ORDIN NR 961 - 2016
ORDIN NR 961 - 2016
ORDIN NR 961 - 2016
ORDIN Nr. 961 pentru aprobarea Normelor tehnice privind curatarea, dezinfectia si
sterilizarea in unitatile sanitare publice si private, tehnicii de lucru si interpretare pentru
testele de evaluare a eficientei procedurii de curatenie si dezinfectie, procedurilor
recomandate pentru dezinfectia mainilor, in functie de nivelul de risc, metodelor de aplicare
a dezinfectantelor chimice in functie de suportul care urmeaza sa fie tratat si a metodelor de
evaluare a derularii si eficientei procesului de sterilizare
Vazand Referatul de aprobare nr. 3.024 din 19 august 2016 intocmit de Directia generala
de asistenta medicala si sanatate publica din cadrul Ministerului Sanatatii, avand in vedere
prevederile art. 8 alin. (1) lit. a) si art. 166 din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul
sanatatii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in temeiul prevederilor art.
7 alin. (4) din Hotararea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea si functionarea
Ministerului Sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare,
CAPITOLUL I Definitii
Art. 1. - In sensul prezentelor norme, termenii de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a) curatare - etapa preliminara obligatorie, permanenta si sistematica in cadrul oricarei
activitati sau proceduri de indepartare a murdariei (materie organica si anorganica) de pe
suprafete (inclusiv tegumente) sau obiecte, prin operatiuni mecanice sau manuale,
utilizandu-se agenti fizici si/sau chimici, care se efectueaza in unitatile sanitare de orice tip,
astfel incat activitatea medicala sa se desfasoare in conditii optime de securitate;
b) dezinfectie - procedura de distrugere a majoritatii microorganismelor patogene sau
nepatogene de pe orice suprafete (inclusiv tegumente), utilizandu-se agenti fizici si/sau
chimici;
c) produsele biocide utilizate in domeniul medical pentru dezinfectie (tip de produs 1 si 2)
sunt produse care contin substante active definite in Regulamentul UE nr. 528/2012 al
Parlamentului European si al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispozitie pe
piata si utilizarea produselor biocide si plasate pe piata conform prevederilor art. 7 din
Hotararea Guvernului nr. 617/2014 privind stabilirea cadrului institutional si a unor masuri
pentru punerea in aplicare a Regulamentului (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European si
al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispozitie pe piata si utilizarea produselor
biocide, cu modificarile si completarile ulterioare;
d) dispozitivele medicale utilizate in procedura de dezinfectie sunt reprezentate de accesorii
specifice utilizate in acest scop. Acestea fac parte din clasa IIa si IIb si sunt plasate pe piata in
conformitate cu Ordinul ministrului sanatatii nr. 372/2015 privind inregistrarea dispozitivelor
medicale;
e) dezinfectie de nivel inalt - procedura de dezinfectie prin care se realizeaza distrugerea
bacteriilor in forma vegetativa, fungilor, virusurilor, micobacteriilor si a majoritatii sporilor
bacterieni; aceasta forma de dezinfectie se poate aplica si dispozitivelor medicale
reutilizabile, destinate manevrelor invazive, si care nu suporta autoclavarea;
f) dezinfectie de nivel intermediar (mediu) - procedura de dezinfectie prin care se realizeaza
distrugerea bacteriilor in forma vegetativa, a fungilor, a micobacteriilor si a virusurilor, fara
actiune asupra sporilor bacterieni;
g) dezinfectie de nivel scazut - procedura de dezinfectie prin care se realizeaza distrugerea
majoritatii bacteriilor in forma vegetativa, a unor fungi si a unor virusuri, fara actiune asupra
micobacteriilor, sporilor de orice tip, virusurilor neanvelopate si a mucegaiurilor;
h) antiseptic - produsul biocid care fie inhiba dezvoltarea, fie distruge microoganismele la
nivelul tegumentelor/mucoaselor intacte pentru prevenirea sau limitarea infectiilor;
i) biofilm - un strat subtire de microorganisme care adera puternic la suprafete organice sau
anorganice si care este foarte rezistent la un unele substante biocide;
4
j) sterilizare - operatiunea prin care sunt distruse toate microorganismele, inclusiv sporii
bacterieni, de pe obiectele contaminate, rezultatul acestei operatiuni fiind starea de
sterilitate.
CAPITOLUL II Curatarea
Art. 2. - (1) Curatenia reprezinta rezultatul aplicarii corecte a unui program de curatare.
(2) Suprafetele si obiectele pe care se evidentiaza macro- sau microscopic materii organice
ori anorganice se definesc ca suprafete si obiecte murdare.
Art. 3. - Curatarea se realizeaza cu detergenti, produse de intretinere si produse de curatat.
Art. 4. - In utilizarea produselor folosite in activitatea de curatare se respecta urmatoarele
reguli fundamentale:
a)respectarea tuturor recomandarilor producatorului;
b)respectarea normelor generale de protectie a muncii, conform prevederilor legale in
vigoare;
c)se interzice amestecul produselor;
d)se interzice pastrarea produselor de curatare in ambalaje alimentare;
e)produsele se distribuie la locul de utilizare, respectiv la nivelul sectiilor sau
compartimentelor, in ambalajul original sau in recipiente special destinate, etichetate cu
identificarea produsului.
Art. 5. - (1) Urmarirea si controlul programului de curatare revin personalului unitatii
sanitare, care, conform legislatiei in vigoare, este responsabil cu prevenirea, supravegherea
si limitarea infectiilor asociate ingrijirilor medicale din unitate.
(2) Programul de curatare este parte integranta a planului propriu unitatii sanitare de
prevenire, supraveghere si limitare a infectiilor asociate ingrijirilor medicale.
(3) Ustensilele de curatare vor fi special dedicate fiecarei zone de risc identificate pe harta
riscurilor in unitatea sanitara.
Art. 6. - (1) Pentru depozitarea produselor si a ustensilelor necesare efectuarii curateniei
aflate in stoc, in unitatea sanitara se organizeaza un spatiu central special destinat.
(2) Spatiul central de depozitare prevazute la alin. (1) trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii:a)sa asigure mentinerea calitatii initiale a produselor pe durata depozitarii;
b)pavimentul si peretii sa fie impermeabili si usor de curatat; c)zona de depozitare sa
permita aranjarea in ordine a materialelor de curatare si accesul usor la acestea; d)sa existe
aerisire naturala; e)sa existe iluminat corespunzator; f)gradul de umiditate sa fie optim
pastrarii calitatii produselor.
(3) In fiecare sectie sau compartiment trebuie sa existe incaperi special destinate pentru:
a)spatiu pentru produse si ustensile aflate in rulaj si pregatirea activitatii de curatare;
b)spatiu de depozitare/dezinfectie a ustensilelor si materialelor utilizate.
(4) Spatiul de depozitare si pregatire din sectii/ compartimente prevazut la alin. (3) lit. b)
trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: a)pavimentul si peretii sa fie impermeabili si
usor de curatat; b)sa existe aerisire naturala; c)sa existe iluminat corespunzator; d)zona de
depozitare sa permita aranjarea in ordine a materialelor de curatare si accesul usor la
acestea; e)sa aiba o suprafata care sa permite desfasurarea activitatii de pregatire a
5
frecare este procedura care se realizeaza numai dupa dezinfectia igienica a mainilor,
utilizandu-se un produs antiseptic.
Art. 20. - Criteriile de utilizare si pastrare corecta a produselor antiseptice sunt urmatoarele:
a)un produs se utilizeaza numai in scopul pentru care a fost avizat; b)se respecta intocmai
indicatiile de utilizare de pe eticheta produsului; c)se respecta intocmai concentratia si
timpul de contact precizate in avizul produsului; d)pe flacon se noteaza data si ora
deschiderii si data-limita pana la care produsul poate fi utilizat in conformitate cu
recomandarile producatorului; e)la fiecare utilizare, flaconul trebuie deschis si inchis corect;
f)flaconul se manipuleaza cu atentie; in cazul flacoanelor cu antiseptic este interzisa
atingerea gurii flaconului, pentru a se evita contaminarea; g)este interzisa transvazarea in alt
flacon; h)este interzisa reconditionarea flaconului; i)este interzisa completarea unui flacon
pe jumatate golit in alt flacon; j)este interzisa amestecarea, precum si utilizarea succesiva a
doua produse diferite; k)se recomanda alegerea produselor care se utilizeaza ca atare si nu
necesita dilutie; l)sunt de preferat produsele conditionate in flacoane cu cantitate mica;
m)flacoanele trebuie pastrate la adapost de lumina si departe de surse de caldura.
Art. 21. - Procedurile recomandate pentru dezinfectia mainilor, in functie de nivelul de risc,
se efectueaza conform anexei nr. 3 la ordin.
Art. 22. - Criteriile de alegere corecta a dezinfectantelor sunt urmatoarele: a)spectrul de
activitate adaptat obiectivelor fixate; b)timpul de actiune; c)in functie de sectia din unitatea
sanitara in care sunt utilizate, dezinfectantele trebuie sa aiba eficienta si in prezenta
substantelor interferente: sange, puroi, voma, diaree, apa dura, materii organice; d)sa aiba
remanenta cat mai mare pe suprafete; e)sa fie compatibile cu materialele pe care se vor
utiliza; f)gradul de periculozitate (foarte toxic, toxic, nociv, coroziv, iritant, oxidant, foarte
inflamabil si inflamabil) pentru personal si pacienti; g)sa fie usor de utilizat; h)sa fie stabile in
timp; i)natura suportului care urmeaza sa fie tratat; j)riscul de a fi inactivat de diferite
substante sau conditii de mediu, asa cum este prevazut in fisa tehnica produsului; k)sa fie
biodegradabile in acord cu cerintele de mediu.
Art. 23. - (1)Reguli generale de practica ale dezinfectiei: a)dezinfectia completeaza curatarea,
dar nu o suplineste si nu poate inlocui sterilizarea sau dezinfectia de tip inalt in cazul
dispozitivelor termosensibile; b)pentru dezinfectia in focar se utilizeaza dezinfectante cu
actiune asupra agentului patogen incriminat sau presupus; c)utilizarea dezinfectantelor se
face respectandu-se normele de protectie a muncii, care sa previna accidentele si
intoxicatiile; d)personalul care utilizeaza in mod curent dezinfectantele trebuie instruit cu
privire la noile proceduri sau la noile produse dezinfectante; e)in fiecare incapere in care se
efectueaza operatiuni de curatare si dezinfectie trebuie sa existe in mod obligatoriu un grafic
zilnic orar, in care personalul responsabil va inregistra tipul operatiunii, ora de efectuare si
semnatura; aceste persoane trebuie sa cunoasca in orice moment denumirea
dezinfectantului utilizat, data prepararii solutiei de lucru si timpul de actiune, precum si
concentratia de lucru.
(2) La prepararea si utilizarea solutiilor dezinfectante sunt necesare: a)cunoasterea exacta a
concentratiei de lucru in functie de suportul supus dezinfectiei; b)folosirea de recipiente
8
evolutiei unor cazuri de infectii asociate asistentei medicale; c)situatiile de risc epidemiologic
(evidentierea cu ajutorul laboratorului a circulatiei microorganismelor patogene); d)sectiile
cu risc inalt: sectii unde sunt asistati pacienti imunodeprimati, arsi, neonatologie, prematuri,
sectii unde se practica grefe/transplant (de maduva, cardiace, renale etc.),sectii de oncologie
si oncohematologie); e)blocul operator, blocul de nasteri; f)sectiile de reanimare, terapie
intensiva; g)serviciile de urgenta, ambulanta, locul unde se triaza lenjeria.
ANEXA Nr. 2
TEHNICA DE LUCRU SI INTERPRETARE
pentru testele de evaluare a eficientei procedurii de curatenie si dezinfectie
I. Definitii
Teste de autocontrol = teste efectuate de o unitate sanitara in vederea cunoasterii circulatiei
germenilor patogeni in mediul spitalicesc si a evaluarii eficientei procedurilor de curatenie si
dezinfectie cu scopul prevenirii aparitiei infectiilor asociate ingrijirilor medicale. Acestea
cuprind:
Teste de sterilitate = teste efectuate pentru controlul sterilitatii a instrumentarului si altor
materiale sanitare prin proceduri de sterilizare fizica si chimica;
Teste de aeromicroflora = teste efectuate pentru controlul gradului de incarcare a aerului cu
flora microbiana atmosferica in zonele de risc;
Teste de sanitatie = teste de verificare a eficientei curateniei si dezinfectiei suprafetelor si
altor materiale (de exemplu, lenjerie) efectuate in cadrul unitatii sanitare.
II. Recoltarea si pregatirea probelor primare
1. Controlul sterilitatii a)Se constata in mod indirect efectul sterilizarii prin cercetarea florei
microbiene de pe obiectele care au fost supuse sterilizarii, fie prin insamantarea directa a
suprafetei obiectului pe mediul de cultura, fie a produsului de spalare si stergere. b)Se va
folosi bulion simplu in recipiente sterile, bulion thioglicolat sau tampoane sterile in care s-a
pus in laborator 1 ml de ser fiziologic in conditii de sterilitate. c)Toate materialele care pot fi
luate ca atare (ace de seringa, ace de sutura, ace de stomatologie, agrafe, ata chirurgicala,
comprese mici etc.) vor fi insamantate pe mediile de cultura in conditii de asepsie.
d)Obiectele sterile mari, inventar moale sau instrumentar vor fi sterse de 2-3 ori cu un
tampon steril umezit in ser fiziologic, ce va fi reinsamantat in laborator in bulion simplu.
e)Apa sterila va fi insamantata direct intr-un recipient cu bulion dupa o prealabila flambare a
robinetului si lasarea apei sa curga timp de aproximativ 5 minute. f)Ata de sutura, catgut si
comprese vor fi insamantate si in bulion thioglicolat. g)Se inscriptioneaza recipientul cu
numarul probei, locul de recolta, apoi proba se inregistreaza in procesul-verbal de recoltare.
2. Controlul aeromicroflorei a)Se va determina flora microbiana atmosferica din acele
incaperi unde riscurile de colonizare/infectare pentru asistati ar putea fi mai mare: sali de
operatii, sali de pansamente, sali de nasteri, saloane de prematuri etc. b)Se foloseste
metoda sedimentarii Koch sau o metoda volumetrica cu ajutorul aparaturii necesare
dedicate conform standardului indicat de producator. c)Pentru metoda sedimentarii - pentru
fiecare incapere se vor folosi 2 grupe de placi Petri a cate 10 cm diametru, fiecare grupa
10
cuprinzand cate o placa de geloza simpla si o placa de geloza sange, ambele placi cu medii
fara lichid de condensare. d)Un grup de placi se va expune in mijlocul incaperii pe o masa/la
inaltimea unei mese (la 60-100 cm de pardoseala), al doilea grup va fi expus intr-un colt al
incaperii la inaltimea unei mese (la 60-100 cm de pardoseala). Numarul de placi necesare se
calculeaza in functie de volumul incaperii. e)Expunerea se va face prin ridicarea capacului
cutiilor Petri si asezarea capacelor cu deschiderea in jos alaturi de cutiile Petri cu mediile
selectate. f)Timpul de expunere va fi strict cronometrat din momentul ridicarii capacelor de
la placile Petri cu medii, acestea urmand sa fie lasate deschise 10 minute.
3. Controlul suprafetelor si inventarului moale a)Se vor lua probe de pe suprafetele care sunt
considerate curate si dezinfectate. b)Daca pentru suprafetele respective a fost utilizat recent
un dezinfectant, recoltarea va fi efectuata numai dupa expirarea timpului de contact. c)Se
foloseste tampon steril umezit in 1 ml ser fiziologic steril cu care se sterge o suprafata de 25
cm patrati prin trecerea tamponului de 2-3 ori in sensuri diferite pe toata suprafata celor 25
cm patrati si se va imersa tamponul in 1 ml ser fiziologic din recipient, agitandu-se puternic
pentru omogenizarea concentratiei microbiene.III. Tehnica executarii analizei, calculul si
interpretarea rezultatelor A. Pentru controlul bacteriologic al probelor de pe tegumente 1.
Prelucrarea probelor se va face in minimum de timp de la recoltare pentru a preveni uscarea
lor. 2. In fiecare tampon se repartizeaza 9 ml ser fiziologic, se agita bine pentru omogenizare
(dilutie 1/10). 3. Se depune cate 0,1 ml din suspensia de 1/10 in centrul unei placi de geloza
sange si mediu lactozat cu suprafata bine uscata, apoi se disperseaza uniform inoculul cu
ansa sterila. 4. Se pot face din dilutia de 1/10 alte dilutii seriale 1/100, 1/1000 etc. si se
procedeaza ca la dilutia 1/10. 5. Se incubeaza 24-48 de ore placile la termostat, la 37°C. 6.
Se identifica germenii conform procedurilor de laborator specifice. 7. Se numara coloniile
de pe placa folosind urmatoarea formula: X = N x D/volumul insamantat, unde: X = nr. colonii
( UFC )/mL; N = nr. colonii/placa; D = inversul dilutiei. 8. Placile cu un numar mai mare de 300
colonii/placa vor fi raportate ca atare. 9. Se raporteaza unitati formatoare de colonii pe
proba.10.Se raporteaza: a)prezenta Escherichia; b)prezenta Proteus; c)prezenta
Staphylococcus aureus; d)prezenta Pseudomonas spp.; e)prezenta Klebsiella spp.;
f)prezenta Acintotobacter; g)prezenta Enterococcus rezistent la vancomicina.
Interpretare: Se considera o mana curata aceea la care: a)incarcatura microbiana nu este
mai mare de 100 UFC/ml pentru personalul ingrijitor si infirmiere; b)incarcatura microbiana
nu este mai mare de 40 UFC/ml pentru personalul mediu si medical; c)incarcatura
microbiana nu este mai mare de 10 UFC/ml pentru personalul care trebuie sa efectueze
interventii aseptice; d)nu trebuie sa contina germeni patogeni; e)la germenii patogeni izolati
se va efectua, la cererea departamentului SPIAAM, testarea rezistentei la antibiotice.
B. Pentru controlul bacteriologic al sterilitatii: 1. tuburile cu bulion nutritiv se incubeaza 3-5
zile la termostat la 37°C; 2. se raporteaza microorganismul/microorganismele identificate.
Interpretare: Se considera proba conforma proba sterila, fara prezenta germenilor de orice
tip. C. Pentru controlul bacteriologic al aeromicroflorei: 1. placile se vor incuba 24-48 de ore
la termostat la 37°C; 2. se numara coloniile crescute pe suprafata gelozei simple dupa 48 de
ore si numarul total de colonii hemolitice crescute pe suprafata gelozei sange dupa 24 de
11
ore; 3. raportarea la mc de aer se face prin aplicarea formulei lui Omelianski: N x 10000/S
x K = numar germeni/mc aer, unde: a)N = numar de colonii de pe suprafata placii Petri;
b)S = suprafata placii Petri in cmp (63,5 cm2); c)K = coeficientul timpului de expunere k = 1
pentru 5 minute, k = 2 pentru 10 minute, k = 3 pentru 15 minute; 4. se raporteaza:
a)numarul total de germeni/m3 aer; b)numarul total de germeni hemolitici/m3 aer.
Interpretare: a)Numarul total de germeni/m3 aer nu trebuie sa depaseasca 500-1500 dupa
gradul de activitate din incapere, inceputul sau sfarsitul zilei de lucru. b)In salile de operatii
(in timpul lucrului), in saloanele de nou-nascuti si sugari se admit maximum 300 germeni/m3
aer, cu absenta florei hemolitice.
D. Pentru controlul bacteriologic al suprafetelor si inventarului moale: 1. se adauga 9 ml ser
fiziologic peste tamponul initial si se agita energic - dilutie 1/10; 2. se mai face inca o dilutie
zecimala seriata cu 9 ml ser fiziologic - dilutie 1/100; 3. se disperseaza 0,1 ml din fiecare
dilutie pe cate o placa de geloza sange si mediu lactozat si se incubeaza 24-48 de ore la
termostat la 37°C; 4. se numara coloniile de pe fiecare placa si se aplica formula de mai jos:
N1 x D1 x cantitatea dispersat./25 cm2 + N2 x D2 x cantitatea dispersata/25 cm2 = nr.
germeni/cm2, unde: N1, N2 - numarul de germeni de pe fiecare placa de geloza sange;
D1, D2 - dilutiile folosite pentru fiecare placa Petri; 5. se raporteaza: a)numarul de
germeni/cm2 de suprafata stearsa b)prezenta oricaror germeni patogeni identificati.
Interpretare: Se considera curata o suprafata/un material moale pe care se dezvolta sub 5
colonii/cmp si nu sunt prezenti germeni patogeni.
ANEXA Nr. 3
PROCEDURILE RECOMANDATE
pentru dezinfecţia mâinilor, în funcţie de nivelul de risc