Charta de La Atena

Charta de la Atena pentru restaurarea monumentelor istorice 1931
Adoptata la primul congres internaional al arhitectilor i tehnicienilor pentru monumente

istorice, Atena 1931.
Acest document este rezultatul celui de-al IV-lea Congres Internaional de Arhitectur
Modern, care a avut ca tem "oraul funcional" i s-a axat pe urbanism i importana
planificrii n schemele de dezvoltare urban. Documentul include ansambluri urbane n
definirea patrimoniului construit i subliniaz valoarea economic, spiritual i cultural a
patrimoniului arhitectural.
Documentul original a fost publicat n Congress Internationaux d'Architecture moderne

(CIAM), La Charte d'Athenes sau The Athens Charter, 1933. Transcris de J. Tyrwhitt. Paris,
Frana: The Library of the Graduate School of Design, Harvard University, 1946.
Concluziile cuprinse n acest document au fost elaborate la sfritul unei conferine privind
restaurarea monumentelor istorice i a cldirilor, care a avut loc la Atena, n 1931. Acest
document a introdus importante concepte i principii de conservare:
ideea unui patrimoniu mondial comun;

importana localizrii monumentelor;
principiul de integrare a noilor materiale.
Congresul a formulat apte rezoluii numite Carta del Restauro :
1. Trebuie create organizaii internaionale pentru restaurarea la nivel operaional i de

avizare.
2. Proiectele de restaurare propuse trebuie supuse criticii pentru a evita erori care pot cauza
pierderea caracterului i valorilor istorice ale monumentelor.
3. Problemele de restaurare a monumentelor istorice trebuie rezolvate prin legislaie la nivel

naional n toate rile.
4. Siturile arheologice excavate care nu vor fi restaurate imediat trebuie acoperite din nou
pentru protecie.
5. Tehnici i materiale moderne pot fi folosite n restaurare.
6. Siturile istorice trebuie protejate printr-un sistem strict de gardieni.
7. Trebuie acordata atenie proteciei zonelor ce nconjoar monumentele istorice.

2
Concluzii generale ale Conferinei de la Atena
I. Doctrine, principii generale
Tendina general de a abandona restaurarea i de a iniia un sistem de intretinere permanenta

pentru a garanta conservarea edificiilor.
Dac restaurarea pare a fi indispensabil, conferina recomand respectul pentru opera istorica
i artistic a trecutului, fr a exclude stilul unei anumite epoci.
Recomand ocuparea edificiilor care garanteaz continuitatea existenei lor, dar folosina sa
fie de aa manier nct s respecte caracterul lor istoric i artistic.
II. Msuri administrative i legislative pentru monumente istorice
Congresul a aprobat tendina general de a recunoate dreptul comunitii pentru proprietatea

privat diferenele n legislaie provin de la dificultile de a mbina legislaia publica cu
drepturile individului.
- recomanda apropierea de circumstante locale si opinia publica pentru a intalni cat mai
putina opunere fata de sacrificiile proprietarilor de monumente in subordonarea lor
interesului general.
- recomanda ca autoritatile publice in fiecare tara sa fie imputernicite a lua msuri de

conservare n caz de urgen.
- recomand ca Oficiul International al Muzeelor s publice un repertoriu i un tabel

comparativ cu toate msurile legislative n diferitele ri.
III. Punerea n valoare a monumentelor
- recomanda ca pentru constructia edificiilor noi caracterul si aspectul centrelor

(istorice) sa fie respectat, in special in vecinatatea monumentelor istorice
ansambluri, aspecte si perspective pitoresti sa fie conservate
- un studiu al ornamentaiei vegetale a monumentelor istorice s fie fcut pentru

conservarea caracterului istoric; recomanda evitarea orcicarei publicitati, stalpilor de
telegraf, de fabrici zgomotoase si de cosuri de fum inalte in vecinatatea monumentelor
istorice
IV. Restaurarea monumentelor
-conferinta a aprobat folosirea materialelor si tehnicilor moderne, in special a betonului armat;

aceste interventii de consolidare sa fie invizibile (camuflate) incat aspectul si caraacterul
monumentului restaurat sa fie respectat ; ele sa fie adoptate in special in cazuri in care altfel
desfacerea si reconstructia ar fi inevitabile pentru conservare
V. Deteriorarea monumentelor istorice
- in conditiile vietii actuale in toata lumea monumentele sunt periclitate prin cresterea
agentilor atmosferici; formularea unor reguli generale este imposibila
3
- conferina recomand:
- 1) ca in fiecare tara arhitectii si curatorii de monumente sa colaboreze cu specialisti in

fizica, chimie si stiinte naturale pentru determinarea metodelor de la caz la caz
- 2) Oficiul International al Muzeelor sa se informeze asupra lucrarilor intreprinse in

fiecare tara, care sa fie mentionate in publicatiile lui
- Referitor la sculpturi monumentale conferinta se distanteaza de dislocarea lor din locul

pentru care au fost create si recomanda inlocuirea lor cu copii
VI. Tehnici de conservare
- pentru ruine conservarea strict este necesar recompunerea elementelor

anastilosis
- ruine gsite n cadrul spturilor arheologice ce nu pot fi conservate s fie reacoperite
- cooperarea ntre arhitect i arheolog e necesar
- inaintea oricarei interventii la celelalte monumentele istorice o analiza detaliata a

degradarilor si a cauzelor trebuie facuta
VII. Conservarea monumentelor i cooperarea international
a) cooperare tehnic i moral
b) rolul educaiei pentru monumente
c) valoarea unei documentatii internationale:
1. Fiecare ar sau institutiile sale s publice un repertoriu al monumentelor antice, cu

fotografii i note explicative.
2. Fiecare ar s elaboreze inventare cu toate documentele referitoare la monumente.
3. Fiecare ar depune copii ale publicaiilor de monumente la Oficiul Internaional al

Muzeelor.
4. Oficiul public articole referitoare la procesele generale i metodele folosite n

restaurarea monumentelor istorice.
5. Oficiul va studia utilizarea ct mai bun a informaiilor centralizate.

Charta de La Atena

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Charta de La Atena

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Charta de La Atena

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Charta de la Atena pentru restaurarea monumentelor istorice 1931

Adoptata la primul congres internaional al arhitectilor i tehnicienilor pentru monumente

Documentul original a fost publicat n Congress Internationaux d'Architecture moderne

ideea unui patrimoniu mondial comun;

Congresul a formulat apte rezoluii numite Carta del Restauro :

1. Trebuie create organizaii internaionale pentru restaurarea la nivel operaional i de

3. Problemele de restaurare a monumentelor istorice trebuie rezolvate prin legislaie la nivel

5. Tehnici i materiale moderne pot fi folosite n restaurare.

6. Siturile istorice trebuie protejate printr-un sistem strict de gardieni.

7. Trebuie acordata atenie proteciei zonelor ce nconjoar monumentele istorice.

Concluzii generale ale Conferinei de la Atena

I. Doctrine, principii generale

Tendina general de a abandona restaurarea i de a iniia un sistem de intretinere permanenta

II. Msuri administrative i legislative pentru monumente istorice

Congresul a aprobat tendina general de a recunoate dreptul comunitii pentru proprietatea

- recomanda ca autoritatile publice in fiecare tara sa fie imputernicite a lua msuri de

- recomand ca Oficiul International al Muzeelor s publice un repertoriu i un tabel

III. Punerea n valoare a monumentelor

- recomanda ca pentru constructia edificiilor noi caracterul si aspectul centrelor

- un studiu al ornamentaiei vegetale a monumentelor istorice s fie fcut pentru

IV. Restaurarea monumentelor

-conferinta a aprobat folosirea materialelor si tehnicilor moderne, in special a betonului armat;

V. Deteriorarea monumentelor istorice

- 1) ca in fiecare tara arhitectii si curatorii de monumente sa colaboreze cu specialisti in

- 2) Oficiul International al Muzeelor sa se informeze asupra lucrarilor intreprinse in

- Referitor la sculpturi monumentale conferinta se distanteaza de dislocarea lor din locul

VI. Tehnici de conservare

- pentru ruine conservarea strict este necesar recompunerea elementelor

- ruine gsite n cadrul spturilor arheologice ce nu pot fi conservate s fie reacoperite

- cooperarea ntre arhitect i arheolog e necesar

- inaintea oricarei interventii la celelalte monumentele istorice o analiza detaliata a

VII. Conservarea monumentelor i cooperarea international

a) cooperare tehnic i moral

b) rolul educaiei pentru monumente

c) valoarea unei documentatii internationale:

1. Fiecare ar sau institutiile sale s publice un repertoriu al monumentelor antice, cu

2. Fiecare ar s elaboreze inventare cu toate documentele referitoare la monumente.

3. Fiecare ar depune copii ale publicaiilor de monumente la Oficiul Internaional al

4. Oficiul public articole referitoare la procesele generale i metodele folosite n

5. Oficiul va studia utilizarea ct mai bun a informaiilor centralizate.

S-ar putea să vă placă și