Studii, 31, NR 2, 1978
Studii, 31, NR 2, 1978
Studii, 31, NR 2, 1978
DE STIINTE
SOC1ALE
SI
POLITICE
A REPUBLICII
SOCIALISTE
ROMANIA
I.
III
.1".
o-
DIN SUMAR:
&
01," '1111
VAURIBEA PARTIDELUI
AL CLASEI MUNCITOARE DIN ROMANIA
EAREA PAISTORIA
IN I TORIA1 PATRIEIS
PRIVIRE
GENERALA
"Ginkoitang
. PUBLICATIA
ISTORIE' - REALIZARI
RINCIPALELOR
ASUPRA
ELTIILE ROMAN
111
do
PRL
ifis )
URILE 1ILA
II
il
ASP CTIE A E POLMCIIO 41f,41E.
I MOLDOVEI IN TIMPUL LIJI MIRCEA
ALEXANDRU CEL BUN
ki
A POSTO
.1
HAAT
.F1
ArREL FtLIMoN
NE MODERNE
1
11001110mmAN.Rusu
.
ROMANEST
EL BATRIN
1111000
AR= D. Pop:.
q0NC
TA
,RE
OPE
1,
ANT NIO GR AM SC I
SMART)
II/
DOC UMENTAR
II
rviAT44
UNTIFIC
11
TOMUL
wale vorwssolormtia-
31
FiF EN II
1NSEMNAR I
-..
1978
FEBRUARIE
in
www.dacoromanica.ro
EDITURA
ACADEMIEI
REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA
COMITETUL DE BEDACTIE
ARON PETRIE (redactor responsabtl); ION Aros-roz. (redactor response:bit adjunct); NICHITA ADXNILOAIE ; LUDOVIC DEMANY ; GHEORGIFIR
I. IONITX ; VASILE LIVEANU ; AUREL LOGHIN ; DAMASCHIN MIOC ;
TEpAN OLTEANU ; $rEPAN $TEVXNESCU ; POMPILIU TEODOR (rnembri).
1.
Adresa reclactlel
B-dul Aviatorilor, nr.
1.
www.dacoromanica.ro
(
I
1978
I
I
SUMAR
30 DE ANI DE LA FAURIREA PARTIDULUI POLITIC UNIC AL CLASEI MU NCITOARE
DIN ROMANIA
moment de seamit in
istoria patriei
179
*
ION APOSTOL, Privire generahl asupra principalelor publicatii de istorie romnesti.
Revista de istorie" realizCiri si perspective la 30 de ani de aparitie. . . .
*
AUREL FILIIION, Relatiile romano-belgiene intre 1859-1878
DORINA N. RUSU, Contributii privind inceputurile armatei romne moderne
(1812-1830)
199
223
241
*
MARCEL D. POPA, Aspecte ale politica internationale a Ta'rii Romnesti si Moldovei
253
273
*
ANDREI SILARD, Conceptia despre istorie in opera lui Antonio Gramsci
299
DOCUMENTAR
323
329
www.dacoromanica.ro
333
176
RECENZII
Independenfa Romdniei. Documente, vol. II, Partea I II, corespondenta cliplomaticA strink Bucuresti, Edit. Academiei R.S.R., 1977, 424 + 526 p
( Paul Oprescu)
. ........
JOAN LUPAS, Scrieri alese, I, Introducere. editie critica, note si comentarii de acad
Stefan Pascu i Pompiliu Teodor, Cluj-Napoca, Edit. Dacia, 1977, 259 p. ( Iacob
.
.
. . .
.
Mdrza)
ILCIO DIMITROV, Balgarskata demokraticina oblevstvenost, fogiurtit i voinata
(Fortele democratice din Bulgaria, fascismul 5i rilzboiul) 1934-1939, Izdatelstvo
.
na Otecestveniia front, Sofiia, 1976, 332 p. (Crisan Iliescu) . . . .
EDOUARD PERROY, Le monde carolingien, Paris, Socit d'dition d'enseignement
suprieur, 1974, 274 p. (Andre( Busuioceanu)
.
. ...... .
337
339
342
345
INSEMNARI
ISTORIA ROMAN1EI: * Di.eumcnte privind marea rdscoalei a faranilor din 1907, vol. I,
Bucuresti, Edit. Academiei R.S.R., 1977, 573 p. (Constantin Dobrescu) ; STEFAN
IONESCU, Manuc bei, zaraf g diplomat la inceputul secolului al X IX-lea, ClujNapoca, Edit. Dacia, 1976, 206 p. il. ( Paul Cern000deanu) ; PAVEL CHIHA IA, De la Negru Vodd la Neagoe Basarab. Interfere* literar-artistice in cultura
www.dacoromanica.ro
349
REV1STA
E
Db
TOME 31, No 2,
fvrier
1978
SOMMAIRE
30 e ANNIVERSAIRE DE LA CREATION DU PARTI POLITIQUE UNIQUE
DE LA CLASSE OUVRIERE DE ROUMANIE
moment im-
179
199
223
241
253
273
299
DOCUMENTAIRE
323
329
LA VIE SCIENTIFIQUE
www.dacoromanica.ro
333
178
COMPTES RENDUS
. ..... .
. ...... .
IOAN LUPAS, Scrieri alese (Ecrits cboisis), I, Introduction, edition critique, notes et
commentaires de l'acadmicien Stefan Pascu et Pompilin Teodor, Cluj-Napoca,
Editions Dada, 1977, 259 P. ( Jacob Mdrza)
. . . .
. . .
ILCIO DIMITROV, Beilgarskata demokraticina obRevstvenost, faizmat i voinata (Les
forces democratiques de Bulgarie, le fascisme et la guerre) 1934-1939, Izdatelstvo
....... .
337
339
342
345
NOTES
De la Negro Vodd la Neagoe Basarab. Interferenfe literar-artistice in cultura romdneascd a evului de mijloc (De Negru VodA a Neagoe Basarab. Interferences lateraires-artistiques dans la culture roumaine du moyen-Age), Bucarest, Editions de
www.dacoromanica.ro
349
GHEORGHE TUTLTI
www.dacoromanica.ro
GHEORGHE TUTU!
180
clasei muncitoare, care precumpa'neau si aveau un rol mobilizator, indepartind treptat, dar continuu elementele de divergenta, cele doua' particle
muncitoresti au reusit intr-un timp scurt sa determine unificarea miscarii
muncitoresti, nu prin contopirea mecanica a celor doua partide existente, ci
prin asigurarea victoriei depline a materialistnului dialectic si istoric in
intreaga miscare muncitoreasca. Acest fapt a exercitat o influenta puternica asupra cresterii capacitatii revolutionare a clasei noastre muncitoare,
determinat continue deplasari spre stinga in cadrul intregii societati si a
facut din muncitorimea rc mina un detasament act iv al luptei pentru unitatea clasei muncitoare internationale, pentru democratie, pace si socialism.
Viata arata tovarasul Nicolae Ceausescu a demonstrat c una
din conditiile suecesului in constructia socialismului este crearea unitatii
politiee, ideologice si organizatorice a clasei muncitoare. Fara realizarea
acestui obiectiv sint imposibile inchegarea coeziunii celorlalte forme pro-
1969, p. 620-621.
www.dacoromanica.ro
181
neincetat colaborarea si largind sfera acesteia, nu ascutind contradictile, Partidul Comunist Roman i-a subordonat acestui obiectiv numeroase actiuni in domeniul organizatoric, politico-ideologic si teoretic.
In ceea ce priveste pozitia Partidului Social-Democrat fata de problemele colaborarii cu Partidul Comunist Roman, acesta a raspuns in
general pozitiv la initiativele cornuniste de perfectionare a formelor de
conluerare stabilite. La 24 august 1944, in primul manifest adresat catre
tara de Partidul Social-Democrat se arata ca, socialistii romani au vazut
in frontul unic nu numai un vremelnic mijloc de actiune", dar mai ales
primul pas hotaritor spre unitatea organica a clasei muncitoare din
Romania"4. *ase zile mai tirziu, ziarul Libertatea" avea sa sublinieze
din nou hotarirea P.S.D. de a colabora cu P.C.R. spre a asigura dezvollareca democratica, a tarii si de a actiona pentru o intelegere definitiva
2bI4 in aceasta problema, vezi mai pc larg: Gh. Tutui, A. Petrie, Frontal Unic Munci-
www.dacoromanica.ro
IS-
GHEORGHE TUTUI
www.dacoromanica.ro
183
www.dacoromanica.ro
184
GHEORGHE TUTU'
rimii *i ale intregului popor prin infaptuirea unei reale demo cratii 9, rezo-
lutia Comitetulni Central al F.U.M. adoptatil la 2 octombrie 1944 subliniaza necesitatea ca frontul unic sa devina o for puternica, bine organizatit". In acest scop s-a hotarit crearea unui comitet central de F.U.M.
precum *i comitete locale in toata tara unde exista organizatii ale celor
doul partide, menite s, coordoneze actiunea clasei muncitoare atit pe
teren politic, cit *i pe teren sindical"10.
Actul din 2 octombrie 1944, prin care cele dourt partide muncitore*ti
reinnoiau acordul de front unic 04 extindeau potrivit cerintelor izvorite
din situatia social-politica existenta in tara *i schimbarilor survenite in
cele cinci luni de colaborare, stabilirea formelor organizatorice menite s4
asigure conlucrarea de sus *i pina jos, hotilifirea P.C.R. *i P.S.D. de a
mobiliza intreaga clasa muncitoare la indeplinirea platformei-program
ca *i realizarea frontului unic aT tineretului au contribuit la asigurarea
unei largi adezinni fata de obiectivele iinserise in Platformit 0 ilustrare
a acestei realitati a constituit-o faptul cit in scurta vreme, la 12 octombrie
1944, s-a constituit Consiliul National al Frontului National Democrat,
www.dacoromanica.ro
185
demoerat-populare.
Evolutia vietii politice din Romania in perioada de dupa' instaurarea
www.dacoromanica.ro
GREORGHE TUTUI
18G
facute social-democratilor de catre gruparile burgheze de opozitie au stimulat *i mai mult activitatea elementelor scizioniste din P.S.D., au favo-
11 La Inceputul lunit octombrie 1945 Partidul Comunist Roman numara circa 300.000
de membri de partid grupati In aproape 17.000 de organizatii de baza, 58 de comitete judetene si 12 comitete regionale La aceeasi data, P.S.D. numara peste 100.000 de membri si
avea organizatii In toate regiunile i judetele tarii.
www.dacoromanica.ro
187
Confruntarile care aveau loc in P.S.D. in legatura cu lupta pentru consohdarea F.U.M. i cu tactica partidului fata de alegeri s-au intensificat *i
mai mult in timpul pregatirii i desfa*urarii conferintei pe tara a partidului
www.dacoromanica.ro
GHEORGHE TUTUI
188
10
Pe baza hotaririi plenarei C.C. al P.C.R. din ianuarie 1946,1a 6 februarie conducerea partidului comunist a adresat partidului social-democrat
propunerea de a merge in alegeri pe liste comune. Acest fapt, care implica
dezvoltarea colaborarii dintre cele doua partide pe noi baze, a determinat
precipitarea evenimentelor in rindurile P.S.D, unde lupta intre elementele
revolutionare i cele scizioniste a atins intensitatea maxima.
La 10 martie 1946 in plina desfasurare a alegerior sindicale si in
buna masura sub influenta spiritului de unitate manifestat aici, s-a desfasurat la Bucuresti congresul extraordinar al P.S.D., care avea sit hotarase:a tactica partidului in batalia, electorala.
Luind pozitie hotarita impotriva separatistilor" raportul prezentat
Congresului de catre Stefan Voitec, care sustinea participarea P.S.D. pe
liste comune cu P.C.R., arata cii in nici un caz si sub nici o forma nu
grave riscuri pentru mentinerea i adincirea rolului activ pe care 1-au ci--
C. Titel Petrescu
i conducatorii partidelor de
" Procesul verbal al numariltoril voturilor, sediniei din 10 inartie 1946; Buletinul
P.S.D." nr. 6, din martie 1946, p. 48. Dupa anunlarea rezultatului votArii, Serban Voinea,
unul din susliniitorii lui C.-Titel Petrescu, a declarat ca se supune majorittii si a criticat In
termeni aspri hotilrirea lui C.-Titel Petrescu de a pArtisi lucrarile congresului, aratInd ca nu se
solidarizeaza cu un gest care poate Insemna spargerea partidului" (Libertatea" nr. 473
din 13 martie 1946).
www.dacoromanica.ro
11
189
trunit In sala Amicitia", intr-un congres separat punind bazele Partidului Socialist-hidependent. Documentele pregititoare acestui congres, ca si ample relatari despre activitatea
P.S.D.1., au fest publicate in ziarul P.N.T. Dreptatea", din 19 si 20 martie, 10 mai, 10, 12
in 18 iulie 1946.
1946.
www.dacoromanica.ro
GHEORGHE TuTtn
190
12
lista comuna cu P.C.R. i P.S.D., iar la 17 mai s-a constituit Blocul Partidelor Democrate, coalitie a tuturor partidelor si organizatiilor ce constituiau guvernul de concentrare democratica.
Desfasurarea campaniei electorale a dus la consolidarea regimului
democrat si a legaturilor sale cu masele. Clasa muncitoare care s-a afirmat
secretariatelor de stat
de la patru la sase.
Anul 1947, indeosebi cea de-a doua j11matate a sa, este caracterizat prin orien-
Desavirsirea principalelor
obiective ale transforrnarilor burghezosocialista.
www.dacoromanica.ro
13
191
surata de catre P.C.R. pentru raspindirea in rindurile maselor muncitoare a socialismului tiintifie, orientarea stiintei si culturii pe baze
materialiste au asigurat preponderenta ideologiei clasei muncitoare asupra
de catre unul din liderii acestui partid : Asa cum ne cere doctrina
marxista
27 Gh. Tutui, Dcwollarea Partidului Comunist in anti 1944 1948 In Anale" de istoric
nr. 6 1970.
29 Lotar Riiclaceanti, Temelitle politicii de Front Unic Muncitoresc si perspectivele ei,
articole Principii organizatorice, Constiinta de clasd in miscarea muncitoreascd, Mai multd leorie
marxistd, Structura P.S.D., Dircctivele politicii noastre socialiste, Democralia interne: de partid,
www.dacoromanica.ro
192
GHRORGHE TUTUI
din P.S.D. a elementelor straine, cu mentalitate mic burgheza, neadaptabile, numeroasele propuneri de organizare a partidului pe baza centralismului democratic, ridicarea teoriei la rangul de cerinta a practicii revolutionare, ca si preocuparea cadrelor de condueere a partidului de a contribui la elucidarea unor probleme importante cum ar fi : caile de trecere
la socialism, evolutia si perspectivele frontului unic, continutul i caracterul puterii de stat, superioritatea democratiei populare fata de democratia burgheza etc., demonstreaza tocmai noua etapa in care pdsise
Partidul Social-Democrat.
Dar, teama de socialism a elementelor mic burgheze patrunse in
P.S.D., presiunea burgheza care se accentua pe masura ofensivei
revolutiei, ca si anumite influente externe, au determinat mai ales la
unele dintre vechile cadre social-democrate in special la cele cu functii
medii de conducere in partid si in sindicate, o recrudescenta a practicilor
politicianiste. Aceasta situatie evoluind in strinsa legatura cu activitatea
unui numar de membri noi ai partidului, mai ales din rindul acelora strecurati in miscare sau straini de interesele ei, a dus la reaparitia la unii
membri si cadre ale P.S.D. a unor manifestari de incaleare a hotaririlor
adoptate de propria lor conducere.
Diiunatoare prin urmarile ce le aveau asupra unitatii clasei muncitoare, dar mai ales periculoasil prin tangentele sale cu activitatea de frinare a revolutiei desfasurata de gruparea burgheza din guvern, actiunile
elementelor social-democrate de dreapta trebuiau demascate si zdrobite
cu toata hotarirea. Pe aceasta lithe, in cursul anului 1947 din rindurile
partidului an fost exclusi un numar apreciabil de membri, a fost dizolvat
comitetul de partid al judetenei Ilfov precum si comitetul P.S.D. din
an fost inlocuite din functiile detinute, fapt care de asemenea a contribuit la intarirea pozitiilor stingii revolutionare.
Evolutia acestui proces a fost puternic stirnulata de precizarile
facute de conducerea P.S.D. in legatura cu perspectivele colaborarii cu
Partidul Comunist Roman si cu caracterul Partidului Social-Democrat.
Referitor la prima problema, la 24 iunie cu prilejul Conferintei Comitetelor P.S.D., din judetul Prahova, *tefan Voitec, secretar general al par-
www.dacoromanica.ro
13
193
32 Francois Fejt Histoire des dmocratics populaires, Paris, Comunist Eastern Europe
New York, 1961, p. 43, Ilug Seion-Walson, From Lenin to Khrushchev Me History of World
Comunism. New York, 1965, p. 249-253.
33 in tulle 1947, P.S.D. avea 9136 de sectiuni care cuprindeau 570.201 membri repartizati astfel : 155.303 muncitori, 253.803 agricilitori, 30.346 nieseriasi, 62.180 functionari,
13.903 liberi profesionisti, 8.663 comercianti si 46.603 aRe categorli (Libertatea" nr. 940 din
8 octombrie 1947).
34 Sclnteia" nr. 935 din 29 septembrie 1947.
35 Libertatea" lir. 942, din 10 octombrie 1947.
www.dacoromanica.ro
GHEORGHE TUTUI
194
16
Desfaurarea intregii campanii a alegerilor sindicale din 1947 deetuata in strinsa legritura cu lupta pentru refacerea economiei nationale i
16
37 Arhiva C.C. al P.C.R., fondul nr. 1/1947, dosarul nr. 306, fila 97.
55 Vezi mai pe larg Gheorgbe Tutui, Paraschiv Cotofanti, Sindicalcle din Ronidnia in anti
dernocrafiei populare, Edit. politica', Bucuresti, 1970.
40 Arhiva C.C. al P.C.R., fond P.S.D., registru de procese-verbale, =pa 2/1947, procesul-verbal din 11 noiembrie 1947.
41 Sclnteia" nr. 970 din 9 noiembrie 1947.
www.dacoromanica.ro
17
195
societatea comunistii"43.
www.dacoromanica.ro
196
GHEORGHE TUTUI
18
viitor mai mult sau mai putin indepartat, deoarece noi venim la acest
congres cu organizatii unice si cu conduceri unice ale organizatiilor de
partid". Iar mai departe, referindu-se la felul in care s-a infaptuit unitatea
politica, ideologiea si organizatoriea, pe baze marxist-leniniste, se precizeaza c aceasta a izvorit in mod organic din unitatea noastra de actiune
in cadrul Frontului unic muncitoresc, din actiunea de lamurirc ideologica
si din apropierea tovaraseasea ce s-a inchegat in munca i lupta dusit
in comun"47.
www.dacoromanica.ro
19
197
prin care s-a acordat vechimea in partid, din momentul intrarii in misearea revolutionara, atit a celor care an activat in anii ilegalitatii sub eonducerea Partidului Comunist, cit si celor care au flcut parte din Partidul
Social-Democrat, din Partidul Social-Unitar si din Partidul Socialist.
Este limpede el pentru membrii Partidului Social-Democrat unificarea,
pe care au sprijinit-o in covirsitoarea lor majoritate, a insemnat tocmai
posibilitatea de a desfasura in continuare o activitate politica rodnica,
de a se afirma ca elemente active in intreaga opera de constructie socialista ; i, dimpotriva, acea infima fractiune care a refuzat unificarea, raminind intr-o totala izolare, a disparut din viata politica a Orli. Unii
dintre cei ce an Mcut parte din aceasta, fractiune, intelegindu-si ulterior
pozitia eronata pe care se situeaza au cerut sl fie si ei primiti ca membri
ai Partidului Comunist Roman.
Prin felul in care a fost eonceputa si realizata, unificarea a avut un
puternic ecou nu numai pe plan intern ci si international oferind prole49 Congresul Parlidului Munciloresc Roman, p. 176.
www.dacoromanica.ro
198
GHEORGHE TUTUI
20
L'artiele prseute, en s'appuyant sur une riche et varie docuentre le Parti Communiste Roumain
et le Parti Social-Dmocrate jusqu'au moment de leur fusion en un
seul parti rvolutionnaire, demontrant que cette realisation de porte
historique est le rsultat d'un processus interne, de miirissement de
mentation, la collaboration
revolution populaire, comme une partie integrante de celle-ci. Il se caracterise par le fait que le front unique, realise en avril 1944, s'est developpe
pouvoir populaire, a l'activit deploye par les communistes et les sociauxdernocrates dans le gouvernement et le parlement et a exerce tine puissante
influence sur toute la vie politique de Roumanie. Faisant reposer la lutte
pour le parachvement de l'unit du mouvement sur les intrts fondamen-
elements de divergence, les deux partis ouvriers ont reussi dans un court
laps de temps A determiner l'unification du mouvement ouvrier, non point
par la fusion mecanique des deux partis existants, mais par Passurance
de la victoire complete de la conception rvolutionnaire du proletariat
www.dacoromanica.ro
ION APOSTOL
de istorie. Sustinerea cu argumente istorice sau de alta natura, a drepturilor noastre asupra acestor meleaguri pe care locuim de veacuri a stat
in atentia publicatiilor respective, au constituit elemente de baza in pregatirea ideologica i politic a revolutiei de la 1848 in tarile romane.
Permmalitati politice proeminente ale epocii revolutionare i in acelai timp istorici de searna ai tarii noastre, Nicolae Balcescu, Mihail Kogalniceanu, Georo.e Baritiu, Simion Barnutiu au exprimat in operele lor
i in publicatiile t'de istorie pe care le-au initiat problernele fundamentale
ale societatii romanesti de la mijlocul secolului al XIX-lea : realizarea
unitatii statale, dobindirea independentei nationale, emanciparea social*
Revistele do istorie care au aparut in aceasta epoca au desfaurat o ampla
si sustinuta activitate pentru publicarea izvoarelor istoriei tarn noastre.
Inca primele publicatii mai cunoscute din Tara Romaneasca, Moldova
sj Transilvania, Curierul romanesc", la Bucureti, Albina romaneasca"
www.dacoromanica.ro
ION APOSTOL
900
www.dacoromanica.ro
201
Daciei, atit vechi, latine i grecesti, cit si nouiti, romanesti sau intr'alte
limbi moderne en traducerea in romaneste F,4 i cu desbaterea critico-istorich, monumente de arhitectura, morminte, movile cu interes istoric.
V. Disertatoriul istoric va coprinde cronologia domnilor asezati
dupa hrisoave, dezbateri istorice, parte spre intelegerea deosebitilor
scriitori despre Dacia..., descoperiri istorice facute de autori mai noi,
dosebite disertatii, descriptii geografice i etnografice.
VI. Buletinul bibliografic va coprinde lista scrierilor moderne,
nationale sau straine, care ating Dacia sau istoria ei, dimpreuna cu observatiile critice asupra lor, precum si critica scrierilor istorice ce ar iesi de
aici inainte.
in sfirsit se vor adaoga carte geografice si deosebite desemne de
momunente cn interes istoric" 3. Am redat aceste sase parti pentru a
vedea ce tematica bogata si variatiti, cit de cornplexa si totodatiti interesanta
concepeau cei doi istorici ai secolului trecut pentru o publicatie de istorie,
www.dacoromanica.ro
ION APOSTOL
202
Alte reviste de istorie, sau care pe linga caracterul lor politic, literar,
juridic, cuprindeau *i note de istorie in aceasta perioada au fost Traian"
aparuta in 1869 care devine din 1870 Columna lui Traian" editate tot
de Hasdeu care de0 aveau o ternatica foarte variata de politica, literatura
populara, tiinte economice, poezie, drept, medicina, bibliografie, filologie,
publica numeroase documente sau materiale de popularizare a cunoE}tintelor istorice. Din 1869 incepe sa apara Analele Academiei Romne"
care cuprinde numeroase studii de istorie publicate de membrii sectiei de
istorie ai Academiei.
ff Revista pentru istorie, arheologie i filologie" de sub directiunea.
lui Gr. Tocilescu, cu aparitie trimestriala din 1882 cu o existenta foarte
indelungata a jucat un rol deosebit in cercetarile de istorie veche, in publicarea rezultatelor sapaturilor care incepeau pe atunci sa se faca, cit i in
publicarea unor articole de istorie medic i moderna.
In aceemi epoca in 1889 la Ia0 apare Arhiva societ4ii FAiintif ice
si literare" care pe linga caracterul sau literar i multilateral Oiintific,
avind la conducerea sa o perioada indelungata pe A. D. Xenopol, va publica numeroase studii de istorie i filozofie a istoriei in mare parte contributii ale directorului sau. Aici i-a facut debutul marele istoric i savant
tilor de istorie. Apareau astfel periodice ca : Buletinul Societi4ii Numismatice Rornne" din 1904, Buletinul Comisiunii monumentelor istor ice"
din 1908 la Bucureti, Arhiva genealogica" din 1912 la Ia0, sau un an
mai tirziu aparitia in cadrul sectiei istorice a Academiei Romne a doua
6 Archiva istoric a Roninier, p. III, vezi i V. Mach', op. cil., p. 1021.
www.dacoromanica.ro
1 PERSPECTIVE
203
www.dacoromanica.ro
ION APOSTOL
204
aceste dari de seama. Acest material urma sa cuprinda integrarea elementelor nationale in contextul sud-estului european sau de istorie universala,
avmd legatura cu noi dar i interes pentru noi nu numai in ce privete
nevoia esentiall i elementara de a ne cunoate pe noi dar i aceea, fr
care nu poate fi o cultmA de specialitate deplina i ce mult lipsete
ea la noi !
de a avea orientarea in domeniul intreg al istoriei care... se
www.dacoromanica.ro
205
parti ale unui tot organic Cuvintul inainte" releva ea : Din aceasta
analiza trebuie sa reiasa ceea ce este specific romanese, ceea ce este imprumutat de la eivilizatiile straine cit i contributia romaneasca la eivilizatiile straine" 12.
Yompillu Teodor, Epolulia gindirii islorice romdnesli, Edit. Dacia, Cluj, 1970, p. XLVI,
www.dacoromanica.ro
ION APOSTOL
206
venind din pozitiile de pe care ele activau, putem intelege mai bine sar-
*
In urma Insurectiei nationale armate antifasciste si antiimperia-
liste din august 1944, a marilor transformari care au avut loc in dorneniul
fortelor de productie, al relatiior sociale, cercetarea tiintifica in ansamblu,
dezvoltarea culturii in general au luat un avint necunoscut, fiind in mod
cunoscut amploarea fara precedent pe care a luat-o dezvoltarea istorio grafiei, de la planificarea sapaturilor arheologice si punerea bazelor publicarii corpusului medieval de documente pina la studierea miscarii muncitoresti, revolutionare si democratice, a istoriei contemporane, atit de
neglijate in trecut.
Un loc aparte 1-a ocupat in aceasta' perioada in frontul istoriografiei
romanesti revista Studii". Ca urmare a cotiturii hotaritoare in domeniul
social-politic, a revolutiei culturale in plina desfasurare, a fauririi unei
culturi noi socialiste corespunzatoare noilor relatii sociale, a reorganizarii
invatamintului si punerii bazelor noii Academii a aparut la inceputul
anului 1948 revista Studii". Publicatia avea un rol bine determinat in
cadrul luptei ideologice pe care Partidul Comunist Boman o desfasura
pentru promovarea noii conceptii marxist-leniniste in rindul intelectualitatli si a lichidarii ramasitelor vechi din contiinta oamenilor muncii.
Aparuta la cererea oamenilor de stiinta din tara noastra, oameni de stiinta
care se afirma tot mai mult in cadrul efortului general pe care-1 depune
popornl pentru construirea Itornaniei dernocrate", deschisa tuturor acelora care cauta sa studieze, sa patrunda si sa explice fenomenele naturii
r ale societatii pe baza conceptiei stiintifice progresiste" " publicatia
a avut la inceput un caracter enciclopedic.
Avind ca subtitlu revista de stiintd-filozofie-arte, deci un profil
initial de revista tiintifica generala, propagatoare a fundamentarii materialist dialectice si istorice a tuturor tiintelor, apoi cu al treilea numar din
1949 de Revista de *Uinta; si filosofie" tematica ei a fost determinata
de imprejurari specifice. Prezenta ei in contextul prefacerilor radicale
care au avut loc intre 1944-1947 i dupa aceea, marca trecerea intregului front stiintific pe noi pozitii calitativ superioare de slujire a intereselor clasei muncitoare, a maselor largi populare, de combatere a tot ceea
ce era retrograd in gindirea stiintifica si ideologica romaneasca. Devenind
revista a Institutului de istorie i filosofie al Academiei, publicatiei i-au
revenit obligatii noi. Daca la inceput a aparut trimestrial, din 1955 ea
apare cu ase numere pe an iar odata cu aceasta si problematica ei famine
14
www.dacoromanica.ro
207
noastre.
Militind de pe pozitiile materialismului istoric, in revista au aparut
materiale ce reflectau temele periodizkii istoriei Romniei dupa eriteriul
formatiunilor social-economice 15. Ridicind pe o treapta noud, superioara
interpretarea fenomenului social din trecut, beneficiind de conditiile noi
create de regimul socialist, principalul organ de specialitate al frontului
istoric a abordat in coloanele sale teme noi, o problematica axata pe o
16 Ibldem.
17
.3
c 7727
www.dacoromanica.ro
208
ION APOSTOL
10
hotkiteare in istoria poporului roman in nr. 4/1964, 100 de ani de la Whintarea Universitkii din Bucureti in nr. 6/1964, centenarul Intermitionalei I
www.dacoromanica.ro
11
209
ale Unversitalli Al. Ioan CLIZa" din Iasi, Dacia" revist de arheologie si istorie veche,
Revista arhivelor", Studia Universitatis Babes-Bolyai" seria Istorica din Cluj, Revue
rournaine d'histoire", Revue des etudes sud-est europennes", Revista Muzeelor", Magazin
istoric", Revista romana de studii internationale", Apulum" Alba Iulia, Forschungen
zur Volks und Landeskunde" Sibiu, Aluta" Deva, Danubius" Galati, Carpica"
Iasi, Cumidava" Brasov, Marmatia" Baia Mare, PonBacAu, Cercetari istorice"
tica" Constanta si numeroase volume editate periodic de muzee sau alte institutii culturale
Plolesti, Studii de istorie
ca : Studil si materiale privitoare la trecutul judetului Prahova"
www.dacoromanica.ro
210
ION APOSTOL
12
de faurire a societatii socialiste multilateral dezvoltate si inaintare a Romaniei spre comunism. Mergind pe linia congreselor precedente, al IX-lea
i al X-lea, Congresul al XI-lea a dat pretioase orientitri si indicatii isto-
13
211
In lumina documentelor Congresului al XI-lea, al programului partidului au apilrut posibi1it4i sporite de interpretare l niveluri calitativ
superioare pentru reconsiderarea operelor unor personaliati marcante
ale istoriografiei roulltinesti din trecut, pentru elaborarea unor studii de
filozofia istoriei. Studii analitice alctuite de pe pozitiile materialismului
istoric au pus in adevArata lumin contributiile unor istorici cunoscuti
in diverse perioade ale istoriei patriei, relevind totodatil limitele scrierior
lor determinate de epoca in care au trilit. Cu prilejul unor aniversri sau
www.dacoromanica.ro
212
ION APOSTOL
14
de la Unirea Titrilor Rolm Inc sub Mihai Viteazul (4 1975) ; 500 de ani de
Durarii.
Considera0, ca eveniment de cotiturii, in de,sfitsurarea celui de-al
&ilea ritzboi mondial si privitii, intr-o perspeeth i europeanA, insurectia
a constituit alaturi de debarcarea aliatit in Normandia si de zdrobi-
www.dacoromanica.ro
15
213
*i aspecte ale fenomenului *i perioadei cercetate, au imbog4it cunomterea tiintificii, oferind totodata noi sugestii pentru cercetarea *i adincirea in perspectiva a temelor in discutie, marcind in acela*i timp valentele
educative, patriotice *i ideologice ale disciplinei pe care o slujim cu atita
pasiune.
214
ION APOSTOL
16
materiale referitoare la marele eveniment pentru ca in anul jubiliar numarul patru sa fie dedieat in intregime sarbititoririi centenarului, iar primele
trei numere si alte doua, adic 5 i 6 sa eontina rubrici cu studii i comunicari referitoare la 1877.
Sub semnul aeeleiasi aniversari revista a publicat rubrici consacrate
implinirii a TO de ani de la rascoala t5ranilor din 1907 si sarbatoririi a
60 de ani de la luptele de la Marasti, Milr5sesti i Oituz care se inscriu
pe aceeasi traiectorie a con solirii
d independentei, a elil;erarii sociale si
intregirii statului romnesc.
In ulthnii ani Revista de istorie" a publicat numeroase contributii
intr-un prim studiu Omagiu Pre?edintelui Romiiniei se subliniaza insemnatatea operei teoretice si practice ;i aprecierea ei de catre numeroase foruri
17
215
propune, de pe poziiile rnaterialismului istoric, realizarea unor noi obieetive, infaptuirea a noi deziderate ale frontului istoric romlinesc contemporan. Trecerea la 12 numere pe an a presupus pe linga cre,3terea spatiului
grafic i deci largirea posibilitatilor de valorificare si ridicare a nivelului
ealitativ al materialelor publicate pe o baza documentara mult iinbuna-
Revista de istorie" Ira trebui sil ramina o publicalde cu un pronuntat caracter teoretic si de aceea ponderea acestor materiale in coloanele revistei trebuie sa creasea simtitor. Pe lingit aparitia editorialelor
prilejuite de noile documente sau materiale cu caracter orientativ, vor fi
necesare alcatuirea de sinteze pe probleme fundamentale ale istoriei noastre, de metodologie si filozofie a istoriei in lumina marxism-leninismului.
Problemele de nietoda i teoria istoriei, de istoriografie vor fi abordate CU
prioritate. Reconsiderarea istoriei, a personalitatilor remarcabile, politiee,
eulturale, Ontifice, eu precadere istorici, din treeutul poporului roman,
a istoriei nationalitatilor conlocuitoare, a tarilor socialiste, a tuturor popoarelor lumii vor sta permanent in atentia Comitetului de redactie. Prezentarea unor filosofi ai istoriei din tara noastra cit si de peste hotare, reconhiderarea tezelor i teoriilor lor in mod critic de pe poziliile inaintate ale
istoriografiei marxiste romnesti vor ocupa un spatiu mai mare in fascicolele publicatiei noastre.
Incurajind aparitia unor studii uneori analitiee de larga respiratie,
iar cu alto ocazii sinteze, de la caz la caz in functie de stadiul cercetarii
in problemele respective, asupra unor epoci cu ample rezonante in istoria
patriei sau universale, ne propunem largirea sferei de cuprindere a istoriei
unor popoare din Asia, Africa, sau America Latina. Evidentierea luptelor
de eliberare nationala i sociala, legaturile, uneori cu vechi tradiii, dintre
poporul nostru si aceste popoare care si-au cistigat independenta eu un
secol si jumatate in urma, dupa al doilea rilzboi mondial sau chiar in deceniile 6 7 ale secolului XX si altele, a caror lupta de eliberare continua,
va constitui unul din obiectivele de perspectiva ale publicatiei noastre.
Revista de istorie" va relua in lumina unor concluzii arheologice
mai noi, pe o baza documentara simtitor largita, probleme fundamentale
sau altele de mai mica importanta, dar cn posibilitati de generalizare,
teme din istoria veche, medic, moderna si contemporana a patriei.
www.dacoromanica.ro
ION APOSTOL
216
18
Voin face loc in paginile revistei noilor metode si tehnici de cercetare, folosirea maternaticii san a computerului care pot confirma sau veni
cu interpretki noi in sprijinul studiului clasic al trecutului.
Avind in vedere c/* generatiile de astAzi pot intelege mai bine mersul
ascendent al societ/tii omenesti pe p/mintul patriei, sensul luptei i sacrificiilor fiteute de strImosi pentru implinirea idealurilor de libertate social/
21 D. Berciu, Arheologia in serviciul istorici pairlei, In Era socialIsta" anul LIII, nr.
14/1973, p. 26.
22 Ibidem.
23 Tudor Martinescu Un eveniment de cea mat mare insemnalale in lsioria poporului
roman, in Era socialistA", anul LVII, nr. 22,/1977, p. 26.
www.dacoromanica.ro
19
217
culturii romanesti in evul mediu eit si evolutiei tiparului din tarile romane
in raport cu dezvoltarea lui pe plan european in secolul al XVI-lea consti-
www.dacoromanica.ro
218
ION APOSTOL
20
Istoria
28 Nicolae Ceau5escu, Expunere cu privire la activitatea politico (deologica si culturaleducatiud de formare a omului nou constructor constieht i de:voila( al soci tufa socialiste multilateral dezuollate si al cornunismului in Romonia, 2 iunie 1976, Lull. polilic.i, Bucure51.1, 1976,
.
p. 61.
www.dacoromanica.ro
.2 1
219
In domeniul istoriei contemporane exigentele sporesc in chip deosebit, iar vastul material documentar pe care istoricul trebuie sa-lparcurga,
determina o munca asidua de depistare, selectare si organizare pentru noi
concluzii tiinifice, pentru prezentarea obiectiva a perioadei sau momentului tratat. Desi aleatuirea istoriei contemporane este in mare parte rodul
istoriografiei marxiste romanesti de dupa al doilea razboi mondial, marcam
faptul ea s-au obtinut realizari importante in acest domeniu. S-au litmurit
aspecte ale istoriei unor momente de yid- ea faurirea unitatii statale din
1918, crearea P.C.R., eroicele lupte ale ceferistilor si petrolistilor din 1933,
miscarea antifascista a maselor populare, pregatirea, organizarea i infap-
www.dacoromanica.ro
220
ION APOSTOL
22
Editura didactica si pedagogicil in lumina ultimelor realizari ale istoriografiei romanesti ar avea menirea s contribuie la imbunatatirea si eompletarea bor.
Improspatarea permanenta a rubricilor Recenzii", Revista revis-
metodic si la zi" variata si bogata activitate editoriala in domeniul nostru de specialitate, va constitui o sarcina deosebita a coleetivului redrtc32 Scinteia", anul XLIV, nr. 10,163 din 24 aprilie 1975.
33 Nicolae Ceat4escu, Cu privire la activitatea polilico-ideologic si cultural educativii d.
formare a oznului nou, constructor constient qi devotat al sociehifit soda/isle multilateral dezvol-
www.dacoromanica.ro
23
991
On souligne les objectifs prioritaires de la revue, en tant que publication de la section d'histoire et d'archologie de l'Acadmie des sciences
sociales et politiques, sur le plan du dveloppement plus avant de l'historiographieroumaine,de l'laboration des traits d'histoire de la Roumanie,
d'histoire universelle, de mme que les tches qui lui incombent en vile
du XV-e Congres mondial des historiens de 1980 qui aura lieu a Bucarest.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Nicolae Ceausescu arata ca. intre popoarele noastre au existat din cele
mai vechi timpuri legdturi de prietenie, bazate pe dorinta sincera de
colaborare, pe stima i respect reciproc"1. Afirmatia se bazeaza pe realitatea istorica, pe faptul c inceputul relatiilor intre cele doua popoare
este departe de tunpurile noastre, iar evolutia lor a fost intr-o continua si
evidenta a scensiune.
Relatiile romano-belgiene sint atestate documentar in seeolele
XIV XVI, atunei chid intre orase belgiene i orase rornanesti se faceau
p. 225-231.
www.dacoromanica.ro
994
AUREL FILIMON
subject situeaz`a documentele belgiene pe primul loc, ele fiMd sursa docu-
www.dacoromanica.ro
225
al:4ra la Bruxelles din anul 1856, erau cunoscute ideile i dorinta romanilor
de a crea un stat national. De asemenea, presa belgiana unele ziare
primind informatii si din surse guvernamentale (cazul lui L'Independance
beige")
a informat pe larg cititorii despre aspiratiile romamilor, contribuind la apropierea intre cele doua popoare. Se creeaz'a' astfel o logatura
intima mai strinsii, pentru c un popor care si-a cistigat independenta ti
fiinta sa nationala pe cale revolutionara nu poate privi decit cu simpatie
actiuni asemanatoare ale unui aIt popor. Si dacit avem in vedere c acest
popor facea parte din ginta 1atin, legatura pare si mai strinsa.
organizare viitoare a Romaniei. In acest timp o asemenea actiune a preocupat pe multi, iar unii, dintre cei care pregateau Unirea i erau adeptii
printului strain, au vazut in Flip de Flandra omul potrivit pentru realizarea acestei viitoare organizari.
Simpatia Rita de Belgia, din considerentele mentionate, la care se
pot adauga si altele, s-a manifestat de mai multe ori. in mod cu totul
deosebit s-a manifestat cu prilejul vizitei in Principate a ambasadorului
consulul Poumay
www.dacoromanica.ro
AUREL FILIMON
996
vizitei se stie insa ca el a stabilit legaturi i contacte cu numeroase cercuri si persoane"8. Toate acestea i-au permis crearea unei imagini de ansamblu asupra situatiei de aici. De notat insa ca el n-a facut recomandari
politice, iusista doar asupra redeschiderii consulatului de la Galati, care
Un prim si important act a fost cel din 13 februarie 1859 prin care
Belgia a ridicat consulatul din Bucuresti la rangul de Consulat general cu
dubl semnificatie. In primul rind, credem ca prin aceasta Belgia a recunoscut Unirea i pe Al. I. Cuza, intrucit acreditarea diplomatului sau pe
linga domnitor dep'asea granitele vechilor reguli stabilite de Poarta pentru
diplomatii straini. In al doilea rind, a fost modificat, de acum, caracterul
relatiilor cu Principatele. Experienta la care se referea nota nu putea sa
fie numai de natura, comerciala. Dealtfel, urmarita prin prisma actiunilor
mai vechi, ale diplomatiei belgiene, prin statisticile comerciale, care mentioneaza o sporire a numarului de vase belgiene in porturile romanesti
de la 4 cite erau in 1839 la 9 in 1858 si mentinerea unei medii anuale de
7 Ibidem, doc. 255. Vezi si D. A. Sturdza, Ade si documenle relative la istoria renasterit
Romantei, vol. V, Bucuresti, 1890, p. 1079, depesa din 9 iunie 1857. Pentru amilnunte privind
activitatea lui Blondeel vezi foarte documentatul studiu, Gh. Platon. Le diplomat beige Edouard
Blondeel Van Cuelebroeck dans les Principauts roumaines (1856-1857), In Revue Roumaine
www.dacoromanica.ro
227
multe rapoarte, din anul 1839, au prezentat sub diferite aspecte atit chestiunea financiara propriu-zisa cit i situatia din Principate. Din aceasta
se poate deduce optiunea lui J. Poumay pentru rezolvarea ei, cit si raporturile foarte bune dintre el si domnitor.
In anul 1839 guvernul belgian n-a dat nici un raspuns. Cind a fost
rehiatit discutia, in anul 1864, s-a dat un ritspuns negativ, din motive
legate direct de titi1atia internationala', atunci izbucnind razboiul prusoaustro-danez, care a fost in atentia speciala a Belgiei. Tergiversarea raspunsului n-a avut la baza, deci, considerente de alt ordin. Din analiza
faeuta de guvernul belgian a situatiei Principatelor, mai ales a situatiei
internationale, s-a desprins cu claritate ideea c problema financiara
depaea aspectul strict economic. Aceasta se vede, dealtfel, chiar din rapoartele consulului de la Bucuresti, care sublinia de nenumdrate ori ea
domnitorul Cuza urmdreste mai mult decit simpla unire. Martor ocular
al evenimentelor din Principate, urmarindu-i c1i mare atentie reformele,
politica interna si externa, consulul Poumay 11 prezenta pe domnitor ca
pe un om al noului, omul care vrea s scoata tara din vechea ei stare de
dependenta. Or, aceasta insemna opunere fata de marile puteri, fata de
hotaririle luate de ele, fapt care nu era farg, consecinte. Se pare ca tocmai
la aceste consecinte s-a gindit guvernul belgian, punind in balanta situatia
Belgiei, de stat mic i neutru, cu simpatia fata de Unire i cu situatia
internationala de ansamblu.
" Ibidem, Dos. 992, T.I, Rapoartele consulare pentru perioada 1840-1859. Vezi gi
C. Buse, Comerful exterior prin Gatall sub regimul de porlo-franc (1837 1883), Edit. Acad.
R.S.R., Bucuresti, 1976.
" D. Berindei, Din inceputurile di plomafici romdneoti moderne, Edit. politic:1, Bucuresti,
1965, p. 138.
" J. Poumav a fost numit consul al Belgiei In anul 1852. El venise Insa cu mult timp
Inainte In Moldova, uncle s-a ocupat de afaceri financiare. L. Boicu, Austria oi Principatele
romdne in vremea ra-boiului Crimeii (1853 1856), Edit. Acad. R.S.R., Bucuresti, 1972, p. 303.
www.dacoromanica.ro
228
AUREL FIL1MON
is
terul de Externe belgian a reluat proiectul respectiv. Ca o prima necesitate, acum, era considerat consulatul de la Iasi. In acest sens, Poumay
a primit sarcina de a studia situatia si a face recomandarile de rigoare..
In ziva de 16 februarie 1859, la numai trei zile dupa ridicarea Ia rangut
de consul general, el raporta la Bruxelles o prima constatare. Dupa parerea lui, deschiderea acestui consulat era o necesitate de prim ordin..
9/Este foarte urgent se spunea in raport sa ne gindim la Iasi, intrucit
nu avem pe nimeni aeolo (persoana oficiala n.n.A.F.) si raporturile noastreen aceasta parte (a Prineipatelor n.n.A.F.) tind sa se dezvolte din zi In zi'"5._
facuta. Printul Cuza mi-a spus Ca i-ar fi foarte agreabil daca un agent
www.dacoromanica.ro
'7
229
cadrul comertului rornnesc dupa 24 ianuarie 20 In acelasi timp, negustorii belgieni, cu precadere cei din Anvers, prin intermediul camerelor de
242 148 kile fier si una lada en anne 24 i au cumparat de aici 248 160 kile
de cereale 25.
Dacit avem in vedere numai aceste date, se poate afirma c exista
telor, la politica economicd a lui Cuza, care era favorabild dezvoltdrii comertului". Arch.
311.A.E.B. Dos. 992, Tome II, doc. 20 si 28.
Ibidem, doc. 1.
n Ibidem, doc. 28.
23 Vezi A. Filimon, Schiniburile comerciale ... In Analele Univ. Al. I. Cuza", Iasi,
storie, III, T. XIX, 1973.
" Arch. 111.A.E.B. Dos. 992, Tome II, doc. 28.
211
www.dacoromanica.ro
230
AUREL FILMION
cum am spus mai sus, vazut prin prisma relatiilor dintre cele douil tan.
Din documentele diplomatice belgiene se desprinde clar intentia de a nu
intrerupe, in nici un caz, relatiile cu Principatele. Toata lumea politica,
in primul rind cei mai bine avizati, erau insil de acord ca vor interveni
elemente noi peste care nu se va putea trece chiar foarte u,or.
Un element non a fost intentia manifestata a cercurilor polit ice romane*ti de a-i oferi tronul, din non, lui Fi lip de Flandra. In rapoartele sale
din 11 i 12 februarie 1866, consulul Belgiei de la Bucureti informa despre
www.dacoromanica.ro
231
Camera va proclama pe A.S.R. contele de Flandra ea rege ( ? !) al Romaniei"20. 0 zi mai tirziu raporta ca Filip de Flandra a fost ales domnitor
al Principatelor unite"30. Totodata anunta guvernul situ ca o delegatie
a fost aleasa special pentru a merge la Bruxelles spre a-i oferi A.S. coroana
Principat elor" 31.
s-ar putea spune insa cu exactitate care este raportul dintre aceasta simpatie 5i relatiile dintre cele doua itri. Dupa cum nu s-ar putea raspunde daca
elatiile ar fi fost mai bune, sau mai putin bune, in cazul acceptarii.
Evista o singura certitudine si anume plasarea Belgiei, prin propunerea
lacuta, mtr-o situatie mai delicata decit in 1857. Documentele diplomatice
nu sint prea edificatoare in a prezenta cu detalii parerile regelui, a guvernului i a oamenilor politici influenti fata de aceasta chestiune. Se cunosc
msa uncle date privind interesul fata de ceea ce s-a intimplat in continuare i fata de reactia pe plan international. Din urmarirea, mai ales a
situatiei internationale, a atitudinii marilor puteri fata de Principate, la
care h-a adaugat i pregatirea diplomatica intensa a razboiului pruso, ustriac, Belgia a inteles ca era nevoie de multa prudentit. Din informatiile
17.
I bidem.
aait decide depuk longtemps et toutes les dispositions (sont) pris. Son Altesse Royale ne
croit pas pouvoire accepter l'offre si flateux du peuple (? I) roumain, dont elle est cependent
fort reconnaissante et dont lc Roi aussi est extrmment touch. Sa Majeste et son Auguste
Fri!re, feront toujours de voeux pour le bonheur et la prosperit des Principautes". Se confirmA
prin aceasta ccle spuse de T. V. Riker Filip de Flandra a refuzat categoric tronul Inainte de
a pleca din Bruxelles" (Gum s-a infdpluit Romdnia. Sludiul unci probleme inicrna(ionale, Bucuresti, f.an, p. 627.)
www.dacoromanica.ro
232
AUREL FILIMON
101
masura in care a cunoscut unele amanunte, s fi cerut cu insistenta inlocuirea. Dealtfel, trebuie spus ca, asa cum rezulta din rapoartele sale, Poumay
nu 1-a agreat deloc pe Carol.
Problema respectiva n-a constituit insa un motiv de rupere a rela-
cercetari istorice", 1943, vol. XVIII, p. 119-126. Pentru perioada la care ne referim cab
mai reprezentativ elev roman al scolilor belgiene a lost Vasile Conta. Vezi, Ana Conta-Kerenbach, Biografia lui Vasile Conla, Iasi, 1916.
39 Arch. M.A.E.B. Dos. 994 decretul din 3 august 1874 si Dos. 991 decretul din 2j,
august 1874. Vezi si A. Filimon, Stabillrea consulaiclor belgiene in Romania.
www.dacoromanica.ro
11
233
produse textile". Pina in anul 1875 exportul acestor produse in Vara noastra
a atins cele mai inalte cote". Alaturi de acestea au lost aduse insa i multe
" Ibidem, doc. 114 bis (anexa). Din suma total de 2 175 000 de franci, 600 000 fr.
ereprezenta valoarea armelor, 300 000 fr. sinelc si vagoanele si 400 000 fr. masinile pentru
labrica de la Chitila. Restul erau diferite alte marfuri.
Pentru mArfurile aduse la Galati, shit mentionate urmatoarele cantitati : 14 lazi cu
.otel (6 751 kg), 625 lazi atnidon (22 060 kg), 375 lSzi lumlnri (6 440 kg), 200 barili ciment,
1414 barili tier forjat, 269 colete fierArie (14 368 kg), 650 barili cuie, 3 249 colete materiale
pentru Sascut (720 193 kg), 14 lAzi cu pate alitnentar, 1 lad ornamente bisericesti, 1 colet cu
ttesSturi, 34 lazi cu sticlA, 5 471 ltizi cu sticlttrie (6 961 kg), 25 barili zinc. (CantitAtile In kg
-shit din aceeasi sursil.)
" Ibidem.
45 Ibidem.
www.dacoromanica.ro
12
AUREL FILIMON
234
Din cele spuse se poate lesne deduce ca valoarea marfurilor de provenienta belgiana sosite in Romania, in anul 1876, era mult mai mare.
In ce prive*te importul belgian din tara noastra situatia statistic*/
este 0 mai putin clara. Lipsa unui consulat romanesc in Belgia ne priveazai
de o situatie exacta a vinzarilor de produse de Ia noi in aceasta tara.
*tim ins& ca Belgia cumpara cereale din Romania. Nu t;,tim cantitatile,
intrucit cea mai mare parte a acestora era incarcata pe vase straine cu
destinatia Anvers. Nu 0,im, de asemenea, dacci acestea erau vindute in
Belgia sau erau reexpediate in alte parti. Merita ins de notat, ceea ce
diplomatii belgieni au recunoscut, Ca negustorii din aceasta tara erau interesati pentru cerealele i produsele anirnaliere de provenienta romarreasca.
Intensificarea schimburilor comerciale intre Romania i Belgia s-a
facut intr-un moment deosebit. Dupii cum se ;;tie, incepind cu deceniul
al VIII-lea al secolului al XIX-lea, Romania a intrat i mai serios, deschis,
pe calea obtinerii independentei. In cadrul acestei pregatiri, relatiile cu
alte state, mai ales cele comerciale, au avut importanta lor recunoscuta.
Prin modificarile survenite in cadrul politicii economice, prin tratatele
comerciale incheiate in perioada anilor 1875-1877, s-a realizat o prima
parte a programului de ci0igare a independentei depline. In aceste actiuni
se incadreaza, organic i relatiile cu Belgia.
Tendintele de independenta ale Romaniei au fost sesizate i apreciate,
de diplomatia belgiana, cu mult timp inainte de anul 1877. Inca din anul
1859, consulul Poumay arata ca Unirea este realizata de o mare adunare
populara care dispretuiWe toate drepturile de suzeranitate"46. In anul
1874, Ministrul de Externe al Belgiei, contele d'Aspremont de Lynden,
recunotea ca independenta Romaniei era o problema deloc simpla ci una
care ar putea avea serioase consecinte"47. El avea in vedere, in primul rind,
consecintele pentru relatiile dintre cele doua tari.
Urmarind evenhnentele, premergatoare proclamarii independent e
Orli noastre, diplomatia belgiana i-a format parerile din care se desprind
" Ibidetn.
www.dacoromanica.ro
13
235
63 Ibidem, Dos. 2750, doe. 939 si anexa 82. Dos. 2013, doc. din 24 mai
a ugust 1876.
" Ibidem, Dos. 2750, doc. 45 anexa si Dos. 2013, doe. din 15 august 1876.
www.dacoromanica.ro
si
15
236
AUREL FILIMON
14
cu Romania si atitudinea altor tari fata de noua ei politica economicaIn prirnul caz, au fost discutate si cererile camerelor de comert de a nu
se pierde din vedere avantajele comertului belgian"55, atit in ce privea
comertul cu tara noastra, cit si cel cu alte state din aceasta parte a
Europei. In privinta atitudinii altor state s-a retinut ideea el unele 56 erau
primul rind 61. Dealtfel, datele statistice, mult mai precise decit in anii
www.dacoromanica.ro
15
237
cele doua guverne. Era insa ingrijorator ea, la 31 decembrie 1877, conventia
www.dacoromanica.ro
238
16
n-au depins de ele, tratatul n-a fost semnat in anul 1878. Ambele
partenere s-au resemnat in fata situatiei si au reglementat relatiile dintre
ele, in functie de aceasta, prin prelungirea cu Inca un an a conventiei
din 1877. Solutia a lost tin compromis, care a raspuns insa unei necesitati i dorintei celor doua guverne de a dezvolta relatiile bune existente
pina acum. Din aceste motive prelungirea conventiei a lost considerata
ling*/ evenimentele
tiilor politice, prin tot ceea ce s-a facut, dar mai ales prin tratativele
directe, li s-au deschis perspective noi la baza ciirora vor sta cele stabilite
ac um.
7 Ibidem, doc. 17.
71 Ibidem, doc. 18, 19 si 23.
72 Ibidem, doc. 19 si 23. Au fost acceptale urmAloarele reduceri : sine de cale feratA
In loc de 1,75 lei, bandaje de tier = 1,45 lei In loc de 1,90 lei, sticlA si oglinhi
5 lei In loc de 6,50 lei, IesAturi 15 lei in loc de 55 lei. Nu au fost admise reducerile vamale pentru stearinA i hIrtie. Aceasta pentru cd RomAnia spunea consulul belgian de la
1,25 lei
Bucuresti
www.dacoromanica.ro
AUREL FILIMON
17
939
Le dveloppement du rseau consulaire belge dans notre pays pendant les annes qui ont suivi le rgne du prince Cuza, de meme qu'une
sCrie de contacts d'ordre conomique ont permis une intensification des
rapports et une diffusion favorable de la cause roumaine en Occident.
Dans la dernire partie de PCtude on analyse les pour-parlers cono-
www.dacoromanica.ro
5 - C. 7727
www.dacoromanica.ro
reorganizarea otirilor pAmintene i aezarea lor pe baze moderne devenise o necesitate obiectivg. Este ceea ce George Adrian va sublinia mai
tirziu : Credinta cii natiunea noastri nu-si va putea dobindi niciodatl
libertatea decit pnin puterea armelor trebne a se inridaeina i a se intari
in inima fieertrui roman care voiqte seAparea patriei"1-. Infaptuirea
largului program social i national cerut de statornicirea noii orinduiri
impunea crearea unei forte armate capabili sit apere fruntariile de dileritele incitleiiri, si poata contribui, la momentul oportun, la realizarea
independentei i unitatii poporului roman. Prezenta armatei asigura,
dealtfel, claselor dominante din Wile rom'ane instrumentul de coercitie
foite armate tot mai numeroase, a citrei functie principala urma sl fie
apirarea tiirii i mentinerea iiberttibor ei, se impunea tot mai mult.
llecunomterea international-a a acestui vechi i elementar drept a reprezentat o mare i memorabilI izbinda politica a neamului nostril in nazuintele sale de libertate i independentA"2, c'aci ea nu era o simpla
mitsurit administrativa sau practicii, ci a iqit din ins4i cerintele de
acum o suta de ani ale sufletului romilnesc"3.
1 George Adrian, Idce rapcde desprc resbelui de partizani, editie Ingrijit i studiu introductiv de gl.-mr. C. Antip, Edit. militaril, Bucuresti, 1973, p. 27.
2 Ion I. Nistor, Organizarea o1irUor pdmIntene sub Regulamentul organic, Bucuresti,
1943, p. 17-18.
3 Nicolae Iorga, Isloria annalei ronu2nc, vol. II (de la 1599 plat In zilele noastre).
www.dacoromanica.ro
942
DORINA N. RUSU
reconsider:1,1.H
propuse de noi luptei duse, incepind Inca din prima ani ai secolului al
XIX-lea, in vederea reorganizarii unei ostiri pamintene, a fortelor care
militau pentru acest deziderat, ca si al locului ce-1 ocupa aspectul militar
in cadrul general al reformgrii patriei.
Particularitatile procesului de trecere de la feudalism la capitalism 4
pe teritoriul tgrii noastre si-au pus cu pregnanta amprenta asupra programelor i metodelor de lupta ale fortelor sociale i politice interesate in
victoria noii orinduiri. Afirmarea si statornicirea relatiilor capitaliste,
la sfirsitul secolului al XVIII-lea i inceputul celui de-al XIX-lea, impunea cu acuitate atit desfiintarea vechilor relatii economice feudale, cit
243
ranitatea turceasca si protectoratul tarist, puternice frine in calea progresului social, economic si politic. Transformarea suzeranitatii otomane,
www.dacoromanica.ro
244
DORINA N. RUSTJ
efot trebuia sii ia 1 i comanda asupra catanelor, iar in judetele din Oltenia,
eavalerul Constantin Samurcas 1. La rindul ei, garda oraseneasca, inregistrata si organizata pentru apararea oraselor", urma siti fie incredintata
spatarului. 0 delegatie permanenta a divanului, formata din mitropolitul
tarn, Ignatie, din vicepresedintele divanului si din cei doi efori, avea sii
vegheze la executarea prompta a proiectului initiat de Pavel Ciceagov
www.dacoromanica.ro
245
refugiati la Bra5ov in urma mirarii din anul 1821. Intr-un amplu memoriu
adresat Rusiei sint infati5ate proiectele de reformare a rinduiehlor exis-
tente in Tara Romaneasei, planuri a door aplicare ar fi dus, fira indoiali, la o emancipare a administratiei interne in raporturile cu Imperiul otoman 5i cu reprezentantii sai fanarioti. Pe tarirn militar, ca si nu
mai indrazneasca turcul a calca pe pimintul tarii"19, se preconiza alcatuirea unei militii formate din osta5i parninteni, cu cetati la toate vadurile
Dunirii 5i en o artilerie numeroasa". Pentru asigurarea ordinii interioare
13 Documente privind istoria Romdniei. Rdscoala din 1821. IThenmente interne, vol.
Edit. Academici Republicii Populare Romane, Bucuresti, 1959, p. 208,
11 1bidem, vol. II, p. 34.
u lbidern, vol. I, p. 273.
T, V. NAsturel menlioneazA cii la 1821 In tabilra liii Tudor se vAd tunuri de lemn
de cires" (Contributii la is(oria artileriei romdne, Bucuresti, 1907, p. 33), iar N. lorga noteazA
ca aceastA armatil, care era foarte numeroasd, avea i tunuri"(Istoria armatet romdne, vol II,
p. 210).
www.dacoromanica.ro
DORINA N. RUSU
246
procesul larg de descatiwire a tarii. Astfel, aga Alexandru Villara, fervent sustinator al luptei de reformare a Tarii Romanesti, sau, dupa o
parere mai veche, Grigorie Brincoveanu 21, reintor*i, impreuna cu alti
boieri emigranti, de la Brasov, in memoriul adresat Porta in decembrie
182222, subliniau, intr-un larg preambul, ca ridicarea armatelor de catre
romani la 1821 n-a fost decit razboiul saracior impotriva celor socotiti
bogati", iar duhul razvratirii continua sa persiste in rindul poporului
inainte fao, de bici i de despotism". Printre cele 29 de articole ale prooTamului de reforme menit s schimbe structural starile de lucruri din
tara, la punctul 8 figurau masurile de ordin miitar. Se cerea alcatuirea
unei garzi regulate, cu efective cit ar cere siguranta tarii", dar care
sa nu aduca impovarare locuitorilor ei", urmarindu-se astfel inarmarea
generala a poporului, despre care Nicolae Balcescu avea sa scrie mai
21 De parerea cd actul a fost lntocmit de Grigorie Brincoveanu a fost Cezar Bolliac, care
soeoleste coautor pe Dionisie Lupu (Vezi Vlad Georgescu, op. cit., p. 27); de prerea cd autorul
a`lost aga Alexandru Villara shit : I. G. Filitti, Frdmintdri potitice si sociale In principalele
romdne de la 1821 plat la 1848, Bucuresti, 1932, p. 89 ; Emil Virtosu, op. cit., p. 141 ; N.
lorga, Istoria ronulnilor, vol. VIII, Bucuresti, 1938, P. 293, n. 3.
22 Biblioteca Acadennei Republicii Socialiste Romttnia, Arhiva Al. Villara, pachet
DCCCXCVII, f. 297-309 ; cf. Documente prioind istoria Romdniel.
www.dacoromanica.ro
247
tarea tare din 182228, ostasii paminteni insarcinati cu paza si strajuirea Orli numai aceia s poarte arme in tot ocolul Tarii Itomnesti,
24 K. Marx, Fr. Engels, Opere, vol. VI, Editura politic, Bucuresti, 1959, P. 429.
It5 Biblioteca Acadensici Republicii Socialiste Romania, ins. rom. 322, f. 147-148.
Despre proiectul lui Al. Villara, vezi i : Em. Virtosu, op. cit., p. 179.
28 T. Balan, Refugiafii moldovent in Bucovina 1821 i 1848, Bucuresti, 1929, p. 28.
27 Biblioteca Academiei Republicii Socialiste Romania, fond documente, nr. CCCLX/59.
29 Vezi A. D. Xenopol, Istoria partidelor politice in Romdnia, vol. I (de la origini pita
la 1866), Bucuresti, 1910, p. 582-592 ; D. V. Barnoschi, Origintle democraliei romane. Cdrvunarti". Constitufia Moldova de la 1822, Iasi, 1922 ; I. C. Ciubotaru, Un protect moldovenesc
tie organizare a gainful dupd aerie (1821-1822), in Studii i cercetari stiintifice", Iasi, III
(1961), fasc. 2, p. 251
257.
www.dacoromanica.ro
DORINA N. RUSU
248
Tautu131, sufletul miscarii carvunare, sau, asa cum 1-a caracterizat presa
eind tot acelasi rol de condei si staruinti in politica, care il giuca si Vladimirescu cu pusca plaieseasca"32, alaturi de care se aflau : Audronache
boier de adinea cultur i judecator iscusit, aga Greceanu,
Donici
serdarul Stavar si altii.
In domeniul militar, Constitutia mentiona crearea unei ostiri nationale care, sub comanda hatmanului, sa vegheze la paza marginior
tarei i prinderea titilharilor cu plieii i slujitorii tarei, iar nu cu alt
feliu de oameni straini"33. In articolul 69 al Constitutiei, ei cer en hotarire desfiintarea cetelor de arnauti si a celorlalte formatii militare compuse
din straini ca niste oameni ce au fost pururea turburatori i suparatori
patriei"34, interzicindu-li-se pe viitor intrarea in Moldova.
Proiectul acesta, datorita ideior i calitatilor sale de fond si forma,
p. 173 174.
www.dacoromanica.ro
249
locul unei ostiri pamintene s alcatuiasca, trupe de beslii dintre musulmanii cinstiti"37.
Nici dup5, retragerea armatei otomane din tarile rornane, conditiile
42 Arhivele statului Iasi, fond Litere, P/126/251 ; Arhivele stalului Bucuresti, Alicrofilme
43 Simion Marcovici, Idee pe scull asupra luluror formelor de obldduiri, In Curierul romeinesc", 1, or. 35 din 9 august 1829, p. 151.
www.dacoromanica.ro
250
DORINA N. RUSU
10
lefuri fixe pentru functionarii de toate gradele. Din acelasi an (1829) dateaza
si un alt proiect de reforme
Cererile ce ar putea face Valahia si Moldova
la un congres de printi crestini, pentru siguranta lor cea din Mara si stator-
dezi-
www.dacoromanica.ro
11
251
vezi : I. Popovici, Organisarea armlet romdne, Roman, 1900; I. I. Anastasiu, Oastea romdnd
II ms. 67.
52 Eudoxiu de Hurmuzaki, op. cit., vol. XXI, p. 334.
53 Albina romilneasca", II, nr. 72 din 18 septembrie 1830, P. 307.
51
bidcm.
www.dacoromanica.ro
252
DORINA N. RUSU
12
toire du role que l'on attribuait a l'arme dans le large programme de rformes des pays roumains. Bien qu'tant enregistres des opinions diverses
quant aux modalits d'accomplissement pratique, aux effectifs ou aux
denominations qu'allait recevoir la nouvelle armee, la realisation de ce
desideratum marquait, dans certaines conditions, une extension de l'autonomie des pays roumains et un commencement d'independance politique.
www.dacoromanica.ro
MARCEL D. POPA
Sena III, Tom. XIII (1932-1933), Mem. 10, 11 p.; Emil Diaconescu, Alexandra cel Bun,
13ucures1i, 1968, 86 p. ; includem In prezenta Insiruire lucrarea ha Die Minea, Principotele
Itomdne si politica orientald a impdratulai Sigismund, Note istorice, Bucuresti, 1919, 280 p.
ho studiul lui C. Racovita, Inceputurlle suzeranildflt polone asupra Moldovei (1387 1432),
in Revista istorica romana", vol. X (1940), p. 237-332, In care doinniei lui Alexandru cel
Btin Ii sint acordate spatii ample (nu am avut In vedere sintezele privind istoria romanilor).
2 Akdes Nimet Kurat, Kazan Hanagini kuran Ulug-Muharnmed Ilanin yaragi. Edirne
ye yUresi eski eserleri sevenler kurumu yaylnlarIndan, Istanbul, 1937 ; aceasta lucrare nu ne-a
lost accesibila. Mai tlrziu, a fost republicata, de acelasi autor, in Topkapi Saray; Mii:csi Arsinindela Alan Orda, Kjrim ye Turkistan Hanlarina ait Yarlik Ye Bilikler, In Dil ve Tarih
Coarafya Fachltesi yaylnlarIndan, Tarih Serisi 1" (Scrisori si yarllguri apartinind Hoardei de
Aur, Crimeei si Turkestanului aflate In Arhiva Muzeului Topkapl Sarayi", In Publicatiile
Facultatii de litere si istorie-geografie, scria istorie, nr. 1") ; aci, aulorul arata ca scrisoarea
Sc afla In Arhiva Muzeului Palatului TopkapI din Istanbul, Inregistratil sub numarul 10202
inentionata In catalogul documentelor vechi sub numarul 4472, fara a i se indica data si
continutul, dar cu precizarea cA este scrisa In limbo cagatay"; ea se prezenta Intr-o stare
bunk cn exceptia rIndului 13, care era deteriorat si de accea nu a putut fi descifrat integral
(op. cit. mai sus, p. 6 7).
www.dacoromanica.ro
254
MARCEL D. POPA
lui Dumnezeu Preamaritul, pe cind i-a fost dat inaltul loc domnului nostru
hanului, noi ne aflam in lupta intre noi. in anii ce au urmat, petrecindu-se
evenimente importante, tronul a trecut in mina lui Barak 12. Anul trecut,
prin gratia lui Dumnezeu, a pornit oastea, la sosire i-au alungat pe Barak
si Mansur 13 (Dumnezeu) ne-a dat noua tronul i stapinirea. Iar ei, luludu-si numai oamenii lor, au rupt-o la fuga. De un an, doi, am sosit stramutindu-ne ca sa iernam de-a lungul Niprului. Desi v-am fi trimis oameni,
www.dacoromanica.ro
255
negustorii partasi ai nostri vor cireula, toate tree, aceasta insa, ramine
pentru vecie si de buna seama aceasta este bine.
Asa stind luerurile, comunica-mi cum ar fi mai bine sag inlaturam
dintre noi pe ghiaurul asta de roman 16. Negustorii partasi mergind si
venind pe useat si pe aka, sa vada traiul sarmanilor saraci. Iar noi am
trimis salutari eu scrisoare prin Haci Ibad
( ?) ea s vina sa vada
starea sanatatii voastre... 1-am trimis pe Ibar '7, care e o persoana foarte
inteleapta, ca s
Vezi pasajul, pus la noi In valoare pentru prima oarti de P. P. Panaitescu, In Laonic
Chalcocondil, Expuneri istorice, traduse In romAneste de Vasile Grecu, Bucuresti, 1958, P. 75.
22 P. P. Panaitescu, op. cit., p. 290.
23 Raportul venetian a fost publicat de Nicolae Iorga In Notes ct eatraits pour seroir d
l'histoire des croisades au XVe siecle, I, Paris, 1899, p. 116-117; republicat, cu uncle precizilri,
In Revue historique du Sud-Est Europen", an XIV (1937), nr. 4-6, p. 91-92, de acelasi
editor.
6
C. 7727
www.dacoromanica.ro
256
MARCEL D. POPA
in frunte cu noyonul Aktav 27, dupa ce fusesera infrinti din nou de Timur-
24 Aurel Decei, Elablissement de Aktav de la Horde d'Or dans l'Emplre Ottoman an temps
de Yildifirn Bayezid, In A. Zeta Velidi Togan Armagam", Istanbul, 1950 1955, p. 77 92.
25 Comparativ en P. P. Panaitescu, autorul citat aduce In discutie urmatoarele surse
noi : relatarile cronicarilor Nizam al-Din Abd al-vasi Sham! (art. cit., p. 82 83 ; vezi textul
ri traducerea in limba rusa In Sbornik materialou, olnosjacilisja k istorii Zololoj Ordi, Extrase
din lucrarile persane adunate de W. G. Tiesenhausen si prelucrate de A. A. Romaskevici 5i
L. L. Volin, Moscova-Leningrad, vol. II, 1941, p. 10 1-12 1); Sheref al-Din Ali Yezdl (art.
cit., p. 83 ; vezi textul si traducerea In limba rusa In Sbornik...cit., p. 14 1-189), Orudj Edrenevl
(art. cit., p. 87-88 ; vezi Cronici turcesti privind (Otte romine. Extrase, vol. I, Sec. XV mtlocul sec. XVII, Bucuresti, 1966, volum Intocmit de Mihail Guboglu si Mustafa A. Mehmet,
p. 50), Ruhi Edrenevl (art. cit., p. 88) si Ali Mustafa ( ibid.), precum si unele izvoare docu-
mentare mentionate In lucrarile istoricilor turci Tayyib G5kbilgin ( Rurneli' de Mail: ye Talarlar,
folosit de A. Decei in manuscris, art. cit., p. 89, a vazut lumina tiparului In 1957, la Istanbul,
cu titlul Rumeli' de Ydrilkler. Tatarlar ye Euldd-i Fdtihan, vezi p. 26, 87
88) si 0. L. Bar-
kan (XV XVI nci as;rlarda Osmanli imparatorlujunda zirai ckonomirn kukuki ye mall
esaslari. Birnici cilt: Kanunlar, Istanbul, 1913, p. 260) (art. cit., p. 90).
26 A. Zkl Velidi Togin, Unumi Turk tarihine giris, vol. I, En eski d virlerden 16
asra kadar, Istanbul, 1916, p. 338.
27 Aktav (Ak Taw, In turca osmana Akdag, Manic Alb), noyon tatar ; apare mentionat
pentru prima data In conturile Caffei la 5 noiembrie 1382 (Mao) (vezi N. Iorga, Notes et
extrais..., cit., p. 18-19, informatie pc care A. Decei nu o cunostea); apoi este pomenit Intre
conducatorii armatei lui Toktamis (informatia se OM la cronicarul persan Yezdl, In Sborntk...
cit., p. 167, textul in lirnba rusa) cu prilejul luptei linpotriva lui Timurlenk, din 18 iunie 1391,
de pe rlul Kondurcea (azi In regiunn Kuibl sev din R.S.F.S. Rusk U.R.S.S.); pe harta ml
Pra Mauro, In zong acestui rin exista indicatia : aci Tamerlan a facut un mare macel de tatari"
(cf. M.G. Safargaliev, op. cit., p. 154, nota 1). El reapare In izvoare cu prilejul luptei din aprilie
1395, clnd, Impreuna en Konce (Kunce) Oklan, Bek Yarlk, Davud Sufi, ginerele lui Toktamis, si Udurku, conducea aripa dreaptd a ostirii lui Toktamls (vezi Shaml, In Sbornik...cil.,
p. 120 si Yezdl, ibid., p. 176).
www.dacoromanica.ro
257
de conditiile de difuzare a stirilor In crock dateaya lupla ytntru a doua jumatate a anului
1398 (art. cit., p. 78).
23 A. Decei, art. cit., p. 92. In prezentul articol nu ne-am propus sa discutilm teza isto-
ricului turc A. Zeki Velidi Togan, reluata si in studiul Timms Oskuropa-Politik (in Zeitschrift
der Deutschen Morgenlandischen Gesellschaft", CVIII (1958), 2, P. 293), care, bazat In primul
rind pe o informatie consemnata la cronicarul arab al-'Ayni (Si la aceeasi data sosi vestea cii
Toktamis han, stapinul Orli Dest i Saray, se Intilni cu unele trupe ale lui 1bn Uthman si ea
au fost pierderi de ambele Orli..." ; vezi citatul la Aurel Decei, art. cit., p. 77-78, precutn si
textul tradus In limba rusa la W. Tiesenhausen, op. cit., vol. 1, p. 531), considera ca In anul
1398 (sail 1399) a avut loc o confruntare, la nordul Dunarii, 'titre tatarii lioardei de Aur Ii
turcii otomani. Asupra acestei probleme vorn reveni cu alt prilej.
30 Mustafa A. Mehmet, Aspecte din istoriu Dobroget sub dominaka otomand in vcacurile
18
(1965), nr. 5,
P. 1097-1116.
sI Dupa estimarile lui Enverl, numarul participantilor la exod se ridica cam la 30 000
de suflete. A. Decei, art. cil., indica ajnoximativ Et) 000 de persoane; asupra valorii acestel
cifre, vezi si Maria-Matilda Alexandrescu-Dersca, La compagne de Timur en Anatolie (1402),
13ucuresti, 1942, p. 60, nota 1.
32 ibrahim Pecevl stia ca unii dintre ei s-au stabilit prin partite Adrianopolei", iar altii
prin tinutul cazalei Baba < dag >", ibid., p. 1102, nota 54 si 1103, nota 59. Potrivit unci
legende locale un numar de 30 de familii tataiesti an fost asezate in satul Chirnogeni (fost
Chiuvenlia Giimnli), din raionul Negru Vocla, In timpul luptelor dintre Mircea i Baiazid
(ibid., p. 1103, nota GO; azi localitatea se Old In jud. Constanta). Evlia Celebi vorbind de o
anurnita categoric de populatie (citak) tocmai din aceste Orti ale Dobrogei, pune la baza
formarii ei elementul turco-tataresc, colonizat de sultanul Baiazid, i populatia locala" (ibid.,
p. 1103, nota 61).
www.dacoromanica.ro
MARCEL D. POPA
258
apusene ale Hoardei de Aur ; la putina vreme 41 avangarda ostii lui Tirnurlenk, comandata de emirul Osman, i-a ajuns din urma pe fugari i i-a
izbit pe cursul inferior al Niprului ; infrhuti, Aktav i Tas Timur Oglan
41 Surprinde faptul ca A. Decei vorbeste In art. cit., p. 92, de o lupta Intre Aktav si
Timurlenk In anul 1397, chid In acelasi articol (p. 81) arata clar cum dealtfel este si
corect ca expeditia emirului din Samarkand Impotriva Hoardei de Aur a avut loc In anii
1395-1396; lupta de pe Nipru a avut loc In anul 1395.
43 Vezi Yezdl, in Sbornik...cit., p. 179. La Sham!, ibid., p. 121, apare locul Uimatai" ;
vezi pentru acest nume, A. Decei, art. cit., p. 85 si B. D. Grecov si A. I. Iacubovschi, op. cit.,
p. 344.
43 Vezi Yezdl, In Sbornik...cit., p. 179.
www.dacoromanica.ro
259
geografica prin care s-a scurs grosul populatiei tatare spre Rumelia
51
izvoarele narative intre care ibn 'Arabsah ", Laonic Chalcocondil 46,
Ibrahim Peevi 47 si Evlia Celebi 48, o atesta.
" Sursele istorice referitoare la Aktav si la exodul tatarilor nu au fost epuizate de cele
trei studii pomenite. MentionArn ca In valoroasa culegere de izvoare orientale privitoare la
Iloarda de Aur initiatA de W. Tiesenhausen, stiri pretioase despre acest noyon i colonizarea
poporului" sari afldm si la Ibn 'Arabsah (Ahmad b, Muhammad b. 'Abd Allah b. Ibrahim
Shibab al-Din Abu 1- 'Abbas al-Dimashki al-Hanafi al-Adjami) (1389-1450) (vezi articolul
lbn 'Arabshah", apartinlnd lui J. Pedersen din Encyclopedic de l' Islam, vol. III, 1968, P. 734).
Vezi W. Tiesenhausen, Sbornik m7lerialou otnosjascihsja k istoril Zolotoj Oren, Culegere din
sericrile arabe, Sankt-Petersburg, 1884, vol. I, p. 465 s. urin. In istoriografia romanA, cronicarul Ibn'Arabsah a fost folosit, partial, de Maria-Matilda Alexandrescu-Dersca, In La campagne
de Timm. en Anatolie ( 1402), Bucuresti, 19 12 ; Insirind fortele armate pe care le pregatea sultantil Baiazid pentru inevitabila confruntare cu Timurlenk, Ii mentioneazA i pe Math veniti
din Dest-i Kipceak si care, potrivit cronicarului citat, an trecut prin Moldova (op. cit.,
p. 59-60), sub conducerca lui Ak Mir" (aceiasi lecturA a acestui nurne fusese facuta si de A.
Decei In studiul intitulat A partici pat Mircea cel Bdtrin la lupta de la Ankara? In Re vista istorica
romAnA", vol. VII (1937), p. 339 si urm., bazat pe Ruhi Celebi) (art. cit., p. 60, nota 1).
N e.i si A. Deed, Etablissement... cit., P. 88 si notele 28 si 31.
45 Dupil campania devastatoare a lui Timurlenk In Hoarda de Aur, cronicarul Ibn 'Arabmib afirma 0 mare multime dintre ei (tatari) pleacA ImpreunA cu Timur, cAruia i se supusese
yi
nici nu se
poate afla, nici de care defter, nici de cAtre divan ; ei plecard la rumi i la rusi, si asa soarta
lor vitrega i ursita schimbatoare i-a aruneat Intre crestini InchinAtori la multi dumnezei Ii
mosulmani captivi, cum s-a Intimplat si cu hassanidul Djebele. Numele acestei cete este Kara
Bogdan" (In NV. Tiesenhausen, op. cit., vol. I, textul in limba rusk p. 470). Kara Bogddn
( karabojddn) este numele turcesc dat Moldovei ; din cite cunoastem, el se Intllneste prima
om a la istoricul turc Yaztcio1u (Yaztclzade) Ali, In Tarih-i al-i Selcuk, a card redactare a fost
IndieiatA In anul 827 h. (5 decembric 1 123
de la colonisation des Tures Seljonkides dans la Dobrogea au XIIIe si&le, In Ankara Univ.
1). I'.C. Faciiltesi Tarih Arastirrnalari Dergisl", Ankara, VI, 1968, 10-11, p. 89. Redactarea
operei lui tbn 'Arabsah fiind anterioarA anului 1450, consideram cA ne aflam in fata celei de-a
(lima atestAri cunoscute
In ordine cronologicA
a nuinelui de Kara Bogdan. Pentru consemnarea acestui nume, precum i pentru 1ntelesul ce i s-a atribuit de-a lungul secolelor, vezi
Emil V1rtosu, Bogdania, alt nume dal Moldovci, In Anuarul Institutului de Istorie i Arheologie", Iasi, I, 1964, p. 155-165, care InsA nu cunoaste aceste dougi mentiuni.
46 Laonic Chalcocondil InfatisInd rAspindirea tatarilor afirma cA : Ei veneau dinspre
Sarmatia (Rusia), mergind spre Tanais (Don); si o bunA parte din neamul acesta s-a salasuit
ad la Istru. Dintre acestia partea mai mare treclnd sub Baiazid peste Istru, a fost colonizatd,
fiecar trib din acest neam rAmlnind despartiti" (Expuneri istorice, ed. cit., p. 90).
47 Ibrahim Pecevt stia cA O parte din triburile tAtare mai sus mentionate (cele din Dest-i
Klpceak) s-au asezat In Tara Moldovei si Tara RomaneascA i s-au crestinat datoritA unui lung
rAstimp de legAturi prietenesti cu ghiaurii". Dupd cum mArturiseste cronicarul, el detinea informatia asezarii tAtarilor In aceste locuri i In Rumelia de la contemporanul sAu Ala Parmak (Omul
cu sase degete") (Muhammed b. Muhammed) (7-1623/1624), lrivAtat si traducAtor reputat
(vezi articolul din Encyclopedic de l' Islam, vol. I, 1960, p. 435 s.v.) ; ar fi interesant de aflat
de unde se informase Alti Parmak asupra acestei probieme (textul lui Pecevi, In Cronici turcesti. ., vol. I, p. 492-493).
45 Evlia Celebi, descriind Silistra. arAta cA hanul Baiazid Ildlrltn a colonizat aceste
locuri cu Mari. Mamele lor fiind bulgAroaice, valahe 5i mold wen:, ei au devenit pe urmaeitald" (in Cilldtori strdini despre frile romdne, vol. VI partea a 1I-a, Ingrijita de Mustafa Ali
Mehmet, p. 372), iar in alt pasaj intitulat Despre limba dobrogeana, adicA a neamului citak"
www.dacoromanica.ro
260
MARCEL 11 POPA
se intindea in acea vreme pina la gurile Dunarii, i-au aflat refugiu o parte
dintre supuii hanului Toktami. Cunoscute fiind calitatile ostaeti ale
tatarilor, este probabil ca domnul roman sa, le fi acceptat asezarea in stapinirile sale in anumite conditii, i in primul rind in sehimbul unor obligatii
cu caracter militar 50 Acetia vor fi constituit rezervorul de auxiliari
din oastea lui Mircea cel Batrin in luptele impotriva turcilor.
Actiunea lui Mircea din 1402, la care au paxticipat tatarii
instalati
desigur in teritoriile rasaritene ale Tarii Romaneti i ungurii, interesati
i ei in cel mai inalt grad din punct de vedere comercial i militar in asigura-
50 Obligatii militare asernanatoare si-au asurnat tatarii si fata de Baiazid I (vezi Laonie
Chalcocondil, ed. cit., p. 75).
51 Pentru existenta de-sine-statatoare a celor dolla asezari atilt de Indeltmg discutata
vezi Octavian Iliescu, Locali:area nechiului Licostomo, In Studii. Revista de istorie", 25 (1972),
nr. 3, p. 935-462 si Gabriela Airaldi, I Genovesi a Licostemo net sec. XIV, In Studi medievalil
A cura del Centro italiano di studi still' alto Medio Evo", Spoleto, seria a III-a, an XIII,
fasc. nr. 2, decembrie 1972, p. 067-982.
52 incepInd cu Nicolae lorga care, In fundamentala sa monografie privind cele dotra
importante porturi de la Marea Neagra, propunea ca data pentru Instaptnirea lui Mircea eel
13Strin la Chilia anul 1403 (vezi Studti tstorice asupra Chiliei i Geld jit Albe, Bucuresti, 1899
(1900), p. 274), aceasta importanta problema cronologica a constituit obiectul a numeroase
Nati de pozitie In istoriografia romaneasca ; vezi istoriografia problemei la Octavian Iliescu,
Locali:area... cit. si Anca Ghiata, Condi title instaurdrit dominafiet otomane in Dobrogea, In Studii
istorice sud-est europene", vol. 1, Bucuresti, 1974, p. 52-55. Localizarea propusa de noi pentru
actiunea lui Mircea cel BatrIn din 1402 pare a fi confirmata sl de faptul ca informatia o dettnea
un oarecare Costa Carchia din Enos, cunoscator, prin activitatea sa comeroiala, a realitatilor
din Marea Neagra.
www.dacoromanica.ro
I M.OLDOVEI
261
54 Criza economica din Hoarda de Aur a fost agravata de campaniile lui Timurlenk (si
in special de cea din 1395-1396), care au provocat devastarea i distrugerea unor Insemnate
centre comerciale (de ex. Tana, Saray Berke), luarea unui mare numar de captivi In special
mina de lucru calificata
refugierea masiva a populatiei Mare In tarile vecine, precum si
decaderea comertului caravanier de pc urma cAruia se obtineau marl venituri, alit pentru
vistieria hanului, clt si pentru negustorii Mari (se stie ca Horezmul, punct de legatura al
lIoardei de Aur cu Asia CentralA, Iran, Mongolia si China, a fost luat In stapinire de Timurlenk ;
asa se explicit de ce capetenia Edigti, In lupta pentru refacerea hanatului tatar, a facut marl
eforturi pentru recuperarea Horezmului). (Pentru gravele consecinte asupra comertului international ale campaniilor lui Timurlenk, vezi Jacques Heers, Genes au XIVe siecle, Paris, 1961,
p 367); la toate acestca se mai adaugau pagubele si nesiguranta rezultate de pe urma permanentelor lupte interne.
Intre 1393 si 1419 s-au perindat la conducerea Hoardei de Aur 9 hani, dupa cum urmeaza : Timur Katlug, Sadi Beg (1400/1401-1407), Pulat-han (1407-1410), Timur, fiul lui
Tiinur Kutlug (1410-1412), Cehlleddin (1412), Kerim Berdi (1412-1414/1417), Kibek han
(1414-1415), Cabbar Berdi (1417-1419?) si Cegre (1418?). Exactitatea unci astfel de cronologii este departe de a Intruni consensul specialistilor, datorita tocmai situatiei atlt de confuze
din Hoarda de Aur. Vezi A. N. Kurat, Topkapi...cil., p. 20-21 ; M. Guboglu, Paleografia qi
diplomatica turco-osmand. Studiu si album, Bucuresti, 1958, p. 115 ; B. Spuler, op. cit., p. 453
954 ; C. E. Bosworth, The Islamic Dynasties, ed. In lb. rusa, Moscova, 1971, P. 204. Pe linga
principii Mari angajati direct In lupta pentru suprematie In Hoarda de Aur, existau numerosi
descendenti ai lui Ginghis han, care, In fruntea ulusurilor lor, refuzau, uneori, sa se supuna
autoritatii centrale.
56 DupA esecul Incercarilor de a-1 reInscauna pe Toktamls, Witold, marele duce al Lituanici, uneori hnpreuna cu regele Poloniei Wladislaw II Jagiello (1386-1434), contribuie decisiv
la instalarea ca hani a lui Celaleddin, Kibek han si Cabbar Berdi, toti trei fii ai lui Toktamls,
si mai apoi la cea a lui Ulug Muhammed. Lituanul urmarea sa dobindeasca influenta politica
In Hoarda i prin aceasta Incetarea atacurilor Ware asupra tarii sale, contact nestingherit cu
Marea Neagra, trupe auxiliare Mare in diferite conflicte armate, influenta In tinuturile rusesti
www.dacoromanica.ro
MARCEL D. POPA
262
10
nou stat tatar 66 Un pas decisiv spre dezagregarea Hoardei de Aur era
facut.
Dorinta hanului Ulurg Muhammed de a relua si intensifica raporturile econornice cu statul otoman nu se putea implini deoarece, as,a cum
ne informeaza documentul, in acea vreme romanii nu mai perrniteau
circulatia negustorilor tatari pe drumurile din tara lor 67
Negustorii partasi" (cum a fost tradusa expresia bazargan urtaki) 68,
intilniti frecvent in izvoarele documentare si narative ale vremii, aveau
o importanta economica si politica deosebita in cadrul societatii tatare "
si, in consecinta, ei se bucurau de o situatie priviegiata, iar hanii tatari,
stapinii lor de multe ori implicati direct in negot
erau interesat,i
59
60 In 21 aprilie 1929 la curtca burjidului Asraf Seif ad-Din Barsbay, sultan mamelue
(1922-1938), ajunge o attic din Heat da de Aur. Continutul n-esajului trimis de LluA Mohammed nu se cunoaste dar, proLabil, el ate unele accirrinAri cu cel trimis sultanului Murad al II-lea
65
www.dacoromanica.ro
11
263
in cel mai Malt grad ca acesti negustori sa-si desfkoare activitatile nestingherit.
Este indeobste cunoscut ci cea mai mare parte a produselor exportate din Dest-i Kipceak se scurgeau prin porturile de la Marea Neagra,
unde negustorii straini, in special cei italieni, stabiliti i organizati aci
in puternice colonii, practicau un comert deosebit de avantajos. Alaturi
de unele produse ale economiei locale, diverse marfuri sosite in lumea
tatara din regiunile invecinate si mai ales cele aduse din Extremul Orient
prin intermediul caravanelor ce strabateau una din cele trei rute clasice"
ale mirodeniilor 70 erau incarcate pe vase si transportate spre alte porturi
pontice i mediteraneene.
au participat, alaturi de localnici, de lioveni, genovezi, armeni s.a. la activitatea de schimb in tirgurile sau orasele Moldovei 72, unde aduceau cautatele
marfuri tataresti", ducind in schimb indarat produsele economiei moldovenesti sau diferite marfuri importate din Europa centrala, i apuseana
in cantitati mari, mai ales dupa ce drumul moldovenesc" segment
final al marelui traseu transcontinental care unea interiorul continentului
a la Mer Noire au Mogen Age, extras din Revista istorica romAnd", vol. III, fasc. II III,
Budiresti, 1934, p. 4.
74 Vezi, pentru aceasta perioadA, Serban Papacostea, Kilia el la politigue orientate de Sigis-
burg, interesat In intensificarea aprovizionArii cu produse orientale a tArilor aflate sub autoritatea sa imperiala, a luat contact, In acest scop, In aprilie 1412, la Buda, cu reprezentantii
Hoardel de Aur (vezi Serban Papacostea, art. cit., p. 424, nota 10).
www.dacoromanica.ro
064
MARCEL D. POPA
12
1932, p. 633-636.
Ibid., p. 670 673 ; acest privilegiu este de fapt o reconfirmare a celui din 1408.
Vezi Caleitori strain! despre (dale romane. Editie Ingrijita de Maria 1-lolban, vol. I,
Bucuresti, 1968, p. 1-12. Pentru orasul Babadag, vezi Aurel Decei, Le problerne...eit., p. 106.
79 Vezi Cdlatori straini..., vol. I, p. 41-44.
89 Ibid., p. 45-52. Vezi si C. C.
Giurescu, Inlitnirca Int Guillebert de Lannoy si
77
78
Vezi la Mustafa A. Mehmet, Aspeete din istoria IJobrogei... cit., p. 1097-1116; asupra
traseelor, vezi p. 1098-1099, notele 8, 10-11, 13, 16, 19, 22-23 si ; vezi i Calatori strain!,
vol. VI, Bucuresti, 1976, partea a doua, p. 311-753.
83 Cronicarul turc, dupa ce prezinta cucerirea cetatii Chilia lacatul acestui *Mut",
descrie Cetatea Alb, aratind, Intre altele, ca ad este on loc de trecere al negustorilor din
Caffa, a negustorilor rusi, a celor din Dest d-Klpceak>, a negustorilor lei i unguri. Yntr-adevar
este un loc de trecere populat i Infloritor (Vezi Cronici turccchi, vol. I, p. 77-78).
84 Ibid., vol. 1, p. 130-132.
85 Ibid., vol. 1, p. 325-327.
86 Cronicarul ibn Kemal, care da uncle informatii mai aniiinuntite fata de ceilalti cronicari anintfli, arata cii lnainte de a Incepe ostilitatile Intre turci i ronthni, comandantul
navelor Inarmate ale Moldovei, deci prezenta unei flote a Orli, carc se aflau la Chilia, a fost
capturat i dus in fata sultanului Baiazid al II-lea (vezi N. Beldiceanu, La conquele de cites mare/le:rides de Kilia et de Celaka Alba par Babe:id II, In Sildost-Forschungen", Manchen, 1964,
t. XXIII, p. 36-90).
07 Vezi Cronici turcesti privind Jdrile ronulne. Extrase, vol. II, Sec. XVII inceputul
sec. XVIII, volum Intocinit de Mihail Guboglu, Bucuresti, 1974, p. 144.
88 Ibid., p. 249.
89 0 valoare deosebita au stirile cuprinsc in cronica lui Kodja Husein care, detinind,
tntre 1638 si 1650, Malta functie de prim-cancelar (rets-efend!) al Portii otomane, a putut
sa-si sporeasca inforrnatia istoricii din parcurgerea a numeroase documente aflate In arhivele
otomane. Prezentlnd cauzele care 1-au determinat pc sultanul Baiazid al 11-lea sa Intreprind
campania impotriva Moldovei In 1484, el afirma Ghiaurii din vilaietul Moldova care se aflau
In cetatile Chilia i Cetatea Alba, pricinuiau mereu pagube negustorilor care veneau acolo din
Caffa i Klrim si din Dest-i Tatar si apoi, treclnd peste fluviul Duniirea, atacau mereu Odle
islamice" (vezi Crontei tureesti, VOL II, p. 461).
9 Vezi Cdtatori strain!, vol. I, p. 380-385. Vezi i observatia lui T. Mateescu din studiul Un oras dobrogean disparutEster, In Pontice", 11 (1969) p. 413-426.
www.dacoromanica.ro
13
265
stafide, lmIi, uleiuri parfumate, vite, cai, piei, blanuri, alaun (piatra.
writ), argint, diferite tes6turi i diferite arme 95.
Geschichte", vol. 52, Viena, 1875, p. 160-161, 163 ; vezi i articolul lui V. Pervain, Lupta
antiotomand a fdrilor romdne In anii 1419 1420, In Anuarul Institutului de istorie si arheologie Cluj-Napoca", XIX (1976) p. 71, 73-75.
" in aceeasi scrisoare, regele Poloniei anunta cS lntr-un interval scurt de timp (Intre
Rusalii i Sf. Jacob, aproximativ trei luni), curtea sa a fost vizitatA de trei solii ale domnului
Moldovei, care solicitau trupe pentru preintImpinarea unei invazil otomane ; Wladislaw ordonase comandantilor militari aflati In apropierea granitelor Moldovei sS acorde ajutor lui
Alexandru cel Bun ; de asemenea, regale ceruse acelasi lucru i vasalului sari, marele duce al
Lituaniei (J. Caro, Liber cancellarie ... cit., p. 160 161).
www.dacoromanica.ro
MARCEL D. POPA
266
14
polone i moldovene au ridicat tabaraN2. Acest fapt i-a confirmat domnului Moldovei
ceea ce el cu siguranta va fi cunoscut de mai multa vreme
"4 Luarea In stbpInire a Chiliei de ciitre Alexandru eel Bun a fost larnuritit de P. P.
Panaitescu, In studiul Leglurile moldo-polone in secolul XV sl problcma Chiliei, In Romanoslavica", III (1958), p. 98-102 ; vezi Insd i obiectia prof. Alexandru Elian cu privire la modul
www.dacoromanica.ro
15
267
tatari comertul prin teritoriul tarii sale. Din datele de care dispunem,
retinem ca posibile doua momente i anume : anul 1420 (odata cu atacul
turcilor asupra Moldovei) sau anul 1426 (odata cu luarea in stapinire a
teritoriului sus-amintit). Deoarece imediat dupa 1420 se constata c circulatia pe drumul de uscat105 ce unea Cetatea Alba cu Caffa crimeana nu
era intrerupta, credem cii initiativa domnului Moldovei devenise fapt implinit la sfirsitul anului 1426 sau la inceputul celui urmator, ceea ce concorda
si cu afirmatia din scrisoarea hanului Mug Muhammedl6.
Modificarea configuratiei teritoriale la Dunarea de Jos a insenmat
pentru Alexandru cel Bun nu numai dobindirea unor poziii militar strategice exceptionale, ci si asigurarea unui cadru economic F.Ai politic cit mai
din sec. XVXVI, publicate de Ion Bogdan, editie revAzuta i completata de P. P. Panaitescu, Bucuresti, 1959, p. 15), mentioncaza incursiuni de jaf ale tatarilor In Moldova. Este
cunoscut faptul ca, in anii 1420 si 1422, Lituania, aflata In bune raporturi cu Ulug Muhanuned
a avut de suferit de pe urma incursiunilor pradalnice ale tatarilor (B. Spuler, op. cit., p. 154);
probabil tatarii vor fi lntreprins incursiuni i pe teritoriul Moldovei Inainte de cele consemnate
In cronicile interne ; ca interzicerea circulatiei negustorilor partasi" era expresia unui conflict Intre cele doua state ne-o dovedeste, mulatis mutandis, o scrisoare a lui Timurlenk adresata
lui Baiazid I, In februarie 1395, In care marele cuceritor mongol afirma ca dacil Toktamis
nu va lisa pe negustori i cilitori sa villa de acolo Incoacc..." (adicd din Hoarda de Asir
In stipinirile sale), atunci el va porni razboi Impotriva acestuia, ceea ce s-a si IntImplat (vezi
scrisoarea analizata In studiul lui A. Z. V. Togan, Tiznurs.. cit.). In anul 1430 se constata
o apropiere moldo-tatara [Vezi Codex epistolaris Vitoldi magni ducis Lithuaniae, 1376-1430,
collectus opera Antonii Prochaska, Cracovia, 1882, p. 915 (tomul VI din Monumenta medii
aevi historica res gestas Polontae illustrantiab legata, probabil, de pregatirea noii orientari
www.dacoromanica.ro
MARCEL D. POPA
268
16
cel Bun nu putea rImine fr ritspuns din partea celor care-i vedeau preju-
HotArit sg, recitige pozitiile pierdute i chiar sa" obtina noi avantaje,
Sigismund, pe lIng, sprijinul acordat actiunilor lui Dan al II-lea, a exercitat puternice presiuni asupra lui Wladislaw Jagiello, ineercind sa-1 determine pe regele Poloniei sa% consimt5, la punerea in aplicare a elauzelor
privitoare la Moldova stipulate in tratatul din 15 martie 1412, incheiat la
Lublau (azi Star4 L'ubovila)113. Dar nici ateptata intrunire de la Luck
(ianuarie 1429) i nici actiunea de mediere a conflictului, incredintatil
marelui duce al Lituaniei'14, nu au dat rezultatul scontat de Sigismund,
109 Vezi Scarlat Lambrino, Sapdturile arheologice din Tinutul Dundrea-de-Jos, In Revista
istorica romnii", IX (1939), p. 498-502 ; 0. Iliescu, Insemndri privitoare la descoperirt monetare (II), In Studii i cercetari de numismaticS", vol. II, 1958, p. 456, precum i informatiile
din lucrarea Din istorta Dobrogei, vol. III, Bizantint, romnt si bulgart la Dundrea de Jos, Bucure$ti, 1971, p. 404-405 $i notele. Pentru existenta legaturilor comerciale Intre Hoarda de Aur
si Dobrogea, vezi $i monedele de bronz emise In HoardS, datInd din anul 810 h. (1407-1408),
110 Asupra agravArii raporturilor dintre Tara Ronihneasca $i Moldova, vezi P. P. Panaitescu, Legdturite...cit., p. 99-102 $i Serban Papacostea, La inceputurite statulut rnotdovenesc.
Consideralii pe rnarginea unut tzvor necunoscut, In Studii i materiale de istorie medic",
vol. VI, 1973, p. 52-53.
111 Pentru cele douS campanii ale lui Dan al II-lea, din anii 1429 $i 1130, Impotriva
Moldovei, vezi I. Minea, Principatele Romdne...ctt., p. 196.
112 Pentru politica orientalS a lui Sigismund de Luxemburg, vezi I. Minea, Principatcle
Romdne...cit., passim 0 $erban Papacostea, Kilia...cit.
113 Asupra acestui tratat $i a consecintelor lui, vezi Florin Constantiniu $i Serban Papacostea, Tratatul de la Lublau ( 15 mantle 1412) qi situatia internationald a Moldovet la inceputul
veacului at XV-lea, In Studii. Revistd de istorie", 17, 1964, nr. 5, p. 1129-1140 si S. Papa-
www.dacoromanica.ro
17
269
www.dacoromanica.ro
MARCEL D. POPA
270
18
120 Reactia marelui duce la primirea stirii transmise de Alexandru cel Bun, potrivit cAreia
aceeasi solie urma s cerceteze i Lituania, pare a confirma si ea cit ambasada turcilor era dictat in primul rind de interese economice si mai putin de cele politice (ibid.). Relatiile corner-
diale dintre Moldova lui Alexandru cel Bun si turcii otornani sint atestate, intre altele, si de
circulatia monedelor de aur turcesti In Moldova anilor 1431 (vezi scrisoarea lui Joan de Ryza,
episcop catolic de Baia cAtre episcopul de Cracovia Zbygniew Olesnicki, adresatA la 5 martie
1431, publicatA de erban Papacostea In studiul llri noi cu privire la istoria husitismulut In
Moldova in timpul lui Alexandru cel Bun, in Studii j cercetAri stiintifice", Istorie, Ial, anul
XIII (1962), fasc. 2, p. 257). Amplificarea i intensificarea schimburilor comerciale din deceniile urmAtoare au fAcut necesarb reglementarea raporturilor politice l economice lntre Moldova
statul otornan (vezi actul dat la 9 iunie 1456, din Yeni-Derbend, de sultanul Mehmed al II-lea,
In Documente turcesti privind istoria Ronuinlei, vol. I, 14.55 1774, Intocmit de Mustafa A.
Mehmet, Bucureti, 1976, p. 2).
121 In 1435 guvernul venetian hotArlse s stabileascA relatii comerciale cu Cetatea AlbA,
uncle in 1436 va fi numit un viceconsul In persoana lui Franceso Duodo (Diedo) (vezi N. lorga
Noi descoperiri priviloare la istoria Rozndnilor, In Academia RomAnA, Mem. sect. ist.", seria
III, .torn. XIX (1937), p. 190-196 sl N. BAnescu, Maurocastrum
Mo(n) castro-Cetatea
Alba, in Academia RomAnA, Mem. sect. ist.", seria III, tom. XXII (1939 1940), p. 165 178.
122 CAsAtoria lui Ilia, flu! lui Alexandru cel Bun, cu Maria, sora sotlei lui Wiadislaw
Jagielio, Sonca (Sofia), In octombrie 1425, exprimA aproplerea moldo-polonA din aceaitA
vreme (vezi I. Minea. Informatitle romdnesti...al., p. 17 si Letopiseful anonitn al Moldova, ed.
cit
p. 14-15.
123 Vezi
www.dacoromanica.ro
19
27 1
care incercau sa-i nesocoteasca ordinele'25, dar mai ales esecul indelungate-
C. 7727
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Si WAN BREZEANCT
noug manierVI. Intre marile teme ale istoriei universale, aflate statornic
in preocupgrile cereetgrii istorice moderne, putine ilustreazg mai convingl,
tor temeinicia reflectiei marelui ginditor german ea evolutia studiilor asu-
2 G. Koch, Der Streit zwischen Sgbel und Ficker nnd dic Einschiitzung der mittelallerlichen
Kaiserpolitik in der modernen Historiographic, In vol. Studien Ober die deutsche Geschichtswissenschaft, I, Berlin, 1963, p. 311-336.
mondial (J. Hartung, Die Lehre von der Weitherrschaft im Miltelalter, Halle, 1909 ; NV. Rhsener,
Der Weltherrschaftsgedanke und das deutsche Kaisertum im Mittelaller, Halle, 1913).
4 Vezi tipic, H. Aubin, Das erste deutsche Reich als Versuch einer europilischen Staals-
298, 1978
www.dacoromanica.ro
STELIAN BREZEANU
271
o maniera suficienta reprezentarile pe care oarnenii politici si masele populane si le-au facut despre imperiun. In sfirsit, o alta dificultate majora s-a
dovedit a fi terminologia folosita de sursele vremii pentru a defini natura
puterii imparatilor medievali. De origine romana, aceasta terminologie
cunoaste de cele mai multe ori o schimbare evidenta de sens in evul de
mijloc, adesea chiar de la un izvor la altul, punind istoricul modern in
noua realitate teritoriala, politica si institutionala ce Incepe sa se conturtrze In sec. XII XIII
Intr-o Europa dominata de papalitate si imperiu. Asupra utilitatii unor atari termeni, vezi 0.
Brunner (In Historische Zeitschrift", 186, 1958, p. 109 110) si J. Sines (Nationalitiit" uncl
Nationalbewusstsein" im Millelaller, Acta historica", 18, 1972, p. 35).
8 Intre lucrarile fundamentale asupra chestiunii din perioada posthelica amintim : Carl
Erdtnann, Forschungen :ur politischen Ideenwell des FrOhmillelattets, Berlin, 1951 ; H. Folz,
L'idee d'Empire en Occident du Ve au X I l'e siecle, Paris, 1953 ; II. Pacaut, Les structures poliliques de l'Occident medieval, Paris, 1969 ; H. .J. Kirfel, Weltherrschaftsidee und BundnispolthA
Untersuchungen zur auswiirligen Politik der Staufer, Bonn, 1959 etc.
9 Vezi o buna prezentare a evolutiei conceptiei despre imperiu In ultitnul veac la B. Guene, L'Occident aux X/ Ve et X Ve siecles. Les Etats, P.U.F., col. Nouvelle Clio", Paris, 1971,
p. 288-291.
Darmstadt, 1953) dar interpretarea sa a fost contestata de .1. Haller, H. .1. Kirk!, Walter
Holtzmann si altii.
www.dacoromanica.ro
275
precizari. Mai intii, analiza unei teorii sau a unui concept politic nu se
poate realiza in abstract, fgra, raportare la realitatea concreta asupra
cgreia isi exercita, influenta. Orice teorie politica medievall are la origine
un numar de axiome filozofice sau teologice, dar ea evolueaza, sub inriuri-
polisului grec, lumea clasica este in cautare de noi valori morale si politice. Nona comunitate elenistica de culturg, care teoretic trebuia s5 atingg
luatg
limitele universului (cosmos), isi afla cadrul sau logic in monarhia
in sensul etimologic al cuvintului a mi Alexandru cel Mare ; in conceptia stoicilor, teoreticienii noii formule de organizare a lumii, monarhu,
15
14
III,
Paris, 1939.
17 Gunther Wolf, Universales Kaisertum und nationales Kniglum im Zeitaltcr Kaiser
Friedrichs II, In vol. Unirezsalbnuis und PalliAularismus im Illittelulta, Berlin, 1068,
p. 243 269.
15 M.
19
Vezi
www.dacoromanica.ro
276
STELIAN BREZEANU
constituie una din laturile esentiale ale doctrinei bizantine de stat ; vitalitatea ei se datoreste bazei solide pe care ideea de imperiu a gasit-o in
strueturile eentralizate ale statului de pe malurile Bosforu1ui25. In conditiile
unei evolutii politice diametral opuse fata de Orient, in jumatatea occidentala a Imperiului roman doctrina lui Augustin face o distinctie neta,
intre imperiu si bisericiti ; episcopul de Hippona salva astfel pe plan teoretic biserica, singura realitate ce se putea impune tinerelor regalitati apusene, din catastrofa spre care se indrepta imperiul dar, totodata, punea in
mina papalitatii o arma redutabila in lupta pe care aceasta avea s-o angajeze pentru independenta si, apoi, pentru suprematie in Occident. Dar lumea
medievall occidentala nu a abandonat traditia imperiala romana ; civilizatia clasica a reprezentat pentru Oceidentul evului de mijloc o comoara
inepuizabila, care a dat fiecaruia ceva si in care fiecare a gasit ceva"".
Pe plan politic, in cautare de modele de stat societatea medievala, s-a miresat totdeauna antichitatii, in care vedea virsta sa de aur. De aici, aspiratia ei catre renastere" (renovatio). Reinnoirea apostolica, aspiratie de esenta
religios-misticI, ce nazuia spre intoarcerea la crestinismul primitiv, speranta
intr-o lume a mintuirii, intr-un imperiu al pacii i ideea reinnoirii Romei
ca centru al lumii sint principalele directii care se intilnesc in nol iunea
de renovatio, cu implicaii dintre cele mai importante pentru viata politic& i spirituala a omului medieval. Speranta intr-un imperiu al pacii, a
carei origine trebuie cantata in spiritualitatea iudaici i antica-paginiti,
si ideea reinvierii Romei ca centru al lumii au constituit, cu intensitati
diferite in functie de epoca, si mediu social, subiect de contemplatie dar
-1 program de actiune politica27.
22 J Touchard, Ilistoire des ides politiques, P.U.F., Paris, 1937, I, p. 43 5i urai. (vez i
literatura problemei, Ibidem, p. 59).
23 o analizA magistrala a transformArilor din ideologia tlrzle romanA si a fundamentelor teoretice ale universalismului roman 5i bizantin a Intreprins-o E. Peterson, Der Monosi
Meismus als politisches Problem. Ein Beitrag zur Geschichte der polilischen Theologie im Imperium
Romanum, Leipzig, 1935.
24 J. Torchard, op. cit., p. 105-106 ; N. H. Baynes, Eusebius and the Christian Empire, Melanges Bidez", I, Bruxelles, 1934, p. 13-18.
25 FundamentalA pentru studiul doctrinei imperiale In Bizant rAmlne lucrarea liii Otto
Treitinger, Die ostromischen Kaiser- und Reichsidee nach ihrer Gestaltung tin hofischen Zeremoniell 3, Bad Homburg von der Hobe, 1969. Vezi recent si H. Ahrweiler, L'idologle politigue de
277
nia din biserica Sf. Petru din Roma din 25 decembrie 800, pregnitA de
evenimente cunoscute. Alungat din cetatea etern& de o miscare a orasenimii, papa Leon III (795-816) se refugiaza, in regatul franc, cerind sprijin lui Carol cel Mare (768-814) pentru a infringe rezistenta populatiei
romane. Interventia regelui franc restabileste ordinea in Roma in toamna
anului 800 ; citeva luni mai tirziu, primea coroana imperial& din mina
papei Leon III, dup.& care era aclamat impgrat de populatia romang,
poporul imperial prin excelenta.
R. Folz, La Papaute nufcliivale rue par cucicucs-uns de scs historicrs rf,cents, Revue-
www.dacoromanica.ro
STELIAN BREZEANU
278
pina atunci sub obedienta Romei", are ca rezultat ruperea ultimelor punti
dintre papa si imparat. Pe plan teoretic, doctrina lui Leon I si Gelasius I
ii afla o logica incununare in Donatio Constantini, celebrul fals elaborat,
dupa, toate probabilitatile, in anturajul papei in deceniul 7 al veacului
1TIII31, care consacra de jure emanciparea papalitatii de sub autoritatea
basileului dar, totodata, conferea episcopului roman un rang cvasiimperial
in Occident, imprejurare ce explica, locul eminent pe care documentul
urina sag detina in arsenalul propagandei pontificale din veacurile urmatoare in conflictul ce avea s opuna Roma papal imparatilor romanogermani32. Pasul urmator, crearea unui imperiu latin, trebuia s consolideze independenta Occidentului fata de Constantinopol, dar se va dovedi
nu lipsit de riscuri pentru pozitia in lumea apuseana a initiatorului actului.
Cit priveste rolul celuilalt mare actor al evenimentului din biserica
Sf. Petru in punerea in scena a actului, chestiunea este mult mai complexa.
Este un lucru stabilit e evenimentul din 800 nu 1-a gasit nepregatit pe
Carol cel Mare iar nemultumirea afectata de el, la care se refera Eginhard,
biograful situ oficial, avea in vedere forma si nu fondul lucrurilor. In adevar, alipirea regatului loncr6obard, lupta Carolingienilor impotriva primejdiei arabe si expansiuneafranca la sud de Pirinei, distrugerea puterii
avare din Pannonia si aducerea intre granitele regatului franc a triburilor
saxone an transformat monarhia franca intr-o superregalitate intre regalitatile occidentale, care corespundeau in conceptia contemporanilor unui
Aingur popor. La aceasta situatie singulara a regalitatii france se refera
Alcuin, principalul sfetnic al lui Carol cel Mare, in faimoasa scrisoare din
Mai 799 catre suveranul sau, in care, in conditiile crizei puterii pontificale sub Leon III si ale uzurparii tronului bizantin de catre Irena (797
802), regele franc este asezat, ca putere si presticriu, inaintea episcopului
roman si a imparatului33. Acelasi Alcuin foloseste pentru definirea rega3 V. Grumel, L'annexion d' Illgricum Oriental, de la Sicilia el de la Calabrie au patriarcal
tezA In favoarea cAreia au fost aduse in ultima vreme argumente convingAtoare (W. Ohnsorge,
Die Konstantinische Schenkung, Leo III. und die Anfunge der kurialen rbrnischen Kaiseridee
In : Idem, Abendland und Byzanz, Weimar, 1958, p. 104 si urm. ; Idem, Der griechische Papstpapyrus aus Erfurt, Itn: Idem, Konstantinopel und der Okzident, Darmstadt, 1966, p. 29 si
urm..; H. Beuman, Nomen imperatoris, Historische Zeitschrift", 185, 1958, p. 547), In substanta
sa Donatio apartine anilor care au urmat creArii statului pontifical.
32 0 bunA analizA a functiei actului In disputa ideologicA papa-impArat vezi la Giuseppe
Martini, Translazione dell' lmperio e Donazione di Costantino nel pensiero e nella politica d'Inno-
cenio III, Archivio della R. Societa Romana di Storia Patria", LVILVII, 1933 34, p. 219
362.
33 Data fiind importanta documentului, II redam In cele ce urmeazA In versiune romeneaScA PinA acum trei persoane au fost in virful ierarhiei lumii : 1. Reprezentantul sublimitAtii
apostolice, vicarul prea fericitului Petru, printul apostolilor, cAruia H ocupa si scaunul. Ceea
ce. tocmai i s-a Intimplat detinAtorului actual al acestui scaun, maiestatea voastra a avut
grija sd-mi fac cunoscut ; 2. Vine IndatA titularul demnitAtii imperiale, care exercitA puterea
secularA In cea de-a dola RomA <Constantinopol>. Despre chipul nedemn In care conducAtorul
acestui imperiu a
fo.-A depus.
nu de strAini ci de ai sAi si de proprii sal supusi, vestea,
s-A rAspindit pretutindeni ; 3. Vine In al treilea rind demnitatea regale, pe care Domnul nostru
Isus Christos v-a rezervat-o pentru a guverna poporul crestin. Ea este superioarA celorlalte
279
prin aceasta c prin stralucire i intindere monarhia lui Carol cel Mare este
demna de imperiu. In acest fel, mediul intelectual din Aachen asimila tot
mai mult realitatea carolingiana imperiului34. Echivalenta cu imperium
Romanum i cu sancta respublica, notiunea de imperium christianum se
concentreaza tot mai mult asupra regalitatii france36. Daca toate acestea
demonstreaza c initiativa lui Leon III nu 1-a putut lua prin surprindere,
este insa greu de stabilit cita influenta vor fi avut asupra suveranului
franc aceste idei din anturajul sau.
Si mai complexa ne apare astazi interpretarea data evenimentului
din 800 si noului titlu al lui Carol eel Mare de catre cei doi actori principali. Pentru papalitate, singura depozitara a traditiilor romane in Occident 36, noul imperiu nu putea fi decit roman i, implicit, unic ; prin aceasta,
era contestat statutul de imperiu i calificativul de roman al statului basi-
clama sursele timpului, este puternic patruns de substanta crestinismului ; in conceptia sa, imperium christianum se concentreaza asupra regalitfitii carolingiene, ce se afla in fruntea poporului franc, popor crestin
prin excelentan. Suveranul franc, respingind teza papala pusa in scena
34 Ren Fdou, L'Elai au Mogen Age, P.U.F., Paris, 1971, p. 89.
36 Ibidem, p. 72-74 ; L. Halphen, L' ide d'Etai sous les Carolingiens, Revue historique"
185, 1939, p. 66.
36 C. Erdmann, Forschungen, p. 48.
" Eginhard, Vie de Charlemagne, ed. Halphen, Paris, 1923, P. 80. Cf. H. Sproernberg,
38 W. Mohr, Die Karolingische Reichsidee, Minster, 1962. Vezi i critica lui R. Folz
www.dacoromanica.ro
STELIAN BREZEANU
280
de Leon III eu prilejul ceremoniei din 800, apara ideea c sursa imperiului
este in divinitate si detinittorul lui a Deo coronatus exercita protectia autoritara" asupra bisericii erestine si a episcopului roman.
Viziunea lui Carol eel Mare asupra imperiului nu este teritoriala ei mistica ;
prin notiunea de imperium se intelege misiunea cu care este investit,
misiune en o finalitate erestin, conceptul insusi de crestinatate comportind o doctrina si o etica politic41. Titlul imperial al lui Carol cel Mare
serenissimus augustus a Deo coronatus magnus et pacificus imperator Romanum gubernans imperium qui et per misericordiam Dei rex Francorum et
luat la cinci luni de la ceremonia din biserica Sf. Petra
Lan gob ardorum
si dupa' multe ezitri, reflectit in fapt viziunea sa crestina asupra imperiu-
impartit in mod egal fiilor, chiar daea unii istoriei adue un omagiu influentei conceptdei politice romane atunei eind incearel sa vada in actele de
4 Ibidczn, p. 74-75.
41 M. Pacaut, Structures politigues, p. 96.
42 Asupra conceptului, P. Classen, Romanum gubernans imperium, Deutsches Archiv",
www.dacoromanica.ro
281
tatea a doug imperii europene rivale ; de aceea situatia nu era mai putin
echivoca din punctul de vedere al doctrinei imperiale romane i crestine,
in virtutea camia nu putea exista decit un singur imperiu, cu misiunea
de a apara biserica cresting, si ea unica'. Incoronarea din 800 deschide
astfel problema celor doi imparati, ce avea s constituie timp de peste
patru veacuri un fapt de politica europeanas5 si o tema de reflexie polifleas. Nu mai putin important pentru evolutia istoriei politice medievale
48 R. Fidou, op. cit., p. 42.
42 L. Halphen, op. cit., p. 61-63.
6 Notiunea a fost retrarcahil pusA In luininA de C. Er dmann, Forschungen, p. 16 si urin.
51 Vezi satisfaclia lui Eginbaid (cp. cit., p. EC)) ch, In urma mai multor ambasade trimise
la Constantinopol, Carol cel Mare a lnvins rezistenta ImpAratilor romani" <bizantini>, care
i-au recunoscut titlul imperial, si le-a 7iS frati" (...vicitque eomm <imperatorum Romanorum>
tonturnaciam magnanimitate, qua eis procul dubio longe praestantior erat, mittendo ad eos
tiaras 14,ationes et in epistolis fratres cos appellando).
52 Fr. Dolger, Byzanz und Abendland rcr den Kreuzzitgen, In Relazioni del X Congresso
55 in acest seas, vezi clasica lucrare a lui W. Ohnsorge, Das Zweikaiserproblan im friihen
illaoltcr. Die Bedeutung des byzantinischen Retches fiir die Entwicklung der Staalsidee in Europa, Hildesheim, 1947.
55 in legettur cu aceastet problemet a fost elaborat i teoria translatiei imperiale studiat
la scara istoriei umane, ca mecanism al trecerii de la un imperiu mondial la altul, de W. Goez
( Transiatio irnperii, Ttibingen, 1958) jar la nivelul Occidentului medieval de A. van den Baar
(Die Airchliche Lchrc der Translatio imperil .Romani bis zur Mitte des 13. Jahrhunderts, Roma ,
1956).
www.dacoromanica.ro
STELIAN BREZEANU
282
10
lui Carol cel Gros, ultimul imparat carolingian (888), punea in lumina
fragilitatea formatiunii politice care incorporase pentru mai putin de un
veac ideea de imperil]. in Occident. Preluarea titlului de imparat de catre
ducii longobarzi din Italia in deceniile urmatoare famine un fapt minor
pentru istoria europeana dar evenimentul are importanta lui pentru evolutia conceptiei imperialc : pentru intiia oara irnperiul devine obiect de cucerire de catre un monarh, care pune stapinire pe Roma, sau se confunda en
regalitatea italiana insai60. Apare astfel o noua conceptde de imperiu, ce
are la baza amintirea i glorificarea Romei antice, conceptie in fundamentarea careia un rol esential 1-a jucat aristocratia romana, care a transformat
ideea de renovatio imp erii Romani dintr-o idee de caracter mistic intr-un
ideal politic, devenit curind un program de actiune61.
Renovatio imperii din 2 februarie 962 are loc in conditii asemanatoare celor in care a aparut imperiul lui Carol cel Mare. Amenintat in
57 W. Ohnsorge, Die konstantinische Schenkung, p. 101 si urm.
Asupra acestei evolutii, Idem, Das Zweikaiserproblem, p. 32 si urin. ; Idem, Die Ent-
68
wicklung der Kaiseridee im 9. Jahrhundert und SOditalien, In vol. Abend land und Byzanz, p. 184
226.
"
Vezi scrisoarea papei Nicolae I care basileul Mihail III din 865 (Mansi, Nova et amplissima collectio conciliorum, XV, col. 191) Cf. W. Ohnsorge, Das Zweikaiserproblern, p. 40
ei urm.
www.dacoromanica.ro
11
283
Roma de Berengar de Ivrea, fostul rege al Italiei, papa Ioan XII cere
sprijinul regelui german Otto I (936 973), care coboar pentru a doua oara
in peninsula. Dupa, ce se incoroneaza rege al Italiei la Pavia, vechea capi-
mi
Aachen si Constantinopol sub loan Tzimiskes (969-976), in urma recunoasterii titlului de imparat franc lui Otto I si a casatoriei mostenitorului
tronului cu Theophano 67, nepoata, a basileului, slabeste si mai mult orien62 W. Ohnsorge, Das Zweikaiscrproblem, p. 52 si urm.; R. Folz, L'ide d'Empire, p. 58.
63 P. E. Schramm, Kaiser, Rom und Renovatio, p. 68 i urm.; G. Barraclough, op.
cit., p. 15 ; R. Polz, L'ide d'Empire, p. 59 si urm.
" Cf. W. Ohnsorge, lVidukinds Sttliung :um Kaiscrtum, In : Idem, Abendland und
Byzanz, p. 255-260 ; R. Folz, L'idee d'Eng ire, p. 59-60 ; H. Le, Koisertum und Abendland ollonischer und fruhsalischer Zeit, Histotische Zeitsdnift", 196, 1963 p. 535.
65 Asupra evolutiei raporturilor lui Otto 1 cu bizantinii vezi, recent, W. Ohnsorge, Die
Anerkennung des Kaisertums Ottos I. durch BLzc,nz, In ldem Konstantinopel und der Okzident,
p. 176-206.
J6.
www.dacoromanica.ro
284
STELIAN BREZEANU
12
indrumat inca de la inceput pasii noului imperiu 7, cunoaste sub Otto III
punctul culminant al influentei sale, gratie educatiei primite de imparat
de la mama sa, Theophano. La aceasta s-a adaugat curind inriurirea lui
Gerbert de Reims, devenit principalul sau sfetnic, care avea 814 conduca
in cunoasterea traditiei imperiale romane 71. Analiza programului de
renovatio iniperii Romani, pe care si-1 propune tinarul imparat, s-a aflat
in preocuparile multor generatii de istoricii. In acest plan chiar daca
este foarte dificil sit facem distinctie intre gindire si program , asa cum
reiese din articulatiile doctrinale dar si din faptele lui Otto III, ultimele
cercetari au subliniat existenta unei triple inspiratii. Imitatia carolingiana aduce ideea unei superregalitati, care exercita hegemonia in Occident.
Imparatul cultiva, ca nimeni altul pina atunci, amintirea lui Carol cel
Mare, gravind pe bula sa de metal portretul rnarelui suveran franc 72. Dar
mostenirea franca cedeaza repede pasul in fata traditiei romane. Singurul
imparat medieval care-si stabileste resedinta pe Aventin in cetatea eterna,
Otto III creeaza noi demnitati si functii de rezonanta antica f}i bizantina,
irnita ceremonialul de la curtea din Constantinopol, se proclarna succesorul
lui August si Constantin cel Mare 73, toate acestea inscriindu-se in pro-
www.dacoromanica.ro
13
285
Un simplu auxiliar in opera de reformare a lumii 77. In cadrul acestui prop am, ale carui laturi sint reintoarcerea la biserica apostolic i reinnoirea
Romei imperiale, tinkul impkat, ajutat de Gerbert, ales papa sub nurnele
de Silvestru II (999-1003), crecaza noi regi dupiti modelul bizantin, infiin-
lut Otto III, pentru a reveni la conceptia realista a primului suveran german asupra imperiului 50 Chiar daca mentine Inca titlul de imparat roman,
Conrad II (1024-1039), intiiul imparat din noua dinastie saliana, concepe
imperiul ca ansamblul celor treiregate asupra carora stapineste : Germania,
Italia si, din 1032, Burgundia. I.Trmasul sau, Henric III cel Negru (1039
1056), introduce titlul de rex Romanorum, ce desemneaza pe impkat,
inainte de a fi uns la Roma, sau pe succesorul sau, titlu dobindit prin eket ia principilor germani, fapt ce dadea o mai larga autonomie imparatului
fga de papalitate, dupa ce un moment incoronarea din Roma aparuse contemporanilor drept unica Bursa a puterii imperiale, in urma renuntarii lui
Zweikaiserproblem, p. 71-72.
" M. Pacaut, Structures politigues, p. 167-168.
80 C. Erdmann, Forschungen, p. 48; Schramm, Kaiser, Rom und Renovatio, p. 186-187.
www.dacoromanica.ro
STELIAN BREZEANU
286
14
tine mai putin de doctrina cit de practica, unde nu mai recunomte pu-
terii seculare o sfera de sine statatoare 83 Aceasta concluzie pe planul doctrinei, impusa de reforma gregorianit, era incununarea logica a mo*tenirii
carolingiene, care a lasat ideea c autoritatea stabi1it trebuia s exer-
89 F. Kempf, Papstum und Kaisertum bet Innocen: III. Die geistigen und rechllichen
Grundlagen seiner Thronsireitspolitik, Roma, 1954, P. 94 ; A. van den Baar, op. cil., p. 108-109
"
www.dacoromanica.ro
15
287
cadrul careia propaganda papala, mult mai bine dotata doctrinal si juridic,
vadeste o superioritate incontestabila in confruntarea cu tabara imperialk
obligata sa lupte cu argumente extrase din arsenalul adversarului, se dato-
1250), reprezinta ultima etapa din evolutia ideii de imperiu medieval, ina inte ca aceasta sa devina o terna de speculatie filozofica. Transformarile
social-economice, politice si culturale profunde legate, in principal, de renasterea economica, de afirmarea treptata pe toate planurile a orasului in
tinerelor monarhii europene, cum este cazul celor din Anglia, Franta si a
celei normande din Italia sudica, au exercitat o puternica influenta asupra
evolutiei gindirii politice a vremii. Una dintre cele mai importante consecinte a acestor transformari a fost declericalizarea" lumii medievale si
nasterea treptata a spiritului laic 92 Dar daca aceasta evolutie asigura
importante avantaje puterii seculare, o alta consolida pozitiile autoritatii
pontificale. In adevar, paralel en transformarea crestinatatii intr-o realitate vie sub imboldul miscarii cruciate, secolul XII inregistreaza o largire considerabila a cadrelor geografice in care Roma isi exercita efectiv
C. 7727
303).
www.dacoromanica.ro
STELIAN BREZEANU
268
16
regate, intre care Germania este piesa centrala, cistiga tot mai mult
" Asupra acestor contacte. H. von Kap-Herr, Die abendliindische Polilik Kaiser Manuels
mil besonderer Riicksicht auf Deutschland, Strasburg, 1881 ; P. Lamma, Comneni e Staufer. Rictrche sui rapport! fra Bisanzio e l'Occidente nel sccolo XII, 2 vol. Roma, 1955 si 1957.
98 R. Folz, Rialit de l'Empire au XIie siecle, Cahiers de l'Association interuniversitaire de l'Est", 1960, p. 28.
" Ibidem, p. 28-30.
www.dacoromanica.ro
17
289
intr-o monarhie ereditara, fapt care ar fi slabit si mai mult valoarea constitutionala a interventiei papale in alegerea irnp5ratului100 . Pe plan doctrinal, inceputul secularizarii argunientatiei imperiale se realizeaza in
contact cu dreptul roman. Juristii din Bologna, principalii auxiliari ai
politicii lui Frederic I Barbarossa, afirma caracterul esentialmente roman
at imperiului, de unde decurge i teza unicitatii
in virtutea principiului
si uni/7 un Dumnezeu, o biserica, un imperiu, un papa, un imparat"
versalitatea lui. Totodard, ei proclarna pe Frederic I succesorul lui Constan-
tin cel Mare, Justinian, Heracliu, Carol cel Mare si Otto cel Mare, iar
constitutiile suveranului german sint inserate in Corpus juris civilis al lui
Justinian 11. Cea mai completa teorie asupra imperiului medieval occidental
d'Empire, p. 115-116.
102 Ibidem, p. 111-113.
103 Asupra acestei teorii In lumea bizantinfi, ezi G. Podskalsky, Byzanlinisehe Rciclts101 R. Folz,
"4 Otto von Freising, Chronica sive Ilisloria de &alms eivilalibus, In col. Ausgewahlte
Quellen zur deutschen Geschichte des Mittelalters", Berlin, 1960, p. 12, 18 si urm.
105 Asupra faimosului incident de la Besancon (oct. 1157), vezi M. Pacaut, Alexandre
III, p. 92 j urm.
106 G. Barraclough, op. ell., p. 18; R. Folz, R&M de l'Empire, p. 31-32.
www.dacoromanica.ro
STELIAN BREZEANU
200
18
www.dacoromanica.ro
19
291
dintre cei doi eandida(i la scaunul imperial. Conform doctrinei sale, imperml apartine papalitatii prin origine (principaliter)
misiunea de imperiu
unul dupa altul, doi imparati in locul acestuia. De cealalta parte, se afla
in una dintre cele mai mari personalitat,i ale imperiului medieval, educat
in spiritul tradiiilor politice bizantine i arabe, foarte puternice la curtea
din Palermo 1 21. In lupta impotriva doctrinei papale, romanizarea"
ideii imperiale cunomte punctul culminant sub Frederic II, care vede
113 Ve7 i In acest sens, M. Maccarone (Chiesa e Stato nella dottrina di papa Innccenzo III,
Noma, 1940), F. Kempf (op. cil.,) H. Tillman (Zur Frage des Vuhltnisses Lon Kiiche und
Staal in Lehre und Praxis Papst Innocenz' Ill., Deutsches Archiv.", IX, 1951, p. 136-181)
etc. Cf. R. Folz, Papaut, p. 58-60.
114 A. van den Baar, op. cil., p. 99 si urm., cu literatura problemei.
116 Asupra sensului celor doi termeni principaliter i finalitcr
vezi F. Kempf, op.cit..
veac de la aparitie, magistrala monografie a lui Kantorovdcz, Kaiser Friedrich der Zweite, Berlin, 1927, la care autorul a adaugat un volum complementar de Quellennweise und Exkurse,
1931.
www.dacoromanica.ro
STELIAN BREZEANU
292
20
caracterul sacru al institutiei 13. Pe de alta, parte, prima jumatate a secolului XIII adusese tot mai hotarit pe prirnul plan al dezvoltarii societatii
www.dacoromanica.ro
21
293
Abendland, p. 548-549.
136 Idem, Von den Grenzcn des Kaisergedankes, p. 358; K. F. Werner, op. cit., p. 57.
www.dacoromanica.ro
STELIAN BREZEANU
294
99
o creatie de data recenta ; puterea regala din Occident nu putea fi considerata o uzurpare a unei puteri imperiale universale, in mitsura in
care se poate vorbi de monarhiile bulgare, sirbe i chiar occidentale fata
de Bizant 141.
141
142
www.dacoromanica.ro
18.
23
295
lasa insiti asteptatiti. In Anglia, John of Salisbury opune cel dintii doctrinei
politice reactdonare a lui Otto de Freising o conceptie politic p1uralist5,
asupra lumii, contestind dreptul tiranului" Frederic I Barbarossa
de a exercita vreo autoritate in afara hotarelor imperiului 148 intr-o serisoare din 1168, tot el pune in gura lui Henric II Plantagenetul (1154-1189)
faptul c5, inaintasul situ, Henric I (1100-1133), era in Anglia rex,legatus
143 K. F. Werner (op. cit., p. 59, n. 3) conchide, cu dreptate desi cu oarecare lipsii
de nuanIS in formulare
ca evul mediu este lumea statelor particulare (Slaatenwell) si
nu a imperiului universal".
251. In Franta, un rol important In afir144 C. Wolf, Universales Kaiserlum, p. 253
mama personalittlIii regatului capelian In sec. XII I-au jucat legenda lui Carol cel Mare (vezi
H. Folz, Lc souvenir et la legende de Charlemagne) i mitul regal" (P. E. Schramm, Der
Konig von Frankreich 2, Darmstadt, 1960, p. 138, 139, 115 si urm. Asupra chestiunii, In ansamblul shu, ramlne fundamentahl excelenta monografic a l(1i M. Bloch, Les rois thaumalurges 3,
Paris, 1961).
reactia propagandei nationale" din sec. XII Impolriva lui Frederic I si a lui llenric VI?
147 Kirfel, op. cit., p. 24 si urm.
148
Quis Teutonicos constituit indices nationum? Quis hanc brutis et impetuosis hominibus auctoritatem contulit, ut pro arbitrio principem statuant super capita filioruln hominum?"
(John of Salisbury, Episiolae, In : Migne, Patrologia latina", vol. 199, col. 39, Cf. K. F.
www.dacoromanica.ro
296
STELIAN BREZEANU
24
regale imperium, iar regele este mai mare i mai nobil decit cezarul
romano-german 150 La sud de Pirinei, teoreticienii sustin cu argumente
istorice teza independentei regatelor iberice fata de imperiu, evocind
traditia lor imperiala i functia lor in lupta pentru apararea cre.,tinatatii 131.
Aceeai reactie impotriva pretentiilor universaliste ale mi Frederic I Barbarossa i ale succesorilor sli le intilnim i in Danemarca ori in Ungaria 132.
afirmatiile lui Innocentiu III, nu recunoa0e superior in ordinea temporal" (rex ipse superiorem in temporalibus minime recognoscat)155,.
in the XIII", century. Speculum", 29, 1954, p. 198-209; Idein, Two notes on nationalism
in the Middle Ages, Traditio", IX, 1953, p. 306 si urm.
162 W. Holtzmann, op. cit., p. 21; H. J. Kirfel, op. cit., p. 128-130.
253 G. Post, Two notes, p. 289-290; A. Bossuat, La formule Le rot est empercur en
son royaume. Son emploi au XVe siecle decant le Parlament de Paris, Revue historique chi
ciroit francais et tranger", IV, 39 (1961), p. 371-372. Pentru functia formulei In afirmarea
drepturilor regale fata de supusi, vezi Ibidem, p. 374-381.
1" H. J. Kirfel, op. cit., p. 113.
155 G. Wolf, Universales Kaisertum, p. 258; A. Bossuat, op. cit., p. 372-373.
266 DacA In documentele interne ale cancelaiiei din Palermo ideea relativd la dominturn
mundi este Ina prezentil (Kirfel, op. cit., p. 158 si urm.), In documentele externe aceastd idee
dispare. Mi se pare, de aceea, lipsitA de orice temei afirmatia lui E. Kantormsicz (op. cit.,
p. 514-516) cd Frederic II, dat fiind caracterul universal al dominaliei sale, nu are politicfi
externil.
162 G. Wolf, Unioersales Kaiscrtum, p. 259 si urns.
159 H. J. Kirfel, op. cit.,
p. 147 5i urm.
www.dacoromanica.ro
25
297
ror principilor seculari 159. Chiar dac5, nu la regii insisi, propaganda imperiala, a gasit un important ecou in opinia publica din Franta i Anglia 160,
anuntind astfel succesul operei lui Filip IV cel Frumos. Prausirea imperiului medieval de pretentii universale dupa, moartea lui Frederic II
inlatura orice primejdie ce putea ameninta tinerele monarhii nationale".
Dar pentru afirmarea depling, a independentei lor, monarhiile europene mai aveau de doborit cea de-a doua putere universa15, papalitatea , nu mai putin anacronicI decit imperiul. Am subliniat mai sus
cil odat5, en reforma c1uniacens6, episcopul roman a reusit nu numai sa-si
impunA, puterea intregii biserici catolice ci sa", exercite si o autoritate
temporall asupra unor regate occidentale, care au devenit vasale Sfintului Scaun. Aceast5, vasalitate se accentueazA sub Innocentiu III, care
impune acelasi regim si Angliei sub loan Far'a de Tar5, (1213). Pe de
alt'a parte, existenta unui der en o jurisdictie proprie si cu un vast sistem de imunit'ati i privilegii era incompatibil'a eu independenta i sllveranitatea statelor in curs de centralizare. Incercarea lui Henric II Plantagenetul de a supune clerul englez jurisdictiei regale s-a dovedit prematurrt ;
nant in primii ani ai secolului XIV sub pontificatul lui Bonifaciu VIII
(1294-1303) ; noutatea operei acestuia trebuie eautatg, mai putin pe
plan doctrinal cit in practic5,, unde Ii propune s impun5, doctrina teocratia a lui Innocentiu I1161. Dar incercarea lui de a supune Romei
pe Filip IV eel Frumos se loveste de rezistenta hotArita a opiniei publice franceze, ce se solidarizeazI cu actiunea suveranului s'au ; societatea
francezit fitcea astfel dovada coeziunii sale, datorat5, progreselor construetiei statale din veacul precedent si operei juristilor regali 162 Dup5, moartea
lui Bonifaciu VIII, care a urmat umilirii de la Anagni (1303), papalitatea
isi pierde treptat prestigiul i forta morara in eursul crizei pe care avea
s-o traverseze in perioada urmtoare datoriti "captivitAtii babilonice"
162 In acest sens este semnificativ noul continut pe care-I dobindeste notiunea de patrie ;
fail a pierde intru totul vechile acceptiuni medievale locul natal si patria communis, identificatA vag cu comunitatea crestinA sau en imperiul (B. Guene, op. cit., p. 119 120)
aceasta se identified tot mai mult In sec. XIII cu noua realitate teritoriald si politick monarhia
nationalA", asupra cAreia se rsfringe 1ntreaga ei forth' afec'ivA i emotionalA (G. Post, Two
notes, p. 281-320 ; E. Kantorowicz, Pro patria rnori" in medieval Political Thought, American historical Review", 56, 1951, nr. 3, p. 472-492).
www.dacoromanica.ro
298
STELIAN BREZEANU
26
tative s'est sold par un chec retentissant dans les conditions du desaccord entre l'ide et la ralit.
Une seconde direction des preoccupations des histoires a consiste
dans l'examen de l'ide de l'empire en contact avec la ralit directe.
Par suite de l'analyse de cette intime relation entre l'ide de l'empire et
les faits conomiques, les conflits socio-politiques ou les realisations politiques, les recherches de ces derniers temps ont mis en lumire la maniere
dont l'idee se precise ou meme se transforme au long du Moyen Age. Ce
p. 200-203
www.dacoromanica.ro
ANDREI SILARD
Originalitatea ii actualitatea scrierilor lui Gramsci deriva din permanenta sa referire la realitatile concret-istorice si la practica socialpolitica, intreaga sa opera fiind rezultatul unei gindiri creatoare, intr-o
continua lupta, impotriva oricaror schematizari ale istoriei. Gramsci mi
a sistematizat insa propria sa conceptie despre istorie in texte speciale,
Opere
vollate
321, 1978
www.dacoromanica.ro
300
ANDREI SILARD
dera eronate, cum este cazul lui B. Croce* sau a lui N. Buharin, fie
prevede"
in sensul proiectului"
viitorul.
** Remarcabila activitate din tinerete de publicist revolutionar s-a concretizat In articolele publicate in ziare i reviste ca : H Grido del Popolo" (1914-18), La Citta Futura
Unita" (1924 26).
(1917), Avanti" (1915 19), Ordine N novo" (1919 24),
Cele aproximativ 3000 de pagini ale Caielelor din inchisoare au fost redactate de
Gramsci In anii detentlunil sale (1926
1937). Referintele la operele lui Marx, Engels si
Lenin din Ca fele shit Mcute din memorie sau din unele texte, care figurau In diverse cairti si
reviste. Imaginea care rezuma sanicia bibliotecii pc care Gramscl o ducea cu sine de la un
penitenciar la altul : o singura' valiza, pe care o lega cu o curea de piele pentru a o lmpiedica
sa' se deschia, subliniaz elocvent universalitatea i capacitatea activitatii sale intelectuale.
Constanta sa activitate intelectualti, vointa sa de a nu renunta la sine" clnd, de fapt, Incetase existenta pentru sine", hotiirlrea sa de a-si face eunoscut glasul critic In toate sferele
cunoasterii, i-au permis sa-si mentinii luciditatea spiritului In fate opresiunii fasciste. (P. Togliatti .4ntonio Grarnsci. Roma, Edit. Riuniti, 1967, p. 142 ; M.-A. Macciocchi Pour Grarnsci.
Paris, Edit. du Sevil, 1974, P. 91). Intre scrierile din tinerete si Caietele din lnchisoare"
existfi o certh continuitate pe planul ideilor si a modului coroziv de abordare a problemelor din
punct de vedere metodologic.
*** Giambattista Vico (1668 1774)
filozof, jurist si istoric italian. Considera cii
www.dacoromanica.ro
301
In perioada marilor framintari in gindirea socialista, ceea ce-1 conduce pe Gramsci la depa*irea definitiva a ingustimii provincialismului su
*i la intelegerea creatoare (evitind cele doua extreme : dogmatismul *i
revizionismul) a spiritului operei initiate de Marx *i Engels, este leninismul. Fara Lenin, Gramsci nu ar fi atins poate niciodata amploarea
viziunii sale teoretice, nu ar fi avut acea larga deschidere spre lumea
faptelor *i ideilor care i-a permis evitarea schematizarii *i fatalizarii
istoriei.
MAN1FESTUL GlIAMSCIAN
liniile de for
i echipotentialele. Confirmarea marxismului ca ansamblu
al legilor sociale generale i-a lost furnizata lui Gramsci de catre Lenin *i
de Marea Revolutie Socialista din Octombrie, care a izbucnit intr-o tara
relativ inapoiata din punct de vedere economic Rusia *i nu in Virile
industriale avansate, cum fusese prevazut de Marx. In dour], articole
despre Revolutia din Octombrie, tinarul Gramsci *i-a afirmat pozitia sa
dialectica : legile dezvoltarii istorice apar ea o tendinyi generalci, fiind in
realitate faptele oamenilor intr-un cadru delimitat de elernente objective
*i subjective ce caracterizeazu o realitate na,tionat. Revolutia bol*evica...
este revolutia contra Capitalului lui Marx. Aceasta din urma era in Rusia
trari capilare..." (subl. A.S.). In Rusia, evenimentele au depii*it ideologiile", demonstrind ca legile materialismului nu sint pe atit de
Revolutia contra Capitalutui (publicat in ziartil Avanti" la 24 noiembrie 1917) si
Marx al nostru (publicat In II Grido del Porolo" din 4 mai 1918).
a A. Gramsci
La riooluzione contro II Capitate". In : Scrilli Gioranili. Torino, hinaudi, 1958, p. 148-152 (si : Perils Politlgues. Paris, Gallimard, 1974, p. 135-139).
** Prevtizut, de ante], de Engels (A.S.)
www.dacoromanica.ro
ANDREI SILARD
302
Ibident
www.dacoromanica.ro
303
istorica si aplicat creator, marxismul este o expresie a articularii cornplexe a teoriei i practicii in raportul dialectic infrastructura-suprastructura. Revalorizind conceptul de praxis", Gramsci confera subiectului
primatul plenitudinii sale, dar nu in sens abstract, ci intr-o perspectiva
Prin insilsi geneza si esenta sa, materialismul marxist este incontestabil istoric, caci odatiti cu Marx, istoria continua sa fie domeniul
(subl. A. S.).
Lectura de tinerete a operei lui Marx, desi marcata de o tenta de
voluntarism *, este dublata la Gramsci de o permanenta referire la practica politica si la realitatea concret-istorica, la caile optime de edificare
a unei societati, in care fiecare om sa devina artizanul propriului destin.
In manifestul sau
sidera opera infitiptuita de Lenin ca rezultatul aplicarii creatoare a marxismului in conditii istorice specifice si utilizarii ansamblului legilor sociale
www.dacoromanica.ro
c. 7727
304
ANDREI SILARD
tinaml Marx originea unei noi conceptii despre istorie si legile ei. Lui
Hegel, simbol al libertatii gindirii in opozitie cu arbitrariul si constringerile metafizice, Gramsci ii recunoaste o valoare incontestabila, intr-o
strinsa legatura pe care o stabileste intre Hegel si Marx, intre idealism si
materialismul istoric****. In conflictul care-I opune pe Syllabus lui Hegel,
victorios este Hegel, deoarece el este viata gindirii care nu cunoaste limite
si se constituie ea insasi ca un luau tranzitiv, care se depaseste ca istoria
urmind istoria "8 (subl. A.S.).
Gramsci utilizeaza creator lectia sa de neohegelianism in lupta contra
materialismului vulgar, strict determinist, care nega influenta suprastruc-
, care
www.dacoromanica.ro
305
zuma la aspectele ei clasice de organizare a valorilor i instrumentelor puterii, a artei de a guverna si de a supune (impartirea societatii in conducatori i guvernati* reproducind si legitimizind alte disjunctii : munca
inanuala munca intelectuala, teorie-practica, etc.), ci imp1ic cautarea
formelor i modalitatior de participare a fiecarui om la opera de transformare continua a lumii, adica la forjarea propriei sale istorii si a unei noi
societate.
Faptul ca' in conceptia lui Gramsci orice act in relatia munca-transformare este act politic, rezulta implicit din considerarea istoriei ca rezul-
c*uvernea7a 5i oameni care slnt guvernati, sau vrem sa cream conditiile in care necesitatea
Aistentei acestei divi7iuni sa disport?" (1. Gramsci Op. cit., p. 148).
11 A. Grainsci Op. cit..., p. 49.
Scrieri alesc, Bucure5ti, Editura Univers, 1973, p. 184.
12 A. Gramsci
** Adevarata filozofie a fiedirui om este cuprinsa in intregime in conduita sa, in politica
sa, cad a actiona conform umi filozofii inseamnii intotdeauna a actiona politic (v. A. Gramsci
www.dacoromanica.ro
ANDREI SILARD
306
Identitatea istoriei si filozofiei* este imanentil in conceptia materialismului istoric** in sensul previziunii istorice a unei faze viitoare gi
prin leg/tura cu politica, relatie devenit/ evident/ odatit cu aparitia marxisrnului, adic/ in mornentul in care fiozofii nu s-au rezumat numai la
incerari de a explica lumea, ci si-au propus sarcina de a o schimba.***
Constientizarea contradictiilor sociale intr-un sistem filozofic relev emstenta unei dinamici interne a istoriei**** ; Gramsci revine Ia principiul acestei
dinamici, in cadrul c/ruia se situeazil legitturile dintre filozofia praxisului i istorie, ar/tind c/ in cadrul ei se dezvoltil functiile pozitive si negative
ale procesului istoric, Insui ritmul innoirii social-istorice. Filozofia praxisului inteleasI ca o totalizare, ca o conceptie integral/ este istorie in
m/sura in care ea uneste si face coerente elementele existeritei sale si leag/
intre ele diferite manifest/1.i evenimentiale sau organizeazil, fortele active
ale acestei istorii. Filozofia praxisului nu este o simpl/ metodologie istorica, un set de canoane de interpretare care nu ar avea aft/ menire decit
de a imbogAti cercetarea istorica, adicit o cazuistic/ dogmatia, ci dimpotriv, ea vine a afirme c/ orice realitate este istoricit, in perpetuit devenire,
c istoria d nastere intotdeauna unei noi realit/ti istorice
. Nu exist/ in
aceast a. conceptie nici o dezvoltare liniar sau de tip naturalist, c/ci procesele istorice sint guvernate de legi dialectice ale dezvoltaxii prin teze
antiteze, confirm/rile cele mai imediate ale acestei asertiuni fiind chiar
conceptiile despre lume care s-au succedat in cursul istoriei. 0 filozofie se
elaboreazil in jurul factorilor in permanent/ evolutie, urmind atit transform/rile elementelor fundamentale (structura), cit si ale celor derivate
(suprastructura), fiind un seismograf sensibil in urnarirea sistematic a. a
procesului istoric.
In conceptia grarnscianit istoria este un permanent proces de eli-
acestui proces, care este imediat absorbitil de trecut, adie depAsitit, concur*/ la actualizarea prezentului si pregitteste viitorul
operatie care se
efectueazI fie pozitiv, fie negativ. Istoria este ins/ si con?tiinfa de sine a
omului, care se surprinde ca subiect-obiect al istoriei, ca creator si produs
depasiri, inerente unei dezvoltari dialectice care oseileaza Intre dour+. punete cardinale : nict o
societate nu piere Inainte de a-si fi consumat Intregul salt potential pentru Innoiri, iar omeni-
rea Isi pune Intotdeauna sarcini pe care le poate rezolva, caci la o examinare mai aprofundata se va constata Intotdeauna ca sarcina Insasi se naste numai atunci clnd conditille materialc
ale rezolvarii ei exista deja, sau cel putin2 sint In proces de devenire". (K. Marx
Prefa(a
(a Contribujii la critica econorniei politice".
In K. Marx, F. Engels
/Indent.
www.dacoromanica.ro
307
evitind insa scepticismul i pesimismul moral. Istoria este pulsatia procesului de umanizare a omului, adica este rezultanta luptelor care se deruleaza la nivelul structurii (bazei economice) i suprastructurii. Aceasta.
miscare (devenire) istorica atit pe plan economic, cit i suprastructural,
intr-un anumit sens, cel mai bun document." Filozofia praxisului concepe
procesul de dezvoltare istorica ca o unitate, ceea ce face ca prezentul sh,
contina intreg trecutul si din trecut siti se realizeze in prezent ceea ce e
I LEGITATILE ISTORIEI
cu tendintele acesteia spre regularitate, normalitate, uniformitate. TJnicitatea actelor sale confera legilor sociale caracterul tendential-probabilistic
e expresia tmei societigi, ea ar trebui sa aelioneze asupra acelei societtlti, sii determine uncle
efectc, pozitive sau negative; gradul in care ea actioneald e locmai gradul insemnaldtii sale istorice
www.dacoromanica.ro
ANDREI SILARD
308
10
.I
p. 39-40).
11
309
dictiilor, in care filozoful insui, individ sau intreg grup social, nu numai
Nu gindirea i-a unit sau i-a diferentiat pc oameni, ci ceea cc ei gindesc realinente"
p. 51).
(A. Gramsci Opere
17 A. Gramsci Ibidem, p. 51.
Ihidern, p. 85.
www.dacoromanica.ro
ANDREI SILARID
310
12
ea intelege contradictiile, dar se constituie el insusi ca un element al contradictiei, ridic acest element la rangul de principiu de cunoastere si,
ca urmare, de actiune"19. (Subl. A. S.). Daca rationalitatea acestei filozofii
este demonstratiti prin forta ei de expansiune, ereativitatea ei* e exprimata
de faptul ca ea istoricizeaza gindirea in general, care se afla intr-un raport
dialectic, istoric, cu realitatea pe care o modifica oamenii.
Depozitar a unei asemenea sarcini de demonstrare a istoricitatii
oricarei orinduiri sociale, filozofia
ca activitate teoretica, nu ar fi fost
decit o metodologie a cunoasterii dezvoltarii istorice, ocupindu-se cu identificarea faptelor repetabile i cu traducerea lor in cat egorii logice capabile
de a descifra mecanismele care le guverneaza. In acest sens, fiozofia ar
fi fost stiinta istoriei, dar nu a unei istorii in cadrul careia principalul protagonist este oinul (si care este primul si cel mai important sens al istorismului gramscian), ci ca o cunoastere a devenirii istorice relevata prin praxisul
uman, ea istoriografie. Filozofia nu ramine insit in planul teoretic (Gramsci
plasindu-se in acest sens in linia gindirii a carei sursa este G. Vico, pentru
care istoria este ceea ce s-a creat de oameni in decursul timpului) : filozofia realizatiti", devenita politica, se va identifica cu istoria creata de oameni ;
cunoasterea conditiilor de aetualizare a vointei in cadrul procesului obiectiv al realului. In acest sens, ea va fi stiinta dezvoltarii istorice, va fi, dupa
expresia lui Croce**, o metodologie generala a istoriografiei".
NECESITATE, LIBERTATE, INThIPLARE
pensatorii, fie printr-un nyu fenomen, ale carui premize sint create de
Midem, p. 86.
Filozofia praxisului este nu numai receptiva (ceca cc In mod strict ar implica simpla
reflectare a existentei) i coordonatoare (ceea ce implied efectuarea unei ordondri, adesea
19 A. Gramsci
pasive, a glndirii indivizilor), ci mai ales creatoare, termen ce trebuie Inteles In sensul"
relativ" al unei gindiri cc modified modul de a simti al unui clt mai mare numr de oameni,
deci modified insAsi realitatea, ce nu poate fi gindita fr acest numilr mare. Greatoare, de
asemenea, In sensul cd ea ne InvatA cd nu se poate concepe o realitate" ce ar exista prin sine,
In sine, si pentru sine, ci Intr-un raport istoric cu oamenii care o modified etc.". (A. Gramsci
Ibidem, p. 43).
** Pentru care istoria nu era declt etico-politicd", adicd numai intelectual-speculativ6.
Ir legAturi nemijlocite cu realitatea. (D. Grisoni, R. MaggiorlOp. cli.. p. 154, 237-238).
*** El sublinia InsA, c identitatea dintre filozofie i istorie este imanentA materialismutui", linsd doar ca previziune istoricA" unci faze viitoare de dezvoltare a societillii.
**** A. Gramsci Opere alese... p. 161.
Astfel interpreteazd Gramsci, In sensul indicat de cea de a XI-a tezA despre Feuer-
bach, afirmatia lin Engels, potrivit cdreia proletariatul german este mostenitorul filozofiei
clasice germane (v. F. Engels Ludwig Feuerbach $1 sfirfltut filo:oftei clasice germane. In :
K. Marx F. Engels Opere. vol. 21, Bucuresti, Edit. politicd 1965, p. 304.
www.dacoromanica.ro
13
311
tese programele teoretice, care si ele pretind sa fie justificate din punct
de vedere realist, in masura in care dovedesc ca pot fi asimilate de miscarile practice, care numai astfel devin mai practice si mai reale"20.
Problema ic1entit ii teoriei cu practica se pune cu acuitate in contextul actiunii legilor sociale, care se manifesta ca actiunea sumara a
**** Istoria a devenit stiinta tocmai prin extragerea caracteristicilor generale si repetabile ale formatiunilor social-ceonomice. Generalul, repetabilul exista Ineorporat In trasatura
vie a istoriei ; once rupere de concret si individual In istorie, once generalizare artificiala
mecanica, canloneaza cercetarea in schematisin i devine o Irina a progresului social.
Se cunoaste ceea ec a fost sau ceea ce este, nu ceea cc va fi, care este un
nonexistent" si deci incognoscibil prin definitie" (A. Gramsci ii materialismo storico e La
filosofia di Benedetto Croce. Roma. Edit. Riuniti, p. 160).
www.dacoromanica.ro
312
ANDREI SILARD
14
tului istoric respectiv. Dacit Gramsci considera cit libertatea este insitsi
dialectica istoriei", din insusi manifestul" salt rezulta pregnant ca libertatea nu este numai intelegerea necesitatii, a conditiilor istorice concrete
(care insa nu sint imuabile), dar si a posibilitdlii de a le transforma prin
voinfa colectivd. Aceasta vointa este capabila de a rupe incorsetarile necesitatii, creind astfel premizele unei noi libertati istorice ; vointa poate determina cu subiectul liberttii i forma necesitalii sit concorde. Garantia libertatii de actiune si a reusitei acesteia este oferita de faptul ca alegerea scopuri-
alese..., p. 57).
* In conceptia gramsciana, contactul onului cu natura se realizeaza nu numai prin
tehnica, ci si prin cunoastere filozofica. El considera ca delimitarea stricta a societatii oamenilor" de societatea lucrurilor" conduce nu numai la un strict determinism, dar si la o ciuntire
a imaginii generale despre aspiratiile umane Intr-un moment istoric dat. Gramsci pledeaza
pentru elaborarea unei doctrine, In care toate aceste raporturi sa fie active si In miscare, stabilind foarte clar ca studiul acestei activitati e constiinta omului singur care cunoaste, vrea,
admira, creeaza... si se concepe nu izolat, ci plin de posibilitatile pe care i le ofera cei1ali oameni
societatea de lucruri..." (A. Gramsci Opere alese..., p. 49).
** 0 asemenea conceptie mecanicista i determinista conduce In cele din urma la un
13
313
inseamna cab ea isi infige adinc radacinile in lume, neadmitind nici o interventie a vi eunei fiinte exterioare ; accasta terestrizare" in-
existe istoric"21
Marx inaugureaza pe plan intelectual o epoca istorica ce va dura probabil secole, adica pina la disparitia societatii politice ...****. Numai atunci
conceptia sa despre hmie va fi depasita (concept ia despre necesitatea depa)22.
ita de conceptia (lespre libertate
PARTIN ITATE tit MMI lit ISTORIC
al notiunii de umanism.
** Notiunea de vointa colectiN a", care apare frecvent In scrierile lui Gramsci desemneazil constiinta activa a necesitatii istorice" (protagonistul efectiv al istoriei reale). Aceast
vointa nu se poate constitui decit pe un teren ideologic prealabil pregatit, prin initierea, de catre
Partidul revolutionar, a unei reforme intelectuale si morale", care se bazeara pe sinteza aspiratiilor claei revolutionare si a altor forte sociale, cc militeaza pentru o Innoire a societdtii.
*** Vointa colectiN a se sprijina pc cca individuala, desi aparent fiecare individ este
lipsit de forta nececara pentru a efectua schimbdri sociale. Faptul acesta e adevdrat Ora la
un puilet. Cad fiecare individ se poate asocia cu cei ce doresc aceeasi schimbare... i sa obtind
o schimbare n.ult mai radicala decit cca care i se paruse posibild la prima vedere". (A. Grainsci
Op. alese
, p. 49).
21 A. Gramsci, Jbidm, p. 86.
**** Stat.
Dac dovedim ca vor disparea contradictiile, dovedim implicit ca va disparea,
adica sn fi depasita, i filozofia praxisului : In imperiul libertatii", gindirea, ideile nu se vor
putea naste pe terenul contradictiilor si al necesitatii luptei" (A. Gramsci Ibidem, p. 86).
22 A. GrvmsciIbidem, p. 69.
www.dacoromanica.ro
114
ANDREI SILARD
16
tintele, conceptiile i ideile sale, iar relief area adevarului istoric este conditionata de incerearile sale de a se retrage in spatele unui punct de vedere
obiectiv, pe care sa-1 reprezinte. Gramsci arata basil ca, in cunoatere nu
extrauman", adica independenta de activitatea teoretico-practica a omului ; ca i realitatea, cunoaterea, obiectivitatea i adevarul sint intr-o
permanenta devenire istorica. Obiectivitatea este punctul de convergenta
a rezultatului multiplelor interogari i cercetari teoretico-practice a oame-
masura in care i-a capatat acest statut prin praxis-ul oamenilor***. Obiec-
tivitatea este intotdeauna legata de prezenta omului, de activitatea gnoseologica i productiva, adica de activitatea subiectiva",universal-subiectiva****. Caci Ufa om, ... eine va decide asupra unei asemenea obiecti-
www.dacoromanica.ro
315
conditiilor de alienare a oamenilor. Astfel, lupta pentru libertate, pentru unificarea istoricA a
gcnului uman este In cele din urmrt o luptA pentru obiectivitate, adicA pentru o societate umanA"
sau umanitate socializatil" (in sensul celei de a X-a tezc despre Feuerbach).
35 A. Gramsci
www.dacoromanica.ro
316
ANDREI SILARD
18
Capitalismul a aratat insa, cum pe mura institutionalizarii ideologiei sale, s-a manifestat pregnant tendinta de denaturare a adevarului
istoric, al sensuhri istoriei, pentru a acigura unor grupuri sociale conservarea si perpetuarea pozitiilor lor sociale. Blestemul istoriei care planeaza
asupra burgheziei conduce in cele din urina constiinta sa istorica la conflict, la contradictie cu sine insasi, constiinta realit fiind siita sa se autosuprime, facind loc constiintei false*, a celei care doreste cu orice pret sit
justifice viabilitatea ordinii sociale existente. Falsul istoric, bazat uneori,
chiar i aparent, pe irn consens social privind o imagine traditionala asupra trecutului, traieste intr-o simbiozit cu cultivarea sentimentului de satisfactie privind prezentul. Dualismul constiintei, falsitatea ei, se perpetueaza
prin cultivarea spiritului de automultumire conditie necesariti a stabilititii i consolidarii regirnurilor depasite, impiedicind prin atitudinea pe
care o propagit depasirea reala a contradictiior sociale**. Acest mod de
a privi istoria (care este intr-o strinsiti leg'atura cu filozofia si politica) este
acceptata de oameni in vrernuri normale"***; noile judecititi si reinterpretari ale istoriei apar in perioadele de criza si opozitie fatisa, cind dis-
devenit ei 1nii natura" ce trebuie dominatil" (A. Grainsci Opere alese, p. 53).
*** in vremuri normale", mernbrii unui grup social, care are o conceptie proprie
despre lume", pot Imprumuta de la membrii unui alt grup social, din motive de supunere si
subordonare", unele idei sau chiar o conceptie, pe care o proclatna In vorbe i pe care ii
lnchipuie chiar cd o urmeaza...". In timpul crizelor, a vremurilor exceptionale", grupul respectiv se elibereazd de orice subordonare si se pune In miscare ca un ansamblu organic, urrnIndu-si
propria conceptie (A. Gramsci Op. cit., p. 25).
**** Cercetarea trecutului, datoritii imperativelor prezentului, nu Inseamnit subiectivisni
declt dacd se Incearcd modernizarea" istoriei (in sensul preconizat de Croce), prin stergerea
limitelor calitative dintre trecut i prezent. Semnificatiile istoriei se dezvAluie In plenitudine
In perspectiva timpului si este firesc ca unele judecilti sd se modifice (A. Gramsci Scricri
alese, Bucuresti, Edit. Univers, 1973, p. 108).
A. Gramsci Opere alese
, p. 89.
www.dacoromanica.ro
19
317
rire i luptl.
Prin intreaga sa activitate teoreticrb si practicl Gramsci a militat
contra sablonkii viitorului si denaturkii prezentului istoric, de dragul
incadr/rii procesului istoric intr-o schem/ prestabilita***. De la primele
articole din tinerete si pin/ la ultimele file ale Caietelor", redactate in
vara anului 1936, Gramsci a fost receptiv la orice fapt istoric, la orice idee,
pe care le-a examinat ins/ intotdeauna la lumina critic./ a evidentei istorice, prin plasarea fiecrbrui fenomen, in totalitateos sa**** , in contextul proce-
Intreaga sa metodologie s-a regkit in activitatea practicI de formare si intkire a P.C.I., desf/surat'a de-a lungul unui sir de grele Meercki, intr-im efort continuu de descifrare stiintificI, creatoare a realitkilor concret istorice.******. In lucrarile si in activitatea sa, Gramsci revine
in permanent/ la ideea 6', ..." in realitate se poate prevedea in mod
stiintific" doar lupta, nu momentele ei concrete, care nu pot 0, nu fie rezul-
* Partinitatea este privitA si prin scopul politic al filozoliei praxisului : crearea conditillor pentru a asigura progresul intelectual al maselor" (A. Gramsci Op. cit., p. 30).
** Conceptia gramscianA despre istorie se regaseste In studiul unor pasaje ale istoriei
italiene, cum e cazul Risorgimento"-ului, ca si In analiza unor fenomene social-politice. Gramsci
s-a opus oricarei tratAri si interpretAri eurocentrice a istoriei, conferind acesteia o dimensiune
prin analizA, clt mai ales prin sintea, cad... societatea, ca si omul, este Intotdeauna In mod
esential o unitate istoricA..., care se dezvolta negIndu-se si depAsindu-se continuu. Politica
si economia, mediu si organism social constituie Intotdeauna o unitate si unul din marile merite ale marxismului constA tocmai In afirmarea acestei unitati dialectice" (Organizare economicA si socialismul" apArut la 9 februaric 1918 In II Grido del Popolo" ; v. A. Gramsci
Ecrits..., 143).
27 A. Gramsci Opere alese, p. 89.
Adesea forma mascheaza fondul, Gramsci furnizlnd ca exemplu istoria bisericii
care, In multe privinte null gaseste explicatia In economic. (A. Gramsci Ibidem).
P. Togliatti Antonio Gramsci, Roma, Edit. Riuniti, 1967.
www.dacoromanica.ro
ANDREI SILARD
318
20
reduse la o cantitate fixei, deoarece in ele eantitatea devine necontenit calitate"28 (subl. A.S.). Toot& activitatea politic& desfaurata' de Gramsci a
fost ghidatil, de semnificatiile i implicatiile acestei constatari, care conduce
t64ii in toate compartimentele ei. Efortul lui Gramsci de a uni dialectic in insi conceptia despre istorie toate laturile teoriei i practicii
revolutionare i de a transforma partidul revolutionar in organizatorul 8i
educatorul maselor este o consecintl direct& a conceptiei sale despre revoi are drept component&
lutie formatil inc.& sub influenta M.R.S.O.
esentialI lupta mig&loasI i permanent& pentru demonstrarea unui numar
crescind de oameni a necesit&tii unei reformari morale i intelectuale
societatii". Prin prisma actualitatii componentelor ideologic& i cultural&
a luptei pentru socialism, Gramsci apare astdzi ca o prima deschidere crea-
(A. Silard, Antonio Gramsci: 40 de ani de la moarte. RomAnia LiterarA" X, nr. 19, 12 mai
1977, p. 20-21).
7.
www.dacoromanica.ro
21
319
Adevarul stiintific se afirma ca un pesirnisrn al inteligentei", conceput de Gramsci ca o atitudine dialectic, inseparabila de optimismul
inimii" pe calea lung i dificila de formare a unei vointe colective revolutionare. Inteligenta este pesimista, intrucit ea cunoaste in permanenta
limitele cuceririlor ei in procesul descifrarii si rezolvarii contradictiilor,
precum si riscurile extremelor in calea de tranzitie a societatii oarnenilor" de la necesitate" la libertate". Optimismul este generat de actul
politic, prin care vointa adera la realitate in scopul transformarii acesteia
prin praxis, adica prin politic, intr-un sens revolutionar.
In inchisoare, Gramsci va elibera formula numai adevarul este
NOTE ISTORICE
Benedetto Croce (1866
1952)
Editura Politica, 1969, p. 27). Dupii cel de al doilea razboi mondial a fost senator.
Atras de marxism Inca din tinerete, In special sub influenta lui A. Labriola, Croce s-a
Indreptat insa rapid spre conceptii revizioniste, asa cum o atestii escul sau intitulat Materialis-
**** In eonceptia gramsciana, utopia are o certa valoare filozofica si politicS, conducind
la fermentarea revoltelor contra realitatii inacceptabile, la constientizarea oamenilor. Gramsci
www.dacoromanica.ro
10
c. 7727
320
ANDREI SILARD
22
mul istoric $i economia marxistil", publicat in anul 1900. Aceasta lucrare furniza, asa cum
remarca Gramsci, armele intelectuale pentru dona din cele mai importante miscAri revizioniste
ale epocii, celei a lui Bernstein In Germania si a lui Sorel In Franta". Intrevazind In recrudescenta revizionismului un aport important al operei sale. Croce a crezut ca a lichidat", marxisinul, pc care-I considera ca o putt schema economicA de interpretare a istorici".
Aldturi de G. Gentile (care mai tirziu a aderat la miscarea fascistA), Croce este considerat
a fr parintele neoideilismului italian, In mAsura In care In luerdrile sale el a redus realitatea
la u.a a spiritului si istoria conereta la cea a ideilor*. Afirmindu-se contra determinismului
mecanicist de orice natura, idealismul crocean restituia omului locul sail de unic protagonist
5i creator al istoriei si nega schemele prestabilite, fataliste care si-au croit loc In filozofia istoriei
de la Inceputul secolului al XX1-lea. Acest aspect pozitiv al activitAtii lui Croce a ancorat Insa
In scheme care acordan omulni statutul abstract de orn universal", definit ca o idee, rupta de
realitatea sociald, motorul istoriei fiind considerata glndirea, spiritul. Redind omului primatul
plcnitudinii sale, dar operind in permanenta cu natura umanA, generalizata, abstractii, ruptd de
realitAtile social-economice, Croce proiecteaza pe omul concret, pe ficcare individ, in afara
dezvoltdrii istorice**. Filozofia, identificata cu istoria, era considerata ca stiinta a spiritului",
in timp ce stiintele naturii nu constituiau decit un pseudo-concept", Intrucit ele crau legate de
materialitate 0i deci, private de caracterul de universalitate a spiritului.
dictaturii lui Mussolini s-a situat pe pozitii antifasciste. El si-a exprimat In nenumarate rinduri
opiniile sale antifasciste, fara a fi Insa persecutat pentru ele. Aceastil atitudine a regimului
fascist fata de el se explica prin faptal cA, Inca de la Inceputul sccolului, Croce a devenit cel
mai bun instrument de daminatie al burgheziei, care asa cum remarca Gramscl a contribuit substantial la hegemonia unui grup social asupra hegemoniei nationale In totalitatea sa".
Datorita prestigiului de care se bucura Croce (Gramsci considera e;1 in anul 1918, el era cel
mai mare glnditor al momentului"), conceptiile sale devenisera treptat o dogma pentru intelectualitatea italianA. Astfel, generatii de italieni au afirmat ca istoria, cu locul ei privilegiat In
ansamblul stiintelor, acordat de Croce, este istoria ideilor, a spiritului care se dezvoltA, se
mi$ea continuu spre libertate, fara a tine seama de forte materiale, economice si sociale, iar
arta era considerata ca independentA de istoria reala, avIndu-si obirsia doar In constiinta moral&
Dupa cel de-al doilea razboi mondial, sub presiunea valorilor culturii moderne, a filozofiei
$tiintei, a marxismului, curentul crocean a pierdut teren i audientA, dar si-a pastrat influenta
asupra unor categorii ale intelectualitAtii italiene (de exemplu, invAtatorii). DacA azi Croce este
ingropat din punct de vedere cultural si al filozofiei istoriei, acest fapt se datoreste in buna
parte ennoasterii i difuzarii operei gramsciene, care a luat nastere tocmai In lupta contra concent iilor croceene. Gramsci insii era constient de faptul cA, glndirea lui Croce a reinnoit cultura
conceptii despre istoric si legile ei. Gramsci insusi a utilizat creator lectia sa de neohegelianism
In lupta contra materialismului vulgar, prin relevarea dimensiunilor etico-politice ale materialismului istoric***.
Datorita influentei exercitate de conceptiile si personalitatea lui Croce asupra intelectualilor, si mai ales a acelor elemente ale gindirii acestuia care, situlndu-se In linia traditiilor
incepute de intelectualii Renasterii, militau pentru educarea oamenilor de sus", fara a intra
direct In actiunea politica $i istorica raala, Gramsci 1-a considerat ca fiind principalul adversar
cc trebuie atacat, reactionarul cel mai daunator al peninsulei"****. Confruntarea sa cu Croce
nu este numai o lupta teoretica, ci i un moment politic si cultural, In masura in care scopul
* Gramsci considera ca in conceptia lui Croce istoria devine o istorie formala, o istorie
a conceptelor si, in ultimd analiza, o istoric a intelectualilor, ba chiar o istorie autobiografica a
gindirii lui Croce..." (A. Gramsci Opere alese. Bucuresti, Ed. politica, 1969, p. 85).
** Rupt de realitAtile social-economice, istorismul crocean cade pradd racilelor pe care
dorea sa le combata" : pozitivismul, schematismul, determinismul mecanicist. Viziuma sa
asupra dialecticii istoriei este de tip evolutionist, Croce concepind dezvoltarea istorica ca pe o
competitie sportiva, cu arbitrul sau i cu reguli prestabilite care trebuie riguros respectate...".
(A. Gramsci 11 materialismo storico e la filosofia di Benedetto Croce. Roma. Ed. Riumti, p.
265).
*" Nu este adevarat cA filozofia praxisului exclude istoria etico-politica, adicA faptul
ca, ea nu recunoate realitatea unui anumit aspect al hegemoniei, CA ea nu acordd nici o importantA directiei culturale i morale i cA ea considera doar pentru punt aparentA fenomenele
suprastructurale" (A. GramsciII materialismo storico e la filozofia di Benedetto Croce. Torino,
Einaudi, 1949, p. 189).
www.dacoromanica.ro
23
321
lui Gramsci consta In stabilirea condiliilor care ar permite clasei re\ olutionare
asigure
functia conductitoare in societate, prin relnarea capacitii ei de a-si demonstra suprematia
pc terenul ideologic si al culturii. Acest ultim deziderat nu pulea fi reali7at decit prin crearea
intelectualilor organic legati de clasa revolutionaril, deci implicit prin lupta inij olriva conc ptiei elitiste" despre inlelectualitate.
Dans cette perspective dialectique, l'tude met en evidence la conception du Gramsci sur les rapports : libCrte-ncessitC, lois historiqueshasard, giSnral-particulier, quantitC-qualitC, histoire-avenir, pass&prvision, homme-rnatire, vCrite-partinitC et examine la signification
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
DOCUME N
ADRIAN T. PASCU
Studii", VI, 1962, nr. 3, p. 668 si urm. ; Constantin Antip, Contributii la istoria preset romanesti, Bucuresti, 1972, p. 28-30.
4 Vezi Damian Hurezeanu Formarea natiunii romane, In Revista de istorie", 28, 1975,
Nr. 7, p. 1021-1039.
5 Nicolae Ceausescu, Expunere cu privire la activitatea politico-ideologic-a si cultural-educalled de formare a omului nou, constructor constient si devotat al socieldfil socialiste multilateral
dezvoliale si al comunismului in Romania, prezentatA la Congresul educatiei politice si al culturii
socialiste
2 iunie 1976. Bucuresti, Edit. politick 1976, p. 9.
a Fit. Arh. St. Dolj, Craiova, fond Oclrm. jud. Dolj, nr. inv. 26/1854, f. 1, 8, 9, 11, 21 ;
nr. inv. 94/1854, f. 15-17 ; Nerva Hodos si Al. Sadi-lonescu, Publicatiile periodice romanesti,
tom. I, Bucuresti, 1913, p. 358 ; Bibliografia analiticd a periodicelor romanesti, vol. II,
1851 1858, partea I-a, IntocmitA de loan Lupu, Dan Berindei, Nestor Camariano si Ovidiu
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTAR
324
al redactorului G. Macescu evideutiau aceasta. Astfel, la sfirsitul razboiului, respectindu-se proprietatea, urma sa infloreasca comertul, iar taranul se va bucura de munca sa''15. Libertatea individuala a omului"
7 in anul 1b38, inainte de a dispare la Bucuresti Romania * Iii Aron Florian si Hill"
Constantin Leca intentiona sa scoala la CraioN a Desteptatorul" (Nicolae lorga, op. cit., p. 58).
In cele din orma a editat Mon iicul", Intre 3 octombrie 1838 si 25 septembrie 1839 (Nezi Nerva
Hodos si Al. Sadi-lonescu, op. cit., p. 438). Un deccniu mai Urziii, in urma reN olutiei, dupa o
temeinica pregatire coordonata de Nicolae Balcescu, comisaiii de propaganda Petre Cernatescu
si Teodor Strambeanu au scos in august-septembrie 1848 gazeta Nationalul" (Fil. Aril. St. Dolj,
Craiova, fond Magheru, XXXVI bis 32 ; Nerva Hodos si Al. Sadi-lonescu, op. cit.,p. 444 ;
N. lorga, op. cit., p. 91 ; Ileana Petrescu, 0 ga:cla pasoptista, In Ramuri", V, nr. 47, 1 ) mai
1968 ; Florea Firan, Inceputurile preset lilerare craiovene, In Rezonanle culluralc ollene, Cralova
1971, p. 117-118 ; Ileana Petrescu .si Vladimir Osiac, Arm( revolu(ionar 1848 in Oltenia, Cratova,
Scrisul romanesc, 1973, p. 75-80 ; Nicolae Andrei, Ani de lumina, Craiova, Scristil roin5nesc,
1976, p. 328-329 ; Istoria Craiovei, Craiova, Scrisul romanesc, 1977, p. 53). Tribuna mobilizatoare, In vederea unirii fortelor revolutionare romane, prin articolul prograinatic redactat
de transilvaneanul Ioan Axente, publicatia explica maselor populare principiile sale despre
tot ce este national, despre ban nationalitatii si drepturile ce le are o natinne, fie ea mica
sau mare" (Vezi si Adrian Pascu, loan Axente Sever si revolutia ronnina de la 1818, in St idii",
1856
9 Cornelia Bodea, Lupla pentru Unire a revolulionarilor exilati de la 1848, In Studii privind
Unirea Principatelor, Bucuresti, 1960 ; idem, Din activitatca revolujionara a Junimit romcine'
de la Paris intre 1851 1853, In Studii", XIV, 1961, nr. 5 ; Dan Simonescu, Din istoria
preset romtinesti : Republica romdna" Paris, 1851, Bruxelles, 1853, Bucuresti, 1931.
Fil. Arh. St. Dolj., Craiova, fond Magheru, LXI bis/15, 16.
11 B.A.R.S.R., Bucuresti, Msse., nr. 6, f. 45.
12 Fil. Arh. St. Dolj, Craiova, fond Ocirm. jud. Dolj, inv. 26/1854, f. 1.
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTAR
325
urma a fi vitzuta in legi drepte"16. Erau formulate deziderate ale revolutiei de la 1848, transformari burghezo-democratice. Pe primul plan al
luptei avind in vedere eliberarea Craiovei, a Olteniei de sub ocupatia
tarista si parasirea orasului de arbitrarii guvernului"7 trebuia trecut
eta de mare folos atit romanilor cit si Europei. Centralizarea politicoadministrativa" ar fi contribuit la dezvoltarea de ansamblu a statului
national roman. Apoi, prin crearea acestuia, se putea forma o bariera
puternica intre cele doua imperii aflate in conflict, o bariera care se
afla, dar slaba si lasata la dispozitia Rusiei..."23. Utilitatea noului stat
pentru asigurarea linistei la Dunare era argumentata in strinsa legatur5,
Cu posibiitatea apararii de catre localnici a spatiului carpato-danubianopontic. Franta si Anglia, participante la razboiul ce se extindea, dacI
ar fi dorit sI apere acest spatiu calcula Bolintineanu nu ar putea
tine la DunIrea de jos 100.000 de oameni si nici nu-si puteau permite sa
cheltuiascI in plus circa 200 de milioane de franci 24.
18
17
18
19
Fil. Arh. St. Dolj, Craiova, fond OcIrm. jud. Dolj, inv. 94/1854, f. 15.
Ibidem. (fost dos. nr. 54 1854).
Ion Ghica, Amintiri din pribegia dupd 1848. Noi scrisori alre V. Alecsandri, comentate
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTAR
326
In schimb romanii, in cadrul unui singur stat, cu o autonomie garantata si cu o armata proprie puteau realiza in conditii optime apararea
teritoriului lor istoric, de o deosebita importanta strategica.
Acesta a raspuns in 15 iulie incuviintind libera iesire a acelui jurnal numai sub cenzura noastr5,"32. Evident si acesta era un abuz. Cirmuitorul
reactionar nu a dat insa curs dispozitiei. Profitind i de faptul ca, pentru
o perioadit de timp, redactorul, de comun acord cu revolutionarii intrati
in tarit, a activat in afara Craiovei, acest cirmuitor a pus capat activitatii
de publicare a unui ziar militant in Oltenia. Revenirea lui Macescu iii
resedinta judetului Dolj si incercarea lui de a obtine, la 28 septembrie
1854, o noua, aprobare nu au putut asigura reaparitia Jurnalului Cra25
28
27
25
25
" Ibidem, f.
31
32
I.
llr-v.)
9r.
Ibidem, f. 9v.
Ibidem, I. 21r-v.
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTAR
327
tinuta de Jurnalul Craiovei" in mod stralucit i concretizata, in numeroase actiuni sociale i nationale desfkurate in satele, tirgurile i ormele
de la vest de Olt, apoi in intreaga Tara Itomaneasca 38. Toate aceste
miwari urmau a fi valorificate de revolutionarii aflati la Dunare, care
urnlareau si formeze un guvern, capabil sa conduca lupta pentru unire
si reorganizare interna a t'arii 33.
Articolele publicate in Jurnalul Craiovei", cu precadere programul
rnkcarii de innoire a societatii romane0i, precum i prezenta temporara
a unor revolutionari emigranti au sporit ne1initea, dezordinea i frica
inarii boierimi conservatoare 40 Ea s-a impotrivit continuarii aparitiei
jurnalului, determinind dupa cum am vazut cirmuitorul judetean
reactionar sa indeplineasca un act lipsit total de patriotism. Pe de alta
parte, Austria, care dupa alianta cu Turcia pregatea ocuparea
.Principatelor, era impotriva generalizarii micrii revolutionare din
33
34 Alfons Wimpffen, Erinnerungen aus der Watachei Wiihrend der Beset:Ling durch die
www.dacoromanica.ro
328
DOCUMENTAR
Oltenia, mult prea aproape de Transilvania i Banat, unde dealtfel concentrase puternice trupe 41, Ea nu putea deci accepta din interese
straine aspiratiilor romanilor
nici editarea unei publicatii care propunea.
unirea Principatelor, prilej de mobilizare la lupta a supu0lor sii, crunt
exploatati de oamenii regimului neoabsolutist. De asemenea, prezenta .
armatelor turce in nordul Dunkii, apoi in tara, impreuna, cu cele austriece,
a impiedicat realizarea planului privind organizarea unei noi ridicari la,
lupta a romanilor, prin crearea legiunii acestora
i pentru cii faceau
eforturi Gh. Magheru 42, Chr. Tell
i ceilali revolutionari 44
i insurectionarea Olteniei 45. Prin aceasta, turcii an impiedicat practic i editarea in continuare a Jurnalului Craiovei". Nu au putut insa impiedica,
nici ei, nici habsurgii, nici boierimea conservatoare, generalizarea ideilor
de unitate, autonomie, pina la independenta, idei la a caror popularizare
www.dacoromanica.ro
Analele, cronicile si istoriile noastre consemneaza lacunar si divergent elementele cronologice ale incheierii domniei lui Alexandru Liipusneami, ale mortii lui i cele ale inceputului dornniei fiului situ, Bogdan.
Astfel, incheierea domniei lui Alexandru L5,pusneanu si moartea lui este
data in 15661, 15682, martie 15682, 5 martie 15684, 5-16 martie 15685,
5 mai 15686, 15727, ori este omisit 8. in lucfarile mai recente aceste douil
1 Gheorghe incai, Opere II. Hronica romanilor, tomul II, editie Ingrijit de Florea
I ugaru, note de Manole Neagoe, Bucuresti, 1969, p. 292.
2 Letoptseful Tdrii Moldovei pind la Aron Voc ( 1359-1595), lntocmit de Grigore Urethe si Simian Dasclul. Editie de Constantin C. Giurescu, Craiova, 1939, p. 149 ; Grigore
Ureche, LetopisefulTarti Moldovei, editie IngrijitA, studiu introductiv, indice i glosar de P. P.
Panaitescu, Bucuresti, 1955, P. 180 ; D. Onciul, Din istoria Bomaniei, Bucuresti, 1908, p
185 186 ; A. D. Xenopol, Istoria romanilor din Dacia Traiana, ed. a III-a, revzut de autor,
lngrijita si tinutS la curent de I. Vladescu, vol. V, Bucuresti, 1927, p. 84-85 ; Istoria Romanici,
Ni 1. II, Bucuresti 1962, p. 909 ; Miron Constantinescu, Constantin Daicoviciu, Stefan Pascu,
Isloria Romaniei. Compendiu, Bucuresti, 1969, p. 623.
3 Cronicile slavo-romane din sec. XV- XV I publicale de Ion Bogdan, editie revAzutil si
6 Istoria Romanici in date, elaborata sub conducerea lui Constantin C. Giurescu, Bucurcsti
1.)71, p. 458
6 Data de 3 mai 1568 a sfIrsitului domniei a doua a lui Alevandru Lapusneanu si a mortil
ii a lost consemnat mai Intli de N. Iorga, bazindu-se pe un calc incomplet pe care N. BelchTann I a scos dupii piatra funerar a unui cAlugar Pahomie, gilsitti de el la m'andstirea Slatina
Oatra pe care lnsa marele istoric nu o mai gilseste acolo prin 1905. Vezi N. Iorga, Istori
romanilor..., vol. V, P. 97, n. 4 ; N. Iorga, Inscripf it din bisericile Romaniei, Fascicula I,
Bucuresti, 1905, p. 18, inscriptia nr. 102 ; Documente..., colectia E. Hurmuzaki, vol. XV, partca I, p. 629, nota 1 ; Ioan Bogdan, Scrieri alese, cu o prefatil de E. Petrovici, Bucuresti, 1968, p. 411 ; Documente priviloare la istoria Ardealului, Moldovei fi Tdrii Romaneglt,
www.dacoromanica.ro
330
DOCUMENTAR
ptrul astd:i, ed. a II-a, Bucuresti, 1975, p. 908; Documente privind istoria Romania, Introducere, Vol. I Bucuresti, 1956, p. 489 ; vezi nota 6 de mai sus.
" Gh. 5incai, Opere II..., vol. II, op. cit., p. 292-293, apud Constans Miron, Chronica
Valachica, cap. 52, si apud Engel, Recent. Hist. Mold., p. 214. Editorul voluinului consemneaza eronat datele din nota a) de la p. 293 ; Gh. Sincai, Colecfie de documente, manuscris,
vol. III, fila 48 din Ms. rom. 463 din Biblioteca Academiei R. S. Romania, Filiala ClujNapoca ; August-Treboniu Laurian, apud Miron Costin, Opere complete..., ed. V. A. Urechia,
op. cit., vol. II, p. 337.
11 Miron Costin, Opere complete..., ed. V. A. Urechia, op. cit., vol. II, p. 337, nota cu
asterisc, In care editorul consernneaza ca la Arhivele Statul ui exista urice date de Bogdan
Inca In octombrie 1567. Datarea este lnsa gresita i astfel de urice nu au fost publicate pina
acum In niciuna din colectiile noastre de documente.
12 D. Onciul, Din istoria..., op. cit., p. 185-186 ; Istoria Romoinici, op. cit., II, p. 909 ;
Cdldtori strdini dcspre tank romane, III, Bucuresti, 1971, p. 282, nota editorului ; A. D. Xenopol, Istoria romdnilor..., op. cit., vol. V, p. 85, nota 105 ; Miron Costin, Opere complete...,
ed. V. A. Urechia, op. cit., II, p. 337, nota cu asterisc la Cod. C ; Cronicile slavo-romone...,
ed. P. P. Panaitescu, op. cit., p. 147.
13 Gr. Ureche, Letopiseful..., ed. P. P. Panaitescu, op. cit., p. 181 ; Gr. Ureche, Letopiseful..., op. cit., ed. C. C. Giurescu, p. 150 ; Aurelian Sacerdoteanu, Lisle..., O. cit., p. 165
(In extras p. 27); Dicfionar enciclopcdic roman, op.cil., 11, s.v. domn.
14 Documente privind istoria Romania. Introduccre, vol. I, op.cit., p. 489 ; Istoria Roma-
nia In dale..., op.cit., p. 458 ; C. C. Giurescu, Dino C. Giurescu, Istoria romdnilor..., op.cit.,
p. 908.
15 N. Iorga, Istoria romdnilor pcntru poporul romanesc, Valenii-de-Monte, 1910, p. 397.
16 N. Isthvanffius, Regni hung..., op.cit., p. 321 ; Miron Costin, Opere complete..., ed.
V. A. I'rechia, op.cit., vol. II, p. 337, In Codicele Vacareseu si nr. 11.
17 Nicolae Costin, Letopiseful..., ed. Joan $t. Petre, op.cit., p. 491, redacOa calre cititor
ri redactia catre domn ; Miron Costin, Opere complete..., ed. V. A. Urechia, op.cit., p. 337,
apud Cod AA Vacarescu i nr. 11 ; Miron Constans, Ilronica Valachica..., op.cit., ins. rom. 53.
(nr. vechi 57).
16 Cronkile slavo-romdne..., ed. P. P. Panaitescu, op. cit., p. 117 ; Gr. Ureche, Letopiseful...,
ed. C. C. Giurescu, op. cit., p. 149 ; Gr. Ureche, Letopiseful..., ed. P. P. Panaitescu, op. cit.,
p. 181 ; A. D. Xenopol, Istoria romdnilor..., op. cit., vol. V, p. 84 ; N. lorga, I sloria romdnilor,
vol. V, op.cit., p. 97.
" Nicolae Costin, Letopiseful..., ed. loan $t. Petre, op.cit., p. 489, redactia catre domn ;
Miron Costin, Opere complete..., ed. V. A. Urechia, op. cit., vol. II, p. 336 ; Gh. 5lacai, Hronica
romanilor..., op.cit., II, ed. Fugaru Horea, p. 292 ; Constans Miron, Chronica Valachica, cap.
51, ms. rom. 53.
www.dacoromanica.ro
331
DOCUMENTAR
Srro rat
A.
0 S II
tv4411 44.11 d
jri.j rilkm0
ro
11
it- I
tf
/a7(
fro
/at
\)
(."
-
,-
.1:117rtitaN
;a
.....
ri
eff A ft.,..141
414C
ma. rtrtia
Unit.
'
444.1.
-' S ^1,t'"66
""-s.
20 Ms. sl. 26 (numAr vechi 18), Sbornic, cuprinde, pe lInga anew) texte religioase, si
texte astrologice, ca zodiacul, trepetnicul, gromovnicul, colednicul. Provine din fosta biblioteal arhidiecezanii de la Blaj, dar In 1661 (vezi fila 1r si 29 a apariinut mAnAstirii din Bdigrad
(Alba Iulia). A fost descris de I. Iufu, Manuscrisele slave in bibliotectle din Transavania i
Banat, In Romanoslavica", VIII, Bucuresti, 1963, p. 453 si 456-457, dar nu a sesizat Insemnarile de la f. 89, Inca dolman manuscrisul din sec. XVIXV II, consemnind ca filigran o
Republicii
sterna. Pr. Chiril Pistrui, Manuscrisele slave In Transilvania Biblioteca Academiei
nr. 9-10, sept.Socialiste Romiinia Filiala Cluj, In Biserica ortodoxii rombn'a", anulf.XC,
89, si nu sesizeazil
oct., 1972, p. 1101, transcrie si traduce incomplet InsemnArile de la
lnsemraitatea acestora pentru cronologia epocii. Atentia asupra valoril acestor Insemnari a
fost atrasfi de coautorul acestei lucrilri In comunicarea Manuscrise slavonc din fondul Blaj (30
mai 1975).
www.dacoromanica.ro
332
DOCUMENTAR,
Textul slavon al ambelor insemnari fiind deosebit de clar, transcrierea lui este superflua, dar este utila traducerea lor integrala si cit
mai corecta 21.
www.dacoromanica.ro
VIA T A
STIINTIFICA
si-a desfasurat lucrarile In 7ilele de 5-9 septembrie 1977. Programul extrem de bogat al
celor trei zile de dezbateri la Cluj-Napoca (In salile Universittii), completat cu vizitarea municipiului si a Muzeului Transilvaniei, precum si cu primirea participantilor la Presedintia Consi-
liului Popular Judetean, a fost fericit Implinit cu o excursie de doua zile la minastirile din
Moldova de Nord. Lucrarile ColocN iului s-au bucurat de participarea oaspetilor din Belgia,
Brazilia, Canada, Cehoslovacia, Lis etia, Franta, R. D. Germana, Grecia, Italia, Norvegia,
Polonia, Suedia, Ungaria. Tara noastra a fost reprezentata de o delegatie condusa de acad.
Stefan Pascu , formata din 25 de cercetatori din Cluj-Napoca, Bucuresti, Iasi, Sibiu, Bistrita i Tlrgu-Mures : I. I. Adam, I. M. Copil, Adriana Ghibu, Natalia Giurgiu, St. Enroll,
Al. Matei, Stela Maries, L. Moldovan, Ecaterina Negruti, Gh. Platon, G. Retegan s. a.
In vederea pregatirii Colocviului, au fost redactate din vreme si trimise In multe lri
ale lunni chestionare asupra celor trei teme puse In discutie. Chestionarul asupra primei t 'me
(Inregistrarea botezurilor, cSslltoriilor i InmormIntarilor de care biserici") a fost elaborat
de catre Andr LaRose de la Universitatea din Montreal ; se solicitau date asupra reglementarii
Inregistrarii, asupra inventarului ci lnfSiilrii registrelor, asupra raporturilor Intre inregistrarea
confesional i cea civil, asupra exploatarii registrelor parohiale ; se propuneau formularea de
sugestii asupra directiilor cercetarii ulterioare. Chestionarul asupra celei de-a doua teme (inceputurile statisticilor nationale") a fost alcatuit de Etienne Helin de la Universitatea din Li ge,
secretarul Comisiei Internationale de demografie istorica ; se puneau Intrebari asupra raportului Intre primul recensamInt al populatiei la scam Intregii tari i numaratorile demografice
anterioare, asupra conditiilor Intreprinderii si realizarii primului recensamInt, actiunii recen
lentilor, tchnicii de lnregistrare, specificului variabilelor colectate, limitelor lucrarii verificarilor i utilizarii ci. Chestionarul asupra celei de-a treia teme (Sursele demografiei istorice")
a fost trimis de Jacques Dupaquier din laboratorul de Demografic Istorica de la Ecole des
Hautes Etudes en Sciences Sociales din Paris, Secretar-adjunct al Comisiei Internationale de
demografie istorica ; se propunea a se raspunde asupra bibliografiei problemei, statisticilor
miscarii naturale, structurii i repartitiei populatiei In plan national. Pe baza raspunsurilor
primite, fiecare din cei trei demoistoriografi a prezentat raportul general de deschidere a dezbaterilor asupra tcmei date. S-au prezentat, de asemenea, 58 de comunicari ; au fost facute numeroase interventii.
La Colocviu a lost marcatii o importanta contributie romemeasca. Raportul general al
Intregii reuniuni a fost expus de acad. Stefan Pascu, presedintele Comisiei Internationale de
demografie istorica. Subliniindu-se Inseinnatatea disciplinci, atragIndu-se atentia asupra vanetatii tehnicilor de cercetare si izvoarelor utilizabile, s-a schitat o istorie a actelor de stare civila
si recensinnintelor demografice pe plan mondial. S-au stabilit i jaloanele unei asemenea istorii
In Romania, cu relevarea speciala a conscriptiei josefine din 1784-1787, a catagrafiilor moldoveneasca din 1820 si regulamentare, a recensamlntului din 1850-1851 de dincolo de Carpali
si a celui din 1859-1860 din Vechea Romanie. Luarea In considerare a problemelor dinamicii
populatic1 a prilejuit trecerea In revista a unor momente esentiale ale procesului In secolele
www.dacoromanica.ro
VIATA TXINTIFICA
334
(Franta), Agostino Pertusi (Italia), Semavi Eyice (Turcia), Anna Avramea (Grecia), Vera
Hrochova (Cehoslovacia), Petre Diaconu (Romania), Anthony Bryer (Anglia), Vasilka TApkova-Zaimova (Bulgaria) si Boiidar Ferjanid (Iugoslavia), care au prezentat stadiul cercetarilor de geografie istoricA bizantina In tarile pe care le reprezentau. In ansamblu, se poate
vorbi de eforturi, mai mult sau mai putin sustinute, la nivelul fiecarei tali In acest domeniu
al bizantinisticii. Au fost elaborate lucrari de geografie istoricA bizantina (R.F.G., Austria,
Franta, Grecia, Cehovlovacia, Romania, Bulgaria, lugoslavia), au fost Intocmite fisiere
complete cu monumentele i sapaturile arheologice din teritorii ce-au apartinut clndva statului
bizantin (Grecia, Romania, Bulgaria), au fost Intreprinse de care specialisti din Franta, Italia,
Angha, S.U.A., Grecia, Austria, sApaturi arheologice In vechile teritorii bizantine, au fost
Intocmite harti istorice bizantine (R.F.G., Austria, Bulgaria, lugoslavia) etc. Clteva dintre
proiectele nationale
unele dintre ele deja In curs de realizare mi se par foarte importante
pentru viitorul cercetdrilor In domeniul geografiei istorice bizantine. Intre acestea figureaza
Tabula Imperii Bizanlini (Austria), atlasul geografic si istoric al Orientului Apropiat, pregatit
de specialistii de la Universitatea din Tbingen (R.F.G.) i Reallexikon der .Byzanlinislik
pregatit In R.D.G., care va fi, de fapt, o enciclopedie Pauly-Wissowa medievala. De un real
interes slnt sapaturile arheologice engleze de la Amorion sau cele ce urmeaza. a fi efectuate la
Samosata, pe Eufrat, ca 5i cele Intreprinse de arheologii americani pe coasta pontica a Anatoliei.
Dar cele mai multe dintre aceste realizAri ramln fructut unor initiative individuate sau ale unor
cercuri foarte restrInse de specialisti, fara a exista o coordonare la nivelul fiecarei tari pentru
cercetari sistematice In accst domeniu. In acest sens, prof. H. Ahrweiler sublinia necesitatea
unei coordonAri a eforturilor depuse In domeniul geografiei istorice bizantine ant pe plan national
ctt si international, de catre misiunile oficiale britanice, franceze, germane, italiene, americane,
austriece etc. din Istanbul, Atena, Roma, Beirut, Cairo si din alte centre si de cAtre colile
arheologice ce Intreprind sapaturi, cu deosebire In Asia Mica si Italia de Sud, precum i Intre
acestea,. i autoritatile locale.
In cadrul seriei de scurte comunicari, prof. A. Pertusi s-a oprit asupra unui mic raport
adresat de un anonim slrbo-dalmatin papci Sixt IV, In care slnt indicate drumurile din Balcani
pc care trebuiau sa le urmeze armatele cruciadei antiotomane, planuita de papalitate. Pe marginea acestui raport, autorul a dezvoltat importante probleme metodologice de geografie
istorica bizantina. Prezentlnd o mica cetate bizantina necunoscutA din regiunea anatoliana Silifke,
prof. S. Eyice a pus In lumina serviciile pc care arheologia le poate aduce geografici istorice.
l.a rindul sat', P. Diaconu a relevat importanta arheologiei In cazul concret al Dobrogei bizantine, regiune periferica asupra cAreia informatiile surselor bizantine sInt foarte sarace. in sfIrsit,
In comunicarea sa A. Avramea a prezentat o hartA a Tarn Romanesti, descoperita la Biblioteca Nationala din Paris, care constituie o copie a unei harti germane Intocmite In 1747.
www.dacoromanica.ro
krIATA IMINTIF1CA
835
Stelian Brezeana
cehl si-au aratat interesul pentru o mai bund cunoastere a Romaniei si a istorici sale, pentru
colaborarc mai strInsa cu istoricii romant.
Tot la Praga am avut Intrevederi cu lectorii de limba i literatura romana Marie Kavicova
sl XIII Felix, precum i, la Institutul cchoslovaco-sovictic, cu Miroslav Tejchman, specialist
In istoric contemporana sud-est europeana, cunoscator al limbii romane si autor al mai multor
studil privitoare la istoria noastra.
Deosebit de interesanta, desi a durat numal doua zile, a fost i vizita pc care am facut-o
la Unlversitatea din Brno. Brno este un puternic centru de cercetalri asupra istoriei Europel
Rasaritene, mcritul pentru aceasta orientare revenind In buna masurd profesorului Josef
Macitrek. Autor al unor monografii si sinteze privind aproape toate popoarele Europei Centrale
Rasaritene, specialist In istoria romaneasca (activita tea sa debutind, In unna cu o jurndtate de veac, cu o cercetare privitoare la raspIndirea husitismului In ladle romane), profesorul
Macurek este In prezent tan sef de scoala rccunoscut i continuat de discipolii sai. Nu a Incetat
aid In prezent sA se intereseze de istoria romaneasca, mi-a aratat o iinpresionanta eclectic de
fotocopii ale unor documente privind istoria noastra medievala, culese In arhivele cchoslovace
sl
La Uversitatea din Brno am fost primit la Catedra de istoric a Europei Centrale, Rasaritene i Sud-Estice de seful catedrei, prof. Frantitek }fejt, care a avut amabilitatea sal ma prezinte i studentilor, treclnd In revista activitatea mea stiintifica, In primul tind preocuparile
parte muzcu. Am discutat aid cu dr. Vladimir StAsny si dr. Milan Smerda.
Am Intllnit peste tot In Cehoslovacia un intercs deosebit pentru Romania si dorinta de
a Intreprinde mai mult pentru conlucrarea istoricilor din celc douS tad. A fost, cred, semnificativ In acest sens, i interesul pe care numerosi istorici I-au manifestat pentru cartea mea recenta
Relationships between Romanians, Czechs and Slovaks, 1848-1914. Exisla o frumoasii traditie
de colaborare
de amintit aid si ccle douS simpozioane romano-cehoslovace din 1967 si 1969 ,
traditie care poate fi continuata, cu nol realizari, de istoricii din cele douA tAri.
Lucian Bola
11
- c. 7717
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
E CEN Z
II
poarte ale unor diplomati In principalele capitalc europene, mai ales de la Constantinopol,
Viena, Petersburg, corespondenta de presA,
toate acestea referindu-sc la probleme roman
www.dacoromanica.ro
IIEcZNZU
338
moderne a fost in primul rind rezultatul cforturilor i sacrificiilor poporului romAn, care
a reusit, fAcind falA indiferentei i &semi
ostilitatii puterilor, sa-si croiascA drumul
inainte, realizindu-si obiectivele nationale
Intre care independenta se Inscria la loc
marcant"1. Aroi, urrnind documentele volumului, pc care le incadreazA In faptc de istorie
universalA i explicatii de istoric nationalA,
Introduccrea ne prezintA pc larg initiativele
1 Partea I, p. XI.
cu puterile strAine,
l chiar cu Poarta, pe
picior de egalitate si de independenta per-
favorabilii a evenimentelor
pentru a-si proclama independenta". l rapoartele vorbesc despre pregatiri militare, despre
intelegerea cu Rusia. Sint InsA in aceste rapoarte I tiff, unele foarte pretioase, cu privire la politica guvernului romAn ca l la
si
turd. In ceea cc priveste independenta RomAniei chestiunca este aminatA de mantle puteri.
RECENZI1
vanta, prin mAsurile cc se lau de cAtre autorltAt1 spre a Impiedica trecerea lor In RomAnia
339
de marile
dentei.
Privind In ansamblu matcrialul documentar
tiuni este tn mod curios exagerat". Reprezentantul Belglei informeazA obiectiv, chiar cu
simpatie, dar pAstreazA o rezervA prudentA
In relatille cu oficIalitAtile romAnesti pentru
a nu angaja Belgia Intr-o atitudine sau alta.
nu a cerut audientA
sii
prezinte felicitAri
Paul Oprescu
IOAN LITPM, Serieri alese, I, Introducere, editie critic5 note si comentarii de acad. tefan Pascu si Pompiliu Teodor, Cluj-Napoca, Edit.
Dacia, 1977, 259 p.
Unul din meritele edituril clujene Dacia
este si acela cA revalorifica, prin temeinice
edit!! critice, opera unor strAluciti reprezentanti al vechli scoll Istorice din orasul de pe
Somes.
meinicA Iniroducere (p. 7-28), In care editorii prezintA, cu deosebitA aplicatie, viata
si activitatea culturahl, politicA si stiintificA
a creatorului de scoalA care a fost istoricul
loan Lupas. Cercetarca unci opere ant de diverse si, nu o datA, contradictorie, cum este
aceea datoratA lui loan Lupas, impunc, In
mod flresc, raportarea ei la etapa de creatie,
detectarea formatiel spirituale a omului de
www.dacoromanica.ro
940
RECZNZILI
pentru Implinirea aspiratiilor sale, prea curajoase fatA de momentul pe care 11 traversa,
Unarul profesor se vede obligat sa-si intrerupa cursul, in 1909, stabilindu-se la SAliste,
ca protopop si inspector scolar. Aceasta este
A sustinut conferinte, a participat la polemid dar a ramas, 1nainte de toate, un credincios adept al zeitei Clio, un cercetator si
un popularizator al istoriei, stiinta care a gasit,
In persoana profesorulul loan Lupas, pe until
din cei mai pasioaati I mal devotati slujitori
ai perioadei.
Dupa aceasta privire retrospectiva asupra
vietii i activitatii istoricului de exceptie
de Ioan Lupas timp de cloud decenii, conferinta a fost sustinutA Intr-un moment
politic de exceptie, clnd evenimentele lncercan sa ameninte integritatea statului unitar
roman. De fapt, valoarea interioara a lectiei
este In deplina congruenta cu dominantele
conceptiei istorice de o viata a lui Joan Lupas. Initial, lectie de introducere la cursul
Politica externd a Transilvantel, predat In
primul semestru al anului universitar 1920
1921, Individualitalca istoricd a Transilvaniel
www.dacoromanica.ro
rtt.CEIVALt
541
Popovici din 1792, In ansamblul lor, raportate la universul operei lui Petru Maior,
nu poate fi sustinutd temeinic, fiindcd, deja
In 1792, o parte din ideile istorice ale Scolii
ardelene erau receptate In anumite medii ale
criterii
in epoct (p. 63-71). In spiritul acestul studiu, evul modern romanesc este marcat de
de Istorta Romilnllor, sustinutd la Universitatea din Cluj, In toamna anului 1940 : Probleme de istorlografie transilvand (p. 72-84).
Potrivit conceptiei sale (aceea a istoriei
si
romfinesti
societAtii romdnesti.
Hegel f t influenfa lut In scrtsul lui Nicolae
de fapt, Insusi Mihail KogAlniceanu a recunoscut atasamentul sal fata de marele istoric.
Contributia lui Ioan Lupas, Leopold Ranke
f i Mihail KogAlniceanu, parte integrantA a
editiei de fata (p. 184-194), reprezintA, In
esentd, o cercetare de o valoare documentard
incontestabilA, conformatd si de recentele
www.dacoromanica.ro
sal
ferCnIlar.t
din interiorul sAu, la care s-au adaugat consecintele crizei economice mondiale care a
lovit scrios si Bulgaria, Blocul nu a putut pune
dcschisA calea spre dictatura fascistA In Bulgaria" (p. 26)2. El urmAreste cu ateatie
altele au criticat doar modul In care s-a deetuat transferul de putere si au ccrut membrilor
lor sA adopte o atitudine de expectativA
el
partide sau grupArt care au condamnat lovitura de stat considerind-o drept o aventurA,
o Incercare de instaurare a unci noi dictaturi"
(U.P.A.B.
gruparea Vrabcca 1") (p. 30).
www.dacoromanica.ro
RECENZII
aflatd la conducerea tArii, care urmArea crearea unui stat totalitar dupd exemplul ltaliei
sau al Germaniei ; 2) al actiunilor partidelor
politice (dizolvate de jure dupd 19 mai 1934).
Li prezintA gruparile i regrupArile de forte la
nivelul echipei guvernamentale, mecanismul
infinite tarului, evolutia unora dintre participantii la lovitura de stat spre opozitia fatd
de regimul la a cdrei instaurare contribuiserd.
Grupdri si regrupdri au loc si In rindurile
partidelor politico nefasciste, care pun bazele
unui larg front opozitionist fata de regim.
Un rol important In crearea acestui front i-a
revenit P.C.B. care, spre fincle anului 1934,
face propuneri concrete U.P.A.B. si P.M. S.D.B.
tutia de la Tirnovo.
313
fascistil
(p. 104), pregatea de fapt terenul pentru impunerea monarho-fascismului ca formA a dominatiei de clasA a burgheziei" (p. 192). Un nou
evolutiei situatiei politice din acesti ani, autorul remarcd faptul cii la finele anului 1935 si
la inceputul anului 1936, In tard se conturaserd
www.dacoromanica.ro
RECENZII
344
concentrat
FAr a participa direct la conducerea statului, organizatiile fasciste constituiau sprijinul politic al dictaturii monarhice" (p. 126).
Unul din cele mai importante momente ale
perioadei 11 reprezintd crearea In mai 1936 a
tului i popor si se cerea desemnarea unui guvern de concentrare nationalli. Actiunile desfAsurate de Comitetul celor cinci" In veder
constitutionale"
(p. 207).
Dupd instalarea la clrma tdrii, In noiembrie
gruparea
el
an
organizarea de asa numite comitete constitutionale In cadrul efirora shit atrasi, In afara
reprezentantilor celor cinci partide, i alti
adepti ai democratici i constitutici". Apre-
www.dacoromanica.ro
RECENZII
345.
Crifan Iliescu
ci de o lucrare care laslnd de o parte evenimentele politicc analizeaza economia carolingiana, structura sociala care II corespunde,
institutiile politice si administrative.
tile eclesiastice, foarte complete fiind polipticurile-inventarii detaliate (de exeinplu polip-
www.dacoromanica.ro
346
RECENZII
lntindere. Cclula economica de bazd o reprezenta villa sau fisci (pentru proprietatile
regale). Dar caracteristica domeniului carolingian nu apare net marcatA prin Intinderea
biserica sau capela iar In categoria pdminturilor necultivate (deserta) se gAseste i padurea (silvae).
Exploatarea acestor paminturi ale rezervei
si
10
carti importanta Famine nu atit stabilirea originii cit influenta anumitor elemente care au
produs generalizarea caracteristicilor sale
proprii. Acceptind definitia general recunoscutA de istorici a acestor manse ca un ansamblu de paminturi capabile sa asigure minimum
de existentd al unci familii de tarani " Perroy
nu acceptA calculele care Incearca sa demons-
prezentat o mare fixitate, o identitate de structuril internA. AlAturindu-se parerilor altor doi
istorici (Ch. E. Perrin, si F.L. Ganshof), auto-
gur taran.
www.dacoromanica.ro
11
RECENzu
347
totusi
secolul
IX crecazA
tAtii. I.ibertate totala poseda numai micii proprictari considerati ca liberi desi cu indatoriri
marea proprietate (criteriul esential al distinctiei sociale), ets aparitie relativ recentA,
posterioarA invaziilor germanice, formata prin
suveranii Inceardi
www.dacoromanica.ro
RECENZII
348
lui este dat pe de altil parte de existenta regatelor (cea mai mare parte a regiunilor Inglobate In imperiu In secolul al IX-lea dar mai
12
mare senior."
Studiind documentele carolingiene s-a
Prin faptul de a da cititorului lntr-un singur volum ultitnile opinit asupra epoch carotin
giene lucrarea repreiinta totugi un bun instru
Inca pentru medievigti, putlnd fi apreciata
www.dacoromanica.ro
Andrei Busnioccanu
MN
RI
ISTORIA ROMANIEI
DOCUMENTE PRIVIND MAREA RAS-
1907,
tut stiintific o serie de documente din fonduri de arhivii i publicatii carora nu Ii s-au
dat atentia cuvenita pina acum.
lupta
secularit
poporului
dreptate socialii,
volumul I de documente privind marele seism
i
Prin tema abordata, prin bogatia de material pus In circulatie, volumul se Incadreaza
rica.
Acest volum evidentiaza cb marea rascoala din 1907 a lost un produs obiectiv al
www.dacoromanica.ro
INSEMNArtr
350
izvoare
Volumul de WS Ininiinuncheazd
asupra tiiranimii, cifrele mentionate de statisticile din volum indica polarizarea In milnile unui grup restrins de privilegiati a unei
imense Intinderi de pamint arabil si forestier,
Uncle documente relevd cil desi la inceputul secolului al XX-lea angajarea tdranilor in
dijnii persistau.
www.dacoromanica.ro
Conslanlin Dobrescu
INsmviNARI
punct, o lucrare de popularizare, dar care respectA adevOrul istoric si-si mentine tinuta
stiintificA.
Autorul ne introduce la linceput, In coinplexul cadru economic, social si politic preientat de Tara liomAncasca In primii aid ai
veacului trecut, cind In vremea dorriniei sub
uncle aspecte, promitiltoare, a lui Constantin
Ipsilanti (1802-1806), Manuc
Inceput
prodigioasa carieril In resedinta de scaun a
principatului muntean.
Nalscut In 1769 la Rusciuc, Intr-o veche
famine arineana, Manuc Ii Meuse ucenicia
In practica negustoreasca atlt la sud de Dundre
351
Tara Romfineased i ridicindu-si case In orasul ei de seaun. A ramas vestit In istoria capitalei noastre mai ales pentru faimosul han ce-i
poartA numele, pe care 1-a construit la 1804,
pe fostele terenuri ale Curtii Vechi din apropicrea Dlmbovitei. Dupd uciderea lui Tersenik Og lu la 1804, Manuc n-a Intlrziat hisd sd
dobindeascA protectia succesorului acestuia,
noul a yan de Rusciuc, Mustafa pasa Bairaktar,
tuia, Mahmud al II-lea, a Incredintat viziratul lui Bairaktar. Anii 1807-1808 au fost
cei de maxima influentil exercitatd de Mannc
www.dacoromanica.ro
INSEMNARI
352
cu schimbArile instructiilor
prin indis-
a unui mare port la gurilc DunArii, Alotandropol, si de ridicare a econotniei acestei provincii. Tarul a fost atras de ideile Intreprinzatorului armean i i-a acordat perinisia de
a se instala in imperial sau, nuinindu-1 chiar
Imperiul rus doar partea rAsariteana a Moldove! dintre Prut si Nistru i sa obtina iesirea la gurile Dunarii. Pacea a fost semnata
la Bucuresti, chiar In marea salii a hanului
lui Manuc, la 16/28 mai 1812. Rusii au tinut,
telor in aceasta perioada la Sergiu Coluinbeanu, Conti. Mufti privind silualia inlerna Ronald
www.dacoromanica.ro
INsamNAut
la Neagoe Basarab. Interferenle lilerararlislice tn cultura romdneascd a eoulot de mijloc, Bucuresti, Editura Academiel R.S.R., 1076, 255 p.
Neagoe Basarab, usurindu-ne Intelegerea specificitAtii unor importante perioade ale evului
mediu romAnesc.
in prima parte a luerArii intitulata Geneza si evolutia mitului lid Negru Vochr,
aceleasi
evenimente,
stiri contradictorii.
secole
353
In biserica manfistirii Arges, s-a facut un Insemnat pas pentru inserarea In real a acestei
improvizatii carturare$ti tirzii.
Incursiunile In cronicile Tani Romanesti
permis autorului sa surprinda si uncle conflicte Intre voicvozi care si-au alfiturat conform intereselor lor clnd puteri straine, clad
diferite familii boieresti, sau cele Intre voievozi I unii boieri, ca urinare a tendintei
kr de descentralizare a puterii domnitorului,
reusind sit redea atinosfera epocii respective,
mcntalitatea caracteristica oamenilor din
acele timpuri.
opera literara a evului mediu romfinesc urmarind prezenta conceptiei, In diferite opere
plastice. Autorul ajunge la concluzia Intemciata ca accasta lucrare nu vadeste o unitate de structura, anumite parti ale ei fiind
scrise la date diferite si In ocazii diferite si
www.dacoromanica.ro
INSEMNARI
354
lui Neagoc Basarab, In sensul ca, prima marturie scrisd despre acesta 11 constituie pomelnicul de la schitul Agaton din vremea vole-
inceputul
menica" la cea nationala In societatea romaneascil, constituie firul rosu care uneste toate
capitolele earth.
Lucrarea istoricului de arta' Pavel Chihaia
ISTORIA UNIVERSALA
Imprimerie
Lucrarea de fatil reprezinta teza de doctorat a lui Jean Berenger, sustinuta cu cinci
ani In urrnil. Elev i discipol al cunoscutului
Leopold I (1658-1705).
Vastitatea i importanta temei 1-au decentrale V. L. Tapie, J. Berenger, autor al terminat pc J. Berenger sd se concentreze
unor alte lucrdri legate de aceastil temd *, asupra a 'Jolla aspecte importante legate In
rind de fiscalitate si de aportul finana parcurs nfl foarte bogat material docu- primul
telor In evolutia unui stat si In al doilea rind
de caracteristicile si limitele asa numitului
absolutism austriac". Delimitind astfel aria
* Les relations franco-hong roiscs pendant
temei pe care o urmareste, autorul prezinta
It gotwernement personet de Louis X IV , In
intr-un capitol introductiv, (Iona din Intre,Intormation historique", 1967. Nr. 3 ; La barite fundamentale legate de istoria impe.Hongrie des Ilabsbourg an XV II sidcle. Re- riului Habsburgic : a) In cc indsurd se poate
publique nobiliai re on Monarchie limite, In vorbi de Austria" ca stat unitar si b) In cc
Revue Historique", 1967, fasc. 483, La
masurd se poate vorbi de absolutism" In
Contre-R forme en Hongrie au XV I I-e sieele,
In Actes du colloque franco-hongrois", Paris, acest stat? Rilspunzind la ele, In limp si
spa tiu, autorul trece apoi la cercetarea aproape
B.N.S.P.F., 1974 etc.
specialist in
problemele
istoriei Europei
www.dacoromanica.ro
INSENINARI
(austriaca habsburgica) o mostenise la moartea lui Carol Quintul (1556), clnd o singurd
statistici, date, surse de venituri, impoMe, lisle cat cheltuieli civile, cheltuieli ale
ale
armatei, produsul vamilor, contributii, bilanturi anuale etc ; de asemenea prezintA Incercarile de reforma in diversele domenii de acti-
353
Stefana Sindonescu
RAMON DE ARMAS, La Revolucion pospuesla. Conlenido y alcance de la Revolucin Marliana por la independencia, La
Habana, Editorial de Ciencias Sociales,
1975, 216 p.
Lucrarea Revolujia aminald contine o interesanta analiza asupra Revolutiei cubane
din anul 1895. Reaminthn cA Jos Maria
Marti, eroul national al poporului cuban,
fusese unul dintre ideologii miscarii de eli-
www.dacoromanica.ro
INSEMNARI
356
prin intermediul puterii politice. Marti ardtase la tiinpul salt c Oligarhia vAzuse in
independentA doar modul de a despuia pc
spanioli de putere, pentru a se aseza, pe spatele patriei recent ndscute, in locurile de
cinste rdmase goale" (p. 13).
Mare le revolutionar vedea instaurarea re-
noud forta coloniali care intentiona sd restabileascal cu noi metode si mimiri sistemul
imperial pe uncle se corup si mor republicile" (p. 26). Astfel el a anticipat nasterea
imperialismului nord-american, ale cdrui tentacule Incepuserd acapararea economica a
Cubei, In contextul evenimentelor din 1895.
intre militari"
aseensiunea
elementelor
GOrnez
www.dacoromanica.ro
loan I. Neagu
INSEMNARI
357
a publicat recent o carte cu caracter monografic despre scriitorul C. Suetonius Tranquillus, carte aparuta la Editura Academiei
In colaborare cu prestigioasa editurA pariziana
Les Belles Lettres. Obiectul propriu-zis al
analizei, cum arata Ai titlul, it constituie
Viefile celor doisprezece Ce:ari, principala
opera care ne-a parvenit de la scriilorul roman.
Mai lntli prof. Cizek zugraveste mediul cultural In care s-a format i s-a dezvoltat Suetonin (al doilea clasicism roman), cariera
politica a scriitorului (el face parte In calitate
de ato epistulis din consilium principis In
timpul doirmiei lui Hadrian), traditia genulni
biografic la greet si la romani. 0 contributie
torul fractiunii politice careia ii apartinea i Sttetoniu, si Sabina, sotia ImpAratului. Septicius,
importanta ni se pare a
fi reconstituirea
cercului literar din care Ricca parte Suetoniu,
rezultatele analizei slut Inscrise In chip sintetic in tabele sinoptice, dupA metode structuraliste. In final (p. 151), Imp:Irani shit
et
ideologie
Alain Michel etc. au avut ca rezultat publicarea a doua earn importante : L'poque de
Glieorghe Ceausescu
www.dacoromanica.ro
pi
www.dacoromanica.ro
CINEMA
Ru ISSN CO-3878
17'40
www.dacoromanica.ro
43 856
I
Lei 10.
I. P. iiironmiTIi C. tsar
1 ..ty.