895 a fost arestat, intemnicat si apoi deportat. In 1906
a colaborat la revista mensevica Otkliki Sovremennosti". In 1907
s-a retras din activitatea politica. 448.

MartInov, A. (Piker, A. S.) (1865-1935) unul dintre liderii

economisinului", militant de seams al mensevismului ; mai tirziu a
devenit membru al partidului comunist. La inceputul penultimului
deceniu al secolului trecut a activat in cadrul unor cercuri narodo-
voliste ; in 1886 a fost arestat si deportat in Siberia ralsariteana. In
deportare a -devenit social-democrat. In 1900 a emigrat ; a facut
parte din redaccia revistei Rabocee Delo", organ al economistilor",
a combitut Iskra" leninista. A participat la Congresul al II-lea
al P.M.S.D.R. ca delegat at Uniunii social-democratilor rusi din
strainatate", antiiskrist ; dupa congres a aderat la menlevici. A parti-
cipat la lucrarile Congresului al V-lea (de la Londra) al partidului
ca delegat din partea organizatiei din Ekaterinoslay. In anii reactiunii
si ai noului avint revolutionar a fost lichidator. In timpul primului
razboi mondial s-a situat pe pozitii centriste, iar dupa revolutia bur-
ghezo-democratica din februarie 1917 a devenit mensevic-internatio-
nalist. Dupa Revolutia Socialisti din Octombrie a rupt cu mense-
vismul. In anii 1918-1920 a fost invatatar in Ucraina. In 1923, la
Congresul al XII-lea al P.C. (b) din Rusia a fost primit in partid ;
a lucrat la Institutul K. Marx si F. Engels ; incepind din 1924 a
facut parte din redactia revistei Internationala Comunistr.
109, 111, 315.
Martov, L. (Tederbaum, I. 0.) (1873-1923) unul dintre li-
derii mensevismului. A intrat in miscarea social democrats in prima
Jumatate a ultimului deceniu al secolului trecut. In 1895 a participat
la organizarea Uniunii de lupta pentru eliberarea clasei muncitoare"
din Petersburg. In 1896 a fost arestat in legatura cu procesul acestei
organizatii si deportat pe termen de trei ani la Turuhansk. In 1900,
dup5. 'expirarea termenului de deportare, a luat parte la pregatirile
pentru editarea Iskrei" ; a facut parte din redactia acestui ziar.
La Congresul al II-lea al P.M.S.D.R., la care a particip&t ca delegat
din partea organizatiei Iskrei", s-a situat in fruntea minoritatii
oportuniste si de atunci a fost unul dintre conducatorii institutiilor
centrale ale mensevismului si redactor la mai multe publica;ii men-
sevice. A luat parte la lucrarile Congresului al V-lea (de la Londra)
al partidului. In anii reactiunii si ai noului avint revolutionar a
fost lichidator, redactor la ziarul Golos Sotial-Demokrata" ; a luat
parte la conferin%a antipartinica din august (1912). In anii primului
razboi mondial s-a situat pe pozitii centriste ; a participat la con -
ferinlele de la Zimmerwald si Kienthal. Dupa revolutia burghezo-
www.dacoromanica.ro
 INDICE DE NUNII1 649

democratica din februarie 1917 s-a situat in fruntea grupului mense-

vicilor internationalisti. Dupa Revolutia Socialists din Octombrie a
trecut in tabara dusmanilor fatisi ai Puterii sovietice. In 1920 a emi-
grat in Germania, unde a editat, la Berlin, revista mensevica contra-
revolutionara Sotialisticeskii Vestnik". - 17, 33, 38, 89, 141.
Marx, Karl (1818-1883) - intemeietorul comunismului stiintific.
ginditor genial, conducator si invatator al proletariatului internatio-
nal (vezi articolul lui V. I. Lenin Karl Marx (Scurta schita bio-
grafica si expunere a marxismului"), in Opere, vol. 21, Edit-um poli-
tica, 1959, pag. 29-77). - 9, 23, 24, 27, 71, 81, 125, 161, 193, 255,
256, 258, 259, 265, 274, 276, 280, 283, 294, 298, 300-306, 359, 405,
415, 440, 457, 459, 472-475, 476.
Maslov, P. P. (John, X) (1867-1946) - economist, social-demo-
crat, autor al unei serii de scrieri in problema agrara, in care a
incercat sa revizuiasca marxismul ; a colaborat la. revistele Jizn,
Nacealo" si Naucinoe Obozrenie". Dupa Congresul al II-lea al
P.M.S.D.R. a aderat la mensevici, a sustinut programul for de muni-
cipalizare a pamintului. La Congresul al IV-lea (de unificare) al
P.M.S.D.R. a prezentat, din partea mensevicilor, un raport in pro-
blema agrara ; congresul 1-a ales membru in redactia O.C. In anii
reactiunii s-a situat pe pozitii lichidatoriste, iar in perioada primu-
lui razboi mondial s-a manifestat ca social-sovinist. Duna Revolutia
Socialists din Octombrie s-a retras din viata politica si a desfasurat
activitate pedagogics si stiintifica. In 1929 a fost ales membru titu-
lar al Academiei de Stiinte a U.R.S.S. - 225, 242-245, 247, 248:-
250, 264, 265, 270, 283, 295, 296, 297, 298, 317, 318-326, 334, 341,
342, 351, 358, 396, 398, 399, 406, 415.
Medem, V. D. (Grinberg, V. D., M-d-m.) (1879-1923) - unul
dintre liderii Bundului. A participat la Congresul at II-lea al
P.M.S.D.R. ca delegat din partea Comitetului din strainatate at Bun-
dului, antiiskrist. In 1906 a fost ales membru in C.C. al Bundului,
a participat la lucrarile Congresului at V-lea al P.M.S.D.R. spriji-
nindu-i pe mensevici. Dupa Revolutia Socialists din Octombrie a
condus organizatiile bundiste din Polonia. In 1921 a plecat in S.U.A.,
unde a publicat, in coloanele ziarului socialist evreiesc de dreaota
Vorwards", articole calomnioase impotriva Rusiei Sovietice. - 425.
Medley, Resid (1880-1912) - deputat in Duma a II-a de stat
din partea guberniei Taurida, de origine Oran. Redactor-responsabil
si editor al ziarului Vatak Hadisi", care aparea in limba tatara ;
membru al consiliului municipal. In Dum5 a facut parte din fractiu-
nea musulmana. - 395.
Mebring, Franz (1846-1919) - militant de seams al miscarii
rnuncitoresti din Germania, unul dintre liderii si teoreticienii aripii
stingi a social-democratiei germane ; istoric, publicist si critic literar.
De la sfirsitul deceniului at 7-lea publicist democrat burghez cu ve-
43
www.dacoromanica.ro
650 INDIC& DB NUMB

deri radicale ; in anii 1876-1882 s-a situat pe pozitiile liberalismu-

lui burghez, apoi a evoluat spre stinga. A fost redactor al ziarului
democrat Volks-Zeitung" si a luat atitudine impotriva lui Bismarck
in apararea social-democratiei. In 1891 a intrat in Partidul social-
democrat din Germania. A fost colaborator activ si unul dintre
redactorii revistei Die Neue Zeit", organul tcoretic al partidului,
iar mai ttrziu redactor al ziarului Leipziger Volkszeitung". In 1893
a aparut in volum lucrarea sa Legends lui Lessing", iar in 1897
Istoria social-democratiei germane", in patru volume. Mehring s-a
ocupat indeaproape de publicarea operelor postume ale lui Marx,
Engels si Lassalle ; in 1918 a aparut cartea lui despre viata si acti-
vitatea lui K. Marx. Lucrarile lui Mehring contin o serie de abateri
de la marxism, aprecieri gresite in legatura cu unii militanti, ca
Lassa Ile, Schweitzer si Bakunin, $i vadesc o neintelegere a revolutiei
savirsite de Marx si Engels in filozofie. Mehring a dus o lupta ener-
gica impotriva oportunismului si revizionismului din &duffle Inter-
nationalei a II-a si a condamnat kautskismul, dar s-a Mut si el
vinovat de greselile celor de stinga din Germania, care s-au temut
s-o rupa, din punct de vedere organizatoric, cu oportunistii. Mehring
a aparat cu consecventa internationalismul Ti a salutat Revolutia
Socialistic din Octombrie. Incepind din 1916 a fost unul dintre con-
ducatorii organizatiei revolutionare Uniunea Spartacus" si a jucat
un rol de seamy in crearea Partidului Comunist din Germania. 156.

Meller-Zakomelski, A. N. (n. 1844) baron, general in ar-

spata tarista, ultrareactionar. In 1863 a participat la inabusirea ras-
coalei de eliberare din Polonia. In 1905 a rcprimat cu cruzime insu-
rectia marinarilor de la Sevastopol. In 1906, impreuna cu generalul
P. K. Rennenkampf, a condus expeditia de pedepsire de la calea
ferata transsiberiana. In octombrie 1906 a fost numit guvernator
general al Tinutului baltic, a reprimat miscarea revolutionary a mun-
citorilor $i taranilor letoni si estonieni. In 1909-1917 a fost membru
in Consiliul de stat. Dupa Revo lutia Socialists din Octombrie
emigrant alb. 45.

Melnik, V. M. (n. 1867) taran, deputat in Duma a II-a de

stat din partea guberniei Minsk, octombrist. In Duma a facut parte
din comisia de interpelari $i din comisia pentru invatamintul pu-
blic. 368.

Merkulov, M. A. (n. 1875) taran, deputat in Duma I de stat

din partea guberniei Kursk, la inceput fara partid, apoi socialist-
revolutionar. Membru activ al Uniunii taranesti din Scigri a parti-
dului socialistilor-revolutionari ; a fost judecat in cadrul procesului
intentat acestei organizatii in 1908, fiind condamnat in 1909 la 10 ani
munca silnica. 374.

Mertvago, A. P. (n. 1856) agronom, a studiat legumicultura

in Franta, a audiat cursul de stiinte naturale de la Sorbona. Din
1887 pins In 1893 a colaborat la Zemledelceskaia Gazeta"
www.dacoromanica.ro
 INDICE DE NUME 651

si la revista Selskoe Hozeaistvo i Lesovodstvo". In 1894-1905 a

fost redactorul revistei agricole si economice Hozeain", jar din 1905
a editat aceasta revista. Autorul lucrarilor : Problemele agricole ale
zonei fara cernoziom din Rusia", Cit pamint exists in Rusia Si
cum it folosim noi" etc. 230, 234.
Mihailovski, N. K. (1842-1904) teoretician de vaz"a al narod-
nicismului liberal, publicist, critic literar, filozof pozitivist, unul din-
tre reprezentantii scorn subjective in sociologic. Si-a inceput activi-
tatea publicistica in 1860 ; in 1868 devine colaborator, jar mai tir-
ziu unul dintre redactorii revistei Otecestvennie Zapiski". La sfirsi-
tul deceniului a 3-lea a participat Ia intocmirea si redactarea dife-
ritelor publicatii ale organizatiei Narodnaia volea". In 1892 a con-
dus revista. Russkoe Bogatstve, in paginile careia a dus o lupta
indirjita" impotriva marxiltilor. Conceptiile lui Mihailovski au fost
criticate de V. I. Lenin in lucrarea Ce sint oprietenii poporului*
si cum lupta ei impotriva social-democratilor ?" (1894) si in alte
lucrari. 97.

Miklaievski, M. P. vezi Nevedomski, M.

Miliukov, P. N. (1859-1943) lider al partidului cadet, ideo-
log de vaza al burghezici imperialiste ruse, istoric si publicist. In 1886
a fost numit docent la Universitatea din Moscova. $i-a inceput acti-
viratea politica in prima jumatate a ultimului deceniu al secolului
trecut ; din 1902 a colaborat activ la Osvobojdenie", revisti a bur-
ghezilor liberali care anarea in strainitate. In octombric 1905 a fost
until dintre intemeietorii partidului cadet, apoi presedinte al Comi-
tetului Central al acestui partid si redactor al ziarului Reci", orga-
nul central al cadetilor. Deputat in Duma a III-a yi Duma a IV-a
de star. Dupa revolutia burghezo-democratica din februarie 1917,
ca ministru de externe in primul Guvern provizoriu burghez, a pro-
movat politica imperialists de continuare a razboiului pink' la vic-
toria finals" ; in august 1917 a participat activ la pregatirea rebeliunii
contrarevolutionare a lui Kornilov. Dupa. Revolutia Socialists din
Octombrie a devenit unul dintre organizatorii interventiei militare
straine impotriva Rusiei Sovietice si un militant activ al emigratici
albe. Incepind din 1921 a editat la Paris ziarul Poslednie Novosti".
25, 121, 124, 152, 159, 164, 176, 227, 462, 464.
Mirabeaa, Honore-Gabriel (1749-1791) unul dintre militantii
de vaza ai revolutiei burgheze franceze de Ia sfirsitul secolului al
XVIIT-lea, conte. A fost exponentul intereselor cercurilor liberale
moderate ale nobilimii franceze ; si-a cistigat o mare popularitate,
fiind un orator .de talent. In cursul revolutiei a stabilit legaturi
secrete cu curtea regala, tradind interesele poporului revolutio-
nar. 156.

Moltke, Helmuth (1848-1916) conte, general german. Ince-

pind din 1906 seful Marelui stat-major al Germaniei. A figurat
www.dacoromanica.ro
652 INDICE DE NUMB

ca acuzat in scandalosul proces din 1907, care a dezvaluit depra-

varea si descompunerea morals a clicii de la curtea lui Wilhelm
at II-lea. A participat activ la pregiltirea si dezlantuirea primului
razboi mondial. In 1914, dupa infringerea suferita de trupele ger-
mane pe riul Marna, a fost demis din functie. 144.
It-,
Moroz, P. S. (n. 1861) taran, deputat in Duma a II-a de
stat din partea guberniei Podolsk, la inceput fara partid, apoi a
aderat la trudovici. 317.

Muhanov, A. A. (1860-1907) mosier, din 1899 maresalul

nobilimii din gubernia Cernigov ; membru in C.C. al partidului ca-
det. Deputat in Duma I de stat din partea guberniei Cernigov, pre-
sedintele comisici agrare. 364.
t
Muraviov, M. N. (1796-1866) om de stat reac;ionar al Ru-
sieitariste. In anii 1830-1831 a reprimat cu cruzime ra'scoala de
eliberare din Polonia. Din 1850 membru in Consiliul de stat.
In 1857-1861 a fost ministru al domeniilor. Adversar inversunat
al desfiintarii iobagiei. Fiind numit guvernator general la Vilno,
Muraviov a innusit cu salbatica cruzime rascoala din 1863 din
Polonia, Lituania si Bielorusia, fapt pentru care in popor i se zicea
spinzuratorul". 462.

Mu,senko I. N. (n. 1871) deputat in Duma a II-a de stat

din partea guberniei Kursk, unul dintre liderii fractiunii socialistilor-
revolutionari din Duma, de profesiune inginer. In Duma a facut
parte din comisia agrara si a fost raportorul oficial at partidului
socialistilor-revolutionari in problema agrara. 254, 264, 269, 390.

N. S. vezi Svavitki, N. A.
Nabokov, V. D. (1869-1922) unul dintre iniemeietorii si
liderii partidului cadet, membru at C.C. at acestui partid. Redactor-
responsabil si editor al organului saptaminal Vestnik Partii Narod-
noi Svobodi", precum si al ziarului Reci", organul central al cade-
tilor ; deputat in Duma I de stat din partea orasului Petersburg.
Dupa revolutia burghezo-democratica din februarie 1917 a fost direc-
tor at treburilor Guvernului provizoriu burghez. Dupal Revolutia
Socialised din Octombrie a dus o lupta: activa impotriva Puterii so-
vietice, a fost ministru de iustitie in ala -zisul guvern regional al
Crimeii, constituit de albgardisti, apoi a emigrat la Berlin ; a luat
parte la editarea ziarului Rul", publicatie a cadetilor de dreapta
din emigratie. 58.

Nakonecinii, I. M. (n. 1879) Oran, deputat in Duma I, a III-a

si a IV-a de stat din partea guberniei Liublin ; a facut parte din
www.dacoromanica.ro
 INDICE DE NUME 653

aripa stings a partidului national-democrat. A participat activ la

miscarea poloneza" de eliberare nationals, fapt pentru care a fost
arestat 5i deportat la Vologda pe termen de tree ani, dar in 1905
a fost amnistiat. Unul dintre organizatorii congresului taranesc de
la Varsovia din 1905. In Duna' a ficut parte din comisia
agrara. 393.

Napoleon I (Bonaparte) (1769-1821) imparat al Frantei

(1804-1814 $i 1815). 246.

Napoleon al III-lea (Bonaparte, Ludovic) (1808-1873) im-

parat al Frantei din 1852 pins in 1870 ; nepot al lui Napoleon I.
Dupa infringerea revolutiei din 1848 a fost ales presedinte al Repu-
blicii Franceze ; in noaptea de 1 spre 2 decembrie 1851 a sivirsit o
lovitura de stat. Napoleon al III-lea este caracterizat de K. Marx
in lucrarea Optsprezece brumar al lui Ludovic Bonaparte" (vezi
K. Marx si F. Engels. Opere, vol. 8, Editura politica, 1960, pag. 115-
217). 177.

Nazarenko, D. I. (n. 1361) Oran, deputat in Duma I de stat

din partea guberniei Harkov, trudovic. In 1905 a luat parte active
la miscarea taraneasca, ffind arestat. In Duna a facut parte din
comisia executive dintr-o serie de alte comisii. A semnat Ape lul
de la Viborg, fapt pentru care a fost condamnat li privat de drep-
turi electorale. 385.

Necitailo, S. V. (n. 1862) ;Iran, membru in Duma a II-a

de stat din partea guberniei Kiev, trudovic. Dupa prestarea servictu-
lui militar a fost o vreme felcer in diferite localitati, iar apoi s-a
indeletnicit cu agricultura. 385.

