•

..
..

A. NUL 1
.. ..
Nr. 3
IUNIE 1967
 SUMAR
'P n~.

1 /o, Mircea Voievod P. P. PANAITESCU

5 Sub cerul Span iei VALTER ROMAN
12 Cum o fost asasinat 1. G. Duca GHEORGHE MA TEl
17 De vorbă cu doamna Duca D. SORESCU
19 Şte fan cel More
văzut de artiş ti i vrem ii CORINA NICOLESCU
22 Turnul Londrei PETRE MOLDOVEANU
26 Domnule Ma reşa/, ne găsim in diverg enfă ... CONSTANTIN ANTIP
CONSTANTIN NICO[AE
34 Roman ii la munte şi la more NICOLAE LASCU
37 Conferinţa de la /alta (III)
46 Gentz - corespondent o/ domnilor munteni DUMITRU H1NCU
53 Bălceştii - destinul unei famili i HORIA NESTO RESCU
59 Pe urmele bourului ŞTEFAN ŞTEFANESCU

62 Memorii (III) C. ARGETOIANU

70 Noaptea cuţite/ar lung i L. GHERGHINESCU

74 Vasile Pârvon RADU VULPE
78 Valea regilor MANOLE NEAGOE
83 Necunoscuta de la Curtea împărătească din Praga AL. ALEXIANU
87 Victoria " Taurului care şade" NICOLAE G. MATEI
89 Panoram ic editorial
91 Poşta redactiei
Coperta noastra

Cetatea Neamţului

magazin r------ COLEGIUL DE REDACŢI E - ----,

istoric Dumitru Alma, (director), Constantin Antip

(redactor-şef) , Virgil Cândea, Hadrian Dai-
coviciu, Ion Dragomirescu (redactor-şef ad-
REV ISTĂ DE CU LTURĂ ISTORICĂ . junct), Titu Georgescu, Dinu C. Giurescu,
SOCIETATEA DE ŞTIINŢE ISTO- Nicolae Minei (secretor general de redac-
RICE Ş I FI LOLO GICE DIN REPU- tie), Cristian PopÎJteanu, Al. Gh. Savu (re-
BLI CA SOCIALISTĂ ROMANIA dactor-şef adjunct), Ştefan Ştefănescu.
 •

'

Dr. docent P. P. PANAITESCU

rezenţa otoman ilor în Euro pa i ntern e de după sti ngerea di nasti ei Piast,
(1354) şi, mai ales, îna intarea lor p ri n sta b ilirea pe tro n a la~ellonilor lituani ;
spre Dunăre au rid icat în fa ţa ţă ­ ţarate le bulgare, ca ş i Serbia, d estrăm a tă
rilor române o prob lemă nou ă : dup ă moartea lui Şte fan Duşan , căzuse ră
aceea a apărării independentei sub stăpînirea otomană. Tn aceste con d iţi i, se
proprii şi totodată a cont ributiei la apă ra­ impunea crearea unei sol ida ri tăţi militare
rea însăşi a civilizat iei europene împo- româneşti, si ngura ca re putea tine pe loc
triva cotropiri i de către Imperiul oto- îna intarea otomană la Dun ă rea de Jos.
man. Această împrejurare punea şi o biec-
Acea sta a devenit o p reocupare de sea mă
tive noi în fata pol iticii externe a ţă ­
a lu i M ircea cel Bă trîn ş i a sfetnici lo r săi.
rilor ro mâne, care capătă o altă po n-
dere in contextul istoriei universale. Turc ii A spectul po l itic oi reun irii româ nilor, îm-
ajung lo Du nă r e in 1390, îndată du pă părţiţi pe atunci in mai multe state f eudale,
înfrîngerea sîrbilor în lupta de la Cossovo, nu se întemeia încă pe unirea i ntr-un sin-
ş i primul domn român ca re a a vut a face g ur sta t a celor ce vorbeau aceeaşi limbă,
faţă problemei apărării tă rii împo triva lor ci era rezultatul unei stringeri a rînduri lor în
a fost M ircea cel Bătrîn d in Ţara Ro mâ - fata primejdiei comune. Era vorba deci de
nea scă . Ro mânii avu seseră prilejul să lupte l egături feudale în tre aceste tă ri pen tru crea-
cu turcii ş i sub îna i nta şii lui M ircea, d ar rea unei opă ră ri comu ne. Cea dintîi pri me j-
contributia lor la apărarea Peninsulei Bal-
du i tă era Ţa ra Românea scă ş i de aceea, ce l
canice s-a redus pînă atunci la participarea
d intii că p i ta n d e oaste ro mân core o adunat
unor oştiri alături de sîrbi ş i de bul gari.
Tn vremea domniei lui Mircea, concentrarea puteri le româ neşti împo triva acestui per icol
tuturor mijloace lor de care d ispun ea tara o fost un d o mn al a cestei ţă ri : Mircea ce l
pentru a împied ica năvălirea otomană crea B ă trîn .
probleme noi pentru conducători ş i pentru N u este cazu l să expunem aici desfăşu­
popor. rarea bă tă l ii l o r şi compan iilo r ontioto mane
Era stri ngentă o coa litie a tărilor eu- co nduse de Mircea. Luptele de la Ravine,
ropene ş i , mai al es, a vecinil o r Ţări i în core el o învi ns ma rea oa ste a sulta-
Româneşti . Da r în Apus se d esfăşura între nului Baiazid pe te ri to ri ul ţă ri i sa le şi cea
Frenţa şi Anglia război ul de 100 de an i. Tn
de la Nico po le, unde ro mânii conduşi d e
Răsă r it, a p roa pe toate tări le era u cup rinse
acelaş i do mn au participat la cruciada co n-
de frăm în tă ri interne : în Ungaria, se făcea
simţi tă o pu ternică mi şcare centrifugă a
dusă de reg ele Sig ismund, sînt destul de
feudali lor, doritori de a-şi exti nde latifun- bine cunoscute. Mai putin cunoscute sînt
di ile ; în Polonia, abia se liniştiseră luptel-e strădan i i le lui Mircea d e a co nsti tui în de-

1
cursul domniei sa le de 32 de ani o coa l i!ie vreme. A ceastă de-a douc ţa ră român e ască
românească, nu nunwi de opu rore, dar şi cu se găsea şi ea în aceeaşi situatie primejd ui tă
posibilităţi de ofensivă , la caz de nevoie. în fata cotropirii turceşti. Cu pr ilejul unirii
Poloniei cu Li tuonio sub regele Vlad islav
Aceas tă couliJie se oglindeşte în titlul lui
logello, Moldova recunoscuse pentru prima
Mircea, completat cu stăpînirile dobi ndite
oară suzeronitateo po lonă, ceea ce însem -
treptat pînă la 1404. Este vorba de schim- na protecţia militară şi dip l omatică o aces -
barea vechiului titlu al domnilor Ţării tui stat, dor domnul Moldovei, Petru Mu-
Româ n eşti d ina intea sa, tocma i pentru şat, în ţelegea să ducă o po l itică de cola -
că în vremea lui Mircea se crease un borare cu vecinul de la sud. Prin mij locirea
comfJic:::x teritorial nou, ceea ce ii îngăduia domnului Moldovei se încheie î n 1390 un
să se intituleze "more voievod şi singur tratat de alianţă între Mircea cel Bătrîn şi
stăpînitor, domn a toată ţara Ungrovlohiei Vlo dis lov logello. Tntre reprezentanţii diplo-
şi o părţilor de peste munţi, încă şi spre matici al căror nume apare in tratat fig u-
părţile tătăreşti, şi herţeg al Amloşului şi rează Moneo şi Roman - din partea lu i
Făgăraşului şi domn al Banatului Severinu- Mircea - şi boierul Drăgoi, reprezenta n-
lui ş.i de amîndou ă părţile, peste toată Po- tul lui Petru Muşot. Faptul că forma defi-
dunovia, încă pină la Marea cea More, şi nitivă a tratatului se înc heie la Suceava
singur stăpînitor of cetăţii Dirstor". Sch im- arată că alianta lui Mircea cu Polonia era
barea titlu lu i corespunde teritoriului peste dublată de alianta militară cu Moldova.
care domnea Mircea, subliniind crearea Aceas tă alianţă a stat neschimbată cit t imp
unui orga nism politic necesar noilor îm- ou domnit Petru Musot . si. fratele său Ro-
praiu ră ri militare. ma n. Dor urmaş ii lor, Ştefan şi luga, 9u
Folosindu-se de î mpre jurările luptelor in- rămas de partea Poloniei, cînd această tara
terne din Ungaria, M ir:ea reluase regi unile a intrat în război cu regele Ungariei, aşa
Fă găraşu lui şi Amloşului şi obţinuse recu- că Mircea nu se ma i putea bizui pe spriji -
noa ş terea stăpînirii sale de către rega tul nul moldovenesc în lupta împotriva turci lo r.
vecin. Tot atunci a redobindi t Mircea La începutul a nului 1400, în împrej urări nu
şi cetatea Severinul ui, care avea sub tocmai bine cunosc ute, Mircea intervine
oblădu i rea sa şi so te de dincolo de Carpaţi, direct în M oldova, p rinde pe luga vod ă ("1-a
în Banat, pînă aproape de Mehodia. Cîţiva luat la si ne") şi instalează în scaunul de
ani mai tîrziu, Mircea dobîndeşte şi cetatea la Suceava pe omul său de încredere A le-
Branului. Tot cam atunci (1388-1389}, Ţ ora xan dru, denumit mai tîrzi u "cel Bun" . Istoria
Românească cuprindea, sub sceptrul lui Mir- se va repeta : precum Mircea îşi va a sigura
cea, Dobrogea - numită aşa după despotul ţara vecină în f elul f euda l, aşezînd în f ru nte
Dobrotici, core crease acolo o stăpînire se- pe un cred incios al său, tof astfel mai tîrzi u,
Ştefan cel M are va ocupa Ţ a ra Româneas că
parată, făcînd faţă năvălirii turceşti, care
încerca să se înscăuneze în aceas tă provin- în fata p rimejdiei turceşt i, iar M ihai Vitea·
cie sud-dunăreană. zul va cuceri Mo ldova din acelasi •
mot iv.
Ca rezultat au crescut posib i lităţile de a Trebuie să facem o distin ctie între crea rea
tupta cu mai mult succes pentru apă rar ea unui bloc românesc la D ună rea de Jos, des·
tina t apă ră r i i împotriva Imper iului oto man,
indeper.denţei. E de observat că toate
şi aliantele Ţă r ii Româneşt i cu cele două
aceste regiuni, cetăţi şi provincii erou de
mari state feudale vecine, Unga ria şi Po~
J i mbă română, atît în privin ţa ţăranilor
lonia. Bineînţeles că şi aceste aliante urmă ­
muncitori ai pămî ntului, cît şi a stăpîn i l or
reau ace l aşi scop de reziste n ţă i n faJ a
f eudali locali. Tn Dobrogea aflăm existen!a
primejdiei t urceşti, dar ele reprezenta u o
unut sat "al lui Baldovin logofătul", care era
politică de echilibru între do uă ţări r ival e.
unul dinlre principali i dregători oi lui Mir-
La începutul domniei sa le Mi rcea încheiase
cea. Dar moi ales trebuie să tinem seamă de al ia nta despre care am vorbit, cu Polonia,
solidaritatea populară o tuturor oameni- prin mijlocirea Moldovei. Această alia nţă a
lor din aceste teritorii în fa ţa primejdiei fost înnoi tă încă de două ori, în 1403 şi 1411
turceşti. Tn sudul hotarului Dobrogei s-a (îndată d u pă înfrîngerea Cava lerilor Teutoni
găsit de curînd o inscripţie comemorativă la Grunwald de către polonezi). Cu Un-
pusă de orăseni •
în anul 1408 ca multumire
• garia încheiase Mircea un tratat de alia n ţă
pentru apărarea cetăţi i de către domnul îndreptat împotriva turcilor, la Braşov, 1395,
muntean Mircea, împotriva turcilor. in vremea şederii lui în acest oraş ; Mircea
Dar cea mai interesan tă latură "a politicii a mai avut o întî lnire perso n ală cu Sigis-
româneşti" a lui Mircea o form ează rela - mund a l Ungar iei la Severin în 1406. A tunci
tii le Ţă r i i Româneşti cu M oldova în acea a dat Mircea un hrisov, "mergînd domn ia

2
cel Bătrîn şt fiul sliu Mihalt - ptcturli mumlă de ta Mînăstirea Cozta. (Secolut
at XIV - lea, refăcută în secoLuL at XVII-lea)

•
-
• 3
-

mea către Severin, să se întîl nească cu cra- Dar partea cea mai originală şi nouă a
iul..., împreună cu toti egumenii mînăstiri­ politicii lui M ircea şi a sfetnicilor săi o
lor şi cu toti boierii domniei mele" . reprezenta încercarea lor de a slăbi şi
Participarea Ţării Româneşti şi a Moldo- poate chiar a nimici puterea otomană, sus-
vei la relatiile diplomatice internaţionale şi ţinînd pe anumiti pretendenti la tronul sul-
nu numai la acelea cu vecinii imediaţi, este fan ilor împotriva altora, sprijinind anumite
fracţiuni politice locale şi chiar mişcări
precizată cu prilejul Conciliului bisericesc de
la Constanta. Tn evul mediu, cînd predomi- sociale ivite atunci în interiorul Imper iului
nau chestiunile religioase, un asemenea con- otoman. Mircea îşi crease legături în statele
ciliu, cu reprezentanţi din toate ţările creş­ autonome turceşti din Asia Mică , Carama -
tine, dezbătea şi problemele politice : alian- nia, emiratul de Castemuni şi adusese de
te, coalitii militare etc. La Conciliul de la acolo, după căderea şi moartea lui Baia -
Constanta, în anii 1414-1418, s-a discutat zid, pe un fiu al acestuia, anume Musa,
nu numai despre condamnarea lui Jan Hus, proclamîndu-1 sultan împotriva fratelui său
împăcarea schismei papale, unirea biseri- Soliman, care domnea la Adrianopol. Musa
cii ortodoxe cu cea cato l ică, ci şi chestiuni sosi în Ţara Românească venind pe mare şi
politice : războiul de 100 de ani, apărarea de acolo, împreună cu oastea Ţării Româ-
Europei împotriva primejd iei turceşti. De neşti şi cu partizanii săi din Imperiul otoman
'lceea au luat parte la conciliu delegaţi se îndreaptă împotriva fratelui său. După
laici din Ţara Românească, Moldova şi Ser- mai multe lupte în Bulgaria şi aproape de
bia. E de observat că aceste ţări n-ou fost Constantinopo l, pretutindeni susţinut de Mir-
reprezentate prin fete bisericeşti, ci prin cea, ajunge sultan, în anul 1411. Tn acest
boieri trimişi de suveranii lor. Mircea cel chip se iveşte situaţia paradoxală a patro-
Bătrîn a trimis pe boierul său Dobromir, iar najului unui domn român asupra tronu lui
Alexandru cel Bun tot pe un boier, anume împăratului otoman. Cînd după doi ani Musa
pe Gheorghe din Sămuşeni. Alături de ei se fu înfrînt şi ucis de fratele său Mahomet,
ivesc reprezentanti ai comunităţilor catolice Mircea, care urmărea destrămarea Impe-
din oraşele moldoveneşti şi muntene. Este riului otoman, chemă la sine din Asia pe
prima participare a românilor cunoscută un alt pretendent la tron, anume Mustata,
pînă acum la un congres international. Dom - pretins fiu a l lui Baiazid. Din Ţara Româ-
ni.i ţărilor. române ştiau că lupta lor împo- nea scă, Mustafa înaintează cu trupe româ-
tnva turcilor era un fapt istoric de interes neşti şi turceşti pî nă aproape de Salonic,
general european şi nu numai local. De unde fu însă în frînt. Cea mai interesantă
aceea, prezenţa delegatilor români urmărea înce rcare politică a lui Mircea a fost, la
l ămurirea lumii apusene asupra acestei si- sf î rşitu l domniei sale, sprijinul acordat miş­
tuaţii politice. cării social-re ligioase condusă de Bedr-ed-
Din, reformator religios, care predica înlă­
turarea stăpînilor feudali şi comunitatea
averilor. Mircea îl aduse în Dobrogea şi de
I nscriJ?tie în limba greacă din anuL 1408
amintm~ tupteLe tui Mircea cet Bătrî;1. acolo, cu o mare mişcare populară, "profe-
Cll. ttL1 Ctt
tul " începu lupta pentru răsturnarea feuda-
lismului turcesc. Cu tot ecoul pe care-I
stîrni această mişca re, Bedr-ed-Din fu în
cele din urmă învins şi ucis din ordinul sul -
tanului. Este clar că M ircea, el insusi un
'
monarh feudal, nu putea sprijini o aseme-
nea răscoală socială decît pentru a slăbi
din interior puterea otomană.
Politica externă a Ţării Româneşti în
vremea lui Mircea cel Bătrîn fo r mează un
capitol din cele mai interesante ale istoriei
noastre ; ea stă la începutul solidarităţi i
româneşti în lupta împotriva turcilor, pentru
i ndependentă şi apărarea Europei. Cunoaş­
terea ei în amănunte aruncă o lumină nouă
asupra politicii românesti din evul mediu în
general•. •

* N.R. Despre războaiele şi victoriile români-

lor •. cond':'se de Mircea , şi despre natura rapor-
turilor dintre Ţara Românească şi Imperiul
otoman vor fi scrise &lte articole.

4
 P rtmuL tun românesc ca1·e a pa1·ttcipat
La apăra1 ea MadriduLui (Decembrie, 1936)

venimentele dramalice petrecute

în Spania anilor 1936-1939, lup-
ta eroi că a poporului spaniol impo-
l riva rebelilor militare-fascişti. im-
potriva trupelor i ntervenţioniste ale
lui Hitler şi Mussolini, pentru
i ndependenţă naţională, d emocraţie şi pro-
gres au trezit un puternic ecou în Româ- . . -.. - . . -
nia, ca şi în celelalte ţă ri ale lumii. în spri-
jinul poporului spaniol s-a ridicat un pu-
ternic val de simpatie şi solidaritate. Clasa
muncitoare din Homânia, în frunte cu
P.C.R., intelecLualii progre · iş ti, toaLe for-
ţele cu adevărat democrate ale ţării s-au
declarat fără rezervă pentru Spania repu-
blicană, pentru eroicii ei apărători.
Partidul Comunist Român, în ciuda
greutăţilor inerente situaţi ei d e ad:ncă
ilegalitate în care era silit să activeze, a
fost sufletul Şi organizator ul mişcării de
solidaritate. Fidel tradiţi ilor sale inter-
naţionatiste, el şi-a îndeplinit cu cinste
această nobilă îndatorire în tot timpul cît
.a durat războiul din Spania. VAL TER ROMAN
-

Un g1up de voLuntari 1·omani (între care Pet7·c Borită, Mihai

B urcă,Constantin Cîmpeanu, NicoLae Otaru., Mtnea Stan)

- __...,_ -·

Una dintre formele principale de mani- turi de r epublicanii spanioli ş i de volunta-

festar e a solidarită ţ ii maselor popular e din r ii din alte ţări , la Irun şi Santander, la
ţara noastră cu lupta dreaptă a poporului Madrid, pe J arama, la Guadalajara în An-
spaniol a fost încadrarea unui mare nu- daluzia şi Sierra Guadarrama, la Brunete
măr de antifascişti r omâni, ca voluntari, şi Ter uel, la Quinto şi Belchite, în Aragon
în rîndurile armatei republicane. şi Levante, în Estremadura, pe Ebro, în
Voluntarii români au luat parte la toate Catalonia.
bă tăliile importante, chiar din primele zile în cadrul armatei republicane au fost
a le război ului. Ei au luptat vitejeşte, ală- formate mai multe unităţi ş i subu nităţi în
care românii alcătuiau un procentaj în-
semnat şi care purtau denumiri amintind
evenimente şi personalităţi din istoria lup-
telor pentru libertate ale poporului r omân.
Comandantul şi comisarul politic at Re- Au fost înfiinţate - în ordine c ronologică
g imentutui român de artilerie, împreună
cu comandantul şt comisaruL poHttc at - pe frontul de la Madrid. divizionul -
bate1·iet "Tudor Vtadtmirescu" (de La mai tîrziu regimentul - român de artilerie
stînga ta dreapta : Nicolae Cristea, Paut motorizat (din care făcea parte şi bateria
Richard, Andrei Roman şi Valter Ro-
man) "Tudor Vladimirescu"); grupul de artile-
rişti "Gheorghe Gheorghiu-Dept, în cadrul
divi zion ului de artilerie balcanic, pe fron-
tul din Estremadura ; compania de mitra-
liere şi compania de puşcaşi "Griviţa" din
b atalionul balcanic, pe frontul din Arâgon
şi Levante; o companie a batalionului la
dispoziţia nemijlocită a Comandamentului
diviziei 45, pe frontul de la Ebro.
Prima unitate românească din bri găzile
intern aţionale a fost d ivizionul de artilerie,
înfiinţat încă din zilele epopeii apărării
Madridului. în dorinţa lor de a constitui o
unitate în care să se grupeze o bună parte
a r omânilor prezenţi în acel moment pe
frontul de la Madrid, voluntarii români au

6
 ..... . . .............

incercuirea Madridului, tunarii divi zion u-

lui fac eforturi deosebite pentru a mări
caden ţa de tragere, ajungînd la 30-40 lo-
vituri pe minut (ceea ce insemna foarte
mult. cu materialul învechit de care
se dispunea) ; ţevile tunurilor se încing de
nu mai pot fi atinse cu mîna .
...Cîteva zile mai tîrziu, prevăzîndu-se un
nou atac în forţă al inamicului pe direcţ ia
Morata de Tajuna şi podul de la Arganda,
comandantul sectorul ui republican, la pro-
punerea divizionului de artilerie român,
cade de acord ca, în mod cu totul neobiş­
nuit şi contrar regulilor tactice în vigoare,
artileria să deschidă un foc masiv în
timpul nopţii asupra poziţiilor ş i concen-
trăril o r de tt·upe fasciste.
La orele fixate, frontul e zguduit de trei
ori succesiv de ciocanele de foc execu tate
de divizion. Sol daţii din prima linie pot
observa panica produsă în r îndu rile fas-
ciştilo r , iar pri zonierii făcuţi a doua zi, cu
ocazia r espingerii atacului, mărturisesc că
focul de arlilerie din noaptea precedentă a
Sculptură în Lemn tucratci de fosLu t derulat comandamentul fascist, provocînd
voluntar român în Spania, artistul po- totodată serioase pierderi în oameni si
p oruLui G1·igo1·e Glteza Vida, în tagăruL
dm Curs (Franţa) . înfă ţ işînd eroii na- materiale. ·
ţ ionali Ho ria, Cloşca şi Crişan. în aceeaşi zi, prin focul tunurilor divizio-
nului sînt scoase din uz 5 tancuri fasciste,
din cele 16 introduse pe nea ş teptate în
l uptă, în sectorul Brigăzii a 11-a ; se pro-
duce o cot itură în desfăşurarea luptei ; in-
întîmpinat înţelegere . i spriJin din partea fanteria brigăzii trece la contraatac ş i r e-
conducerii brigăzilor internaţionale. cuperează poziţiile pierdute în cursul zilei.
Hotărî rea Comisariatului brigăzilo r in- P entru comportarea sa exemplară, divi-
ternationale din 15 decembrie 1936 prinde zionul e citat pe ordinul de zi a l Brigăz ii a
via~ă. de indată ce împrejurările o permit, 11-a in te rn aţ ionale , de către colonelul
şi în ianuarie, la Murcia, divizionul de a r- Han c; Kah le, comandantul brigăzii. în or-
tilerie ia fiinţă efectiv. în componenţa lui ganul săptămînal al Bri găz i i a 11-a, "Pa-
in tră români, fran cezi (la început procentul sa1·emos", din 2 martie 1937, la rubrica
celor din u rmă e mai ridi cat, pe parcurs ,,Tabloul de on oare", se poate citi : "Divi-
însă, sosind tot mai mulţi români din ţară zionul 1·omân de m·tile1·ie a luptat zilele
şi din alte unităţi, proporţia se modifică}. acestea în mod exemplar şi merită toate
în cadrul acestei unităţi au lupta t şi fiii elogiile. El a redus Za tăcere completă o
altor naţiuni (spanioli, belgieni, cehi, chi- bate1·ie d-uşmană şi depozitul ei de muni-
nezi, germani, italieni , polonezi, olandezi tii. In plus el a bombardat foarte eficace
şi al ţii). Semnatarul acestor rînduri a fost tranşeele inamice, pricinuind marocanilor
numit comandant al divizionului nou pierderi ridicate ; el a 1·edus la tăcere
constituit. cuiburi de mitraliere şi mortiere ; a dis-
Intre ostaşii de diferite naţionalităţi s-a trus cinci tancuri inamice printr-un tir
închegat o prietenie trainică, pătrunsă de precis şi a făcut să eşueze ieri seară, prin-
spirit internaţionalist, prietenie de luptă tr-un foc intens de baraj, un atac violent
ce şi-a dat r oadele în încleştarea cruntă cu aL inamicului în faţa liniilor batalioanelor
trupele fasciste, pe toate fronturile unde a noastre ; tragerile lui au decimat liniile
acţionat unitatea. Ostaşii, comandanţii se inamice.
întrajutorau în luptă, îşi acordau sprijin Ţinem să exprimăm divizionului nostru
reciproc în s ituaţii grele. de artilerie întreaga noastră admiratie şi
Din noianul de fapte ale acelor zile se cea mai mare î ncredere a î ntregii n oast1·e
desprind cîteva episoade care au rămas brigăzi pentru colaborarea strălucită şi
mai aclinc întipărite în memoria partici- exemplară cu infanteria şi pentru succesul
panţilor. tragerilor sale de o precizie admirabilăIt.
Este, bunăoară. ,,botezul focului'' primit ... Martie 1937. Luna marii victorii repu-
de divizion pe .Jarama, în februarie 1937. blicane de la Guadalajara. După zile şi
Sprijinind batalioanele Brigăzii a 11-a in- nopţi de apărare aprigă şi încordată, tru-
ternaţionale . care făceau faţă cu greu pre- pele republicane lrec la contraofensi vă şi
siunii forţelor inamice pe unul din axele desăvîrşesc zdrobirea diviziilor fasciste
principale ale ofensivei fasciste, vizîn d italiene.

7
 T rupele republicane atacă energic. Fas-
ciştii intră in panică ş i încep să abando-
neze satul. Batalionul "Comuna din Paris"
trece şi atac ă la baionet ă , tăind retragerea
militarilor italieni, fă cîndu- i prizon ieri.
După terminarea acţiunilor militare de
la Guadalajara, drept re cu n oaşte re a rol u-
l ui avut în luptă, divizionului român de
.
f;~.:~to.lll.IW"I,,i/. ,:1 ;_$ ·p r~V ~ t t{1t"-.t) ........
~ ·~
. :{
~
artilerie i se repartizează , printr-un ordin
r! H t i: l <l q qH ' â tH~ rJ:.~ '·:: special, o parte din tunurile italiene ca p-
,-..;r..,.:•··. -;. •.!'l j :·: ~ i 'b ·h î~«~ 'h> f (J li_;[ turate şi muni ţia co res pun zătoare. Tot-
.. . ( .

. ti'·. Jf!lj~f,ti, f~ ~~S. :li\~J-jO::Z'~~ od ată, artileriştii primesc ş i cîteYa tanchete

.... italiene, cee-a ce face ca grad ul de meca-
',t::::r.;;.~>:. :l t Jt~ tit . ~ ~ ~ ~ !'lL ~ ?&.tl~ t rJ } Î j,,cH,:
:·: .• ·. nizare al divizionului să crească simţitor.
Este demn de remarcat că după bătăli a
de la Guadalajara arc loc un schimb de
telegrame între unitatea de voluntari ro-
mâni ş i Nicolae Titulescu.
Iată textul telegramei către N. Titu-
lescu :
"Divizionul de artilerie româ n din ar-
m ata rep ubli c- ană spaniolă r are lupt ă pe
sol străin pentru cauza justiţiei sociale,
a libertăţii ş i a păcii mondiale, vă trimite
dv . marele om de stat, salutul şi expre-
siunea recunoş tinţei sale si ncere.
l n spiritu l păcii indivizibile şi a l secu-
ri tăţii colective, reprezentate cu atîta tărie
şi autori tate de dv ., am venit noi, fii i au-
tentici a i popor ului român, în Spania
Frontul ui popul a r , să apărăm cu arma în
mî n ă bunul nostru naţional şi viitorul po-
porului nostru.
., ' .. - . - Rezistenţa de fier a tinerei armate popu-
la re spaniole pe frontul Jaramei ş i con-
M isiunea divizionului român de artilerie t raataoul victorios d in Guadalajara, la care
în această contraofensivă e mu l tilaterală. am avut onoarea să participăm şi noi, au
El tr:e buie să sprijine direct atît un i tăţile fost două victor ii în favoa rea securităţii
spaniole care urmează să î nainteze de-a ţă r ii noastre ş i a independenţe i naţiona l e
lungul şoselei naţ i onale prin cipale, cît şi româneş ti.

A
batalioanele Brigăzti a 11-a i nternaţionale
A o J
Osteneala dv. ş i sîngele românesc v ăr­
m 1namtarea lor paralel cu şoseaua. După sat pe ţărîna spaniolă, pentru menţinerea
un puternic b omb ard ament a l aviaţie i re- p ăcii mondiale, trebuie să devină chezăşia
publicane şi focul intens al întregii art ile- v ictoriei poporului român în l upta sa pen-
rii aflate pe poziţii, trupele republicane t ru l ibertate şi pace".
înso ţi te de u n n umăr destul de mare d~ T itulescu răspunde, de asemenea, prin-
tan curi, por nesc la atac şi străpung liniile tr-o teleg ramă, în care arată :
fasci ştilor italieni, care se retrag în "Cînd pacte nu sînt respectate şi oameni
d ezor d ine. de stat devin fa limentari , îmi face o de-
într-un singur punct ei continuă să re- ose bită plă cere să pot felicita ostaş i ro-
ziste cu îndîr j ire : la Casa del Cobo. Divi- m âni care, acţ i onînd în spiritul echităţii
zionul r omân primeşte ordinul să sprijine şi dreptăţii reînvie, departe de patrie, vir-
tuţile strămoşeşti".
cu foc puternic atacul batalion ului Co-
m una din Paris''. " Completat cîteva s ăptămîni mai tîrziu cu
B ateriile se concent rează pe şosea îna- material nou, pr intre care 3 bater ii anti-
poia balalionului spaniol "Apoyo", a celui tanc, d ivizionul este trans format în regi-
fr a ncez " Co m una din P aris" şi a batalio- m ent de a r tilerie motorizat care face pa rte
nului ger man "Ed ga r Andreu. Aceeaş i m i- organic de a cu m înainte din Divizia a 35-a
inte r naţională ; în cadrul regimentului. tu-
siune, şi în strînsă coopera re cu românii
p:imesc şi artilerişti i din b ateriile aparţi~ n a rii români aveau să participe, scurt timp
nmd altor n aţ i ona li tăţ i . d upă a ceea, l a p rima ma re ofensi vă lan sată

F ocul divizionuJu i e diri jat d in clopot- de r epublicani - cea de la Brunete, în

niţa bisericii satului T rijueque, de cut·înd special la luptele extrem de î nverşunate
r ecucerit. Desigur, re ma rcind acest l ucru pen tru loca litatea Quijorma.
fasciştii î ncep să bombar deze punctul d~ In r evista săptămînală "Pasaremos" a
obserViaţie. Dar o fi ţeri i arti lerişli continuă B ri găzii a 11-a in ternaţionale, din 7 au-
să dirij eze focul pieselor . gust 1937, în articolul "Artileria noastră"

8
 Un g1·up de voluntari romOni (între ca1·e Nicolae Cris tea,
N tcolae P op, G heorghP. Stoica, Constantin D oncea, V :rsite
Călugăru., CoLoman Am b ruş, Angltet Haralambi e şi atţii)

se fac următoarele aprecieri asupra parti- proprii şi încep să tragă drept în ambra-
cipării unităţii româneşt i de artilerie la zurile adăposlur ilor fasciste. Luaţi prin sur-
bătă lia de la Brunete : prindere, duşmanii nu reacţionează în pr i-
"Cînd Brigada 11-a internaţională şi-a mul moment, apoi încep să răspundă, dar
desfăşurat forţele pentru a participa la rele aproape 200 de proiectile de artilerie,
luptele de la Brunete, 1·egimentul romdn trase într-un timp record, le zdruncină apă­
de artilerie, împreună cu bateriile antitanc rarea şi ei sînt puşi pe fugă.
care i -au fost date î n sub01·dine pe timpul Fapta a fost relevată atunci în mod de-
luptelor şi-au făcut pe deplin şi cu suc- osebit, iar cei 7 oameni din grup (dintre
ces datm·ia ... care trei români, doi f rancezi, un italian şi
Presiunea violentă şi continuă a trupel or un spaniol) au fost înai ntaţi în grad pe
lui Franco asupra înălţimilor d e la Brune te cîmpul de luptă. Generalul Walter (Karol
a f ost anihilată în mare parte de către ba- Sw ierczew ski), comandantul Diviziei a 35-a
teriile noastre, făcînd să se clatine trupele internaţi onale , în însemnările sale foa rte
fa sci ste. laconice despre operaţi unea de la Zara-
Regimentul nostru de art ilerie şi-a făcut goza, făcute imediat după lupte, a consi-
din nou datoria î n ultimele lupteu. derat vrednic să menţioneze, vorbind des-
Regimentul ia parte şi la ofensiva de pe pre întîmplarea de mai sus : ". ..nu n umai
frontul de la Zaragoza. În localitatea pu- că a uşurat u l terior cucerirea acestor po-
t ernic întă rită Quinto, punctul cel mai im- zitii de către infanteria noastră ci şi, ceea
portant al apărării inamice, cimitirul, nu ce este şi mai i1nportant, i-a convins pe
poate fi luat de i nfanteriştii republicani. a1·tileriştii spanioli, care au asistat la
At unci, un grup compus din şapte vo- această scenă, de posibilitatea şi avantajele
luntari, cu un tun remorcat de un camion unui astfel de f oc şi a permis să se ob ţină
încărcat cu muniţii, pornesc, în teren com- ca ei să acţioneze la fel în zilele următoare
plet descoperit, spre poziţiile inamice, de- ale luptei pentru Quinto ş i î n special l î n gâ
păş ind cu mult amplasamentele infanteriei Belchite".

9
 Batena "Tudor Vladimirescu" din reglmentu1 ro mdn
de arttlerie motorizatd

'
.· ' . . 4,. .· -~ ~ . '. ,..

Acest episod este relatat şi în numeroase prefăcute în ţăndări. S-a deschis drumul
lu crări literare sau cu caracter memoria- pentru pătrunderea în ora ş ...
listic, printr e car e "Cambio de 1·umbo" de .. .în faza a doua - apărarea dîrză îm-
Ignac10 Hidalgo de Cisneros, "Begegnung potriva forţelor mult superioare ale inami-
am Ebrott de Willy Bredel, " Ispanskii dnev· cului care contraatacă - r egimentul de
niktt de Mihail K olţov, "Spanelsko, Spa- artilerie, ca ş i toate unităţile brigăzilo r in-
n elskott de Arthur C. London, Salud, ca- ter naţ i onale, depune eforturi supraome-
m aradas" de Alexander Bekier ş i altele. neşti. Una din bateriile regi mcntului, sin-
Cu ocazia ocupării localităţii Quinto, au gu ră, izolată , r ă m îne ultima pe o poziţie
fost capturate de la inamic, printre mate- înaintată pe vîrful Muletion, reuşind apoi
rialele de război, şase tun uri de 105 mm să iasă din încercuire.
marca engleză .,Vickers" (dovada co n c retă Prin situaţi i greu de uitat a trecut re-
a modului cum era înţeleasă politica de gimentul român de artilerie şi în timpul
,,n einterve nţie "). Drept ră splată pentru relragerii din Aragon. Deseori părea o im-
comportarea în lup tă a regimentului ro- posibilitate să treci peste că răr ile de munte
mân de artilerie, Comandamentul r epu- piesele de artilerie nedemontate (trebuind
blican spaniol, pe lîngă citarea pe ordinul să fie mereu gata de luptă, pentru spriji-
de zi al frontului , hotă răşte să-i fie repar- nirea infanteriei). Şi totu şi , a rtil eri ş tii au
tizate tunurile capturate. In felul acesta, reuş it să-ş i scoată toate cele 43 de piese
un itatea se măreşte cu încă 2 baterii. ş i m uniţia respectivă intacte. Numai două
... Aspra iarnă 1937-1938 şi nu mai pu- autocamioane car e n-au putut fi cu nici
ţin asprul teren al Aragonului de sud. Re- un chip manevrate pe potecile înguste au
gimentul român de artilerie este singura fost dist ruse pentru a nu cădea în mîinile
un itate internaţională care parti c ipă la inamicului.
prima fază, ofen si vă, a bătăliei de la Te- ...Marea bătălie de pe Ebro. Trecerea
r uei. fluviului de către infan terişti a r euşit în
Oraşul a fost incer cuit de infanter ia re- majoriLatea sectoarelor conform planului.
publi cană spaniolă , dar c lădirile, transfor-
Pentru sprij inirea lor în adîncimea apă­
mate în adevărate fortă reţe, rezistă. Arti-
rării inamice va fi nevoie absolută de ar-
leria trebuie să intre în luptă. La statul
major a l regimentului se hotără şte folosi- tilerie. Cu mijloace improvizate, poduri ne-
r ea acelui aşi procedeu ca la Quinto - tra- existînd încă, bateria "T udor Vladimi-
gerea directă. Se calcu l ează c1:1 meticulo- rescu" trece cursul de apă sub un bom-
zitate variantele posi bile şi se porneşte la bardament aerian deosebit de intens şi dă
a c ţiune. Proiectilele nimeresc în plin, unul un sprijin de nep reţui t infanteriei în aces-
d upă altul, cuiburile de mitraliere sînt te prime zile ale bătăliei.

10
•
 ..
··--~-- -~ .. ··----....,..----------~----~---

Şi în luptele grele ce urmează, pînă la Cot la cot cu voluntarii român i, într-o

data de 23 septe mbrie 1938 - data retra- strînsă comuniune de lu ptă, au păşit fii i
gerii brigăzilor in ternaţi onale -, fiecare celorlalte popoare care intrau în compo-
artilerist din bate riile regimentului îşi face nenţa efectivului regimentului, printre
datoria pe deplin . care admirabili luptători ş i tovarăşi de
... Cei doi ani ai exi stenţe i regimentului neuitat ca francezii Gaston Carre (coman-
român de artilerie au î nsemnat aproape dant al uneia dintre bate riile regimen tu-
tot atîta timp de lupte neîntrerupte, de în- lui, erou al Rezistenţei din Franţa) , comi-
cordare, de hotă rîre îndîrjită în cursul că­ sarul reg imentului Paul Richard, span iolii
rora s-au conturat numeroase chipuri de Ricardo Camarillo şi Angel Marotto, ita-
eroi : neuitatul Nicolae Cristea, muncitor lianul Giuseppe Calisuri, cehul Zden ek
m etalurgist din Galaţi , fost secretar Pfibyl şi alţii .
al Comitetului de partid al ora şului Parte integ rantă a puternicei mi şc ăride
Bu cu reşti al P.C.R. înaintea plecării sale solidaritate a poporului român cu Spania
în Spania, devenit comandant al bateriei republi cană, plecarea voluntari lor români
"Tudor Vladimirescu" şi care mai tîrziu în această ţară cuprinsă în viltoarea răz­
avea să moară ca un er ou în Rezistenţ a boiului, lupta lor umăr la umăr cu e roicii
franceză ; Nico lae Pop, muncitor din Sibiu, ei fii au constituit o manifestare vibrantă
unul dintre primii voluntari români în a se ntimentelor internaţionaliste ale mase-
S pania, care în timpul celui de-al doilea lor popu la re din România, au expr imat în-
război mondial ş i -a dat viaţa pentru cauza ţelegerea de către acestea a leg ăturii dintre
poporului, ca un fiu al partidului comu- lupta pentru libertatea popor ului spaniol
nist ; Andrei Sas Dragoş, Ing. Iancu Zil- ş i apăra rea libertăţii ş i independenţe i pro-
berman, Alexandru La zăr, că zuţi ş i ei apoi p riei lor ţări. Alături de eroicul popor spa -
în rîndurile luptătorilor din Rezistenţa niol, de voluntarii ve niţ i din toată lumea,
franceză împotriva ocupanţilor hitleri şti ; volu ntarii români au înscris noi file în is-
M atiaş Ludovic, căzut pe front ul C'elui
de-al doilea ră zboi mondial. In bătălia de toria luptelor pentru liber tate, au contri-
pe Ebro au îndeplinit diferite misiuni de buit la îmbogă ţirea tradiţiil or progresiste
luptă Grigore Geza Vida (artist al po- ale poporului român. Dragostea adîn că nu-
porului din Republica So cialistă Româ- trită de voluntarii antifasc i şti r omâni pen-
nia), ing. Mihail Florescu . Andrei Roman, tru patria lor s-a în gemănat orga nic cu
Nicolae M oraru, Vasile Călugăru ş i alţii. sentimentul datoriei internaţi o nali s te.
. . ..
. .. ; . ..

Compani a de in[anteri e ,. G1·iviţa•

11
 a f ost asasina t

GH EORGHE MATEI

Noaptea Revelionul ui 1933-1934 o fost o 1933 o deschis un lung şir de asasinate.

noapte de doliu. Abia instalati la putere, hitleri ştii pornesc
Atmosfera obişnuită sărbătoririi Anului o acţiune intensă şi sistematică de infiltraţie
Nou lipsea de astă dată. şi subminare în ţara noastră, ca şi în alte
Opinia publică românească şi de peste ţări. Ei nu se dau în lături de la nici un mij-
hot a re a fost izbită de vestea trag icei scene loc pentru a-şi înjgheba o ogentură în in-
din gara Sinaia. teriorul României.
1. G. Duca, primul ministru al României, Inspirată şi finanţată de la Berlin şi bucu-
fusese ucis. rindu -se de complicitatea unor vîrfuri reac-
"Execrobilul asasinat, a cărui victiMă a tionare ale claselor dominante autohtone,
fost primul ministru, o produs o profundă Garda de fier se organizează şi acţionează
consternare în rîndurile tuturor colegoriilor după modelul germane-nazist. Printr-un
sociale din România" - scria ziarul "Ade- "ordin de zi" al fUhrerului foscisto-hitleri s- ,
vărul". tilor români, Corneliu Zelea Codreanu, ia
Peste 400 000 de cetăteni
•
ou venit în fu ne- fiinţă o întreagă ierarhie militară. Se alcă­
bru pelerinaj, pentru a saluta pe premierul tuiesc "echipe ale mortii", pentru suprimare~
1. G. Duca pe catafalc şi o-şi exprima ast- fizică a adversarilor politici. Se instituie
fel overisiuneo faţă de ucigaş! - agenti oi "decorati i" in vederea răsplătirii celor core
hitlerismului. se distingeou în acest sens.
Tn compania electorală ce o precedat ale-
gerile parlamentare din decembrie 1933,
A SA SINATUL PO LITIC -
V V
bandele gordiste, înarmate cu arme de foc,
M ETODA PRINCIPALA DE arme albe, petorde etc., se dedau la nume-
roase provocări şi atacuri. Acestea primesc
ACTIUNE A HITLERISMULUI riposta maselor populare.
ŞI A AGENTURILOR LUI Aria fortelor social-politice core se îm-
potriveau Germaniei hitleriste şi Coloanei \J
Istoria modernă a României aproape n-o V-a a acesteia în Român ia era foarte largă
cunoscut arma politică o asasinatului. Jules Ea mergea de la clasa munci1oore, Parti-
Michelet, prestigiosul istoric francez al dul Comunist şi celelalte partide şi organi-
veacului al XIX-lea, scria că în fările române zatii muncitoreşti, pînă la importante gru-
călăii erou aduşi de peste hotare. Asa sina- pări, cercuri şi personalităţi ale pa rtidelo r
rea lui Barbu Cotargiu în 1862 şi răni rea burgheze.
lui Ionel Brătionu în 1908 au rămas excepţii Printre personalităţile vietii politice bur-
pierdute în analele acelor vremi. gheze potrivnice hitlerismulu i se afla 1. G .

12
Cu citeva Luni înainte de asasinat, îngrijorarea se citeş te
pe fata Lui Duca

•. ·--~ ·'· -·· !~.:·. : ·..... ·. · •.f -- : · . •. • .·.'.,._~ ., ., .. . .

Duca - şeful Partidului Libera l din decem- - mormîntul" şi de "200 de morminte ne-
brie 1930, după moartea lui Vintilă Bră ­ cesare biruinţei". El se ascunsese un 1imp
tianu. Duca a devenit prim-ministru în no- în ca sa generalului Cantacuzino-Grăni­
iembrie 1933. Tn fata a ct ivizări i grupării le- cerul di n Cap itală. Fiind descoperit, a fost
gionare şi la insistentele ministrului de ex- prevenit de Puiu Dumitrescu - · secretarul
terne, N icolae Titulescu, care atrăgea atentia pa rticu lar al regelui, să dispară. Unde ?
că această grupare "e în serviciul hitleris- "Căpitanul" Corneliu Zelea Codreanu care o
mului" şi succesu l ei "ar fi egal cu împlîn- d i sp ă rut cu 2-3 ore înainte de miezLol
tarea influenţei" germane-naziste în Româ- nopţii din 9 decembrie, cînd a fost hotărîtă
nia, guvernul Duca a dispus, la 9 decembrie interzicerea Gărzii de fier, se afla în sig u-
1933, printr-un jurnal al Consiliului de Mi· rantă de luni de zile în strada Simonide, la
'
n iştri, dizolvarea Gărzii de fier. d-na Crăciunescu, verişoara d-nei Lupescu.
"Căpitanul" trecea pentru azil pragul un ul
du ş man al mişcării legionare, sau al unui
"O-TA $1
.. TITULESCU V-ATI prieten ? Va ma i trece şi al t prag "inter-
ISCALIT MOARTEA" zis", al vilei colonelului Gabriel Mari nescu,.
om de încredere al regelui, num it, la in sta u~
De aci, filmu l evenimentelor condu ce ra- ra rea lui Carol, prefect al P oli ţiei Capi ta lei.
pid şi nemi jlocit la a ctul asasinării primului Era şi acesta un aspect al duplicităţii ca-
ministru. Căp eteni ile gard iste scriu primului marilei regale, al oscilaţiilor ş i cochetări ilo r
ministru 1. G . Duca la î nceputul lui decem- poli tice, extrem de primejdioase pen tru tară.
brie : " O-ta şi Titulescu v-ati iscălit Din umbra tăinuitelor şi sigurelor adăposturi,
moartea". Codrean u păstra legătura cu genera lul Zizi
Cum şi cine 1-a asasinat pe 1. G . Duca ? Canta cuzino, prefectîn d planul de acţiune
Unde duc fi rele complotului ? Şefii Gărzii pentru uciderea primului ministru.
de fier erau initiatorii crimei, sau ea a fost Casa prim ului min istru Duca era tinta
un act al unor legionari anarhiei ? scrisori lor de amenintare cu moartea unele
Tntr-o comunicare că tre doi subalterni trimise chiar de C. Codrean u si •
Z. Canto-
aprop iaţi, Codrea nu vorbea în a jun ul asa - cuzino. Ultimu l, rudă cu Duca, îi scria direct
s in ării premierului de " unitatea de măs ură că în curîn d va fi ucis.

13
••

CortegiuL tu.nera1· de pe CaLea Victo1·iei

· •• ~
. .
.
. . .· 1": . ·.. . . . . . * •• • .. . •- •

Făptu i tor i icrimei ? Constantinescu, Se- informati, se află în gara oraşului de munte,
limace şi Coronico. mult înainte de sosirea trenului. Purtau asu-
Despre f izionomia lor m orală ? Primul se pra lo r un adevărat arsenal : revolvere
remarcase cu numai cîteva zile îna inte, prin St. Etienne, de calibru! 8 mm, un revolver
injunghierea primarului unei comune din ju- semiautomat de 11 mm şi 17 petarde, care
deţul Făgăraş, unde cand ida în alegeri.
detunau cu zgomot de obuz.
Sinaia o fost punctul terminus al olento-
Pentru garanţia reuşitei, executorii aveau
telor contra lui Duca. Au încercat să-I su-
prime acasă, au încercat să-I ucidă pe stră­ să fie insotiti de conducătorul gardist
zile Capita lei. V1rgil Ionescu.
l a 27 decembrie, s-a hotărît suprimarea 11 Am vrut să-I omorîm la sosire", declara
lui Duca după plecarea lui de la preşedintio la proces uciga şul. 1-a împiedicat nu atît
Consiliului de Ministri. Masina ce-l trans-
porta luînd altă directie, tentativa de aten- paza premierului, cît faptul că era insotit
tat n-a izbutit. de un ii oameni politici ca Dinu Brătian u .
Atentatorii şi-au luat mai tîrziu p rînzul la un
IMPLICATIILE CRIMEI AU local în fato hotelului 11 Polace", apoi şi -a u
•
RĂMAS PÎ NĂ ASTĂZI reluat pregătiril_e în jurul peronului gării.
Coronico avea fixat locul din partea de
ÎNV ĂLUITE ÎN MISTER ... Nord a statiei, N ichi (Constantinescu) la
mijloc, i n dreapta uşii principale, ferit în·
Tn ziua de 29 decembrie, cînd şeful gu-
vernului o plecat la Sinaia, pentru a se pre- tr-o nişe, iar Bel imace in partea de sud o
zenta în a u dienţă la rege, asasinii, perfect staţiei, unde era garat vagonul ministerial

14
 Tn tot acest timp, Siguranţa - potrivit voritei sale, Elena lupescu. Tn man ifestul
relatări lor făcute de şeful ei, Eugen Cris- liberalilor subsemna t de Duca, se scria fără
tescu, lui Armand Căl inescu imediat după echivoc : "Proclamarea lui Carol, rege, este
asasinarea lui Duca - cunostea
•
intentiile
• cea mai mare crimă contra natiunii
•
ro-
Gărzi i de fier, iar primul ministru fusese mâne". După urcarea pe tron a lui Carol,
prevenit. Tnsăşi persoana atentatorului era Duca a rămas ostil veleităţilor reg elui de
cunoscută. "Organele suba lterne ou fost atotstăpînitor al vieţii politice româ"leşti .
însă lipsite de vig ilentă în ziua a tentatului". Desemnarea lui Duca drept prim-ministru şi
Au dienţa la palatul Peleş o durat între apoi dizolvarea Gărzii de fier printr-un jur-
orele 16-18. Şeful guvernul ui urma să se nal al Consil iului de Miniştri, ş i nu prin
ina poieze în Bucureşti, tot cu tren ul, la ora decret regal, î ndrepta de bună seamă as-
9 ş i 15 minute seara. Cum trenul a avut o cuţi şu l fu riei şi complotul gardist spre l i·
intirziere de 50 de minute, premierul o fost derul liberal ilor, ceea ce-i deschidea rege-
i ncunoştiin}ot de aces t lucru, aşa că a sosi t lui perspectiva de a scăpa de un indezira-
în gară la ora 1O fără 5 minute. bil. Acest aspect al p robleme i n-a rămas
Automobilul era oprit nu în dreptu l va- neobservat unor cronicari ai timpului. Măr­
gonului ministerial, ci mai departe, aşa incit turii şi documente, ulterioare procesului din
spre o ajunge la vagon, premierul trebui a 1934 vin să întărească aceste elemente atît
să parcurgă intreg peronul. Tn asemenea si- de necesare in judecarea unor evenimente.
tuaţie nu putea scăpa de glont, fiind ţi nta O notă discordanlă a făcut în acest<:! mo-
celor trei. Tnsotit de dr. Costinescu si
•
ci •tiva menle, în afara grupărilor prohitleriste, Ca-
prieteni politici, Duca a trecu t prin holul rol al 11-lea. Tn memoriile sale, C. Arge-
gării, îndreptî ndu-se spre vagon. toianu notează textual : "Ce nu se ştie, e
Duca făcu se doar citiva paşi pe pero n în cit de urit s-a purtat regele fată de mort ş i
semiintunericul gării, ca n icioda tă de slab de familia lui. Tndată după atentat s-a te-
lu minată. O petardă o explodat pe n eaştep­ lefonat la Fo işor, şi s-au cerut instructiuni.
tate. O perdea de fum ... O mî nă a prins Regele ar fi vrut să fie imediat expediat
umărul lui Duca, alta i-a lipit în cea fă gura cadavru! la Bucureşti ; explicîndu-i-se înso
unui revolver. Asasinul, pe nume Constanti - că erau anum ite pregătiri de făcut, a ad-
nescu, o tras cinci gloante unul după altul. mis să f ie aşezat provizori u într-o solo de
Cînd a scăpat din mina care-i prindea umă ­ jos a Castelulu i Peleş, lîngă camerele servi-
rul, premierul s-a prăbuşit pe peron : era tarilor, unde corpul neinsufletit al primului
mort. Tn fugă, criminolul mai trag e focuri său sfetnic a sta t pî nă a doua zi. N ici nu
de a rmă. Dr. Costinescu va fi rănit. Stupoare s-a dus să-I vadă, nici n-a trimis o floa re ..." .
printre toti d in jur. Personalul statiei, pasa- Tn procesul ce a avut loc ulterior, făp­
gerii erau înmărmuriti. lncred ibM. Si totusi 1
# , ,
ta şii di recti ai crimei contra lui D uca av
pe dalele peronului zăcea cu capul zdrobit fost tra ta ti cu indulg e nţă, iar conducătorii
primu l ministru al ţă rii. grupă rii gardiste, care au organizat din
lmprejurările în care a avut loc a sasin a- umbră atentatul, au fost achitati. Corn eliu
tul au făcut obiectul mu ltor controverse si
•
Codrea nu, "dispărut" un t imp, va apare in
supozitii. Tn acest cad ru, n-ou lipsit unele ziua de 25 martie la poarta Tribunalu :ui Mi-
aluzii şi chior refe riri mai directe la răspun­ litar, unde se judeca procesul, cerînd să fie
derile regelu i şi ale unor colaboratori apro- introdus în sală. Afla se că din p orunca re-
piati a i săi. Asupra acestor aspecte com- gală vor fi condam nati nu mai cei trei asa-
plicate ş i teneb roase, istoricii isi
, continuă sini. Tn dezbaterile p rocesului, pe lîngă
investigoţi i le. demască ri ş i condamnări ale poli ticii tero-
l iderul liberal se pronunţase ca tegoric riste ş i de trădare na ţională a Gărzii de
contra reveniri i în ţară a lui Carol si
•
a fo- f ier, s-au făcut auzite şi g lasuri ale unor

15
politicieni reactionari (Al. Vaid a-Voevod, lerhof, pe nume R. M. Lauve:siek, prin core
Gh. B rătianu şi altii), core tindeau să justi- aducea felic~ări generalului Cantacuzino,
fice pe criminali şi renegaţi. pentru faptul că o fost eliberat în procesul
atentatului contra lui Duca. Mărturisind că
" Garda urmăreşte in România acelea ş i
INDIGNARE ÎN OPINIA scopuri ca şi mi şcarea h i tl eristă din Germa-

PUBLICĂ iNTERNAŢIONALĂ
nia", scrisoarea se încheia cu cuvintele :
" Domnu le general, eu nu om decît o sin-
gură dori ntă, aceea ca cei trei condamnati
" Le Peti t Journa l " comenta : " N u mult după să fie gratiati cit mo i curînd sau eliberati
aten tatul împo triva cancelarului Dollfuss, uci- cu forta (subliniat în text). Gărz i1 de fier Îl
derea Preşedin tel ui Consi liu lui de Min iş t r i urez depfi n succes".
român a aruncat o lu mi nă vie asupra meto-
Există ş i date de o valoare excep ţional ă
delor teroriste întrebuintate de către imita-
pentru intelegerea rolu lu i hit lerişti l or i n eve-
tarii străini ai mi şcării hitleriste " . "A trebuit
nimentele date. Tn arhiva Servi ciului secre t
să in teFvie ames tecul unor elemente străine
român din perioada de care ne ocupăm se
şi importul unor doctrine fabricate i n afa ra
află un documen t, în care se arată că la
- scr ia ziarul francez " L'Ordre" din 31 de-
23 iunie 1934 o avut loc, la departamentul
cembrie 1933 - pen t ru ca să-şi facă apari-
sectiei
•
o IV-o din Ministerul Afaceri lor
tia asasinatul politic. Personalitatea victi-
Străi ne german, o consfă tuire secretă,
mei f ace să re ia să l ămu rit scopurile pe care
co nvocată urgent de A lfred Rosenberg
le urmăresc hitleri ştii în România, prin
şi la core ou f ost invi tati special :
a ceastă Gardă de f ier ... ".
Rudolf Hess - şeful sectiei externe o
La rîndu l său, " Journal des Debats" nota pa rtidulu i nazist, Heinrich H immler - şe ful
în aceeaşi zi că "in vreme ce Hitler oferă politiei secrete, precum şi alte căpeteni i
t uturor pacte de neagresiune, acţiunea hi t•
hitleriste specializate în diversiu ni şi ote:1tate.
leris tă se insi nu i ază pretutindeni ... "
Obiectul co n sfătu i r ii : modul cum se înde-
Ziarul eng lez " Financial Tim es" rel iefa că
plin ea actiunea nazi s tă în Român ia. S-a
unu este pentru nimeni un secret că dizo l·
va rea organizatiei Gărzii de fier din discutat punct cu punct felul de executare \.1
România e determinată de creşterea mi şcă­ aces tui plan, pentru core "se oloca se un
rii national-socialiste din Germania" . fo nd de 750 000 mărci germane aur", ban i
Organe de p resă cehoslovoce, polo,e şi ce ,,fuseseră încasaţi". S-au adus critici vio-
din mu lte alte ţări, s-au ocupa t de aseme- lente pen tru neindeplinirea unor puncte din
nea pe larg de semni ficaţia evenimentului. "programul f ixa t", care privea persoa na
Ziarul cehoslovoc "Proger Presse" din 3 ia- lui N icolae Titu lescu, o ministrului de ex-
nuarie 1934, rel eva că la doliu! na~ional • terne francez, Louis Barthou, venit in vi z i tă
pentru rrag ica moarte o lui Duca oar ticip6 la Bucureşti la începutul lunii iunie 1934,
"toti al iatii Român iei" precum şi "factorul constitutional " (adică
Secretarul genera l ::~1 Societări i Na ~l un : ­
regele).
lor, A veno l, in tr-u n mesaj adresa• guvernu-
Ul terior, sub priviri le îngăduitoare ale au-
lui româ n declara că prin a sosinoreo lui
t orităţilor, autorii atentatului de la Sinaia
1. G. Duca, forul inter naţion o• o pierd ut "un
prieten sincer şi devo ~ot ". ou pri mit chiar în închisoare cea mai în altă
"decoraţie" leg ionară.
Ag en tii h itl erişt i şi -ou continuat ac tele
LA BERLIN - SATISFACTIE odioase ; sub gloanţele lor, ou căzut şi a lti
pri m-m iniştri, precum şi numeroşi patrioti
Tn a cel a şi timp, d1r G ermania soseau re- on ti fo scisti
•
din România .
zonanţele satisfactie: şi încurojă r i1 penrn. Tn perspectiva istoriei, a acestei "invăţă-
elementele legionare asasine. Unul din mul- toore o vietii " s-a văzut limpede unde a u
tele exemple îl constitu ie scrisoarea rrim isc putut duce acţiunile trădătoore ale ogen-
de un mare capital1sr din Dortmunc-Sruk- turii hitleriste din România.

16
DE VORBĂ

cu DOAMNA DUCA
D. SORESCU

... Ameninţările legionarilor adresate soţului meu erau zilnice din momentul
în care a ctivitatea Gărzii de fier a fost in terzisă. La tck'fon, prin scrisori a le
căror rînduri cuprindeau expresii pc care nu le pot pronunţa, primul ministr-u
era somat să demisioneze, era am e ninţat că va fi ucis, că familia îi va fi su-
pu să torturilor.

Cu dem nitate, vorbind rar , cu un uş or t re tn u r în glas, vă­

d uva lui Ion G. Duca, înve , mî ntată şi acum în doliu , dezvăluie,
nu uşor, din a mintirile vremii, episoa de, fragnu"ntc din intima
vinţă poli tică a soţului, 1nai puţin sau deloc cunoscute de antu-
rajul ministerial, n1omente care au preceda t a asinatul...

!nainte de alegerile din decembrie, soţul m eu a avut o lungă convod>ire

cu Nicolae Titulescu pentru definitivarea proiectului de hotărîre privind inter-
zicerea Gărzii de fier. A venit acasă dec;tu l de frămîn tat. Nu mi-a dat amănu nte,
aşa era el, nu vorbea mult. Colaboraloni să i mi-au redat în să exac t cele spuse
la ieşirea din cabinetul lui T.ilulescu : uAm semnal, fiind c ă era nevoie pentru
ţară ca să semnăm, dar e u mă aştept la orice".
Nu cred ca regel~ Carol al II-lea să fi fost stră in de cele puse la cale
împotriva primului ministru al ţării. Dumn ea voastră istoricii veţi avea. posibil,
d ovezi documentare, informaţii pe care le coroborati, eu am convinge ri personale
pe care le întemeiez pe raporturile dintre soţul meu ş i rege.
J ean - a cest nume îl foloseş te cel mai des vorbind despre sot - îl d etesta
p e rege. Nu întîmplător, Carol nu l-a dorit ca prim-m inis tru. Se temea de Duca
şi de orice întări re a vreunui partid politic, care ar fi putut să-i ameninţe pla-
n urile lui de dominaţie.
De cîte ori se întorcea de la palat, era dezamăgi t de felul cmn decurgeau
audienţele la rege. "Nu pot lu~ra cu escrocii , îmi spunea mînios, dar şi abătut.
11

Regele îl primea fără plă cere şi d estul de r or ...

Şi totuşi, la 29 decembrie a fost chemat singur la Sinaia pentru o între-
vedere cu Carol, aflat la castelul Peleş. O p roblemă specială de st.al. nu ez'-8 la
mijloc pentru ca J ean să-şi explice a ceastă chemare.

După o scurtă pauză, în care răsfoieş te albumu l de familie,

r evine la t en siunea în care trăia fnmilia prim ului Jninis tru în
cele din urmă săptămîni ale anului 1933 :

Pî nă şi vărul lui Jean, generai11l Zizi Cantacuzino, devenit adhoc şef printre
legionari, îl ameninţa cu moartea. Casei noastre îi dăd ea u tîrcoale lot felul de
suspecţi şi ciudat. .. paza care t rebuia să fie asigurată prin l\tlinisterul de Interne,
era ca şi inexistentă. Oficial, au fost repartizaţi doi sergenti pentr·u securitatea
casei primului ministru d in strada Cometei. Nu ştiu cum se făc-ea, dar n iciodată

2 17
 nu .se aflau la posturile lor. Ministrul de interne, Inculeţ - omul regelui - · care
cu greu a fost printit de Duca în guvern, ştia mull:e. Spre a fi mai limpede, vă
m a i amintesc un fapt. Nu cu mult timp înainte de asasinat, urma să mergem la o
recepţie trecind pe la Şosea. Autorităţile şti au ora pre ci~ă . Deoarece J ean a vrut
să ne abatem cîteva minute pentru o scurtă convorbire cu o familie prietenă,
trecerea pe la Şosea s-a făcut putin mai tî rziu. I ntre timp a avu t loc o pute rnică
caxplozie a unei bombe care, atinsă de automobil, urma să ducă la uciderea
.: pri mului ministru .
.
.
.:.
:
Du păcîte,·a de talii din viaţa de toate zilele a lui 1. G. Ducn,
în m icul apa rtam en t din str. Cometei sau la cula din ~~~ l dă reş tii
: Olteniei, doa1n na Duca r evine la m 01n cntele in1ediatc care au
. preceda t zilei de 29 decembrie.
1

Cnii colaboratori ai săi, cărora le arăta scrisorile de amenintat e, 1nereu mai

insolente, i-au amintit proverbul "cîinele care latră nu muşcă", la care dînsul
le-a răspuns : "Vă înşelaţi domnilor, aceasta se va term ina cu sînge". l n ultima
l. vreme constatasem o dală cu hctărîrea de a nu face nici o concesie legionarilor
. ş i resemnarea : "Dacă vor să mă aibă, mă vor a vea, nu poate nimeni să
m ă '3Cape".

:
•
:• Discuţi a revine la an tecedentele guvernă rii libe ra le-Duca
i
1
!
la nvcrsiunea sa faţă de legionari ş i Codrean u încă din 1924.
•
:
după asasina rea prefectului de Iaşi - Manciu. A tunci, ca mi-
: nistru de inter ne, cerea să fie înă buşite în faşă asen1enea bar-
barii, care puteau duce mai tîrziu la dezastre pentru ţară . Sînt
. trecute în revis tă mărturii ale lui Duca, ce ates tă os tilita tea sa
faţă de fascis,rn, faţă de form ele dicta toriale nu numa i de tip
hitle-rist, da r şi n1onarhicc.

După cum v ă spuneRm, a fost chemat la Sinaia de către rege. A plecat

i n juru l orei 9 dimineata. Vagonul cu ca re călăto rea nu avea nici o măsură de
pa 7ă . Doar agentul însoţitor. Ce s-a întîmplat se ştie, din presă , de la proces,
de la martorii ocularj. Seara îl aşteptam să se reintoarcă - aşa după cwn îmi
spusese. D e altfel, cu cîteva min u te înainte de a ajunge la gară , mi-a telefonat,
î ntrebîndu-mă ce fa c, cum mă simt, şi răs p unzîn d u-i că il aştept, l-am în trebat
cînd vine, la ca re mi-a răspuns : " Acum plec". Au fost ultimele cuvinte ale
sale pe ca re le-~ mai auzit.
Pe scurt, consemnez relatări privitoare la lipsa celei mai elementare secu-
rităţi pe peron ul găr ii Sinaia, unde cei trei asasini le~ionari au putut f i zăriţ i de
t recători, de personalul gă rii, fără a f i întrebaţ i de vreun agent de poli tie ,
pentru că pur ş i simp lu lipsea. Corpul neîns ufleţit a fost dus la palatul Peleş ,
unde se afla regele de cat e se despărţi se cu puţ i n timp înainte; a fost depus
pe o canapeluţă, picioarele de la genunchi trecînd de un capăt al canapelei,
iar craniul zdrobit rămînî n d în afara celuilalt .
... Ş i a ceastă consid eraţie faţă de p rimul sfetnic al ţă1ii, cum se spunea,
vorbeşte de ceva. Dar despre soţul meu se pot scrie multe lucru ri nu nwnai
privind a sa sinarea sa. Am scrisori al-e sale, memorii, fotografi i, nemaivorb ind
de activitatea lui. Voia el s ă iacă ceva, dat·...
Jean avea convi ngerea, după informaţiile sumare pe care începuse a le
primi, că Garda de fier incepuse ch iar din 1933 să f ie stipendiată de la Berlin.
O vedea ca o a gent ură străină , de trădare a intereselor ţării.
P oate apărea ciudat, dar înainte de a fi prim minislru, 1n v ara a nului
1933, la Măldăreşti, am fost vizitaţi de ministrul Germanie i fascigte, Fabricius ,
car-e a s0mnat în cartea de primir-e. I n cartea de aur de la catafalcul soţulu i ,
primul care va semna va fi acelaş i Fabricius... Şi dumnea\·oa. tră, istodcii.
ştiţi mai bine cine a fost el şi ce rol a avut în expansiunea hitlerismului prin
părţile României... Şi încă un amănunt: Corneliu Zelea Codreanu nu a putut
fi găs i t în nici un chip în zilele ce au urmat asasinatului. I maginati-vă, era
a scuns în casa verişoarei lui madam Lupescu. Cerce tările istoricilor vor putea
elucida asemc1.ea corelări aparent enigmatice. Sînt convinsă .

18
 •

PortretuL lt•i Ştefan cel Mare, detaliu. din pictw·a

mînăstil·ii Dobrovăţ (rcg. Iaşi).

••
văzu t de artiştii v em1 1
COR INA NICOLESCU
 moi avut, după bătălia de /o
Dolieşti, o scurtă ciocnire
cu Petru Aron, rivolul să u
şi trădătorul Moldovei, la
Orbic, indreptindu-se după
aceea spre Suceava, unde
la 14 aprilie "s-a adunat
toată fora cu prea sfinţi tu/
mitropolit, chir Theoctist, şi
/o uns pentru domnie, pe
Siret, unde se numeşte Di-
reptote pînă in ziua a-
ceasta".
A şa cum relatează moi
tirziu un istoric polonez, Ma-
tei Mtechowski, "natura il
făcuse norocos, isteţ şi vi-
teaz" . Judecind după cel moi
veridic chip core-I reprezintă
pe Ştefan, după şaisprezece
ani grei, de luptă şi frămîn­
tări, core se scurseseră de la
suireo sa pe tron, tînărul ho-
tărît şi autoritar, ales la
Cîmpia Direptăţii, poate
abia implinise douăzeci de
primăveri. Ştefan era mic de
stat, cu părul roşcat, căzin­
du-i in plete, retezat pe
frunte, aşa cum purtau după
moda Rena şterii italiene ti-
nerii principi sau boieri, în
Moldova veacului o/ XV-lea.
Ovalul feţei era plin, cu
frun tea înoită, senină şi fru-
mos orcuită, iar ochii albaş­
tri şi ageri erou scăpărători
de energie şi inteligentă.
Astfel apare chipul domnu-
lui, încă foarte tînăr, în mi-
niatura din tetroevongheiJJ I
dăruit minăstirii Humor, in
anul 1473. Cu aproape 70
ani moi tirziu, acelaşi chip,
uşor slăbit şi maturizat, sir:-
ourul in core voievodul
cmore purtind barbă, este
rr-c'r;t pe poalele unui epi-
tro l, t/ brodat, dăruit mi:liJS-
t" ;, Putno de către Ştefa n
ce' More, împreună cu fiuf
său . Alexăndrel, cu core Îm-
- Po 1tretul lt11 Ştef c• n cel
dăruit m inăsti1 ·it Dob r ovăţ
Mm·e, brcJat pe u n o.pHru ltiL
(reg. Iaşt), 1504. (l\1u zeu.l
pă rţea domn ia in oceo vre-
me. Imaginile lui Stefan din-
de Artă al R. s. Romania) picturile murofe de la Vo-
ronet, Pătrăuti, Sintilie, Do-
b rovăf si altele. ca si acelea
de pe broderiile ele lo Vo-
"1n o nul 6965 (1457) , luna dintîi faptă de a rme o celui ronet. Putno si Dobrovăţ,
aprilie 12, in Joia more, core va fi numit, dup ă o mentin trăsăturile celui din-
Ştefan ~oievod, fiul fu i Bog-
tii portret din miniatura de
domnte de aproape ;umăto te /0 Humor, redîndu-1 doar
dan Votevod, o venit de lo de veac, "Ş tefan cel Mo re". ceva moi matur. 1n imagina-
munteni şi o dobindit intiio Cu OJutor din Ţara Româ-
biruinţă asupra fui Aron n ească şi cu ceva oaste din ţia a rtiştilor vremii, bătrine­
Vo ievod, pe Siret, /o tină, lo părţile Moldovei de jos, co re teo nu o alterat chipul dom-
Doljeşti". A ş a re latează le- nu era moi numeroasă de nului, chior in cel din urmă
topiseful de /o Putno cea şase mii de oşteni, Ştefan o portret brodat de /o Dobro-

20
văţ, unde apare a lături de modern of vremii sale, avind aceas tă vreme. Noul sistem
Maria Voichiţa . contact cu Renaşterea atit de fortificare o cetăţilor,
Venit, după două bătălii, direct, prin legătunle sale înălţate in veacul al XIV-lea,
ca să dobîn dească schiptrul cu Venetia, cît şi pe colea introdus de Ştefan cel More,
de domnie al înaintaşilor săi, moi ocolită o Poloniei şi contra artileriei, este de ase-
tînărul principe purta pro- Tronsilvoniei. El purta şi cos- menea italian. 7ntr-un cuvint,
babil la "Direptote" costum tumul principilor florent ini, Ştefan o cunoscut şi a pre-
militar, cu armură scumpă oşo cum apare in miniatura ţuit deopotrivă traditionala
de cavaler, lucrată intr-un de la Humor. Tn interioarele cultură bizantină şi pe cea
atelier italian sau de vreun palatelor şi minăstirilor sale, nouă a Renaşterii.
meşter moi apropiat, de /o pe lîngă traditionalele opere Insuşirile deosebite a:e
B raşov. Continuind, însă, tra- de artă bizantină şi realiză­ marelui om de stat, condu-
diţia bizantină a bunicului rile moldoveneşt i, este pre- cător politic şi mai presus
său, Alexandru cel Bun, care zentă şi arta cea nouă, atît de toate, luptător pentru
se intitula "outocrotor oi în- de vestită, a Italiei. Catife- apărarea libertăjii poporu-
tregei Moldove", imbrăcin­ lele pretioase, strălucind de lui să u, s-au impus atit de
du-se ca împăraţii bizantini, bogăţia firului, realizate puternic contemporanilor, in-
Ştefan va adopta şi el veş ­ după desenele savante ale cît de la el s-au păstrat -pe
mîntul de ceremonie, carac- unor mori artişti italieni ca lîngă portretele pictate sau
teristic fostului curtii bizan- Pisonello sau Polaiuollo, in- brodate realizate in Mol-
tine, "garanta", tivită pe veşmintou nu numai curtea dova- numeroase descneri
poale şi în fată cu grele sa, ci şi pereţii bisericilor şi literare şi aprecieri ale
broderii de aur şi pietre mterioarele palatelor, fiind unor contemporani străini.
preţioase. Bătrîna cultură folosite şi ca ocoperăminte Fie că este vorba de de-
a Bizantului reprezenta pen- ale lespezilor de morm inte scrieri reto rice, fie de carac-
tru Ştefan şi societatea ro- domneşti. Unele obiecte de terizări simple ale unor
mânească a acelei vremi o mobilier, de mare artă, aşa apropiaţi, care I-au cunoscut
adevăra tă comoară, care cum este aşa-zisa raclă o
trebuia salv ată de la pieire Sf. Ioan cel Nou de la mai bine, toti sint de acord
şi păstrată, măcar în parte, Putno, o capodoperă a sculp- asupra îndoitei sale capaci-
pe pămîn tul Moldovei. Şte­ turii in lem n italiene, a fost tăţi de om de stat şi iscusit
fan era însă un principe adusă in Moldova tot in comandant de oşti.

Port1·etut tui Ştefan ceL Mare, cu /fut său Atexănct.1·cL,

b ?·odat pe epitrahUtLl dăruit minăs ti rti Pu.tna. Inainte
de 1480 (Co te cţia mînăstirii Putna )

21
 '

Două linii de metro şi alte şase de autobuze te aduc la

poalele Colinei Turnului. Modernele miiloace de lo c omoţie
te-au transportat nu numai în spaţiu, cu cîţiva kilometri
spre estul centrului londonez, ci şi în timp, cu citeva secole

PETRE MOLDOVEANU

în amontul istoriei. Asenzenea yankeului lui Mark Twain,

proiectat la curtea regelui Arthur, te trez eşti într-o lume
pe care o ştiai de mult apusă , dar care s-a păstra t intactă,
graţie celebrului tradifionalisrn al englezilor.

seară, la ora zece, gardianul şef îi încre-

di ntea7.ă, pînă a doua zi dim ineaţa, cheile
fiLElE ÎNSÎNGERATE fo rtă reţ e i. I n afară de g arni zoană, poza
ALE CRONICII mai este ac;igurată şi de un corp de patru-
zeci de yeomani, înarmaţi cu gigantice
halebarde ş i înve ş mîntaţi în tunici roşi i,
De fapt, despre T urn nu se poal.e vorb~ cu gulere de da nte l ă albă, sc robită ş i cu
.,a Sub numele acesta se ascunde
si n~ul ar. un f el de jobene negre ş i plate, încinse
<> fortăreaţă cu dubl ă incin tă de apărarE:' cu panglici multicolore. E o uniformă
~i care numără douăzeci şi unu de tur- barocă, dar de o rema rcabilă armonie
c roma tic ă : ţi e, celui ven it de departe. ţ i
nuri, n u toate accesibile vizilatorului. Cel
mai vechi a fost înălţat de primul ş i ulti- se pare bi zară ş i stră v ec he dar, după cri-
m ul cotropitor al inc;ulelor britan ice din teriile br itanice de măsurare a vechiului,
mileniul nostru : \Villiam Cuceritoru l. ca datează pra~t i c de ieri, deoarece a fost
Cind a clădit T urnul Alb, la doi ani după creată abia în secolul al XVI-lea.
reuş i ta e xped iţi e i sale, victoriosul baro n Cronica Tur!1u lui are aproape toate fi-
nonnand urmărea trei scopuri : să domine lele stropite cu sînge. I n incin ta interi-
oraşul de pe o înăltime - conform obiş­ oară, cîţiva corbi, pe care nim ic nu-i spP-
nuitei amplasă ri a castelelor feudale, rie, ţopăie veseli în jurul unei plăci de
să impună respect proac;peţilor să 1 supuş i aramă : acolo se află butucul pe care au
ş i să controleze navigaţia pe Tamisa. fost decapitate două din soţiile lui Ilcn-
T reptat, de-a lungul a aproape opt ric al VIII-lea, A nna Boleyn şi Catherine
veacuri de la punerea pietrei de temelie, Howard. I n acelaş i loc ş i în acelaşi f el a
construcţiei originale i s-au adăugat al - pierit ş i Robert Devereux, conte de Essex,
tele, în functie fie de necesităţile momen- pe care legenda se încăpăţînează să- 1 în·
tulu i, fie de capriciul monarhului din fă ţ işeze ca s ingurul bărbat iubit de apri~a
perioada res pectivă. Căci, rînd pe rîn d, Elisabela I. O altă vi ctimă a acesteia, Sir
Turnul Londrei a fo t c i tadelă, reşedin ţ ă Walter Raleigh, întemeietorul colonici
re ga lă şi temniţă ; pînă în ziua de az i nord-americane Virginia, a fost închis
este arsenal şi loc de păstrare a giuvae- aici în trei rînduri. Chiar Elisabeta, ina-
rurilor Coroanei, fapt pentru care este inte de a se urca pe tron, a gustat, vreme
vegheat de o garnizoană (comandantul c?i de două luni, din ct·incenul pri zonierat al
- de obicei un colonel - poartă răsunâ­ zidurilor de piatrii, d in porunca surorii ei,
torul titlu de conctab il al pa la tului regal Maria Tudor. O allă regină, nefericita
ş i a l fortă re ţ ei Londrei). Dar au tor ităţile Jane Grey, ş i-a petrecut toate cclC' nouă
Turnului nu se limitează la atît: gospo- 7ile ale domniei ei ca deţinută a Turnu-
dărirea propriu-zhă se afl:'l in mîna unui lui, pc carC' nu 1-n părăsit decît pentru a
guvernator-reziuent, căruia în fiecare fi dusă la execuţie.

22
 •

Truput masiv aL tortă1·eţei se tnutţă dominator, deasupm Tamisei>

Dar poate că cele mai patetice figu ri. venit în Anglia în 19-1 1, cu un avion pilo-
d·n multele care au suferit ş i au murit tat de el îns uş i. Era în ajunul d eclanşării
pc cuprinsul celor cinci hectare ocupate ataculu i nazi t împotriva Uniunii Sovie-
de fortăreaţă , sînt "micii prinţi " , Eduard tice ş i H es ~ nutrea convingerea că -i va
a! V-lea şi fratele său, du cele de York, putea determ ina pe britanici gă p ună
uciş i mişeleş te în 1483, de unchiul lor, capăt ostilităţilor, pentru ca Germania să
Richard al III-lea. In pie a care poartă aibă mînă lib eră în răsărit. Dar misiunt>a
Pumele acestui rege, S hakespeare, in fie· lui a eşuat ş i Nr. 2 al Reichul ui hitl<'ri"t
1 înd asasinatul, pune în gura unuia din a devenit oas petele silit al turnului Bcau-
personajele sale cuvinte grele la adresa champ, pe ale cărui ziduri ş i-a zgîriat n u-
T•trnului, "ruş inea de ne ş t ers a Londrei, mele, in jos ul unor "valoroase" maxime
h ră nită cu mîrş ave crime, săvîrşite-o Iată o mo ~ tră : "Libe rtatea e d ău nătoare­
miez de noapte". oamenilor". Oamenii sînt de a ceeaş i pă­
Nu toţi cei în chişi aici m erită însă a~e­ rere !n ceea ce p r iveşte libertatea lur
menea compătimire. în cursul celui de-al H~ss ş i de aceea el a rămas ul timul mnr<'
doilea război mondial, Turnul Lond rci a criminal de răl' b o i inch is, dar nu în Tnr-
adăpostit cîţiva ani pe Rudolf Hess. .,cel n ul Londre i, ci în puşcăria Spandau, din
mai apropiat frate de luptă" al lui Hill ~r, Berl in ul occidental.

23
 Carol al II-lea. ea este ut:Iizată ş i azi la
RUBINE SALVATOARE ceremonia încoronării. La deschiderea
anuală a sesiunii parlamentare, atunci
$1 DIAMANTE NEFASTE cînd ros teşte mesajul tronului, regina
poartă în să aşa numita coroană imperială
de stat : în rama ei de aur sînt înerustate
Pentru mulţi vi zitatori, însă, principa- 3 000 de diamante ş i alte pietre preţioase.
lul punct de atra cţ i e al for lă re te i nu ec;te prinlrC' care ş i un enorm rubin brut, dă ­
atît întunecatul său trecut, cit un prezent ruit Prinţului Negru de Pedro cel Crud al
strălu c itor - st rălucitor în cel mai pro- Castiliei în 1367. La marea bătălie fran-
priu sens al cuvintului : bijuteriile fami- c o-britani că de la Azincourt, rubinul era

liei regale. Adăpo s li te într-o încăp e re montat pe coiful lui Henric al V-lea, că ­
ruia i-a salvat viaţa, făcînd să devieze
boltită din Turnul Wakefield, sub un tăişul s padei ducelui d'Alen~on.
imens clopot octogonal de cristal, ele par !n aceeaşi coroană se află şi una di n
însufleţite de o viaţă mi sterioasă, care le cele două Stele ale Africii. Cealaltă împo-
face să pulseze în sclipiri orbitoare dm dobeşte sceptrul şi este cel mai mare dia-
miile lor de faţete . mant şlefuit din întreaga lume şi din
S pr~ deosebire de clădirea care-1 a dă­ toate timpurile : 530 de cara te. Fra tele
posteş te, vîrsta tezaurului nu este deo~e bit său mezin, Koh-i-Noor, nu are "decît"
de înaintată, căc i în scurta perioa dă a re- 108 carate şi a fost oferit re~inei Victoria
publicii instaurate de Cromwell, marea în 1850, de cuceritorii britanici a i statului
lui majoritate a fost vîndută sau dat ă la indian Pundjab. Conform tradiţiei, Koh-1-
topit. Cea mai veche coroană este cea lu- Noor ("muntele de luminăcc) este favorab il
crată numai din aur ş i cîntărind aproape femeilor şi nefast bărb aţilor, motiv pen-
2,5 kilograme ; făuri tă în 1661 pen tru tru care este purtat exclusiv de regine.
Alte şase mii de diamante se înşiră pe
circonferinta coroanei impe riale indiene,
înconjurînd un smarald de 34 de carate,
originar din America de Sud. Diademe ş i
brăţăr i, inele ş i săbii, pinteni ş i vase, lu-
crate toate în aur şi ne temate, intregec;c
fabuloasa comoară. Valoarea ei material ă
E:Ste cu neputinţă de apreciat în cifre.
Dar încă şi mai mare este valoarea ei ,,mo-
rală." Sub platoşa de cristal care le oC'ro-
teşte, fantasticele ornamente sînt martorii
muţi - şi totuş i elocvenţ i - ai epocii
cînd soarele nu izbutea, nici măcar pen-
tru o singură clipă în dou ăzeci ş i patru
de ore, să nu lumineze cel puţin una d in
posesiunile britanice de pe s uprafata glo-
bului. Dar amintindu-ţi de uriaşul edi-
ficiu colonial, care părea a fi veşnic si de
neclintit, fastul exorbitant al caratelor şi
al metalului nobil îţi sună ţie, om al zi-
lelor noastre, ca un memento al fra~il i­
tăţii imperiilor, al inevitabilei lor pră­
buşirL

.,TOTUl E BINE!"

Guve rnatorul-rezident ţi-a pus apostila

aprobat pe cererea pri n care-i sol icitai
dreptul de a asista la rondul de noapte a l
yeomanilor. E un privilegiu care se a cordă
cu uşurinţă, cu condiţ ia să nu ai ca~ier
judiciar.
împre ună cu alte cîteva zeci de tu r i şt i
- englezi sau străini -, urmăreşti tuni-
Dhl incinta exterioară a citadeLei, vtzt- cile roş ii , care calcă apă ~ at, înir-\:ln ritm
tatorii contemplă unuL din marile po-
duri de peste Tamisa - PoduL TurnuLui len t şi solenm, s pre Turnul Parolei. Semn

24
bt:n : halebardPle de pe umerii lor sînt
îndreptate cu tăişul spre zid, semn că ni-
meni dintre cei de faţă nu e osîndit la
moarte.
La poartă, flăcăruia pîlpîitoare a unui
felinar orb îi face pe yeomani să se
oprea. că. .
- Stai ! răsună vocea de stentor a senh-
nelci. Cine-i acolo?
- Cheile ! ră spu!1de comandantul de-
taşamentului de gardieni ş i, ca la un
semn, aceştia îşi scot simultan ciudatele
lor jobene.
- Care chei?
- Chdle reginei 1
- Tre ce ţi, chei ale reginei. Sînt ceasu-
rile zece de noapte şi totul e bine.
Ş i faci o socoteală : într-un an, ceremo-
nia se repetă de 365 de ori ; într-un de-
cen iu - de 3650 de ori ; într-un secol -
de 36 500 de ori. Sînt patru secole şi ceva,
de cînd n-a trecut nici o noapte - nici
una ! - fără ca cele cinci replici să nu se
succeadă, în exact aceeaşi ordine, cu
exact aceleaşi cuvinte. Cineva, lîngă tine,
eYocă anii celui de-al doilea război mon-
dial. In 1940, avioanele cu zvastică ale lui
Goering semănau moarte şi ruină pe stră­
zile rapitalei britanice. Turnul Londrei
e•·a luminat de incendiile izbucnite în
apropiere şi vechile sale ziduri se zgudu-
ia u cu fiecare explozie a bombelor. Dar la
poarta lui, pîlpîia nebiruită flăcăruia din
felinarul sentinelei şi vocea acesteia ră­
suna la fel de fermă ca totdeauna, aco-
perind urletul de fiară al avioanelor în
picaj :
- Sînt ceasurile zece de noapte şi totul
e bine ...
In viaţa lor de toate zilele, yeomanii
erau atunci, aşa cum sînt ş i acum, oameni
~impli, cu mijloace modeste, care locuiau
în cartierele periferice ale Londrei, cele
mai crunt izbite de prăpădul venit din
'ăzduh. l n timp ce ei i'ndeplineau cu sfin-
ţenie o ceremonie vetustă, asupra locuin-
ţelor şi familiilor lor se năpustea toren-
tul de foc şi explozii. Totuşi, nici unul nu
a lipsit, nici măcar o singură dată, de la
indatoririle sale. Cu excepţia celor şaispre­
zece ycomani ucişi de bombe, în timp ce
se îndreptau spre Turnul Londrei sau se
fnapoiau acasă .. .
Aşa că dacă acum, ascultînd a cest glas, Ciudata uniformă a unui yeoman
simţ i ceva care ~eamănă leit cu un fior,
să ştii că nu-i de vină răsuflarea umedă
drei reprezintă şi altceva decît un s imbol
a Tamisei vecine. Şi nici cernitul corte- al cruzimii despotice - ceva mult mai de
giu de umbre al celor care şi-au trăit p reţ : dirzenia unui popor care, nici 1n
aici ultimele clipe de viaţă, înainte de a momentele cele mai grele ale existenţei
cădea jertfă intrigilor de curte şi setei de sale' nu si-a uitat datoria de onoare faţă
.
puter~. Nu, emotia pe care o încerci JZ- de propria lui istorie ş i de monumen-
vorăşte din cer·titudinea că Turnul Lon- tele ei.

25
 CONSTANTIN ANTIP
CONSTANTIN NICOLAE

1
" Am dispus inlocuirea dv. din functia de şef al Marelui Stat

'
}
1
Major inainte de a primi cererea dv. de desărcinare din
funcţiune, pentru motivul că v-ati creat preocupări la care nu
aveţi dreptul şi în schimb ati neglijat pe cele oblig?torii". A~t­
fel suna ordinul mareşalului Ion Antonescu tra nsm1s, la 20 Ia-
nuarie 1942, şefului Marelui Stat Major, generalului de Corp
de Armată Iosif locobici.
Dacă acest ordin s-ar fi referit la oricare olt general, ina-
inte de războiul ontisovietic, poate că ar fi fost inregistrat
ca un fapt moi puţin semnificativ, deoarece nu era primul.
1nlăturoreo generalilor pe core ii considera adversari sau core
pur şi simplu nu-i erou pe plac era ceva obişnuit in practica
dictatorului fascist. lnscăunoreo sa la cirma ţării fusese înso-
ţită, printre altele, şi de decretele de punere in retragere sau
in rezervă o unui insemnat număr de cadre militare (genera-
lii Mihail Gheorghe, Argeşeanu Gheorghe, 1/osievici Constan-
tin, Ţenescu Floreo, Bărbuneonu Petre, Dombrovschi V ictor şi
.. alţii) pe care, din diferite motive, le socotea indezirabile .
P ărerile În ce consta, însă, caracterul insolit al ordinului din 20 ia-
1 nuarie 1942? In plin război, Antonescu alunga pur şi simplu
' şefu lui pe omul cu funcţia militară cea moi importantă in stat. Ş i
aceasta se petrecea după ce, in septembrie 1941, generalul
1 Marelui Ciupercă Nicolae, comandantul Armatei 4 române fusese in-
locuit de la comandă şi demisionase, refuzind să execute pe
Stat front un plan de operaţii al lui Antonescu ; după ce, in aceeaşi
Major J ună, generalul Orăşeonu Alexandru fusese trecut în rezervă
pentru că "şovăise" in conducerea mai departe o actiunilor
Diviziei 8 infonterie. 1n sfîrşit, acest lucru se petrecea după
ce predecesorul la şefio Marelui Stat Major, generalul looni-
ţiu murise in împrejurări cărora, după părerea opiniei pu-
blice nu li se dăduse adevărata explicaţie. Deci, faptul nu
putea să nu producă mirare şi consternare În rindurile cadre-
lor de comandă, care il cunoşteau pe generalul lacobici din
lunga-i carieră şi nu se îndoiau o clipă de valoarea sa mili-
1 tară. De-o lungul intregii sale activităţi, lacobici fusese apre-
ciat ca un ofiţer core "merge către morile comandamente".
• "Urmele lăsate de lacobici pe unde o trecut - nota În 1939

26
 '

ministrul Apărării Nationale - probează generalul cu pre-

gătire desăvîrşită şi cu calităţi excepţionale". Tns uşi Antonescu,
in 1941, nu mai făcea obişnuite notare in foaia cal ificativă
o ofiţerului, deoarece socotea că demnitătile pe core acesta
le ocupase stăteau "pe deasupra oricărei alte calificări".
Ce se intimplase, ca un general cu astfel de state de servi-
ciu să fie demis, iar mai tirziu, in august acela ş i an, eliminat
din cadrele active ale armatei? ln ce constau preocupările la
core şeful Marelui Stat Major nu avea dreptul ?
lacobici exprimase, încă in scris şi repetat, păreri ce con-
traveneau acelora ale lui Antonescu şi Hitler cu privire la
continuarea războiului. Tn timp ce Hitler cerea şi Antonescu
accepta angajarea in continuare o armatei române aproape
in totalitate pe frontul de est, şeful Marelui Stat Major nu
împărtăşea acest punct de vedere : " ...mă găsesc faţă de dom-
nul Conducător al statului - scria el in "Memoriul" prin care
justifica cererea de o fi desărcinat din functia de şef al Ma-
relui Stat Major - in divergenţă de părere asupra concep-
tiei participării armatei române /o campania de primăva ră
(1942-n.n.)". Minutios şi metodic, el aducea argumente pri-
vind inoportunitatea şi imposibilitatea participării armatei
române pe front potrivit vederilor lui Antonescu.
Situatia grea, slaba inzestrare o unităţilor române şi atitu-
dinea pasivă sau direct negativă o comandamentului german
in această privinţă, pierderile mari su ferite pe front /-ou de-
terminat pe generalul lacobici să-şi fo rmeze convingerea că
o răspunde cerinţelor nesăbu ite ale hitleriş tilor insemna in fapt
decimarea armatei române. De aceea, fără o fi ajuns la inte-
legerea neces ităţii desprinderii României din alianta cu Ger-
mania şi din războiul antisovietic, el susfinea limitarea la mi-
nimum o trimiterii de trupe şi materiale pe front. lacobici
avertiza, de asemenea, şi asupra stării din interiorl care "se
caracterizează printr-o renaştere o activ ităţii m işcării legio-
nare ce ar putea provoca ... dezordine internă, ce cere pre-
zenţa in ţară o unei forte armate suficiente".
Şeful Marelui Stat Major, ca şi alte cadre de comandă, se
pronunta pentru conservarea potenţialului militar în vederea
eliberării părfii de nord o Transilvaniei.

27
 Cel moi mult 1-o infuriat pe Antonescu argumentul carac-
terului nepopulor of războiului ontisovietic, folnsit de locobici
in sprijinul părerii sale. "Cum om moi raportat pe scurt şi ver-
bal, sublinia locobici, cred că trebuie tinut seama şi de faptul
că românul nu se bate bucuros departe de fora so ; in acest
sens, participarea lo o ofensivă, ce duce fortele noastre de-
parte de foră, nu este populară". Apostrofo brutală cu core
dictatorul fa scist o intimpinat această concluzie nu o fost lă­
sată fără replică .
"ln ceea ce priveşte ... «ofensa gratuită» core oş fi adus-o
neamului, după ofirmoţro d-lui comandant de căpetenie, opre-
ciind că războiul df:porte de foră e nepopulor - remorca
1. locobici intr-un raport din 18 februarie 1942 - relevez că
om fost dato r co şe f oi Marelui Stat Major o inregistra şi o
socoti... toate monifestoţiunile neamului, indiferent dacă ele
sint sau nu plăcute inaltei conduceri militare".
Memoriul generalului locobici n -o rămas o piesă de arhivă.
Răspîndit in copii, el o fost comentat de cercuri militare şi po-
litice, o avut ecou şi in străinătate.
Ziarul ilegal "Ro mânia liberă", o/ organizaţiei regionale
P.C.R. din Banat, scria lo 76 februarie 7942 : " ... Iotă inceputul
procesului de descompunere şi in virfurile armatei române :
generalul locobici, şe ful Marelui Stat Major oi Armatei, pre-
cum şi generalii Tătăronu, Pălăngeonu şi Mozorini ou inaintat
demisia din posturile lor de comandă. Dacă revolta şi nemul-
ţumirea ou ajuns atit de sus in corpul nostru ofiţeresc, dacă
cei moi credincioşi colaboratori oi lui Antonescu încep să-şi
dea seama de realitate şi nu moi îndrăzn esc să continue o
purta răspunderile, înseamnă că ceasurile lui Hitler ş i ale
slugilor lui din fora cotropită sînt de-acum numărote".
După l acobici, Măsura radicală luată de Antonescu oveo să pună oare sta-
vilă curentului opozitionist făfiş şi subteran ? Un prim răs­
generalul p uns : activitatea noului şef o/ Marelui Stat Ma ior, generalul
Ilie Ştefleo. Actionind din initiotivă proprie, 1. Ştefleo o sus-
Ş tejlea tras de /o trimiterea pe front circa 200 000 de militari români,
o înfăţişat de nenumărate ori starea grea o armatei române
cere şi el şi o denunţat cu vehemenţă somovolniciile săvîrşite de hitlerişti
să f ie impotriva ofiterilor şi soldaţi/ar români. Ca şi predecesorul
său, el o cerut (in două rînduri !) să fie înlocuit din functie.
înlocuit Raportul pe core 1-o întocmit în decembrie 1942, în urma
unei inspectii făcute pe front, o produs un adevărat şoc in
rindurile comandamentului hitlerist. Remorcindu-i continutul,
postul de radio clandestin "România liberă" sublinia lo 26 ia-
nuarie 1943 că protestul lui Şteflea "a găsit mai multi ade-
renţi printre ofiţerii de stat major", iar intr-o emisiune din
ziua următoare lansa apelul : " Domnilor ofiţeri, nu permiteti
nici o lovitură contra generalului Ştefleo."
Poziţia generalului /. Ştefleo, core viza crutareo armatei
române, este pregnant reliefotă şi de raportul său către Anto-
nescu, din 23 aprilie 1944, in core se spune : "in ziua de
1 20 aprilie a .c., domnul mareşa/ o pus /o dispozitia generalu-
1 lu i german W ohler, Corpul 4 a rmată, cu D. 3 şi D. 18 M-te,
pentru operaţiunile de pe poziţia înaintată laşi.
1 Înain te de o se lua această hotărîre nu mi s-o dat posi-
bilitatea să documentez pe domnul mareşa/.
Mi-om spus doar categoric părerea că sint contra de a se
do aceste divizii ... "
In bătălia de la Don, generalul Tătăranu - core, co loco-
tenent în primul ră zboi mondial, fusese rănit in luptele din
Oltenia şi căzuse prizonier /o germani, iar apoi evadind de
două ori din captivitate reuşise să revină în rindurile trupelor
noastre ş i să lupte in zona Mărăşeşti -, văzînd comportarea
Wehrmochtului faţă de români, cu minie nerefinută o spus
in fato regimente/ar 83 şi 91 lnfanterie : " Ar trebui să ne zbu-
răm creierii cu toţii. Numai pentru prestigiul Armatei române
mai rămînem in viaţă".

28
 Denuntind atitudinea brutală şi umilitoare o hitleriştilor faţă
de armata română, comandantul Diviziei 19 infonterie română,
generalul Carol Schmidt, core in primul război mondial
luptase de asemenea vitejeşte impotriva invadatorilor ger-
mani, işi incheia astfel un raport către şeful Marelui Stat Ma-
jor : "Supunem cunoştinţei domniei voastre cele de moi sus
pentru o se lua măsurile ce se vor crede necesare in scopul
de o se inceta (somovolniciile nemţilor - n.r.) cu un moment
moi devreme de o face noi înşine propagandă penttu inamic".
3158 din 3555 De altfel, este important de reţinut că aproape toţi gene-
ralii români din acea vreme făcuseră primii paşi in carieră
in încleştarea cu militoriştii germani din cursul primului război
mondial ceea ce lăsase urme adinci in con ş tiinţa lor. Faptul
că din 3 555 de generali şi ofiţeri superiori ciţi etau la sfirşitul
anului 1940 in armata română, 3158 porticiposeră la lupte in
primul război mondial, este destul de concludent. Rolul nefast
al celui de-o/ treilea Reich in impunerea odiosului dictat de
/o Viena, consecintele funeste1 prezente hitleriste in ţara noas-
tră , creşterea mişcării de rezist enţă, infringerile de pe fron t,
omplificou continuu oversiuneo ontigermonă in rindurile o fi-
ţerilor români ce nu putea fi estompată de nefericita con junc-
tură core It plosose acum alături de foştii inamici.
Cazuri de felul celor arătate moi sus nu erou sporadice.
Comandanţi, şefi de stat major şi alţi generali şi ofiteri dă­
deau, sub diferite forme, expresie ptotestului lor, această stare
de spirit evoluind treptat, nu fără contradicţii şi sinuozită ţi,
spre sensuri tot moi clare şi moi precise. Dor atitudinile re frac-
tare, protestatare ale numeroaselor cadre de comandă nu se
produceau pe un loc gol şi doar in virtutea spontoneităţii. Ele
se grefou pe fondul unei manifeste şi mereu accentuate ne-
mulţumiri o ostaşilor şi ofiţerilor armatei române in ansamblu,
moteriolizote concret in refuzul de o lupta, pă răsirea unită­
ţilor, cereri de demisie, trecerea individuală de partea armatei
sovietice, inăsprireo frictiun ilor dintre români şi germani.

.~ ·,·
:·
.

. .•:
•
.~
w,~ "
1-k-
~~"'~~ . •.•. .·.

~-
\

I n jcrcslmH un fragment d int~·-un raport at generatu.luL Iocobtct (17 ianuarie 1942)

Frămîntările şi nemulţum irile din armată reflectau revolta ce

stăpînea majoritatea poporului român, in rindurile căruia
creşteau starea de spirit antifascistă, dorinţa şi hotărîrea de
o înlă tura dictatura ontonescionă şi călcîiul de fier o/ cizmei
hitleriste.
7n aceste împrejurări, contactele incipiente intre partidul
comunist şi unii ofiţeri superiori se vor transforma intr-o legă-

29
 tură sistematică, ojungindu-se la coreloreo acţiunilor in vede-
rea doboririi regimt~lui antonescian. Recunosrind în P.C.R.
fo rta politică cea mai clarvăzătoare, activă şi net ostilă regi-
mului şi hitleriş tilor, generali şi ofiţeri patrioţi vor adera la
planul iniţiat de comunişti pentru răsturnarea prin forţă o dic-
ta turii militare fasciste şi alăturarea României la co a liţia anii-
hit leristă .
Tn şedinţa conspirativă din 13-14 iunie 1944, la co re av
participat reprezentantii P.C.R., ai armatei şi oi palatului, avea
să fie adoptat, d intre variantele propuse, planul intocmit de-
partidul comunist. Atunci o luat fiinţă un comitet militar ca
organ tehnic peFitru p regătirea armatei în vederea actiunilor
insurecţi onale. Tn acest sens s-a făcut rem orcată activitatea
generalului Constantin Vasiliu-Răşca nu, colonelului Dumitrv
Dămăceanu, generalului Constantin Sănătescu (primii doi, mem-
bri ai comitetului militar) care luc rau nemi jlocit cu reprezen-
ta ntii P.C.R . Actiunii in curs de pregătire i s-au roliot de la
început sau pe parcurs şi alte cadre militare - generalii
G heorghe Miha il, Ilie Cref ulescu, C. Niculescu, C. Anton,
Mihail Racoviţă, coloneii Emilian Ionescu, Radu Rusescu şi alţii.
Poporul român Tn primăvara şi vara anului 1944, criza dictaturii fasc iste-
şi ostilitatea generală contra hitleriştilor se indreptau cu rapi-
nu sprijină nici ditate spre punctul culminant. Faptul era sesizat şi peste ho-
tar e. Şeful Ma relui Stat Major ungar, Szombathelyi, în tr-o con-
pe germant,• vorbire cu mareşalul Keitel, sintetiza astfel situaţia din Româ-
• •
n1ct pe nia : " Germanii il sprijină pe Antonescu, Antonescu îi sprijină
pe germani, dar popot ul român nu sprijină nici pe germani,.
Antonescu nici pe Antonescu."
1ntr-adevăr, pe toate planurile raporturile dintre român;
şi hitlerişti aveau fisuri mereu moi adînci. La 28 iunie 1944,
Marele Stat Major Român, in urma unui sondaj făcut pe
front, consemna că majoritatea comandanţilor de regimente-
declarau că nu se moi putea conta pe unităţile lor. La rîndul
său, generalul Friessner, comandantul grupului de armate hit-
lerist " Ucraina de sud", avea presimţiri sumbre in privinta ati-
tudinii trupelor române. El scria lui Hitler la 6 august : "Situa-
ţia internă din România este n esigură ... Nu se poate conta pe-
Armata 4 română, nici pe grupul de armate român al lui
Dumitrescu". Temeri pe deplin confirmate de situaţia d in
aceste armate.
Astfel, la 23 august, ora 12, şe ful de stat major al Armatei
înainta lui Antonescu un raport conceput În term eni ultimativi :
"Consider de datoria mea să intervin direct la Domn ia Voas-
tră, cu orice risc, cu toate puterile mele ş i punind cheză şie
toată viaţa mea ... , pentru o vă ruga şi o vă con juro să ne aju-
taţi să îndreptăm cit de putin situaţia trag ică din care Arm ata
trebuie încă să mai ajute fara in momentul decisiv cind pu-
terea militară trebuie să treacă in mina puterii politice. Este
indispensabil, ca fără o intirzia o clipă să ne daţi ordinul, sau
cel puţin dezlegarea de o ordona retragerea generală o a r-
matei spre tara noastră de care noi nu ne putem despă rţi
spre o inmulti numărul de victime menit să formeze pretinse
titluri de merit pentru obţinerea unei dreptăţi pe care cei che-
maţi să ne-o dea nu ne-ou recunoscut-o niciodată. Tnainte de
o ne lua răspunderi proprii (sublinierea noastră) aşteptăm
răspunsul Domniei Voastre, care nu trebuie să intirzie nici un
moment, pentru salvarea armatei şi ajutorarea ţării."
Cind la 23 August 1944, Partidul Comun ist Român şi cele-
la lte forţe antihitleriste au declanşat insu recţia, intreaga ar-
, mată română o intors armele Împotriva Germaniei naziste.
Răspu nsul la ordinul transmis de Hitler lui Friessner la 24 ou-
gust, ora 1,55, de o aresta noul guvern român şi o forma altul
În frunte cu un general filog erman este astfel consemnat în
pagina 808 o celui de-al IV-lea volum al " Jurnalul ui de ră zboi
al comandamentului suprem al armatei germane" : " ... nu se
poate găsi nici un general pentru formarea unui contra-
guvern ..."

30
 Institutul de stiin
'
e
bizantine si' neoel enice
Prof. univ. DUM ITRU TUDO R
Tn oraşul în care şi-a trăit ultimele zil e Profesorul Lavagnini este unul d intre in i-
N icolae Bălcescu a luat fiintă acum două tiatorii ridicării la Palermo a busfului lui
decenii acest institut condus, de la infiinta- Nicolae Bă l ces cu, cît şi a denumirii unei
rea lui, de profesorul Bruno Lavagnini, bi- străzi cu numele marelui nostru patriot. Ad-
zantinolog de reputaţ ie mondială şi decan mirator al ştiinţei şi literaturii româneşti,
al Facultă tii de litere a Universităţii din
Palermo. Un în treg etaj dintr-un bloc recent Lavagnin i o creat la Universitatea din Pa -
construit {în str. Neta}, pe locul ruin e- lermo o bibliotecă " Nicolae Bălcescu", pusă
lor rezultate din bombardamentele ultimu- la dispozitia studentilor ce studi ază l imba
lui război, a fost rezervat acestui focar de română la Facultatea de litere si , .
la Scoala
cercetări istorice ş i filozofice, dotat cu o N ormală Superioară (Magistero).
mare bibliotecă, laboratoare, să l i de lu-
CIu etc. Activitatea Institutului s-a orienta t,
în piimul ri nd, spre domeni ul bogat al ur-
melor biza ntine di n Sicilia si Italia de Sud,
apoi spre editarea unor cronici bizantine
şi texte neogreceşti privitoare la aceeaşi
reg iu ne. Tn a tentia Institutului a intrat şi
stud iul limbii greceşti d in unele insule
de populatie e l eni că care, din antichitate,
a s upravieţuit in Sicilia, sau s-a format
prin emigrare, ca in centrele din Cala-
brio. Duritatea stăpînirii otomane din
Balcani a provocat o intensă emigrare
greacă, albaneză şi aromână spre Italia,
fenomen de care se ocupă ae asemenea
cercetătorii palerm itani. Din studiul acestei
probleme s-a născut necesitatea alcătuiri i
unui dictionar aromâno-greco-italian, ce se
redactea ză de către un colectiv care face
dese apeluri şi la elemente oferite de limba
~ ...
romana.
Tn rafturile bibliotecii Institutului ocupă un
întins spatiu vechile studii româneşti de
bizantinologie, imbogăt ite treptat cu cel e
mai recente lucrări de acest gen, t ipă rite
în România. Prin achizitionarea bibliotecii
cunoscutului bizantinolog' italian Silvia Mar-
cati (recent decedat), fost amic şi colabo-
rator al lui Nicolae Iorga, Institutul a reu -
şit să intre în posesia multor opere ale
marelui istoric român.
Conducerea Institutului a publ icat pînă
acum aproape două duzini de volume mono-
grafice, cronici bizantine şi texte neog re-
ceşti, izvoare de mina întîi pentru Sicilia ş i
Ital ia de Sud ; de asemenea prezintă intr-o
bogată descriere şi ilustratie Artele figura-
tive in Sicilio bizantină.

Placa com emorativă fixată pe cll1direa

fostu Lui hotet "Alla T?·inacrta" rtin Pa-
Lermo, unde a murit Nicolae Bălcescu

3
 1

CULTURA
MAR 1
Descoperirea oraşului Mari {1933) s-a da-
torat unei întîmplări. Cu pnlejul unei în-
mormîntări musulmane pe Tell Harini {la
2,5 km. vest de Eufrat) a ieşit la iveală o
statuie mutilată. Vestea a ajuns repede !a
Paris. Muzeul Louvre a decis efectuarea
unor săpături arheologice, care au durat
pînă în anul 1955. Primul succes a fost
identificarea oraşului Mari, sediul dinastiei
a X-a sumeriene. Treptat au fost dezvelite
palate, temple şi locuinte particulare. Mo-
numentelor arhitectonice li s-a adăugat un
număr impresionant de necropole, obiecte
de artă şi o importantă arhivă, cuprinzînd
25 000 de tablete cuneiforme. Templul zeiţei
lshtar, al zeitei Ninhursag şi al zeului Da-
gan constituie materialul arhitectonic de-
bază.

,
 r
,. ...'
v ·
'

-;~;.
·:·-. .. .

Palatul lui Zimrilim, core o căpătat faima Cuceril şi distrus de Hommurobi, Mori o
de bijuterie o arhitecturii orientale vechi, devenit, rînd pe rind, sediul unui guver-
a păstrat ul" more număr de statui şi nator ossirion , apoi un sot neobobilonion,.
fresce. l nconjurot cu ziduri inalte de 5 me- pentru ca, i n cele din urmă, numele ins \Jş i
tn, cu portile intacte, el ore interioare ~ă fie dat uilării, pînă la redescoperirea lui.
( bu cătări i, băi , hambare) admirabil con-
servote. L.B.

1. Leu din bronz gl1Sit la.

intrarea tempLului ::eul 141
Dagan

z. Zeiţă cu vasul revăr­

sind apa jertilitliţii
·,
·--~-
"(
3. In v est itt: ra regetut

4. Uno. din intrările palu-

t.ulut zm,, ilim din Man

; .

..

'
'
....-~-...---·
.·,. -~-· '""'~ :;,:::· ·~-"<.-···
.. ......:~*-o ·.ooo.~-·=:...
...v . . . .~-~~
-,.·..• •
;

. • . . ' : ""'""'
'•.",._ '
»~\"'~. . • '

33
3_ J.Iagazin istonc nr. 3
 a munte
•
SI
'
-- _,,
1
a mare
P ortret aL I uliei Domna (pe
Po1·tretul Lui V it.etlius (69 la 200 e n.. Miincltcn. Cotec~t­
e.n., Paris, Luv,.-u.) ile de ant ichităţi aLe statulul)

Prof. univ. NICOLAE LASCU

Tn antichitate, locuitorii oraşului Ro~a - dar o vilă de la puternicul său protector

ocesta es-te sensul prim al termenului ro- şi prieten M ecena .
mani - , mai ales cei înstăriti, se fo_l oseau Dar bogătaşii romani nu pregetau să in-
de toate ocaziile pentru a evada dm me- frunte ostenelile unei călătorii mai îndeJun-
d iul în general nesănătos al capitalei, ltJ gate pe V ia A ppia pentru a ajunge in sta-
-care se mai adăugau fumul , praful, zgomo- tiunile încîntătoare ale Campaniei, cuprinse
tul si o viată agitată. Dar, îndeosebi în în tre bratele arcului ce se înt1ndea de la
t i mpul verii, 'începînd din luna iunie şi pînă Capul M isenum pînă la extremitatea vest . că
în septembrie, ei îşi căuta u refug iu de zădu: a peninsulei so rrentine.
foi greu de suportat şi de fîntarii purtă lon Unele localităţi din sudul Italiei erau
de malarie în l i ni ştea şi si ngurătatea de la căutGte de către bogătaşi chiar ş i în tiR1pul
ţară. Tn acest scop, ei se îndreptau f ie spr.e iernii, cînd la Roma erau ploi şi umezeală .
regiunea din imed iata apropi ere a Munl•- Printre acestea se numărau Salernum si Ve-
lor Albani şi Sabini, f ie pe tărmul r.nării , d in lia, pe coasta Mării Tireniene ; dar af!'uento
TeQiunea g uri lor Tibrului pînă departe spre cea mai mare era la Torent, unde c1 ;ma
-sud. în Campania, ba un ii chiar în afara era atît de bl îndă, iar mediul ambiant la
I-ta l iei. Al egerea local i tătilor depindea în f el de plăcut ca în celelalte anotimpuri
primul rî nd de mi jloacele lor materiale, apoi pe ţărmul Campaniei.
chiar de modă ; că ci ea p retindea ca, pen- Tn afara Italiei, regiunea cea mai apro-
tru ca cineva să se bucure de ma i multă piată şi mai atrăgătoare pentru romani era
cons ideraţie în fata lumii, să -şi petreacă Sicilia ; la aceasta contribuiau, în primul
v ara, uneori şi o parte din toamn ă, de- rînd, frumusetile e.i naturale ş i clima blîndă
parte de Capita lă. din timpul iernii, apoi amintirile istorice şi
Dar, oricare ar fi fost motivele care îi legendare legate de pomintul insulei.
determinau să părăsească Roma, ei îşi con- Nu rare erau cazurile, mai ales începînd
-struiau reşed inte de vară pretutindeni unde cu secolul 1 î.e.n, cînd bogătaşii romani, In
era aer curat şi răcoritor. Printre localită­ loc să petreacă o perioadă mai lungă de
ţile preferate din apropiere de Ca pitală timp intr-o s i ngură loca litate, întreprindeau
amintim : Tibur, Praeneste, Al gidum, Aricia călătorii mai lungi în Grecio. Atena şi crlte
si Tusculum. Pentru această din urmă loca- c~ntre core-şi ma1 ..păstraseră mont.Jmentele
iitate avea predilectie marele orator G - ŞI ren:Jmele da odinioară erou adeseori vi-
cero ; poetul Horatiu se retrăgea la început zitate de către călători i romani. Printre
la Tibur, iar ceva ma i tîrziu, într-o "gură acestea fig ura Corintul, cu atractiile deose-
de rai" din Muntii Sa bin i, unde primise în b ite pe care le oferea celor ce voiau să

34
..
guste din paharul costisitor al p1ăcerilor, de- tru satisfacerea nevoilor de recreaţie ale
venite proverbiala : "Nu-i este dată oricui unei populati i numeroase care n-avea mij-
posibilitatea de a ajunge la Corint" ; urmau loace să plece in vreuna din local itătile
apoi insulele Chios, Samos şi mai ales de prin imprejurimi. Cel dintîi a fost P~m­
Rhodos, cea mai bogată şi mai înfloritoare peius care, cu ocazia construirii teatrului
din arhipelagul grecesc, vestită totodată şi pe Ompul lui Marte, pe o parte din gră­
pentru frumusetile ei naturale. dinile sale, a cedat terenul înconjurător,
Nu mai puţin at răgătoare pentru călă­ plantat cu platani şi chiparoşi, spre a f 1
torii romani care căutau recreatie şi dis- folosit de toţi cetăţenii. Exemplul a fost
tractie erou localităţile de pe coastele As iei urmat de către rivalul său Cezar, care a
Mici, îndeosebi regiunile lon iei, unde au lăsat prin testament poporului roman un
apărut primele focare de cultură şi artâ porc pe care-I avea pe malul drept al Ti-
-greacă . Loc de frunte ocupau printre aces- brului. Ceva ma i tîrziu, Augustus a pus la
tea Efesul si Smirna. dispozitia cetăţenilor porcul lui Ag rippa,
După de~crierea pe care ne-a lăsat-o re- iar in amintirea celor doi nepoti ai săi a
toru l Aelius Aristides, Smirna avea o pozi ţie desch is un parc umbros pe malul drept al
minunată, ridicîndu-se în semicerc pe co- Ti brului. Tot el a făcut accesibile tuturor
linele care dominau marea, de unde se cetăţenilor terenurile acoperite cu arbori
deschidea o panoramă pînă departe spre şi amenajata ca locuri de plimbare din ju-
Iar~ . Dar, în afară de frumusetile naturale, rul mausoleulu i pe care şi 1-a ridicat pe
călătorii sositi din Apusul îndepărtat erau Cîmpul lui Marte. Urmaşii lui au continuat
atrasi la Smirna si de clima p lăcută, îm- astfel de opere ; la sfîrşitul seco~ului 1 e.n.,
prospătată în timpul verii de adierile răco­ Martial aminte şte de alei întinse, mărginite
roase ce ven eau dinspre mare. de p lantaţii de merişor, pe care se plim-
Tn sfîrşit, comparativ, cu mult mai mare bau cei ce voiau să respire aer curat. Tn
~Ha numărul acelora care vizitau Eg iptul. sfîrşit, la începutul secolului al III-lea e.n.
Ceea ce constituia atractia pentru această Septimiu Sever a amenajat un "parc al băi­
tară era trecutul ei multimilenar, vegetatia lor" în jurul termelor care-i poartă numele.
şi fauna atit de caracteristice, la care se Dar, in afară de aceste spatii verzi acce,
odăugau şi căile de acces mult mai uşoare sibile tuturor, locu itori i mc:H puţin înstăriţi
Tmprejurimile Alexandr iei reprezentau un loc aveau, după mărturia lui Aulus Gellius,
de recreaţie şi distractie ; la o mică depă-r­ - ca de attfel si
•
astăzi - în imediata
tare era localitatea Canopos, vestită pentru apropiere a Romei, cîte un petec de pă -
petrecerile ce aveau loc aici. Călătoria de mînt (sub urbe rusculi), pe care-I cultivau
la Alexandria se făcea, pe unul d in nume- cu pomi f ructiferi, zarzavaturi şi flori. Cei
roasele canale ale Deltei Nilui(Ji, in bărci care nu aveau nici măcar această posibili -
u şoare şi e legante ; pe parcurs se asculta .
tate se multumeau să-si
. dea iluzia că se
muzică executată la diferite instrumente şi găsesc la tară, aranjîndu-şi mici grădini pe
se bea vin, care dădea repede o pl ăcută terasele caselor, unde plantau citiva aP-
senzatie . Pe malurile cana lului se
. de betie. buşti şi f lori, numite solar ia. Tn sfîrşit, cei
eflau numeroase localuri de petrecere, unde care locuiau într-o "casă-bloc" (insula) erau
se dansa sub boltil •
e de vită
•
de vie si• in nevoiti să se mulţumească şi cu mai puţin,
'Sunet de flaut, aşa incit totul era aranjat aşezînd citeva ghivece cu flori la ferestre.
pen tru incîntarea străinilor care veneau pînă Despre aceştia d in urmă spune poetul Mar-
aici de la mari depărtări. t ia i cu amară ironie că erau adevăraţi fi -
Toate posibilităţile pe care le-am trecut lozofi, deoarece şti!:!u să concilieze într-un
mai sus în revistă erau rezervate exclusiv anumit fel viata de la oraş cu cea de
celor bogaţi , precum şi unora - mai putini la ţară, pe care o aşezau în fereastră (rus
- dintre scriitorii de seamă care se bucurau in fenestra). Dar fiind vorba de scriitori şi
de protectia vreu nui inalt personaj. în poeţi, ei îşi exprimau adeseori r~ostalgia
această situatie este pe deplin îndreptăţi tă după viaţa d e la ţară. Această aspiraţie este
întrebarea ce s-ar putea pune : "dar cei plast1c exprimată de către satiricul Juvenal,
săraci ?" Ei bine, răspunsul nu este prea care s-ar fi mulţumit, pentru a tră1 la ţară,
uşor de dat, deoarece izvoarele de informa- şi cu un ascunziş de şopîrlă ...
tie sint foarte puţine ş i incomplete, aşa încît Statiunile de tratament şi cură consti-
nu ne putem face o idee suficient de clară t-uiau, în schimb, un privilegiu E-xclusiv al
în această privinţă. Dar să vedem ce ne celor bogaţi ; deplasarea şi petrecerea in
spun ele. localităţi în core existau conditii prielnice
Tn secolul 1 i .e.n. au început să fie ame- de vindecare a unei boli a devenit tot ma:
najata la Roma anumite "spaţii verzi" pen- frecventă pe măsură ce ştiinţa medicală a

35
 /

-
ajuns să descopere anumite remedi i de dicau pe înăltimile învecinate, de unde se
această natură. deschidea în 'fata ochilor o minunată pri-
localităţile cunoscute pentru apele lor velişte spre larg, altele se oglinde~u . de
termale sau minerale, ca Apone, Clusium, pe ţărm in apa mării, iar unele se nd1cou
chiar din mijlocul undelor. Pe apele trans-
Cutiliae etc. erau frecventate pentru tra - parente ale golfului napolitan se legănau
tarea bolilor de tot felul ; medicii reco- nenumărate bărci cu pînze, care desfătau
mandau aceste izvoare termale sau hidra- ochiul prin culorile lor vi i şi variate.
minerale ca rezultat al unei îndelungate Tn raport cu instalatiile pentru tratamen-
experiente şi traditii. Dor de cele ma : tul bolnavilor, mult mai numeroase erau
multe ori ei se conformou gustului pături­ la Baiae localurile destinate celor care ve-
lor suprapuse ale societăţii romane, pentru neau aici pentru recreaţie şi petreceri. Fru-
museţea naturii înco njurătoare, clima blî ndă
care "cura" la astfel de statiuni era mai
şi transparenta aerului, albastru! cerului şi
mult o modă decît o necesitate. Asa s-a
• al mării, toate acestea constituiau un punct
ajuns ca unele din ele să-şi cîştige o mare de atracţie pentru cei care voiau să uite
celebritate, nu atit pentru eficacitatea lor de trecut si să se bucure de prezent. Ser-
curat i vă, cît mai ales pentru luxul şi petre- bările şi petrecerile se tineau lant, cele din
cerile pe care le prilejuiau. timpul zilei continuîndu-se cu cele ce se
Considerată atit sub aspectul tratamen-
desfăsurau la lumina lunii si sub cerul în -
tului balnear propriu-zis, cit şi sub acela stelat: Ele constau fie din. spectacole de
al luxului şi al distroctiilor pe core le ofe- teatru, cîntece şi dansuri sau reprezentaţii
rea, statiunea Boiae din Campania era, de mimi, fie din plimbări cu barca pe lacul
incepind cu ultimul secol al republicii şi Lucrinus din apropiere, in timpul cărora
continuînd cu epoca imperială, cea mai aveau loc bătăi cu flori, fie din jocuri de
vestită. La Baiae erau create pentru cei bol- noroc, în care se risipeou averi, fie din
navi toate condiţiile unei vieti lipsite de griji, orgii in timpul cărora se cheltuiau banii
iar pentru cei care veneau aici să se bucure datorati creditorilor de către cei care ve-
de plăcerile vieţii toate desfătările pe care neau de la Roma pentru a nu-şi plăti da-
le puteau oferi natura însăşi şi iscusinţa ar- toriile. Mai erau apoi unii care veneau,
tistică o omului. S1Jb acest din urmă aspect,
cum spune poetul Ovidiu, să se vindece
Baiae a devenit în scurt ti mp proverbială .
de vreo boală, dor se întorceau cu o rana
Pozitia geografică însăşi o locolitătii era
din cele mai încîntătoare : înălţimile dinspre la inimă ... Tot aşa, Martiol relatează întîm-
uscat erau acoperite cu o vegetaţie luxu- plarea unei femei care a ajuns la Boiae cu
riantă ; marea din faţă era de un alba stru renumele bun al Penelopei, pentru ca în
care o făcea să se confunde cu cerul, iar scurtă vreme să plece cu faima rea a Elenei.
plaja avea un nisip auriu ; această poziţie Această intimplare şi multe altele similare îl
1-o făcut pe poetul Horotiu să spună că foc să numească statiunea Boioe "ţărm al
Boioe este cel moi plăcut loc din lume. Nu- fericitei Venus, dar încîntător al naturii mă­
meroase vile ŞI palate somptuoase se ri- reţe " .

P etr ece1·e întt-un han la Ostia

 DIN DOCUMENTELE

4 - 11 FEBRUARIE 1945
stenograma in t e g rală ( III)

Trad ucere a d e mai jos e ste fă cută după revista " Me jdunarodnaia J izn", nu-
merele 6--9 d in 1965, ca re reproduce stenograme le dele gatiei sovietice. Ele au
fo st completate cu fragmente din stenogramele delegatiei americane - minute le
Bohlen, minute le Statului Maior Combinat Aliat şi minutele Matthews, p ubl icate
În "Foreign Re lations of the United States. Diplomatic Papers. The Conferences
a ? Malta and Yalta. 7945". United States Gove rnment Printing Office, W ashing-
ton, 1955 {În text pres curtată cu sig la F.R.). Pentru oglindire a e xactă a con ţinu tul ui
stenogramelor au fost conservate toate erorile de înregistrare, inadvertentele sti-
listice etc. Deosebirile notabile d intre stenog ramele americane şi ce le sovietice sînt
semnalate cu următoarele sigle : M.B. (minute le Bohlen), M.M. (minutele M atthews),
M.S.M.C. (minutele Statului Maior Combinat Aliat). Note le redactiei ro mâ ne sÎnt
Însotite de sigla N.R.R.
EUGEN BANTEA şi MIRCEA IOANI D

Ste ttinius spune că, potrivit formulei pro· prin mijloacele alese de ele însele sau in
puse de Preşedinte, următoarele hotărîri conformitate cu recomandările Cons ili ului
necesită majoritatea celor 7 vo turi ale de securita te ?
membrilor Consiliului de securitate, inclusiv 2. Constituie oare o amenintare pen tru
voturile tuturor membrilor permanenti : pace sa u o încălcare a păcii oricare altă
1 Recomandările Adunării Generale cu actiune din partea unei ţări sau a a i:Q ia ?
privire la probleme ca : 3. Ce măsuri trebu ie luate de către Co nsi-
1. Primirea de noi membri liu pentru mentinerea sau restabilirea păcii
2. Excluderea temporară a unui membru şi in ce fel trebu ie înfăptuite aceste măsu r i ?
3. Excluderea unui membru 4. Nu trebuie oare însărcinat un orga n ism
4. Alegerea secretarului general. regional să aplice măsurile de con·
Il Repunerea în drepturi şi privi leg ii a stringere ?
unu i membru temporar exclus. IV Aprobarea unui acord special sau a
III Tnlăturarea ameninţărilor aduse păcii unor acorduri privind punerea la dispozitie
şi reprimarea încălcărilor păcii, inclusiv ur-
mătoGJrele probleme :
a unor forte. armate si. a unor fondu ri.
1. Constituie oare o amenintare p entru V Formularea planurilor unui sistem ge·
pace nereglementarea unui litigiu intre părti nerol de reglementare a ormamentelor şi

37
 Şedtnţll la mvel în a Lt

prezentarea unor asemenea planuri state- Rooseve!t declară că pe cîte crede

lor membre. această problemă va putea fi discutată ş i
VI Rezolvarea chestiunii compatibilităţii soluţionată. Naţiunile mari şi natiunile mici
intre caracterul si activitatea oricărui or- urmăresc unul si acelaşi scop - mentinerea
ganism regional, ·sau a unor măsuri regio- păcii - şi problemele de procedură nu tre-
na le de mentinere a păcii şi securităţii ş i buie să constituie un obstacol în atingerea
scopurile şi principiile organizatiei univer- acestui scop.
sale. Sta l in întreabă ce este nou în propunerile
Majoritatea de 7 voturi ale membrilor expuse de Stettinius faţă de ceea ce a anun-
' Consiliului de securitate, inclusiv voturile tat Preşedintele în mesajul său din
tuturor membrilor permanenti, cu conditia 5 decembrie.
însă ca membrul respectiv al Consiliu lui să Roosevelt ră spu nde că aceste propuneri
se abţină de la vot în orice hotărîre referi- au acela ş i conţ inut, în afară de cîteva
toare la un litigiu în care este parte, va fi mici modificări cu caracter red actional
cerută pentru următoarele hotărîri privind Stalin întreabă ce modificări cu caracter
reglementarea pa şn ică a litigiului : redacţional au fost introduse.
1 Litigiul sau situatia adusă la cunoştinto Stettinius expune aceste modificări redac-
Consiliului au oare un asemenea caracter ţionale .
încît pot da naşte re la o amenintare pentru Molotov declară că delegatia sovietică
pace dacă vor continua ? atribuie ş i ea o mare importanţă proble-
Il Consiliul trebuie oare să invite părţile melor ridicate şi ar dori să studieze propu-
să reglementeze sau să apla neze litigiul sau nerea lui Stettinius. De aceea, el propun e să
situatia respectivă cu mijloace pe care le se amine discutarea problemei pînă la şe­
vor alege ele insele ? dinta de mîine.
III Consiliul trebuie oare să facă reco- Churchill declară că este de acord. Nu
mandări părţilor în ce priveşte metodele şi trebuie să se manifeste o grabă exagerată
p rocedu ra reg l ementării ? în studierea unei probl eme atit de impor-
IV Aspectele jurid ice ale unei chestiuni ta nte. Discutia poate fi amînată pînă mîine.
aflate în cercetarea Consiliului trebu ie să El nu a fost intru totul multumit de propune -
fie transmise Curtii internationale ca să se rile inititJie elobo.rqt~ la Oymţ>9rton Oaks,
obtină un aviz ? căci nu era în:redintat că 'ele tineau seama
V Tn cazul existentei unui organism re- in întregime de situaţia reală a celor trei
gional însă rcinat cu reglementarea p6jnică mari puteri. Dupq studierea noilor propuneri
o litigiilor locale, acest organism trebuie ale Preşedintefui, îndoielile lui Churchill s-au
oar~ solicitat să se ocupe de litigii i risipit, în orice caz în măsura în core lucru-

38
 riie privesc Comunitatea britanică de natiuni Acela ş i
lucru este valcbil ş i în privinţa
şi imperiul britanic. Acesta se referă şi la Eg iptului. Tn cazul în core Egiptul ar ridica
dominioanele independente ale Coroanei p roblema Canalului de Suez împotriva en-
britanice. glezilor, el (Churchill) ar admite discutarea
Churchill recunoaşte că problema aşeză­ acestei probleme fără nici o temere, în -
rii păcii pe temelii trainice depinde de prie- trucî t interesele britanice sînt garantate prin
tenia ş i colaborarea celor trei mari puteri, paragraful 3, unde se prevede dreptul de
da r noi ne-am pune într-o situaţie fal s ă şi veto. El presupune, de asemenea, că dacă
am greşi împotriva intenţiilor noastre dacă Argenti na va ridica pretenţi i faţă de Sta-
n-am prevedea ca statele mici să a i bă po- tele Unite, Statele Unite se vor supune pro-
sibilitatea d e a-şi exprima în mod l iber do- cedurii de examinare stabilite, însă Statele-
leanţele. Altminteri s-ar putea crea impres ia Unite vor avea dreptul să obiecteze ş i să
că cele trei puteri princi pale ar avea pre- se opună prin veto hotă rîri i Consiliului d fr
tentia să conducă lumea întreagă. Or, de securitate. Ele pot aplica doctrina Monroe 3 •
fapt, ele vor să slujească pacea şi să sa l- Roosevelt spune că în declaratia de la
veze lumea d e grozăvi i le pe care le-au cu- Teheran cele trei puteri au afirmat că sîni
noscut majoritatea popoarelor în actualul gata să-şi asume răspunderea pentru in-
război. lată de ce cele trei mari puteri tre- staurarea unei păei care să capete apro -
buie s ă arate într-o oarecare măsură că b area popoarelor între~ii lumi.
sînt dispuse să se supună intereselor cauzei Churchill d ecl a ră că d in motivele pe care
generale. le-a expus, guvern ul brita nic nu obi ectează
El se gîndeşte, b i neînţeles, înain te de împotriva ad optăr ii prop uneri lor Stat elo r
toate, ce influenţă va avea noua situatie Unite. Churchi ll con sideră că n-or fi d e do-
asupra destinelor Comunitătii britan ice de rit s ă se creeze impresi a că cele trei puteri
natiuni. Ar vrea să aducă un exemplu con- vor să stăpî nească în treaga lume, fă ră u
cret - exemplu dificil pentru Anglia : Hong permite alto r ţări să -ş i exprime păre rea 4 •
Kongul. Dacă va fi adoptată propunerea Stalin decla ră că ar ruga, î n primul rîn d.
Preşedintelui şi China va cere să i se resti- ca documentul căruia i-a dat citire Stet-
tuie Hong Kongul, Marea Britanie va avec tinius să fie predat delegaţiei sovietice, în-
dreptul să-ş i exprime punctul de vedere şi trucît e greu să studiezi numai din auzit~
să -I apere, dar Marea Britanie nu va putea propunerile cup ri nse în el. El ore impresie
lua pa rte la vot potrivit celo r cinci chestiuni că documentul în cau ză reprezintă un co·
expuse în ultima parte a documentului ame - mentariu la propunerile lui Roosevelt.
r ican. La rîndu l ei China ar avea dreptul Referindu-se la interpretarea p ropunerilor
să -ş i expună în înt regime părerea în pro- americane făcute în cursul ş edinţei, Stalin
blema Hong Kongu lui, şi Consiliu l de securi- spune că i se pare că hotărîrile adoptate la
tate ar trebu i să hotărască problema fără Dumbarton Oaks nu au numai scopul să
ca guvernu l britanic să ia parte la vot. 1 asig ure d iferitelor ţări dreptul de a-şi ex-
Stalin întreabă dacă Egiptul va fi membru prima părerea. Un asemenea drept nu- ~
al Adunării ? mare lucru. Nimeni nu-l contestă . Treaba -i
Churchill răspunde că Egiptul va fi mult mai serioasă. Dacă vreo natiune vo
membru al Adunării, dar nu al Consil iu lui. 2 ridica o problemă de mare însemnătate
Stalin d eclară că ar vreo să dea un alt pentru ea, o va face nu numai pentru a
exemplu, acelu al Canalului de Suez care avea posibilitatea să-ş i exprime păre rea, ci
este situ at pe ter itoriul Egiptului. pentru a obţ i ne o re zolvare o acestei ches-
ChurchiU roagă să fie exam inat mai întî i tiuni. Prin tre cei prezenti nu există nici unu~
exemplul pe care 1-a dat el. Să presupunem care să tăg ă duias că dreptul natiunilor de
că guvernul britanic n-or putea fi de acord o-ş i exprima părerea în cadrul Adu'lării .
cu examinarea uneia din problemele men- Dar nu în aceasta constă esenta problemei.
ţionate în paragraful 3, întrucît ar consi- După cît se pare, Ch urchill consideră că
dera că această problemă afectează su- dacă China va ridica problema Hong
veranitatea imperiului britanic. Tn acest caz Kongu lui, ea va dori să -şi exprime numar
guvernul britanic ar avea victoria asigu- părerea. Inexact. China va cere o rezolvare .
rată, căci în conformitate cu parag raful Tot a ş a , dacă E~iptul va ridica problema
3, fieca re membru permanen t va avea drep- ret rocedării Canalului de Suez, el nu !ie va
tul de veto asupra actelor Consiliului de mulţumi să-şi expună părerea în această
securitate. Pe de altă parte, n-or fi drept privin~ă. Egiptul va cere rezolvarea proble-
ca China să nu aibă posibilitatea să -ş i mei. I otă de ce, acum nu e vorba pur şi
e x pună părerea cu privire la obiectul liti-
~ M. B. nu î n reg i stre ază ultima propoziţie~
gi ului. r e ferito are la doctrina Monroe. Matthew s m ,..
î nregistrează prima par te a celei de-a t re ia
1 M. B. consemn ează astfel s firşi t u l jn ter- şed inţe p len are. în cep înd să conse m neze in-
ventie i ,.In ultima ana liză Marea B ri tan ie ar t er vent iile o dată cu discu tarea problemei po-
ti apă rată împot riva o ricărei h otărîr i p otriv- loneze (N .R .R.).
n ice intereselor ei, p rin ex ercitarea dreptu lui ~ M . B. n u consemnea ză din ultima f ra ză re-
de veto conf orm pa ragrafului 3 ti in a naliza feriril e l a domi n a ţi a mo nd ială , îns ă la înregis-
d-lui Stettinius" (N.R.R.). trarea urm ăto a rei in tervenţii a lui Stalin con-
t M. B. atr ibuie ace astă intervenţie lui Eden sem ne ază răspuns ul la aceas tă latură a ches-
(N .R.R.). tiunii (N .R.R.) .

39

j
simplu de a se asigura posibilitatea expn : De aceea, trebuie să ne gîndi"':"~ cum să asi-
măr i i păre ri lor, ci de ni ş te lucruri mult ma1 gurăm moi bine frontul unit al celor trei
importante. puteri. cărora trebuie să li se adauge Franta
Chu rch i ll s1-a exprimat temerea co nu şi China. 7 lată de ce problema v iito rului
cumva să !=JÎn.dească cineva că cele. trei. ma ri sta tut al or!=)anizatiei internationale de secu-
puteri vor să domine lumea. Dor cme lnten· ritate capătă o asemenea importanţă . Tre-
ti oneoză o astfel de dom inatie ? Statele bu ie să ridicăm cît mai multe opreli ş ti în
Unite ? Nu, ele nu se g înd esc 'la aşa ceva ca lea unor eventual e divergente v iitoa re în-
(ris şi gest elocvent al Preşed i ntelu i). An: tre cele trei puteri principe le. Trebuie ela -
glia ? N ici ea (rîs şi gest elocvent al lu1 borat un statut care să îngreu ieze la maxim
Church il l). Core va să zică, două mori pu - apa ri tia unor conf licte între ele. Aceasta este
teri ies d in sfera suspiciunilor. Rămî ne cea sarcina pri nci pală .
de-o treia... U.R.S.S. Aşadar U.R.S.S. tinde Trecind ma i con cret la problema vo tulu i
la dom inatia mondia l ă ? (rîs general). Sau, în Co nsi l iul de securitate, Stalin roagă con-
poate, Chi'no este aceea care tinde la do- fer inta să-I scuze că n-a izbutit să stud ieze
minatia mondială ? (ri s general). E clar că în toale detali ile documentele referitoa re la
discutia despre tendinta la dom inatia mon- Dumborton Ooks. A fost foarte ocupat cu
dială e fără rost. Pri etenul său, Churchill, a lte treburi şi de aceea se bizuie pe indul-
n-or putea cita nici o P.utere care să vrea genta delegat iilor britanică şi americană .
să stăpînească lumea. Roosevelt şi Churchill lasă să se inteleaga
Churchill intervine spunînd că el perso- prin gesturi şi exclomotii că ş tiu foarte bine
na l nu crede, desigur, că vreunu l din cei cu ce a fost atît de ocupat Stalin. a
trei aliati tinde la dominatia mond :ală ..; Stalin, cont inuind, spune că, pe cit î n:e-
Dor poz:tia acestor aliati este atit de pu· lege, toate confl ictele care pot fi supu se
ternică, incit altii pot gînd i astfel, dacă nu spre exam inare Consiliului de securitate se
se vor adopta măsurile preventive cores- import în două categorii. Din prima cate-
punzătoare. gorie foc parte litigiile a căror solutionare
Stalin, continuîndu-şi expunerea, declară neces i tă aplicarea unor sancţiuni e~ono­
<:ă deocamdată două mari puteri ou adop - mice, pol itice, militare sau de altă natură .
tat statutul organizatiei internationa le o se- Din o doua categorie fac parte litigiile
-curităţii, core, după părerea lui Churchill , care pot fi reg lementate cu mi jloace pa ş ­
le va apă ra de acuzaţia că ar vrea se do- nice, fără a se aplica sanctiuni. Este oare
mine lumea. A treia putere nu şi-o da t irlcă exa c t ă a ce a s tă interpretare ?
consimtăm întul asupra acestui statut. El va Roosevalt si Churchill răspund că este
mai 'tud ia propunerile formulate de Stel- ex a ctă 11
•
tin ius şi poate că atunci îi va fi moi clar Stalin declară apoi că, pe cît a i nteles,
despre ce este vorba. El crede însă c.ă în discutarea conflictelor din prima categ orie
faţa aliatilor stau, în prezent, probleme presupune libertatea discutiilor, dor pentru
mult moi serioase decît chestiunea dreptului adoptarea unei hotărîri, reclamă unonimito-
naţi unil or de a-şi exprima părerea sau ches- teo membrilor permanenti ai Con siliului. Tn
tiunea tendintei de dominatie mondială o cazul acesta, toti membrii permanen~i oi
celor trei puteri principale. Consil iului iau parte la vot. Cu alte cuvi nte,
Churchill a spus că nu există motive pen- puterea care este parte în litigiu n-o să f ie
tru a ne teme că vom avea neplăceri , chior dată afară din sală. Tn ce priveşte conflic-
dacă propunerile americane vor fi adop- tele din categoria a doua, care sînt rezol-
tate. Do, desigur, atîta timp cît sînte:·n cu vate prin mijloace paşnice, se prevede o
totii în viaţă, n-ovem de ce să ne fie fr i că . altă procedură : puterea core este parte in
Noi nu vom lăsa să se ivească divergente litigiu (inclusiv membrii permanenţi o i Con-
periculoase între noi. Nu vom permite să siliulu i) nu ia parte la vot. Stalin întreabă
aibă loc o nouă agresiune împotriva vre-
uneia din tările noastre. 6 Dor peste zece
dacă a inteles
. bine situatia . .
Roosevelt si Churchill confirmă d in nou
ani sau poate moi puţ i n vom d i spărea si noi. că Stal in intelege cit se poate de exact
Va ven i o nouă generatie, core n-o trecut situatia. 10
prin tot ce am trăit noi şi core va priv1, Stalin tncheind, spune că Uniunea Sovie-
probabil, altfel multe probleme. Ce se va t ică este acuzată că accentuează excesiv
intimpla atunci ? Noi ne propunem, pa re-se, problema modului cum se va vota în codrul
să as i gurăm pacea pentru cel putin 50 d e Consil iului de securitate 1 se reproş ează
ani de aici inainte. Sau poate el, Staiin, îşi Uniunii Sovietice că face prea multă za rvă
înch ipuie a sta pentru că este naiv ? în legătură cu această chestiune. Da, Uni ·
Or, conditia principală pentru menjine- unea Sovietică acordă într-adevăr o mare
reo unei păei îndelungate este unitatea ce-
atentie procedurii votului, căci Uniunea Sa-
1or trei puteri. Dacă această unitate !'e va
menţine, pericolul german nu este cumpl it. 1 M. B. nu î n regis trea ză propozitia refer ito:lre
--- - la Fra nta ş i China (N .R .R.).
6 M. B. nu înregi st rează această pr i mă frazli ţ M. B. nu con se mn e ază acea s tă inte rve n t!e a
a interventiei (N .R.R.). lu i Roosevelt şi Churchill (N .R .R.).
• M. B. î n regis tre ază a s tfel fraza : " ... Nici • M. B. nu înreg i s trea ză a r. e as tă intervent iP.
unul din ei nu va implica ţara sa in acţiun i (N.R .R .) .
agresi ve ..." (N.R .R .) . •• l\'I. B. nu înregistrează intervenţia (N.R .R .) .

40
vietică este in cel moi i nalt grad interesată obstacole impotriva repetării unor- oseme-
în hotărî rile core vo r f i adoptate de Consi - neo lu:::ruri. •q
liul de securitate. Or, toate hotărîri l e sint Eden declară că a şa ceva nu se va putea
adoptate prin vot. Se poate discuta o suto intimpla, dacă vor fi adoptate propuneri le
de ani şi să nu se hotă rască nimic. Pentru ameri cane. 10
noi, importante sint hotărîrile. Şi nu numai Churchill confirmă că in cazul dat, un
pentru noi. asemenea pericol va f i exclus !!o.
Să ne intoarcem, pentru o clipă, la exem- Molotov spune că noi auzim pentru prima
plele menţionate astăzi . Dacă Ch ina va oară aceasta 2 1.
cere restituirea Hong Kongului sau Eg iptul Roosevelt declară că un caz asemenea
va cere restituirea Ca na lului de Suez, celu i pomenit de Mareşalul Stalin nu se
această chest iune va fi votată in Adunarea poate repeta, intrucit, pentru excluderea
generală şi in Consiliul de securitate. Sta- unui membru este necesar consimţămîntu l
lin poate să-I asigure pe prietenul lui, tuturor membrilor permanenti 22 •
Church ill, că Ch ina şi Egiptul ~u vor rămî ne Stalin spune că dacă prin adoptarea pro-
singure într-o astfel de situaţie. Ele î şi vor puneri lor americane nu este posibil să se
găsi prieteni în sinul organizaţiei interna · excludă un membru, rămîne însă posibili·
ţionole . Acest lucru ore o legătură d i rectă toteo de o se mobiliza opinia publică impo-
cu problema votării. triva vreunui membru .
Churchill declară că dacă tările
•
în couz6 Churchill declară că poate admite cazul
ar cere ca pretenţiile lor să fie satisfăcute , cînd impotriva vreunui membru va incepe o
Marea Britanie ar spune "nu". Autoritatea larg ă agi taţie, dor trebuie să se tină seama
organizaţiei internationale nu poate fi f olo- de faptul că, totodată, va in tra in actiune
sită impotriva celor trei mori puteri. 11 şi diplomaţia . Churchill nu crede că Pre·
Stalin întreabă dacă lucrurile stau într-a - sedintele ar vreo să ia atitudine împotriva
devăr oso. 12 Anglie i sau să sprijine vreo acţiune în-
Eden răspunde că ţările îşi pot spune cu- dreptată împotriva ei. El este convins că
vintul, se pot infrunta , dor h otărîrea nu Roosevelt ar dori să se înceteze asemenea
poate fi adoptată fără acordul celor trei actiuni. Churchill este de asemenea convins
puteri principale. '~ că ' Maresa lul Stalin n-or dori să ia atitudine
Stalin întreabă încă o dotă dacă lucrurile împotriva Angliei, fără o sta de vorbă i n
stau intr-adevăr aşa. 14 prealabil cu guvernul ei. El, Churchill, este
Churchill şi Roosevelt răspund afirmativ. 1., convins că se pot găsi intotdeauna căi pen -
Stettinius declară că fără unonimitoteo tru rezolvarea litigiilor. Tn orice caz, el go·
membrilor permanenti ai Consiliului de se- rentează acea sta în ce priveşte persoana sa.
curitate nu pot fi aplicate nici un fel de Stalin declară că şi el garantează in ce
sanctiuni
•
economice. a& priveşte persoana sa. (Pe un ton de glumă)
Molotov întreabă dacă aceasta se referă Şi ce, Moiski o să se apuce să atace An-
-şi la recomandări. 17 g l ia ? 23
Churchill răspunde că aceasta se referă Roosevalt declară că unitatea marilor pu-
numai la recomandările amintite în cele cinci teri este unul din telurile noastre. El con si-
puncte formulate la sfîrşitul documentului deră că propunerile americane favor izează
omericon. Organizatia internaţională d e atingerea acestui tel. Dacă din nenorocire
securitate nu va lichida relatiile diploma- se vor ivi divergenţe intre morile puteri, ele
tice dintre .tările mori si
. cele mici. Procedura vor deveni cunoscute lumii întregi oricare
diplomatică va continua să existe. Ar fi ar fi procedura votării. Tn orice caz, nu
greşit să se focă prea mult caz de putere, poate fi înlăturată discutarea divergenţe­
sau să se obuzeze de ea, sau să se ogite lor in adunare. Guvernul american crede
probleme core pot despărţi cele trei puteri că îngăduind l ibertatea de discutii în Con ·
principale. srliul de securita te, mor~le puteri vor de-
Stalin spune că există olt pericol. Colegii monstra lumii intregi increderea pe core o
lui nu pot uita faptul că în cursul războiu · nutresc reciproc.
lui ruse-finlandez, englezii şi fronce2:ii ou -··- .
ridicat l iga No ţiunilor impo1rivo ruşi l or, u M . B . nu con semn eaz ă ideea cuprinsă in
ultim a fra ză a interventiei (N.R.R.) .
ou izolat Uniunea Sovietică şi ou exclus-o " t\1 . B . nu inreg l st rează a ceastă in Lervenţie
din liga Noţiun ilo r, mobil izînd pe toti îm- (N.R.R.) .
t• 1\1 . B. consemn ea ză ostf'el acea s tă interven-
potriva U.R.S.S. Tn viitor trebu ie rid icate ţ i e : ,. Primul ministru a ră s pun s că in acea
p e rioadă g uvernele britanic ş i francez e rau
11 M. B . a tri buie ace a s tă interv e nţ i e deopotriv >i foarte su părate pe Uniunea Sovic~i c ă şi. ~ă ! n
lui Churchill ş i Stettlnius, consemnînd numat orice caz o a c ţiune ca aceas t a es te 1mpos 1btl ă m
1deea din ultima frază (N.R.R.). lumina propuner ilor de la Dumbarton Oaks"
n M. B. nu con semnează interventia (N .R.R.) . (N.R.R.) .
u M. B. nu înreg istrează interven ia (N .R.R.) . :• M. B. nu con se mn e ază acea s tă interven tie
11
M. B. nu înregistrează inte rvenţia (N.R.R.) . (N.R.R.) .
,. M. B. nu consemnează interventiile (N.R .R.) t~ i\1 . s . nu inreg i s tre az:ă ace a s tă interventie
11
M. B. nu înreg is trează interventia (N.R.R.). (N.R.R.).
11 M. B. nu consemnează aceas tă intervenţie u M. B. nu inreg istreaz ă acea s tă intervenţie
(N.R.R.). (N.R.R.).

41
 Stalin răsp u nde că acest lucru este just tuturo r partidelor poloneze : partidul mu n-
şi propune să se continue mîin e d iscu ta rea citoresc sau comunist, partidu l tă ră nesc,.
problemei 24 • partidul social ist, partidul nationa l-democrat
Churchill întreabă : se poate discuta acum şi altele. El nu cunoa şte personal pe l"ici
problema poloneză ? 25 unul din membrii guvernului de la Lubl in
Stalin şi Roosevelt sî nt de acord cu pro- şi pe nici unul d in membrii guvernului po-
p unerea lui Churchi ll. lon ez de la l ondra. El nu-l cunoaşte per-
Roosevelt declară că Statele Unite se află sonal decît pe M y ko lojczyk. • Tn tim pul cît
departe de Polonia, şi el, Roosevelt, va so- o stat la Washington, Mykola jczyk i-a fă­
licita celorlalţi doi participanti la confe- cut impresia unui om cumsecade.
r inţă să -şi expună punctele de vedere. Tn El, Roosevelt, crede că este important să
Sta te le Un ite ale Americii locuiesc 5-6 mi- se creeze i n Polon ia un ţ::Juvern ca re să re-
lioane de persoane de origine poloneză. prezinte masele populare ale ţării şi să ca-
Pozitia lui, ca ş i pozitia masei principale a pete sprijinul acestora. Poate că acesta va
polonezilor ce locuiesc în Statele Unite co- fi doar un g uvern provizoriu. Ex istă multe
tncide cu pozitia pe care a ~xpus-o la Te- metode de formare a unui asemenea gu-
heran. El este in favoarea liniei Curzo n ::·. vern şi nu are importa n ţă ce metodă se va
Majoritatea polonezilor sînt, in fond , de alege. El v ine cu p ropunerea de a se în-
acord cu ace st lucru, dar polonezi i, ca şi f iinta un con siliu prezidential alcătuit di n-
chinezii, sînt intotdeauna foarte preocupati tr-un mic număr de fruntaş i pol onezi . Aces-
de gîndul să nu-şi "ş ifoneze" prestigiul 2 G. tui consiliu prezidentia l i se va da manda~
Stalin î ntreabă despre ce polonezi e să creeze guve rnu l provizoriu oi Polon iei .
vorba : desp re cei adevăraţi sau despre l a tă singura propunere a dusă de el din
em igranţi ? Adevăraţii polonezi tră iese în Statele Unite, ca re se află la 3 000 mile. N oi
Polonia. 27 sperăm, desigur, adaugă Rooseve lt, că Po-
Roosevelt răspunde că toti pol onezii vor lonia se va afla în cele mai pr ie teneşti re-
să capete ceva ca să -ş i "păstreze obrazul". latii cu Uniunea Soviet i că.
Situat ia lui, ca preşedinte, ar fi uşurată dacă 'stalin spune că Polonia se va afla în re-
guvernul sovietic ar do polonezilor posi - latii prieteneşti nu numa i cu Uniunea Sovie-
bili ta tea să-şi " păstreze obrazul". Ar fi bine tică, ci ş i cu toti aliatii.
să se exam ineze prob~ema conces iilor care Roosevelt decla ră că ar vrea să au dă ce
să se facă polonezilor î n sectorul sudic al părere au Ma reşalul Stalin ş i Churchi l l des-
liniei Curzon. 28 El nu insistă asupra p ropu- pre propunerea sa. Rezolvarea problem ei
nerii sale, însă dore ş te ca guve rnul sovietic poloneze ar ajuta foarte mult cauza alia -
s-o ia i n cons i deraţ i e . ti lor.
l atura esenţială o problemei poloneze Churchill spune că este împuternicit să
este aceea a constituirii unui guvern perma- declare că ţ::Juvernul britanic are o atitudine
nent i n Polonia. Roosevelt consideră că opi- favorabi lă fată de propunerea Preşedi nte­
nia publ i că din Statele Unite nu este de lui. Churchill a declarat mereu, în mod pu -
acord ca America să recunoască guvernul blic, în parlament şi in alte locuri că gu-
de la Lublin, intrucit poporului american i vernul britanic are intentia să recun oască
se pare că g uvernul de la Lubli n rep rezi ntă linia Curzon, aşa cum este ea inte rpretată
doar o m i că parte o poporului polonez. de guvernul sovietic, adică urmind ca ora-
După cite şti e, poporul american do reşte sul Lvov să rămî nă Un iu nii Sovietice. El si
să vadă tn Polonia un guvern d e unitate Eden au fost criticati vehement, atit în par-
naţională în care să intre reprezentan ti ai lament, cit şi in partidul conservator pen trv
aceasta, dar el a considerat intotdeauna că
~· M. B . nu înregistrează interve ntia (N .R.R.).
n M. B. nu înregistrează această Interventie după traged ia pe care a î ndura t-o Rusi a,
şt n ici cea urmă to a re, a lu i Stali n şi Roosevelt. apărindu-se împotriva ag resi unii germane
M.B. înre~istrează în sch imb o scu rtă inter ven- şi d u pă eforturile depuse de Ru sia pentru
t ie a lui Roosevelt care întreabă dacă se poate
t r ece la discutarea problemei poloneze ş i o in- eliberarea Poloniei, p retenţiil e ruşi lo r pri-
terventie a lui Churchill care-şi exprimă spe- vind Lvovu l si linia Curzon se bazează nu
ranta că i n că i n această zi se poate păşi la u n •
in ceput d e discuţie CN.R.R.). pe forţă, ci pe drept. Churchi ll contir.uă ş i
• F ost mi nis tru d e externe al Marii Britanii, azi să împărtă şească acest punct de ve-
a utorul unui proiect de d elimitare ~ frontie-
relor dintt e Polonia şi U .R.S.S. (N .R. R.). dere. 29
:• 1\1 . B. nu consemnează ultima parte a inter- Dar Churchill se i nteres ează mai mult de
ventiei. t ncepînd cu discutarea problemei po-
loneze se reiau M.M., ca re nu a u înregistrat problema s uveran itătii, li bertătii şi indc::>en-
p r ima p arte a şe d inţei. M .M. con sem nează dentei Poloniei, d ecit de precizarea tra<..&ului
această u lt imă p arte a interventiei. (N.H.R.).
21 M. B. nu co n sem ne::tză această inte rv enţie frontierelor sale. El ar vrea ca polonezi i
M.M . o consemnează (N.R.R.).
19 ~T. M. conse mnea ză astfel această parte a • Lider al P artidului Ţ!irănesc Polonez, !ost
i ntervenţfei : ,. ... e l îşi dă seama că dacă gu- p rim ministru al guvernului polonez anat în
vernul s ovietic ar avea în vedere să facă o exil la Londra (N .R.R.).
concesie in privinţa Lvovului ş.t a zăcăminte­ !1 M.B. consemnează in a cest loc o remarc~
lo r d e petrol d in provincia Lvov, aceasta a r a lui Churchill si mil ară din punct de vedere
avea un efect ioart e s alutar". M.M. con&em- al conţinutului cu cea a lui Roosevelt prezen-
nează d e o m anieră ase m ănătoare cu M.B . tată la n ota 28. M .M. î n regis tr ează de as·~me­
această parte a in tervenţi ei (N.R.R .). nea această rema rc ă a lui Churchill (N.R. R)

42
să a ibă o patrie unde să poată trăi aşa cum Stalin spune că , aşo cum a d eclarat Chur-
cred ei de cuviinţă. El 1-a as cultat în citeva chill, problema Poloniei este pentru guver-
rînduri pe Mareşalul Stalin proclamînd cu nul britanic o chestiune de onoare. Stann
cea mai mare fermitate acelaşi obiectiv. i ntelege acest lucru. El trebu ie să spună în să
Tntrucît a nutrit totdeauna încredere în de- la rîndul său că pentru ruşi, chesti unea Po-
claratiile Mareşalului Stalin cu privire la loniei nu este numai o ches ti une de onoare,
suveranitatea şi independenta Pol oniei, ci şi una de securitate. Chestiune de onoare
Churchill nu consideră problema front iere- pentru că i n trecut ruşi i au păcătuit mult
lor ca f iind foarte importantă. fată de Pol onia. Guvernul sovietic se stră­
Marea Britanie nu are nici un fel de in- duieşte să şteargă aceste păcate. 32 Ches-
terese materiale în Polonia. Marea Brita- tiune de securitate pentru că de Polonia sint
nie a intrat in război pentru a apăra Polo- legate ce~e mo i importante probleme stra-
nia impotriva agresiunii germane. Ma rea tegice ale statu lui sovietic. 33
Britanie se interesea ză de Poloni a, deoa- Problema nu stă numai in faptul că Po-
rece pentru ea aceasta cons titui e o ches- lonia este o ţară ce se mărgineşte cu noi.
tiune de onoare. Marea Britanie nu va pu- Desigur, aceasta are însemnătate, dar esenta
tea n icioda tă să accepte o hotă rîre care problemei este mult mai profundă. De-o
n-or as igu ra Poloniei o situatie permiţin­ lungul istoriei, Polonia a fost intotdeauna
du-i să fie stăpînă in casa ei. Churchill face coridorul prin care trecea duşmanul ca sa
însă o rezervă : libertatea Poloniei nu tre - năvălească asupra Rusiei. E de ajun:; să
buie să însemn e că i se va admite intentii amint im doar ultimii treizeci de ani : in
ostile sau intrigi împotriva Uniunii Sovie- cursul acestei perioade nemtii au traversat
ti ce. Noi, dedară Churchill, n-am ce re ca i n două rinduri Pol onia pentru o ataca tora
Polonio să f ie liberă, dacă ea ar avea in- noastră. De ce oare duşmanii au trecu t pin6
tentii ostile fată de Un iunea Sov ie ti.:ă. 30 acum atit de uşor prin Polonia ? Tn primul
Chu rchil l speră că part icipantii la co nsfă­ rind pentru că Polonia era slabă. Corido-
tuire nu se vor despărti înainte de o în tre- rul polonez nu poate fi inchis în mod me-
prinde mă su ri practice în problema polo- con ic din afară, numai de că tre fortele ru-
neză . Tn prezent există două guverne polo- seşti. El nu poate fi zăvorit cu siguranta de-
neze, fată de care aliatii au păreri diferite. cît din interior cu forţele proprii ale Polo -
El, Churchill, nu o avut contacte direcie .:u niei. Pen tru asta este nevoie ca Polonia să
membrii actualului guvern polonez de la fie puternică. l ată de ce U niunea Sovie-
Londra. Deşi guvernul britoni.: recu noaş te tică es te i nteresată în crearea unei Polonii
guvernul polonez de la Lond ra, el nu so- putern ice, libere ş i independente. Problema
coate necesar să întîlneas:ă pe membrii Pol oniei este o problemă de viaţă şi de
acestui guvern. Dar M ykolajczyk, Romer moarte pentru statul sovietic.
şi Grcbski • sint oameni inteligenţi şi cin- De aici, cotitura radicală pe care om fă­
st iţi, şi guvernul britanic întreţine legături cut-o faţă de Polonia i n comparaţie cu poli-
p r iet eneşti cu ei. tica tarismului. Se ştie că guvernul tarist
El întreabă dacă nu se va putea con stitui tintea
•
să asimileze Polonia. Guvernul sovie-
ch iar aici un guvern pol onez ca acela des- tic a schimbat complet această politică in u·
pre care a vorbit Preşedi nt ele, pî nă în mo- mană şi o pornit pe colea prieteniei cu
mentul cînd poporul polon ez va putea alege Polonia şi a asigu rării independentei sale.
in mod liber un guvern care va fi recun os- Tocmai aici sălăsluiesc cauzele care- i deter-
m i nă pe ruş i să· f ie favorabili unei Polonii
cut de Un iunea Sovietică, Marea Bri tanie,
puternice, independente şi libere.
Statele Un ite, precum şi de cel elalte Na - Acum despre unele chestiuni mai speciale
ti uni Un ite ce recunosc în prezent guvernul care au fost atinse în discutie ş i asupra că­
polonez de la Lond ra. Churchill crede că ro ra există divergente.
crearea organismului despre care a vor- Tn primul rînd despre linia Curzon. El,
bit Preşedintele pregăteş te calea pe care Sta lin, trebuie să remarce că linia Curzon
mergind, poporul polonez îş i va sta tornici nu a fost con cepută de ruşi. A utorii l iniei
constitutia sa ş i îşi va alege o adm inistra- Curzon sînt Cu rzo n, Cl emenceau şi a meri-
tie propri e. Dacă acest lucru ar putea fi rea - canii care au luat parte la Conferinta de la
lizat, s-ar face un mare pas i na inte pe calea Paris din anu l 1919. R uşii n-ou f os t prezenti
ce duce sp re pace şi prosperitate în Europa la această conferinţă. Linia Curzon a fost
Centrală . Churchill sprij i nă p ropunerea Pre- adoptată pe baza unor d ate etnografice
ş edintelu i. Dor, desigur, adaugă Churchil l, impotriva voinţe i ruşilor. Len in nu era de
.
liniile de comunicati i ale Armatei Rosii , tre- acord cu această l inie. El nu voia să ce-
bui e să fi e in orice conditii asigurate. ll l deze Poloniei oraşul şi regiunea Bielostok,
ao M. B . ş i M. M. nu con semnează ideea cu- u M. R. consemnează astfel această par le a.
pr i ns ă in această frază (N.R.R.) . interventiei : ,.Este una de onoare pentru c~
• Oameni politici p olonezi afl aţi in emig ratie Rusia a avut în trecut multe motive de ne-
la Londra (N.R.R.). mu lţumire împotriva Poloniei ş i doreşte să le
u l\1. B. şi M. M. con semne ::~ză că in acest mo- vadă eliminate" (N.R.R.).
m ent se ia o pauză de zece minute la propu- n M. B. şi M.M. nu consemnează id et!a cu-
n erea lui Stalin (N.R.R.). prinsă in această frază (N.R.R.).

• . .. . . - 43
 D ineu La I aLto

-care, în conformi~"te:- ru linia Curzon, tre- creării guvernului polonez. Churchi ll pro-
b uia u să revină Poloniei. pune să se creeze guvernul polon ez chi ar
Guvernul soviet1c o s1 fă cut co ncesii în a ici, la această conferinţă. Stalin crede câ
co m paraţie cu poziţia lui Len in. Ş i acum ce Churchil l s-a exprimat greşit : cum se poate
vreţi, ca noi să f i m mai putin ruşi decit crea un guvern polonez fără partic1oareo
Curzon si Clemenceau ? Tn felul acesta ne polonezilor ? M ul ti îl numesc pe el, Slalin,
faceti de ruşine. Ce vor spune ucra inenii d ictator, socot că el nu este democrat, dar
dacă vom accepta propunerea dv ? Ei vor el ore totu şi suficient simt democratic pen-
spu ne poate că Stalin şi Molotov s-au do- tru a nu încerca să con stituie un guvern
ved it a f i apă rători mai pu tin temeinic.i ai polonez fără polonezi. Guvernu l polonez
rusilor
•
si
• ai ucrainenilor decît Curzon si • poate fi co nstituit numai cu participarea
Cl emenceau. Cu ce obraz s-ar întoarce
atunci Stalin la Moscova ? Nu, mai bine polonezilor şi cu consimţămîntul lor.
ca războiul împotriva nemţilor să dureze Momentul potrivit pentru aceasta a fost
ceva mai mult, dar trebuie să f im în stare toamna trecută cînd Churchill n venit lo
să dăm Poloniei o compensatie în vest pe M oscova şi a adus cu el pe M yl< olajczyk,
-seama German iei. Grabski si Ro mer. Au fost atunci invitati la
Tn timpul şede r ii lui Mykolajczyk la Mos· M oscova· şi reprezentanti i guvernu'ui de la
ceva, acesta 1-a întrebat pe Stalin ce iron- Lublin. S-a aranjat o întîlnire în tre polonezii
tieră recunoaşte guvernul sovietic Poloniei de la londra si cei de la lubl i n S·au des-
•
în vest. Mykolajczyk a fost tare bucuroc; cînd prins chia r ş i unele puncte de acord Chu rch iil
a auzit că noi recu noa ştem drept fronlie ră probabil tine minte acest lucru Apoi
vestică a Poloniei linia rîului N eisse. De M ykolajczyk a plecat la Londra, urmbd a
altfel, pentru mai multă precizie trebu ie sa se în toarce f oarte repede la Mo~ covo, în
se spună că ex istă două rîur i Neisse : unul vederea desăvîrşiri i demersurilor pe:i~fu or-
curge ceva mai la est, aproape de Breslau, ganizarea unui guvern polon ez. Tn loc d e
şi celălalt mai spre vest. Stal in soco~eşte aceasta însă, Mykolaj czyk a fost alun~a t din
că frontiera vestică a Poloniei trebuie să guvernul polonez de la l ondra pentru că
urmeze Nei sse de vest şi r oagă pe Roose- apăra un acord cu guvernul de la Lublin.
velt şi Churchill să-I sprijine în a cesl sen s 34 • A ctualu l guvern polonez de la l ondrc, de
Cealaltă problemă despre care Sta l in a r sub sefi a lu i Arciczewski si condus de Ro-
• •
vrea să spună cîteva cuvinte este aceea o czkiewicz, se opune un ui acord cu guvernul
----- de la Lublin. Mo i mult chiar, este os til unui
" M. B . nu consemnează ideea cuprinsă în
.această frază . M.M. o consemnează (N .R .R.). asemenea acord. Polonezii de la Londro

44
califică guvernul de la lublin drept o rtdu- tre privind înregistrarea staţii lor de radio
nătu ră de criminali ş i de banditi. Bineinţe­ pe teritoriu l eliberat de Armata Roşie. " For-
les, guv~rnul fost la Lubl in, in prezent tele rez is tentei interne" încalcă toate legile
de lo Varşovia, nu rămîne nici ~1 dator şi-i războiului. Ei se plîng că-i arestăm. Stalin
ca lifică pe polonezii de la Londra drept trebuie să declare deschis că dacă aceste
trădători .si vinduti.
. Tn as~menea conditii, . "forţe" vor continua atentatele împotriva
cum să-i ma i uneşti ? El, Stalin, nu ştie cum ! soldaţil or noştri, îi vom împuşca.
Fruntas;; guvernului din Varşovia - Bie- Tn încheiere, dtn punct de vedere pur mi-
rut, O s6bka-Morawski şi Rola-Zymierski litar, guvernul de la Varş ovia se dovedeşte
nici nu vor să audă de vreo unificare cu util, în timp ce guvernul de la Londra şi
guvernul polonez de la l ondra. Sta iin 1-a agenţ ii lui din Polonia dăunători.
intreba t pe polonezii de la Varşovia ce B ineînţeles, militarii vor spri jini întotdea-
con cesii ar fi gata să facă. Răspun sul a una guvernu l care asigură ordinea ş i liniş­
fost următorul : polonezii de la Varşovia ar tea în spatele frontului, fără de core succe-
putea admite în rindurile lor, dintre polo- sele Armatei Roşii sînt imposibile. Linişt e01
nezii de la Londra, persoane ca Grabski ş i şi ordinea în spatele frontului sînt una dilll
Zel igowski, dar nici nu vor să audă ca condiţiile succe,elor noastre. Acest lucru îl
Mykola jczyk să fie prim-ministru. Stalin este înţeleg nu numai militarii, ci ş i nemilitari i ~
dispus să facă orice i ncercare pentru a-i Aşa stau lucrurile.
uni pe polonezi, dar numa i cu condiţia ca Roosevelt propune să se amine pe mii ne·
acea stă încercare să aibă şanse de succes. discutarea problemei poloneze. aa
Ce-i de făcut ? Să-i invi tăm poate aici pe Churchill spune că guvernul sovietic şi gu-
polon ezii de la Varşovia ? Sau poate să- i vernul britanic au surse diferite de infor-
i nv ităm la Moscova şi să stăm acol o de matii. Guvernul britan ic consideră că guver-
vorbă cu ei ? :~s nul de la Lubl in nu reprezintă nici măcar-
Tn încheiere, Stalin ar vreo să moi abor- 1/3 din poporul polonez. Aceasta este pă ­
deze încă o problemă, o problemă foarte rerea guvernului britanic. Desigur, a ici este-
i mportantă despre core va vorbi de data posibilă ş i o greşeală. Bi neîn ţeles, nu tre-
aceasta in calitate de militar. Ca mililar ce buie să se dea crezare oricărei relatări a
anume cere el din partea guvernului unei oamenilor ce sosesc din Polonia. Guvernul'
ţări eliberate de Armata Rosie •
? El cere britanic doreste, un acord întrucît se te me-
un singu r l ucru : ca acest guvern să asigure că ciocniri le dintre armata clondestină po-
ordinea şi liniştea in spatele frontului Ar- loneză şi guvernul de la Lubl in pot duce la
matei Roşii, să împiedice izbucnirea unui vărsare de sînge ş i numeroase arestări . Gu-
război civi l înapoia liniei frontului nostru. vernul britanic recunoaste , că atentatele îm-
La urma urmelor, pentru ni şte militari este potriva Armatei Roşii, în spatele frontu lui
d estul d e Lndiferent ce fel de guvern va fi ei, sînt inadmisibile. Guvernul britanic nu
acesta ; im portant este doar să nu se fragă poate socoti însă că guvernul de la Lublin
în ~i pe la spate. Tn Polon ia există guvernul are vreun temei să considere că se sprijină
de la Varşovia . Tn Polonia există, de ase- pe o bază largă , cel putin în măsura i n
menea, agenti oi guvernului de la Londra care se poate aprecia din informatiile aflate
care au legături cu cercurile clandestine Ja d ispozitia guvernului britanic şi care, de-
nu mite "forte ale rezistentei interne". Ca sig ur, pot să nu fie ireproşab ile.
mi litar, Stalin compară activitatea unora si Roosevelt declară că timp de cinci secole-
a celorlalţi, şi în acest cadru ajunge i n~ ­ problema poloneză a dat dureri de cap.
vitobil !o următoarea concluzie : guvernul lurr.ii. 31
de la Varşovia se descurcă destul de bine Churchill spu ne că trebu ie să ne s tră­
pe tărîmul a sigurării ordinii şi liniştii în duim ca problema poloneză să nu moi dea
spa te le frontului Armatei Roş i i, în timp ce dureri de cap omenirii. 38
de pe urma "forţe lor rez istentei interne'' nu Stalin r ăs punde că este neapărat necesar-
avem decît prejudicii. Aceste "forţe" au ş i să se realizeze acest lucru. 39
reuşit să uc idă 212 militari oi Armatei Ro sii.
u M. B. nu înregis t rează acea s tă i n lervt nţie_
Ele atacă depozitele noastre pentru a pu.ne M.M. o inregistrează (N.R.R.).
mîna pe arme. Ele încalcă ordinele naos- " M. B . şi M. M. nu con se mne ază această in-
·----
u M. B. con semnează în continuat·e o inter-
terventie (N.R.R.).
u M . B. ş i M. M. nu con semne ază această in-
ventie a lu i Stalin, înregi s trată astfel : .,Tre- terventie (N .R.R.).
buie să spun că guvern u l de la V arşovia a re o ~o M. B. şi M. M. nu în registrează intervenţia.
bază democratică cel puţin egală cu ace-ea a
(N. R.R.).
lui de Gaulle·•. M.M. conse m nează de asemen€a
această rem a rcă (N .R.R.). - Va urma-

45
 •

corespondent al
domnilor munteni
-· •

DUMITRU HÎNCU

Istoria secretă o guvernării ultimiior d<li Dar cu aceasta om ajuns ş i la drama vie-
domni fonorioJi si o primului domn pămin­ tii lui Friedrich von Gentz core, inzestrat cu
teon din Tora 'Ro'mâneoscă este intim legată o elociAfă şi o d i alectică ieşite din comun,
de una c:Îin personalităţile cele m~i bizare o fost polodinul unei cauze pierdute, căci
ale secolului 0 1 XIX- lea, un personal contro- şi-o pus intreg talentul şi toată abilitatea
versat despre core s-au scris nenumărate diplomatică în serviciul mona rhiei absolute
cărţi, core o scris el însuşi mult, şi ar putea şi a 1 combaterii "idei lor fro nceze ", od ică
fi un adm irabil erou de rom an pentru mul- ideile revo l uţ iei burgheze, al căror marş bi-
tiplele faţet e ale existent ei sale ce Jn anu- ruitor nu putea fi însă oprit de nici un sis-
mi te momente o fost aceea o unUl oven- tem ş i de nici o intrigă, oricit de dibaci te-
turier, pentru pră pa s tia dint.-e totolo:i imo- sută . De aceea şi izbînzile i-au fost efemere,
ralita te di n viata priva tă şi d esă virş1to . r~s­ tal entul i s-a irosit zadarnic, iar gloria 1-o
pectobi l itote o ideilor şi sistemelor. pol1t1.ce t rădat repede, deşi nu atît de reped e
pe core le preconiza, pentru mult_•me? In- şi de comp let cum se p ricepea el însuşi s-a
trigi lor in core o fost amestecat ŞI masura focă.
in core din umbra ce fără îndoială îl N ascut în Prusia, la 2 mo i 1764, o intrat
avantaj~, o i nriurit osup~o celor m<?_Î de de foa rte tînăr in aparatul de sta t prusoc,
seamă evenimente din pnmele decen11 ale dor după izbucnirea revoluti ei franceze s-a
veacului trecut. M etternich 1-<J numit "prie- dedicat moi cu seamă activităţii publicistice,
tenul meu" şi i-a fost reo~mente prieten, cu traducînd mo i intii din Burke, devenind a po i
atit moi mult cu cit îi era foarte îndatorat. editorul unor publicatii ca : " N eue Oeutsche
Ţorul Alexandru 1 i-a ~pus " co.voler~l Eu~o~ Monotsschrift" şi " Historisch-Politischer Jour-
pei " deşi dacă ar fi şt1 ut ce şt1m no1 .ostoz~ nol" (ce s-au bucurat de colaborarea unui
despre dînsul ar f1 ov~t destu~e mot1ve sa
Herder, unui Jeon Paul etc.) şi, in sfîrşit, au-
se î ndoiască de covolensmul lu1. N apoleon 1 toru l uno r studii ce i-au adus renume :
1-o stigmatizat ca pe " un mizerabil scrib ... ,.Ober den Ursprung und Chorokter des
unul din oa menii fără onoare core se v;nd
pen tru bani ", dor şi el o avut n~mo.i pe ju- Krieges gegen die fronzozische Revolut ion"
m ă tate dreptate, căci dacă Fnednch ":on (Despre ongineo şi caracterul război ului im-
Gentz s-a vîndut iÎn tr-odevăr pentru bon1 o potriva revol utiei fronaeze) şi " Von dem
f9 st însă ş i l:Jn polemist de cea moi înaltă Poli ti schen Zust'Onde von Europa vor und
cla să.
noch der fronzoz ischen Revolution" (Despre
Oricum, ceea ce nimeni nu poate tăgădui situati a politică o EurGpei ·inainte şi după
revo luţia franceză) . Tn 1803 s-a mutat la
este că in cursul vietii sale - şi o bună bu-
ca tă de tjmp după moarte - Gentz o fost Viena - core, in imprejurGrile de atunci, îi
vno din celeb ri tăţile vremi i, un om despre putea oferi un cîmp mult moi larg de ofM--
co re s-a afirm<'t, poate cu bun cuvînt, că era more - şi o intrat în servi ciul monarhiei
creierul politic1 i externe habsburgice, in .timp habsburgice i ntr-o fuAcţie destul de m odestă
ce Mettern ich era numai mina ce actiona. in ciuda titlului pompos : consilier imp~r_io l
A fost con fidentul celor moi de seamă bărbat~ (Koiserlicher Rot). Dor pamfleteJe pollt1ce
politici ai Germaniei ~i An~l iei, un publici.st "Authentische Dorstellung Liber die Ve rhălt­
ale cărui lucrări ero u numo1decît traduse dm nische zwischen Englond un~ Sponie.n. vor
und bei den Ausbruch des Kneges zw1scben
Rusia pînă în Statele Unite, un ins cu foarte beiden Mă chten " (Autentică relatare 'o rela-
în'tinse şi romificote l egături, un iniţiat in tiilor diAtre Angl ia şi Spania inainte şi la
secretele cele moi stroşni c păzite ale Sfintei izbucnirea războ iului dintre cele două pu-
A liante. teri), ,;Fragmente C '=IS der neusten Geschichte

46
des politischen Gleichgewichts in Et:ropa· f anariote, el să fi căutat ca Metternich să
(Fragmen te din istoria contemporană o echi- afle pe o cal e indirectă că era în căutarea
librului politic in Europa), "Memorie sur unui corespondent, spre o sonda moi întîi o-
les moyens de mettre un terme oux mol- pi nia atotputernicului mi nistru.
heurs et oux dangers de !'Europe et sur les Tn o rice caz, Mettern ich i-a pmpu s l ui
principes d 'une po~ificotion generale" (Me- Gentz să fie corespondentul lui Carogeo la
moriu asupra mijloacelor de a pune capăt 27 decP.mbrie 1812 şi în aceeaşi zi activul
nenorocirilor şi primejdiilor Europei şi asu- consilier s-a şi pus in legătură cu Carageo,
pra principiilor ur.ei pocificări generale) pr•n van Fleischhokl, agentul austriac la
ou continuat să-i consolideze faima de zelos Bu cureşti. "Singura condiţie asupra căre ia
si talentat scuticr al obsolutismului. ln 1809, trebuie să insist de pe acum - i-a •cris
functia de ministru de externe al imperiului G entz lui von Fleischhokl - ... este secretul
a fost preluată, pentru multă vreme, d e prin- absolut atît asupra numelu i meu, cît şi al
tul Metternich şi o dotă cu acest eveniment corespondenţei in chestiune ; intrucit dacă
o inceput şi pentru Fried.rich von Gentz o lucrul ar deveni cunoscut aici ori in altă
fulgurontă ascensiune, iar între cei doi o pa rte, adio cu i.ndependento la care ţin d in
colaborare şi o omici~ie care a durat pî nă principiu si core imi este indispensabil ă spre
la mGartea lui Gentz. a răspunde cum se cuvine la aşteptările co-
Trei ani moi tirziu, prin Metternich o ajuns mitentului meu" (Se va vedeCJ, însă , inda tă cît
si Ioan Corogea lu Gentz. Motivele care valora, la propriu, independenţa lu i Gentz
I-au indemnat pe domnul fonoriot să se şi cît de mult ţinea el la secretul corespon-
adreseze ministrului de externe austriac pen- dentei sale faţă de anume urechi străine}.
tru recomandarea unui "corespondent" core Tratativele duse de Fleischhokt cu Cara-
să-I tină la curent cu evenimentele vietii geo s-au desfăşurat cu o repez iciune care
publ ice in ternaţ iona le nu sînt precis certi- contrasta izbitor cu i ncet1nea1o diplomaţiei
ficate de nici un document. Dor anumite din vremea cînd - pentru o -1 par'Ofraza pe
conciliabule core au precedat inceperea prinţul de Ligne - negocierile internatio-
corespondentei la să ca ele să se întreva dă nale nu mer.geou, ci dansau, şi foarte curind
cu ciestule şanse de verosimilitate. cavalerul von Gentz s-a adresat direct dom-
Tratatul de la Bucureşti din 1812, prin care nului. Curtean cu experi enţă şi odulator
Tu rcia se angaia să asigure domnilor din mlăd ios, cavalerul şi-o făcut in acelaş i timp
Moldova şi Ţara Român ească 7 ani de gu- - fără să a'ibo aerul că o face - şi IL•i în-
vernare, nu putea fi desigur socotit de Cora- suşi un portret ci t se poate de m ăgulitor,
gea - core cunoştea atit de bine mora- spre o se recomanda încrederii şi desigur
vurile de la curtea sultonilor - o gar-<Jntie nu moi putin genero:titătii domnului : "Ocu-
îndestulătoare . Sublima Poartă dăd ea do- pat de douăzeci de ani cu urmărirea mori-
vadă de atîta fantez ie cind era vorba să-s4 lor evenimente ale lumii, cu d ezvoltarea şi
calce obligaţiile ce le mai solemne... fn discutarea lor în scrieri core ou dobîndit
ace ste împre j urări e foarte cu putinţă ca el sufragiile suveranilor celo r moi luminati şi
să-şi fi căutat o acoperire, un eventual spri- o părţii ce lei mai respectabile a publicului
j in din partea Austriei. Pe de altă parte, şi din diferitele ţări unde ele ou circulat.. om
urmărind concomitent acest obiectiv, Cora- toale motivele să cred că, înfr-un fel sau
gea putea prea bine să dorească a se face altul, unele mentiuni despre persoana sau
uti 1 Por.ţi i punîndu-i la i ndemînă informaţii l ucrări~e mele au ajuns pînă la un print cu-
asupra intenţiilor $i planurilor nutrite ac noscut din totdea una pentru luminile sale,
ca'ncelariile europene în ceea ce o privea. prin izbinda cu core a c-ultivat toate ramu-
Dacă nu cumva oc-eo•tă ,misi une i-a fost rile l itera turii şi superioritatea C\:1 care a îm-
sugerată chior de Constantinopol cu prilejul brăţi ş at şi pătruns toate marile evenimente
investit'Urii, ipotez5 adesea în tărită de cu- ale E(Jrapei" . După core, afişînd un aer de
prinsul corespondentei. desăvir_şită sinceritate, el s-a crezut dator
Avînd în vedere ttoate aceste con si derente, să-ş i eună încă o dota în lumină "indepen-
alegerea corespondentului nt:J era de loc denţa '. Recunoscînd că poseda titlul de con-
uşoară. Era nevoie de un om care să .n u silier imperial, Gentz a .ţinut totu ş i să-şi in-
aibă o situatie oficială prea evidentă, dor credinteze interlocutorul că.. era vorba numai
core in acelaşi timp să fie la curent cu toate de un titlu onorific. "DCJcă priR această fa-
subtilităţile diplomcdice. După cîte ornta o voare - afirma el - m-oşi afla legat de
broşură publiootă la Paris i~ 1895 de SQrviciul curţii imperiale, nu m-oşi fi putu t
un român, probabi1 o teză de doctorat ~indi la propunerea pe core am supus-o
(Aiexondresco, N icolos G : la correspon- Alteţei Voa stre" (Tn treacăt fie spus, "titlul
donce du Chevalier Frederic de Gentz avec onorific" ii aducea atunci lui Gentz 4 000
le prince de Volochie JeaA Corodjo et la de dblcati).
Question d 'Orient - A . Pedo~, editeur), Şi corespondenta o început. Ea o fost "Ulte-
domnul fonariot o şovăit mai întîi intre von rior publicată - fiind socotită o importantă
Hardenberg, ambasadorul Hanovrei la oontributie la cunoaşterea dedesubturiior
diplomoţ.iei europene la inceputul secolut ui
Viena, şi consi1ierul de legaţie prusian
trecut - în ,primul volu~ d in " Depethes
Piquot. Deşi se poate f!rea b ine ca, uzind inedites du Che'laiier de G 3ntz oux hospo-
de mij loace ocolite, insinuonte, specific dars de Valochie pour SQrvir 6 l'hisk>ire de

47
 la politique europeenneN de către contele foctie n edisimulată : "Sfîrşitul acestui an o
Prokesch-Osten fiul (E. Pion et Cie, lmpri- fost strălucit. Tn afară de sumele pe care le
meurs-Editeurs, Paris, 1876}. Din punctul de datorez relaţiilor cu Bucureştiul, am avut be-
vedere a l interesului pe core il prezintă pen- neficii extraordinare de 48 000 de florini. Ve-
tru istoria noastră naţională, lucrarea este niturile mele din 1814 s-au ridicat la nu mai
însă lacunară dintr-o sumă de motive, măr­ putin de 17 000 duceţi'' 1• Tn ciuda stipendiilor
turisite chiar de editor, core o lăsat cu bune pe care le primea de la Metternich, in ciuda
ştiinţă de o parte scrisor ile autografe ale resurselor pe care spiritul lui fertil ştia să
domnilor Tării Ro mânesti si o făcut o triere le găsească şi aiurea, Gentz trecea totuşi
ş i in corespondenta lu i · Gentz, ignorind voit adesea prin neliniştile unui om care, fără
pa saje sau chior scrisori intreg i pe care le-a o fi bogat la origine, trăia intr-o lume
considerat de mai mic interes ; dar tocmai fastuoasă, cu plăceri gălăgioase, serbări ,
aceste scrisori sau fragmente cu caracter lux, mîncăruri a lese şi femei ce se l ăsa u
perso nal ar fi putut pune în lum i nă cu moi scump plătite.
multă pregnantă natura relatiilor dintre cel Lu ate l aola ltă, toate aceste îm prejurări
mai apropiat co nsi lier al lui Metternich ş i exp l i că de ce Gentz a fost inte resat sa
domnii Ţării Româneş ti. con tinue corespondenta cu curtea dom-
Prima scrisoare di n vo lumul amintit este nească de la Bucureşti şi după plecar(;O
datată 2 februarie 181 3, cea d in urmă poartă precipitotă a lui Carag eo (că ru ia i-a girat,
data 20 iul ie 1818 - adică imed iat inai nte de altfel, mai departe afacerile şi i-a uşu­
de mozil irea domnului ; scrisorile lu i Gentz, rat i:1stalarea la Pisa).
uneori adevărate memorii, o dată cu o certă lncit, du pă un scurt răstimp de intreru-
doză de prezumtie, dovedesc totu şi că el nu pere, Gentz a intrat in legătură şi cu ulti-
exonerase de fel atunci cind, la 23 iulie mul domn fan ariot din Ţara Românească,
1813, ii scrisese doamnei Rohel, soţia bunului Alecu Suţu, cu care a corespondat din mor-
său prieten Warnhagen von En se, (ca re, in tie 1819 pînă la sfîrşitul lui ianuarie 1821 -
1874, i-a publicat interesantul "Jurnal " in Sutu a murit, se ştie, la 1 februarie acelaşi
t rei volu me) : "Ştiu tot ; nici un om de pe an - şi apoi, după mişcarea revolutionoră
pămînt nu cunoaşte politica contemporană o lui Tudo r Vlad imirescu, cu primul dom n
Clcim o cunosc eu, căci nimeni nu poate să pămi ntean : Dimitrie Grigore Ghica. Cu
f ie ca mine înt r-o i ntimitate atit de strînsă acesta din urmă , corespondenta a durat de
şi in acelaşi timp cu toti şefii principalelor la 6 decembrie 1822 pînă la 16 mai 1828,
pa rtide". Corespondenţa lui cuprinde infor- in acelaşi spiri t şi cu aceleaşi obiective: in-
ma tii amănu n ţite asupra demersurilor şi in- formarea şi infl uen ţa rea indirectă a cabine-
tenţiilor cancelariilor europen e, prezenta te tului de la Constantinopol, dor şi cu un
şi comentate însă totdeauna în aşa fe l în- apreciabil beneficiu personal pentru emi -
cit să înfăţişeze Austria drept cea moi fi- nenta cenuş ie a g uvernului de la Viena.
delă apărătoare a integ r i tă ţii Imperiului
c!oman, cu scopul evident de a fi comuni-
1
Pentru a f::~c e s i m a i e v identă impo r ta nta
acestor ve nit u ri. n u s trică , poa te, să a m in tim
cote moi departe, la Constantinopol. "Printul că î n 1814, u n d ucat era e ga l cu 11,50 fr anci
M etternich m-a însă rcinat cu un comision pe fra ncezi, ia r un florin cu !!,65 f ranci.
care-I socotesc foarte interesant si de core
mă voi achita cu cea moi scrupuloasă exac-
titate" - vestea la inceputul scrisorii din
5 februarie 1814, iar moi departe nota : 1, i·: P f: f : 11 E~ 1\ i:1l 1T E:'
"Prinţul Metternich o dorit ca să transmit
A ltetei Voastre aceste intenţii. El ştie, mon-
seniore, că aveti mai bine decit oricine a lt-
cineva mijloacele de a le face cunoscute la ('. 111·: \ -\fJII~ I\ J.)l~ (;l ~ ,~r~
Con stantinopol şi de a le do toată greuta-
tea pe care o merită " . Corespondenta din \1 \ IIO~POO:\HS LJE \ \L.\ CIIIl:
14 ionuarie 1815 debutează si •
ea cu un
" comis ion" : "Am avut prilejul să vorbesc
astăzi dimineaţă cu d. print de Metternich
despre afacerile Porţii . El mi-o dat misiunea
să anunţ pe Alte ţa Voastră că intentiile sale
in această privinţă sint invariabil ace-
leaş .1••• "
Continuată cu reg ularitate, cam de d o u ă
t·t~ l l t t'

ori pe lună timp de şa se ani, cores pon denţa 1' u 11 <.o 'tH · 1' It O K E CU - OS T E ~ 1 11 ~
d intre Gentz si CarClgea (pentru care cel
dintii a devenit cu timpul şi omul de a fa-
ceri la V iena) s-a des fă şurat, se pare, spre
mulfumirea ş i folosul ambelor părţi . Tn o rice
caz, Friedrich von Gentz, fă cîndu-şi la sfîrşi­
tul lu i 1814 b i lanţul ven itur ilor încasate i n
acel an, a notat in "Jurnalul " său, cu o satis-

48
1
[ •

t
Pocate cu mottve fLorat- vegetate , d~n tezaurut de ta Sincr4ieni (raionul MieTcurea
Cluc), m4rturtt ale celebrei arte a argintului din perioada de apogeu a culturii dacice
(secolul I i.e.n . - secoluL 1 e.n .) - Muzeul NaţionaL de Anttchit4ţt .
 Obiect primi tiv de cutt, cu
semntficaţii magtc-simboUce
(aşa numfta .,horil") din neo·
Uttc - MuzeuL Naţionat de
Antidnt4ţt.

Coif de parad4 de aur de sUl

traco-gettc de la Potana-Co·
ţojeneştt (regiunea PloteşU) de
la tnceputul secolului al IV -tea
t.e.n . - Muzeul Naţional de
AnUchttilţi.
Lad4 scutptat4 din temn de chtparos, din secotut
al XV-lea, oper4 de artcJ pcJstratcJ în muzeul MtncJs -
ttrH Putna (detaliu).
casif ţar4neasc4 dtn Muzeul etnogTaftc al Transilvoniet - Cluj.

•
 •
destinul unei familii
HORIA NESTORESCU

La inceputul veacului trecut, boiernaşii argeşeni de pe Valea Topolo·

gului care, din moşi strămoşi, îşi spuneau doar "ot Bălcesci", adoptara
drept nume de familie, toponimul locului ; astfel s-a născut B ălcescu, nume
izvorit dintr-un străbun pămînt românesc, nume care avea să intre în istoria
României în focul dezvoltării natiunii şi s-o străbată ca un simbol al potrio·
tismului înflăcărat, a l devotamentului pînă la suprema jertfă.

MAMĂ A GRACCHILOR l sprăvnicatu l de străini din Bucureşti ; un

sfert de veac mai tîrziu avea să devină pre-
Pităreasa Zinca-Petrescu, după soţ, "foarte
şedinte ad-interim a l Consiliului de Mi-
stimată şi cunoscută în toată rara pentru
minunata doftorie cu care tămăduia de nistri
•
!
albeaţă la ochi", rămăsese văduvă şi cu su- " Un bărbat frumos, înalt şi cu o înfăţi­
meden ie de datorii, cind cel de-al cincilea şare măreaţă - oacheş, cu nişte ochi mici
prunc vedea lumina zilei. Copiii - Costache, dar lucioşi, din a căror privire, cînd se in-
Maria, Sevastiţa, Nicolae şi Barbu - au sufleţea, parcă s-aruncau scîntei ! Cu frun-
moştenit de la mama lor, aşa cum îşi amin-
tea înaltă şi palidă, era falnic şi impună­
tesc cei care i-au cunoscut, "o inimă blîndă,
tor !" - aşa şi-1 amintea nepoata sa, Olga,
inima ei chiar, de-o bună şi adevărată ro-
...
manca .... "
. pe Costache Bălcescu, căruia prieten ii, la
l egenda - ţesută de gazetarii vremii Paris, în anii emigratiei, ii spuneau : le
dintr-un adevăr aflat de la chiar " nenea prince noir !
Costache" - spune că, prin anii celui de-al Tn anii premergători revolutiei, Bălceşti i
doilea deceniu al veacului trecut, Tudor Vla- publ ică o serie de traduceri sau lucrări ori-
dimirescu, care iubea mult copiii, venit să ginale, contribuind prin aceasta la reali-
inspecteze gestiunea sameşului de Dolj zarea scopului militant al "Asociatiei lite-
Barbu pitarul, tatăl Bălceştilor, "luase în rare" : imbinarea actiu nilor culturale cu
brate pe Costache şi pe Nicolae şi le cele politice, propăşirea limbii şi literaturii
spunea despre războaiele lui Mihai Vi-
teazul" . române prin unitatea intelectualităţii pro-
- "Parcă-1 văd şi acum - istorisea gresiste din toate ţările române, răspînd ire a
Costache Bălcescu - Tudor ne spunea : Mă cu naşti nţe lor cu ltu ro 1-şti int ifice.
băieţi, să aveţi pururea înaintea voastră pe Costache, a cărui pregătire de economist
Mihai Viteazul şi faptele sale". era unanim recunoscută, traduce, în ·1 844,
cartea lui losef Droz : "Economie politique
PRINTUL NEGRU ou principes de la science des richesses"
Cel mai mare dintre copiii pilăresei Zinca, şi t i păreşte un " Projectu pentru o casă de
Costache, îşi începe de timpuriu carie ra păsfratu şi împrumutare" difuzat gratuit,
functionărească în postul de "copist" la un an mai tîrziu.

4 - Magazin Istoric nr. 3

53
 N icolae, fostul iuncăr-invătăto r, preocupat
de studiile militare, care, împreună cu maio-
Tul Cristian Tell, pregătea proiectul unei
"Bibliotheque mditaire" , traduce ca :-tea ge-
neralului Henri Jomini : " Tableau analyti-
que des principales combinaisons de la
.guerre et de leur rappo rts ovec la politique
des Etats" şi publ i că , în 1844, articolul
despre "Putere a armată şi arta militară de
la întemeierea Principatului Volahiei pînă
acum " .
Cumnatul lor, serdarul Scarlat Geonoglu,
ti păreşte, în aceeaşi vreme, două traduceri :
)s torio lui Na poleon Bonaparte" (1840) şi
.,,Aducerea trupulu i Tmpăratului Napoleon în
.Franta " (1843).
Bălceşti i, prin condiţia lor socială -
:sînt mai aproape de moşneni decît de
clasa boierească . Costoche, prin căsătorie,
se apropie de mediul burgheziei în formare
nu numai prin preocupări ; Elena Nă cescu ,
soti a sa, era fi ica unui cunoscut "rachieru ''
.din mahalaua Olorilor. Ei iau parte act ivă
la viata politică o ţării, găs i ndu -se în mij-
locul celor mai progresiste cercuri. Ntcolae Bălcescu. (dagherotip)
D eşi f unctionar al statului - şef de masă
1a Departamentul Vist ieriei - Costache par- ceput viata aruncat în închisoare pentru
ticipă, în noiembrie 1846, la ag i taţia pol i- revolutie şi închisoarea ob l igă ca
tică p rile j uită de alegerile generale pen tru b letea."
Obşteasco Adunare, sprijinindu-1 pe Gri- Avem prilejul, astăzi, a da la lum i nă şi
gore Grădişteanu, unul dintre putini i candi- un nou document inedit d in acea vreme ;
-dati a i opozitiei. Din acest motiv este înde- este vorba de actul prin care năstavnicul
părtat din serv1c1u - împreună cu alti m î nă s tirii Mărg i n E: ni era înş t ii nţat de gro-
12 functionari - şi, deş i moi pe urmă ce i- tierea detinutului N icolae Bălcescu şi i se
lalti sint repr imi ti, el " nevoind o se inco- ordona " ca să incredinteze pe numitul în
voia spre a-şi recăpăto slujba, nu a fost re- mina d. Barbu Bălcescu " spre a f i adus l<1
integrat". 1 • Bucureşti :

Vorn ici a Lemnitelor

., ...PRISON OBLIGE COMME '
NOBLESSE" Năstavn icul Mănăstirii Mărgineni
M ăria Sa prea i nălţatul
nostru domn cu
N icolae Bălcescu cuno scuse, ş i el, destul prilejul săt bătorii sfintei învieri o domnului
de timpuriu represaliile stăpînirii. Fu sese mintuitorul nostru Isus Hristos milostivirea
arestat, pălmuit de însuşi spătorul Ghica revărsind şi asupra lui Nicolae Bălcesc u
- şeful oştirii - la unul din interogotorii, ce cu porunca de supt no [loc alb] d in
judecat şi condamnat - "nevîrsnic" f iind- anul încheiat s-au tnmis în surghiun lăcui
la 3 ani înch isoare pentru part iciparea la acei mănăstin pă soroc de ani trei ou bine
m işcarea revoluţionară din anul 1840. Dacă venit prin luminat o fts din 18 ale curgă­
vremea petrecuta în ch ili ile mînăsti rii Măr­ toorei luni no. 239 a lăturat în copie pe
gineni îş i lăsase, pentru totdeauna, pece tea lîngă adresa Ci[nstitului) depa rtament supt
asupra sănă tăţii sale, şi aşa destul de şu­ no. 1021 o-i dărui desăvîrşească ertore din
bredă , ea va determina destinul său. "Eu h o tărîrea soroc ttă . De aceea să scrie cu-
mărturisea prietenilor săi - mi-am în- vioşiei voostte ca să încredinţeze pe nu-

54
 •

cătură o părtici că d i n fi i nta sCI, spre a trezii

in con ş ti i nţa semenilor săi dorin ţa de drep-
tate socială şi de eliberare n aţională.
Inegalabile vor rămîne rindurile aşternute,
pentru eternitate, pe o filă a manuscrisu-
lui său : " Dar unde este M ihai Viteazul
acum spre a real iza aceste proecte ? Cu-
noa ştem un viteaz mult mai [mare] decit
acest erou : poporul. Patriotismul unui
popor e mult moi puternic decît oricit de
mare erou individual. Cind inima lui va fi
aprinsă de acea mare idee a regeneraţiei
nationale ş i cînd el va fi hotărît a o apăra
cu sîngele său nici o putere din lume nu-l
va putea birui. Datoria epocii noastre, a
generatiei noastre este a sădi această mare
idee in inima oricărui român " .
Membri oi " Asoc.iatiei l ite rare" şi ai o r-
ganizatiei secrete " Frăţia", ai " Comitetului
revo lutionar de la 1848", secretari, oficia li
sau neoficioli, ai Guvernului provizoriu
N icolae ş i Costache au luat parte activă la
-.. pregătirea şi desfăşurarea revolutiei. Mezi-
nul, Barbu, nu împltnise 24 de ani cînd
t fiacăra revoluţiei fusese apr i nsă şi pe pă­
Luxiţa Florescu mîntul românesc. TI întîlnim la Buzău, gata
a face dintr-acest judet unul ,,în stare a da
mitul în mina d. Barbu Bălcescu a-1 aduce exemplu la celelalte 16", ori, mai tîrziu, pe
la Vor[nicie] spre a să aduce la îndeplinire Cî mpul lui Tra ian alături de generalul Ma-
inalta poruncă . gheru.
Şeful Vorn iciei, Blaremberg Tnfrîn g erea revolutiei îi împ răştie dincolo
Aiutot ul me[sei] Teodor Cia!ic de g ranite le ţării. Costache ş i N icolae iau
Anul 1842 drumul Parisului unde grupează, în jurul re-
Luna apr(ilie] 22 vistei " Rom ânia vi itoa re", un mare număr
Des. 1 de exilati. Aici, Nicolae publică cunoscutul
Mas[a] 1 său articol despre "Mersul revolutiei in isto-
No. 962 ria Românilor", iar Costache polemizează cu
[Rezoluţie :] Potrivit cu cele poruncite defă imătorii revolutiei în nota despre " Ch el-
.()-OU sloboz1t oprfilie] 27 • tuielile revolujiei şi reacţiei in Ţara Roma -
neasca". Barbu, crescut 11 1îngă mamă şi su-
Cît trebuie să-I fi impresionat şi ce în- rori" - cum îşi am i nteşte nepoata sa, Te a
riurire va fi avut asupra tînărului Barbu Crăsnoru -Mandrea - de la care "învă­
- core, pe atunci, nu avea decit 18 ani - ţase toate leacurile", îşi scăpă viaţa ple-
clipa eliberarii fratelu i său ! Şi cîte oare nu-şi cind la Constantinopol, unde "se întin sese
vor fi spus ei pe drumul de la Mărgineni la zvonul că e un doctor bun".
Bucureşti ? Tn pragul mortii, cind în întreaga Europ ă
reactiu nea triumb, N . Bălcescu avu previ-
zillneo să scrie : 11Vo veni ziua fericită, 2.iuo
UNDE EŞTI MIHAI VITEAZUL t izbînzii, cind omenirea întreagă se va scule
spre o sfîşia acest văi şi duşmanii tăi [ înzei:o
" Pe fruntea lui l argă ş i curată - îşi amin - Libertatej se vor împietri la vederea chipu·
tea Vasile Alecsandri - se vedeau trecînd lui tău de lumină, atunci nu va mai fi n1et
gînduri mărete : în ochii lui limpezi şi neqr; om rob, nici naţie roabă , nici om stăpm
lucea o flacără tainică, ce parcă înota în · pe altul, nici popor stăpîn pe altul, ci dom-
tr-o rouă de lacrimi la cuvintele de patrie, nia Dreptăţii şi Frăţiei !... Atunci toti Româ ·
glorie şi independentă naţională !" nii vor fi unu, liberi şi frati !"
Tn fiecare clipă a vietii sale, Nicolae Băl­ Pe lespedea mormîntului său din Palermo,
cescu a dus o luptă fără preget, nespus de urmaşii au săpat cuvinte atît de scumpe lui
dureroasă, în care dăruia picătură cu pi- - simbol al unei nemărginite iubiri fată de
1 Arhiva I storică Centra l ă, Mînăstirea Măr­ patrie : "Şi cel din urmă al meu cuvînt va
gir.eni, do~·a rul 1 1830, f. 268 r. fi încă un imn tie, tara mea mult dragă !"

55

,
 •

~ IUBITOARE DE NEAM $1 DE loc, d in acest motiv, pe celălalt mal al Du-

nării , la Nicopole.
V

TARA" După tragicul sfîrşit al lui N icolae, Se-

"Umbră" o lui Nicolae, Tita - Sevostita vestita a adunat cu o adevărată religiozi -
Bălcescu - era o "femeie de o deşteptă­ tate orice relicvă rămasă de pe urma sa
ciune rară, cultă, energică, şi îndemănatică Moare singură, nespus de singură , în cum-
la toate". Tn amintirile lor, fiicele lui Barbu plita iarnă o anului 1883, găsindu-şi mor-
Bălcescu aveau să lase impresionante pagini mîntul în pămîntul Bălceştilor, pe care 1-a
despre Sevostito. Olga Gigurtu notează, de iubit atît de mult.
pildă, cu o deosebită emotie unul din sfatu- Un an mai tirziu se stinge şi Barbu. Pri-
rile primite de la " tanti Sevasti 'J în preajma mise botezul focului revolutiei la 1848 ; călit
nuntii : "Căsătoria e o fericire pentru fe- la şcoala emigraţiei, fusese unul dintre cu-
meie, căci în ea îşi găseşte adăpo stul şi noscutii ogitatori revolutionari şi .unionişti
mijlocul de a-şi împlini menirea de sotie ş i craioveni. După Unire, se retrăsese d in viata
mamă". Femeie superioară, distinsă, cu politică, fiind mai multi ani avocat şi, în
multă înţelegere şi dragoste fa ţă de oameni, cele din urmă, primar al Croiovei.
ea a fost" pentru locu itorii Bălceştilor - căci
La sărbătorirea semicentenarulu i revoluţ i ei,
aici îşi petrece cea moi mare parte a vieţii în 1898, Costoche Bălcescu este ales - ca
sale - o adevărată mamă. Ca o "cometă singurul în viaţă dintre cei 13 membri ai
'binefăcătoare : venea şi d ispărea , lăsînd in
" Comitetului revolutionar de la 1848" - pre-
urma ei o rază de l umină" .
şedinte al "Comitetului oficial pentru sărbă to ­
TI întovărăşeşte pe Nicolae o parte o exi-
rirea revolutiei ". Tşi dă însă imediat demisia
lului, la Hyeres, şi n-a putut niciodată să-şi
datorită caracterul ui politic-oficial core se
ierte că în toamna anului 1852 1-a lăsat să
încerca a se imprima serbăr il or de către
plece singur spre Polermo, după încercarea
guvern. Tntr-un interviu acordat presei cu
neizbutită de a se reintoarce în patrie. Con - acest prilej, el spune, printre altele : " Ideea
temporanii îşi amintesc că ordinele domnu- sărbătoririi miscării de la 1848 ar fi bună
•
lui, inspirate de morii boieri şi consulul ta- dacă s-ar face o serbare naţională. După
rist, "n u-i învoiră nici măcar o cobori din cîteva zile însă m-om convins că nu e vorba
vapor şi a pune piciorul pe ţărmul româ- de o serbare naţi on ală , ci de politica de
nesc" . Intilnirea cu îndurera ta sa mam ă are toate zilele".

IN PAGIN A AL T U RATĂ ,
DE LA STI NGA
LA DR E A P TA :

• B arbu Bălce s cu (desen

în cărbune (J.l.'ccu 1a: de
Olga Gtgu1·t u in 1815)

• Constantin Bălcescu

• Bonifoctu Florcscu.. în
uLtimii cmt ai v ie ţii (co-
lecţw Gco-;gc D. F'to-
rescu)

.P 1tăreasa Zinca B ălcescu (1846). Acu- M oria G eanogtu.-născută

t> / edt d e M iktos Sik6 B ăLcescu

•
:~ " ... ~
• •
. . ~ ~ "• . .
•
.
•
. - . } . ~ 6
.
• •

56

-
 StHITA A 6ENlALIJ61fl FAM/l/FI 6ĂLCFSCU
( Fr•1mt11f)

1
~P~ NE(I/I.A
•1 l ila•
1161

1
riNA It P''""a~;~
• fUIMN4i~
f114,11lfl, f1.,., !!JQI

'1•
I INCA IAUUCII
( t 1148· 1111)
• t/11ptiHIII ~ .+trttrt~
{t 111Q·II1S)

~r--~t~~~'~l
COSTACNt
- --~r---~ IIAIIA SIYA STITA IIICQ LAE ~AR811
f81J ·IJM (tlf1 · 1461) (1/fl · /813) ( 18ft· IIS'1) ( li/14 · 188~}
e ~~~~~~#1) e lkll v( 411rvrrm } • lilcuh e II'W ~.". G I~~~NZ• (C·•~~~J
f• /#1 1 • 1113 • ~ni (Ari"f) f'Wr- ·H#/11 ) f• IIS3EIM#._ 1·1861 1'!N" l...,.
fi-N~ Af~'-1~~ Sarilt filAJ/ORI .1/"Mt~JV~

~~-)i ri'"' f
,_ ( IIS1· IIilfJ) (""-.flllf)

i '' 7-' i r•rJ . . . '· /

~llltiA UA ttJIISTAIIT/11 IAHII MQ~ (11'1·

AIIASTAIIA fl i SAArfA
(IIIIN_,){_,.IIII)(f1111·/IJI) {II!I•" 31){111'J1 e?) 1 J { IPO· 1 )
MlNffACIU
(IN ·tnf)
OLIA lOE
(IISI ·Ifi'O) (fiS6-IIN)
JA
(18SJ-~)
• 1,11 • 1873 • t . "" • 1813 • 1111 • m7 • 1111
A•~Iti rtriDrt# A/t.r#l>tiiY Y1stle lo~" Koho 1'~1~~ III(QI~ lufn,m,
ilfl4r· rmrr ~""'zvkw COCIU NUANII ( IIU·tne) 1161/~TII MAIIIJitA CVI.(E~
(- ·INJ) (1, .11+4) ( 1 • f81o) (IM() 1110) (1' " · 1114) ( 18+1'/hO) (lll!lJ ./911)
lr h ' 1( It ~
l

57
 Costache Bălcescu se sti nge din viaţă in tăţi i de l itere din Rennes - va trece ase-
august 1902, aproape nonagenar, lăsînd în menea unui meteorit, luminînd doar o clipă
urma sa un secol de lupte pentru făurirea bolta pe care strălucea " Luceafă rul " poe-
naţ i un i i şi statului român. ziei românesti.
Debuteaza cu o "Istorie în cîntece a
popoarelor", conferi nţă tinută în cadrul so-
MESAJUL BĂLCE$TlLOR ci etăţii "Uniunea română" din Paris, în
Deschizind ochii, p runcul născut la Pesta vremea studenţiei ; scrie versuri, eseuri li-
in acel sfîrşit de p r imăvară 1848, avea să terare, cronici teatrale şi politice. Prieten al
vadă un cer purpuriu luminat de flacăra lui Macedonski şi, un foarte scurt timp, în
revoluţiei aprinsă pe i ntreg continentul eu- cercul " Literatorul ui" ; mai apoi, el insusi
rop ean. Mam-a ca·re il adusese fa ·viată în editor sau redactor a numeroase ziare si
ch inuri de moarte îi dădu numele de Bo- reviste ("Dacia viitoare", "Bi blioteca omului
nifaciu (bonifatus - cu destin fericit). Era d~ gust", "Portofoliu! român " şi altele). Pu-
fiul Luxitei Florescu si al lui Nicolae Băl- blică numeroase studii istorice, f ilozofice si
cescu 1 · · de popularizare stiinţifică. ·
De pe pămîntul însîn g erat al Ungariei re- El se stinge din viaţă cîteva luni după
· voluţia.nhre.,. Luxtţa - în_ clip_ele hotărîbare mama sa, în 1899, la sfirsitul acelui veac de
pentru revolutia română - adresează iubi- neîncetate frămîntări sodale si nationale.
tului ei şi prin el tuturor românilor un me- Bălceştii şi-au înscris numele pe răbojul
saj de o. înaltă forţă morală : "Pierdeti-vă oa~r:'e~ilor mari. ai .României nu .numai prin
starea, v1aţa, totul, numai drepturile tări i acpunlle lor dm t1mpul revo·lut1ei sau din
dobindite, nu !" · anii emigraţiei ; ceea ce i-a impus istoriei
Bonifaciu - asa cum si-1 amintesc multi este, fără îndoială, credinta lor neclinti tă
dintre cei care I-au cunoscut - era "un om ·în destinul poporului român, căru i a i-au în-
d e o vie int e l igenţă, de o mare cultură. " chinat întreaga lor viaţă. Ei au l uptat pen-
Di n nefericire, numele isi va dezminti sen - tru ca România - asa •
cum scria Nicolae-
sul. Bonifaciu - absolven't al Liceului · impe- să-şi ocupe rangul ce i se cuvine în marea
rial "Louis le Grand" din Paris si •
al Focul- familie a naţiilor europene !

Casa B ătceştitor (fo t og1·aJie con t empo1·ană păstrată în m·hiva famiLi ei B ăLcescu)

58
Pe

urmele

bourului

"DESCĂLECAREA" TĂRII MOLDOVEI

ŞTEFA N ŞTEFĂ N ESCU

"Capul cii di bour a fiară vestită

Sămn eadză putere fă răi nes mintilă ...
(Dosojtei)
Legenda , . descălecării '· Moldovei de voievodul Dragoş din Maramureş, a fust
pentru prima dală consemnată în scris in secolul al XV-lea. in versiunea ei
mai largă, păstrată în aşa-numit·a cron i că moldo-rusă , se spune că Dragoş a
pornit cu ceata lui "la vînă toare de fiare şi au aflat supt munţi i înalţi urma unu i
bour şi au pornit pe urma bourului prin munţi... şi au trecut peste plaiurile
înalte ... ş i au ajuns pe urma bourului la locuri de şes şi frumoase şi au prins din
unmă călări pe un bour la un rîu, pe mal, sub o salcie ş i 1-au omorît şi s-au
o pălat din vînatul lor". Impresionai i de splendoarea locurilor în care se aflau,
ei au hotărît să ră tnină cu toţii acolo ; s-au întors apo i a casă şi au vorb it tuturor
"despre frumuseţea ţă rii ş i despre rîuri ~i des pre izvoare", îndemnîndu-i să vină
c u ei şi să se aşeze în acele locuri. învoindu-se cu toţi în privinţa plecării, a u
c·,'rut ş i încuviinţarea eraiului Vladislav (sic) "care le-a dat drumul cu mare mi-
luire·'. Şi por nind ei din Maramureş, au trecut cu femeile şi cu copiii "peste munţii
înaH i, cînd tă i nd pădurea , cînd d înd pietrile în lături... şi au ajuns la locul în
care Dragoş uei ese bout~u l ~ i le-a plăc ut şi s-au aşezat a colo". DLn m ijl,o cul lor
au al!eS d upă ac~ea şi au rid icat ca ,,domn şi vo ievod" pe Dragoş . "Şi de atunci
- continuă croni ca - s-a început, cu voia lui Dumnezeu, tara Moldovei. Şi Dragoş
vo ievod a întemeiat cel d i n ~î i oraş pe rîul !vloldova ş i după aceea a întemeiat
oraşul Baia şi alte oraşe pe rîuri şi la izvoare. Şi şi -a fă cut pecetie voievodală în
toată tara, cu ca pul de bour".
Legenda aceasta, în trăsăturile ei esenţiale, se regă eşle la marii cron icari
moldoveni Grigor e U reche şi Miron Costin, care i-au mai· adăugat unele date
păstrate de tradiţie. De la ei a .trecut lA alti cronicari si i torici, constituind pînă
către mijlocul secolului al XIX-lea principalul izvor pentru explicarea formării sta-
tului moldovenesc. Cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, pe măsura lărgirii
in formaţi~i documentare ş i a dezvoltări i spiritului critic ir. folosirea surselor, legenda
"descălecatului" a început să fie supusă une i atente anal·ize cu scopul de a separa
elementul verid ic de cel fabulos. Un rol însemnat în această p rivinţă 1-au avut în
s pecial cercetănle lui D. Onciul. Ele au fost de natură să arate că explicarea ştiin­
ţifică a formării statului moldovenesc impune renunt3rea la mitul "descă lecatului".
Trad-iţia cu privire la vînatul zimbrului - după D. Onciul - nu este altceva decît
un mit etiologie, inventat cu scopul de a explica provenienta 7imbrului din marca
1ării. Singurul fond istoric al tradiţiei despre începuturile Moldovei este partici-
parea romjnilor din Trans ilvania la luptele împotriva tătarilor şi "întemeierea"
statulu i moldovenesc de un vo icvod român din Maramureş, al căru i nume e ra Dragoş.
 N. I orga socotea ş i el că Jegen ja "descălecări i " Moldovei de vînătorul Dragoş
este o simplă ir.terpretare a stemei ş i numelui ţării după U7anţa folos ită de oamenii
R enaşterii de a crea un început fabulos patriei şi neam ului cărora le aparţin eau.
Ea î şi are originea într-o baladă de ospeţie, întîlnită atît la români, cît şi la unguri .
Tn vremea lui Ştefan cel Mare a trecut în letopiseţele oficiale "adăugi tă cu povestea
luptelor craiului Lazlău cu tătarii , cu conştiinţa originii romane căpătată din c~rţilt:
H enaşterii ş i din spusele celor care le c i ti se r ă" .
In urma celor scrise de N. Iorga, e xpli caţia originii legendei despre Dragoş
a fost relua tă de Romul Vuia, I. Minea şi de alţi ce rcetă tori, care deşi au exprimat
puncte de vedere diferite în privinta originU ei, au fost de a cord în a o cons idera
ca l egendă hera ldică.
P e m ăs ură ce acumularea de noi ştiri documentare reliefa ex i sten ţa unor for-
m aţiun i politice româneş ti pe teritoriul Moldovei cu mult înain te de data a ş a-numi ­
tu lui "de scălecat" al lui D ragoş, devenea tot ma i evid en tă in con islenţn teorie i "descă­
leca tu lui" în explicarea fo rmării statului moldovenesc. Cu toate acestea, cazuri izolate
- de is torici au continuat să sus ţină , exagerînd vădit, rolu l determinant al factorului
extern, al "descălecării " elementelor maramureşene în crearea Moldovei, ca stat de
s ine stătător. Era evidentă în aceste cazuri neînţelegerea notiunii şt iinţifi ce de stat,
nesocotirea caracterului de clasă al s tatului, identificarea lui cu populatia organi-
za tă . Or-, elucidarea unei probleme a tît de importante, ca a ceea a apariţi ei s tatului ,
pres upunea şi presupune ca o condiţie sine qua non, pe lîngă cunoaşterea deplină
a ma terialului faptic concret, pe lîngă erud iţi e deci, o con cepţie ştiinţi fi că desp re s tat.
I n ul tima vreme problema a fost reluată în lumina materialismului istoric.
ceea ce a per·mis adîncirea analizei procesului de formare a claselor, de apariţi e
a statului. Din ce rcetările înt!'eprinse reiese faptul de necontestat că statul
moldovenesc de sine s tătător - aşa cum el este cunoscut in secolul al XIV-lea,
cind ar f i avut loc "descălecarea " ţării - era rezultatul unui în delungat proces
istoric, desfăşurat pe teritoriul de la est de Carpaţi. Alcătuirea şi extinderea cu timpul
a domeniilor feudale , create în urma creş terii, în cepînd din secolul al X- lea, a inega-
lit ăţi i de avere in sînul obştilor săteşti, au dus la naşterea unor form aţiuni politice
de natura statelor-domenii, embrion al statelor feudale. Stăpîni i domeniilor, sprijiniţi
pe "slugi" înarmate, exercitau de la curţile lor întărjte o au toritate de temut împo-
triva maselor ţărăneşti.
T en di nţa de a mări n.umărul supu ş ilor , ca şi nevoia de a face faţă împotrivirii
acestora şi permanentelor primejdii din afară, au dus la unirea eforturilor stăpînilor
de domenii, la constituirea u nor organi e1e politice mai puternice, de tipul cneza-
telor ş i voievodatelor. Asemenea formaţi uni semistatale e ra u ră spîn dite îna in te
de secolul al XIV-lea pe întreg teritoriul Motdovei ; în sud-vest brodnicii, în şesul
Moldovei berladnicii, în nord bolohovenii. Ele se întîlneau apoi în Vrancea , Cîmpu-
l ung şi în alte părţi. Exi ste nţa lor denotă o însemnată densitate a populaţiei pe
teritoriul Moldcvei, fapt ce infirmă teoria marelui gol demografi c de aci, care ar
explica "descăiecareacc din Maramureş. Începînd cu secolul al XI-lea, un şir de
date documentare ilust rea ză rolul însemnat pe care îl joa că în .'lnumite împrejurări
formaţ i unile politice de pe teritoriul Moldove i. Izvoarele poloneze ce stau la baza
cronicii lui I. Dlugosz arată , de pild ă, că în anul 1070 .,valahii" au luptat alături de
ru ten i şi pecenegi, sprijinind pe Viaceslav de Poloţk împotriva lui Boleslav, regele
Poloniei. In anul 1166 "valahii" din regiunea Mării Negre apar ca aliati ai B izanţului
impotriva ungurilor. Doi ani mai de vreme, în 1164, la graniţa cnezatului de Halici.
,. valah ii" au prins ş i au predat împăratul ui bizantin, Manuel Corn nenul, pe sebasto-
cratorul Andronic Comnenul care, bănuit că unelteş te împotriva împăratu l ui, a tre-
buit s ă-şi caute 5alvarea fugind la cneazul Hali<:iului.
Cînd, in secolul al XIII-lea, rega tul maghiar a încercat, sprijinit de papalitate.
să -ş i e x tindă autoritatea la ~st d€ Carpaţi, el a gă s it a ci formaţi u'1i politice româneşti
IJOiărîte şi capabile să -ş i apere libertatea ş i cre dinţa lor re li g ioa să .
Prin înfiinţarea , în 1227, in colţul de sud-vest al Moldovei, a episcopatului
catolic al cumanilor, fost m ai înainte al Milcoviei, s-a creat un prim avanpoşt al
expan siunii maghiare la est de Carpaţi. Feudalitatea maghiară şi călugării misjo-
nari catolici au intrat a stfel în contact direct cu forn1atiunile politice locale
ş i au în cercat, ş i pe cale diplomatică ş i cu forţa , să le su pună şi să conver-
tea scă pe locuitori la catolicism. Interesul mare pentru "valahii" "schismatici"
şi .,infideli" de la est de Carpaţi se oglindeşte în sporirea, după cel de-al treilea
decen iu al secolul1,.1i al XIII-lea, a şt irilor despre ei cuprinse în acte le emise d in
cancelaria papală sau din cea a regatului maghiar. La 14 noiembr.ie 1234, papa
Grigore al IX-lea com unica printr-o scrisoare lui Bela, fiul ş i coregentul lui Andrei
a l ri-l ea, r egele Ungariei, îng rijorarea sa, p ri c i nuită de ş tirile, ce-i fuseseră desigur
aduse la c u noşt i nţă , cu privi re la "valahii" din episcopalul catolic al cumanilor.

'
Ele se re ferea11 la or,eanizar-ea religioa--ă a\·an. ată a ace tora - cu ephcopi şi la
r efuzul lot~ de a primi religia catoli că.
Iureşu l ma rii năvălir i a tă tarilor din 1241 a frînat dezvoltarea economică ~~
politică a formaţiunilor statale de pe teritoriul Moldovei. Ele şi-au re\'enit după
l~vitura primit ă pe măsură ce în Imperiul tătăre c, care se mtindea de la Carpaţi
pmă la Oceanul Pacific, ,.pal ea mongolă'· chema la ordine ş i nsir,ura liniştea, fie ca
ş i relativă, dar absolut neces ară prosperităţii economice. Ma nifestarea unei oarecare-
toleranţe din partea cucerit.orilor fată de crc-:,tini a de<;c hi" d rum ul călur!ărilo1·
catolici în imperi ul tătăresc ; lor le-au urmat apoi negustorii şi oamenii de afaceri
care au contribuit la în viora rea comertului. D r w11m i come rciale importante au
început să stră bată înti;Jsul imperiu şi să unească ţările Europei de Orient.
Lumea catolică n-a renuntat însă la ideea supunerii forma ţiunilor politice
româneşti. Prin bula papală din 25 martie 1245, dată dm Lion. căpeteniile religiOase
ale românilor (valahilor), ca şi ale altor popoare din Europa ră ă ritean ă erau îndcm-
nate să intre in unitatea "Sfintei Mame", cu alte cuvinte să a ccepte un itatea bisericii.
l n 1247 solul papal Giovanni da Pian del Cat~pi ni, tr imis la hanul tălar, relata că
p t·intre voievozii ruteni întîlniţi de el în drum spre curtea hanului Batu era şi un
voievod valah. In croni ca lui Thomas Tuscus se menţionează i ntervenţia in 1276-1271
a valahilor, probabil cei di n nord-estrul Moldovei, într-un război de răs unet european.
Criza de la sfîrşitul secolului al XIII-lea di n Imperiul tătăresc a fost folosită
de căpeteniile politico-militare de pe teritoriu l Moldovei pentru a-şi întări poziţia
au tonomă. Căutînd să înlăture stăpî nirea tătară, ce devenea de nesupor tat, simţindu-se
totodată, amen intate de statele vecine. dornicc de cuceriri, căpeten iile formaţiunilor
.p olitice di n MoldoYa au trebuit să ducă o poJitică de alianţe elastică, aptă să slu-
jească interec::ele ap ărării. Ca o necesitate obi ect ivă se impunea unirea eforturilor
lor, strîngerea într-o form atiune mai largă, şi deci mai puternică, în stare să le 1
asigure în interior privilegiile pe ca re şi le crea seră pe seama supuşilor, a m aselor
ţărăneşti , şi să poată împiedica cotropir ile di n a f ară. Legăt uril e economice, înlesnite
de dezvoltarea tîrgurilor şi apariţia unor oraşe, antrenate, prin drumurile comer-
ciale ce treceau pe teritoriul Moldovei , în schimbul internaţional , veneau să asigure
d urabilitatea procesului de strîngere la un loc a formatiunilor politice de pe terito-
riul de la est de Carpaţ i.
O mare i mportan ţă în crear'ea tatului moldovenesc a a vut-o fap tut că luptele
îndelungate cu tătarii - în care au fost antrenate toate popoarele din centrul şi
estul Europei - au prilejuit nu o da tă solidarizarea eforturilor româneşti din cele •
trei provincii, Moldova, Transil\·ania ş i Ţara Românească. Spre sfîrşitul celui de-al
treilea deceniu din secolul al X IV-lea Basarab ret.U?ea, înfrîngînd pe tătari , să sta-
tornicească hotarul Ţăr ii Rom âneşt i pînă di ncolo de Chilia. Victor iile lui au făcut
să crească nădejdile căpeteni ilor roman~ti di n Moldova de a se elibera de sub
stăpînirea mongolă . In marile campanii pe care le-a organizat dţiva ani mai tîrziu
împotriva tătarilor regele Ungariei, Ludovic de Anjou, fortele rom âneşti din cele
trei provincii aveau să poarte greul luptei. Succesele obţinute în aceast ă luptă au
contribu it la unirea unor fo rmaţi u ni statale mici şi constituirea în Moldova a unei
organizări statale mai largi, din care se va dezvolta ulterior statul moldovenesc de
sine stătător. I n fru ntea a~€:ileia a ajuns, sprijinit fi ind ş i de regele maghiar, Dra-
goş din Ma ramur~. acoperit de glorie în lupta împotriva tătarilor. Se recunoştea
prin aceasta apo rtul românesc la înfrîn gerea tătarilor, se întăreau legăturile dintre
Transilvania ş i Moldova, în special din tre Maramureş ş i •nord-estul Moldovei,
ţi nutur i ce formau din timpuri străvech i o unitate etnioo-cultu rală.
Politica d u să de Dragoş ş i urmaşii lui, de supunere faţă de coroana magh ia ră,
contravenind a s piraţiilor locale de viaţă poli ti că proprie, .l d us la răstur na rea
dinastiei dragoşeştilor ş i alegerea pe tronul Moldovei tot a unui voievod maramu-
reşean , Bogdan, cunoscut prin rezistenţa sa împotriva tendi n ţelor regatului maghiar
de desfiintare a autonomiilo r locale. El a re uşit, într-o conjunctură politică inter-
n aţiona lă fav orabilă , să d esp ri n dă teritoriul de la est de Carpaţi de sub suzera-
nitatea regelui maghiar ş i să pună bazele statului moldovenesc de sine stătător.
Con':luzia se impune de la sine. I stori ceş te nu se poate spune despre Drag oş
sau chiar despre Bogdan că ar fi "descălecat"" sau "întemeiat" Moldova. O asemenea
af irmaţie ar însemna nesocotirea faptelor istorice, ignorarea caracterului de ma să
şi de durată al procesului istoric, care, el, în mul tit udinea de aspecte pe oare le
cuprinde - şi din care au fost reamintite cîteva - se poate numi "întemeierea"
statului. Instaurarea domniei a fost a ctul final al procesului de "întemeiere" a
statului, un a ct progresist, de mare însemnătate pentru vii torul poporuluJ. Spre el
tindea să ducă ş i a dus în chip firesc cursul dezvoltării istorice de pe teritoriul
Moldovei. Dragoş sau Bogdan nu au creat o "ţ&-ă", ci au fost rid icaţi în f1,untea ei
ca elemente oare să asigur~e ceea ce cursul jsioriei, el însu ş i , im punea : strîngerea
Ja un loc, într-un singu r stat, a formaţiunilor politice existente pe teritoriul Moldovei.

61
5 - Magazin istoric nr. 3
CONSTANTI
... .. .... .. . .;;...· . .· ~ . ... -
ARGETOIANU
.... .

(Continuare din numărul trecut)

Fragmentele pe care le reproducem continu ă seria în sem nă rilor lui C. Argeto ianu
privito a re la mo ravurile întîln ite şi cunoscute de e l le curte a rega lă imediat dup ă
rcstuurcfie. Autorul surprinde nume roase momente şi a specte ale cupi d ităţi i reg elui
Carol, re ginei Maria , prinţ ului N ico la e şi a le cc lor:alţi me mbri ai familie i regale. Un
mare interes prez i ntă pentru cititor ş i a cele pasaie eli n memorii în care a utorul înfăţi­
şează portretele membri!o r familiei regale deveniţi, mai to ţi, aventurieri ce cutreierau
lumea, ca urmare o d etronării lor di n diferite ţări În perioada de du p ă p rimul ră zboi
mond ial.
M . C. ST ĂNESCU

În sinu familiei regale Aranjamentul M i-a revenit mie tri sta

cinste să sfirsesc o ceartă
cu principesa Elena Plasamentul prin- core în co rdase pînă la
enervare raporturile re-
cipesei Ileana Căsă oria ei cu arhfdu- gelui cu toată fam ilia lui.
A m arătat de1a în
cele An on Familia arhiducală o rhi- cursul acestor amintiri
ducii ş" afacerile amestecul meu, so~icitat
de rege, în toamna anu-
lui 1930, in diferendul
său cu principesa Elena,
şi rezultatele la care
ajunsesem, cu ajutorul re-
Dac:D conjunctu ra e:o- la această regulă, au fost gelui George, core izbu-
nomico-fillan.ciară , sără­ s~ chestii core mi-au dat tise să obţină de la soră ­
cia, ban cherii şi depo- de muncă fără n1c1 o sa concesiuni însemn ate
nentii mi-au făcut o oca compensatie de ordin fată de primele ei pre-
de venin pe zi [ ...] inal- distractiv, ba care mi-au tentii. Principesa renun-
tele fantezii ole f amiliei lăsat chiar o amin~i re pe- tase pe rînd la garanţia
regale au fos-t, in schimb, nibilă. Tn această cate- regeJui A le~andru oi Iu-
iA răstimpul acestor 13 gorie intră regu larea de· goslaviei şi la a guver-
lu.ni de sarbădă guvef"- finitivă o ra porturilor nului român peAtru exe-
~a.re, nesecate izvoare d e dintre rege şi principesa cutarea obligaţiilor de
petrecere. Cîte o dată, E~ena, afa cere ce nu se ordin financiar asupra
ce e drept, mi-ou dat şi terminase pînă la veni- cărora ambii soti căzu­
âe furcă , dar în aceste rea mea în fruntea M i · se ră de acord. inţelege­
cazuri, spectacolul a fost nisrerului de Finante din rea se făcuse pe baza
destul de savuros ca cauza cîtorva chestiuni următoarel or condiţ iu ni :
să răsplătească ostenel ile de ordin material ce mai principesa se obliga sa
mele. Au fost şi excepti~ rămăseseră de l ichidat. nu petreacă în România

G2
moi rl'l ult de 4 luni 1 i n regele se izbise de o trud it şi i-om gă sit . Am
palatul de la Şosea , o greutate more : n-oveo luat 27 milioane de lo
căru i intretinere rămînea paro le. At ins serios prin fondul timbrului de avia-
in sarcina ·listei civile, tot criza bancară, obişnuitul ţie cu core om cumpărat
anul, precum tot in sar- să u finonţotor, A risti de vila de la M amaie pen-
cina rege lui cădea şi in- Bronk 2 n-o moi miscat tru stat-maiorul şi b irou-
tretinerea J)rincipesei pe din urechi, iar cel51alt rile bazei hidro-oeronou-
tim pul ş ederii sa le la făcător de minuni, Ma - tice de la Constan ta ( ~}
Bucureşt i ; in afară de laxa, nu - şi luase încă şi 3 mil ioane de la fo n-
aceste 4 luni i n Român ia, zborul : era de abia la dul de i ncurajare a oqri-
princi pesa putea să aibă inceputul mănoosei dom- culturii (Ministerul de Do-
pe voievodul M ihai alte nii . N eştiind cum să iasă menii) cu care urma să
două luni cu dinsa, i n din încurcătură, regele o cumpăr ferma. Noroc
străinătate ; in fine, pen- făcut apel la mine, să îi pentru tezaurul public că
tru asigurarea unui trai găsesc o solutie, cu a lte pînă in cele din urmă
corespunzător situaţiei ei cuvinte să plătească sta- s-o găsit muşter i u pentru
de mamă o principelui tul - bietul stat ! - fermă generalul Con -
moş.tenitor, regele se in- pentru dînsul. Dor ce sa- deescu (fostul ag hiotant
datora să verse principe- crifici i nu era totdeauna al pri ncipesei in timpul
sei o pensiune anuală de gata să focă statul - şi Regente i), aşa încii om
7 200 000 lei. De partea ţara - pentru scumpo putut economisi 2 din
sa, principesa Elena se noastră d inastie ! Greu- cele 3 milioane menite
angaja să înceteze o rice tatea era că trebuia gă­ să completeze suma de 30.
actiune de defăimare im- sită o modalitate de M -ou învinuit un ii că
potriva regelui, atit prin plată fără publicitate ; după inapoierea prinţului
organele opiniei publice nu putea deci f i vo rba Carol ş i urcarea sa pe
din străinătate, cit si in nici de o lege speci ală, tron m-om îndepărtat de
sînul familiilo r domni- nici de un cred it extra- principesa Elena cu co re
toa re înrudite sau îm - ordinar, core să pue din avusesem i n tot timp ul Re-
prietenite cu dinsa. Şi se nou in discutie înt reaga gen ţei reloţiuni cordiale
moi angaja să - şi stabi- " oven turaw" . şi aproape intime. Faptul
lea scă domiciliul la Flo- Tnţelegereo cu prin ci- este exact, dor învinuirea
renta, unde urma să-şi pesa El en a era încă, şi nedrea ptă, căci atitudi-
cumpere o casă. Pentru o rămas, secretă . O in- nea mea nu o fost de-
cumpărarea acestei ca se cercare de o plăti suma t ermina tă prin motive de
şi pentru spezele de in- in rate a rămas fără re- oportunitate. Mo i intii, le-
stalare, regele s-a obl i- zultat. Trebuie să mărtu­ găturile mele cu printul
gat să verse, o dotă risesc aici, cu rizicul de Carol erou moi vechi, şi
pen tru totdeauna, suma o jigni unonimele sim- sufleteşte şi politiceşte
de 30 000 000 lei. Pe de patii core ou inconju- eram moi aproape de
altă parte, principesa rat-o, că nenoroci ta prin- dînsul decit de sotia lui ;
ceda regelui vila regolă cipesă, ca şi intreaga ceea ce o determinat
de la Mamaie (singurul fam ilie grecească, s-au însă atitudinea mea o
bun ce ii revenise d in arătat ş i cu acest prilej, fost marea nădeide pe
m oştenirea regelui Ferdi- de o implacabilă avidi- core o pusesem cu tot ii
nond) şi ferma sa de la tate băn e ască . Era na- - si eu moi mult decit
Crevedio (cumpărată in tural poate ca fată de oridne - în noua Dom-
timpul Regentei d in banii regele Ca rol să nu ma- nie, şi pentru realizarea
ei). Tn executarea acestor nifesteze nici o condes- căreia aş fi trecu t peste
ultime clauze, fără de cendenţă, dor faţă de tată si peste mamă. Moi
core toată intelegerea joră, core o primise cu ti ,ziu, pe măsură ce in-
s-ar f i desfă cut şi nego- atîta d ragoste, principesa crederea mea în rege
cierile ar fi trebuit să f ie Elena ar fi putut să fie s cădea, m-oşi fi opropiut
moi inţelegătoo re şi să poate din nou de prin-
reluate de la început -
priceapă că incepu se ţesă, dacă în cursul ne-
1
De :!apt, principesa vremea sărăciei. N -o ~ocierilo r în core om
Elena n -a folosit această vrut să ştie de n1m1c : fost ames tecat fără să
clauză a întelegerii, i:u
banii sau v iata ! M -om vreau aş i fi întîlnit din
cele două luni in străină· partea ei mîndrie şi sen-
tate ale volevodului au fost
reduse sub dife rite pre- ' Deja deschis cu 11 mi- timent în loc de lăcom i e
texte la o lună, sau şase lioa ne faţă de rege pentru şi arghirofilie. Ulti ma lo-
săptămîni. in vocindu-se st a- cumpărarea casei d-nei Lu-
rea sănătă ţii sau neceslt ă­ pescu şi probabil cu multe vitură cu cele 30 de mi-
lHe educatiei prinfului. alte sume. lioane pe core, ca mi-

63
nistru de finante, om ta lă indi ferenţă pe Mo- sot moi ales Ileano, le·
primit-o eu in spi:1are, riooro şi pe Nicoloe, şi gotă de tara românească
a rupt şi ultimu l fi r core cu dispret pe llea :-~ o. şi de tot ce era româ -
mă moi lega de o femei e Toate acestea sint lu- nesc printr-o dragoste
de altminteri plină de cruri ştiute, şi da că le "frenetică", explicabilă
farmec. Partizan ii pri nci- moi repet aci e ca să ex- moi mult prin educatia
pesei Elena, co re mi-ou pl ic pentru ce cei in cu- ce prim ise ş i prin isteri-
aruncat piatra, să nu uite rent cu moravurile şi calele ei de fată ma re
că la urma urmelor om sentimentele fomi1 iei re- ţinută prea mul t in sala
contribu it şi eu la ridica- gale se aşteptau la o de aşteptare, decît prin
rea căm i nului in core more rezervă - dacă nu p i cătura românească d e
oropsito damă o putut
A A • • o A

la moi mul t - din par- smge ce 11 tnsmuase tn

adăposti ulterior omoru - tea regelui Carol cu pri - vine rezervatul si intot-
rile ei cu ducele de lejul căsătoriei puiulu i de deauna echilibratul domn
Aosto, sot nefericit al cuc. Cu atît moi mult cu Barbu [...]
unei .infirme plimbate in cît, lovind in Ileano, dră­ To o te : mese, ceremo-
guţul nostru împărat ştia nie religioasă, receptii,
w
coructor ..
Căsătoria princ:pesei că atinge adinc şi pe defilări, focur i de artif i-
Ileano - fato momii - doamna mamă, cu care, cii - au mers de mi nune
cu arhiducele A nton, ce- in acel moment- ca moi şi nimeni n-a avut nimic
lebrată cu more alai la în totdeaun a de altmi n- de zis. Numa i serviciul
Sinaia, in 26 iulie, o adu s teri - , era la cutite. vestiarului în seara re-
nota ei de veselie în Spre marea mirare a ceptiei celei mari a fost
mijlocul greutătilor in tuturor, regele a făcut mizerabil întocmit. Desi
core se zbăteau cu totii . lucrurile " digronda" şi ca ministru în exercitiu,
Copilul preferat şi răsfă­ s-a purtat fată de Il eana şi încă de interne, eram
ţat al reginei Moria, nu cu toate aparenţel e celei printre cei privilegia ti,
era însă şi sora prefe- moi frătesti si ca lde afec- abia mi-am găsit parde-
rată a reg elui Carol. tiuni. Tmi' ·aduc aminte siu!, iar in locul tilindru-
Progenitura noastră re- de discursul pe core 1-o lui meu, nou nou( şi stră­
gală se împărţea în trei tinut la marele dejun de lucitor, o j erpelitură de
categorii : intr-un prim peste o sută de taci muri pălărie plouată si necăl­
grup - Carol şi Elisa- din ziua nuntii, in solo cată. o jertfă mai mu lt
bete - copiii incontesta- "morescă " din Castelul pe care om adus-o pe
bili oi regelui Ferd inond, Peleş : ne-o emotibnat pe altarul Patriei.
intr-un al doilea - Mo- toti, atit de frumos şi Partea într-ad evăr dis-
rioora şi N icolae du- adinc a vorbit ! Avea el, tractivă a acestor cere-
bioşi - şi singură d e nu e vorbă, planul lui : monii mărete, dar li psite
felul ei, Ileano, ioră 5 i sigur să se scape de se- de comunicativă veselie,
fără nici o îndoial ă, fiica ru-sa, a socotit elegant a reprezentat-o n-aşi zice
lui Barbu Stirbey. La să îi dea paşaport aco- fa mi lia, ci mai potrivit
Curtea noastră, secret ele perind-o cu flori. Tn- "banda" arhiducală. Era
alcovului erou secretele tr-odevăr, sub pretex tul co intr-adevăr o adună tu ră
tutu ro r si cu destrăbălotc prezenţa unu i hobsburg "fin de race" cum nu cred
educatie pe care o p ri - pe teritoriul Românie i tn- că se mai găsesc multe
mise in CO•ltinuo lor pro- tregite ar fi putut do loc în casele domn itoare. Tn
miscuitate cu slugile, la t u lburări, sau in tot afară de mire, din ceata
afla se şi odraslele di- cazul la nemultum i ri, moi lor de vreo zece copii, ar-
nostiei istorioorel e mai a les în tinuturi le de peste hiducele Leopold Salva-
A1ult sau mai puţin pipă ­ munti, Moiestateo So n-o tor şi arhiducesa Bla nca
rate, pe care oamenii şi consimtit la căsător ie de- nu adusese la Sinaia de-
le povesteau pe şop t i te. cit cu conditia ca tî năra cit trei exemplare, pe
An ecdota cu froq ed a Eli- perech e să nu-şi stabi- a.rhiducesa Margareta 3
sobeto, chemînd pe mica lea s că reşedinţa în ţnră Ş1 pe orhiducii Leopo ld ş i
Ueo no la fereastră cu cu- ş i să nu petreacă în Ro- Fron z-Josef ; erou numai
vintele "vino iute să vez i mân ia moi mult de o trei, dor erau reuş i ţi. D in
pe totă1 tătJ ", ca să vodă lună pe an, şi aceas ta de toa tă familia, numai or-
pe printul Ba rbu cobo- f iecare d ată numai cu in- hiduceso Blanco si mirele
rînd din automobi~ - o voirP.o sa. Această hotă­ Anton au fost la iocul Jar.
făcut pe vremuri înconju - rîre o provocat scene d is- Anton nu se deosebea
rul Bucurestilor. Ca rol sl
• 1 pei'ole din partea llenei
a Că s ătorită
mai tîrziu cu
Elisobeto, n edespă rti li, au ş i o reginei şi şiroaie de . un conte Taliani, diplomat
tratat totdeauna cu o to- lacră mi, pe care le-a văr- italian.

64 •
p rin n1m1c de modelul core m iş u nă în jurul lui. " său în tr-un chef. Fără lăs­
brevetat oi printului bine Tn numeroasa si inco loro coie ş i unul şi a ltul, au
crescut. N u era nici mo i fam ilie o arhiducelui Leo- dat peste banda Trixi
in teligent, nici mo i prost, pold Salvator cele d o uă Mi ronescu-Georges Ro~
nici mai urît, nici moi fru- asemenea elemente dătă ­ malo, si tine -te Doam -
mos - nici moi fami liar, toare d e to n, erou orhi- ne ! Ajunsese să se tutu-
n1c1 moi intepat decît ducii Leopold junior ş i iască cu toti "sug acii "
cum trebu ia să fie. Vor- Fronz-Josef. Cel di nti i, noştri şi să se d ea toată
b ea măsura t , ţi nea pe în vîrst ă de vreo 35 de noaptea în spectacol la
Ileano de m î n ă şi era p lin ani, băiat frumu ş e l cu o Cozinou ş i prin birturile
de deferentă pentru oa- mustăciooră neagră , dor di n Sinaia. Pînă pe la 3
menii cu si tuatii oficiale chel şi hîrşi t înainte de d imineata •
le •tinea tavă-
şi pentru cucoane. Tip vreme, era un descreie- ră şie şi iubita lor surioo ră
simpatic ş i d esăvîrşit de rat, avea de ja un trecut Margareta, smoch i nă us-
băiat bun, fericit să scape de escroc în urma lui si ca tă , dar fi gură simpati -
prin căsător i e de colicio trăgea pe dracul de coei- că, a j unsă la aproape
şi de
~ . tutela famili ei si. dă . Ca multi din printii 40 d e ani fără să a i bă
so-ş1 poată cumpăra un fam iliilor detronate, îm- " revelatia " Miopului şi,
oeroplan, v isul vietii lui. brătişase după război ca- care, pusă în fata unui
Pe Blonco o cunoscusem riera de aventurier şi spectacol ce nu-l mai vă­
de departe la Viena, pe trecuse în America prin zuse, petrecea "comme
vremea cînd făcea încă clipe neplăcute. Afacerea une petite folie", dar fără
cop ii şi se îmbrăca veş­ o fost prin toate gazetele să-şi p i ardă cu totul
nic în o lb, vara si iarna. pe vremea ei. Tî nărul ar- capul, aşa încît avea pre-
Era o f emeie frumoasă hiduce şterpe li s e perlele ca utia să reintegreze
de tip brun meridional şi pe care mătuşă-sa, arhi- " Ca stelul " înainte ca fra-
cu toată ma nia olbului se duceso Moria Anunzio to, tii ei să fie cu totul " ga-
profila cu e l ega nţă : mi-o i le încred i n ţase ca să le ta'". Tnapoierile o rhiduci-
reamintesc ca una d in depună la o bancă . Arhi- lor Ja Pel eş, în zo ri deş­
cel e mai plăcute aparitii ducesa păgubită reclo - teptau zilnic ecourile je-
de la curtea bă trîn u lu i mose parchetului ; arh i- pilor stîn coşi şi pînă şi
Fro nz-Jose f. Asa cum ducele, p rea încreză to r în împietrita lo r ;mpasibili -
s-o înfăţişat la· Sinaia, "spiritul de familie", ca re tate, o b i şnuită cu tăce rea
îm bătrîn ită si imbicsită, d e la prăbuşirea tronu- din jurul smeritei aşezări
n-o i moi fi recunoscut . ri lor nu se mai con funda a regelui Carol şi o reg i-
niciod ată în M oderna cu " spiritul de abneg a- nei Elisabeto. Priveau
l i psi tă de eleganţă ş i po- tie ", fusese " cules" la bieţii jepi, pli ni d e i n-
som o rît ă pe fiica sclipi - hotelul i n core sta cu no- dulgentă, d or şi de
toru lui Don Corl os, foi - ta nepl ătită şi ospi toli - dispreţ, cum lHCau o-
mosul pretendent legiti- zot citeva 1uni pe gra- draslele împărăteş t i la
ma t la tronul Spaniei, sau . tis in i nchisorile statului deal, în zig zaguri şi în
pe so ro lui Da n Joi me, New York. chiote, de-o val ma cu be-
aventuro sul print. Dor oşo Aventura s-a lichidat ţivii adunati prin diferite-
cum era, cu tot aspectul cam în doi peri ; pînă i n le localuri (,,Embrasse-
ei burg hez şi pu ţin atră­ cele din u rmă, ar'hiducesa moi, mon cher Georges !"
gător, era o fii ntă no r- o re nun ţat la pre tentii le - "Je t'aime bien, mo n
ma lă ş i se strecura p rin- ei, dor arhiducele . a ră- vieux Franc;ois, parce g ue
tre oa meni neb ă g o tă în t.u n'es pos Joseph' !" -
~

mas cu puşca na preven -

seamă, după cum n1c• 1 ivă şi cu un rechizi to riu Ha, ha, ha !"), cum se pu-
dînsa nu se sinchiseo de sever al procurorului, pau cu sentinelele de i a
nimeni - si din păcate ceea ce nu l-a împiedicat corpul de gardă şi cu
nici de copiii ei. să se plimbe moi departe vardiştii urduroşi pe ju-
O regulă, pe core ex - i n to ată Europa cu Lina mătate adormiti. La poar-
perienta mi-o con f irmat-o d e aur la git şi să focă le ta Castelului, tovarăşii de
totdeauna, vreo co în fa - Sinaia pe nuntaşul cu chef se despărţeau, dor
miliile numeroase, in core ifose. nu totdeauna, şi cei p ă­
ce i mt:Ji multi nu se ridică Moi tinerei - n-oveo trunsi înăuntru continua u
pe terenul moral si inte- nici 25 de ani - arhidu - să-şi rîgiie veselia pe
lectual peste un· nivel cele Franz-Josef era un scă riJe si prin culoarel e
f oarte scăzut, un singur zevzec, nebun după petre· Palatului, pînă -şi nime-
elemen t d inamic si in- cere şi cu darul betiei. reou odăile. Loveau cu
tens contura t să dea to- Cit a stat la Sinaia a bastoanele în co ifur ile si
nul tuturor "omor filor'' dus-o împreună cu f rate- armurile medievale, răs-
 turnau scaunele si cana- ca reprezentant al unei tigiu l numelui ce purtau.
petele, urlau şi. cintau case de motociclete si După marii duci ruşi
pînă ce larma deştepta mi-a cerut să-i aprob nu- ajunşi croitori, coafori,
damele şi slugile găwui­ maidecit, fără alte forme, b i rtaşi, fără nici o voca-
te in etajul de sus, căci o furnitură. Desi in cei tiurre profesională şi nu-
în cel de jos nu locuia 60 de ani ai vi'etii mele mai în slujba. snobismului
.
nimeni. I eşeau toţi pe nu mai văzusem un habs- panztan şt amertcan, am
pragul uşii, servitorii îşi burg într-o asemenea văzut pe fiii kronprintului
făceau cruce, Margareta posfură , cunoşteam prea german, plasatori d e cau-
căsca , arhiducesa Blanca bine trecutul celui de faţă ciucuri in Argentina, pe
in papilote se repezea cu ca să nu mă prea mire prinţul Paul al Greciei in
o umbrelă după odrasle- interventia lui. L-am tra- nu mai şti u ce fabrica de
le ei si le ducea in lovi- tat cu po litetă, l-am asi- automobile d in America,
turi şi. in "şi mpfturi " pînă gurat că voi studia pro- şi mai ti rzi u pe infantuf
la petl!rile pe care se punerea şi probabil că Alfonso (cumnatul reginei
prăbuşeau i n neştire. Nu- n-aşi mai fi dat altă ur- noastre} inspector la Fard.
mai bătrînul arhiduce, mare afacerii, dacă n-or Deosebirea de atitudine
surd ca un buştean , ră ­ f i venit a doua zi Vîlco- în lumea celor cu singe
mînea străin de tot ce se vici la mine să mă infor- " a lbasku " la un veac de
petrecea şi ar fi sforă i t meze că alteta sa impe- d istan tă e un semn al
mai departe în voia rială ş i regală pătrunsese timpurilor si văzută prin
Domnului dacă gratioasa in mai multe servicii din contingentele vieţii mo-
so soţie nu l-or fi deştep­ Ministerul Comunicatiilor
•
derne, purtarea unui Leo-
tat cu sila ca să-si verse şi căutase să-şi plaseze pold de Habsburg nu tre-
focul asupra lui. · marfa şi oamenii, impu- buie să mire prea mult.
Bătrînul Leopold Salva- nîndu-se smeriţilor func- Aşezindu-se pe fată în
tor ajunsese o ruină. Nu-l tionari români i n nu- rindul escrocilor n-a fă­
moi văzusem de mo i mele inaltei sale rude- cut decit să asculte im-
bin e de 20 de ani de pe nii. M i-am dat seama că boldurile unui tempera-
vremea cind, general scandalul bătea la uşă şi ment prea vioi, şi a sărit
ferch eş de artilerie, se am raportat faptele rege- dincolo de cal.
plimba pe ulitele Vienei, lui, rugîndu-! să ia măsu­ Crescut în ierarhia încă
cu nasul si ochii după fe- rile ce va crede de cu- intactă a secolului trecut,
tite. Acum, se tira melan- viintă . Tn ziua următoare, m-am găsit jenat in fato
colic prin odăile şi pe te- arhiducele Leopold a pă­ capetelor încoronate cu
rase le Peleşului, gîrbovit, răsit Bucureştiul şi s-a o mostră în palmă şi cu
într-un veston de pensio- dus să-si exercite talen- o ofertă pe buze chior
nar famelic, cu un fel de tele pe alte meleaguri. cind nu erau escroci, ci
trîmbiţă lungă in ureche, Şi revolutia franceză băieţi cumsecade, doritori
în care cei din jurul său lăsase pe printii Casei de să-şi cîştige o piine sau
răc neau pe rind . El răs­ Bourbon pe drumuri. să-si îmbunătătească tra-
pundea. la toţi : "So, so," Şi-au strîns cu toti i cu- iul. Tmi aduc astfel aminte
şi-şi vedea mai departe reaua pantalonilor şi au de o scenă penibilă.
de treabă - adică de petrecut timpul bejeniei in Erau cîteva luni după mă­
nimic [... ] mizerie. Unul singur, con- retele serbări de la Si-
A treia zi după nuntă, tele de Provence (mai pe naia, Ileana şi arhiducele
regele, sătul de chefuri urmă Ludovic al XVIII-lea) Anton obtinuse permisia
şi de larmă, a expediat a incercat să-şi cîştige să petreacă citeva săptă­
peste graniţă rămăşiţele viata dind lecţii, profe- mîn i în Român ia. Tntr-o
A trizilor, dîndu-le şi bani siune onorabilă ; dar nu dimineaţă am fost poftit
de drum. Ei însă au ple- numai printii regali, dar la Cotroceni, arhiducesa
cat cu părere de rău , căci nici chiar vreunul din Ileana dorind să-mi vor-
se obisnu
bună .
.
. iseră toti cu
După
aristocrajii emigrati nu au bească despre " Liga no-
vală", o fundatiune a ei,
mîncarea decăzut pînă pe treapta
cîteva săptămîni, Leopold samsarlicului sau a tra- la care tinea foarte mult,
iunior s-a inapoiat totuşi ficurilor dubioase. Tn deşi n-avea nici un ro st
la Bucureşti, dar de data urma cascadei trenurilor în resturile noastre. Pe
osta sub formă de sem- din 1918-1919, reprezen- cind ascultam păsuri le
sar. Venise pe nesimţite, tantii ce lor mai ilustre şi domnitei noastre, arhidu-
şi într-o bună d i mineaţă mai vechi dinasti i s-au cele Anton a intrat în sa-
m-am pomenit cu el la pus fără ruşine in slujba lonul în care ne aflam,
minist&r. M i s-a prezentat gheşeftarilor veroşi şi au cu un voluminos ghioz-
cu ifose de K.und K. [...] speculat fără ruşine pres- dan sub brat, şi - a sărutat
•
66
-
soţia şi s-a scuzat pe lîn- si lucrul nu era greu. Cei
. care ar f i fost reactiu-
'
doi tineri şi-au jurat dra-
gă mine că nu poate să nea lui ! Se vede că şi
stea fiindcă avea intilnire tînărul rege Carol n-a goste şi credintă pe via ţă.
la Ministerul Comunicatii- gîndit mai prejos ca cel Scandalul o izbucnit în-
lor (şi el !) pentru o fur- bătrîn, căci n-am mai au-
tr-o zi cu soare, la poarta
nitură de avioane ! Cum- Automobil-Clubului. Prin-
zit n1c1 de afacerea tul dejunase cu iubito şi
natul regelui samsar de
avioanelor, nici de alta sotul ei, coborîse cîteştrei
avioane, iată o situatie
neprevăzută ! Mă intre- in timpul scurtelor vizite scara şi cind să se des-
bam ce ar fi gindit bă­ pe care arhiducele An- partă, d-na Săveonu, în
trînul rege Ca rol dacă ar ton ni le-a mai făcut în loc să se urce in maşin a
fi putut bănui aşa ceva anii urm ători [ ...] conjugală, s-a urcat în a
printului, şi şterge-o, fă ră
nici o explicatie ! Săveo­
uclucurile prinţului Nicolae D-na Do- nu a sărit în o lui, şi după
leti şi rmul i soţ, Săv eanu Prinţu l ei ! Au luot-o la goană
spre Şosea, printul îna-
Nicolae vrea să scape d e egenţ ă ca inte şi Săveanu după eL
Tn dreptul Palatului prin-
să se insoor Drama de fam ilie ţesei Elena, prinţul a o prit
maşina, o scos gor.do pa-
lotului şi - tocmo1 sosea
Măruntele aventuri şi şireată, prinsese în mre- şi Săveonu cu ochii beliti
incidente provocate de jele ei pe tînărul Săveanu - nu s-a jenat să ordone
printii colaterali n-or fi (fiul lui N i cuşor Săveanu, arestarea supă rătorului
izbutit să dea filmului fostul ministru şi viitorul sot S-a urcat apoi la vo-
Casei regale decît un in- preşedinte al Camerei), lan· lîngă damă şi a
t eres foarte relativ. Pen- vicios şi el, dar prostă­ plecat linistit îna i nte. Tn
tru excitarea interesului nac, în destui ca să o ia fato scandalului, căci
celor care au asistat la de nevastă. P rinţu l a cu- toată lumea a aflat cel e
desfăşurarea lui, dar de- noscut-o la Automobil- întîmpl ate, tînărul Săve a­
sigur nu şi pentru multu- Club, unde doamna ve- nu, silit probabil şi de oi
mirea lor sufletească, a nea des să dejuneze cu lui, a cerut divortul. Ca
intrat brusc în scenă şi o sotul si cu amantul ei, dl. compensotiune o fost nu-
vedetă : printul Nicolae. B., amîndoi membri ai mit Consul si detaşat la
De la ultima intrevedere cercului. Practica femeie Bruxelles. Mă aflam în -
pe care o avusesem cu făcea , cum zice france- tîmplător i nterimar la E~­
dinsul, în ianuarie 1931, zul, "d'une pierre deux terne în momentul pleca-
se tinuse la o parte ş i coups" si putea astfel rii tînărului erou, după
€vitase pe cît putuse să să-si elaboreze în linişte înscrierea divortului ; o
apară în viata publică. prcgramul zilei. Tn pati- venit tatăl Săveonu la
N u făcuse exceptie decit ma lui sportivă, printul mine : Stii nenorocirea
pentru căsătoria soru-si Nicolae e întîrziat într-o ce s-a 'intimplat lui fiu-
Ileana, cu prilejul căreia zi prin bi rourile clubului meu, fii drăgut şi dă-i
a luat parte la toate ser- si a rămas la dejun şi el. ceva că n-are cu ce ple-
bările. Junele N icolae era Tntîlnirea a fost decisivă, ca ta Bruxelles! ". l-am
supărat foc ; sta acasă adevăratul "coup de fou- dat 30 000 de \ei în con-
şi urla ş i înjura intre pa- dre" : Nicolae îşi găsise tul suplimenteJor listei ci-
tru pereti : frate-său , re- femeia vietii lui. (cehe- vile ! După divor.t, d-na
ţ:Jele, nu îi da voie să s~ Dum·i.trescu-Tohon o luat
î nsoare cu d-na Doleh. tărie, bîlbîia l ă de timid,
ochi pe dos de mirono- numele de Doleti, pe
ReJatiunile lui c~ această core t-a găsit ma• eufo-
"doamnă" dotau de doi- siţă, manevrele de apro-
nie ş; m~ ele~ont, du~ă
trei ani, de pe la începu- piere n-ou fost 1ungi, şi o bunica, ~tolianc-ă dtn
tul Regentei. D-na Doleti d-na Săveanu a căzut B răi l a.
n-avea nimic italian, era o dată mai mult pe spate. Tn cîteva 1uni d-no Oo-
fiica unui Dumitrescu, zis Dar de data este pusese ieti s-a înstopînil .c omplet
Tohon, după un sat din mîna pe ceva solid, ş i s-a peste ;nima .şi peste min-
îudetul Buzău, în care se tea princiorului ei ibov-
născuse si unde avea o
hotărît să nu-i mai dea
propriPtate. De o frumu- drumul. Cu oameni care nic, iar acesta n-o moi
sete discutabil ă, dar în - au vocaţiunea vietii de avut decît un gînd : s~
zestrată cu toate atractii- f amilie, acei din ram ura se însoare cu dînsa. Pe
le viciului, deşteaptă şi noastră de hohenzollerni, vremea aceea troditiuneo

67

•
şi morala nu-şi pierduse d-nei Doleti decît ca prin t de legătura lui cl ondes-
încă toate drepturile si oi Român iei, să o facă, ti nă, regina primise cu
printul Nicolae îş i dădea dar d i n ziua d in core se bucurie intoarcerea f iu-
seama că nu putea con- va fi căsător i t va pierde său Carol. De cîte ori
tracte o asemenea căsă­ drepturile lui, chio r la tit- nu-mi spusese ea înai nte:
torie cît timp era regent. lul de print de Hohenzol- " Carol e făcut să dom-
De aci văd i to antipatie lern - i-a spus-o ch ior nească ; pe Carol l-am
cu care o i nceput să-şi seful Cosei noastre - si pregătit eu pentru dom-
îndeplinească înaltele sa- toate ~radele, i nsărc inâ­ nie !" Deşi posteritatea vo
le fu nctiuni, greutatea cu rile şi olocatiunile legate primi cu un surîs aceas-
co re miniştrii ajunsese să de calitatea lui de mem- tă preten tiune de o rdin
pu nă mina pe dinsul pen - bru al familiei regale, din educativ, nu e ma i pu-
tru o-i explica afacerile core va înceta să ma i tin adevărat că reg ina
curente şi a-i obtine sem- focă parte. Aceasta este avea încredere i n primul
nătura , l)eaşteptotele lui făgăduiala mea de con- ei născut, şi mai avea în-
ieşi ri impotriva insti tut iei simţă mînt : am făgă­ credere şi î n altceva : în
regentei şi amenintări le duit că voi respecta ho- influenta ei asupra ace-
neîncetate cu demisia. A - tărîrea pe care va lua-o, luia pe core il "pregăt i ­
ghiotantul şi omul lui de fie şi împotriva dorintelor se". Convingerea sa că
incredere, colonelul Ma- şi vointei mele. Fiecare Carol va domni sub in-
nolescu, mi-o spus mai om e liber să se decapi- fluenta ei, că dînsa va
tirziu, ca să -mi explice te7eu. juca din nou un rol i m-
ura printului i mpotriva Bi neinteles că n-om în- portant, moi i mportant
reqelui, că Nicolae nu cercat un moment să-I in- chior ca cel pe core il
adusese pe Ca rol i n tară duplec în favoarea cere- jucase sub tutela lui Bar-
decit fiindcă acesta ii fă­ rii pr inţu lui, nu numai fi- bu Ştirbey şi a lui Ionel
găduise că-i va înlesni indcă o ~ăseam absurdă, Brătionu pe timpul de-
căsătoria. Cred că lucru- dar moi ales fiindcă functului Ferdinand, era
rile n-ou fost tocma i aşa ; mi-era frică ca nu cumva, cu atît moi înrădăci nată
moi întîi n-o adus N ico- cedînd asupra cazului în capul ei, cu cît soco-
lae pe Carol - a contri- frate-său, rege le să nu se tea greşit pe fiu l său,
buit mult la pregătirea Iose moi moale şi asupra fo arte sensibil sugestiuni-
atmosferei in a rmată şi cazu lui său : atît ne moi lor " fa miliei" - iar "fa-
a ajutat pe sub mînă cît li psea, să vedem pe Du- milia", în carenta princi-
o putut, dar nu 1-a adus duia cocotată pe tronul pesei Elena 4 , era dinsa.
el. Carol ar fi venit si Româ niei. A cti unea mea Vorbind o dotă cu ea, pe
fără dînsul. Apo i sînt s-a mărg i n it la o îndul- timpul Regenţei, de p ri n-
convins că Caro l, aşa ci re o raporturilor, pe cît tul exilat, regi na mi-o
cum il cunosc eu, nu a fost cu putinţă, între spus cu căld u ră : " Elena
i-a făgăduit nimic, si că cei doi frati. Moi tîrziu, n-o ştiut să ia pe Carol.
vers iunea cea exactă o însă rcina t de rege cu mi- Putea face din el ce vreo.
acesto r făgăduieli es te siuni, mo i mult sau moi Carol n-are decît o slă ­
aceea pe care mi-a dat-o puţin agreabile, pe lîngă biciune : v iata de familie.
re~ ele şi pe core o re- reco lcitrontul print, om Cind era Ileano m ică,
produc mai la va le r...l făcut ce-om putut ca să deşi virsta lui ar fi putut
Am intrebat pe re~ele împac ·lucrurile, dor sar- să-I indrepte spre alte
Carol cum stau lucrurile cina o fost peste puteril e plăcer i, venea şi sta cea-
cu privi re la această fă­ mele - după cum se va suri întregi lîngă leagă ­
gădu i ală si iotă textua l vedea - ş i n-om ajuns nul ei, se juca cu ea, fă ­
ră spunsul lui : " Am căutat la nimic. cea pe doica - era o
in lun~i conve rsatii să pr ivelişte de n eplătit 1
Tn familia regolă, ro-
convin~ pe Nicolae că porturile se încordoseră Elena n-o ş tiut să-i creeze
vreo să focă o prostie ~i nu nume i între rege şi o viotă de fa milie simpa-
am sfîrş it prin a -i spune prin ţu l N icolae core, tică, ş i acum singur nu
că niciodată nu ii voi do încăpăţînat ca un catir ş i
ştie ce să focă . "La force
con si mţăm î ntul meu. Că amorezat ca un prost, nu de la Lupescu sur lui,
poate să se însoare, troa- vro ia să sti e decît de că- c'est qu'elle 1-a trouve
•
ba- lui dacă nu pricepe <Sătorie - dor şi între re- desempare". D eş i era un
- dar trebuie să aleagă ge şi augusta sa mamă,
intre căsătorie şi situaţia atît de intelcgă toore să­ • La începutul R estaura-
regina s-a arătat foar-
ţiei ,
lui de print al familiei roca de ea, pentru toate te rece fată de ideea unei
regale. Dacă crede că va porni rile inimii şi sexului. împăcări fie şi numai de
fi moi feric it ca sot al Deşi plină de sfială fată formă între carol şi Elena.

68
 fond de adevăr în obser- expatrieze împreună cu nă cîte ceva, p ră buşita
vaţia reg inei, vii torul credincioasa lui soţie . împără teasă (unde erau
trebuia să-i dovedească Neputi ncioasă , regina îşi ol1pele de suferinta, dar
că se înşelase atît asupra fringea miintle in dosul şi de mărire de la l aşi !)
maleabilitătii lui Carol, gratiilor, plîngea şi pri - era silită la tot fe lul de
cît şi asupra puterii ei de mea in f iecare zi altă lo- combinatii [... ]
vitură. U milită, se supu- Se supunea însă la toa-
• o V

suges t1une, ca un1ca re-

prezentantă a " fam iliei". nea la toa te, fiindcă re- te, pînă în cele din urmă,
La în toa rcerea lui Carol, gele o tinea cu paralele, de frică să nu-i taie din
regin a era însă pli nă de amenintind -o de fiecare leafă.
iluzii în acea s tă priv inţă. dată cu o reducere din Pînă în toamna anului
Rolul ei şte rs în timpul partea ce i se cuvenea 31, relatiunile dintre rege
Regentei şi obligatiunea din lista c ivilă. Ca să se şi regina M aria au fost
de a ceda primul pas invete minte, abia urca t cînd mai rele, cind mai
principesei Elena nu o pe tron, i-a şi red us cu bune, raporturile lor zil-
apropiase de regimul re- vreo 4 milioane de lei nice s-au desfă şurat î ncă
g elui minor, nu se simtea a locatia a nuală ce pri- pe un fond de a nimozi-
destul de băt rînă ca să mise pînă atunci, reco- tate reciprocă crescîndă,
fie pusă la o parte, în mandîndu-i să mai împu- animozitate d atorită toc-
muzeul accesoriilor isto- tineze numă rul cailor de moi unei extraordi nare si-
rice. Toate la un loc o călărie ş i al doamnelor mil itudini d e caracter. A-
îndrumaseră să salute cu de onoare. Pe acestea, d e mindoi erau la fel de in-
complezantă zori le noii altminteri regele ar fi vrut că păţînaţi, voluntari, am-
domnii. Deziluzia a fost să le vadă toate schi m- biţioşi şi închipui ţi. Amîn-
însă imediată. Regele bate, fi indcă le conside- doi se considerau infaili-
Carol, ca re cunoştea ra înfeodate lui Barbu bili ş i vo iau să îndrumeze
forte bine, probab:l, şi Ştirbey, afară de d-na tot ; impulsurile erau
temperamentul si intentii- Mavrodi, credincioasă şi identice la mamă ş i la f iu,
le d inamicei sale mame, necl intită carl is tă ca si fe- 1 numai potentialul vointei
a pus-o la pas di n primul tele ei. Neind răzn ind to- 1 era diferit.
moment, sau cum zice ro- tus i să mărturisească Ca toti vel ei tarii, Ca-
mânui, cu botul pe labe. adevăratu l motiv, avuse- 11 rol izbucnea, dar renunta
Ca să îi piară orice pof- se delicatetea (înainte de le planu l urmări t inda tă
tă de amestec în aface- toate fată de zisele da- c-: da de o greutate, sau
ri le domniei, augustul său me) să ceară inlocuirea ch ior şi numai fii n dcă
fiu a silit-o de la inceput lor cu altele ma i tinere, concepea alt plan. Regi-
să stea lin istită în dosul "fiindcă erau p rea bă trî­ na Maria o dată pornită,
g ra tiilor haremului şi să ne". Regina a rezista t, a era, d i mpotrivă, greu de
se mulţumea scă cu g hi- refuzat să-si schimbe da- oprit şi sub aspecte mai
tara amintirilor si cu dul- mele, iar""' bia ta. ..Irina Pro- putin violente vo inta ei
ceaţa d e tranda firi . 1-a .
COp iU, In nO IVItatea El,
. r.u se oboseo ş i ştia să-şi
interzis o rice contact cu şi -a vopsit părul ca să a jungă telurile, cîte o
Ştirbey sau cu familia lui, pară ma i ju nă. Ca să dată după nenumărate
şi pînă ş i Ileana n-a ma i facă fată economiilor i m- ocoluri.
avu t voie să vadă pe "ne- puse de domnul f iu, Tn anul care trecuse de
nea Barbu " sau pe " fet i- doamna mam ă s-a mul- la urcarea lui Carol pe
tele" lui. N oul încoronat tumit să vîndă citiva cai tron, i se nă ru i se toa -
n-a soco tit însă despărti- ~ si să ta ie lefurile dame- te n ădejdile, puse în
rea dintre reţ:~ala sa ma- ior de onoare. scumpul ei f iu, 11 pe care -I
mă si omul ci ca o sufi- V igilenta f i l ială n-a educase" în vederea unei
cientă răzbunare pentru 1 despărţit-o însă numai d e intime colaborări la cîr-
memo ria tată-să u şi pen- Barbu Ştirbey şi de ai lui: ma sta tului. De aci pî nă
tru umilintele trecutulu i, n-a mai avut voie să pri- să ia automatic pozitie
şi s-n repezit asupra m e a scă nici să întîlneas- împotriva oricăre i hotă­
,,prinţului " odinioară atot- că aiurea pe un om poli- rîri sau a ct iuni a tînă ru ­
puternic, cu toa te a me- tic român sau străin, cas- 1 lui rege nu era decît un
n i nţări le, cu toate vexa- telul Pelişo r fii nd astfel pas, pe care reg ina jig-
tiun ile şi cu toate persc- transformat într-u n ade- nită în ce avea mai
cuţiun i l fl "compatibile" cu vă rat g i neceu, în care scump, in amorul ei pro-
leţ:Jile si cu regulamentele n-o u mai pu tut să pătru n­ priu şi în ambitiunile ei
"în vigoare", pî nă ce 1-a dă decît feme ile şi eunu- politice, s-a grăbit să-I
silit, după cîteva luni, să cii vietii noastre politice facă .
p lece din tară şi să se Ca să ajungă să ne spu- (Va urma)

69
L - Dragli Ernst.
- Dragă Adclf...
H itler şi Roehm, înconjuraţi de .,ciimi'ist:e
brune" la citeva lt.tnl de la preLuarea put · u
de către na;;;iştt

L. GHERGH INESCU
La 1 ianuarie 1 93~ Hitler îi trimitea lui din Munchen, adnd ca mt'-JUne, după pro-
Er nst Roehm. căpe te nia formaţiilor S.A. 1 , pria sa expre5.ie, ,,scoaterea cu sila a găr­
o lu ngă scrisoare care ~e Len11ina cu urmă~ găunilor democratici ş i socialişt i din min-
toarele declaraţii pa et1ce de recunoştinţă, ţile oamenilor". Roehm era ofiter de ca-
afecţiune ~i amicitie: rieră, cu gradul de căpitan. şi făcea parte
La ca p ă tu l
primul ui a n a l m a rii p re- din statul major al districtului militar nr. 7.
faceri naţional-soc i aliste, mă simt da tor O schijă de obuz îi zdrobhe. în 1914, ră­
să-!i mulţum esc, dragul m eu Ernst, pentru d ăcina nasului, ceea ce dădea figurii lui
nepretuitele en ·icii pe car e le-a i adus porcine o înfăţişare şi mai respingătoare.
•
mişcă rii ş i să te asigur că sînt recuno scă - De la prima lor întîlnire, cei doi s-au
tor de tinului, pentru că mi-a îngăd u it să plăcut şi apreciat reciproc. Cn an mai tîr-
am oameni ca tine printre prie tenii ş i ziu, cînd Hitler ş 1-a creat propriul său
oolP.borator ii m ei. partid, Roehm 1-a urmat. obţinîn d pentru
Cu ~ in ceră prie teni e ş i intreaga mea r e- el sprijinul armatei, fără de care o ase-
cunoş tinţ ă .
menea mişcare era sortită pieirii : fondu-
rile statului major au servit la organizarea
Exact ş ase luni mai tîrziu, la 1 iulie, de m itinguri, la tipărirea afişelor şi bro-
Roeh m era împuşcat. din ordinul lui Hi t- şurilor de propagandă, şi mai ales la an-
ler, intr-o ce lulă a închisorii Stadelhei m gajarea de membri în batalioanele de asalt,
din MUnchen. Era cel mai de seamă episod infiintate în 1921 ş i puse la început c;u b
dintr-o sîngeroasă răfuială care a rnma.:; comanda unui fost ocnaş, J ohann Klintzich.
cu noscută în istoria celui de-al III-lea B rutal, grosolan ş i profund imoral,
Reich sub nu m ele de .. noaptea cuţii.elor R oeh m s-a ocupat cu multă sîrguinţă de
lungi". educarea celor din S.A. într-un .,spirit ofe n-
~i v, fără menajamente fată de adversar,
fără reticente şi fă ră compromisuri" (ca-
racterizarea apatiine lui Goebbels). Tradu e
în practică, aceste principii de co ndu i tă au
Teroarea .. cămăşi lor brune" însemnat in-;taurarea unei Yerila bile terori
ant!muncitoreşti şi antidemocratice, la
Munchen şi în alte localităţi bavareze. "Că­
Hitler şi Roehm se tutuiau de 15 ani. măşile brunc" - cum li se spunea membri-
Fă cuseră cunoştintă în 1919, cînd adera- lor batalioanelor de asalt. din cauza uni-
seră amîndoi la un .,partid" de extremă formei lor - atacau întrunirile partidelor
d reaptă din Bavaria, care număra pe de stînga, le deYastau sediile şi folosea u
a tunci ... şapte membri. Vii torul f uhrer era, bita, cutitul şi pil:>tolul pentru a schilodi
la a cea dată, angajat civil al unui regiment sau ucide pe cei ce li se împotriveau.
-----
1 ln 1923, naziştii au făcut o ten tativă efe
S.A. (Sturmabteilung) : batalioanele de asalt
naziste. a înlălllra szu\.·ernul land ului BaYaria ş i de

70
 ,

BERLIN
• •
30 1 un 1 e 1
i

1934
..

Puciştii de la Munchen (noiembrie 1923) ca-

pitulează după pnmele tocun de armă : in
spatele sîrmei gh.impate care înconjoară mhds-
terut de război, H immle1· înaLţă steaguL aLb .
In dreapta, Roehm ( X )

a pune mîna pe putez e. Puciul era orga- Abia în 1930 a revenit în Germania, după
ni:cat de Hitler, cu complicitatea ullrareac- nenumă rate in ~ i stenţe ale lui Hitler. Acesta
ţ i onarului general Ludendorff. La 9 noiem- avea urgentă nevoie de Roehm ca şef al
brie, în fruntea a 3 OuO de S.A., ei s-au S.A.-ului. Pe d e o parte, muncitorii - şi,
îndreptat spre centrul Munchenului, cu in- în prim ul rînd, comuniştii - se organi-
tentia de a ocupa punctele strategice ale za eră în detaş am ente de apărare, astfe l
oraşului . Cu o zi înainte, Roehm izbutise încît agresiun ile ,.cămăşilor brune" se sol-
să pătrundă în birourile ministerului de dau adesea cu usturătoaL·ea lor înfrîngere.
război . Pe de altă parte, în rîndul batalioanelor de
Acesta a fo-:>t însă unicul succes al com- a alt dom nea o haotică indi sci plină, care
plotiştilor. CHeva ore mai tîrziu, Roehm le fă cea să se incaere pentru o st i clă de
era incercuit în sediul ministerului de tru- schnaps sau pentru un ceas fura t de la un
pele rămase cr-edinLioase guvernului. Ten- trecător.
tativa lui H itler ş i Ludendorff de a-l Roehm a reuşit să introducă o oarecare '
de presura a eşuat lamentabil : a fost s ufi- ordine în rîndul ace::>tei bande de criminali. .
cientă o salvă trasă d e cîteva zeci de poli- Toti istoricii nazismului sînt de a cord în i
ţi ş ti care barau strada Residena, pentru a recunoaşte drept hotărîtoare contribuţia !
ca miile de . ,cămăş i brune" să o ia la fugă, sa la pavarea drumului spre putere, pe
înspăimîntate. Convins că e grav rănit (în care l-a parcurc. Hitler în cei trei ani ur-
realitate îşi scrîntise umărul, aruncîndu-se mători.
pe pavaj, pentru a nu fi nimerit de gloan-
ţe), Hitler s-a grăbit şi el să se pună la
adăpo s t.
Impreună cu Roehm şi ceilalti consorti. ldiotul de caporal
el a fost arestat a doua zi. Dar magistraţii
-au arătat deo ebit de mărinimoşi cu pu-
cistii : d eş i codul penal prevedea pedepsi- în 1933, fuhre rul era cancelar al Germa-
rea loviturilor de stat cu muncă s ilni că pe niei. In fruntea S.A.-ului, Roehm dispunea
' iată, Hitler a fost condamnat la cinci ani de 500 000 de oameni, cu alte cuvinte d e: un
de înch isoare şi eliberat după numai nouă efectiv de cinci ori mai mare decît al J.
Juni de detentiune. O soartă la fel de blîndă Reichswehrului (armata regulată), ale că­
au avut şi c·omplici i lui, inclusiv Roehm. rei limite fuseseră fixate prin tratatul d e
Dar acesta se săturase, pentru moment, la Versailles. Era o c:.ituaţie pe care ofiţer i i
de aventuri naziste, care ofereau avantaje superiori o suportau cu dificultate, cu atît
puţine şi riscul de a se alege cu un glonte mai mult cu cît fostul căpitan nu se sfia
în ca p. !n 1925, el a plecat în Bolivîa, unde ă-ş i exprime în public pmasta lui părere
a căpătat gradul de locotenent-colonel ş i s-a despre ei : "Generalii sint toti nişte cirpaci.
ocupat, vreme de cinci ani, de rcpre...,iunile Nu poţ i a5tepta d2 la dinsii nici o idee
organizate impotri\·a ţăranilor. buna".

71
 Această ned elicală aluzie la gradul pe
care-I avusese H itler în primul război mon-
dial pare să- 1 f i jignit grav pe fi.ihrer, mai
ale>s că ea fusese rost ită în preze nţa unui
numeros anturaj. Goeri n~. Goebbelc;,
Himmler şi alte căpeten ii nazi te, cărora
ambitiile lui Roehm le creiau serioase pre-
ocupăr i , au speculat din plin lipsa lui de
tact, continuînd să furnizeze lui Hitler
amănunte reale sau născoeite despre dis-
preţul manifestat de conducătorul " că mă­
ş ilor brune".
De un mare ajutor le-a fost \.iktor Lutze.
comandantul grupei S.A. ,,Nord·' (Hanovra).
care-I invidia pe superiorul său ş i ar fi
dorit să- i ia locul. Lutze a intrat în con-
tact atît cu cercurile ofiţereşti, cît ş i cu
Reynhard Heydrich, şef ul si g uranţe i , adu-
cîndu-le dovezi despre un pretins complot
împotriva lui Hitler, conceput ş i organizat
de Roehm.
Prin stîngăci ile şi gafele lu i, aces ta a u ş u ­
rat mult sa rcina lui L utze. L ipsit de fi er,
Roehm nu a i nteles că demagogia socială
a naziştilor din perioada electorală nu mai
era la modă după venirea lor la putere.
Pentru a ralia cit mai strins în jurul său
masa "cămăşilor brune", amatoare de o
chivernisire rap i dă. el a început să ag ite lo-
zinca ..celei de a doua revolutii" : expro-
prierea marilor averi ş i împărţirea lor intre
fidelii zvasticii, lip s iţi de mijloace mate-
riale.
P e '!>remea cind Hitter şi Hhnmler erau. min- Este interesant de remarcat că numeroşi
dri să poarte cămăşile bnme ...
cercetă to ri ai arhivelor nazi("te s-au lăsat
a măg iti de limbajul lui Roehm din ul tinwle
sale lu11i de viaţă şi îl ocotesc un exponnnt
al aripii "stîngi" a partidului. John
Wheeler- Bennel. de pildă. c-are analizea1ă
Ambitia lui Roehm era de a încorpora în cu luciditate multe aspecte di n istoria cel ui
rindw·ile S.A.-ului atît Reichswehrul, cit ş i de-al III-lea Reich, este convins că Roehm
numeroasele organizaţii paramilitare exi~­ reprezenta "tendintele proletare din rin·
tente, dintre care cea mai importantă era d u rile h i tleriş tilor".
Stahlhelm 1 • Era un miJloc de a ocoli pre- E adevărat că şefu l S.A.-ulu i folosea o
vederile tratatului de pace şi, în acelaş i terminologie capab ilă să dea naştere la
thnp, de a face din el însuşi un genera- unele confuzii. In discursurile sale, el ata-
liss im. H itler privea cu simpatie proiectul, ca "reacţ i unea" ş i făcea aluzii la iminenta
dar se temea de o înfruntare directă cu revoluţie "naţional-soc iali s tă". Dar noţiu­
casta militară, atîta vreme cît mai trăia nile cu care jongla nu aveau, de fapt, nici
bătrînul mareşa! Hindenburg, care era pre-
un conţinut "de stînga". Ceea ce îl in teres~
şedintele Republicii Germane. Un alt mo-
tiv care-1 obliga pc fi.threr să nu se pună era, în principal, să-şi creeze o bază de
rău cu ofiterii era determinat de proiectele masă în sînul propriei sale formaţii şi, î n
lui expansioniste în cadrul cărora era fire"c secundar, să -i sperie pe cei bogaţi, pentru
ca armata să ocupe un loc de seamă. a dobindi de la ei cît mai substanţiale
La începutul lui 1934, conflictul dintre avantaje materiale.
S.A. si Reicho;wehr s-a a'-cuţit considerabil.
O încercare.. a lui Hitler de a aduce anta-
goniştii în jurul unei mese rotunde a dat
greş şi, după plelarea generalului von Răfuiala
Blomberg, căruia t"C'fuzase să-i dea mîna,
Roehm nu s-a sfiit să declare şefului şi
In primăvara lui 1934. H itler e afla su b
prietenului ău :
p resiunea celor trei categorii de duşmani
- Pe m ine n-o să mă înYe ţe un idiot de
pe care izbutise să şi -i fa că Roehm : co-
capo1 a l cun1 s ă mă po! t.
mandamentul Reichc;wehrului, cercurile in-
1
S t ahlh e lm : " C oiful de otel". dustriale şi f inanciare, şi în s fî rş i t, cei

72
mai apropiaţi colaboratori ai fUhrerului. Cu
toţii cet·eau capul lui Roehrn.
Bizuindu- e pe ,,probele" furnizate per-
manent de Lu tze, Goering ş i Hi mmle r i-au
înfăţiş at lui Hitler, cu l ux de amănun le,
pericolul unei consp iraţii dirijate de
Roehm. Prima mă s ură luată de fi.ihrer a
fost de a decreta iulie drept lun ă de con-
cediu pentru S.A. : în ră stimpul ei, men;-
brii batalioanelor de asalt nu aveau vote
să poarte uniforma ş i nici să participe la
deîilări ş i exercitii. Roehm a fost nevoit
să se încline, dar pentru a contracara o
eventuală dizolvare a organizatiei, a con-
vocat o conferinţă a şefilor S.A. în locali-
tatea baln eară \Viessee, din apropiere de
Munchen, ş i l-a invitat pe Hitler să parti-
cipe. Data reuniunii : ultima zi a lunii iunie.
Se pare că hotărîrea defin itivă a fi.ih re-
rului de a lichida S.A.-ul şi pe conducăto­
rul său a fost lua tă în ultima săptămînă
a aceleeaş i luni. La 25 iunie, generalul von
Fr itsch, t omandantul uprem al armatei,
a decretat sta rea de alarmă, consemnîn d
trupele în cazărm i ş i anulînd toate permi-
siile. Trei zile mai tîrziu, S.A.-ul primea
un ordin asernănătOl~ din partea lui
llimn1ler.
l n noaptea de 29 spre 30 iunie, Hitler,
însoţi t de Lutze, a sosit cu avionul la
Mi.inchen ş i a pleca! imedia t spre Wie <\ee.
Roehm ş i ciracii ă i dormeau liniştiţi la
hotelul ,.Hanslbauer". Deşt-e ptarea a fost
trag i că . Obergruppenfuhrerul Edmund Hei- Lutze, adjunctul şi 1namtcut lui Roeh.m
~ es, primul adjunct al lui Roelun, a fost
smuls din pat ş i împuş cat chiar în faţa
hotelului. Aceeaşi soartă au împărtăşit-o
alti doisprezece comandanti de batalioane
S.A., care se aflau acolo. variei, Gustav Kahr, cCJrc rezistasc puciu-
Roehm a fost transportat la Munchen ş i lui din 1923, călugărul Bct·nhard S tempflc,
întemniţat în închisoarea S ladelheim. Din cat-e-l ajuta~e pe Hi tler să scrie "M~in
ordinul lui Hitler, i s-a pus la di spoziţ i e un Kampf", dar care cunoş t ea episoade com-
pistol, pentru a se sinucide. Dar el a re- promiţătoare di n viaţa lui per~onală etc.
fuzat, declarînd, aşa cum afirmă martorii Printre cei executaţi, se numă r au şi
oculari : cele trei "cămăşi brune" care incendia ·eră
- Dacă Adolf vrea să mă căc;ăpească, s-o Reichstagul în 1933, oferin d as tfel pretextul
fa că cu mîna lui. pentru instaurarea <;tării de asediu ş i pen-
Adolî a prefet·at în să să în c t·edinţeze, tru declan şarea crir.cenelor represiuni anti·
această nobilă mJsiurte S.S.-i ştil or Eicke comuniste.
şi Lipke, care au tras de trei ori în Roehm
Tră sătura comună a tuturor celor enume-
pînă ce acesta şi -a dat ultima suflare. rati mai sus era fa ptul că , înainte de a fi
lntre timp, fuhrerul transmisese la Ber- victime, fu seseră com plici mai mult sau
lin parola "colibri". Era semnalul de dez- mai puţin entuziaşti ai lui Hitler. Dar au
lănţuire a represiunii împotriva S.A.-ului :
murit si oameni cu d esăvî rşire n evinovaţi.
150 de şefi ai batalioanelor de asalt au fost A~ tfel, 'criticul muzical Willi Schmid a fo..,t
ridi caţi de la domiciliile lor ş i împuşcaţi la
asasinat sub ochii soţi e i şi celor tre i copii ai
zidul şcolii de ofiţeri "Lichterfelde". săi, în urma unei. .. erori : fusese confu ndat
Dar "noaptea cuţitelor lungi" a fost un cu un alt Willi Schmid, şef al unui bata-
ptilej pe ca re Hitler l-a folosit pentru a I ion de asalt.
lichida si alţi adversari politici, care nu ,.Noaptea cutitelor lungi .. a ţinut în rea-
aveau nimic comun cu S.A.-ul. General ii litate două nopţi - pînă în dimineata de
von Schleicher ş i von Bredow au fost îm- 2 iulie. Era prima baie de sînge a naziştilor
puşcaţi, împreună cu c;otiile, în pragul pro- ş i a costat mai bine de o mie de vieţi. l n
priilor loc uinţe. La fel au sfîrş it : Gregor comparaţie în s ă cu mac;a crele care aveau să
Strasser, în trecut adept al nazismului doi urmeze. cele întîmplate atunci capătă, în
colaboratori apropiaţi ai foc;tului cancelar perspecth·a timpului. proportiile unei ba-
von Papen, fostul prim ministru a l Ba- nale răfuieli între gang teri.

73
 Născut la 28 septembrie 1882 în sotul Perchiu din comuna Huruieşti (ra ionul
Adjud}, emin entul istoric Va sile Pârvon o fost răpit ştiinţei acum 40 de ani printr-un
sfîrşit neaşteptat, la 26 iunie 1927, intr-o clinică chirurg i c-ală din Bucu reşti. T~
scurta sa viaţă, acest spirit de elită o inchinat ontichităjii clasice partea cea mo1
importantă o activităţii sale atit de complexe ş i de intense.
Tn anii de facultate de la Bucureşt i, el fusese prins cu desăvîrşire în pr~ocu­
pă rile de istorie medievală şi modernă o românilor, în core se distinsese ca em1nent
d iscipol al unor somităţ i ca Nicolae Iorga, Ion Bogdan, D imitrie Onciul. .
Cu toate acestea, tînărul student Porvon nu fu sese nici atunci străm de
farmecul civilizatiei greco-romone. Concom itent cu laborioasa sa activitate din se-
minariile de istorie naţională, el urmase şi cursurile de filologie clasică, fiind. ch ior
unul din ce i moi distinşi elevi oi lui Dimitrie Evolceonu. lor cind, la terrRmoreo
focul tătii, îşi dădea examenul de capacitate pentru învătămintul secundar, avea
să-şi aleagă ca materie principală l imba latină. De altfel, pasiunea lui pentru
cultura antică venea de departe, chior din frageda adolescenţă. El îşi făcuse cursul
secun.d or, ca premiant, la l iceul clasic din B.îrlod, reputat pe atunci ca unul din cele
mai bune pentru învăţarea l imbii g receşti şi o celei latine .

•
asi e
istoric al antichităţii clasice
Prof. univ. RADU VULPE
Reomin tireo acestor amă nunte e necesară pentru o înţe lege t~ece reo lui
Pârvon de la luc rările sale medieviste din toră la stud iile de istorie ant ică pe core
le-o făcut peste hotare. Tn momentul cind, proaspăt licentiat, în 1904, avea să can-
dideze cu succes la bursa pe core Un iversitatea din Bucureş ti o institu ise pentru
studii de istorie veche în G ermania, Pirvo n pornea pe noul său drum, inarmat cu
p regătirea necesară şi cu o dispoziţie sufletească de mult mani festată.
Tn Germania, unde o rămas in total cmci ani, Pâ rvon o depus o muncă tară
preget, îndepl inind toate lucrări l e cerute în diferitele seminarii pe core le frecventa
şi strîng înd un imens material nu numai in vederea tezei d e doctorat, dor şi pentru
alte studii pe core le proiecta pentru viitor, cu deosebire în l egătură cu antich itatea
patriei sa le. Pînă la sfîrş itul vietii aveau să-i folosească notele adunate atunci.
Profesorii săi de aici, printre core figureoză nume cu more răsunet, ca H. Gelzer,
Eduard Meyer, O. H irschfeld, lehmonn-Haupt, Kekule von Strodonitz, H. Dessou,
K. Reg ling, Conrod Cichorius, i-au dat aprecieri din cele moi bune. Erou cu totii
atit de uim iţi de capacitatea extraordinară o acestui tînă r şi de maturitatea pregătirii
cu core venise d in ţară, incit de la început 1-ou considerat ca pe un egal (ebenbiirlig).
Activitatea lui creatoare în cimpul antichităţii s-o desfăşurat de la început
pe două directii : una naţională, alta universală. Pe linia notionolă, el a scris încă
din 1906, la Berlin, lucrările Citeva cuvinte cu privire la orgonizotio provinciei
Dacia Tro iană şi Solsovio. Cea dintîi tra sa liniile g enerale a le unei sinteze asupra
ţării noastre in epoca romană. Era un plan co mplet, core lua în considerare toa te
problemele es~ntiole ale istoriei noastre vechi ş i în core, pentru prima oară, se
acorda elemen tului băştin aş o importantă primordială. Tn o doua lucrare, după ce
anolizo o inscripţie din secolul IV e.n., core permitea localizarea definitivă a Sol-
soviei antice la Mohmudio şi core oferea importa nte amănu nte despre ultimele
încercări de apărare ale credinţelor păgine în foJ o creş t inismului triumfător, Pârvo n
proceda din nou la o expunere programa tică, preconizînd de dota aceasta săpotu r i
arheologice sistema tice pe l imes-ul din Dobrogea. Cu acest prilej, el socotea de
urge ntă necesitate forma rea unei serii de tin eri orheologi români core să fie atroşi
in această vastă operă de explorare. Punctele de progra m propuse intrau de fap t
in propr iul său plan de activi tale, pe co1 e şi-1 intocmea de pe acum şi pe core va
cău ta să-I urmeze in tot cursul vietii
•
.

74
 Pe linia istoriei universale, Pârva n avea să inceapa cu teza sa de doctorat des-
1 P~.e no!ionolil~leo n_egustor il~r din _imperiu l roman (Die N~ti.c:na/it d t der Kaul_leute im
rom_tschen _Ko_tse~retc he),. aparuta m 1909. Valoarea lucrarii e cu mult mo1 presus
1 d~Cit ar re1 eş 1 . d_1 n _folos!re~ e1 ca l~ză pentru un titlu universitar. Tn acelaşi timp,
Porvon o. pregolll .?• un 1ntms stud1u 1stonc despre Marcu Aurel iu (M. Aurelius Verus
1 Coesor şt L. AureltUs Commodus), pe co re 1-o publicat tot in 1909 în româneste.
Tot în acea . vre me ~âr_v?~. o pregătit o o Ireia lucrare m'a re, co nce pută de
?ata. oceost~ _pe l1n_1o ant1dlltoţrt no)1onale. Este cartea Contribuiti epigtofice /o
tstono c reşttntsmulut doco-romon, core, departe de a se limita la modesta al uzie
epigrofică din tirlu, cu pri nde şi toale izvoa-
rele istorice şi lingvist ice de core se pu tea
dispune pe atunci relativ lo acest subiect.
Autorul concl ude că misionarismul crestin
in Dacia s-a dezvoltat dt..pă plecarea ' le-
giunilor lui Aure lian, cu deoseb~re în se-
colele IV-V, că creşt inismul românesc este
la origin3 opera misionorilor latini, iar nu
o cel or orientoli, că poporul român s-a
format printr-un contact permanent între
populaţi i l e ro mane de pe ambele ma luri
ale Dun ării.
După ob!inereo doctoratului şi după
o călător ie orheologică in Italia, Pârvan
s-a întors în ţara, f iind numit chiar în 1909
la catedra de istorie veche şi epigraf.e a
Universiio fii din Bucureşt1, rămasă vacanta
prin moartea lui Grigore C. To cilescu. Tn 1
anul următor avea să devină di rector al 1
Muzeulu i Naţional de Antichită}i, iar înc:ă 1

un an moi 1irz1u era ales membru a l P.co - ~

demiei Romcne. l a o vîrstă de moi puţ i n
de 30 de ani, el se vedea ridicat la trei
din cele moi importante demnităji cultu·
rale. Avea în mină principalele situaţi i de
pe care p utea să oc}ioneze în scopurile sa le
ş tiinţif ice şi le-a JUStificat cu mult p~~ te
aşteptări.
la catedră şi la seminoriu s-a dovedit un maestru stră lucit, prin vivocitoteo
gîndului, prin noutatea ş i pro funzi mea ideilor sale despre fe nomenele istoriei antice,
prin erudiţia sa impunătoare, prin riguroosele metode de cercetare, prtn sobrul şi
impresionontul său dor de expunere. La conducerea M L: zeul ui, core o fost totdeauna
un Institut arheologic de fapt, a arăta i o neintrecu iă desioinicie ca orgonizalor.
I-au lipsi t mijloacele neces are pentru o se ocupa de cerinJele muzeistice ale insti-
tu!iei ; in schimb o da t un impuls hotărîtor explorări lo r arheologice pe teren. După
ce a publ ica t o lucrare de inierpretare istorică despre Cetatea Tropoeum, săpate:
anterior de căt re Gr. Toci lescu si G. Murnu, a deschis tJn nou şan tier, în cetatea
U/mefum de la Panlelimonul de Sus, o fortificaţie romană de un spaţiu moi res tri ns,
a cărei explorare putea fi dusa pînă la copât într-un ti mp limi ta t. S ă păturile au
d urat acolo patru ani, cu rezultate arheologice şi epig ra fice deosebit de prej ioose
moi ales pentru stud iu l vieţii rurale romane, pe core le-o publ icat într-o monogrorie l
în patru tomu ri. Tn a ce l aş i limp o moi scos la ivea lă tre i memorii aca demice, cu-
prinzînd roadele altor ce rcetări diverse, din Dobrog ea, Olten ia şi Moldova de Jos.
Imedia t după i ncheierea săpătur i lor de la Ulmetum, in 1914, Pârvan a deschis
un nou şantier de seamă în ce1oteo Histrio, străvechea colonie milesi o nă d e pe
malul locului Sinoe. Tn sfera preocupărilor sale arheologice, limi tate la început la
epoca romană, intra acum şi perioa da de înflori re a civilizo!iei elenice. Fiind vo rba
de un important oraş sclavagist d in reg iunile noastre, cel mai vechi de pe cuprinsul
Român iei, cu o viaţă continuă core o durat 12 secole şi cu o ma re în tin dere, şo n­
tierul Histrio avea so devină permanent. Tn propor! ii sporite, cu mijloace mult mai
ample ş i cu rezu ltate mereu bogate, activitatea ocestu1 şant ie r continuă şi in pre-
zent. Din abundentele materiale descoperite la Histrio, Pârvon o apucat să publice,
cu excelente comentarii, trei serii de inscr ipţii greceş ti şi latine, printre ele fiind
unele de o importanJă istorică ex cepţional ă . Concomiten t cu munca sa cie la Histr ia,

7~
 Pârvan s-a ocupat, ocazional, şi cu celelalte două oraşe g receş t i de pe litoralul
nostru : Tomis (Cons ta nta) şi Collotis (Mangalia), procedînd la săpături şi publicind
a supra lor studii bogate.
Săpo tu rile conduse de Vasile Pârvon, cu deosebire cele de la Ulmetum şi de
1o Histria, pe lîngă importanta rezultatelor lor documentare, au avut fericitul ef~ct
de o consolida o şcoală românească de arheologie şi de istorie veche, pe care el,
cel dintii, a reuşit s-o creeze.
După anii de încordare ai primului război mondial, Vasile Pârvon
o scris o serie de lucrări core ieşeau din cadru l riguros al ocupaţiilor ştiin ­
tifice obişnuite. Acele lucrări sociologice sau f ilozofice, reprezentind articole spe-
ciale, preleg eri universitare ocazionale ş i discursuri comemorative, sint foarte im-
portante, pe de o parte fiindcă ne dau prilejul să cunoaştem vederile sale ~enerole
asupra marilor probleme ale unei lumi ce încă nu i eşise bine din război ŞI, pe de
alta, fi indcă ne permit să surprindem limitele gîndirii sa le ra ţion al-idea li ste. Dor
ch io r aceste încercăr i de sociologie ori de filozofie generală sin t profund impregnate
de cultu ra lui c lasi că. De la Ideile fundam entale o/e culturii sociale contemporane,
o si nteză d e ideolog ie burgheza progresislă , scrisă in iunie 191 8, pînă la Dotat ia
vieţii noastre, o admirabilă expunere de etică culturală, pînă la Despre valorile
istorice şi Despre ritmul istoric, demonstratii de filozofie istorică, pînă la
splendidele flori ale spiritului său cuprinse în volumul Memoriale, fără o vorbi de
eseurile porni te direct de la problemele antice, ca Ginduri despre lume şi viaţă
la greco-romonii din Pontul Stltig, Porentolio, Anaxondros, Laus Doedalt, ori de
cursurile sale specia le de istoria rel igiilor şi despre originea dramei antice, recu-
n o a ş tem la f iece pa s un ginditor subtil, care in forma literară o riginală o unui
distins stil academic, exp ri mă reflecjii le unei raţiuni formale in intimitatea anti-
chi tăţii clasice.
Tncepind de prin anii i922-1923, Vasil e Pârvan s-a întors la opera lul de
crea ţ ie ştiinţifică şi de cercet ări pe teren. Atunci o scris el cartea Tnceputurile v ieţii
romane la gurile D unării, intr-un atractiv stil de popularizare, " pe înţelesul tuturor" ,
dor cu un bogat fond de er udiţie şi de interpretări originale, producînd o primă
si nteză istorică o rezul tatelor pe care le obţinuse pri n cerce t ă r ile sale din Scitic
~inoră . Ac i el analizează împrejură ril e local e in momentul apariţiei romani lor,
s tăruind asupra vietii getice şi asupra avi ntulu i com ercia l al cet ăţi lor el ene din
Pontul Sting, s tabi leşte etapele a şe zării elemen telor romane aduse prin armată, ori
p ri n col on iză ri civi le individuale de ca racter agricol, studiază organizarea ten to-
rială şi toate progresele vietii materiale ş i spiri tuale o populatiei romonizote din
epoca de apogeu o domina tiei romane la D unărea d e Jos.
Tot in anul 1923, Pdrvon a prezentat la Congresul internaţional d e istorie de
la Bruxell es comun icarea La penetrotion hellenique et he/lenistique dans /o vo!lee
du Donubc, in care pentru prima dotă se urmărea progresul influentelor greceşti
i n regiunile geto-doce pe baza descoperirilor arheologice. Această com unicare, ca
şi lucrarea Consideroţiun i asupra unor nume d e riuri doco-scitice, prin core de-
monstra originea antică prero monă o numelor actuale ale Dunări i, Prutului, Siretu-
lui, Buzăulu i, A rgeşul ui etc., reprezintă primii paşi oi lui Pârvon spre realizarea
p unctu lui de program din t inereţe referitor la băşt inaşii de pe teritoriul corpoto-da -
nubion. Pe acest drum va inainta apoi repede, ocupîndu-se intens d e arheologic
epocilor comunei primitive, printr-o întinsă ocjiune de explorare în statiunile dace
şi " preistori ce" d in stinga Dunării, executate de el evii săi şi de colaboratoru l să u
lon Andrieşescu, primul specialist român in arheologic acelor epoci în depărtate.
Intervenţia atit de rodn i că a lui Vasile Pârvan in arheologic orînduirii comunei
primitive, care avea să-I ducă la realizarea acel ei sinteze capitole core e Getico,
departe de o fi reprezentat o schimbare de preocupă r i, a pornit tocma i d e pe po-
'Zitio sa clos ic i s tă şi i-a fost impusă de necesi tatea de a studio evoluţia culturii
autohtone din Daci a, fără de care, după cum scrisese el încă de pe cind era la
Berlin, nu se pot intelege nici origin ile noastre romane.
Porn ind de la comentariile istorice al e unui raport despre săpătu ril e dinir-o
stati une getică d in Bărăgon, Getico o fos t compl eta tă cu foarte dezvol tate cap itole
despre istoria şi cultura geto -docă, bazate pe izvoo1 e grcco-romone şi pe inter-
~retări formu late în lumina 1storiei greco-romone, iar concluzi ile că rţii, sprijinite si
pe analiza unu i abundent materi al arheologic, sînt încadrate in onduloţio unui
vechi fenomen de penetraţie occidenta l ă spre Corpoţ1, core ii explica autorului
profund~ romonizore ul terioară a Dociei. Şi moi evidenta apare a ceastă preocu-
pare în ultima ca rte o lui Vas ile Pârvon - Dacia : CivilizaJiile antice din ţinuturile

7()
-carpato-danubiene - apărută după moartea sa. la problemele din Gefica, extmse
de data aceasta la întregul bazin al Dun ării, el adaugă un capitoi complimen tar,
Carpato-danubienii şi romanii, în care face o sin teză a procesului romanizâr ii Eu-
ropei centrale şi răsăritene, spre a conclude că poporul român reprezintă o insulă
roma nă rămasă dintr-o mare unitate provincială da nubi ană, care la rindul ei urma
unei expansiuni anterioare celtice, precedată şi ea de străvech i pătrunderi italice
villanoviene.
Paralel cu cărţile sale de protoistorie, el a continuat să scrie lu crări referi-
toare la ant ichităţile epocii greco-romane. Printre ultimele producţii de acest fer
sînt consideraţiile sale asupra episcopatului creştin antic al Sciţiei Minore, studiu l
despre Municip ium Aurelium Durostorum, comunicarea sa despre un relief creşti n
din secolul VII e.n., un comentariu epigrafic despre triburile milesiene de la Tomis,
un studiu despre situatia regelui trac Cotys ca magistrat suprem la Collatis, un
articol despre o monedă arhoică olbiană găsită la Salsovia. Unele din aceste lucrări
au apărut în Dacia, un periodic întemeiat de el în limba franceză, care a adus
mari servicii ştiinţei noastre arheologice şi a contribuit la creşterea prestigiu lui
ştiinţific românesc peste hotare. Lui Vasile Pârvan i se datoreşte şi organizarea
'Şcolii Române d in Roma, un insti tut de studii su perioare, menit să în l esnească
perfecţionarea arheolog ilor, istoricilor ~i artiştilor români în Jara clasică a culturii
ontice şi a Rena ş te rii. Contribuţia acestei instituţii la perfecţionarea calitativă a ar-
heologiei şi a studiilor clasice in România a fost con siderabilă. Aproape to ti disci-
pol ii lui Pârvon şi multi din elevii acestora au trecut pe acolo. Toţi membrii Şcoli i
ou publicat l ucră ri in anuarele specia le ale aceste~ instituţii : Ephemeris Dacoromana
şi Diplomatarium ltalicum.
Opera lui Vasile Pârvon rep rezintă, şi cantitativ şi calilativ, un tezaur nepre-
t uit. Privi tă sub orice unghi, ea se află la nivelul celei mai înalte eflorescente a
oricărei culturi. Au trecut patru decenii de cind această operă s-a încheiat brusc.
ln acest timp in fara noastră ştiintele despre antichitate şi cu deosebire arheologic
ou făcut progrese considerabile. Numărul specia l iştilor a crescut foarte mult. Lucră­
rile lui Pârvon au fost cercetate din toate punctele de vedere, au fost confruntate
cu cele moi noi descoperiri şi in lumina celor mai severe metode. Bilanţul criticii,
însă, le-a rămas în ese n ţă fa vorabi l. De sigur, unele sau altele din ideile şi conclu-
ziile acestui învăţat pot fi acceptate sau respi nse, parte din informaţiile ş i inter-
pre tările sa le pot fi dovedite incomplete sau greşite . Ştiin ţa înaintează pe linia
-s i n uoasă o d ibuirilor, discuţiilor, revenirilor, îmbună tăfirilor. Ea nu cu n oaş te infaili-
bilităţi . Cu atit mai demn de reţin ut este că azi lucrările lui Pârvan îşi menţin, în
9eneral, valoarea ş i utilitatea din momentul cînd au apărut şi că toate impun res-
pect prin conceptia ştiinţifică superioară, prin informatia vastă şi con ştiincioasă,
prin spiritul critic fin şi prin originalitatea care le stau la bază
Moartea năprasnică a lu i Vasile Pârvan, ven ită la vîrsta de 45 de ani ne-
îm p lin iţi, atunci cind se afla în culmea productivităţii sa le intelectua le şi cind îş i
î ncepuse seria marilor sinteze despre antichitatea patriei, a fost o p ierde re irepa-
rabilă pentru cultura românească şi pentru ştiinţă in general. Numeroase sînt do-
meniile pe care le-a onorat cu destoinicia sa, cu ş tiin ţa sa îna ltă, cu inteligenţa sa
scinteietoare, cu puterea sa de gîndire, cu dinamismul personalităţii lui, cu vointa sa
de far,tă, cu apriga sa luptă împotriva iner{iei ŞI pesle tot a lăsat un gol dureros.
Studii.e despre antichitatea cla sică au fost ipsite de unul dintre corife ii lor ş i nici-
odată nu se va putea regreta de a juns că a rămas nescri să sinteza Dacia romană,
pe care el tocma i voia s-o înceapă , ca o continuare a volumului Getica. Era pre-
gă t i t pentru o asemenea operă printr-o muncă şi o meditaţie de o viaţă întreagă .
TI pomenesc cu recunoştinţă şi pietate aceia ca re l-eu cunoscut de aproape
~ i care s-au împărtăşit din dărnicia spiritului său superior. Şcoala arheolog ică ro-
mânească, pe care el a creat-o ş i căre i a el i-a im primat trainică vitalitate, va urma
totd ea una, urcînd tot mai sus, pilda aceluia care a slujit cu o neîntrecută vrednicie
"cultul pios al amintirii l ăsa te în resturi ş i ruine şi cultul entuziast al geniului
omenesc, continuu învins ~ i continuu din nou biruitor". Generaţii după genera tii de
muncitori ai ştiinţei şi ai cu ll urii româneşti îi vor cinsti memoria, aducîndu-i profun·
d ul lor omagiu. A şa precum el însu şi spunea despre sentimentul de gratitudine care
ne leag ă de îna i ntaşi i noştri :
" Oamen ii noi, înflo r ind i n marea lu mină a vieţii, se p l eacă cu reculg ere spre
pămîntul unde dorm oamenii vechi, din ţărîna cărora au crescut ai, oamenii noi, ca
flor ile nouă d in pulberea florilor vechi " .

77
 MANOLE NEAGOE

1n contrast cu căldura din timpul zilei, di- atunci. 1n acest scop s-a născut o a rtă excep-
mineojo este rece, de o excepjionolo pun- ţio n ală care, prin căutări necontenite, o în-
tof e. Atmosfera este atît de curată şi este cercat să rezolve în arhitectură, de /o pira-
atit de multă lumină, incit o barcă cu pinze mide la mormintele necropolei tebane, unele
pe Nil pare o uriaşă rîndunică, cu aripile dintre cele mai dificile probleme de geome-
larg desfăşurate, atit de perfect reproduce trie prin soluţii arhitectonice de o indraz-
apa imaginea răsturnată. Cind căldura în- nea lă şi ambiţie o colosului pe core numai
cepe să urce, trecem N ilul spre locu l plin ştiinţa şi tehnica modernă a betonului armat"
de ta ine, unde se intinde deşertul de necu- le poate depăşi, iar in pictură şi sculptură,
prins, tă rîm al mortii, unde zilnic in nuanţe realizări incomparobile co inspiraţie ~i exe-
stra nii violete se oficia moartea morefui cuţie. Din această ca uză, mormintele de la
Ra. Aici şi-o u ales lăcaşul de veşnicie fo- Luxor constitu ie ele însele un muzeu vast şi
roon ii şi demnitarii mai însemnaţi. unic in lume. S-au descoperit pînă acum
Aspirind /o nemurirea sufletului, dor fă ră peste 1 000 de morminte, dintre care 400 sint
să- I separe vreodată de lumea de pe păm înt, numerotate, iar peste 100 prezintă un more
fie din pricina unei insuficiente capacităţi de interes din punct de vedere artistic.
abstractizare, fie din pricina unei prea mo ri Cele mai impunătoare ca proporţii sinf
dra goste lojă de lumea terestră, egip- cele 70 de morminte din Valea Regilor, locul
tenii ou căutat să rezolve această pro- cel mai sălbatic din intreaga necropolă. Un
blemă printr-un compromis simplu, dar drum ingust urcă p ieptiş p înă sub virful mun-
emoţion ant : su fletul îş i petrecea ziua in telui. O văiugă strîm tă şi î nto rtocheată , măr­
mormintul in core se of/o mumio, ia r ginită din toate părţi l e de peretii obrupji şi
noaptea, cind ia naştere frica primară, scorojiţi de căldura nem ilo asă o soarelui, cu
instinct ivă a omului fa ţă de intuneric, un petec de cer incins deasupra, singura
su fletul părăsea mormîntul, se urca in barca notă străină intr-un peisaj halucinant, aceasta
solară şi străbătea împreună cu zeii şi sub este celebra Vale o Regilor. Unicul loc de
protecţia acestora "ţinuturile de dincolo", refugiu este o barocă de lemn, bine opro-
pentru ca in zori să revină iarăşi in mormint vizionotă cu răcoritoare .
sub forma unei păsări cu cap de om. Dato- Construcţia mormintelor impresionează
rită acestei concepţii despre viata de apoi, prin îndrăzneală şi prin proporţ ii. Constituite
rezolvarea orhitectonică si artistică a mor- in general dintr-un puf prin core ou fost
mîntului va constitui tema care va polorizo introduse mumio si mobilierul camerelor
majoritatea eforturilor spirituale şi artistice
ale unui popor. Construcţia mormîntului,
mortuare şi core n fost astupat după term i-
narea lucrului, ca să nu i se moi cunoască
decorarea lui erou întocmite in oşo fel, încît urma, mormintele reprezintă o suită de cu-
creau un cadru cit moi apropiat de viaJ'o loare core merg aproape in linie dreaptă,
obişnuită, da r ofereau şi securitatea unui loc intrerupte de camere şi puţuri înşelătoare
atît de important in concepţia omului de pentru o deruta pe hoţi, pînă in camera sar-

78
cofogului. Unele se fring /o jumătatea dru- portonfă incit nu se ştia moi n1m1c despre
mului in unghi drept, cum este mormintul lui el, pînă /o descoperirea in anul 1922 o mor-
Amenofis o / 11-/eo {1450-142"5 i.e.n.). mîntului, descoperire core 1-o făcut celebru,
Primul mormint pe core-I vizităm este ce tezou re trebuie să fi cuprins mormintele
ace/o o/ lui Tutonkhomon. Morm intul o fost imense ale marilor fo rooni Ramses o/ 11-leo,
descoperit, in anul 1922, de orheologul en- Seti 1, Amenofis o/ 11-leo etc. ?
glez Howord Corter, şeful misiunii arheolo- După acest prolog de bun augur, ne in-
gice particulare o lordu lui Cornorvon şi o d reptăm spre mormintul cu nr. 17, mormintul
constituit un eveniment cu totul exceptional lui Seti 1 (1312-1298 i.e.n.), unul dintre cele
in materie de arheologie : mormintul era
intact. Cu toate că se păstrează urmele unei moi mori şi frumoase morminte din Valea
tentative de o jefui mormintul încă din vre- Regilor. Lungimea acestuia este de aproape
mea dinostiei o XX-o, se pare însă că hotii 150 de metri şi, deoarece culoarele sint de
ou fost prinşi de indată ce pă trunseseră in obicei in pantă, adincimea sub nivelul mării
mormint, incit nu s-o
produs nici o pagubă. ln-
ventoriot şi sigilat, o fost
aşa de bine ascunsă in-
trarea lui, incit s-o pierdut
ut ma, ş t redeschiderea sa,
in vremea noastră , o dus
la descoperirea celei moi
bogate recolte de vestigii
:~le vechii culturi egiptene,
atit prin cantitatea, cit şi
prin calitatea lor.
După ce s-o practicat
in stîncă un culoar rec-
tongulor, se ajunge la
scara core coboară a-
proape pe verficulă in
mormint. Dintr-o cameră
intunecoosă, primitiv cio-
plită şi fără nici un or-
nament, se intră intr-alta
moi more, lumina tă elec-
~ric. Primul contact cu
p ictura mormintelor este
covîrşitor. Impresia pro-
dusă depăşeş te infinit
imaginea alcătuită pe
baza reproduceri/ar, ori-
cit de bune ar fi . Specta-
colul este de-o dreptul
feeric. Toti peretii sint
plini cu pictu ră. Pe pere-
tele din Iotă sint prezen-
tate funeroliile foroonu-
lui, pe altul o suită de
moimute pictate cu un
umor şi un simt al realu-
lui uimitor. ln mijlocul
acestei camere se oflă
sorcofogul din calcar cris-
ta lin, pe core sint grovote
cu caractere fine texte re- 1Ho1·mintul LtH Rant~ cs aL VI · Lea Ciiliit oria nocturn~• a Soa1·cLut
ligioase, iar /o cele patru
<olturi sint sculptote in
uşor basorelief zeităţi în-
aripate, menite să pro te-
jeze mortul cu aripile lor desfăcute. este de peste 50 de metri. De cum păt ru nzi
Cunoscind in muzeul din Ca iro cantitatea in mormint, o scord cu 27 de trepte te co-
imensă de obiecte core ou fost găsite in boară aproape pe verticală lo un prim cu-
acest mormint, te intrebi cum de ou putut loar. Peretii acestuia sint pietati in intregime,
încăpea intr-un spaţiu atit de mic. Si dacă plafonul inchipuind cerul, cu o mulţime de
in acest mormint, cel moi mic din Valea Re- stele albe pe fond albastru inchis. 'Una din
gilor, a partinind unui fa raon core o murit picturi il reprezintă pe Sefi 1 in costum de
inainte ee 20 de ani, atît de lipsit de im- gală in tovărăşia zeilor.

79
* * **
 -
-x* **
M ormintuL Lui Pached u

. ....,..•....•...• •. .. • •.
. ...•..• .•.• :. ... : ....·.
• •• •• • • •
~
•
c •
• • • • • • • •

. •. •. ..••.•.•
. •
• • •
• • •
.
:• • • •
:
.• •
• •
• • •

.•.•.. .•
•
• •• ••
•

•
•

• •. . .
• • o •

• •
• • •• • •
• •
 După parcurgerea primului culoar, o nouă tr-un tunel. Tn intentia foroondui, mormintul
scară duce la un al doilea, care se sfirşeşte trebuia să fie mult mărit.
intr-o sală unde se află săpat un puţ, cu Am reprodus aceste detalii pentru ca citi-
scopul să deruteze pe jefuitori. Tot ca mă­ torul, pe baza cifrelor, să poată să-şi facă o
sură de precauţie şi cu intenţia de a-i înşela
imagine moi exactă despre proporţiile imen-
se pe care le aveau unele din mormintele re-
pe tilhari, trecerea in camerele următoare gale. Merită să fie subliniat însă un lucru :
era mascată. Pătrunzind in cele două camere dacă sălile acestui mormint ou de obicei
core se leagă de aceasta, hoţii ar fi putut dimensiuni impresionante, culoarele sînt
crede că aici ar fi trebuit să fie depus sor- strîmte, din core p ricină, atunci cind le par-
cofogul. Din oceast<J cameră se pătrunde in curgi, oi sentimentul acut al distanţei, senti-
altele două, de 8 m pe 8 m fiecare, al ment pe core-I amplifică aerul cald şi înă­
căror tavan este sustinut de cite 2 şi 4 stilpi. buşitor îmbibat cu praful fin , realizat din
De aici Însă, o scară core porneş te lateral contactul incălţămintei cu stînca olburie de
duce la o serie de alte trei culoare core calcar o podelei.
se sfîrşesc intr-o încăpere cu latura de
Sentimentul de colosal pe core ti-I dă
8,50 m, al cărei tavan se sprijină pe 6 stîlpi,
avind 4 cope/e pe cele două laturi. Sorcofo- vizitarea acestor morminte, pictura elegantă
gul nu se afla nici aici, ci intr-o altă cameră, şi somptuoasă core acoperă in întregime
in spatele acestei săli. Tot din sala more por- peretii acestora, iti lasă o impresie unică,
neş te un puf cu trepte, core se continuă prin- de neuitat.

Mormîntul l ui HaJ·enheb. R egele înt re Ho1·u '> şi zeiţa Hator

\
\
\·

82
 Două tablouri şi o carte veche par să ajere răspuns
la Întrebarea: cine este f emeia b/o;u/li din preajma
lui Mihai Viteazul?

'

..

AL. ALEXIANU

Sînt mai bine el~? şap tezec i de ani dt? cu t rus:ltu r ilc feţ ii energice. cu torsul îm-
cînd. în paginile .. Analelor Academiei Ho- brăcat in platoşă , cu ma n tia - agrafată la
mân e··, se dădea la iveală o admirabilă gît - atîrnind pe umeri, ş i , pe cap. cu
pîn ză in ulei, intercsînd trecutul poporului neli psita cuşmă cu surguci şi pene de
nostru. Tabloul, descoper it în Muzeul de cocor.
A rtă şi Istorie din Viena, reprezenta o
a legorie inspi r ată din a ntichitate: Cresus Din 1601 ş i p înă as tăz i tablou l a cunos-
arătindu-ş i comorile lui So1on. Scena se cut o oarecare răspîndire, fiind copiat in 1
petr ecea totuşi în mar tie 1601, în Palatul culor i, reprodus ş i descr is de N. Iorga ş i de
Hradc;any, la curtea p ragheză. Pe planu l alţ ii. Int re t imp au fost descoperi te şi a lte
înW a pă rea însuş i împă r atu l Rudolf al versiuni ale acestui tabl ou, aflătoare la
II-lea, în rolul bogatulu i Cresus, in tr-un Avignon, S t. Pe tersburg, Roma, Brux elles,
costu m de epocă , puţin or ientalizat. I n Berli n, Paris etc. Se identificase cu acest
rînd ul celorlalte personaje care compuneau p ril ej ş i a u torul protot ipului, în persoana 1
antura jul împă ratu l ui, se arăta , acum pen- p ictoru lu i Frans Fran ken II, singurul
tru pr ima oară în tr-un tablou occidental, care, la 1601, se putea găsi în postul de
statu ra i m punătoare a lui Mihai Viteazul pktor oficial al împăratu lui Rudolf.

83

1
 Doi ani mai tîrziu, tot în publicaţiile
Academiei, N Iorga aducea la cunoştinţa
cercetătorilor o nouă descoperire făcută,
un nou tablou cu Mihai Viteazul, găsit. de
data aceasta, printre pmzele Muzeului
Prado din 1\Iadrid.

uO foarte elegantă doamnă"

Cine era în personajul femenin din cen-
trul ambelor tablouri, femeia blondă care
apărea ca u n "pandant" nelipsit al voievo-
du lui nostru, atît în tabloul de la Viena,
ci t ş i în pînza de la Madrid ?
• V iteazut la cu1·tea împ(il·atutui R udot/
ea, la P raga (tablou de Frans F mnken)
Prinţesă ori numai d oamnă de la curte,
ea părea să-ş i ofere cu gingăşie braţul te-
mutului voievod tn tabolul lui Fr. Fran-
ken ; în pînza anonimă de la Madrid (pe
care astăzi o bănuim lucrată din indemnul
ardele nilor) era plasată de pictor în ime-
dia ta vecinătate a voievodului nostru (un
Irod s uperb), ea jucînd r olul, cu tîlc, al
Irodiadei.
S-a c rezut la un m oment dat că femeia
din tabloul lui Franken n-ar fi decît dom-
n iţa Florica, fiica lui Mihai Viteazul. Pro-
iectul de căsătorie între împăratul Rudolf
al II-lea şi fata voievodului era cunoscu t
de cărtu rarii n oştri. Astfel Mihail Kogăl ­
niceanu era convins că domniţa Florica
insoţise pe voievod la Viena ş i la Praga :
,,La 23 martie voievodul apăru prima oar.'i
la curte ; statura sa impu nătoare ş i frumu-
seţe a sa stîrn iră admiraţia l ui Rudolf al
II-lea ş i a întregii n obilimi germane, dar
mai ales frumuseţea fiicei sale fă cu o im-
presie î ncă ş i mai mare ş i farmecele ei
emoţio nară în a şa măsu ră pe împărat, în ·
cît acesta nu vorbi vreme de cîteva zile
decît despre unirea l ui cu frumoasa va-
l ahă".
Dar domniţa Florica nu putea să se afle
la Praga în acest timp. Că c i în nici o ştire
din cîte avem despre sosirea l u i Mihai în
"o raşu l de aur" nu se aminteşte un s in -
gur cuvînt despre prezen ţa ei a lătur i de
voievod .
Unii au crezut că recunosc în aceastA
persoană pe însăşi fiica împăratului, uitînd
cu desă vîrş ire că Rudolf nu numai că nu

D etaliu
 Detaliu

M inat Viteazul in rotul regelui Irod (tablou

de la muzeut Prado din Madrid)
avea copii, dar, în acea v reme, îş i căuta Ea cerea lu i Rudolf al II-lea să in te rv i nă
el însuşi o nevastă. pe l îngă Mihai pentru ca acesta "s ă go-
! n cele din urmă, rămînîn d infr uctuoase, nească pe uzurpator ". Ce a ur mat, se cu-
înce rcă rile de iden t ificare a persona j ulUI noaşte : M ihai a biruit oştile cardinalului
au fost abandonate. Pomen ind desprea ea, ş i acesta, prins de secui în m u n ţi , ~ fost
în 1930, N. Iorga o n u meş te doar o ,,foar te decapita t. Dacă în să doamna lui Mihai se
elegantă doam.nă, i n r ochi e la1· gă''. Ş i de înd ui oş a acum sincer şi mun teneşte ("Vai,
atunci, după cît şt i m, însoţitoa rea voie vo- săracul popă !" ), doamna lui Sigismund
dului nostru la curtea din Praga a ră mas Batho ry, d i vo r ţată de soţul e i, nu a vea se
la fel de necunoscută, cum fusese l a pare nici un moti v să se într isteze de piei-
început. rea celui care-i uzurpase t ronul ş i o j ig-
nise cu peţi rea lui.
Izgon i tă din Transi lvania, ea va fi
Capul de pe tipsie jubilat, la gîndul că fusese răzbunată.
Necunoscutul pictor de curte, socotind
! n ceea ce ne priveşte, crede m că am acest even imen t ca pe un triumf al fru-
putea spune a stăz i, cu p roba bili tate, ci ne moasei pr i nţese, găsea nimerit să -1 cele-
se ascunde sub masca acestui personaj.
Enigma pat'e să se d ezlege cu ajutoru l ,,Im- breze pri ntr-un tablou, o compoziţie re-
ma rca bilă, în care să exprime, în felul lu i,
d iadei",. pînza descoper ită la Madrid, pre-
cum ş i cu ajutorul unor pasaje din tr-o sentimentul de com pasiune al omului de
carte veche, contempo rană cu e roii. casă al Bathoreştilor, pentru tragicul sfî rş it
Din personajele ta bloului madrilen, nu- a l cardinalului. Ex plicaţ i a aceasta ne aj u tă
mai două deţin rolur i principale, j ucînd să stabilim, cu oarecare aprox i maţie, vre-
cu adevărat d rama bib l ică ; la curtea l ui mea la care a fost lucrat tabloul, el p u-
Rudolf, ele erau, desigur, în acel moment tind fi datat oam de pe la mijlocul anului
în centrul conve rsaţ iei genera le. ! n faţa 1600, adică în urma cucer irii Transilvaniei
lui Mihai Viteazul femeia blon d ă s_.a opri t
ş i, mai p recis, puţi n timp după 21 iulie,
în loc, prezentînd sen i nă, pe o tips ie în-
dată la care Mihai Viteazul primise, d in
sînge rată, un cap de orn, de curînd des-
părţ i t de trunchi. partea lui Rudolf al II-lea, colanul ,,Vul-
Aluzia este tra n s p are n tă. De hatîrul sau turului ha bsburgic" (pe care-1 poa r tă la
la cererea acestei fr umoase femei, J1·od gît, in pictură } .
(Mihai Viteazul) a sacr ificat un om. Pe Şi acum, după ce am expus temeiur ile
cine jertfise voievod ul r omân , satisfă cînd, bănuielii noastre, potrivit căreia însoţitoa­
in felul acesta, dorinţa necunoscutei doam- rea lui Mihai la P raga ş i "Irodiada" de la
ne? La întrebarea aceasta credem că am Mad ri d ar fi una ş i aceeaş i persoană cu
putea răspunde citînd cîteva rînd ur i d in
cartea l u i N. De Mon treulx, sieu,. de M on t fosta p ri ncipesă Ma r ia Cr istina, credem că
Sacr e, gen tilh omme de Mai n e, carte intitu- e necesar să scr iem cîteva rîndw·i şi des-
lată H istoire u nive,.selle d es Gue1'r es du pre această femeie, cu atît mai mult cu
Turc depuis · L'an 1565 jusqu 'a l a u ·ej ve cît chiar unii dintre contemporani a u ig-
faicte en. l'annee 1606. A pa1·is MDCV JJJ, norat calitatea în care se găsea ea la curtea
T()me seconde *· p ragheză . Astfel, pentr u de Montreulx î n-
Să reconstituim evenimentele care a u suş i, Ma r ia Cristina era nepoata l ui R udolf,
avut loc în Transilvania în 1599, Sigis- iar cronicarul român de mai tîrziu o soco-
mund Bathory fusese înlocu it de cardi -
nalul Andrei, vă r ul lu i, care, pe lîngă tron, tea sora împă ratu l ui .
spun contempora n ii că a r fi vru t să-i ia Or, Maria Cristina nu era nici fiică, n ici
şi sotia, pe Maria Cl'istina. De altfel prin- soră, nici măcar nepo a tă, ci vara lui Ru-
ţul Ardealului renunţase de mult la ea. dolC al II-lea, tată l a rh iducesei fiind frate
Cardinalul era ceea ce se chema un "de- cu Maximilian, ta tă l împăratul u i Rudolf.
testabil cler ic", cu atît mai mult cu cît Ea se născuse la Graz, în ziua de 10 n o-
incercase să -1 otrăvească p e Sigismund . Pe iembrie 1574, ca fiică a arhiducel ui Carol
de a1lă parte, Mihai Viteazul se pregătea de Stiria şi Ca r in tia şi a p ri nţesei Maria
să intre · î n Ardeal, cu sau fără consimţă­
mîntul i mper ialilor . Se ş ti e .că aceş ti a n -ar de Bavaria. Avea a şada r aproape 20 de an i
f i fost de acor d cu in tr a rea lui Mihai în cînd a fost cerută în căsăto ri e de S igis-
Ar<leal : îl cu noşteau .prea bine şi se te- m und Bat hory, p ri n solul Ştefan Bocskay,
meau de e1. Ia tă în să că -de Montre ulx n e unch iul pr inţulu i , t rim is în acest scop la
spune că, la curtea din Praga, fosta soţi e Praga, în an ul 1595.
a lui Sigisnxmd Bat hory, detrcma ta a r hi- în 1607 Ma ri a Cristina se căl ugărea la
ducesă Ma ria Clistina, dorea din tot sufle- mînăs t irea di n Halle. Şase ani mai tîrziu,
tul a cest 1u et·u. Sigismund Bat hory m urea la Praga fără
glorie, miscramen te cum scrie, la 5 apr ilie
• " I storia universa l ă a războaielo r T urcu - 1613, un corespondent al dogelui Veneţie i.
lui, de la a n ul 1565, pî n ă la arm isU ţ iul incheiat
în anul 1G06", vol. II . ! n 1621 fos ta lui soţie îl urma în mormîn t.

86
VICTORIA "TAURULUI CARE SADEU .)

NICOLAE MATEI

Conchistadorii spanioli şi portughezi ai Dezbinati intre ei, cu o economie inopo-

l umii Noi, ademeniti de mirajul fabuloase- iotă şi un armament primitiv, indienii au
lor tezoure ale incaşilor şi oztecilor, ou pă­ căzut jertfă superiorităţii pe care inamicul
trun s repede in i nima teritoriilor descope- o manifesta pe toate planurile. Adesea, însă,
rite, porcurgind într-un i nterval relativ scurt ei ou opus o rezistenţă dîrză cotropitorilor,
distanta de la Atl antic la Pacific. Spre înregistrînd uneori strălucite vi ctorii. Astfel,
deosebire de ei, coloni ali ştii britanici, sta - in 1790-91, vestita căpetenie Little 1 urtle
torn iciţi din 1606 pe teritoriul de azi al (M ica broască ţestoasă) o infrint pe gene-
Statelor Unite, nu erou nişte oventurieri se- ralii Harmer şi St. Clair lîngă Cincinnati.
toşi de îmbogăţi re rapidă şi cu orice risc, Tncepind din 1805, Tekumseh o organizat un
ci agricultori hotărîţi să cultive pămînturile front comun al citorva triburi impotriva albi-
cucerite. lor şi o reuş it să ti nă în şah armata omeri-
Pentru locu itorii autohtoni oi Americii de cană vreme de şase ani. Sub conducerea lui
N ord (pe core eroarea lui Columb ii face Osceola, seminolii au luptat cu succes in
să poarte pînă astăzi numele de indieni}, 183?-1839 impotriva unor trupe de trei ori
consecinţa acestui fapt nu a fost decît ami- ma1 numeroase.
narea procesului de nimicire a lor de către
albi. Căci pe măsură ce număru l coloniştilor
creştea, nevoia de pămînt devenea tot mai
mare şi băştinaşii erau izgoniţi de pe teri- Răsplata - o "rezervă"
toriile pe core triburile lor le stăpîneau de
generaţii. Deşi mai lentă decit in America Siouxii (sau dakotii, cum li se mai spu-
latină, exterminarea "pieilor roşii" a avut nea} formau cea mai importan tă familie de
- in S.U.A. şi Canada - un caracter şi mai triburi din nordul Mexicului. Ei ocupau trei
masiv decit in posesiunile regilor iberici. teritorii - in actualele state Virginia, Mis-
sissippi şi Carolino de sud şi de nord - şi
erou celebri pentru vitejia lor. Tentativele
olbilor de o le smulge, prin forţă sau înşe­
Singurii indieni buni ..• lătorie, porţiuni din pămînturile lor se solda-
seră in general cu eşecuri . Dor la mijlocul
Toate mijloacele ou fost folosite pentru veacului trecut a inceput marea presiune a
aducerea la îndeplinire a acestui genocid. colonizării vestului şi ciocnirile sporadice ou
Metodele "paşnice" indudeau contamina- căpătat proportiile unei veritabile campanii.
rea premeditată cu maladii infecţioase (ru- Tn fruntea siouxilor se afla Sitti ng Bu ll
jeolă, sifilis etc.}, răspîndirea alcoolismului, ("Taurul care şade"), ultimul descendent al
distrugerea turmelor de bizoni - sursa unei mari dinastii de căpetenii indiene. Me-
principală de hrană o majorităţii indieni- dic extrem de priceput, Sitting Bull era in
lor - şi altele. Dor, bineinţeles, metodele acelaşi timp înzestrat cu un real talent de
sîngeroase erau considerate de albi mai strateg şi tactician, care i-a atras porecla
eficace şi mai radicale. Tn 1723, colonie de "Napoleonul pieilor roşii ".
Mossachussets premia cu 100 de livre pe cel Tn timpul războiului civil, siouxii au fost
care aducea "un cap de bărbat roşu de de mare ajutor armatelor nordiste : hărţuind
peste 12 ani", ior Pennsylvania, mai ge- neconteni t trupele sclovogiste şi dezorgani-
neroasă, acorda 50 de toleri de aur şi pen- zîndu-le liniile de aprovizionare, ei au con-
tru capul unei femei băştinaşe . tribuit la victoriile obţinute de generalul
!naugurate in 1630, cu luptele duse împo- Grant in ofensiva sa spre sud. După inche-
triva tribului pecquot, războaiele cu indienii ierea păcii, răsplata o fost parcarea lor in-
s-au succedat la intervale din ce in ce moi tr-o " rezervă ~~ - teritoriu sterp, care nu ofe-
frecvente, atit în perioada colonială, cit şi rea nici o posibilitate de hrană.
după dobîndirea independenţei de către Sitting Bull o reacţionat imediat şi cu
S.U.A. l ozinca lansată de generalul John mu ltă vigoare. Tn 1866, fortele trimise să
Ha rmer - "singurii indieni buni sînt cei escorteze pe indieni spre "rezervă" ou fost
morţi" - se transformose într-o pol i tică puse pe fugă . Aşa o început un război core
oficială, aplicată cu feroce şi crudă per- a durat zece ani şi o fost jalonot de un
severenţă. şi r neîntrerupt de victorii ale siouxilor.

87
 Exasperata de neputinta lor de a pune
<:apăt acestei rezistenţe, cercurile conducă­
toare de la Wa shington au decretat in 1876
o mobilizare parţ ială. Trupe cu un efectiv
total de aproape 80 000 de oameni (cifră
enormă pentru Statele Unite in epoca res-
pectivă) au fost trimise impotriva lui Sitting
Bull. Un itatea de elită a acestei armate era
divizia a 7-a de cavalerie, comandată de
generalul George Armstrong Custer.
Deşi nu pa rticipase decît la puţine expe-
ditii de represalii contra indienilor, Custer se
bucura de faima unui expert. Comentînd tri-
miterea lui, zia rele americane ale vremii
scriau, plin e de siguranta izbînzii : " Taurul
care sade ar face mai bine să se ridice si să
• #

o ia la săn ătoasa " .

Capcana ·
Ş i într-adevăr, primele zile al e campan1e1
păreau să justifice cele mai optimiste previ-
ziuni. Siouxii, care nu dăd useră nicioda tă
inapoi, se retrăgeau acum in grabă ("în
debandad ă", scria presa). Cu ster publica
două-trei comunicate pe zi, anun ţînd cu or-
goliu f iecare kilometru parcurs, ca şi cum
ar f i inainta t pe ter itoriul unei ţări s t răine.
Un singur element lipsea din triumfă toarele
buletine : indienii. Nici unul din ei nu fusese
luat prizonier. Nici măcar vreun cadavru
al unui inamic mort nu putuse fi găsit.
Ajunşi in regiunea t recătorii de la Little
Big horn, citiva dintre membrii statu lui major Gene1·atut G. A. Custe1·
a l generalului Custer au ezitat. De o parte
şi de a lta a pasului se înălţau pereti verti-
cali de stîncă. Siouxii continua u să fie invi-
zibili. Nu era oare teme rar ca djvizia să laolaltă cu 98 la sută din efective le sale.
se angajeze in t recă toare ? O armată înzestrată cu tehnica necesară
" Nu, a ripostat Cu ster. lndien ii sint în războiului modern fusese zdrob ită de o mină
panică şi trebuie să profităm de această de " p iei roşii " ... " Taurul care şade" se dove-
stare de spirit. N imeni nu se va atinge dise un comandant incomparabil mai bun
de no1 " . decît răsfăţatul saloanelor din cap itală.
Ţinîndu-se drept in şea, generalul a intrat
cel dintîi în ingustul canion. Cavaleri ştii I-au Dar epilogul războiului era inevitabil să
urmat, in ri nduri atît de înghesuite, încît fie fata l sio uxilor. Impotriva lor au fost tri-
crupele cailor se izbeau intre ele la fiecare mise alte corpuri expeditionare şi, pînă la
pas. Drapelul diviziei a trebuit să fie înfo- urmă, superioritatea numerică şi materială
şurat, pentru a .nu se rupe de coltii ascu- ş!-a spus cuvîntul. Decimati, indieni i au fost
titi de piatră . Apăsali de peisajul sălbatic, închişi in " rezervele" ce le erau destinate.
oamenii inaintau în tăcere. Deosebit de tragică a fost soarta lu i Sit-
D eodată, l iniş tea a fost sfişiată de urletul ting Bull. Refugiat în Canada, el a revenit
prel-ung al unui coiot. Era semnalul.. De sus, în S.U.A. in 1881, pe baza promisiunii că
au început să se p răvă lească bolovani uriaşi, "va fi respectat ca un adversar leal şi va -
care strivea u caii şi că l ă reţii sub greutatea loros". Dar provocările au început imediat
lor. La capetele trecălori't, americanii au şi in 1882 s-a lansat impotriva lu i un man-
incercat să iasă în galop la loc deschis. dat de arestare. Timp de opt ani Sitting Bull
Dar~ ră_şăriti c.a d~n p ămînt, ii aşteptau acolo a găsit adăpost la indieni, care nu I-au
siouxii. Ţintind fără greş, cu vedule lor trădat, in ciuda premiului de 100 000 de
fl1nte, ei doborau unul cîte unul pe to ti sol - dolari ce fusese pus pe capul lui. Abia în
datii care scăpaseră din strînsoarea ucigaşă 1890 - şi cu totul din întîmplare - 1-a
a f'ere ţilor de rocă. descoperit politia in local itatea Grand River.
Dezastrul de la Little Bighorn a umplut de Pentru a fi siguri că nu le mai scapă , agen-
stupoare America. Generalul Custer pierise, tii I-au împuşca t imediat.

88
DISRAELI- ARTIST SAU POliTICIAN? co ncetăţenilor săi votul universal, prin
Tn editura " St Mortin's" din Londra,
o apărut o nouă biografie o lui Ben-
iamin Disraeli, prim-ministru oi An-
-o
~
Legea Reformei din 1867. Tn realitate,
m ăs ura adoptată de PorlomentuJ din
Londra o fost rezuJtatul unor lungi şi
d îrze lupte duse de masele populare
gliei în o doua jumătate o secolul ui
t recut şi unul din făuritorii imperiului
colonial britanic. Auto rul lucra ri i este -....,
t-
Q
pen tru d reptul de vot. E ad evărat că
Disrael i e cel core o sprijinit Legea
Reformei, dor o făcut-o nu din " ma-
Robert Bloke, profesor de istorie la
Oxford si unul din cei mai re ;uta ~i rea lui dragoste fată de parlamenta -
specialişti în epoca victorionă. · · rism " - a ş a cum afirmă autorul - ,
Bloke n u -şi ascunde simpatia fată ci d intr-o analiză !ucidă o situati ei,
de omul o căru i viotă si carieră si-o core-I ducea în mod fatal la concl u-
• •
•
propus să o înfăţişe ze de-o lungul o zia că numai aşa puteau f i evitate
peste 800 de pagi ni. Pentru el, Dis- atunci zguduirile sociale.
Tn ciuda prejudecătii favorabi le
faţă de personalitatea lui Disraeli, lu-
crarea lui Robert Bloke, priA bogata
sa informaţie, pune într-o lumină des-
tul de ob i ectivă moravurile po1itice ale
Marii Brita nii din epoca de glorie o
imperiu.l ui său. Scrisă cu vervă şi în-
tr-un shl elegant, cartea nu ezilă să
folosea scă si o anecdot ică abundentă.
Printre cuvi'n tele de spirit ale lu i Dis-
ra eli, cităm un exemplu : pe potul de

-
a=
moarte, el e întrebat daco ar fi în
stare să primească o ultimă vizită a
reginei Victoria. Ştiind-o de decenii
o.... văduvă inconsolabilă o prinţului-con­

Q
w
- sort Albert, muribundul riposteoză :
" Nu, mu lţu mesc. Mi-e teamă că-m i
cere să-i duc un bilet lui Albert, pe
lumea cealaltă" .
G.M.
LUMEA MEDITERANEANA
,.
Dintre lucrările pătrunse de spiritul
Analel or, cărora More Bloch si Lu-
cian Febvre le-ou pus bază în ' 1929,
cartea lui Fernand Braudel, " Le Medi-
Disraeli în t in ereţe - u n dandy cu pre- terranee et le monde mediterraneen
ocupări "umantste"
6 l'epoqu e de Philippe 11 ". (Mediterana
roe li o fost ",un artist şi un gînditor, şi lumea mediteraneană în vremea lui
moi curînd decît un pol itician". Pro- Filip al 11-lea), Paris, 1966, este făro
babil că autorul e conştient de para- îndoială cea moi desăvîrşită. Apă­
doxul unei astfel de teze si de aceea rută i n prima ed itie în 1949, ea s-a
se străduie să pună occe'n tul pe la- impus ca una din cele mo i valoroa se
turile "umaniste" ale activităţii erou-
lui său, l ăsînd in rela t ivă umbră ceea
ce const ituie componenta imperialistă
o politicii sale.
-o
a=
lucrări istorice din ultimii 50 de ani.
Tn noua editie, informatia d ocumen-
tară este considerabi l mărită . Cerce-
tări l e recente prilejuiesc autorului co-
Fără îndoială , cal i tăţile de roman-
cier ale lui Disraeli pot fi şi astăzi
....
- mentari i ş i reflecti~ care instruiesc,
deschid perspective, înlesnesc şi în-
Q
relevate. Dor nu pentru meritele sale
literare i-o conferit regina Vi ctoria
...., deamnă spre căi putin bătătorite vii-
toarele investiga tii.
titlu l de lord ,8eoconsfield. lor atunci Tn tră sătu ri generale, concepţia şi
u
cînd, referindu-se la Congresul de la
Berlin, din 1878, Robert Bloke susline
despre premieru l tory că o fost ' un
-
~
arhitectur•J cărţii ou rămas aceleaşi.
Ea este o încercare de istorie glo-
bală, văzută pe trei registre s-uccesive
"arhi tect o i păcii onorabile pentru ~ sau trei "paliere" : codru l geografic,
toţi", el neglijează in mod evident că CI:: istoria soc i al-econo m ică şi istoria po-
onoarea (ş i p ro fiturile) erou moi ales
ole An gl iei şi că ceea ce se realizase
o l i tică o lu mii mediteraneene în anii
1550-1600.
era de fapt o pax britannica. z Excelent scris, cadrul geografic :Per-
Şi moi difici lă de acceptat este leza ~ mite autorului să cerceteze localiză­
conform căreia Disfoeli ar fi "dăru itJ a. rile, imobilităţile, repetiţiile, " regulari-

89
tăţile" moi impor1flnte ale istoriei me-
ALEXANDRU CEL M ARE iN ASIA
diteraneene core privesc existen!o de
fiecare zi. Pe fundalul geografic este
prezentată istoria ., socială " in sens
larg- şi de istorie economică- cu
- Cartea istoriculu i grec Arr ianus in-
titulată Expedijia lui Alexandru ' cel
lv)ate i~ Asto ~onstitu ie astăzi prin-
avîntul şi decl inul ei, surprinse în ca- etpolul tzvor sens asupra acestui gron-
zul f iecăreia din !ările bozioolui me-
diteranean. -c dtos moment din istoria antichităti i. •
Concepută ca un jurnal de zi al ex-
Evenimentele, pf>litica şi oamenii w ped iţiei, cartea respectă cu con ştiin­
con stituie cel de-al treilea, şi ultimul, ciozitote adevărul istoric. Din dorinta
registru al lucrării lui F. Broudel. de o prezenta faptele aşa cum s-au
Apare aici clar definită poziJia me- ,.,etrecut, Arrionus a cercetat scrierile
todologică o autorului. El orot5 co istoricilor lui Alexandru cel Mare şi,
este puţin atras de eveniment şi chior în mod deosebit, pe cele ale lui Ptole-
de 11 CG>njunctură", se cons i deră "struc- moios şi Aristobulos, care ou meritul
turolist", tinind să precizeze, însă, că
de a fi participat direct la expediţie
..,structurolismul" nu trebu ie să-I ducă
pe istoric la obstroc1io matematică o marelui mocedoneon. Mai mult ch ia t,
raportu rilor, core se exprimă în func- lucru puti n obişnuit la istoricii antici,.
1ii, ci spre documentele de viojâ, în
ceea ce aceasta ore moi concret, moi
cottdion,
.
ntm omenesc.
mai indestructibil, mai ono-

Refe riri, relativ multe, unele inedite

cu privire la participarea românească
•
la istoria lumii mediteraneene fac so
crească interesul ci t i ~or ilo r români
pentru cartea lui F. Broudel.
-a:
ŞT.Ş. o
....-
CADEREA CONSTANTINOPOLULUI c
w
La 29 moi 1453, Constantin al
Xl-lea, ultimul din lunga succesiune o
împăroj ilor "celei de-a doua Rome",
a murit luptînd pe străzile Constanti-
hXl'EiJIŢ!:'
nopolului, şi astfel Bizantul cade sub I,Ul
stăpîn irea turcească . ALLX A:\ lll:H'
Este vorba de o dotă core pri n tra- n.t . .\t.\lm
d itie
, const ituie una din răscruc ile is- 1~ A~tA
toriei, dor core - în ultimul timp -
a început să fie in terpretat ă oar!;)cum
diferit de moi mulji istorici, printre
core se numără şi Steven Runcimon,
autoru l volumului Căderea Consta n-
tinopolului, apărut în Editura Cam-
bridge.
Autorul relevă că si în domeniul
•
pol itic, căderea Constantinopolului,
ca eveniment, nu aduce schimbări,
importa nte, f ii ndcă turcii ajunseseră
-a:: el îşi începe povestirea prin o orăto
înainte de această cădere pe 1ărm•J­
rile Dunăr i i şi înointau spre Europa
o
....- izvoarele pe core le-o cercetat i n ve-
Centra lă. " Toate aceste seminţe fuse-
derea eloborării acestei opere.
seră de mult semănate, astfel incit c Descrierea itinercriilor, o bătăl iilo r
s-ar putea spune că prăbu şirea Con- w sau a diverselor momente ale acestei
stantinopolului n-a făcut decît să gra- expeditii, de un povestitor plăcut, in-
bească secerisu 1 recoltei". u teresant (şi chiar pedant uneori), core
Anul 1453 · ar trebui totuşi, dupo
părerea autorului, să reţină atenţia
-l: nu se bazează pe legendă şi anec-
dotă, ci pe un real talent, face din
noastră intr-o măsură moi mare, ~ lucrarea lui Arrianus o lectură foarte
fiindcă reprezintă unul din punctele a: antrenantă.
nodale in care se irnbină istoriile se-
parate ale moi multor contine nte ~ i
o E.C .
popoare (greci, roman i, turci etc.}. z • Versiunea romaneascif ~pifrută în
~ 1966 in Editura şttinţijtcd este prima
M.A. o. t.raducere integ1 aUI.

9Q
 VLAD DlONIS IE - Şc. Fundeni - r atOnuJ LUPU NI C - elev, Radna, r a ionu l L ipova.,
Rm . S ă rat. Propunerea dv. de a se realiza r eg. Banat. Vom răspunde cerlnţei dv. ca in
un muzeu numismatic in scopul dezvoltărJj pag inile revis tei ,,să fie publicat şi un m 1c d ic-
interesului şi preocu p ări! elev1lor pe n tru isto- ţionar istoric, ca re să se refere la dife rite noţi­
rie ar t rebui înai n tată Comitetului raional uni şi d e numtri istorice, mai rar în tîlnite" -
pentru cultură şi artă. La r ugămin tea de a cerinţă .formulată de altfel şi de al ţi c ititori.
identifica moned a existe n tă în m uzeul dv., a
căre i fotografie ne-aţi tnmis-o, vă vom da în BERAR ULISE - ing iner, Bu c u reş ti. Vă m ul-
scurt timp răspuns. Ţineţi legătura cu redacţi:l ţumim pentru interesul manifestat faţă de
noastră. revista noastră şi reproducem atit scns.oarea
dv.. cît şi una dm fotografiile pe c are ni
GEOR GE B U DIŞTEAN U - Bu cureş ti. Despre le-at i t nmis: Vasul din foto g r afia aliitu rată
p ersonalitatea l ui 1. G. Duca veţi găsi două il a m dintr-o ach iziţie mai vecbe ş i p rovine de
m ater iale c h iar in acest număr a l revistei. Dacă la Ma ngalia. Est e din bro nz şi se pare că este
deţineţt elemente cu caracter ined it p rivitor la geno ve z, se c. XIII-XV" .
I . G. Duca, vă rugăm să luaţi legătu ra cu
red acţia.

GRATIAN JUCAN - Cimpulung Moldove-

ne c. Strădania dv. d e a prezen ta cîteva
ru.pecte d in v iaţa l ui Mihail Kogălniceanu, elin
care răzb ate d ragostea f ierbin te d e ţară a
marelui o m politic, est e lă ud abilă . Reţine
atenţia in specia l frag mentul pe c a r e îl re d ă m
mai jos : Despre activit atea cultural ă, ştiin­
ţi fic! şi pollti cl, ca şi despre se ntimentele de
c are a fos t a n imat in intreaga viaţă, a mărtu­
risit s ingur intr-o privire re t ros p ectivă, care-i
cteflneste pe rsonalitatea : .. CUM SA NU-MI
IUBESC ŢARA , ŢA R A STRĂMOŞ ILOR MEI,
ŞI ŢARA COPllLOR !\lEI ? CUM SĂ
!'U O BINECUVINTEZ ŞI SA NU-l DO-
RESC OESTJNET... E CELE MAl LUNGI ŞI
CELE 1\IAI F RUMOASE, EI, C RE A FACU'.r
PENTRU 1\liNE, CEEA CE N-A FACUT PEN-
T RU FIII SĂ I CEI MAl ILUŞTRI, DINDU -MI
OCAZIUNEA. RARĂ IN VlAŢA TUTUROR
BARBATILOR POLITICI DIN TOATE ŢARILE
ŞI DIN TOATE EPOCILE, DE A P UTEA
SECERA, INCA INAINTE DE A AJUNGE LA
BATRINETE, SAMINTA CE IN TIMP UL TINE-
R EŢE I AM PUS IN PAMINTUL NAŞTERII
MELE'!"
ION DA VID - Cluj . Şi în n umerele vii-
toare r evista va contmua să p u blice f ragm ente
din m emoriile lui c. Ar~etoia n u. Vom acord a,
desigur , atentia cuvenită problemei desăvîrşi­
r ii u n ităţii naţionale.
GEORGE STOICA - Cra iova. Vă mulţumim
mai a les pentr u fotograf iile t r imise, pe ca re
speră m să le va lorificăm într-unul d in n um e - l\1A.ZILU IOAN - Cluj. Am citit cu interes
r ele viitoa re . articol ul dv. des pre urcarea lui Ştefan cel Ma r~
pe tronul Moldovei, i n care evoca ţ i, cu a tîta
căldură, domnia marelui voievod. Anive1·s area
VASILICA NI C OLĂ IASA - Brătul eşti, r eg.
Bucu re ş ti. Publicăm u n ft•agment din scrisoa- în vederea căreia 1-atl conceput a avut, însă,
rea dv . : E o narti cipar e d e mult aşteptată la dej;:~ Loc.
edtt carea politico-istorică a maselor d in patria
noa s tră . Nu ş tim cite exemplare s-au tip ărit P AUL ŞE R B ANE CU A le xa ndria. P ro-
dar pes te 96'1• din e le a u intrat in miinile blema conservării şi reslaurăni monumentelor
c ump ă ră torilor ch iar in ziua apariţiei. A doua istorice constituie o problemă de interes naţjo­
zi ş i in continuare interminabile î ntreb ă ri : nal, căreia partidei şi statul îi acordă o deose-
a ve ti Magazin ist oric '? Cu aceasta am răs­ bită însemnătate. Fonduri importante au fos t
puns deşi, numai in parte " d o- afectate acestui scop, 1ar pe intregul cuprins al
r intei at·zătoare" a dv. d e a vă publica părerile ţării numeroase ech ipe de specialişti in treprind
la poşta redacţiei. Oficiile poştale au datoria acţlllni sistematice de cercetare şi rest aurare a
de a face abonamente. Vă su geră m ab onarea monumentelor. Acest efort este s u sţinut cu că l­
din vreme f)e restu l anlilui. dură de majoritatea covîrşitoa re a intelectuali-
lor, a cetăţenilor. care p un suflet în păstrarea
ADONIS POPOV Bucureşti. S ubscriem intactă a tezaurului monumentelor istor ice fău­
la părerea dv. că .. ilustraţiile nu sint nle şi lăsate nouă moştemrc de geniul su·ăbu ni­
si mple POZE d e MAGAZIN, ci DOCUMENTE, lor, tezaur pe care aveam datori3 să -1 lăsa m la
DOVEZI ale unor contexte is torice pe care le rîndul nostru - îmbogă t indu-1 - moştenire ur-
maşilo r n oştri. tmpă r tăşim ind ignarea dv. impo-
ilus tre ază", şi de aceea, legendele lo r trebuie să
triva acelora care nu numai că nu în~ri)esc, dar
fie m ai cuprinzătoare, să indice autorul, locul distrug monumentele istot ice. Reproducem un
d e und e sîn t reproduse sau und e se afl ă ol"igi- fragment din scrisoar·ea dv. - cu speranţa că
n alele etc. problema pe care o ridicaţi n u va scăpa aten-

91
 m a teriale despre is toria monumenielor Istorice
d in oraşul dv., pe care le vor.-1 publica in v ii-
t or , vor da credem, ră spuns dorinţelor formu-
late i n scrisoare.
SABINA MOTOGNA şi dr. ALEXANDRU
MOTOGNA - Timişoara. Nu putem publica ar-
ţi ei celor in teresaţi : ,.In a p ropier e de comuna ticolul dr. Victor Motogn a , deoarece el a mai apă­
Plopii S l llvit.eşti (raionu l Turnu M ă gurele) . în- rut, cu ani in urmă, in altă revistă. Il semna-
tr-un loc numit A luniş, se află r uin ele unei lăm însă celor in teresaţi i n stud iul epocii l ui
minăst.iri. Zidirea es te veclt e, a s uferit unele
Mihai Viteazul : ,.Un trădător : Aga Leca" d e
prefaceri şi a fost lo cui tă, se v e de. p:iuă acum Victor Motog n a, în "Revista istorică", an. XX,
cîţiva zeci de ani. Am trecut acum ucn ani p e
a colo ş i m ··am oprit eiteva ceas uri. Ruinele nu numerele 4-6 din aprilie-iunie 1934. Vă ru-
găm să ne scri eţi , mai pe larg, despre m a-
erau păz ite de nimeni şi lumea lua material 'de nuscris ele la care vă referiţi î n scrisoa-
con strucţie. Se poate intimpla sll se piardll cu-
rînd orice urmă . Mi-au plllcut mult pisania şi rea dv.
ancadramenteJe de piatră ale ferestrelor. Pi -
sania e ste scrisll române şte, cu caracter e ciri- Dr. C. SAN DULESCU Bu c ureşti. As-
llce. Nu cunosc bine alfabetul cirilic şi n -am pectele referitoare la viaţa dr. Carol Da-
putut descifra d ecît următoare le.. . . .. ŞI AU vila rezultate din cercetarea pe care aţi în-
ZIDIT ACIASTA SFINTA SI DUNAZEASCA treprins-o , ind eosebi din studierea colecţie i
MIN ASTffiE DEN TEMELIE DE PIATRA ziarului "Oltul" de acum 110 ani, sînt o con-
LINGA APA OLTULUI LA LOCU CE S A tribuţie preţio asă la studierea istoriei medi-
CHIAMA ALUNISI PRE HRAMUL... IN ZILE ... cinii din Oltenia. V ă recomand ăm extinderea
UNUI S PREA L UMINATULUI OM IO MATE cerce tării şi a supra altor izvoare - organe d e
B UGRO B VOV KU ... SI CU OSTENEALA presă ale vremti, arhive, memorii etc.
SME(RI)TULU ŞI PLECATULU ROBUL LU
D UNEZE JUPA ... VO(R)NIC, JUPANITA ELENA PUIU GEORGESCU a sistent univers itar,.
CA SA FIE POM(ENITI) EI IN VECI D UNELOR Craiova. Monog rafia Craiovei, oraşul cu bog at
SI PA(R)INTILOR DUMNIALOR AMI(N) VA- trecut istoric, interesea ză în bună măsură un
LEAT 7156 (1648) E vorba de Matei Basarab ... cerc foarte l arg de cititori. Cunoaştem preocu-
Mi-ar fi plăcut sll ştiu textul intreg al pisanici pări ale unui colectiv care elaborează o a seme-
şi m-ar bucura să aflu eli a fost salvatA., cel nea monografie la circa 500 pai,t. Materialul
puţim ea, deoarece orice întîrziere şterge ulti- trimis redacţiei privind .,Viaţa economică a
mele urme". Craiovei din cele mal vechi timpuri" întru-
neşte calităţi care-1 fac interesant şi util
CIOBANU VASILE - pensionar şi veteran din pentru cunoaşterea oraşului dv., de aceea
primul război mondial - Bucureşti. Am citit cu redăm î n continuare un fra g ment : .,Din vre-
emoţie rîndurile dv. despre episodul eroic d e muri demult apuse, avem mărturii ale unor
la Mărăşeşti, la care aţi luat parte : "Toţi cei mision a ri străimi d espre viaţa economică in-
840 de ostaşi din care se compunea batalionul 3, tensă a Craiovei. Episcopul catolic din Galli -
am pornit la atac vijelios ca nişte vulturi, a ş a poli, Petru Bogdan Bakşi ci care a trecut prin
cum ne aflam, doar în cămăşi.. . Cind imi oraş ul nostru prin anul 1640, impărtăşindu-ş i
amintesc, după atîţia ani, de grozăvia acelui impresiile d e călătorie arată că VIAŢA ECO-
măcel şi el din 840 de ostaşi cîţi e rau, am NOMICA A CRAIOVEI ERA VIOAIE. SE'
rămas in viaţă numai 48, printre care ş i eu, ŢINEA VINEREA BlLCI, CUMPARINDU-SE
care am fost numai rănit, îmi vin lacrimile îo VITE ALBE ŞI CARNEA PE CARE O PRE-
ochi şi mă gîndesc la ei, Ia jertfa lor. cu FERAU ŞI ATUNCI ERA CEA DE BER-
multă pio ş enie. Dar tot atunci a fost şi victoria BECE. Tot Baks ic i arată că la Craiova
noastrli" . Vă dorim din toată inima, dv. şi tu- alergau fel de fel de oameni din satele şi
turor veteranilor de război , ani îndelungaţi d e pămînturile vecine şi n egu stori d e tot nea ~
sănătate şi fericire. mul ca să cumpere dobitoace ş i să le ducll
la Constantinopol". ! n legătură cu o eventuală
1. A . ZANET - Iaşi. Nădă j duim că acum. colaborare la revistă, veţi primi tm răspuns.
dup ă ce au apărut primele numere, vi s-a m ai a mplu prin poştă.
spulberat îngrijorarea că " Magazinul istoric"
ar putea fi ameninţat "să devină o revi stă de - Articolele pentr u revista ,.Magazin Istoric'..
pură specialitate".
se trimit pe adresa re d acţiei în trei
ISAC NICOLAE - Hunedoara. Facem loc , în exemplare dactilogr afiate. Recomandrtm ca
coloanele revistei, indemnului dv. : Scrieţi is- volumul unui articol să nu depăşească 5 pa~
torie, tovarăşi - cit mai multă istorie... Scrieţi gini dactilografiate. Se scrie pe o sin-
despre istoria lumii, dar scrieţi in special des- gură pagină l a două rindur i (2 000 semne·
pre frumoasa istorie româneascll, cit mat des, pe pagină). Ele vor fi însoţite şi de ilus-
căci ne unge Ia Inimi, Iar faptele de vitejie
traţii, d acă este cazul.
ale strămoşilor noştri ne schimbl şl ne arată - Manuscrisele nepublicate nu se restituie.
tn faţa lumii aşa cum sintem - adevăraţii - A utorii poartă întreaga răspunde re pen-
stăpîni al acestor locuri pe care le locuim !
tru conţinutul ştiinţific al materialelor.
Scrieţi revista pe hîrtie şi mai bunl - că Articolele se trimit cu o notă explicativă pe
avem - iar atunci cind o vom lega in vo- adresa redacţiei. ln notă se vor indica numele,
lume pe a.nl, să apară ca o carte de înaltă pronumele, profesia, domiciliul, nr. de telefon.
ţinută şi valoare. Multe feli citări.
ADRESA REDACŢIEI
GHIDOIU ION - salariat la Ofic iul P.T.T.R., B ucureşti, Str. Academiei nr. 39-41
Curtea de Argeş. Suita de articole privind crea- R aionul 30 Decembr ie, Oficiul poştal 22
rea statelor feudale româneşti, precum şi unele tel. 15.09.91

Da t la cules : 25.V.l967. Bun de tipar : 20.VI.1967. Comanda nr. 71 264.

Ti rai : 100 000 exemplare•
.Tiparul executat la Combinatul Poligrafic " Casa Sdnteii".
 Constructie suplă, ta_piferie de poliuretan,
stofe in culori agreabile, iată citeva din ca-
l!făt!le acestui fotoliu produs de intreprin-
denle MINISTERULUI ECONOMIEI FO-
REmERE.
Pretul de vinzare : lei 650 710-770 - in
functie de caracteristicile ti modelul sto-
felor.

CONfORTABI
E
 -
magazin
MAGAZIN ISTORIC, revistă lunară, se găseJte
de vinzare la chiotcurile de difuzare a presei.
Abonamentele se fac la oficiile poJtale, factorii

istoric poJtali, difuzorii din intreprinderi, institutii Ji de

la sate.
Pretul unui număr 5 lei ; abonamentul pe
6 luni - 30 lei, pe 1 an - 60 le'i.

DIN SUMARUL NUMARULUI 4:

Pagini de epopee : Mărătti, Mără­
Jefti, Oituz 1917 • Cetătene Capet la
eJafod : procesul şi condamnarea la
moarte o lui ludovic al XVI -Ieo
• Mihai Tican Rumano nu a fost nu-
mai explorator • Spronaiul hitlerist in
RomAnia : amestecul Berlinull!i in
lupta p&ntru putere dintre Ion Anto ·
nescu şi Garda de Fier • O figură
controversată : Rasputin • Olahus JÎ
Erasmus - prietenia dintre umonistul
de pe Argeş şi savantul din Rotter-
dam • Din ,,Memoriile" generalului
De Gaulle , • Moartea sub zidurile
prefecturii : un episod din eroica
luptă pentru instaurarea guvernului
democrat. • Tn continuare : Memo-
riile lui Constantin Argetoionu • Con-
ferinta de la lalta.