Rezumat Enuta

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
ACADEMIA DE POLIŢIE „Alexandru Ioan Cuza

POLIŢ Cuza””
ŞCOALA DOCTORALĂ DE ORDINE PUBLIC
DOCTORALĂ PUBLICĂ Ă ŞI SIGURAN
SIGURANŢĂŢĂ NA ŢIONAL
NAŢ Ă
IONALĂ
Doctorand CĂTĂLIN ENUŢĂ

ENUŢĂ
TEZĂ DE DOCTORAT
TEZĂ
TEMA:
JANDARMERIA ROM
ROMÂ ÂNĂ ÎN MISIUNI
INTERNA
INTERNAŢŢIONALE SUB EGIDA POLITICII DE
SECURITATE ŞI AP
APĂĂRARE COMUN
COMUNĂĂ
-REZUMAT-
CONDUC
CONDUCĂ ĂTOR DE DOCTORAT:
Prof. univ. dr.
VICTOR AELENEI
Bucureşti
2015
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor 1
Umane 2007-2013 „Investeşte în OAMENI”
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară 1 „Educaţia şi formarea în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii
bazate pe cunoaştere”
Domeniul major de intervenţie 1.5 „Programe doctorale şi post-doctorale în sprijinul
cercetării”
Titlul proiectului: Re Reţţea transna
transnaţţional
ionalăă de management integrat al cercet
cercetăării doctorale şi
postdoctorale inteligente în domeniile “Ş tiin
tiinţţe militare
“Ştiin militare””, “Securitate şi informa
informaţţii
ii”” şi
publicăă şi siguran
“Ordine public ţă na
siguranţă naţţională” - Program de formare continu
ională” continuăă a cercet
cercetăătorilor de
elităă – „SmartSPODAS”
elit
Această lucrare a fost posibilă prin sprijinul financiar oferit prin Programul
Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, cofinanţat prin
Fondul Social European, în cadrul proiectului POSDRU/159/1.5/S/138822, cu titlul
„Reţea Transnaţională de Management Integrat al Cercetării Doctorale şi
Postdoctorale Inteligente în Domeniile „Ştiinţe Militare”, „Securitate şi Informaţii” şi
„Ordine Publică şi Siguranţă Naţională” - Program de Formare Continuă a
Cercetătorilor de Elită –„ SmartSPODAS”.”
CUPRINS:
ABREVIERI
INTRODUCERE ÎN INVESTIGAREA ŞTIINŢIFIC
TIINŢ Ă
IFICĂ
STADIUL ACTUAL AL CUNOA
CUNOAŞŞTERII
CAPITOLUL I
AC
ACŢŢIUNILE U.E. ÎN DOMENIILE POLITICII EXTERNE DE
SECURITATE ŞI AP APĂĂRARE COMUNE
1.1.Politica U.E. sub impactul noului mediu de securitate la nivel mondial
1.2.Rolul politicii externe şi de securitate pentru menţinerea păcii şi
securităţii la nivel regional şi internaţional
1.3.Dinamica Politicii Europene de Securitate şi Apărare conform
Tratatului de la Lisabona
1.4.Rolul şi contribuţia României la mediul european de securitate
CAPITOLUL II
MISIUNILE DESF
DESFĂŞ ĂŞ URATE SUB EGIDA POLITICII DE SECURITATE
ĂŞURATE
ŞI APĂRARE COMUNE ÎN DOMENIUL POLI
APĂ POLIŢ ŢIENESC
2.1.Scurtă abordare istorică a misiunilor internaţionale
2.2.Tipologia misiunilor internaţionale
2.2.1.Noţiuni generale despre operaţiile în sprijinul păcii
2.2.2.Clasificarea misiunilor în funcţie de forul organizator
2.2.3.Clasificarea misiunilor în funcţie de mandat
2.3.Cadrul instituţional legal care reglementează misiunile sub egida
P.S.A.C.
2.4.Complexitatea misiunilor U.E. sub egida P.S.A.C.
2.5.Angajamentele statului român şi contribuţia în misiunile desfăşurate
sub egida P.S.A.C.
2.6.Participarea efectivelor din cadrul Poliţiei Române la misiuni sub
egida P.S.A.C.
2.6.1.Misiunea Uniunii Europene din Kosovo –EULEX
2.6.2.Misiunea de poliţie a Uniunii Europene în Bosnia şi
Herţegovina –EUPM
2.6.3.Misiunea de poliţie a Uniunii Europene în Afganistan –
EUPOL Afganistan
2.6.4.Misiunea Uniunii Europene în Georgia – EUMM Georgia
CAPITOLUL III
VALEN
VALENŢŢELE JANDARMERIEI ROM ROMÂ ÂNE ÎN MANAGEMENTUL
CRIZELOR PE ALTE SPA SPAŢ ŢII GEOGRAFICE
3.1.Capabilităţi ale structurilor de tip jandarmerie din Europa în misiuni
sub egida P.S.A.C.
3.2.Implicarea Jandarmeriei Române în cadrul Forţei de Jandarmerie
Europeană (FJE) şi a Asociaţiei Forţelor de Jandarmerie şi Poliţie cu
Statut Militar Europene şi Mediteranean (FIEP)
3.2.1.Premisele înfiinţării F.J.E.
3.2.2.Cadrul politico – juridic de funcţionare al F.J.E.
3.2.3.Organizarea structurală şi funcţionare F.J.E.
3.2.4.Implicarea Jandarmeriei Române în F.J.E.
3.2.5.Implicarea Jandarmeriei Române în F.I.E.P.
3.3.EUROGENDFOR în misiunile civile şi operaţiunile militare la nivel
european şi internaţional
3.3.1.EUROGENDFOR - instrument al U.E. în managementul
situaţiilor de criză
3.3.2.EUROGENDFOR în teatre de operaţii la nivel european şi
internaţional
3.4. Misiunile Jandarmeriei Române în teatrele de operaţii multinaţionale
3.4.1.Capabilităţi operaţionale pentru misiuni internaţionale ale
structurilor specializate din Jandarmeria Română
3.4.2.Misiuni şi teatre de operaţii
CAPITOLUL IV
AFGANISTANUL – O NOU NOUĂ Ă OPORTUNITATE DE AC ACŢŢIUNE A U.E. ÎN
DOMENIUL P.S.A.C.
4.1.Scurt istoric asupra întemeierii şi evoluţiei statului afgan
4.2.Tradiţiile, diversitatea interetnică şi culturală în Afganistan
4.2.1.Diversitatea interetnică şi religia
4.4.2.Obiceiurile şi eticheta socială
4.2.3.Conceptele de onoare şi ruşine
4.2.4.Rolul ospitalităţii
4.2.5.Întâlnirea şi salutul
4.2.6.Amestecul dintre sexe
4.2.7.Negocierea
4.3.Reacţia organismelor internaţionale la tensiunile din Afganistan
CAPITOLUL V
MISIUNEA DE SPRIJIN A REFORMEI ÎN DOMENIUL POLI POLIŢ ŢIEI ÎN
AFGANISTAN –EUPOL
5.1.Implicarea U.E. pentru stabilitatea reformelor în Afganistan
5.2.Specificul misiunii EUPOL Afganistan
5.3.Provocări profesionale sub impactul climatului de instabilitate al zonei
de conflict şi efectul asupra contingentelor
CAPITOLUL VI
MISIUNEA NATO TRAINING MISSION - EFORT AL OCCIDENTULUI
PENTRU STABILITATE ÎN ORIENT
6.1.Misiunea I.S.A.F. şi aportul EUROGENDFOR în Afganistan
6.2.Contingentele de jandarmi români şi misiunea de mentorat
6.3.Impactul varietăţilor culturale şi tensiunile din zona de conflict asupra
psihicului jandarmilor din contingente
Capitolul VII
IMPACTUL PSIHOLOGIC ASUPRA CONTINGENTELOR DIN
TEATRELE DE OPERA OPERAŢ ŢII
7.1.Determinanţi psihosociali ai procesului de adaptare
7.2.Influenţa caracteristicilor specifice mediului constrângător asupra
procesului de adaptare
7.3.Solicitări specifice şi factori perturbatori asupra psihicului militarilor
7.4.Modalităţi de facilitare a adaptării militarilor la condiţiile
constrângătoare ale teatrului de operaţii
7.5.Implicarea structurilor de profil din M.A.I. în procesul de asistenţă
psihologică a membrilor contingentelor
ORIGINALITATEA, CONTRIBU ŢIILE INOVATIVE ALE TEZEI ŞI
CONTRIBUŢ
MODALIT ĂŢ
MODALITĂŢ ILE DE VALIDARE A CERCET
ĂŢILE ĂRII ŞTIIN
CERCETĂ ŢIFICE
TIINŢ
CONCLUZII ŞI PROPUNERI
ANEXE
BIBLIOGRAFIE
ABREVIERI
ACRONIM DENUMIRE
A.B.P.
Afghan Border Police Poliţia de Frontieră Afgană
A.N.A.
Afghan National Army Armata Naţională Afgană
A.N.C.O.P. Poliţia Naţională Afgană de Ordine Publică

Afghan National Civil Order
Police
A.N.P.
Afghan National Police Poliţia Naţională Afgană
AUP
Afghan Uniform Police Poliţia Afgană în Uniformă
C.C.G. Consiliul de Cooperare al Golfului
CIMIN Comitetul Interministerial de Rang Înalt
C.M.U.E. Comitetul Militar al U.E.
Capacitatea de Planificare şi de Conducere a
C.P.C.C. Misiunilor Civile
Comitetul Politic şi de Securitate al U.E.
C.P.S.U.
Centrul Naţional de Antrenament al Forţelor de
C.N.E.F.G. Jandarmerie
C.S.A.T. Consiliul Suprem de Apărare a Ţării
D.P.G.C. Direcţia de Planificare şi Gestionare a Crizelor
Departamentul pentru Operaţiunile de Menţinere
D.P.K.O. a Păcii
E.D.A. Agenţia Europeană de Apărare
E.R.R.F. Forţa Europeană de Reacţie Rapidă
Misiunea U.E. de asistenţă la frontieră în Libia
E.U.B.A.M.
Misiunea U.E. de asistenţă la frontiera dintre
E.U.B.A.M. R.M. Republica Moldova şi Ucraina
Misiunea U.E. de îmbunătăţirea securităţii
EUCAP Nestor maritime în Somalia
EUCAP Sahel Niger Misiunea civilă a U.E. în Nigeria
EUFOR Althea Misiune militară în Bosnia şi Herţegovina
Misiunea civilă a U.E. în Republica Centrafricană
EUFOR RCA
EUISS Institutul European pentru Studii de Securitate
Misiunea U.E. pentru stat de drept în Kosovo
EULEX
Misiunea U.E. de monitorizare în Georgia
EUMM Georgia
EUMT Mali Misiunea militară a U.E. în Mali
EUMT Somalia Misiunea militară a U.E. de instruire în Somalia
Misiunea navală a U.E. de combatere a pirateriei
EUNAVFOR Atalanta în Golful Aden
EUPM Misiunea civilă a U.E. în Bosnia şi Herţegovina
EUPOL Afganistan Misiunea civilă a U.E. în Afganistan
Misiunea de poliţie a U.E. în Republica
EUPOL RD Congo Democratică Congo
EUROGENDFOR
European Gendarmerie Forţa de Jandarmerie Europeană
Force
Agenţie a Uniunii Eupene înfiinţată în 2002
pentru a creşte eficienţa autorităţilor competente
EUROJUST din statele membre în anchetarea şi punerea sub
urmărire penală a cazurilor de infracţionalitate
transfrontalieră şi de crimă organizată
Misiunea integrată în domeniul statului de drept
EUJUST LEX pentru Irak
EUPOL CORPS Misiune de poliţie în Teritoriile Palestiniene
Asociaţia Forţelor de Poliţie şi Jandarmerie
F.I.E.P. Europene şi Mediteraneene cu Statut Militar
F.J.E. Forţa de Jandarmerie Europeană
Agenţia Europeană pentru Managementul
FRONTEX Cooperării Operaţionale la Frontierele Externe ale
Statelor Membre ale U.E.
F.P.E. Forţa de Poliţie Europeană
H.E.S.T.
Hostile Environement Antrenament în mediul de securitate ostil
Security Trening
I.E.S.A. Identitatea Europeană pentru Securitate şi Apărare
I.P.U. Unitate Integrată de Poliţie
I.S.A.F.
International Security Forţa Internaţională de Asistenţă pentru Securitate
Assistence Force
I.S.I.L.
Islamic State of Irak and Statului Islamic din Irak şi Levant
Levant
I.S.O.P. Institutul de Studii pentru Ordine Publică
M.A.E. Ministerul Afacerilor Externe
M.A.I. Ministerul Afacerilor Interne
M.Ap.N. Ministerul Apărării Naţionale
N.A.T.O. Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord
N.T.M.-A Misiunea N.A.T.O. de Pregătire a Poliţiei Afgane
N.A.T.O. Training Mission
in Afghanistan
O.N.U. Organizaţia Naţiunilor Unite
Organizaţia Europeană pentru Securitate şi
O.S.C.E. Cooperare
P.A.T.
Police Advisory Teams Echipe de Poliţie de Monitorizare
P.E.S.A. Politica Europeană de Securitate şi Apărare
Politica Europeană de Securitate şi Apărare
P.E.S.A.C. Comună
P.E.S.C. Politica Europeană de Securitate şi Apărare
P.O.M.L.T.
Police Operational Echipe de monitorizare şi operaţionalizare a
Mentoring Laison Teams pregătirii
P.R.T.
Provincial Reconstruction Echipe provinciale de Reconstrucţie
Teams
S.E.A.E. Serviciul European pentru Acţiune Externă
S.M.U.E. Statul Major al U.E.
S.P.U. Unitate Specială de Poliţie
T.S.P.T. Tulburare de stres post traumatic
U.E. Uniunea Europeană
INTRODUCERE ÎN INVESTIGAREA ŞTIIN
TIINŢŢIFICĂ
IFICĂ
Într-o Europă globalizată, în ultimii ani se remarcă un interes acerb al