Nekrasov, N. A. (1821-1878) mare poet rus, democrat revo-

lutionar. Incepind din 1847 a editat revista Sovremennik", care a
fost timp de aproape doua decenii centrul literaturii si gindirii so-
male progresiste ruse. La aceasta revista au colaborat N. G. Cerni-
sevski si N. A. Dobroliubov. Dupa suspendarea revistei Sovre-
mennik" de catre guvernul tarist in 1866, Nekrasov a preluat
conducerea revistei Otecestvennie Zapiski" Si, impreuna cu
M. E. Saltikov-Scedrin, a contribuit la transformarea ei intr-o tri-
bun./ a gindirii democratise inaintate. Poezia lui Nekrasov este o
intruchipare vie a ideilor democra;iei revolutionare taranesti. Princi-
palele opere ale lui Nekrasov sint : Cui i-e bine-n Rusia", Gerul
Mosu cu nas rosu", Drumul de fier", Femeile ruse" etc.
V. I. Lenin pretuia mult creatia lui Nekrasov, citindu-1
adeseori. 44.

Nevedomski, M. (Miklafevski, M. P.) (1866-1943) social-

democrat, mensevic, critic literar $i publicist. In anii reactiunii
lichidator, s-a solidarizat cu autotrii culegerii cadete Vehi" ; s-a
pronuntat impotriva partinitatii literaturii. Dupa Revolutia Socialists
www.dacoromanica.ro
654 INDICH DE NUMB

din Octombrie s-a ocupat de publicistica. V. I. Lenin a criticat cu

asprime in lucrarile sale conceptiile mensevice ale lui Nevedomski.
56, 61, 63, 65, 66.
Nicolaie al 11 -lea (Romanov) (1868-1918) ultimul imparat
rus, a domnit din 1894 pins la revolutia din februarie 1917. La
17 iunie 1918 a fost executat la Ekaterinburg (Sverdlovsk) in baza
unci hotariri a Sovietului de deputati ai muncitorilor $i soldatilor
din regiunea Ural. 428, 463, 464.
Noske, Gustav (1868-1946) unul dintre liderii oportunisti
ai Partidului social-democrat din Germania. Cu mult inainte de
primul razboi mondial s-a ridicat in apararea militarismului. In
timpul razboiului a devenit social-sovinist si a votat in Reichstag
pentru aprobarea creditelor de razboi. In noiembrie 1918, in timpul
revolutiei din Germania, a fost unul dintre conducatorii reprimarii
miscarii revolutionare a marinarilor din Kiel. In 1919-1920 a fost
ministru de razboi ; a pus la tale reprimarea muncitorilor din Berlin
si asasinarea lui K. Liebknecht si R. Luxemburg, fapte care i-au
adus porecla de clinele singeros". Ulterior a fost presedinte al pro-
vinciei prusiene Hanovra. In perioada dictaturii fasciste a primit
pensie de stat de la guvernul hitlerist.
V. I. Lenin it numea pe Noske social-tradator", unul dintre
cm mai dezgustatori &alai din rindurile muncitorilor, trecuti in
slujba monarhiei si a burgheziei contrarevolutionare" (Opere, vol. 29,
Editura politica, 1959, pag. 293). 193.

Novosedski (Binasik, M. S.I (1883-1938) social-democrat,

mensevic, de profesiune avocat. n 1906 a fost delegat cu drept de
vot deliberativ la Congresul al IV-lea (de unificare) al P.M.S.D.R.
din partea organizatiei din Smorgon. In anii reactiunii s-a retras din
miscarea social- democrats. Dupa revolutia burghezo-democratica din
februarie 1917 a fost presedintele sectiei militare a Sovietului din
Petrograd si membru al Comitetului executiv din Petrograd ; a facut
parte din C.E.C., prima legislature. Dupa Revolutia Socialists din
Octombrie a fost presedintele guvernului de coalitie din Vladivostok ;
ulterior a lucrat in sectorul economic la Moscova. 319, 322, 325,
334, 339.

0
Odnokozov, A. E. (n. 1859) deputat in Duma a II-a de stat
din partea guberniei Voronej, taran si mic negustor, a aderat la
cadeti. A semnat proiectul agrar al celor 104". 251.

Olenov, M. I. (n. 1876) economist si publicist de orientare

marxista, a facut studii de medicine, a colaborat la Obrazovanie",
revista literara, de popularizare a stiintei si social-politica. 283, 284.
www.dacoromanica.ro
 INDICH DE NUMB 665

Ovcinnikov, I. N. (n. 1863) cadet, deputat in Duma I de

stat din partea guberniei Veatka, de profesiune agronom. 364.

Ozol, I. P. (n. 1878) social-democrat, mensevic, deputat in

Duma a II-a de star din partea orasului Riga, de profesiune econo-
mist. La sfirsitul ultimului deceniu al secolului trecut a participat
la organizarea primelor cercuri muncitoresti social-democrate din
Riga. A luat parte, de asemenea, in 1902, la infiintarea organizatiei
muncitoresti social- democrate letone din Tinutul baltic. Din 1904
pins in 1907 a fost membru in C.C. al P.M.S.D. din Letonia si al
Social-democratiei din Tinutul leton, membru in redactia ziarului
Tinea". A participat la Congresul al IV-lea (de unificare) al
P.M.S.D.R. In 1907 a emigrat in S.U.A. 401, 405, 406.
Ozolin, K. I. (1866-1933) avocat, cadet, deputat in Duma I
de stat din partea guberniei Liflanda. In Duma a aderat la grupul
leton al Uniunii autonomistilor". A fost senator in Letonia bur-
gheza. 394.

P
Parvus (Ghelfand, A. L.) (1869-1924) mensevic. La sfirsitul
secolului trecut si inceputul acestui secol a activat in rindurile
Partidului social-democrat din Germania facind parte din aripa lui
stings ; a fost redactor la Sachsische Arbeiter-Zeitung". A scris o
serie de lucrari in probleme de economie mondiala. Dupa.Congresul
al II-lea al P.M.S.D.R. a aderat la mensevici. In perioada primei
revolutii ruse s-a aflat in Rusia, unde a colaborat la ziarul men-
sevic Nacealo" ; a pledat in favoarea participarii la alegerile pentru
Duma lui Bulighin si a sprijinit tactica micilor tranzactii cu ca-
detii etc. Parvus a emis teoria antimarxista a revolutiei permanente`
din care, ulterior, Trotki a facut o arms de lupta impotriva leninis-
mului. In anii reactiunii s-a indepartat de social-democratie ; In
timpul primului razboi mondial a fost social-sovinist, agent al im-
perialismului german, s-a indeletnicit cu specula in stil mare si s-a
imbogatit din furniturile de ra'zboi. In 1915 a scos revista Die
Glocke", pe care Lenin a caracterizat-o drept un organ al renegarii
si al lacheismului murdar in Germania" (Opere, vol. 21, Editura
politica, 1959, pag. 418). 17, 102, 107, 290.
Perelaslayski, I. vezi Hrustalev-Nosar, G. S.
Pesehonov, A. V. (1867-1933) om politic si publicist bur-
ghez. In ultimul deceniu al secolului trecut a fost narodnic liberal,
iar incepind din 1904 a filcut parte din redactia revistei Russkoe
Bogatstvo" ; a colaborat la Osvobojdenie", revista a burgheziei
liberale, $i la Revoliutionnaia Rossiia", ziar al eserilor. In anii
1903-1905 a facut parte din TJniunea eliberarii", iar cu incepere
din 1906 a fost unul dintre conducatorii partidului mic-burghez it
www.dacoromanica.ro
65r) INDICE DE NUMB

socialistilor-populisti" (enesi). Dupa revolutia burghezo-democratic a

din februarie 1917 a fost ministru al aprovizionarii in Guvernul
provizoriu burghez. Dupa Revolutia Socialists din Octombrie a luptat
impotriva Puterii sovietice ; din 1922 emigrant alb. 254, 268,
269, 303, 335, 374, 426, 430.
Peterson, B. L. (n. 1874) mare mosier, deputat in Duma a II-a
de stat din partea guberniei Kostroma, presedintele Consiliului
zemstvei judetene Vetluga. La inceput a fault parte din partidul
cadet, pentru ca apoi sa adere la socialistii-populisti". In Duma a
facut parte dintr-o serie de comisii. 251.

Petrocenko, F. I. (n. 1875) Oran, deputat in Duma a II-a de

stat din partea guberniei Vitebsk. In Duma a aderat la cei de
dreapta ; a facut parte din comisia pentru ajutorarea somerilor. In
anii 1911-1913, 1917 si 1918 a fost membru al Consiliului zemstvci
judetene Po lock. 228, 367, 402.
Petrnnkevici, I. I. (1844-1928) molier, militant al zemstvelor,
cadet. In 1904 a fost presedintcle Uniunii eliberarii organizatie
monarhista-liberals. A participat la congresele zemstvelor din anii
1904-1905. A fost unul dintre fondatorii si liderii de vazs ai parti-
dului cadet, preledinte al Comitetului Central al acestui partid,
editor al ziarului Red.", organul central al cadetilor. Deputat in
Duma I de stat. In activitatea sa publics, Petrunkevici intruchipa
slugarnicia politica a burghcziei liberale fata de absolutism. Dupa
RevolutiaSocialist5. din Octombrie emigrant alb. 364.

Pianih, I. E. (1863-1929) ;arm, deputat in Duma a II-a de

stat din partea guberniei Kursk, socialist-revolutionar. In 1903-1907
a activat in cadrul Uniunii taranesti din Scigri a socialistilor-revolu-
tionari ; in 1907 a fost arestat, iar in 1909 a fost condamnat la
moarte in procesul intentat acestei uniuni ; pedeapsa cu moartea i-a
fost comutata in munca silnica pe viata. In anii 1909-1914 'i -a
ispasit pedcapsa la Tobolsk, iar in anii 1914-1917 la Schlusselburg.
Ulterior s-a retras din activitatea politics. 378.

Piker, A. S. vezi Martinov, A.

Pimenova, E. K. (E. P.) (1885-1935) ziarista si scriitoare.
A colaborat la revistele Mir Boiii", Russkoe Bogatstve si Sovre-
mennii Mir" ; s-a situat pe pozitii mcnlevice. 441, 443.
Plehanov, G. V. (1856-1918) militant de seams al miscarii
muncitoresti ruse si internationale, primul care a propagat marxismul
in Rusia. In 1875, pc cind era Inca student, Plehanov a intrat in
legatura cu narodnicii, cu muncitorii din Petersburg si s-a incadrat
in activitatea revolutionara. In 1877 a intrat in organizatia narodnica
Zemlea i volea", iar in 1879, dupa scindarea ci, s-a situat in
www.dacoromanica.ro
fruntea noii organizatii narodnice Cernii peredel". In 1880 a emi-
 INDICE DE NUMB 657

grat in Elvevia, a rupt cu narodnicismul ;i in 1883 a crcat, la

Geneva, prima organizavie marxista rusk, grupul Eliberarea muncii".
In ultimul deceniu al secolului trecut, Plehanov a luptat impotriva
narodnicismului si a luat atitudine impotriva revizionismului din
miscarea muncitoreasck internationalk. In primii ani ai secolului nostru
a redactat, impreunk cu Lenin, ziarul Iskra" ;i revista Zarea",
a luat parte la pregItirea Congresului al II-Ica al P.M.S.D.R. A
participat la congres ca delegat al grupului Eliberarea muncii",
iskrist din majoritate.
Din 1883 pink in 1903 Plehanov a scris o serie de lucrari care
au avut un rol important in apararea conceptiei materialiste despre
lume ;i care constituie un precios aport la tezaurul socialismului
stiintific : Socialismul si lupta politica" (1883), Divergentele noas-
tre" (1885), Contribusii la dezvoltarea conceptiei moniste asupra
istoriei" (1895), Studii de istorie a materialismului" (1896), Rolul
personalitItii in istorie" (1898) si altele.
Dar hick de pe atunci la Plehanov au inceput sk se manifeste
greceli serioase, care au constituit germenele conceptiei sale memevice
de mai tirziu. Dupa Congresul al II-lea al P.M.S.D.R., Plehanov s-a
situat pe o pozivie impaciuitorista fack de oportunism, iar mai tirziu
s-a alaturat mensevicilor. In perioada revoluciei din 1905-1907 s-a
situat in toate problemele fundamentale pe pozicii mensevice. El
subaprccia rolul revoluvionar al 0.ranimii ;i se pronunia pentru o
alianck cu burghezia liberalk ; admivind numai in vorbe ideea hege-
moniei proletariatului, in realitate el era impotriva esen;ei acestei
idci. A condamnat insureciia armatk din decembrie 1905. In anii
reacviunii si in anii noului avint revolutionar a luat atitudine im-
potriva revizuirii marxismului de clue machisti impotriva lichi-
datorismului, situindu-se in fruntea grupului mensevicilor-partiici".
In timpul primului rkzboi mondial s-a situat pe pozivii sociallovi-
niste, a aparat tactica defensistk a mensevismului, a rupt definitiv
cu marxismul. Intors in Rusia dupa revolutia din februarie 1917,
Plehanov a condus grupul de extrema' dreapta al mensevicilor de-
fensi;ti Edinstvo", s-a ridicat impotriva bolsevicilor, impotriva re-
volutiei socialiste, considerind el in Rusia nu s-au copt condiOile
pentru trecerea la socialism: Fa4a de Revolucia din Octombrie a
avut o atitudine negativa, dar nu a participat la lupta impotriva
Puterii sovietice.
Dind o inalta prevuire lucrarilor filozofice ale lui Plehanov gi
rolului sau in rkspindirea marxismului in Rusia, V. I. Lenin it critica
in acela;i timp cu asprime pentru abaterile de la marxism si pentru
greselile mad comise in activitatea politics. - 5, 6, 14, 38, 57, 73,
85, 86, 92, 93, 102, 108, 109, 112, 121, 141, 152, 154, 155, 161, 163,
168, 191, 192, 195, 215, 226, 241, 297, 311, 312, 314, 315, 317,
318-324, 325, 330, 331, 333, 334, 336, 338, 339, 357, 358, 373,
396, 434, 437-443.
www.dacoromanica.ro
658 INDICE DE NUMB

Plevako, F. N. (1843-1908) cunoscut avocat, octombrist.

Deputat in Duma a III-a de stat din partea orasului Moscova ;
a facia parte din comisia apararii nationale, comisia pentru pro -
puneri legislative etc. 157.

Poiarkov, A. V. (n. 1868) preot, deputat in Duma I de stat

din partea guberniei Voronej. 378, 379, 407.
Pokrovski, I. P. (n. 1872) social-democrat, de profesiune me-
dic. Deputat in Duma a III-a de stat din partea regiunilor Kuban
gi Terek pi din partea guberniei Cernomoric, a aderat la partea
bolscvica a fractiunii social-democrate. In 1910 a intrat in redactia
ziarului bollevic legal Zvezda" in calitate de reprezentant al frac-
ciunii social-democrate din Duma a III-a. 450, 453.
Poneatovski, $. A. (n. 1863) mare mosier, de profesiune
avocat, deputat in Duma I de stat din partea guberniei Volinca. A
fost secretar-adjunct al Dumei ; a facut parte din comisia agrara.
A aderat la autonomisti (grupul regiunilor periferice din vest). .593.

Popp, Adelheid (n. 1869) intemeietoarea pi conducatoarea

miscarii social-democrate feminine din Austria. Incepind din 1892,
redactor al ziarului social-democrat Arbeiterinnen-Zeitung". A luat
parte la Congresul de la Stuttgart al Internationalei a II-a. In 1918 a
fost aleasa in consiliul municipal al Vienei, iar in 1919 in Adunarea
nationals a Austriei. 87.
Portugalov, V. V. (n. 1874) publicist cadet ; a colaborat la
ziarele Saratovskii Listok", Tovarisci" pi Smolenskii Vestnik".
Dupa Revolutia Socialist5 din Octombrie a emigrat in strairatate ;
a ficut parte din organizatia emigrantilor contrarevolutionari con-
dus5. de B. V. Savinkov ; a colaborat la press emigrantilor albi. 38.
Potresov, A. N. (Starover) (1869-1934) unul dintre liderii
mensevismului. "In ultimul deceniu al secolului trecut a aderat la
marxisti. Pentru participarea sa la activitatea Uniunii de lupta
pentru eliberarca clasei muncitoare" din Petersburg a fost deportat
in gubernia Veatka. In 1900 a plecat in strain5tate, unde a luat
parte la infiintarea ziarului Iskra" pi a revistei Zarea". A parti-
cipat la Congresul al II-lea al P.M.S.D.R. ca delegat cu drept de
vot consultativ, reprezentind redactia Iskrei" ; iskrist din minoritate.
In anii reactiunii pi ai noului avint revolutionar s-a manifestat ca
ideolog al lichidatorismului ; a avut un rol important in conducerea
revistelor mensevice Vozrojdenie", Nap. Zarea" p.a. In timpul pri-
mului razboi mondial s-a situat pe pozitti social-soviniste. Dupa
Revolutia Socialists din Octombrie a emigrat ; in strainatate a co-
laborat la Dni", saptaminalul lui Kerenski, in coloanele caruia s-a
dedat la atacuri impotriva Rusiei Sovietice. 99.

Povilius, A. M. (n. 1871) deputat in Duma a II-a de stat

din partea guberniei Kovno, caran. In Duna a facut parte din
www.dacoromanica.ro
 INDICE DE NUMB 669

comisia agrara ; a aderat la fractiunea social - democrats. In 1906,

1908, 1910 si 1911 a fost Intemnitat. Ulterior s-a retras din mis-
carea revolutionara. In Lituania burgheza a lucrat in diferite or-
ganizatii cooperatiste, s-a indeletnicit cu agricultura. Dupa instaurarea
Puterii sovietice in Lituania a lucrat intr-un colhoz. 395.

Prokopovici, S. N. (1871-1955) economist Si publicist bur-

ghez ; la sfirsitul ultimului deceniu al secolului trecut reprezentant
de seams al economismuluin $i unul dintre primii propagatori ai
bernsteinismului in Rusia. Mai tirziu, membru activ al organizatiei
monarhist-liberale Uniunea eliberarii". In 1906 a fost membru al
C.C. al partidului cadet. Redactor-editor al revistei semicadete gi
semimensevice Bez Zaglaviia" si colaborator activ al ziarului To-
varisci", al cadelilor de stinga. Autor al unor carti despre problema
muncitoreasca, scrise de pe pozitii bernsteiniene-liberale. In 1917 a
fost ministru al aprovizionarii in Guvernul provizoriu burghez. Dupa
Revolutia Socialists din Octombrie a fost expulzat din U.R.S.S.
pentru activitate antisovietica. 38, 154, 195, 215, 216, 230.
Patin vezi Soloveicik, B. I.
Pugacioe vezi Kabakov, G. I.
Puriikevici, V. M. (1870-1920) mare mosier, ultrareactionar,
monarhist. Incepind din 1900 a functionat la ministerul afacerilor
interne, iar in 1904 a fost numit functionar pentru insarcinari spa-
male pe linga ministerul de interne, condus de Pleve. A fost unul
dintre initiatorii organizatiei ultrareactionare Uniunea poporului
rus" ; in 1907 a iesit din aceasta uniune si a treat o noua
organizatie contrarevolutionara monarhista Curtea arhanghelului
Mihail" ; deputat in Duma a II-a, a III-a Si a IV-a de stat din
partea guberniei Basarabia ; a devenit faimos prin discursurile sale
antisemite 5i pogromiste rostite in Duma. Dupa cum spunea
V. I. Lenin, prin gura lui Puri!kevici" vorbea mosierul barbar si
vechiul zbir" (Opere, vol. 15, E.S.P.L.P. 1957, Rag. 410). Dupa
Revolutia Socialists din Octombrie a luptat activ impotriva Puterii
sovietice. 39, 161, 356.

R
R. vezi Radcenko, S. I.
Radcenko, S. I. (R.) (1868-1911) social-democrat, a luat
parte la miscarea revolutionary Incepind din 1890. In 1893 a fost
unul dintre organizatorii cercului marxist al studentilor tthnologi la
care au participat V. I. Lenin, G. M. Krjijanovski, A. A. Vaneev si
altii. In 1895 a facut parte din centrul de conducere al Uniunii de
lupta pentru eliberarea clasei muncitoare" din Petersburg. A parti-
cipat la Congresul I al P.M.S.D.R., a fost ales membru al C.C.
www.dacoromanica.ro
660 IND10E DE NUME

In 1902 a fost arestat pentru activitate revolutionary 91 deportat in

gubernia Vologda. Dupa ce s-a intors din deportare, in 1905, s-a
retras din activitatea politics. 99.

Remencik, D. I. (n. 1863) Oran, stailina de plasa, deputat

in Duma a 1I-a de stat din partea guberniei Minsk. In Duna a
aderat la cei de dreapta. 367.

Rennenkampf, P. K. (1854-1918) general tarist, calau ;i su-

grumator al mi;carii revolucionare. In 1900-1901 a inabusit cu sal-
batica cruzime rascoala boxerilor" din China. In 1906, impreuna cu
generalul Meller-Zakomelski, a condus expeditia de pedepsire de pe
calea ferata transsiberiana. In timpul primului razboi mondial, flind
comandant al armatei 1, neglijenta criminall vecina cu tradarea de
care a dat dovada a foss una din principalele cauze ale infringerii
trupelor ruseiti in Prusia oriental; ; in 1915 a fost destituit din
functie si trecut in retragere. In 1918 a fost impu;cat pentru activitate
contrarevolutionara. 45.

Ricardo, David (1772-1823) eminent economist englez, autor

al lucrarilor Despre principiile economiei politice ;i ale impunerii
fiscale" (1817), Despre proteccia agriculturii" (1822) qi al altor
lucrari, in care si-a gasit incununarea economia politica burgheza
clasica. Aparind interesele burgheziei in lupta ei impotriva rama;i-
telor feudalismului, Ricardo sustinea principiul liberei concurence,
cerind inlaturarea tuturor ingradirilor care frinau dezvoltarea pro-
ductiet capitaliste. Insemnatatea istorica a lui Ricardo pentru stiinta
economics rezida, in primul rind, in teoria sa a valorii bazate pe
munca, pe care a cautat s-o punk' la baza intregii economii politice.
Dezvoltind teoria valorii a lui A. Smith, Ricardo a demonstrat ca
valoarea este determinate de munca cheltuita pentru producerea
marfii, ca din aceasta munca izvorasc atit salariul muncitorului cis
;i veniturile neprovenite din munca profitul si renta. El a desco-
petit opozitia dintre salariul muncitorului si profitul capitalistului,
adica a scos la iveala conflictul dintre interesele proletariatului
ale burgheziei.
Dar marginirea de class 1 -a impiedicat pe Ricardo sa face o
analiza cu adevarnt ;tiintifica a capitalismului, ss dezvaluie secretul
exploatarii capitaliste. El considera productia de marfuri si capitalis-
mul drept o forma eterna si fireasca a productiei sociale. El n-a
dezvaluit natura socials a valorii, n-a vazut deosebirea dintre valoare
;i pretul de productie si n-a putut sa explice originea qi esenta
banilor.
Conceptiile teoretice ale lui Ricardo au fost criticate de K. Marx
in Capitaful", in Teorii asupra plusvalorii" si in alte lucrari.
256, 257.
Riutli, 0. I. (n. 1871) avocat, a fost presedinte al societatilor
Tara" ;i Vanemuine", director al societatii de credit reciproc ;
www.dacoromanica.ro
 INDICE DE NUME 661

cadet, deputat in Duma I de stat din partea guberniei Liflanda.

In Duma a facut parte din grupul estonian al uniunii autonomil-
tilor". 394.

Rodbertus-Jagetzow, Johann -Karl (1805-1875) economist vulgar

german, mare mosier prusian, unul dintre teoreticienii socialismului
de stat". Rodbertus considera ca contradictiile dintre munca si capital
pot fi rezolvate printr-o serie de reforme, pe care trebuie si le
infaptuiasca statul iuncheresc prusac ; el voia sa mentina, dupa cum
stria Engels, class privilegiata Inca cel putin 500 de ani" (F. Engels,
Prefata la prima editie germana a lucrarii oMizeria filozofieb.").
Neintelegind originea plusvalorii si esenta contradictiei fundamentale
a capitalismului, Rodbertus considera ca crizele economice se datoresc
subconsumului maselor muncitoare. Principalele lucrari ale lui Rod-
bertus sine : Contributii la cunoaltcrea orinduirii noastre de stat pi
economice" (1842), Scrisori sociale catre von Kirchmann"
(1850-1851, 1884). 256, 286.
Rodicev, F. 1. (n. 1856) mosier din Tver, militant al
zemstvelor, unul dintre liderii partidului cadet $i membru al C.C.
al acestui partid. A luat parte la congresele zemstvelor din anii
1904-1905. A fost deputat al Dumei de stat in toate legislaturile.
Dupa revolutia burghezo-democratica din februarie 1917 a fost
numit de Guvernul provizoriu burghez comisar pentru problemele
Finlandei. Dupa Revolutia Socialists din Octombrie emigrant
alb. 17, 366.
Rojdestvenski socialist-populist, participant la primul congres
al partidului eserilor din 1905. 165.

Roosevelt, Theodor (1858-1919) om de stat american. A

facut parte in partidul republican. In 1897-1898 a fost ministru
adjunct la marina. IR 1899-1900 a fost guvernatorul statului
New York. In 1901-1909 presedintele S.U.A. Roosevelt a fost
unul dintre reorezentantii influenti ai monopolurilor din S.U.A. si
ideolog al imperialismului american. Guvernul lui Theodor Roosevelt
a desfasurat cursa inarmarilor 1i a promovat o politica externs agre-
siva impotriva tarilor din America Latina (acapararea zonei canalului
Panama in 1903, ocuparea Cubei in 1906-1909). In alesrerile pre-
zidentiale din 1912 a prezentat un program al reformismului burghez,
care, dupii cum arata Lenin, constituia o incercare 0.de a salva Ca-
pitalismul cu ajutorul... senor reforme burgheze" (Opere, vol. 18,
E.S.P.L.P. 1957, pag. 394). In timpul primului rizboi mondial a
cerut intrarea cit mai grabnica a S.U.A. in razboi. 84.

Rozenblurn, D. vezi Firsov, D.

Rubakin, N. A. (1862-1946) bibliograf si scriitor rus, autor
a numeroase lucrari de bibliologie, de istorie a tipariturilor in Rusia,
de stiinca popularizata in domeniul geografiei, stiintelor naturii etc.
www.dacoromanica.ro
662 INDICE DE NUMB

In 1907 a emigrat in Elvetia, unde a ramas pins la sfirsitul vietii.

Principala sa lucrare bibliografica este Printre carti" (1906). In
recenzia facuta volumului al II-lea al acestei lucrari, V. I. Lenin
arata : Nici o biblioteca serioasa nu se va putea lipsi de lucrarea
d-lui Rubakin" (Opere, vol. 20, E.S.P.L.P. 1956, pag. 254). V. I. Lenin
s-a intilnit cu Rubakin in strainitate 1i a consultat carti din biblio-
teca acestuia. Ulterior, Rubakin a intretinut legaturi strinse cu
Uniunea Sovietica si a lasat prin testament U.R.S.S. biblioteca sa
de 80 000 de volume, care a fost trecuta in fondul de carti al Biblio-
tecii de stat V. I. Lenin". 218.

Rubanovici, I. A. (1860-1920) unul dintre liderii partidului

socialistilor-revolutionari. Si-a inceput activitatea politica participind
la miscarea narodovolistilor ; in deceniul al 9-lea a emigrat la Paris,
unde a intrat, in 1893, in grupul vechilor narodovolisti". A fost
membru activ al partidului eserilor de la constituirea lui. A colaborat
regulat la revista Vestnik Russkoi Revoliutii", care a devenit in
1912 organul oficial al eserilor. A reprezentat partidul socialistilor-
revolucionari la congresele socialiste internationale de Ia Amsterdam
(1904) $i Stuttgart (1907). Membru al Biroului socialist international.
In timpul primului razboi mondial s-a situat pe pozitii social-sovi-
niste. Dupa Revolutia Socialists. din Octombrie a fost adversar al
Puterii sovietice. 132.

Rumeantev, P. P. (Smidt) (1870-1925) a participat la mis-

carea social-democrati incepind din 1891 ; a dus munca de partid la
Petersburg $i in alte orase din Rusia. Dupa Congresul al II-lea al
P.M.S.D.R. a aderat in bollevici, a fost membru al Biroului Comi-
tetelor Majoritatii. A participat Ia Congresul al III-lea al partidului
ca delegat at Comitetului din Voronej al P.M.S.D.R. In iunie 1905
a fost cooptat in C.C. al P.M.S.D.R. In 1905 a fost redactor si
colaborator al primului ziar bollevic legal Novaia Jinn iar in
1906-1907 redactor 1i colaborator al revistei Vestnik Jizni".
In 1906 a fost delegat cu drept de vot consultativ la Congresul al
IV-lea (de unificare) al P.M.S.D.R. A participat la dezbaterile asupra
problemei agrare, sustinind prograinul Leninist de nationalizare a
pamintului. In anii reactiunii s-a indepartat de partid si a lucrat
ca statistician. A murit in strainatate. 314, 320-321.

b S

Safonov, P. A. (n. 1868) membru al partidului cadet, deputat

in Duma I de stat din partea guberniei Kostroma, de profesiune
agronom. In Duma a facut parte din comisia agrara, din comisia
executive si dintr-o serie de alte comisii. 159.

Sagatelian (Sagatelov) I. I. (1871-1936) membru al parti-

dului nationalist burghcz armean Dasnaktutiun", de profesiune jurist.
Deputat in Duma a II-a de stat din partea guberniei Erevan Si in
www.dacoromanica.ro
 INDICH DS NUMB 663

Duma a III-a de stat din partea guberniilor Erevan, Elizavetpol gi

Baku. Dupa instaurarea Puterii sovietice in Armenia a iesit din
partidul Dasnaktutiun" ; din 1921 a lucrat la Comisariatul poporului
pentru agriculture al Armeniei. 387-388, 396.
Sahno, V. G. (n. 1864) Oran, deputat in Duma a II-a de
stat din partea guberniei Kiev, la inceput fare partid, apoi social-
democrat (mensevic). A fost judecat in procesul intentat fractiunii
social-democrate din Duma. La proccs a negat apartenenta la partidul
social-democrat fi a fost achitat. 370.

Saiko, E. A. (n. 1879) trudovic, membru in Duma a II-a de

stat din partea guberniei Poltava, Oran de origine. A functionat ca
secrerar de plasa, a urmat cursurile comerciale superioare la Moscova.
In Duma a facut parte din comisia financiara si din comisia exe-
cutive. 396-397.
Saltikov-Scedrin, M. E. (1826-1889) mare scriitor satiric rus,
democrat-revolutionar. In scrierile sale a supus unei critici nimici-
toare regimul absolutist-iob5.gist din Rusia ; el a creat o intreaga
galerie de figuri de mosieri cu apucaturi despotice, de reprezentanti
ai birocratiei tariste $i de liberali timora;i $i a zugravit, pentru prima
oara in literatura ruse, tipuri de exploatatori burghezi. Pentru pri-
mele sale povestiri, Contradictii" (1847) si O poveste incurcati"
(1848), in aprilie 1848 a fost exilat la Veatka, unde a stat mai bine
de 7 ani. Dupa ce s-a intors, la inceputul anului 1856, la Petersburg,
Saltikov publica Schite din provincie". In anii 1863-1864, Salti-
kov-Scedrin devine principalul publicist al revistei democrat-revolu-
tionare Sovremennik", iar din 1868 face parte din redac;ia revistei
Otecestvennie Zapiski". Dupa moartea lui Nekrasov, in 1878, devine
redactor-responsabil al accstei reviste $i adevaratul conducator spiri-
tual al intelectualitatii democrate, continuind maretele traditii ale
democratilor-revolutionari din deceniul al 7-lea al secolului trecut.
In perioada 1860-1890, Saltikov-Scedrin a creat o serie de opere
importante : Povestea unui oras` (1869-1870), Vorbe leale"
(1872-1876), Domnii Golovliov" (1875-1880) si altele. Despre
Iuduska Golovliov, personajul principal din romanul Domnii Golov-
liov", Lenin spunea ca este un personaj nemuritor, 1i nu o data a
folosit acest personaj, ca si alte figuri din operele lui Saltikov-
Scedrin, in lucrarile sale in care demasca grupurile sociale si partidele
politice vrajmase poporului. K. Marx precuia deosebit de mult operele
lui Saltikov-Scedrin. 44.

Saturin, D. autorul unei serii de articole aparute in anii

1907-1908 in ziarele Stolicinaia Posta` fi Tovarisci". 454.

Saveliev, A. A. (1848-1916) molier, cadet. Deputat in

Duma I (din partea oraiului Nijni Novgorod), in Dumele a II-a
si a III-a (din partea guberniei Nijni Novgorod). Incepind din 1890
www.dacoromanica.ro
44
664 INDICE DE NUME

a fost presedintele Consiliului zemstvei judetene din Nijni Novgorod,

iar in 1900-1908 a fost presedintele Consiliului zemstvei gubernialc
din Nijni Novgorod. 227, 366.
St. vezi Starkov, V. V.
Semenov, A. I. (n. 1857) Oran, deputat in Duma a II-a de
stat din partea guberniei Podolsk, la inceput fara partid, apoi tru-
dovic. In Duma a facut parte din comisia agrara ; dupa dizolvarea
Dumei a fost supus persecuciilor policienesti. 228, 370-371.
Serov, V. M. (1879-1918) social-democrat, bolsevic, de pro-
fesiune invacator. Delegat cu drept de vot consultativ la Congresul
al V-lea (de la Londra) al P.M.S.D.R. Deputat in Duma a II-a de
stat din partea guberniei Saratov, a fa'cut parte din comisia agrara
si din comisia financiara ; dupa dizolvarea Dumei a fost j udecat
in procesul intentat fractiunii social-democrate si condamnat la 5 ani
munca silnica. Dupa revolucia burghezo-democratica din februarie
1917 a fast presedintele Sovietului de deputati ai muncitorilor, Ora-
nilor si soldatilor din Verhneudinsk. In 1918 a fost impuscat de
albgardisti. 404.

Singer, Paul (1844-1911) unul dintre conducatorii social-

democratiei germane, tovaras de lupta al lui A. Bebel $i W. Lieb-
knecht, militant de seams al aripii marxiste a Internationalei a II-a.
Din 1887 membru al conducerii Partidului social-democrat din
Germania, iar din 1890 (dupa Congresul de la Halle) presedinte
al conducerii partidului. Din 1884 piny in 1911 deputat in
Reichstag si presedinte al fractiunii social-democrate. Din 1900 a
fost membru al Biroului socialist international, facind parte din
aripa lui stings, marxista. Singer a fost dusman al oportunismului
In rindurile partidului muncitoresc german si a limas ping la sfir-
situl viecii un promotor consecvent al politicii social-democrate re-
voluvionare. V. I. Lenin 11 precuia mult pe Singer pentru atitudinea
lui de luptator intransigent pentru cauza proletariatului. 194.

Sismondi, Jean-Charles-Ilonard Simonde de (1773-1842) eco-

nomist si istoric elvetian. La inceputul activitatii sale, Sismondi a
fost adept al scolii economice burgheze clasice, apoi a devenit un
exponent al socialismului mic-burghez si intemeietorul romantismului
economic, in care isi gascau expresia conceptiile micilor producatori.
Sismondi a relevat contradictiile capitalismului, dar n-a gtiut sa
dezvaluie radicinile lor. El nu Incelegea tendincele progresiste ale
marii productii capitaliste si declara drept ideal industria bazata pe
sistemul breslelor si agricultura patriarhala, care nu corespundeau de
loc noilor condicii economice.
Lenin a supus unei critici amanuntite doctrina lui Sismondi in
lucrarea. sa Cu privire la caracterizarea romantismului economic".
Principalele lucrari economice ale lui Sismondi sent : Noi principii
www.dacoromanica.ro
 INDICE DE NUME 665

de economie politics, sau despre avutie sub aspectul raportului dintre

ea si popula%ie" (1819) si Studii de economie politica" (1837-
1838). 71.

Sirtlanov, $. $. (n. 1847) mosier, deputat in Duma I de stat

din partea guberniei Ufa ; a facut parte din partidul popular musul-
man, partid apropiat de cade;i. A fost membru al Consiliului gu-
bernial, iar din 1887 pink' in 1891 a fost preledintele Consiliului
zemstvei din Belebeevsk. 396.

Skirmunt, R. A. (n. 1868) molier, deputat in Duma I de stat

din partea guberniei Minsk ; a facut parte din fractiunea Uniuuii
autonomiltilor ". In octombrie 1910 a Jost ales membru in Consiliul
de stat. 358.

Smirnov, E. vezi Gurevici, E. L.

Smith, Adam (1723-1790) economist englez, unul dintre
reprezentantii cei mai de seams ai economiei politice burt,iieze cla-
sice. In lucrarea sa Studiu asupra naturii cauzelor avutiei na-
tiunilor" (1776), el a afirmat pentru prima oars ca izvorul valorii
it constituie once munca, indiferent de ramura de produccie in care
ea este cheltuita. Pornind de la aceasta teza, el a tras o concluzie
extrem de importanta, si anume ea salariul muncitorului reprezinta
o parte din produsul muncii lui si este determinat de valoarea mij-
loacelor lui de existents, es izvorul veniturilor capitalistilor si ale
proprietarilor funciari i1 constituie tot munca muncicorilor. Smith a
fost primul care a aratat ca societatea capitalists se compune din
trei clase : muncitori, capitalisti si proprietari funciari ; dar, din
cauza caracterului limitat al conceptiilor sale burgheze, el a negat
existenta luptei de class in aceasta societate. Relevind marile merite
ale lui Smith in dezvoltarea economiei politice, Marx a aratat tot-
odata marginirea burglieza a conceptiilor lui, caracterul for contra-
dictoriu $i eronat. Smith confunda determinarea justa a valorii
marfurilor prin timpul de munci pe care 11 contin cu determinarea
valorii marfurilor prin valoarea muncii insasi. Sustinind el in
capitalism valoarea se compune numai din venituri salariu, profit
si rents , el omitea in mod gresit valoarea capitalului constant
consumat in procesul de prodUctie a marfii. Tezele gresite ale lui
Smith au fost folosite de economistii burghezi vulgari in scopul
apararii ideologice a capitalismului. 281.

Soloveicik, B. I. (Ptitin) (n. 1884) a aderat la miscarea

social - democrats in 1903, mensevic ; a activat intr-o serie de orase
din sudul Rusiei, apoi la Moscova. A participat la Congresul al
IV-lea (de unificare) al P.M.S.D.R. ca delegat din partea organiza-
tiei districtuale Moscova. In 1909 s-a retras din viata politics. In
deceniul al 4-lea a lucrat la Comisariatul poporului pentru industria
useara. 33-1.
www.dacoromanica.ro
44*
666 INDICE DE NUME

Sombart, Werner (1863-1941) economist burghez vulgar ger-

man, unul dintre principalii ideologi ai imperialismului german.
Profesor la Universitatea din Breslau, apoi la cea din Berlin. La
inceputul activitatii sale, Sombart a fost unul dintre ideologii tipici
ai social-liberalismului... care are o usoara spoiala de marxism"
(V. I. Lenin, Opere, vol. 18, E.S.P.L.P. 1957, pag. 54). Ulterior a
devenit dusman fatis al marxismului, prezentind capitalismul ca un
sistem economic armonios. In ultimii ani ai vietii sale a trecut pe
pozitiile fascismului, proslavind regimul hitlerist. Principalele sale
lucrari sint : Socialismul si miscarea socials in secolul al XIX-lea"
(1896), Capitalismul contemporan" (1902) etc. 24.

Sorge, Friedrich Adolf (1828-1906) socialist german, militant

de seams al miscarii muncitoresti i socialiste internationale, prieten
si tovaras de lupta al lui K. Marx si F. Engels. A participat la
revolutia din 1848-1849 din Germania. Dupa infringerea revolutiei
a emigrat in Elvetia, iar apoi (in 1852) in America. A fost organi-
zatorul sectiilor Internationalei I in America. Secretar al Consiliului
General at Internationalei I (1872-1874). A participat activ la fon-
darea Partidului muncitoresc socialist din S.U.A. si a Uniunii
muncitoresti internationale. Sorge este autorul cartii Miscarea munci-
toreasca in State le Unite" ; el a scris de asemenea o serie de articole,
publicate in cea mai mare parte in revista social-democratiei ger-
mane Die Nene Zeit". A pregatit pentru tipar corespondenta sa
cu K. Marx, F. Engels si altii. Activitatea lui Sorge a fost foarte
apreciata de Lenin, care il numea veteran al Internationalei I.
82, 344.
Starkov, V.V. (St.) (1869-1925) a intrat in miscarea revolu-
tionark in ultimul deceniu al secolului trecut. A facut parte din
cercul marxist al studentilor tehnologi, din care faceau parte
V. I. Lenin, G. M. Krjijanovski, A. A. Vaneev, M. A. Silvin si altii.
In 1895 a facut parte din centrul de conducere al Uniunii de
lupta pentru eliberarea clasei muncitoare" din Petersburg, organizata
de V. I. Lenin. In dccembrie 1895 a fost arestat, iar in 1897 a fost
deportat pe trei ani in Siberia rasariteana. Dupa expirarca terme-
nului de deportare a lucrat ca mecanic intr-o uzina, iar apoi ca
director al centralci electrice din Baku ; a mentinut legatura cu
organizatiile social-democrate locale. In anii reactiunii s-a retras din
munca de partid. Dupa Revolutia Socialists din Octombrle a lucrat
la Comisariatul poporului pentru comertul exterior, a fost adjunct
al reprezentantului comercial al U.R.S.S. in Germania. 99.

Sterki, 1. S. (n. 1371) proprietar funciar, agronom, deputat

in Duma I si a II-a de stat din partea guberniei Liublin, membru
al partidului national-democrat. In Dume a facut parte din fractiunea
kolo-ului polonez. 393.

Stilinski A. S. (n. 1357) functionar superior tads; reaccionar,

aparator fervent al intereselor mo;ierimii. Din 1873 i Oda in 1882 a
www.dacoromanica.ro
 INDICE DE NUMB 667

functionat in Cancelaria statului, apoi la Ministerul Afacerilor Interne.

In 1896 a fost numit ministru subsecretar de stat, iar in 1899-1904
a detinut funccia de adjunct al ministrului afacerilor interne. In
guvernul Goremikin a fost director general la departamentul agri-
culturii domeniilor. A fost unul dintre inspiratorii organizatiei
ultrareactionare Uniunea poporului rus". Din 1904 a fost membru
in Consiliul de stat. - 244, 250.
Stolipin, P. A. (1862-1911) - om de stat al Rusiei tariste, mare
mosier ; din 1906 pins in 1911 - presedinte al Consiliului de Ministri
si ministru al afacerilor interne. De numele lui este legata perioada
de crunta reacciune politica in care s-a aplicat pe scars larga pe-
deapsa cu moartea in scopul reprimarii miscarii revolutionare (re-
actiunea stolipinista" 1907-1910). Stolipin a efectuat o reforms
agrara in scopul de a crea gospodarii chiaburesti, care sa devina un
sprijin al absolutismului tarist la sate. Dar incercarea de a consolida
autocratia putrecla cu ajutorul citorva reforme de sus, efectuate in
interesul burgheziei mosierilor, a suferit un esec total. A fost asa-
sinat in 1911 la Kiev de socialistul-revolutionar Bogrov. - 15, 16,
26, 42, 43, 44, 122, 124, 129, 136, 148, 158, 164, 176, 185, 225, 270, 271,
316, 321, 329, 356, 358, 359, 364, 371, 376, 410, 422, 424, 428, 430.
Strumilin (Strumillo-Petraikevici), S. G. (n. 1877). - social-de-
mocrat, ulterior economist si statistician sovietic de vazi, academician.
A intrat in miscarea revolutionara in 1897. In 1899 a aderat la
Uniunea de lupta pentru eliberarea clasei muncitoare` din Peters-
burg ; a fost arestat si deportat in repetate rinduri. In 1905 si in
ann urznatori a activat in cadrul organizatiilor mensevice din Pe-
tersburg, situindu-se pe o pozitie impaciuitorista. A fost delegat la
Congresele at IV-lea si al V-lea ale P.M.S.D.R. (1906 si 1907), a
prezentat o opinie separata in problema agrark, in care nega nece-
sitatea programului agrar in general ; intr-o serie de probleme prin-
cipiale a votat pentru bolsevici. Dupa Revolutia Socialists din Oc-
tombrie s-a indepartat de mensevici ; in 1923 a devenit membru al
P.C.U.S. A lucrat in cadrul Comisiei de Star a Planificarii (1921-
1937 ; 1943-1951) si al Academiei de Stiinte a U.R.S.S. ; a fost
profesor la Universitatea din Moscova si la o serie de alte institute
de invatamint superior. A scris un mare numar de lucrari stiintifice
articole in domeniul planificarii socialiste, al istoriei economiei
nationale a U.R.S.S., al statisticii etc. - 351.
Struve, P. B. (1870-1944) - economist si publicist burghez, unul
dintre liderii partidului cadet. In ultimul deceniu al secolului trecut
a fost unul dintre reprezentantii cei mai de seams ai marxismului
legal" ; colaborator 1i redactor al revistelor Novoe Slovo" (1897),
Nacealo" (1899) si Jizn" (1900). Inca in prima sa lucrare, Note
critice cu privire la problema dezvoltarii economice a Rusiei" (1894),
Struve, criticind narodnicismul, a procedat la o completare" si la o
critica" a teoriei economice $i filozofice a lui K. Marx ; s-a soli-
darizat cu reprezentantii economiei politice burgheze vulgare si a
www.dacoromanica.ro
 668 INDICE DE NUME

propagat malthusianismul. A cautat sa adapteze marxismul 4i miscarea

muncitoreasca la interesele burgheziei. Struve a fost unul dintre teore-
ticienii organizatorii Uniunii eliberarii", organizatie monarhista-
liberala (1903-1905), 1i redactor al organului ei ilegal, revista Osvo-
bojdenie" (1902-1905). 0 data cu infiintarea, in 1905, a partidului
cadet, el devine membru al Comitetului Central al acestui partid.
Struve a fost unul dintre ideologii imperialismului rus. Dupa Revolu-
tia Socialists din Octombrie s-a manifestat ca un dusman inveterat
al Puterii sovietice, a fost membru al guvernului contrarevolutionar al
lui Vranghel gi, in cele din urma, emigrant alb. 25, 56, 58, 59, 62,
97, 98-99, 100, 101, 113, 114, 120-121, 123, 124, 161, 164, 194,
294, 385, 465-466, 471, 473.
Suvorov, S. A. (Borisov) (1869-1918) social-democrat, publi-
cist si statistician. Si-a inceput activitatea revolutionara in ultimul
deceniu al secolului trecut, in rindurile narodovolistilor. Din 1900
social- democrat ; in anii 1905-1907 a activat in organizatiile bolie-
vice dintr-o serie de orase ale Rusiei. A participat la Congresul al
IV-lea (de unificare) al P.M.S.D.R. ca delegat cu drept de vot deli-
berativ, reprezentind organizatia din Turkestan. La congres a fost
unul dintre raportorii in problema agrara, sustinind revendicarea im
partirii paminturilor mosieresti gi trecerea for in proprietatea privata
a taranilor. Dupa infringerea revolutiei din 1905-1907 a aderat la
grupul intelectualilor machiiti din rindurile partidului, care pornisera
o campanie impotriva filozofiei marxiste ; a participat la elaborarea
culegerii acestora intitulata Eseuri asupra filozofiei marxiste" (1908).
In lucrarea sa Materialism si empiriocriticism" (1909), V. I. Lenin
a supus unei critici nimicitoare conceptiile filozofice antimarxiste ale
lui Suvorov.
Dupa 1910 Suvorov s-a indepartat de partid ; a lucrat ca statis-
tician. In 1917 a aderat la mensevicii-internationalisti. Dupa Revolutia
Socialists din Octombrie a lucrat la Moscova si la Iaroslavl. A fost
ucis in timpul rebeliunii contrarevolutionare de la Iaroslavl din iulie
1918. 273, 274, 304.
Sficlekum, Albert (n. 1871) unul dintre liderii aportunisti ai
social-democraciei germane, revizionist. Din 1900 ping. in 1918 depu-
tat in Reichstag. In timpul primului razboi mondial, social-sovinist
inveterat. A propagat conceptii imperialiste in problema colonials,
luptind impotriva miscarii revolutionare a clasei muncitoare. In anii
1918-1920 a fost ministru de finance al Prusiei. Intr-o serie de lu-
crari, V. I. Lenin 1-a atacat cu vehementa pe Siidekum, calificindu-1
pe el si pe adeptii sai drept o banda de lachei vrednici de disprec
ai kaiserului burgheziei". Cuvintul Sildekumw stria Lenin
a devenit un nume comun : un tip de oportunist gi social-sovinist,
mulcumit de sine si lipsit de scrupule" (Opere, vol. 21, Editura po-
. litica, 1959, pag. 104). 468-469, 471.
Svavitki, N. A. (N. S.) (1879-1936) cunoscut economist
statistician. A participat la anchetele statistice ale zemstvelor din
www.dacoromanica.ro
 INDICE DE NUME 669

guberniile Vladimir 1i Harkov. In anii 1908-1910 a lucrat la Con-

siliul municipal al Moscovei. Din 1914 docent la catedra de sta-
tistics a Universitacii din Moscova, iar din 1919 profesor la Uni-
versitatea de stat din Moscova. Incepind din 1920 a lucrat la Directia
centrals de statistics ; a participat la congresele statisticienilor din
anii 1917, 1918, 1919 si 1925. 380.

Sveatopolk-Mirski, D. N. (n. 1874) print, mare molier, depu-

tat in Dumele a II-a si a IV-a de stat din partea guberniei Basarabia.
Dupa Revolucia Socialists din Octombrie a emigrat. 250, 356, 381,
402, 403.

5
$ahovskoi, D. I. (n. 1861) print, fruntal al zemstvelor, unul
dintre organizatorii Uniunii eliberarii" (1904), org,anizacie monarhista-
liberala ; din 1905 membru in C.C. al partidului cadetilor. Deputat
in Duma I de stat 1i secretar al ei. Din mai pins in iunie 1917 a fost
ministru al asistentei publice in primul Guvern provizoriu burghez de
coalitie. Dupa Revolucia Socialists din Octombrie a lucrat in siqemul
cooperatiei sovietice. 364.

Sanin, M. (Sapiro, L. G.) (1887-1957) li -a inceput activitatea

revolutionary in 1902 ; in 1903 a intrat in organizatia din Riga a
Bundului. Delegat la Congresul al V-lea (de la Londra) al P.M.S.D.R.
din partea organizatiei din Dvina a Bundului. Dupa revolutia bur-
ghezo-democratica din februarie 1917 a intrat in P.M.S.D.R., mense-
vic. Din 1918 membru al P.C. (b) din Rusia. A lucrat la Comisa-
riatul poporului pentru invatamint, a fost activist politic in Armatl
Rosie. Din 1920 ping. in 1921 membru al prezidiului Comitetului
general pentru educatie politica. In anii 1925-1929 a lucrat la Co-
misariatul poporului pentru finance al R.S.P.S.R. Este autorul unei
serii de lucrari stiincifice. 270-277, 351, 352.
$cerbina, F. A. (1849-1936) statistician al zemstvelor, na-
rodnic. Intre anii 1884 si 1903 a condus sectia de statistics a zemstvci
Voronej. In 1907 a fost deputat in Duma a II-a de stat din partea
partidului socialistilor-populisti". Dupa Marea Revolucie Socialists
din Octombrie a emigrat. A intocmit si a publicat sub redactia lui o
serie de lucrari statistice, printre care : Gospodaria taraneasca 'din
judecul Ostrogojsk` (1887), Culegere de date rezumative privind
12 judete din gubernia Voronej" (1897), Bugetele taranesti In func-
tie de recolte si de precurile cerealelor" (1897). V. I. Lenin a criticat
cu asprime metodele gresitc de prelucrare a datelor statistice de catre
autor, care denaturau realitatea. 232.

$evici socialist-revolucionar, participant la congresul din 1905

al partidului eserilor. 165.
www.dacoromanica.ro
670 INDICES DE NUMB

Sidlovski, S. A. (n. 1864) octombrist, mosier, maresal al no-

bilimii intr-un judet. Deputat in Duma a II-a de stat din partea
guberniei Moghilev. 358.

5imanski, I. A. (n. 1872) taran, deputat in Duma a II-a de

stat din partea guberniei Minsk. In Duma a aderat la aripa de
dreapta, a facut parte din comisia pentru invatamintul public.
368, 392.
Singarev, A. I. (1869-1918) cadet, fruntas al zemstvelor,
publicist, de profesiune medic. Preledinte al Comitetului partidului
cadet din gubernia Voronej, iar din 1907 membru in C.C. al aces-
tui partid. Deputat in Dumele a II-a si a III-a de stat din partea
guberniei Voronej si in Duma a IV-a din partea orasului Petersburg ;
liderul fractiunii cadetilor din Duma. Dupa revolutia burghezo-demo-
cratica din februarie 1917 ministru al agriculturii in primul Gu-
vern provizoriu burghez ;i ministru de finance in cel de-al doilea
Guvern provizoriu burghez. 359, 362, 363, 366, 452, 453.
5'midt vezi Rumeantev, P. P.
$ulghin, V. V. (n. 1878) mosier, deputat in Dumele a II-a,
a III-a si a IV-a de stat din partea guberniei Volinia. Monarhist si
nationalist inveterat, redactor al ziarului Kievleanin", organ al na-
tionalistilor rusi. In 1917 a sprijinit activ Guvernul provizoriu bur-
ghez. Dupa Revolutia Socialists din Octombrie a fost unul dintre
organizatorii armatei albgardiste de voluntari, a sprijinit pe generalii
contrarevolutionari Alekseev, Denikin si Vranghel ; a emigrat in strai-
natate, unde a continuat lupta impotriva Puterii sovietice. In timpul
celui de-al doilea razboi mondial, $ulghin s-a aflat in Iugoslavia. In
1944, dupa intrarea trupelor sovietice in Iugoslavia, a fost extradat
Uniunii Sovietice si condamnat ; a fost eliberat in 1956. Intr-o Seri-
soare deschisa catre emigrantii rusi" (1960), el a adresat emigrantilor
apelul de a renunta la lupta impotriva Uniunii Sovietice. 358.

T
Tanfov, A. Z. (n. 1860) molier, octombrist, deputat in Du-
mele a II-a si a III-a de stat din partea guberniei Smolensk. Con-
silier al zemstvei judetene ;i guberniale Smolensk ; redactor al pu-
blicatiei Smolenskaia Gazete. 358.

Tatarinov, F. V. (n. 1860) mosier, cadet, deputat in Dumele

I si a II-a de stat din partea orasului Orel. A fost presedinte al
Consiliului zemstvei judetene $i membru al Consiliului zemstvei gu-
berniale Orel. In cadrul Dumei a II-a a facut parte din comisia
www.dacoromanica.ro
 INDICE DE NUMB 671

agrara.', comisia pentru problemele administratiei locale, a fost secre-

tar al comisiei bugetare. Dupa Revolucia Socialised din Octombrie a
dus o activitate contrarevolutionara in sudul Rusiei. 227, 363, 382,
383, 405.
Tenison, I. I. ( Tenison) (n. 1868) om de stat burghez estonian
si militant pe tarim social. Conducind curentul burghez-clerical din
Estonia a fondat la sfirsitul anului 1905 partidul progresist", care
era promotorul intereselor burgheziei estoniene. Deputat in Duma I
de stat din partea guberniei Liflanda ; a facut parte din fracciunea
cadetilor. In Duma a luat cuvintul in problema agrara si intr-o serie
de alte probleme. In 1919-1920 si in 1928 a fost prim-ministru al
Estoniei, tar in 1930-1932 ministru al afacerilor extern. Ulterior
profesor la Universitatea din Tartu. 394.

Ter-Avetikeanr, S. H. (1867-1938) membru al partidului na-

tionalist burghez armean Dasnaktutiun", publicist, de profesiune in-
vacator. Deputat in Duma a II-a de stat din partea guberniei Eliza-
vetpol. Dupa instaurarea Puterii sovietice in Transcaucazia a iesit din
partidul Dasnaktutiun" si a functionat ca invatator in raionul
Gheandj (Kirovabad) din Azerbaidjan. 396.

Teterevenkov, V. N. (n. 1877) mosier, octombrist, presedin-

tele Consiliului zemstvei judetene Mesciovsk, deputat in Dumele a II-a
si a III-a de stat din partea guberniei Kaluga. In Dume s-a situat
pe o pozitie de extrema dreapta. 232.

Thiers, Adolphe (1797-1877) om politic reactionar burghez

si istoric francez ; de profesiune avocat. $i-a inceput activitatea
politica la sfirsitul deceniului al 3-lea al secolului trecut, ca repre-
zentant al opozitiei burghezo-liberale ; dupa revolutia burgheza din
iunie 1830 a ocupat o serie de posturi ministeriale si a fost sef al
guvernului. In 1834 a fost organizator al cruntei inabusiri a rascoa-
lelor republicane de la Lyon si Paris. In perioada celei de-a doua
Republici (1848-1851) a fost unul dintre conducatorii partidului
ordinii", care avea un caracter contrarevolutionar. Dupa caderea celui
de-al doilea Imperiu (4 septembrie 1870) a fost unul dintre conduca-
torii de fapt ai guvernului reactionar, al carui sef a devenit la 17 fe-
bruarie 1871. Din ordinul lui a fost intreprinsa incercarea de a dez-
arma garda nationals din Paris, ceea ce a provocat rascoala din
18 martie 1871. A fost unul dintre principalii organizatori ai razbo-
iului civil si ai reprimarii Comunei din Paris. Rolul jucat de Thiers
in istoria Frantei a fost caracterizat in mod amanuntit de K. Marx
in lucrarea sa Razboiul civil din Franca" (vezi K. Marx. Razboiul
civil din Franca', Editura politica, 1960, pag. 38-45). 424.

Tihvinski, F. V. (n. 1862) preot, membru al Uniunii caranesti

din Rusia, deputat in Duma a II-a de stat din partea guberniei
www.dacoromanica.ro
672 INDICE DE NUMB

Veatka. A participat la editarea ziarului Trudovoi Narod" (1907).

In Duna a rostit cuvintari cu privire la problema agrara ;i pentru
desfiintarea pedepsei cu moartea in numele Uniunii tarane;ti ;i al
Grupului trudovic. Dupa dizolvarea Dumei a fost caterisit.
354, 369.
Tirkova, A. V. (Verghejski, A.) (n. 1869) publicists de seams
a partidului cadet. $i-a inceput activitatea publicistica in 1899. In
1906 a facut parte din C.C. al partidului cadet ; a condus Biroul
de press din Petersburg", subventionat de cadeti. A colaborat la
Red" si la alte ziare. Dupa Revolutia Socialista. din Octombrie a
emigrat in strainatate, unde a desfa;urat o propaganda ostila Puterii
sovietice. .163.

Tilkevici, V. 1. (n. 1865) cone, militant polonez pe tarim

social, mare mo;ier, membru al partidului national-democrat prin-
cipalul partid nationalist al mosierimii si burgheziei poloneze. Ince-
pind din 1904 a luptat activ pentru autonomia Poloniei. A fost de-
putat in Duma I de stat din partea orqului Varsovia. 393.

Trasun, F. S. (n. 1864) deputat in Duma I de stat din partea

guberniei Vitebsk, preot romano-catolic, cadet. A detinut diverse
functii biserice;ti la Riga, Petersburg, Poi* si Iuriev, a fost profesor
la Academia teologica din Petersburg. A editat un calendar popular
leton, precum ;i ziarul Auseklis" ; a organizat o serie de institutii
culturale letone. In Durni a aderat la grupul leton al autonomi;ti-
lor. 393.

Treitschke, Heinrich (1834-1896) istoric german, publicist,

ideolog ;i propagandist al prusacismului, ;ovinismului ;i rasismului re-
actionar. In 1866-1889 a fost redactor al revistei reactionare Preus-
sische Jahrbucher ". In 1871-1884 a fost deputat in Reichstag, a spri-
jinit activ politica interns ;i externs a lui Bismarck, a aprobat
aplicarea in 1878 a legii exceptionale impotriva sociali;tilor. In 1886
devine istoriograf oficial al statului prusac. In 1895 a fost ales mem-
bru al Academiei de Stiinte din Berlin. Lucrarea lui principals este
Istoria Germaniei in secolul al XIX-lea" in 5 volume. Treitschke a
jucat un rol insemnat in formarea ideologiei imperialismului ger-
man. 9.

Trepov, D. F. (1855-1906) in anii 1896-1905 a fost seful

politiei din Moscova. A fost, dupa cum 1-a definit Lenin, unul dintre
siugoii tari;ti pe care-i detests cel mai mult intreaga Rusie ;i care
si-a ci;tigat un trist renume la Moscova prin cruzimea si brutalitatea
sa, ca si prin participarea la incercarile lui Zubatov dc a perverti pe
muncitori" (Opere complete, vol. 9, Editura politica', 1962, editia a
doua, pag. 240). La 11 ianuarie 1905 a fost numit guvernator general
www.dacoromanica.ro
 INDIGE DY NUME 673

al Petersburgului, iar apoi ministru adjunct la interne. Autorul faimo-

sului ordin din octombrie 1905 de a nu trage cu cartuse oarbe si de
a nu economisi gloantele". Inspirator al pogromurilor sivirsite de su-
tele negre. 124.

Trotki (Bronstein), L. D. (1879-1940) dusman inveterat at

leninismului. A participat la Congresul at II-lea al P.M.S.D.R. ca
delegat al Uniunii din Siberia, iskrist din minoritate. Dupa congres
a dus o lupta apriga.' impotriva bolsevicilor in toate problemele teoriei
si practicii revolutiei socialiste. In anii reactiunii a fost lichidator, iar
in 1912 organizator al Blocului antipartinic din august. In perioada
primului razboi mondial s-a situat pe o pozitie centrists, a dus lupta
impotriva lui V. I. Lenin in problemele razboiului, pacii si revolutiei.
Intorcindu-se din emigratie, dupa revolutia din februarie 1917 a ade-
rat Ia grupul interraionistilor' si, impreuna cu ei, Ia Congresul at
VI-lea at P.M.S.D. (b) din Rusia a fost primit in rindurile partidului
bolsevic. Dupa Revolutia Socialists din Octombrie a fost comisar al
poporului pentru afacerile externe, comisar al poporului pentru pro-
blemele militare si maritime, presedinte al Consiliului militaprevolu-
tionar al Republicii ; a facut parte din Biroul Politic al C.C. In 1918
a luat pozitie impotriva pacii de la Brest, iar in 1920-1921 s-a aflat
in fruntea opozitiei in discutia asupra sindicatelor. Incepind din 1923
a dus o inversunata lupta fractionista impotriva liniei generale a
partidului, impotriva programului leninist de construire a socialismu-
lui ; a propagat ideea imposibilitatii victoriei socialismului in U.R.S.S.
Partidul comunist, demascind tro%kismul ca pe o deviere mic-burgheza
in partid, 1-a zdrobit din punct de vedere ideologic si organizatoric.
In 1927 Trotki a fost exclus din partid ; in 1929 a fost expulzat din
U.R.S.S. pentru activitate antisovietica, iar in 1932 i s-a retras ceta-
tenia sovietica. A flindu-se in strainatate a continual lupta impotriva
Statului sovietic si a partidului comunist, impotriva miscarii comuniste
internationale. 106.

Tucikin vezi Cernov, V. M.

Tugan-Baranovski, M. 1. (1865-1919) economist burghez rus ;
in ultimul deceniu al secolului trecut a fost unul dintre reprezentantii
de seams ai marxismului legal". A colaborat la revistele Novo,.
Slow,' (1897), Nacealo" (1899) etc. ; a procedat la o critics a teoriei
lui Marx. In perioada primei revolutii burghezo-democratice din Ru-
sia a facut parte din partidul cadet. Dupi Revolutia Socialists din
Octombrie a fost tin militant activ al contrarevolutiei din Ucraina
si a fost ministru de finance al Radei centrale burgheze ucrainene.
Principalele lucrari scrise de el in ultimul deceniu at secolului trecut
sint Crizele industriale in Anglia contemporana, cauzele si influ-
enta for asupra viecii poporului" (1894), Fabrics rusa in trecut Si in
prezent" (1898) etc. 98.

Tulin, K. vezi Lenin, V. I.

www.dacoromanica.ro
674 MICE DE NUMB

Turgheniev, I. S. (1818-1883) mare scriitor rus ; a avut o

contributie importanta la dezvoltarea limbii literare ruse. In creatia
lui s-au reflectat cautarile ideologice ale societatii ruse din anii
1830-1880. In lucrarile sale (Povestirile unui vinator", Un cuib
de nobili", Rudin", In ajun", Parinti si copii" etc.) Turgheniev
a infatisat contradictiile caracteristice ale vietii sociale ruse. El a treat
o galerie de tipuri ale oamenilor de prisos", care-si dadeau seama ca
pieirea societatii aristocratice este inevitabilk dar care in mod practic
nu erau capabili s5." intreprinda ceva pentru schimbarea ei ; pentru
prima oars in literature el a infatisat pe reprezentantul generatiei not
democratul-raznocinet (nihilistul"). Protestul vehement impotriva
iobagiei se impletea la Turghenicv cu revendicarile libcrale mode-
rate. 44.

T
Tederbaum, I. 0. vezi Martov, L.
Teeeteli, I. G. (1882-1959) unul dintre liderii mensevismului.
A fost deputat in Duma a II-a de stat din partea guberniei Kutais.
In cadrul Dumei a condus fractiunea social - democrats, a facut parte
din comisia agrara. In calitate de reprezentant al fractiunii social-
democrate din Duma a luat parte cu drept de vot consultativ la lu-
cradle Congrecului al V-lea (de la Londra) al P.M.S.D.R. In perioada
primului razboi mondial s-a situat pe pozitii centriste. Dura revolutia
burghezo-democratica din fcbruarie 1917 a fost membru al Comitetu-
lui executiv al Sovictului din Petrograd, defensist, partizan al unei
coalitii cu burghezia. In mai 1917 a intrat in Guvernul provizoriu
burghez ca ministru al postelor $i telegrafului, iar dupe evenimentele
din iulie a fost ministru de interne, unul dintre inspiratorii prigoanei
pogromiste dezlantuite impotriva bolsevicilor. Dupe Revolutia Soma-
lista din Octombrie, Tereteli s-a situat in fruntea blocului antisovietic
in Adunarea constituanta. A fost unul dintre conducatorii guvernului
mensevic contrarevolutionar din Gruzia. Dupe victoria Puterii sovictice
in Gruzia, emigrant alb. In 1923 a fost unul dintre organizatorii In-
ternationalei (a II-a) muncitoresti socialiste unite, organizatie oportu-
nista. Ultimii ani ai vietii, Tereteli gi i-a petrecut in S.U.A. 210,
266, 312, 401, 402, 406, 407.

U
Uspenski, V. P. (n. 1869) socialist-revolutionar, deputat in
Duma a II-a de stat din partea guberniei Reazan, medic de zemstva.
A condus biroul medico-sanitar de pe Una Consiliul zemstvei gu-
berniale Reazan. A fost secretar adjunct al Dumei si membru in co-
misia de interpelari. 387-388.
www.dacoromanica.ro
 INDICE DE NUME 676

V
V. V. vezi Vorontov, V. P.
Vandervelde, Emile (1866-1938) lider al Partidului mun-
citoresc belgian, pre$edintele Biroului socialist international al In-
ternationalei a II-a, revizionist i oportunist inveterat. In timpul
primului ra'zboi mondial (1914-1918) s-a situat pe pozitiile social -
;ovinismului ; a facut parte din guvernul burghez, ocupind diferite
posturi ministeriale. Dupa revolutia burghezo-democraticii din februa-
ne 1917 a venit in Rum ca sa faca agitatie pentru continuarea razbo-
iului imperialist. Vandervelde a avut o atitudine total ostill fats
de Revolutia Socialists din Octombrie, a contribuit activ la organi-
zarea interventiei militare impotriva Rusiei Sovietice, a depus eforturi
sustinute pentru refacerea Internationalei a II-a. In 1925-1927 a fost
ministru de externe al Belgiei ; a participat la incheierea acordurilor
de la Locarno (1925), indreptate impotriva U.R.S.S. A luptat activ
impotriva crearii frontului unit antifascist al comuni$tilor qi socialig-
tilor. Vandervelde a scris o serie de carti ;i brosuri. In lucrarile lui
Vandervelde, dupa cum arata V. I. Lenin, eclectismul mic-burghez"
se ridica impotriva marxismului, sofistica impotriva dialecticii, re-
formismul filistin impotriva revolutiei proletare (Opere, vol. 28, Edi-
tura politica, 1959, pag. 318). 93, 447.
Van Kol, Heinrich (1851-1925) unul dintre intemeietorii ;i
liderii Partidului muncitoresc social-democrat din Olanda (1894).
Chiar in primii ani dupa constituirea partidului a alunecat spre re-
formism si oportunism. La congresele de la Amsterdam (1904) si
Stuttgart (1907) ale Internationalei a II-a a sprijinit rezolutia opor-
tunista in problema colonials, care, invocind a5a-zisa misiune civili-
zatoare" a imperialismului, justifica tnrobirea popoarelor din colonii.
A avut o atitudine ostila fats de Revolutia Socialists din Octombrie
si fats de Statul sovietic. V. I. Lenin a criticat cu asprime in lucra-
rile sale esenta imperialists a pozitiei lui Van-Kol. 69, 70, 73,
193-194.
Vasiutin, F. K. (n. 1877) taran, deputat in Duma a II-a de stat
din partea guberniei Harkov, trudovic. In Duma a facut parte din
comisia agrara si din comisia pentru ajutorarea somerilor. S-a pro-
nuntat pentru instrainarea fortata a paminturilor mosieresti fara
rascumparare. 385-386.
Verghejski, A. vezi Tirkova, A. V.
Vetcinin, V. G. (n. 1861) mosier, din 1904 mareplul no-
bilimii din Eletk, deputat in Dumele a II-a, a III-a si a IV-a de
stat din partea guberniei Orel. In Duma a TI-a de stat a facut parte
din fractiunea octombristilor, in Duma a III-a din fractiunea natio-
nail rus5.', iar in Duma a IV-a din fractiunea nationalistilor nisi
i a dreptei moderate`. 357-358, 359.
www.dacoromanica.ro
676 INDIO' DE NUME

Vibleaev, P. A. (1869-1928) statistician si agronom, narodnic

liberal. A condus serviciul economic al Consiliului zemstvei din
Tver, iar din 1907 pins in 1917 a condus serviciul de statistics al
Consiliului zemstvei din Moscova. Autorul unei serii de lucrari de
statistics privind gospodaria taraneasca din Rusia tarist5, lucrari care
negau diferentierea de class a tarainimii si faceau elogiul obstii s'atesti.
A fost adjunct al ministrului agriculturii in Guvernul provizoriu
burghez (1917). Dupa: Revo lutia Socialist5 din Octombrie, Vihleaev
a lucrat In Directia centrali de statistical $i a fost profesor la o
serie de institute de invatamint superior din Moscova. 167, 253.
Voinov vezi Lunacearski, A. V.
Volk-Karacevski, V. V. (1873-1920) membru at partidului
mic-burghez al socialistilor-populisti", deputat in Duma a II-a de
stat din partea guberniei Cernigov. In Duma a fost membru at
comisiei agrare si at altor comisii ; a condus frac;iunea socialistilor-
populisti". In 1914-1917 a fost secretar at Uniunii oraselor din
Rusia". 264, 376.
Volkov, 7'. 0. (n. 1879) deputat in Duma I de stat din
partea guberniei Smolensk, cadet, Oran de origine. A fost invaldror
la taxa. A facut parte din comisia agrar5. a Dumei. 251.

Vollmar, Georg Heinrich (1850-1922) unul dintre liderii

aripii oportuniste a Partidului social-democrat din Germania, ziarist.
La jumatatea deceniului at 8-lea at secolului trecut a aderat In social-
democratie ; in anii 1879-1880 a redactat organul partidului, Der
Sozialdemokrat", care apa'rea ilegal la Zurich ; a fost ales in repe-
tate rinduri deputat in Reichstag si in landtagul din Bavaria. Dup5
abolirea lcgii exceptionale impotriva socialistilor, Vollmar a rostit,
in 1891, doul cuvinfari la Munchen, in care propunea ca activitatca
partidului sal se limiteze la lupta pentru reforme $i indemna la o
intelegere cu guvernul. Impreuna: cu Bernstein, Vollmar a devenit
ideolog al reformismului $i revizionismului. El s-a ridicat impotriva
intetirii luptei de class, a calutat sal demonstreze superioritatea socia-
lismului de stat" $i a indemnat pe social- democra %i sal incheie alianla
cu liberalii ; la elaborarea programului agrar at partidului, el a
suscinut interesele micilor proprietari funciari. In timpul primului
ra'zboi mondial, Vollmar s-a situat pe pozitii social-soviniste. In
ultimii ani ai vietii sale s-a retras din viata politics activ5. 75,
89, 93, 440.
Vorontov, V. P. (V. V.) (1847-1918) economist si publicist,
unul dintre ideologii narodnicismului liberal din anii 1880-1900 ;
autorul lucr5rilor : Destinele capitalismului in Rusia" (1882), Cu-
rentele de in noi" (1893), Studii de economic =mica" (1895) si
www.dacoromanica.ro
 INDICE DE NUMB 677

altele, in care sustinea ca in Rusia nu exists condicii pentru dezvol-

tarea capitalismului si in acelasi timp proslavea mica productie de
marfuri $i idealiza obstea taraneasca. Vorontov pleda pentru impa-
carea cu cirmuirea tarista ;i combatea cu hotarire marxismul. Con-
ceptiile lui au fost aspru criticate de V. I. Lenin in multe din lu-
crarile sale. 335, 375.

Webb, Beatrice (1858-1943) si Sidney (1859-1947) cu-

noscuci militanti englezi pe tarim social, reformisti. Au scris impreuna
o serie de lucrari de istorie si teorie a miscarii muncitoresti engleze.
Traducerea in limba rusa a carcii for Industrial Democracy" (1897)
.a aparut in anii 1900-1901 sub titlul Teoria 51 practica trade-
unionismului englez". Ideologi ai micii burghezii ai aristOcraciei
muncitoresti, socii Webb au cautat sa demonstreze in lucrarile for
ca problema muncitoreasca poate fi rezolvata in mod pasnic in cadrul
societatii capitaliste. In anii primului razboi mondial, ei s-au situat
pe o pozitie sociallovinista. Sidney Webb a fost unul dintre in-
temeietorii organizatiei reformiste Societatea fabiana ; a facut parte
din primul (1924) si din cel de-al doilea guvern laburist (1929-1931).
Sotii Webb au avut o atitudine de simpatie fats de Uniunea Sovie-
tick. - 24.
Wilhelm al II-lea (Hohenzollern) (1859-1941) imparat al
Germaniei ;i rege al Prusiei (1888-1918). 144.

Witkowski vezi Hayden, M.

Witte, S. I. (1849-1915) om de stat, exponent al intereselor
imperialismului militar-feudal" din Rusia carista ; partizan convins
al absolutismului ; a cautat sa mentina monarhia facind promisiuni
si concesii neinsemnate burgheziei liberale li recurgind Ia crincene
represiuni impotriva poporului. A fost unul dintre organizatorii
inabusirii revoluciei din 1905-1907. In calitate de ministru al tailor
de comunicacii (februarie august 1892), ministru de finance
(1892 1903), presedinte al Consiliului de Ministri (octombrie
1905 aprilie 1906), prin masurile luate de el in domeniul finan-
celor, al politicii vamale, al construcciilor de cai ferate, al legislaciei
pentru reglementarea muncii in fabrici, prin stimularea intensa a
investiciilor de capital strain, a contribuit la dezvoltarea capitalismu-
lui in Rusia Ia accentuarea dependentei ei de puterile imperialiste.
Ministru-misit", agent de bursa", asa 1 -a calificat V. I. Lenin.
42, 123-124, 316, 360, 452.
www.dacoromanica.ro
678 INDICE DE NUME

x
X vezi Maslov, P. P.

z
Zetkin, Clara (1857-1933) militants de scams a miscarii
muncitoresti germane si internationale, a participat Ia intemeierea
Partidului Comunist din Germania ; scriitoare de talent, orator $i
tribun inflacarat. A intrat in miscarea revolutionara la sfirsitul
deceniului al 8-lea al secolului trecut ; in 1881 a aderat la Partidul
social-democrat din Germania, care pe atunci se afla in ilegalitate.
In 1882 a emigrat in Elvetia si s-a stabilit la Zurich, unde a colabo-
rat activ la ziarul Der Sozialdemokrat, organul ilegal al Partidului
social-democrat din Germania si a contribuit la difuzarea lui in
Germania. Facind parte din aripa stings a social-democratiei ger-
mane, Clara Zetkin, impreuna cu R. Luxemburg, F. Mehring si
K. Liebknecht, a participat activ la lupta impotriva lui Bernstein si
a celorlalti oportunisti. In 1907 a participat la lucrarile Congresului
al VII-lea (de la Stuttgart), si cuvintarile rostite de ea la congres
au fost mult apreciate de V. I. Lenin. In timpul primului razboi
mondial a fost o internationalista revolutionary $i a luptat impotriva
social-sovinismului. A participat activ la pregatirea Conferintei so-
cialiste internationale a femeilor care s-a tinut la Berna in martie
1915. In 1916 a intrat in grupul International", iar apoi in Uniu-
nea Spartacue. Din 1919 membra a Partidului Comunist din
Germania ; a fost aleasi in C.C. al partidului. La Congresul al III-lea
al Internationalei Comuniste a fost aleasa in Comitetul Executiv al
Internationalei, in cadrul caruia a condus secretariatul international
pentru problemele femeilor. Din 1924 pins la sfirsitul vietii a fost
presedinta a Comitetului Executiv al Organizatiei internationale
pentru ajutorarea luptatorilor revolutiei (Ajutorul Rosu). 72, 73.
82, 83, 85, 88, 90, 92, 93, 94, 192.
Zimin, D. L. (n. 1867) socialist-revolutionar, Oran de ori-
gine. A functionat ca invatator in gubernia Kazan, iar apoi ca
director de coal elementary Ia Simbirsk. Deputat in Duma a II-a
de stat din partea guberniei Simbirsk, a facut parte din comisia bu-
getara. In 1917 a fost ales membru in C.C. al partidului eserilor.
In 1919 membru al Consiliului pi sef al administratiei armatei
voluntare albgardiste. 366.

Zitz, Louise (1865-1922) activists a Partidului social-de-

mocrat din Germania, de profesiune invatatoare. Membra de partid
din 1892 ; in 1898 a fost aleasa membra a C.C. La Congresul de la
Stuttgart al Internationalei a II-a (1907) a sprijinit revendicarea
dreptului de vot universal pentru femei. In 1908 a fost aleasa in
www.dacoromanica.ro
 INDICE DE NUME 679

conducerea Partidului social-democrat din Germania. Pink' la primul

razboi mondial s-a situat pe pozitii de stinga, alaturi de C. Zetkin.
In timpul primului razboi mondial a iesit din partid si a aderat la
Partidul social-democrat independent din Germania, care era condus
de centristi. 88.

Zolotare, A. M. (1853-1912) profesor de statistics la aca-

demia Nicolaie I' a Statului-major general, directorul Comitetului
central de statistics, general. A intocmit statistics proprietatii funciare
pe anul 1905 pentru cele cincizeci de gubernii ale Rusiei europene.
Advcrsar al instrainarii fortate a paminturilor mosieresti. 216.

Zubcenko, G. L. (n. 1859) taran, starsina de plasa, a aderat

la partidul cadet ; deputat in Duma I de stat din partea gubernici
Kiev. Unul dintre semnatarii proiectului" agrar al celor 33", depus
in Duma I de catre trudovici. 251.

45 -- Lenin Open., vol.www.dacoromanica.ro

16
680

DATE DIN VIATA SI ACTIVITATEA

LUI V. I. LENIN
(lunie 1907 martie 1908)

1907
lunie 1907 In iunie decembrie 1907, Lenin locuieste in
martie 1908 Finlanda. (la Kuokkala, Stirsudden, Oglbiu) ; in
ianuarie martie 1908 se stabileste in Elvetia
(la Geneva).
Junie Lenin tine slptIminal consatuiri cu membrii
octombrie bolsevici ai C.C. al P.M.S.D.R. inainte de se-
dintele C.C. de la Terioki.
Tunic, 2 (15) Lenin vine o consfituire cu deputatii bolsevici
in Duma. a II-a de stat care au venit la el, la
Kuokkala, in ajunul dizolvarii Dumei ; consfi-
tuirea a luat sfirsit la orele 3 noaptea.
funie, 18 Sectia specia1s a directiei guberniale de jandar-
(uelle, 1) merie din Petersburg ccre sefului ohranei din
Petersburg s3 comunice toate datele pe care le
decine in legitura cu V. I. Ulianov (Lenin) si
s'a ceari extradarea lui din Finlanda ".
lunie, dupci 18 In scopuri conspirative si pentru a-si reface sani-
(1 iulie) tatea zdruncinat3, Lenin pima din Kuokkala la
vita. lui N. M. Knipovici (situata in apropiere de
farul Stirsudden).
lunie, dup.:4' 22 Lenin scrie articolul In amintirea contelui Heiden
(5 iulie) (Cc invat:i. poporul 4democratii* nostri farl
partid ?)". Articolul apare la inceputul lunii sep-
tembrie in culegerea bolsevici Golos jizni".
lunie, 25 Lenin este ales de Comitetul Central al P.M.S.D.R.
(iulie, 8) ca reprezentant al partidului in Biroul socialist
international.

www.dacoromanica.ro
 DATE DIN VIATA SI ACTIVITATEA WI N. I. ELFIN 681

1unie, 26 Lenin terming articolul Impotriva boicotului (In-

(iulie, 9) semnarile unui publicist social-democrat)". Arti-
colul apace la sfirsitul lunii lulie 1907 in brosura
Boicotarea Dumei a III-a".
Julie, inainte Lenin scrie Tezele raportului cu privire la atitu-
de 8 (21) dinea partidului muncitoresc social-democrat fats
de Duma a III-a, prezentat la Conferinta orga-
nizatiei orasenesti Petersburg la 8 iulie".
Julie, intro Lenin participa la lucrarile Conferintei organiza-
fi 14 (21 ;i 27) tiei orasenesti Petersburg a P.M.S.D.R. care are
loc la Terioki (Finlanda) ; el prezinta un raport
in problema atitudinii social-democratiei fatal de
Duma a III-a de stat. Conferinta adopts rezolu-
tie ml Lenin impotriva boicotarii Dumei a III-a.
(Tezele raportului lui Lenin au aparut intr-o
foaie volanta.)
lulie, 16 (29) Conform hotaririi C.C. al P.M.S.D.R., Lenin este
ales in delegatia P.M.S.D.R. la col de-al VII-lea
Congres socialist international de la Stuttgart.
Julie, 21-23 Lenin participa la lucrarile Conferintei a trcia a
(august, 3-5) P.M.S.D.R. (A doua conferinta generals ") dc la
Kotka (Finlanda) ; el prezinta un raport in pro-
blema participarii la alegerile pentru Duma a
III-a de stat si tine o cuvintare in legatura cu
Congresul general al sindicatelor. Conferinta
adopts rezolutia impotriva boicotarii alegerilor
pentru Duma a III-a de stat, rezolutie propusa de
Lenin. Proiectul de rezolutie al lui Lenin cu pri-
vire la Congresul general al sindicatelor este
transmis C.C. al P.M.S.D.R. ca material dc
studiu.
Julie Lenin pregateste a doua editie a cartii Dezvol-
tarea capitalismului in Rusia" : face completari pe
baza noilor date cu privire la situatia economics
a Rusici, analizeaza rezultatcle recensamintului
general din 1897 si scrie prefata la editia a doua.
August, 1 (14) Intr-o scrisoare adresata lui A. M. Gorki, Lenin
ii comunica el C.C. al P.M.S.D.R. .1-a ales de-
legat cu drept de vot consultativ la col de-al
VII-lea Congres socialist international $i-1 invite
insistent la Stuttgart.
www.dacoromanica.ro
45*
682 DATE DIN VIATA $1 ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN

August, 3 (16) Lenin participa la sedinta Biroului socialist in-

ternational in care este examinata problema con-
stituirii comisiilor pentru elaborarea rezolutiilor
in problemele care figurau pe ordinea de zi a
congresului, precum 4i problema admiterii la
congres a unci serii de organizatii, printrc care
si a sionistilor-socialisti.
August, 4 (17), Lenin participI la sedinta sectici social-democrate
inainte de orele a delegatici ruse in care se discuta problemele
11 dimineata care figurau pe ordinea de zi a congresului.
August, 4 (17) Lenin participa la sedinta dclegatiei ruse. In ca-
drul discutirii problemei repartizarii voturilor in-
tre sectia social - democrats si sectia socialistilor-
revolutionari, el se pronunfi impotriva acordirii
unui numar egal de voturi socialistilor-revolutio-
nari si social-democratilor ; el propunc sal se
acorde social-democracilor 11 voturi, socialistilor-
revolutionari 6 voturi, iar reprezentantilor
sindicatelor 3 voturi.
August, 5-11 Lenin particip:i la lucririle Congresului de la
(18-24) Stuttgart. El face parte din prezidiul congresului,
precum $i din comisia de pregltire a rezolutiei
cu privire la militarism si la conflictele interna-
tionale.
August, 5 (18), Lenin participI la sedinta. Biroului socialist inter-
orele 9-10 di- national ; se pronunta impotriva acordarii a ju-
mineata matate din voturile delegatici ruse socialistilor-
revolutionari. Biroul socialist international hoti-
easte sa sc acorde social-democratilor 10 voturi,
socialiitilor- revolutionari 7 voturi 5i reprezen-
tantilor sindicatelor 3 voturi.
August, 5 (18), Lenin participi la deschiderea festiva a congre-
orele 11 dimineata sului la Liedcrhalle", lacind parte din biroul
(prezidiul) congresului.
August, 5 (18), Lenin asisti la serbarea popular si la mitingul
orele 4 dupl- international de la Kannstadt, organizate in
amiaza cinstea participantilor la congres de titre Comi-
tetul de organizare.
August, 5 (18) Lenin is parte la 4edinca subsectiei bolscvicilor
orele 6-7 seara participanti la congres.
August, 5 (18), Lenin asista la un spectacol dat in cinstea dele-
orele 8 seara www.dacoromanica.ro
gatilor la congres.
 DATE DIN VIATA SI ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN 683

Intre 5 fi 7 Lenin participi la o constatuire a delegatiei ruse

(18 20) august convocata pentru a se hotari Baca in problema
militarismului si a conflictelor internationale ur-
meazi a se is drept baza rezolutia lui A. Bebel
cu amendamentele lui Lenin si R. Luxemburg ;
delegatia rust adopti aceste amendamente.
August, 5-11 Lenin face cunostinfa cu Clara Zetkin ; el apre-
(18-24) ciazi in mod deosebit raportul Cu privire la
drepturile electorate ale femeilor", prezentat de
Clara Zetkin la congres.
Intre 5 si 11 Lenin face uncle modificIri in proiectul rezolu-
(18 1i 24) august tiei de protest impotriva prigonirii revolutio-
narilor din Rominia pregatit de delegatia romina.
Rezolutia este adoptata de Congresul de la Stutt-
gart.
Impreuna cu A Bebel, P. Singer, R. Luxemburg,
J. Jaures si altii, Lenin semneazI mesajul de salut
adresat in numele congresului lui William Hay-
wood, militant de frunte al miscHrii muncitoresti
americane, care fusese arestat de guvernul ame-
rican pe baza unor acuzacii calomnioase ticluite
de politie.
August, 6 (19) Lenin participi la sedinta delegatiei ruse in care
sent validate mandatele participantilor la congres.
August, 6 (19), In calitare de redactor at ziarului bolsevic Pro-
orelc 9 seara letarii, Lenin participa la consfatuirea redacto-
rilor si editorilor (administrateurs) ai ziarelor
socialiste ; el intocmeste o listI a ziarelor socia-
liste din Anglia si Franca reprezentate la consta-
tuire (sau cu care intentiona sa procedeze la un
schimb de informatii).
August, 6 1i 7 Lenin organizeaza si tine o consfatuire a bolse-
(19 20) vicilor cu reprezentantii social-democratilor ger-
mani de stinga si cu social-democratii polonezi.
August, 6-10 Lenin participI la sedintele comisici de elaborare
(19-23) a rezolutiei cu privire la militarism si la conflic-
tele internationale.
August, 6-11 Lenin participi zilnic la sedintele Biroului soda-
(19-24), orele list international.
9-10 dimineata
www.dacoromanica.ro
684 DATE DIN VIATA $1 ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN

August, 7-11 In calitate de membru al biroului (prezidiului)

(20-24) congresului, Lenin participa la sedintele plenare
ale congresului.
August, 8 (21) Lenin participa la reuniunea tovaraseasca a parti-
cipantilor la congres de la Schiitzenhaus" din
Karlsvorstadt".
August, 9 si 10 Lenin si R. Luxemburg poarte discutii indelungate
(22 si 23) cu A. Bebel in legatura cu forma definitive a
amendamentelor Ia proiectul dc rezolutie al
acestuia cu privire la militarism si la conflictele
internationale.
August, 11 (24) Lenin participa Ia sedinta de inchidere a congre-
sului, la care, in urma propunerii delegatilor An-
gliei, Austriei, Frantei, Belgici, Olandei, Italiei
si Statelor Unite, se adopta un mesaj de salut
adresat luptatorilor pentru libertate din Rusia.
Delegatii la congres fac cerc in jurul mem:, de-
legatiei ruse si o ovationeaza.
August, dupe Lenin se intoarce de la Stuttgart la Kuokkala
11 (24) (Finlanda).
Mij locul lunii Editura Zerno" face lui Lenin propunerea de
august a edita o culegere de opere in trei volume inti-
tulata In 12 ani". Lenin examineaza proiectul
de prospect si face o serie de observatii la el.
Lenin redacteaza culegerea bolsevica Go los
jizni" ; scrie notele la rezolutia Militarismul si
conflictele internationale".
August, 22 (sep- Lenin scrie pentru culegerca Go los jizni" arti-
tembrie, 4) colul Insemnarile unui publicist", consacrat pro-
blemelor tacticii bolsevice fate de Duma a III-a
de stat.
Airgust, dup3 27 Lenin primeste de la M. S. Kedrov prosp2ctul
(9 septembrie) publicatiei bolsevice Almanahul pentru toti pc
1908", lista colaboratorilor, precum si propunerea
de a scrie pentru ea un articol despre Congresul
socialist international de la Stuttgart.
lntre 31 august La Petersburg apare culegerca Go los jizni" sub
si 7 septembrie redactia lui Lenin ; in culegere apar articolele
(13 fi 20 sep- lui Lenin In amintirca contclui Heiden (Ce in-.
tembrie) vata poporul rcdemocratii. nostri fare partid ?)"
www.dacoromanica.ro
si Insemnarile unui publicist'.
 DATE DIN VIATA $I ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN 685

August Lenin este ales de Comitetul Central al

P.M.S.D.R. ca redactor-sef al Organului Central
al partidului, ziarul Sotial-Demokrat".
August-septembrie Lenin scrie doul articole pe tema Congresul
socialist international de la Stuttgart" ; unul din-
tre ek era destinat publicatiei bolsevice Alma-
nahul pentru toti pe 1908" ; cel de-al doilca a
fost scris pentru ziarul Proletarii", care si-a
reluat aparitia in octombrie 1907, dupa o intre-
rupere de aproape case luni.
August-octombrie Lenin redacteaza traducerea in limba rusa a
rapoartelor prezentate de Partidul social-democrat
austriac si de Partidul socialist italian la Con-
gresul socialist international de la Stuttgart.
August-decembrie Lenin pregateste pentru tipar editia in trei
volume a operelor sale In 12 ani".
Inceputul lunii Lenin prezinta la Conferinta organizatici orase-
septembrie nesti Petersburg a P.M.S.D.R. tinuti la Terioki
un raport cu privire la Congresul socialist inter-
national de la Stuttgart.
Septembrie, 7 (20) Lenin este ales de Comitetul Central al
P.M.S.D.R. In colegiul de redactie al ziarului
Sotial-Demokrat" $i in comisia de conducere a
redactici. La aceasta sedintal, C.C. hotHaste des-
fiintarea postului de redactor-sef al Organului
Central.
A dona jumiitate Lenin scrie articolul Cum scriu istoria soda-
a lunii septem-
brie prima ju-
mcitate a lunii
octombrie
22 septembrie Lenin adrescaza lui C. Huysmans, secretarul Bi-
(5 octombrie) roului socialist international, o scrisoare in
legatura cu procesul intentat fractiunii social-de-
mocrate din Duma a II-a de stat.
Septembrie Lenin scrie prefata la volumul I al culegerii
In 12 ani".
La Petersburg apare culegerea bolsevica Bilancul
Congresului de la Londra al P.M.S.D.R.`, in care
este inclus articolul lui Lenin Atitudinea fats
de partidele burgheze".
www.dacoromanica.ro
686 DATE DIN VIATA $1 ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN

Octombrie, nu mai Intr-o scrisoare adresata in strainatate lui

tirziu de 6 (19) G. A. Aleksinski, Lenin it si-i trimita o
roaga."
colectie a Iskrei" si uncle numere din ziarele
Vpered" (1905) $i Proletarii" (1905), care-i
erau necesare pentru pregatirea volumului al
III-lea al culegerii In 12 ani".
Octombrie, 8 (21) Articolul lui Lenin Propaganda antimilisarista si
uniunile tineretului muncitoresc socialist" apare
in ziarul bolsevic de masa Vpered".
lntre 19 si La Petersburg apare culegerea Zarniti" sub rc-
26 octombrie (I pi dactia lui Lenin. In culegere era inclus articolul
8 noiembrie) Clarei Zetkin Congresul socialist international
de la Stuttgart", insotit de note ale lui Lenin.
La Petersburg apare Almanahul pentru toti pe
1908" cu articolul lui Lenin Congresul socialist
international de la Stuttgart".
Octombrie, 20 Articolele lui Lenin Revolutia si contrarevolutia"
(noiembrie, 2) Congresul socialist international de Ia Stutt-
gart" apar in ziarul Proletarii" nr. 17.
Intre 20 fi 29 Lenin trimite lui A. V. Lunacearski o scrisoare
octombrie (2 Ii in care ii face cunoscuta parerea sa despre bro-
11 noiembrie) $ura acestuia cu privire la atitudinea partidului
fats de sindicate.
Octombrie, 27 Lenin participa Ia lucrarile Conferintei organiza-
(noiembrie, 9) tiei Petersburg a P.M.S.D.R. care s-a tinut la
Terioki ; el prezinta rapoarte cu privire la Duma
a III-a de stat si cu privire la colaborarea
social-democratiei Ia presa burghed. Conferinta
adopty rezolutia lui Lenin cu privire la Duma a
III-a de stat.
Octombrie, 29 Articolul lui Lenin Duma a III-a" gi nota din
(noiembrie, 11) partea redactiei In legatura cu un articol al
lui Plehanov" apar in ziarul Proletarii" nr. 18.
Noiembrie, inainte Lenin participa la consfatuirea preliminary a bol-
de 5 (18) sevicilor participanti la Conferinta a patra
a P.M.S.D.R. (A trcia conferinta generate).
Noiembrie, 5 (18) Articolele lui Lenin : Pregatirea unei gorgii res-
pingatoare*", Cine nc judeca pe not ?" si Re-
zolutia cu privire la Duma a III-a de stat",
adoptata de Conferinta organizatiei Petersburg a
P.M.S.D.R., apar in ziarul Proletarii" nr. 19.

www.dacoromanica.ro
 DATE DIN VIATA $1 ACTIVITATEA Lill V. 1. LENIN 687

Noiembrie, 5-12 Lenin participa la lucrarile Conferinvei a patra

(18-25) a P.M.S.D.R. (A treia conferinva generals "),
care s-a vinut la Helsingfors ; el prezinta rapor-
tul cu privire la tactica frac%iunii social-demo-
crate in Duma a III-a de stat. Conferinva adopts
rezoluvia lui Lenin in aceasta problems.
Intre 16 1i 23 La Petersburg apare volumul I al culegerii de
noiembrie (29 Opere ale lui V. I. Lenin (VI. Ilin) In 12 ani".
noiembrie fi 6 In volum au fost incluse principalele articolc si
decembrie) brosuri ale lui Lenin scrise in perioada
1895-1905.
Stir fital lunii Lenin participa la sedinva Centrului bolsevic care
noiembrie hotaraste ca ziarul Proletarii" si fie editat in
strainatate.
Noiembrie Articolul lui Lenin Duma a III-a de stat si
social-democratia" apare in nr. 18 al ziarului bol-
sevic de masa Vpered".
Lenin scrie prefava la brosura lui A. V. Luna-
cearski (Voinov) despre atitudinea partidului fava
de sindicate.
Volumul I al culegerii de opere ale lui V. I. Lenin
In 12 ani" este confiscat de politic. Lenin este
dat in judecata.
Ascunzindu-se de polivie, Lenin pleaca de la
Kuokkala la Oglbiu (in apropicre de Helsing-
fors).
Toamna Lenin scrie capitolele XXII din lucrarca Pro-
blema agrara qi cr iticii lui Marx*".
Noiembrie- Lenin lucreazi la cartea Programul agrar al so-
decembrie cial-dcmocraviei in prima revoluvie rusa din
1905-1907".
Decembrie, nu mai Lenin plead din Oglbiu in strainatate, trecind
tirziu de 13 (26) prin Helsingfors si Abo.
Lenin vine la Helsingfors o consfatuire cu bolse-
vicii venivi acolo din Petersburg.
Lenin strabate pe jos o parte din drumul de la.
Helsingfors la Abo, dupa ce sare din tren pen-
tru a nu fi arestat de agenvii ohranei care 11
urmareau ; de la Abo pin la insula Dragsfjord,
unde urma sa se imbarce pe vapor, Lenin merge
o bucata de drum cu un postalion, iar apoi trece
Golful Finic, punindu-si viata in pericol, deoarece
gbeava era subvire.
www.dacoromanica.ro
46 Lenin Opere, vol. 16
688 DATE DIN VIATA SI ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN
a

Decembrie, nu mai Lenin soseste la Stockholm, unde se opreste citeva

tirziu de 14 (27) zile, asteptind pe N. K. Krupskaia, care urma sa
soseasca din Finlanda.
Decembrie, 15 (28) Lenin trimite unuia dintre conducatorii Partidu-
lui social-democrat suedez o scrisoare prin care
confirms ca social-democratul suedez Borjesson
dat consimtamIntul sa mijloceasca expedierea
unei parti din corespondenta lui Lenin in Rusia
si din corespondenta pentru Centrul bolsevic din
Rusia la Geneva ; maga sa i se indite Inca un
social-democrat care ar accepta sa-si dea adresa
in acest stop. Lenin comunica ca urmeaza sa
piece la Berlin martea viitoare" (la 21 decem-
brie st.v.).
Decembrie, 22 (4 Curtea de apel din Petersburg emite o sentinta
ianuarie 1908) prin care dispune distrugerea calla lui Lenin
Dona tactici ale social-democratiei in revolutia
democratica.".

Decembrie, 22-25 In drum spre Geneva, Lenin si Krupskaia se

(4-7 ianuarie opresc la Berlin, unde se intilnesc cu social-demo-
1908) cratii I. P. Ladijnikov, P. V. Avramov (Abra-
mov) si al;ii. Seara de 22 decembrie o petrec la
R. Luxemburg.
Decembrie, 25 Lenin si Krupskaia sosesc la Geneva. Incepe cea
(7 ianuarie 1908) de-a doua emigrare a lui Lenin.
Decembrie, 27 Lenin scrie lui A. M. Gorki o scrisoare prin care
(9 ianuarie 1908) 11 anunta ca a sosit la Geneva 4i ca ziarul Pro-
letarii" urmeaza sa fie editat in strainatate ; se
intereseaza data Gorki a primit volumul I din
culegerea In 12 ani" gi it anunta ca intentio-
neaza sa mearga la primavara sau In vara la
Capri.
Decembrie, 31 (13 Lenin scrie lui A. V. Lunacearski o scrisoare prin
ianuarie 1908) care-1 instiinteaza ca a sosit la Geneva si ca zia-
rul Proletarii" va fi editat in strainatate ; 11
Intreaba clack' consimte sa colaboreze la acest
ziar.
Decembrie 1907 Lenin rosteste o cuvintare la o adunare a social-
ianuarie 1908 democratilor polonezi (care a avut loc la clubul
emigrantilor polonezi din Geneva) ; el subliniaza
rolul contrarevolutionar al burgheziei nationaliste,
care se adapteaza la regimul asupritorilor, si ii
opune pozi%ia internationalista a proletariatului.
www.dacoromanica.ro
 DATE DIN VIATA SI ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN 689

Lenin si-a inaheiat cuvintarea cu cuvintele :

Traiasca. Polonia proletara, muncitoreasca-
taraneasca !"
Sfigitul anului Lenin tine o cuvintare la o adunare a emigranci-
lor rusi din Geneva.

1908
lanuariefebruarie Lenin pregateste terenul pentru editarea ziarului
Proletarii" la Geneva.
Inceputul lunii Lenin comunica lui G. A. Aleksinski ca a scris
ianuarie o lucrare ampla in problema programului
agrar" ; 11 maga sa gaseasca si trimita proiec-
tul agrar al celor 105 socialisti-revolutionari, pre-
zentat in Durna de deputatul Musenko, de care
are nevoie pentru a incheia aceasta lucrare.
Lenin se intilneste cu V. V. Starkov, cu care
activase in Uniunea de lupta pentru eliberarea
clasei muncitoare" din Petersburg si fusese im-
preuna in deportare in Siberia.
Lenin se intilneste cu V. V. Adoratski ; cu acest
prilej 11 insarcineaza sa scrie amintiri despre re-
volutia din 1905, despre luptele din octombrie,
despre drujinile de lupta si despre organizarea
insurecviei.

lanuarie, 1 (14P Intr-o scrisoare adresata. lui M. I. Ulianova la

Petersburg, Lenin o roaga sk-i trimita toate re-
vistele sindicale care apareau in Rusia ; de ase-
menea o maga sa grabeasca trimiterea actelor
sale si ale Nadejdei Konstantinovna Krupskaia,
care le erau necesare pentru a primi aprobarea
de a locui la Geneva.
lanuarie, 2 (15) Lenin trimite o scrisoare lui A. M. Gorki si
M. F. Andreeva in care o maga pe M. F. An-
dreeva sa organizeze expedierea ziarului Prole-
tarii" in Rusia prin Italia.
lntre 11 1i 18 (24 La Petersburg apare partea I din volumul al II-lea
$i .31) ianuarie al culegerii de Opere ale lui V. I. Lenin (VI. Ilin)
In 12 ani" sub titlul de Problems agrara", par-
tea I. In volum sint incluse capitolele al X-lea
si al XI-lea ale Cann Problems agrara si an
nni lui Marx*".
www.dacoromanica.ro
46*
 650 DATE DIN VIATA SI ACTIVITATEA I.UI V. I. LENIN

lanuarie, inainte Lenin ii scrie ui. Harry Quelch la Londra, rugin-

de 16 (29) du-1 sa-i procure o serie de cart;.
lanuarie, 16 (29) Lenin adreseaza lui F. A. Rotstein o scrisoare
prin care ii comunica ca in momentul acela parti-
dul nu-si putea plati datoriile 11 roaga sa con-
vinga pe englezul D. Fels, care acordase
P.M.S.D.R. un imprumut in timpul Congresului
al V-lea (de la Londra), sa amine termenul de
achitare a sumei datorate.
Lenin 11 Intreaba pe C. Huysmans, secretarul
Biroului socialist international, data Biroul socia-
list international a primit raportul C.C. al
P.M.S.D.R. care urma sa fie inclus in volumul
al III-lea al darilor de seams ale Congresului
al VII-lea (de la Stuttgart) al Internationale;
a II-a.
Lenin adreseaza lui C. Huysmans, secretarul Bi-
roului socialist international, o scrisoare (in legal-
tura cu o Intrebare a Biroului socialist internatio-
nal) in care ii comunica ca va cere organizatiilor
din Rusia relatii cu privire la organizacia esto-
niana a P.M.S.D.R. din Revel, precum $i cu pri-
vire la social-democra.cii M. Iurisson si
J. G. Seppin.
lanuarie, dupes Lenin cere C.C. al P.M.S.D.R. din Rusia si Co-
16 (29) mitetului din Revel relatii cu privire la organi-
zacia social-democracilor estonienii. Aceste relatii
interesau pe C. Huysmans, secretarul Biroului so-
cialist international.
lanuarie, 20 Lenin adreseaza lui A. M. Gorki o scrisoare in
(februarie, 2) care 11 anunta ca se pregateste nr. 21 al zia.rului
,,Proletarii" si 11 roaga sa trimita pentru ziar
articole sau fragmente din noile sale opere lite-
rare.
Lenin Intreaba pe C. Huysmans, secretarul Bi-
roului socialist international, ce sums urmeaza
sa depuna P.M.S.D.R. la Biroul socialist inter-
national drept cotizacie pe anul 1908.
lanuarie, 23 In ziarul Berner Tagwacht" apare declaracia lui
(februarie, 5) Lenin in care, in calitate de reprezentant al
P.M.S.D.R. In Biroul socialist international, el
atesta ca N. A. Semasko, arestat la Geneva, a
participat la Congresul de la Stuttgart ca mem-
bru al P.M.S.D.R. si reprezentant al presei de
www.dacoromanica.ro
 DATE DIN VIATA $1 ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN G91

partid ; prin urmare, N. A. Semasko nu a parti-

cipat si nu putea participa sub nici o forma la
exproprierea de la Tiflis.
Lenin trimite lui M. I. Ulianova in Rusia manu-
scrisul lucrarii sale Programul agrar al social-
democratiei in prima revolutie rusa din 1905-
1907" pentru partea a II-a din volumul al II-lea
al culegerii In 12 ani".
lanuarie, 25 Lenin adreseaza lui A. M. Gorki o scrisoare in
(februarie, 7) care ii impartaseste planurile publicatiilor bolse-
vice, pronuntindu-se pentru un organ politic
care sa apara regulat" ; se sfatuieste in legatura
cu colaborarea lui Gorki la rubrica de critica
literary a ziarului pentru a lega si critica lite-
rary mai strins de munca de partid, de condu-
cerea de catre partid".
lanuarie, 26 Lenin completeaza o fie de inscriere la societa-
(februarie, 8) tea de lectura din Geneva.
lanuarie, 31 Intr-o scrisoare adresata lui A. V. Lunacearski,
(februarie, 13) Lenin sprijina propunerea acestuia de a se orga-
niza in cadrul ziarului Proletarii" o rubrica. de
beletristick care sa fie condusa de A. M. Gorki
si ii roaga sal se ocupe de aceasta problems.
Intr-o scrisoare adresata lui A. M. Gorki, Lenin
combate pozitia acestuia in problemele de filozo-
fie si apark materialismul lui K. Marx si
F. Engels.
Inceputul lunii Apare anuntul cu privire la mutarea ziarului
jcbruarie Proletarii" la Geneva, datele de aparitie, lista
colaboratorilor p conditiile de abonare.
Februarie, 4 (17) Lenin adreseaza lui M. I. Ulianova o scrisoare
prin care o roaga sa-i expedieze o serie de carti ;
se intereseaza data ea a primit scrisorile lui si
manuscrisul lucrarii Programul agrar al social-
democratiei in prima revolutie rusk' din 1905-
1907".
Februarie, 11 (24) Lenin participa la o consfatuire a redacciei zia-
rului Proletarii" in legatura cu o nota care a
aparut in revista Die Neue Zeit" cu privire
la lupta din cadrul P.M.S.D.R. in jurul proble-
melor de filozofie. La consfatuire este acceptat
in unanimitate textul declaratiei din partea zia-
rului Proletarii", scris de Lenin.
www.dacoromanica.ro
692 DATE DIN VIATA $1 ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN

Februarie, inainte Lenin scrie familiei, rugind-o sa gIseasc5. si sg-i

de 12 (25) trimita manuscrisul lucrarii sale de filozofie in
care critics cartea lui Bogdanov Empiriomonis-
mul". El intentiona sa editeze aceasta lucrare sub..
titlul Insemnarile unui marxist de rind in pro-
bleme de filozofie".
Februarie, Intr-o scrisoare adresat5. lui A. M. Gorki, Lenin
12 (25) arata cal trebuie dusl o lupta intransigents im-
potriva machismului si a machistilor rusi (Bogda-
nov si altii) ; expune istoricul divergentelor din-
tre bolsevici in problemele de filozofie, diver-
gente care s-au agravat o data cu aparitia cartii
machistilor Studii de filozofie marxistr, si
explica din ce motive articolul lui Gorki Destra-
marea personalitatii" nu poate fi publicat in zia-
rul Proletarii".
Februarie, 13 (26) La Geneva apare nr. 21 al ziarului Proletarii",
cuprinzind articolul lui Lenin Note politice" Si
Declaratia redactiei ziarului Proletarii*" cu
privire la lupta din cadrul P.M.S.D.R. in jurul
problemelor de filozofie.
Intre 15 fi 20 fe- La Petersburg apare culegerea bolsevicl Te-
bruarie (28 februa- kusceaia jizn", in care se publics capitolul
rie Fi 4 martie) al XII-lea al cirtii lui Lenin Problems agrara
.criticii lui Marx*" sub titlul Tara ideala*
din punctul de vedere al adversarilor marxismu-
lui in problema agrara".
A doua jumatate In Rusia apare ilegal nr. 1 al ziarului Social-
a lunii februarie Demokrat", Organul Central al P.M.S.D.R., cu-
prinzind articolul lui Lenin In legltural cu dez-
baterile privitoare la largirea drepturilor Dumei
in materie de buget".
Februarie, 17 Lenin cere lui C. Huysmans, secretarul Biroului
(martie, 1) socialist international, sL-i comunice data la care
urma sa aiba loc sedinta Biroului socialist inter-
national, intrucit el intentiona sa piece in Italia.
Februarie, 19 Articolele lui Lenin : O noua politics agrara",
(martie, 3) Neutralitatea sindicatelor" gi Pa'tania regelui
Portugaliei" apar in ziarul Proletarii" nr. 22.
lntre 27 februarie La Petersburg apare editia a 2-a, completata, a
fi 6 martie (11 ii lucearii lui Lenin Dezvoltarea capitalismului in
19 martie) Rusia".
www.dacoromanica.ro
 DATE DIN V1ATA $1 ACTIVITATEA LIJI V. I. LENIN 693

Februarie Lenin incepe sa scrie cartea Materialism si etnpi-

riocriticism".
Martie, 3 sau 4 Lenin scrie articolul Aprecierea revolutiei ruse
(16 sau 17) pentau Przegl4d Socjaldemokratyczny", revista a
social-democratiei poloneze.
Manic', 5 (18) Lenin ii scrie lui L. Tyszka, reprezentantul so-
cial-democratiei poloneze in C.C. al P.M.S.D.R.,
intrebindu-1 dad. este de acord ca articolul
Aprecierea revolutiei ruse", trimis de Lenin re-
vistei Przeglqd Socjaldemokratyczny", sa apara
si in ziarul Proletarii".
In numele P.M.S.D.R., Lenin rosteste o cuvtntare
cu privire Ia insemnatatea Comunei din Paris Ia
mitingul international de la Geneva organizat cu
prilejul a trei comemorari 25' de ani de la
moartea lui K. Marx, 60 de ani de la revolutia
din 1848 Si aniversarea Comunei din Paris. (La
miting au participat 2 000 de persoane.)
Martie, 10 (23) Articolul lui Lenin Invatamintele Comunei"
apare in ziarul Zagranicinaia Gazeta" nr. 2.
Martie, 12 (25) Articolele lui Lenin : O demonstratie politist-
patriotica aranjata la comanda", Despre inse-
larea poporului de catre liberali" $i Cum este
apreciat Marx de catre liberalismul international"
apar in ziarul Proletarii" nr. 25.

www.dacoromanica.ro
694

CUPR INS

Prefafa VII

1907
social-democrat)
I
........ .
IMPOTRIVA BOICOTULUI (lnsemnii rile unui publicist
. . . . . . 1-37
4
II 10
III 13
IV 20
V 23
VI 31
VII 36
IN AMINTIREA CONTELUI HEIDEN (Ce invard po-
pond democratii" noitri faro partid ?)
TEZELE RAPORTULUI CU PRIVIRE LA ATITUDINEA
..... .
33-46

PARTIDULUI MUNCITORESC SOCIAL-DEMOCRAT

FATA DE DUMA A III-A, PREZENTAT LA CONFE-
RINTA ORGANIZATIEI ORASENESTI PETERSBURG
8 IULIE 47-49
*PROIECTE DE REZOLUTII PENTRU CONFERINTA
A TREIA A P.M.S.D.R. (A DOUA CONFERINTA
GENERALA") 51-55
*1. PROJECT DE REZOLUTIE CU PRIVIRE LA
PARTICIPAREA LA ALEGERILE PENTRU
DUMA A III-A DE STAT 53

Cu asterisc sint notate titlurile date de Institutul de marxism-leninism

do pe ling& C.C. at P.C.U.S. Nota red.
www.dacoromanica.ro
 CUPRINS 693

*2. SCHITA DE PROIECT DE REZOLUTIE CU

PRIVIRE LA CONGRESUL GENERAL AL SIN-
DICATELOR DIN RUSIA 55

INSEMNARILE UNUI PUBLICIST 56-68

CONGRESUL SOCIALIST INTERNATIONAL DE LA
STUTTGART 69-76
*NOTE LA REZOLUTIA CONGRESULUI DE LA
STUTTGART CU PRIVIRE LA MILITARISM $1 CON-
FLICTELE INTERNATIONALE" 77-78
CONGRESUL SOCIALIST INTERNATIONAL DE LA
STUTTGART 81-91
*NOTE LA ARTICOLUL CLAREI ZETKIN CON-
GRESUL SOCIALIST
STUTTGART" . . . .

*PREFATA LA CULEGEREA IN 12 ANI"

. ........
INTERNATIONAL DE LA

. . . .
92-94
97-115
PROPAGANDA ANTIMILITARISTA $1 UNIUNILE
TINERETULUI MUNCITORESC SOCIALIST . . . . 116-119
REVOLUTIA $1 CONTRAREVOLUTIA 120-129
CUM SCRIU ISTORIA SOCIALISTII REVOLUTIO-
NARI" 130-132
*CONFERINTA ORGANIZATIEI PETERSBURG A
P.M.S.D.R. 27 octombrie (9 noiembrie) 1907 133-142
*1. RAPORT CU PRIVIRE LA DUMA A III-A DE
STAT. Extras din darea de seams akar:sea in press 135

*2. REZOLUTIE CU PRIVIRE LA DUMA A III-A

DE STAT 133

*3. RAPORT CU PRIVIRE LA COLABORAREA

SOCIAL- DEMOCRATILOR LA PRESA BUR-
GHEZA. Extras din darea de seams aparata in
presa 141
www.dacoromanica.ro
696 CUPRINS

DUMA A III-a 143-153

*IN LEGATURA CU UN ARTICOL AL LUI
PLEHANOV 154-155

PREGATIREA UNEI ORGII RESPINGATOARE" . . 156-162

CINE NE JUDECA PE NOI ! 163-171

*CONFERINTA A PATRA A P.M.S.D.R. (A TREIA

CONFERINTA GENERALA") 5-12 (18-25) noiem-
brie 1907 173-180

*1. RAPORT CU PRIVIRE LA TACTICA FRAC-

TIUNII SOCIAL-DEMOCRATE IN DUMA A
....... .
III-A DE STAT Extras din darea de seams aparutii
in press . . . . . 175

*2. REZOLUTIE DESPRE TACTICA FRACTIUNII

SOCIAL-DEMOCRATE IN DUMA A III-A
DE STAT 178

DUMA A III-A DE STAT SI SOCIAL-DEMOCRATIA 181-188.

*PREFATA LA BRO$URA LUI VOINOV (A. V. LUNA-
CEARSKI) DESPRE ATITUDINEA PARTIDULUI FATA
DE SINDICATE 189-197
PROGRAMUL AGRAR AL SOCIAL-DEMOCRATIEI IN
PRIMA REVOLUTIE RUSA DIN 1905-1907 . . . . 199-419

Capitolul 1. Bazele economice i esenta r e-

volutiei agrare din Rusia . . . 202

........
1. Proprietatea funciark In Rusia europeank. . . .
2. In ce constau cauzele luptei ?
3. Estomparea esentei luptei de cktre publicitii cadeti
207
214

ideologic . ......... .
4. Esenta economics a revolutiei agrare i vemintul ei
. .
5. Cele douk tipuri de evolutie agrark burghez5. . .
. . . 217
221
6. Cele douk linii ale programelor agrare in revolutie 225
7. Suprafata teritoriala a Rusiei. Problema colonizarii 230
8. Rezumat al concluziilor economice din capitolul I 237
www.dacoromanica.ro
 CUPRINS 697

Capitolul al II-lea. Pr ogramele agrare ale

P.M.S.D.R. ;i verificarea
for in prima revolutie
rusa 237

1. In ce a constat eroarea programelor agrare ante-

rioare ale social-democratilor rusi ? 238
2. Actualul program agrar al P.M.S.D.R 240
3. Verificarea practica a principalului argument al
municipalistilor 243 ,
4. Programul agrar al faranimii 250
5. Proprietatea funciara feudala si revolutia burgheza 255
6. De ce a trebuit ca micii proprietari din Rusia sa se
pronunte pcntru nationalizare ? 259
7. Taranii narodnicii despre nationalizarea pamintu-
rilor lotuale 267
8. Greseala lui M. $anin si a cclorlalti adepti ai Impar-
tirii pa.minturilor . . . . . . . . 270

Capitolul al III-lea. Bazele teoretice ale natio-

si municipali-
zarii 277
1. Ce este nationalizarea pamintului ? 278
2. Piotr Maslov corecteaza ciornele lui Karl Marx 283
3. Pentru a infirma narodnicismul este oare necesar sa-I
infirmi pe Marx ? 291
4. Exists oare vreo legatura intre negarea rentei abso-
lute si programul de municipalizare ? 295
5. Critica proprietatii private asupra pamintului din
punctul de vedere al dezvoltarii capitalismului . . 298
6. Nationalizarea pamintului i renta in bani" . . 301
7. In ce conditii poate fi infaptuita nationalizarea ? . . 303
8. Este oare nationalizarea o treapta spre impartire ? 308

Capitolul at IV-lea. Considerente politice si

tactice in problemele p ro-
gra mului agrar 310

1. Garantii impotriva restaurarii" 310

2. Autoadministrarea locals ca reazem impotriva
reactiunii" 317
www.dacoromanica.ro
698 CUPRINS

3. Puterea central5. ;i intarirea statului burghez . . 322

4. Amploarea revoluciei politico ;i a celei agrare . . 329
5. Revolutie taraneasca fars cucerirea puterii de catre
taranime ? . . . . . . . . . . . . 336
6. Este oare na0onalizarea pamintului un mijloc destul
de elastic ? 341
7. Municipalizarea pamintului ;i socialismul municipal 344

municipalizare ...... .
8. Citeva exemple care ilustreaza confuzia produsa de
. . . . . 349

C4pitolul al V-lea. Clasele ;i partidele in dez-

baterile din Duma a II -a in
jurul problemei agrare . . 352
1. Cei de dreapta 5i octombri;tii 354
2. Cade%ii 360
3. Taranii de dreapta 367
4. Taranii fsrs partid 369
5. Intelectualii narodnici 375
6. Taranii trudovici (narodnici) 381
7. Sociali;tii-revolucionari 387
8. National ii" 392
9. Social-democratii 401
INCHEIERE 409
POSTFATA 418

1908
NOTE POLITICE 420-426
*0 DECLARATIE A REDACTIEI ZIARULUI PROLE-
TARII" 427
O NOUA POLITICA AGRARA 428-432
NEUTRALITATEA SINDICATELOR 433-443
PATANIA REGELUI PORTUGALIEI 444-448
IN LEGATURA CU DEZBATERILE PRIVITOARE LA
LARGIREA DREPTURILOR DUMEI IN MATERIE DE
BUGET 449-455
*POST-SCRIPTUM LA ARTICOLUL IN LEGATURA
CU DEZBATERILE PRIVITOARE LA LARGIREA DREP-
TURILOR DUMEI IN MATERIE DE BUGET" . . . . 456
www.dacoromanica.ro
 CUPRINS 699

INVATAMINTELE COMUNEI 457-460

0 DEMONSTRATIE POLITIST-PATRIOTICA ARAN-
JATA LA COMANDA 461-466
DESPRE INSELAREA POPORULUI DE CATRE LIBE-
RALI 467-471
CUM ESTE APRECIAT MARX DE CATRE LIBERALIS-
MUL INTERNATIONAL 472-476

MATERIALE PREGATITOARE
MATERIALE PENTRU CONFERINT A A T RE1 A A
P.M.S.D.R. (A DOUA CONFRINT A GENERALA")
21-23 iulic (3-5 august) 1907 479-484
*1. Conspectul cuvintarii impotriva boicotului . . . 479
*2. Schita initials a proiectului de rezolutie cu privire
la participarea la alegerile pentru Duma a III-a de
stat . 480
*3. Plan-conspect al rezolutiei cu privire la participarea
la alegerile pentru Duma a III-a de stat . . . . . 482
*4. Punctele unu pl doi ale expunerii de motive Ia partea

guile pentru Duma a III-a de stat . . ...

a doua a rezolutiei cu privire la participarea la ale-

*5. Planul-conspect al cuvintarii cu privire Ia congresul

483

sindicatelor 484

Lista lucarilor lui V. I. Lenin care n-au fost gasite pita. in

prezent. (Iunie 1907 manic 1908) . . . . . . ... 487-492

Lista publicatillor si documentelor la a caror redactare a luat

parte V. I. Lenin 493-496
Lisa de lucari care s-ar putea a fie ale lui V. I. Lenin . 497-499
Adn.otari 500
Indice de lucrari si izvoare citate sau mentionate de
V. I. Lenin . . . . . 569
Indice de nume 615
Date din viata si activitatea lui V. I. Lenin 680

www.dacoromanica.ro
700 CUPRI NS

ILUSTRATII

Coperta Almanahului pentru toti pe 1908', in care a fost

publicat articolul lui Lenin Congresul socialist interngio-
nal de la Stuttgart". Exemplar personal al lui Lenin . . . 79

Coperta culegerii din operele lui V. I. Lenin In 12 ani" . 95

Ultima paging a manuscrisului lui V. I. Lenin Programul

agrar al social-democratiei in prima revoluvie rusk' din
1905-1907". Noiembrie-decembrie 1907 416-417

www.dacoromanica.ro
Dat la cules 02.03.1963. Bun de lipar 15.04.1963.
.Aparut 1963, Billie vclin6 de 63 OW, 5401.64016.
Coll editoriale 43,73. Co li de tipar 45,50 A. T. 2423/
90/1963. C.Z. pentru biblioleci 3C2=R.
Tiparul executat sub comanda nr. 5435 30 196 la
Combinatul Poligrafic Casa Scintoii, Plata Scin-
teii or. 1, Bucure0i

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro