Capidan, Macedoromanii Ok
Capidan, Macedoromanii Ok
Capidan, Macedoromanii Ok
16LOPOD1C A
Ok
....__
.....-%--;
77ire,4-, .
Os(' .
n '' .. 4t4
ff'
," zuji..:. .
,.... .
I
ftf I
. . \ .a.
t '. 4
/
I
' o'
1 _.....
I
'
.1 a 1
.
I
17.
1.
TH. CAPIDAN
1
www.
r1-17,
www.dacoromanica.ro
S'AU TRAS DIN ACEASTA CARTE, PE
HARTIE VIDALON VARGATA, DOUAZECI
$1 SASE DE EXEMPLARS NEPUSE !N
COMERT, NUMEROTATE DELA I - 26.
www.dacoromanica.ro
TH. CAPIDAN
MACEDOROMANII
ETNOGRAFIE, ISTORIE, LIMBA
www.dacoromanica.ro
DE ACELAI AUTOR:
Flexion des Substantivs und Verbums im 4 Codex Dimonie *, Leipzig, 1906.
Die aromunische Sprache und die aromunischen Sprachdenkmaler, pu-
blicat in C. A. Bratter, Die kutzowalachische Frage, Hamburg, 1907.
Die nominalen Suffixe im Aromunischen, Leipzig, 1908.
Reponse Critique au Dictionnaire d'itymologie koutzovalaque de Con-
stantin Nicolaidi, Salonique, 1909.
Raporturile lingvistice albano-roman, Cluj, 1922.
Raporturile lingvistice slavo-roman, Cluj, 1924.
Meglenoromtinii in 3 volume:
I. Istoria # graiul lor, 1925;
II. Literatura populard la Meglenoromani, 1928;
III. Dictionar Etimologic Meglenoroman, 1934, toate publicate de Aca-
demia Romans in t Studii si Cercetari s, 1925.
Elementul slay in dialectul roman (opera pretniatii de Academia Romani
cu Premiul Nasturel), Bucuresti, 1925.
Romdnii Nomazi. Studiu din vials Romanilor din sudul Peninsulei
Balcanice, Cluj, 1927.
Fdrterotii. Studiu lingvistic asupra Romanilor din Albania, Cluj, 1931.
Aromdnii. Dialectul aromdn. Studiu lingvistic. Academia Romans. Studii
si Cercetari (Opera premiati de Academia Romani{ cu Premiul Statului
Eliade Radulescu 9, Bucuresti, 1932.
Romanitatea Balcanied. Discurs rostit la z6 Mai 1936 in §edin%a solemna
a Academiei Romane, Bucuresti, 1936.
IN COLABORARE:
Dicfionarul Limbii Romane, intocmit si publicat, dupa indemnul Male-
statii Sale Regelui Carol I, de Academia Romans. Tomul II. Partea I FI
(inceput in 1910 si ispravit de redactat in 1934).
www.dacoromanica.ro
PREFATA
Lucrarea de fatd s'a publicat pentru intaia datd in limba
francezd, sub auspiciile Academiei Romdne, in colectia «Con-
naissance de la terre et de la pence roumaines» (1937), dupd
aceea in limba germand, in editura «Dacia Biicher » (1941), din
initiativa Ministerului Propagandei Nationale.
Astiizi, prin bundvointa d-lui D. Caracostea, Directorul
Uniunii Fundatillor Culturale Regale, ea apace fi in romanefte,
de data aceasta sub o forma' ceva mai desvoltatd, prin amplificarea
unor capitole fl addogirea altora, care lipsesc in celelalte doud editii.
Scopul pe care 1 -am urmdrit la alcdtuirea acestei scurte ex-
puneri descriptive asupra Romdnilor din sudul Peninsulei Balca-
nice a fost ca, intr'o forma simpla insii bine documentatd, sd -i fac
pe Macedoromani cat mai bine cunoscuti cercurilor din strdind-
tate. Pentru atingerea lui, la caracterizarea acestor Romani, nu
m'am multumit numai cu infirarea de simple afirmatiuni, ci am
cdutat sd aduc fl dovezi, intemeiate pe ceea ce oamenii de ftiintii
fl caldtorii strdini, care au fost la ei acasd fi i-au cunoscut mai
de aproape, au vdzut fi scris despre ei. Iatd de ce, aproape la
fiecare pas, dar mai ales in capitolele in care vorbesc despre
Macedoromdni ca element de culturd fl factor de creatie in eco-
nomia ,ci gospoddria din Balcani, totul se intemeiazd pe constatdri
fi afirmatii fdcute de scriitorii strdini.
www.dacoromanica.ro
6 PREFATA
www.dacoromanica.ro
PREFATA 7
0 Von besonderer Wichtigkeit war fur mich, den Germanisten, der sich
von seinem Fach aus viel mit Mundart, Grenzlandsdeutschtum und Sprach-
inseln beschaftigt hat, Capidans Werk: ich hate das Buch mit grosser Anteil-
nahme und reichster Belehrung gelesen ; dieses Werk trakt sehr dazu bei, in
Deutschland die Kenntnis Rumaniens und seiner tersprengten Volksteile zu
fordern, um so mehr als gerade bei uns fiber rumanische Splittersiedlung wenig
bekannt jet *.
www.dacoromanica.ro
NOTATIA FONETICA
www.dacoromanica.ro
MACEDOROMANII
NUMELE BSI RASPANDIREA LOR IN PENINSULA
BALCANICA
www.dacoromanica.ro
10 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
NUMELE $1 RASPANDIREA LOR IN PENINSULA BALCANICA 11
www.dacoromanica.ro
12 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
NUMELE $1 RASPANDIFtEA LOA IN PENINSULA I3ALCANICA 13
www.dacoromanica.ro
14 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
TH. CAPIDAN: Macedoromcinil. Nr. 1.
"S
, shmARi, A
\ Duna
etito
I
(4e
o
Ira-cote
0,
Cubla
o
ti
.,
a ronoroa', GREBE rife
i7bittel Ciuriaca 0"-- rt,,,,tce
o Tuzio Mavranot
SAX10 all or
Palioselik i AArt4ata ...l o Vencia
Rli 0
9aeas7
_ Pgdzi F.
f
; tit
0.arpganri ca),04 ,sPillo o
enscd
" ."P'....,
,sa
Legnica
o
Paliohori
4' la tcr IC' o 1 \*5
is MOnahiti\
Dgbr ovo Reap &manta
Laca _
( Lana/lip
9
pi*, 0
o (trots) rivoli ,',/
Cepelov
/150
0 I
cam' ell
A
',I., '7
0
Bacosa Cu Torso (x, (.1 ; manalta A
Pa
Negades roc / )
A
f'
e172 Baia 1020 0
Vaidoms
Frangades
o
r Naethe_ 'tea Calda Amer mu's) Veleta! ti Palfa amp
°Pagan 00.iroCseer;iep
\ - 0. C f earn 1 o Bozovo
LascoviOle-'
. Co
oSessi
%Floru,
iff'''""m) \ ,..;.,. mr, . Ciuma
A 164
a9-
0 0
i )41. Malacasl Cabrovo
RV °Grebeni
AMIrld o
T eaten,
0
os
O te,tt To?I`i
h'cheare
/ Vlanavg. ;
GOduvazi
049 Cairo eeK
e`. CALABAcA.
%izip
r. Castanea0 O
,. 9
Halichi Kuril Vehdyte Amunte 4pr
,..,,..._}._,;, , is, ,:, 1 1727 A 0 Schneasa
.__.
r -
-412x o-,
ao"
"0 Sri -
Lepent , ,--Clino
IANI NA sok;
c ur
Ad' 0
0
Legenda
()rase
/ Calarei
0(Cilarep) --
0,Dragovisti Aivani
www.dacoromanica.ro
Regiunea muntoasa din nordul Pindului.
NUMELE $1 RASPANDIREA LOR IN PENINSULA BALCANICA 16
www.dacoromanica.ro
16 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
NUMELE $1 RASPANDIREA LOR IN PENINSULA BALCANICA 17
www.dacoromanica.ro
18 mAcEnoRomANn
www.dacoromanica.ro
TH. CAPIDAN: Macedoromdnii. Nr. 2.
SAMACOVA
Oupnip
CUTARI
Pr/arm
FILIPOPOL
0 Craw uo
S OPIA
CElanl
ti
0
/stip
evrero
.)
Dibra Spanrea
TIRANA tri
Wpsh/07
?MAMA XANTI
Si }gam
Dasan , G
Ha bp "-Art
(Monasifr)
vA3d,,n
friOPM
Cfrovoo Itti;$
ato an
5
j
,sugr, e cam
Ph 32
Vro r. Nevis
GA TA Castor, asur
cn
u,,cf sdirupisre VERIA
Pa d filata
top,
Zdrand ram stea
Cu Pt nacu ;Hare
OsnTS aam ay'
KOZanr term
owaionl 4;4:-
Arglaro Turtste
,
Opal;
a
,P ALgata
Oingta
. Velmisti end
abrov
gala
"stoe,,,
Ca labaca
Net.'
On
Suflari =3_ e
.21(1 AZtO LARISA
LECENDA
LO
CARDITA
Ma iedoromini
/ (Aromani)
.ss: Meglenoromani
www.dacoromanica.ro
Asezarile rominesti din sudul Peninsulei Balcanice.
NUMELE $1 RASPANDIREA LOR IN PENINSULA BALCANICA 19
www.dacoromanica.ro
20 MACEDOROMANII
locuin %ele lor. La fel ca pastorii din Albania, ei duc viata, no-
mads, din care cauza Bulgarii ii confunda cu Jurucii (Turci).
Acesti Romani sunt numiti de Bulgari o Be li Vlasi » (Romani
albi), in opozitie cu o Kara Vlasi * (Romani negri), adica Daco-
romani. 0 parte din ei s'au mutat in tail. In partea apu-
seana a Bulgariei, incepand cu Sofia, nu exists o localitate
mai mare in care sa nu se &easel familii romanesti. Weigand,
care a cercetat mai de aproape pe acesti Romani, spune: an
vreme ce in Bulgaria de vest, mai ales in %ara ySopilor, nu
exists comuna mai mare, in care O. nu se gaseasca Macedo-
romini, in Bulgaria de rasarit ei lipsesc ». In aceasta parte a
Bulgariei, la miazanoapte, ei ajung de se unesc cu asezarile
Romanilor veniti din regatul roman.
*
www.dacoromanica.ro
TH. CAPI DAN : Macedoromdnii. Nr. 3.
A rak
\s, OternoeT
0 Nin e
A .41 00. a
\... .0o;:elto 00.
Di, nrna. Notomee 01 '0.3, Omeorgpetrwk
4
VIE NF
-,..B1131-PESTA
Oebreza<:
p 4),Ided
Ce^raut.
471/
.
-so
4,0
eaAGD 6
Cherson
Sze he0,,- oruyr'_
meat ..----Arzu
Se
la
4
(l ''''."ait 0 M troy*.
oPizesr.
-le.
& .,.A,
crag. ,OVEURE
G. CC
Onstanta
.;7(
'Ss
t1 ( 2' w ;
Alf
...
, .'
--
o R:3. Rusvue
3e"."
Varna
1 1, - QBULGARI
d,, 4 1 ." SOFIA ,
i 0 --- 9 i'i I '..7:1 Ofrf,°°
TANNIN
ANKARA
0
LEGE NDA
Macedoromant
si Meglenoroman,
M lonieh NA Istroromani
Lad Romani
100 200 300. 400 300114,
www.dacoromanica.ro
NUMELE $1 RASPANDIREA LOR IN PENINSULA BALCANICA 21
www.dacoromanica.ro
NUMARUL MACEDOROMANILOR
www.dacoromanica.ro
NUMARUL MACEDOROMANILOR 23
www.dacoromanica.ro
24 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
NUMARUL MACEDOROMANILOR 25
www.dacoromanica.ro
26 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
NUMARUL MACEDOROMANILOR 27
www.dacoromanica.ro
28 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
NUMARUL MACEDOROMANILOR 0
dupa traditia locals, cu doua veacuri inainte, in prima zi
de Pasti, pe cand Romanii se aflau adunati in biserica.
Bandele turcesti care impresurasera orasul si patrunsesera in
biserica i-au silit sa aleaga intre moarte si apostazie. Astfel,
tot orasul cu episcopul in frunte au trecut la islamism.
i astazi se vad urmele acestei man nenorociri de care a
avut parte aceasta populatiune romaneasca atat de pasnica si
muncitoare. Cand in 1909 am trecut dela Lugunta la Nanta,
spre a vizita pe Romanii turciti si mai ales geamia numita
« Tichia-mare », in care, dupa cum mi se spunea, s'ar fi gasit
carti bisericesti scrise in limba romans, la intoarcere, am fost
dus in localitatea # Sam-Toader », unde a fost ucis episcopul
care, dupa actul de apostazie, incercase sa converteasca pe
Romani la crestnism (XX 16).
Dupa marele razboi, cand viata acestor Romani ajunsese
imposibila sub Greci, cei mai multi din ei socotindu-se Turci
din cauza religiei, s'au refugiat in Asia si in Tracia orientall.
Dintre Megleromanii ramasi crestini, foarte multi au fost
colonizati in Cadrilater, in satele de pe soseaua dintre Turtu-
caia si Silistra. In vara anului 1941, cedandu-se Cadrila-
terul Bulgariei, ei au fost nevoiti sa treaca in Vechiul Regat.
www.dacoromanica.ro
ASEZARILE PASTORILOR MACEDOROMANI.
VIATA IN FAMILIE BSI IN SOCIETATE.
www.dacoromanica.ro
ASEZARILE PASTORILOR MACEDOROMANI 31
www.dacoromanica.ro
g2 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
ASEZARILE PASTORILOR MACEDOROMANI 33
www.dacoromanica.ro
84 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
ASEZARILE PASTORILOR MACEDOROMANI 36
www.dacoromanica.ro
86 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
ASEZARILE PASTORILOR MACEDOROMANI 87
www.dacoromanica.ro
88 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
ASEZARILE PASTORILOR MACEDOROMANI 39
www.dacoromanica.ro
40 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
A$EZARILE PARTORILOR MACEDOROMANI 41
www.dacoromanica.ro
42 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
ASEZARILE PASTORILOR MACEDOROMANI 43
www.dacoromanica.ro
44 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
ASEZARILE PASTORILOR MACEDOROMANI 45
www.dacoromanica.ro
46 MACEDORO1VIANII
www.dacoromanica.ro
ARZARILE PASTORILOR MACEDOROMANI 47
www.dacoromanica.ro
48 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
ASEZARILE PASTORILQR MACEDOROMANI 49
www.dacoromanica.ro
60 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
AEEZARILE PASTORILOR MACEDOROMANI 61
www.dacoromanica.ro
62 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
ASEZARILE PASTORILOR MACEDOROMANI 63
www.dacoromanica.ro
64 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
ASEZARILE PASTORILOR MACEDOROMANI 55
www.dacoromanica.ro
66 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
ASEZARILE PASTORILOR MACEDOROMANI 67
www.dacoromanica.ro
68 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
ASEZARILE PASTORILOR MACEDOROMANI 69
este la cilia. Cei mai multi fiind ocupati cu treburile de peste zi,
n'au timp sä vina la pram acasa.
La Romanii dela lark cand se intampla sä fie invitati la
masa, femeile casei, de obicei, nu stau la masa. Ele servesc
si, numai dupa ce au ispravit cu servitul, se aseaza Intr'o alts
camera la masa si mananca. Dupa masa yin si ele sa stea de
vorba cu oaspetii si ceilalti membri ai familiei. Obiceiul acesta
1-am observat in Albania, intr'o familie chiar din Corita, unde
fusesem invitat la masa.
www.dacoromanica.ro
60 MACEDOROMANII
faca semnul crucii cand sunt loviti de man dureri sau impre-
sionati de intamplari supranaturale, sa tins sarbatorile de peste
an, de asemenea posturile, crezand in eficacitatea acestora
pentru lucruri bune ca si pentru lucruri rele, sa aprinda lumanari
la icoane, cand se intampla 01 se duck' uneori la biserica, in
fine, sa cheme popa la botez, cununie, etc.
In orase si chiar la tars, acolo unde Romanii au locuinte
stabile, din contra, viata religioasa apare mult mai desvoltata.
In zilele de sarbatori bisericile sunt pline de credinciosi. La
inceputul postului mare, toata lumea merge la biserica spre a
primi slanta o curninica'tura » (grijanie). Spovedania se obis-
nuieste mai mult la oamenii in varsta. Tinerii nu se supun
acestei practici. De altfel nici nu li se cere asa ceva.
Dintre sfinti se bucura la ei de un deosebit cult: « Sum-
chetru » (Sf. Petru), « Sumedru » (Sf. Dumitru), « Stamaria »
(Sf. Maria, adormirea Maicii Domnului), 4 Aghiu Constandin »
(Sf. Constantin), « Simnicoara » (Sf. Nicolae), pastrat sub
aceasta forma numai in nume locale, azi se zice «Aghiu Nicola ».
Dintre ceilalti sfinti minori avem: 4 Aghiu Naum » (Sf. Naum),
o Aghiu Athanas » (Sf. Atanasie), etc.
Aromanii din Macedonia, mai cu seams acei care traiesc in
apropierea Slavilor, au obiceiul sa sarbatoreasca patronul fa-
miliei, care intotdeauna este unul dintre sfintii majori, ca Sf.
Dumitru, Sf. Nicolae etc. La aceasta sarbatoare ei invita la
cina pe toate rudele, petrecand pans noaptea tarziu. Romanii
din Pind nu cunosc acest obicei, ceea ce probeaza el el con-
stituie un imprumut dupa o Slava * S arbilor.
In Macedonia existenta bisericilor romanesti nu se datoreste
numai darniciei ctitorilor care au l'a.'sat cate ceva pentru intre-
tinerea lor, dar si grijei pe care enoriasii o au pentru ele. Fiecare
www.dacoromanica.ro
A$EZARILE PASTORILOR MACEDOROMANI 61
este dator, dupa moarte, sa. lase ceva din avere bisericii. Acei
care faceau bisericilor danii mari, cereau sa fie inmormantati
in ele sau in apropierea lor. Daca intamplator cineva n'a avut
grija sa faca un dar oricat de mic bisericii, atunci rudele au
grija sa achite suma ce-i revine, dupa gradul lui de avere.
Anumite sarbatori de peste an la Macedoromanii pastori
au iesit de cele mai multe on din cadrul strict bisericesc, spre
a marca anumite date fixe din cursul intreprinderilor omenesti
de peste an. Astiel, sarbatoarea « Sumchetru » (29 Iunie) repre-
zinta la cei mai multi dintre pastori data pans cand se vinde
cu toptanul, la negustorii fabricanti de branzeturi, tot laptele
oilor de peste vara. « Stamaria » (15 August) reprezinta data con-
sacrata nuntilor. Acestea nu se fac in once sarbatoare de peste
an ca la populatiunile sedentare. In fine, tot asa « Sumedru *
(26 Oct.), data coboririi turmelor dela munte.
In afara de biserici, Macedoromanii viziteaza foarte mult
manastirile, care, de obicei se afla departe de orase si sunt
zidite pe inaltimi de munte. In vremurile mai vechi, rar existau
Romani care, in ziva hramului, sa.' nu se duck' la aceste manastiri.
Drumul pans la ele se Ikea cu chcrvanele. Pelerinajul la mana-
stiri era si un prilej de intalnire al Romanilor din mai multe
localitati. Calatoria si petrecerea la manastiri dura cate doul,
trei zile. La plecare, fiecare daruia manastirii caw o suma pentru
intretinere si ajutor.
Dar in vremurile mai vechi unii din ei obisnuiau sa se duck
°data in viata, la locurile sfinte. Acest pelerinaj la Ierusalim,
mostenit dela Turci, dupa obiceiul for de a se duce sa se inchine
la Meca, era °data foarte raspandit. Ei se simteau indemnati
la acest pelerinaj atat de dragostea si ardoarea de a vizita locurile
unde s'a nascut, a patimit si a murit Mantuitorul lumii, cat si
www.dacoromanica.ro
62 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
A$EZARILE PASTORILOR MACEDOROMANI 63
www.dacoromanica.ro
64 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
A$EZARILE PASTORILOR MACEDOROMANI 66
www.dacoromanica.ro
66 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
A$EZARILE PASTORILOR MACEDOROMANI 67
www.dacoromanica.ro
68 MACEDO ROMANII
www.dacoromanica.ro
ASEZARILE PASTORILOR MACEDOROMANI 69
www.dacoromanica.ro
70 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
MEZARILE PASTORILOR MACEDOROMANI 71
www.dacoromanica.ro
72 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
ASEZARILE PASTORILOR MACEDOROMANI 73
Fara a sti cand si dna acest titlu a fost dat sefilor romani
din Pind, interesant este sa constatam faptul ca, plecand dela
intelesul pe care « celnicul u 1-a avut, dupa cum am vazut, la
Sarbi, si 1-avea si la Bizantini, trebue sa fi existat o vreme
cand acelasi inteles il avea si la Romani, mai ales ca, dupa
relatarile lui Kekavmenos despre rascoala Romanilor din Pind
si Tesalia (1066), sefii acestora, anume « celnicii », erau aceia
care conduceau poporul la lupta. In once caz, intelesul pastoral
la Aromani trebue sa fie si el vechi, daca ;Mem seama de faptul
ca, cu acest sens, apare foarte de vreme in orasele dalmatine.
Astfel, in insula Curzola, el se intalneste, sub forma: « pastores
seu celnicos s Inca in 1214. Tot asa in Spalato si in Trace
(14o2) (XXXV73).
Se pare ca sub Turci vechiul inteles, dar mai ales atributiile
lui, au trecut asupra « capitanilor », ajutati de « armatoli » care
formau jandarmeria tinutului. Dupa traditia populara, ei si-au
pastrat vechile libertati si privilegii acordate de imparatii
turci. De altfel, aceasta era una din normele sistemului
de guvernare al Turcilor, de a nu se amesteca in organizatia
interns a unui tinut, atunci cand capeteniile lui recunosteau
autoritatea statului (XLVIII43). In felul acesta se explica in-
chinarea Romanilor munteni Sultanei Valide, mamei Sulta-
nului domnitor. « Par suite de leur bonheur, les Valaques
se trouverent places sous la protection des sultanes Valide
ou meres, au tresor desquelles ils versaient une legere rede-
vance annuelle qui etait plutot un hommage de vasselage
qu'un tribut de servitude. A ce prix, ils furent exempts du
melange des Turcs ; et comme pays d'etat, restes charges de
repartir les impots, ils ne connurent ni exacteurs, ni agents de
l'autorite u (LXXXVIII143)
www.dacoromanica.ro
74 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
ASEZARILE PASTORILOR MACEDOROMANI 75
www.dacoromanica.ro
76 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
A$EZARILE PASTORILOR MACEDOROMANI 77
www.dacoromanica.ro
78 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
A.5EZARILE PASTORILOR MACEDOROMANI 79
www.dacoromanica.ro
80 MACEDOROMANII
In transpunere literary
Fericita sa to vad o sofa,
Care mi te-ai prins in hora,
Ca sa ne faci noua feciori,
Ca luceferi si ca son:
Doi sa-i facem p a cur a r i;
Ca sa ne aduca unt si branza.
Doi sa-i facem n e gus tor i,
Ca sa ne faca rochii noua.
Doi sa-i facem mari a r gin t a r i,
Ca sa ne faca inele si cercei,
Sa ne faca caldari si caldaruse.
Numai unul sa-1 facem c a pit a n,
Ca sa apere pe cei opt frati;
Ia, trageti hora si jucati !
www.dacoromanica.ro
ASEZARILE PASTORILOR MACEDOROMANI 81
www.dacoromanica.ro
82 MACED °ROMANI I
www.dacoromanica.ro
ASEZARILE PASTORILOR MACEDOROMANI 83
www.dacoromanica.ro
84 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
ASEZARILE PASTORILOR MACEDOROMANI 85
www.dacoromanica.ro
86 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
ASEZARILE PASTORILOR MACEDOROMANI 87
www.dacoromanica.ro
88 MACEDOROMANI I
www.dacoromanica.ro
ASEZARILE PASTORILOR MACEDOROMANI 89
www.dacoromanica.ro
90 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
OCUPATIA MACEDOROMANILOR
www.dacoromanica.ro
92 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
OCUPATIA MACEDOROMANILOR 93
www.dacoromanica.ro
94 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
OCUPATIA MACEDOROMANILOR 95
villages et meme des villes, mais ils sont restes pasteurs, au fond
de fame... J'ai rencontre bien souvent dans les chemins de
l'Olympe de ces families en voyage; jamais ils n'ont l'air plus
gai et plus heureux que lorsqu'ils ont plie bagage et pris en main
leur baton de route ».
Situatia materials a pastorilor macedoromani a fost intot-
deauna bunk afara de cazurile rare, cand, dupa o iarna excep-
tional de riguroasa, si-au pierdut o parte din turmele lor, din
cauza frigului excesiv la ses. Acest rau, cu toate a se intampla
la intervale mari, ei nu-1 pot inlatura, din cauza imposibilitatii
de a putea feri, in timp de frig mai mare, turmele de oi in ada-
posturi acoperite. Traind, dupa cum am vazut, in grupari,
turmele lor de oi sunt foarte mari. Ei nu pot gasi adaposturi
atat de spatioase, spre a le putea pa'zi pe toate de rigorile gerului.
Dar, cum am spus, aceste nenorociri sunt rare. De regula, ei
sunt intotdeauna in castig cu turmele lor. Aceasta situatie buns
provine si din cauza organizatiei lor. Traind in grupari conduse
de un celnic, ei formeaza un fel de trusturi in toate transactiunile
lor comerciale. Ei sunt toti uniti si au perfecta incredere in
celnicul lor. Aceasta unire si intelegere a constituit din toate
timpurile puterea lor. Ea a fost admirata si de scriitorii strain.
lath', bunaoara, ce spune Heuzey, in aceasta privinta : « Ces
patres sont une puissance dans le pays ; ils ont pour eux une
force qui les maintient, en depit de l'aversion publique ; c'est
l'union qui regne, dans leurs conseils et la confiance qu'ils ont
en leurs chefs ». Nicio familie din cuprinsul unei falcari n'are
dreptul sa vanda produsul oilor in mod separat. Totul se vinde
in comun si pe un pret unitar. Sub acest raport, « celnicul » are
cuvantul hotaritor. El trateaza cu negutatorii, fabricanti de
branzeturi, care in la ei la munte in luna Aprilie din fiecare
www.dacoromanica.ro
96 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
OCUPATIA MACEDOROMANILOIt 9?
www.dacoromanica.ro
98 MACEDOROMANII
popas locurile cele mai bune. Ele sunt aproape aceleasi pentru
fiecare an.
Cum ajung la locul de Innoptat, caii si catarii sunt lasati
liberi dupa hrana, iar oile sunt raspandite pe camp sä pasca.
Indata dupa aceasta, barbatii se apuca si aprind un foc mare.
Imprejurul focului intind corturile spre a fi feriti de ploaie,
Ingrijind ca la marginea cortului sa sape un santulet in care
trebuie sa se scurga apa in vreme de ploaie. In vremea aceasta
femeile Ingrijesc de mancare.
Dar cand timpul este frumos si nu sunt semne de ploaie,
multi din ei nici nu intind corturile. Ei se multumesc sa aseze
sacii unul langa altul, dinaintea for intind crengi si peste crengi
pun cate un tol. Cum vine vremea somnului, se culca toti pe toa-
lele intinse cu capul rezemat de marginea sacilor si dorm asa la aer
liber, pans dimineata, cand se scoall si pornesc din nou la drum.
Mancarea for pe drum consta mai mult din lapte. Ei intre-
buinteaza si came fripta sau legume uscate. Insa laptele cu
derivatele lui sunt baza nutrimentului pe drum. In acest scop,
la plecare, ei au grija sa duca cu sine si o turma mai mica alca-
tuita din « plecatori >>, oi care au fatat cu doua trei zile Inainte
de plecare. Laptele dela aceste oi se intrebuinteaza pentru hrana
copiilor si peste tot pentru intretinerea tuturora.
Pe vremea Turcilor, dad. se intampla in drum sa poposeasca
pe mosia unui bei turc, ei erau nevoiti sa plateasca o dare mica
de fiecare cal sau catar. De cele mai multe ori, insa, ei scapau
de aceasta dare, cinstind pe oamenii de paza cu lapte, branza
si ce mai aveau de ale mancarii.
Astfel, acesti pastori nomazi calatoresc mai multe zile dea-
randul, pans sa ajunga la locuintele for de vara, petrecand ziva
in cantecele copiilor si noaptea in povestile batranelor.
www.dacoromanica.ro
OCUPATIA MACEDOROMANILOR 99
www.dacoromanica.ro
100 IVIAetDOROMANII
du-ne de o rascoala a Romani lor din Pind despre care voi vorbi
la p. 154, ne spune ca familiile si turmele acestor Romani,
vara, incepand din luna Aprilie palls in Septemvrie, petrec in
muntii Bulgariei (sic TO: pl 'ii Boayaptotc), iar, toamna, se
intorc la ses. Care vor fi fost acesti munti ai Bulgariei, nu ni se
spune larnurit. Probabil muntii Macedoniei, daca tinem seams
de Bulgaria din vremea cronicarului.
Centre le de iradiatiune pentru intreaga Peninsula Balcanica,
au fost muntii Pind, Gramos si Tesalia:
Din Pind si din Tesalia pastorii macedoromani, coborindu-
se in sud cu turmele dupa pasune, au ajuns in Grecia pang in
Atica, aproape de Atena si chiar in Peloponez. Tot din Pind
ei s'au asezat in Macedonia si in Tracia.
Din G r a mos si chiar din Pind, pastorii romani s'au
revarsat aproape in toad Albania de rniazazi si, mai ales,
in Fr asar i, dand nastere la tulpina pa'storilor nomazi cu-
noscuti sub numele Far ser oti (pentru Fraseroti). Satul din
care si-a luat nastere numele acestei tulpini este albanez:
Fr a s h e n i «Frasinet », pronuntat in graiul albanez tosc.
Fr a s her i, dela f r a s hen «frasin» (lat. FRAXINUS).
Sunt scriitori care, in dilentatismul lor, deriva numele Farserot
dela numele antic de localitate Farsala, ceea ce este funda-
mental gresit, fiindca, la Albanezi, satul exists si azi sub
forma aratata mai sus.
Cunoscand tinuturile ocupate de pastorii romani in sudul
Peninsulei, sa urmarim putin directia migratiunilor pe unde
se miscau odata cu turmele si unii din ei continua si astazi.
Inainte de aceasta, trebue sä mentionez aci ca pentru unele
din aceste peregrinari avem marturii din partea scriitorilor
englezi si francezi de pe la inceputul sec. al XVII-lea. Astfel,
www.dacoromanica.ro
OCUPATIA MACEDOROMANILOR 101
www.dacoromanica.ro
102 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
OCUPATIA MACEDOROMANILOR 103
Dar o bunk' parte dintre pastorii din Pind isi manau turmele
la iernatec spre campia de pe coasta Mani Ionice numita Kc'acoc
(lat. CAMPUS), dintre Arta si Preveza. In aceasta parte a
Greciei veneau Romanii din Aminciu si din partea rasariteana a
tinutului Zagori, din comunele Grebeniti, Tristinicu, Flambu-
rari. Tot aci se coborau si cei din satele asezate mai in spre
sud, in directia raului Arta : Calarl'i, Siracu, Paliohori, etc. La
coborire, ei urmau drumul dealungul raului Arta. Scriitorul
englez Henry Holland a intalnit dintre acestia mergand pe drumul
spre Preveza. Dupa marturiile lui, turmele acestor pastori erau
atat de maxi incat, in mersul lor, ocupau mai multe mile. Im-
preuna cu turmele, ei aveau nenumarati catari si peste o mie
de cai, care umblau grupati cate douazeci, legati unul de altul.
Caii erau incarcati cu toata gospodaria si cu copiii mai mici,
bagati in cosuri asezate in dreapta si in stanga samarului. Fami-
Bile umblau in urma turmelor cu doi preoti in frunte. Scriitorul
englez mai adauga ca drumul pe care it faceau pe jos acesti
pastori Linea zece pans la doulsprezece zile.
In ce priveste pastorii roman din tinutul Z a g o r i, acestia
la inceput, urmau aceleasi drumuri. Mai tarziu, o parte din
ei au inceput sä emigreze in tinuturile Traciei, de unde multi
nu s'au mai intors in Epir. Dintre acestia, cel mai mare
contingent II formeaza Romanii din Baiasa. Astazi ei se gasesc
raspanditi in Pestera, Giumaia, Sear (Seres), Poroi, Nigrita,
Melnic, Nevrocop si aiurea.
In afara de aceste patru directiuni care duceau in Tesalia,
Acarnania- Etolia, Arta si Tracia, pastorii din Pind, originari
din comunele Furca, Breaza, Padz, altii din Perivoli, Avdela
si alte comune, ajungeau la Grebena, de unde inaintau spre
Olimp, urmand drumul dealungul raului Venetico si atingand
www.dacoromanica.ro
104 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
OCUPATIA MA CEDOROMANILOR 106
www.dacoromanica.ro
106 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
TH. CAPIDAN: Macedoromlinii. Nr 4..
Ba o OR
Praren llaft
ve en jSAM4COVA
Corn Stan
CUTA I eAryauc
afra,e LIROPOL
Tetovo SCORIA Gamma de Sus
no °Grace, e
otAteiesca
Tars la o RAs /op
VELES 0Sera\
op
/NJ tIOV
0 Ora Re off
&manila ewe
vas.=p
DURAZZO Crupv
oParlea
Terra -----
0" TIRANA
Sea " - --s-NevA
orC
o fbeseta e 0 P"?
!Si
orfar
0
IDasan I Haf OA
.
1. 8 foba
Manton
#
Rada.
,40°
/ ,
...C.'
SAESo &leaf;
CAVA
C eaera
r'''C a reni?'::-Y No r)
/am
den f 0 //ttc'e ....
oraz
Po
y,
rehtfo
t ;14
j Ca i
O.
Pist:
8r /,a;/ ''
tLRA a a SALONIC
-0-
Ca,
Va aria
e
,
0 8,, sG-rar
ER /A
(SARuNA) I flans
. rs pe C0J-1,/
, A, ,
Olova 0 'rc Anna
C a -o-,.
Er'
gAd
eDena
ee
Se
P met\ .N a. _
07 Servla N't. ^ a
rr J.Strg co .."i
prar a
mat
',Elam,'
bac, Dorf,t
Ca a
%T :'/ ' --.'' ovap
I Corfu
I IN
i ' °Carr TRI
0.
0.%,-, LARISA
Marea
NI
e
1
4 Cardit _. pun
10
Airar (;)
Prereaa '7.41 LAMA
c3 o Cirpfn
brevofr
btu
g.,74.
taut, rISI
lif=1. Misolon
Palms
www.dacoromanica.ro
OCUPATIA MACEDOROMANILOR 107
www.dacoromanica.ro
108 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
OUTPATIA MACEDOROMANIL011 109
www.dacoromanica.ro
110 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
TH. CAPIDAN: Macedoromanii. Nr. 5.
I d 176J-111 ra
Za ref)
Totes(
Gal ti
r ruipara Br-aqov
BaGBID °Ploe#i
Cratova BUCUR
v
PI
Split Ja ,
_i-
R
,41.,...__Aloa, 4 ' 1 tarna Qt
Vt
.t ....-"..g.WI ye c SOFIA
.1/4-ns,pijrren
I ...vv., N.
C Sc Ji fIsm filipopol
a i i Adrian
Dl RAZZ() A20/toula Rados
Byotta
i'''.:§er s
do e
Valona
Cot%) t
M. lotaCa-
www.dacoromanica.ro
OCUPATIA MACEDOROMANILOR 111
www.dacoromanica.ro
112 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
OCUPATIA MACEDOROMANILOR 113
www.dacoromanica.ro
114 mAcEnoRomANII
www.dacoromanica.ro
OCUPATIA MACEDOROMANILOR 116
www.dacoromanica.ro
116 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
OCUPATIA MACEDOROMANILOR 117
www.dacoromanica.ro
118 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
OCUPATIA MACEDOROMANILOR 119
www.dacoromanica.ro
120 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
OCUPATIA MACEDOROMANILOR 121
www.dacoromanica.ro
122 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
OLUPATIA MACEDOROMANILOR 123
www.dacoromanica.ro
124 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
Lucrari in filigran executate de argintari macedoromani.
www.dacoromanica.ro
OCUPATIA MACEDOROMANILOR 126
www.dacoromanica.ro
126 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
Catapeteasma bisericii romfine din Crusova, sculptata de mesteri aromani.
www.dacoromanica.ro
OCUPATIA MACEDOROMANILOR 127
www.dacoromanica.ro
128 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
OCUPATIA MACEDOROMANILOR 129
www.dacoromanica.ro
ISTORIA MACEDOROMANILOR
www.dacoromanica.ro
ISTORIA MACEDOROMANILOR 131
www.dacoromanica.ro
132 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
ISTORIA MACEDOROMANILOR 133
www.dacoromanica.ro
134 mAcEooRomANii
www.dacoromanica.ro
ISTORIA MACEDOROMANILOR 136
www.dacoromanica.ro
136 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
ISTORIA MACEDOROMANILOR 137
www.dacoromanica.ro
138 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
ISTORIA MACEDOROMANILOR 139
www.dacoromanica.ro
140 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
ISTORIA MACEDOROMANILOR 141
www.dacoromanica.ro
142 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
ISTORIA MACEDOROMANILOR 143
www.dacoromanica.ro
144 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
ISTORIA MACEDOROMANILOR 145
www.dacoromanica.ro
146 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
ISTORIA MACEDOROMANILOR 147
www.dacoromanica.ro
148 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
ISTORIA MACEDOROMANILOR 149
www.dacoromanica.ro
160 MACEDOROMAND
www.dacoromanica.ro
ISTORIA MACEDOROMANILOR 151
www.dacoromanica.ro
162 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
ISTORIA MACEDOROMANILOR 163
www.dacoromanica.ro
154 IVIACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
ISTORIA MACEDOROMANILOR 155
www.dacoromanica.ro
156 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
ISTORIA MACEDOROMANILOR 167
www.dacoromanica.ro
168 MACgDOROMANII
www.dacoromanica.ro
ISTORIA MACEDOROMANILOR 169
www.dacoromanica.ro
LIMBA MACEDOROMANILOR
www.dacoromanica.ro
LIMBA MACED OROMANILOR 161
www.dacoromanica.ro
162 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
LIMBA MACEDOROMANILOR 163
www.dacoromanica.ro
164 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
LIMBA MACEDOROMANILOR 165
www.dacoromanica.ro
166 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
LIMBA MACEDOROMANII.OR 167
www.dacoromanica.ro
168 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
LIMBA MACEDOROMANILOR 169
www.dacoromanica.ro
170 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
LIMBA MACEDOROMANILOR 171
www.dacoromanica.ro
172 MACEDOROMANII
de limba greaca, cei din Albania de limba albaneza, iar cei din
Macedonia de limba slava. Dar cea mai puternica influents
asupra limbii acestor Romani a exercitat-o limba greaca. Inten-
sitatea acestei influente se explica mai intai din cauza bisericii,
care a fost greceasca din momentul despartirii for de Dacoro-
mini, al doilea, din cauza §colii, care a fost greaca §i, al treilea,
din cauza civilizatiei bizantine, pe care ei au primit-o tot prin
mijlocirea limbii grece§ti.
Totu§i, limba for populara se arata de un conservatism
uimitor. Lexicul latin a ramas aproape intact, iar identi-
tatea ei cu limba Romani lor din cars apare la orice cuvant, la
orice constructie. Citez, in privinta aceasta, cateva versuri
populare dintr'o carte franceza, publicata de C. Recatas
(XCII)44)
Floara
Float% galbinioara,
Dimand'a tutulorti,
Dimand'a featelorti:
Se ghina se-ni me alumba
Dumineca dimneata
Si luni de catra sears;
Cu roaua.' se -ti -me aduna'.
S-pre avra se-fii-me poarta;
Pre iapa nefitata,
Pre feats nernartata,
Pre gione nensurata,
S'pre cale necalcata.
www.dacoromanica.ro
LIMBA MACEDOROMANILOR 173
Transpunere in dacoromana:
Floarea
Floare galbiioara,
Spune tuturor,
Spune fetelor ;
SA vina sa ma is
Dumineca dimineata
i luni de aria sears;
Cu roua sa ma adune
i pe racoare sä ma poarte ;
Pe iapa nefatata,
Pe fats nemaritata,
Pe june neinsurat,
i pe cale necalcatA.
In aceste versuri populare, nu se intalne§te niciun cuvant
strain; toate sunt de origine latina. Dintre formele latine straine
de limba romans, avem numai trei : dimandu, acel* cu fr.
demander (lat. DEMANDO) ; alumbu, care nu exists in celelalte
limbi romanice, ins/ trebue sa via din AD-LUMBO, un derivat
din LUMBUS, din care dictionarele lui Forcellini atesta forma
LUMBO ; in fine, avra din Lat. AURA.
www.dacoromanica.ro
174 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
LIMBA MACEDOROMANILOR 176
Meglenoromdn
Nu-iii mi strinzi di mona
SI nu-iii-la fronzi ninelu ;
SI nu-ni-la fronzi ninelu
Cu douspret di rap.
www.dacoromanica.ro
176 MACEDOROMANII
Dacoroman
Nu ma strange de mina
SA nulmi-1 frangi inelul;
SI nu mi-1 frangi ,inelul
Cu douasprezece pietre nestimate.
www.dacoromanica.ro
STAREA CULTURALA LA MACEDOROMANI
www.dacoromanica.ro
178 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
STAREA CULTURALA LA MACEDOROMANI 179
www.dacoromanica.ro
180 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
STAREA CULTURALA LA MACEDOROMANI 181
www.dacoromanica.ro
182 mAcEDoRomANII
www.dacoromanica.ro
STAREA CULTURALA LA MACEDOROMANI 183
www.dacoromanica.ro
184 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
STAREA CULTURALA LA MACEDOROMANI 186
www.dacoromanica.ro
186 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
STAREA CULTURALA LA MACEDOROMAN1 187
www.dacoromanica.ro
188 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
STAREA CULTURALA LA MACEDOROMANI 189
www.dacoromanica.ro
190 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
STAREA CULTURALA LA MACEDOROMANI 191
in doul editii: una mai veche, f`a'ra data, alta mai noul din
18oz. Prima editie a fost reprodusa de cercetatorul englez
William Martin-Leake in ale sale « Researces in Greece »,
publicate la Londra in 1814.
Insemnatatea lucrarii lui Daniil pentru cunoasterea graiului
macedoroman este mai mare decat aceea a lui Cavallioti, prin
aceea ca, in loc de simple cuvinte insirate si traduse in celelalte
limbi balcanice, ni se dau fraze intregi. Nicaieri in literatura
dialectall macedoromana nu intalnim o fraza atat de libera
ca in cartea lui Daniil. In calitate de Macedoroman, care cunostea
bine dialectul, el scria neinfluentat de celelalte limbi. Aceasta
lucrare a iesit si in editie bulgareasca, editata la Salonic in
1841 de arhimandritul bulgar Hagi Teodosie.
Dar lucrarea, din prefata careia rezulta in mod cert ca pe
vremea aceea in Moscopole se pregatea introducerea dialectului
macedoroman ca limbs de predare in scoala, este carticica lui
C o n s t anti n U cut a. Originar din Moscopole, el a
tiparit in 1797 la Viena, in calitate de protopop si hartofilax
in Posen (Prusia meridionall), « Noua Pedagogic », un fel de
carte de lectura, cu scopul, asa cum ni-1 indica autorul chiar
in prefata, « de a inva'ta pe copiii tineri carte romaneasca
in deobste intrebuintare la Macedoromani ». Din intreaga
lucrare, continutul prefetei este de o insemnatate covarsitoare
pentru ilustrarea sentimentelor de care erau insufletiti invatatii
macedoromani din Moscopole in raspandirea limbii romanesti
prin scoala. Iata aceasta prefata transpusa in limba literara:
www.dacoromanica.ro
192 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
STAFtEA CULTURALA LA MACEDOROMANI 193
www.dacoromanica.ro
194 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
STAREA CULTURALA LA MACEDOROMANI 196
www.dacoromanica.ro
196 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
STAFtEA CULTURALA LA MACEDOROMANI 197
www.dacoromanica.ro
198 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
STAREA CULTURALA LA MACEDOROMANI 199
www.dacoromanica.ro
200 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
STAREA CULTURALA IA MACEDOROMANI 201
www.dacoromanica.ro
202 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
STAREA CULTURALA LA MACEDOROMANI 203
www.dacoromanica.ro
204 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
STAREA CULTURALA LA MACEDOROMANI 205
www.dacoromanica.ro
206 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
STAREA CULTURALA. LA MACEDOROMANI 20?
www.dacoromanica.ro
208 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
STAREA CULTURALA LA MACEDOROMANI 209
www.dacoromanica.ro
210 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
STAREA CULTURALA LA MACE D OROMANI 211
www.dacoromanica.ro
212 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
STAREA CULTURALA LA MACEDOROMANI 213
www.dacoromanica.ro
214 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
STAREA CULTURALA LA MACEDOROMANI 216
www.dacoromanica.ro
216 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
STAREA CULTURALA LA MACEDOROMANI 217
www.dacoromanica.ro
218 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
STAREA CULTURALA LA MACEDOROMANI 219
www.dacoromanica.ro
220 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
STAREA CULTURALA LA MACEDOROMAN1 221
www.dacoromanica.ro
222 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
STAREA CULTURALA LA MACEDOROMANI 223
www.dacoromanica.ro
224 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
STAREA CULTURALA LA MACEDOROMANI 226
www.dacoromanica.ro
226 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
STAREA CULTURALA LA MACEDOROMANI 227
www.dacoromanica.ro
228 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
STAREA CULTURALA LA MACEDOROMANI 229
www.dacoromanica.ro
230 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
STAREA CULTURALA LA MACEDOROMANI 231
www.dacoromanica.ro
232 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
STAREA CULTURALA LA MACEDOROMANI 233
www.dacoromanica.ro
234 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
STAREA CULTURALA LA MACEDOROMANI 235
www.dacoromanica.ro
286 MACEDOROMANII
41 Monsieur,
L'etat de ma sante ne m'a pas permis de repondre plus-tot a Ia lettre par
a quelle vouz m'avez fait connaitre et l'existence de la Societe d'Instruction
Macedo-Roumaine et la noble mission qu'elle s'est donnee.
Pour empecher la denationalisation des nombreux Roumains repandus
sur le sol de la Turquie d'Europe, vous faites appel it tous. Pour parer aux
dangers qui menacent nos interessants congeneres, vous projetez d'elever
et de subventionner des ecoles roumaines dans les contrees transdanubiennes
et surtout en Macedoine. Rien de plus sage ni de plus efficace en effet pour
entretenir chez eux l'etude de la langue, de la religion, de l'histoire et des
moeurs de leurs peres.
Votre entreprise est vraiment patriotique Monsieur, elle sera bien ac-
cueillie et genereusement encouragee en Roumanie. Je m'associerai de tout
coeur dans la limite de mes moyens, aux efforts que vous tentez.
Aussi bien la Societe d'Instruction Macedo-Roumaine vient-elle repondre
I une grande pensee du Prince Couza. Ce n'est pas it vous que j'apprendrai,
Monsieur, que le Prince subventionna d'abord sur sa cassette privee plusieurs
ecoles roumaines de Bulgarie et de Macedoine, les quelles recurent plus
tard une dotation de l'Etat, si j'ai bonne memcdre. II me souvient encore
que le Prince sur les indications de Monsieur C. Negri, et de Monsieur D.
Bolintineano, qui avaient visite ces populations, fit venir un certain nombre
de jeunes Roumains de la Macedoine a Bucarest pour y completer leur educa-
www.dacoromanica.ro
STAREA CULTURALA LA MACEDOROMANI 237
tion et former le noyau d'une sorte d'Ecole Norma le qui devait etre une
pepiniere de professeurs pour les ecoles roumaines d'au de la du Danube.
Ces institutions ont-elles disparu et, dans ce cas, voulez-vous les ressus-
citer ? Ou bien, ont-elles subsiste jusqu'ici et voulez vous profiter des circon-
stances politiques pour les revivifier et revendiquer le droit de tendre une
main protectrice i1 nos freres de Macedoine ? Dana tous les cas, la Societe que
vous presidez est une oeuvre patriotique. Je tiens it honneur d'être inscrite
avec mes deux fits, Alexandre et Demetre, au nombre de vos adherents.
Croyez, Monsieur, a mes sentiments d'estime particuliere.
Princesse Helene Couza
Paris 7 Janet x880.
www.dacoromanica.ro
238 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
STAREA CULTURALA LA MACEDOROMANI 239
www.dacoromanica.ro
240 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
STAREA CULTURALA LA MACEDOROMANI 241
www.dacoromanica.ro
242 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
STAREA CULTURALA LA MACEDOROMANI 243
www.dacoromanica.ro
244 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
STARILE ACTUALE
www.dacoromanica.ro
246 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
STARILE ACTUALE 247
www.dacoromanica.ro
248 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
STABILE ACTUALE 249
www.dacoromanica.ro
250 MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
INDICE
44) MATERII
agricultura 128. falcarea 7r. sentimental de omenie
arlmarii 525. fierarii 125. 53.
argintarii 124. gogosii de mfitase 128. simtul pentru frumuse-
arhitectura 127. hanurile aromanesti 48. tea naturii 34.
apicultura 529. injuriturile 52. sobrietatea 53.
apostazia la Megleno- instrAinarea Aromanilor spiritul de solidaritate
romani z8. 49. 42, de afaceri 45
ausatecul (consiliul bit- longevitatea 54-55. stares primitive a asezi-
trfinilor) si atributiile mama de lucru a femeii rilor aromAnesti 3r.
lui 7o. aromitne 43-44. subalimentatia popoare-
autonomia satelor aro- medkii aromAni 202. lor balcanice 55
manesti 70. odihna la AromAni 45. subnutritia la AromAni
bautura la AromAni 54. olAria 129. 55.
buns stares 53. onoarea familiei 51. targurile (bAlciurile) re-
cAlAtoria cu chervanele oranduiala casei 51. gionale 113.
48. patronul familiei 6o. tatuagiul 37, 41.
celnicatul (ca organizatie pelerinaj la Iocurile sfinte tesaturile 38, 43.
sociala) 72. 6z. tipul pAstorului arorran
croitoria 127. pornirea Aromanilor de 37; tipul Meglenoro-
cumpatarea 53. a merge in tAri strAine mfinului 38.
curatenia la Aromani 34. 47. tribul ca bazA a organi-
desna %ionalizarea Aro- satele la Aromani, Alba- zatiei sociale la pa-
manilor 13, 22, 23, 24. nezi, Bulgari $i Greci storii aromani 69. 71.
economia 52. 32. vista sesuall la Aro-
esnafurile (breslele) 74. sculptura in lemn 126., maul so.
www.dacoromanica.ro
262 INDICE
B) NUME DE AUTORI
Araia Z. A. 242. Hasdeu Bogdan Patri- Nistor I. Ion 207.
Atanasescu Dumitru 23r ceicu 133. Onciul D. 134.
Bataria N. 242. Herbert Thomas lox. Pantazi 228.
Belimace Constantin 242 Heuzey L. 37, 44. Papacostea Victor x88.
Beza Marcu 242. Holland Henry 103 Papa Eftimiu Vasile 224.
Boiagi C. Mihail 221. Hrisant din Zita 185 Papahagi Tache 242.
Bolintineanu D. 23o. Ioanovici Nicolae 222. Petrescu Vangheli 242.
Bo loga V. 201. Ioasaf Patriarhul 185, Polenacu Haralambie
Boue Ami 37. 186. 93.
Braharu D. 223. Ionescu George C. 232. Popovici D. I. 35, 112,
BrAtianu I. Gheorghe Iorga N. x15, 135, 204. 117, 177, 197.
136. Jire6ek Const. 69, 112, Pouqueville F. C. H. L.
CAliva 222. 150. 37, 53, xor, xo8, x16.
Cantemir Dimitrie 158. Kanitz F. 28, 53-54, Puscariu Sextil 204.
Caracostea D. 244. 114, 177, 206. Rangabe Rizos 27.
Caragiani D. 242. Lambru Spiru 228. Riga din Velestin 207,
Caranica Ion 89. Lenorman Francois xot. 225.
Carcalechi 210, 223. Lopelmann Martin 242. Riga Gheorghe Constan-
Cavallioti Theodor 186, Major Petru 133. tin 219.
188, 190. Manduca Dionisie x86. Samarineanu G. M. 242.
Chalkeus Ioan 185. MArgitrit Apostol 232. Sibthorp tot, 102.
Ciobanu St. 204. Martin-Leake William *incai Gheorghe 159.
Ciuhandu Gh. 211. 31, 44, 'or, 108, x z6, Spitzer Leon 57.
Cousinery E. M. 108. 181. Stolnicul Constantin
Cvijid I. 37. Mjklosjch Fr. 132. Cantacuzino r58.
Dainelli Giotto 246. Miron Costin II, 157. Sulzer Fr. Ioseph 132.
Djanfalva Constantin Moscopoleanul Daniil Tomaschek W. 131, 151.
Emanuil Ghica de 223 186, 188, 189. Tuliu Nusi 242.
Duca Neofit 22r. Mumu George 149, 154, Tunmann Johann 25,
Foti Ion 242. 242. 131, 132, 190, 206,
GAzdaru D. 204. MUMU Julia 242. 207.
Giurescu C. Const. 136. Nicolidi Ioan de Pindo Ucuta Constantin 205,
Hagi Tudosie x91. 224. 206, 207.
Hahn I. G. von 17, z8, Nicolidi Sterghie Eu- Valaoritis 227.
53. statie 224. Velo Nicolae 282.
www.dacoromanica.ro
INDICE 263
C) NUME DE PERSOANE
Adami 64. Bituleanu Costi 67. Ciomu Toli 64. "167
Albu Lioliu 66. Breaza Gheorghi 67. Cionga 226.
Andrutu 226. Bucuvala 226. Ciungu Iani 66.
Apostoli 64 Budala A. 66. Ciu9a ali Lene 65.
Arbinesu Sotir 67. Bu9u Lambru 66. Coada D. 66.
Arghir Dimitrie 212, 213. BuzA Costi 66. Coletti 227.
Aveliotu Gheorghi 67. Caciandoni 224, 226. Cornuti Gu9u 66.
Averoff Gheorghe 226, Cs livA Iani 66. Cornutu Nicola 66.
229. Carneaga Lialia 66. Cosma 53.
Averchie 231. Capistera Hristu 66. Cosmischi Gheorghe Tri-
Bacola 244. Cap-Mare Spiru 66. cupa 190, 205.
Badralexi 66. CApriciu Anastali F. 65. Costi al Manduca 65.
Balaura Costachi Naum Caracc4 Const. 203. Cota 64.
66. Caracas Dimitrie 203. Covaci Meletie 212.
BAlosu Andoni 66. Cara-Costa 68. Crinalif 227.
Bala Teodor 66. Cara -Dims 68. CrOUVQ81111 Joga 67.
Barda Nasi 66. Cara-Nica 68. Cucoti Papa Dimitrie 65.
Bards Iamandi 66. Cara-Simu 68. Cuvata Tanasi 66.
Bardaca Mandi 66. Carjali Toli 64. Dafa 64.
Bardalexi Ghiti 66. Cdsja 208, 250. Dala N. 67.
Bardzu Iani 66. Cdrje Hristu 66. Dami 64.
Bechella Dimitrie 2r3. Carpuzi Costa 66. Darda Vangheli 66.
Belciu Mihu 66. CA9aru Nicola 67. Darvari -Constantin I.
Belts Const. 66. Cti9iricu *. 66. 203, 223.
Berbecaru Zisi 67. Cats 64. Darvari Dimitrie N., 203,
Bercu Mitri 66. Catran Ianula 66. 210.
Beqica Zisu 66. CAtuna rani 66. Deak Francisc 210.
Biala Adami 66. Cerne9atu Mitra 67. Deli-Iani 68.
Bie 64. Cheptenaru Vreta 67. Deli-Mihu 68.
Bitarnu Alexi 66. Chipinosu Maru 66. Deli-Nu9i 68
Bitea 64. Ciocan Mitru 66. Dema 244.
www.dacoromanica.ro
264 INDICE
www.dacoromanica.ro
INDICE 256
D) NUME DE LOCALITATI
Acarnania 14. Badra 17. Birina 795, 196.