comunităţii internaţionale şi europene de a-şi canaliza toate eforturile spre
dimensiuni strategice, în vederea prevenirii şi combaterii vulnerabilităţilor,
riscurilor şi ameninţărilor care pot apărea la adresa securităţii statelor membre.
Demararea şi punerea în aplicare a conceptului de stabilitate în sud-estul
continentului şi de integrare a statelor din centrul şi estul Europei reprezintă un
argument indiscutabil al acestei politici europene unice. Aceasta vizează
realizarea unui mediu complex şi stabil de securitate şi de cooperare, parte
integrantă a mediului de securitate, Europa constituindu-se într-un actor activ al
noii ordini mondiale, al securităţii planetei.
În demersul nostru ştiinţific am ales să abordăm tema „Jandarmeria
Română în misiuni internaţionale sub egida Politicii de Securitate şi Apărare
Comună”, pentru a răspunde solicitării Inspectoratului General al Jandarmeriei
Române care a înaintat Academiei de Poliţie în anul 2012 o serie de domenii de
referinţă care să fie supuse cercetării ştiinţifice în cadrul programelor de
masterat şi studiilor de doctorat în domeniul ordine publică şi siguranţă
naţională.
Această temă se regăseşte în preocupările esenţiale ale factorilor de
decizie dar, şi a celor de execuţie din Ministerul Afacerilor Interne (M.A.I.),
îndeosebi Jandarmeria Română.
Este o temă de actualitate având ca subiect dinamica transformărilor care
apar în cadrul proceselor manageriale de recrutare, selecţie şi pregătire complexă
a membrilor contingentelor de jandarmi care participă în teatrele de operaţii
internaţionale, fapt pentru care ne-am propus să investigăm acest gen de misiuni
care se execută sub egida P.S.A.C. în calitate de membru cu drepturi depline al
Forţei de Jandarmerie Europeană (F.J.E.).
Op
Opţţiunea alegerii acestei teme spre investigare se justifică în primul
rând prin actualitatea subiectului, rezultatul cercetării ştiinţifice fiind de un real
folos pentru pregătirea personalului ce urmează să acţioneze în cadrul unor
viitoare misiuni ale U.E..
Ca instrument al politicii statului în domeniul ordinii publice şi
securităţii naţionale, instituţia Jandarmeriei Române, alături de cea a Poliţiei se
găsesc într-un amplu proces de transformare în ceea ce priveşte rolul şi
contribuţia lor în cadrul efortului de asigurare a unui climat de normalitate în
societate, bazat pe un sistem de securitate performant.
Aceeaşi notă a transformărilor capacităţilor operaţionale se manifestă şi
prin aportul ferm de susţinere a efortului internaţional la asigurarea unui mediu
de securitate regional şi global, prin contribuţia la misiunile din domeniul
managementului crizelor şi la operaţiile în sprijinul păcii.
Un alt motiv care a stat la baza alegerii acestei teme este faptul că am
dorit să parcurg următoarea etapă a dezvoltării în carieră tot pe specificul
specialităţii absolvite în cadrul Academiei de Poliţie. În plus pot menţiona că am
urmat şi cursurile Programului de masterat Managementul Pregătirii
Operaţionale de Jandarmi şi faptul că am participat la anumite stagii de pregătire
standardizată a structurilor din Jandarmeria Română împreună cu ofiţeri din
structurile similare din cadrul F.J.E. şi Asociaţiei Forţelor de Poliţie şi
Jandarmerie Europene şi Mediteraneene cu Statut Militar (F.I.E.P.).
Studiul dezvolt
dezvoltăă o ipotez
ipotezăă principal
principalăă de cercetare căreia i se
subsumează mai multe subipoteze. Demersul nostru de cercetare demonstrează
faptul că Jandarmeria Română deţine capabilităţi operaţionale care îi permit să
acţioneze în orice teatru de operaţii multinaţionale în calitate de membru F.J.E.,
ca instrument al U.E. prin care se pune în practică P.S.A.C.
Premisa de la care pleac pleacăă investigarea asupra acestui nou fenomen al
relaţiilor internaţionale este aceea a dialecticii menţinerii ordinii publice şi
securităţii naţionale precum şi nerespectarea acestora în raporturile dintre actorii
mediului internaţional contemporan.
Este deja demonstrat de practică faptul că, obţinerea şi menţinerea păcii
şi stabilităţii este dificilă. Iată de ce operaţiile multinaţionale nu pot avea o reţetă
preconcepută, ci rămân complexe şi contradictorii în fiecare din împrejurările în
care se planifică şi se desfăşoară, ridicând factorilor militari şi politici probleme
de decizie creativă.
Logica societăţilor politice obligă la utilizarea forţei în interes public
pentru realizarea contractului social, în promovarea obiectivelor generale ale
comunităţilor umane organizate. Realităţile sociale din toate statele aflate într-o
continuă transformare sub impactul globalizării rapide demonstrează că nu se
poate renunţa la factorul militar.
Rezolvarea pe cale paşnică a diferendelor internaţionale este doar un
principiu al dreptului internaţional public şi al dreptului internaţional umanitar.
Faptul că la nivel mondial lipsesc autorităţile legislative, executive şi judiciare
care să impună legea internaţională, este încă un motiv serios pentru
manifestarea intereselor şi puterii de către statele care acţionează ca principali
actori ai scenei internaţionale.
Este adevărat că există şi principiul fundamental al nerecurgerii la forţă
în relaţiile internaţionale, dar chiar şi acesta legitimează utilizarea forţei în
autoapărare sau atunci când Consiliul de Securitate al O.N.U. consideră că
ordinea a fost încălcată.
Aşa s-au născut operaţiile de sprijinire a păcii, a ordinii de drept, în
cadrul procesului de globalizare a relaţiilor internaţionale, ca acţiuni ale
comunităţii internaţionale pentru stabilizare regională şi mondială, întemeiate
atât pe reglementarea paşnică a conflictelor cât şi pe particularităţile utilizării
legitime a forţei. Consacrarea lor juridică în dreptul internaţional legalizează
astfel rolul factorului militar în cadrul operaţiilor în sprijinul păcii, element
indispensabil uneori în anumite teatre de operaţii.
diferenţţiaz
Ceea ce diferen iazăă cercetarea noastr
noastrăă de alte abordări ale
domeniului operaţiilor în sprijinul păcii este faptul că, plecând de la evidenţierea
factorului militar în menţinerea securităţii şi stabilităţii internaţionale am
încercat să analizăm implicarea jandarmeriei în complexitatea misiunilor
internaţionale pentru a sprijini efortul comun al strategiilor şi politicilor de
securitate şi apărare regională şi internaţională.
Aprofundarea fiecărei direcţii de cercetare vizează obiective specifice şi
metode diferite.
Direcţiile de cercetare susţin tema prin interpretarea datelor obţinute prin
intermediul metodelor de cercetare utilizate: ancheta prin interviu, observaţia şi
analiza documentelor, comparaţia, studiul de caz şi sistematizarea.
De la acest mod teoretic de a acţiona, cercetarea a implicat organizarea
planului şi structurarea documentelor, trecând prin etapele specifice oricărei
cercetări: problematizare, conceptualizarea problemei, relaţionarea dintre
concepte, politici, strategii şi fapte, acţiuni, culegerea de date şi informaţii,
interpretarea acestora şi validarea rezultatelor.
În final, rezultatele studiul desfăşurat vor fi comunicate public, urmând
ca ele să fie corelate şi coroborate cu rezultatele ce vor fi obţinute pe viitor prin
alte metode de cercetare.
Metodele de cercetare ştiintiinţţific
ificăă
În stabilirea metodelor utile în vederea verificării ipotezei de plecare, am
luat în calcul accesibilitatea studiului supus cercetării, termenul de început şi de
încheiere a cercetării şi dificultăţile pe care le putem întâmpina prin culegerea de
date şi informaţii de la structurile operative.
Observaţia s-a realizat prin analiză directă, nemediată a datelor, urmată
de reflecţie în vederea explicării acţiunilor U.E. în domeniile P.S.A.C., prin
interferenţele descoperite pe baza identificării sistematice şi obiective a
conceptelor, politicilor şi strategiilor specifice studiate în cadrul textului
analizat.
Astfel, în cadrul analizei întreprinse etapizat, am fixat materialul de
analizat, am identificat direcţia de cercetare şi problemele ce trebuie tratate în
fiecare subcapitol.
Ancheta prin interviu a fost metoda aplicată în cadrul activităţii de
informare - documentare desfăşurată în cadrul Inspectoratului General al
Jandarmeriei Române, Direcţiei Resurse Umane - Serviciul Recrutare, Încadrare
şi Promovare Personal.
O altă metodă ştiinţifică de colectare a datelor utilă cercetării noastre este
studiul de caz. Am utilizat această tehnică în vederea abordării ipotezei conform
căreia în spectrul larg al misiunilor din teatrele de operaţii există anumite
particularităţi în continuă transformare, atât în domeniul militar cât şi poliţienesc,
cu implicaţii şi efecte majore asupra forţelor de ordine publică şi securitate
naţională din România.
În cadrul studiului nostru am folosit ca metodă de cercetare şi comparaţia,
prin care am analizat cele mai importante acţiuni ale EUROGENDFOR
concretizate sub forma misiunilor complexe din diferite teatre de operaţii, sub
mandat diferit, fapt care la final a evidenţiat capabilităţile operaţionale la
misiunile civile şi operaţiunile militare la nivel european şi internaţional.
În ultimul capitol al tezei nostru am utilizat ca metodă de investigare
observaţia şi sintetizarea. Informaţiile expune de noi în acest capitol reprezintă
rezultatul documentării realizate la Centrul de Psihosociologie al M.A.I.,
activitatea care ne-a permis să sintetizăm aspecte importante şi preocupări ale
specialiştilor în domeniu care doresc perfecţionarea întregul mecanism de
pregătire psihologică a contingentelor care acţionează în afara teritoriului
naţional.
Studiul împreună cu ipotezele, obiectivele, metodele şi rezultatele sale
semnalează actualitatea subiectului într-un domeniu extrem de dinamic în zilele
noastre cu implicaţii majore asupra factorilor de decizie la nivel regional,
european şi internaţional.
Teoria enunţată iniţial, aceea a participării Jandarmeriei Române în
misiuni internaţionale sub egida P.S.A.C., este argumentată atât cu date şi
informaţii cantitative cât şi calitative. Demersul nostru ştiinţific vizează o
teoretizare şi punere în practică a rezultatelor cercetării. În ciuda ipotezei şi
urmând un proces de operaţionalizare, de colectare a datelor relevante care
ulterior sunt interpretate şi validate, considerăm că cercetarea se încadrează în
criteriile de exigenţă care se subscriu unui material documentar sintetizat
specific pregătirii profesionale.
Informaţia este expusă logic, sintetizată şi clară, fiind uşor de asimilat,
răspunzând astfel nevoii de pregătire a structurilor operative care nu deţin
material bibliografic care respectă rigoarea şi exigenţa academică şi au solicitat
ca cercetătorii să se axeze şi pe acest domeniu.
Studiul argumentează necesitatea continuării unei pregătiri standardizate
a structurilor din cadrul sistemului naţional de ordine publică şi securitate
naţională din România, ancorat la aceleaşi competenţe pe care le au structurile
similare din U.E. care acţionează spre atingerea scopului comun al securităţii şi
apărării colective.
Beneficiarii rezultatelor studiului nostru sunt poliţistul, jandarmul,
studentul şi elevul care se pregăteşte pentru profesia din Ministerul Afacerilor
Interne, cei ce doresc să participe la misiuni internaţionale, cadre didactice şi
instructorii din unităţile de profil dar şi simplul cetăţean.
În concluzie, studiul nostru se doreşte să fie un instrument de lucru în
domeniul pregătirii de specialitate prin definirea clară a unor politici, strategii şi
concepte care guvernează spectrul misiunilor internaţionale, o cercetare axată pe
evidenţierea distincţiei dintre componenta militară şi cea civilă în misiunile U.E..
STADIUL ACTUAL AL CUNOA
CUNOAŞŞTERII
Problematica misiunilor internaţionale executate în afara teritoriului
naţional este un subiect complex care a suscitat interesul multor cercetători,
invitând la multiple abordări conceptuale.
Teoreticienii şi specialiştii în domeniul au tratat operaţiile multinaţionale
din diverse perspective, cercetarea lor fiind expusă în cadrul unor lucrări de
înaltă valoare ştiinţifică. Abordarea lor vizează atât componenta operaţiilor
multinaţionale desfăşurate sub egida Organizaţiei Tratatului Atlanticului de
Nord (N.A.T.O.), în care primează factorul militar dar şi operaţiile sub mandat
O.N.U. în care este analizată funcţia poliţiei civile în astfel de misiuni.
Majoritatea surselor bibliografice ce tratează componenta militară, au
investigat implicarea contingentelor din Armata României care au acţionat în
afara teritoriului naţional în baza angajamentelor asumate de statul român în
calitatea de membru cu drepturi depline al Alianţei Nord Atlantice şi se subscriu
sub forma studiilor din domeniul strategic şi de securitate al specialiştilor din
cadrul instituţiilor de învăţământ superior din Ministerul Apărării Naţionale.
În paralel am identificat documente sursă elaborate de către renumiţi
cercetători din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în special cadre didactice
din cadrul Academiei de Poliţie, care abordează prin acurateţe ştiinţifică spectrul
politicilor, strategiilor şi instrumentelor U.E. din domeniul securităţii şi apărării.
Studiul prezent şi-a propus să analizeze trăsăturile şi elementele comune
ale ambelor componente din sfera operaţiilor în sprijinul păcii din afara
teritoriului naţional, la care participă o structură specializată cu specific militar
componentă a sistemului naţional de ordine publică şi securitate naţională din
România. Verificând ipoteza de plecare, ajunge la concluzia că aceasta deţine
capacităţi şi capabilităţi operaţionale moderne care îi conferă posibilitatea de a
acţiona în misiuni internaţionale sub egida P.S.A.C..
În vederea elaborării temei alese, am studiat numeroase lucrări în
domeniu, precum şi instrumentele juridice interne şi internaţionale din domeniul
de referinţă al cercetării.
Sub îndrumarea conducătorului de doctorat care m-a direcţionat atât spre
evidenţierea cunoştinţelor din lucrările unor autori consacraţi am descoperit
valoarea ştiinţifică a cercetărilor făcute în acest domeniu, lucru care ne
determină să analizăm o problematică de actualitate, cu caracter de noutate,
făcând referire însă şi la stadiul cercetărilor în acest domeniu.
Ca bibliografie de specialitate, se constituie valoroasa lucrare ştiinţifică
ce abordează academic domeniul politicilor europene de apărare şi securitate
internă, Legislaţia Schengen1. Cursul universitar din cadrul Facultăţii de
Poliţie/Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” analizează pragmatic
mecanismul european de acţiuni comune pentru prevenirea şi soluţionarea
1
Victor, Aelenei, Gabriel, Pereş, Legislaţie Schengen, Editura Universul Juridic, Bucureşti,
2012.
conflictelor conform P.E.S.A., element component al P.E.S.C.. În aceeaşi clasă
se constituie şi volumul I „Politici, Strategii şi Management în domeniul
Frontiere Schengen2” din cadrul Masteratului Managementul Operaţional la
Frontiera Externă Schengen.
Din punct de vedere al materialului bibliografic care abordează strict
problematica politicilor şi strategiilor de securitate locale, regionale şi
internaţionale3, precum şi rolul actorilor statali în configurarea mediului
internaţional de securitate4, surse de bază au fost numeroasele studii de
securitate5 întreprinse de cadrele didactice din cadrul Universităţii Naţionale de
Apărare „Carol I”6 prin Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate.
Am acordat de asemenea o atenţie deosebită articolelor şi studiilor
publicate în cadrul Revistei Universitare Române de Studii de
Securitate ”Univers Strategic”7 precum şi studiilor strategice şi de securitate
cuprinse în Enciclopedia Politică şi Militară ”Lumea 2013”8 şi de asemenea
consultarea unor studii ale Institutului European din România, precum ”Politica
Europeană de Securitate şi Apărare - element de influenţare a acţiunilor
României în domeniul politicii de securitate şi apărare”9
Numeroase instrumente juridice interne şi internaţionale au constituit
documentele sursă pentru a înţelege transformările prin care a trecut U.E. în
ultimii ani din punct de vedere politic, economic şi militar, a politicilor şi
strategiilor generate de noile riscuri şi ameninţări transfrontaliere, cum ar fi:
Tratatul de la Amsterdam privind U.E., Jurnalul Oficial al U.E. C 340 din 10
noiembrie 199710, Tratatul de la Lisabona11 de modificare a Tratatului privind
2
Victor, Aelenei, Teodor, Frunzeti, Constantin, Hlihor, Costel, Dumitrescu, Gabriel, Pereş,
Politici, Strategii şi Management în domeniul Frontiere Schengen, Editura ProUniversitaria,
Bucureşti, 2013.
3
Petre, Duţu, Fenomene diverse cu impact asupra stabilităţii şi securităţii locale, regionale şi
internaţionale, Editura Universităţii Naţionale de Apărare ”Carol I”, Bucureşti, 2012.
4
Alexandra, Sarcinschi, Rolul actorilor statali în configurarea mediului internaţional de
securitate, Editura Universităţii Naţionale de Apărare ”Carol I”, Bucureşti, 2010.
5
Petre, Duţu, Cristina Bogzeanu, Reforma instituţională a U.E. din perspectiva Politicii de
Securitate şi Apărare Comune, Editura Universităţii Naţionale de Apărare ”Carol I”,
Bucureşti, 2010.
6
Publicaţia Ştiinţifică Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare ”Carol I”
7
Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”, Univers Strategic, Revista universitară română
de studii de securitate, numărul 3 (15) septembrie 2013
8
Teodor, Frunzeti, Vladimir Zodian, coordonatori, Lumea 2013, Enciplopedie Politică şi
Militară, Studii Strategice şi de Securitate, Editura Rao, Bucureşti, 2013.
9
Liviu Mureşan coordonator, Adrian Pop, Florin Bonciu, Politica Europeană de Securitate şi
Apărare - element de influenţare a acţiunilor României în domeniul politicii de securitate şi
apărare, studiul nr. 4, Institutul European din România
10
http://europa.eu/legislation_summaries/institutional_affairs/treaties/treaties_maastricht_ro.ht
m
U.E. şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, Jurnalul Oficial al U.E.
C 306 din 17 decembrie 2007, Tratatul de la Nisa de modificare a tratatului
privind U.E., a tratatelor de instituire a comunităţilor europene şi a anumitor
acte conexe, Jurnalul Oficial al U.E. C 80 din 10 martie 2001, Tratatul de la
Prüm privind intensificarea cooperării transfrontaliere, mai ales în ceea ce
priveşte combaterea terorismului, criminalităţii transfrontaliere şi migraţiei
ilegale, Jurnalul Oficial al U.E. C 125 din 7 iunie 2007.
O atenţie deosebită am acordat de asemenea traducerii şi consultării unor
informaţii oficiale verificate de pe site-ul oficial al Forţei de Jandarmerie
Europeană (F.J.E.)12, Jandarmeriei Române13 şi al Asociaţiei Forţelor de
Jandarmerie şi Poliţie cu Statut Militar Europene şi Mediteraneene (F.I.E.P.)14.
Contribuţia adusă în literatura de specialitate de către analişti,
teoreticieni şi profesionişti este de necontestat, însă dinamica mediului de
securitate la nivel regional şi internaţional lasă permanent loc de interpretare şi
analiză în vederea găsirii unor variante mult mai eficiente şi perfectibile pentru
gestionarea crizelor. M-am documentat pe acest domeniu analizând numeroasele
studii ştiinţifice elaborare de cercetători în cadrul Centrului de Studii Strategice
de Apărare şi Securitate al Universităţii Naţionale de Apărare ”Carol I”
precum Fenomene diverse cu impact asupra stabilităţii şi securităţii locale,
regionale şi internaţionale15, lucrare a domnului doctor Duţu Petre şi lucrarea
doamnei Tătaru Irina, Capacitatea U.E. de gestionare a crizelor în domeniul
militar şi civil. Prezent şi perspective.16
Am acordat interes prin studiu şi materialului de analiză conferit de
cursul universitar Operaţii de stabilitate şi de sprijin – operaţii militare altele
decât războiul17 din cadrul programului de studii de masterat Managementul
pregătirii operaţionale de jandarmi în care autorii tratează conceptul de
management al operaţiunilor militare şi non-militare în teatrele de operaţii.
Deoarece prin intermediul studiului de faţă am investigat
particularităţile misiunilor la care statul român a luat parte sub egida P.E.S.A.C.,
ca surse de inspiraţie am folosit lucrări ale unor specialişti din cadrul structurilor
operative din Jandarmeria Română, comandanţi ai unor structuri din care au fost
recrutaţi membrii contingentelor din teatrele de operaţii, precum studiul
domnului Antonescu Olimpiodor, Participarea la gestionarea civilă a crizelor
11
http://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/HTML/?uri=OJ:C:2007:306:FULL&from=RO
12
http://www.eurogendfor.org/rom-n
13
http://www.jandarmeriaromana.ro/ro/index.html
14
http://www.fiep.org/
15
Petre, Duţu, Fenomene diverse cu impact asupra stabilităţii şi securităţii locale, regionale
şi internaţionale, Editura Universităţii Naţionale de Apărare ”Carol I”, Bucureşti, 2012.
16
Tătaru, Irina, Capacitatea U.E. de gestionare a crizelor în domeniul militar şi civil. Prezent
şi perspective, Editura Universităţii Naţionale de Apărare ”Carol I”, Bucureşti, 2012.
17
Busuioc, Ion, Martin, Iulian, Operaţii de stabilitate şi de sprijin – operaţii militare altele
decât războiul, Editura Sitech, Craiova, 2012.
prin Forţa de Jandarmerie Europeană. O nouă provocare pentru Jandarmeria
Română, în volumul Stabilitate şi Securitate Regională, Universitatea Naţională
de Apărare „Carol I”, Sesiune Anuală de Comunicări Ştiinţifice cu participare
internaţională, 09-10 aprilie 2009, Bucureşti, lucrarea Forţa de Jandarmerie
Europeană – Instrument de securitate al U.E.18 şi teza de doctorat cu tema
Participarea forţelor de jandarmerie şi poliţie în misiuni sub mandat
internaţional.19
De asemenea, în cadrul Bibliotecii Universitare din Academia de
Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” am găsit deosebit de importante studiul
Jandarmeria Română în operaţii multinaţionale20, şi lucrarea domnului
Olimpiodor Antonescu Jandarmeria de la peacekeeping la peacebuilding21 dar
şi numeroase articole de analiză din nota informativă periodică Buletinul
Jandarmeriei Române.
Aceste studii de cercetare se încadrează în tiparul lucrărilor de înalt
prestigiu academic, însă au tratat probleme legate de eforturile făcute de
instituţia jandarmeriei pentru a putea declanşa procedura de depunere a
candidaturii la EUROGENDFOR. Astfel, studiul nostru se regăseşte ca cercetare
cu caracter de noutate, deoarece nimeni nu a mai investigat implicarea
contingentelor de jandarmi români la misiuni internaţionale sub egida P.S.A.C..
Sursă de inspiraţie pentru obţinerea unor informaţii legate de
angajamentele României şi contribuţia în misiunile desfăşurate sub egida
P.E.S.A.C, O.N.U. şi N.A.T.O. a constituit şi pagina oficiala a Ministerului
Afacerilor Externe (M.A.E.).22, comentarii şi discuţii ale şefilor de stat şi de
guverne sau ale înalţilor demnitari din U.E. care au atras liniile principale de
acţiune pentru declanşarea unor operaţii multinaţionale.
O atenţie deosebită în acest demers ştiinţific am acordat lucrărilor de
înaltă ţinută ştiinţifică publicate în reviste23 de specialitate, apariţii periodice24,
18
Balint, Zoltan, Forţa de Jandarmerie Europeană – Instrument de securitate al U.E., articol
în Revista Forţele Terestre nr.2 din 2010, Buletinul de teorie militară editat de Statul Major al
Forţelor Terestre.
19
Apostolescu, Cristian, Participarea forţelor de jandarmerie şi poliţie în misiuni sub
mandat internaţional, teza de doctorat, Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”,
Bucureşti , 2009.
20
Brătulescu, Ovidiu, Pişleag, Ţuţu, Rus, Ioan – Dorin, Ungureanu, David, Jandarmeria
Română în operaţii multinaţionale, Editura Universităţii Naţionale de Apărare ”Carol I”,
Bucureşti, 2016.
21
Antonescu, Olimpiodor, Jandarmeria de la peacekeeping la peacebuilding, Editura
Centrului Tehnic Editorial al Armatei, Bucureşti, 2006
22 http://www.mae.ro/node/1882
23
http://www.jandarmeriaromana.ro/RevistaJandarmeriei/Index.html
24
Cezar, Peţa, Jandarmeria Română în misiuni internaţionale, în Studii de Securitate Publică,
Volumul II, numărul 1 (5), 2013.
publicaţiile sesiunilor de comunicări în care am descoperit noutăţi25 în domeniul
supus cercetării.
De asemenea, am găsit deosebit de importante lucrarea „Operaţii
N.A.T.O., studiu de caz: Afganistan26”, articole din cadrul publicaţiei periodice
Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare ”Carol I”27 şi din ediţia on-line a
Revistei N.A.T.O.28. În aceeaşi clasă se constituie şi valoroasa lucrare a domnului
Virgil Ovidiu Pop, cu titlul: Afganistan, ţara conflictelor fără sfârşit29, un studiu
care m-a ajutat să înţeleg evoluţia istorică a acestui stat şi complexitatea
fenomenelor generatoare de instabilitate a acestei societăţi atipice mileniului III.
În acest demers ştiinţific, în calitate de doctorand bursier în cadrul
proiectului Reţea transnaţională de management integrat al cercetării doctorale
şi postdoctorale inteligente în domeniile „Ştiinţe militare”, „Informaţii şi
securitate naţională” şi „Ordine publică şi siguranţă naţională” - program de
formare continuă a cercetătorilor de elită – „SmartSPODAS”30 , organizat de
Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, am analizat sursele bibliografice
on-line din portalul InfoCercetare, Acces Naţional Electronic la literatura
Ştiinţifică de Cercetare31 , baza de date ProQuest32.
În urma analizei atente asupra acestora am observat demersul ştiinţific al
specialiştilor în domeniu, autori consacraţi ai unor studii de securitate din cadrul
instituţiilor de învăţământ în domeniile Ştiinţe militare, Informaţii şi securitate
naţională, Ordine publică şi siguranţă naţională.
de reflecţie în vederea explicării acţiunilor şi misiunilor desfăşurate de
Jandarmeria Română sub egida N.A.T.O. sau U.E., pentru gestionarea situaţiilor
de criză în afara teritoriului naţional.
Deşi tema misiunilor internaţionale sub egida P.S.A.C. suscită în prezent
un real interes, mai ales prin impactul asupra sistemului de recrutare şi pregătire
standardizată a efectivelor cere le execută, nu există un studiu care să prezinte
misiunile la care jandarmii români au luat parte după aderarea la
EURGOGENDFOR.
25
David, Ungureanu, Impactul globalizării asupra misiunilor forţelor de ordine şi siguranţă
publică, în Studii de Securitate Publică, Volumul III, numărul 4 (12), Octombrie - Decembrie
2014.
26
Frunzeti, Teodor, Duţă, Paul Dănuţ, Panait, Ion, Operaţii N.A.T.O., studiu de caz:
Afganistan, Editura TehnoMedia, Sibiu, 2007;
27
Dima, Alina Ioana, Afganistan - scurt istoric al conflictului, în Buletinul Universităţii
Naţionale de Apărare „Carol I”, volumul 2, nr. 1 din 2015;
28
Carp, Mihai, Construirea stabilităţii în Afganistan, în Operaţii: trecut şi viitor, revista
N.A.T.O., publicaţie on-line, 2006;
29
Pop, Virgil Ovidiu - Afganistan, ţara conflictelor fără sfârşit.,Editura Academiei Forţelor Terestre “Nicolae
Bălcescu”, Sibiu, 2014;
30
http://www.spodas.ro/
31
http://www.infocercetare.ro/ro/Home/
32
http://search.proquest.com/
Nu am găsit nici o descriere amănunţită a mecanismului instituţional
care a permis acestei structuri de elită să acţioneze în teatrele de operaţii
complexe prin care se acţionează în calitate de forţă militară la o misiune civilă
PSAC, fapt ce m-a încurajat în încercarea de a aborda un domeniu nou din
punctul de vedere al stilului funcţional.
După cum s-a văzut din suita de studii parcurse există multe studii de
specialitate care au abordat problematica operaţiilor în sprijinul păcii sub egida
U.E., dar toate reflectă componenta militară executată de jandarmi în misiuni.
Studiul prezent şi-a propus să analizeze şi să aducă în atenţia cititorului
aspectele principale ale managementului structurilor de ordine publică şi
securitate naţională de tip militar aşa cum este Jandarmeria Română în contextul
desfăşurării unor misiuni civile sub egida P.S.A.C..
Astfel am verificat ipoteza ajungând la concluzia că la nivelul statului
există structuri profesionalizate şi standardizate care pot acţiona în teatrele de
operaţii multinaţionale sub stindardul EUROGENDFOR, iar sistemul de
recruting este permanent modernizat conform standardelor occidentale.
Lucrarea de faţă răspunde la mai multe întrebări. De exemplu dacă U.E.
dispune de o politică externă de securitate şi apărare care îi permite să acţioneze
la nivel internaţional ca actor pe scena securităţii, în ce măsură misiunile Uniunii
reprezintă tocmai punerea în practică a P.S.A.C., dacă EUROGENDFOR poate
fi un instrument de acţiune în domeniul operaţiilor de sprijinire a păcii, cum se
implică Jandarmeria Română în misiunile sub egida P.S.A.C. în calitatea de
membru depline a EUROGENDFOR, care sunt direcţiile de acţiune promovate
de instituţia jandarmeriei în contextul exercitării preşedinţiei CIMIN a F.J.E. şi
de ce este nevoită să susţină procesul de pregătire standardizată bazat pe
competenţele necesare desfăşurării de noi misiuni sub egida P.S.A.C..
În acelaşi timp, studiul nostru oferă răspuns factorilor de decizie din
Jandarmeria Română cu privire la întrebările legate de potenţialul ameninţător şi
provocările profesionale care pot apărea în mediul ostil reprezentat de teatrul de
operaţii, dar şi care este impactul psihologic creat de acesta în rândul membrilor
contingentelor.
Cu siguranţă există şi întrebări la care studiul prezent nu poate răspunde
în totalitate, însă considerăm că propunerile din final sunt utile în realizarea unui
prim pas de compatibilizare a politicilor, strategiilor şi direcţiilor de acţiune
concertată care au drept scop asigurarea păcii şi securităţii la nivel mondial. În
acelaşi timp ele pot reprezenta un punct de plecare pentru implementarea unor
programe de pregătire modernă a structurilor din cadrul sistemului naţional de
ordine publică şi securitate naţională care au competenţa legală de a acţiona în
viitoare misiuni sub egida P.S.A.C..
CAPITOLUL I
ACŢIUNILE U.E. ÎN DOMENIILE POLITICII EXTERNE DE
ACŢ
SECURITATE ŞI AP
APĂĂRARE COMUNE
În primul capitol al studiului, dedicat acţiunilor desfăşurate de U.E. în

domeniile politicii externe de securitate şi apărare comune ne propunem să
analizăm şi să aducem în atenţie implicarea activă a Comunităţii Europene care
se constituie ca actor activ al noii ordini mondiale, al securităţii regionale şi
internaţionale.
Menţionăm de la început faptul că studiul se limitează doar la abordarea
din punct de vedere strategic, politic, militar şi diplomatic al acestor acţiuni care
vizează realizarea unui mediul complex şi stabil de securitate şi cooperare la
nivel mondial.
În cadrul acestui capitol analizăm rolul determinant al Uniunii, care
dispune de propria politică externă de securitate şi apărare elaborată de-a lungul
anilor, prin care se permite statelor membre să acţioneze pe scena diplomaţiei şi
politicilor la nivel mondial.
Ne-am propus ca obiectiv principal verificarea ipotezei cauzale şi anume
faptul că Politica de Securitate şi Apărare Comună conferă U.E. posibilitatea de
acţiune ca vector de putere şi decizie la nivel regional şi internaţional, cu scopul
de a menţine pacea şi de consolida principiile care guvernează statul de drept.
Observăm faptul că, în baza acestei politici Uniunea are permanent la
dispoziţie forţele de menţinere a păcii cu care contribuie statele membre, pe care
se sprijină în cadrul operaţiunilor comune de dezarmare, misiunilor umanitare şi
de salvare, consiliere şi asistenţă militară, prevenirea conflictelor şi menţinerea
păcii dar mai ales pe timpul unor misiuni specifice care constau în gestionarea
crizelor, restabilirea păcii şi stabilizare post-conflict.
Metoda care a servit acestui studiu, ce face parte din demersul nostru
complex de cercetare a misiunilor desfăşurate de Jandarmeria Română sub egida
P.S.A.C., este observaţia, concretizată prin analiza documentelor legislative
europene, instrumentelor juridice interne şi internaţionale care au constituit
documentele sursă pentru a înţelege transformările prin care a evoluat U.E..
Observaţia, ca metodă structurată non-participativă a implicat selectarea
independentă a documentelor pe care le-am analizat şi organizat în vederea
verificării subipotezei, şi anume faptul că Politica de Securitate şi Apărare
Comună redirecţionează întregul mecanism naţional prin care România se
găseşte ca parte integrantă la misiunile de menţinere a păcii şi consolidare a
securităţii internaţionale.
Prin politica sa externă de securitate şi apărare U.E. promovează pacea şi
stabilitatea în întreaga lume şi se implică în tot mai multe operaţii de prevenire a
conflictelor, misiuni în domeniul poliţienesc sau operaţii militare de pe teritoriul
altor state.
Astfel, rolul militar al Uniunii se realizează prin propria politică externă
şi de securitate care permite acţiuni la scenă mondială prin punerea în aplicare a
Politicii Externe şi de Apărare Comune. De aici se observă implicarea activă şi
susţinută în cadrul misiunilor pentru prevenirea crizelor şi conflictualităţii.
Considerăm că aceste acţiuni se sprijină totodată şi pe bunele relaţii
diplomatice pe care emisarii europeni le întreprind cu principalii actori de pe
scena mondială cu care Uniunea are parteneriate: S.U.A., Rusia, China, India,
Japonia şi Canada. Un alt punct de sprijin pentru politica de securitate şi apărare
este şi Politica de Vecinătate prin care Uniunea oferă vecinilor săi posibilitatea
desfăşurării unor relaţii democratice în spiritul statului de drept, facilitând astfel
cooperarea în domeniul politic, economic sau cultural.
Rolurile militare se exercită atât prin prevenirea crizelor şi conflictelor
interne şi externe, cât şi prin gestionarea şi soluţionarea lor adecvată. În acest
scop, U.E. şi statele membre se implică activ, voluntar şi responsabil folosind
capacităţile militare şi civile de care dispun pentru asigurarea securităţii
cetăţenilor europeni. În acest scop, U.E. dispune de capacităţi civile şi militare,
de instituţii şi instrumente adecvate garantării apărării şi securităţii statelor
membre şi cetăţenilor europeni.
După eforturile depuse în contextul asumării rolului de contributor la
mediul de securitate regional, România se găseşte pe locul al treilea în U.E. în
ceea ce priveşte contribuţia la misiunile civile ale Uniunii, la care participă cu
poliţişti, jandarmi, militari, diplomaţi, judecători sau experţi în drepturile
omului33.
România, care participă în prezent cu experţi la şase misiuni civile şi
două militare, îşi va menţine nivelul actual de participare la misiunile U.E.34.
Este cunoscut că România s-a implicat activ în numeroase misiuni P.S.A.C.,
conştientizând importanţa şi anvergura pe care acestea o vor căpăta în contextul
demersurilor U.E. de promovare a statului de drept funcţional, a respectării
drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor şi principiilor bunei
guvernări, dar şi domeniile conexe, toate acestea având incidenţă directă asupra
stabilităţii şi securităţii la nivel regional şi mondial.
Angajamentul solid al ţării noastre este confirmat de situarea pe unul din
primele locuri printre membrii U.E. din punctul de vedere al experţilor detaşaţi
şi angajaţi prin contract din misiunile U.E., dar şi prin valoarea adăugată la
elaborarea deciziilor din domeniul P.S.A.C.. Contribuţia statului român, alături
de alte ţări membre, acoperă cu succes atât palierul civil, cât şi pe cel militar.
Concluzii
În urma studiului pe care l-am efectuat prin colectarea informaţiilor
complexe, urmat de studierea şi interpretarea esenţei textelor actelor normative
interne şi internaţionale cu scopul de a clarifica principalele direcţii de acţiune
ale U.E., considerăm ipoteza acestei direcţii de cercetare validă.
33
Tătaru, Irina, Capacitatea U.E. de gestionare a crizelor în domeniul militar şi civil. Prezent
şi perspective, Editura Universităţii Naţionale de Apărare ”Carol I”, Bucureşti, 2012, p.115.
34
România este pe podium la misiuni civile în U.E., http://www.flagrantct.ro www.revistapentrupatrie.ro/index
În demersul nostru ştiinţific am încercat să clarificăm faptul că Politica
de Securitate şi Apărare Comună redirecţionează întregul mecanism naţional
prin care statele membre cum este şi cazul României se găsesc ca parte
integrantă la misiunile de menţinere a păcii şi consolidare a securităţii
internaţionale
Securitatea naţională a statului român este în relaţii de interdependenţă
cu securitatea regională, cu securitatea europeană şi cu cea globală, orice
abordare a acesteia se face numai în contextul în care aceasta este privită ca
parte a sistemului de securitate euro-atlantic şi european.
Prezentul studiu se doreşte a fi un instrument de pregătire de specialitate,
analiza documentelor oficiale ale U.E. şi prezentarea clară a ideilor cheie din
domeniul politicii de securitate şi apărare creează posibilitatea unei aprofundări
mai simple a problematicii din domeniu şi dezvoltă la nivelul individului o
cultură educaţională complexă modernă.
Considerăm acest capitol original prin legătura de cauzalitate între
conceptul de securitate şi apărare la nivel european şi securitatea naţională
corelată la efortul comun al organismelor internaţionale de a garanta pacea şi
securitatea în lume.
CAPITOLUL II
MISIUNILE DESF ĂŞ
DESFĂŞ URATE SUB EGIDA POLITICII DE SECURITATE
ĂŞURATE
ŞI AP
APĂĂRARE COMUNE ÎN DOMENIUL POLI
POLIŢŢIENESC
Acest capitol vizează analiza politicilor, strategiilor şi instrumentelor

prin care U.E. implementează propria politica de securitate şi apărare, prin
intermediul unor misiuni complexe, ca actor pe scena securităţii regionale şi
internaţionale.
Politicile externe, strategiile, instrumentele şi misiunile U.E., aflate sub
controlul Serviciului European de Acţiune Externă, au patru obiective majore şi
anume: sprijină stabilitatea, promovează drepturile omului şi democraţia,
urmăresc să asigure prosperitatea şi susţin aplicarea legii precum şi buna
guvernanţă. Astfel, politicile acoperă diverse tematici, de la acorduri bilaterale,
la orientări şi legislaţie.
Încă de la crearea sa, U.E. a fost implicată în toate etapele procesului de
gestionare a crizelor - de la strategii de prevenire la acţiuni de reabilitare şi de
reconstrucţie necesare la încheierea crizei. În acelaşi timp şi-a administrat
resurse importante dedicate ţărilor aflate în criză politică, utilizând programe
naţionale şi instrumente specifice, precum Instrumentul pentru stabilitate.
Comisia Europeană acordă o importanţă majoră eforturilor comune de
abordare a situaţiilor de criză într-un mod coerent, care să garanteze că
instrumentele, acţiunile şi misiunile pentru implementarea politicii de securitate
şi apărare comună se completează reciproc.
Misiunile pentru implementarea P.S.A.C. sprijină în principal reformarea
sistemului poliţienesc, judiciar şi vamal, precum şi măsurile de consolidare a
capacităţilor. De asemenea, facilitează încheierea acordurilor de încetare a
ostilităţilor şi veghează la respectarea lor. U.E. depune eforturi pentru a garanta
securitatea populaţiei civile, a refugiaţilor, a personalului umanitar şi a
personalului O.N.U.. În plus, misiunile P.S.A.C. pot participa la acţiuni din
domenii specifice, cum ar fi supravegherea frontierelor unde este necesar sau
combaterea pirateriei.
Metodele de cercetare abordate în cadrul acestui studiu sunt observaţia
documentelor şi metoda monografică. Sub îndrumarea conducătorului de
doctorat am analizat rolul şi locul principalelor instituţii de la nivel european cu
atribuţii în elaborarea strategiilor şi punerea lor în practică sub forma misiunilor
P.S.A.C.. Astfel încercăm să clarificăm instituţiile implicate în procesul de
coordonare a misiunilor civil-militare substituite ca răspuns al U.E. la o situaţie
de criză.
După formularea ipotezei, şi anume faptul că U.E., prin structurile sale,
are potenţialul de a deveni cea mai eficientă organizaţie internaţională pentru
managementul crizelor, utilizând atât forţa militară, cât şi componenta civilă,
am trecut la observarea directă şi indirectă a textelor documentelor oficiale.
În cadrul U.E., se face referire la eforturile instituţionale ce vizează
colaborarea strânsă între civili şi militari sub denumirea de C.M.C.O., pentru
„civil military coordination”. Definiţia oficială este următoarea: „Coordonarea
civilo-militară în contextul P.E.S.A.35 şi P.E.S.C. tratează nevoile de coordonare
efectivă a tuturor actorilor europeni angajaţi în planificarea şi punerea în
practică a unui răspuns al U.E. la crize”36.
Am realizat o trecere în revistă a principalelor misiuni internaţionale
abordate din perspectivă istorică dar şi a evoluţiei instituţionale ale forumurilor
decizionale care au iniţiat primele demersuri în crearea teatrelor de operaţii.
Studiul nostru continuă cu o investigare atentă asupra conceptului de
operaţii multinaţionale, pentru a putea face o distincţie clară asupra tipologiei şi
trăsăturilor care le individualizează pe fiecare în funcţie de specificul misiunilor
prin care sunt puse în practică. Am prezentat tipologia misiunilor internaţionale
cu scopul de a evidenţia importanţa eforturilor şi acţiunilor comune desfăşurate
la nivel internaţional în scopul de a asigura un climat de securitate la nivel
regional şi mondial. Acest capitol prezintă particularităţile misiunilor
tradiţionale, care la început au fost concepute în baza unui mandat simplu şi
ulterior au evoluat în concordanţa cu necesităţile mediului operaţional.
35
Politica Europeană de Securitate şi Apărare (PESA) şi-a schimbat denumirea, după ratificarea Tratatului de la
Lisabona, în Politica de Securitate şi Apărare Comună (PSAC); este vorba doar despre o schimbare de nume fără
a presupune şi modificări de substanţă.
36
Civil Military Co-ordination in the context of CFSP/ESDP addresses the need for effective co-ordination of
the actions of all relevant EU actors involved in the planning and subseqU.E.nt implementation of EU's response
to the crisis în: Civil Military Co-ordination, EU Military Staff, Doc. 14457/03, 2003.
Folosind metoda observaţiei asupra documentelor oficiale de la nivel
european, am identificat principalele notificări inovative ale Tratatului de la
Lisabona, care extinde capabilităţile uniunii în domeniul misiunilor pentru
implementarea politicii de securitate şi apărare.
După cum am expus anterior, atât N.A.T.O. cât şi U.E. acordă o
importanţă considerabilă cooperării practice în teatrele de operaţii, însă marea
parte a acestor operaţii se apropie în mod rapid de finalizare iar altele deja s-au
finalizat. Însă instabilitatea regională din zone aflate la marginea Uniunii pot
determina apariţia unor noi vectori de ameninţare, fapt ce ridică o mare
problemă pentru organismele internaţionale în ceea ce priveşte gestionarea
crizelor şi conflictelor.
Prin politica sa de securitate şi apărare U.E. aspiră la un mediu de
securitate concretizat şi realizat prin cooperare internaţională cu principalele
organisme cu atribuţii în menţinerea unui climat de pace şi stabilitate precum
O.N.U., O.S.C.E. şi N.A.T.O..
Până la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, misiunile care
puteau fi derulate în cadrul P.E.S.A.C. erau:
a) misiunile umanitare şi de evacuare;
b) misiunile de prevenire a conflictelor şi de menţinere a păcii;
c) misiunile forţelor de luptă pentru gestionarea crizelor, însă Tratatul de
la Lisabona adaugă la această listă trei noi misiuni:
d) acţiunile comune în domeniul dezarmărilor;
e) misiuni pentru consilierea şi asistenţa în domeniul unor probleme
militare;
f) operaţiuni/misiuni de stabilizare post-conflict.
În cadrul consiliului sunt definite obiectivele şi modalităţile generale
prin care se vor pune în aplicare aceste misiuni. Odată cu intrarea în vigoare a
Tratatului de la Lisabona, acesta poate delega punerea în aplicare a unei misiuni
unui grup de ţări membre vor şi au la dispoziţie mijloacele civile şi militare
necesare îndeplinirii misiunii.
Ţările membre responsabile de desfăşurarea misiunilor trebuie să pună
la dispoziţia Consiliului informaţii cu privire la starea misiuni şi acţionează în
asociere cu Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de
securitate.
Posibila intervenţie a forţelor multinaţionale în aplicarea P.E.S.A.C. este
recunoscută prin Tratatul de la Lisabona. Aceste forţe sunt rezultatul alianţei
militare între anumite state membre care au decis să-şi combine capabilităţile,
echipamentele şi efectivele lor.
România s-a implicat activ în numeroase misiuni civile şi operaţii
militare P.S.A.C., conştientizând importanţa şi impactul pe care acestea îl au în
contextul demersurilor U.E. de promovare a statului de drept funcţional, a
respectului pentru drepturile omului şi bunei guvernări, precum şi în alte
domenii conexe, toate acestea având incidenţă directă asupra stabilităţii şi
securităţii internaţionale.
Concluzii
Considerăm că acest capitol a reuşit să clarifice ipoteza conform căreia
U.E., deţine capacităţi care îi conferă rolul cea mai eficientă organizaţie
internaţională pentru managementul crizelor, utilizând atât forţa militară, cât şi
componenta civilă.
Dialectica menţinerii unui climat de siguranţă al societăţii şi
nerespectarea principiilor de guvernare democratică atrag după sine dezordinea,
iar obţinerea şi menţinerea climatului de normalitate este dificilă.
Fiecare misiune din teatrul de operaţii conţine elemente multiple: politice,
diplomatice, militare, civile, juridice, poliţieneşti, umanitare, iar orice efort în
menţinerea ordinii în regiunile unde a fost tulburată este de neconceput fără
contribuţia forţei militare.
CAPITOLUL III
VALENŢELE JANDARMERIEI ROM
VALENŢ ROMÂ ÂNE ÎN MANAGEMENTUL
CRIZELOR PE ALTE SPA
SPAŢŢII GEOGRAFICE
Acest capitol vrea să demonstreze potenţialul acestui pachet unic de forţe

cu care U.E. a gestionat cu succes evenimentele care au pus sub semnul întrebării
securitatea din zona balcanică precum şi alte situaţii de criză din afara
continentului, dar şi capabilităţile operaţionale cu care poate gestiona noi misiuni
generate de instabilitatea din bazinul Mării Negre.
Dinamica factorilor de instabilitate la nivel regional şi internaţional din
ultimii ani ridică o mare problemă pentru organismele internaţionale şi din
cadrul U.E. în ceea ce priveşte gestionarea crizelor şi conflictelor.
Tipologia şi evoluţia acestor fenomene cu impact negativ asupra
climatului de ordine publică şi securitate naţională, regională sau internaţională
obligă forţele de poliţie să-şi orienteze capacităţile şi capabilităţile operaţionale
în raport de noile preocupări şi posibilităţi de acţiune ale acestor factori
destabilizatori.
Se observă totodată implicarea activă a Uniunii în tot mai multe operaţii
de prevenire a conflictelor, misiuni din domeniul poliţienesc şi operaţii de pe
teritoriul altor state sau misiuni pentru prevenirea crizelor şi conflictualităţii.
Toate acţiunile operative din domeniul gestionării crizelor sunt acoperite
prin dezvoltarea misiunilor ”de tip Petersberg” la care au fost adăugate în
spectrul acţional acţiunile de ripostă contrateroristă.
Definirea clară şi progresivă a politicii de apărare comună este susţinută
prin Tratatul de la Nisa în care se reafirmă interesul pentru dezvoltarea
capacităţilor militare ale U.E., crearea de structuri politice şi militare
permanente şi încorporarea definitivă în Uniune a funcţiilor de gestiune de criză.
Ipoteza de cercetare a acestui capitol este dată de existenţa unor
particularităţi în continuă transformare a spectrului misiunilor din teatrele de
operaţii atât în domeniul militar cât şi poliţienesc, cu implicaţii şi efecte majore
asupra forţelor de ordine publică şi securitate naţională din România.
În acest sens ne-am propus să investigăm problemele generale privind
transformarea instituţiei Jandarmeriei Române, evoluţia acesteia în contextul
armonizării şi compatibilizării structurilor sistemului românesc de ordine
publică şi securitate naţională cu cele din statele U.E..
O subipoteză a acestei direcţii de cercetare din cadrul studiului nostru
vizează abordarea mecanismului de management al pregătirii operaţionale al
contingentelor de jandarmi standardizat pe două paliere identificate: activitatea
de recrutare şi selecţie iniţială pentru misiune şi pregătirea de specialitate înainte
de plecare dar şi pe timpul misiunii din teatrul de operaţii.
Punctul de plecare prin care am identificat această subipoteză a fost
activitatea de informare - documentare desfăşurată în cadrul Inspectoratului
General al Jandarmeriei Române, Direcţia Resurse Umane - Serviciul Recrutare,
Încadrare şi Promovare Personal.
Pentru a dovedi validitatea ipotezei acestui capitol am folosit ca tehnică
de cercetare studiul de caz, prin care am analizat fiecare aspect care a
individualizat modul de acţiune al jandarmilor români în misiuni, ajungând
astfel la concluzia că există anumite puncte care necesită profesionalizarea
structurilor în concordanţă cu spectrul larg al misiunilor, permanent aflat în
schimbare.
Am ales şi aplicat metoda interviului în cadrul acestei vizite de lucru
pentru a putea observa sistemul de management operaţional şi întregul ciclu de
pregătire standardizată de la nivelul structurii centrale a Jandarmeriei Române
implicată direct în răspunsul pe care statul român trebuie să-l acorde ferm în
baza angajamentelor asumate în faţa forurilor internaţionale
Astfel, folosind observaţia ca metodă structurală nonparticipativă, în urma
studiului legislaţiei specifice în vigoare şi a discuţiilor cu ofiţerii specialişti care
au atribuţii pe linia organizării şi desfăşurării activităţilor de selecţie, pregătire,
încadrare şi trimitere a personalului Jandarmeriei în teatrele de operaţii am
identificat anumite obstacole provocate de lacunele legislative care îngreunează
modernizarea şi eficientizarea acestui proces managerial complex.
Această capitol implică o înţelegere sistematică şi standardizată a rolului
determinant pe care această structură cu atribuţii în domeniul ordinii publice şi
al securităţii naţionale îl are în cadrul Forţei de Jandarmerie Europeană (F.J.E.)
şi al Asociaţiei Forţelor de Jandarmerie şi Poliţie cu Statut Militar Europene şi
Mediteraneene (F.I.E..P).
Concluziile vizează posibile căi de urmat în vederea eficientizării
procesului managerial de la nivelul structurilor din cadrul sistemului naţional de
ordine publică şi securitate naţională, îndeosebi Jandarmeria Română, pentru
creşterea capacităţilor operaţionale necesare în misiunile desfăşurate sub egida
P.S.A.C..
Argumentele pe care le aducem în sprijinul acestei teorii ţin de modul
cum această instituţie se afirmă pe scena misiunilor internaţionale în calitatea de
membru EUROGENDFOR şi FIEP.
Deşi nu dispune de o forţă armată permanentă, U.E. se poate sprijinii pe
forţele de menţinere a păcii cu care contribuie statele membre în cadrul
operaţiunilor comune pentru dezarmare, misiuni umanitare şi de salvare,
consiliere şi asistenţă militară, prevenirea conflictelor şi menţinerea păcii,
misiuni ale forţelor combatante pentru gestionarea crizelor, inclusiv pentru
restabilirea păcii şi stabilizare după încetarea conflictelor.
F.J.E. poate executa toate tipurile de operaţii: de prevenire a conflictului,
de realizare a păcii, de menţinere a păcii, de impunere a păcii, de construire a
păcii sau umanitare. Misiunile specifice pentru forţele de jandarmerie privesc
executarea misiunilor de restabilire şi menţinere a ordinii publice, supravegherea
şi consilierea unei poliţii locale în activitatea sa obişnuită, conducerea procesului
de supraveghere a controlului de trafic ilicit, executarea misiunilor de poliţie de
frontieră, de protecţie apropiată, de investigaţie judiciară pentru urmărirea
infractorilor şi transferul lor sub autorităţile judiciare competente.
Operaţiunile de menţinere a păcii ale F.J.E. pot fi mandatate atât de U.E.,
cât şi de O.N.U., N.A.T.O., OSCE sau alte organisme internaţionale, cu
menţiunea că F.J.E. oferă un instrument complementar în capacităţile de
gestionare a crizelor civile ale U.E..
Ceea ce diferenţiază această cercetare ştiinţifică de alte abordări ale
fenomenului operaţiilor de sprijinire a păcii este faptul că, plecând de la
evidenţierea rolului factorului militar în menţinerea securităţii şi stabilităţii
internaţionale, vom încerca să analizăm implicarea Jandarmeriei Române la
complexitatea misiunilor internaţionale pentru a sprijini efortul comun al
strategiilor şi politicilor de securitate şi apărare regională şi internaţională.
Totodată considerăm ca aspect de noutate faptul că în cadrul cercetării
ştiinţifice vom analiza întregul mecanism care a generat procesul de recrutare,
selecţie şi încadrare a membrilor contingentelor participante la executarea
acestor misiuni, coordonarea acţiunilor de jandarmi în contextul misiunilor de
impunere a păcii, realizarea controlului executării acestora şi nu în ultimul rând
la baza juridică şi modalităţile realizării proiecţiei şi extracţiei forţei de jandarmi
în misiuni internaţionale.
Concluzii
În cadrul acestui capitol am încercat să clarificăm faptul că la nivelul
sistemului integrat al U.E. de gestionare a crizelor intervin structuri specializate
din domeniul poliţiei, justiţiei, administraţiei publice şi protecţiei civile, din
cadrul cărora s-a desprins treptat ca un serviciu de ordine publică şi securitate
internă, Forţa de Jandarmerie Europeană.
În calitate de instrument al U.E. specializat în gestionarea crizelor, F.J.E.
(EUROGENDFOR) se implică activ în misiunile civile şi operaţiunile militare
desfăşurate la nivel internaţional, ceea ce reprezintă o formă de aplicare a
priorităţilor europene de securitate şi apărare.
Jandarmeria Română se găseşte azi ca membru cu drepturi depline în
F.J.E. aflată într-un proces de modernizare şi compatibilizare a structurilor şi
practicilor, fapt ce determină profesionalizarea instituţiei, adoptarea şi
implementarea instrumentelor şi metodelor moderne de îndeplinire a misiunilor
şi implicit alinierea activităţilor de învăţământ la standardele de performanţă ale
instituţiilor similare europene.
Capacităţile operaţionale ale acestei forţe cu statut militar sunt
permanent dezvoltate şi modernizate conform exigenţelor şi cerinţelor
misiunilor prin stagii de pregătire şi parteneriate cu state membre din aceste
organizaţii dar şi alte structuri similare cu expertiză şi experienţă în domeniu.
Pe parcursul angajamentelor partenerilor F.I.E.P. s-a ajuns la concluzia
că jandarmeriile oferă o plus-valoare semnificativă prin folosirea unei rezerve de
forţe înalt calificate. Aptitudinea lor de a acoperi ansamblul spectrului de
misiuni de politie, cuvânt cheie în doctrina de angajare şi statutul lor, le permite
să fie desfăşurate în perfecta complementaritate cu o componentă militară,
garant al securităţii într-un spaţiu euro-mediteranean.
CAPITOLUL IV
AFGANISTANUL – O NOUĂ OPORTUNITATE DE AC
NOUĂ ACŢŢIUNE A U.E. ÎN
DOMENIUL P.S.A.C.
După ce am identificat instrumentele U.E. din domeniul politicii externe

de securitate şi apărare comună care-i conferă posibilitatea de acţiune în teatrele
de operaţii ca actor pe scena securităţii mondiale, am evidenţiat capabilităţile
structurilor specializate din statele membre care pot acţiona în misiunile de
gestionare a crizelor din afara spaţiului european.
Capitolele anterioare au dovedit faptul că la nivelul statelor membre U.E.,
cum este şi cazul ţării noastre există structuri specializate profesionalizate care
acţionează în misiuni complexe de pe tot globul, îmbinând componentele civil-
militare cu succes în funcţie de mandatul încredinţat şi specificul teatrului unde
se acţionează.
În acest capitol ne propunem să identificăm sursele de instabilitate
regională din Afganistan precum şi potenţialul ameninţător la adresa securităţii
regionale şi mondiale care au creat din această zonă cel mai complex teatru de
operaţii pentru sprijinire a păcii.
Ipoteza principală a capitolului vizează existenţa unor factori
destabilizatori de ordin politic, militar, economic, instituţional, cultural şi
religios în interiorul statului afgan, care vin în contradicţie cu principiile
fundamentale ale Cartei O.N.U. şi obligă organismele internaţionale la reacţie
imediată.
Complexitatea fenomenelor ce se substituie ca riscuri şi ameninţări la
adresa securităţii regionale şi mondiale, îndeosebi terorismul şi traficul de
droguri au ca punct de plecare în ultimii ani zona Afganistanului. Celule ale Al
Qaeda şi alte reţele nou înfiinţate afiliate Statului Islamic care şi-au extins în
ultimii ani activitatea infracţională pe teritoriul afgan şi pe cel al statelor
învecinate impun direcţionarea eforturilor U.E., N.A.T.O. şi O.N.U. spre acest
punct fierbinte al Asiei37.
Cercetarea noastră doreşte să evidenţieze influenţa multiculturalismului
şi pluralităţii de etnii care rezultă din mozaicul de triburi care trăiesc pe acest
teritoriu şi îşi pun amprenta pe modul cum U.E. îşi creionează politica de
acţiune în această zonă a popoarelor musulmane.
Subcapitolul al doilea evidenţiază deosebirile clare dintre popoarele şi
cultura occidentală şi poporul afgan, care se substituie ca o entitate care cu greu
se poate alinia la standardele modernismului, tocmai datorită acestor cutume şi
obiceiuri sacre tribale care îşi au origine şi din tainele credinţei islamice.
Studiul nostru a continuat cu investigarea fiecărui eveniment esenţial din
acest stat care a fost în atenţia comunităţilor internaţionale. Instabilitatea
regimului de la Kabul, practicile ilegale ale locuitorilor dar mai ales acţiunile
violente ale talibanilor şi reţelei teroriste Al-Qaeda au obligat occidentul la
acţiuni ferme şi radical pentru stoparea acestor ameninţări radicale.
Folosind ca metodă de cercetare observaţia documentelor oficiale şi
investigarea surselor bibliografice din domeniu, am identificat legătura inter-
operaţională dintre acţiunile U.E. pentru implementarea democraţiei şi misiunile
N.A.T.O. axată pe reconstrucţie şi la nevoi pe lupta împotriva insurgenţei.
Cercetarea a continuat cu exprimarea ideilor clare care aduc în atenţie
principalele evenimente negative care contravin prevederilor Cartei O.N.U. şi
care au atras reacţia organizaţiilor internaţionale în această zonă de instabilitate.
Concluzii
Considerăm acest capitol dedicat implicării organismelor internaţionale
din Occident, cu precădere U.E. în acţiuni comune care au drept scop stabilitatea
regională în Afganistan util pentru înţelegerea factorilor generatori de
insecuritate şi a efectelor generate de potenţialul ameninţător al acestui stat
instabil instituţional.
De asemenea studiul este util instituţiilor naţionale şi centrelor de
pregătire din domeniul ordine publică şi securitate naţională în vederea
37
http://www.caleaeuropeana.ro/avertisment-europol-isis-si-al-qaeda-au-resursele-pentru-a-
ataca-ue-statele-vestice-principala-tinta/
actualizării tematicilor de pregătire axate pe problematica misiunilor
internaţionale.
Implicarea organismelor internaţionale în procesul de democratizare şi
reconstrucţie al statelor musulmane se va găsi întotdeauna la limita acceptării
din partea popoarelor aflate sub puternicele influenţe ale Islamului.
Din dorinţa de a promova şi a pune în practică propria politică de
securitate şi apărare, U.E. riscă să ajungă la momentul în care va fi nevoită să-şi
retragă toată misiunile din acest domeniu care se execută pe teritoriile unor state
musulmane.
Susţinem acest lucru întrucât prezenţa susţinută prin misiunile şi
operaţiunile din ultimii ani a occidentalilor, justificate ca intervenţii legale în
baza prevederilor Cartei O.N.U. în astfel de teritorii, poate intriga populaţia
acestor ţări în care societatea se rezumă doar la acceptarea cutumelor şi
tradiţiilor învechite, inspirate din dogmele credinţei islamice.
Atenta analiză a modului de acţiune a organizaţiilor din occident în
Afganistan confirmă existenţa unor particularităţi în continuă transformare a
spectrului misiunilor din teatrele de operaţii din Orient atât în domeniul militar
cât şi poliţienesc, deschide drumul spre următoarele direcţii de investigare care
vizează misiunile U.E. şi N.A.T.O. ca efort în procesul de democratizare a
acestui stat
Acest capitol este original prin abordarea unui domeniu dinamic aflat pe
masa de lucru a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi
politica de securitate. Cercetarea asupra impactului varietăţilor culturale, a
diferenţei de religie precum şi provocările profesionale din timpul misiunilor,
reprezintă coordonate pe baza cărora se vor contura noile strategii şi politici
externe din domeniul gestionării crizelor în statele musulmane, crize care deja
au apărut.
CAPITOLUL V
MISIUNEA DE SPRIJIN A REFORMEI ÎN DOMENIUL POLI
POLIŢŢIEI ÎN
AFGANISTAN –EUPOL
După ce am prezentat factorii esenţiali care conferă statului afgan

caracteristica de zonă de insecuritate puternic afectată de instabilitatea regimului
politic, studiul nostru va demonstra capacitatea U.E. de acţiune în această zonă a
Orientului pentru instaurarea democraţiei.
Importanţa temei acestui capitol se justifică prin faptul că, acest domeniu
supus cercetării se subscrie în cadrul unui subiect actual şi anume efortul comun
al statelor din U.E. de a promova şi garanta valorile fundamentale ale statului de
drept, drepturile fundamentale ale omului, justiţia şi echitatea, lucruri încă
incerte în Afganistan.
Susţin acest lucru deoarece implicarea U.E. în procesul de democratizare
a regimului de la Kabul este justificată prin prevederile Tratatului de la Lisabona.
Această temă aleasă, sub coordonare prof. univ. dr. Victor Aelenei, pe
care o supunem cercetării, va reprezenta un real beneficiu pentru societate în
domeniul cunoaşterii dar mai ales pentru lucrătorii din sistemul naţional de
ordine publică şi securitate naţională, care vor aprofunda întregul mecanism de
ordin strategic, politic, militar şi non-militar care reorientează acţiunile pe scena
mondială la momentul actual.
Analiza şi studiul nostru vor prezenta într-o manieră elevată această
problematică pentru a dovedi validitatea ipotezei pe care o exprimăm,
problematică care se dovedeşte a fi de actualitate şi noutate.
Acţiunile şi misiunile occidentului pe viitor vor fi mult mai accentuate
pe lupta împotriva terorismului care îşi are sorgintea în zona Orientului. Cu
siguranţa politicile externe ale Uniunii vor fi discutate la masa tratativelor şi cu
alte state musulmane care au suferit în ultimul timp de pe urma atentatelor
teroriste ale rebelilor insurgenţi din Afganistan şi grupărilor afiliate Statului
Islamic din Irak şi Levant (I.S.I.L.).
Am fost motivaţi să alegem această temă spre investigare datorită
caracterului total diferit al misiunilor desfăşurate în acest teatru de operaţii de
către statele din U.E. şi Afganistan.
Ipoteza de la care am început această cercetare este formulată în baza
expunerii U.E., datorită politicii sale de securitate şi apărare, într-un teatru de
operaţii, ca actor pe scena internaţională din domeniul securităţii. Intervenţia
U.E. constă în implementarea unui model de guvernare modern şi democratic
bazat pe respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, în
concordanţă cu prevederile Cartei O.N.U..
Încrederea acordată de N.A.T.O. pentru a transfera către U.E. misiunea
de democratizare a regimului de la Kabul confirmă faptul că acest spaţiu de
libertate, securitate şi justiţie poate fi un model şi pentru statele din lumea
musulmană.
În ceea ce priveşte compatibilizarea ideii de stat modern, cu o guvernare
care să se sprijine pe un sistem de ordine publică şi securitate naţională eficient,
pe o forţă de poliţie naţională, sarcina a revenit Parlamentului European care a
răspuns prompt de la prima solicitare prin declanşarea primei misiuni în Asia de
acest gen.
Guvernul Republicii Islamice Afganistan este sprijinit pentru crearea şi
consolidarea bazelor activităţilor poliţieneşti pe fondul nevoii stringente de a
dispune de o puternică forţă de poliţie care să contribuie la asigurarea păcii, a
securităţii şi a siguranţei poporului afgan, într-un stat organizat pe principii
democratice.
U.E. are un angajament pe termen lung cu privire la Afganistan şi, în
prezent, se află în plin proces de confirmare a angajamentului său financiar până
în 2020. O serie de state membre şi-au manifestat deja angajamentul de a
continua să acorde sprijin pe termen lung. Afganistan este ţara care beneficiază
cel mai mult de ajutor din partea U.E..
Eforturile U.E. de modernizate a sistemului de drept afgan sunt
concretizate prin misiunea EUPOL care se concentrează în primul rând pe
reforma instituţională a Ministerului de Interne din Afganistan şi
profesionalizarea Poliţiei Naţionale Afgane (ANP), deoarece competenţa şi
corupţia ridică o serie de probleme în îndeplinirea misiunilor ce revin acestei
structuri de securitate afgane. La această misiune România detaşează periodic
experţi civili, îndeosebi diplomaţi, magistraţi şi ofiţeri de poliţie.
Ipoteza principală de cercetare a acestui studiu este dată de existenţa
unor particularităţi în continuă transformare a spectrului misiunilor din teatrul de
operaţii din Afganistan, atât în domeniul militar cât şi poliţienesc, fapt ce
implică regândirea sistemului de pregătire a celor ce vor acţiona în astfel de
misiuni.
U.E. se impune în acest teatru în baza rolului pe care îl are la scară
mondială în baza politici sale de securitate şi apărare, ca garant al securităţii sale,
principiilor şi valorilor sale fundamentale.
Noile riscuri şi ameninţări asupra climatului de securitate la nivel
naţional, regional şi mondial, precum activităţile de natură teroristă ale ISIL,
precum şi acţiunile de destabilizare a regimurilor politice de tip democratic din
anumite state ale lumii vor obliga actorii de pe scena mondială la transformări
radicale în domeniul managementului misiunilor şi operaţiunilor multinaţionale.
Concluzii
Acest capitol a oferit o abordare clară a modului cum U.E. se intervine
pentru implementarea unui model de guvernare modern şi democratic în
Afganistan, în concordanţă cu prevederile Cartei O.N.U.. Studiul nostru
evidenţiază faptul că Misiunea EUPOL este cel mai concret exemplu şi mijloc
prin care experţii din domeniul afacerilor interne şi justiţiei din statele Uniunii
au pus în practică politica Uniunii, ca efort al occidentului de a conduce spre
democraţie regimul aflat sub conducerea preşedintelui Hamid Karzai.
Dorim să evidenţiem faptul că această misiune se delimitează strict de
celelalte operaţiuni întreprinse de Occident care vizează componenta militară
concretizate prin acţiunile de contra-insurgenţă. Obiectivele şi activităţile
EUPOL sunt orientate strict spre abordarea civilă.
Modelul în care sunt pregătite organele statului din Afganistan, în special
armata, poliţia şi lucrătorii din domeniul justiţiei precum şi modul în care treptat
se realizează transferul de putere în acest stat, confirmă capacităţile statelor
europene de a acţiona ferm şi sub litera Politicii Europene de Securitate şi
Apărare Comună.
CAPITOLUL VI
MISIUNEA NATO TRAINING MISSION - EFORT AL OCCIDENTULUI
PENTRU STABILITATE ÎN ORIENT
Ne-am propus să abordăm această direcţie de cercetare din prisma
faptului că întregul proces managerial prin care jandarmeria se angajează să
participe la acest efort comun de stabilitate în calitate de membru
EUROGENDFOR este diferit, fapt ce ne determină să investigăm o
problematică cu caracter de noutate.
Întregul proces de selecţie a membrilor contingentelor, pregătirea
acestora cât mai ales procedurile de acţiune din misiune sunt de asemenea
adaptate la specificul teatrului de operaţii.
Varietăţile culturale cu care jandarmii români interacţionează în misiune
sunt vaste, ceea ce a avut de multe ori profunde schimbări asupra modului cum
se derulează etapele acţionale specifice unei misiuni.
Acest capitol aduce în atenţia cititorului o analiză a evenimentelor şi
particularităţilor pe timpul cât s-a desfăşurat misiunea fiecărui contingent din
anul 2011 până în prezent.
Preocupări privind studiul acestor misiuni complexe din statul afgan la
care jandarmeria a participat sub egida EUROGENDFOR nu au mai existat, fapt
ce ne determină să realizăm o cercetare ştiinţifică cu caracter de noutate ce ar
putea fi fructificată în procesul instructiv educativ de pregătire de specialitate al
personalului acestei instituţii.
Ipoteza pe baza căreia ne susţinem cercetarea este dată de implicarea
EUROGENDFOR în misiunea I.S.A.F., care prin statutul său, poate executa
toate tipurile de operaţii, bazându-se pe experienţa naţională din domeniul
misiunilor specifice ale structurilor specializate de tip jandarmerie ale statele
membre.
Operaţiunile complexe ale N.A.T.O. şi misiunile U.E. în Afganistan
reprezintă tocmai punerea în practică a ideii de Identitate Europeană pentru
Securitate şi Apărare (I.E.S.A.) în interiorul Alianţei, proiect lansat încă din
anul 1999 în cadrul reuniunii de la Washington.
Se observă astfel că aceste operaţiuni multifuncţionale şi multinaţionale
desfăşurate în mod imparţial cu implicare atât a factorului militar dar şi al
agenţiilor diplomatice şi umanitare din Occident, au îmbrăcat întreaga tipologie
a operaţiilor în sprijinul păcii (Peace Support Operations), fapt ce ne determină
să investigăm cu interes această problematică.
Afganistanul a oferit posibilitatea forţelor Alianţei şi statelor din U.E. să
execute misiuni complexe precum:
a) prevenirea conflictelor ( Conflict Prevention – CP );
b) realizarea păcii ( Peace Making – PMO );
c) menţinerea păcii ( Peace Keeping – PKO );
d) impunerea păcii ( Peace Enforcement - PEO);
e) construirea păcii ( Peace Building – PBO );
f) umanitare ( Humanitarian Operation – HO ).
O subipoteză a acestei direcţii de cercetare din cadrul studiului nostru
vizează abordarea mecanismului de management al pregătirii operaţionale şi
psihologice a contingentelor de jandarmi standardizat pe două paliere
identificate: activitatea de recrutare şi selecţie iniţială pentru misiune şi
pregătirea de specialitate înainte de plecare dar şi pe timpul misiunii din
Afganistan.
de reflecţie în vederea explicării acţiunilor şi misiunilor desfăşurate de
Jandarmeria Română în Afganistan în calitate de membru EUROGENDFOR.
Ceea ce diferenţiază această cercetare ştiinţifică de alte abordări ale
fenomenului operaţiilor de sprijinire a păcii este faptul că, plecând de la
evidenţierea rolului factorului militar în menţinerea securităţii şi stabilităţii
internaţionale, am analizat implicarea unei structuri din cadrul sistemului
naţional de ordine publică şi securitate naţională în cel mai complex teatru de
operaţii din afara teritoriului european.
Participarea în Afganistan a devenit cea mai importantă misiune a
EUROGENDFOR de până în prezent. Începând din 2011 efectivele au fost
reduse progresiv pe măsură ce responsabilităţile au fost transferate către
autorităţile afgane.
Activitatea de bază a jandarmilor dislocaţi în Afganistan a constituit-o
mentoratul. În toate centrele de pregătire din Afganistan aceasta a fost metoda
principală de lucru şi nu cea a substituirii instructorilor afgani cu personal
internaţional.
Aflat permanent în faţa faptelor oamenilor şi a evenimentelor care se
derulează în mod imprevizibil şi cu o rapiditate surprinzătoare într-un teatru de
operaţii, jandarmul trăieşte aproape continuu într-un orizont al iminenţei
pericolului.
Caracterul inedit al situaţiilor în care acesta execută misiunile cu caracter
oarecum nou, incumbă presiuni psihologice generate de asumarea
responsabilităţii în luarea deciziilor şi a riscului în actul de intervenţie. Cu cât
mai incontrolabilă este percepută o situaţie sau un eveniment, cu atât mai mult
ea poate deveni o sursă de presiune psihologică.
Nu este vorba atât de capacitatea efectivă a persoanei de a controla
producerea sau desfăşurarea unui eveniment, cât despre percepţia asupra
controlabilităţii acestuia. Surprins într-o atare situaţie, reacţia imediată va fi
anxietatea.
Concluzii
Prin acest capitol am analizat şi am adus în atenţia cititorului aspectele
complexe ale misiunilor executate de efectivele specializate ale structurilor de
ordine publică şi securitate naţională din România în teatrul din Afganistan, în
cazul nostru jandarmeria.
Astfel am verificat ipoteza ajungând la concluzia că la nivelul statului
există structuri profesionalizate şi standardizate care pot acţiona în teatrele de
operaţii multinaţionale conform statutului de membru EUROGENDFOR iar
sistemul de recruting este permanent modernizat conform solicitărilor primite.
Având în vedere finalitatea practică, demersul editorial pe care l-am
întreprins se încadrează logic şi firesc în demersurile realizate de alţi specialişti
pentru evidenţierea necesităţii integrării structurilor de ordine publică şi
securitate naţională în eforturile colective ale comunităţii internaţionale de
combatere a riscurilor şi ameninţărilor la adresa ordinii şi securităţii la nivel
regional şi global.
În ceea ce priveşte necesitatea prezenţei jandarmilor români în astfel de
teatre de operaţii se poate invoca faptul că acţiunile de contracarare a
ameninţărilor la adresa securităţii spaţiului european trebuie executate în baza
angajamentelor pe care ţara noastră şi le-a asumat pe această direcţie.
Acest capitol, aflat în directă concordanţă cu cele realizate anterior, vor
duce la sistematizarea ipotezei principale de studiu din cadrul studiului nostru şi
la exprimarea concluziilor expuse la finalul tezei de doctorat.
Capitolul VII
IMPACTUL PSIHOLOGIC ASUPRA CONTINGENTELOR DIN
TEATRELE DE OPERA ŢII
OPERAŢ
Pregătirea psihică pentru misiune include ansamblul de acţiuni şi

demersuri instructiv-educative menite să asigure însuşirea unor cunoştinţe şi
formarea unor deprinderi şi atitudini care să determine stabilitatea şi echilibrul
psihic al luptătorilor, să dezvolte rezistenţa psihică şi capacitatea acestora de a se
raporta conştient, cu un moral ridicat, la situaţiile specifice misiunii, pentru o
acţiune extrem de eficientă.
Acest capitol al studiului nostru îşi propune să prezinte, din perspectivă
psihosocială, principalele modalităţi de eficientizare a proceselor de adaptare ale
militarilor dislocaţi în diferite teatre de operaţii internaţionale precum şi
implicaţiile acestora asupra succesului misiunii.
În cadrul acestei direcţii de cercetare am utilizat ca metodă de
investigare observaţia. Astfel, am analizat documentele oficiale, chestionarele de
evaluare şi rapoartele oficiale ale specialiştilor din domeniul psihologiei militare
care au evaluat impactul psihologic asupra militarilor care au acţionat în
misiunile din afara teritoriului naţional.
Elementele prezentate în acest capitol reprezintă rezultatul documentării
realizate la Centrul de Psihosociologie al M.A.I., unde am identificat
preocupările specialiştilor în domeniu care doresc perfecţionarea întregul
mecanism de pregătire psihologică a contingentelor care se găsesc permanent la
limita impasului psihic.
Ipoteza pe baza căreia ne-am propus să abordăm această problematică,
este dată de existenţa unor factori psiho-sociali care acţionează asupra
procesului de adaptare psihică a militarilor la noul mediu în care se desfăşoară
misiunea. Se impune astfel să investigăm rolul atitudinilor, motivaţiilor şi
personalităţii militarului în cadrul procesului de adaptare psihică la specificul
misiunii, precum şi influenţa acestui mediu ostil, constrângător, asupra
psihicului membrilor contingentelor.
Cu scopul de a asigura pregătirea membrilor acestor contingente la
nivelul solicitărilor specifice, şi în ţara noastră au fost împrumutate modele,
proiectate şi construite ateliere de pregătire psihofizică. Antrenamentul general
al militarului ce acţionează într-un teatru de operaţii vizează creşterea calităţilor
de bază ale acestuia incluzând sfera proceselor psihice, a personalităţii şi a
deprinderilor necesare îndeplinirii cu succes şi în condiţii de siguranţă a misiunii
încredinţate.
Specificul misiunilor complexe din teatrele de operaţii necesită un
control emoţional evident, un calm deosebit de necesar în adaptarea la situaţii
extrem de solicitante fizic şi psihic.
Cu alte cuvinte, evoluţia spectrului misiunilor internaţionale a impus şi
exigenţe sporite pentru militarii ce încadrează contingentele, acestora
solicitându-li-se performanţe înalte, posibile datorită prezenţei unor caracteristici
psihologice, precum: adaptabilitate, aptitudini şi deprinderi multiple şi
transferabile, abilitatea de a lucra în echipe diverse.
În cadrul M.A.I., factorii de decizie şi structurile de profil specializate în
domeniul acordării asistenţei psihologice, sunt implicate activ în fiecare misiune
la care participă poliţişti, jandarmi sau alţi experţi români detaşaţi în teatrele de
operaţii din afara teritoriului naţional. Activitatea se desfăşoară atât în stadiul de
selecţie iniţială a candidaţilor la respectiva misiune, pe timpul misiunii prin
prezenţa activă a psihologilor în teatrul de operaţii, dar şi la întoarcerea acestora
în ţară în cadrul activităţii de debriefing.
În urma activităţii de informare documentare realizată la Centrul de
Psihosociologie al M.A.I., unde am studiat conţinutul rapoartelor privind
testările psihologice a membrilor diferitelor contingente care acţionat în misiuni
din afara teritoriului naţional, am observat faptul că, din punct de vedere
psihologic există aspecte comune privind procesul de adaptare la specificul
mediului constrângător şi impactul psihologic al acestuia.
Concluzii
În cadrul acestui capitol am încercat să clarificăm importanţa pregătirii
psihologice a militarilor ce încadrează contingentele specializate care acţionează
în teatre de operaţii din afara teritoriului naţional. Factorul uman este permanent
ancorat la specificul misiunii şi de cele mai multe ori se confruntă cu o luptă
interioară în cadrul procesului de adaptare la mediul ostil, constrângător.
Apreciem faptul că misiunile complexe desfăşurate într-un teatru de
operaţii din afara teritoriului naţional, ce se desfăşoară prin excelenţă în medii
constrângătoare, caracterizate de restricţii severe şi ameninţări pronunţate, ridică,
în faţa participanţilor, o serie de obstacole, specifice mediilor constrângătoare.
Procesul de adaptare a individului la mediul constrângător este influenţat
de o serie de factori externi şi interni. Aceştia acţionează asupra adaptării,
influenţând-o, fie în sensul facilitării, fie în sensul îngreunării sale.Cu toate
acestea, există modalităţi de facilitare a adaptării, care ţin atât de instituţie, cât şi
de fiecare participant la misiune.
Acordarea unei atenţii sporite acestor modalităţi de uşurare a adaptării ar
reprezenta o posibilă soluţie pentru creşterea eficienţei acţiunilor structurilor
specializate din domeniul securităţii în diferite zone fierbinţi de pe Glob, pe de o
parte, dar şi o garanţie suplimentară pentru reîntoarcerea în ţară a unor militari
sănătoşi, apţi, pentru o nouă misiune, dacă situaţia o cere.
ORIGINALITATEA, CONTRIBU CONTRIBUŢ ŢIILE INOVATIVE ALE TEZEI ŞI
MODALIT
MODALITĂŢ ĂŢ ILE DE VALIDARE A CERCET
ĂŢILE CERCETĂ ĂRII ŞTIIN
TIINŢ ŢIFICE
Studiul, împreună cu ipotezele, obiectivele, metodele şi rezultatele sale,

semnalează actualitatea subiectului într-un domeniu extrem de dinamic astăzi.
Implicarea structurilor specializate din cadrul Jandarmeriei Române în
misiuni internaţionale sub egida Politicii de Securitate şi Apărare Comună se
plasează pe aceleaşi coordonate prin care instituţiile similare din statele U.E. i-
au parte la efortul comun ce constă în asigurarea păcii şi securităţii mondiale,
promovarea principiilor ce guvernează statul de drept şi respectarea drepturilor
şi libertăţilor fundamentale ale omului statuate în Carta O.N.U..
Prin abordarea într-o manieră elevată a acestei problematici cu caracter
de noutate, lucrarea contribuie la extinderea cercetării de specialitate din
domeniul ordine publică şi siguranţa naţională.
În plus, teza deschide drumul spre noi domenii de investigare, deoarece
domeniul operaţiilor multinaţionale în sprijinul păcii poate căpăta o nouă
dimensiune în contextul viitoarelor ameninţări la adresa climatului de securitate.
Studiul prezent este original deoarece permanent a existat colaborare între
cercetător şi specialiştii din domeniu care prin expertiza lor au adus plus valoare
informaţiilor. Abordarea dovedeşte realism şi obiectivitate prin prezentarea
datelor culese pe timpul activităţii de informare - documentare de la subiecţi şi
prin interpretarea lor nepărtinitoare.
Originalitatea lucrării şi contribuţiile inovative pot fi analizate la nivel
instituţional, programatic şi legislativ.
La nivel instituţional cercetarea reprezintă un câştig, prin publicarea
acesteia va deveni accesibilă şi va crea un impact asupra sistemului de pregătire
al monitorilor O.N.U. şi a specialiştilor care urmează să acţioneze în noile teatre
de operaţii.
În acelaşi timp studiul de faţă reprezintă un real beneficiu pentru
societate în domeniul cunoaşterii, dar mai ales pentru lucrătorii din sistemul
naţional de ordine publică şi securitate naţională, care vor putea aprofunda
întregul mecanism de ordin strategic, politic, militar şi non-militar care
reorientează acţiunile pe scena mondială la momentul actual.
Prin prezentarea tuturor factorilor cu impact asupra modului de derulare
a unei misiuni, componentă cu caracter de noutate în cadrul cercetării de faţă, se
deschid noi direcţii şi strategii de pregătire a structurilor specializate din
România care pot acţiona în teatrele de operaţii.
Instituţia beneficiară este Jandarmeria Română, care poate trece de la un
sistem de pregătire cazon la unul practic aplicativ, axat pe competenţe conform
noului spectru de misiuni în care poate acţiona şi totodată poate pune în practică
propunerile de standardizare a pregătirii cu cel al structurilor similare din U.E..
Studiul este originar prin metodele variate de culegere a datelor şi
interpretare a acestora care implică responsabilitate şi consecvenţă, deoarece
demersul vizează o teoretizare şi apoi punere în practică a rezultatelor cercetării.
Rezultatele cercetării pot servi schimbărilor ce vizează pregătirea de
bază de specialitate încă de pe băncile şcolii, influenţând astfel şi iniţierea de
programe de masterat în domeniul managementului integrat în teatrele de
operaţii.
Cercetarea noastră are caracter de originalitatea atât prin dovedirea
ipotezei de cercetare, şi anume faptul că Jandarmeria Română deţine capabilităţi
operaţionale care îi permit să acţioneze în orice teatru de operaţii multinaţionale
în calitate de membru F.J.E., ca instrument al U.E. prin care se pune în practică
Politica de Securitate şi Apărare Comună, cât şi a subipotezelor care vizează
abordarea mecanismului de management al pregătirii operaţionale şi psihologice
a contingentelor de jandarmi.
Din punctul nostru de vedere, cercetarea este validată prin impactul avut
în activitatea de pregătire din instituţiile de învăţământ ale M.A.I. în care se
pregătesc viitorii jandarmi, precum şi în centrele de pregătire în care se
pregătesc poliţiştii şi jandarmii care urmează să fie dislocaţi în teatrele de
operaţii.
Beneficiarii acestui studiu sunt în primul rând studenţii Academiei de
Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, specialitatea jandarmi, care prin Planul de
Învăţământ au ca disciplină obligatorie de specialitate disciplina Operaţii
Multinaţionale.
La momentul actual în care această disciplină a fost solicitată şi impusă
de către beneficiar şi anume Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, în
biblioteca de specialitate nu se găseşte un suport de curs care pe această
problematică.
Singurele surse de studiu sunt reprezentate de materialele aflate pe
suport magnetic în cadrul informării periodice „Buletinul Jandarmeriei Române”,
sub forma unor articole care fac scurtă referite la rezultatele obţinute în teatrele
de operaţii, fără a dezvolta spiritul şi gândirea analitică pe acest domeniu
stringent.
Acest studiu poate fi îmbunătăţit în urma discuţiilor cu structura
beneficiară şi aprobat ca principală sursă bibliografică de specialitate pentru
viitorii ofiţeri jandarmi.
CONCLUZII ŞI PROPUNERI
În urma studiului şi analizei instituţionale a U.E. în domeniul securităţii

şi apărării am remarcat faptul că existenţa unor mecanisme complicate a căror
utilizare nu se realizează în parametrii impuşi de realităţile mediului de
securitate contemporan.
După Tratatul de la Lisabona observăm un interes mai acerb al Uniunii
de a simplifica mecanismul decizional din sfera problemelor ce necesită acţiuni
rapide şi ferme din partea actorilor de pe scena geostrategică.
Prin Tratatul reformator de la Lisabona s-a reuşit extinderea gamei de
misiuni pe care P.E.S.A. este desemnată să le îndeplinească prin înglobarea
misiunilor specifice capacităţilor de reacţie rapidă dezvoltate de U.E. cu scopul
de a consolida profilul global al Uniunii şi de a asigura securitatea membrilor săi.
Un alt aspect important în sfera securităţii şi creşterii eficienţei
misiunilor U.E. de gestionare a crizelor, mai ales după Tratatul de la Lisabona, îl
reprezintă extinderea ariei de acţiune a misiunilor, dincolo de cele existente, de
tip umanitar şi de salvare, menţinere a păcii şi de management al crizelor,
inclusiv impunerea păcii.
În calitate de instrument al U.E. specializat în gestionarea crizelor, Forţa
de Jandarmerie Europeană (EUROGENDFOR) se implică activ în misiunile
civile şi operaţiunile militare desfăşurate la nivel internaţional, ceea ce
reprezintă o formă de aplicare a priorităţilor europene de securitate şi apărare.
EUROGENDFOR răspunde la necesitatea de a executa rapid tot spectrul
de misiuni privind securitatea civilă prin asigurarea unui instrument
multinaţional şi eficient, facilitând totodată manipularea de care au nevoie
forţele de poliţie pentru managementul situaţiilor de criză şi este în măsură să
acţioneze independent sau în cooperare cu alte componente ale operaţiunilor de
stabilizare din diverse regiuni de instabilitate de pe glob.
Pe parcursul angajamentelor partenerilor F.I.E.P. s-a ajuns la concluzia
că jandarmeriile oferă o plus-valoare semnificativă prin folosirea unei rezerve de
forţe înalt calificate. Aptitudinea lor de a acoperi ansamblul spectrului de
misiuni de politie, cuvânt cheie în doctrina de angajare şi statutul lor, le permite
să fie desfăşurate în perfecta complementaritate cu o componentă militară,
garant al securităţii într-un spaţiu euro-mediteranean.
Capabilităţile şi capacităţile operaţionale ale Jandarmeriei Române au
fost dovedite în misiunile executate, dovada fiind mandatul pe care instituţia îl
deţine la nivelul CIMIN.
Operaţiunile de menţinere a păcii ale F.J.E. pot fi mandatate atât de U.E.,
cât şi de O.N.U., N.A.T.O., O.S.C.E. sau alte organisme internaţionale, cu
menţiunea că F.J.E. oferă un instrument complementar în capacităţile de
gestionare a crizelor civile ale U.E..
Jandarmeria Română participă, în calitate de membru cu drepturi depline
în F.J.E. şi F.I.E.P., conform legii de organizare şi funcţionare, la misiuni de
menţinere a păcii în teatre de operaţii multinaţionale.
Instituţia se găseşte azi într-un proces de modernizare şi compatibilizare
a structurilor şi practicilor, fapt ce determină profesionalizarea instituţiei,
adoptarea şi implementarea instrumentelor şi metodelor moderne de îndeplinire
a misiunilor si implicit alinierea activităţilor de învăţământ la standardele de
performanţă ale instituţiilor similare europene.
În contextul în care Jandarmeria Română exercită în prezent preşedinţia
Comitetului Interministerial de Rang Înalt al F.J.E., aceasta este obligată să
propună Comisiei Europene un nou proiect bazat pe un consorţiu format din
toate statele membre EUROGENDFOR, cu scopul de a asigura pregătirea
necesară participării la noi teatre de operaţii.
Propunerea poate fi înaintată cu menţiunea ca toate exerciţiile comune de
pregătire să se desfăşoare în România, deoarece la nivelul Jandarmeriei Române
există centre de pregătire specializate care pot susţine logistic acest proiect şi,
totodată, se doreşte iniţierea dialogului şi apropierea faţă de Departamentul
Trupelor de Carabinieri din Republica Moldova, în contextul eventualei
candidaturi a acestora la F.J.E..
Pregătirea în acest domeniu trebuie standardizată şi adaptată la
provocările şi experienţele ultimelor misiuni, iar experienţa dobândită pe baza
cazuisticii complexe de către ofiţerii naţiunilor participante în teatrele de operaţii
trebuie valorificată la maxim.
BIBLIOGRAFIE
Legislaţţie european
Legisla ă
europeană
*** Tratatul de la Amsterdam privind U.E., Jurnalul Oficial al U.E. C 340 din 10
noiembrie 1997;
*** Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului privind U.E. şi a Tratatului
de instituire a Comunităţii Europene, Jurnalul Oficial al U.E. C 306 din 17 decembrie
2007 ;
*** Tratatul de la Nisa de modificare a tratatului privind U.E., a tratatelor de
instituire a comunităţilor europene şi a anumitor acte conexe, Jurnalul Oficial al U.E.
C 80 din 10 martie 2001;
*** Tratatul de la Prüm privind intensificarea cooperării transfrontaliere, mai
ales în ceea ce priveşte combaterea terorismului, criminalităţii transfrontaliere şi
migraţiei ilegale, Jurnalul Oficial al U.E. C 125 din 7 iunie 2007;
*** Acţiunea Comună a Consiliului Europei nr.124/2008/PESC din 04.02.2008,
privind misiunea Uniunii Europene în Kosovo, EULEX Kosovo;
*** Decizia Consiliului Europei nr.445/2009/CFSP din 09.06.2009, pentru
modificarea Acţiunii comune nr.124/2008/PESC din 04.02.2008, privind misiunea
Uniunii Europene în Kosovo, EULEX Kosovo;
*** Decizia Consiliului Europei nr.322/2010/CFSP din 08.06.2012, pentru
modificarea şi prelungirea Acţiunii comune nr.124/2008/PESC din 04.02.2008, privind
misiunea Uniunii Europene în Kosovo, EULEX Kosovo;
*** European Council, Declaration on strengthening the Common European
Policy on Security and Defence, Cologne, 1999;
*** European Council, Conclusions of the Presidency, Feira, 2000;
*** Memorandumul de înţelegere între Guvernul României şi Organizaţia
Naţiunilor Unite privind contribuţia cu resurse la unitatea specială de poliţie a
Naţiunilor Unite din Kosovo nr. 14.423 din 17 decembrie 2001
*** Memorandumului de înţelegere între Jandarmeria Română şi Garda Civilă
Spaniolă privind cooperarea în domeniul Jandarmeriei, semnat la 29 octombrie 2013,
la Madrid, cu ocazia reuniunii FIEP;
*** Memorandumul de Înţelegere dintre Guvernul României şi Organizaţia
Naţiunilor Unite privind contribuţia cu resurse la Unitatea Specială de Poliţie a
Naţiunilor Unite din Kosovo, semnat la New York la 11.02.2002 de către
reprezentantul permanent al României la O.N.U. şi Asistentul Secretarului General al
O.N.U. pentru sprijinirea misiunilor DPKO (Departamentul Operaţiilor de Menţinere
a Păcii) şi ratificat în data de 14.02.2002.
Legislaţţie intern
Legisla ă
internă
*** Politica Europeană de Securitate şi Apărare, Departamentul pentru
Integrare Euroatlantică şi Politica de Apărare, Ministerul Apărării, 2009, Bucureşti,
2009;
*** Protocolul referitor la aderarea U.E. la Convenţia europeană pentru
apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului;
*** Protocolul privind cooperarea structurată permanentă stabilită prin articolul
28 din Tratatul de la Lisabona privind U.E.;
*** Convenţiei Generale între Ministerul Internelor şi Reformei Administrative
din România şi Ministerul Afacerilor Externe din Republica Franceză privind
condiţiile de funcţionare şi finanţare a Şcolii de Aplicaţie pentru Ofiţeri "Mihai
Viteazul" a Jandarmeriei Române, semnată la Bucureşti la 22 august 2008;
*** Legea nr.550 din 29 noiembrie 2004, privind organizarea şi funcţionarea
Jandarmeriei Române, publicată în Monitorul Oficial nr.1175 din 13 decembrie 2004;
*** Legea nr. 13 din 7 februarie 2008 pentru ratificarea Tratatului de la
Lisabona de modificare a Tratatului privind U.E. şi a Tratatului de instituire a
Comunităţii Europene; publicată în Monitorul Oficial nr. 107 din 12 februarie 2008;
*** Legea nr. 146 din 10 iulie 2008 pentru aderarea României la Tratatul dintre
Regatul Belgiei, Republica Federală Germania, Regatul Spaniei, Republica Franceză,
Marele Ducat de Luxemburg, Regatul Ţărilor de Jos şi Republica Austria privind
aprofundarea cooperării transfrontaliere, în special în vederea combaterii
terorismului, criminalităţii transfrontaliere şi migraţiei ilegale, semnat la Prüm la 27
mai 2005, publicată în Monitorul Oficial, nr. 590 din 6 august 2008;
*** Legea nr.121 din 15 iunie 2011, privind participarea forţelor armate la
misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, publicată în Monitorul Oficial
nr.427 din 17 iunie 2011;
*** Legea nr.105 din 04.07.2012, privind detaşarea experţilor naţionali la
instituţiile şi organismele internaţionale, publicată în Monitorul Oficial nr. 455 din
06.07.2012;
*** Hotărârea CSAT nr. 29 din 2011, privind participarea României cu 66 de
jandarmi la Misiunea de instruire N.A.T.O. din Afganistan;
*** Hotărârea CSAT nr. 77 din 26.09.2011, privind dezangajarea efectivelor de
poliţie şi jandarmi aflate în Misiunea EULEX Kosovo;
*** Hotărârea CSAT nr. 114 din 30.10.2008, privind contribuţia României la
viitoarea misiune PESA de monitorizare în Georgia;
*** Hotărârea CSAT nr.1.130 din 18 septembrie 2008, privind unele aspecte
legate de participarea României la Misiunea civila a U.E. de monitorizare a acordului
de încetare a focului din Republica Georgia;
*** Hotărârea CSAT nr. 76 din 17.06.2013, prin care se aprobă forţele şi
mijloacele MAI care pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii
în afara teritoriului statului român, în anul 2014.
*** Ordinul nr. M 105/2014, pentru aprobarea Instrucţiunilor privind asistenţa
psihologică în Armata României, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 716 din 1
octombrie 2014;
*** Ordinul MAI nr. 23/2015, privind activitatea de psihologie în Ministerul
Afacerilor Interne, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 177 din 16 martie 2015;
*** Normele Metodologice nr.111424/47717 din 26.09.2001, privind
selecţionarea, pregătirea, încadrarea şi trimiterea personalului Ministerului
Administraţiei şi Internelor să desfăşoare misiuni în străinătate., completate şi
modificate prin Dispoziţia directorului general al Direcţiei Generale Management
Resurse Umane şi a directorului Direcţiei de Afaceri Europene şi Relaţii Internaţionale
nr. 428707/175084 din 28.07.2011, nr.1110 din 15.12.2011 şi nr.253703/325259 din
18.06.2013.
Autori români şi str

româ ăini
stră
1. AELENEI, Victor, PEREŞ, Gabriel, Legislaţie Schengen, Editura Universul
Juridic, Bucureşti,2012;
2. AELENEI, Victor, FRUNZETI, Teodor, HLIHOR, Constantin,
DUMITRESCU, Costel, PEREŞ, Gabriel, Politici, Strategii şi Management în
domeniul Frontiere Schengen, Editura ProUniversitaria, Bucureşti, 2013;
3. ALBU, Cristina, Arma psihologică între limite şi performanţe, Bucureşti,
Editura Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, Bucureşti, 2008;
4. ALEXANDRESCU, Constantin, Supremaţia electronică în acţiunile militare
moderne, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, Bucureşti, 2001;
5. ALEXANDRESCU, Florin, Tehnici de pregătire şi protecţie psihologică a
persoanei, Bucureşti, Asociaţia Română de Psihologie Transpersonală, 2002;
6. ALEXIU, Dumitru, Artă militară: operaţii intermediare, Bucureşti, Editura
Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I” Bucureşti, 2005;
7. ANDRONIC, Benone, Schimbări şi tendinţe în strategia militară şi arta
operativă, Bucureşti, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, 2005;
8. ANDREESCU, Anghel, RADU, Nicolae, Jihadul Islamic, de la Înfrângerea
terorii şi Războiul Sfânt la Speranţa Libertăţii, Editura Rao, Bucureşti, 2015;
9. ANDREESCU, Anghel, RADU, Nicolae, ENUŢĂ Cătălin, ALBU Cristina,
Psihologie aplicată în ordinea publică, Editura Sitech, Craiova, 2015;
10.ANTONESCU Olimpiodor, Jandarmeria de la Peacekeeping la
Peacebuilding, Editura Centrului Tehnic Editorial al Armatei, Bucureşti, 2006;
11.ANTONESCU, Olimpiodor, Jandarmii în operaţiuni de menţinere a păcii,
Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2007;
12.BĂLAN, Niculae, Obiectivele pedagogice în Psihosociologie şi pedagogie
militară, Editura Militară, Bucureşti,1992;
13.BEANU, Augustin–Alexandru, Raportul dintre raţional şi iraţional în
acţiunea militară, Editura Burg, Sibiu,2002;
14.BIDU Ioan, TRONCOTĂ Cristian, Coordonate de securitate, Editura
Academiei Naţionale de Informaţii, Bucureşti, 2005;
15.BRĂTULESCU, Ovidiu, PIŞLEAG, Ţuţu, RUS, Ioan – Dorin,
UNGUREANU, David, Jandarmeria Română în operaţii multinaţionale, Editura
Universităţii Naţionale de Apărare ”Carol I”, Bucureşti, 2016;
16.BREZINSKI, Zbigniew, Marea dilemă. A domina sau a conduce, Editura
Scripta, Bucureşti, 2006;
17.BORN, Hans, Controlul parlamentar al sectorului de securitate: principii,
mecanisme şi practici, Editura Uniunea Interpalamentară – Centrul pentru Controlul
Democratic al Forţelor Armate, Geneva, 2004;
18.COCIUBAN, Aristide, Extinderea U.E. şi România, Editura Apimondia,
Bucureşti, 2002;
19.COSMA, Mircea, Gestionarea stresului psihic de luptă, Editura Academiei
Forţelor Terestre, Sibiu, 2000;
20.CRĂCIUN, Ioan, Prevenirea conflictelor şi managementul crizelor, Editura
Universităţii Naţionale de Apărare ,,Carol I”, Bucureşti, 2006;
21.DAVID Aurel, Naţiunea între „starea de securitate” şi „criza politico-
militară”, Editura Licorna, Bucureşti, 2000;
22.DOBRIŢOIU, Radu Costin, Afganistan. Un pământ uitat de timp.
Corespondenţe de război, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2002;
23.DULEA, Gabriel, Psihologia terorii şi teroarea psihologică în situaţii de
criză, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2006;
24.DUMITRU, Cristea, ROCEANU, Ion, Războiul bazat pe reţea, provocarea
erei informaţionale în spaţiul de luptă, Editura Universităţii Naţionale de Apărare
„Carol I”, Bucureşti, 2005;
25.DUMITRAŞ D., GIURCĂ I., Alianţele şi coaliţiile politico-militare, Editura
Universităţii Naţionale de Apărare ”Carol I”, Bucureşti, 2004;
26.DUŢU, Petre, Fenomene diverse cu impact asupra stabilităţii şi securităţii
locale, regionale şi internaţionale, Editura Universităţii Naţionale de Apărare ”Carol
I”, Bucureşti, 2012;
27.FRUNZETI, Teodor, Soluţionarea crizelor internaţionale: mijloace militare
şi nemilitare, Institutul European, Iaşi, 2006;
28.FRUNZETI, Teodor, Principii teoretice ale războiului bazat pe efecte,
Conferinţa Doctrinară a Forţelor Terestre, ediţia a VI – a, Editura Centrului Tehnic-
Editorial al Armatei, Bucureşti, 2008;
29.FRUNZETI, Teodor, MUREŞAN, Mircea, VĂDUVA, Gheorghe, Război şi
haos, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2009;
30.FUEREA, Augustin, Instituţiile U.E., Editura Universul Juridic, Bucureşti,
2002;
31.GEBHARD, Carmen, Civil-Military Coordination and Cooperation in the
Context of the EU’s Crisis Management CMCO versus Cimic Conceptual and
Terminological Clarifications, National Defence Academy, Institute for peace
supportand conflict management, Vienne, Mars 2008;
32.GOLU, Mihai, Bazele psihologiei generale, Editura Universitară, Bucureşti,
2004;
33.HAYES, Nicky, ORRELL, Sue, Introducere în psihologie, Editura Bic All,
Bucureşti, 2003;
34.HENTEA, Călin, Arme care nu ucid, Editura Nemira, Bucureşti, 2004;
35.HLIHOR, Constantin, Geopolitica şi geostrategia în analiza relaţiilor
internaţionale contemporane, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”,
Bucureşti, 2005;
36.IAMANDESCU, Ioan Bradu, Stresul psihic din perspectivă psihologică şi
psihosomatică, Editura Infomedica, Bucureşti, 2002
37. JINGA Ion, Uniunea Europeană – Realităţi şi perspective, Editura Lumina
Lex, Bucureşti,1999;
38. DE WEGNER, Michel, The potential of the European Gendarmerie Force”,
Institutului de Relaţii Internaţionale din Olanda, Clingendael, 2009;
39. OLARU, Mircea, Acţiunea forţelor de jandarmi pentru combaterea
terorismului pe teritoriul naţional şi în compunerea Forţei de Poliţie Europeană, teză
de doctorat, coordonator Ion Irimia, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol
I”, Bucureşti, 2009;
40. PANTAZI, Stelian, Tehnologia şi acţiunile militare în era informaţională,
Editura Universităţii Naţionale de Apărare, Bucureşti, 2007;
41. ROCEANU, Ion, Informaţia: repere conceptuale şi coordonate de securitate,
Editura Academiei de Înalte Studii Militare, Bucureşti, 2003 ;
42. POP, Virgil Ovidiu - Afganistan, ţara conflictelor fără sfârşit, Editura
Academiei Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 2014;
43. PFISTER, Stéphane, Le volet civil de la politique européenne de sécurité et
de défense: ambiguïtés et potentialités du concept de gestion civile des crises ,
Politique européenne, Vol. 3, N° 22, 2007;
44. SANDU Dan, Concepţia despre Jihad în Islamul clasic şi modern, Editura
Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2007;
45. SHULSKY, Abram N., SCHMITT, Gary, J., Războiul tăcut. Introducere în
universul informaţiilor secrete, Editura Polirom, Iaşi, 2008;
46. SÎRBU, Corneliu, STĂNCILĂ, Lucian, FLOREA, Constantin, Stigmatul
războiului, Editura Sitech, Craiova, 2008;
47. STANCU, Marian, Operaţiile militare ale viitorului, Editura Universităţii
Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2007;
48. STĂNCILĂ, Lucian, Operaţiile militare în apărarea armată a ţării, Editura
Sylvi, Bucureşti, 2002;
49. TÂRTAN, Cătălin, BĂRBULESCU, Ionel, Tehnici şi proceduri standard de
acţiune utilizate în operaţii de stabilitate şi sprijin, Editura Academiei Forţelor
Terestre, Sibiu, 2003;
50. VÎŢĂ, Iulian, Robert, Integrarea Jandarmeriei Române în Forţa de
Jandarmerie Europeană, teză de doctorat, coordonator Nicolae Ciobanu, Editura
Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2009.
Metode de cercetare
1. CHELCEA, Septimiu, Metodologia elaborării unei lucrări ştiinţifice,
Comunicare.ro, Bucureşti, 2003;
2. CHELCEA, Septimiu, Tehnici de anchetă sociologică, Comunicare.ro,
Bucureşti, 2001;
3. ENĂCHESCU, Eugenia, Cercetarea ştiinţifică în educaţie şi învăţământ.
Întrebări cu şi fără răspunsuri imediate, Editura Universitară, Bucureşti, 2012;
4. POPESCU, Oana, Andreea, Corelarea instrumentelor de lucru legislative şi
terminologice standardizate în domeniul comunitar al Poliţiei de Frontieră, studiu
ştiinţific în Siguranţă Naţională (vol.2), editura Fair Partners, Bucureşti, 2013.
publicaţţii, lucr
Articole, publica lucrăări (studii) de cercetare
1. APOSTOLESCU, Cristian, Participarea forţelor de jandarmerie şi poliţie în
misiuni sub mandat internaţional, teza de doctorat, Academia de Poliţie „Alexandru
Ioan Cuza”, Bucureşti , 2009;
2. BALINT, Zoltan, Forţa de Jandarmerie Europeană – Instrument de securitate
al U.E., articol în Revista Forţele Terestre nr.2 din 2010, Buletinul de teorie militară
editat de Statul Major al Forţelor Terestre;
3. BALLENGER, J.C., DAVIDSON, J.R., LECRUBIER, Y., NUTT, D.J., FOA,
E.B., KESSLER, R.C., Mcfarlane, A.C., & SHALEV, A.Y,. Consensus statement on
posttraumatic stress disorder from the International Consensus Group on Depression
and Anxiety. Journal of Clinical Psychiatry, 2000;
4. CARP, Mihai, Construirea stabilităţii în Afganistan, în Operaţii: trecut şi
viitor, revista N.A.T.O., publicaţie on-line, 2006;
5. COSMA, Mircea, Influenţele civilizaţiei şi globalizării culturale asupra
mediului de securitate, în Provocări la adresa securităţii şi strategiei la începutul
secolului XXI, Sesiunea de comunicări ştiinţifice cu participare internaţională, 14-15
aprilie 2005, Editura UNAP, 2005;
6. DIMA, Alina Ioana, Afganistan - scurt istoric al conflictului, în Buletinul
Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, volumul 2, nr. 1 din 2015;
7. DUŢU Petre, Globalizare, integrare regională şi interes naţional, în Impact
strategic Nr. 1/2006 Editura Universităţii Naţionale de Apărare “Carol I”, 2005;
8. ENUŢĂ, Cătălin, Acţiunile Uniunii Europene sub egida Politicii Europene de
Securitate şi Apărare Comune, Referat de cercetare ştiinţifică, coordonator prof. univ.
dr. Aelenei Victor, editura Sitech, Craiova, 2014;
9. ENUŢĂ, Cătălin, Valenţele Jandarmeriei Române în managementul crizelor
pe alte spaţii geografice, Referat de cercetare ştiinţifică, coordonator prof. univ. dr.
Aelenei Victor, editura Sitech, Craiova, 2015;
10. FALSETTI, S.A., RESNICK, H.W., DAVIS, J., & GIBBS, N.A. (in press).
Treatment of posttraumatic stress disorder with panic attacks: Combining cognitive
processing therapy with panic control treatment techniques Group Dynamics;
11. FRUNZETI, Teodor şi ZODIAN, Vladimir, Lumea-2007-Enciclopedie
Politică şi Militară, Studii Strategice şi de Securitate, Editura Centrului Tehnic-
Editorial al Armatei, Bucureşti 2007;
12. FRUNZETI, Teodor, ZODIAN, Vladimir, coordonatori, Lumea 2015,
Enciplopedie Politică şi Militară, Studii Strategice şi de Securitate, din cadrul
Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, Secţia de Ştiinţe Militare, Editura Rao,
Bucureşti, 2015.
13. MUREŞAN Mircea şi colectiv, Securitatea europeană la începutul
mileniului trei, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2006;
14. MUREŞAN Mircea, ENACHE Doru, Globalizarea la începutul secolului
XXI. Securitatea naţională a României în epoca globalizării, Editura Universităţii
15. MUREŞAN Mircea, Fenomenul militar contemporan între contrarii, Editura
Academiei de Înalte Studii Militare, Bucureşti, 2002;
16. MUREŞAN Mircea, Provocările începutului de mileniu; convenţionale,
neconvenţionale, asimetrice, Editura Universităţii Naţionale de Apărare, Bucureşti,
2003;
17. MUREŞAN Mircea, VĂDUVA Gheorghe, Strategia de parteneriat,
parteneriatul strategic, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti,
2006;
18. MUREŞAN Mircea, Zona Mării Negre – spaţiu de securitate european şi
euro-atlantic, în Revista Impact Strategic, nr. 2/2007, Editura Universităţii Naţionale
de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2007;
19. MUREŞANU Liviu, coordonator, POP Adrian, BONCIU Florin, Politica
europeană de securitate şi apărare, element de influenţare a acţiunilor României în
domeniul politicii de securitate şi apărare, Institutul European din România, Bucureşti,
2004;
20. ONIŞOR Constantin, Securitatea în globalizare, în Provocări la adresa
securităţii şi strategiei la începutul secolului XXI, Editura Universităţii Naţionale de
Apărare „Carol I”, aprilie 2005;
21. PETRACHE Costinel, Apărarea şi securitatea naţională în paradigma
integrării europene şi euroatlantice, în vol. Apărare şi securitate naţională, Sesiune
anuală de comunicări ştiinţifice, 13-14 aprilie 2006, Bucureşti, Editura Universităţii
Naţionale de Apărare „Carol I”, 2006;
22. PEŢA Cezar, Jandarmeria Română în misiuni internaţionale, în Studii de
Securitate Publică, Volumul II, numărul 1 (5), 2013;
23. PEŢA Cezar, EULEX-Kosovo, în Jandarmeria Română - tradiţii şi
perspective, ediţia a V-a, Editura Sitech, Craiova, 2015;
24. POPA Daniela, Implicaţiile fenomenului de globalizare asupra securităţii,
Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, 2008;
25. POPA Daniela, Concepţia europeană de gestionare civilă a crizelor în
cadrul Politicii Europene şi de Securitate Comună în U.E., Buletinul Universităţii
Naţionale de Apărare „Carol I”, 2008;
26. POPA Daniela, Integrarea României în U.E.: o opţiune ireversibilă, Editura
Monitorul Oficial, Bucureşti, 2006;
27. POPA Daniela, U.E. în contextul procesului de globalizare, Sesiunea de
comunicări ştiinţifice a Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2008;
28. PUŞCAŞU, Mirela, Aspecte noi ale politicii de apărare decurgând din
calitatea de membru N.A.T.O. şi U.E. , în Strategii XXI, Editura Universităţii
29. STĂNCILĂ Lucian, Terorismul, provocare a secolului XXI, Editura
Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2007;
30. STĂNILĂ Ion, Aspecte referitoare la rolul N.A.T.O. şi U.E. în politica de
securitate continentală, Revista Colocviu Strategic, Universitatea Naţională de
Apărare „Carol I”, Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate, Nr. 12,
Noiembrie 2007;
31. SARCINSCHI, Alexandra, Rolul actorilor statali în configurarea mediului
internaţional de securitate, Editura Universităţii Naţionale de Apărare ”Carol I”,
Bucureşti, 2010;
32. TEODORIU, Bogdan, Relaţia N.A.T.O.-U.E. şi cooperarea politico-militară
dintre cele două organizaţii, în Perspective privind guvernanţa securităţii
internaţionale, Editura Academiei Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 2012;
Resurse bibliografice de pe internet
1. http://europa.eu/lisbon_treaty/glance/index_ro.htm
2. http://europa.eu/legislation_summaries/institutional_affairs
3. http://eur-lex.europa.eu/legalcontent
4. http://www.mae.ro/node/1882
5. http://www.webdex.ro/online/dictionar_etimologic_roman/complet
6. http://www.diplomatie.gouv.fr
7. http://www.robert-schuman.eu
8. http://www.daedalus-europe.org
9. http://europa.eu/lisbon_treaty/glance/index_ro.htm;
10.http://www.mae.ro/node/1879
11.http://www.eurogendfor.org
12.http://www.fiep.org
13.http://www.scoalarosu.ro
14.http://www.jandarmeriaromana.ro
15.http://search.proquest.com
16.http://www.cdep.ro/bp/docs/scrisoareBasescu.pdf
17.http://www.eupol-afg.eu/
18.http://mai.gov.ro
19.http://www.nato.int/docu/review
20.//www.cssp.ro/analize

Rezumat Enuta

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Rezumat Enuta

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Rezumat Enuta

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

ACADEMIA DE POLIŢIE „Alexandru Ioan Cuza

Doctorand CĂTĂLIN ENUŢĂ

A.N.C.O.P. Poliţia Naţională Afgană de Ordine Publică

Într-o Europă globalizată, în ultimii ani se remarcă un interes acerb al

În primul capitol al studiului, dedicat acţiunilor desfăşurate de U.E. în

Acest capitol vizează analiza politicilor, strategiilor şi instrumentelor

Acest capitol vrea să demonstreze potenţialul acestui pachet unic de forţe

După ce am identificat instrumentele U.E. din domeniul politicii externe

După ce am prezentat factorii esenţiali care conferă statului afgan

Pregătirea psihică pentru misiune include ansamblul de acţiuni şi

Studiul, împreună cu ipotezele, obiectivele, metodele şi rezultatele sale,

În urma studiului şi analizei instituţionale a U.E. în domeniul securităţii

Autori români şi str

S-ar putea să vă placă și