Ameru (Milia) 13. BAiasa 13, 54, 145. Birislav zo.
Aminciu 14, ,8o, x8r, Baitan 30. Bitcuchi 795.
184. Btuaita 30. Bitolia (Bitule) 19.
Arta 13, 54. Barovita 20. Biatulti 30.
A128 17. Beala-de-nghios 18. Br-Met 13.
Aspropotam 13, 14. Beala-de-nsus 18. Breaza 13.
Av lona 17. Belcamen i6. Briioni 18.
Avdela 13. Berat 17. Buali 59.
www.dacoromanica.ro
256 INDICE
www.dacoromanica.ro
INDICE 267
17
www.dacoromanica.ro
25& INDICE
E) CUVINTE
Albaneze Aromaneciti cactlilv 30
avull 166, abur 166. chlugar 067.
casulje 165. adastu 78. cane 164.
bagelje 165. agarsescu 168. 165.
baige 165. Aghiu Athanas 61. mink
bag3i0u, 95, 99.
bardh 166. Aghiu Constantin 6o. chiofte 58.
bredh x65. Aghiu Naum 6o. ci iooabraneti 40.
bres 165. Aghiu Nicola 6o. Cioban II
buze 165, albele 75. ciomlec 58.
e bakur e dheut 75. alik'escu 168. cl'in 168.
fljoere 165. spa. 164. cloput167.
&ashen Ioo. arana 168. cOtu
Frasheni roc. arispandescu 168. CotovIalli 11.
Frasheri zoo. aratu 91. cruescu 168.
gate x66. Arman Jo. 167.
gjumes z66. aruguciari 77. 4
cc uniillcilud:
www.dacoromanica.ro
INDICE 269,
www.dacoromanica.ro
260 INDICE
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
Albumul Macedo-Romhn sub directiunea lui V. A. U r e chi a. I
Jacques A n c e 1, Peuples et nations des Balkans, Paris
(1930) II
Anonymi geographi descriptio Europae orientalis, publicat in
Fontes historiae Daco-Romanorum de G. Popa-Li-
sean u, Bucuresti (1934) III
Ion A r g i n t e a n u, Istoria Romdnilor Macedoneni, Bucu-
resti (1904). IV
Arhiva Romdneascel. Anul I. IV-a
Dr. M. Arnaudof f, Die bulgarischen Festbrauche, publicat
in i Bulgarische Bibliothek a, Lipsca (1917). . V
Victor B 6 r a r d, La Turquie et l'Hellinisme Contempo-
rain, Paris (1893) . . VI
M. B e z a, t Observatii asupra poeziei populare la Aromani a,
publicat in Cony. Lit. XLIII. Bucuresti (1909) 1-30. VII
Dr. V. B o 1 o g a in a Inchinare lui N. Iorga cu prilejul
implinirii varstei de 6o de ani a 0930, p. 35. VI/-a
S. S. Bop é e v, a Coup d'oeil sur le regime juridique des
Balcans sous le regime ottoman a, publicat in Revue
Internationale des Etudes Balkaniques, I (1934-35) VIII
Dr. T e o d o r Botis, Monografia Familiei Mocioni. Fun-
daIia pentru Literature si ArtA s Regele Carol II a,
Bucuresti (i939) IX
A m i B o u 6, La Turquie d'Europe. IIV Paris (1840) X
www.dacoromanica.ro
262 BIBLIOGRAFIE
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAF1E 263
www.dacoromanica.ro
264 BIBLIOGRAFIE
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE 266
www.dacoromanica.ro
266 B1BLIOGRAFIE
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE 267
www.dacoromanica.ro
268 BIBLIOGRAFIE
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE 269
www.dacoromanica.ro
270 BIBLIOGRAFIE
www.dacoromanica.ro
LISTA HARTILOR
t. Regiunea muntoasa din nordul Pindului.
2. Asezarile romAnesti in sudul Peninsulei Balcanice.
3. Rispandirea Romani lor in Sud-Estul european.
4. Miscarile periodice ale pastorilor macedoromani.
5. Drumurile istorice in Peninsula Balcanica.
www.dacoromanica.ro
LISTA PLAN$ELOR
Lucriiri in filigran executate de argintari macedoromani.
Catapeteasma bisericiti romanesti din Crusova, executed de !nested
macedoromani.
www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERII
Pag.
PREFATA 5
NOTATIA FONETICA 8
MACEDOROMANII. NUMELE SI RASPANDIREA LOR IN
PENINSULA BALCANICA 9
Numele Macedoromanilor: to. RAspandirea for in Peninsula
Balcanica: 12.
NUMARUL MACEDOROMANILOR 22
ASEZARILE PASTORILOR MACEDOROMANI. VIATA IN
FAMILIE $1 IN SOCIETATE 30
Originea satelor romanesti: 30. Locuintele Macedoroma-
nilor: 33. Infatisarea pastorului macedoromAn: 36. Portul
pastorului macedoroman: 39. Harnicia la mulled a Macedo-
romanilor: 41. Viata in tAri strAine: 46. Viata in familie
la Macedoromani: 5o. Alimentatia la Macedoromani: 53.
Sentimentul religios la Macedoromfini: sarbatori, pelerinaj la
mAnastiri si la locurile sfinte (hagilac): 59. Denominatia la
Macedoromani: 63. Starea socials la Macedoromani: 68.
Superstitii, credinte ci obiceiuri: 75. Nasterea la Macedo-
romini: 78. Nunta la pAstorii Macedoromani: 81. Hore si
cantece la Macedoromani: 87.
OCUPATIA MACEDOROMANILOR 91
PAstoritul $i formele lui: 92. Pastorul aro/nail si situatia
lui materials: 93. Suirea oilor la munte: 96. MiscArile
metanastasice la pastorii aromAni: 99. Transportul cu cher-
vanele: 1o6. Comertul: 114. Meseriile: 123.
ISTORIA MACEDOROMANILOR 130
Parerile istoricilor: 131. Argumentul filologilor: 137. Ro-
manitatea balcanica si influenta greaca: 138. Traditia istorica
strain/I: 146. Traditia istoricA romaneasca: 157.
18
www.dacoromanica.ro
274 TABLA DE MATERII
Pag.
LIMBA MACEDOROMANILOR 16o
Unitatea lingvistica: 16o. Elementul latin: 163. Aspectul
balcanic: 164. Cuvinte stravechi: r6g. Elementele streine:
166. Particularitati proprii in limba Macedoromanilor: 169.
Conservatismul dialectului aroman: 173.
STAREA CULTURALA LA MACEDOROMANI 177
Inceputurile scrierii romane§ti: 178. Desvoltarea centrelor
romfinesti din Epir gi Albania: 180. Starea culturala in Mos-
copole: x83. Primele carti macedoromAne scrise de invAtatii
moscopoleni: 187. Distrugerea ora§ului Moscopole si ras-
pandirea Romanilor din Albania: x93. Macedoromanii din
Serbia si Bulgaria: 196. Macedoromanii din Principatele
Romane: zoo. Macedoromfinii din Austria: 204. Macedo-
romanii din Ungaria *i Transilvania: 2I I. InvAtatii macedo-
romfini din Austria i Ungaria: 218. Contributia Aromanilor
la viata politica a Grecilor: 225. Rena§terea Romanilor ma-
cedoneni prin 9coli nationale: 229. Societatea de culture
macedoromana: 233. Literatura macedoromana: 240.
STARILE ACTUALE 245
INDICE 251
A) MATERII 25x
B) NUME DE AUTORI 252
C) NUME DE PERSOANE 253
D) NUME DE LOCALITATI 255
E) CUVINTE 258
Albaneze: 258. Aromane§ti: 258. Bulgare:
26o. Galice : 260. Germanice : z6o. Grecesti : z6o.
Italieneqti: z6o. Latine§ti: z6o.
BIBLIOGRAFIE 261
LISTA HARTILOR 271
LISTA PLANSELOR 772
TABLA DE MATERII 273
www.dacoromanica.ro
MONITORUL OFICIAL $I
IMPRIMERIILE STATULUI
IMPRIMERIA NATIONAL&
BUCURESTI, 1942
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro