Capidan, Macedoromanii Ok

-80TEC A 'ENC.
16LOPOD1C A
Ok
....__
.....-%--;
77ire,4-, .
Os(' .
n '' .. 4t4
ff'
," zuji..:. .
,.... .
I
" ,-, .....01.

.
i-fpnr
,A
4', d
ftf I
. . \ .a.
t '. 4
/
I
' o'
1 _.....
I
'
.1 a 1
.
I
17.
Pk.. ..-_, AL._ _..., . .
1.
TH. CAPIDAN
1
www.
ETNOGRAF'IE ISTORIE LIMBA
r1-17,
rONDATIA REGALA www.dacoromanica.ro

PENTRU LITERATURA 51 ARTA
MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
S'AU TRAS DIN ACEASTA CARTE, PE
HARTIE VIDALON VARGATA, DOUAZECI
$1 SASE DE EXEMPLARS NEPUSE !N
COMERT, NUMEROTATE DELA I - 26.
www.dacoromanica.ro
TH. CAPIDAN
MACEDOROMANII
ETNOGRAFIE, ISTORIE, LIMBA
FUNDATIA REGALA PENTRU LITERATURA BSI ARTA.

BUCURE$TI 1942
www.dacoromanica.ro
DE ACELAI AUTOR:
Flexion des Substantivs und Verbums im 4 Codex Dimonie *, Leipzig, 1906.
Die aromunische Sprache und die aromunischen Sprachdenkmaler, pu-
blicat in C. A. Bratter, Die kutzowalachische Frage, Hamburg, 1907.
Die nominalen Suffixe im Aromunischen, Leipzig, 1908.
Reponse Critique au Dictionnaire d'itymologie koutzovalaque de Con-
stantin Nicolaidi, Salonique, 1909.
Raporturile lingvistice albano-roman, Cluj, 1922.
Raporturile lingvistice slavo-roman, Cluj, 1924.
Meglenoromtinii in 3 volume:
I. Istoria # graiul lor, 1925;
II. Literatura populard la Meglenoromani, 1928;
III. Dictionar Etimologic Meglenoroman, 1934, toate publicate de Aca-
demia Romans in t Studii si Cercetari s, 1925.
Elementul slay in dialectul roman (opera pretniatii de Academia Romani
cu Premiul Nasturel), Bucuresti, 1925.
Romdnii Nomazi. Studiu din vials Romanilor din sudul Peninsulei
Balcanice, Cluj, 1927.
Fdrterotii. Studiu lingvistic asupra Romanilor din Albania, Cluj, 1931.
Aromdnii. Dialectul aromdn. Studiu lingvistic. Academia Romans. Studii
si Cercetari (Opera premiati de Academia Romani{ cu Premiul Statului
Eliade Radulescu 9, Bucuresti, 1932.
Romanitatea Balcanied. Discurs rostit la z6 Mai 1936 in §edin%a solemna
a Academiei Romane, Bucuresti, 1936.
IN COLABORARE:
Dicfionarul Limbii Romane, intocmit si publicat, dupa indemnul Male-
statii Sale Regelui Carol I, de Academia Romans. Tomul II. Partea I FI
(inceput in 1910 si ispravit de redactat in 1934).
www.dacoromanica.ro
PREFATA
Lucrarea de fatd s'a publicat pentru intaia datd in limba
francezd, sub auspiciile Academiei Romdne, in colectia «Con-
naissance de la terre et de la pence roumaines» (1937), dupd
aceea in limba germand, in editura «Dacia Biicher » (1941), din
initiativa Ministerului Propagandei Nationale.
Astiizi, prin bundvointa d-lui D. Caracostea, Directorul
Uniunii Fundatillor Culturale Regale, ea apace fi in romanefte,
de data aceasta sub o forma' ceva mai desvoltatd, prin amplificarea
unor capitole fl addogirea altora, care lipsesc in celelalte doud editii.
Scopul pe care 1 -am urmdrit la alcdtuirea acestei scurte ex-
puneri descriptive asupra Romdnilor din sudul Peninsulei Balca-
nice a fost ca, intr'o forma simpla insii bine documentatd, sd -i fac
pe Macedoromani cat mai bine cunoscuti cercurilor din strdind-
tate. Pentru atingerea lui, la caracterizarea acestor Romani, nu
m'am multumit numai cu infirarea de simple afirmatiuni, ci am
cdutat sd aduc fl dovezi, intemeiate pe ceea ce oamenii de ftiintii
fl caldtorii strdini, care au fost la ei acasd fi i-au cunoscut mai
de aproape, au vdzut fi scris despre ei. Iatd de ce, aproape la
fiecare pas, dar mai ales in capitolele in care vorbesc despre
Macedoromdni ca element de culturd fl factor de creatie in eco-
nomia ,ci gospoddria din Balcani, totul se intemeiazd pe constatdri
fi afirmatii fdcute de scriitorii strdini.
www.dacoromanica.ro
6 PREFATA
Acest fel de a prezenta pe fratii noftri din Macedonia, acum

cdnd se va decide de soarta for in Balcani, se pare cd a avut un
ecou destul de puternic in cercurile ftiintifice din strdindtate.
Aceasta rezultd din numeroasele recenzii publicate in revistele de
specialitate, ca #Siid-Ost Forschungen >, #Petermanns Geograph.
Mitteilungen* fi altele, in care lucrarea a fost primita cu mult
interes, atdt pentru valoarea ei ftiintificd, cdt pentru bogdtia
informathlor, 'intemeiate pe realitdti istorice, culturale fi econo-
mice. Iatd bund oard, in parte, cum se exprimd anonimul recen-
zent din o Slid-0st Forschungen)) (V, .r4) :
t Capidan bietet eine ausserordentlich wertvolle zusammenfassende Darstel-

lung fiber das Rumlinentum auf der Balkanhalbinsel. Die griindlich gearbeitete
Studie behandelt Sprache, Brauchtum, Geschichte sowie die gegenwartige wirt-
schaftliche, kulturelle und volkspolitische Situation dieser rumiinischen Yolks-
gruppen sildlich der Donau. Der Hauptwert der Studie, die von einem grand-
lichen Kenner der Verhaltnisse geschrieben ist, besteht darin, dass auf einem
verhdltnismdssig kurzen Raum fiber alle Lebensbereiche der Aromunen in fiber-
sichtlicher und zugleich gediegener Form berichtet wird to.
Din lunga recenzie a lui J. H. Schultze publicatd in # Peter-

mann Geograph. Mitteilungen* (Heft .r.r, 194_z-) reproduc in-
cheierea:
* Der Gesamttenor ist bei aller eigenv5lkischen Begeisterung ein wissen-

schaftlich sehr ernster, so dass eine begriissenswerte Schrift zustande gekom-
men ist I..
Din scrisorile primite reproduc cdteva rdnduri din partea

germanistului Dr. Eduard Hartl, profesor la Universitatea din
Munchen :
www.dacoromanica.ro
PREFATA 7
0 Von besonderer Wichtigkeit war fur mich, den Germanisten, der sich
von seinem Fach aus viel mit Mundart, Grenzlandsdeutschtum und Sprach-
inseln beschaftigt hat, Capidans Werk: ich hate das Buch mit grosser Anteil-
nahme und reichster Belehrung gelesen ; dieses Werk trakt sehr dazu bei, in
Deutschland die Kenntnis Rumaniens und seiner tersprengten Volksteile zu
fordern, um so mehr als gerade bei uns fiber rumanische Splittersiedlung wenig
bekannt jet *.
Titlul lucrdrii #Macedoromdnii » in loc de q Aromdnii #, cum

ar fi trebuit sd fie, se justifica grin faptul ca in ea nu se vorbefte
numai despre Aromdni dar fi despre Meglenoromdni.
Aceftia din urmd ifi au afezdrile numai in Macedonia.
Inainte de a incheia aceste rdnduri, imi implinesc o pldcutd
fi sincerd datorie, aducdnd aci d-lui D. Caracostea vii multu-
miri pentru intelegerea cu care a binevoit sa intdmpine publi-
carea acestei lucrdri.
Th. Capidan
www.dacoromanica.ro
NOTATIA FONETICA
La citarea numelor de localitati i a cuvintelor din dialectul

macedoroman, am evitat, acolo unde era cu putinta, notatia
foneticA cu semne neob4nuite pentru cetitor:
Am pastrat totu0 l', pentru 1 palatal, ca in l'ertu (iert),
l'epure (iepure) §i A pentru m 0 n palatale, ca in Mc (mic),
mil (ani). De asemenea g' (gh), k' (ch), h' pentru b, p, f,
palatale, ca in: g'ine (bine), k'in (pin), h'er (fier).
Pentru cuvintele din limbile balcanice am intrebuintat:
i = d romanesc,
cr. c pronuntat in ce, ci romanesc,
sr= f romanesc.
www.dacoromanica.ro
MACEDOROMANII
NUMELE BSI RASPANDIREA LOR IN PENINSULA
BALCANICA
Macedoromanii reprezinta ramura meridionall a poporului

roman. Identitatea for ca neam cu Romanii din tars se inte-
meiaza pe marturii istorice §i realitati lingvistice.
Din i s t o r i e se stie ca, aproape cu trei sute de ani inainte
de cucerirea Daciei de catre Romani, limba latina se raspan-
dise in tinuturile din sudul Dunarii. Cand, dupa cucerirea
Daciei, limba latina s'a intins si in tinuturile din stanga Du-
narii, atunci romanizarea populatiunilor traco-ilirice de pe
ambele tarmuri ale marelui fluviu a dus la formarea popo-
rului roman de astazi. Dna aceasta stare de atunci s'ar fi con-
tinuat pans in vremurile noastre, stramosii Macedoromanilor
n'ar fi fost impix* de evenimente sä apuce drumul spre sud,
in tinuturile muntoase ale Greciei, ci ar fi trait in unitate teri-
toriala cu fratii for din Dacia. Numai navalirea barbarilor, in
spell a Slavilor, a facut pe Macedoromani sä ramana izolati
pentru totdeauna in sudul Peninsulei Balcanice.
L i m b a for este romaneasca. Din anul x774, cand s'a
cunoscut primul document scris in graiul for de acasa, s'a
putut stabili in mod definitiv de catre filologii si istoricii ger-
www.dacoromanica.ro
10 MACEDOROMANII
mani ca ea tine de limba Romanilor din Dacia. Aceasta recu-

noastere, mai tarziu, a fost confirmata de cercetarile tuturor
filologilor roman si straini, cati s'au ocupat cu studiul limbii
romane.
La unitatea lingvistica vine sa se adaoge si identitatea de
nume. Ei apar in istorie cu acelasi dublu nume, pe care it are
poporul roman de pretutindeni : R u m a n din lat. ROMANUS,
intrebuintat Intre ei, si V 1 a h, cu care este cunoscut Intre
neamurile straine.
Aceasta identitate in nume, pastrata Inca din epoca cuce-
ririlor romane in Peninsula Balcanica si Dacia, ajunge sa ne do-
vedeasca mai mult &cat orice informatie scrisa pe pergament
sau sapata in piatra, ca, in veacurile de mijloc, oriunde vor
fi peregrinat pang sa ajunga in locurile unde ii gasim astazi,
ei au trait in nemijlocita unitate teritoriala cu fratii lor din
stanga Dunarii, formand un singur popor si vorbind aceeasi
limbs/.
Numele Macedoromanilor. Dupa definitiva lor despartire

de Romanii din Dacia, care a avut loc probabil intre sec.
al VII-lea si at X-lea, graiul lor, incepand sa se deose-
beasca, numele Ruman, primind proteza lui a, un fenomen
obisnuit in dialectul lor, a ajuns sa se pronunte A r u m a n,
iar acesta, cu caderea lui u din prima silaba, Armi n. Acesta
este propriu zis singurul nume cu Intrebuintare generala la
cele mai multe tulpini macedoromane. Exists insa dintre ei,
cum sunt Romanii asezati in Albania, care isi zic Roma n,
Raman sau chiar Ruma n, fara proteza lui a (XVII4).
Numele Arm a n, la ei, cu toate variantele citate, n'a
suferit, in ce priveste intelesul, schimbarea pe care o arata
www.dacoromanica.ro
NUMELE $1 RASPANDIREA LOR IN PENINSULA BALCANICA 11
in documentele vechi la Dacoromani cuvantul Rum a n,

trecand dela sensul etnic la acel social de « iobag *. In
calitate de pastori munteni cu asezari la inaltimi, care le ga-
rantau o viata mai sigura cleat aceea a celorlalte populatiuni din
apropierea lor, ei nu s'au gasit niciodata pe treapta injosirii
sociale, ci au fost in toate vremurile liberi si mai ales fara
stapan, « etc3cxcrEAcuToL *, cum ii numeste un istoriograf bizantin.
Aceasta situatie exceptionala ii ridica pe Macedoromani chiar
in vremea Turcilor deasupra iobagilor dela ses numiti « raia*.
In afara de acest nume, Macedoromanii au si cateva porecle.
Sarbii si, peste tot, Slavii meridionali ii numesc Tintar i,
iar Grecii Cut o v 1 a h i. Albanezii din nordul Albaniei le spun
G o g a. Cele dintai doua sunt generale, ultima este locall.
Prima porecla deriva, probabil, din repetarea in graiul for
a sunetului fe, ti pentru ce, ci din limba literati. Astfel ei zic
finfi pentru « cinci *, ter pentru « cer *, teapd pentru « ceapa »
etc. A doua este de origine greceasca si insemneaza « Roman
schiop *. Motivul acestei porecle nu este clar. In orice caz ea
trebue sä fie mai veche decat prima, intrucat apare, dupa cum
vom vedea, si la Miron Costin: Cot ovlah i. Despre a
treia porecla am scris mai pe larg in « Dacoromania* (II,
487). Aici vreau sa adaog numai faptul ca Aromanii numiti
de Albanezi Gogi, treceau odata printre cei mai buni zidari
in toata Peninsula Balcanica.
Dar Macedoromanii, avand ocupatiunea de capetenie pa-
storitul, unele din popoarele balcanice ii numesc in limba for
o pastori ». Astfel, o parte din Turd be spuneau Cioba n,
nume pe care it intrebuinteaza cateodata in batjocura si Alba-
nezii. La acestia numele generic este V 1 a (din Vlah), alaturi
de R6mer (din ROMANUS), intrebuintat mai rar.
www.dacoromanica.ro
12 MACEDOROMANII
Ei intre ei mai intrebuinteaza si alte nume, derivate dela

tinuturile din care se trag. Astfel, cei din Pind si Tesalia se
numesc « Epirioti », cei din muntele Gramos « Gramusteni »,
pastorii semi-nomazi din Albania « Farseroti », dupa numele
satului Frasari, altadata centru romanesc mai important, azi
decazut si locuit mai mult de Albanezi. 0 bunk' parte din Ro-
manii oraseni din Albania si Macedonia se numesc « Mosco-
poleni », dupa numele vestitului oral Moscopole, etc.
Raspandirea for in Peninsula Baleaniel. Astazi Macedo-

romanii se gasesc raspanditi in toga Peninsula Balcanick in
aglomerari mai mari sau mai mici, dupa tari si tinuturi. Ei
par mai numerosi in asezarile for de munte decat in targurile
sau orasele dela ses.
In Grecia asezarile for se intind in primul rand in muntii
Pindului.
Directia for merge dela miazanoapte spre miazazi dea-
lungul Mara Adriatice, ajungand pans in nordul Tesaliei,
Etoliei si Acarnaniei.
In aceasta parte de miazanoapte a Greciei, Romanii au
format din toate vremurile masa cea mai compacts, din care
s'au raspandit, cu timpul, in toate celelalte tinuturi. De fapt, si
traditia for istorick in forma ei cea mai veche, se leaga de
grupul Romanilor din aceste tinuturi. Aici in Pind, Tesalia,
Acarnania si Etolia apare prima R o m a n i e a Macedo-
romanilor cunoscuta de Greci sub numele « Vlahia ». Aceasta
« Vlahie », care mai tarziu apare in istorie sub diferite forme,
se mai pastreaza si astazi in tinutul Z a g o r i, situat in
partea apuseana a Pindului, sub numele Pale o-VI a h i a
(Vlahia-Veche). Ea sta insemnata pe harta Statului-major
www.dacoromanica.ro
NUMELE $1 RASPANDIFtEA LOA IN PENINSULA I3ALCANICA 13
austriac, dupa care am reprodus alaturata harta. Aceasta parte

a Pindului reprezinta pans pe la inceputul secolului al XIX-lea
cel mai curat tinut romanesc. Numai asa se explica pastrarea
pang in urma la Greci a numelui a Paleo - Vlahia ». De altfel
si muntele din spre miazanoapte de acest tinut poarta pans
astazi numele B r a d e t (pe harta Statului-major austriac
transcris greceste « Vradeton »), derivat dela « brad ». Astazi
o buns parte din locuitorii roman ai acestui tinut sunt
grecizati. Iata ce ne spune profesorul german G. Weigand
referitor la desnationalizarea lor : « Inainte vreme tot tinutul
Zagori era aromanesc. Patrunderea limbii grecesti in familiile
aromanesti se datoreste preotilor greci si, in particular, felu-
lui fanatic al calugarului Cosma. Intre alte nerozii, li se spu-
nea Aromanilor, ei trebue sa se roage lui Dumnezeu numai
in greceste, fiindca Dumnezeu sta de vorba romaneste numai
cand vorbeste cu dracul » (CX146).
Prin urmare, pe portiunea P i n d u 1 u i, de unde isi iau
nastere la miazanoapte raul Bliasa (vechiul Aous, numit
azi de Greci V oj us a, de Albanezi V j os a), iar mai in
spre sud raurile Arta, Aspropotam si Salamvria,
cu toti afluentii lor, se &este prima grupa de Romani cu
-asezari dintre care cele mai multe se afla pe povarnisurile
prapastioase ale mun %ilor, iar altele pe Valle incantatoare ale
raurilor.
Aceste asezari yin dela nord spre sud: Furca, Samarina,
una din comunele mai mari, Breaza, Armata, Padz si Palioseli.
Mai in spre sud, pe muntii Vasilita, Culou, Ou si Mavrovuni,
vin comunele Avdela, Perivoli, Turia (Krania); dupa aceea
Smixi, Labanita, Ameru, Paltin s. a. Coborindu-ne si mai
in spre sud, dam de regiunea cuprinsa intre cursul superior
www.dacoromanica.ro
14 MACEDOROMANII
al raurilor Aspropotam si Salamvria. Aci avem mai intai Amin-

ciu (Metova), cel mai mare centru romanesc, cu o bogatA
nomenclature toponomastica romaneasca in regiunile muntoase
din imprejurimi. Apoi vin comunele asezate pe cursul raului
Arta: Chiare in fata lui Aminciu ; Vutunosi, Siracu §i Calarlii.
Si tot asa, urmand directia in spre sud, dam de multe
asezari romanesti situate pe raul Aspropotam ca: Coturi, Milia,
Dragovisti, Viliciani, Calichi, Cardichi, Ndesri, Pertuli, etc.
0 alts regiune locuita odata numai de Romani era, dupe
cum am spus mai sus, Zagori, situate in partea apuseana a raului
Rasinit, un afluent al Artei. Comunele cu popula %ie roma-
neasca din Zagori ocupa doua regiuni deosebite: una spre
rasarit in care intra Grebeniti, mai la miazanoapte Floru sau
Flamburari, avand in fata muntele Ciuca-Rosie, dupe aceea
Ses-Cerenesi, mai la sud Dragari. Toate celelalte comune sunt
asezate spre vest si yin dealungul raului Baiasa (Vojusa).
Aci avem in primul rand Baiasa, comma asezate pe amandoua
malurile raului cu acelasi nume, la poalele muntelui « Ou », dupe
aceea Laca, mai la nord Dobrinova, Paliohori, Lesnita, etc.
Mase compacte de Romani se gasesc si in Tesalia. Aici
mai toate arzarile romanesti sunt grupate in satele din apro-
pierea centrelor : Tarcol (Tricala), Cardita, Larisa, Lasun
(Elasona).
Tot in Grecia un bun numar de Macedoromani se &eau
odata in provinciile Acarnania si Etolia. Multi din ei veneau
cu turmele din Albania ca sa petreaca in timpul iernii in regiu-
nile mai calde. Pe acesti Romani i-a cunoscut odata arheologul
francez L. Heuzey. El vorbeste pe larg despre ei in lucrarea
sa « Le monde Olympe et l'Acarnanie » (186o). Astazi o buns
parte din acesti Romani au fost grecizati.
www.dacoromanica.ro
TH. CAPIDAN: Macedoromcinil. Nr. 1.
-!- ,e* , . vratovo

O
1297
Vlahu
.. A '4..
"S
, shmARi, A
\ Duna
etito
I
(4e
o
Ira-cote
0,
Cubla
o
ti
.,
a ronoroa', GREBE rife
i7bittel Ciuriaca 0"-- rt,,,,tce
o Tuzio Mavranot
SAX10 all or
Palioselik i AArt4ata ...l o Vencia
Rli 0
9aeas7
_ Pgdzi F.
f
; tit
0.arpganri ca),04 ,sPillo o
enscd
" ."P'....,
,sa
Legnica
o
Paliohori
4' la tcr IC' o 1 \*5
is MOnahiti\
Dgbr ovo Reap &manta
Laca _
( Lana/lip
9
pi*, 0
o (trots) rivoli ,',/
Cepelov
/150
0 I
cam' ell
A
',I., '7
0
Bacosa Cu Torso (x, (.1 ; manalta A
Pa
Negades roc / )
A
f'
e172 Baia 1020 0
Vaidoms
Frangades
o
r Naethe_ 'tea Calda Amer mu's) Veleta! ti Palfa amp
°Pagan 00.iroCseer;iep
\ - 0. C f earn 1 o Bozovo
LascoviOle-'
. Co
oSessi
%Floru,
iff'''""m) \ ,..;.,. mr, . Ciuma
A 164
a9-
0 0
i )41. Malacasl Cabrovo
RV °Grebeni
AMIrld o
T eaten,
0
os
O te,tt To?Iì
h'cheare
/ Vlanavg. ;
GOduvazi
049 Cairo eeK
e`. CALABAcA.
%izip
r. Castanea0 O
,. 9
Halichi Kuril Vehdyte Amunte 4pr
,..,,..._}._,;, , is, ,:, 1 1727 A 0 Schneasa
.__.
r -
-412x o-,
ao"
"0 Sri -
Lepent , ,--Clino
IANI NA sok;
c ur
Ad' 0
0
Legenda
()rase
/ Calarei
0(Cilarep) --
0,Dragovisti Aivani
Paiicthori 0 macincn, ALA

0 Sate mai marl
0 Sate mai mici Dardiolo., .' PertpiT O
eeeli!:,,,-;,77,.
A Varfuri 24P9
Tirlosell od Am/
0
11=1
2 4 6 Km c\foariA Muciara 77.0^4. Curunu
\. .40
www.dacoromanica.ro
Regiunea muntoasa din nordul Pindului.
Dar pastorii macedoromani, in peregrinarile for cu turmele

spre sud, ajungeau pans in Atica. Calatorul francez Jacob Spon
si Englezul George Wheler, care au calatorit in Grecia in
1675, au dat de un sat romanesc V1 a ghi (transcris pentru
Vlah i), arzat in apropiere de Teba.
Din Pind Macedoromanii, in calitate de pastori, au inaintat
cu turmele in partile de rasarit si miazanoapte ale Greciei,
asezandu-se in grupuri mai man sau mai mici in diferite regiuni.
Dintre acestea avem grupul Romanilor din muntele Olimp.
In aceasta parte a Greciei ei se gasesc de patru, cinci veacuri.
Dupa traditia locals, inregistrata.' de G. Weigand care a cercetat
pe acesti Romani in 1888, ei au venit dela ses din Tesalia,
din vreo saisprezece sate, dintre care el citeaza: Vene, Dza-
maslu, Varna, Russa, Dimocra, Mardi, Paleo-Kastri, Kard-
herie, Pasali, Triandafilor. Asezarile for actuale mai impor-
tante sunt: Vlaholivadi, Fteri, Cochinoplo. Insa ei se gasesc
raspanditi si in celelalte sate locuite de Greci (CXI11).
Un alt grup de Macedoromani emigrat din Pind in partite
nordice numai cu doua veacuri inainte este acela din apropie-
rea orasului Salonic. In aceasta parte a Macedoniei ei se gasesc
asezati pe muntii Negus de langa Veria in mai multe sate,
dintre care notam: Selia, Doliani, Xirolivad, Volada, Manisa,
Castania, Tarcoveani, etc.
Dar in apropierea Salonicului, Macedoromanii au fost in
numa'r mai mare de cand exists ei in Peninsula Balcanica.
Aceasta rezulta mai intai din insusi numele orasului, care in
graiul for se numeste S a r u n a, reproducand sunet cu sunet
vechea lui denumire romans SALONA; al doilea, pentruca cei
dintai Vlahi care apar in sec. VIII in peninsula Calcidica au
un nume local V 1 a h o r i n h i n i (BA(xxopUncLvoL), care de-
www.dacoromanica.ro
16 MACEDOROMANII
riva dela raul Rinhos din apropierea Salonicului. 0 buns parte

din ace§ti Vlahi, amestecati cu fratii for din Pind, sunt pome-
niti, dui:4 cum vom vedea la p. 155, in sec. al XII-lea la Sfantul
Munte.
In spre apus de Salonic, in apropiere de ora§ul Vodena
(vechiul Edessa), exista un alt grup de Macedoromini pastori,
veniti din Albania. Ei sunt as,ezati in satele: Candrova, Gra-
maticova, Fetita, Paticina.
Tot in aceasta parte a Macedoniei grece§ti se gasesc comune
mari locuite de Macedoromani ca Florina, Pisuderi, Belcamen
§i, mai ales, Nevesca, Vlahoclisura, Hrupi§ta §i a.
Dar Macedoromanii nu lipsesc nici in partea nord-rasari-
teana a Greciei. Aici ii intalnim ca negustori in centrele cele
mai mad ca Sear (Seres), Cava la, Drama, si Xanti. In arzari
mai mici, ei se gasesc §i in comunele Poroi, Lipo§, Ramna,
Melnic, Giumaia-de-Sus, etc.
A doua grupa de Aromani se gaseste raspandita pe muntele
G r a m o s. Acest munte este o prelungire a Pindului. Cele
doua ramificatii ale lui ajung la miazanoapte, una pang
in apropierea lacului Prespa, iar alta, urmand directia spre
rasarit se apropie de tinutul Castoriei. Tinand seams de ele-
mentul gramustean ce se gasqte in prezent in Macedonia §1
peste tot in Peninsula Balcanica dar mai cu deosebire in muntii
Bulgariei §i ai Serbiei, se pare ca altadata populatiunea roma-
neasca din muntele Gramos trebue sa fi fost foarte numeroasa.
In acest munte exista cu cateva veacuri mai inainte cel
mai mare centru romanesc: Gramoste a, care a stralucit
prin comert §i meserii, inainte de Moscopole din Albania.
Gramostea, vazuta dinspre muntele Scars, care alcatuia intra-
rea principals in oral, se intindea in amfiteatru 'Jana aproape
www.dacoromanica.ro
de muntele Nicolea. Astazi n'a mai ramas nimic din acest

falnic eras cu 40.000 de locuitori, toti Aromani. Numai rui-
nele vechilor cladiri, printre care se gasesc si cateva case
grackies cladite, mai marturisesc ceva din stralucirea lui
de altadata. Toti Romanii din acest eras ca si cei din cen-
trele Niculita, asezat pe raul Nice lea, Linotopi, Fusea si altele
s'au rasp andit in intreaga Peninsula, formand populatia de
baza din Macedonia, Albania, Jugoslavia si Bulgaria. Astazi
acest munte salaslueste numai cateva sate : Deniscu, Pilgade,
Cojeli, Valea-Mare, Varibobi, Pelicati, Badra, Arza si altele,
cele mai multe ocupate de Romani din Albania, veniti la vara-
tec. Celelalte asezari au fost distruse de miscarile Albanezilor,
despre care voi vorbi in alts parte.
In Albania, Romanii se gasesc raspanditi in erase si in

sate. Dintre erase nu exists unul singur in care sa nu se ga-
seasca un mare numar de Romani. Astfel, Corita care numara
25.000 de suflete, are cel putin un sfert de locuitori romani.
Ei se mai intalnesc in Pogradet, Elbasan, Berat (pe care it
numesc Vilardi), Fieri (arom. Fearica), Avlona, Premeti,
Lusnia, Cavaia, Tirana, etc. In Berat, pe vremea cand cala-
torea Weigand, din 12.000 locuitori, cei mai multi erau Ma-
cedoromani, iar in Tirana, actuala capitals a Albaniei, pe
vremea cand calatorea vestitul consul austriac si cunoscutul
albanolog J. G. von Hahn, locuitorii crestini erau numai Ro-
mani. In privinta aceasta el spune limpede: « In districtul
Tirana locuesc numai Romani in eras* (Im Mudirlik Tyrana
wohnen nur Wlachen in der Stadt) (XXXIX).
Altadata numarul oraselor si targurilor din Albania locuite
exclusiv numai de Romani era mai mare. In privinta aceasta,
2
www.dacoromanica.ro
18 mAcEnoRomANn
este destul sä amintim de orasul Moscopole, despre care va

fi vorba de mai multe on in aceasta lucrare. Dupa el venea
Gramoste, despre care am vorbit mai sus. In Gramoste s'au
nascut faimoasele familii Paciurea si Hagisteriu, ramase
legendare in traditiile populare. Tot centre mari situate pe mun-
tele Gramos erau ipsca si Varteni. Chiar localitatile din
apropiere de pe muntele Camna : Gavra, cunoscuta si sub numele
Gabrovo, locul de nastere al lui Gabrovschi, unchiul mitro-
politului ySaguna, Lunga, Nicea, erau mult mai mari deck
astazi. Top locuitorii romani din aceste localitAti s'au ras-
pandit in celelalte centre din Macedonia.
La Cara Romanii din Albania se gasesc in numar mai mare
in Muzachia, campia care se intinde dealungul Mara Adria-
tice, in dreapta si in stanga raului Semeni. In aceasta regiune
se gasesc aproape patruzeci de sate si catune romanesti cu
centrul romanesc Fieri (arom. Fearica), asezat in apropiere de
tarmul Marii Adriatice.
Un alt tinut in care se gasesc pastori romani este acela
din apropierea oraselului Premeti, situat spre sud de Frasari.
Aci avem comunele Budari, Cosina, asezate pe soseaua care
duce dela Premeti la Berat. In spre apus de Premeti mai sunt
comunele Buali, Briioni, Raptica si alte cateva cAtune mai
mici. De asemenea, in apropiere de orasul Corita avem comu-
nele romanesti: Pleasa, din care cea mai mare parte din
locuitori s'au mutat in Cara, Desnita si Stropan. Ceva mai
in spre rasarit, la extremitatea nordica a lacului Ohrida, se
gasesc comunele Beala-de-Sus, Beala-de-Jos (arom. Beala-de-
nghios). Ele in de Jugoslavia.
Tinand seama de numarul relativ redus al Albanezilor din
micul regat, care se ridica cel mult la un milion, numarul Ro-
www.dacoromanica.ro
TH. CAPIDAN: Macedoromdnii. Nr. 2.
SAMACOVA
Oupnip
CUTARI
Pr/arm
FILIPOPOL
0 Craw uo
S OPIA
CElanl
ti
0
/stip
evrero
.)
Dibra Spanrea
TIRANA tri
Wpsh/07
?MAMA XANTI
Si }gam
Dasan , G
Ha bp "-Art
(Monasifr)
vA3d,,n
friOPM
Cfrovoo Itti;$
ato an
5
j
,sugr, e cam
Ph 32
Vro r. Nevis
GA TA Castor, asur
cn
u,,cf sdirupisre VERIA
Pa d filata
top,
Zdrand ram stea
Cu Pt nacu ;Hare
OsnTS aam ay'
KOZanr term
owaionl 4;4:-
Arglaro Turtste
,
Opal;
a
,P ALgata
Oingta
. Velmisti end
abrov
gala
"stoe,,,
Ca labaca
Net.'
On
Suflari =3_ e
.21(1 AZtO LARISA
LECENDA
LO
CARDITA
Ma iedoromini
/ (Aromani)
.ss: Meglenoromani
Prevez a LAMIA 0 20 tC 60 Slam
www.dacoromanica.ro
Asezarile rominesti din sudul Peninsulei Balcanice.
manilor se arata destul de impunator. Despre faptul acesta

n'au vorbit numai calatorii vechi, ca cei citati mai sus, dar
si unii mai noi, care au calatorit in Albania, in urma de tot.
Iata bunaoara cum se exprirna Albert Wirt, intr'o lucrare
recent publicata: « Cel mai tanar Stat din Europa nu este la
drept vorbind atat de unitar. Inainte de toate avem pe Aromani.
Tocmai in inima Albaniei noua, Intre Valona Durazzo si Berat,
se gaseste una din insulele lingvistice cele mai Intinse cu rami-
ficatii spre Tirana, Elbasan si Gradisca; apoi Inca una la
Tepeleni. Deocamdata, prezenta Aromanilor, al caror numar
abia clack' trece peste o suta de mii, turbura putin masa totala;
deocamdata, din contra, domneste cea mai sincera prietenie
Intre Albanezi si toti cei care vorbesc romaneste » (CXIV397)
In Jugoslavia, Macedoromanii se gasesc in numar mai

mare in Macedonia cu orasul Bitolia. In aceasta parte a Mace-
doniei jugoslave cei mai mari comercianti pe vremuri erau
Macedoromanii. Astazi ei se afla raspanditi in centrele mari
locuite numai de Romani: Tarnova, Magarova, Nijopole, Mo-
loviste, Gopesi, Crusova. Amestecati cu Slavii, ei se mai
gasesc in Ohrida, Iancovet, Par leap, Veles, Scopie, Cumanova,
etc. De aci, in spre miazanoapte, nu exists oral in care sa nu
se gaseasca un numar insemnat de Macedoromani.
In Bulgaria, grupuri de Macedoromani, cum am vazut

ca se gasesc in celelalte state balcanice, lipsesc. In schimb,
o parte din pastorii originari din muntele Gramos au inaintat
cu turmele spre miazanoapte, p aria in muntii Bulgariei: Vitos,
Rila si peste tot, incepand din Stara-Planina pang la Marea
Neagra. Pe acestia i-a studiat profesorul Weigand indicand si
2'
www.dacoromanica.ro
20 MACEDOROMANII
locuin %ele lor. La fel ca pastorii din Albania, ei duc viata, no-
mads, din care cauza Bulgarii ii confunda cu Jurucii (Turci).
Acesti Romani sunt numiti de Bulgari o Be li Vlasi » (Romani
albi), in opozitie cu o Kara Vlasi * (Romani negri), adica Daco-
romani. 0 parte din ei s'au mutat in tail. In partea apu-
seana a Bulgariei, incepand cu Sofia, nu exists o localitate
mai mare in care sa nu se &easel familii romanesti. Weigand,
care a cercetat mai de aproape pe acesti Romani, spune: an
vreme ce in Bulgaria de vest, mai ales in %ara ySopilor, nu
exists comuna mai mare, in care O. nu se gaseasca Macedo-
romini, in Bulgaria de rasarit ei lipsesc ». In aceasta parte a
Bulgariei, la miazanoapte, ei ajung de se unesc cu asezarile
Romanilor veniti din regatul roman.
*
Meglenoromanii locuesc numai in Macedonia, in %inutul

Meglen sau Caragiova, situat la nord de Salonic. Ei sunt gru-
pati in oraselul Nanta, asezat la poalele muntelui Zona (Zana)
si in comunele: Lugunta (Lundzini), Birislav, Huma, Lium-
nita, Cupa, Osani, Tarnareca, Barovita, Coinsco si Sirminina.
Dintre acestea, Huma, Coinsco si Sirminina tin de Jugo-
slavia, restul de Grecia.
Traind in mijlocul elementului slay, acesti Romani au
avut in cursul veacurilor stranse legaturi cu Bulgarii. Din
aceasta cauza ultimele trei comune: Barovita, Coinsco, Sirmi-
nina, astazi sunt aproape complet slavizate. In anul 1909, cand
am calatorit pentru intaia data in aceasta regiune, oameni
batrani care mai vorbeau Inca romaneste se gaseau numai in
Barovita. In celelalte doua comune, portul si obiceiurile erau
romanesti, insa limba bulgareasca.
www.dacoromanica.ro
TH. CAPI DAN : Macedoromdnii. Nr. 3.
A rak
\s, OternoeT
0 Nin e
A .41 00. a
\... .0o;:elto 00.
Di, nrna. Notomee 01 '0.3, Omeorgpetrwk
4
VIE NF
-,..B1131-PESTA
Oebreza<:
p 4),Ided
Ce^raut.
471/
.
-so
4,0
eaAGD 6
Cherson
Sze he0,,- oruyr'_
meat ..----Arzu
Se
la
4
(l ''''."ait 0 M troy*.
oPizesr.
-le.
& .,.A,
crag. ,OVEURE
G. CC
Onstanta
.;7(
'Ss
t1 ( 2' w ;
Alf
...
, .'
--
o R:3. Rusvue
3e"."
Varna
1 1, - QBULGARI
d,, 4 1 ." SOFIA ,
i 0 --- 9 i'i I '..7:1 Ofrf,°°
TANNIN
ANKARA
0
LEGE NDA
Macedoromant
si Meglenoroman,
M lonieh NA Istroromani
Lad Romani
100 200 300. 400 300114,
Rkspfindirea Romani tor in Sud-Estul europcan.
www.dacoromanica.ro
Tinand seama de unele indicii pe care ni le procura graiul

tor, ca §i de numele de localitati de origine romaneasca care
se gasesc in %inutul tor, pe vremuri ei trebue sa fi fost mutt
mai numero§i decat asta'zi. Inteadevar, graiul for arata deose-
biri idiomatice, care presupun o raspandire a for in o regiune
mai intinsa decat aceea pe care o ocupa ei astazi. De asemenea
numele de localitati ca « Zana » (lat. DIANA), # Curuna » (lat.
CORONA) i altele, care exists §i rn tinuturile macedoromane,
arata ca arzarile for in aceste parti sunt vechi (XX5).
www.dacoromanica.ro
NUMARUL MACEDOROMANILOR
In timpurile vechi numarul Romani lor din sudul Dunarii

a fost destul de mare. Aceasta rezulta din raspandirea for actual'
in Peninsula, in mijlocul celorlalte popoare balcanice. Daca
Romanii din Dacia au reu§it cu timpul sali asimileze unele
elemente alogene, in schimb, Romanii din sudul Dunarii,
care roiau cu turmele in toata Peninsula, incepand din Dal-
matia pang la Marea Egee qi din Balcani pans in Peloponez, in
cea mai mare parte au fost desnationalizati. Aceasta desna-
tionalizare s'a produs mai ales din pricina aspectului fizic prea
fragmentar al Peninsulei. Acei dintre ei care se indepartau prea
mult de aezarile for de obar§ie izolandu-se in mijlocul celor-
lalte neamuri, de cele mai multe on ispraveau desnationali-
zandu-se prin limbs. Astfel de desnationalizari s'au intamplat
mai ales in Grecia. In aceasta taxa ele au continuat chiar in
prima juma'tate a sec. al XIX-lea. Toata regiunea din vestul
Epirului cunoscuta sub numele « Zagori* era, dupa cum am
aratat in capitolul precedent, in timpurile vechi locuita numai
de pastori macedoromani. Incepand cu sec. al XIX-lea o buns
parte din ei au fost grecizati prin biserica.
Tot ass a fost grecizata §i regiunea din Pind ocupata de
« Cupaciari Acwia, la fel ca Saracacianii, pastreaza pans
astazi portul pastorilor roman, numai limbs le este greceasca.
www.dacoromanica.ro
NUMARUL MACEDOROMANILOR 23
Tinutul ocupat de acesti Romani grecizati se intinde incepand

din Samarina, peste Grebena, pang dincolo de granita de miaza-
noapte a Tesaliei si din Sacista la Cornu (Krania). De ase-
menea Romanii din Acarnania si Etolia au pierit in cea mai
mare parte in mijlocul Grecilor, ramanand in urma for Pistichii.
Tot de ramura Romani lor din sud tin si Saracacianii, care, la
fel ca Cupaciarii, au portul si obiceiurile cu viata semi-no-
mada romanesti si numai limba le este greceasca. Originea
lor, dupa cum am aratat in alts parte, trebue cautata in comuna
romaneasca Siracu din Epir (XXXI in 923, XLIII).
Dar Macedoromanii au fost desnationalizati si in celelalte
tan balcanice, cum sunt : Albania, Jugoslavia si Bulgaria.
Cu toate acestea, cea mai mare parte din ei au pierit, dupa
cum am spus, in mijlocul Grecilor. Chiar astazi exists in
sudul Peninsulei Balcanice Romani, care, din cauza contactului
prea des cu Grecii, vorbesc mai usor greceste decat romaneste.
Multi din ei au pierit prin desnationalizare si in Albania.
In aceasta tars numarul Romanilor a scazut din cauza incus-
cririi for cu Albanezii.
In Jugoslavia, Aromanii din vechea Serbie erau odata ras-
panditi mai mult in orase. Acestia, toti, au fost cu timpul ser-
bizati. Cand se va vorbi despre rolul for in Peninsula sub
raportul comercial, se va vedea cat de mult datoresc orasele
jugoslave din vechea Serbie acestui pretios element.
Mai putine desnationalizari au avut loc in mijlocul Bulga-
rilor. Amestecul Romanilor cu Bulgarii a fost mai rar din
doua motive: intai, din cauza deosebirii de ocupatiune, Bul-
garii fiind aproape exclusiv agricultori, iar Romanii pastori;
al doilea, din cauza starilor de civilizatie. In calitate de pro-
pagatori ai civilizatiei bizantine, Macedoromanii au fost din
www.dacoromanica.ro
24 MACEDOROMANII
toate timpurile, superiori Bulgarilor. Ei au primit foarte rar

sa se incuscreasa cu acestia. Numai elementele rominesti prea
izolate in mijlocul lor, cum au fost acele din nordul Mace-
doniei, in tinutul Murihova, au putut fi desnationalizate. In
cuprinsul acestei regiuni exists printre Slavi tipuri care nu
se deosebesc de acele ale Aromanilor. ySi astazi se gasesc in
Imprejurimile acestui Iinut pastori macedoneni. Iata ce ne
spune Cvijie in aceasta privinta : « Morihovo qui a joue a
l'epoque turque d'une certaine autonomie, est une region
montagneuse propre a l'elevage des bestiaux, assez semblable
a la region des Mijaci. Elle comprend un si grand nombre
de types valaques qu'on est porte a croire a l'origine slavo-
aromoune de cette population. Tout autour de ces montagnes
et sur be Nice habitent des pates valaques a demi-slavises »
(XXX' 441). Aceeasi soarta au avut-o si pastorii romani care
au inaintat cu turmele in tinuturile muntoase cuprinse Intre
Drinul-Negru si cursul superior al Vardarului. TO acestia,
dupa acelasi autor, cu timpul, s'au bulgarizat: « Dans le temps
recule la region etait peuplee de pasteurs aromounes, vivant dans
des installations provisoires diet& Les Slaves y ont penetre au
Moyen-Age et se sont melanges a ces indigenes, tout en fon-
dant probablement leurs propres villages. Par suite de ce mé-
lange, les Aroumounes ont commence a se slaviser. Les Slaves
leur ont emprunte le nomadisme transhumant, le type de leur
village, la peealba, en meme temps que certaines parties du
costume feminin. Plus tard de nouvelles penetrations se sont
produites: des colons aromounes sont venus d'Albanie »
(XXX-a 459)
Cu toate aceste pierderi prin desnationalizare, care trebue
A fi avut loc Inc din vremea cand Macedorom4nii s'au des-
www.dacoromanica.ro
Ortit de fratii for din nordul Dunarii, numarul for mare in

Peninsula a fost relevat de toti scriitorii straini cati au avut
prilejul sa vorbeasca despre popoarele balcanice. Astfel, un
scriitor anonim al Europei orientale de pe la inceputul sec. al
XIV-lea (1308) ne vorbeste despre Macedoromanii asezati
intre Macedonia, Achiaia si Salonic ca despre un popor foarte
mare: <c Este de notat aici ca intre Macedonia, Achaia si Tesa-
lonicul se gaseste un oarecare popor foarte mare si raspandit,
cu numele Vlahi, care si altadata au fost pastori ai Romanilor
si, din cauza terenuiui roditor si plin de verdeata, traiau odi-
nioara in Ungaria, unde se aflau pasunile Romani lor. In urma,
fiind izgoniti de aici de Unguri, au fugit in acele parti...
Tara acestor Vlahi, care este mare si bogata, a ocupat-o in
intregime printul Carol, care e stabilit in partile Greciei»
(M17).
Istoriograful bizantin Chalcocondilas ne marturiseste ca
Vlahii odata se intindeau din Dacia pans in Pind.
Dintre scriitorii mai noi, vestitul istoric german Johann
Tunmann scria, Inca in 1774, ca Macedoromthiii sunt un popor
numeros: <c Ei trebue sä fie spunea el peste jumatate din
locuitorii Traciei, si peste trei sferturi din locuitorii Macedo-
niei si Tesaliei. Si in Albania se gasesc multi » (CV174).
Desi toate aceste relatari sunt simple afirmatiuni, intru
cat niciuna nu arata precis numarul Macedoromanilor, ceea
ce bine inteles, ar fi fost cu neputinta pentru vremurile acelea,
totusi ele isi au insemnatatea lor, intrucat, din timpurile cele
mai vechi si pana in a doua jumatate a sec. al XIX-lea, cand
prin scoala s'a inceput actiunea pentru trezirea Macedoro-
manilor la constiinta nationala, scriitorii straini vorbesc de
Macedoromani ca despre un popor destul de numeros in Balcani.
www.dacoromanica.ro
26 MACEDOROMANII
De fapt, o numaratoare exacta a acestor Romani este greu

de facut chiar in vremurile noastre, cu atat mai mult in epoca
veche. Aceasta greutate provine din mai multe motive. Mai
intai, Macedoromanii reprezinta singura populatiune din Penin-
sula Balcanica, populatie care, din cauza ocupatiunii ei cu pas-
toritul sub forma semi - nomads, n'are asezari stabile. Cei mai
multi dintre acesti pastori au asezari fixe atat in timpul verii la
munte cat si in timpul iernii la ses. Cu toate acestea, sunt unii
din ei, ca « Farseroti » din Albania, care, iarna -vara, se gasesc
intr'o continua peregrinare. Pe acestia, cei mai iscusiti statisticieni
nu-i pot numara. 0 alts categorie de Romani calatori sunt
micii negutatori si industriasi. Acestia sunt raspanditi aproape
in toate centrele din Peninsula Balcanica. Prin felul ocupa-
tiunii lor, ei nu raman pe loc decat numai cativa ani pans
isi maresc capitalul. Cum ajung la o situatie materials mai
bunk', trec in centrele mai marl, unde se dedau la afaceri
mai importante. Nici acestia nu pot fi prinsi usor la nu-
maratoare.
Dar un alt motiv care a ingreunat si mai mult numara-
toarea for a fost biserica si scoala greaca. In calitate de
propagatori ai culturii bizantine, Macedoromanii negustori au
fost singurii dupa Greci, care au incurajat si sustinut cu banii
for scoala si biserica greaca. Din cauza aceasta, cei mai multi
din ei treceau in ochii Grecilor, si chiar ai strainilor, de Greci.
Faptul aratat a fost exploatat de Greci, mai ales in epoca
luptelor nationale dintre diferitele populatiuni din intreaga
Peninsula, din a doua juinatate a sec. al XIX-lea si inceputul
sec. al XX-lea pang la izbucnirea razboiului balcanic (19I2).
Acestia socotindu-i de Greci, ii treceau in numarul conatio-
nalilor lor din Peninsula.
www.dacoromanica.ro
Din toate aceste motive, usor se poate intelege de ce nu-

marul for exact nu a putut fi dat de nicio statistical strains
sau indigena. La aceasta se mai adaoga si greutatile materiale
ce se opuneau pe vremea stapanirii turcesti in Peninsula. Ex-
pansiunea for extraordinary pe povarnisurile muntilor dintr'o
tara cu un aspect muntos atat de fragmentar, ca si lipsa dru-
murilor si nesiguranta vietii faceau cu neputinta cunoasterea
exacta a numarului lor.
Dintre statisticele vechi, una care se apropie mai mult de
adevar si merita sal fie relevata aici, este aceea a eruditului
scriitor grec, fost ministru plenipotentiar al Greciei la Paris
si Berlin, Rizos Rangabe. El scria in 1856 in revista literary
« Pandora )), atunci cand actiunea pentru trezirea constiintei
nationale la Macedoneni nu incepuse, cifrand numarul
Aromanilor din Tesalia, Epir si Macedonia la mai mult de
600.000 de suflete. Fiindca spusele lui Rizos Rangabe sunt
astazi ocolite de Greci, oridecateori vorbesc despre prezenta
elementului romanesc in Peninsula, voi reproduce aici pasa-
jul care intereseaza chestiunea ce ne preocupa: « and se
vorbeste astazi la Atena despre Romance sau Valahe, se inte-
leg intotdeauna acei meteori care apar din cand in cand la
nordul Greciei si arunca asupra frumoasei noastre tari ploaia
de our a campiilor danubiene. ySi not uitam ca, chiar in Atica
precum si in multe alte tinuturi grecesti, se gasesc alte Romance,
a caror rasa constituie o mare parte a locuitorilor acestor tinu-
turi si care merita din mai multe puncte de vedere atentiunea
noastra. « Pandora » se decide astazi sal faca dreptate acestor
Romance care locuiesc in tara noastra, Romance, care, deli
nu joaca polca si nu poarta vesminte parisiene, totusi nu sunt
mai putin consangene cu acele doamne anonime civilizate...
www.dacoromanica.ro
28 MACEDOROMANII
Se zice ca Romanii care locuiesc astazi in Elada, Tesalia, Epir

si Macedonia se ridica la 600.000. Sunt oameni corpolenti
si robusti, cu parul negru sau castaniu, cu fizionomia inteli-
genta a (XXXVII-a 55_57)
Tot atat de interesante sunt si statisticele pe care le dau
William Martin-Leake, J. G. von Hahn si F. Kanitz. Catesi
trei evalueaza numarul acestor Romani la jumatate de milion.
Dupa parerea mea, intemeiata pe cercetari si informatii sigure,
astazi numarul for din Grecia, Albania, Jugoslavia si Bulgaria
se ridica la 300.000 pans la 350.000. Din acestia, incepand
cu anul 1925, 12.000 s'au mutat in tail.
In ce priveste pe Meglenoromani, numarul for inainte de

marele razboi era de 16.000 locuitori. Dupa razboi, o buns
parte din ei si-au parasit comunele din cauza persecutiilor la
care erau supusi din partea autoritatilor grecesti.
De altfel, istoria a fost foarte vitrega cu acesti Romani.
Izo lati in tinuturile muntoase ale Meglenului, veacuri dea-
randul, ei n'au avut contact cu Macedoromanii. In schimb, ei
au fost inconjurati de Slavi din toate vremurile, iar incepand cu
trei, patru sute de ani inainte, si de Turci. Cu Slavii, Megleno-
romanii au trait in legaturi pasnice. Din contra, cu Turcii au
fost intotdeauna pe picior de bataie, mai ales ca acestia, invi-
diosi de starea for materiall infloritoare, au voit cu orice pre%
sa -i distruga, incercand sa-si insuseasca bunurile lor. In acest
scop, Turcii din comunele vecine au incercat in mai multe
randuri sa'-i atace. Desi ei s'au aparat multi vreme cu vitejie,
in cele din urma, cei asezati in oraselul Nanta, spre a scapa
°data pentru totdeauna de prigonirile Turcilor s'au decis sä
treaca la islamism. Trecerea in masa la islamism s'a fa'cut,
www.dacoromanica.ro
dupa traditia locals, cu doua veacuri inainte, in prima zi
de Pasti, pe cand Romanii se aflau adunati in biserica.
Bandele turcesti care impresurasera orasul si patrunsesera in
biserica i-au silit sa aleaga intre moarte si apostazie. Astfel,
tot orasul cu episcopul in frunte au trecut la islamism.
i astazi se vad urmele acestei man nenorociri de care a
avut parte aceasta populatiune romaneasca atat de pasnica si
muncitoare. Cand in 1909 am trecut dela Lugunta la Nanta,
spre a vizita pe Romanii turciti si mai ales geamia numita
« Tichia-mare », in care, dupa cum mi se spunea, s'ar fi gasit
carti bisericesti scrise in limba romans, la intoarcere, am fost
dus in localitatea # Sam-Toader », unde a fost ucis episcopul
care, dupa actul de apostazie, incercase sa converteasca pe
Romani la crestnism (XX 16).
Dupa marele razboi, cand viata acestor Romani ajunsese
imposibila sub Greci, cei mai multi din ei socotindu-se Turci
din cauza religiei, s'au refugiat in Asia si in Tracia orientall.
Dintre Megleromanii ramasi crestini, foarte multi au fost
colonizati in Cadrilater, in satele de pe soseaua dintre Turtu-
caia si Silistra. In vara anului 1941, cedandu-se Cadrila-
terul Bulgariei, ei au fost nevoiti sa treaca in Vechiul Regat.
www.dacoromanica.ro
ASEZARILE PASTORILOR MACEDOROMANI.
VIATA IN FAMILIE BSI IN SOCIETATE.
Asezarile pastorilor macedoromani se gasesc pe inaltimi de

munte, departe de drumurile mari. Ca infatisare, ele se arata
impunatoare, fiindca mai toate au pozitiuni frumoase, sunt
situate pe langa ape curgatoare si in apropiere de paduri seculare.
Originea satelor romanesti. Originea acestor asezari este

foarte modesta. La inceput ele se alca.'tuiau din simple « calive »
(colibe) de sub conducerea unui « celnic » (sef), grupate de
cele mai multe on in mai multe catune asezate aproape unele
de altele. Adesea aceste catune izolate prin munti se faceau
numai pentru siguranta femeilor si copiilor. Si astazi se mai
pastreaza in traditia locals amintirea despre vechea structure
a celor mai multe sate romanesti din Pind. Astfel
comuna Perivoli se alcatuia, la inceput, din cinci catune
(Bitulti, Carita, Banita, Baitan, Calivili) ; tot asa comuna
Turia, din patru catune (Codru-Mare, Caldaroasa, Scornu etc.).
In calatoriile mele din Macedonia, am apucat sa vad la tribul
Gramustenilor resturi din aceste catune cu colibele parasite,
asezate la un kilometru si mai bine departe de satul relativ
nou cu casele zidite in piatra,
www.dacoromanica.ro
ASEZARILE PASTORILOR MACEDOROMANI 31
Aceasta stare primitive a asezarilor romanesti se poate

intelege numai dace tinem seama de faptul Ca Macedoromanii,
la inceput, indeletnicindu-se cu pastoritul, au dus o viata de
transhumanta sezoniera sau chiar semi - nomads cu obisnuitele
pendulari intre munte si campie. Potrivit acestor miscari, ei
puteau sa aleaga intre asezarile de munte si intre cele de campie.
Daca si le-au ales pe cele de munte, aceasta au facut-d:din
mai multe motive. Ca pastori, ei aveau nevoie de tinuturi
cat mai intinse si bogate in pasuni. In astfel de imprejurari, ei
nu s'au putut stabili nici pe varfuri de munte, si nici dealungul
\Tailor, ci pe povarnisul muntilor, departe de marile artere de
comunicatie. La aceasta s'a mai adaogat, de sigur, si nesigu-
ranta care ameninta pe cei mai instariti dintre ei, oridecateori
bande de hoti ieseau in drumul mare sa atace pe negustori.
Aceste bande nu puteau ajunge pans la asezarile lor. Mai intai
din pricina inaltimilor putin accesibile, al doilea, insa, si din
cauza vitejiei pastorilor romani, care nu se lasau asa de usor
sä fie atacati chiar in cuiburile lor.
In felul acesta, asezarile lor, la inceput in catune alcatuite
numai din cateva colibe, cu timpul se transformau in sate mai
maricele, dintre care unele, devenind centre comerciale mai
importante, repede ajungeau orase infloritoare.
Este curios ca pastorii aromani, care au creat asezari atat
de frumoase, sunt lipsiti de cuvintele mostenite « sat » si « ca-
tun ». In locul lor au « hoara » si « caliva », nume imprumutate
dela Greci.
Despre infatisarea satelor romanesti din sudul Peninsulei
Balcanice au vorbit aproape toti scriitorii strain care i-au cu-
noscut pe Aromani la ei acasa. Astfel calatorul englez William
Martin-Leake compare satele romanesti din Pind cu cele mai
www.dacoromanica.ro
g2 MACEDOROMANII
infloritoare orase din Grecia. Profesorul G. Weigand, care i-a

vizitat mult mai tarziu decat colonelul englez, referindu-se la
spusele lui Leake, adaoga : « Leake avea in vedere probabil loca-
litati romanesti ca Siracu, Calarl'i, Metova, Vlaho-livadi, care, cu
toata pozicia for izolata in munti, fac, de fapt, o extrem de
buns impresie asupra unui strain, prin mare ;ia lor, prin infa-
tisarea for curata si draguta si prin constructia solids a caselor.
Daca el ar fi cunoscut Crusova, Nevesca si alte sate situate
la nord, atunci, de sigur, uimirea lui s'ar fi schimbat in admi-
ra%iune D. Si, mai departe, Weigand continua : « Cineva, dupa ce
a vO.'zut satele pline de mizerie ale Bulgarilor, cu colibele
for de lut, mici si murdare, sau catunele grecesti din Epir
tot atat de mizerabile, sau chiar casele de piatra inspaiman-
tator de lipsite ale Albanezilor munteni, ramane cu atat
mai fermecat nu numai de splendoarea pozi %iei si peste tot
de impresia generala cu care se alege, dar si de casele
superbe si de intreaga dispozitie placuta din interiorul for ».
(Leake hatte offenbar dabei Orte wie Siraku, Kalarites, Me-
tsovo, Vlacho-Livadhon im Auge, die trotz ihrer einsamen
Lage im Gebirge auf den Fremden durch ihre Grosse, durch
ihr sauber und nettes Aussehen, durch die solide Bauart der
Hauser in der That einen ausserst gunstigen Eindruck machen.
Hatte er Krugevo, Neveska und andere im Norden gelegene
D6rfer gekannt, so wiirde sein Erstaunen in Bewunderung
ubergegangen sein. Wenn man die elenden bulgarischen Dorfer
mit ihren kleinen, schmutzigen Lehmhfitten, oder die ebenso
armseligen griechischen Weiler in Epirus oder auch die entsetz-
lich nuchternen Steinhauser der Gebirgsalbanesen gesehen hat,
so ist man bei den aromunischen Dorfern umsomehr entziickt,
nicht nur fiber die durchweg prachtige Lage und den Gesamt-
www.dacoromanica.ro
eindruck, sondern auch fiber die stattlichen Hauser and die

hilbsche Einrichtung derselben im Innern) (CX266)
Locuinte le Macedoromanilor. Case le Romani lor macedo-

neni, la tara, sunt de obicei spatioase, cu mai multe Inca-
peri 9i adesea prevazute cu etaj. Ele sunt toate cladite in
piatra. Cu cat casele se gasesc la mai mare inaltime, cu atilt
peretii for sunt mai gro0. Ferestrele nu sunt prea marl, insa
mai toate casele, la etaj, sunt prevazute cu cate un balcon.
Arominii nu cunosc « bordeiul », cu toate ca exists la ye-
cinii for Albanezi, care il folosesc la fel ca Romanii din tara.
Impartirea interiorului casei este foarte simpla : la mijloc
este o sala mare cu cate o fereastra in fund, far in dreapta i
in stanga acestei sail se gasesc ate doua camere. In fundul
salii sau in una din camerele laterale se ga'se§te scara care
duce la etaj. Intrarea in mg se face prin sala pe scarf de
piatra, care ajung pans la patru, cinci trepte.
Casele din satele macedoromane situate pe inaltimi de
munti, n'au cerdacuri sau pridvoare deschise ca locuintele
din comunele celorlalte neamuri, fie din pricina inaltimii ar-
zarilor la munte, fie pentru mai multi siguranta in contra
atacurilor de afara.
In timpul iernii, cei care de obicei nu se miFa din comuna,
locuiesc in incaperile de jos daca locuinta este prevazuta cu
etaj. Vara ei ocupa §i camerele dela etaj. Aceasta depinde
dupa familie. Acele din ele care sunt mai numeroase, atat
vara cat qi iarna, ocupa toate camerele din intreaga cladire.
Dintre camerele din parter de obicei este locuita sala de
mijloc in care se gra un razboi de tesut. Camerele laterale
servesc una pentru lemne, alta pentru tot felul de produse
3
www.dacoromanica.ro
84 MACEDOROMANII
de lapte, ca unt, branza, etc., iar celelalte pentru tesaturile

de lank' si tot avutul casei. In etaj sunt camerele de dormit si
una sau doug rezervate pentru primirea oaspetilor.
Cand intri in casa unui Macedoroman, ramai inteadevar
uimit de grija ce poarta pentru intretinerea curateniei. °data
introdus in camera de primire, care este mai mare si mai fru-
mos mobilata, simti o placere, admirand gustul cu care el stie
sa-si impodobeasca locuintele cu tesaturi iesite numai din mana
femeii macedoromane. Tata in ce fel ne descrie G. Weigand
curatenia caselor la Macedoromani: « In vreme ce in Mace-
donia to poti plange pretutindeni de tot felul de insecte, in
frumoasele sate de munte macedoromane poti fi sigur de curl-
tenia exemplara in toate privintele. La Macedoromani simtul
pentru frumusetea naturii, pentru aer curat si apa rece este
mai desvoltat decat la celelalte popoare balcanice > (CXII36).
Tot Weigand, vorbind intr'o aka lucrare despre curatenia si inte-
riorul caselor la Macedoromani, spune : « Pardoseala camerelor
este intotdeauna bine curatita. Covoare frumoase, broderii si
chiar perdele impodobesc camerele lor. Despre insecte n'am
observat nimic in satele de munte ale Macedoromanilor. (Der
gedielte Fussboden ist immer blank gescheuert, schone Tepiche,
Stickereien in den Ecken and selbst Vorhange schmiicken das
Zimmer. Von Ungeziefer habe ich in den aromunischen Dorfern
nie etwas gemerkt) (CX209) In fine, mai departe, vorbind despre
curatenia caselor din comuna Nevesca, adaoga: « Este o curl-
tenie cum nici nu si-ar putea-o don cineva mai mare a (CX18)
(Eine Reinlichkeit herscht, wie man sie besser nicht wiinschen
kann).
Aceasta calitate a Macedoromanilor de a fi curati a fost
relevata chiar de vecinii for Sarbii, in lucrari care au aparut
www.dacoromanica.ro
numai cu cativa ani inainte. Astfel prof. D. I. Popovici, vor-

bind despre negustorii macedoromani din Jugoslavia, adaoga
o Aromanii au reputatia unui popor de oameni cur* Hanu-
rile for erau intotdeauna mai curate decat cele bulgaresti si
albaneze. Hainele for sunt totdeauna curate si niciodata rupte »
(Tsintsari vrede kao Gist narod. Njihovi hanovi su uvek Gistiji
nego bugarski i arnautski) (LXXXVII35)
Dar pastorii nomazi care isi schimba asezarile in fiecare
vara, sau care chiar in intervalul unei singure veri isi muta locu-
intele de mai multe ori, umbland dupa pasuni mai abundente,
locuesc in colibe sau in corturi.
Mai multe colibe la un loc formeaza un catun. Inainte de
a te apropia de aceste colibe, ai impresia ca te gasesti in fata
unor cuiburi de albine sau a unor ciuperci mari rasarite din
parnant. Numai dupa ce ai intrat in catun si-ti iese lumea
inainte, vezi ca ele sunt locuinte omenesti. Acest fel de ase-
zari, care sunt proprii tuturor Romanilor nomazi, dar mai ales
pastorilor din Albania cunoscuti sub numele de Parseroti, se
gasesc raspandite pretutindeni in partile muntoase din centrul
si sudul Albaniei.
0 coliba are o lungime dela cinci 'Ana la case metri in
diametru. Inaltimea ei socotita din varful colibei pana la pa-
mint abia trece peste trei metri. Insa inaltimea partilor laterale
este mica. De aceea, la intrare, trebue sa fii atent ca sa nu dai
cu capul de parete. Colibele se fac din crengi de lemn imple-
tite si din paie. Grosimea peretilor nu trece peste zece sau
cincisprezece centimetri.
Mobilierul unei colibe este redus la strictul necesar : cateva
toale de invelit gramadite unele peste altele, stau inteo parte
a intrarii, iar in cealalta parte razboiul de tesut. In paretele
3*
www.dacoromanica.ro
86 MACEDOROMANII
din fund, la mijloc, este vatra, in care se gasesc mai multe

vase pentru fiertul laptelui sau preparatul mandrii. 0 dicta-
rur atarnata de un carlig fixat pe acoperipl colibei, sta in
permanents suspendata deasupra vetrei. De- obicei, pe jos,
nu-i wernut nimic. Numai cand vine cate un strain, in semn
de cinste, se intinde cate o velinta, ca sa se arze. De altfel,
pastorii ocupati aproape peste tot cu turmele, intra in coliba
numai in vremea rea. Incolo, mananca, petrec, se odihnesc si
dorm afara, ziva ca §i noaptea, intinsi pe iarba verde.
*i mai simpla este locuinta for in corturi. Un cort este
facut dintr'o tesatura de MA amestecata cu par de capra.
Aceasta tesa'tura are o lungime de patru pans la cinci metri
§i o largime de doi pans la trei metri. Ea se fixeaza pe pamant
cu ni§te ta'ru0 de cele patru col %uri, lasand intre cele doua
laturi o distanta de doi metri. Mijlocul este ridicat si sustinut
la margine de doua lemne, in a§a fel incat intrarea dintr'o
parte si cealalta a cortului sä aiba forma unui triunghi cu
baza la pamant. Din cele doua intrari se lass deschisa de obi-
cei una, cea din fata. Intrarea din dos se astupa cu saci man
si tot felul de %oale de care au nevoie pentru drumurile lungi,
pe care le fac. Tesatura cortului are un desen anumit aproape
pentru fiecare sat §i nu lass sa strabata ploaia prin el.
Infati§area pastorului macedoroman. Ca infatipre, pasto-

rul macedoroman este robust, bine facut, de talk mijlocie,
brun la fata, cu trasaturi regulate, cu ochi negri §i privirea
agera. Iata cum ni-i descrie Heuzey pe Farrrotii din Acar-
nania §i Etolia: « On rencontre parmi eux des hommes d'une
force et d'une taille etonante, avec ses larges epaules, cette
poitrine epaisse que la sculpture prete a Hercule. Les femmes
www.dacoromanica.ro
sont comme leurs marls fortes et travailleuses. Les fatigues et les

privations qu'ils supportent en ont fait une race defer (XLI127 4).
Tot asa ne vorbeste Pouqueville, care cunoscuse pe pastorii
aromani cu mult inainte de Heuzey: « Les Valaques nomades
qui portent sur leurs fronts hales l'empreinte des saisons, sont
generalement forts et robustes. Leurs tetes retracent les pro-
portions romaines ; et le temps qui affaiblit les types natio-
naux, n'a pu, malgre leurs alliances, les confondre ni avec
les Grecs, ni avec les Albanais » (LXXXVIII216) La fel ni-i
descrie Ami Boue in vol. II: « Les Zinzares ou Valaques du
Pinde des montagnes de l'Aspropotamos et de celles de Colonies,
de Geordsche etc. sont des hommes trapus et vigoureux,
cheveux noirs ou chatains, a figure intelligente » (X96). In fine,
profesorul G. Weigand compares pe pastorul macedoroman cu
un legionar roman: « Der Vergleich mit einem rOmischen
Legionsoldaten ist ganz am Platze » (CX...).
In ce priveste femeile, tot Weigand constata ca ele sunt mai
mult marunte si delicate, cu fates (walk' 1i lunguiata, cu pieptul
putin desvoltat 1i cu expresia fetei ple.'cuta. Dintre toate,
Moscopolencele treceau altadata de cele mai frumoase. In
Serbia s'au pastrat pans in urm.A de tot familii refugiate din
Moscopole, ale ca'ror fete, dupes Cvijid, aveau toate aceste
calitati (LXXXVII30).
La Farseroti ele au obiceiul sä se tatueze pe fates si la brace.
Nu se stie daces acest obicei 1-au mostenit dela Traci, sau 1-au
imprumutat dela Albanezi. Cele mai multe poarta o cruce pe
frunte, tatuata in albastru spre a se deosebi de femeile albaneze
de religie musulmana (LXXXI,22, 47).
In zilele de sarbatoare, pastorii romani se coboara in orasele
ai targurile din apropiere. Ei yin cu turme de oi, cu cal si ca-
www.dacoromanica.ro
88 MACEDOROMANII
taxi, incarcati cu saci plini de lana, cu unt §i branza §i cu tot

felul de tesaturi de lank pe care femeile for le lucreaza in timpul
iernii acasa. In targurile din Macedonia deseori am avut pri-
lejul sa \Tad aceste tesaturi de lana care atrageau privirile stri-
inilor ce le admirau. Tata in ce fel se exprima Heuzey refe-
rindu-se la ele: « Les femmes valaques sont surtout renom-
mees pour leur habilite a fabriquer les etoffes de laine, qu'elle
savent teindre ensuite de diverses couleurs, en noir, en bleu
fonce, en rouge ecarlate » (XLII272).
Cand pornesc la targ, mai toti sunt insotiti de femeile for
mai in varsta. Nevestele tinere dar mai cu seams fetele raman
acasa.
Prezenta for da targurilor §i ora§elor din Peninsula un
aspect particular, atat prin imbracamintea for cu totul deose-
bita de aceea a taranilor celorlalte popoare balcanice, cat mai
cu seams prin infatisarea for degajata. Macedoromanul pastor
sau targovet, asa cum 1-am cunoscut in intreaga Peninsula,
este, in comparatie cu celelalte popoare balcanice cum sunt
Slavii §i Albanezii, mai desghetat §i foarte mobil, cu miFari dega-
jate, spontan la vorba §i cu o bogatie de gesturi, in care, poate,
numai Grecul it intrece. Cand se tocmesc in piata, cei mai
multi vorbesc tare, cautand prin once mijloace sa convinga
pe cumparator (XIX 42). Femeile for nu prea se deosebesc de
barbati. Ele sunt foarte sprintene. Numai a, la unele tulpini,
ele sunt prea muncite, din care cauza pierd mult din frumu-
setea lox.
In ce prive§te pe Megloromani, ca infati§are, sunt bine

facuti, de statura mijlocie, cu coloarea fetii mai mult blond
inchisa decat bruna si cu umerii obrazului mai ridicati, ceea
www.dacoromanica.ro
ce ii cam deosebeste de Macedoromani. Aceasta din urma

particularitate, relevata pentru intaia data de profesorul Wei-
gand, a facut pe marele etnograf Const. Jireeek sa-i considere
ca urmasi ai unor cete de Pecenegi adusi in tinutul Meglenului
de imparatul bizantin Alexios, dupa lupta dela Livunion la
gurile Maritei (Hebrus). In lucrarea mea 4 Megleromanii# am
incercat sa arat exagerarile acestei teorii, primita si de profe-
sorul Ovid Densusianu. Fireste, in drumul for spre tinuturile
pe care be ocupa ei astazi in Meglen, n'au putut evita un ame-
stec partial cu Pecenegii, de pe urma carora s'au si ales cu
tipul care ii deosebeste putin de Macedoromani, insa, din
momentul ce pang azi s'au pastrat ca Romani, ei nu pot fl
Pecenegi romanizati.
Ca sanatate, tap arata bine, deli muncesc mult si intre-
tinerea for nu este dintre cele mai bune. La aceasta contribuie
de sigur si clima excelenta dintr'o regiune, cum este partea
muntoasa ocupata de Romani, plina de o vegetatie exuberanta
si strabatuta de atatea ape care tasnesc din toate colturile.
Portul pastorului macedoroman. Imbracamintea pastorului

macedoroman este foarte caracteristica. Ea n'are nimic comun,
sau prea putin, cu portul Grecilor sau al Albanezilor. In
schimb, ea ii deosebeste pe Macedoromani in mod funda-
mental de Slavi, a caror imbraca'minte este greoaie. Portul
pastorului macedoroman este simplu, elegant, fa'ra broderii si
de coloare peste tot neagra sau peste tot alba.
Comparandu -1 cu portul celorlalte popoare balcanice, costu-
mul pastorilor macedoromani si chiar at acelora dintre munteni
care nu se ocupa cu cresterea turmelor de oi, se prezinta asa
cum se pastreaza pans azi, sub acea forma caracteristica si par-
www.dacoromanica.ro
40 MACEDOROMANII
culara, care face ca un Oran macedoroman, on unde s'ar gasi

el cu turmele, in muncii Pindului sau in Tomor din Albania,
in mun %ii Balcani sau in Rodope, sa se deosebeasca peste
tot de pastorul grec, albanez sau slay. Acest port se aratA relativ
vechi, daca tinem seams numai de faptul ca la toate tulpinele
de pastori macedoromini, la cei din Pind si Tesalia, ca si la
cei din muntele Gramos si Albania, el a famas acelasi. Ceva mai
mult, el nu s'a schimbat nici la pastorii din Bulgaria si Serbia
veche, cu toate ca de doul veacuri ei traiesc printre Slavi.
Aceasta constatare ne da a intelege ca moda, orient de mult
va fi influentat asupra portului altor popoare, la pastorii mace-
doromani ea s'a izbit de acelasi spirit de conservatism, care
se observa in graiul si obiceiurile tor.
Barbatii poartA pe cap caciula, pe care, sub Turci, au schim-
bat-o cu fesul turcesc; pe trup camasa, care cade pe genunchi
in mai multe cute dese, iar pe picioare ismene acute de aceeasi
panza ca la camasa. Peste camasa poarta de obicei un fel de
fermenea fara maned, care difera dela o tulpina la alta, iar peste
aceasta o tunics de lank' ark' maneci, de coloare alba sau neagra,
lunga pans la genunchi, insa croita pe talie si cu mai multe
falduri la spate care ajung palls la douazeci, numita « tipune *
sau « sigune, sagune *. Peste aceasta vine un fel de fermenea
cu maneci care sunt crapate pe dinauntru spre a se vedea ca-
masa, numita 4 cundus*, iar peste aceasta se poarta Inca o haina
« sarica*, facuta din saiac, si croitA bine pe talie; ea este ceva
mai scurta cleat « tipunea ». In zile de sarbatoare, peste toate
acestea se poarta 4 maliot », care este ca « tipunea * croit pe talie,
insa mai lung cleat acesta. Alcii poarta « talagan *, mai scurt
cleat o maliotu *. In timpul iernii pastorul macedoroman
poartA « tambare » din par de capra. Ea este facuta pe talie
www.dacoromanica.ro
A$EZARILE PARTORILOR MACEDOROMANI 41
§i este prevazuta cu o gluga. La mijloc se incinge peste « tipune »

cu un bran. Acesta este de lana colorat in ro§u sau vanat. Multi
it poarta §i alb. Pastorul macedoroman nu poarta pantaloni
pe gambe, afara de un fel de jambiere « cioareti », care acopera
gamba dela glesne peste genunchi pang. pe la jumatatea coap-
selor. Ca incaltaminte poarta ciorapi de lana §i peste ciorapi,
opinci sau ghete.
In forma lui mai veche, portul femeilor este aproape ace-
la§i ca al barbatilor. In afara de coafura care difera dela o
regiune la alta, ele poarta cama§a, dupa aceea un fel de bolero
numit c cheptar », in fine, cundu§, tipune si sari* la picioare
i§i pun ciorapi §i ghete (XXII78). Astazi cele mai multe se
poarta in rochii. Placerea pentru podoabe sclipitoare, ca inele,
cercei, salbe, bratare, amulete, paftale, difera dela o regiune
la alta. Dintre toate tulpinele de Romani, femeile Far§erotilor
iubesc mai mult aceste podoabe. La acestea exista, dupa cum
am mai spus, §i obiceiul de a se tatua. Ele i§i fac tot felul
de semne pe frunte, dar mai ales cruci.
Harnicia la mund, a Macedoromanilor. Viata acestor Ro-

mani merits sä fie cunoscuta sub raportul vredniciei for la
munca. Inteadevar, tine a avut prilejul sa petreaca catva timp
printre ei la Cara sau in ora§e, a putut vedea cata energie sunt
in stare sa desfarare ei, spre a -'i asigura mijloacele de exi-
stenta. Sub acest raport s'ar putea spune ca, ceea ce deose-
be§te pe Macedoromani de celelalte neamuri din Balcani, nu
este numai limba, ci §i acel dinamism extraordinar, care ii face
sa izbuteasca in toate intreprinderile, crick de marl greutati
li s'ar pune in drumul lor. Inteadevar, incepand dela pastorul
cel mai umil cu viata ve§nic pe drumuri, pang la ora§anul
www.dacoromanica.ro
42 MACEDOROMANII
ajuns la boggtii fabuloase, se observg acelasi spirit neastam-

pgrat, care ii tine intr'o continua activitate.
Prin munca ei s'au impus aproape in toate ramurile de
activitate omeneascg, dar mai cu seams in comert si meserii.
Din cauza expansiunii for extraordinare in Sud-Estul european,
ca §i in Wile mai indepartate, realizgrile for cele mai reusite
in domeniul artelor, industriei si al comertului au jamas aproape
anonime. Astfel, ca sg citez numai cateva cazuri izolate si mai
noi, cine dintre noi, Romanii, a cunoscut marile intreprinderi
comerciale din Hamburg si Dresda ale familiei Soside din
comuna romaneasca Nevesca ? Sau cine a auzit de directorul
Monopolului Tutunurilor din Suedia, Nico, macedoroman ori-
ginar din aceeasi comuna, care, numai cu sapte, opt ani ina-
inte a murit ca multimilionar in coroane suedeze, lgsand in
urma lui ca succesor pe un alt tank- macedoroman, Oldi, fost
elev al meu la coala Comercialg din Salonic, care in prezent
se &este la Stokholm ? Din simplu impiegat cu leafg mica
la Directia Monopolurilor Tutunurilor din capitala noastrg,
Nico se bggase in intreprinderile Soside din Hamburg, de
unde apoi a ajuns directorul Monopolului Tutunurilor din
Stokholm. Chiar aid in tar* dar mai ales in Capitals, sunt
nenumarate intreprinderile Romanilor macedoneni.
Sub acest raport se poate spune ca Macedoromanii, cu cat
sunt mai putin numero§i in Peninsula Balcanicg, cu atat mai
mult se impun prin inteligenta, indemanaticia si vrednicia lor.
Din vechea for organizatie de trib, care ar putea fi de origine
traco-ilirg, Macedoromanii au mo§tenit acel spirit de solida-
ritate care, din orice intreprindere, au reusit sa faca o socie-
tate de cooperatie ideals. AceastA cooperatie s'a argtat, dupg
cum vom vedea, mai intai, in domeniul preocuparilor pasto-
www.dacoromanica.ro
rale, dupa aceea a trecut la celelalte ramuri de activitate, dar

mai cu seama in Intreprinderile comerciale.
Daca ne referim la felul cum este organizata munca la pa-
storii macedoromani intre barbati si femei, cresterea turmelor
de of si transportul marfurilor cu chervanele sunt la'sate pe
seama barbatilor, iar prelucratul lanei in tot felul de tesaturi
in seama femeii.
Am trait veri Intregi printre ei, mai ales in satele din tinutul
Veria, in apropierea Salonicului, si ma vad foarte Incurcat,
cand este vorba sa ma pronunt din care parte harnicia for la
munca este mai mare. Desi barbatii, dela varsta de zece ani,
se gasesc vesnic pe drumuri, ocupati cu turmele, chervanele
si micul comert, femeile, la ra.ndul lor, nu se lass mai prejos
cleat ei cu intretinerea familiei, dar mai ales cu pregatirea
a tot soiul de tesaturi de lank pe care le desfac periodic in
targurile anuale din diferitele centre ale Peninsulei.
Amploarea pe care a capatat-o la ei cu timpul pastoritul
a facut ca afacerile for sa reclame de cu vreme si mana de lucru
a femeii. Macedoromanii dela Cara se insoara de obicei, cum
se insoara toata lumea pentru continuarea familiei, nu mai
putin insa si pentru faptul ca sa aiba in treburile for de acasa
un tovara's in plus la munca. Munca femeii este grea la toate
popoarele primitive. La pastorii macedoromani ea se prezinta
si mai grea. La acestia femeia se ocupa cu intretinerea casei,
dar mai ales cu confectionatul tesaturilor de lank' cu care bar-
batii au facut Inca din timpurile cele mai vechi comert in
orient. Intretinerea casei la acesti Romani care locuesc la
mari inaltimi muntoase nu este atat de usoara. De aceea la ei
aproape fiecare locuinta reprezinta o uzina. Mai intai, in ce
priveste grija casei, femeia macedoromana dela tea nu cumpara
www.dacoromanica.ro
44 MACEDOROMANII
de afara decat ceea ce nu-si poate procura la ea acasa. Incolo,

ea duce graul la moara, aduce lemne din padure, prepara pai-
nea, aduce apa dela anthill, spala, %ese, croieste, coase yes-
minte pentru toti din cask in fine, ingrijeste de tot ceea ce
trebue pentru intretinerea unei familii numeroase, caci mai toti
acesti Romani sunt foarte prolifici (XCII,i). Iata cum se exprirna,
in privinta aceasta, arheologul francez, Heuzey: « Les femmes
sont comme leurs marls fortes et travailleuses. Il faut les voir
revenir de la fontaine, le dos plie sur un charge de linge humide,
coffees du bassin de metal ou elles ont fait la lessive, portant
encore pendu a leur epaule un baril plein d'eau, et, de leurs
mains, pour ne pas perdre le temps, filant leur quenouillee.
Nous traversions un campement, le lendemain d'un manage;
la nouvelle epouse etait dej a au travail. Assise en plein air,
devant son metier, comme pour faire montrer son ardeur
l'ouvrage, elle tissait sans relache, encore revetue de ses habits
de noce >> (XLII274). Iar scriitorul englez William Martin-Leake,
care a vizitat pe pastorii macedoromani cu cateva decenii inainte
de Heuzey, vorbind despre vrednicia femeii aromthie, adaoga
ca ele, cultivand gradinile de pe linga case si pu %inul teren
arabil, torc in acelasi Limp cu furca « The gardens and the
small quantity of arable land which surrounds these towns,
are chiefly cultivated by the women, who reap the harvest
as well as perform all the household work and spin >.
Daca femeile sunt, in ce priveste harnicia la munca, asa
cum le-au vazut aproape toti calatorii strain, care au avut pri-
lejul sä le cunoasca la ele acasa, bIrbatii nu se lass mai pe jos
decat ele. Este drept ca in timpul iernii, cei mai in varsta dintre
ei o duc mai usor, intru cat lucrarile cu adapostul si intreti-
nerea turmelor la ses este incredintath generatiilor mai tinere.
www.dacoromanica.ro
Insa peste tot ei sunt foarte muncitori, §i, la anumite impre-

jurari, nu cunosc odihna. Un caz care mi s'a intamplat sä-1
vad in timpul marelui razboi, in armata franceza din Penin-
sula Balcanica, in care fusesem Inrolat, ilustreaza de minune
energia pe care sunt capabili s'o desfapare acqti Romani,
cand este vorba sa se foloseasca de o imprejurare care n'are
sä se mai repete. La debarcarea trupelor franceze in Salonic,
lipsind mijloacele de locomo%iune pentru transportul provi-
ziilor pe front, in interiorul Macedoniei, chervanagii macedo-
romani au fost chemati sa faca aceste transporturi in inter-
valul de 48 de ore, din port pang la front §i inapoi, fara popas
pentru odihna. Ofiterii francezi, mirati de aceasta grabs puss
in efectuarea transporturilor, au Intrebat pe §eful chervana-
giilor sa le spunk' cand dorm oamenii in vremea transporturilor.
Acesta, uimit de Intrebare, le-a raspuns: ein drum, ei dorm
pe picior, iar de culcat, se culca adesea la doug, trei zile odata,
and se schimba oamenii si catarib.
In orele de odihna, and se gasesc acasa stran§i imprejurul
vetrei, ei vorbesc numai de afaceri. De aceea copiii lor, baieti
sau fete, se familiarizeaza Inca din cea mai frageda varsta cu
treburile parintilor. De fapt, ei nici nu pot teal. altfel. Lipsiti
de sprijinul autoritatilor locale, care cauta mai mult sä le
aduca incurcaturi in treburile lor decat sa-i ajute, ei se vad
nevoid sa se ajute prin propriile lor mijloace. De aceea,
oriunde s'ar gasi, acasa sau in %Id strain, ei apar foarte
oteliti §i destul de prevazatori, ca sä null pericliteze avutul
in afacerile lor.
Oprindu-mä aici, repet ca. existents Macedoromanilor in
conglomeratul balcanic, nu se datore§te, cum s'ar crede, numai
limbii, ci §i harniciei lor la munca. Sub acest raport ei se deo-
www.dacoromanica.ro
46 MACEDORO1VIANII
sebesc de Romanii din tad, dar mai ales de taranul roman

care munceste mai puffin.
Prin munch', ca mijloc oferit de natura si organizatia socials,
Macedoromanii, oriunde s'au gasit, in fundul Balcanului sau
in capitalele Europei occidentale, au reusit sa-si creeze, sub
raportul moral si material, toate acele virtuti sociale, care au
facut din ei elita societatii in care au trait.
Vista In tad strains. Vorbind de munch', sunt dator sä

spun cateva cuvinte si de felul cum ei isi agonisesc hrana
in tarile straine, pe unde se duc sa munceasca si sa strangi
averi.
Macedoromanii, cu toate ca sunt buni negustori si foarte
abili mestesugari, de cele mai multe on nu-si pot asigura exi-
stenta din ceea ce castiga la ei acasa. Cauza acestei insuficiente
de lucru trebuie cautata in izolarea lor in munti. Asezarile lor
pe pozi%iuni muntoase erau foarte bune, pentru vremurile
cand ei se indeletniceau exclusiv cu pastoritul si chervanele.
Dupa ce fug cea mai mare parte din el au trecut dela starea
de pastori la aceea de negustori si meseriasi, satele lor, oricat
de mari ar fi, astfel cum sunt bunaoara Vlahoclisura Hru-
pistea, Nevesca, Crusova, Gopes, Molovistea, etc., toate situate
pe inaltimi de munti si departe de arterele principale, nu le
puteau da de lucru atat cat sa le fi asigurat minimum de castig
pentru intretinerea familiilor lor. Pe vremuri ca si acum, statele
in care traiau nu le puteau veni in ajutor. In anii din urma,
dupa informatiunile sigure ce mi s'au dat, guvernul jugoslav,
in urma dorintii M. S. Reginei care se interesa si de existenta
Aromanilor, a creat in Crusova de langa Bitolia, o mare fabrics
de tutun, spre a da de lucru locuitorilor munteni. Dar acesta
www.dacoromanica.ro
ARZARILE PASTORILOR MACEDOROMANI 47
este un caz izolat si insuficient pentru top Romanii dintr'un

orasel. In astfel de condi %iuni, viata lor in patrie era foarte
grea. Inteadevar, dad. Slavii din Peninsula, Omni sau oraseni,
situati intotdeauna cu asezarile la ses, aveau pamanturi pe care
le munceau, dand de lucru si celor lipsiti, din contra, Romanii
nostri, care se lasasera de pastorit, insa isi pastrau asezarile
pe inaltimi de mun %i, nu dispuneau decat de case cu mici
livezi din apropierea lor, bune pentru pasunatul unui numar
de capre si of abia suficient pentru intretinerea copiilor, nu
insa ca si traiasca si sa se instareasca o intreaga familie. In
astfel de imprejurari, fireste, ei nu puteau ramanea pe loc, ci
cei mai multi plecau spre a-si agonisi viata aiurea.
In calitate de negustori si meseriasi, ei isi incercau norocul,
mai intai, in orasele mai man din Macedonia. Insa cei mai
multi plecau in tari straine. Pornirea de a se duce in tari
indepartate era pentru Aromanii negustori sau meseriasi
ceea ce transhumanta era pentru Aromanii pastori. Exists si
astazi comune in care aproape toti barbatii sunt plecati la
lucru in strainatate.
La inceput ei plecau de nevoie. Mai tarziu se duceau si
din pasiune, ca sa castige cat mai mult. Cei mai indrazneti
intreprinzatori in tari straine erau Romanii din Vlahoclisura.
De aceea parintii erau obisnuiti cu instrainarea copiilor. Ei
nu asteptau deck sa implineasca i6 pans la i8 ani spre a-i
trimite in lume, la lucru, ca sä castige. Carte invatau la scoala
sau acasa, cat sa stie sä scrie si sal tina socoteli. Parintii care
aveau rude in tari straine, isi trimeteau fiii la rudele lor. Dna
nu aveau, ii trimeteau la vreun prieten de-ai lor. In cazul cand
lipseau si acestia, atunci la prietenii prietenilor lor. In once
caz, ei gaseau pe ate cineva caruia sa-i incredinteze copiii.
www.dacoromanica.ro
48 MACEDOROMANII
Rar cine pleca intr'o tara strains, unde nu gasea cite un

cunoscut. In privinta aceasta, ei procedau ca Grecii sau Ar-
menii. Negustorii aromani, avand nevoie de oameni de 'lucre-
dere, lucrau, cum lucreaza si azi, cu rudele, iar, in lipsa ace-
stora, cu prietenii lor.
Dar in OH strain nu se duceau numai tinerii, ci si oameni
mai in varsta, care incepusera o afacere acasa si nu le mergea
bine. De asemenea erau logodnici si chiar oameni abia in-
surati, care plecau tineri si se intorceau acasa batrani.
Aceasta instrainare nu prea ii indispunea, pentruca ei erau
obisnuiti de acasa cu noua vials ce-i astepta. Nici grija trans-
portului sau pericolele drumului lung si obositor pe care it
ficeau nu-i preocupa, deoarece ei plecau cu chervanele care
veneau si porneau periodic, aducind in comune parole si vesti
cu cite un ziar ascuns in desagi, la sosire, si ducand tot felul
de amaneturi si scrisori la plecare.
Cilatoria cu chervanele era pentru drumetii macedoromini
de atunci tot atit de placuta ca suirea oilor la munte, in felul
cum se face la pastorii semi-nomazi. In afara de aceasta, ei
top, impreuna cu negustorii si meseriasii ce-i insoteau, se
gaseau in drum intre ai lor. Nu erau Romani numai cher-
vanagiii care ii transportau dar si proprietarii hanurilor, pe
drum, pe unde poposeau. Un drum cu chervanele in Jugo-
slavia, Ungaria, Austria,Egipt, etc., pe unde calatoreau mai des,
tinea dela zece pink' la cincisprezece zile. Hanurile celor mai
multe drumuri erau ocupate aproape exclusiv de Aromani. tx Pe
soseaua principals dela Smederevo pins la Constantinopol
ne spun un scriitor sarb nu exista un singur han sau o
singuri carciuma, in care hangiul sä nu fie aroman. In 1764,
la Zemlin, erau opt hanuri comerciale si pe toate be tineau ei o.
www.dacoromanica.ro
ASEZARILE PASTORILQR MACEDOROMANI 49
°data ajunsi in tari straine, ei treceau prin man greutati,

mai intai pans invatau limba, dupa aceea pana isi infiripau
o afacere. Totusi, muncitori si economi, dupa aceea plini de
duhul initiativei cum erau, nimic nu-i putea descuraja, fiindca
razbeau in orice se apucau. Astfel ei stateau muncind din greu
ani de zile in strainatate, ark' sa se inapoieze acasa, cleat numai
atunci cand reuseau sa-si injghebeze o sums, cu care sau se
lansau in marele comert, sau se inapoiau ca sa-si poata infiripa
o afacere in Cara de unde porneau.
Dar multi din ei, dupa ce castigau parale bune, dadeau
comertului ce faceau o extensiune atat de mare, incat rama-
neau pentru totdeauna in Wile in care se gaseau. In cazul
acesta, dna erau insurati nu-si luau familiile numaidecat. Ei
ramaneau acolo cate doua.'zeci pang la treizeci de ani si poate
mai mult, multumindu-se sa vina acasa ()data la trei patru ani.
Ei nu ramaneau acasa si pentru faptul ca, in calitate de strain,
aveau anumite avantaje, scapau de serviciul militar, pe care
nu-1 faceau nici la Turci. Numai la urma de tot, cand aproape
toti barbatii dintr'o familie erau plecati si numai femeile sin-
gure ramaneau acasa, se decideau sa se mute cu familie cu
tot in Wile in care traiau.
In astfel de imprejurari ei se puteau 'Astra mai departe,
daca in localitatea in care aveau afaceri exista o colonie roma-
neasca mai numeroasa. In caz contrariu, dupa doul sau cel
mult trei generatii, ei se instrainau.
Fapt este ca, inainte de a se pierde intre strain in mijlocul
carora traiau, ei incercau toate mijloacele de conservare: se
incuscreau intre ei, evitau pe cat cu putinta aliantele straine,
casatorindu-se cu femei din locurile for de nastere: « Conser-
vatori si prevazatori spune acelasi scriitor sarb ei se Casa-
4
www.dacoromanica.ro
60 MACEDOROMANII
toreau de obicei intre ei §i de multe on i§i aduceau din

locurile for sotii, care le cuno§teau gusturile, obiceiurile, felul
de munca, moravurile ci mentalitatea ; ceea ce era foarte greu
de gasit la sarboaicele noastre, care, dupa parerea lor, aveau
pareri opuse in toate aceste chestiuni ».
Vista In familie la Macedoromani. La toate tulpinele ro-

mane§ti, arzate in tinuturi izolate sau in regiuni amestecate,
viata se desfarara dupa acelea§i norme, care constituie trasa-
tura caracteristica a Romanilor macedoneni. In familie dom-
neste viata patriarhala, cu moravuri patrunse de cea mai
severs moralitate.
Parintele este mai mare peste toti. Respectul §i supunerea
fats de parinti este cum nici nu se poate inchipui mai mare.
In afara de aceasta, toti muncesc din cea mai frageda varsta
pans la adanci batranete. Sub acest raport, ceea ce deose-
be§te pe un Macedoroman, %Aran sau ora§an, de un Grec,
Albanez sau Bulgar, este acea energie proprie, care, oriunde
§i in orice imprejurari s'ar gasi el, it face capabil sa-§i croiasca
mai repede un drum in viata, cu o ascensiune in domeniul
economico-social §i cultural, putin obi§nuita la celelalte po-
poare balcanice.
De obicei, baietii se insoara intre 20 §i 26 de ani, iar fetele
cel mai tarziu pang la 20 de ani. Am cunoscut insa tulpini,
cum sunt Gramustenii, care i§i insoara baietii dela 14-15 ani
§i-§i marita fetele ceva mai maricele, dela 17-21, spre a putea
fi bune de lucru in casa socrilor. Vista sexuala este foarte
severs, mai ales la pastori. La ace§tia adulterul qi divortul sunt
notiuni necunoscute. In orar, viata for legata de traditii
milenare este tot atat de severs, cu toate ca barbatii, fiind
www.dacoromanica.ro
AEEZARILE PASTORILOR MACEDOROMANI 61
adesea plecati in strainatate dupg afaceri, femeile raman ani

dearandul in asteptarea for acasa.
Profesorul sarb I. D. Popovici, vorbind despre femeia
macedoromfina, adaoga: «Soppron lauds femeile aromane ca
pe niste desavfirsite gospodine, femei si mame, care tineau
mult la oranduiala casei si onoarea familiet », (LXXXVII 3 _ 33).
N. Iorga, care, in 1927, a apucat sl-i vadI la ei acasa, intr'un
singur oral din Jugoslavia, Scopie, in impresiile sale de card-
torie, ne spune: <c In casele for e ordine, multImire, respect
pentru traditii. Fete maxi aduc dulcetile pe tava. Intorsi dela
scoala sarbeasca, copiii vorbesc graiul stramosilor lor. Esti
miscat pans la lacrimi de credinta acelora cari, legati de alt
Stat, sunt afara de sfera influentii noastre. SI nu ni uitam
de dansii » (XLIX32).
Blietii, dupa ce se insoarA, nu se despart de parinti, ci stau
laolalta, cat timp traiesc batranii, chiar atunci cand ei sunt
foarte numerosi. De altfel, Romanii macedoneni, pastori sau
negustori, sunt, cum spuneam, foarte prolifici. Intr'o calatorie
pe care am facut-o in satul Doliani de langa Salonic, am dat,
in casa unui tanar pastor care se insurase abia de case ani,
peste cinci copii de varsta dela unul pang la cinci ani. Intr'o
alts comuna, Livadzi, din tinutul Meglen, am fost gazduit la
un pastor batran, care avea cinci fii insurati, dintre care primii
doi aveau ate sapte copii, iar ceilalti mai putin. Toti traiau
sub acelasi acoperis ( XX28).
Intre baieti si fete, cei dintai sunt preferati si mai mena-
jati. Nevestele tinere trebuie sA asculte de barbati, dar mai cu
deosebire de soacra si socru. Acesta, cand se desteapta dimi-
neata, este destul sa faca putin sgomot sau, in cazul cel mai
imperativ, sA tuseascl, pentru ca, in lipsa soacrei, nora mai
4
www.dacoromanica.ro
62 MACEDOROMANII
mica sa sara numaidecat, spre a veni sa-1 intrebe de ce are

trebuinta. De asemenea ele nu indraznesc, ani dearandul
dupa mantis, sa numeasca dinaintea socrilor pe sotii for pe
nume, and se gasesc la masa sau aiurea. Oridecateori vine
vorba despre ei, nevestele for se multumesc sa spunk* « el »
sau « dansul », insa in niciun caz pe nume.
Raporturile intre rude sunt stranse printr'o iubire reciproca
si mai cu seams prin respectul ce se arata celor mai batrani.
Vizitele intre rude se fac duminicile, dupa biserica si in zilele
de sarbatoare. In drum lumea se saluta cu « bunk* dzua a, « buns
seara », « noapte buns » (niciodata « bunk* noapte » ). In call-
torie: « oars buns si tale mbar » (vreme buns si drum fericit,
cu noroc). Pentru multumire Macedoromanii n'au un cuvant
propriu. In timpul din urma, multi intrebuinteaza un termen
grecesc, care este insa nou de tot si nu-i raspandit pretu-
tindeni. Acest sentiment ei ii exprima printr'o dorinta care
variaza dupa imprejurari. De cele mai multe on ei multumesc
prin: « st-ni banedzi » (sa traiesti), « Dumnidza s-ti da sana-
tate » (Dumnezeu sa-ti dea sanatate), etc.
Injuraturile de lucrurile sfinte lipsesc cu desavarsire. Faptul
acesta este foarte caracteristic pentru Macedoromanii care
traiesc in mijlocul Grecilor. Niciun popor in lume nu injury
de cele sfinte, ca Grecii.
De asemenea ei pastreaza in grai din fondul latin moste-
nit cuvantul umanitate sau, prin metateza, umintitate, care
reproduce sunet cu sunet cuvantul latin HUMANITATEM,
acuzativul lui HUMANITAS. Istoricul acestui cuvant, care
deriva dela HUMANUS « omenesc », iar acesta din urma dela
HOMO « om », ne arata ca in latineste HUMANITAS se
intrebuinta spre a traduce forma greaca cpuAocoOpcorcEcc, care, la
www.dacoromanica.ro
randul ei, exprima tot ceea ce se poate spune despre o fiinta

omeneasca desavarsita sub raportul culturii si mai cu seams
sub acela al sentimentelor de omenie si urbanitate. Faptul
ca acest rar cuvant cu o semnificatie atat de inalta s'a pastrat
din latineste numai in limba romans, atunci cand in toate
celelalte limbi romanice s'a pierdut, fiindca fr. humanite, ital.
umanita, etc., sunt simple neologisme, arata ca, oricare vor fi
fost vicisitudinile prin care au trecut in cursul evolutiei for
istorice, Romanii si, in spetk Macedoromanii, n'au uitat, totusi,
notiunea acestor sentimente umanitare, care reprezinta valorile
morale cele mai rare.
Alimentatia la Macedoromani. Vorbind despre regimul

alimentar la pastorii macedoromani, dela inceput se poate
spune ca, in ce priveste mancarea si ba'utura, ei sunt oameni
cumpatati. Aceasta nu o afirm spre a la'uda insusirile lor, cat
spre a arata ca, in viata for de familie, un deosebit rol it joaca
so brietatea si economia.
Ei traiesc foarte cumpatat: mananca cat trebuie si beau
foarte putin. Pouqueville, care a stat multa vreme printre ei,
spune: « Its sont maitres de leurs corps, l'economie, principe
de richesse et l'activite les soutiennent dans l'esperance d'un
meilleur avenir s. La fel se exprima si J. G. von Hahn, care
a cunoscut mai mult pe Romanii din Albania si din Epir:
< Romanii din Pind locuiesc de altfel in sate frumoase si, cu
felul for de viata sob ra si harnick se bucura de o mare
bunastare )) (Die Pinduswlachen leben ubrigens in schOnen
fleckenahnlichen Dorfern und erfreuen sich bei ihrer n ii c h-
ternen und arbeitsamen Lebensweise grossen Wohl-
standes )), .F. Kanitz, care calatorea cam in aceea0 vreme in
www.dacoromanica.ro
64 MACEDOROMANII
Peninsula Balcanica, facea aceeasi constatare: 4 Cunoscut ca om

silitor, judicios si s o b r u, Aromanul este pretutindeni cautat
cu felul lui de viata excesiv de economa, el castiga de obicei
mult mai mult decat cer nevoile membrilor sai din familie
care au ramas acasa ». (Als fleissig, verstandig, n u c h t e r n
bekannt, ist der Zinzare iiberall gesucht and bei seiner iiberaus
sparsamen Lebensweise erwirbt er gewohnlich weit mehr als
die Bediirfnisse seiner daheimgebliebenen Angehorigen er-
heischen) (LVI 3, 4).
In ce priveste bautura, pastorii macedoromani nu cunosc
carciuma. Asa ceva nu exists in satele lor. Traind pe inaltimi
de munti, unde nu creste vita de vie, ei n'au prilejul sa cu-
noasca mai des gustul vinului si al rachiului. Cu toate acestea,
in anumite ocaziuni beau si ei, cu masura, atat yin cat si rachiu.
Weigand, care i-a vizitat in doul randuri si le-a cunoscut felul
de viata, spune: « Cu elogiu trebue relevat faptul ca sobrie-
tatea la Macedoromani este extraordinar de mare. Exists
obiceiul la pastorii romani ca tinerii pang la insuratoare sa nu
bea alcool. Meseriasul bea, ce-i dreptul, cate un paharel de
rachiu, insa om beat abia se poate vedea intre ei ». (Riihmend
muss hervorgehoben werden, dass die Niichternheit bei den
Aromunen aussergewohnlich gross ist. Es ist bei den Hirten-
wlachen Sitte, dass die Jugend bis zu ihrer Verheiratung iiber-
haupt keinen Alkool trinkt; der Handwerker trinkt zwar gerne
ein Glaschen Raki, aber einen Betrunkenen sieht man kaum
unter ihnen) (CXII33). Poate ca acestei insusiri de a se stapani
la mancare si bautura se datoresc cazurile de longevitate, putin
obisnuite la celelalte popoare balcanice. In privinta aceasta, acelasi
profesor sarb citat mai sus, vorbind despre Macedorominii
negustori din Jugoslavia, releveaza faptul ca ei ajungeau la
www.dacoromanica.ro
adanci batranete: « Oameni care au trait pans la 70-80 de

ani, se pot cita intre cazurile de batranete obisnuita. La Varlet,
in aceeasi zi au murit Constantin Deru de io8 ani si sotia lui
Maria de 94 », (LXXXVII").
Trecand la regimul alimentar in sine, din cate am putut
constata in satele pe care le-am vizitat, el se caracterizeaza
printr'o usoara s u b nu t r i t i e. Lumea dela tars si, in bunk'
parte, cea dela orase nu se hraneste indeajuns.
Path' de interesul pe care Macedoromanii ii arata pentru
afaceri, hrana sau viata de petreceri in chefuri ocupa un loc
secundar. Nu mi s'a intamplat sä vad pe cineva dintre ei care,
dupe ce a castigat intr'o afacere mai mult decat s'ar fi asteptat,
sä face sau macar sä se gandeasca la un chef. Multi dintre
cei sbatiliti in tars, care cunosc acest obicei si, poate, unii
it si practice, nu 1-au adus de acasa, ci de imprumut. Ten-
dinta for exagerata de a nu cheltui banii degeaba, de cele mai
multe on ii lipseste de aceste bucurii.
Dar subalimentatia populatiei romanesti rurale nu constituie
un fenomen care se observe numai la ei. El se arata, cu usoara
variatie, si la celelalte popoare balcanice. Ceva mai mult, intru-
cat este legat de alimentatia primitive, acest fenomen apare
si la alte multe popoare din lume. Referindu-ma la cele
din sudul Peninsulei Balcanice, dintre toti taranii albanezi,
mahomedanii se Itranesc mai prost. Acestia nu prea muncesc
si sufera mai mult din cauza lenii. Dupe ei vine taranul grec,
care este foarte activ, insa traieste in tinuturi saracacioase. La
o intrebare a mea, pe care am facut-o intr'o calatorie in Grecia
unui saran grec din apropierea tinutului Halkis, fiind de fats
si un medic roman care ma insotea, rugandu-1 sa-mi spuna
cate zile poate rabda nemancat, el mi -a raspuns: « chiar o
www.dacoromanica.ro
66 MACEDOROMANII
saptamana intreaga ». Slavii care se ocupa cu agricultura, ar

putea trai mai bine. Dupa informatiile mele insa, standardul
for de viata nu este mai ridicat decat acela al celorlalte na-
tionalitati.
In ce prive§te nutrimentul, p a i n e a constituie alimentul
de baza. Ea este preparata deobicei din faina. De multe ori,
insa, se face si paine de secara, iar Farserotii obiqnuiesc paine
de malai. Obiceiul panificatiei, avand ca bail porumbul, pe care
Macedoromanii it numesc « misur », dupa Missi r, numele
turcesc pentru « Egipt », de unde a fost adus in Turcia, Far-
Frotii I-au invatat dela Albanezi. Pastorii romani din celelalte
tinuturi nu cunosc acest sistem, dupa cum nu cunosc nici ali-
mentatia cu mamalig a. Este drept el cuvantul (mumulig)
exists in vocabularul lor. Lipswe numai obiectul, in forma
preparatului la Dacoromani, dupa cum, pe de aks parte, lip-
se§te cuvantul mala i, pe care ei il redau prin expresia « fa-
rina de misur » (faina de porumb).
In vremurile vechi pastorii aromani au trebuit sa aiba atat
cuvantul « mamaliga », impreuna cu alimentul cat §i malaiul
impreuna cu cuvantul. Inteadevar, sub raportul etimologic,
cuvantul mamalig a, dupa cum am incercat sa arat in aka'
parte (Dacoromania VII, 153), vine dintr'o forma mai veche
m a m a, pe care Aromanii il pastreaza pang azi mai mult in
limba copiilor cu intelesul « fiertura de faina, sau once man-
care fainoasa ce sa cla ca hrana pruncilor ». Cu acest sens el
vine direct din lat. MAMMA, intrebuintat in limba copiilor
cu intelesul german « Brust, Zitze », din care apoi s'a desvoltat
acela de « nutriment fainos pentru copii ». Formatiuni de
acestea, ca ma mm a, din domeniul limbajului copilaresc
insemnau chiar in indoeuropeana, dupa cum a observat filo-
www.dacoromanica.ro
logul Leon Spitzer (Dacoromania VIII, 131), nu numai « man-

care pentru copii » dar chiar fiinta care le procura aceasta
mancare : m a m a. Si, ca si mamaliga, derivat din mama
si suf. -li ga (la fel cu sapaliga din saps si suf. -li ga),
tot astfel mala i, etimologic, reprezinta un derivat dela acelasi
mama « fiertura de faina » cu atributul 1 a i e, adica 1)
*m a m a 1 a i e, pronuntat mamalai e, cu intelesul « man-
care din faina de coloare mai inchisa» cum era pe atunci
meiul, planta alimentary de capetenie. Din acest *m amalai e,
am obtinut mai tarziu prescurtat, *malaie (ca mama-ta pre-
scurtat in ma-ta), iar din malai e, care era simtit ca plural,
s'a reconstruit un singular m a 1 a i, forma actual /.
Faptul ca dintre aceste doul cuvinte : mamaliga si
mala i, numai ultimul s'a generalizat sub forma scurta, nu
trebuie sa ne surprinda prea mult. Exist/ in Tara asfazi tinuturi,
unde si primul se intrebuinteaza sub forma prescurtata : se
zice maliga pentru mamaliga, la fel ca malai
pentru *m amalai (XCI). Inovatiile in limb a merg incet. Unele
din ele, cum e malai pentru mam a la i, s'au generalizat.
Altele, cum e maliga pentru mamalig a, nu. Adevarul
este a si unul si altul au existat la Romanii de pe cele doua
maluri ale Dunarii, ambele derivand din aceeasi tulpina latina
MAMMA. Daca m alai s'a pierdut din graiul pastorilor
aromani, aceasta se explica din cauza schimbarii conditiunilor
de viata, schimbare ce a urmat imediat dupa parasirea tinu-
turilor din nordul Peninsulei Balcanice.
In afar/ de paine, pastorii aromani intrebuinteaza ca hrana
si t u r t a, din fling nedospita, coapta in cenusa sau in test,
dupa aceea b u cu v a 1 a, paine cu bran/ faramitata si prajita
uI unt ; p a p a r 1,, tot ,un fel de bucuvala, ins/ cu bucatelele
www.dacoromanica.ro
68 MACEDOROMANII
de paine mai mari si cu mai mult unt. Este mancarea ce se

prepara mai mult la stank'. In fine t u ma c i u, acelasi cu
tocmagi (= taietei) din Moldova, si tar a p a s, acelasi cu
mumulic, despre care am vorbit. Dintre paste ei au plat i n t a
(placinta), lap t u c a, ce se prepara la zile mari, p i t u-
r o a Ii e (fel de placinta cu mai multe foi) derivat dela p e t u r a
« foaie de placinta » si, in fine, p i t a, o forma, probabil,
prescurtata din pituroafte, cu intelesul de placinta in genere,
nu « pane » ca la Dacoromani.
Dintre mancari, vine in primul rand laptele cu derivatele
lui, care constituie, ca la Traci, principalele alimente de intre-
tinere, despre care am vorbit mai pe larg in lucrarea mea
« Romanii Nomazi >>. Dupa aceea legumele uscate: fasole, linte,
etc., si, la urma de tot, carnea, care se intrebuinteaza rar la
pastorii semi-nomazi, si, mai des, la pastorii cu asezari stabile.
In orase bucataria este orientala si identica aproape la toate
popoarele balcanice. In forma ei obisnuita in viata din toate
zilele, ea nu se deosebeste prea mult de cea din tars. Se obis-
nuesc mancaruri cu sos preparate cu came de miel, de ber-
bece, de oaie, mai putin de vita si, rar, de porc. Lipsesc
ciorbele picante de bors si de zeama de varza.
Nomenclatura culinara la orase, este impnimutata mai mult
din terminologia turceasca. Astfel incepand cu ciorba, iahnie
(= tocana), chiofte (= chiftea), sarme (sarmale), ciomlec (un
fel de mancare de came de vita), (sis)-chebape (= frigaruie),
pilafe (= pilaf), etc., toate sunt cuvinte din vocabularul culinar
turcesc.
Mancarea pe zi este de trei ori: dimineata, cei mai multi
multumindu-se cu o cafea turceasca, la pram si la cina. Pastorii
obisnuiesc sä guste si dupa prinz. Masa de capetenie in orase
www.dacoromanica.ro
este la cilia. Cei mai multi fiind ocupati cu treburile de peste zi,
n'au timp sä vina la pram acasa.
La Romanii dela lark cand se intampla sä fie invitati la
masa, femeile casei, de obicei, nu stau la masa. Ele servesc
si, numai dupa ce au ispravit cu servitul, se aseaza Intr'o alts
camera la masa si mananca. Dupa masa yin si ele sa stea de
vorba cu oaspetii si ceilalti membri ai familiei. Obiceiul acesta
1-am observat in Albania, intr'o familie chiar din Corita, unde
fusesem invitat la masa.
Sentimentul religios la Macedoromani: sarbAtori, pelerinaj

la manastiri §i la locurile sfinte (hagilfic). La despartirea for
de Dacoromani, Macedoromanii, pornind spre sud, singura for
mostenire pe care si-au dus-o acasa, in noua for patrie, a fost,
in afara de pastorit, limba si 1 e g e a s t r a b u n a. Ca limba,
stramosii for traci invatasera latineste Inca pe vremea cand
se aflau aproape de Dunare. Tot atunci ei vor fi ascultat, pro-
babil, predicile misionarilor romani pentru convertirea Geto-
Dacilor la crestinism, asistand la succesele fericitului Nicetas
de Remesiana, care, pc vremea aceea suntem pe la sfarsitul
secolului al IV-lea predica cuvantul lui Christos in cele
doua Moesii, patria straveche a Romanilor macedoneni. Desi
pastori de meserie, dela inceput ei au fost zelosi crestini. Aceasta
rezulta din bogata terminologie religioasa de origine latina,
care se gaseste si la Dacoromani.
Astazi sentimentul religios este mult mai adanc la Romanii
oraseni si pastorii sedentari, decat la aceia care duc viata
semi - nomads. Acestia, obisnuiti sä petreaca vesnic in munti,
rare on au prilejul sa se roage in biserica. De aceea, de cele mai
multe ori, religia for se reduce la forme exterioare, anume sa -si
www.dacoromanica.ro
60 MACEDOROMANII
faca semnul crucii cand sunt loviti de man dureri sau impre-
sionati de intamplari supranaturale, sa tins sarbatorile de peste
an, de asemenea posturile, crezand in eficacitatea acestora
pentru lucruri bune ca si pentru lucruri rele, sa aprinda lumanari
la icoane, cand se intampla 01 se duck' uneori la biserica, in
fine, sa cheme popa la botez, cununie, etc.
In orase si chiar la tars, acolo unde Romanii au locuinte
stabile, din contra, viata religioasa apare mult mai desvoltata.
In zilele de sarbatori bisericile sunt pline de credinciosi. La
inceputul postului mare, toata lumea merge la biserica spre a
primi slanta o curninica'tura » (grijanie). Spovedania se obis-
nuieste mai mult la oamenii in varsta. Tinerii nu se supun
acestei practici. De altfel nici nu li se cere asa ceva.
Dintre sfinti se bucura la ei de un deosebit cult: « Sum-
chetru » (Sf. Petru), « Sumedru » (Sf. Dumitru), « Stamaria »
(Sf. Maria, adormirea Maicii Domnului), 4 Aghiu Constandin »
(Sf. Constantin), « Simnicoara » (Sf. Nicolae), pastrat sub
aceasta forma numai in nume locale, azi se zice «Aghiu Nicola ».
Dintre ceilalti sfinti minori avem: 4 Aghiu Naum » (Sf. Naum),
o Aghiu Athanas » (Sf. Atanasie), etc.
Aromanii din Macedonia, mai cu seams acei care traiesc in
apropierea Slavilor, au obiceiul sa sarbatoreasca patronul fa-
miliei, care intotdeauna este unul dintre sfintii majori, ca Sf.
Dumitru, Sf. Nicolae etc. La aceasta sarbatoare ei invita la
cina pe toate rudele, petrecand pans noaptea tarziu. Romanii
din Pind nu cunosc acest obicei, ceea ce probeaza el el con-
stituie un imprumut dupa o Slava * S arbilor.
In Macedonia existenta bisericilor romanesti nu se datoreste
numai darniciei ctitorilor care au l'a.'sat cate ceva pentru intre-
tinerea lor, dar si grijei pe care enoriasii o au pentru ele. Fiecare
www.dacoromanica.ro
A$EZARILE PASTORILOR MACEDOROMANI 61
este dator, dupa moarte, sa. lase ceva din avere bisericii. Acei
care faceau bisericilor danii mari, cereau sa fie inmormantati
in ele sau in apropierea lor. Daca intamplator cineva n'a avut
grija sa faca un dar oricat de mic bisericii, atunci rudele au
grija sa achite suma ce-i revine, dupa gradul lui de avere.
Anumite sarbatori de peste an la Macedoromanii pastori
au iesit de cele mai multe on din cadrul strict bisericesc, spre
a marca anumite date fixe din cursul intreprinderilor omenesti
de peste an. Astiel, sarbatoarea « Sumchetru » (29 Iunie) repre-
zinta la cei mai multi dintre pastori data pans cand se vinde
cu toptanul, la negustorii fabricanti de branzeturi, tot laptele
oilor de peste vara. « Stamaria » (15 August) reprezinta data con-
sacrata nuntilor. Acestea nu se fac in once sarbatoare de peste
an ca la populatiunile sedentare. In fine, tot asa « Sumedru *
(26 Oct.), data coboririi turmelor dela munte.
In afara de biserici, Macedoromanii viziteaza foarte mult
manastirile, care, de obicei se afla departe de orase si sunt
zidite pe inaltimi de munte. In vremurile mai vechi, rar existau
Romani care, in ziva hramului, sa.' nu se duck' la aceste manastiri.
Drumul pans la ele se Ikea cu chcrvanele. Pelerinajul la mana-
stiri era si un prilej de intalnire al Romanilor din mai multe
localitati. Calatoria si petrecerea la manastiri dura cate doul,
trei zile. La plecare, fiecare daruia manastirii caw o suma pentru
intretinere si ajutor.
Dar in vremurile mai vechi unii din ei obisnuiau sa se duck
°data in viata, la locurile sfinte. Acest pelerinaj la Ierusalim,
mostenit dela Turci, dupa obiceiul for de a se duce sa se inchine
la Meca, era °data foarte raspandit. Ei se simteau indemnati
la acest pelerinaj atat de dragostea si ardoarea de a vizita locurile
unde s'a nascut, a patimit si a murit Mantuitorul lumii, cat si
www.dacoromanica.ro
62 MACEDOROMANII
de putina vanitate de a -'i adaoga la numele for de botez titlul

« Hagi », care ramanea mo§tenire la toti urma§ii din famine :
Hagi-Dimitri, Hagi-Pavlu, Hagi-Chiriti, Hagi-Bira, etc.
Acest indemn de a se duce la locurile sfinte este relevat
chiar pentru Aromanii negustori a§ezati in ora§ele sarbe§ti:
< Aromanii se duceau foarte des la Ierusalim, la hagilac §i de
aceea foarte des ii intalnim purtand porecla de « hagiu »,
(LX.XXVI I 3 3).
Drumul la Ierusalim nu era atat de scurt ca acela la mana-
stiri. De aceea, pentru acest lung pelerinaj se faceau pregatiri
cu saptamanile inainte. In tot intervalul acesta se pregateau hai-
nele, a§ternuturile §i chiar mancarea pentru un drum lung,
care tinea peste o lung. Plecarea se facea, pe cat cu putinta,
mai multi laolalta. Iar ziva plecarii se tinea in taink din pricina
banditilor de pe drum. Timpul de peste an cand plecau era
in totdeauna acela§i. Ei porneau inainte sau la inceputul postului
mare, pentru ca in ziva invierii sa fie la Ierusalim. Spre a putea
avea titlul de « Hagi », in prima zi de Pa§ti ei trebuia sa fie
acolo, asistand la slujba bisericii in noaptea invierii, cand i§i
aprindeau lumanarea din lumina care iesea din sfantul mor-
mant. Unii aprindeau mai multe lumanari, spre a le putea
duce stinse cu sine acasa, ca amintire la rude §i prieteni.
La plecare spre locurile sfinte, despartirea era foarte dra-
matics. Plangeau cei ce se duceau §i plangeau §i cei ce rama-
neau acasa. Drumul spre « hagilac » era atat de lung §i insotit
de atatea primejdii, incat nu arare on se intampla ca unii din
ei sa nu se mai intoarca acasa. In schimb, cu atat mai vesela
era revederea. La inapoiere, toti veneau incarcati de daruri:
iconite, cruciulite, matanii, inele §i cate alte minunatii aduse
dela locurile sfinte, pe care le imparteau la rude §i prieteni.
www.dacoromanica.ro
Sosirea lor in oras era un mare eveniment. Rude le cu prietenii

ieseau afara de oras cu preotul in frunte spre intampinarea lor.
Dupa sosire, oridecateori ieseau in oras, lumea se uita la ei ca la
niste sfin%i. Luni dearandul se vorbea in localitate de minunile
pe care noii « Hagii* le povesteau despre tot ceea ce vazusera
in Ierusalim si in celelalte localitati legate de viata Mantuitorului.
Denominatia la Macedoromani. Vorbind despre sarbatorile

la Macedoromani, voi spune un cuvant si despre denominatia
lor. Ea este foarte caracteristica la fiecare popor. In privinta
aceasta, este destul sa ne aducem aminte de deosebirea ce
exists intre denominatia greaca si intre cea latina. Aici,
fireste, nu va fi vorba despre originea numelor personale la
Macedoromani. Voi incerca sa ark, pe scurt, anumite tipuri
dintre cele mai obisnuite de formatiune antroponomastica,
servindu-ma pentru aceasta de marele nun& de negustori
aromani, de listele de prenumeranti si de colectia de nume,
publicata de Ioan Caragiani (XXIII-a). Din aceasta scurta ex-
punere se va vedea, in primul rand, care sunt asemanarile si
divergentele ce exists intre felul de denominatie macedoromana
si intre aceea intrebuintata la Dacoromani; in al doilea, felul
particular cum se formeaza numele de familie, care la Aromani
sunt mult mai expresive decat la Dacoromani.
Nu se stie care au fost numele personale la stramosii Roma-
nilor pang la definitiva despartire a Arominilor. Probabil ca
pans prin secolul al VII-lea si al VIII-lea ei vor fi pastrat pe
alocuri multe nume trace in felul acelora care au ajuns pans
la not in inscriptii. Fapt este ca dupa aceasta epoca, dar, mai
cu seams, dupa coborirea Aromanilor in sudul Peninsulei
Balcanice, Romanii din nordul Dunarii au adoptat multe nume
www.dacoromanica.ro
64 MACEDOROMANII
slave, dupa cum Macedoromanii multe nume grecesti. Inainte

de aceasta, si unii si altii au avut acelasi substrat de nume
hagiografice, din antroponomastica cresting din care s'au pastrat
aproape aceleasi resturi: Astfel, la Macedoromani intalnim
N i c a r u s, obisnuit la nord ca nume de familie, derivat
din Nicoara si suf. -uf, iar la Dacoromani Nico a r a, pastrat
simplu. Tot asa Marie pastrat in S t a ma r i e, exact ca la
Dacoromani. In fine, *M e d r u in compusul Sum e d r u
pentru Sfintul Dumitru.
In denominatia macedoromana avem, de obicei, numele de
botez (prenumele) si numele de familie (numele).
Orice individ poarta un singur nume. Acesta era de altfel
si principiul de denominatie indoeuropeana. Dupa introducerea
crestinismului si practica botezului, numele era de natura
hagiografica. El reprezenta de cele mai multe on numele sfan-
tului care era mai aproape de ziva in care se nastea pruncul.
Acest obicei a ramas in vigoare la unii Inca pans azi. Astfel
avem nume: Adami si Dami, Cota, Doni, Gusu, Hristu, Iani,
Nachi, Mihu si Miha, Mitru si Mitra, Tanasi, Tasi, etc. Ala'turi
avem altele care ies din sfera numelor hagiografice: Bitea, Fotu,
Leca, Leciu, Liacu, Lioliu, Miciu, Mulia, Puliu. La femei: Bie,
Cata, Dafa, Dock Dumnica, Epa, Fie, Haida, Ica, Lia, Lie,
Lita, Lica, Puna, etc.
Numele Tuliu, intrebuintat des in denominatia Romanilor
din Pind, nu este de origine latina. El este acelasi cu Tulia (Tulia
Mochea 'or, Tulia Lupu), Toli (Toli Carjali 103, Toli Ciomo),
iar acesta prescurtat din Apostoli.
Incepand cu veacul at XIX-lea, s'au introdus la Greci foarte
multe nume din antroponomastica veche greceasca, la fel dupa
cum la noi, prin curentul latinist, s'au adoptat nume romane.
www.dacoromanica.ro
Aceste nume grecesti, in bunk' parte, au trecut mai tarziu si la

Macedoromani. Astfel, astazi avem: Achile, Alcipiade, Demo-
stene, Pericle, Socrate, etc.
Pentru formarea numelui de familie la Macedoromani, in
trecut au existat doua posibilitati:
I. Se adaoga la numele de botez numele tatalui sau al mamei.
i. Numele tatalui: Costi al Manduca (Constantin al lui Manduca)
Tasi al Nicola, Mitu al Bob, Tica alu Tatani, Nasi al Hristu,
Zisi al Busacu (la Caragiani 99: Zisi Albusacu, ceea ce este
gresit, fiindca avem Busu, Busa, etc.). Numele tatalui putea sa
fie si un simplu epitet. 2. Numele mamei: Spiru ali Pul'ica, Ciusa
ali Lene, Mandi ali Dimoane (din care mai tarziu, and forma-
tiunile dela nume de persoana cu sufixul motional -owie au
disparut ne mai simtindu-se un derivat dela Dima, a ra'mas
simplu Dimoane, redat grafic Dimonie, nume de familie in
Ohrida dela care avem « Codicele Dimonie *), Tica ale Lene,
Opa ale Its, Teglu ale Gule, Tolu ale Ciacia, etc. (XCII27-28).
Astazi aceasta posibilitate, care exists si la Dacoromani, se
&este in proces de disparitie.
II. Se adauga la numele de botez un epitet (porecla sau cali-
ficativ) care, in cele mai dese cazuri, a devenit nume de familie.
Din acest al doilea fel de denominatie s'a creat un sistem, care
sta la baza aproape a tuturor numelor de familie la Macedo-
romani. Acest epitet poate reprezenta un nume de animal, un
adjectiv, un substantiv, nume de localitate, nume de ocupatie,
etc. Derivate in -escu, ca la Dacoromani in felul lui Constan-
tinescu, Georgescu, Popescu, etc. nu exists. In cele ce urmeaza
voi inqira cateva exemple, spre a se vedea felul de formatiune:
i. Nume de animale: Anastasi si F. Capriciu (dim. dela
capra, 117), Popa Dimitri Cucoti (cocos, z86), Cusiu L'epore
5
www.dacoromanica.ro
66 MACEDOROMANII
(iepure, Moscopole, 258), Zisi Leporiciu (Moscopole, 233),

Tulia Lupu (too), Sterghiu Pescu (224), Spiru Busu Parciu
(tap neintors, 196), Familia Porcu (224), Costa Purecu (purece,
tot), Dimitri Tapu (185), Nicola Tironi (taru, 116), Nicola
Ursu (t 02), Gheorghi Vulpe (Moscopole 259), Vulpi (ib. 223),
Antoni Zagari (tc. cane de vanatoare 45) etc.
z. Adjective: Lioliu Albu (220), Iamandi Barda (albanez
« alb », 189), Nasi Barda (43), Ghiti Bardalexi (din barda « alb »
si Alexi, ib.), astazi Badralexi ca nume de familie in Pind si
Veria, Adami Biala (sl. « alb » 237), Andoni Balosu (183), Iani
Bardzu (alb. « alb » 221), Mihu Belciu (sl. « alb * 99, cf. 214),
Const. Belu (sl. alb, 285, z88), Mitri Bercu (189, cf. z88), Alexi
Bitarnu (batran, 221), A. Budala (tc. prost 221), Gusu Cornuti si
Nicola Cornutu (184, 195), Maru Chipinosu (ciupitul, 221), Iani
Ciungu (221), Mitru Ermu (gr. pustiu), Nicola Lapidatu (147),
Zisi Lapidatu (too), Adam Liuta (sl. iute, aspru 238), Tanasi
Psohiu (gr. mort z86), Nicu *curtu (alb. « scurt »), Mitru Spanu
(196), Familia Sugaru (239), Fratii Surdu (239), Teodor Su-
mulai (brun 253), Spira Topali (tc. « schiop ») 286), Iani Uritu
(toz), etc.
3. Substantive: Costachi Naum Balaura (Moscopole, de mai
multe ori, 251), Teodor Balta. (251), Mandi Bardaca (dela alb.
bardh « alb » sau dela tc. bardak « urcior » 183), Zisu Besica
(221), Marcu Boiaru (z88), Nicu Bruma (276), Tanasi Busea,
Lambru Bust). (pumn, 22,i), Costi Buza (205), Iani Caliva
(coliba 214, cf. 146), Lialia Cameasea (146), Hristu Capistera
(183), Spiru Cap-mare (Moscopole, 252), Hristu Carje (22),
Costa Carpuzi (tc. harpuz 103), Ianula Catran (209), Iani Catuna
(214), . Casiricu (baciu 218), Mitru Ciocan (195), D. Coada
(252), Tanasi Cuvata (strachina de lemn, 214.), Vangheli Darda
www.dacoromanica.ro
(alb. q pall » 4o), N. Dala (zara, 40), N. Domazeti (bg. 4ginere

in cask' » 149. H. Filigiani (tc. ceasca 1 oo), Zisu Ghiza (jintita,
222), Gh. Malami (gr. aur, 47). I. Mustaca (42), I. Muldzirusu
(derivat dela mulgere, 252). C. Paltari (spate 223), Z. Parpodi
(ciorap 224), I. Poall (228), G. Partali (sdrentaros 277), N.
Sambur (45), Gh. Sugaru (45), D. Secarl (185), F. TupatA
(secure 259), etc.
4. Ocupatia: Zisi Berbecaru (46), Nicola Casaru (183), Vreta
Cheptenaru (Moscopole, 252), Dasu Drastilaru (pivaru, 184),
Simu Pistolaru (43), Musiu Raftu (gr. croitor 224), Tanasi Picu-
riciu (Picurariciu # pastoras * 289), Tasi Samargiu (26o), etc.
5. Tara sau localitatea de unde vine sau, fiind vorba de
tari si orase strain, unde a facut comert: Gheorghi Breaza,
Iani Halici, Gheorghi Magiari, Hristu Magiari (223), Guli
Tirana (200), Doni Elbasan, Dimitri I. Resnali (tc. din Resna,
15o), Costi Stamboli, Iani Stambolgi, etc. Aci intel si derivatele
cu sufixe, Gheorghi Aveliotu (Avdela, 99), Mitru Cernesiatu
(Cernesi, 146), Joga Samarniotu (Samarena), Toma Denis-
chiotu (Deniscu), Tanasi Farserotu (149), Costi Bituleanu,
Nasi Parlepcianu, Joga Crusuveanu, etc.
6. Nume de popoare: Sotir Arbinesu (Albanez 22o), Zisi
Vlahu (214), Taciu Vurgari (Bulgaru, 148), Dumcea Goga, ori-
ginar din *ipsca. Aci Gog'al are intelesul de Aroman (porecla).
In afar de aceste formatiuni, mai exista o serie de nume de
familie compuse cu prefixe care, la origine, au fost adjective:
cara- (tc. kara 4 negru » fig. puternic, viteaz, grozav, inspai-
mantAtor, tare) intrebuintat des. El corespunde gr. taupo 4ne-
grin> Maupo KWcrucc etc. la fel ca in numele turcesti Kara-
Ahmed, etc. si exists la toate popoarele balcanice. Se pare
ca acest kara este, in aceasta func %iune, o traducere a gre-
5
www.dacoromanica.ro
68 MACEDO ROMANII
cescului gaup° (cf. Mocupo(3aaxot Inca din sec. al XII-lea sub

forma Morovlachi, cand nu venisera Turcii in Europa), iar
ultimul dupa un tip turcesc si mai vechi. Nu este exclus ca
fiecare forma sä aiba o evolutie independents; Cara-Costa
(183), Cara-Dima (z2i), Cara-Nica, Cara-Simu, etc.
deli- (tc. nebun, salbatec, fig. viteaz) foarte des la Greci
(cf. si in rom. Deliu) dela care 1-au luat Aromanii, unde este
foarte rar intrebuintat: Deli-Iani (184), Deli-Mihu (ib.), Deli-
Nusi, etc. Pentru toate celelalte prefixe agru-, bala-, condo-,
cutu-, hagi-, papa- etc. sä se vada lucrarea mea « Aromanii*,
PP. 523-524.
Starea socials la Macedoromani. Din cauza lipsei de izvoare,
nu avem date sigure despre starea socials la Macedoromani,
pentru vremurile mai vechi.
Din punctul de vedere religios, ei aveau o situatie inferioara
fata de Greci si Slavi. Lipsiti de biserica nationals, Mace-
doromanii erau afiliati la biserica greaca. Aceasta dependenta
a romanismului de elenism constituia, dela Inceputul existentei
for in Peninsula, o permanents cauza de inferioritate. Ei nu
puteau si nu Incercau nici in veacurile mai apropiate de not
sa introduca limba romans in local celei grecesti, care era
limba sfanta a Orientului.
Din punctul de vedere social, exista Inca din timpurile
vechi o deosebire Intre Romanii munteni si Intre cei dela
orase.
Primii se bucurau de mai multa libertate deck ultimii.
Viata for petrecuta vesnic in munti i-a fa'cut sa se simta mai
liberi decat Romanii din celelalte tinuturi. Aceasta situatie a
pastorilor romani, la dreptul vorbind, nu le apartinea .numai
www.dacoromanica.ro
lor, ci si celorlalte popoare balcanice care aveau asezarile in munti,

ca Albanezii si chiar unora dintre Greci si Slavi. In privinta
aceasta Const Jire seek, cel mai bun cunoscator al etnografiei
balcanice vechi, spune : o In Bulgaria si in imperiul bizantin,
in afara de iobagi, se gaseau si oameni liberi, mai cu seams pe
inaltimile Balcanului si Rodope si peste tot pe muntii nestra-
batuti, pe unde Romanii si Albanezii traiau in vechea libertate »
(LIV124, 403). In orase, dupe venirea Turcilor in Europa, putinii
Romanii care se aflau erau « raiale » ca toti ceilalti supusi crestini.
Pastorii munteni, din contra, isi pastrau mai multa libertate
in relatiile lor cu stapanirea, prin organizatiile proprii pe care
le aveau din vremea dominatiei bizantine.
Forma primitive a vietii sociale la acesti pastori macedo-
romani pleca dela organizatia lor particulars, care avea la baza
tribul.
In vremea primelor invaziuni ale Turcilor in Balcani,
popoarele crestine au avut foarte mult de suferit din partea lor.
Numai mai tarziu, Turcii au inceput sa fie ceva mai omenosi,
evitand varsarile de sange si cautand sa incurajeze pe acei dintre
crestini care meritau increderea lor. In felul acesta, cu timpul,
sate, orase, si chiar districte au inceput sa se bucure de o auto-
nomie administrative ; « On rencontre dans toute la peninsule
balkanique pendant la premiere époque de la domination turque
bon nombre d'autonomies administratives, donnees aux villages,
villes, districts et meme provinces ». Astfel de autonomii existau
in Peloponez « Quant a la Moree (Peloponnese) it faut parti-
culierement relever l'existence d'une autonomie administrative
et communale tres large. Villages, bourgs et villes avaient leurs
conseils d'anciens (demogerontes) qui etaient tres jaloux de leur
independance et tenaient beaucoup a leurs decisions ». Autori-
www.dacoromanica.ro
70 MACEDOROMANII
tatea locals trebuia sä execute decisiunile acestor « sfaturi de

batrani ». In caz de neexecutare, ei se plangeau guvernatorului
tinutului care de obicei era un pass, si imediat primeau satisfac %ie
(V111185189). La Albanezii munteni din nordul Albaniei, auto-
ritatile turcesti n'au intervenit in treburile for de administratie
interns pang in jumatatea a doua a sec. al XIX-lea. Cele mai
multe tulpini din aceasta parte a Albaniei se conduceau de niste
legi cuprinse in codicele « Kanuni i Lek Dukaginit », care, Intre
altele, regulau si litigiile cu caracter criminal. Abia in 1856
guvernul turc a instituit pentru intaia data o judecatorie
in Scutari pentru aplanarea neintelegerilor dintre tulpini
(LXX371.375) De astfel de privilegii trebuie sä se fi bucurat
pe alocuri si Slavii din sudul Peninsulei Balcanice.
La Romanii munteni, lucrurile s'au petrecut la fel. Mai
intai, in ce priveste proprietatea, ei posedau mun %ii cu livezile
si locurile de pasunat. Fiecare proprietar de casa avea partea
cuvenita din munte. Daca se ocupa cu pastoritul, muntele ii
servea pentru pasunatul turmelor. Daca avea aka meserie, el
primea venitul muntelui in bath. Legaturile dintre comunitatea
romaneasca si autoritatea Statului era foarte simpla. Acesta
incasa impozitele fie prin primarul satului, daca acesta era
locuit numai de Romani, fie de un delegat al notabilitatilor,
dupa ce acest impozit era impartit, potrivit situatiunii mate-
riale a fiecarui Roman.
Intre satele pur romanesti existau unele care erau complet
autonome.. Ele se numeau, dupa Pouqueville, care apucase
in parte sa cunoasca aceste start de lucruri, « Kefalohorion »
si erau guvernate de un sef de trib cu ajutorul unui sfat de
batrani numit « ausatet » (derivat din auc #batr », lat. AVUS),:
« Gouvernes dans leurs bourgs et villages, par un conseil de
www.dacoromanica.ro
MEZARILE PASTORILOR MACEDOROMANI 71
sagesse compose de vieillards ils vivaient sous des lois aussi

simples que les moeurs patriarchales dont elles etaient l'ex-
pression ». Acest sfat avea atributii judecatoresti, pe temeiul
dreptului consuetudinar, care rezolva toate neintelegerile dintre
sateni. Altele aveau, in afara de aceasta autonomic, organizatii
speciale, prevazute cu drepturi si privilegii, anume : imunitati
judiciare si fiscale, si sefi aproape complet independenti.
Una din aceste organizatii era « celnicatul », care dainuieste
Inca palls azi. Din felul cum se pastreaza aceasta institutie la
pastorii munteni, rezulta a la inceput Romanii traiau in triburi,
fiecare alcatuit din mai multe familii, care constituia o « falcare a.
0 asezare de 'Aston era constituita dintr'un trib cu seful ei
in frunte : Forma politica a acestei asezari se Intemeia pe orga-
nizatia patriarchala a tribului. Originea cuvantului « falcare »
este latineasca si reprezinta un derivat dela FALX, -CEM
« secere », insemnand, la inceput, portiunea de pamant in forma
unei falce, pe care se afla o asezare omeneasca, probabil, spre a
fi mai usor aparata de atacurile de gall. In lucrarea mea«Ro-
mani Nomazi » (166), in care vorbesc mai pe larg de rostul
unei « falcari », am aratat ca derivate locale din lat. FALX se
gasesc raspandite si in toponomastica din Italia.
In fruntea unei falcari se afla seful tribului, care, cu un
cuvant imprumutat din limba slava, se numea celnic « frun-
tas » (dela eelo a frunte »). Inainte, « celnicul» era singura auto-
ritate care hotara in toate chestiunile ce priveau buna
gospodarie a comunei, precum mai ales pastrarea linistei
printre membrii unei « falcari ». Prin urmare avea si auto-
ritate judiciara. De asemenea « celnicul » era acela care apara
siguranta falcarilor. Puterile lui treceau si in domeniul militar.
Pe temeiul acestor nepretuite servicii ce le aducea « falca-
www.dacoromanica.ro
72 MACEDOROMANII
rilor », alta data dreptul « celnicului » era ereditar. Un « cel-

nic >> se simtea mostenitor al unei pozitiuni speciale in mij-
locul unei « falcari », pozitiune creata nu numai prin averea
lui, care cateodatA intrecea jurnatate din averea unei « falcari »,
dar si prin dreptul de mostenire in familie. Arheologul fran-
cez Heuzey vorbind despre rolul celnicului la Macedoromani,
adaoga: « Personnage tout pacifique it pretend cependant tenir
ses droits d'ancetres guerriers, qu'ils ont acquis, le sabre en
main 1.11 T6 crtzaei ».
La celelalte popoare balcanice, « celnicatul » a existat mai
intai la Slavi, dela care 1-au imprumutat Romanii, apoi la
Bizantini. La Sarbi, in sec. al XIV-lea si al XV-lea, « celnicul *
apare ca un mare demnitar la curte si functiunea ce ocupa cores-
pundea aceleia a unui «comes palatinus ». Astfel in sec. al XIV-lea,
Vukagin, este numit « fiu al celnicului Margnava » (Sohn des
Celnik 1VIargnava) (LIII27). La Bulgari se pare ca n'a existat,
fiindca definitia pe care o da Gerov in dictionarul sau « capetenie
la pastori » (glavatar na ovCari) reprezinta intelesul romanesc. La
Greci -caavt.xoq si -raasyxocc « vornehtner reicher Herr » este,
dupa Fr. Miklosich, aromanesc. La Bizantini, Taavutog, dupa
Kekaumenos, despre care vom vorbi in alt capitol, avea
intelesul de crTpoc-ct,y6c 4 voevod ». Era, prin urmare, cu atributie
militara. Arheologul francez Heuzey, ocupandu-se cu vechimea
si insemnatatea « celnicului » la Macedoromani, spune ca in
greceste el este tradus prin s k out e r i s. Apoi adaoga:
« Exoure ()Lc dans la langue des Byzantins, etait le nom que
portait un officier du palais, l'Ecuyer ; it est probable que ce
titre, multiplie, comme tant d'autres, par les derniers princes
qui se disputerent les debris de 1'Empire, fut donne des
cette époque a quelques chefs Valaques » (XLII273)
www.dacoromanica.ro
Fara a sti cand si dna acest titlu a fost dat sefilor romani
din Pind, interesant este sa constatam faptul ca, plecand dela
intelesul pe care « celnicul u 1-a avut, dupa cum am vazut, la
Sarbi, si 1-avea si la Bizantini, trebue sa fi existat o vreme
cand acelasi inteles il avea si la Romani, mai ales ca, dupa
relatarile lui Kekavmenos despre rascoala Romanilor din Pind
si Tesalia (1066), sefii acestora, anume « celnicii », erau aceia
care conduceau poporul la lupta. In once caz, intelesul pastoral
la Aromani trebue sa fie si el vechi, daca ;Mem seama de faptul
ca, cu acest sens, apare foarte de vreme in orasele dalmatine.
Astfel, in insula Curzola, el se intalneste, sub forma: « pastores
seu celnicos s Inca in 1214. Tot asa in Spalato si in Trace
(14o2) (XXXV73).
Se pare ca sub Turci vechiul inteles, dar mai ales atributiile
lui, au trecut asupra « capitanilor », ajutati de « armatoli » care
formau jandarmeria tinutului. Dupa traditia populara, ei si-au
pastrat vechile libertati si privilegii acordate de imparatii
turci. De altfel, aceasta era una din normele sistemului
de guvernare al Turcilor, de a nu se amesteca in organizatia
interns a unui tinut, atunci cand capeteniile lui recunosteau
autoritatea statului (XLVIII43). In felul acesta se explica in-
chinarea Romanilor munteni Sultanei Valide, mamei Sulta-
nului domnitor. « Par suite de leur bonheur, les Valaques
se trouverent places sous la protection des sultanes Valide
ou meres, au tresor desquelles ils versaient une legere rede-
vance annuelle qui etait plutot un hommage de vasselage
qu'un tribut de servitude. A ce prix, ils furent exempts du
melange des Turcs ; et comme pays d'etat, restes charges de
repartir les impots, ils ne connurent ni exacteurs, ni agents de
l'autorite u (LXXXVIII143)
www.dacoromanica.ro
74 MACEDOROMANII
Tot in felul acesta se explica si privilegiile speciale, pe care

le-au primit dela Turci unele centre ale pastorilor macedoromani.
Intre acestea se gaseste si oraselul pur romanesc din Pind,
Aminciu. Desi infra in istorie in 138o, desvoltarea lui incepe
abia in 1659, cand, pe temeiul unor firmane dela im-
paratie, care se gasesc si astazi in arhivele primariei din Amin-
ciu, a primit din partea vizirului de atunci o serie de
privilegii de ordin politic, economic, religios si chiar judiciar,
care asigurau satului, alcatuit pe vremea aceea din doua
catune formate din colibe, toata autonomia. Aceste firmane
se reinnoiau la fiecare succesiune la tronul imperial. Ele se
acordau pentru anumite fapte de vitejie sau de alts natura in
interes personal sau al imperiului. In arhivele primariei din
Aminciu se pastreaza un poem inchinat celnicului Steriu Floca,
caruia tradi %ia ii atribuie obtinerea privilegiilor pentru oraselul
Aminciu. Pe vremuri, el gazduise pe un mare Vizir cazut in
disgratia Sultanului, avand grija sa nu fie descoperit si tra-
tandu-1 cu toate onorurile ce i se cuveneau. Mai tarziu, and
Vizirul §i-a capatat libertatea, dupa ce a obtinut vechea dem-
nitate, si-a adus aminte de celnicul roman, pe care 1-a invitat
la Constantinopol, unde i-a acordat mai multe privilegii pentru
comuna Aminciu, infante prin firmane (IV225).
In ce priveste starea socials la orase, ea nu prea este cunoscuta

sub forma ei mai veche. Se pare ca aceesta nu se deosebea prea
mult de ceea ce s'a pastrat pans inainte de razboiul balcanic,
cand s'a pus capat stapanirii turcesti in Peninsula.
In centrele mai maH, Romanii, negustori sau meseriasi,
traiau in « esnafuri » (bresle). In afara de aceste esnafuri, existau
pe langa fiecare biserica « eforii ». Ele erau conduse de consilii,
www.dacoromanica.ro
alcatuite din fruntasii comunitatilor. Sarcina acestor eforii

pentru gospodaria interns a Romani lor nu era usoara. Ele se
ocupau cu cladirea si intretinerea bisericilor si a scoalelor, data
existau. Primeau legate si depuneri de bani. In vremurile mai
vechi, cand nu existau banci, acei dintre negustorii aromani
care lasau sume in bath pentru rudele minore, le incredintau
eforiilor. Sunt interesante in privinta aceasta putinele informatii
ce avem despre felul cum s'a procedat atunci cand s'au strans
fondurile necesare la ridicarea unui nou local pentru « Noua
Academie » din Moscopole: Patriarhul Ioasaf al Ohridei, Roman
originar din Moscopole, a convocat pe cetatenii din oras intr'o
sedinta, la care, in afara de mitropolitul Castoriei si al Mosco-
polei cu egumenii manastirilor, au participat: capeteniile orasului,
negustorii si o esnafurile » (breslele) meseriasilor. Toti au subscris
sume pans la 312.000 aspri. In timpurile mai apropiate de noi,
eforiile se ingrijeau si de intretinerea spitalelor (XCVIII17).
Superstitii, credinte si obiceiuri. Din cauza obisnuintei for

cu natura, Macedoromanii sunt mai putin superstitiosi decat
celelalte popoare balcanice. In viata for superstitioasa un mare
rol it joaca zanele, pe care ei le numesc o musatele » (frumoasele),
0 albele, lutitele » (stralucitele). 4 Vampirul », care este atat de
raspandit la Slavi, este foarte putin cunoscut la ei. In schimb,
in basmele populare o musata-loclui » (frumoasa parnintului)
este tot atata de raspandita la ei ca la Meglenoromani : « ubavil'ia
loclui », la Slavi o ubavata na sfetot », la Greci 3) Cii[i.o p cm
Toi5 567cou, la Albanezi o e bukur e dheut ». De asemenea o mi-
rele » (ursitoarele), din gr. wApoc, ocupa un loc important in cre-
dintele for superstitioase la nastere. Ele vin in noaptea din a
treia zi dela nastere si prescriu destinul noului nascut.
www.dacoromanica.ro
76 MACEDOROMANII
Mai superstitiosi decat ei sunt Meglenoromanii. Daca un

baiat sau o fats a dormit peste zi afara si s'a desteptat cu dureri
de cap sau cu calduri, de sigur ca au fost deochiati. Mai mult
decat toti, pruncii sufera de deochi. De aceea ei nu prea sunt
scosi afara, de teams sä nu fie deochiati. Daca totusi da cineva,
din intamplare, peste un prune, atunci ii scuipa usor ca sa nu-i
faca rau prin deochi. Mari ravagii printre acesti Romani face
credinta in vampir. Ea este o influents slava. In miezul noptii,
daca and ceva sunand, si, sculandu-se sa vada cine este, ei
nu dau de nimeni, atunci, de sigur, a fost vampirul. Acesta
nu se arata numai noaptea dar si ziva. Sunt multi din ei care
1-au vazut ca pe un cotoi cu ochii aprinsi ca de foc, altii ca pe
un lup, cei mai multi ca pe liliac sburand noaptea.
Cele mai multe din credintele Romani lor macedoneni sunt
legate de sarbatorile mari de peste an. Astfel, de Craciun, in
ajunul Colindei, la unii pastori este obiceiul de a se pune pe
vatra sa arda o buturuga numita b a b n i c, care tine pans in
ziva de Boboteaza. Acest obicei este general la Meglenoromani.
Cu carbunii acestui babnic se lecuiesc la pastorii macedoneni
vitele de boala; la Meglenoromani, din contra, se is cenusa dela
b o a d n i c, cum il numesc ei, si se pune la radacina pomilor,
ca sa dea plod din belsug (XX at). In In In In legatura cu viata pasto-
reasca se crede ca, atunci cand in seara de Sf. Maria (15 Aug.)
cainele doarme cu capul spre miazanoapte sau sgarcit, aceasta
vesteste iarna grea ; iar daca doarme intins, vesteste iarna caldu-
roasa. Tot asa in ajunul lunei Februarie, femeile din comuna
leaga cu o sfoara foarfecile din casa, tinandu-le astfel trei zile
dearandul, spre a fi legata gura lupilor, sa nu le manance
oile. In ajunul Sf. Gheorghe pastorii vegheaza toga noaptea
pe calea vitelor ca sa nu li se fure laptele dela oi. Cand calul
www.dacoromanica.ro
se opreste in drum, sforaie puternic si nu vrea sa mearga inainte,

insemneaza a are sa se intample ceva flu stapanului sau.
Dintre obiceiuri avem in primul rand « Colindele », care

poarta acelasi nume ca la Dacooromani. Cete de baieti numiti
« culindari », prevazuti cu traiste si ciomege, alearga din cash'
in cash' cthitand. Ei primesc la fiecare cash' covrigi, naut si fructe.
Nautul este aruncat pe jos si colindatorii trebuie sa-1 adune ca
oile, behaind. Aromanii pastori cred ca Christos, auzind beha-
itul oilor, isi aminteste de oaia care 1-a scapat de Evrei, ascun-
zandu-1 in lana ei, si le binecuvinteaza, ca sa se inmulteasca
« ca spruna focului, ca stealile a terlui si ca frundza ponilor »
(ca spuza focului, ca stelele cerului si ca frunza pomilor).
« Fratia de cruce », sub numele de « fartat » exista, dupa
cat m'am putut informa, numai la unii din Romanii asezati
in Macedonia. Nu se stie clack' acest vechi obicei, care tine de
viata de trib, cand primirea unui strain in mijlocul lui se facea
numai prin infratire, este indigen sau reprezinta un imprumut
mai nou dela celelalte popoare balcanice. Fapt este ca astazi
« fratia de cruce » exista la Slavi: « pobratimstvo » (derivat dela
brat «frate »); la Albanezi « vellameri » (derivat dela villa « frate »)
si la Greci c'casAcparcoblar.; (derivat dela ci8acp6c # frate »). Pe
vremuri, actul acestui obicei era insotit si de unele formali-
tali. Fratii de cruce isi jurau credinta in biserica sau la ei acasa,
unde se oficia si un mic servici religios. Dupa aceasta, unii
obisnuiau sa-si zgarie putin mana, spre a bea fiecare din san-
gele celuilalt (XXXIX145)
Un alt obicei interesant este si acela cunoscut la pastorii
din Pind sub numele « Aruguciari » sau « Liguciari », care se
identifica cu « Caluserii » dela noi. In ziva de anul nou se for-
www.dacoromanica.ro
78 MACEDOROMANII
meaza cete de tineri in fiecare comuna, travestiti in fel §i chip,

purtand clopote de diferite marimi, cu masca pe fate §i inarma%i
cu maciuci si sabii de lemn, alergand din casa in casa spre a
strange daruri. Tot in ziva de anul nou este obiceiul sa se face
cate o placing' in fiecare familie. La Romanii din oraF se obis-
nuie§te a se pune un ban de argint in placing. La Romanii
pastori, un obiect in miniature din viata pastoreasca. Inainte
de a se servi, placinta este impartita in atatea felii, cati
insi sunt in familie. Cine gaseste banul sau semnul simbolic
din placing, este om norocos. Un alt obicei raspandit la toti
Romanii este u Taghiani ». In una din zilele lui Iunie (23) se
formeaza grupuri de fete, care, luand cate un vas de arama
impodobit cu tot felul de flori, dupe ce-1 umplu cu apa dela
fantana, pornesc cantand din casa in cask unde li se anima
cate un ban in vas. In satele din Pind, fetele alearga dela o
fantana la alta, dupe care, apoi, se intorc de unde au plecat §i
joaca hora imprejurul vasului (XXIX).
Na§terea la Macedoromani. Mare bucurie este in familia

unui Aroman cand femeia na§te baiat, indiferent dace acesta
este primul sau urmeaza dupe alti baieti.
Ziva na§terii este Praia de obicei in mare secret. Dace
cumva ea se afla, se crede ca femeia insarcinata u adasta »,
adica va avea de suferit mutt de pe urma spiritelor rele. Din
cauza aceasta, ziva nwerii nu este cunoscuta nici macar de
rudele cele mai apropiate.
Cine vrea sa stie de mai inainte clack' pruncul ce se va naste
va fi Mat sau fag, ia putin cositor §i, dupe ce i1 topeqte, it
varsa in mai multe randuri intr'un vas cu apa. Dupe forma
pe care o ia cositorul in apa, se poate ghici data noul nascut
www.dacoromanica.ro
A.5EZARILE PASTORILOR MACEDOROMANI 79
va fi baiat sau fats. Acest obicei este cunoscut la Romanii din

Macedonia.
Copilul nascut se chiami « natg »; la nord, in Macedonia,
§i « bebu ». Dupa na§tere, copiii pornesc fuga pe la rude qi
prieteni O. anun %e fericitul eveniment. Ei primesc pentru
aceasta cate un dar in bath. Dupa aceasta, rudele §i prietenii
se duc sa felicite pe parintii pruncului, aducand fiecare cate
ceva de ale mandril, de obicei prajituri sau dulciuri. Rudele
apropiate, mai des bunicul qi bunica, atarna pe caciulita prun-
cului cate un ban de our 4 flurie ». Dupa na§tere, timp de zece
zile, copilul nu trebuie luat dela mama-sa §i dus in alts camera,
pentruca nu este bine.
A treia zi seara este « ursita » pruncului. In aceasta zi se
face « pugunic », masa mare, la care sunt invitati rudele mai
apropiate. Seara vin, dupa credinta poporului, 4 mirele » (ursi-
tele) la leaganul pruncului, ca sa-i hotarasca « ursita » (soarta).
Ele sunt in numar de trei; ultima decide de soarta lui.
Pentru aceasta se pun la capataiul pruncului: bath de argint,
obiecte de pastorit §i altele, dupa cum parintii doresc ca pruncul
sä ajunga pastor, negustor, meseriaq, sau ca-
p it an de munti. In privinta aceasta sunt foarte caracteri-
stice versurile ce se cants la nunta, in momentul cand mireasa
se prinde in horn. Le reproducem mai jos in dialect §i in trans-
punere literara:
In dialect
Alba si-n ti ved, lea sor,
Ti -14 -ti alinci§i n cor,
Ca s-na fa %I nao ficiori,
Ca luteafiri qi ca sori.
www.dacoromanica.ro
80 MACEDOROMANII
Doi si-1' bagam pi cur a r i,

Ca s-n'aduca untu si-cas.
Doi si-1' bagam p ar ma t ar i,
Ca s-n'adara fustani nale.
Doi si -I' bagam hr i s it I mar i,
S-na faca neale si minghiusi,
S-n'adara caldari si caldarusi.
Masi unlu s-lu fatim ca p i d a n,
Ca si-apara optul'i frati;
Ia, tradziti corlu si giucati !
In transpunere literary
Fericita sa to vad o sofa,
Care mi te-ai prins in hora,
Ca sa ne faci noua feciori,
Ca luceferi si ca son:
Doi sa-i facem p a cur a r i;
Ca sa ne aduca unt si branza.
Doi sa-i facem n e gus tor i,
Ca sa ne faca rochii noua.
Doi sa-i facem mari a r gin t a r i,
Ca sa ne faca inele si cercei,
Sa ne faca caldari si caldaruse.
Numai unul sa-1 facem c a pit a n,
Ca sa apere pe cei opt frati;
Ia, trageti hora si jucati !
Dupa « pugunic », vine ziva botezului. De obicei botezul

se face la biserica dumineca, dupa o saptamana sau cel mult
www.dacoromanica.ro
zece zile dela nastere. In aceasta zi, la Romanii din Macedonia,

se face mass cu nasul in frunte. La botez nimeni nu stie, nici
macar p5rintii pruncului, numele ce va da nasul noului nascut,
nume pe care, imediat dupa botez, copiii ce se gasesc acolo
alearga sa-1 anunte parintilor. Acestia ii cinstesc cu ate un
ban. Dupa ce s'a ispravit cu botezul, nasul is pruncul in brate
si, insotit de celelalte rude, il duce la parinti.
In cele patruzeci de zile, cat timp lauza trebuie sa stea
dupa nastere in cas5., nu este 15.sata niciodata sä treaca singura
intr'o alts camera, ci intotdeauna insotita de cineva. De ase-
menea, seara, dupa ce s'a inchis usa din camera lauzei, nimeni
nu o mai deschide pans a doua zi dimineata, ca sa intre sau
sa iasa din ea. In tot rastimpul acesta se iau toate precautiunile
in contra duhurilor rele. De aceea, in timpul noptii, nu
se lass afara nici rufele atarnate pe funie ca sa se usuce.
Cum se intuneca, se aduna toate si a doua zi ele se atarna
din nou.
Dupa Base saptamani dela nastere, lauza insotita de moasa
se duce cu pruncul la biserica <t Sall l'ea efhie* (sa primeasca
binecuvantarea). La plecare din biserica, ea nu merge direct
acasa ci, de obicei, se abate la parintii ei sau, in lipsa acestora,
la una din rudele mai apropiate. Acolo ramane toata ziva pans
inainte de apusul soarelui, cand se intoarce cu pruncul acasa.
Cu accasta se incheie obiceiurile cunoscute la nastere.
Nunta la pastorii macedoromani. Aromanii se insoara de

obicei numai intre ei. Desi traiesc amestecati cu celelalte
popoare balcanice, totusi endogamia la ei este foarte raspandita.
In satele din Epir, tinerii se insoara numai cu fetele din comuna.
In asezarile din Macedonia este cunoscuta si exogamia. Iar in
6
www.dacoromanica.ro
82 MACED °ROMANI I
Albania, Romanii din centrele mai marl se incuscresc Cu Alba-.

nezii. Aceasta incuscrire se produce in orasele din Macedonia
si cu Slavii, insa de obicei Bulgarii sunt aceia care se insoara
cu fetele aromance. Ele sunt preferate Bulgaroaicelor pentru
cresterea for mai ingrijita si, mai cu seams, pentru curatenia si
gospodaria casei.
De obicei fetele se Maria intre varsta de 14 pana la 20 de
ani, iar baietii se insoara dela 18 pana la 24 sau, cel mult, z6 de
ani. Intre z4 si 26 de ani, varsta casa'toriei variaza dupa straturile
sociale : la cele superioare, si mai ales la orase, ea este mai mare ;
la cele inferioare, si mai ales la tars, ea este mai mica, ajungand
la fete, cum am spus, pana la 14. ani, iar la baieti pana la i8 ani.
Cu toate acestea exists tulpini, cum sunt « Gramustenii »,
care isi insoara baietii foarte tineri, de 14 ani, cu fete de
varsta mai inaintata. Acestea, dela 13 ani in sus, sunt tinute
ascunse. Pe cand eram director la Scoala Comerciala din Salonic,
in clasa II-a aveam un elev din comuna Livadzi, care era insurat
cu o fats mult mai in varsta decat el. Peste tot tinerii neinsurati
sunt rani, fiindca sunt luati in ras.
La Meglenoromani tinerii se insoara de obicei intre 15 si
18 ani. Cine trece peste aceasta varsta, ar putea ramanea nein-
surat, fiindca fetele nu-i mai zic « cupilas », cum li se spune
baietilor ajunsi pana la varsta de i8 ani, ci « bichiar » sau,
si mai rau, « mos ». In anii din urma, tinerii inapoiati din
America au cam stricat aceasta traditie. Fail de acestia,
care, de obicei, yin cu parale multe, fetele sarace isi mai
talcs putin pe inima si de multe on se marita si cu o cupilasi »
mai in varsta.
La unele tulpini macedoromane si chiar la Meglenoromani,
insuratoarea vacluvilor este rara. In once caz, chiar cand ei
www.dacoromanica.ro
reusesc sa se insoare, sunt nevoiti sa is o vaduva, nu fata

nemaritata. Din contra, vaduvele se marita si cu tineri ne-
insurati, fiindca o femeie mai mult in casa aduce spor la
munca.
Logodna, la tulpinile mai conservatoare, cum sunt Farserotii
(pastorii semi-nomazi din Albania) si Romanii munteni din
Pind, se face de obicei intre parinti, imediat dupa nasterea
baiatului si a fetii. Este destul sa intervina aceasta intelegere
intre parinti, pentru ca copiii astfel logoditi sa se insoare la
varsta potrivita. Daca logodna nu se face de parinti, atunci se
trimete din partea fetei o petitoare (de obicei ruda) la parintii
baiatului, spre a-i intreba daca doresc sa-si marite fata dupa
cutare &Eat. In Macedonia sunt cazuri, cand parintii fetei trimit
petitoare sau chiar si petitori sa ceara mana baiatului. Cum
uneori tinerii nu se cunosc intre ei, atunci, in cazul ca parintii
se inteleg, se procedeaza la o intalnire intre baiat si fata, intalnire
care, de obicei, are loc intr'o zi de sarbatoare la biseric.". La
biserica ei se vad, taxa sa-si vorbeasca. Intalnirea poate avea loc
si intr'o familie, insa fara ca ei sa schimbe o vorba intre ei.
Fireste, toate aceste obiceiuri se tin mai mult la tars si intre
Romanii pastori. In orase, logodna se face cu intalniri si sarutari
cum se obisnuieste pretutindeni. ,
La logodna, mirele aduce milesii un inel si o salba de bath

de argint, la familiile instarite, de aur, salba pe care, in cele mai
multe sate, logodnica o poarta atarnata de gat. In alte comune
salba se poate atarna de coafura capului. Din partea fetei se
trimet logodnicului daruri lucrate de logodnica, precum ar fi
camasi si batiste brodate. La pastorii din Epir, mirele trimete
miresii un colac incarcat de cercei, bratare si cateva monete de
aur. Colacul este dus de o fata insotita de alai in cantece de
6'
www.dacoromanica.ro
84 MACEDOROMANII
flung. Parintii miresii ii trimet mirelui un alt colac, Insotit de

mai multe daruri. In ziva logodnei, la tars, se face °spat mare,
la care se bea si se mananca pans seara tarziu.
Dupa logodna, tinerii nu vorbesc cu logodnicele for parns
in ziva nuntii. Ceva mai mult, daca intamplator tanarul &I de
logodnica la vreo ruda a lui sau alt undeva, atunci ea se ascunde
sa nu o vada, sau fuge dinainte lui.
La Meglenoromani, tinerii se cunosc inainte de logodna.
In cazul acesta, and unui baiat i-a placut o fata, atunci parintii
baiatului trimet la parintii fetei un « stroinic » (petitor). Daca
acesta izbuteste sa obtina mana fetei, parintii ei o chiama inaintea
petitorului, o pun sa-i sa'rute maim si Invoiala este facuta. Fata,
odata logodita, nu se ascunde ca la Macedoromani de logodnicul
ei. Din contra, ea se duce la parintii lui, ca sa ajute prin casa
si la muncile campului.
La pastorii macedoromani logodna nu tine mult. Nici la
Romanii stabiliti in orase, afara numai cand logodnicul se
gaseste Intr'o tars strains la lucru. In cazul acesta logodna poate
Linea mai multi ani dearandul, in care timp logodnica isi
asteapta alcsul rarnanandu-i credincioasa.
Zestrea fetei consta de obicei in imbracaminte si tot felul
de tesaturi pentru nevoile personale si ale casei, lucrate de fata.
o Le trousseau qu'une fille a tisse est tout ce qu'elle apporte a son
man » spune arheologul Heuzey (XLII275). Zestre in bath sau pro-
prietati nu exists la taxa. Partea fetei revive mirelui dupa moartea
parintilor ei. La orase se dau bani si proprietati. La Romanii
din Meglen, dupa un obicei pe care 1-au Imprumutat dela
Slavi, fata se cumpara. Cand se intampla ca parintii fetei sa
fie saraci, atunci discutiile asupra banilor pe care logodnicul
trebuie sa dea parintilor fetei Incep Inca dela logodna. Lo-
www.dacoromanica.ro
godnicul mai trebuie sa dea fratilor si surorilor fetei daruri in

cizme si ghete.
Nunta se face de obicei in ziva de dumineca. Aproape toate
nuntile la pastorii aromani au loc de ziva Adormirea Maicii
Domnului. In aceasta zi, in care se fac dela zece pans la douazeci
de nunti in fiecare aqezare de vara, petrecerile continua pang
a doua zi. In unele comune, ele tin toata saptamana. La Farseroti,
cu o sapta'mana inainte de nunta, mai multe fete se aduna §i
se duc in padure sa stranga lemnele de trebuinci la nunta.
Cu acest prlej, ele aleg un lemn subtire si drept, insa ceva mai
lung, din care fac « flambura » (steag). Dupa aceea se duc la
casa mirelui §i pregatesc « flambura », fixand la extremitatea lui,
care are forma unei crud, o batista mai mare de matase, de
obicei alba in multe parti, rosie. In varful steagului infig
un mar rou, iar in celelalte doua extremitati ale crucii, unii
atarna de varf o quvita de lank' rosie, altii infig cate un mar aunt.
Invitatiile la nunta se fac de MO, care iau cate o plosca de
yin §i se duc din casa in casa. Fiecare invitat bea putin yin
din plosca si ureaza.
La Meglenoromani, pregatirile pentru nunta incep de mier-
curi sau joi. In una din aceste zile, toate rudele se aduna in
casa mirelui, aducand fiecare grau qi lemne pentru pregatirea
painii pentru nunta.
C.nd totul a fost pus la punct, dumineca, in ziva nuntii,
dupa ce toata lumea a ie§it dela biserica, rudele §i cunoscutii
invitati la nunta se strang la casa mirelui. Un grup de tineri
cu cateva fete in frunte se duc sä invite pe naq. Acesta, dupa ce
cinste§te pe tineri cu bautura, incaleca pe calul adus de ei §i
plena impreuna la casa mirelui. Aceia§i tineri se duc sä invite
pe fartati. Dupa ce s'au strans toti in casa mirelui, se procedeaza
www.dacoromanica.ro
86 MACEDOROMANII
la barbieritul acestuia. El intra intr'o camera in care se gasesc

la unii Romani, cum sunt Farserotii, numai fete, la altii, numai
flacai, si in timp ce barbierul, de obicei unul dintre nuntasi,
ii face toaleta, toate fetele tinandu-se de 'flank' danseaza impre-
jurul mirelui cantand cantece de nunta in care, la Farseroti,
se repeta refrenul:
Sum na salte l'isoara Sub o salcie usoara
Si-o arachi sumsoara. Si-o rapi subtioara.
Dupa ce s'a ispravit cu barbieritul, fartatul ia « flambura »
pregatita de mai nainte si, impreuna cu mirele si cu ceilalti
nuntasi, pornesc calari la casa miresei tragand din pusca, spre
a vesti sosirea lor. In satele in care nu este obiceiul sa se
traga din arme pe drum, inainte de a ajunge la mireasa, ei
trimet cativa vestitori sa anunte sosirea nuntasilor. Dupa
aceea infra in curtea miresii si, incarcand pe un cal zestrea
ei, plena cu mireasa calare pe un cal alb, la biserica, unde
se celebreaza cununia. La Farseroti, inainte de a ajunge la
casa mirelui, un grup de tineri ies cu un colac, la vederea
caruia, nuntasii se reped sä rupa cate o bucata din el. Dui)/
cununie, nuntasii ies la camp, unde se incinge o hors mare,
in fruntea carora se gaseste nasul, Orland « flambura » in
mans, dupa el urmeaza mirele cu alti nuntasi, toti imbracati
in haine albe, iar dupa acestia vine mireasa cu zavonul alb,
la Farseroti rosu, urmata de mai multe fete. Dupa holt mireasa
este dus'a.' acasa la mire. Tot atunci se ia « flambura » si se
pune pe acoperisul casei mirelui, unde sta cel putin patruzeci
de zile.
Lunea, dupa nunta, tanara pereche viziteaza pe nas si pe
fartati, invitandu-i seara la masa. A doua zi, marti, primesc
www.dacoromanica.ro
acasa vizitele rudelor mai apropiate. In timpul vizitelor, mi-

reasa sarula mana tuturora, dupa care apoi se retrage. La
plecare, rudele ii daruiesc cate ceva. Miercurea, ultima zi de
nunta, tanara pereche, insatita de socri si de rude, se duce
la fantana. Acolo mireasa umple de trei on un urcior de apa,
pe care mirele it varsa, in vreme ce toti ceilalti cants, pans
ce la urma de tot it umple mirele si toti se intorc acasa. In
aceeasi zi mireasa se apucg de lucru, spre a-i arata mirelui cat
de priceputa este la toate.
La Meglenoromani, nuntasii plead spre casa mirelui cu un
steag facut din trestie, in varful caruia se afla un buchet de
flori, iar peste buchet o cruce. Cum ajung acasa, mirele iese
dinaintea steagului si se inching.. Apoi fartatii aduc un cal alb,
pe care se suie mirele, si, toti impreuna, pornesc calari la casa
miresei. Cununia se face acasa, sau la biserica. In cazul din
urma, mireasa este dusa calare la biserica. Dupa cununie, toti
nuntasii se duc la casa mirelui. Ajungand in fata pragului casei,
mireasa se inching de trei ori, punand piciorul drept pe un
tol intins, apoi intra in ma. Apoi ies toti afara unde se incinge
o hors, care tine pans la cina. In sfarsit se aseaza toti la masa,
care tine mai multe ore, iar dupa masa nuntasii pleaca spre
casa (XX39)
Hore si eantece la Macedoromftni. Aromanii sunt din fire

oameni veseli, carora le plac petrecerile insotite de jocuri si
cantece, insa toate cu masura si la timp potrivit. Ei petrec
duminecile, in zilele de sarbatoare si, mai ales, la nunti.
H o r a la Macedoromani se numeste c o r 11, un cuvant pe
care 1-au mostenit din limba latina, CHORUS. El se deose-
beste in pronuntare de forma dacoromana, care este bulga-
www.dacoromanica.ro
88 MACEDOROMANI I
masa : h c r o. De obicei ei joaca afara la camp, in loc Tiber,

rare on in casa. Jocul for este insotit de o melodie cantata din
instrumente de lautari sau, foarte des, din gura de insisi juca-
torii. Am asirtat la jocurile for in Livadzi, la Aromanii gra-
musteni, de asemenea in tinutul Veriei, la Aromanii din Pind,
si in Albania.
Hora pastorilor aromani se deosebeste de hora noastra. Ea
formeaza un cerc mare si deschis. Oamenii prinsi la hora se
in de mans, de cureaua cu care sunt incinsi sau, mai des,
fiecare din jucatori se prinde cu mina de umarul celuilalt.
In fruntea horei se &este jucatorul care conduce si exe-
cuta jocul. Toti ceilalti ii urmeaza pasind incet imprejur, astep-
tand sa le villa randul. Numai cel care urmeaza imediat
dupa dansator se mai misca putin, sprijinindu-i sariturile.
Dansatorul, tinand o batista in mans, executa jocul in dife-
rite forme, prin miscari regulate si foarte sprintene. De multe
ori, cand este infierbantat si face sarituri mai strasnice, cazand
in genunchi si ridicandu-se repede in picioare, el scoate ate
un tipat care trezeste pe toti privitorii din imprejur. Jocul la
hora pentru cei mai multi dintre flac'a.1 este un prilej, cand
fiecare din ei se sileste sa arate ce poate executa mai elegant
si mai frumos. Dupa ce primul flacau a terminat jocul, vine
al doilea la rand, urmand toti in felul acesta pans cand se
ispraveste hora. Hora astfel alcatuita este foarte impunatoare,
atat prin varietatea dansului cat, mai ales, prin frumusetea
si eleganta costumelor.
In Pind si peste tot in Macedonia, la tars, barbatii joaca
separat de femei. Totusi sunt cazuri cand barbati si femei
danseaza laolalta. La Meglenoromani aceasta este regula. De
asemenea, la prinderea jucatorilor in hora se tine seams de
www.dacoromanica.ro
varsta si sex. Astfel, la horele amestecate yin mai intai bar-

batii sr flacaii, apoi femeile sr fetele. La horde ba'rbatesti,
cand se joaca intre flacai, nu se tine seama de aceasta ordine.
Deosebirea intre horde jucate de barbati si intre acele
jucate de femei consta in faptul ca acestea din urma sunt lini-
stite, fara sarituri si mai frumos executate.
Obiceiul de a se uita barbatii la femei, and acestea joaca
sau rovers, nu exists. In afara de cazul and hora este ameste-
cata, cum se intampla la nunti, fiecare sex ramane la hora lui.
In ce priveste felul cum se cants melodiile in hora, avem
acum excelenta lucrare a profesorului Ion Caranica din Sibiu,
in care ni se dau cele mai pretioase informatiuni: « Prima
strofa din melodie o incepe prima jumatate a horei; aceeasi
strofa o repeta cealalta jumatate, daca sunt putine strofe. In
cazul cand sunt strofe mai multe, a doua jumatate a horei
repeta melodia cu strofa urmatoare. In hoed', mai cu seams la
nunti, melodiile se cants in miscare rara, iar caracterul for este
mare% si gray; pasul lin si uniform dela un capat la altul. Nici
nu se poate concepe ca un jucator sa schimbe pasul, sau sa
nu fie in ritmul melodiei... Unele melodii se joaca inteun
mod original: jucatorii sunt prinsi in hora, insa nu joaca prima
jumatate a melodiei, ci numai o cants, stand pe loc; la a doua
jumatate, ei pornesc bora* (XXXIV).
Celelalte melodii la Macedoromani au acelasi caracter
oriental, in care predomina nota melancolica si taraganata.
Ele yariaza putin dela o regiune la alta, dupa inraurirea pe
care o primesc dela popoarele vecine, in apropierea carora
traiesc. Astfel, Aromanii din Pind, care yin mai des in contact
cu Grecii, cants putin altfel decat Romanii din celelalte regiuni.
La fel si Aromanii din mijlocul Albanezilor, sau aceia din
www.dacoromanica.ro
90 MACEDOROMANII
mijlocul Slavilor. La Aromanii din nord, indiferent daca

traiesc in apropierea Slavilor sau a Albanezilor, se resimte o
putemica influents turceasca. In afar" de aceasta, melodiile
aromanesti se deosebesc dupa ocupatie: Romanii pastori din
Pind cants mai mult cantece haiducesti. Cei din Macedonia
sau din Albania, care se indeletnicesc cu comertul sau me-
seriile, cants mai mult cantece de dragoste. « Aromanii din
grupul de Nord cants la o singura voce, afar" de unele cantece
din regiunea Gramustei si din Nevesca, care se cants la doua
voci. Grupul de sud cants tot la o voce, ins" in regiunea Veriei
sant cazuri and se calla si in doua voci. Grupul Farserotilor
calla cu totul altfel: Melodia o incepe numai o singura per-
soana, de obicei un cantaret bun, dupa unul sau doua tacte
infra tot grupul de cantareti impreuna cu o aka persoana care
acompaniaza pe primul, cantand aceleasi cuvinte, dar pe o
melodie diferita. Acesta «tal'e canteclu >. Grupul intreg acorn-
paniaza Ora la sfarsit pe cei doi solisti, tinand isonul pe tonics
cu vocala e, fail sa cante cuvinte. Cateodata primul cantaret
nu cants ultimele silabe; ele se cant" de al doilea si de intreg
grupul Acest fel de a canta exist" si la Albanezi. Eu am
avut prilejul sa-1 constat in calatoria mea in Albania, din 1928.
Nu se stie clack' Farserotii au primit aceasta particularitate dela
Albanezi, sau invers.
Astazi se cants romaneste la Aromanii din nord si la cei
din Albania. La Aromanii din sud au patruns cantecele gre-
cesti. La acestia de multe on melodii romanesti sunt cantate
cu cuvinte grecesti. Ins" si la ei exists sate care continua pans
azi sa cthite numai romaneste.
Un cantec caracteristic al pastorilor aromani, cum este
d o i n a la Romanii din lark lipseste.
www.dacoromanica.ro
OCUPATIA MACEDOROMANILOR
Macedoromanii, spre deosebire de fratii for din Cara,

cunosc foarte putin agricultura. In schimb, ei sunt excelenti
pastori, neintrecuti negustori si foarte abili meseriasi.
Cu agricultura ei s'au indeletnicit numai atunci and au
avut ate o bucata de teren arabil. Mosii sau latifundii cu terenuri
arabile, cum au Romanii din stanga Dunarii sau chiar vecinii
lor, Albanezii, se pare ca ei n'au avut niciodata. Dar ca, in afara
de pa'storit, indeletnicirea for de ca'petenie si cea mai veche,
s'au ocupat si cu cultivarea ogoarelor, aceasta rezulta mai
intai, din faptul ca in graiul for se pastreaza 'Ana azi termeni
vechi de baza referitori la agricultura, ca : a r a t u <c plug >> din
lat. ARATRUM si v o m e r a 4 fierul lat al plugului )) din lat.
VOMER, -MERIS, pe care Romanii din Tara nu-i au; al doilea,
fiindca si astazi exists tinuturi in Peninsula Balcanica, unde
Aromanii fac si putina agricultura. In lucrarea mea < Romanii
Nomazi » am aratat toate localitatile atestate in care Macedo-
romanii, in afara de grija turmelor, s'au ocupat si cu cultura
ogoarelor. Un eminent cunoscator al starilor din Epir, pro-
fesorul G. Zuca, intr'un studiu economic asupra Romanilor
din Pind, a incercat sa dovedeasca mai pe larg proportiile
acestei indeletniciri.
www.dacoromanica.ro
92 MACEDOROMANII
Cu toate acestea Romanii dela lark in marea lor majoritate,

sunt pastori. Sub aceasta forma, ei au trait poate, inca in vremea
stramosilor lor, Traco-Ilirii, pentruca din toate vremurile, numai
pastoritul a fost pentru ei izvorul de viata din care, mai tarziu,
si-au luat nastere celelalte ocupatiuni: transportul cu chervanele,
comertul cu meseriile, etc.
In cele ce urmeaza voi incerca sa expun, pe scurt, toate
aceste indeletniciri:
Pastoritul $i formele lui. Cum am spus, ocupatiunea de

bald a elementului romanesc dela tare a fost in toate vre-
murile pastoritul. De altfel si natura solului pe care se gaseau
asezarile lor, nu-i putea indemna decat la aceasta Indeletnicire.
Peninsula Balcanica cu un relief atat de variat, a prezentat Inca
din timpurile cele mai vechi toate acele conditiuni firesti pentru
desvoltarea unei vieti pastorale, asa cum a existat din vremuri
stravechi in tot basinul mediteranean: Italia de sud, Proventa,
Spania, Portugalia, Algeria, si, ceea ce pare si mai interesant
pentru studiul formelor acestei vieti sub raportul social, este
faptul ca, pe ca.nd in tarile civilizate aceste forme au intrat
in domeniul legendelor, la pastorii macedoromani ele s'au
pa'strat, toate, pans in zilele noastre.
Printre acestea, cele mai caracteristice sunt transhumanta
si semi-nomadismul.
Prin t r a n s h u m a n t a se intelege, de obicei, mutarea
alternative si periodica a turmelor Intre doua regiuni de
climat deosebit, insotite numai de 'Aston; prin semi-
nomadis m, aceeasi mutare alternative si periodica insa,
°data cu turmele, is parte Intregul gen uman si toata gos-
podaria. La Farseroti, care de multe on isi schimba locuin-
www.dacoromanica.ro
OCUPATIA MACEDOROMANILOR 93
tele dupa calitatea pasunilor, ultimul tip de viata semi - nomads

is forma nomads.
Intre tipul de viata semi-nomad si transhumant, ultimul
pare a fi fost cel mai vechi. La pastorii macedoromani, transhu-
manta nu este atat de raspandita. Ea se practica de nevoie in
regiunile in care barbatii, putandu-se ocupa si cu altceva decat
cu pastoritul, se duc o parte cu vitele la pascut, o aka parte
raman acasa, indeletnicindu-se cu alte treburi. Astfel, pastorii
din Tesalia, grupati in comunele ySescu, Alimeri, Bahce si
altele din apropierea orasului Volo, vara isi trimeteau turmele
de oi la munte numai sub conducerea catorva pastori, iar restul
familiilor ramaneau acasa, ocupandu-se cu muncile campului.
Nu se cunoaste motivul care i-a determinat pe pastorii
aromani sa nu continuie cu aceasta forma a pastoritului. Se pare
ca ei au evitat-o numai din pricina neplacerilor ce se iveau in
viata de familie. Pastorii transhumanti trebuiau sä stea luni
intregi departe de femeile si copiii lor. Nu arare on intalnim
in poezia lor populara accente de durere, tocmai din cauza ca
femeile se vedeau nevoite sa ramana vesnic despartite de
barbatii lor.
Pastoritul sub forma semi - nomads it practica astazi Parse-
rotii din Albania si Gramustenii din Grecia. Despre miscarile
metanastasice ale acestor 'Aston voi vorbi intr'un capitol
separat. Aici ma multumesc sa arat, in cateva cuvinte, felul cum
se desfasoara peste an viata pastorului macedoroman.
Pastorul aroman §i situatia lui materials. Turmele de oi

sunt pazite de ciobani numiti de ei # pecurari » (lat. PECORA-
RIUS). Pastorite nu exists la Macedoromani. Un pastor nu are
nevoie de ucenicie ca sä se pregateasca pentru aceasta meserie.
www.dacoromanica.ro
94 MACEDOROMANII
Romanul de munte se obiynuieyte cu ea, deoarece se nayte yi

traieyte numai printre pastori.
La o turma constand dela 800 pans la moo de capete
se intrebuinteaza doi pastori; cand turma este mai mare, se
pun mai multi.
Toga ziva pastorul petrece la munte, ingrijind de turma
lui yi de sanatatea oilor. El se hraneste cu mancarea care si-o
poarta in traista de acasa. Cei neinsurati se duc cu randul acasa
yi-yi iau de mancare. Celor insurati li se aduce la munte de
femeile lor. Seara vin sa doarma la stank' numai mat r i car i i,
care pasc oile ce au fatat si dau lapte (matrite). Cand se apropie
vremea de dormit, ei adapostesc mai intai oile aproape de
stank dupa aceea se culca si dorm, unii theft', altii in stank'.
Ceilalti pastori numiti b i r b i c a r i (care pasc berbecii),
nut i n a r i (noatenii), stir p a r i (oile sterpe) nu yin la
stank'.
Viata pastorilor macedoromani se desfayoara intre munte yi
yes. Vara, din luna Aprilie pans in Octomvrie, petrec la varatec,
pe inaltimi de munti, iarna, dela Octomvrie pans in primele
zile de primavara, la yes. Ei sunt atat de obiynuiti cu aceste
tniycari periodice, incat astazi exists comune romanesti, ai caror
locuitori, cu toate ca nu se ocupa cu pastoritul sub forma aratata,
totuyi nu raman sä petreaca iarna, in ayezarile for de munte.
Toamna ei pleaca la yes, la fel ca pastorii nomazi, lasand in
comunele for numai ate doug trei familii care sa pazeasca
satul.
Iata ce ne spune Heuzey, referitor la aceasta pornire a
pastorilor roman din Pind, de a rataci veynic pe drumuri:
o C'est une curieuse population que ces Valaques, descen-
dants de tribus errantes. Its ont bati des maisons, forme des
www.dacoromanica.ro
villages et meme des villes, mais ils sont restes pasteurs, au fond
de fame... J'ai rencontre bien souvent dans les chemins de
l'Olympe de ces families en voyage; jamais ils n'ont l'air plus
gai et plus heureux que lorsqu'ils ont plie bagage et pris en main
leur baton de route ».
Situatia materials a pastorilor macedoromani a fost intot-
deauna bunk afara de cazurile rare, cand, dupa o iarna excep-
tional de riguroasa, si-au pierdut o parte din turmele lor, din
cauza frigului excesiv la ses. Acest rau, cu toate a se intampla
la intervale mari, ei nu-1 pot inlatura, din cauza imposibilitatii
de a putea feri, in timp de frig mai mare, turmele de oi in ada-
posturi acoperite. Traind, dupa cum am vazut, in grupari,
turmele lor de oi sunt foarte mari. Ei nu pot gasi adaposturi
atat de spatioase, spre a le putea pa'zi pe toate de rigorile gerului.
Dar, cum am spus, aceste nenorociri sunt rare. De regula, ei
sunt intotdeauna in castig cu turmele lor. Aceasta situatie buns
provine si din cauza organizatiei lor. Traind in grupari conduse
de un celnic, ei formeaza un fel de trusturi in toate transactiunile
lor comerciale. Ei sunt toti uniti si au perfecta incredere in
celnicul lor. Aceasta unire si intelegere a constituit din toate
timpurile puterea lor. Ea a fost admirata si de scriitorii strain.
lath', bunaoara, ce spune Heuzey, in aceasta privinta : « Ces
patres sont une puissance dans le pays ; ils ont pour eux une
force qui les maintient, en depit de l'aversion publique ; c'est
l'union qui regne, dans leurs conseils et la confiance qu'ils ont
en leurs chefs ». Nicio familie din cuprinsul unei falcari n'are
dreptul sa vanda produsul oilor in mod separat. Totul se vinde
in comun si pe un pret unitar. Sub acest raport, « celnicul » are
cuvantul hotaritor. El trateaza cu negutatorii, fabricanti de
branzeturi, care in la ei la munte in luna Aprilie din fiecare
www.dacoromanica.ro
96 MACEDOROMANII
an, sa cumpere laptele din turmele unei « falcari o, pentru tot

intervalul din luna Aprilie Ora la sfarsitul lui Iunie (Sfantul
Petru). In cursul acestui interval, ei trebue sa predea negu-
tatorului cantitatea de lapte cuvenita. Din acest lapte se
prepara mai multe feluri de branzeturi, pe care neguta'torii
macedoromani le desfac pe pietele ora§elor din Peninsula,
insa « caFavalub este articolul cel mai cautat. El nu se
consuma numai in interiorul carii, dar se exporta si in Tur-
cia, Romania, Italia, Egipt §i Jugoslavia. Dupa ce tot laptele
a fost vandut, suma oblinuta este distribuita la fiecare cap
de familie, dupa numarul oilor. Acest numar, la o « falcare »,
poate sa ajunga la cateva zeci de mii. Dintre acestea, celnicul
are cele mai multe.
Suirea oilor la munte. La inceputul primaverii, dupa ce

toate oile au fost tunse, iar caldurile la §es sau aproape de
Ta'rmul marii, unde pastorii macedoromani obivmiesc sail,
petreaca lunile de iarna, incep sa devina mai mari, familiile
Romanilor se pregatesc pentru mutarea oilor la munte.
Cu o saptamana inainte de plecare, o agitatie vie domneste
in comunele romanwi. Barbatii din falcari se aduna in grupuri
spre a se invoi asupra directiei ce trebuie sa apuce. Femeile la
randul lor, dupa ce pregatesc bine toate de plecare, strang tot
avutul for din gospodaria casei in baloturi. Dupa ce s'au facut
ultimele pregatiri si totul sta gata de incarcat, familiile de sub
conducerea unui celnic mai intai pranzesc, dupa aceea incarca
avutul pe cai, dar mai cu deosebire pe catari §i apoi pornesc
la drum:
Inainte merg turmele cu ciobanii insociti de cainii lor, iar
dupa ei urmeaza familiile cu intreaga for gospodarie.
www.dacoromanica.ro
OCUPATIA MACEDOROMANILOIt 9?
Nimic nu este mai impunator pentru acei care n'au cunoscut

viata nomads a pastorilor roman decat privelistea piing de
farmec ce prezinta trecerea acestui convoi.
Dela o departare de o oil se vad ridicandu-se nori de praf
deasupra si imprejurul turmelor de oi. Cu cat turmele se
apropie, cu atilt sunetul clopotelor si cantul copiilor se and
tot mai lamurit, si o lume imensa, care iese din satele si
comunele din apropierea drumului, alearga sa vada pe « Vlahii »
care trec cu oile la munte.
Dupa multimea turmelor de oi si numai la o distanta de
cateva sute de metri, apar « falcarile »:
Inainte merg pe jos copiii mai maricei, insotiti de cateva
batrane vanjoase, iar dupa ei urmeaza intreaga « fara » (neam),
compusa din barbati, femei, fete, toti umbland Incet si alaturi
printre caii si catarii impovarati pang in gat. Rar se vede cate
o batrana care, din cauza oboselii prea mari, se mai suie putin
pe catarii incarcati. In schimb multi dintre barbatii mai cu stare
incaleca, mai mult de placere decat de oboseala, pe « binecuri »
(cai buni de calarit), iar copiii mai mici si pruncii sunt ase-
zati, cei dintai in niste cosuri prinse in dreapta si in stanga
samarului, iar cei din urma in leagane facute anume in mijlo-
cul samarului, deasupra unei invelitoare cu care de obicei se
invelesc baloturile.
Convoiul astfel alcatuit se misca numai dimineata si seara.
Dimineata, pe la revarsatul zorilor pang pe la ora unsprezece,
card Inca n'au inceput caldurile mari, iar seara dela cinci
pang. la ora zece din noapte. Inainte de amiazi poposesc mai
Intotdeauna pe langa un izvor cu apa rece. Seara, mai mult
unde nimeresc. De astfel, pastorii macedoromani, care cu-
nosc toate colturile si drumurile pe unde trec, Isi aleg de
7
www.dacoromanica.ro
98 MACEDOROMANII
popas locurile cele mai bune. Ele sunt aproape aceleasi pentru
fiecare an.
Cum ajung la locul de Innoptat, caii si catarii sunt lasati
liberi dupa hrana, iar oile sunt raspandite pe camp sä pasca.
Indata dupa aceasta, barbatii se apuca si aprind un foc mare.
Imprejurul focului intind corturile spre a fi feriti de ploaie,
Ingrijind ca la marginea cortului sa sape un santulet in care
trebuie sa se scurga apa in vreme de ploaie. In vremea aceasta
femeile Ingrijesc de mancare.
Dar cand timpul este frumos si nu sunt semne de ploaie,
multi din ei nici nu intind corturile. Ei se multumesc sa aseze
sacii unul langa altul, dinaintea for intind crengi si peste crengi
pun cate un tol. Cum vine vremea somnului, se culca toti pe toa-
lele intinse cu capul rezemat de marginea sacilor si dorm asa la aer
liber, pans dimineata, cand se scoall si pornesc din nou la drum.
Mancarea for pe drum consta mai mult din lapte. Ei intre-
buinteaza si came fripta sau legume uscate. Insa laptele cu
derivatele lui sunt baza nutrimentului pe drum. In acest scop,
la plecare, ei au grija sa duca cu sine si o turma mai mica alca-
tuita din « plecatori >>, oi care au fatat cu doua trei zile Inainte
de plecare. Laptele dela aceste oi se intrebuinteaza pentru hrana
copiilor si peste tot pentru intretinerea tuturora.
Pe vremea Turcilor, dad. se intampla in drum sa poposeasca
pe mosia unui bei turc, ei erau nevoiti sa plateasca o dare mica
de fiecare cal sau catar. De cele mai multe ori, insa, ei scapau
de aceasta dare, cinstind pe oamenii de paza cu lapte, branza
si ce mai aveau de ale mancarii.
Astfel, acesti pastori nomazi calatoresc mai multe zile dea-
randul, pans sa ajunga la locuintele for de vara, petrecand ziva
in cantecele copiilor si noaptea in povestile batranelor.
www.dacoromanica.ro
Nu exists munte strabatut de pastorii macedoromani,

unde sä nu se gaseasca o vale sau un parau de care sä nu se lege
cate o intamplare din viata lor. Toate aceste intamplari batranele
le povestesc, in drum sau seara sub cort, copiilor, iar acestia,
la randul lor, le transmit urmasilor. Numai cine a luat parte la
aceste migratiuni anuale ale pastorilor nomazi Isi poate inchipui
de cat farmec este cdprinsa viata lor petrecuta vesnic in munti,
pe care nu fall dreptate, ei singuri dintre toate popoarele
balcanice ii numesc « muntii romanesti ».
Cum se apropie de coline, convoiul Incepe sa scads. « M-
arne » cu « celnicii » in frunte Incep sa se desparta in grupuri
mai mici, apucand fiecare directia tinutului unde vor sa-si
fixeze asezarile. Pentru acei care n'au locuinte stabile pentru
timpul verii, cum sunt in buns parte Farserotii, asezarile de
vara cu turmele se schimba dupa calitatea si belsugul pasunii.
Aceasta se intampla si dupa ce s'au asezat °data, dupa rein-
toarcerea lor din iernatec.
In fine, acum toti au ajuns la munte si o bucurie de nedescris
se vede pe fetele lor.
Muntele este pentru pastorii roman ceea ce marea este
pentru Greci si campia intinsa pentru Bulgari. In munte ei
isi gasesc din belsug hrana pentru vite, in munte refugiul
si siguranta pentru vremuri grele, si tot in munte ei traiesc
clipele senine cand, dupa munca istovitoare din timpul zilei,
adunati toti palcuri, Imprejurul focului la « mandra » (tarla),
petrec in glume, cantece si povesti.
Miparile metanastasice la pastorii aromani. Aceste miscari

sunt foarte vechi. Istoric, ele sunt atestate Inca din secolul
al XI-lea. Astfel, istoriograful bizantin Kekavmenos, povestin-
7
www.dacoromanica.ro
100 IVIAetDOROMANII
du-ne de o rascoala a Romani lor din Pind despre care voi vorbi
la p. 154, ne spune ca familiile si turmele acestor Romani,
vara, incepand din luna Aprilie palls in Septemvrie, petrec in
muntii Bulgariei (sic TO: pl 'ii Boayaptotc), iar, toamna, se
intorc la ses. Care vor fi fost acesti munti ai Bulgariei, nu ni se
spune larnurit. Probabil muntii Macedoniei, daca tinem seams
de Bulgaria din vremea cronicarului.
Centre le de iradiatiune pentru intreaga Peninsula Balcanica,
au fost muntii Pind, Gramos si Tesalia:
Din Pind si din Tesalia pastorii macedoromani, coborindu-
se in sud cu turmele dupa pasune, au ajuns in Grecia pang in
Atica, aproape de Atena si chiar in Peloponez. Tot din Pind
ei s'au asezat in Macedonia si in Tracia.
Din G r a mos si chiar din Pind, pastorii romani s'au
revarsat aproape in toad Albania de rniazazi si, mai ales,
in Fr asar i, dand nastere la tulpina pa'storilor nomazi cu-
noscuti sub numele Far ser oti (pentru Fraseroti). Satul din
care si-a luat nastere numele acestei tulpini este albanez:
Fr a s h e n i «Frasinet », pronuntat in graiul albanez tosc.
Fr a s her i, dela f r a s hen «frasin» (lat. FRAXINUS).
Sunt scriitori care, in dilentatismul lor, deriva numele Farserot
dela numele antic de localitate Farsala, ceea ce este funda-
mental gresit, fiindca, la Albanezi, satul exists si azi sub
forma aratata mai sus.
Cunoscand tinuturile ocupate de pastorii romani in sudul
Peninsulei, sa urmarim putin directia migratiunilor pe unde
se miscau odata cu turmele si unii din ei continua si astazi.
Inainte de aceasta, trebue sä mentionez aci ca pentru unele
din aceste peregrinari avem marturii din partea scriitorilor
englezi si francezi de pe la inceputul sec. al XVII-lea. Astfel,
www.dacoromanica.ro
dintre calatorii englezi, Thomas Herbert face mentiune despre

ele Inca din 1626 ; George Wheler in 1675, iar doctorul
Sibthorp in 1794 (XXII", LXXXIV32). Acela dintre Englezi
care a cunoscut pe pastorii din Pind, mai bine decat toti
cei citati, a fost colonelul William Martin-Leake, atat de
des pomenit in aceasta lucrare. El a calatorit in nordul
Greciei intre 1800-1810. Lucrarile lui au fost publicate
in doua randuri : in 1814 sub titlul « Researches in Greece »
(Cercetari in Grecia), in care sunt stranse toate marturiile
istoriografilor bizantini referitoare la trecutul Macedoroma-
nilor, si « Travels in Northern Greece » (Calatorii in Grecia
de miazanoapte), publicata in 1835. Dupa ei yin Pouqueville,
care a vizitat pe Aromanii din Pind intre 1808-1813, in
doua excursiuni facute in Grecia, dandu-ne cele mai pretioase
si ample informatiuni referitoare la mutarile lor, in fine Francois
Lenormant si L. Heuzey. In afara de acestia au scris si altii,
despre care m'am ocupat mai pe larg in lucrarea mea « Ro-
manii Nomazi ».
Romanii pastori din muntii Pind coborau toamna cu
turmele la iernatcc in Tesalia. Pe vremuri, in campia Tesaliei
existau atatea sate romanesti, incat, toamna, dupa coborirea
pastorilor la ses, intreaga provincie avea aspectul unui tinut
curat romanesc. In aceasta campie se coborau °data, si o parte
din ei mai continua si azi, Romanii din toate asezarile situate
pe povarnisurile nordice ale Pindului, dar mai cu deosebire
din comunele Samarina, Avdela, Perivoli si Smixi, mai -putin
cei din Furca si Masa. Dupa acestia veneau pastorii de pe cursul
superior al raului Aspropotam. Toti acestia impreuna cu acei
din Pind se revarsau in intreaga campie a Tesaliei, dar mai cu
deosebire in Tarcol, capitala ei ysi metropola romanismului din
www.dacoromanica.ro
102 MACEDOROMANII
aceasta provincie. Astfel, cei din Samarina ajungeau in locali-

tatile : Tarcol, Velestin, Cardita, Tarnova si Larisa. Multi
din ei iernau in Lasun (Elasona), altii la poalele muntelui Olimp,
in fine, altii luau directia spre Grebena, Discata, Custur (Ca-
storia), Cojani, Hrupistea, Ciotili si Peritore. Cei din Avdela
se raspandeau in Zarcu, Damasi, Damasuli, Tarnova, Neohori
si Grizano, intre Tricala si Larisa. Pastorii din Perivoli se coborau
mai mult in Tarcol, Velestin, Calabaca, de unde multe familii
nu s'au mai intors in comuna. Altii inaintau cu turmele in
regiunile muntoase dintre Ohrida si Resna, unde o parte din
ei s'au stabilit pentru totdeauna.
0 alts regiune unde iernau pastorii din Pind, era Acarnania
si Etolia.
Dintre aceste doua provincii Etolia este mai muntoask
iar Acarnania mai sesoasa. In aceasta din urma se coborau
pastorii nomazi din cele mai multe comune din Epir, dar mai
cu deosebire din regiunea Aspropotamului superior. Din Pind
isi mutau asezarile in Acarnania comunele Halichi, Lepeniti,
Viliciani, Coturi, Cornu, Gardichi, Pertuli si altele. Pastorii
din toate aceste localitati urmau drumul pe valea Aspropota-
mului : < Les nomades Aspropotamiotes descendent vers la
mi-octobre des gorges superieures de l'Achelous, en parcourant,
de ressaut en ressaut, les croupes, les retraites et les gorges du
Pinde, jusqu'a la fin de novembre, qui est le temps de leur
arrivee dans l'Acarnanie #. Tot din regiunea raului Aspropotam
ei ajungeau cu turmele si mai spre sud. Pe acestia, calatorul
englez George Wheler i-a vazut, peregrinand cu turmele pe
colinele ce se lass in fata golfului Lepante din nordul Pelopo-
nezului. Altii se coborau si mai la sud pans in Atica. Doctoral
Sibthorp i-a intalnit in Atica si Beotia.
www.dacoromanica.ro
Dar o bunk' parte dintre pastorii din Pind isi manau turmele
la iernatec spre campia de pe coasta Mani Ionice numita Kc'acoc
(lat. CAMPUS), dintre Arta si Preveza. In aceasta parte a
Greciei veneau Romanii din Aminciu si din partea rasariteana a
tinutului Zagori, din comunele Grebeniti, Tristinicu, Flambu-
rari. Tot aci se coborau si cei din satele asezate mai in spre
sud, in directia raului Arta : Calarl'i, Siracu, Paliohori, etc. La
coborire, ei urmau drumul dealungul raului Arta. Scriitorul
englez Henry Holland a intalnit dintre acestia mergand pe drumul
spre Preveza. Dupa marturiile lui, turmele acestor pastori erau
atat de maxi incat, in mersul lor, ocupau mai multe mile. Im-
preuna cu turmele, ei aveau nenumarati catari si peste o mie
de cai, care umblau grupati cate douazeci, legati unul de altul.
Caii erau incarcati cu toata gospodaria si cu copiii mai mici,
bagati in cosuri asezate in dreapta si in stanga samarului. Fami-
Bile umblau in urma turmelor cu doi preoti in frunte. Scriitorul
englez mai adauga ca drumul pe care it faceau pe jos acesti
pastori Linea zece pans la doulsprezece zile.
In ce priveste pastorii roman din tinutul Z a g o r i, acestia
la inceput, urmau aceleasi drumuri. Mai tarziu, o parte din
ei au inceput sä emigreze in tinuturile Traciei, de unde multi
nu s'au mai intors in Epir. Dintre acestia, cel mai mare
contingent II formeaza Romanii din Baiasa. Astazi ei se gasesc
raspanditi in Pestera, Giumaia, Sear (Seres), Poroi, Nigrita,
Melnic, Nevrocop si aiurea.
In afara de aceste patru directiuni care duceau in Tesalia,
Acarnania- Etolia, Arta si Tracia, pastorii din Pind, originari
din comunele Furca, Breaza, Padz, altii din Perivoli, Avdela
si alte comune, ajungeau la Grebena, de unde inaintau spre
Olimp, urmand drumul dealungul raului Venetico si atingand
www.dacoromanica.ro
104 MACEDOROMANII
ora§ul Selfige (Servia). Altii din Samarina si peste tot de pe

asezarile muntelui Smolcu apucau directia spre lacul Castoria.
Acestia, in drumul for spre rasarit, ajungeau odata pang la
Saci§ta, comung, alta data pur romaneasca, azi complet greci-
zata. Multi din ei atingeau marea comuna Vlahoclisura, care,
dupa grai, tine de asezarile din Pind. In fine, multi pastori din
Perivoli si Avdela, in mi§carile lor, au apucat drumul spre rasarit
de raul Bistrita, asezandu-se pe muntele Neagus, acolo unde ii
intalnim azi gmpati in satele de langa Veria. Acestia isi manau
turmele la iernatec pe campia de pe tarmul marii, langa Caterina.
Dar multi din Romanii din Pind ajungeau pans in Sear, Cava la,
Nevrocop §i peste tot pe campiile dealungul raului Marita.
Pastorii roman din muntele Gramos s'au miscat cu
turmele in doua directiuni : una spre apus, raspandindu-se
in partile meridionale ale Albaniei de unde apoi se intindeau
in toata Albania, alta spre rasarit, revarsandu-se in Macedonia,
de unde luau drumul spre rniazanoapte pana in Bulgaria.
Nu putem urmari aceste miscari stravechi ale Gra'mustenilor
in cele doua directii opuse. Urmele for se vad in popu-
latiunile romanesti din Macedonia, Albania si Bulgaria, care,
dupa limbs, se deosebesc de cele din Epir §i in de grupul
gramustean. Astazi muntii Gramos sala§luesc, dupa cum s'a
vazut, numai cateva sate. Restul s'a raspandit in directiile
aratate, Cara.' a se inapoia in asezarile for stravechi, probabil,
din cauza contactului for cu Albanezii trecuti la islamism,
care, dupa ce-§i paraseau legea, se tineau numai de hotii,
atacand si jefuind satele crestine. In prezent, pastorii nomazi,
care au mai ramas in muntii Gramos, isi marl turmele la
iernatec unii in Hrupistea, altii, inaintand mai spre miaza-
noapte, in Castoria, acolo unde se coborau odata si pastorii
www.dacoromanica.ro
OCUPATIA MA CEDOROMANILOR 106
din Pind. Multi din ei ajungeau la rasarit pang in nordul

Salonicului, fondand comuna Livadzi din tinutul Meglen. Pe
vremea cand am vizitat eu aceastg comung, num'arul oilor, in
afara de cai si catari, se ridica la 1 so.000. Altii, tot din ei,
inaintau pang la Ienige (Ianita) si Vodena.
0 altA directie pe care o apucau pgstorii roman din Gra-
mos era tinutul Murihova. Aci multi din ei cu timpul au fost
slavizati. Altii o luau mai in spre nord, ajungand in Serbia, in
regiunea dintre Pirot si Vrania. 0 bung parte din ei, trecand
Vardarul si Strumita, au ajuns pang la Nevrocop. Urmand
drumul mai in spre rgsgrit, cei mai multi s'au asezat in Sear,
Giumaia-de-Sus, Racovita, Demir- Hisar, altii in Melnic,
si, trecand raul Mesta, au ajuns pang in Xanti si muntii
Rodope. Unii din ei, apucand drumul spre miazgnoapte, s'au
asezat in muntii Rodope si Balcan. Acestia isi manau turmele
la iernatec in tinuturile sesoase dintre Adrianopole, Marea de
Marmara si raul Marita. Pgstorii din Rodope o luau spre Ghiu-
mulgina, altii din ei spre Drama si Sear.
Pgstorii din Albania cunoscuti sub numele Farseroti,
care altadata se aflau in centre romanesti atat de infloritoare,
ca Moscopole, Grava (Gabrova), ipsca, etc., isi manau turmele
la iernatec spre campia Muzachia, coborind pang aproape de
portul Valona. Altii apucau drumul spre Tesalia. Pgstorii asezati
la nord de raul Scumbi apucau drumul spre satele romanesti
Beala-de-sus, Beala-de-nghios, rgspandindu-se in diferite alte
directii. Cei asezati la sud de cumbi azi se indreaptg cu turmele
spre Grava, Lunca, Pogradet. Romanii din Dangli si Colonia isi
mang turmele la varatec in muntii Gramos. Pe vremuri ei
ajungeau la sud, pang in Acarnania si Etolia. Astgzi pgstorii din
Albania se ggsesc peste tot in aceste parti. Pouqueville, care
www.dacoromanica.ro
106 MACEDOROMANII
vorbe§te in treacat despre ei, nume§te pe cei din Acarnania,

Pistichi. Heuzey, care i-a vazut mai tarziu, arata a Grecii
localnici ii numesc Garaguni (din Caraguni « purtatori de
gune negre >) §i Arvanitovlahi (vlahi originari din Albania).
Ei vareala in regiunile muntoase din spre Karpenisi (Carpe-
nis) si Agrafa. Astazi to %i ace§ti pastori sunt grupa %i in
Maniana, in comunele Surevoli, Cuciubina, Cataro, Ohtu.
Dintre acestea satul Cuciubina, care se mai nume§te Ma-
niana, este cel mai mare. Ceilalti pa'stori din Corita §i %inu-
turile din Moscopole §i Sipsca i§i mana turmele la varatec in
Tesalia. Pastorii din Dangli §i Colonia merg la varatec in
tinutul muntos din Murihova, ajungand in localitatea Ciucura.
De aci, acei care au scapat de slavizare, au Inaintat pang in
satele Gramatecova, Fetita, Candrova, Paticina de langa Vo-
dena, aproape de Veria §i Salonic.
Transportul cu chervanele. Pastorii macedoromani nu se

ocupa numai cu cre§terea turmelor de oi, dar §i cu transpor-
turile. Fiecare familie, pe langa sutele §i miile de oi, mai are
§i un numar de cai §i de catari, de care se folose§te la
transportul marfurilor proprii sau ale altora.
In Peninsula Balcanica, inainte de introducerea cailor ferate,
transporturile marfurilor se faceau cu chervanele. In aceasta
Peninsula, in care siguran %a la drum nu prea era mare, chervanele
serveau §i pentru transportul oamenilor ; ele faceau §i serviciul
postal. 0 chervana, de obicei, se alcatuia din cel putin opt
pans la zece cai sau catari. Ea putea fi insa §i mai mare. Un
studiu asupra acestei indeletniciri nu s'a fa'cut palls acum.
Astfel, Inca nu se cunosc bine drumurile pe care chervanagii
faceau transporturile. Fire§te, pentru marfurile importate din
www.dacoromanica.ro
TH. CAPIDAN: Macedoromlinii. Nr 4..
Ba o OR
Praren llaft
ve en jSAM4COVA
Corn Stan
CUTA I eAryauc
afra,e LIROPOL
Tetovo SCORIA Gamma de Sus
no °Grace, e
otAteiesca
Tars la o RAs /op
VELES 0Sera\
op
/NJ tIOV
0 Ora Re off
&manila ewe
vas.=p
DURAZZO Crupv
oParlea
Terra -----
0" TIRANA
Sea " - --s-NevA
orC
o fbeseta e 0 P"?
!Si
orfar
0
IDasan I Haf OA
.
1. 8 foba
Manton
#
Rada.
,40°
/ ,
...C.'
SAESo &leaf;
CAVA
C eaera
r'''C a reni?'::-Y No r)
/am
den f 0 //ttc'e ....
oraz
Po
y,
rehtfo
t ;14
j Ca i
O.
Pist:
8r /,a;/ ''
tLRA a a SALONIC
-0-
Ca,
Va aria
e
,
0 8,, sG-rar
ER /A
(SARuNA) I flans
. rs pe C0J-1,/
, A, ,
Olova 0 'rc Anna
C a -o-,.
Er'
gAd
eDena
ee
Se
P met\ .N a. _
07 Servla N't. ^ a
rr J.Strg co .."i
prar a
mat
',Elam,'
bac, Dorf,t
Ca a
%T :'/ ' --.'' ovap
I Corfu
I IN
i ' °Carr TRI
0.
0.%,-, LARISA
Marea
NI
e
1
4 Cardit _. pun
10
----_, R.' d Att, A

Rifle r
Airar (;)
Prereaa '7.41 LAMA
c3 o Cirpfn
brevofr
btu
g.,74.
taut, rISI
lif=1. Misolon
Palms
Mi§carile periodice ale pAstorilor rnacedoromani.
www.dacoromanica.ro
strainatate, nu puteau fi decat cele care plecau dela princi-

palele porturi ca : Durazzo, Arta, Salonic, Constantinopol,
etc., iar pentru traficul intern, drumurile ce porneau din
principalele orase, in care se tineau targurile anuale. De multe
ori, insa, chervanagii romani inaintau la miazanoapte, dincolo
de Macedonia. Ei ajungeau in Bulgaria, Serbia si pe coasta
Dalmatiei, pans in Principatele Romane si Ungaria. Nu se
cunosc precis drumurile pe care le urmau si popasurile ce
faceau in cursul acestor calatorii mai lungi.
Ocupatia cu transporturile la Macedoromani a existat de
cand cu primele incercari de a-si desface produsele for in lapte
si ILA. La inceput, ei se multumeau sa transporte aceste produse
dela locuintele for de munte sau de ses, pans la principalele
centre regionale. Cand insa ei, in afara de produsele care tineau
de pIstorit, mai transportau si marfurile altora, cand pentru
acest dublu scop care le aducea venituri mai mari, ei nu se
multumeau sa parcurga drumurile din cuprinsul unui singur
tinut, ci cutreerau intreaga Peninsula Balcanica, cand, in fine,
prin ocupatiunea cu caravanele, foarte multi dintre celnicii for
incepusera O. se dedea si la comert si, prin aceasta, se vedeau
siliti sa treaca dela tars la orase, atunci meseria transporturilor
cu caravanele ajunsese la o extensiune foarte mare, devenind
cel mai sigur mijloc de imbogatire.
Vechimea ocupatiunii Aromanilor cu transporturile este tot
atat de mare ca aceea a pastoritului. In veacurile de mijloc, ei
erau singurii transportatori in Peninsula. Ei strabateau, pornind
de acasa cu caravanele, drumurile care duceau la centrele cele
mai importante pentru comertul intern al Peninsulei. Intre
acestea, lasand la o parte orasele mari ca Salonicul si Constanti-
nopolul, in timpurile vechi cele mai cunoscute printre popula-
www.dacoromanica.ro
108 MACEDOROMANII
tiunile din Epir, Albania si Macedonia erau porturile Valona,

Durazzo si Raguza. Din aceste trei, chervangii macedoromani
transportau in interior toate marfiirile aduse din Italia prin
Venezia si Trieste. Acei care expediau aceste marfuri, constand
mai mult din tesaturi scumpe ca panza de matase si postav,
dupa aceea tot felul de obiecte de sticla si de metal, in fine,
argintarii in filigran, etc., erau Macedoromanii stabiliti in cele
doua orase italiene (LXV313)
De altfel si scriitorii strain ca Pouqueville, William Martin-
Leake, E. M. Cousinery si altii, care au trait mai multa vreme
printre pastorii macedoromani, confirms traficul ce se facea
°data intre aceste porturi si centrele din interiorul Penin-
sulei locuite de Macedoromani ca: Ianina, Calarl'i, Aminciu,
Moscopole, etc., fara sa ne indice precis drumurile pe unde
treceau chervanele lor. Aceste drumuri ar putea fi numai presu-
puse. Ele se cunosc cateodata din corespondenta negustorilor
roman.
Am aratat mai sus ca chervanele nu inlesneau numai
transporturile de marfuri si de oameni, dar faceau si serviciul
postal. Trecerea for era asteptata cu multa nerabdare in hanurile
fiecarui centru mai mare.
Pe vremea aceea, aproape toate hanurile din orase ca si
acele care se gaseau dealungul marilor drumuri erau tinute
de Romani. Astfel, pe soseaua ce duce din Semendria pans
la Constantinopol hangii erau Romani (LXXXVII49). Pe
atunci, si multa vreme chiar dupa introducerea oficiului
postal in imperiul turcesc, schimbul scrisorilor se Ikea mai
mult prin chervanagii. In conditiunile acestea, corespondenta
comerciall cu orasele din Italia, bunaoara, se facea prin unicul
port mai mare din Albania, care era Durazzo,
www.dacoromanica.ro
OUTPATIA MACEDOROMANIL011 109
Din acest port chervanele plecau pe vechea sosea «Via Egnatia,

care trecea prin Elbasan, ajungand pang la tarmul lacului Ohrida,
in apropiere de Pogradet. De aici chervanele se abateau la Mos-
copole, cel mai mare centru comercial al Romani lor din Albania
de pe vremea aceea. Treceau prin Corita si, dupa ce incarcau
marfurile si primeau corespondenta, atingeau celelalte orase si
targuri din apropiere, ca Gramoste, Niculita, Linotopi, Fusea si
altele, inapoindu-se prin Pogradet pe soseaua principall Via
Egnatia si, inconjurand lacul Ohrida pang la Struga, ajungeau prin
orasul Ohrida la Bitolia. De aci ei continuau drumul la rasarit,
pe aceeasi sosea, trecand prin Vodena (Edessa), Salonic si toate
centrele mai marl din Tracia, pans ajungeau la Constantinopol.
Astfel de transporturi chervanagii macedoromani mijloceau
si in tarile de miazanoapte.
Nici aceste drumuri nu ne sunt cunoscute din partea calatorilor
strain. Ei vorbesc de transporturile de marfuri ce se faceau in
Bulgaria, Jugoslavia, Dalmatia, Tarile Romane si Ungaria, fail
insa sa ni le indice, probabil, fiindca nu le cunosteau. Aceste
drumuri erau aceleasi care formau, inainte de venirea Turcilor
in Europa, reteaua de sosele ce legau tinuturile din cele patru
puncte cardinale ale Peninsulei Balcanice. Ele au functionat ca
drumuri de legatura intre principalele orase din Balcani chiar
in timpul dominatiei turcesti si, in parte, functioneaza si
astazi.
Astfel, in afara de Via Egnatia care, dupa cum am vazut,
lega Marea Adriatica de Constantinopol, venea vechiul drum
central, dela nord spre sud, dealungul vaii Morava-Vardar,
care unea Belgrad cu Salonic, avand ca nod principal de legatura
cu celelalte drumuri, orasul Nis. Al treilea drum tot atat de
important era « drumul militar » (Heerstrasse), care lega Constan-
www.dacoromanica.ro
110 MACEDOROMANII
tinopol de Nis, prin Adrianopol si Filipopol. El se continua

la nord pans la Seraievo si mai departe. In afar./ de acestea
existau, fireste, si poteci secundare prin munti, pe care cher-
vanagii roman le cunosteau foarte bine; ins ./, peste tot,
soselele indicate mai sus erau acelea care constituiau reteaua
principals (XII", LV121, CII545).
Pentru transporturile pe care chervanagii roman le fa'ceau in
Principatele Romane avem stiri indirecte : Intre marfurile pe care
negustorii macedoneni le aduceau din Cara spre a fi exportate
in Italia si aiurea, figurau si produsele in ceara, miere si altele.
Toate acestea ei le aduceau cu chervanele. In 1753, in
spitalul din hanul Coltea, i s'au amputat picioarele degerate
chervanagiului aroman, Cost in Ologul din Aminciu
(Metova), care fa'cuse in plina iarna drumul cu chervanele
din Macedonia in Principate. Despre acest eveniment ni se
vorbeste intr'un « hrisov a lui Matei Voda Ghica, dat lui
Costin Ologul, caruia, dupa ce s'a insanatosit si s'a Insurat,
Domnul i-a daruit loc de casa din locul domnesc de langa
Dambovita » (CVII20).
In interiorul Peninsulei, mai ales in partea septentrionall a
Macedoniei si meridionala a Traciei, chervanagii roman faceau
transporturi in orasele in care se tineau targuri o paneghiri »
(TcccAyuptc) anuale. Dintre aceste orase, mai mari erau Parleap
(bulg. Prilep) in Macedonia si Sear (Seres) in Tracia occidentals.
Targurile anuale din aceste orase, in care veneau negustori din
toga Turcia europeana, nu s'au desfiintat decat in urma de
tot, dupa introducerea ca'ilor ferate pe valea vardaro-moraviana
SalonicBelgrad si pe vechiul drum transversal care unea Salo-
nicul cu Constantinopol. Ele datau Inca din Evul-Mediu : o Se
pare ca originea targurilor din Parleap ajunge pans in Evul-
www.dacoromanica.ro
TH. CAPIDAN: Macedoromanii. Nr. 5.
I d 176J-111 ra
Za ref)
Totes(
Gal ti
r ruipara Br-aqov
BaGBID °Ploe#i
Cratova BUCUR
v
PI
Split Ja ,
_i-
R
,41.,...__Aloa, 4 ' 1 tarna Qt
Vt
.t ....-"..g.WI ye c SOFIA
.1/4-ns,pijrren
I ...vv., N.
C Sc Ji fIsm filipopol
a i i Adrian
Dl RAZZ() A20/toula Rados
Byotta
i'''.:§er s
do e
Valona
Cot%) t
M. lotaCa-
0 I00 200 3 OKrn

t-
Drumurile istorice in Peninsula Balcanica.
www.dacoromanica.ro
Mediu ; impreuna cu cele din Seres, ele au fost punctele de

intalnire cele mai importante din Peninsula Balcanica in timpul
dominatiei turce§ti. Aceste targuri incepeau in primele zile ale
lunii Septemvrie §i tineau cincisprezece zile. i asta'zi se mai
vad la Parleap cateva magazine unde din toate partile Turciei
europene veneau negustorii sä cumpere marfuri europene §i
orientale. i nu numai marfurile faceau obiectul acestui comers,
dar si produsele agricole §i vitele » (XXX438).
In particular Parleap, atragea toate caravanele si pe toti
negustorii din Macedonia, Serbia, Albania §i Epir. La aceste
targuri veneau negustori aromani §i greci condu§i de chervanagii
macedoromani. Ne lipsesc documentele pe temeiul carora am
putea dovedi prezenta chervanagiilor romani la aceste centre co-
merciale. Avem insa numele ora§elor pastrate in graiul Romanilor
sub o forma veche. Astfel, in vreme ce Bulgarii de azi numesc
Prilep oraTil Perlepe, din contra, Aromanii ii spun Parleap,
dupa o pronuntare bizantina, pentru vechiul slay Prili pti.
i tot a§a Seres, care in gura Romanilor macedoneni se aude
Sear. Dar chiar fa'ra aceste dovezi, chervanagii aromani care
faceau transporturile de marfuri in aceste centre numai cu
cateva decenii inainte, nu puteau lipsi in veacurile de mijloc,
and ei erau aproape singurii mijlocitori de schimburi de
marfuri in tot cuprinsul Peninsulei Balcanice.
Dupa aceste centre maH, targuri mai mici se %ineau si in
oraFle Cavala si Drama. In special Cavala, ca port comercial,
rivaliza cu Seres (LIVio.). Dintre chervanagiii romani, care
veneau aici cu transporturile, multi nu se mai inapoiau in
comunele for din Pind.
0 alt./ direc %ie pe care o urmau chervanele Romanilor
munteni era aceea care ducea spre miazanoapte. Aici ora§ul
www.dacoromanica.ro
112 MACEDOROMANII
mai important care atragea pe negustorii din toata Peninsula

Balcanica era Raguza. In cursul sec. al XVII-lea, negustorii
macedoromani, ajutati de chervanagiii lor; ajungeau in Serbia
pans la Uzice, Valjevo si Belgrad. In vremurile acelea comertul
Aromanilor, in Serbia, fa'cea concurenta Raguzanilor (LII123).
Despre rolul acestor Romani in comertul din Serbia, dar mai
ales in capitala tarii, ne vorbeste profesorul sarb D. I. Popovici
in lucrarea sa despre comertul Aromanilor in Serbia. In anul
1667, printre negustorii strain din Belgrad se afla, dupa Const.
JireCek, si un mare numa'r de Macedoromani.
Nu se pot cunoaste precis drumurile mai in spre miaza-
noapte, pe care be strabateau chervanagiii macedoromani. Ele
ajungeau pans in Romania, Ungaria si chiar Austria, mai
cu seams ca, dupa cum vom vedea in capitolele ce urmeaza,
in cursul sec. al XVII-lea si poate chiar mai inainte, corner-
ciantii aromani ajunsesera in aceste tari.
Negustorii macedoromani din Albania, mai ales acei din orasul
Moscopole, veneau cu chervanele in Principatele Romane spre
a cumpara ceara si alte produse, pe care le expediau in Venetia.
Intr'o corespondents din acest oral, Alexe Gheorghiu din
Moscopole scrie in 27 Iunie 1697: a (tatal meu) va merge in
anul acesta in Valahia pentru (a cumpara ceara) » (LXXXIV50).
In afara de aceste drumuri mari, chervanagii macedoromani
mijloceau transporturile marfurilor si intre centrele mai
mici. In Macedonia orasele in care ei incarcau si descarcau
marfuri erau, pe de o parte, BitoliaSalonic, cu orasele inter-
mediare : VodenaVeria, pe de alta : BitoliaParleapVeles
ScopieCumanovaVrania. In Albania, drumul cel mai
umblat de chervangii roman era soseaua transversals care lega
tarmul Adriaticei de interiorul Macedoniei prin Durazzo,
www.dacoromanica.ro
Elbasan, Corita, Ohrida, Bitolia. In Epir si Tesalia erau targurile

din Conita, Grebena, Ianina si Larissa cu Tarcol (Tricala) si
mai ales Lasun (Elasona). La aceste targuri, dar mai cu seams la
cele care se tineau in Tesalia, ca Larisa si Lasun, veneau si
negustori roman din Moscopole. In Macedonia alte targuri
mai mici se tineau in: Sacista, Cailar, Cojani, Castoria, Ohrida,
Vlahoclisura, Hrupistea s. a.
In urma introducerii tailor ferate, marile drumuri, incetul cu
incetul, dispareau. Odata cu ele dispareau si faimoasele targuri
din Parleap, Seres si Cavala. In locul for au Inceput sa se formeze
targuri regionale, in care cele mai multe transporturi de ma'rfuri
se faceau tot de chervanagii roman. Aceste balciuri dainuiesc
Inca pana azi, pentru Macedonia in Veria (15 August), pentru
Albania in Conita (8 Septemvrie) si pentru Epir in Grebena
(15 Mai).
Dar sa nu se creada ca, imediat dupa aparitia tailor ferate
in Turcia europeana si celelalte tari balcanice, transporturile cu
chervanele au Incetat dinteodata. In unele parti, multa vreme
dupa aceasta, ele continuau sa se fack mai ales pentru distantele
mai mici. Weigand ne spune ca, pe vremea lui, linia ferata
KalabakaTricalaVolo, construita de o societate belgiank
nu prea avea de lucru, numai din cauza putinei circulatii,
fiindca trei vagoane erau prea multe pentru pasageri, iar trans-
porturile de cereale, chiar in anii de recolta bunk se faceau
mai mult cu chervanele macedoromthie (CX75). Acestea veneau
Ora acasa spre a be incarca si tot asa mergeau si le descarcau
pana la locul detisnatiei. Prin aceasta negustorii mai mici erau
scutiti de cheltuelile complementare.
Astazi, cu introducerea autocamioanelor, Indeletnicirea
Romanilor nostri cu chervanele se gaseste in plin proces de
8
www.dacoromanica.ro
114 mAcEnoRomANII
disparitie. Ea se mai practica putin in Albania, unde nu exists

cai ferate. Cu toate acestea, cu vremea, si in aceasta lark' ea
va fi inlocuita cu marina de transport. In anul 1928, and am
petrecut o vara in Albania, numarul chervanagiilor roman era
foarte redus. Astazi poate va fi disparut cu desavar§ire din
cauza nenumaratelor rechizitii in cai si catari ce s'au facut la
toti Romanii din Peninsula (LXXXIII).
Comertul. De§teptaciunea fireasca a pastorilor macedo-

romani, units cu acea experienta §i cunowere de lume, pe care
numai ei singuri i-o puteau ca§tiga in cursul drumurilor lungi
pe care le strabateau cu turmele sau cu chervanele for de cai §i
catari, in calitate de transportatori, i-au fa'cut, mai de mult,
sä nu ramana indiferenti fata de celelalte ocupatiuni si, mai
ales, fats de comert, care era sa be procure ca§tiguri mult mai
man decat cresterea turmelor de oi.
Inteadevar, dupa cum se va vedea din continutul acestui
capitol, nu a ramas un singur centru din Peninsula Balcanica,
in care Macedoromanii sä nu fi fa'cut comert in stil mai mare.
Dupa Greci, ei au fost aceia care au pus in legatura sudul
Peninsulei §i Albania cu centrele comerciale din statele balcanice,
Ca: Belgrad, Nis, Craguevat, Sofia, Seres, Adrianopol, Filipopol,
etc. Pentru existenta negustorilor aromani in centrele comer -
ciale din nordul Peninsulei, F. Kanitz scria cu optzeci de ani
inainte: < Noi intalnim pe Aromani in numar mai mare chiar
in centrele comerciale de pe cursul inferior al Dunarii, in Pesta,
Neusatz, Sem lin, Panciova §i Belgrad. Ei reprezinta cele mai
inaintate elemente de origine romanica indreptate in directia
nord-rasariteana ». (LVI 333). Tot ei au intins comertul for in afara
de Balcani, mai intai, in porturile din basinul mediteranean,
www.dacoromanica.ro
dupa aceea in rasaritul si apusul Europei, intretinand relatii

cu Moscova, Lemberg, Leipzig, Viena, Budapesta, Bucuresti,
Iasi, etc.
Inceputul comertului la acesti pastori s'a facut cu ajutorul
chervanelor. La inceput, caravanele for nu se multumeau sa
transporte numai marfurile altora, ci duceau cu sine spre van-
zare si produsele for in lapte sau in lana, fabricate la ei acasa.
In modul acesta, gustul de castig, care avea mai multi sorti de
izbanda in comert decat in pastorit, incepuse sal-i atraga tot
mai mult, si, putin cate putin, ei treceau, Inca din timpurile cele
mai vechi, dela starea de pa'stori cu viata nomads, la aceea de
negustori, la inceput ambulanti, dupa aceea cu asezari stabile.
Nu avem documente vechi ca sa putem urmari dela inceput
comertul la acesti Romani. Tinand seams insa de unele date
din sec. al XVII-lea si al XVIII-lea ce ni le procura arhivele
din Venetia, de putinele informatiuni ramase dela calatorii
strain din sec. al XIX-lea din Peninsula si de starile actuale
in Balcani, unde ei impreuna cu Grecii se dovedesc ca cei
mai excelenti negustori, nu vom gresi daca vom admite ca,
imediat dupa ocuparea Peninsulei de Turci, o bung parte
din comertul Balcanului se gasea in mainele lor.
Dintre tinuturile locuite de Aromani, tinuturi care inca
din sec. al XVII-lea si al XVIII-lea au luat o mare desvoltare
comerciala, au fost Epirul, pantile meridionale din Albania
si anumite centre din Macedonia.
Aromanii din aceste tinuturi, uniti cu negustorii greci, in-
tretineau relatiuni comerciale cu porturile din Italia si Franta.
N. Iorga in <( Carte greche» 9i Valeriu Papahagi in cercetarile
sale facute in arhivele Venetiei au aratat partea activa, pe care
negustorii aromani o luau la comert. Ei exportau in aceste
B.
www.dacoromanica.ro
116 MACEDOROMANII
porturi tesaturi de lank' mai grosolane pentru acoperisul trans-

porturilor, abale pentru tarani, piei si alte marfuri indigene,
aducand in locul for postavuri fine, museline, brocate, hartie
orientala, dar mai ales argintarie in filigran, din care, dupa
ce meseriasii aromani le-au imitat foarte bine, au reusit mai
tarziu saii creeze o specialitate aparte.
Pentru comertul Aromanilor cu Fran ;a si celelalte tari occi-
dentale avem relatarile calatorilor francezi si englezi. Acestia,
si in particular Pouqueville si William Martin-Leake, ne arata
cu deamanuntul porturile ca si centrele mai importante cu
care negustorii aromani din Calarl'i, Siracu, Aminciu si altele
faceau comers activ. (LXXXVI I II. 7 a).
Revenind la comertul intern, primele articole pe care ne-
gustorii macedoromani be desfaceau in targurile si orasele din
Peninsula au fost produsele in lapte si land. Pe cele dintai be
fabricau barbatii, pe cele din urrna femeile. Sub acest raport,
femeia macedoromana a avut si are un mare rol, dupa cum am
vazut, nu numai la intretinerea intregii familii care, in cazurile
cele mai obisnuite, se ridica la io pang la 12 membri, dar si la
prelucrarea intregii cantitati de lana obtinuta dela oi, pe care
o foloseste fie pentru nevoile casei, caci ea cu mina ei confec-
tioneaza toata imbracamintea membrilor din familie, fie, mai
ales, pentru comertul de afara.
Dupa lana si fabricatele ei, veneau pieile si tot felul de produse
indigene, pe care Aromanii le desfaceau la negustorii din centrele
si targurile mentionate, cand am vorbit despre ocupatiunea for
cu chervanele. In acest comers ei erau foarte mult ajuta %i de
conationalii for care intotdeauna existau in acele centre ca
negustori. Dela dansii, ei primeau toate informa %iunile de care
aveau nevoie atat pentru siguranta drumurilor, cat si pentru
www.dacoromanica.ro
mersul afacerilor. Nu mai putin le ajuta si faptul Ca, in toate

drumurile pe unde ei treceau cu chervanele incarcate de
marfuri, se gaseau locuri de adapost, un fel de statiuni de
inoptat (hanuri), conduse aproape exclusiv de conationalii lor,
printre care excelau mai ales Romanii din comunele Gopes si
Muloviste de langa Bitolia (Macedonia).
In felul acesta ei se intindeau treptat dela locuintele lor de
munte la centre si targuri mai indepartate, iar dela acestea
inaintau in tarile vecine cu vechiul imperiu otoman.
Nimeni n'a studiat pana acum evolutia comertului la acesti
Romani, spre a putea urmari istoric raspandirea lor extraordi-
nary nu numai in tarile mai apropiate de asezarile lor ca: Bulgaria,
Jugoslavia, Romania, Ungaria, Austria, dar si in Italia, Franca,
Rusia, Polonia (XXXVIII). Altii au inaintat pana in Africa.
In unele din tarile balcanice, cum este S e r b i a, ei au
jucat un rol hotaritor atat la desvoltarea comertului intern, cat
si la formarea clasei mijlocii din care a iesit elita conducato-
rilor de Stat. Fireste, acesti negustori astazi nu s'au mai pas-
trat ca Romani in mentionatele tari. Atata timp cat ei se gaseau
in numar mai mare si continual legaturile cu rudele din patrie,
isi pastrau limba si toate obiceiurile de acasa. Cand insa
numarul lor scadea, ei se pierdeau prin desnationalizare. Pro-
fesorul sarb D. I. Popovici, in lucrarea citata, ne arata ca
negutatorii macedoromani din Belgrad erau cu un veac inainte
atat de numerosi, incat in partea orasului care cuprindea targul,
strazi intregi erau ocupate numai de ei. Cei mai multi dinteinsii
erau originari de prin satele romanesti din Epir si Macedonia
ca: Vlahoclisura, Blata, Sacista, Cojani, Gopesi etc.
Tot comertul capitalei se gasea in mainile lor. Iata in ce fel
ne este descris rolul pe care acesti Romani 1-au jucat °data in
www.dacoromanica.ro
118 MACEDOROMANII
Serbia: « Este cunoscut faptul, desi nu indestul de studiat, ca

bazele negotului nostru au fost puse de strain : de Macedoromftni
in Serbia si de Germani in Croatia... 0 parte insemnata dintre
marii nostri inaintasi de origine strains, prin activitatea si ser-
viciile lor, fac parte integranta din istoria noastrk mftndria
noastra « sange din sangele » nostru. Dar ceea ce este mai im-
portant, in societatea noastrk cel putin in patura noastra ne-
gustoreasca, el astazi nu mai exists nici Macedoromftni nici
Germani: dar mai ales nu exists Macedoromani. Acestia de
mult s'au contopit cu noi; si-au legat destinul lor de al nostru
pang inteatata, incat once aluzie facuta descendentilor despre
originea lor, ar fi un pacat si o rautate ».
Dar in Serbia negutatorii macedoromftni nu se gaseau numai
in Belgrad, ci in toate orasele ca: Nis, Palanca, Alexinat, Cra-
guevat, Zaiciar, Semendria, Cralievo, etc. Cei mai multi din ei
veneau din orasele si satele din Macedonia : Coceani, Veles,
Scopie, Parleap, Bitolia, Moloviste, Gopesi. Altii din Ohrida,
Pisuderi, Moscopole, Lunca, Beala, in fine multi din tinuturile
situate mai in spre sud: Vlahoclisura, Blata, Sacista, etc.
Familiile romftnesti din Craguevat erau originare din Sacista,
Pisuderi si Gopes.
Macedoromftnii au jucat un rol destul de important si in

comertul din B u 1 g a r i a. Dad. in Belgrad n'a mai ramas
aproape nimic din vechea colonie macedoromank la Sofia ea
exists si astazi, alcatuita din mai multe sute de familii, cu o
scoala primary si secundara romftneasca si cu o biserick in care
serviciul divin se face de preoti din Tara. In Bulgaria nu exists
targ sau oras in care Macedoromftnii sä nu se gaseasca in numa'r
mai mare, in calitate de meseriasi, negustori, birtasi sau hote-
www.dacoromanica.ro
lieri. De asemenea, nu exists un centru cat de mic, in care un

calator venit din Tara sa nu dea de un conational de al lui din
Macedonia, cu care si se poata intelege in romaneste.
To %i acesti Romani din Bulgaria care ocupa orasele si
targurile mai mari trebuie deosebiti de pastorii macedoromani
din tulpina gramusteana. Acestia, inaintand din sudul Penin-
sulei Balcanice cu turmele spre nord, se asezau pentru tot-
deauna in muntii Bulgariei, incepand din Stara-Planina prin
Sredna -Gora, Rila si Vitos pans la Marea Neagra.
Dupa Serbia si Bulgaria, Cara in care negustorii macedoro-

mani veneau in numar mai mare era Romani a. Nu avem un
studiu referitor la rolul pe care acesti Romani 1-au jucat in
tara noastra. Se pare a ei se aflau in numar mai mare in Mun-
tenia. Multi din acesti Romani veneau ca negustori de vite ; altii
luau mosii in arenda. La inceputul sec. al XIX-lea, un numar
destul de mare de Aromani se gaseau in Oltenia. Cei mai marl
bogatasi dintre ei erau la Craiova. Acestia nu lipseau nici din
celelalte centre mai mici. Avand usurinta sa-si insuseasca limba
intr'un timp foarte scurt, ei se pierdeau foarte iute printre
ceilalti Romani.
Negustorii aromani s'au aratat ca element de valoare si

in comertul din Austria si Ungaria.
Originea for sudica trebuie cantata in aceleasi centre de
unde se trageau si fratii for din Serbia, Romania si Bulgaria.
Proportiile comertului pe care acesti Romani it faceau in vechea
monarhie austro-ungara erau, dupa cum se va vedea cand vom
vorbi despre starea culturala a acestor Romani, foarte mari.
Sub acest raport, coloniile de TVIacedoromani mai impunatoare
www.dacoromanica.ro
120 MACEDOROMANII
se gaseau in Viena si Budapesta. Ei steteau in legatura atat cu

compatriotii lor din celelalte orase din monarhie, cat si cu rudele
lor de acasa si erau mijlocitori intre comertul din Turcia si
dubla monarhie.
In capitalele Austriei si Ungariei, Macedoromanii au
fondat case comerciale si man institutiuni financiare, care
intretineau legaturi cu institutiile similare din tarile occi-
dentale, ca: Germania, Italia, Polonia, Rusia si Franca. Ei, im-
preuna cu negustorii greci, erau singurii mijlocitori pentru
schimbul de marfuri intre Orient si tarile din Europa cen-
trail. (( Valoarea acestui element era cunoscuta mai de mult
autoritatilor austriace, de aceea ele doreau prin toate mijloa-
cele sa-1 atraga in numar cat mai mare si sä-1 sileasca sa se
aseze in Wile lor. Dela Maria Tereza si mai cu seams dela
Josef al II-lea, s'a lucrat in acest sens, pentru ca in chipul
acesta sä se intareasca puterea economics si sa se ridice cat
mai mult productia monarhiei habsburgice... Macedoromanii
au inundat Austria abia dupa pacea dela Pojarevat. In mai-
nile lor era comertul de matase din Orient si Europa cen-
trail.. Tot comertul en gros si en detail era in mainile lor.
Comertul dintre Turcia si Austria it detineau ei si multe case
de comert macedoromane erau in legatura directs cu cele mai
de seams orase comerciale si industriale din Europa... Prin
mijlocul companiilor lor comerciale, ei detineau tot comertul
dela Atena pang la Pesta si Viena. In Spisca aproape ca aveau
monopolul comertului de postav, iar in Ungaria de nord erau
principalii exportatori si negustori care vindeau vinurile din
Ungaria de sus (Tokay si Miklositz) in Polonia. Dupa Soppron,
ei detineau comertul pans la Corusag si *teier. Din Corusag
faceau deocamdata contrabands de pusti in Turcia, in
www.dacoromanica.ro
Varasdin faceau schimb de marfuri contra cereale sau tutun,

iar in Pojevat contra ceara. Din Slavonia exportau vite. Dela
177o, adica de cand se afla un numar mai mare de Macedo-
romani in locurile noastre, s'a Incercat exportul de grau si
in Italia, care pans atunci Isi satisfa'cea nevoile de grau din
Ungaria, Anglia si Egipt. Incercarea a reusit pe deplin.
Graul era transportat cu slepuri pe Sava pans la Sisac si
Carlovat, iar de acolo era expediat la Mletca, Ancona si mai
departe la Neapole, Genua, Nissa. Tot asa se proceda si cu
comertul de vite. La Subotita tot comertul era in mans. Ma-
cedoromanilor * (LXXXVII).
In afara de Budapesta, centrele mai de seams din Ungaria,
in care Macedoromanii faceau comert in stil mare, erau Miskolc
si Tocay.
In Ungaria ei se gaseau si in alte orase. Cei mai multi
erau in Tr ansil v a n i a. In aceasta provincie negustorii
macedoromani existau in fiecare oras sau targ mai mare,
ca: Arad, Oradia, Cluj, Sibiu, Brasov, Sebesul-sasesc, Orastie,
Alba-Iulia, Fagaras, etc. In aceasta parte a Ungariei « ei
veneau ca supusi otomani: la Inceput, Inca din vremea
cand dainuia peste o parte a vechii Ungarii domnia Semi-
lunei; iar mai apoi, de pe urma legaturilor pe care le inche-
iasera aici. Ca supusi strain, steteau sub un regim special,
deosebitor de al celorlalti locuitori ai tarii si deoarece prin
indeletnicirea for de comercianti erau folositori si altora, li
s'au creat conditii speciale, de ocrotire, asigurandu-li-se si
posibilitati de a-si purta meseria. Acest angajament avea un
caracter privilegial. El putea fi acordat acestor straini cu atat
mai vartos cu cat autohtonii si chiar nici elementul do-
minant, predispus pentru eghemonia feudala si mai apoi poli-
www.dacoromanica.ro
122 MACEDOROMANII
tick' n'aveau nici simtul si nici traditia pentru comert. Astfel

comertul fu lasat in seama Evreilor, a Grecilor si a Macedo-
romanilor » (XXVI232).
Negustorii macedoromani erau destul de numerosi si in
Ban a t. In 1739 se gaseau in Timisoara 12 negustori numai
din Moscopole (LXXXVII18)
Mai in toate localitatile de mai sus, Aromanii au fost
ctitorii bisericilor locale. Ei se deosebeau de adevaratii
greci cu care erau confundati adesea dupa nume si locul de
nastere. In unele din aceste biserici se pastreaza pana astazi
urme despre existenta for de aka data.
In Transilvania ei au rezistat mai putin ca in orice alta
parte a Ungariei. Ca Romani, ei au intrat in legatura cu fratii
for din aceasta provincie si, in scurta vreme, si-au pierdut
graiul si obiceiurile de acasa, asimilandu-se lor.
In Austria cei mai marl negustori macedoromani se aflau
asezati in Viena. Acestia aveau legaturi cu negustorii roman
din Ungaria. Astfel, firma Spirtu din Zemlin lucra cu Viena,
Constantinopol si Trieste. Tot din Zemlin negustorul Cara-
matu avea oboare de porci pans la granita Austriei. Ei veneau
din toate pantile Macedoniei, dar mai cu seama din Moscopole,
Gramoste, Bitolia, Crusova, Vlahoclisura, Blata, Sacista, Me-
%ova, etc. Casele for de comert erau in legatura cu institutele
comerciale din intreaga Europa. Multi din ei ajungeau pang
in Asia. Printre acestia excela Hristu Paligorovici, care fa.-
cuse avere in Serbia.
Aromanii se ocupau cu afaceri bancare si cu tot felul de
schimburi de marfuri intre Orient si Occident. La fel ca
Romanii din capitala Serbiei, toti acesti excelenti oameni de
afaceri, prin genialitatea spiritului si imensitatea averilor, au
www.dacoromanica.ro
OLUPATIA MACEDOROMANILOR 123
reusit sa aduca Statului austriac cele mai mad servicii in

domeniul economic si financiar.
Meseriile. Prin comers pastorii macedoromani au avut

prilejul sa cunoasca artele si meseriile. Foarte multi din ei,
dedandu-se de cu vreme la acest ram de ocupatiune, repede
au putut ajunge artisti si meseriasi de frunte in intreaga Peninsula
Balcanica. Asta'zi, orasele si targurile din aceasta parte a Sud-
Estului european sunt pline de argintari, giuvaergii, sculptori,
fierari, armurieri, tamplari, ceasornicari, croitori, etc. Astfel de
indeletniciri Aromanii le-au avut dela inceput, dupa coborirea
for din satele de munte la orase, si cu ele se gasesc raspanditi in
toate tarile strain, pe unde s'au asezat. (LXXXVII47).
Vorbind despre meseriile la acesti Romani, trebue sa recu-
noastem ca ei s'au indeletnicit intotdeauna cu lucrari care re-
clamau nu numai o munca fizica, ci si un efort intelectual si,
mai ales, un gust pronuntat pentru opere de arta. G. Weigand,
care i-a cunoscut atat de bine, vorbind despre aptitudinile for
pentru arte si meserii, spune : o Lucrarile greoaie si grosolane
nu plac Macedoromanului » (Aller groben schweren Arbeit
ist der Aromune abhold). (CX 64)
Dintre tarile strain, Statul austriac, cunoscand marile insu-

siri ale Romanilor pentru comers si industrie, a incercat pe toate
caile sa-i atraga, fiindca pentru acest Stat Macedoromanii erau
de toate o capital, mestesug, comers si industrie. Cu un cuvant,
ei aveau toate calitatile pentru ridicarea economics a tariff.
Niciunul din ei nu se indeletnicea cu cultura pamantului. In
afara de comers, ei se ocupau si cu meseriile. Sub acest raport,
ei erau in Serbia hangii, carciumari, tamplari, argintari, cizelari
www.dacoromanica.ro
124 MACEDOROMANII
in aur si argint, dulgheri, covrigari, postavari, plapumari,

blanari, sapunari, cizmari, medici etc >> (LXXXVII24)
In Peninsula Balcanica, printre industriasii macedoromani,
a r gin t a r i i ocupau un loc de frunte. Se poate spune ca
argintaria constituie, dupa afirmarile scriitorilor strain, meste-
sugul for national. « In Austro-Ungaria ei se intalnesc ca ar-
gintari sau aurari Inca din 1725 la Orsova si Varset ». Dupa
Kanitz, in orasele Nis din Serbia si Vidin din Bulgaria, arta de
a cizela in aur si argint se gasea in mana Aromanilor. Aceeasi
observatie o face ofiterul de artilerie englez William Martin-
Leake pentru argintarii romani din Grecia. (LIX274)
Nu exists oras sau targ din Macedonia, Epir sau Albania,
unde sä nu se &easel meseriasi romani care sä se ocupe cu prelu-
crarea aurului sau argintului. Sub acest raport, ei sunt singurii care
confectioneaza obiecte in filigran de adevarata valoare artistica.
Aceasta meserie ei au invatat-o in orasele din Italia, dar mai ales
in Venetia, Inca din vremea cand intretineau raporturi comerciale
cu ele. Este destul sa stim ca astazi obiectele lucrate in filigran, ca :
cercei, paftale, bratare, lanturi de ceasornice, medalioane,
nasturi, zarfuri, tabachere, etc. sunt opera argintarilor aromani.
ha cum se exprima Weigand, cu privire la ra'spandirea
acestei ocupatiuni artistice printre Macedoromani : «In toate loca-
litatile mai marl din Peninsula Balcanica se pot gasi argintari
macedoromani ; ei au ajuns para. in Italia (Roma). Lucrarile
de argint in filigran din Venetia arata o mare asemanare cu
cele ale Macedoromanilor, pe cand cele din Tirol se deosebesc.
De sigur, exists o legatura intre unele si altele. Numai, din
nestiinta, n'as fi in stare sa spun daca Macedoromanii au invatat
aceasta arta in Venetia, sau au adus-o ei in acest oras. Legatu-
rile intre Venetia si Moscopole, care in timpurile mai vechi
www.dacoromanica.ro
Lucrari in filigran executate de argintari macedoromani.
www.dacoromanica.ro
era primul centru comercial din interiorul Turciei, au fost

foarte stranse. Multi dintre bogatasii acestui oras aveau filiale
in Venetia si un comert viu exists intre cele doua orase.
Unul dintre palatele cele mai frumoase de pe Canal Grande
din Venetia apartine batranului Sina din Moscopole (vezi p.
208). Faptul ca niciun obiect confectionat in filigran nu poarta
un nume italian, ci aproape toate sunt turcesti, grecesti sau
slave, pare a vorbi contra unei importatiuni a acestei arte
din Italia » (CX HO.
Nu cunoastem vechimea acestei meserii la Macedoromani.
In orasele din Austria si Jugoslavia, argintarii macedoromani
se gasesc atestati Inca din anul 1725 (LXXXVII91), iar la ince-
putul sec. al XIX-lea calatorii strain in Peninsula ii gasesc in
numar mare in orasele si targurile din Macedonia, Albania, Epir
si Tesalia. « La classe du peuple, qui n'a pas de capitaux, s'est
emparee d'une branche d'industrie tres lucrative dans l'Albanie,
qui est la fabrique des ornements et des ustensiles d'or et d'ar-
gent. Ceux qui ne sont pas employes dans les tisseranderies et les
fabriques, sont orfevres ; et quoique depourvus de bons modeles,
ih travaillent assez bien l'or et l'argent » (LXXXVIII176).
Eu insumi in calatoria mea din Albania din 1928 am intalnit
numai in Tirana, capitala micului regat, cinci magazine de
argintari, toti de origine macedoromana.
In afara de argintari, Macedoromanii sunt si buni f i e r a r i
si aramar i. Cei mai multi cutitari si armurieri din Penin-
sula sunt ei. Din mainile for ies tot felul de cutite, pumnale,
hangere, iatagane, toate incrustate cu ornamente executate in fir
de our si de argint. De asemenea ei fabrics foarfeci pentru cro-
itorie si, mai ales, pentru tunsul oilor de care au neaparata ne-
voie ; in fine, securi, topoare si orice fel de instrumente taioase,
www.dacoromanica.ro
126 MACEDOROMANII
de fier si otel. Ca armurieri, Macedoromanii, al'aturi de Albanezi,

sunt neintrecuti. Ei fabrica tot felul de carabine si pistoale, cu
incrustari artistic executate pe tocurile pumnalelor si paturile
pustilor.
Macedoromanii se ocupa si cu fabricarea obiectelor de
arama. Inainte vreme toate tingirile si peste tot vasele de arama
erau opera lor. Cei mai buni aramari se gaseau in orasul Mosco-
pole. Dintre ei lipsesc numai caldarari si spoitori. In schimb,
ei sunt buni clopotari si excelenti ceasornicari.
0 aka meserie pe care Macedoromanii, in timpurile vechi,
o practicau foarte mult, era s cu 1 p t u r a in 1 e m n. Aceasta
meserie, dupa cum se stie, are o origine foarte veche. Toate
popoarele inzestrate cu un mai pronuntat simt artistic au
executat lucrari sculptate, la inceput, din sfera indeletnicirilor for
de capetenie, dupa aceea din alte sfere (XC). La pastorii aromani
se sculptau, la inceput, obiecte de pastorie. Tarziu de tot, sub
influenta lucrarilor de acelasi gen din Peninsula, ei au trecut
la operele de arta decorative, in speta, scaune, jilturi, usi impa-
ratesti la biserici, catapetesme, etc. Cele mai multe catapetesme
sculptate in lemn din bisericile romanesti sunt opera sculpto-
rilor macedoromani. Iata ce spune Weigand cu privire la cata-
peteasma bisericii romanesti din Crusova (Macedonia): « Cea
mai frumoasa lucrare in sculpture se gaseste in biserica prin-
cipals din Crusova. Intreaga catapeteasma, adica peretele care
desparte partea ocupata de credinciosi de altar, consta, cum
arata alaturata reproducere, dintr'un numar de sculpturi despar-
tite cate trei de cate o coloana incinsa de ghirlande de flori
sculptate, si fiecare in diferite feluri. Partea de sus si partea de
jos sunt foarte bogate si cu mult gust si arta executate. Mesterul
ar fi lucrat la ea douazeci de ani, o durata de timp ce nu trebuie
www.dacoromanica.ro
Catapeteasma bisericii romfine din Crusova, sculptata de mesteri aromani.
www.dacoromanica.ro
sä surprinda, tinand seams de maretia lucnilui » (CX "64).

Aceeasi catapeteasma exists si la biserica romans din Vlaho-
clisura. Astazi, aceasta indeletnicire este mai rare. Altadata
sculptorii roman erau cautati pretutindeni in Balcani.
In afara de sculptura, Macedoromanii cunosteau si a r h i-
t e c t u r a. Cei mai man constructori de edificii publice si de
biserici erau Macedoromanii. Kanitz releva in felul urmator
talentul for pentru aceasta ocupatiune: « Aptitudinea extraordi-
nary a Macedoromanilor pentru arhitectura n'a fost observata
pans acum. In afara de Constantinopol, Atena si Belgrad, orase
in care ei au aproape monopolul construc %iunii, Macedoromanii
sunt singurii arhitecti din Turcia si Grecia. Macedoromanul
stie sa execute usor, grade inteligentei sale naturale, cupolele si
boltile. Lucrarile lui de arhitectura intrec pe acelea ale arhi-
tectilor care au studiat in scolile tehnice si, dna se compare
biserica din Semendria cu cea mai mare parte a monumentelor
sarbesti sau germane, cineva n'ar putea decat sa admire abili-
tatea Macedoromanului. De cele mai multe on Macedoromanul
este in acelasi timp arhitect, zidar, lacatus, dulgher si tamplar.
Numai piesele turnate si fabricate le aduce din Austria; restul
it face singer * (LVI322)
0 alts meserie practicata de Macedoromani este c r o i-
t or i a. Ea s'a desvoltat din viata lor pastorall. Pastonil
macedoroman isi confectioneaza imbracamintea acasa. El nu cla
nimic sa se lucreze la strain. Acei dintre ei care se asezau in
localitati mai man si practicau aceasta meserie la inceput pe la
conationalii lor, ajungeau cu timpul croitori abili, care nu se
ocupau numai cu confectionarea costumelor dupe portul cioba-
nilor macedoromani, ci si cu acele purtate de celelalte nationali-
tati, cum erau mai ales Turcii si Albanezii. Costumul acestora,
www.dacoromanica.ro
128 MACEDOROMANII
asa cum se purta odata in Turcia si Albania, era pitoresc si

foarte bogat. Impodobit cu tot felul de broderii in fireturi,
el se arata stralucitor si impunator. In unele tinuturi din
Albania astfel de costume se mai pastreaza si astazi. In restul
Peninsulei, din contra, in cea mai mare parte el a disparut,
°data cu plecarea Turcilor in Asia. Toate aceste costume, cu
broderiile for artistic executate, erau confectionate de croitori
macedoromani.
In ce priveste Meglenoromanii, acestia, spre deosebire

de Macedorornani, se ocupa aproape exclusiv cu a g r i c u 1-
t u r a. La inceput, ei au fost pastori. Aceasta rezulta din
numarul mare de cuvinte din domeniul pastoritului pe care ei
it pastreaza si astazi in limbs. Agricultura au invatat-o dupe ce
s'au stabilit in tinutul pe care it ocupa ei astazi. Meglenul este
coltul cel mai fertil din intreaga Macedonie. Multimea apelor
care serpuiesc din toate colturile fac ca recolta din aceasta
regiune sa nu sufere niciodata. Ei cultiva aproape toate cerealele :
grau de toate calitatile, secara, orz, ovaz si mei.
In afara de agriculture, Meglenoromanii se indeletnicesc
si cu cultura go go silor de m a t a s e. Aceasta ocupa-
tiune, care este raspandita peste tot in Macedonia, nicairi n'a
ajuns la o desvoltare atat de mare, ca in regiunea care se intinde
dela orasul Vodena (Edessa) cu imprejurimi pans la Vardar,
cuprinzand toata regiunea Meglenului cu tinuturile muntoase
ocupate de Romani. Fiecare case de Roman cultiva gogosi de
mAtase, pe care apoi le vinde comerciantilor strain, ce vin in
orasul Ghevgheli prin lunile Mai si Iunie, spre a-si procura
acest articol. In, aceasta epoch', comertul atinge maximul van-
zarii : numai din desfacerea ultimului articol, care inainte de
www.dacoromanica.ro
marele razboi se producea pans la un milion de chilograme,

intra in comunele romanesti o sums de bani destul de mare.
Dupa cultura gogosilor de matase vine a p i c u 1 t u r a.
Fiecare casa are un numar de stupi. Mierea se vinde in orasele
mari, ca Ghevgheli si Salonic. Ei se mai ocupa si cu culti-
varea pomilor fructiferi. Printre acestia, castanii si nucii cresc
in cantitate mare.
Dintre meserii Meglenoromanii cunosc o 1 a r i a. Cu ea
se ocupa mai cu seams Romanii din Nanta. Ei isi desfac
marfurile for in intreaga Macedonie, dar mai ales in centrele
din imprejurimi.
Femeile lor, care sunt foarte harnice, lucreaza tot asa de
mult ca si barbatii la munca campului. In timpul iernii ele se
ocupa cu gospodaria (XX50).
www.dacoromanica.ro
ISTORIA MACEDOROMANILOR
Am spus dela Inceput ca Macedoromanii reprezinta ramura

meridionala a poporului roman. Ei §i-au pastrat locurile for
in sudul Dunarii in parte, probabil, Inca din epoca cuceririlor
romane. Cu toate acestea, pans aproape de sec. XXI, istoria
for a fost strans legata de istoria poporului roman de pretu-
tindeni. Numai dupa aceasta data, din cauza evenimentelor
istorice, ei au limas izolati in sudul Dunarii, traind departe de
fracii for din Dacia, in mijlocul celorlalte popoare balcanice.
Un strain care ii vede raspandici sau grupaii in mase
compacte in sudul Peninsulei Balcanice, izolati de fracii for din
nordul Dunarii, este firesc sa-si puns Intrebarea: De unde vin
acesti Romani azvarlici peste munci §i vai, in tinuturi situate la
distance cu o departare de peste opt sute de kilometri de centrul
romanismului carpato-dunarean ?
Intrebarea nu este noua. Mai de mult istoricii §i filologii,
straini §i indigeni, au avut aceasta nedumirire, fara insa sa fi
putut ajunge, §i unii si alcii, la aceea§i parere.
Problema ce se punea la inceput nu era de a se §ti daca
Macedoromanii in sau nu de poporul roman. Originea for roma-
neasca fusese mai de mult dovedita de istoriografii bizantini,
iar, mai tarziu, ea a fost confirmata §i de cronicarii roman.
Acum era vorba de a se cunoWe clack' stramo0i Macedoromanilor
www.dacoromanica.ro
ISTORIA MACEDOROMANILOR 131
de pretutindeni au o origine locals, adica se gasesc in Epir, Tesalia

si Albania din epoca cuceririi romane, sau au venit din nordul
Peninsulei, din acele regiuni apropiate de Dunare, unde, inainte
de navalirea Slavilor, au trait in unitate teritoriall cu Romanii
din Dacia, vorbind aceeasi limbs si formand un singur popor.
Fiindca aceasta chestiune despre originea geografica a
Macedoromanilor n'a fost discutata pentru ea insasi, ci, in cele
mai multe cazuri in legatura cu problema continuitatii elemen-
tului roman in Dacia, in cele ce urmeaza voi incerca sa expun
pe rand, mai intai parerile istoricilor, dupa aceea cuvantul
filologilor. La urma de tot voi da si informatiunile istorice
transmise prin gura istoriografilor bizantini si roman.
Muffle istoricilor. Primul care a atins aceasta chestiune a

Post profesorul Johann Thunmann, despre care am mai pomenit,
in cunoscuta sa opera o Untersuchungen fiber die Geschichte
der ostlichen europaischen Volker », publicata la Leipzig in
1774. In aceasta lucrare, el a incercat sa explice originea
locals a Macedoromanilor, recunoscand ca, spre deosebire de
Romanii din Dacia, care se trag din Geto-Dacii lui Dromi-
chaites, Boerebista si Decebalus, Macedoromanii vin din roma-
nizarea elementului din Tesalia, Macedonia si Tracia. Cam
aceeasi parere o avea si P. S. Schafarik in « Slavische Alter-
thiimer » (1843), care admitea ca, pang la formarea poporului
roman, diferitele populatiuni romanesti din sud-estul european
an trait in Dacia, Macedonia, Tesalia si Albania. De asemenea
W. Tomaschek in « Ober Brumalia and Rosalia » (1864), par-
tizan al ideii continuitatii Romanilor in Dacia, considera
pe Dacoromani, Daci romanizati, iar pe Macedoromani, Bessi
romanizati. Acestia din urma, impinsi de navalirea Bulgarilor,
9
www.dacoromanica.ro
132 MACEDOROMANII
s'au coborit in sudul Peninsulei, asezandu-se in muntii Pindului.

Identitatea limbii la Macedoromani si Dacoromani Tomaschek
si-o explica din identitatea elementului de baza care a fost
acelasi pentru unii si pentru altii. Aceeasi idee autorul o repre-
zinta si in lucrarea sa de mai tarziu « Zur Kunde der Haemus-
Halbinsel » (1884
In contra parerii lui Thunmann a fost Fr. Joseph Sulzer.
In vol. II din lucrarea sa <c Geschichte des transalpinischen
Daciens » (1771-1772), Sulzer discuta intre altele si originea
locals a Macedoromanilor. Tinand seams de identitatea limbii
acestora cu aceea a Dacoromanilor, el, care era contra conti-
nuitatii elementului roman in Dacia, vedea in Macedoromani
tulpini romanesti care s'au format in unitate teritoriala cu
Romanii din Dacia: «As vrea sa stiu spunea el daca este
cu putinta ca in doua tari atat de indepartate, cum sunt Moldova
si Albania on Macedonia, la doua popoare deosebite si in epoci
diferite, sa fi putut lua nastere aceeasi limbs s. Dupd Sulzer,
nu Macedoromanii au plecat din Dacia in locurile in care se
gasesc, ci Dacoromanii au venit din tinuturile pe unde se afla
raspanditi Macedoromanii.
Cam acelasi punct de vedere it sustine si Fr. Miklosich in
lucrarea sa « Die slavischen Elemente im rumanischen » (1862).
Plecand dela aceeasi identitate a limbii la cele doua ramuri
ale romanismului carpato-balcanic, lui Miklosich ii venea greu
sa admits ca « Romanii din Macedonia s'ar fi nascut aiurea
cleat cei din Dacia ». Intr'o aka lucrare « Die Wanderungen
der Rumunen » (1879), acelasi autor, raliindu-se la teoria lui
Rosier, vedea patria comuna a tuturor Romanilor in sudul
Dunarii. Aceasta patrie este, dupa cum el precizeaza intr'o
alts lucrare: « Beitrage zur Lautlehre der rumanischen Dia-
www.dacoromanica.ro
lekte, Consonantismus » II (1882), in tinuturile rasaritene ale

Marii Adriatice, acolo unde locuiau Ilirii.
Dupa acestia vine, in fine, teoreticianul conceptiei despre
originea sudica (Tesalia, Macedonia, Iliria, Moesia, Scitia) a
tuturor Romanilor nu numai a Macedoromanilor, R. Rosier, cu
faimoasa sa lucrare « Romanische Studien » (1871), asupra
careia nu este nevoie sa staruim.
Fats de aceste doua conceptii despre originea meridionala
a Macedoromanilor, sustinute de istoricii straini citati mai sus,
anume una reprezentata de Thunmann, Schafarik si Tomaschek,
care admit originea nordica (Dacia) a Dacoromanilor, alta de
Sulzer, Miklosich si Rosier, care admit si pentru Dacoromani
originea meridionala, yin istoricii romani dinainte de N. Iorga,
unii reprezentand un nou punct de vedere, altii raliindu-se
la una sau alta din cele doua conceptii expuse pans acum.
Astfel, Petru Maior in « Istoria pentru inceputul Romanilor »
(1812) vedea, in stramosii Macedoromanilor, Romani din Dacia
mutati peste Dunare. Aceeasi idee o reprezinta si Bogdan
Petriceicu-Hasdeu in «Istoriea Critics a Romanilor » (1875)
dar mai ales in « Strat si Substrat » din « Etymologicum Mag-
num » (1893). Petru Hasdeu, stramosii Macedoromanilor au fost
mutati de imparatul Aurelian din Muntenia peste Dunare. Din
contra, istoricii A. D. Xenopol si D. Onciul, la fel ca istoricii
straini, atribuie acestor Romani o origine meridionala, cu deo-
sebiri de vederi care sunt interesante sa le cunoastem.
A. D. Xenopol in lucrarea sa « Teoria lui Rosier. Studii
asupra staruintii Romanilor in Dacia traiana », publicata in
Revista pentru Ist. Arh. si Fil. (1883-1885), admitea ca Ma-
cedoromanii reprezinta populatiuni autoctone romanizate din
Moesia care, dupa navalirea barbarilor, au inaintat spre sud,
www.dacoromanica.ro
134 mAcEooRomANii
trecand dincolo de muntii Balcani si Rodope si ajungand pana

in Pind. Pentru Xenopol Macedoromanii se deosebesc prin
origine de Dacoromani. Asemanarea for in limba se datoreste
imprejurarii ca si unii si altii se trag din amestecul acelorasi
elemente etnice, anume: Romanii din Epir si Tesalia, pe care
republica romans i-a trimes in aceste regiuni, ca si Romanii
din Dacia, adusi de imparatul Traian, s'au suprapus peste
acelasi element trac. Cu toate acestea Macedoromanii nu vor-
besc aceeasi limba ca Dacoromftnii. Graiurile for nu constituie
doua dialecte ci doua limbi deosebite. Asa dar, pentru ince-
legerea existentei unei populatiuni de origine romans la sudul
Dunarii, dupa Xenopol, nu este nevoie sa admitem obarsia
ei din Dacia traiana.
In contra acestei teorii s'a ridicat Onciul in studiul sau
publicat in Convorbiri Literare (vol. XIX din 1885). Dupa
Onciul, Macedoromanii isi au originea in nordul Peninsulei
Balcanice. Aci, contrar parerii lui Xenopol, elementul roman
era destul de numeros. Din Moesia stramosii Macedoromanilor
au plecat spre sud, asezandu-se in locurile unde ii gasim
asta'zi. De aceea, Macedoromanii nu reprezinta o na %iune deo-
sebita de Dacoromani. Dunarea n'a format o piedeca pentru
contactul romanitatii de pe ambele maluri. Prin urmare si
limba for este aceeasi cu limba Dacoromanilor. Ace lasi autor,
intr'un articol publicat in «Enciclopedia Romans)) de Diaco-
novici (vol. III, p. 16 din 19oz), aduce pe stramosii Macedo-
romanilor din tinuturile de langa Sava si Dunare. Imprejurari
istorice i-au silit sa se retraga din aceste parti in sudul Dunarii.
Abia dupa aceasta retragere, elementul roman apare in sudul
Peninsulei Balcanice: Macedonia, Epir si Tesalia, in mijlocul
poporului grec si albanez.
www.dacoromanica.ro
Daca vom incerca sa fixam pozitia lui N. Iorga fats de

toate aceste pareri, vom vedea ca ea se apropie mai mult de
vederile. istoricilor Thunmann, Schafarik, Tomaschek, Xenopol
si Onciul, decat de aceea a lui Petru Maior si Hasdeu, care
puneau originea geografica a Macedoromanilor in Dacia.
In privinta aceasta, intreaga conceptie a lui N. Iorga, care
cu timpul a suferit unele modificari, a fost expusa in trei
marl opere de sinteza asupra poporului roman: « Geschichte
des rumanischen Yokes » (1906), « Histoire des Roumains »
(1937) si intr' o lucrare mai mica despre Aromani, intitulata
« Istoria Romanilor din Peninsula Balcanica >> (Albania, Mace-
donia, Epir, Tesalia, etc.). In prima lucrare, N. Iorga se exprima
lamurit : « Elementul macedoroman trebuie derivat din popula-
tiunea romans din regiunile ilirice, tot asa dupa cum Albanezii
stau inaintea noastra, singuri, ca o ramasita a populatiunii nero-
manizate din aceleasi prOvincii» (XLVII100) Din aceasta afirmatie
rezulta, intai, originea meridionala a Macedoromanilor, deose-
bita de aceea a Dacoromanilor sub raportul unitatii teritoriale,
al doilea, insa, localizarea acestei origini la sud, acolo unde se
gaseau numai tulpini ilire », Urmarind mai departe evolutia
acestei idei, vedem ca N. Iorga, atunci cand vorbeste despre
anumite trasaturi ale Aromanilor care ii deosebesc de Daco-
romani, caracterizeaza in felul urmator identitatea elementelor
etnice din care sunt alcatuite cele doua ramuri ale romanismului :
« Aromanii, cu toate ca se deosebesc de Dacoromani, sunt un
popor alcatuit din aceleasi elemente etnice, insa ei nu alcatuiesc
o parte care traieste mai departe din poporul unitar al Romanilor »
(XLVII151) Aci, prin « aceleasi elemente etnice » nu trebuie sä
intelegem numai substratul iliric peste care s'a suprapus ele-
mentul roman, ci acelasi element traco-iliric, care a stat la baza
www.dacoromanica.ro
136 MACEDOROMANII
tuturor Romanilor, element subliniat de N. Iorga in « Istoria

Romanilor din Peninsula Balcanica » dupa cum urmeaza:
« Romanii din Pind odinioara si din Balcani care poarta
in istorie ca si fratii for dela Dunare si Carpati, numele de
Vlahi, pe care li 1-au dat Bizantinii, ca si Germanii, Slavii si
Maghiarii, si care se numesc pe sine, dar numai unii dintre
dansii Aromani sau Armani, formeaza o parte desfacuta, izolata,
in mare parte desnationalizata si impiedecata, prin vicisitudini
dureroase, de a forma un Stat osebit, a romanitatii din Orient.
Originea acestei romanitati suprapuse elementului primitiv
tracic si in parte iliric trebuie sa fie cautata intr'un lung sir de
acte de infiltratiune si colonizare care s'au petrecut in al HI-lea
veac inainte de Hristos, si expeditiilor imparatului Traian,
care au dat, la inceputul secolului al II-lea al erei crestine,
teritoriului acum romanizat hotare definitive la Nord si Rasarit,
in muntii Daciei si in stepa rasariteana a Scitilor ». La fel se
exprima N. Iorga si in « Histoire des Roumains » (vol. II, p.
414): « Ils sont de fait avec leurs qualites et leurs defauts les
anciens Illyres et Thraces ».
Istoricii mai tineri recunosc originea nord-balcanica a Macedo-
romanilor. Dupa Const. C. Giurescu, « Asezarea Slavilor la sud
de Dunare a avut un efect considerabil asupra populatiei roma-
nice din rasaritul Europei... [Ea] a impartit-o in doud maxi
grupe : una in spre miazanoapte, cuprinzand pe Daco-Romani,
cealalta spre miazazi, cuprinzand pe Macedo-Romani (Istoria
Romanilor, I, 1938). In acelasi fel se exprima si Gheorghe I.
Bratianu : «Dupa patrunderea Slavilor in cursul veacului al
VI-lea si al VII-lea, in toata Peninsula Balcanica, situatia a fost
profund modificata. Fara indoiala, viitorii Aromani au trebuit
sa fie impinsi catre Pind si Tesalia, stramosii Megleno-roma-
www.dacoromanica.ro
nilor sä se amestece pu %in cate pu %in cu Bulgarii si centrul

romanitatii orientale, din care a iesit poporul roman modern, a
trebuit sa se gaseasca Impins Inapoi care nord, in regiunea
Daciei Traiane pe care Slavii o parasisera * (0 enigma si un
miracol istoric: poporul roman, 1940).
Argumentul filologilor. Fata de nedumerirea istoricilor, din-

tre care unii, anume cei mai multi, admit, dupa cum am vazut,
originea sudica a Macedoromanilor, iar altii ajung cu originea
for pans in Dacia, filologii, din contra, cred el acest element
care, sub raportul lingvistic, nu se deosebeste Intru nimic de
Romanii din nordul Dunarii, nu poate reprezenta vechea popu-
latiune romans din sudul Peninsulei, mai intai, din cauza
influen %ii grecesti, exercitata asupra tinuturilor in care se gasesc
imprastiati ei astazi, al doilea, din cauza limbii.
Limba for este romaneasca.
Ca atare, ei nu pot admite faptul Ca doua populatiuni
de aceeasi origine, cum sunt Dacoromanii si Macedoromanii,
traind de aproape doul milenii in regiuni atat de depar-
tate si in imprejurari cu totul deosebite, sa dea nastere la o
limba care sa fie aceeasi nu numai din punctul de vedere al
desvoltarii ei interne dar, dupa cum se va vedea in capitolul
despre limba lor, si din acela al imprumuturilor de afara.
Inteadevar, atat Dacoromanii cat si Macedoromanii au un
numar de cuvinte care se gasesc si la Albanezi, ca forme moste-
nite din fondul traco-iliric, dupa aceea cateva cuvinte vechi
grecesti sau bizantine, in fine, multe cuvinte paleoslave care,
dupa forma si inteles, se arata ca au patruns in graiul Macedo-
romanilor si Romani lor din Dacia Inca pe cand ei nu erau
despartiti unii de altii ci continuau sä traiasca in unitate
www.dacoromanica.ro
138 MACEDOROMANII
teritoriala. Aceste Imprumuturi comune, care s'au f'a'cut Inca

pe cand ei traiau laolalta si in contact cu popoarele vecine,
au incetat dupa venirea Ungurilor. In vreme ce din atingerea
cu Slavii vechi, atat Macedoromanii cat si Dacoromanii sau
ales cu vreo 8o-90 de cuvinte comune, din care rezulta lamurit
ca atilt unii cat si altii au trait multa vreme laolalta si dupa
venirea Slavilor printre Romani, din contra, dupa navalirea
Ungurilor comunitatea imprumuturilor a incetat, iar din cu-
vintele unguresti intrate in limba romans nu gasim decat la
Dacoromani, atunci cand la Macedoromani ele lipsesc cu de-
savarsire.
Aceasta intrerupere de imprumuturi insemneaza, dup a
parerea filologilor, o intrerupere de legaturi dintre Dacoromani
si Macedoromani. Si cum aceste lega'turi pentru vremurile vechi
nu puteau exista decat numai in nordul Peninsulei Balcanice,
in dreapta si in stanga marelui fluviu, filologii, in opozitie cu
istoricii, cred ca Macedoromanii nu sunt localnici, ci s'au coborit
in locurile pe care le ocupa azi, in sec. VIIX, de prin partile
dunarene din apropierea Dacoromanilor.
Romanitatea baleaniea rii inflow:4a greaca. Dupa cerce-

tali mai amanuntite in aceasta problems atilt de importana
pentru cunoasterea originii comune a tuturor populatiunilor
romanesti, socotesc Ca adevarul trebuie cautat la mijloc.
De sigur, argumentele lingvistice in lipsa documentelor
istorice sunt cele mai importante pentru chestiunea care ne preo-
cupa. Insa dupa cum istoricii sunt obligati sä Ong seama de
datele lingvistice, care rezulta din asemanarea in grai ce se arata
Intre Dacoromani si Macedoromani, tot asa lingvistii nu trebuie
sa treaca usor peste unele consideratiuni istorice. Existenta unei
www.dacoromanica.ro
romanitati balcanice in veacurile de mijloc se dovedeste din

multimea numelor de localitati in forma romans, atestate de
Procopius nu numai in provinciile romane din sudul Dungrii,
considerate de istorici ca facand parte din zona de cultura
romans, dar si in Macedonia si chiar in Epir. In afarg de aceasta,
din cercetgrile epigrafice rezultg a in Macedonia si Tesalia
milliarele erau in latineste: « In Macedonien and Thessalien
sind alle (Meilensteire) lateinisch CIL., III, suppl. 7359 ff. })
(XL12)
Obiectiunea filologilor, dupg care elementul roman din sudul
Peninsulei Balcanice nu s'ar fi putut pgstra din cauza influentii
vechi grecesti care se vede in numgrul mare de inscriptiuni
grecesti ce s'a ggsit in sudul Peninsulei, nu corespunde realita-
tilor balcanice. Pentru dovedirea acestui fapt vom incerca sg
aratam, mai intai, care era aspectul Peninsulei Balcanice inainte
de cucerirea romans, precum si cauzele care au impiedecat ca
limba veche greceascg sg exercite o influents de desnationalizare
asupra elementului roman din sud, din care urma sg iasg po-
pulatiunile actuale macedoromane.
Incg din cea mai veche antichitate, Peninsula Balcanicg, sub
raportul etnologic, a argtat aspectul unui conglomerat care,
mai tarziu, a fost dominat la rgsgrit si apus de Traci si Iliri,
iar la sud de Eleni. Vechii Macedoneni care, la inceput, se
intindeau dela raul Axios (Vardar) pang la Haliacmon (Bistrita)
au fost desnationalizati treptat de Eleni, Traci si Ifiri.
Dintre acestia ultimii, Elenii, grin puterea civilizatiei lor,
ar fi fost cei mai indicati sg exercite o influents asupra Tracilor
si Ilirilor, pang la completa for desnationalizare. Insa Grecii,
cu o viatg particularistg, n'au incercat sa activeze in aceasta
directiune, nu pentru faptul cg n'ar fi putut reusi, ci fiindcg
www.dacoromanica.ro
140 MACEDOROMANII
civilizatia for fall de strain avea mai mult un caracter comercial

decat cultural, cu atat mai putin unul politic sau militar, cum il
aveau Romanii.
Acolo unde Grecii aveau posibilitati de castig, se instalau
fa'ra mult regret pentru locurile parasite si, cu timpul, reuseau
sa-si asimileze populatiunea indigene. Insa aceasta o faceau cand
aveau drumurile des c his e, cum erau cele de pe mare. Ei
cu greu se aventurau in interiorul unei tari, unde dile de comu-
nicatie lipseau, chiar cand aceste tari se aflau asezate in imediata
apropiere de tinuturile for de obarsie, cum era interiorul Penin-
sulei Balcanice. In felul acesta se explica expansiunea for dea-
lungul Mani Egee, in Calcidica si chiar in Bizant, pe care mai
tarziu I-au grecizat, introducand peste tot limba gread. Tot
asa se explica si expansiunea for pe tarmurile Asiei Mici; de
asemenea in sudul Italiei si in partile meridionale din Franca,
unde an lasat atatea urme in toponomastica.
Dovada ca ei tineau la drumurile deschise, evitand regiunile
muntoase, acolo unde dile de comunicatie lipseau, ni-o ofera
faptul sigur ca, in afara de cele doua Tracii in care ei, prin
mijlocirea coloniilor vechi grecesti, au reusit sa se introduce
ceva mai adanc in Peninsula, mai ales a aici in Tracia valea
raului Marita cu afluentii lui este mai deschise, iar dile de
comunicatie sunt multe nu exists tinut in Albania, Macedonia
sau vechea Serbie in care Grecii sa se gaseasca in numar mai
mare. In schimb, ei se intalnesc in Epir si Tesalia, unde insa
se gasesc si mase compacte de Romani. Incolo, dad ar lua
cineva orice harts etnografica, cum sunt acele date de marele
etnograf jugoslav Cviji6 sau de G. Weigand, va vedea ca, ince-
pand din nordul Epirului, nu exists Greci chiar in cele mai
maxi orase din Macedonia. Pe valea Maritei si prin orasele
www.dacoromanica.ro
de pe ta'rmul Marii Negre, care intotdeauna au avut coloni§ti

greci, multi negustori s'au a§ezat in timpuri stravechi in otasele
mai mari, ca si la Cara, din actuala Bulgarie. Insa in Macedonia
ca §i in Albania §i in vechea Serbie, Grecii au lipsit din toate
timpurile. Ace le cateva sate grece§ti din sudul Albaniei repre-
zinta Albanezi grecizati.
Dar se va obiecta, poate, ca numarul mare de inscriptii
grece§ti, intalnite in tinuturile in care astazi elementul
grec lipswe, dovede§te ca acest element in antichitate exista
si in interiorul Peninsulei. Aici sta gre§eala celor mai multi
filologi §i istorici, §i asupra acestui punct vreau sa insist ceva
mai mult.
Prezenta inscriptiilor grecwi dintr'o regiune oarecare in
Balcani nu constituie numaidecat o marturie pentru intrebuin-
tarea limbii grecesti de catre poporul de jos al acelei regiuni.
Oricat de mare ar fi fost influenta culturii grecesti, in straturile
superioare, cum este astazi la noi cultura franceza, limba greaca
nu putea inlocui in munti graiurile populare traco-ilirice, mai
ales ca lipsea elementul grec din mijlocul lor. Pentru lamurirea
acelora care confunda cultura de afara a paturilor suprapuse,
atat cat putea exista pe vremea aceea, cu limba vorbita de masele
populare, ajunge sa ne referim la starile mai noi din Peninsula
Balcanica.
Dupa caderea imperiului bizantin sub Turci, toata viata
spirituals a cre§tinilor din Peninsula, fara deosebire de natio-
nalitate, a fost incredintata patriarhului ecumenic din Con-
stantinopol. Organele de intretinere ale acestei spiritualitati
erau biserica si, pe la sfar§itul sec. al XVIII-lea §coala greaca.
Toti cre§tinii din Peninsula mergeau la biserica §i §coala
greaca. Cu toate acestea, fiecare iqi 'Astra limba qi, prin limba,
www.dacoromanica.ro
142 MACEDOROMANII
nationalitatea respective. Grecizari au auvt loc, cum am vazut in-

tr'un capitol precedent, in sudul Epirului, acolo unde interferen-
tele etnice nu puteau fi evitate. Ceea ce nu s'a putut infaptui dela
venirea Turcilor in Europa, cu atat mai putin se putea intampla
inainte de acest eveniment mai ales ca, pe vremea aceea, scolile
grecesti erau foarte rare chiar in centrele mai maxi. Dar dace
ne referim chiar la vremurile mai apropiate de noi, vom vedea ca
Romanii, Albanezii si Slavii din Peninsula lasau sä li se graveze
pe morminte epitafuri in limba greaca, insa aceasta nu o faceau
pentruca ei ar fi vorbit greceste sau s'ar fi sim %it Greci, ci numai
din simplul obicei de a la'sa ceva gravat pentru vecie in limba
bisericii, limba sfanta greceasca, sanscrita Peninsulei Balcanice.
Aceasta intelegere a trecutului din studiul realitatilor actuale
se impune dela sine, dace vrem sa avem imaginea adevarata
a unei romanitati care, deli a evoluat in cea mai mare parte in
Balcani, poarta prea putine urme din limba unui popor de
culture clasica, cu a carui civilizatie a facut cunostinta abia in
epoca bizantina.
Asa dar Grecii, deli geograficeste se aflau situati in adevarata
parte peninsulara a Balcanului, din pricina caracterului civili-
zatiei lor, care era lipsit de initiativa politics si militara, n'au
reusit sa se intinda in interiorul Macedoniei si Albaniei. Poli-
ticeste divizati in mai multe factiuni, n'au reusit sa se impuna
unor tulpini razboinice cu organiza%ii de clanuri patriarhale
cum erau neamurile ilirice, care erau foarte numeroase. Sub
raportul politic, n'aveau puterea necesara cu care ar fi putut
trece obstacolele pe care atat oamenii cat si configura %ia fizica
A solului le opuneau unei penetratiuni pacifice in Balcani.
Cu totul alt caracter a avut civilizatia romans. Nici Romanii,
la inceput, n'au trecut in Dalmatia decat de nevoie, spre a
www.dacoromanica.ro
supune unele tulpini ilirice, care le turburau linistea in imperiu.

Infatisarea extrem de muntoasA a acelei parti din Balcani, a fost
una din piedecile care i-au ra'cut sä stea multa vreme pe loc.
Asa se explica, in parte, de ce Romanii numai in intervale mari
au reusit A. punk' stapanire pe intreaga Peninsula, sfirsind cu
supunerea Daciei.
Dela cucerirea Iliriei pang la parasirea partials a Daciei sub
Aurelian, veacuri dearandul s'a mentinut influenta binefaca-
toare a Romei care a schimbat cu desavarsire fata Peninsulei
Balcanice, prin atatea imbunatatiri aduse in viata publics si pri-
vata a locuitorilor, dar mai ales prin introducerea acelui instru-
ment de unificare etnica si sufleteasca, limb a, care a reusit
sa se impuna la toate popoarele bastinase. In zadar se vor fi
produs pe alocuri unele reactiuni din partea graiurilor locale.
Putine din ele, cum au fost acele vorbite de tulpinile iliro-trace,
din care deriva stramosii Albanezilor, au izbutit sä se salveze
(XXI19).
Cele mai multe din aceste graiuri au continuat sä se pastreze
vreme mai indelungata alaturi de limba latina, imprumutand
acesteia unele particularitati si lasand in lexic cuvinte care astazi,
dupa cum vom vedea mai pe larg in capitolul despre limba,
se gasesc cu o egala raspandire in graiul tuturor populatiunilor
care formeaza neamul romanesc. Aceasta desnationalizare prin
limba dovedeste, mai intai, Ca penetratiunea romans in Penin-
sula si Dacia n'a fost un fenomen migratoriu, al doilea, ca ea
s'a intins in Dacia palls in sudul Peninsulei Balcanice. De aceea,
nu este nicio exagerare daca vom repeta ceea ce s'a sustinut in
mai multe randuri ca, in epoca de dupa parasirea partiall a
Daciei sub Aurelian, limba latina a rasunat din Carpati pana
in Pind si dela Or' Adriaticei pana la Marea Egee.
www.dacoromanica.ro
144 MACEDOROMANII
Admitand aceasta romanizare pars in sudul Peninsulei

Balcanice, acolo unde s'ar fi putut gasi si unele elemente gre-
cesti, trebuie sa recunoastem ca limba greaca nu putea influenta
pans la desnationalizare limba latina vorbita de populatiu-
nile bastinase traco-ilire, din mai multe motive : Aceste popu-
latiuni care se indeletniceau numai cu pastoritul ocupau intot-
deauna inaltimile muntilor, inaccesibile pentru elementul gre-
cesc, care locuia prin orase si in regiunile mai joase. In afara
de aceasta, majoritatea din ei ducand o viata nomads, ei nu
ramaneau niciodata izolati in asezarile for muntoase din sud,
ci veneau in continuu contact cu populatiunile romanizate din
nord, de pe cele doua maluri ale Dunarii.
In felul acesta, pe de o parte, constiinta despre originea for
comuna care se dovedea prin limba, port si ocupatiune ramanea
intotdeauna treaza, pe de alta, deosebirile de grai care s'ar fi
putut arata la o intindere de teritoriu atat de mare, dispareau
prin desele intalniri periodice. Aceasta situatie a tinut pans in
sec. al X-lea, and continuarea navalirilor barbare dar, mai ales,
aceea a Slavilor in Peninsula in mase tot mai mari, a rupt in mod
definitiv coeziunea dintre romanismul care se intindea in dreapta
si in stanga marelui fluviu. Urme sigure despre aceasta coeziune
se vad astazi, in unitatea linguistics. Limba pe care o vorbesc
atat acei din Dacia cat si cei din Peninsula Balcanica este iden-
tica. In afara de limba, sunt si numele de localitati de origine
romaneasca ce se gasesc raspandite incepand din miazanoapte
pink' in sudul Peninsulei, aproape de locuintele actuale ale
Macedoromanilor.
In aceasta parte a Peninsulei, unde elementul romanesc este
grupat in masa mai compacts, se intalnesc unele nume locale,
cum sunt varfurile de munti: Moasa (in Smolcu-Moasa),
www.dacoromanica.ro
D z an a, G u r g 1' i a t, toate in apropiere de Samarina,

dupa aceea Ciuma-nalt a (varful inalt), Suma- cu -
br a d (varful cu brad) care se arata foarte vechi. Exists altele ca
B a i a s a, nume de rau si de comuna in Pind, Lasun si
S a r u n a, nume de orase, a caror vechime, dupa cum am
Incercat sä arat in alts parte, este in afara de once indoiala.
Pentru ca aceste nume din urma sa existe Inca din timpurile
vechi, trebuie sa admitem ca a putut sa existe si o populatiune
romans care sa le fi intrebuintat. In cazul acesta, n'ar fi cu
neputinta ca, pe temeiul lor, care, sub raportul fonetismului,
arata o evolutie autentic locals, primele radacini ale roma-
nismului sa fi prins in Pind, Inca din epoca cuceririi romane.
Acest putin element roman stravechi s'ar fi pierdut, daca ar fi
ramas mai multa vreme izolat. Pastrarea lui se datoreste numai
contactului cu romanitatea din nordul Peninsulei, contact care
a avut loc dupa trecerea in sudul Dunarii a elementului roman
din Dacia. In orice caz, fixarea Romanilor in muntii Pind,
atunci cand in drumul for spre sud se puteau opri in atatia alti
munti de care este plina Peninsula Balcanica, dovedeste ca
asezari stravechi ale acestor Romani existau, in numar mai mare,
numai in aceasta parte a Peninsulei.
Admitand aceasta posibilitate pe care, numai in mod ipotetic,
ne o ofera numele de localitati mai sus citate, am putea impaca
vederile istorice cu cerintele lingvistice. Fapt sigur este, insa,
ca, tinand seama de felul cum se prezinta astazi limba Macedo-
romanilor, cu o evolutie identica pang in cele mai mici amanunte
cu limba Dacoromanilor, Macedoromanii sub raportul u n i -
t at i i lingvistice reprezinta acelasi popor cu Dacoromanii.
Aceasta este singura realitate de care trebuie sa se tins seama
in discutia acestei probleme. Ea are ca baza faptul sigur si
10
www.dacoromanica.ro
146 MACEDOROMANII
indiscutabil ca stramosii celor doua tulpini romanesti, Daco-

romani si Aromani, in epoca de formatie a poporului roman
in nordul Peninsulei si Dacia, au trait in unitate teritoriala.
Aceasta conceptie sta si la baza traditiei istorice care ne
vorbeste, dupa cum vom vedea in capitolul ce urmeaza, despre
o coborire a Macedoromanilor dela nord la sud, nu invers.
Traditia istorica strains. Ea ne vine in cea mai mare

parte dela Bizantini. In aceasta traditie Macedoromanii apar sub
numele Vlah pl. Vlah i, cu care sunt cunoscuti Romanii
de pretudindeni.
Acest nume este de origine celtica. El vine dela numele
unei populatiuni galice: Volca e, pe care triburile germanice
1 -au cunoscut la ei acasa, sau atunci cand au patruns in Galia.
In once caz, cuvantul, trecand in limba lor, ei 1 -au pronuntat
*W alh5s din care au facut derivatul Welsch « romanic ».
Mai tarziu, cand, dupa cucerirea romans, Celtii din Franta
au fost romanizati, Germanii au numit cu acest nume, mai
intai, pe Celtii romanizati, dupa aceea, prin extensiune, pe
toate popoarele de origine romans, intre care ne socotim si
noi Romanii. Cu toate acestea, la noi, cuvantul n'a venit direct
prin Germani ci prin Slavi, care, dupa coborirea lor in sudul
Dunarii, 1 -au dat si Bizantinilor. Slavii 1 -au primit dela Ger-
mani sub forma *V a 1 h din care, prin metateza, au facut
V 1 a h. Din acesta Bizantinii, la randul lor, au facut BAfixoq
pl. BAdexot. Cu acest nume Bizantinii deosebeau pe Romanii
de pretutindeni, de toate celelalte popoare balcanice.
Fiindca insa stramosii Macedoromanilor, la inceput, se
indeletniceau numai cu pastoritul sub forma semi-nomada,
care le permitea sa cutreiere Peninsula Balc,anica, cu turmele,
www.dacoromanica.ro
in toate directiile, cu timpul, numele V 1 a h la Bizantini a

trecut dela intelesul etnic « Roman*, la acela social de « pastor n.
Nu se stie precis cand s'a petrecut la ei aceasta schimbare
semantics. Probabil prin sec. al VII-lea, al VIII-lea, sau chiar al
IX-lea, adica atunci cand grupele de Vlahi razlete roiau cu
turmele din Adriatica pans la Marea Neagra si din Balcani pans
in Pind. Fapt este ea cu acest nou inteles el apare la
scriitoarea Ana Comnena, care it explica dupa cum urmeaza:
o Acei care duc viata nomads, in limba vorbita se chiarna
Vlahi * (LXIV13).
Incercand cineva sä schiteze istoricul Macedoromanilor
pentru veacurile de mijloc, pe temeiul izvoarelor bizantine si
ale scriitorilor apuseni, trebuie mai intai sa recunoasca ca intre
Romanii din Peninsula Balcanica, pe care, cum am vazut,
Bizantinii ii numesc Vlahi, existau mai multe grupari, dintre care
unele erau mai mari, formand mase compacte, altele mai mici
traind in grupe razlete. Multe din acestea, dupa infiltrarea
elementului slay intre ele, ramaneau izolate. Astfel de grupari
mai marl se pare ca au existat in partea de apus a Penin-
sulei Balcanice, dealungul coastei adriatice in Dalmatia, unde
elementul roman era destul de vechi. 0 alts grupare, poate
si mai mare, se afla in tinuturile dintre Dunare si Balcani,
acolo unde existau, dupa Const. JireCek, regiuni foarte pu-
ternic romanizate, cu ramificatii care se intindeau la rasarit
in cele doul Tracii. In fine, a treia grupare in masa corn-
pacts se gasea la sud, avand ca centru muntii Pind cu Tesalia
si cu ramificatii la tniaza'zi in Acarnania si Etolia, la rasarit
in Olimp, peninsula Calcidica pans in Tracia occidentals,
la miazanoapte in Macedonia, iar la apus in Albania si, poate,
si mai spre nord.
10
www.dacoromanica.ro
148 MACEDOROMANII
Tinand seams de faptul ca toti acesti Romani balcanici se

indeletniceau cu pastoritul sub forma de transhumanta sau semi-
nomada si cu chervanele, trecerile dela un grup la altul, la in-
ceput, cand Slavii nu se introdusesera Inca prea multi Intre ei,
erau foarte dese. Astfel o parte din Romanii din Balcani ajun-
geau pans in apropierea asezarilor Romani lor din sud, dupa
cum acestia veneau cu turmele, vara, pans in Balcani. In partea
apuseana si rasariteana a Peninsulei, Romanii pastori din Balcani
se intalneau cu cei din sud. Si tot asa, aceste intalniri aveau loc
cu al treilea grup mai mare de Romani de pe coasta Marii
Adriatice.
Cu timpul, 1110, toate aceste treceri care lasau unele inter-
ference Intre cele trei grupari deveneau mai rare din urma-
toarele doug motive: intai, din cauza aglomerarilor slave care
deveneau din ce in ce mai maH, al doilea, din pricina
desnationalizarii prin limbs a grupelor ra'zlete intermediare.
In astfel de imprejurari, trebuie sa admitem ca a existat o
vreme cand toate aceste legaturi Intre cele trei grupari mai
man au fost intrerupte si cand fiecare din ele ramanea in voia
soartei. In astfel de imprejurari, cei mai amenintati erau
Romanii din gruparea din Pind si Tesalia. Inteadevar, in
vreme ce atat Romanii medievali din Balcani, cat si cei din
Dalmatia tineau legaturi, din cauza imediatei apropieri, cu
fratii for din stanga Dunarii, din contra, Romanii din Pind
ramaneau pentru totdeauna izolati. Cu toata aceasta izolare,
desfasurarea evenimentelor istorice de mai tarziu ne arata ca
tocmai acestia s'au pastrat pans azi in actualii Macedoromani,
in vreme ce dintre ceilalti unii au fost redusi la un numar
de doul mii de suflete, iar restul a disparut pentru totdea-
una din zarea istoriei.
www.dacoromanica.ro
In cele ce urrneaza voi Incerca sa schitez in cateva cuvinte

soarta in parte a fiecareia dintre cele doug grupari, spre a ajunge
la traditia istorica ce ne vorbeste numai despre stramosii Macedo-
romanilor.
Referindu-ne la populatiunile romanesti medievale din apu-

sul Peninsulei Balcanice, raspandite in Dalmatia si tinuturile
de miazanoapte din Serbia, cea mai mare parte din ele au fost
serbizate, ramanand in urma for Boar cateva nume locale, ca
varful de munte D u r m i t or din Muntenegru (inalt 2528
m.), cu o ramificatie numita pans azi in gura Sarbilor K u r la i
(adica cur 1 a i <4 cur negru #), dupa aceea, Visit o r,
K or netu 1, Kur m a t ur a, etc. Resturile din acesti
Romani, ramasi neslavizati s'au pastrat mai departe in Vlahii
din documentele sarbesti, care Inca in sec. al XIII-lea se aflau
raspanditi incepand din Fiume la Cetinje, in toata Dalmatia,
iar in sec. al XV-lea si al XVI-lea in Slavonia, Karintia, Istria
si insula Veglia. Urmasii acestor Vlahi medievali se mai pastreaza
pang astazi in grupul de Romani din Istria, at caror numar,
dupa cum am spus, abia data ajunge peste doug mii de suflete,
asezati in cateva sate la poalele Muntelui Maggiore.
Aceeasi soarta a avut-o si grupul de Romani dintre Duna're
si Balcani, intemeietori de Stat, prin rascoala fratilor Petru
si Asan, despre ale caror ispravi ne da, din vazute, atatea ama-
nunte istoriograful bizantin Nicetas Acominatos dela Inceputul
sec. al XIII-lea, pe care G. Murnu 1-a tradus si interpretat atat
de magistral. Din acesti Romani astazi n'a mai ramas nimic,
afara poate numai de Meglenoromanii, care cu timpul au urmat
drumul Macedoromanilor, coborindu-se in sudul Peninsulei,
spre a se aceza in Macedonia, in satele din Iinutul Meglen sau
www.dacoromanica.ro
160 MACEDOROMAND
Caragiova. Admitand ca urmasi ai acestor Romani pe Megle-

noromanii, implicit trebuie sa recunoastem apropierea sau chiar
identitatea for cu stramosii Aromanilor. In cazul acesta s'ar
putea admite ipoteza ca ei, gasindu-se in imediata apropiere
de Romanii din stanga Dunarii, sa fi fost amestecati in buna
parte cu acestia. Aceasta presupunere mi-o intemeiez, pe de
o parte, pe apropierea dialectului meglenoroman de cel daco-
roman, pe de alta, pe resturile de nume locale romanesti din
nordul Bulgariei, relevate pentru intaia data de Const. JireCek,
apoi studiate si completate de G. Weigand. Infatisarea acestora,
este mai mult dacoromana decat aromana. In ce priveste sla-
vizarea completa a acestor Romani, ea nu se poate explica
numai prin superioritatea pozitiei sociale si culturale a Bulgaxi-
lor in mijlocul carora traiau, fiindca, in cazul acesta, stramosii
Macedoromanilor din Pind si Tesalia, ar fi fost si mai ame-
nintati din partea Grecilor. Probabil ca in Balcani in cursul
veacurilor vor fi avut loc deplasari de populatiuni. Ca Megle-
noromanii, vor fi fost si altii care, din cauza indepartarii for
prea mare de grupul central, se vor fi pierdut in mijlocul
Slavilor.
In ce priveste acum al treilea grup de Romani, care ne intere-

seaza direct si, dupa cum am vazut, se gasea in muntii Pind
si tinuturile apropiate, acestia, fie ca erau mai numerosi cleat
cei din Balcani, ceea ce este mai putin probabil, fie ca, din cauza
asezarilor for pe inaltimi de munti, veneau mai putin in contact
cu Grecii, au reusit sa se pastreze intr'un numar destul de mare,
in comparatie cu Meglenoromanii si Istroromanii din celelte
doua grupari, cu toate ea si ei, in cursul veacurilor, dar mai ales
in vremurile mai apropiate de noi, au suferit pierderi simtitoare
www.dacoromanica.ro
prin desnationalizare. Acestia sunt, de altfel, singurii dintre toti

Romanii care apar pentru intaia data in istorie.
Prima mentiune despre acesti Romani se face in sec. al VIII-lea
intr'o insemnare gasita la manastirea Kastamunitu dela Sf.
Munte. In aceasta insemnare se spune ca, in vremea imparatilor
iconoclasti, Vlahii dela raul Rinhos numiti Vlahorinhini au
izbutit sa patrunda la Sf. Munte cu femeile si cu copiii Tor,
ca sa atace manastirea, fiindca nimeni nu se gasea care sa-i
opreasca si sa se lupte cu ei. Iata citatul intreg dupa Toma-
schek, reprodus de mine in <c Romanii Nomazi *(XXII23) : <c In
zilele imparatilor iconoclasti, neamurile de pe amandoua malurile
Dunarii, folosindu-se de nelinistea in care se gasea imperiul,
mai cu deosebire el insisi imparatii Romeilor (Grecilor) duceau
lupta impotriva sfintelor icoane, pe atunci asa numitii Rinhinii
si mai cu seams Vlahorinhinii si Sagudatii, ocupand Bulgaria
si intinzandu-se putin cite putin in diferite locuri, se facura
stapani pe Macedonia si la urma venira la Sf. Munte cu femeile
si copiii Tor, fiindca nu se gasea nimeni care sa-i opreasca si sa
se lupte cu ei ». Aci observam ca Vlahii apar in tovarasia Rinhi-
nilor si Sagudatilor, &ma tulpini slave, dintre care cei dintai
isi aveau locuintele Tanga raul TiaLoc, e PUrcoc care curge in
Golful Rendina, la nordul peninsulei Calcidice, iar cei din urma
intre campia dintre Salonic si Veria (LIV120). Probabil ca si Vlahii
din Vlahorinhinii erau Romani care isi aveau asezarile in apro-
pierea aceluiasi rau. Cum ca ei reprezentau populatiuni din
ramura romanismului sud-dunarean, aceasta rezulta, dupa cum
vom vedea, si din alte informatiuni ce le avem asupra acestor
Romani din Calcidica.
Dupa doua secole (976) dela aceasta intamplare, Romanii din
Pind sunt din nou pomeniti cu prilejul unui omor, Anume,
www.dacoromanica.ro
162 MACEDOROMANII
dupa stingerea dinastiilor nationale bulgaresti si Incorporarea

Bulgariei la imperiul bizantin sub imparatul Vasile al II-lea,
Bulgarii din Macedonia, din Indemnul celor patru fii ai 4 comi-
telui * Sisman, au Incercat sa-si pastreze neatarnarea. Unul din
ei, Samuil, care era si cel mai tanar, ocupa tronul din Ohrida.
Istoriograful Kedrenos, vorbind despre soarta celorlalti trei, ne
spune ca Moise a cazut la asedierea orasului Seres (Sear),
al doilea a fost omorit de insusi Samuil, fiindca ar fi ravnit
la tronul sau, iar ultimul, David, a fost ucis, in tinutul dintre
Castoria si Prespa, « de niste Vlahi calatori» (nag TI.vcov BXricx.cov
osvr6v) la locul ce se chiama « Stejarii-Frumosi » (Tag Xeyo-
phvocc KaXecc (:,1".ic) (LXIV9). Multumindu-se cu aceasta simpla
Inregistrare a faptului, Kedrenos nu ne spune nici cine erau 0
nici de unde veneau acesti «Vlahi calatori », cu atat mai putin
despre cauza omorului. Incepand cu Roesler, cei mai multi
dintre istorici socotesc aceasta intamplare ca prima amintire
istorica a Romanilor. Eu am dat intaietate insemnarii gasite
la manastirea Kastamunitu, intro cat, dupa cum ne arata
numele orasului Salonic, caruia Macedoromanii ii zic S a r u n a
(din lat. SALONA), Aromanii au existat in apropierea pe-
ninsulei Calcidice, in calitate de pastori, Inca din sec. al
VIII-lea, daca nu chiar Inainte.
Dela aceasta data amintirea Romanilor din Pind la scriitorii
bizantini devine tot mai deasa. De fapt, incepand numai cu
aceasta atestare, ei intra propriu zis in istorie.
Astfel, un autor necunoscut, care a jucat un rol important
in istoria Eladei, nepot al lui Niculita, o familie ilustra din
Larisa, si, in acelasi timp, contemporan cu Kekavmenos din
sec. al XII-lea, a scris « Cuvant de povatuire catre imparatul
(A6yoc vou0eTITLx64 tcp66 BconXicc,), in care pornenwe despre
www.dacoromanica.ro
existenta unei domnii a Romanilor din Elada (ercpxi] Tekiv BACcipv

'Daecaoc), care, dupa W. Tomaschek, cuprindea Tesalia, Epirul,
Acarnania si Etolia (CVI64). Aceasta domnie imparatul o da-
ruise lui Niculita. Iata cuvintele proprii ale autorului anonim.
Bunicul meu Niculita, dupa multe osteneli in slujba
Romaniei (imperiului bizantin), a ajuns si duce al Eladei ca
rasplata din partea stapanirii pentru credinta sa. Aceasta dreg&
torie precum si domesticatul excubitilor o dobandise el fail
drept de mostenire pe temeiul unui hrisov. Dar veni unul Petru,
fiu de frate al Imparatului Frantei (= Germaniei), la raposatul
imparat chir Vasile, in al patrulea an al imparatiei sale, si i-a dat
titlul de spatar, facandu-1 domestic al excubitilor Eladei. Si a
scris imparatul catre bunicul meu: Cunoscut iti fac tie, Vistiere,
el venit-a in slujba imparatiei unul Petru, nepotul bun al impa-
ratului Germanilor, si dupa cum zice, s'a legat sa fie si sa moara
ca slujitor imparatiei mele. Imparatia mea primindu-i jura-
mantul de credinta, i-am dat titlul de spatar, si fiindca e strain
de legea noastra, n'a gasit cu cale sa-1 faca strateg, ca sa nu
Injosim pe Romei, ci 1-a numit domestic al excubitilor de sub
porunca ta. Dar stiind Imparatia mea ca aceasta slujba ai pri-
mit-o prin hrisov dela raposatul meu tats, in locul excubitilor,
iti daruesc domnia peste Vlahii din Elada»(LXIV,6).
Intru cat numirea lui Petru ca domestic al excubitilor a avut
loc dupa patru ani dela urcarea pe tron a lui Vasile al II-lea,
adica in 98o, « domnia peste Vlahii din Elada », despre care se
vorbeste mai sus, i-a fost daruita lui Niculita in sec. al X-lea.
In modul acesta not aflam din acest document indirect, insa
precis, de existenta acelei Vlahii, despre care scriitorii bizantini
de mai tarziu (sec. XIII) vor vorbi dand si unele amanunte
referitoare la teritoriile care intrau in ea.
www.dacoromanica.ro
154 IVIACEDOROMANII
°data stability existenta Vlahiei din Pind, in secolul urmator

apare un alt document, poate cel mai important pentru istoria
acestor Romani. Este micul tratat de strategie, cunoscut sub
numele « Strategicon », datorit istoriografului bizantin Kekav-
menos. Manuscriptul a fost descoperit la o manastire din Sf.
Munte, de unde a fost dus la Moscova si studiat de marele
bizantinolog V. Vasilijevskij. La not s'a ocupat cu el G. Murnu,
care a cercetat mai de aproape partea referitoare la Romani,
afirmand ca pentru istoria noastra el este « nepretuit, caci ne
procura stiri si date care ne lumineaza in chip neasteptat asupra
starii sociale si politice a Romanilor din zorile existentei lor
istorice ». In acest document ni se vorbeste despre o miscare
a Romanilor din Pind, care s'a petrecut in 1o66, in timpul
domniei lui Constantin Duca. Pe vremea aceea « Domn si cap
al Romanilor » era protospatarul Niculid. Miscarea s'a produs
dealungul raului Pleres intre Farsala si Larissa. « Acest rau
spune Kekavmenos :- are de o lature si de alta un ses mare
si trece prin mijlocul Vlahilor, despartindu-i in doua ». In acelasi
pasaj ni se arad ca, alaturi de Romanii munteni, existau Inca de
atunci si Romani care isi aveau asezarile la campie in sate si
orase. Centrul turburarilor era orasul Larissa, iar capii acestor
turburari au fost fruntasii romani V e r i v o i si S la v o t a
al lui Car m a 1 a c. Partea interesand din acest document
sunt amanuntele ce ne da Kekavmenos, referitoare, mai intai,
la miscarile periodice ale pastorilor romani, dupa aceea la
originea lor nordica. Iata ce ni se spune cu privire la primul
amanunt: Atunci cand Niculid a intrebat pe capeteniile Roma-
nilor sa-i spuna unde sunt acum, in luna Iunie, familiile si vitele
lor, ei au raspuns « pe muntii Bulgariei », adaogand mai departe
Kekavmenos : « Caci astfel este obiceiul lor, ca familiile si
www.dacoromanica.ro
turmele Vlahilor sä petreaca din luna Aprilie pans in Septemvrie

pe muntii cei inalti si in locurile cele mai reci ». Referitor la al
doilea amanunt, poate cel mai important, Kekavmenos adaoga :
cc Ei (adica Romanii din Pind) sunt asa numitii Daci si Bessi care
mai intai au locuit in vecinatatea Dunarii si a raului Sau, numit
acum raul Sava, unde acum locuiesc Sarbii, in locuri tari si
grele de strabatut... Fugind de acolo, ei s'au raspandit in tot
Epirul si Macedonia, cei mai multi s'au asezat in Elada »
(LXIV56.57)
Tot in cursul sec. al XI-lea (10I9), numarul Romanilor de
prin tinuturile de miazanoapte ale Macedoniei marindu-se,
imparatul Vasile al II-lea Bulgaroctonul, cu prilejul regularii
situatiei bisericesti din Bulgaria, a dispus trecerea Vlahilor din
toad Macedonia sub jurisdictiunea mitropolitului din Ohrida.
In anii din urma, Ivan Sn6garov a descoperit in biblioteca bise-
ricii Sf. Clement din Ohrida, un manuscript din sec. al XI-lea,
in care, pe o foaie, se mentioneaza numele unui preot roman in
serviciul epis cop iei r omanesti din acele parti ale
Macedoniei: ' Icodtvv-qc iEpek Tzilq clytkyrkrqc i7cLaxon-r4c EiXavay.
(Ioan, preotul prea sfintei episcopii a Aromanilor) (XCIX457)
La inceputul sec. al XII-lea Romanii apar din nou in penin-
sula Calcidica (1105). Evenimentul ne este relatat cu prilejul
unui nou conflict, pe care Romanii din sud 1-au avut cu Sf.
Munte. Anume, mai multe familii de Vlahi s'au asezat in aceasta
parte a Calcidicei, spre a vinde calugarilor dela Sf. Munte
lapte, branza si lana. De multe ori, insa, aceasta vanzare se
facea de femeile si fetele Vlahilor, fapt care a dat calugarilor
mai tineri prilejul sä se dedea la unele acte nepermise de regimul
ascetic din manastiri. Din aceasta cauza li s'a interzis Vlahilor
sa faca comert la Sf. Munte, ceea ce i-a facut sä piece de acolo.
www.dacoromanica.ro
156 MACEDOROMANII
Insa, odata cu ei, au plecat si calugarii mai tineri impreuna cu

femeile Vlahilor, ramanand manastirile numai pe seama calu-
garilor batrani. In urma acestui conflict, patriarhul Nicolae din
Constantinopol a intervenit pe langa imparatul Alexie Comnen
sa mute familiile Vlahilor in aid parte a Peninsulei (CVI4,).
Tot in aceasta epoca (117o), este interesanta relatarea, pe
care o face Evreul Beniamin din Tudela, cu privire la Vlahia
din Pind: <c Aici este inceputul Vlahiei, ai carei locuitori ocupa
muntii, iar ei insisi poarta numele de Vlahi. Asemenea caprioa-
relor de iuti la fuga, ei se coboara in tam. Grecilor ca sa despoaie
si sa prade. Nimeni nu-i poate ataca prin razboi, niciun iraparat
nu-i poate supune. Datinele crestinesti le tin si se cheama cu
nume evreesti, din care cauza unii spun ca ar fi neam de Evrei,
iar pe Evrei ii numesc fratii lor. Pe acestia numai ii ataca, dar
nu-i ucid, asa cum ucid pe Greci si ca in sfarsit traiesc fara
legi » (CI).
Dupa." toate aceste mentiuni disparate, referitoare la Aro-
mani si existenta unei Vlahii in sudul Peninsulei Balcanice, la
inceputul sec. al XIII-lea avem informatiuni despre constituirea
Romanilor in state politice. « Vlahia », amintita de calatorul
evreu, apare acum sub o intreita forma: « Vlahia Mare » (Msycal
MaxEoc) in Tesalia, o Vlahia Mica » (Mutpec BXocxE«) in Etolia
si Acarnania si « Vlahia-de-sus » ('Avd)paccx(x) in partea meri-
dionala si rasariteana a Epirului. Existenta acestor trei Vlahii
este atestata si de cronicarii apuseni Geoffroy de Villehardouin,
Henri de Valenciennes, Robert de Clary ca si de toti istorio-
grafii care s'au ocupat cu miscarea revolutionary a grupului de
Romani din Haemus (1196).
Urmand ordinea cronologica a acestor mentiuni istorice,
trebuie sa amintim §i relatarile, scriitorului anonim al Europei
www.dacoromanica.ro
orientale din 1308, care vorbeste despre Romanii asezati intre

Macedonia, Achaia si Salonic ca despre un popor foarte mare.
Insemnatatea acestor relatari, pe care le-am citat cand m'am
ocupat de numand Romani lor (p. 25), nu consta numai in
prezenta Vlahilor in teritorii intinse, dar si in originea for geo-
grafica. La fel ca Kekavmenos, el aduce pe Vlahi din Ungaria,
« uncle se aflau pasunile Romanilor ». Numai dupa ce au fost
izgoniti de acolo de Unguri, ei au venit in tinuturile din sudul
Peninsulei.
In fine, cu doua veacuri mai tarziu, Laonik Chalcocondylas,
cronicarul Sultanilor, vorbind despre Romanii din Dacia, pe
can ii numeste Daci, aminteste de Macedoromani, dand de asta
data lamuriri precise atat despre identitatea etnica a Macedo-
romanilor cu Dacoromanii, cat si despre unitatea lingvistica.
Traditia istorica, romaneasca. Traditia istorica despre ori-

ginea comuna a Macedoromanilor si Dacoromanilor a trecut
dela istoriografii bizantini la cronicarii roman.
Cea mai veche relatare despre aceasta origine ne vine dela
M i r o n C o s t i n. Ea este atat de interesanta, incat merita
sa fie citita in intregime: « Suntu dara acesti Cotovlachi (cum
ne spun' vecinii loru, si Inca cu dintr'insii am vorbitti)
oameni nu mai osebiti nici in chip', nici in une obiceie,
nici in taria si in faptura trupului de cat' Romanii acestia,
si limba loru romaneasca ca acestora, numai mai stricata
si mai amestecata cu de aceasta proasta greceasca si tur-
pentru ea foarte putini cum s'au zisti, au ramasa la
ceasca ;
niste munti tragandu-se de locuiescti, cari se intindu in
lung' de langa Ianina pang spre Arbanasi langa Elbasan
unde-i zicti, in sate numai locuindti. Se vede si man unele
www.dacoromanica.ro
168 MACgDOROMANII
sate; zicd ca suntd si oameni cu putere in hrana lord de

care si mare minune este cum si pana astazi se afla pazin-
du-si si limba si niste obiceiuri ale lord. Acestia daca si limba
si-au stricatd, si ei s'au imputinatd, drept ca si ei desavarsitd
subtu jugulu turcescd cu acei Greci dupre acolo s'au supusd,
unde si stapanire si blagorodnie si tots si-au pierdutd; si poate
fi ca nici d'intaiu asa multime nu va fi fost de dansii. Ca eats
acmu si cati suntd, mojici si Omni suntd, si locurile lord cu
greu de hrana fiindu, pentru multa peatra si munti ce suntd
unde locuescd, se imprastie si se dual mai multi prin acele orase
mari turcesti de se hranescd, si limba, cum amt' zisd, foarte
si-au stricatd si ei putini au ramas )>. Zicd si aceasta, ca de-i
intreaba si pre ei nescine, ce esti ? el zice Vlahos, adica Romanti;
si locurile for unde locuescd le zicd Vlahia, card terei acesteia
ei ii zict. Vlahia cea mare. Pare-mi-se zicd ca ei grainda, mai
multd ii intelegd; insa si unii si altii cu putina vreme inteund
loco aflandu-se, prea lesne se potd intelege. De crezut doara
este ca si acei Cotovlachi dintre acei Romani suntd si se tragd,
si intr'acele vremi ce Galian sau alts imparatd au radicatt o
seams dinteinsii de aici si i-au dust' de i-au asezatd pre acolo,
au ramas ci pana acumt # (LXIII 1107). Acelasi pasaj se
gaseste si la Constantin Cantacuzino Stol-
n i c u 1, copiat cuvant de cuvant dupa Miron Costin (L125).
D i m i t r i e C a n t e m i r pomeneste in mai multe
randuri despre Macedoromani. Pasajul cel mai caracteristic
este acela in care se arata originea comuna a Aromanilor cu
Romanii: a Iara acum vine randul sa aratam cea mai de
pre urrna socoteala, adeca sa aducem toate marturiile isto-
ricilor, pre scurt, carele dovedesc, precum Dachiia au fost
dela Traian imparat, cu cetateni si slujitori vechi Romani,
www.dacoromanica.ro
descalecata, si deciia precum aceiasi Romanii sa fie mosii

strarnosii Romanilor carii si astazi in partile lacuitori sa afla
adeca Moldovenii, Muntenii, Maramuresenii, Romanii de pesle
Dunare si Cotovlahii din Ora greceasca, caci toate aceste naroade
dintr'aceiasi Romani a lui Traian sa fie, nu numai graiul,
ci si a tuturor vremii istorii marturisesc ».
Intr'un ravas din 25 Ianuarie 1804, pe care G h e o r g h e
*incai ii stria prietenului sail Engel, se spune « Meum
quippe est Annales universae Nationis Valachicae, proinde etiam
Kuzzo-Valachorum quos Csenzaros vocant, conscribere »
In fine, marele om politic Mihail Kogalniceanu, in opera sa
a Ilistoire de la Valachie, de la Moldavie et des Valaques trans-
danubiens », aparuta la Berlin in 1837, nu uita, dupa cum aceasta
rezulta si din titlul lucrarii, sa vorbeasca despre Macedoromani.
Incepand cu sec. al XVIII-lea, imediat dupa aparitia operei
istorice a profesorului german Johann Thunmann, despre care s'a
vorbit, Macedoromanii incep sä fie din ce in ce mai cunoscu %i de
scriitorii roman.
Daca pentru cunoasterea trecutului Macedoromanilor avem,

dupa cele expuse pang aci, cateva date istorice, pe temeiul carora
ne putem face o idee despre originea si coborirea for in sudul
Peninsulei Balcanice, despre Meglenoromani nu avem nimic.
In condiciunile acestea, singurul document din care se poate
afla ceva despre originea for este limba. Dupa limba, ei in de
grupul Romanilor din care au iesit Macedoromanii, vorbind
totusi un dialect deosebit de al acestora. Aceasta deosebire in
grai eu mi-am explicat-o din cauza izola'rii for in nordul Penin-
sulei, acolo unde stramosii for au putut pastra mai multa vreme,
decat Macedoromanii, legaturi cu Dacoromanii (30(56).
www.dacoromanica.ro
LIMBA MACEDOROMANILOR
Daca pentru once popor din lume limb a constituie

legatura cea mai trainica ce uneste pe indivizii din aceeasi
comunitate etnica, pentru Macedoromani, care veacuri dea-
randul au ramas izolati in sudul Peninsulei, ea reprezinta
istoria si viata lor. Inteadeva'r, daca Macedoromanii si-ar fi
pastrat toate particularitatile caracteristice neamului romanesc,
precum: traditiile, credintele, obiceiurile si altele, insa si-ar
fi pierdut numai limba, in cazul acesta puteau fi once alt
neam din Peninsula Balcanica, afar de Romani. Iata de ce,
pentru ei, unit at ea lingvistica cu Dacoromanii re-
prezinta cel mai autentic document, cu ajutorul caruia chiar
omul f'ara stiinta ii poate usor identifica cu fratii for din nordul
Dunarii.
Unitatea lingvistiel Ea se poate dovedi pe doua cal.:

practic si stiintific. Practic, daca vom compara o fraza macedo-
romana cu transpunerea ei in dacoromana; stiintific, daca vom
incerca sa ne dam seama de infatisarea dialectului macedoroman
sub raportul structural.
Pr a c t i c : Dam o fraza, doua, reproduse dintr'un text
vechi macedoroman, « Lexiconul in patru limbi » al lui Daniil
Moscopoleanul », pe care le transpunem in limba literara, spre
www.dacoromanica.ro
LIMBA MACED OROMANILOR 161
a se vedea mai bine asemanarea ce exists intre ele si textul

romanesc:
« Am tru gardina amea unu h'icu, unu nucu, unu gortu,
unu men', unu ciresu. Am si stuk'i multi si facu multa nue
si tears. Si vindu tru anu cate una parte si vegl'u si tra vetea
amea » (LXX 137-13 8)
Transpunere dacoromana:
« Am in gradina mea un smochin, un nuc, un par, un mar,
un cires. Am si stupi multi si fac multa miere si ceara. Si vand
pe an cate o parte si pastrez si pentru persoana mea >>.
Autorul lexiconului traduce aceste fraze in trei limbi:

greceste, bulgareste si albanezeste. Eu nu dau traducerea for
aici, caci ea ar ocupa prea mult loc. Dna ar fi, insa, ca un
cetitor roman, fara multa carte si stiinta filologica, sa le
citeasca pe toate transcrise cu litere latine, in cazul acesta,
intai, n'ar pricepe nimic din traducerea acestor fraze in cele
trei limbi, presupunand ca nu cunoaste niciuna din ele,
al doilea, ar intelege numaidecat ca textul macedoroman
este scris intr'un dialect romanesc. Inteadevar, in afara de
trei, patru cuvinte ca: h' i c u care este lat. FICUS, g o r t u
(slay.),v e g 1' u lat. VIGILO, -ARE cu intelesul « pazesc,
pastrez », v et ea (albanez), restul n'are nevoie aproape de
nicio explicatie. In afara de aceasta, obsery ca, textul macedo-
roman fiind vechi, unele particularitati, cum ar fi pastrarea
lui -u final cand urmeaza dupa o consonants, azi nu mai
exists. Astazi in dialectul macedoroman nu se zice: «unu nucu,
unu meru, unu ciresu », ci «un nuc, un mer, un cires », la fel
ca in dacoromana.
It
www.dacoromanica.ro
162 MACEDOROMANII
S t iint if i c: Din punctul de vedere stiintific, dialectul

macedoroman arata aceeasi structura. Aceasta insemneaza ca,
in ce priveste elementul constitutiv, el a avut o evolutie isto-
rica identica cu aceea din limba romana de pretutindeni. Spre
a ne da seama despre aceasta structura particulars, care este
proprie numai limbii roman si, implicit, si dialectului macedo-
roman, trebuie sa recunoastem ca, in intreaga ei desvoltare
istorica mai veche, ea a fost stapanita de aceleasi tendinte.
Aceste tendinte pot fi urmarite pentru orice epoca, incepand
din timpurile cele mai vechi. Aici voi incerca sa arat una
singura:
Limba romana, spre deosebire de celelalte limbi roma-
nice, a pastrat intr'o privinta mai bine structura limbii
latine, pe temeiul unei vechi tendinte indoeuropene. In vreme
ce in celelalte limbi surori, substantivul si verbul, pierzan-
du-si in parte flexiunea, se arata mai putin autonome, in
limba romana aceasta autonomie se pastreaza. Astfel, in
celelalte limbi romanice, pentru a putea exprima raporturile
sintactice, flexiunea nominala si verbala se face cu ajutorul
unor cuvinte strain, care ii formeaza un fel de flexiune
externa: genitiv-dativ avem in fr. de la so e u r, a la
so eur; tot asa in ital. della sor ell a, etc. In limba
romana, din contra, aceste forme lipsesc. In aceasta limba avem
s u r ore i, macedor. s u r or i l'e i. Aci, putin imports faptul
dace in limba latina pronumele demonstrativ se punea inainte
sau in urma substantivului. Fapt este ca vechea tendinta indo-
europeana de a marca sintetic raporturile dintre cuvinte prin
partea for finala desinenta, s'a pastrat numai in limba
romana, atunci cand in celelalte limbi romanice a cedat. In
aceasta tendinta straveche, limba Romanilor din Macedonia
www.dacoromanica.ro
LIMBA MACEDOROMANILOR 163
merge, dupa cum am vazut, paralel cu limba Romani lor din

%ark tendinta ce singura explica, dupa mine, dece articolul in
limba romans se pune la sfalitul cuvantului si nu inainte,
ca in celelalte limbi romanice.
Trecand la unitatea lingvistica din epoca de formatiune a
limbii, graiul Macedoromanilor, in trasaturile lui fundamentale,
se arata identic cu limba Romanilor de pretutindeni. Aceasta
unitate se arata in el e mentu 1 1 a ti n, care a suferit ace-
lea0 prefaceri pe temeiul acelora§i tendinte, in a s p e c t u 1
balcanic, in prezenta unor cuvinte stravechi
care se intalnesc i in limba albaneza, in fine, in e leme n-
t ele s t r line patrunse in limba tuturor Romanilor, inainte
de despartirea Macedoromanilor de Dacoromani.
In cele ce urmeaza, voi incerca sl fac o expunere sumara
a acestor momente din evolutia limbii, spre a putea urmari
mai bine perfecta unitate ce exists intre graiul Macedoromanilor
qi limba romans de pretutindeni.
Elemental latin. Prima particularitate din domeniul voca-

lismului, care a deosebit romanitatea orientall de cea occidentals,
a fost tratarea lui ii (scurt). In vreme ce acest sunet in limbile
romanice occidentale a evoluat spre o, in limba romans a limas
neschiznbat : lat. DULCIS, LUPUS au dat in ital. dolce, lopo,
in romana dulce, lup. La Aromani se arata aceea0 stare nemo-
dificata : dulte, lup.
Trecand la celelalte modificari fonetice, pe care limba
romans le-a suferit in epoca comuna, atunci cand Aromanii
nu se despartisera de Dacoromani, ele exists toate atat
la unii cat 9i la ceilalti. Dintre acestea cele mai caracteristice
sunt:
H.
www.dacoromanica.ro
164 MACEDOROMANII
In vocalism: sunetul d (d) din a latin, s'a modificat

in aceleasi conditiuni, in dacor. si arom. Ex.: AQUA, CANIS,
PANIS au dat apa, cane, pane.
Desvoltarea diftongilor ea, oa din e, o accentuati exists in
aceleasi conditiuni atat la Aromani cat si la Dacoromani. Astfel
lat. GALLETA, SERA au dat Olean', sears; tot asa PORTA
MORTEM, poarta, moarte.
In c o n s o n a n t i s m, cea mai pregnanta particularitate
a limbii roman este alterarea unor sunete urmate de g, i latin
accentuati, care nu exists in celelalte limbi romanice. Astfel
t, d, s se pronunta t, z (dz), f atilt la Dacoromani cat si la Macedo-
romani : Ex. lat. DICO, TERRA, SIC au dat: zic (mr. dzic),
tars, si. Tot asap, b, f, v se pronunta la Macedoromani peste tot,
iar la Dacoromani in parte k', g', h', y. Ex. lat. PINUS, BENE,
MERCURII (DIES), FILUM, VINUM au dat: k'in, g'ine,
nercuri, yin.
Tot asa 1 intre cloud vocale trece in r. Ex. lat. MOLA,
SCALA au dat la unii si la altii moara, scars.
In morfologi e, identitatea intre dacoromana si macedo-
romana este si mai mare. Aci avem aceleasi declinari si con-
jugari care reproduc, la fel, formele corespunzatoare latine.
Aspectul balcanic. Din punctul de vedere al aspectului

balcanic, limba Aromanilor arata aceleasi particularitati ca limba
Dacoromanilor, anume:
Postpunerea articolului, care se intalneste la Bulgari si
Albanezi;
Pierderea infinitivului si inlocuirea lui printr'o propozitiune
sub ordonata ;
Formarea viitorului;
www.dacoromanica.ro
Contopirea cazurilor genitiv dativ intr'unul singur;

Intrebuintarea pronumelor personale la dativ in locul pro-
numelor posesive.
Toate aceste particularitati care exists in limbile balcanice,
lipsesc in limbile romanice.
Cuvinte stravechi. In limba romans exists un numar de

cuvinte de origine preromana care se intalnesc si la Macedoro-
mani. Ele apartin probabil substratului autohton. Acestea sunt:
Partile corpului: buza, macedor. budza (alb. buze); grumaz,
macedor. grumadzu (alb. gurmaz).
Rude de aproape : mos, macedor. moasa ; forma dela masculin
nu este cunoscuta; in locul ei exists cuvantul axis (lat. AVUS).
In albaneza avem motsh, insemnand « varsta ».
Imbracaminte : brau, macedor. branu si barnu (alb. bres);
caciula, macedor. caciula si caciutisa (alb. casulje).
Termeni pastorali: balega, macedor. baliga (alb. baige,
bagje, bagelje); fluier, macedor. flueara (alb. fljoere, fljojere);
manz, macedor. mandzu (alb. mes); %arc, macedor. tarcu (alb.
thark); tap, macedor. tap (alb. t'sap, tsjap); sut, ciut, macedor.
sut (alb. shute); urda, macedor. urda (alb. urdh).
Nume de plante: brad, macedor. brad (alb. bredh); co-
paci, macedor. cupaciu (alb. kopatsh);curpan, macedor.
curpan (alb. kurpen); sambure, macedor. sambure (alb. su-
mull si thumbull).
Cuvinte pentru desemnarea unei autoritati, la inceput, cu
intrebuintare in viata pastorala: baci, macedor. baciu si, mai
ales, bagiu, intrebuintat mai mult in cas-bagiu « un fel de
branza ». Pentru intelesul cuvantului baci la Dacoromani,
Macedoromanii au casar.
www.dacoromanica.ro
166 MACEDOROMANII
Nume de vietuitoare: barza, macedor. bardza; macedor.

bardzu 4 balan o in capra bardza sau mull bardza, « cater &Alan o
(alb. bardh « alb *) ; naparca, macedor. napartica (alb. neperke).
Cuvinte variate : mare, macedor. mare (alb. madh); curm,
macedor. curmu (alb. kurm); gata, macedor. ngatan (alb. gate);
abur, macedor. abur (alb. avull); jumatate, macedor. giumitate
(alb. gjumes); vatra, macedor. vatra (alb. vatre).
Din prezenta acestor cuvinte stravechi la Romani si la
Macedoromani, rezulta ca legaturile dintre limbile vorbite de
aceste doua ramuri ale aceluiasi popor trec dincolo de epoca
romans, ajungand pans in substratul traco-iliric, din care face
parte si poporul albanez (XXI").
Elementele straine. Trecem la elementele strain care au

patrons in limba Romanilor, inainte de despartirea definitive
a Macedoromanilor de Dacoromani.
Dintre aceste elemente, un rol deosebit il joaca cuvintele
slave. Slavii, spre deosebire de ceilalti barbari care au navalit
in Dacia si Peninsula Balcanica, au fost un popor relativ mai
linistit. Desi au ajuns de vreme in locurile ocupate de stramosii
Romanilor, contactul for mai des cu acestia a avut loc, dupe
ce limba romans de pretutindeni, atat la Romanii din dreapta
cat si la cei din stanga Dunarii, in trasaturile ei cele mai carac-
teristice era definitiv formats. Aceasta rezulta din structura
limbii roman in elementul fonetic si morfologic, care nu arata
nimic slay. Sub acest raport se poate spune ca limba Bulgarilor
a primit din partea limbii roman o influents molt mai puter-
nica decat si-ar inchipui-o cineva care nu cunoaste decat in
mod superficial legaturile stravechi dintre limba romans si limba
bulgara. Faptul aratat de mai sus a fost recunoscut, de altfel,"si
www.dacoromanica.ro
LIMBA MACEDOROMANII.OR 167
de marele filolog bulgar, de curand disparut, B. Coney (XXVII).

In privinta aceasta ajunge sal citam bunaoara formatiunea si
postpunerea articolului hotarit din limba bulgara. Originea
romaneasca a acestei particularitati este cu atat mai evidenta,
cu cat vechea slava bisericeasca (paleoslava) nu a cunoscut-o
pans in sec. al XI-lea, iar astazi ea lipseste nu numai in
celelalte limbi slave de rasarit si apus, dar nu se &este nici
chiar in limba sarbo-croata, care a evoluat in imediata apropiere
de limba bulgara. Aceasta constatare constituie proba cea mai
evidenta pentru originea ei romaneasca.
Daca insa limba vechilor Bulgari n'a influentat cu nimic
structura limbii romane, in schimb, ea a lasat foarte multe cuvinte
in lexicul romanesc. 0 constatare caracteristica pentru aceste
legaturi de limba stravechi slavo-romane, este faptul ca unele
din ele in de nomenclatura religioasa.
Aceste cuvinte ajung pang la optzeci si mai bine. Noi vom
da aici pe cele mai caracteristice:
In domeniul religios avem: colinda, macedor. culinda; duh,
macedor. duh; calugar, macedor. calugar ; clopot, macedor.
cloput; prescure, macedor. piscura (mai des liturghie, gr.);
pomana, macedor. pumean; miluesc, macedor. riilucscu.
In domeniul economic: platesc, macedor. platescu; scump,
macedor. scumpu; suta, macedor. suta. Cuvantul din urma este
important din doul puncte de vedere: mai intai, fiindca este
singura forma de numar strains care a patruns in graiul Romanilor
de pretutindeni, al doilea, pentruca, sub raportul fonetic, arata
aceeasi pronuntare veche a lui d slay ca u, care se intalneste in
unele cuvinte din limba albaneza. Faptul ca din tot numeralul
roman, care este de origine Latina, numai « suta » este strain,
nu trebuie sä ne surprinda. 0 inovatie analoaga se arata si in
www.dacoromanica.ro
168 MACEDOROMANII
numeralul Bulgarilor si al Jugoslavilor. Acestia an pentru

numa'rul « mie » forma greaca hiljada, in locul unei forme
care ar fi trebuit sa derive din tyscgta paleoslay. Albanezii.
au intreg numeralul de origine indoeuropeana afara de « suta »
(alb. kjind), care vine din lat. CENTUM.
Corpul omului: rang, macedor. arana; cosita, macedor.
cusita; trup, macedor. trup.
Rude de aproape: baba, macedor. baba; nevasta, macedor.
nveasta.
Imbracaminte: clin, macedor. cl'in ; poala, macedor. poalg;
*zmene, macedor. zmeane.
Cuvinte referitoare la teren: brazda, macedor. brazda;
grading, macedor. grading; livade, macedor. livade; pading,
trap, etc.
In fine, o multime de verbe si adjective ca: gresesc, macedor.
agarsescu « uit »; lipsesc, macedor. alik'escu; raspandesc,
macedor. araspandescu; croiesc, macedor. cruescu; grgiesc,
macedor. grescu; impletesc, macedor. mplgtescu; predau,
macedor. pridau; topesc, macedor. tuk'escu; oparesc, macedor.
uparescu, etc.
Fireste, unele din aceste cuvinte au patruns in limba romans
din graiul vechi al Sarbilor. Anumite particularitati fonetice
din influenta slava nu pot fi explicate decat numai prin limba
sarba. Cu toate acestea, contactul mai des de mai tarziu al
Romanilor cu Bulgarii a facut ca unele cuvinte sarbesti sa fie
inlocuite cu timpul cu cele bulgaresti. Astfel incat, astazi, prea
putine urme vechi sarbesti se OA in lexicul slay patruns in
limba romans. Ceea ce ne intereseaza pe not aici este faptul ca
aceasta veche influents slava in vocabularul romanesc exists
deopotriva la Dacoromani si la Macedoromani. Faptul acesta,
www.dacoromanica.ro
dupa cum am spus-o mai sus cand am vorbit despre originea

Macedoromanilor, probeaza ca, dupa venirea Slavilor in Pe-
ninsula Balcanica, stramosii actualilor Macedoromani continuau
sa traiasca in unitate teritoriala cu Romanii din Dacia, pentruca,
numai in felul acesta s'ar putea explica identitatea elementului
slay vechi in limba Macedoromanilor §i a Dacoromanilor.
Despartirea Macedoromanilor, judecand dupa prezenta im-
prumuturilor strain in limba, de Dacoromani, s'a efectuat
inainte de aparitia Ungurilor in Dacia. Inteadevar, in vreme
ce Romanii din Dacia arata elemente vechi ungure§ti, Macedo-
romanii nu cunosc niciun cuvant din aceasta limba. Ceea ce
dovedqte ca, la venirea Ungurilor printre Romanii din nordul
Dunarii, contactul dintre Macedoromani si Dacoromani era cu
desavarqire intrerupt.
Daca, cu toate acestea, unele dictionare inregistreaza cate un
cuvant, doua ungure§ti qi pentru Romanii din sudul Peninsulei
Balcanice, acestea reprezinta simple imprumuturi dintr'o alts
limba, cum este sarbeasca. Imprumuturi vechi directe din
limba maghiara nu exists la Macedoromani.
ParticularitAti proprii in limba Macedoromanilor. Dar graiul

Macedoromanilor dad. se arata atat de identic, in epoca de vials
comuna a Romani lor de pretutindeni, cu limba romans, aceasta
nu insemneaza ca, dupa despartirea lui de dacoromana, a ramas
nemodificat. Izolat in sudul Peninsulei Balcanice §i sub directa
inraurire a unei limbi de cultura clasica cum este limba greaca,
graiul Macedoromanilor in cursul atator veacuri cat a continuat
sa traiasca singur, a evoluat mai departe, deosebindu-se de limba
Romani lor din nordul Dunarii in ass fel, incat astazi numai un
Roman care s'a ocupat in mod special cu studiul lui ii poate
www.dacoromanica.ro
170 MACEDOROMANII
intelege fara multa greutate. Ceva mai mult, clack' Macedoromanii

ar fi fost mai numerosi, ca Albanezii bunaoara, si s'ar fi constituit
bite() alcatuire politica independents, idiomul for ar fi putut de-
veni o limba literara ie§ita din limba romans, intocmai dupa cum
aceasta a iesit din limba latina. Insa faptul nu s'a putut intampla,
din cauza raspandirii prea mari a Macedoromanilor in Peninsula.
De aceea graiul a limas in stare de dialect, cu particularitati
care intereseaza foarte mult studiul istoric al limbii roman.
Aceste particularitati sunt rezultatul a doul tendinte, una
de conservare si alta de inovare. Din prima fac parte toate acele
particularitati din fonetismul, morfologia §i sintaxa acestui
dialect, care se infatiFaza sub o forma mai arhaica. Din a doua,
toate inovatiile introduse in grai, fie in mod spontan, lark'
vreo inraurire de afar51, fie, de cele mai multe ori, sub influenta
limbilor sud-est-europene inconjuratoare.
Noi vom incerca sa expunem foarte pe scurt toate aceste
deosebiri mai ales in schimbarea sunetelor, spre a ne putea face
o idee precisa despre distanta care separa acest grai de limba
romans in genere.
In fonetism, doua sunt particularitatile care ii dau acestui
grai o fizionomie putin deosebita de limba Romani lor din
nordul Dunarii :
i. Proteza lui a la cele mai multe cuvinte incepatoare cu
anumite consoane. Pe urma acestei particularitati chiar numele
for etnic a primit o infatipre deosebita. Ei se numesc, dupa cum
am vazut in primul capitol, Aromani sau, cu sincopa lui o,
Armani, in spre deosebire de numele etnic al fratilor for din
Dacia, care se numesc Romani, flea proteza lui a. Tot a§a:
alas pentru las, alatru pentru latru, amare pentru mare, asun
pentru sun, arau pentru rau, arau pentru rau, etc.
www.dacoromanica.ro
2. Pronuntarea sunetelor velare c, g, urmate de e §i i ca

le, li §i dze, dzi, in loc de cc ci qi ge gi, cum se and in graiul
Dacoromanilor. Ex. ter pentru cer ; teapa pentru ceapa ; 04
pentru cinci, etc. Tot a§a dzeana pentru geana ; dzinire pentru
ginere, etc. Din cauza repetirii prea dese a acestor sunete in
grai, ca buna oath' in fraza: ti e atea ti fati ado ? « Ce este
aceea ce faci acole ? », in care nu se aude decat sunetul ascutit
al lui t, graiul for suns putin particular nu numai pentru Ro-
minii din stanga Dunarii, dar chiar si pentru strain.
Tot ca particularitati de mai putina importanta pentru
fizionomia graiului, insa destul de interesante sub raportul
istoric, am putea cita :
1. Pastrarea diftongului ea din e accentuat in anumite condi-
tiuni, atunci cand in graiul Dacoromanilor a ajuns e sau a. Ex. :
areate, bureate, peapene pentru arete, burete, pepene. Si tot
a§a: feats, measa cu pl. feate, mease pentru fats, masa cu pl.
fete, mese.
2. Pastrarea lui e dupa un sunet labial, atunci and in dace-
romana, in anumite conditiuni, a trecut in d. Ex. afet, ved pentru
fat, vad.
3. Pastrarea lui 1 cand este urmat de g, I qi i in hiat. Ex.
l'iau, l'iertu, l'iepure pentru iau, iert, iepure. Urme din aceasta
particularitate se gasesc in limba literara veche.
In partea lexicala graiul Macedoromanilor cuprinde o serie
de cuvinte latine, care nu se gasesc in limba romans. Insa tot
asa lipsesc o serie de alte cuvinte latine, care exists in limba
romans.
In afar% de aceasta, ei au in grai unele particularitati impru-
mutate dela popoarele balcanice cu care vin zilnic in contact.
Astfel, Macedoromanii din Epir si Tesalia au fost influentati
www.dacoromanica.ro
172 MACEDOROMANII
de limba greaca, cei din Albania de limba albaneza, iar cei din
Macedonia de limba slava. Dar cea mai puternica influents
asupra limbii acestor Romani a exercitat-o limba greaca. Inten-
sitatea acestei influente se explica mai intai din cauza bisericii,
care a fost greceasca din momentul despartirii for de Dacoro-
mini, al doilea, din cauza §colii, care a fost greaca §i, al treilea,
din cauza civilizatiei bizantine, pe care ei au primit-o tot prin
mijlocirea limbii grece§ti.
Totu§i, limba for populara se arata de un conservatism
uimitor. Lexicul latin a ramas aproape intact, iar identi-
tatea ei cu limba Romani lor din cars apare la orice cuvant, la
orice constructie. Citez, in privinta aceasta, cateva versuri
populare dintr'o carte franceza, publicata de C. Recatas
(XCII)44)
Floara
Float% galbinioara,
Dimand'a tutulorti,
Dimand'a featelorti:
Se ghina se-ni me alumba
Dumineca dimneata
Si luni de catra sears;
Cu roaua.' se -ti -me aduna'.
S-pre avra se-fii-me poarta;
Pre iapa nefitata,
Pre feats nernartata,
Pre gione nensurata,
S'pre cale necalcata.
www.dacoromanica.ro
Transpunere in dacoromana:
Floarea
Floare galbiioara,
Spune tuturor,
Spune fetelor ;
SA vina sa ma is
Dumineca dimineata
i luni de aria sears;
Cu roua sa ma adune
i pe racoare sä ma poarte ;
Pe iapa nefatata,
Pe fats nemaritata,
Pe june neinsurat,
i pe cale necalcatA.
In aceste versuri populare, nu se intalne§te niciun cuvant
strain; toate sunt de origine latina. Dintre formele latine straine
de limba romans, avem numai trei : dimandu, acel* cu fr.
demander (lat. DEMANDO) ; alumbu, care nu exists in celelalte
limbi romanice, ins/ trebue sa via din AD-LUMBO, un derivat
din LUMBUS, din care dictionarele lui Forcellini atesta forma
LUMBO ; in fine, avra din Lat. AURA.
Conservatismul dialectului aroman. Pastrarea limbii ro-

man la populatiunile romanesti din sudul Peninsulei Balcanice,
in forma care a fost expusa mai sus, se datoreste unui conser-
vatism putin obisnuit.
Secretul acestei particularitati trebuie cautat mai Intl in
izolarea populatiunii in munti, in al doilea rand, insa, in prestigiul
www.dacoromanica.ro
174 MACEDOROMANII
de care se bucura femeia in transmisiunea limbii la Aromani.

Chian azi, cand mijloacele de desnationalizare in tarile bal-
canice iau forme tot mai brutale, limba romans se pastreaza
gratie femeii roman. Reproduc in privinta aceasta considera-
tiunile unui autor care s'a ocupat in particular cu rolul femeii
aromane in pastrarea limbii, in oraselul Aminciu din Pind : « A
quoi devons-nous attribuer l'homogenite et l'uniformite absolues
du macedo-roumain parle a Amintsu et Nkiare (de meme
que dans les autres villages macedo-roumains limitrophes),
sinon a l'influence de la femme sur tous les autres mem-
bres de la famille ? Tant que la mere ne parlera pas autre
chose que du macedo-roumain, celui-ci ne sera jamais atteint
par une autre langue. L'enfant qui apprend le grec a l'ecole
ne parle que le macedo-roumain a la maison (et en jouant
avec les autres enfants, meme pendant les quelques minutes
de la recreation) ; l'institueur qui enseigne le grec a l'ecole,
et le pretre qui preche en grec a l'eglise ou ailleurs, ne
parle que le macedo-roumain a la maison (avec leurs parents,
leur femme, leurs enfants); bref tout homme devenu bilingue
pour pouvoir vivre a l'etranger, n'emploie chez lui que sa
langue maternelle » (XCII26).
Acelasi autor releva un fapt tot atat de interesant pentru
ilustrarea prestigiului de care se bucura femeia in pastrarea limbii
materne. Sunt unele localitati romanesti din Epir, in care copiii
sunt chemati nu dupa numele familiei, ci dupa acela al mamei :
« Un dernier fait que j'ai releve a Metzovo et qui ne montre pas
moins le prestige de la mere, c'est que, dans plusieurs quartiers,
on appelle toujours les enfants non par le nom de famille, mais
par le prenom de la mere » (XCII26). Aceasta particularitate
exists si la Dacoromani.
www.dacoromanica.ro
Limba Meglenoromanilor, in desvoltarea ei istorica, la

inceput a mers paralel cu limba Macedoromanilor. Mai tarziu,
ea a inceput sa se deosebeasca de aceasta. Deosebirile se reduc
la urmatoarele particularitati :
In vocalis m, vocalele d si a sub accent se pronunta o
(deschis) si a: coni (cane), contic (cantec), coil (carti); manc si
mananc (manc, mananc). Aceasta din urrna pronuntare se
intalneste si in graiul Aromanilor din Aminciu (Pind). Ei zic
mancu in: v a ti mancu (te voi manca); v a mi ma nti
(ma vei_manca), etc.
In c o n s o n a n t i s m alterarea labialelor se arata partial:
g'armi (vierme) insa vin (vin), riari (miere) insa bini (bine), etc.
In f 1 e x i u n e exists unele influente slave mai noi, care
lipsesc la Aromani.
In v o c a b u 1 a r Meglenoromanii au cuvinte slave care
nu exists la Aromani. In schimb, acestia au cuvinte grecesti
care lipsesc la Meglenoromani. Peste tot, inraurirea slava la ei
este mai puternica decal influenta greaca la Macedoromani.
Cu toate acestea, folclorul for sub forma lui mai veche arata
putine elemente imprumutate din limbile vecine. La fel ca
la Macedoromani, in literatura meglenoromana populara se
intalnesc adesea multe cuvinte de origine latina.
Aci reproduc o strofa dintr'un cantec publicat in lucrarea
mea q Meglenoromanii » (XX16).
Meglenoromdn
Nu-iii mi strinzi di mona
SI nu-iii-la fronzi ninelu ;
SI nu-ni-la fronzi ninelu
Cu douspret di rap.
www.dacoromanica.ro
176 MACEDOROMANII
Dacoroman
Nu ma strange de mina
SA nulmi-1 frangi inelul;
SI nu mi-1 frangi ,inelul
Cu douasprezece pietre nestimate.
In aceste versuri singurul cuvant care pare strain este rap.

El este insa acela0 cu forma dacoromana reipa (lat. RIPA).
www.dacoromanica.ro
STAREA CULTURALA LA MACEDOROMANI
Macedoromanii, cunoscuti ca eminenti pastori, foarte abili

meseriasi si excelenti negustori, n'au lipsit sä dea contributia
for in domeniul culturii. Direct, prin multimea carturarilor
care au iesit din mijlocul for si, indirect, prin felul cum au
inteles sa incurajeze institutiunile de cultura.
Inteadevar, clack' talentul pentru marile intreprinderi si
1-au format, la inceput, din experienta cu turmele si tran-
sportul cu chervanele, darul de a putea aprecia roadele
unei culturi mai inalte si 1-au castigat din contactul for
cu marile centre comerciale din apus. La aceasta a con-
tribuit, de sigur, si instructia pe care multi din ei o pri-
meau in scolile grecesti. In felul acesta, in scurta vreme, dupa
introducerea for in marele comert al Oricntului, ei au reusit
sa constituie unul dintre elementele culturale cele mai importante
din Turcia europeana.
Aceasta capacitate a Macedoromanilor a fost relevata, in
particular, de scriitorii strain. Astfel Kanitz, vorbind despre
raspandirea for in Turcia, spune : « Cutovlahi se cheama o
populatiune numeroasa a Turciei europene care, raspAndita
pe intreaga ei suprafata, constituie unul din elementele ei cul-
turale cele mai importante » (LVI332). Iar profesorul D. I. Popo-
vici, care, dupa un interval de optzeci de ani, a incercat sä verifice
12
www.dacoromanica.ro
178 MACEDOROMANII
afirmarile lui Kanitz, adaoga : « Les Aroumains presentent un

probleme tres important et tres interessant, non seulement
pour notre peuple, mais pour tous les peuples balkaniques.
Kanitz a deja tres justement remarque qu'ils sont un des ele-
ments culturels les plus importants dans la presqu'ile balkanique.
Leurs families ont donne les hommes les plus doues non seule-
ment chez nous mais aussi chez les Bulgares, les Roumains
et les Albanais. Parmi les peuples balkaniques, ils ont ete
balkaniques au plus haut degre. Its ont donne des individus
qui se sont devoues a la fois pour tous les groupes chretiens
de la presqu'ile balkanique. De leurs rangs sont sortis ; Cam-
blank (citeste : Tamblac), Zefarovie, JorgaC, Steria, Trandafil.
Les memes families (Darvar, German, Bocarie (citeste: Botarici)
ont droit a la reconnaissance de differents groupes ethniques
de notre presqu'ile. Il n'y a pas un seul groupe de qui ils n'aient
pas merit& Donnant genereusement a tous, ils se sont dissous.
Leur influence est tres grande mais cependant tres differente
sur chaque groupe ethnique. Leur role aussi est different parmi
les Slaves, les Roumains et les Albanais. Une etude minutieuse
precisera que les Aroumains furent moins nombreux chez nous
que chez les autres peuples des Balkans. Its ont beaucoup fait
pour l'unite culturelle de la presqu'ile balkanique. Et les savants,
dans les Balkans auront pour devoir d'etudier leur grand in-
fluence dans la vie politique, economique, scientifique, litteraire
et artistique de chaque groupe ethnique » (XCIII;_n en)
Inceputurile scrierii aromfinesti. Dupa despartirea de fratii for

din nordul Dunarii, Macedoromanii au ramas izolati in lumea
greaca, dupa cum Dacoromanii in lumea slava. Acest eveniment
insemnat din istoria for a fost hotaritor pentru cultura si biserica
www.dacoromanica.ro
STAREA CULTURALA LA MACEDOROMANI 179
lor. Aceasta din urma cu o nomenclature primitive latina si

unitara pentru Romanii de pe amandoua malurile Dunarii, dupe
despartire, a capatat o infatisare deosebita : la nord slavona
cu o nomenclature paleoslava, la sud bizantina cu o nomen-
clature greceasca. De asemenea scoala, asa cum se va fi ra'cut
in timpurile vechi in sudul Peninsulei Balcanice, la Inceput,
la manastiri, de clerici sau, mai tarziu, in case particulare, de
laici, pans and a ajuns sub forma unei institutiuni de culture
publics, a fost greceasca. De aci urmeaza ca Macedoromanii
Inca din timpurile cele mai vechi s'au Inchinat in bisericile cu
limba de serviciu greceasca si au invatat carte in scolile cu limba
de predare tot greceasca.
Cu un cuvant, ei au crescut si s'au desvoltat in spirituali-
tatea greaca.
Scrisul si cetitul s'au raspandit foarte de timpuriu la Macedo-
romani. Nu numai marii negustori, ci si meseriasii mai marunti
tineau catastifuri despre mersul afacerilor, iar numarul celor cu
carte era mai mare decat la Slavii sau Albanezii din Peninsula.
Deoarece insa scoala, dad putea sa-i deprinda repede cu
scrisul, nu tot asa de repede ii putea invata si limba greaca
mai cu seams in orasele din Macedonia si Albania centrall,
unde nu existau Greci o parte din Macedoromanii din aceste
tinuturi Isi faceau insemnarile cu litere grecesti in graiul aro-
manesc.
In afara de aceasta, cu toate ca serviciul religios din bisericile
romanesti se oficia in limba greaca, existau totusi centre in care
evanghelia si talmacirea ei se citea in romaneste. 0 atare mar-
turie avem in textele religioase macedoromane pastrate in
manuscris Inca de pe la sfarsitul sec. al XVIII-lea, traduse din
greceste (vezi p. 193). Pe vremea aceea Macedoromanii care
12
www.dacoromanica.ro
180 MACEDOROMANII
traiau si se instruiau in scolile grecesti, oricat de entuziasmati

se aratau pentru cultura greaca, tineau totusi la limba lor,
pentruca intotdeauna au avut constiinta treaza ca se deosebesc
de Greci.
Desvoltarea centrelor romanesti din Epir si Albania. Dar

pentru infiriparea unei culturi mai inalte decat aceea care se
putea castiga din putinele traduceri ocazionale, se cerea crearea
in centrele for a unei stari economice infloritoare. Aceasta nu
putea veni cleat pe calea industriei si a comertului. De fapt,
desvoltarea acelor catorva asezari romanesti din Pind si Albania,
cu un inceput atat de modest, se datoreste, dupa cum vom
vedea, intreprinderilor comerciale si industriale care, in cursul
sec. al XVII-lea si al XVIII-lea, luase un mare avant in sudul
Peninsulei Balcanice.
Acest comert in Balcani a trecut, in ce priveste schimbarea
de indeletnicire a elementului romanesc, prin doua faze : una,
atunci cand, dupa venirea Turcilor in Peninsula, dupa nesfarsite
razboaie si turburari interne, lucrurile incepusera oarecum sa
se aseze; aka, pe la inceputul sec. al XVII-lea, cand legaturile
comerciale dintrc principalele porturi italiene si Orientul
apropiat incepusera sa slabeasca. In prima faz.', Macedoromanii
treceau putin cate putin din simpli pastori la starea de negustori.
In a doua, ei incepeau sa progreseze in aceasta noua ipostaza,
in urma unei desvoltari mai mari pe care o luasera porturile
de pc coasta orientala a Marii Adriatice, ca Durazzo si Avlona.
Prin mijlocirea acestor porturi ei puteau exporta anumite marfuri
locale si, in particular, tot felul de tesaturi de lama fabricate la
ei acasa. Astfel, au inceput sa rasara in Epir centrele :
lanina, Aminciu, Calarl'i, Siracu, iar in Albania: Moscopole,
www.dacoromanica.ro
Gramostea, Niculita si altele. Centre le din Epir intretineau mai

mult relatii cu Franca, prin portul Arta.
In urma acestor schimburi, legaturile dintre oraselele roma-
nesti si porturile maritime din apus progresasera cu timpul atat
de mult, incit, dupa afirma'rile scriitorilor strain Pouqueville si
William Martin-Leake (LXXXVIII175), in intervalul de jumatate
de veac dela 176o pans la 1800 negustorii romani din
Calarl'i, Aminciu, Aspropotam, Zagori, toate in. Epir, reusi-
sera sa-si creeze debuseuri aproape in cele mai importante
porturi din Marea Mediterana. In acelasi timp un deosebit
avant luasera si centrele romanesti din Albania, care intre-
tineau relatii comerciale mai mult cu porturile din Italia,
dar mai ales cu Venetia. Pe vremea aceea numarul Roma-
nilor din Albania era indoit si intreit mai mare decat azi.
Marfurile pe care Romanii din aceste parti le importau prin
Avlona si Durazzo erau multe si variate. Astfel ei aduceau
panzeturi si postavuri scumpe, matasuri brodate cu fir in aur,
oglinzi, garafe si pahare frumoase, talere si tot felul de olarie
in faianta italiana, giuvaiere pretioase, obiecte de metal, in fine
arama, cositor, sarma, hartie, zahar, carti, etc. (LXXXIV27).
Orasul in care se descarcau ccle mai multe din aceste marfuri
era Moscopole.
Asezat pe o campie care se lass usor in pants la poalele
muntelui Opari, supranumit de Macedoromani muntele o Costi
al Manduca «, el se intindea in dreapta si in stanga raului
« Raulu al Ddzega ». Am vizitat acest oras in mine, cu doi-
sprezece ani in urma. Rasarit inainte de venirea Turcilor in
Europa, numai din cateva catune alcatuite din colibe, cu timpul
el a ajuns atat de mare, cum nici astazi, dupa doua veacuri
dela faima lui de alts data, nu exists altul in toata Albania.
www.dacoromanica.ro
182 mAcEDoRomANII
Acest oras avea, dupa cum ne arata un document latinesc

ce se afla in Arhivele Statului din Budapesta, 12.000 de case,
toate solid zidite si locuite numai de Romani ;
4 Moscopolis sita est in Macedonia, confiniis Albaniae,

urbs amplissima non modo in tota Graecia, sed etiam fere per
totum Turcarum imperium; numero domorum ex solida ma-
teria constnictanim, qui ad duodecim millia facile excurrit
et singularibus privilegiis, libertatibus ac immunitatibus ab
imperatoribus Turcarum absque exemplo ornata, inclyta ; cives
eius omnes unius sunt nationis et religionis christianae graeci
ritus eiusdem linguae, quae ab ipsis appellatur Romana, ut
pote conflata ex maxima parte latinis vocabulis, ipsique inter
se Romani dicuntur et nominantur >.
Urmele acestor case se \Tad asta'zi in ruinele cartierelor si nu-

marul fantanilor. Fiecare cartier avea fantana lui. Ele se pas-
treaza toate cu aceeasi apa buns si abundenta, care a potolit setea
atator moscopoleni de alts data, invioratorii cartierelor moarte.
In acelasi document latinesc se spune, dupa cum se arata in
citatul de sus, ca, dela venirea Turcilor, Moscopole s'a
bucurat de libertati si privilegii exceptionale, acordate de
Sultani. Pe temeiul acestor privilegii si al comertului, pe care
Moscopolenii ii faceau in interiorul Peninsulei si in strainatate,
Moscopole luase o mare desvoltare in domeniul industriei.
Din documentele ajunse pang la noi, rezulta ca un mare numar
de corporatii isi desfasurau activitatea in mai multe ramuri ale
industriei. In fruntea acestora stetea corporatia aramarilor.
Fabricatele de arama.' din Moscopole ajungeau in toate pietele
din interiorul Peninsulei. Apoi venea aceea a argintarilor. Cele
www.dacoromanica.ro
mai fine lucrari in filigran ieseau din atelierele mesterilor

moscopoleni. In fine, corporatia fabricantilor de arm; atat de
mult cautate mai ales in interiorul Albaniei, si altele de mai mica
insemnatate, care satisfaceau mai mult nevoile locale.
La aceasta inflorire industriala se mai adaoga si pozitia
orasului care era dintre cele mai favorabile pentru desvol-
tarea legaturilor comerciale. Asezat Intre Marea Adriatica
si faimoasa sosea romans « Via Egnatia », usor putea, cu
ajutorul caravanelor, sa primeasca si sa reverse marfurile in
interiorul Peninsulei Balcanice. Spre Moscopole duceau pe
vremea aceea toate drumurile din Albania, Macedonia si
nordul Epirului si pe ele veneau din toate directiile,
marfuri de import si export care se depozitau in Moscopole.
Din acest trafic extraordinar de mare, pe care Moscopolenii it
faceau in legatura cu negustorii din orasele Invecinate, a iesit
acea bunastare a Romanilor oraseni din Epir si intreaga Albanie,
dar mai ales din Moscopole, « la metropole commerciale de
l'Epire » cum o numeste Pouqueville, bunastare ramasa pans
azi legendara,I in memoria tuturor Romanilor din Macedonia.
Starea eulturala In Moscopole. Macedoromanii ajunsi prin

comert la Inalte situatii materiale si insufletiti de un mare
avant pentru tot ceea ce putea inalta mintea si Innobila sufletul,
an stiut Inca din timpurile vechi sa aprecieze roadele unei
culturi inaintate. Contactul for prin comert cu strainatatea i-a
facut sa nu ramana indiferenti fats de preocuparile culturale
care trebuie sa dea vietii o noug orientare. De altfel, ei, si prin
educatia for facuta la scoala greaca, unde se invata bine
elineste, erau in Orient cei mai indicati pentru asimilarea unei
culturi superioare.
www.dacoromanica.ro
184 MACEDOROMANII
In astfel de imprejurari, in cursul sec. al XVIII-lea, cand

dupa inceputurile fericite ale calugarilor greci Makarios si
Gerasimos Cu scoala din Patmos, s'a reusit sa se infiinteze si
in Balcani institutii de cultura superioara, un fel de « colegii
cum erau cele din Ianina, Aminciu, Moscopole, Larisa,
Castoria printre dascalii de frunte ale acestor institutiuni
se gaseau si foarte multi invatati macedoromani. Ceva mai
mult, in centrele pur romanesti, cum erau Aminciu si Mos-
copole, ei erau singurii conducatori. Iar acolo unde acesti
Romani se gaseau in minoritate, tot ei erau aceia care deschi-
deau punga mai larg pentru intemeierea si intretinerea lor.
In astfel de imprejurari, nu trebuie sa ni se park' lucruri
exagerate, cand scriitorii strain lauds gradul de cultura al
Macedoromanilor, afirmand chiar ca in casele for se gaseau
biblioteci cu tot felul de carti grecesti si straine: « Les Vala-
ques qui ont voyage, et c'est le grand nombre, parlent plu-
sieurs langues, et ont des bibliotheques assez bien assorties
en livres francais et italiens. Its possedent les bonnes editions
des classiques grecs, et un etranger trouve chez eux des secours
litteraires qu'il est difficile de porter avec soi dans les voyages *
(LXXXVIII176). Sub acest raport se poate spune fara exagerare
ca pentru vremurile de care ne ocuparn, alaturi de Greci, Ma-
cedoromanii, ca element de cultura si gospodarie creatoare,
treceau printre cei mai inzestrati din intreaga Peninsula
Balcanica. 0 bunk' parte dintre ei se gaseau grupati in metro-
pola romanismului care era M o s c op o l e.
Unind datele istorice, mult putine cate be avem, cu urmele
care se pot vedea si astazi printre cartierele in ruine, trei fapte
mai importante rasar din intreaga activitate spirituala a Roma-
nilor din acest oral: intai, multimea bisericilor cu picturi si
www.dacoromanica.ro
catapetesme sculptate, care rar se intalneau in celelalte °rase;

al doilea, existenta scolilor in frunte cu o inalta institutie de
cultura # Noua Academie », si, al treilea, activitatea unei tipo-
grafii care functiona singura in intreaga Peninsula Balcanica.
Numai simpla for enumerare ajunge spre a ne putea face o
idee de atmosfera inaltatoare care fusese creata cu ajutorul
carturarilor si everghetilor moscopoleni, in aceasta falnica ce-
tate, centrul for de viata nationala. Inteadevar,
pe vremea acea se &eau in oral, 40 de biserici ; cateva
din ele, care au ajuns pans la noi, au infatisari monu-
mentale. Cele mai vechi sunt din sec. al XVII-lea. Biserica
cu patronul Sfanta Paraschiva a fost zidita in anul 1650. In
calatoria mea in Albania, am apucat sa vad numai douazeci,
dintre care doul, Sf. Profet Ilie si Sf. Than Prodrom, sunt
manastiri situate, in afara de oras, pe pozitiuni incantatoare
(XIX33, CXII 99).
Daca existenta bisericilor se poate usor dovedi din ceea ce
a ajuns pang la noi, datele asupra scolilor din Moscopole nu le
cunoastem decat din traditie. Toate afirmarile in aceasta pri-
vinta acute de aceia care s'au ocupat cu trecutul Moscopolei
sunt flea valoare documentara, intru cat se intemeiaza pe simple
presupuneri. In once caz, daca pentru vremurile de atunci
aceste scoli nu puteau fi prea numeroase, ele trebuiau totusi sa
existe, din momentul ce in fruntea for se afla 4 Noua Academie ».
In privinta aceasta atata se stie ca, la inceputul sec. al XVIII-lea,
exista, ca in cele mai multe centre culturale din Epir, un # co-
legiu », condus de invatatul Hrisant din Zita, colegiu care in 1744
a fost transformat in # Noua Academie ». Din aceasta Academie
an iesit cei mai ilustri invatati macedoromani, ca : Ioan Chalkeus
care, mai tarziu, a ajuns profesor in Venetia, Ioasaf, Patriarhul
www.dacoromanica.ro
186 MACEDOROMANII
din Ohrida, caruia compatriotii negustori din Moscopole i-au

daruit, la suirea sa pe scaunul patriarhal, o coroana.' de our cu
pietre nestimate, fabricate in Venetia; Dionisie Manduca,
Mitropolit al Castoriei, inva'tatul Dimitrie Pamperi, despre care
vom vorbi in alt capitol, Daniil Moscopoleanul, autorul lexico-
nului in patru limbi, Theodor Cavallioti, mare invatat si profesor
la Academia, pe care a condus-o pans in ultimii ei ani de exi-
stenta, in fine, Constantin Hagi-Ceagani, elevul lui Cavallioti si
altii. Activitatea acestei institutiuni a tinut papa aproape de 1769,
cand a avut loc prima distrugere a orasului. Academia avea un
local propriu ridicat din indemnul patriarhului Ioasaf al Ohridei,
prin subscriere publics, la care au luat parte, cum ni se afirma
intr'o cronica a manastirii Prodrom, toate cooperatiile din Mos-
copole. Inaugurarea acestei Academii, podoaba orasului, a avut
loc in 175o.
Cat de setosi de stiinta erau pe atunci Moscopolenii, se poate
vedea din patania tanarului student Constantin Hagi-Ceagani,
care, dupe ce vizitase pentru studii Franta, Anglia si Italia,
intorcandu-se la Moscopole si nefiind lasat de parinti sa-si
continuie mai departe studiile, a plecat facand drumul pe
jos din Moscopole, orasul sau natal, pans la Halle in Ger-
mania, unde timp de trei ani a urmat cursurile universitare,
povestind batranului profesor si mare istoric Johann Thunmann
minuni despre multimea, viata, comertul si stiinta Romanilor
din Moscopole.
Activitatea tipografiei a inceput in 1740 si a tinut numai
cativa ani. In acest scurt interval s'au tiparit o serie de carti
mai mult cu continut religios. Localul ei se afla intr'o cladire
de langa biseica Sf. Ioan Teologul. « Existenta acestei tipo-
grafii din veacul al XVIII-lea in cuprinsul imperiului turcesc
www.dacoromanica.ro
STAREA CULTURALA LA MACEDOROMAN1 187
spune profesorul Weigand nu trebuie sa surprinda pe

nimeni, clack' stie cat de mare si bogat era pe vremea aceea
orasul Moscopole si cat de mult infloreau in el nu numai
comertul si industriile, dar mai ales stiintele >> (CX199). In
aceasta tipografie, dupa afirmarile lui Gheorghe Constantin Roja,
nascut in 1786 la Bitolia, s'ar fi tiparit si carti aromanesti
(XCIV40). Pans acum nu s'a putut descoperi niciuna. Nu este
de mirare, insa, ca, mai tarziu, sa se dea si peste o carte
romaneasca, in felul celor tiparite de invatatii roman din
Moscopole, in Venetia si Viena.
Primele cal* macedoromane scrise de invgatii mosco-

poleni. In putinele scoli care existau in vremea aceea in Albania,
Epir si intreaga Peninsula Balcanica, obiectele de invatamant se
predau in limba greaca. Aceasta limba pe atunci ajunsese sa se
invete si in scolile mai inalte din Tara. In astfel de imprejurari,
se intelege dela sine ca si in Moscopole, cu toate ca scolile
erau fondate si intretinute de Romani, cartea se facea in limba
greaca. Aceasta limba, insa, din intthnplare, nu reprezenta graiul
comun vorbit de toate zilele, ci, mai mult, una artificiala, asa
cum o au Grecii pans azi in scolile lor. Aceasta artificialitate
consta in aceea ca, atat in alegerea cuvintelor cat mai ales in con-
structia frazei, ea tindea sa imite limba elena. Pentru scale din
Moscopole, forma acestei limbi ne este cunoscuta atat din tipa-
riturile ajunse pans la noi, cat si din cursurile pastrate in manu-
scris. De aide', pe atunci nici nu putea fi vorba in Orient de o
aka. limba. Dupa cum in Occident se facea stiinta in limba
latina, iar noi, aici, nici nu scapasem bine de limba slava in
biserica si incercam sä ne instruim in greceste, tot asa in tinuturile
locuite de Macedoromani se invata in scoala numai greceste.
www.dacoromanica.ro
188 MACEDOROMANII
Prin urmare Macedoromanii, care se foloseau de aceasta limba

in institutiunile for de cultura, nu o faceau funded tineau
neaparat sa invete greceste, ci pentruca invatatura din vremea
aceea nu se putea concepe altfel decat numai in aceasta
limba.
Cu toate acestea si la ei, Inca de atunci, se incepu sa se simt.'
nevoia intrebuintarii in scris a limbii materne. Fireste, aceasta
n'a putut fi introdusa imediat in scoli, din cauza dispretului ce
se arata pe vremea aceea pentru limbile nescrise. Totusi faptul
el Romanii nu ajungeau asa de usor sä invete greceste, acei
dintre ei care n'aveau putinta sa faca scoala, incercau sä se
instrueasca in limba materna, pe care o invatau mai usor, fiindca
o intelegeau. 0 alts imprejurare care ii facea pe Macedoromani
sa se foloseasca in scris de graiul lor, era biserica. Serviciul divin
facandu-se in limba greaca, Aromanilor fara carte, care nu pri-
cepeau aceasta limba, li se traduceau o parte din cartile bi-
sericesti in limba romaneasca.
Din pricina acestor nevoi, se pare ca silintele carturarilor
macedoromani din a doua jumatate a sec. al XVIII-lea erau
indreptate in doua directii: Unii tineau cu orice pret sa-i
invete pe Aromani carte numai in greceste; altii, mai practici,
credeau in invatatura romaneasca. Din prima directie,
scoala din Moscopole ne-a dat pe scriitorii macedoromani :
Theodor Cavallioti, a carui viata si activitate a fost studiata
atat de bine de Victor Papacostea ; de asemenea pe Daniil
Moscopoleanul. Din a doua directie, pe Constantin Ucuta cu
toti traducatorii de carti bisericesti in dialectul aromanesc.
Lucrarea lui T he o d o r Cavalliot i, in care apare
pentru intaia data, in scris, limba Macedoromanilor, este un
fel de carte de citire intitulata « Protopiria n, avand la sfarsit
www.dacoromanica.ro
un vocabular in trei limbi: greco-romano-albanez de .1170

de cuvinte, inOrate in trei coloane.
Dupa cum se arata in titlul lucrarii, ea a fost scrisa cu
scop practic din indemnul si cu cheltuiala lui Gheorghe Tricupa
Cosmischi, un mare negustor aroman care petrecea multa vreme
in Polonia, facand comert cu vinuri ungurqti. Dupa cum ne
spune Thunmann, el era §i un mare mecenat (Ein Freund der
Gelehrsamkeit . . .). Cartea a fost tiparita in anul 177o in Venetia.
Felul cum acest vocabular in trei limbi a putut ajunge la
cuno§tinta noastra, se datore§te unei simple intamplari. Anume,
studentul macedoroman din Moscopole, Constantin Hagi-Cea-
gani, despre care s'a vorbit mai sus (p. 186), ajungand la Uni-
versitatea din Halle, a daruit profesorului Johann Thunmann
un exemplar din « Protopiria » lui Theodor Cavallioti, pe care
it ducea cu sine. Thunmann, la randul sau, danduli seama de
insemnatatea vocabularului cuprins in « Protopirie », I-a repro-
dus in opera sa istorica: « Cercetari asupra istoriei popoarelor
europene rasaritene », publicata in 1774 §i, in modul acesta,
prima incercare de scriere macedoromana, facuta de un invatat
macedoroman dela « Noua Academie » din Moscopole, a ajuns
la cuno§tinta filologilor si a noastra a tuturora. Astazi un alt
exemplar, complet, din aceasta lucrare nu se cunoa§te. Al
doilea exemplar descoperit de invatatul albanolog Gustav
Meyer, pe care 1-a publicat in ale sale 4 Albanesische Studien »
este necomplet ; ii lipsesc mai multe pagini dela sfarsit.
Daca Constantin Hagi-Ceagani n'ar fi facut drumul pe jos,
din Moscopole 'Ana in Saxonia la Halle, not astazi n'am fi
cunoscut in intregime existenta acestui vocabular.
De altfel, aceasta lungs peregrinare a tanarului student
moscopolean ne-a dat noua Romanilor §i alt folos : El a fost
www.dacoromanica.ro
190 MACEDOROMANII
acela care, in intervalul de trei ani cat a stat in apropierea profe-

sorului german, i-a dat acestuia cele mai pretioase §i amanuntite
informatiuni despre starea Romani lor din sudul Peninsulei
Balcanice, vorbindu-i despre raspandirea qi numarul for ca §i
despre activitatea for economics §i stiintifica. Tot el i-a vorbit
lui Thunmann despre invatatii macedoromani din vremea aceea
§i, in particular, despre stiinta lui Cavallioti. In felul acesta,
astazi, cele mai sigure informatiuni despre acest invatat macedo-
roman le avem propriu zis dela Thunmann, care afirma ca
« El este un om invatat, cel mai invatat dintre ai sai, care cu
mult folos a studiat limbi, filosofie si matematici » (Er ist ein
gelehrter Mann, der gelehrteste unter seinem Vole... ).
De un nepretuit folos sunt qi informatiunile ce ne da pro-
fesorul german despre studentul sau macedoroman, pe care 1-a
avut in de aproape §i 1-a cunoscut foarte bine: « Domnul Con-
stantin Hagi-Tzechani din Moscopole spun Thunmann
mi-a &mit aceasta rara carte : un barbat cu multe cunwinte
mai ales in filosofie si matematici, inzestrat cu un fel de a
gandi lucid §i demn de o soared mai fericiti. Dupa ce in doua
randuri, in mai mult decat trei ani, a studiat la aceasta uni-
versitate, el a vizitat Leiden §i Cambrige §i a calatorit in
Franta qi Italia, iar acum merge in patrie spre a fi de folos
compatriotilor sai » (CV179).
Celalt invatat, Daniil M o s co p oleanu 1, cu numele
complet: «Daniil Mihali Adami Hagi Moscopo-
1 e a n u 1 », a scris o carte de conversatiuni in patru limbi,
intitulata « Lexicon Tetraglosson », cuprinsa intr'o lucrare mai
mare « Invatatura introducatoare », cu continut religios, §tiin-
tific si epistolar. Frazele reproduse sunt scrise in limbile
greaca, romans, bulgara §i albaneza. Ea a ajuns pans la not
www.dacoromanica.ro
in doul editii: una mai veche, fà'ra data, alta mai noul din
18oz. Prima editie a fost reprodusa de cercetatorul englez
William Martin-Leake in ale sale « Researces in Greece »,
publicate la Londra in 1814.
Insemnatatea lucrarii lui Daniil pentru cunoasterea graiului
macedoroman este mai mare decat aceea a lui Cavallioti, prin
aceea ca, in loc de simple cuvinte insirate si traduse in celelalte
limbi balcanice, ni se dau fraze intregi. Nicaieri in literatura
dialectall macedoromana nu intalnim o fraza atat de libera
ca in cartea lui Daniil. In calitate de Macedoroman, care cunostea
bine dialectul, el scria neinfluentat de celelalte limbi. Aceasta
lucrare a iesit si in editie bulgareasca, editata la Salonic in
1841 de arhimandritul bulgar Hagi Teodosie.
Dar lucrarea, din prefata careia rezulta in mod cert ca pe
vremea aceea in Moscopole se pregatea introducerea dialectului
macedoroman ca limbs de predare in scoala, este carticica lui
C o n s t anti n U cut a. Originar din Moscopole, el a
tiparit in 1797 la Viena, in calitate de protopop si hartofilax
in Posen (Prusia meridionall), « Noua Pedagogic », un fel de
carte de lectura, cu scopul, asa cum ni-1 indica autorul chiar
in prefata, « de a inva'ta pe copiii tineri carte romaneasca
in deobste intrebuintare la Macedoromani ». Din intreaga
lucrare, continutul prefetei este de o insemnatate covarsitoare
pentru ilustrarea sentimentelor de care erau insufletiti invatatii
macedoromani din Moscopole in raspandirea limbii romanesti
prin scoala. Iata aceasta prefata transpusa in limba literara:
« Accepts lumina aceasta putina, spre folosul copiilor nostri,

caci cred ca de mult Ili era dor sa vezi acest inceput pentru
neamul nostru, ca usor sa priceapa copiii nostri aceea ce cu
www.dacoromanica.ro
192 MACEDOROMANII
pierdere de multa vreme si cu greutate o pricep in alts limba.

Cad cu mult inainte a fost uitata limba noastra, si nu numai
limba ci si dogmele credintii. Caci zice David: se amestecara
cu alte neamuri si invatara lucrurile lor. De aceea, cat am putut
ne-am trudit pentru acest abecedar, cu talmacirea din greceste,
si tnai ales cu intocmirea slovelor si a cuvintelor pans sa le
asternem la tipar pentru copiii nostri. Caci once nceput este
greu. Destul este sa stie crestinul sa se inchine Domnului lui
in limba aceea in care s'a nascut. Caci scrie apostolul Pavel de
Corinteni in epistola I-a, cap. XIV, v. XVI: dna m'as inchina
in limba strains, sufletul mi se inchina, insa mintea imi este
Para folos. De aceea copiii trebuie sa cunoasca cel putin semnele
credintei: si nu ei numai care nu stiu nimica, dar si acei ce
stiu putin, trebuie sa citeasca, caci zice Pavel; acel care citeste
in limba strains, las' sa roage pe Dumnezeu sa-i dea intelegerea
ca sä spunk' pre limba lui. Precum si not ii rugam pre Domnul
sä ne dea lumina, ca sä o spunem in a noastra limba. Dar,
daca in acest inceput ar fi sa afli greseala, sa ne fie cu iertare,
caci nu o facem spre blasfemie ci spre gloria lui Dumnezeu.
sä nu consideri de rusine, de ce ne imprumutam din alts
limba, caci toate limbilc ce sunt in lume se imprumuta una dela
alta. Cad dela Eleni incoace se imprumutara toate neamurile
si cu litere si cu cuvinte si nimeni nu poate sa nege aceasta,
caci li se vad si literele si li se pricep si cuvintele. Fiecare,
dupa cum ne-am miscat din loc si din patrie, ne-am amestecat
cu alte rase si am schimbat si cuvintele, dupa imparatia in care
am trait >> (LXXVII64)
Toate aceste manifestari, care apar la Macedoromani intr'o

epoca in care unicul mijloc de a se exprima in scris in sudul
www.dacoromanica.ro
STAFtEA CULTURALA LA MACEDOROMANI 193
Peninsulei era limba greaca, constituie dovada cea mai sigura

despre inceputul unei miscari culturale in limba nationals.
Ele nu se aratau izolat numai in Moscopole, ci in mai toate
centrele din Peninsula, in care Macedoromanii traiau in numar
mai mare. Astfel, alaturi de aceste incercari de a intrebuinta
in scris limba romans, mai avem o voluminoasa lucrare in
manuscris, intitulata « Codex Dimonie p, in care se gasesc
adunate o serie de texte religioase, pe care Macedoromanii le
citeau dupa ispravirea liturghiei in biserica (LI).
Numarul acestor texte se inmulteste mereu. Astfel, in vara
anului 1939, Haralambie Polenacu, originar din Crusova, asis-
tent la Universitatea sarbeasca din Scopie, a descoperit o
Cazanie scrisa in graiul macedoroman (LVII 1 111). Acum in
urma, zelosul cercetator albanez Ilie Kafezezi din Corita (Albania)
m'a anuntat ca a dat de un alt manuscript aromanesc in Tirana,
capitala Albaniei. Mai tarziu se vor descoperi, poate, si altele.
Distrugerea oraplui Moscopole §i rAspandirea Romani-

lor din Albania. Din nenorocire, starile infloritoare de care
se bucurasera atata vreme centrele romanesti din Albania, cu
Moscopole in frunte, n'au fost de lungs durata. Necontenitele
razboaie din cursul sec. al XVIII-lea, pe care Turcii le-au dus
cu Rusii, slabisera, se pare, pans inteatata puterea de rezistenta
interns a imperiului, incat populatiunile albaneze de religie
mahomedana, din apropierea asezarilor romanesti, care se &eau
intr'o continua fierbere, hartuind in drumul mare din toate
vremurile pe negustorii si chervanagii macedoromani, isi gasisera
acum momentul, cand puteau sä atace pe Aromani in plin, chiar
in centrele lor. Acestea sunt, credem, singurele motive care au
provocat distrugerea orasului Moscopole, distrugere la care va fi
13
www.dacoromanica.ro
194 MACEDOROMANII
contribuit, de sigur, 91 bogatia extraordinary a Moscopolenilor

fats de saracia hicie a Albanezilor, leneqi si ingamfati, din tinu-
turile apropiate.
Cine a cunoscut pe Albanezi la ei acasa, trebuie sa
admits ca, daca acei dintre ei care au rams credincio9i legii
cre9tine, sunt oameni de omenie, onecti ci muncitori, ceilalti,
care au trecut la apostazie imbrati9and islamismul, in marea
for majoritate sunt, cum am spus, lene9i si ingamfati, 9i,
in trecut, au trait 9i s'au imbogatit numai din jaf, pe seama
crestinilor. De altfel, acesta a fost si motivul pentru care ei
si-au parasit legea stramo9easca, trecand la islamism. Turcii
erau toleranti 9i nu se atingeau de legea cre9tinilor. Albanezii
turciti, care ajungeau pia in ora9ele din Macedonia spre a se
imbogati numai din hotii, erau spaima cre9tinilor.
De altfel, nu avem niciun document ajuns palls la noi,
care sa ne vorbeasca direct despre acest atat de nenorocit
eveniment pentru cauza culturala a Romanilor din sudul Dunarii.
Tot ceea ce se spune in aceasta privinta sunt simple presupuneri,
ce nu se intemeiaza pe vreo informa %ie istorica sigura, chiar
atunci cand acele presupuneri vin dela autori care s'au ocupat
in mod special cu istoricul acestui falnic ora9, cum a fost,
acum in urma, scriitorul grec Const. Skenderis (XCVIII).
Indirect th se vorbe9te inteo cronica aflat'a la mana-
stirea Sf. Ioan Prodrom, pe care am vizitat-o in 1928 (XIX32),
despre anul in care a avut loc primul atac in contra ora9ului « In
anul 1769 nimeni n'a dat niciun ban, fiindca in anul acesta au
venit ci au pradat manastirea si ora9u1 si multe case au ars '.
Mai departe : « In Iunie 1769, ziva anuall a balciului, nu
s'au adunat niciun ban, fiindca faimoasa Moscopole a fost
ruinata 91 cu desavar9ire distrusa ». (XXXVIII15e) Tot in aceasta
www.dacoromanica.ro
mana.'stire, Weigand, in una din calatoriile sale in Albania,

a putut ceti intr'un codice urmatoarele randuri:
<c 0 Moscopole, o Moscopole: Unde este frumusetea ta ? ».

« Unde este infatisarea ta frumoasa, pe care o aveai in
veacul al XVII-lea ? ».
« Cei mai blestemati dintre muritori mi-au adus pieirea ».
« Fie ca Domnul sa-ti redea frumusetea ta de mai inainte
cu ruga.'ciunea Sfantului Ioan Inaintemergatorul » (CX102)
Al doilea atac, in urma caruia orasul a fost complet distrus,

a avut loc in anul 1788. Se presupune ca el ar fi fost indreptat
in contra orasului de Albanezi si Turd, condusi de Ali -Pala
tiranul din Ianina.
Infatisarea lui de azi este jalnica. In calatoria mea in Albania,
n'am gasit in vechiul oras decat mine si un grup de o suta de
cascioare nou cladite, locuite de Romani veniti din localitatile in-
vecinate. Impreuna cu Moscopole au fost pustiite si celelalte
centre macedoromane din Albania meridionala, ca: Niculita,
Linotopea, Nicea, Sipsca, Bitcuchi, Fusea, Lunga, Birina, Var-
teanic si altele.
Dupa aceasta mare catastrofa nationall pentru elementul
romanesc din sudul Peninsulei Balcanice, incepe un adevarat
exod al Romanilor din Albania, exod sfarsit cu rasp andirea for
in principalele orase din Macedonia §i din strainatate. Din
Moscopole si imprejurimi au fugit, nu numai Romanii care
au avut de suferit de pe urma pustiirilor pricinuite de bandele
albaneze, dar si acei care nu mai aveau nicio incredere in
siguranta vietii. De aceea, °data cu nimicirea centrelor ruinate,
au fost parasite comune care poate n'au fost deloc atacate.
13*
www.dacoromanica.ro
196 MACEDOROMANII
Numele lor, cum ar fi Birina, Fusea, Linotopea si altele se

cunosc astazi numai din gura Romani lor refugiati si asezati
in Ohrida, Resna, Bitolia, Crusova, Par leap, Veles, Scopie,
Cumanova. Din aceleasi motive s'au refugiat multe familii
din satele romanesti din Epir si Macedonia, ca : Biala, Clisura,
Sacista, Serfige (Servia) si altele.
Suferintele pe care Aromanii le-au indurat in acest nenorocit
exod s'au pastrat multa vreme in amintirea familiilor din Mos-
copole si din celelalte centre romanesti parasite.
In fuga, ele duceau cu sine ce puteau scapa mai ucor,
dar mai ales avutul for in bath, ascunsi in oale acoperite cu
unt sau miere, spre a nu fi descoperite de autoritatile dela
granita sau in drum prin hanurile pe unde poposeau.
Macedoromanii din Serbia §i Bulgaria. Romanii din Alba-

nia nu erau straini de orasele din Serbia. Multi din ei le cuno-
steau inainte de distrugerea Moscopolei. Altii aveau neamuri
care traiau in acele orase. In felul acesta, toti cati ajungeau acolo,
dupa marea catastrofa din patrie, nu se gaseau izolati, ci mareau
numarul Romanilor din colothile existente. Pe vremea aceea cei
mai multi dintre Macedoromani erau asezati in Belgrad. Insa
ei se gaseau raspanditi aproape in toate orasele si targurile din
Serbia. Intru cat este vorba de Aromanii negustori care ajungeau
in aceasta Cara, se pare ca numarul celor asezati in Grace se
ridica la cateva zeci de mii.
Rolul pe care toti acesti negustori macedoromani 1-au jucat
in viata economico-culturala din Serbia a fost mare. Ei au
creat burghezia care sta la baza culturii moderne. Dupa ce au
introdus comertul mare in Serbia, ei au deschis primele debu-
seuri in principalele centre comerciale din Occident. Ajungand
www.dacoromanica.ro
STAFtEA CULTURALA LA MACEDOROMANI 197
prin comert la frurnoase situatii materiale, Macedoromanii au

ajutat la crearea celor mai de seama institutii de cultura natio-
nals, incurajand prin mari donatiuni personale orice opera de
binefacere publics.
Toate aceste contributiuni ale negustorilor aromani in
viata publics a Sarbilor au fost studiate si elogios relevate
intr'o lucrare, pe care profesorul sarb D. I. Popovici a publicat-o
in anii din urma. rata o parte din concluziile cu care el isi
incheie aceasta lucrarea : « Aromanii, dupa cum am vazut, au fost
oameni de o capacitate rara, aproape geniala, nu numai in negot
dar si in alte directiuni. Dupa aptitudinile lor, ei pot fi pusi
alaturi de acele vechi si talentate popoare istorice, cum sunt
Evreii, Grecii si Armenii. Cand se va face analiza sangelui
oamenilor nostri mari, atunci se va vedea ca un numar insemnat
din barbatii nostri ilustri, mai cu seama cei nascuti in preajma
targurilor, in lithe barbateasca sau femeiasca, sau, cum se spune
altmintrelea, dupa sangele for Bros sau subtire, se coboara din
acesti oameni vrednici. Temelia culturii no a str e
moderne, secolul al optsprezecelea din
viata noastra comerciala, in mare parte
lor li se dat or est e. In ceea ce priveste calita.'tile for si
influenta acestor calitati asupra societatii noastre negustoresti,
socotesc urmatoarele: Ei au fost in mare parte invatatorii
negustorilor nostri si aceasta influenta a trebuit sa fie foarte
insemnata. In ce masura nu putem sti, fiindca aceasta chestiune
n'a fost studiata. Datorita for au gasit desfacere in Occident
o parte din produsele noastre (vite, cereale, vinul din Carlovat)
si schimbul de marfuri. In anii saptezeci ai secolului trecut,
din cauza disparitiei acestor familii din orasele sarbesti, piata
noastra de acolo s'a prabusit. In locul acestor familii complet
www.dacoromanica.ro
198 MACEDOROMANII
sarbizate, au venit Evreii. Aceasta prabusire a pietii a fost o

lovitura foarte mare, pentruca cei mai maxi filantropi ai popo-
rului nostru din acele tinuturi erau din acest neam de oameni.
Nola ni se pare ca ar fi greu de gasit o institutie mai de seams,
cu scop cultural sau filantropic, la care oamenii acestia sau
descendentii for sa nu fi contribuit ca filantropi sau ca mart
donatori. Ceva mai mult, cred ca, incepand din vremea dispari-
%iei Macedoromanilor, numarul everghetilor nostri nationali, in
societatea sarbeasca din Ungaria a scazut. Pe de alts parte,
daca s'ar pune in cumpana serviciile datorite unor oameni de
origine romaneasca pentru binele si progresul poporului nostru,
cu aportul Evreilor din partea croata, care sunt si astazi un
factor insemnat in viata socials, se poate vedea cat de recu-
noscator trebuie sa fie poporul sarbesc din Serbia veche si
de pretutindeni Romani lor din Macedonia >.
« Se pare ca din spiritul for de economie n'a ramas nimic in
societatea noastra negustoreasca, unde se intalneste mai mult
sarguinta decat tendinta de a-si cruta banul. Tot asa n'a ramas
urma de conservatism si religiozitate, asa de caracteristice
pentru societatea 'macedoromana. Chiar din celelalte calitati
cum sunt: curatenia, cumpatarea, sobrietatea
nu prea se vad urme adanci. Daca poporul nostru ar fi avut doua
din calitatile acestor oameni, sarguinta si spiritul for de econo-
mie, fie chiar in masura mai putin exagerata decat la ei, ar fi
fost unul din cele mai capabile pentru startle culturale de azi >>.
Recunoscand toate aceste insusiri si merite ale negustorilor

aromani din Serbia, astazi este foarte greu sa descoperim in
vinele caror familii din straturile superioare ale societatii sarbesti
curge, dupa expresia autorului, « sange subtire >> aro manesc.
Putinele urme ce ne-au limas din viata acestor Romani in-
www.dacoromanica.ro
strainati sunt denominatia si locul for de nastere. Toate acestea

s'au pierdut pentru Aromanii din Serbia. Din denorninatie n'a
ramas decat numai porecla «Tintar », dupa care se poate
recunoaste originea aromaneasca a purtatorului ei. Astazi doar
din traditie se mai recunoaste originea macedoromana a catorva
familii ca Lazar sau L a z i Paci u, fost ministru de Fi-
nante, Tintar Mar c o vi c i, fost ministru de Externe in
guvernul rasturnat inainte de intrarea Jugoslaviei in razboiul
actual, istoricul V l a d a n G h e o r g h e v i c i, generalul
Jifko Jifkovici, oamenii politici Costa Stoianovici,
Vasa Popovici si altii.
Dar Aromanii au dat Sarbilor si cativa eroi.
Scriitorul F. Kanitz releva faptele de vitejie ale lui Tint a r
I ancu:« Istoria pentru independenta sarbeasca vorbeste despre
faptele glorioase ale lui Tintar Iancu, care a condus pe Sarbi in
Kraina, in contra Turcilor adesea la victorie. Amintirea lui in
Serbia este preamarita, iar osemintele sale se odihnesc in faimoasa
manastire Ravanita. Aromanii au dat proba de patriotism si
spirit de sacrificiu in urxna si in revolutia sarbeasca din Belgrad,
din luna Iunie 1862 » (So erzahlt die Geschichte des serbischen
Befreiungskrieges viel Riihmliches von dem Vojvodcn Z i n-
z a r J a n k o, der die Serben in der Kraina oft zum Siege
gegen die Tiirken fiihrte ...) (LVI336).
In B u 1 g a r i a, Aromanii, asezati in targuri sau orase, au fost

mai putini decat aceia din Serbia. In aceasta tarn ei nu s'au
putut impune din cauza afacerilor reduse si a felului de viata
care era deosebit de acela din Serbia. Bulgarii, daca n'au
desteptaciunea Aromanilor, in schimb, sunt tot atat de mun-
citori, cumpatati si sobri ca acestia. In astfel de conclitiuni,
www.dacoromanica.ro
200 MACEDOROMANII
ei nu prea aveau prilejul sä faca afaceri rentabile si, mai ales,

sa se avftnte in Intreprinderi mari. Numai o parte dintre cei
asezati in Sofia au ajuns la situatiuni bune. In celelalte orase
din Bulgaria, ei nu s'au putut ridica peste nivelul negus..
torilor mijlocii.
Soarta acestor negustori aromftni a fost aceeasi ca a Romani lor
din Serbia. Dintre personalitfttile bulgare de origine aromana
se citeaza de obicei fostii zninistri Ta chef si Chimon
Gheorghie f. Numarul for este mai mare. Totusi noun ne
lipsesc datele necesare, pe temeiul carora am putea stabili, sigur,
originea for aromaneasca.
Macedoromanii din Principatele Romftne. Nu avem infor-

matiuni precise despre numftrul Romftnilor macedoneni din
Principatele Romftne. Se pare eft ei nu se aflau in aglomerari
prea man in orasele si tftrgurile pe unde trftiau, cum am vftzut
eft se &eau in Jugoslavia. Cu toate acestea ei veneau la lucru,
sau ca negustori in Tara-Romaneasca si in Moldova. Despre
prezenta for in Moldova ne asigura Miron Costin, cftnd afinna
ca a avut prilejul sl stea de vorba cu unii din ei: « §i incA cu
dinteinsii am vorbit s. Acesti Macedoromftni, pe care i-a cu-
noscut cronicarul moldovean, nu puteau fi decftt negustori.
De asemenea literatura populara aromana, oridecftteori vorbeste
despre instrainarea Aromftnilor, pomeneste de « Vlahia >,
intelegand prin aceasta Tara-Romaneasca (VII).
In Principatele Romftne pftstrarea Macedoromftnilor era mult
mai grea cleat in celelalte tari balcanice. Intr'adevar, daca in
aceste tari ei erau luati drept Greci, pentruca tineau de biserica
greaca, intrebuintau in scris numai limba greaca, unii aveau chiar
nume grecesti, iar in comert lucrau impreuna cu Grecii, la not
www.dacoromanica.ro
STAREA CULTURALA IA MACEDOROMANI 201
in tara ei dispareau repede din pricina identitatii de limba. Dupa

cateva luni de sedere intre Dacoromani, ei se faceau pang
inteatata stapani pe limba romans incat, dupa o generatie
sau cel mult doul, uitau cu desavarsire dialectul for de acasa.
Nici astazi Romanii macedoneni nu se pot pastra vreme mai
indelungatA in mijlocul nostru. Primii care ii desobisnuiesc sa
vorbeasca aromaneste sunt copiii lor. Acestia, odata obisnuiti
cu limba de scoala, rar vorbesc jargonul de acasa. Tata de ce
pentru vremurile mai vechi identificarea Macedoromanilor din
tax% este foarte greu de fa'cut.
Ei veneau la not nu numai ca negustori dar si ca invatati
cu studiile acute acasa sau in strainatate.
Pe vremea aceea, in Orient, medicina trecea drept
stiinta cea mai inalta. Inainte de sec. al XVIII-lea negustorii
macedoromani, care intretineau legaturi comerciale cu Italia,
isi trimeteau pe fiii for sa invete medicina in orasele italiene.
De pe la jumatatea a doua a sec. al XVIII-lea cand,
in urma distrugerii centrului for cultural Moscopole, negus-
torii macedoromani au inceput sa emigreze in Austria si
Ungaria, atunci si fiii for au cunoscut mai bine universitatile
din orasele germane. Este destul sa stim in privinta aceasta ca,
°data cu exodul negustorilor macedoromani din cursul sec.
al XVII-lea si al XVIII-lea din sudul Peninsulei Balcanice,
o buns parte dintre medicii aromani au inceput sa vina in
Principatele Romane. Se pare ca pe vremea aceea ei erau
primii care au introdus medicina in tara. Iata in ce fel se
exprima Doctorul V. Bologa, care, in urma, s'a ocupat mai
de aproape cu istoricul medicinii la Romani: « Este interesant
ca, de§i in istoria medicinii romanesti, Ardealul nu se poate
asemana cu tara veche, in ce priveste calitatea si intensitatea
www.dacoromanica.ro
202 MACEDOROMANII
realizarilor, totu§i, cautand cele dintai inceputuri, ajungem la

un punct de plecare comun, la me dicii a r o m a n i, care
au lost dincoace ca §i dincolo de Carpati cei dintai, inainta§ii
destelenitori # (VII-a).
Primul medic macedoroman care apare in Principate Inca
din 1719 este Ion Procopie Pamperi, originar din
Moscopole. El a studiat medicina la Padova, impreuna cu
Alexandru Mavrocordat, tatal Domnitorului Nicolae Mavro-
cordat. Intorcandu-se in tars, Alexandru Mavrocordat a adus
pe colegul §i prietenul sau Ion Procopie Pamperi ca medic la
curtea fiului sau. El a ajuns mai tarziu un medic cunoscut in
Principate. Un frate al lui, Ambrosie P amp e r i, 4 Iero-
monah », nascut tot in Moscopole, a vizitat Tara Romaneasca,
dupa ce mai intai a fost in Germania §i Ungaria. Contempo-
rani cu Pamperi intalnim in Principate §i pe medicii Nicolae
Scordilie §i Constantin Zupan. Familia ulti-
mului apare §i printre prenumerantii lucrarilor publicate de
invatatii roman la Viena. Tot Roman macedonean din Melnic
era medicul M a n a s s e Elia de care absolvise scoalele
din Padova §i Bologna. El a functionat §i ca profesor de fizica
la §coala donmeasca Sf. Sava intre 1759-1785. In fine, D o c-
t orul la nache din Perivoli, in Pind, care a functionat ca
medic la spitalul Coltea, zidit in 1706 de spatarul Mihail Can-
tacuzino, acolo unde s'a fa'cut prima operatie chirurgicall
unui chervanagiu macedoroman, despte care s'a vorbit la p. II°.
Medicii macedoromani au fost aceia care au contribuit la
fondarea primelor spitale in Principate. Stand in bune relatiuni
cu boierii §i, mai ales, cu domnitorii, la curtea carora traiau,
ei usor i-au putut determina sä faca donatiuni pentru infiintarea
de spitale. Astfel in 1735 s'a creat, sub directa for inraurire,
www.dacoromanica.ro
Spitalul Pantelimon, condus de Doctorul macedoroman D i m i-

t r i e Car a c a s. Mai tarziu, in 1801, prin subscriptie, s'au
pus bazele spitalului Filantropia, care este opera Doctorului
Constantin Caracas, fiul lui Dimitrie Caracas. Intr'o
zi Doctorul Constantin Caracas a vazut la un colt de strada pe
un bolnav murind de tifos. Miscat de aceasta trista intamplare, el
s'a dus la prietenii sai dela Curte, rugandu-i sa contribuie pentru
infiintarea unui spital. In felul acesta s'a ridicat Spitalul Filan-
tropia care exists si azi.
Dar medicii macedoromani din Principate au publicat lucrari
care constituie « primele inceputuri ale literaturii medicale
roman ». Tot ei sunt aceia care au incercat pentru intaia
data in Principate sa puns bazele « asistentei sociale si de vacci-
nare a copiilor ». Astfel, Doctorul Co nstantin I.
Dar v a r i, Roman macedonean din Vlahoclisura, fratele
vestitului Dimitrie N. Darvar i, autorul unui mare numar
de tratate filosofice, a scris in 1785 o teza de doctorat « De
signis coctionis in morbis », prima lucrare stiintifica medicala
publicata de un Roman. In 1800 Doctorul Constantin Caracas
a publicat la Viena teza sa de doctorat, tratand chestiuni de
antropologie, higiena si boalele locuitorilor din Valahia. In 18o8
Divanul muntenesc a insarcinat pentru intaia data pe Doctorul
Constantin Darvari, ca, in fruntea unei comisiuni, sa inspecteze
« spiteriile » din Bucuresti, iar dupa un an (1809) « sa examineze
titlurile medicilor sarlatani ». In fine, la 1815 tot el a fost insar-
cinat « sä caute saracii si sa altoiasca copiii de va'rsats (CVII18.22)
Pe vremea aceea vor fi existat in Principatele Romane si
alti invatati macedoromani care se indeletniceau cu stiinta.
Numai ca, necunoscandu-li-se precis locul nasterii, nu se poate
sti dad. ei erau Romani sau cite alt neam. Astfel se spune despre
www.dacoromanica.ro
204 MACEDOROMANII
Nicolae Zervu 1 i, care a condus ccoala domneasca din

Iasi. N. Iorga vorbind despre el (XLVIII52), se refers la
lucrarea istorica a lui Ion Arginteanu. Acesta, este drept, face
mentiune despre Zervuli, insa nu ne da nicio informatie cu
privire la locul lui de nwere (IV27 6). Acelasi invatat it intalnim la
Vasile Diamandi-Amincianul cu numele adevarat Nicola
Zarzuli « profesor la Academia Mihaileana din Iasi », citan-
du-i si lucrarile ce a publicat, fara sä se refere la omonimul in
chestiune. Dupa autor, el e din Aminciu, face parte dintre
« Amincenii distinsi din Tara », citand pentru aceasta pe Erbi-
ceanu (XXXIV80,261)
Tot de origine macedoromana este considerat de unii filologi
roman ca Sextil Pu§cariu §i altii (LXXXIX123) M i t r o-
p o 1 i t ul Dosoftei, cu care, in urma, s'a ocupat St.
Ciobanu (XXV). Nu ctiu intru cat familia Papara din care
facea parte, stability in Polonia, era de origine macedoromana.
Ceea ce vreau 85 arat aici este ca o familie Papara apare
printre negustorii aromani sau greci din strainatate. In once
caz, in limba lui Dosoftei, care a fost luata ca punct de plecare
pentru dovedirea originii sale, §tiintific vorbind, nu intal-
nim nimic din care sä se poata deduce el in graiul lui
s'ar pastra unele « elemente macedoromane », a§a cum a incercat
sa dovedeasca D. Gazdaru intr'un mic studiu referitor la
aceasta chestiune (XXXVII), studiu pe care, mai in urrna, St.
Ciobanu I-a folosit ca o confirmare a teoriei sale despre originea
macedoromana a lui Dosofteiu (XXIV-a).
Macedoromanii din Austria. Din marea impr4tiere a

Romanilor macedoneni, care a urmat imediat dupa distrugerea
Moscopolei, centrul cultural in care viata Aromanilor incepuse
sa is un car a c t e r n a t i o n a 1, cei mai multi s'au a§ezat
www.dacoromanica.ro
in Monarhia Austro-Ungara si in Transilvania. Refugiul for

in aceste tari nu se explica numai din pricina nesigurantei
ce stapanea pe atunci viata din imperiul turcesc, dar si din
cauza legaturilor mai vechi pe care o buns parte din ei le
aveau cu rudele for stabilite in amintitele tari. In astfel de con-
ditiuni, multi din ei nu mergeau in necunoscut ci ajungeau
printre ai lor. Acolo, cu ajutorul rudelor si al prietenilor
si cu banii pe cari ii aduceau de acask se apucau de lucru
si castigau.
Tot pe temeiul acestor legaturi ei ajungeau mai departe:
in Polonia, Prusia si aiurea, unde isi creiau comunitati proprii.
Pentru existenta for in Polonia ne dau marturie toti marii
negustori macedoromani care, la sfarsitul numelui de familie
isi adaogau sufixul caracteristic - s c h i. Astfel, avem faimoasa
familie aromana Gheorghe Tricupa C o s m i s c h i, pentru
Gheorghe Tricupa Cosma, care a indemnat pe Theodor
Cavallioti sa scrie prima carte macedoromank arotopiria *
(v. p. 190); tot asa Atanase Gab r o vs chi dela Gabra (Gavra,
Gabrovo), unchiul Mitropolitului ySaguna, Derr o vs chi
dela Derra, familie cunoscuta, M u t ovs chi dela Mutu,
Vr et o vs chi dela Vreta, Tans an sc h i dela Tanasi, etc.
Toti acestia erau originari din Moscopole si targurile din
apropiere. Ei f'a'ceau comert cu vinuri si alte articole din
Ungaria, pe care be exportau in orasele din Polonia. In ce
priveste Prusia, sa ne aducem aminte de comunitatea macedo-
romana din Posen, care a indemnat pe protopopul dela
biserick Constantin Ucuta, sa publice faimosul abecedar,
scris, cum afirma autorul <( pentru gloria neamului »; 0 astfel
de publicatie, cu o prefata atat de inimoask cum am vazut-o
la p. 191, nu putea aparea pe vremea aceea numai din ini-
www.dacoromanica.ro
206 MACEDOROMANII
tiativa protopopului Ucuta, Bra cuno§tinta §i indemnul eno-

riasilor aromAni pe cari ii pastorea.
Intr'adev'ar, ceea ce ii facea pe negustorii macedoromani din
strainatate sl se pastreze vreme mai indelungata intre strain
in mijlocul carora traiau, era mediul social ce si-1 creau. Sub
acest raport, organizati in comunitati religioase, cu biserica
ortodoxa in frunte, ei duceau o viata comuna ca la ei acasa.
Numai ea acest mediu nu si-1 puteau forma in toate centrele
pe unde ajungeau, din cauza numanilui for prea mic. In cazul
acesta, cei mai multi din ei dispa'reau prin desnationalizare.
Iata de ce, cu toate ca in cursul sec. al XVII-lea §i al XVIII-lea
Macedoromanii se aflau ra.spanditi mai in toate orasele din
Austria si Ungaria, totusi informatiuni despre existenta for
avem abia pentru centrele mai mari.
In Austria cea mai mare colonie macedoromana exista la
Viena. Aici ca si aiurea ei traiau in unire cu negustorii greci,
din companiile carora faceau parte. Din aceste motive, ca qi din
imprejurarea ca, pe vremea aceea, ei se serveau de limba greaca
in corespondents si in biserica, strainii, ii numeau « Greci ».
Acest atribut it meritau si din alte motive. Pe atunci, pretu-
tindeni in Austria §i Ungaria, termenul « grec » i§i schimbase
intelesul etnic in cel social de « negustor ». In astfel de impre-
jurari, ei treceau de 4 Greci * in fata strainilor pur si simplu
pentruca erau negustori. Aici trebuie sa mai adaogam, fireste,
faptul ca, pe vremea aceea, Macedoromanii ca popor erau absolut
necunoscuti. Despre ei nu stiau nici macar oamenii de stiinta.
Aparitia for in istoria moderns se datorqte invatatului profesor
german Iohann Thunmann. De aceea F. Kanitz, care scria pe la
186o, avea perfecta dreptate cand, in opera lui atat de des citatA,
afirma: 4 Ei (adica Macedoromanii) tree in Viena de 4 Greci ».
www.dacoromanica.ro
STAREA CULTURALA. LA MACEDOROMANI 20?
Chiar in cercurile stiintifice se tie prea putin despre intere-

santul popor caruia ii apartin. Invatatul profesor Thunman!).
dela Halle, caruia ii datoram primele cercetari despre originea
si limba Tintarilor, ar putea sa sustina chiar azi ceea ce sustinuse
cu go de ani inainte, anume: « Eu cunosc savanti istorici de
profesiune, carora nu le este cunoscuta nici macar existenta
ion> (LVI333).
Prin urmare, amestecati cu Grecii, Macedoromanii formau
la Viena o comunitate ortodoxk ava.nd, dupa cum ni se arata
intr'un excelent studiu publicat de istoricul Ion I. Nisto r,
doug biserici: una mai veche « Sf. Gheorghe >> in Steuerhof, alta
mai noun « Santa Treime* in Fleischmarkt. La inceput ei aveau
numai biserica mai veche. Mai tarziu, Aromanii si Grecii supu§i
austriaci, despartindu-se de conationalii for supusi otomani,
s'au constituit in comunitate separata cu biserica Sf. Treime,
pe temeiul « privilegiului >> acordat de imparatul Iosef al II-lea
« natiunii grecesti si valahe # (« Griechische and Wallachische
Nation >) (LXIX8,38). In anul 1803 Macedoromanii cu Grecii au
obtinut dreptul sa infiinteze o scoala primary care a si inceput
sa functioneze in 1804. In afara de biserica si scoalk pe vremea
aceea se gasea la Viena si o tipografie condusa de negustorii
aromani Fr atii Mar chide Puli u, originari din Sacista
in Pind, unde s'a tiparit abecedarul lui Constantin Ucuta si
prima proclamatie revolutionary pentru neatamarea Greciei,
scrisa de poetul aroman Riga din comuna Valentin (p. 225).
Familia Puliu din Blata este atestata in orasul Zemun
(LXXXVII14). Nu avem informatii directe despre numarul
negustorilor macedoromani din Viena de pe vremea aceea.
Dintre acesti negustori au ajuns pang la not numele acelor
familii care au fost relevate de atatea on in articolele referi-
www.dacoromanica.ro
208 MACEDOROMANII
toare la aceasta chestiune, ca: Sina, Dumba, Cada, Doiu,

Darvari, Naum, Nitta, Ghica, Tirca, Spista, Ghira (ultima
exists in Par leap), Capra, Curti, Zotta, etc. (LXIX28)
In fruntea tuturor acestora statea vestita familie Simeon
S i n a, originara din Moscopole, care, in scura vreme dela
stabilirea ei in Viena, a ajuns celebra in lumea financiara euro-
peank prin varietatea intreprinderilor si crearea unei marl
institutii financiare. Ea este, poate, singura care, dela inceput
pans in zilele noastre, a lasat cea mai adanca impresie in amin-
tirea Romanilor din Macedonia.
Dupa traditie, familia Simeon Sina a plecat din Albania
intr'un grup de 15o de negustori macedoromini refugiati
din Moscopole si imprejurimi, in frunte cu Papa-Iani, numit
Capmare, care a trecut Sava in Slavonski-Brod, de unde apoi
s'au raspandit in toata Austria (LXXXVII,21).
Simeon Sina a avut ca urmas pe Gheorghe, numit G he o r-
g h e Simeon Sin a, iar acesta, casatorit cu Ecaterina Derra,
a avut ca urmas pe Simeon, numit Simeon G h e or g he
S i n a. Catesi trei, plini de initiativa Si inzestrati cu aptitudini
exceptionale pentru comert si industrie au reusit sä realizeze
minuni in aceste doul domenii. Inteadeva'r, dac'a Simeon Sina,
talal, a dat comertului din Monarhie cu Orientul o extensiune
extraordinark prin importul ce-1 fa'cea cu tot felul de produse,
dar mai ales cu tutun urmasul ski Gheorghe Simeon Sina,
fiul, intrecAnd pe tats lsau, prin desvoltarea afacerilor cu indus-
trializarea bumbacului pe care il importa din Orient, a reusit in
scurta vreme sä domine aproape toata industria, tot comertul
si mai ales finantele din Monarhie. Tot Gheorghe Simeon
Sina, care intretinea relatii cu Ungaria, a luat parte activa la
ridicarea podului cu lanturi din Budapesta, inscriindu-se ca
www.dacoromanica.ro
actionar principal. Apreciind aceste marl merite, imparatul i-a

conferit titlul de « cavaler * pentru serviciile aduse Statului
austriac, si rangul de « baron * pentru serviciile aduse Statului
maghiar.
Simeon Gheorghe Sina, nepotul, care a mostenit o avere
formidabill, a continuat mai departe afacerile parincilor sai,
luand parte activa la orice opera de reorganizare econoniica
sau financial% a tarii in care traia. Contribucia acestei fai-
moase familii macedoromane in toate aceste opere a fost
atilt de hotaritoare pentru interesele Statului austro-ungar,
incat rarnanem inteadevar uimici, and cetim in enciclopedia
maghiara « Revai* realizarile aduse numai in interesul Statului
ungar. Astfel, ea a contribuit « la infaptuirea Creditului agrar
ungar, la intemeierea Societa'cii de asigurare maghiare, la pro-
movarea cailor ferate si a navigaciei, la canalizarea fluviilor, la
ridicarea agriculturii, scoalei si educaciei poporului, a creat
spitale si orfelinate, institutul orbilor, Academia Comerciala,
Teatrul National, Conservatorul, Corpul pompierilor, Casina
Nationala, Basilica din cartierul Leopold, Casa artelor frumoase
si, mai presus de toate, palatul Academiei de stiince maghiare.
Toate acestea adaoga autorul din enciclopedia maghiara
ii vestesc numele ca unui intemeietor ».
Pentru Macedoromanii expatriaci, familia Sina a aratat cea
mai mare solicitudine, ajutandu-i si dandu-le de lucru in toate
intreprinderile ei. Ea a restaurat biserica Sf. Treime din Viena,
impodobind-o cu opere de arta de mare valoare. Crescuta in
spiritualitatea elena, care, pe vremea aceea, dainuia si in Prin-
cipate, unde infloreau cele doul academii grecesti, familia Sina,
pe langa alte multe opere de binefacere, a ridicat la Atena
o cladire monumentala pentru Academia Greaca (v. p. 228).
14
www.dacoromanica.ro
210 MACEDOROMANII
0 aka familie macedoromana care a umblat pe urmele lui

Sina a fost Dumb a. Ea a inceput cu S t e r i e Dumb a,
care a ajuns cu alti refugiati la Viena, cautandu-si de lucru
la negustorii macedoromani. Dupa o sedere de scurti vreme
in capitala Austriei, Sterie Dumba a inceput afaceri proprii,
indeletnicindu-se in particular cu importul bumbacului, ceea ce
i-a inlesnit crearea unei industrii textile. Dintre fiii sai, N i -
c o l a e Dumb a a fost un excelent cunoscator al starilor
economice din Austria, dand tesatoriilor sale din Wiener
Neustadt o noua organizatie si, fiind in acelasi timp, un mare
mecenate al artelor. Ca reprezentant al coloniei macedoromane
s'a interesat intotdeauna de nevoile ei, si, in calitate de
membru in diets si in senatul imperial, a sustinut interesele
Romanilor. Fiul acestuia, Dr. L. Dumb a, a fost ambasador
la Washington. La Viena exists si astazi o strada care poarta
numele acestei familii: « Dumbastrasse ».
Alte familii mai importante din Viena erau D a r v a r i,
originara din Vlahoclisura, care a dat renumiti medici si
filosofi. Dupa Carcalechi, Dimitrie N. Darvari se ocupa si cu
editarea de carti ; C a r j a tot din Vlahoclisura, care se
indeletnicea cu afaceri de banca si importul de marfuri din
Peninsula Balcanica; in fine, o familie, care pang in anii din
urma a avut reprezentanti in Bitolia, era E c o n o m u, pe cat
stiu, originara din Crusova. Ea se ocupa cu aceleasi afaceri
comerciale si de banca, in stil mai mare, cu care se indeletniceau
ceilalti negustori si financiari macedoromani.
La incheiere, mai adaog ca, dupe Diaconovici, marele
om politic maghiar F r a n c i s k D e a k ar fi fost de origine
macedoromana. Numele vechi al familiei era « Pescari ». Pentru
dovedirea acestei origini, trebuie sa cunoastem neaparat locul
www.dacoromanica.ro
STAREA CULTURALA LA MACE D OROMANI 211
de obarsie al familiei, sau cel putin legaturile ei cu celelalte

familii macedoromane din Ungaria (XXXIII).
8. Maeedoromanii din Ungaria §i Transilvania. In Ungaria

negustorii aromani si-au facut aparitia Inca pe la Inceputul sec.
al XVII-lea. In cursul veacului urmator, toti acesti Romani pe
care Ungurii ii numeau « Gorog » (Greci), adica « negustori »,
se gaseau raspa.nditi aproape in mai toate targurile si orasele
din Ungaria. In acestea din urma ei erau organizati in companii.
Pe atunci acesti « Gortig » se aflau in numar atat de mare
incat putinii comercianti unguri, care isi vedeau negotul pri-
mejduit, incepusera sa se planga autoritatilor maghiare in
contra lor. Orasele si targurile in care negustorii aromani se
gaseau in numar mai mare erau : Budapesta, Miskolz, Keskemet,
Debretin, Zemlin, Tokay, Gyongyos, Nagy-zombat, Tornya,
Battonya, Muncaci, Csanad, Nagylaka, Rimdszombat, Radvan,
Gyarmat, Beszterezbanya, etc.
In Transilvania se pare ca numarul negustorilor macedo-
romani era tot atat de mare. Ei au aparut cam in aceeasi epoca,
ca in Ungaria. In arhiva bisericii din Miskolz, unde exista o
puternica colonie macedoromana, s'a gasit un registru in care
sunt trecute numele colonistilor aromani si dacoromani, dupa
nastere, botez, moarte,etc. Ei apar dela 16o6. (LXXV197).
Cei mai multi se gaseau raspanditi in centrele mai maxi ca :
Brasov, Alba- lulia, Blaj, Cluj, Oradia-Mare, Beius, Timisoara,
Lugoj, Caransebes, etc. Dar ei se aflau si in localitati mai
mici. Iata ce ne spune Gh. Ciuhandu, in ce priveste tinutul Ara-
dului : « Expansiunea comerciantilor « Greci » (inclusiv macedo-
romani) a trecut, peste rornanestile judete ale Aradului si
Bihorului, palls departe in nordul Ungariei de pe vremuri. Cat
14
www.dacoromanica.ro
212 MACEDOROMANII
priveste judetul Aradului, aici avem o serie intreaga de douazeci

si sase de localitati, in care am putut verifica deocamdata
prezenta acestor comercianti. Iata localitatile: pe Valea Mura-
sului, incepand din sus spre Arad: Petris, oimos, Paulis,
Minis Ghioroc si Cuvin, iar mai jos Nadlac ; apoi Curticiu,
Otlaca, ySiclau, Socodor, Erdeis, (Fadureni), Chisineu-Cris
si Zerind ...». In Oradea Mare Aromanii au dat si un
episcop : Meletie Covaci, originar din Neagusta. El a fost
numit in aceasta demnitate la 12 Aprilie 1748. A murit la
1 Aprilie 1775. (XXXI I 9 6_2 0 7) .
In centrele cele mai mari din Ungaria, ei, in unire cu ne-
gustorii greci, dupa ce se constituiau in comuniati, Ili ridicau
biserici proprii.
In ce priveste Transilvania, nu exists local bisericesc care
sa.' nu fi primit donatia unei familii macedoromane. Pentru
dovedirea acestui lucru, nu este nevoie de cercetari in
arhive. Ajunge o simpla ochire pe inscriptiile de pe pietrele
mortuare din cimitirele mai vechi ale acestor biserici, spre
a putea descoperi pe marii for donatori. Sub acest raport
bisericile din Budapesta, cu cea mai mare donatie din partea
marelui negustor Dimitrie Arghir din Moscopole, bise-
rica din Miskolz, pe frontispiciul careia sta scris, « prin cheltu-
iala confratilor Romani din Macedonia >, biserica din Tokay,
resedinta familiei M o c i o n i, in fine, biserica din Zemlin, etc.
vor ramanea multa vreme martuturii vii despre generozitatea
si darnicia acestui nepretuit element romanesc.
Rolul pe care familiile macedoromane 1-au jucat in
provinciile de sub stapanirea maghiara locuite de Romani, din
nenorocire, nu este Inca bine studiat. Atka se stie numai ca ele
venind in atingere cu elementul romanesc din acele parti, imediat
www.dacoromanica.ro
s'au infratit cu el, luand parte activa la toate framantarile lui

nationale si dandu-i o seams de barbati care, prin genialitatea
si patriotismul lor, au scris cea mai frumoasa paging din istoria
renasterii poporului roman de peste munti. Din felul cum acesti
Romani s'au comportat in provinciile romanesti in Ungaria, re-
zulta ca acolo unde, in instrainarea lor, dadeau de un mediu roma-
nese, ei reveneau repede la constiinta nationals, identificandu-se
cu aspiratiile Romanilor ; acolo insa unde acest mediu lipsea, ei
se pierdeau, prin incuscrire, in mijlocul strainilor cu care traiau.
Cea mai numeroasa colonie macedoromana din Ungaria
se afla la Budapesta.
In acest oras Aromanii impreuna cu Grecii aveau biserica
lor, ridicata Inca din 1788 pe un teren daruit de Dimitri
Arghi r, originar din Moscopole. Cheltuiala pentru cladirea
bisericii a fost facuta in cea mai mare parte de un alt Aroman,
Gheorghi N. Maci u, mare negustor, de loc din Gopes,
langa Bitolia. Printre ceilalti donatori sunt At ana s i e si
Constantin Gabrovsc hi, mari negustori de vinuri pe
care le exportau din Ungaria si Polonia, Mar cu Raicovici
toti din Graba (Grabova), Dimitrie Bechell a, medic,
originar din Veria, langa Salonic, N a u m F Ara cat din Mos-
copole, Andrei M o c s o n i. La inceput, serviciul divin se
citea numai in greceste. Mai tarziu, cand Aromanii, din con-
tactul lor cu Romanii din Transilvania aflatori in capitala
Ungariei, s'au simtit Romani, ei au cerut sa se oficieze in
biserica for si in romaneste, ceea ce n'au vroit sa primeasca
Grecii, sub pretext a limba romans din tars nu este tot una
cu graiul macedoroman. Acest incident, care a tinut vreme
multa, a desbinat comunitatea religioasa, despartind pe Aro-
mani de Greci.
www.dacoromanica.ro
214 MACEDOROMANII
Nu cunoastem exact numgrul familiilor aromane din Buda-

pesta. El trebuie sg fi fost destul de mare, dacg tinem seams de
unele fapte care au ajuns pang la noi numai in mod fragmentar.
Unul dintre acestea este constituirea in anul 1815 a unei « So-
cieta'ti » a doamnelor macedoromane din Budapesta, pentru
strangerea de fonduri necesare la Intretinerea unei scoli roma-
nesti in capitala Ungariei, in care scop Romanii obtinuserg
autorizatie dela impgrat Inca din 1811. In aceasta societate
figurau 33 de membre din aristocratia macedoromane. Un alt
fapt care pune intr'o deosebitg lumina ngzuintele acestor Ro-
mance pentru propa'sirea culturii nationale este o o Oda » ce Ii
s'a oferit in ajunul anului nou 1819. Scrisg in nernteste si
dedicate «Dornnilor si Doamnelor cetateni si cetatene de natiune
romans din Pesta », ea a ajuns pang la noi intr'o brosura de 2¢
de pagini. Din continutul ei se vede marea multumire ce
stapanea sufletele Romanilor din Pesta pentru nobila initiative
a doamnelor macedoromane. Iata cateva versuri din aceasta
Oda, in traducere rorna'ng: 4 Ceea ce a facut Aromanul din
Pesta introducand stiinta in scoala, si cultivand limba, sg
judece orisicine care cunoaste lucrgrile foarte bine. Pretutindeni
se stie doar ca treizeci si trei la numar sunt acele care s'au
adunat laolaltg, spre a se constitui in societate # (LX-a).
Was der Pesther Wlache that,

Urn der Wissenschaft Saat
In seine Schule einzufiihren
Und die Sprache zu kultivieren,

Das urteile jedermann,
Der die Sach'am besten kann.
www.dacoromanica.ro
Bewusst ist ja iiberall,

Dass drey and dreyssig an der Zahl
Ihrer sind., die sich gesellten
Und einen Verein bestellten
Lipsa de informatie ingreuneaza cercetarile noastre. Putinul

ce stim se reduce mai mult la nume pe care le gasim sapate
pe pietre mortuare, zugravite pe pereti de biserici, sau, in fine,
trecute in lista prenumerantilor unei opere tiparite. Prea
putine din aceste familii au ajuns pans la noi. Astfel stim ca
Teodor Mutovschi si Atanasie Grabovschi
au fost printre fruntasii coloniilor romanesti. Ultimul, o per-
sonalitate bine cunoscuta in cercurile intelectuale din Pesta,
Linea casa deschisa tuturor acelora care se interesau de viata
politica si culturala a Romani lor din Transilvania. 4 Casa lui
Atanasie Grab o v s c h i era locul de intalnire al scrii-
torilor roman care incepusera a-si tipari cartile in Tipografia
craestii Universitati din capitala Ungariei. El insusi intelegea
sä sprijineasca, prin propriile sale mijloace banesti, cartea
romaneasca. Prcotul Ioan Teodorovici din Pesta, tiparind la
1824 « Istoria Universall sau a toata lumea » tradusa in limba
romans... o dedica lui At anasie Grab o v s ch spu-
nand in prefata ea s'a simtit indemnat sa traduca aceasta
carte, fiindca stia « cu cats sete asteapta Romanii sa poata ceti
vreo istoriuta ». Aceasta darnicie 1-a indemnat si pe Teodor
Aron la 1828, and si-a tiparit cartea intitulata: « Scurt apen-
dice la istoria lui Petru Maior », sa o inchine «preacin-
stitului si de bun gen nascutului Domn Atanasie Grabovschi
www.dacoromanica.ro
216 MACEDOROMANII
de Apadia... a stiintelor marelui mecenas si partinitoriu*

(LXII8).
Atanasie Grabovschi a ingrijit de cresterea si cultura nepo-
tului sau Andrei *agun a, marele Mitropolit al Ardealului
ortodox, care si-a pus toata priceperea si intreaga energie in
serviciul bisericii si neamului.
Mai bine informati suntem asupra familiilor macedoromane
Mocioni si G oj d u. De altfel, sunt printre putinele care
s'au pAstrat pans la urma ca Romani, au lucrat pentru interesele
nationale romanesti, si si-au sacrificat averile pentru apa.'rarea
acestor interese. Prin aceasta ele au inscris cele mai stralucite
pagini in istoria renasterii poporului romanesc din Ardeal.
Amandoul erau originare din Moscopole.
Din familia Mocioni, primul care a descins in Ungaria a
fost preotul Constantin Mocioni. El a venit in 1747
si a trait no ani. Dintre cei cinci fii pe care i-a avut au
trait numai trei: Andrei, Mihai si Petre. Prima doi, casa-
torindu-se, au dat nastere la doua linii separat innobilate :
Andrei Mocioni de F o e n, cu resedinta in Banat,
si M i ha i de M o c i o n i cu resedinta in Tokay. Avand
in vedere el primul atac asupra orasului Moscopole a avut
loc abia in 1769, parintele Constantin Mocioni trebuie sä fi
venit in Ungaria nu ca refugiat, ci ca om cu parale in compania
altor negustori aromani. Aceasta presupunere rezulta din
faptul ca fiii sai au reusit sa faca dela inceput negot in stil
mare (amplum commercium exercendo), trecand in fruntea
coloniei romanesti din capitala Ungariei. In felul acesta se
explica si innobilarea for de catre impa'rat chiar din prima
generatie. Este greu sa urmarim aici in cuprinsul acestor catorva
randuri intreaga genealogie a acestei ilustre familii macedo-
www.dacoromanica.ro
roman, incepand cu preotul Constantin, descalecatorul, pans

la ultimul vlastar in viata, Ant o n i u M o c i o n i de
F o e n, marele Maestru al Vanatoriilor Regale. Este destul sa
aratam ca, de§i multi din ei au avut relatii de inrudire cu familii
din nobilimea maghiara, germana, etc., nu s'au instrainat
ci au ramas Romani, luand parte activa la toate framantarile
fratilor nostri din Transilvania (IX.).
In ce prive§te familia Gojdu, cu reprezentantul ei E m a -
no il G o j d u, originea ei macedoromana rezulta atat din
inrudirea acestuia cu familiile macedoromane, cat §i din cele
doua sotii Anastasia Pometa si Melania Dumcea, ambele
facand parte din aristocratia coloniei aromane din Pesta.
Cu prilejul celei de a doua casatorii a lui Emanoil
Gojdu, ziarul « Concordia » din Pesta scria urmatoarele :
« Ilustritatea Sa D. Emanuil Gozsdu, fostul comite suprem
al Carasului, a incredintat zilele acestea pre dloara Melania
Dumcia, fiica cea mai tanara a d-lui Ign. Dumcia, director
la banca filiala a Institutului Ipotecar (Kreditanstalt) din Pesta.
Familia e romans de origine macedonica. Laudata
mireasa pune toata silinta sa invete limba romans ». Din
ultima fraza aflam ca ea, in calitate de Romanca, §tia numai
aromane§te §i ca atare, dupa casatorie, trebuia sä invete §i
romane§te.
Aceste cloud casatorii facute numai cu tinere alese din
societatea aromaneasca din Pesta precum §i relatiile cu frun-
ta§ii macedoromani din capitala Ungariei au avut o influents
binefacatoare asupra lui Emanoil Gojdu: « De insemnatate
hotaritoare pentru intreaga viata a lui Emanuil Gozsdu par
a fi devenit relatiunile prietene§ti incheiate de tanarul
avocat cu A t a n a s i e G r a b o v s c h i, unchiul Anastasiei
www.dacoromanica.ro
218 MACEDOROMANII
Saguna, si cu fiul acesteia, cu talentatul student Anastasiu,

calugarul Andrei de mai thziu, sortit sä devina restauratorul
Mitropoliei ortodoxe roman din Transilvania si neintrecutul
ei < &gator de legi si datini > (LXII8).
In urma de tot s'a descoperit si o inscriptie cu numele
acestei familii in biserica Sf. Nicolae din Moscopole (XXXIV88).
Emanoil Gojdu este cel mai mare everghet al Romanilor,
care si-a lasat averea in folosul culturii nationale. Nu exists un
alt fiu al neamului care, dupe ce a agonisit prin munca cinstita
o avere atat de mare, sa o lase toata pentru ajutorarea stu-
dentilor lipsiti qi cultura poporului roman, etemizanduli in
modul acesta pururea numele in sanul natiunii sale.
Invatatii macedoromfini din Austria §i Ungaria. Printre

multimea Romanilor macedoneni din Austria si Ungaria se ga-
seau unii care se ocupau si cu cartea. Cei mai multi din ei
scriau in limbi strain si, mai ales, in limba greaca, pe care o
stapfineau foarte bine. Erau altii, insa, care au incercat sa scrie
si in dialectul macedoroman. Dace cei dintai, luati de curentul
vremii ce stapanea atunci chear si pe putinii carturari din %ark',
scriau mai bine greceste decat romaneste, ultimii, cu toate ca nu
ignorau limba greaca, incercau totusi sä initieze pe Macedoro-
manii ramasi in patrie in studiul limbii materne. Initiativa for
pare cu atat mai interesanta pentru not astazi, cu cat ea avea loc
intr'o vreme, cand Statul roman nu stia nimic despre existenta
Romanilor din Macedonia.
Tot ce se Ikea pe atunci in aceasta privinta, pornea oare-
cum din proprie initiative. Este drept ca ei erau foarte mult
influentati de miscarea Romanilor din Transilvania. Era timpul
and, in vreme ce in Principatele Romane stapanea spiritul
www.dacoromanica.ro
fanariot sus %inut de academiile grecesti, in Ardeal se prega'teau in

domeniul limbii si al istoriei nationale cele doua mari opere
fundamentale: « Lexiconul Budan a, aparut abia in 1825, la care
s'a lucrat mai mult ca treizeci de ani si « Istoria pentru ince-
putul Romanilor », publicata in 1812. Am aratat in lucrarea
mea « Aromanii » ca unul dintre invatatii macedoromani, des-
pre care va fi vorba imediat in randurile de mai jos, stetea
in legaturi de prietenie cu Petru Maior.
In cele ce urmeaza ma voi ocupa pe scurt mai intai de
invatatii macedoromani care au incercat sa scrie in romaneste,
dupa aceea de ceilalti.
Printre primii locul intai ii ocupa medicul G h e or g h e
Constantin Roj a, nascut in 1786 in Bitolia. El a fost
adus la Timisoara, in varsta de opt ani, la un unchi al sail care
se indeletnicea cu comertul. Dupa terminarea studiilor liceale
in Timisoara, el s'a inscris la Facultatea de medicina din Pesta,
unde luat doctoratul cu lucrarea istorica « Cercetari asupra
Romanilor care locuiesc dincolo de Dunare » (Untersuchungen
fiber die Rumanier oder sogenannten Wlachen, welche jenseits
der Donau wohnen, Pesth, 1808), tradusa in romaneste de
Sergiu Hagiade din Craiova in 1867. Un an dupa aceasta a
scris in dialectul macedoroman faimoasa incercare de unifi-
care a graiului Romanilor macedoneni cu limba Romanilor din
tars. Lucrarea este intitulata: « Maestria ghiovasirii citirei)
romanesti cu litere latinesti, care sunt literile Romanilor ceale
vechi*, Buda, 1809.
Roja, care semna in teza sa de doctorat «Vallachus Moscopo-
litanus )), era un om de ac %iune si foarte invatat. Avea talent
pentru studiul limbilor dupa Szinnyei el vorbea 14 limbi
9i -1 interesau chestiunile istorice.
www.dacoromanica.ro
220 MACEDOROMANII
In prima lucrare, Roja, influentat de opera lui Thunmann,

atat de des citata in cursul acestei lucrari, isi propune sä
larnureasca pe toti aceia care nu cunosc pe Romanii din
sudul Dunarii, dar mai ales pe insjsj Romanii, despre originea
acestui popor sj felul cum se infatiseaza el astazi. Macedoro-
manii, dupa Roja, sunt Traci romanizati. Limba for este
romaneasca sj confine foarte multe elemente latine. Cuvintele
grecesti nu sunt prea numeroase. Iar scrierea trebuie sa fie cu
litere latinesti. Literile grecesti le-a introdus, dupa autor,
Cavallioti, ceea ce n'a facut bine, fiindca, odata cu ele, s'au
strecurat sj cuvinte grecesti. La sfarsitul lucrarii ni se da o
lista de prenumeranti in care exists foarte multi Romani
macedoneni. Intre acestia se intalneste foarte des numele
familiei aguna care apare sub forma macedoromana « ySagune t
(haina de lana de coloare alba sau neagra, despre care vezi
p. 4o) : Gheorghi Dimitri bigune, Vreta N. a'grune, Gheorghi
Vreta N. ''gune, Ion *agrune, Naum a.gune, toti asezati
in Miscolt.
In a doua lucrare Roja a incercat, cum am spus, sa
unifice graiul Macedoromanilor cu acela al Romani lor din
tars. Ideea nu era numai a lui. Dupa cum am cautat sa arat
intr'un studiu intitulat « Aromanismele la Petru Major s, insusi
Petru Major a incercat sa introduca in limba romans cuvinte
macedoromane de origine latina. Era pe vremea curentului
latinist, cand cuvintele slave din limba trebuiau eliminate, jar
forma limbii apropiata de cea latina. La Macedoromani nu-
marul for nu era prea mare; in schimb, existau cuvinte
grecesti, pe care Roja vroia sä le inlocuiasca cu cuvinte
latinesti din limba romans. Iata doua-trei fraze din limba lui
Roja:
www.dacoromanica.ro
STAREA CULTURALA LA MACEDOROMAN1 221
« Cui place multa graire, nu scapa de peccate. Quare dorme

multu, nu va se OA stranie pentru acoperire. Quare si face cassa
analta, currundu va se o veada apussa ».
In prima fraza, avem doul cuvinte dacoromane : 4 place »

si 4 peccate * care sunt inlocuite de Macedoromani prin forme
grecesti. In schimb, ultimele doua : « stranie » pentru « straie »
sau « haine » si « apussa » pentru « joasa », sunt neschimbate
aromftnesti.
Se presupune ca, in afara de cele doul lucrari citate, si de o
disertatie inaugural' la Viena, el ar fi scris si alte tratate me-
dicale, intre care ar fi si o carte despre epidemii, ce s'ar gasi
aici la Bucuresti.
Cellalt invatat Mihail G. Boiagi a publicat 4 Grama-
tica romans sau macedoromana » tiparita in 1813 la Viena, unde
functiona la un gimnaziu ca profesor de limba greaca. Este
scrisa in limba germana si greaca, cu exemple si multe bucati
de citire in dialectul macedoroman. Lucrarea lui Boiagi se
raspandea in toiul campaniei, pe care o ducea in contra Ro-
manilor din Pind, in Grecia, vestitul dascal grec Neofit Duca,
fost profesor la Academia greceasca din Bucuresti si dat peste
granita afara, dupa ce mai intai a fost batut, imediat dupa
venirea lui Gheorghe Lazar in Muntenia.
Iata in ce termeni triviali se adresa Aromanilor acest
pedant grec, oridecftteori acestia ridicau pretentii de a se
instrui in limba romans: « Se lauds Aromanii a vor sa con-
stitue o natiune deosebita si nu vor sa se uneasca prin limba
incetul cu incetul cu natiunea greaca, dupa cum s'au unit
prin religie ». Si mai departe: « Asa sunt acei ce se prostesc
cu limba aceasta romaneasca, murdara si ticaloasa daca este
www.dacoromanica.ro
222 MACEDOROMANII
iertat sa se numeasca limbs, acea care pretutindeni schiopa-

teaza si nu-i urmarea unei limbi, avand scarba mare si rostire
uricioasa ». La toate aceste alegatiuni, al caror ecou ajungea
pans la coloniile macedoroman din Austria si Ungaria,
Boiagi raspundea demn si linistit in prefata gramaticei sale:
cc Romanul n'are de ce sa se rusineze de limba lui, din
contra, el se va sinnti mandni cand, reusind sa-si cultive spiritul,
limba materna' it va urma bucuros, in once caz mai bucuros
decat ca multe alte limbi. Asa dar, din consideratiunile insirate
pans aci, nu inteleg flecariile nedemne ale lui Neofit Duca,
caruia fiindca nu cunoaste nicio alts i-ar fi placut sa distruga
toate limbile din lume, pentru ca, in locul lor, sa introduca limba
sa macaroniceasca (cum o numesc in batjocura conationalii
sai). De altfel, zelul acestui invatat grec este atat de orb, incat
doreste aceasta inlocuire, deli el insusi pretutindeni declara
ca Romanii sunt mai apti pentru cultura si mai sensibili la
artele frumoase decat Grecii. Impins asa dar numai de orbire
si de ignoranta ridicola', el poate sa intrebe intr'un ton atat
de provoc.ator, unde au Romanii tars, orase, preoti, legi, nobi-
lime, etc. ? ». In fine, gramaticul macedoroman, dupa ce con-
tinua mai departe prefata, revenind la afirmarile lui Neofit
Duca, adaoga: « Hotentoti de ar fi Romanii, totusi ar avea dreptul
si datoria sa se perfectioneze in limba lor » (XVII67_81).
In randul acestor doi inva'tati putem pune si pe Nicola e
I o a n o v i c i, autorul unui dictionar macedoroman in cinci
limbi « Diccionariu tru cinci limbe: ellinescu, grecescu, ruma-
nescu, nemcescu shii (= si) madsarescu » ramas in manuscript
in posesia Academiei Romane. Acest Ioanovici, dupa cum am
incercat sa arat intr'un articol asupra activitatii sale, tine de
familia Caliv a, originara din Moscopole, stability la Timi-
www.dacoromanica.ro
soara. Din aceasta familie macedoromana cunoastem pe Gheor-

ghe Ioanovici, nepot al lui Pavel Ioanovici, fiu al lui loan Caliva,
de care s'a ocupat profesorul D. Braharu. In ce priveste originea
autorului dictionarului nostru, Nicolae Ioanovici, dupa cum el
insusi marturiseste in prefata lucrarii sale, este din Moscopole.
El cunoaste perfect aromaneste ; de asemenea limbile : latina,
greaca, moderns, germana si maghiara. Pentru frazele macedo-
romane se serveste de cunostintele sale proprii. Limba lui se
identifica cu aceea a textelor romanesti din Albania (LVII102, 10 8)
Intre invatatii roman din a doua categoric, locul de frunte

it ocupa marele carturar Dimitrie Nicole D arvar i.
El era constient de deosebirea ce exista intre Aromanii si Grecii
din Viena. A publicat in limba greaca o serie de lucrari cu carac-
ter filosofic, pedagogic si educativ. 0 lista a luctirilor sale a
fost publicata pentru intaia data in primul numar din faimoasa
revista ce aparea pe atunci la Viena; Èpp .-71c o AOroc. Familia
Darvari era originara din Vlahoclisura (Macedonia). Gheorghe
Constantin Darvari era mare negustor si proprietar de imobile
la Viena. Maramusanul Vasilie Ghergheli din Ciocotici, caruia
ii ajutase la publicarea lucrarii sale 4 Cod al manierelor elegante »,
it numeste: « cetetienescu negutiatoriu si avutoriu a mai multe
case din Vienna, fierbante zelos spre cultura Romane natiei
sale a (XVII38
Despre Doctorul Constantin I. Darvari, care a
profesat medicina la Bucuresti si a publicat lucrari medicale,
am vorbit la p. 203.
Dupa el vin: Constantin Emanuil Ghica de
D j an f al v a, numit de Carcalechi in Biblioteca romaneasca
din azi « barbat prea invatat intre Romanii din Macedonia »;
www.dacoromanica.ro
224 MACEDOROMANII
Vasilie Papa Eftimiu care a publicat in 1807 0« Istorie

a Greciei » tradusa din limba germana, cu afirmarea in titlu ca
este destinata pentru §coala intemeiata de « ffatia localnicilor
§i in fine, loan
din Viena Greco-Romani (Tcollatoi BAckx(n) »,
Nicolidi de Pind o, medic vestit, originar din Gramoste.
Ioan Nicolidi de Pindo era mandru de originea sa gra-
musteana. De aceea, dupa cum Gheorghe C. Roja semna
« Vallachus Moscopolitanus », tot a§a el, in teza sa de doctorat,
semna « Macedo-Grammostensis ». Dupa ce a terminat §coala
primary din Gramoste, Ioan Nicolidi de Pindo a trecut
in Saci§ta pentru studii mai inalte. Pe vremea aceea exista
in Saci§ta un « colegiu >> in care se studia §tiintA, istorie §i
teologie. Fara voia parintilor sai, el a plecat in Austria sa
studieze medicina. Ajuns la Viena, dupa cativa ani de studii,
a ob%inut doctoratul ci dreptul de a practica medicina in capitals,
ceea ce era un mare succes pentru el. Pentru meritele sale
exceptionale in practica medicinii, el a fost innobilat in timpul
imparatului Leopold al II-lea, cu predicatul « de Pindo ». Dupa
un necrolog ajuns pans la noi, Ioan Nicolidi de Pindo era
foarte invatat, mare filantrop §i om bun la suflet. Ajuta pe
grad vindecandu-i de boale §i dandu-le medicamente. 0 parte
din biblioteca sa, constthid din clasicii greci, a daruit-o Inca
in viata comunitatii greco-valahe din Viena. In afara de teza
sa de doctorat, el a publicat, dupa baronul Storck, o lucrare
despre sifilis §i alte cateva articole mai marunte. Se spun ca
avea obiceiul sä scrie ca Turcii de pe vremea lui, tinand
hartia in palme §i de multe on stand in picioare (XCVII).
In afara de Ion Nicolidi, la Viena se afla si un nepot de frate
al acestuia, Sterghie Eustatie Nicolide, innobilat in
acela§i Limp cu unchiul sau.
www.dacoromanica.ro
Confributia Aromanilor la viata politics gi culturala a Gre-

cilor. Toate popoarele crestine din Peninsula Balcanica, pans
aproape de prima jumatate a sec. al XIX-lea, formau sub
raportul culturii si al civilizatiei, o singura lume. Ideea calauzi-
toare a acestei lumi era viata cresting, sustinuta de seful suprem
al spiritualitatii orientale care era Patriarhul din Constantino-
pol. Macedoromanii lipsiti de o biserica proprie, tineau direct
de aceasta spiritualitate.
In astfel de imprejurari, atunci cand in Orient incepu sä
bag un vant de libertate, alaturi de marii patrioti care luptau
pentru restaurarea Eladei in granitele imperiului bizantin,
se gaseau si Macedoromanii. Dela inceput ei s'au at-kat cuceriti
de maretia acestei idei. De aceea printre protagonistii greci
din patrie 9i din strainatate, lucrand pentru realizarea acestei
idei, se gaseau si Macedoromani care, in multe privinti, formau
sufletul miscarii.
In lipsa de izvoare, not nu cunoastem toate amanuntele
acestei miscari. yStim numai ca inainte de 1800, acela care a
tras clopotul de alarms, vestind Grecilor de pretutindeni o
noul viata, a fost poetul revolutionar de origine macedoromana
Riga din V e les tin sau, cum ii zic Grecii, Rigas Vele-
stinlis (XVI 9i XCVII-a 868).
El era originar din Pind, vorbea romaneste si lucra in
legatura cu fratii sag roman din patrie 9i strainatate.
Dandu-si bine seama de faptul ca o astfel de miscare nu
va putea fi dusk' la bun sfarsit numai cu Grecii si Romanii
din patrie, Riga din Velestin a trecut granita, venind intai
la Bucuresti, intr'o vreme cand la not grecismul era a tot
stapanitor, 9i, de aici apoi, a trecut la Viena. Acolo a
intrat in legatura cu vestitii editori si tipografi aromani Fratii
15
www.dacoromanica.ro
226 MACEDOROMANII
Marchide Puliu, despre care am vorbit (p. 207), originari din

Sacista in Pind ; acestora le-a marturisit planul sat' revolutionar
si propaganda ce vroia sa faca in Monarhia Austro-Ungara.
Fratii Puliu, aprobandu-i planul, s'au angajat sa-i tipareasca
versurile impreuna cu vestita proclamatie revolutionara, care
trebuia sa apara in taina, fail aprobarea autoritatilor locale.
Dupa aparitia si distribuirea ei, el a fost nevoit sa se refu-
gieze in Triest, la alti negustori macedoromani, unde a fost
prins de autoritatile locale si predat Portii, care 1-a trimes la
Belgrad, unde a fost decapitat, in 28 Febr. 1793. Fratii
Puliu, care erau tot atat de vinovati pentru tipa'rirea procla-
matiei, fiind supusi austrieci n'au fast extradati.
Amintesc aici el la aceasta tipografie s'a tiparit in 1797 si
cartea macedoromana pentru scolile primare la Aromani « Noua
pedagogie », scrisa de protopopul coloniei romanesti din Posen,
Constantin Ucuta, despre care s'a vorbit mai sus (p. 191). Tot
la aceasta tipografie s'a imprimat si primul jurnal grecesc
« Ephemeris*, ca si alte multe reviste si scrieri de propaganda.
Cu toate greuta'tile ce a intimpinat aceasta miscare, marea
revolutie greaca ce a precedat razboiul pentru eliberarea Greciei
n'a putut fi inlaturata. La aceste doua momente hotaritoare
pentru viata politica a Greciei moderne, contributia Romanilor
din muntii Pindului a fost atat de hotaritoare, incat nu exage-
ram chid afirmam el, printre eroii cu care s'a mandrit elenismul
de mai tarziu, un lac de frunte it ocupa si capitanii romani :
An d r u t u, originar din Vlaholivadi din Olimp ; faimosul
sef al Armatolilor, C a p it anu 1 Bucuval a, care la adanci
batranete s'a dus la Ierusalim; H a g i - P e t r u, pe care Turcii
it numeau Vlah-bei, in fine, C a c i a n d on i, D i a c u,
Vlahu, Cionga si altii.
www.dacoromanica.ro
Grecii mai luminati au tinut seama intotdeauna de aceasta

contributie a Romanilor la renasterea politica a Greciei mo-
derne. Astfel, in revista franceza « L'Hellenisme * din Iunie
1904, care aparea la Paris, cetim urmatoarele randuri: <4 Acesti
Kutsovalahi au luat parte atat de activa in luptele pentru
asigurarea existentei noastre nationale, incat si-au varsat
sangele si cheltuit banii pentru sustinerea cauzei grecesti #.
Iar scriitorul francez Edmond About care a cunoscut atat
de bine pe Greci, afirma cu drept cuvant ca c( Armatolii din
Tesalia sunt aceia care au fondat prin jetfa for Grecia de
astazi # (LVI I I 62).
Tot cam pe vremea aceea au rasarit din mijlocul Roma-
nilor din Pind cativa poeti, care au scris versuri pline de
avant si calda simtire, citite si astazi de poporul grec cu
multa placere. Printre acestia cei mai de seama au fost
Valaoritis, Zalacostas si Cristalis, ultimii doi
din comuna romaneasca Siracu din Find, care, impreuna cu
Riga din Velestin, despre care am vorbit, au contribuit atat
de mult la imbogatirea literaturii si infrumusetarea limbii
grecesti.
Dupa constituirea Eladei in Stat independent, printre bar-
batii politici ai Greciei moderne, se ridica figura impunatoare
a lui I. C o 1 e t t i, la inceput medic particular al lui Ali -Pala
tiranul din Ianina, dupa aceea mare om de Stat al Greciei.
Roman de origine din comuna Siracu in Pind, Coletti a
aparut intr'o vreme de framantari politice in Grecia, in care
patimile personale, mai mult decat la oricare alt popor balcanic,
duceau cateodata la desbinari catastrofale. Coletti, cu tempe-
ramentul sau linistit, cu inteligenta sa scaparatoare, cu finetea
si tactul sau politic, stia sä be potoleasca pe toate.
15
www.dacoromanica.ro
228 MACEDOROMANII
Rolurile lui in viata politica a Greciei au fost multe si

variate. La urma de tot a fost « trimisul extraordinar al pri-
mului rege al Greciei la Paris ».
Aici Coletti s'a intalnit cu Ion Ghica in saloanele d-nei
Champy, cu care s'a intretinut in romaneste. Coletti vorbea in
dialectul macedoroman, iar Ion Ghica in limba literara. « Son
Excellence le General Coletti » ne spune Ion Ghica era inalt,
trupes, frumos, imbracat cu fustanela cu mintean si cepchen
alb, cusut cu gaitanuri albastre ». Aceasta memorabill intalnire
ne este descrisa de scriitorul si omul politic roman, in vol. III
din scrierile sale (XVII21).
Dar Macedoromanii n'au dat Greciei moderne numai eroi
nationali si oameni politici ci si invatati si, mai ales, evergheti.
Printre cei dintai avem pe vestitul istoric S p i r u L a m b r u,
pe P ant a z i, Z v o lu si altii; printre cei din urma, familia
S i n a din Viena despre care am vorbit. Membrii acestei familii
au cheltuit sume maxi pentru opere de binefacere in Grecia.
Ei au ridicat la Atena localul pentru Academia Greaca, o capo-
dopera de arhitectura si cel mai frumos edificiu din capitala
Greciei. Weigand, care a vizitat aceasta academie, regrets ca
marele donator macedoroman, odata cu edificiul, nu le-a putut
darui Grecilor si pe academicieni: <c nur Schade, dass er mit
dem Gebaude nicht auch gleich die Akademiker mitschenchen
konnte o. G h e o r g h e A v e r o f f, originar din Aminciu, a
cheltuit o buns parte din averea sa pentru flota greaca, a cladit
stadionul din Atena pentru jocurile olimpice si a ridicat scoli
si spitale in mai multe orase din Grecia.
Tot munificentii macedoroman se datoreste maretul local
pentru scoala politehnica din Atena. 0 inscriptie de pe frontis-
piciul localului arata ca intemeietori pe macedoromanii Sturnara,
www.dacoromanica.ro
Mihail si Elena Tosita si Gheorghe Averoff. Ca recunostinta

pentru toate aceste binefaceri, Grecii i-au ridicat lui Tosita in
cimitirul din Atena un monument pe care, in mod ridicol, locul
de nastere din inscriptie 1-au schimbat din Metova in « Mes-
sovon >>, dandu-i o facture greceasca, spre a ascunde originea
macedoromana a marinimosului donator. Faptul a fost rele-
vat tot de profesorul Weigand, care se exprima in felul urmator:
cDem Wohlthater Togitsa hat man auf dem Friedhofe von
Athen ein prachtiges Denkmal in Marmor gesetzt, dabei in
lacherlicher Weise den Geburtsort desselben « Metsovo >> in
1 Messovon* umgeandert, urn dem Worte ein mehr griechi-
sches Aussehen zu geben* (CX1179).
Rena§terea Romanilor macedoneni prin §coli nationale.

Actiunea invatatilor patrioti macedoromani din Austria si Unga-
ria, ca Gheorghe Const. Roja, Mihail Boiagi si altii, care au
publicat lucrari in dialect cu scopul bine vadit de a produce
printre Aromanii din Macedonia o miscare pentru trezirea for
la constiinta nationale, n'a reusit.
Pe vremea aceea propaganda greaca in Peninsula si chiar
aici la not in Ora era atilt de puternica, incat once initiativa
in aceasta directie era condamnata sä ramana Para niciun
rezultat.
Abia cand evenimentele politice din cele doul Principate,
cu prilejul revolutiei din 1848, au silk pe unii barbati de Stat
si marl patrioti roman, ca poetul Dimitrie Bolintineanu, gene-
ralul Cristian Tell, I. Ionescu dela Brad sa tread. in Orient,
s'a inceput, prin silinta Macedoromanilor stabiliti la Bucuresti,
o noun actiune pentru cultivarea elementului romanesc din
Balcani prin scoli nationale.
www.dacoromanica.ro
230 MACEDOROMANII
Trebuie sä recunoa§tem dela inceput, ca, in aceasta a doua pe-

rioada de rede§teptare a constiintei nationale la Macedoromani,
acela care pentru intaia data a desteptat interesul publicului
romanesc din Cara pentru soarta Macedoromanilor a fost D i -
mit r i e B o 1 i n t i n ea n u. In acest scop, el a publicat un vo-
lum de calatorii in Macedonia, in care a incercat sa redea o parte
din frumusetile regiunilor locuite azi de Macedoromani. Nu
se §tie daca autorul a facut aceste calatorii la fats locului, sau
le-a descris din simpla inchipuire. Intr'un mic studiu facut in
acest scop, mi -am exprimat parerea ca el n'a calatorit in Mace-
donia. In vremea lui §i chiar inainte, obiceiul de a publica cala-
torii in Orient, Para a-1 cunowe, era destul de raspandit. Cu
toate acestea, aparitia descrierilor de calatorie ale lui Dimitrie
Bolintineanu, numai cu cativa ani inainte de infintarea primelor
coli romane§ti in Macedonia, a fost clopotul de alarms care a
trezit opinia publica din tail si a desteptat nadejdi not in
inimile fratilor roman din Macedonia. Fara calatoriile lui
Dimitrie Bolintineanu, Macedoromanii ar mai fi ramas Inca
multa vreme necunoscuti. Bolintineanu a fost acela, care, chiar
atunci cand a exagerat, s'a silit sa-i infati§eze marelui public din
Tara intr'o lumina cat de simpatica. *i incercarea lui n'a ramas
zadarnica. Aparitia acestor calatorii, scrise cu atata caldura,
n'a fost numai o revelatie pentru publicul romanesc, care
abia daca auzise despre existenta Macedoromanilor, dar a
trezit in inimile Romanilor macedoneni stabiliti in lark' spe-
rante pentru salvarea din ghiarele grecismului a fratilor ramasi
in patrie.
De altfel, §i alti patrioti roman din lark care cetisera in
autorii strain despre ace§ti Romani, ar fi voit sa se duel in
mijlocul Macedoromanilor. Printre ace§tia era §i Nicolae
www.dacoromanica.ro
Balcescu care dorise sa piece in Macedonia, inaintea lui Bolin-

tineanu. Fapt este a curentul de simpatie pentru soarta acestor
Romani devenise in vremea aceea atat de puternic, incat in
186o, in Bucuresti s'a format un comitet, in fruntea caruia se
aflau cele mai marcante personalitati din tars, ca: C. A. Rosetti,
Dimitrie Bolintineanu, Cezar Boliac, Cristian Tell si alcii, al
carui unic scop era sä procure mijloace pentru inceputul
unei actiuni culturale la Romanii din Macedonia. Acest comi-
tet, la inceput, a redactat un manifest scris in romaneste si
greceste, care trebuia sä fie trimes la Romanii din Macedonia.
Apoi, s'a deschis prima scoala romaneasca (1864), de catre
institutorul macedoroman care invatase 3-4 ani carte roma-
neasca la un liceu din Bucuresti, Dimitrie Atanasescu, origi-
nar din comuna Tarnova de langa Bitolia.
Acesta este inceputul.
Dimitrie Bolintineanu ca scriitor, D imitr ie Atana-
sescu ca apostol si fecund autor de carti didactice au fost
ctitorii scoalelor romanesti din Macedonia, intretinute de Sta-
tul romanesc.
Activitatea dascalului, care ducea o noua invitatura printre
Romanii din Peninsula Balcanica, deli la inceput a cunoscut
multe piedeci din partea scoalei grecesti, n'a ramas Para rasunet
in celelalte comune romanesti. Dupa scoala din Tarnova s'au
deschis altele. Numai ca lipseau institutorii. Pentru acest scop,
s'a ales un numar de tineri macedoromani care au fost adusi in
tail de parintele Aver chi e, spre a studia, si a fi apoi
intrebuintati ca dascali in Macedonia. Acesti tineri au fost
adusi in tars in doua serii: in prima serie erau zece, toll origi-
nari din Pind; in a doua, optsprezece, intre care se gaseau
si cativa din Macedonia.
www.dacoromanica.ro
232 MACEDOROMANII
In modul acesta scolile se inmulteau din an in an, in asa

fel incat, dupa o activitate de 36 de ani, in 1900, Macedo-
romanii aveau in sudul Peninsulei Balcanice 6 scoli secundare,
13 scoli primare si mai multe biserici, in care serviciul divin
se oficia in limba romans. Toate aceste scoli infiintate in
burl parte prin activitatea si directa conducere a inspectorului
Apostol Mar gari t, mai in urma au fost inmultite si sis-
tematic reorganizate de Administratorul, mai tarziu Consulul
general la Salonic, George C. Ionesc u, in prezent pen-
sionar la Bucuresti.
Acum mai trebuia rezolvata chestiunea bisericeasca, in
virtutea careia Macedoromanii puteau avea episcopii lor, care
sa le sfinteasca bisericile si sa le hirotoniseasca preotii. In
anul 1905, guvernul roman a reusit sä realizeze pe langa
guvernul turc si aceasta ultima dorinta. Acum totul ar fi mers
bine, clack in urma revolutiei Junilor Turci, nu s'ar fi precipitat
evenimentele cu izbucnirea razboiului balcanic, in urma caruia
a urmat desmembrarea elementului romanesc intre statele
invingatoare: Grecia, Serbia si Bulgaria. (XVII38).
In ce priveste starea culturall la Meglenoromthii, nu cu-

noastem nimic pang in a doua jumatate a sec. al XIX-lea, cand
au inceput sä se deschida primele scoli romanesti in comunele
lor. Pans atunci, ei se instruiau cum puteau si mai ales cat
puteau, in limba slava din contactul lor cu Slavii din comu-
nele vecine, si, in limba greaca, din contactul lor cu biserica,
in care limba de serviciu a fost greceasca.
Inainte de scolile romanesti, ei n'au avut scoli slave. In
schimb au avut scoli grecesti. Acestea n'au influentat catusi de
putin asupra limbii sau asupra sentimentelor lor nationale. Sub
www.dacoromanica.ro
acest raport, ei s'au considerat intotdeauna deosebiti de Greci

§i de Slavi.
Nazuinta de a se cultiva in limba materna a inceput sa se
arate la ei Inca din 1864, adica cam atunci, cand Dimitrie
Atanasescu, marele dascal al romanismului din Macedonia,
deschidea primele scoli nationale in mijlocul Macedoromanilor.
Cu toate acestea, ei n'au ajuns sä cunoasca scoala roma-
neasca prin Macedoromani. Pe vremea aceea, contactul dintre
Meglenoromani §i ace§tia lipsea atat de mult, incat nu numai
oamenii din popor, dar chiar carturarii macedoromani nu aveau
o idee clara despre existenta unei populatiuni romanesti in
Meg len.
Meglenoromanii au aflat despre poporul roman §i despre
limba romans la Sfantul Munte. Inca inainte de 1864, un oare-
care Ioan Popa-Gheorghe din 0§ani (Meg len), vroind sa se
calugareasca, a plecat la Sfantul Munte. Fiind insurat, calugarii
greci n'au vroit sa-1 primeasca la manastire. Atunci s'a dus la
schitul romanesc Prodrom. In acest schit el a petrecut o iarna
intreaga, invatand romane§te. Dupa aceea s'a intors in Meglen
ca preot, introducand in biserica limba romans. Cu toate ea
patriarhia greaca din Constantinopol 1-a pedepsit pentru aceasta
inovatie in biserica, totusi intrebuintarea limbii roman printre
sateni s'a intins din ce in ce mai mult §i, numai dupa cativa
ani, cu ajutorul dascalilor macedoromani, Meglenoromanii au
deschis §coli romane§ti (XX II 9).
Societatea de Cultura MacedoromanA. Actiunea pentru tre-

zirea Romanilor la con§tiinta nationala prin scoala, intreprinsa
de guvernul roman din tarn, la inceput, n'a mers tocmai aka de
u§or. Greutatile §i piedicele proveneau din faptul ca aceasta ini-
www.dacoromanica.ro
234 MACEDOROMANII
tiativa era luata intl.'s:, vreme cand populatiunile din Balcani

se gaseau in fierbere sub amenintarea bandelor de insurgen%i
formate de Bulgari, Greci si Albanezi. In astfel de imprejurari,
Turcii nu intelegeau rostul unei actiuni pur culturale, chiar
atunci cand ea se facea in folosul unei populatiuni care nu
avea niciun interes politic. Guvernul roman, la randul lui, nu
se putea angaja prea mult, mai intai pentruca avea prea putina
trecere la Poarta, al doilea, si din cauza atitudinii ostile a
Patriarhiei, care era foarte indispusa in urma secularizarii
averilor bisericesti dela manastiririle din tara.
In astfel de imprejurari, o actiune in interesul acestor Ro-
mani putea incepe numai pe cale particulars si dela oameni
care cunosteau intreaga situatiune a elementului romanesc din
sudul Dunarii. Acestia nu puteau fi allii decat Macedoromanii
stabiliti in tars. De fapt, ei au si inceput sa se miste, in fruntea
unor patrioti ca Dimitrie Cazacovici, ajuns mai tarziu membru
activ al Academiei Romane, Iordache Goga, Zisu Sideri si
Dimitrie Bolintineanu, reusind sa formeze in anul 186o un
prim comitet despre care am pomenit mai sus, compus din cele
mai distinse personalitati din tara: C. A. Rosetti, Cristian Tell,
Cesar Boliac si V. A. Ureche.
Imediat dupa constituire, comitetul astfel compus a adresat
Romanilor macedoneni din Peninsula Balcanica un calduros
manifest, din cuprinsul caruia ei aflau pentru intaia data ca nu
sunt singuri pe lume in locurile indepartate unde se gasesc
si ca au frati mai mari care se intereseaza de soarta tor.
Este de prisos sa ark aici ca sufletul acestui comitet era
V. A. U r e. c h e, acest mare patriot si neobosit luptator
pentru cauza tuturor Romanilor de peste hotare, nu numai
pentru soarta Macedoromanilor.
www.dacoromanica.ro
In urma sta'ruintelor depuse de acest prim comitet, s'au

inflintat, incepand dela 1864, primele scoli romanesti in
Macedonia. Tot in urma stamintelor lui s'au trimes primele
carti romanesti in Macedonia si s'au adus din Epir, Tesalia
si Macedonia, aici in tail', primii elevi, infiintandu-se o scoall
macedoromana cu internat si cu un program facut anume
pentru pregatirea acelor tineri, care trebuia sä invete mai intai
bine limba literara si ceva latineste, si numai dupa aceea sa
treaca la liceul Sf. Sava pentru invataturi mai inalte.
In urma acestor promitatoare inceputuri pentru cultura
Romanilor din Macedonia, sfortarile Comitetului nu ajungeau.
Acum si numa'rul Romani lor macedoneni din tall, care se
interesau de mersul cauzei romanesti in Macedonia, se marea
din ce in ce mai mult. In astfel de imprejurari, s'a sim %it nevoia
ca, in locul comitetului, sa se fondeze o societate care sa cuprinda
cele mai marcante personalitati din tail. Aceasta societate s'a
si constituit sub numele de « Societatea de Cultura Macedo-
romana >,in forma in care exists si astazi.
Prima adunare a avut loc la 23 Septemvrie 1879 in sala
Ateneului Roman.
Aceasta memorabill sedinta a fost tinuta sub inalta prese-
dintie a Mitropolitului Primat Calinic Miclesc u, secre-
tar fiind V. A. Ureche. In Consiliul de Administratie de 35,
ales de adunare, figurau, pe langa fruntasii macedoromani
din Cara, cele mai distinse si marcante personalitati din
lumea politica si literara dela noi, ca Dumitru Br a-
tianu, C. A. Rosetti, Principele D. Ghica,
Ion Campineanu, Dumitru Sturdza, Gene-
ral Tell, George Chitu, Vasile Alecsandri,
Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi si altii.
www.dacoromanica.ro
286 MACEDOROMANII
Entuziasmul starnit la fondarea ei era atat de mare, "'neat

adeziunile veneau dela cele mai distinse personalitati din tad..
Sub acest raport ma multumesc sa arat ad ca insasi Doamna
Elena, care pe vremea aceea se gasea la Paris, a cerut O. fie
inscrisa Ia Societate cu cei doi fii ai ei, Alexandru si Dumitru,
dupa cum rezulta din urmatoarea scrisoare, pe care a adre-
sat-o cu data de 9 Iu lie 188°1):
41 Monsieur,
L'etat de ma sante ne m'a pas permis de repondre plus-tot a Ia lettre par
a quelle vouz m'avez fait connaitre et l'existence de la Societe d'Instruction
Macedo-Roumaine et la noble mission qu'elle s'est donnee.
Pour empecher la denationalisation des nombreux Roumains repandus
sur le sol de la Turquie d'Europe, vous faites appel it tous. Pour parer aux
dangers qui menacent nos interessants congeneres, vous projetez d'elever
et de subventionner des ecoles roumaines dans les contrees transdanubiennes
et surtout en Macedoine. Rien de plus sage ni de plus efficace en effet pour
entretenir chez eux l'etude de la langue, de la religion, de l'histoire et des
moeurs de leurs peres.
Votre entreprise est vraiment patriotique Monsieur, elle sera bien ac-
cueillie et genereusement encouragee en Roumanie. Je m'associerai de tout
coeur dans la limite de mes moyens, aux efforts que vous tentez.
Aussi bien la Societe d'Instruction Macedo-Roumaine vient-elle repondre
I une grande pensee du Prince Couza. Ce n'est pas it vous que j'apprendrai,
Monsieur, que le Prince subventionna d'abord sur sa cassette privee plusieurs
ecoles roumaines de Bulgarie et de Macedoine, les quelles recurent plus
tard une dotation de l'Etat, si j'ai bonne memcdre. II me souvient encore
que le Prince sur les indications de Monsieur C. Negri, et de Monsieur D.
Bolintineano, qui avaient visite ces populations, fit venir un certain nombre
de jeunes Roumains de la Macedoine a Bucarest pour y completer leur educa-
I) Continutul acestei scrisori mi-a fost comunicat de d-1 Vic to r

P a p a c o s t e a, caruia ii exprim, aici, multumirile mele.
www.dacoromanica.ro
tion et former le noyau d'une sorte d'Ecole Norma le qui devait etre une
pepiniere de professeurs pour les ecoles roumaines d'au de la du Danube.
Ces institutions ont-elles disparu et, dans ce cas, voulez-vous les ressus-
citer ? Ou bien, ont-elles subsiste jusqu'ici et voulez vous profiter des circon-
stances politiques pour les revivifier et revendiquer le droit de tendre une
main protectrice i1 nos freres de Macedoine ? Dana tous les cas, la Societe que
vous presidez est une oeuvre patriotique. Je tiens it honneur d'être inscrite
avec mes deux fits, Alexandre et Demetre, au nombre de vos adherents.
Croyez, Monsieur, a mes sentiments d'estime particuliere.
Princesse Helene Couza
Paris 7 Janet x880.
Imediat dupa constituirea Societatii, un apel semnat de

patru membri din consiliul de 35 cu V. A. Ureche in frunte
a fost trimes ziarelor din Cara in care, dupa ce se expunea
in mod amanuntit felul cum gandwe aceastA Societate si
intreprinda ac%iunea pentru apararea intereselor nationale ale
Romanilor din sudul Dunarii, le cerea sa-i ajute in aceastA
lupta, prin luminarea opiniei publice din Cara. Tot atunci
Societatea de Cultura Macedoromana a organizat tinerea de
conferin ;e pentru o mai buns orientare a publicului romanesc
in problemele nationale din Balcani.
Spre a ne putea da seama de efectele acestei actiuni, trebue
sa ne amintim ca, pe vremea aceea, toatA activitatea oficiala a
Statului Roman se reducea la intretinerea a catorva qcoli
primare. Ele erau prea putine fata de numarul Aromanilor
care se instruiau la ccolile grece§ti. Este drept ca pe atunci
ini %iativa Statului nostru de a se ocupa de soarta unor Romani
pierduti in mijlocul celorlalte popoare balcanice era hotaritoare
pentru trezirea for la coiwiinta nationals. Cu toate acestea ea
singura nu ajungea, mai intai, din cauza atitudinei de suspi-
www.dacoromanica.ro
238 MACEDOROMANII
ciune a autoritatilor turcwi care, in once indeletnicire culturala

in Macedonia, sustinuta de afara, vedeau un pretext pentru o
actiune pur politics, al doilea §i din cauza intrigilor venite din
partea Patriarhiei din Constantinopol.
Sub regimul turcesc infiintarea unei §coli romanqti era
una din incercarile cele mai grele. Pentru aceasta se cerea
existenta unei comunitati romanesti recunoscuta de autoritatile
locale, ceea ce nu se putea obtine u§or, fiindca era supusa
direct autoritatii spirituale a Bisericii grecwi, reprezentata prin
Patriarhia din Constantinopol. Pentru emanciparea ei de sub
aceasta autoritate, se cerea multa abilitate. Aci venea interventia
Societatii de Cu ltura Macedoromane prin oamenii ei din tarn,
de obicei Macedoromani de origine, care aveau legaturi cu
Romanii din Macedonia, dandu-le instnictiuni asupra felului
cum trebuie sa procedeze la intemeierea comunitatilor romanesti,
care inlesneau obtinerea unei autorizatii. Pentru acest fel de
operatiuni, in cele mai multe cazuri, Societatea se adresa pe
cale particulara invatatorilor. Pe vremea aceea un invatator sau
institutor nu se multumea sa-si faca numai orele de cursuri
la scoala. Adevarata lui activitate incepea dupa ce ie§ea din
scoala, prin vizitele pe care le facea la Aromani, sfatuindu-i,
indemnandu-i qi imbarbatandu-i sa faca totul pentru trium-
ful cauzei nationale.
Cat de mult a lucrat Societatea de Cultura Macedoromana
in aceasta directie in primii ani de existents, se poate vedea
§i din turburarea ce s'a produs la Fanar, imediat dupa con-
stituirea ei, dupa cum rezulta din continutul circularilor pe
care Patriarhia din Constantinopol le triznetea Mitropolitilor
i Episcopilor din Macedonia, Epir, Tesalia §i Albania. Iata una
din aceste circulari, tradusa in romane§te:
www.dacoromanica.ro
o Prea Sfinte Mitropolit al Pelagoniei si prea Venerabil

« Exarh al Macedoniei Superioare !...».
« Prin scrisoarea noastra particulars si sinodala cu data de
3o Octomvrie trecut, v'am instiintat confidential ea nu de mult
s'a format in Bucuresti o Societate cu numele de « Societate de
Cultura Macedoromana * si in acelasi timp am atras atentiunea
Sfintiei Voastre asupra unor articole ale statutelor sale organice
si v'am recomandat discretiune. Asemenea prin scrisoarea
noastra patriarhala, v'am incunostiintat ca de curand am adresat
un takrir Inaltei Porti. Prin acest takrir am pus afacerea sub
ochii guvernului otoman, facandu-1 sa intrevada marile desordini
si pericole care ameninta Statul turcesc si Biserica noastra.
I-am aratat de asemenea necesitatea de a atrage atentiunea
guvernatorilor generali din provincii si prin ei subguverna-
torilor, pentru ca, cu concursul Arhiepiscopilor nostri, scoalele
si Bisericile grecesti sa nu fie incredintate Romanilor. Inalta
Poarta, in urma acestui takrir, a dat ordinele necesare. Asa dar
va recomand Sfintiei Voastre sa lucrati de acord cu autoritatile
turcesti, veghind ca Biserica si coala sä fie la adapostul celor
mai mici miscari venite din partea propagandei romanesti » (C-a).
In astfel de imprejurari, pe care not de aici din Cara nu le

cunoastem, menirea Societatii de Cultura Macedoromana a fost
intotdeauna de a apara cu orice mijloace interesele romanismului
din Balcani, formand sub acest raport, puntea de legatura intre
elementele active din mijlocul acelui romanism si intre elita
conducatorilor din tars. In acest scop, la inceput, ea a desfa-
surat o activitate foarte mare aproape in toate directiile, prin
publicarea de articole si studii in tail si strainatate pentru
apararea cauzei Aromanilor, prin trimiterea de delegatiuni
www.dacoromanica.ro
240 MACEDOROMANII
politice la diferitele congrese in strainkate, prin raspan-

direa de card romanecti §i infiintarea de §coli in Macedonia
intretinute de Macedoromanii instkiti din lark prin publi-
carea de aril §tiintifice §i literare, prin incurajarea §i
indemnarea tinerilor macedoromini care veneau pentru studii
in Cara, in fine, prin once alte mijloace, menite sa intretina
§i sa progreseze lupta pentru salvarea elementului romanesc
din sudul Dunarii, atunci and se va hotari in mod definitiv de
soarta fratilor no§tri din Peninsula Balcanica.
Toad aceasta activitate condusa cu multi abilitate de toll
pre§edintii ei: V. A. Ureche, Doctorul Leonte,
Iuliu Valaori, Doctorul Petre Topa, Doctorul
yS t. Petraqinc u, a variat dupa timp §i imprejurari. In
orice caz, niciodata ea nu a pierdut din vedere scopul ei suprem
care a fost qi este de a fi folositoare Romanilor macedoneni,
la ei acask prin intarirea §coalei qi culturei nationale, §1, aid in
Tara, prin ap6rarea intereselor for colective, orideckeori impre-
jurari nenorocite ca acele care au urmat dupa razboiul mon-
dial i-au fortat sä se expatrieze, arzandu-se in Cadrilater.
Literatura macedoromana. Actiunea romineascI in Mace-

donia n'a contribuit numai la trezirea sentimentului natio-
nal la Aromani dar qi la infiriparea unei literaturi dialectale,
din care, cu timpul, s'a putut forma o limbs unitara pentru
toate tulpinile romane§ti din sudul Peninsulei Balcanice, afara
de Meglenoromani care vorbesc o limbs putin deosebitl de a
Macedoromanilor.
Chestiunea limbii, din care Macedoromanii, cu timpul,
trebuia sa-§i formeze un instrument de cultura, punea o pro-
blems foarte grea pentru instructia for in §coala. Limba greac5,
www.dacoromanica.ro
pe care o avusesera ei pang la inceputul actiunii romanesti in

Macedonia, o invatau de nevoie pentru necesitatile for comer-
ciale. Aceasta limba la Romanii din Pind si Tesalia, care veneau
mai des in atingere cu Grecii, se putea insusi usor. La nord
insa, in Macedonia si Albania, unde lipseau Grecii si nu era vor-
bita in popor, ea prezenta greutati foarte maH. In acele parti
se vorbeste aromaneste, albanezeste, bulgareste, insa in niciun
fel greceste. Din cauza acestei necunostinte totale a limbii gre-
cesti se explica in parte faptul dece primele texte aromanesti,
cum sunt 4 Protopiria a lui Cavallioti, o Lexiconul in patru limbi >>
al lui Daniil Moscopoleanul, in fine « Codex Dimonie >> si altele,

au fost scrise de Aromanii din Macedonia si Albania, nu de
cei din Pind si Tesalia. Acestia cunoscand limba greaca, in
biserica simteau mai putin nevoia sa auda cuvantul lui Dum-
nezeu si in limba for materna. La nord, din contra, Aromanii
necunoscand aceasta limba, simteau mai mult necesitatea tra-
ducerii cartilor bisericesti in dialect.
Insa cu introducerea limbii literare in scale lor, problema
limbii la Aromani, care vorbeau in dialect, ramanea tot ne-
rezolvata. Ea prezenta man greutati pentru lectura for de acasa.
Tinerii aromani, care apucau sa tread prin scale secundare,
cunosteau atat de bine limba literal% incat se puteau usor
instrui numai in aceasta limba. Din contra, acei care ispra'veau
numai clasele primare, cu toate ca reuseau sa o invete in
oarecare masura, dupa cativa ani o uitau. Pe de alts parte
acestia din urma formau majoritatea celor ramasi acasa, inde-
letnicindu-se cu comertul si meseriile.
Din pricina acestor greutati, dela inceput, s'a simtit nevoia
crearii unei lit e r aturi dialectal e, redata intr'o limba
unitara inteleasa de toti Macedoromanii.
16
www.dacoromanica.ro
242 MACEDOROMANII
Inceputurile au fost foarte promitatoare. In urmarirea acestui

scop, s'au tradus parti din sfanta scripture, s'au creat reviste
si jurnale, in care prima pletora de poeti si scriitori macedo-
romani, ca: Mihail Nicolescu, Constantin Be li-
m a c e, George Murnu si altii, au publicat bucati
literare, a caror lecture a format multa vreme hrana sufleteasca
a Romanilor din sudul Dunarii. Mai in urma, aceasta literatura
a fost imbogatita prin contributiile scriitorilor mai tineri, ca
Nusi Tuliu, N. Bataria, Ion Foti, Marcu
Beza, G. M. Samarineanu, Nicolae Velo, Z. A.
A r a i a si altii. 0 expunere mai arnanuatita a acestei literaturi
a fost la'cuta de T a c h e P a p a hag i, care a editat si o
biblioteca cu transpuneri in limba literara a celor mai repre-
zentativi poeti macedoromani.
In ce priveste literatura populara, s'au publicat frumoase
si bogate colectii de cantece si basme datorite lui P e r icle
P a p a h a g i. Culegeri partiale fusesera facute inainte de D.
Caragian i, publicate in « Convorbiri Literare », de V a n-
gheli Petrescu din Crusova, in « Mostre de dialectul
macedoroman », de Dr. G. D. 0 b e de n a r u, publicate de
Ion Bianu, in fine, de profesorul G. Weigand in opera sa
« Die Aromunen ». Traduceri in limba germane, in afara de
culegerile lui Weigand, avem pe acele ale lui Martin L 6-
pelmann « Aus der Volksdichtung der macedonischen Rurna-
nen ». Transpuneri in limba romans din basmele aromanesti
avem de I ulia Mu r n u « Povestile Pindului ».
In culegerea de basme publicate pane acuma de Pericle
Papahagi, ni se prezinta un material bogat si impresionant de
variat. Ea cuprinde povestiri simple si naive cu atata comic
si humor, incat ele ar putea sta alaturi de basmele popoarelor
www.dacoromanica.ro
celor mai culte. Filologul Alexandru Philippide, care a cunoscut

mai de aproape bogatia de imaginatie a acestor basme, a afirmat
cu drept cuvant ca ele intrec in frumusete povwile din dialectul
dacoroman: « Dupa mine, basmele macedoromane sunt mai fru-
moase decat cele dacoromanesti » 1).
In schimb, poezia for populara este relativ saraca.
Cineva, daca va lua in maul culegerea intitulata « Din
literatura poporana a Aromanilor * de Pericle Papahagi, va
vedea ea, din 1055 de pagini, format mare, numai 138 contin
versuri populare cu transpunere literara. Restul cuprinde jocuri
copilaresti, ghicitori, proverbe, etc.
Faptul acesta ne surprinde cu atat mai mult, cu cat pastorii
aromani duc o viata foarte prielnica pentru desvoltarea unei
literaturi mai bogate. Traind cu turmele vesnic in munti, ei
au prilejul sä villa foarte des in contact cu intimitatea naturii.
Cu toate acestea, din putinele poezii populare ce avem in
aceasta culegere, rezulta ca Aromanii prea putin i-au exprimat
dragostea pentru natura, pentru codru, pentru munte, etc.
Sub acest raport ei nu s'au putut ridica nici pe departe la
inaltimea imaginilor §i frumusetilor, pe care ni le ofera poezia
populara la Dacoromani.
In preocuparile for cu pastoritul transhumant sau semi-
nomad, anotimpul pe care pastorii romani din Pind it weapta
cu nerabdare este primavara, cand ei pornesc cu oile la munte.
Cu toate acestea, putine sunt cazurile, cand, in cursul acelor
peregrinari pline de atata farmec, intalnim tresariri in Eta
muntelui sau a codrului infrunzit.
1) Alexandru Philippide, Orgittea Romdnilor. . Ia§i (x927),

Vol. II p. 562.
i6
www.dacoromanica.ro
244 MACEDOROMANII
Este drept ea Inca nu avem o culegere complete a poeziei

for populare. Totuqi judecand dupa felul cum se oglinde§te
viata for spirituals in ceea ce ne ofera versurile din culegerea
amintita, avem impresia ca frumoasele for calitati dovedite in
viata practice nuji gasesc corespondentul ideal in domeniul
literar.
Toata literatura for populara se reduce mai de grabs la
exprimarea unor simtiri mai mult de ordin primar, ca bocete,
cantece haiducqti in care este vorba de ispravile capitanilor
Fetu-Mare, Caciandoni, Bacola, Zerva, Zidru, Hagi-Bira, Nica,
Dema si altii cantece de nunta, cantece de dragoste (foarte
putine !), balade, din care, dupa mine, una singura 4 Puntea
din Arta * este cu caracter popular, celelalte fiind plasmuite
de carturari. In fine, cateva versuri (si ele foarte putine I) refe-
ritoare la viata for pastorale, versuri in care D. Car ac o-
s t ea a putut gasi o variants a q Mioritei )) cu un fond ce
prezinta # izbitoare asemanari * (XXIII).
www.dacoromanica.ro
STARILE ACTUALE
Astazi situatia Romanilor macedoneni este grava.

Economiceste cea mai mare parte din ei sunt ruinati.
In anul 1928, cand am calatorit pentru ultima data in sudul
Peninsulei Balcanice, am ramas profund impresionat de mizeria
economics in care se gaseau.
Aceasta situatie le-a fost creata Macedoromanilor atat din
cauza luptelor ce s'au dat pe vremea primului razboi mondial
chiar in centrele for, cum au fost acele situate la nord de
Florina, cat §i din pricina transformarilor politice ce au urmat
dupg razboi. Fapt este ca situatia Romanilor din Bitolia, cu
satele §i targurile din apropiere, este, sub raportul econo-
mic, dintre cele mai rele. Ora§ul Bitolia a fost gat de cea mai
mare parte a negustorilor macedoromani. Pe multi din ei i-am
intalnit in Florina si Salonic, pe altii in Scopie §i alte orar din
nordul Macedoniei. In locul for au invadat tarani din satele
bulgarwi. Comunele mari din apropierea Bitoliei, ca Nijopole,
Tarnova, Magarova sunt in mine. In Molov4te din 500 de
case mari, numai 8o erau locuite de un numar de Romani car-
bunari. Ceilalti au plecat din comuna, unde nici pang azi nu
s'au intors.
In satele din apropierea Vodenei si a Veriei starile de lucruri
nu sunt mai bune. Acolo Romanii pastori deposedati de muntii
www.dacoromanica.ro
246 MACEDOROMANII
for atat de necesari pentru intretinerea turmelor de oi, s'au

vazut nevoiti parte sä paraseasca satele for mutandu-se aici ,in
Zara, parte saii vanda vitele spre a se apuca de comert. In
once caz, starea celor ram* acasa este destul de precara. In
aceea§i situatie se gasesc, in parte, si Romanii din Epir §i
Albania. Acwia, in urma de tot, au avut de suferit qi din
cauza rechizitiilor in oi, cai ci catari singurul for avut
facute de autoritatile grecwi in timpul luptelor ce s'au dat
intre armata greaca §i cea italiana, chiar in apropiere de
asezarile lor.
Cerceta'torul care va intreprinde astazi o calatorie la ace§ti
Romani nu va mai gasi starea infloritoare de mai inainte,
vazuta de mine §i descrisa de toti calatorii strain care au
cercetat pe ace§ti Romani la ei acasa. Din contra, in (=pie
§i satele for va da de o mizerie de nedescris.
Aceeasi schimbare s'a produs §i in viata for cu 1 tur al a.
In urma interventiei Romaniei in razboiul balcanic, prin
tratatul din Bucuresti (1913), Grecia, Serbia ci Bulgaria se
angajau sa asigure Macedoromanilor autonomia ccolara ci
bisericeasca. Aceste angajamente abia au inceput sa fie aplicate,
cand a izbucnit marele razboi.
In cursul acelui razboi, o parte dintre Macedoromanii
a§ezati in masivul Pindului, profitand de prezenta armatelor
italiene de ocupatiune, intr'un congres tinut la 27 Ellie 1917,
la care au luat parte delegati din toate comunele din Pind,
s'au declarat independenti intr'un Stat national-canton, sub
protectia Italiei (CXVI).
In articolul « I. Kutso-Valachi », publicat in revista ita-
liana «Le vie d'Italia », G i o t t o D ainelli arata entu-
ziasmul cu care Aromanii au primit trupele italiene in Epir.
www.dacoromanica.ro
STARILE ACTUALE 247
Tot el povesteste cum, pe vremea card Albanezii opuneau

o rezistenta inversunata in contra trupelor italiene care
inaintau in Epir, deodata le veni vestea ca « in immediata
vicinanza dei loro accampamenti, erano alcuni villagi, i cui
abitanti si erano rifiutati di prendere le armi contro gli Ita-
liani )). Surprinderea for a fost mare, c and au aflat ca locuitorii
satelor care refuzasera sa is armele in contra Italienilor erau
Aromani (« quegli abitanti erano Kutzo-Valachi !*).
Din nenorocire aceasta ocupatiune a armatelor italiene n'a
tinut multa vreme. Dupa catva timp, ele retragandu-se, arma-
tele grecesti au reocupat masivul Pindului, iar o bunk' parte
dintre fruntasii macedoromani, care luasera parte activa la
miscarea pentru constituirea for in Stat national, s'au refugiat
in sudul Albaniei, de teama persecutiilor grecesti.
Dupa incheierea armistitiului, Macedoromanii, printr'un
memoriu adresat Puterilor la conferinta pacii, au cerut crearea
unui camin independent, in legatura cu Albania. Propunerea
lor, lipsita de sprijinul eficace chiar al guvernului roman, care
era preocupat de alte chestiuni mai importante, n'a fost luata
in seams.
Ramasi firs sprijin, ei sperau sa-si pastreze mai departe
autonomia scolara si religioasa din fiecare Stat caruia apartineau,
autonomie garantata prin tratatul din Bucuresti (1913).
Din nenorocire, nici ea nu li s'a mai acordat in toate statele.
Jug oslavi a, aliata Romaniei, n'a inteles sa-si tina anga-

jamentele luate prin tratatul din Bucuresti, sub pretext nemar-
turisit ca, daca ar lasa pe Macedoromani sa se instruiasca in
limba nationals, atunci si cealalta minoritate reprezentata prin
Slavii din Macedonia, pe care Bulgarii ii socotesc dupa limbi
www.dacoromanica.ro
248 MACEDOROMANII
de conationali ai lor, ar cere sa se bucure de aceleasi drepturi.

Dar in cazul acesta Statul sarb n'ar mai fi putut deschide in
Macedonia de sub stapanirea lui nicio scoall cu limba de pre-
dare a Statului. Din cauza acestui inconvenient, imediat dupa
marele razboi, bisericile romanesti au fost prefacute in
biserici sarbesti, iar scolile romanesti au fost desfiintate pentru
totdeauna.
Cu acest procedeu neobisnuit de arbitrar, Jugoslavia s'a
facut vinovata de cea mai grozava intoleranta fats de minoritatea
macedoromana, care, atat prin numand ei relativ mare, cat mai
cu seams prin rolul covarsitor pe care it joaca in viata econo-
mica a tarii, se dovedeste ca un element de valoare in Statul
jugoslay. Macedoromanii au pierdut in Jugoslavia cele mai
frumoase biserici zidite din mosi-stramosi cu banii for proprii
. si cele mai inalte institutiuni de cultura, cum au fost un
vechi liceu clasic cu localul lui propriu, o scoala nortnala
profesionala de fete, toate in Bitolia, unde elita comertului si a
intelectualitatii a apartinut din toate vremurile elementului
romanesc. Tot in Macedonia jugoslava, Macedoromanii au
pierdut scolile elementare, faspandite in toate comunele,
targurile si orasele mai mici, uncle ei se gasesc in numar
mai mare.
In Al bani a, la inceput, in curs de cativa ani dupa raz-

boi, scolile romanesti au fost lasate sä functioneze mai departe.
Mai tarziu, ele au fost statificate, pentru ca, numai dupa un
an-doi, sa fie desfiintate. Dad. Jugoslavia, prin suprimarea
scoalelor romanesti, s'a facut vinovata de cea mai grozava into-
leranta, Albania s'a facut de cea mai mare ingratitudine. Alba -
nezli din patrie si cei care fac avert la not in tars stiu Ca primele
www.dacoromanica.ro
STABILE ACTUALE 249
incercari de rede§teptare a con§tiintii for nationale s'au facut in

Romania, din initiativa negustorilor albanezi a§ezati in Bucure§ti
§i in maple din provincie, insa cu ajutorul intelectualilor §i, mai
cu seams, a oamenilor de Stat din Cara. In urma'rirea acestui scop,
s'au infiintat societgti de cultura §i s'au scos ziare §i reviste
albaneze, in fine, s'a facut tot ceea ce putea contribui la afir-
marea unei actiuni albaneze in strainatate, cu scopul de a
influenta asupra soartei conationalilor for din patrie. Pe vremea
aceea, Romania pentru Albanezi, era, dupa o expresie curentl
in ziarele §i revistele for de atunci, a Franta Orientului, patria
liberatilor » (in limba albaneza: Vlahia asht Frangija e Lindies,
vatan e lirimevet I). Iata intr'adevar ce scria un mare patriot al
Albanezilor in 1888: u Pe cand fiii Albaniei lancezesc, b'rbati
nobili, oameni marl ai Romaniei, cu o adevarata iubire fraterna,
ne imbratiraza cu caldura, ne dau azil de mantuire, ne incu-
rajeaza intreprinderea noastra, oferindu-ne in acela§i timp §i
bath, spre a putea continua opera inceputa » (cf. ziarul albanez
4 Shgipetari » Nr. 16 din 1888). Albanezii de asta-zi le-au uitat
pe toate. Ei spera ca Romani no§tri, care traiesc in relatiuni
de perfecta intelegere cu Albanezii §i, in afara de aceasta, vor-
besc tot a§a de bine albaneze§te ca §i romane§te, mai curand
sau mai tarziu vor fi desnationalizati.
In G r e ci a §colile §i bisericile romine§ti n'au fost inchise.

In schimb, autoritatile grece§ti fac Romanilor, pe cale admi-
nistrativa., tot felul de mizerii, dandu-le sä inteleaga ca, Baca -ci
trimet copiii la §colile grece§ti §i se declarl de Greci, vor fi
tratati mai bine.
In afara de aceasta, imediat dupg marele razboi, pentru
Romanii din Grecia a urmat o alts nenorocire. Prin pierderea
www.dacoromanica.ro
250 MACEDOROMANII
din partea Greciei a razboiului din Asia, a urmat schim-

bul de popula%iuni dintre Turci 9i Greci, in urma caruia,
pentru 4.00.000 de Turci din Macedonia greceasca, an trecut
in Grecia 1.500.000 de Greci asiatici, insulari 9i din Tracia.
0 bunk' parte dintre ace9tia au fost a9ezati in comunele roma-
ne9ti. Ceva mai tarziu, o lege agrara a deposedat pe proprietarii
macedoromani de toate livezile 9i de toti muntii lor plini de
pa9uni necesare turmelor lor. In astfel de imprejura.'ri, situatia
lor devenea foarte grava. Cei mai multi din ei, ne mai putandu-se
ocupa cu pastoritul, 9i-au vandut turmele de oi, cu toti caii 9i
catarii spre a se ocupa cu comertul. Dar foarte multi au pierdut,
9i, din cauza aceasta, o parte din ei s'au gandit sa imigreze in
tail. Aceasta insa nu s'a putut face decat numai pentru un
numar de zece papa la douasprezece mu de pastori. Restul nu
s'a mi9cat din locurile lor.
Acest rest reprezinta azi cateva sute de mu de Macedoromani
cu a9ezari in mase mai compacte, dupa cum am va."zut, in Epir,
Tesalia, Albania 9i Macedonia. Ei nu cer in locurile in care se
gasesc decat respectarea dreptului lor la viata
nationala, cu biserica ci 9coall romaneasca.
Acest drept li se cuvine atat pe baza vechimii 9inumarului
lor in Peninsula cat, mai ales, pe temeiul contributiei lor bine-
facatoare la prosperitatea economics 9i culturall a Sud-Estului
european.
www.dacoromanica.ro
INDICE
44) MATERII
agricultura 128. falcarea 7r. sentimental de omenie
arlmarii 525. fierarii 125. 53.
argintarii 124. gogosii de mfitase 128. simtul pentru frumuse-
arhitectura 127. hanurile aromanesti 48. tea naturii 34.
apicultura 529. injuriturile 52. sobrietatea 53.
apostazia la Megleno- instrAinarea Aromanilor spiritul de solidaritate
romani z8. 49. 42, de afaceri 45
ausatecul (consiliul bit- longevitatea 54-55. stares primitive a asezi-
trfinilor) si atributiile mama de lucru a femeii rilor aromAnesti 3r.
lui 7o. aromitne 43-44. subalimentatia popoare-
autonomia satelor aro- medkii aromAni 202. lor balcanice 55
manesti 70. odihna la AromAni 45. subnutritia la AromAni
bautura la AromAni 54. olAria 129. 55.
buns stares 53. onoarea familiei 51. targurile (bAlciurile) re-
cAlAtoria cu chervanele oranduiala casei 51. gionale 113.
48. patronul familiei 6o. tatuagiul 37, 41.
celnicatul (ca organizatie pelerinaj la Iocurile sfinte tesaturile 38, 43.
sociala) 72. 6z. tipul pAstorului arorran
croitoria 127. pornirea Aromanilor de 37; tipul Meglenoro-
cumpatarea 53. a merge in tAri strAine mfinului 38.
curatenia la Aromani 34. 47. tribul ca bazA a organi-
desna %ionalizarea Aro- satele la Aromani, Alba- zatiei sociale la pa-
manilor 13, 22, 23, 24. nezi, Bulgari $i Greci storii aromani 69. 71.
economia 52. 32. vista sesuall la Aro-
esnafurile (breslele) 74. sculptura in lemn 126., maul so.
www.dacoromanica.ro
262 INDICE
B) NUME DE AUTORI
Araia Z. A. 242. Hasdeu Bogdan Patri- Nistor I. Ion 207.
Atanasescu Dumitru 23r ceicu 133. Onciul D. 134.
Bataria N. 242. Herbert Thomas lox. Pantazi 228.
Belimace Constantin 242 Heuzey L. 37, 44. Papacostea Victor x88.
Beza Marcu 242. Holland Henry 103 Papa Eftimiu Vasile 224.
Boiagi C. Mihail 221. Hrisant din Zita 185 Papahagi Tache 242.
Bolintineanu D. 23o. Ioanovici Nicolae 222. Petrescu Vangheli 242.
Bo loga V. 201. Ioasaf Patriarhul 185, Polenacu Haralambie
Boue Ami 37. 186. 93.
Braharu D. 223. Ionescu George C. 232. Popovici D. I. 35, 112,
BrAtianu I. Gheorghe Iorga N. x15, 135, 204. 117, 177, 197.
136. Jire6ek Const. 69, 112, Pouqueville F. C. H. L.
CAliva 222. 150. 37, 53, xor, xo8, x16.
Cantemir Dimitrie 158. Kanitz F. 28, 53-54, Puscariu Sextil 204.
Caracostea D. 244. 114, 177, 206. Rangabe Rizos 27.
Caragiani D. 242. Lambru Spiru 228. Riga din Velestin 207,
Caranica Ion 89. Lenorman Francois xot. 225.
Carcalechi 210, 223. Lopelmann Martin 242. Riga Gheorghe Constan-
Cavallioti Theodor 186, Major Petru 133. tin 219.
188, 190. Manduca Dionisie x86. Samarineanu G. M. 242.
Chalkeus Ioan 185. MArgitrit Apostol 232. Sibthorp tot, 102.
Ciobanu St. 204. Martin-Leake William *incai Gheorghe 159.
Ciuhandu Gh. 211. 31, 44, 'or, 108, x z6, Spitzer Leon 57.
Cousinery E. M. 108. 181. Stolnicul Constantin
Cvijid I. 37. Mjklosjch Fr. 132. Cantacuzino r58.
Dainelli Giotto 246. Miron Costin II, 157. Sulzer Fr. Ioseph 132.
Djanfalva Constantin Moscopoleanul Daniil Tomaschek W. 131, 151.
Emanuil Ghica de 223 186, 188, 189. Tuliu Nusi 242.
Duca Neofit 22r. Mumu George 149, 154, Tunmann Johann 25,
Foti Ion 242. 242. 131, 132, 190, 206,
GAzdaru D. 204. MUMU Julia 242. 207.
Giurescu C. Const. 136. Nicolidi Ioan de Pindo Ucuta Constantin 205,
Hagi Tudosie x91. 224. 206, 207.
Hahn I. G. von 17, z8, Nicolidi Sterghie Eu- Valaoritis 227.
53. statie 224. Velo Nicolae 282.
www.dacoromanica.ro
INDICE 263
Weigand G. 13, 55, 57, Wheler George 5, roz, Zalacostaa 226.

19, 20, 31, 34, 37, 102. Zuca George 95.
54, 123, 187, 229, 242. Xenopol A. D. 533. Zvolu 228.
C) NUME DE PERSOANE
Adami 64. Bituleanu Costi 67. Ciomu Toli 64. "167
Albu Lioliu 66. Breaza Gheorghi 67. Cionga 226.
Andrutu 226. Bucuvala 226. Ciungu Iani 66.
Apostoli 64 Budala A. 66. Ciu9a ali Lene 65.
Arbinesu Sotir 67. Bu9u Lambru 66. Coada D. 66.
Arghir Dimitrie 212, 213. BuzA Costi 66. Coletti 227.
Aveliotu Gheorghi 67. Caciandoni 224, 226. Cornuti Gu9u 66.
Averoff Gheorghe 226, Cs livA Iani 66. Cornutu Nicola 66.
229. Carneaga Lialia 66. Cosma 53.
Averchie 231. Capistera Hristu 66. Cosmischi Gheorghe Tri-
Bacola 244. Cap-Mare Spiru 66. cupa 190, 205.
Badralexi 66. CApriciu Anastali F. 65. Costi al Manduca 65.
Balaura Costachi Naum Caracc4 Const. 203. Cota 64.
66. Caracas Dimitrie 203. Covaci Meletie 212.
BAlosu Andoni 66. Cara-Costa 68. Crinalif 227.
Bala Teodor 66. Cara -Dims 68. CrOUVQ81111 Joga 67.
Barda Nasi 66. Cara-Nica 68. Cucoti Papa Dimitrie 65.
Bards Iamandi 66. Cara-Simu 68. Cuvata Tanasi 66.
Bardaca Mandi 66. Carjali Toli 64. Dafa 64.
Bardalexi Ghiti 66. Cdsja 208, 250. Dala N. 67.
Bardzu Iani 66. Cdrje Hristu 66. Dami 64.
Bechella Dimitrie 2r3. Carpuzi Costa 66. Darda Vangheli 66.
Belciu Mihu 66. CA9aru Nicola 67. Darvari -Constantin I.
Belts Const. 66. Cti9iricu *. 66. 203, 223.
Berbecaru Zisi 67. Cats 64. Darvari Dimitrie N., 203,
Bercu Mitri 66. Catran Ianula 66. 210.
Beqica Zisu 66. CAtuna rani 66. Deak Francisc 210.
Biala Adami 66. Cerne9atu Mitra 67. Deli-Iani 68.
Bie 64. Cheptenaru Vreta 67. Deli-Mihu 68.
Bitarnu Alexi 66. Chipinosu Maru 66. Deli-Nu9i 68
Bitea 64. Ciocan Mitru 66. Dema 244.
www.dacoromanica.ro
264 INDICE
Denischiotu Toma 67. Guqu 64. Mitru 64.

Derrovschi 205. Hagi-Bira 244. Mitu al Bob 65.
Doca 64. Hagi-Ceagani Coast. 186, Mocioni 212.
Doiu 208. 190, 191. Mocioni Andrei 213.
Domazeti N. 67. Hagi Petru 226. Mocioni Andrei de Foen
Doni 64. Hagisteriu 18. 2x6.
Dosoftei Mitropolitul 204. Haida 64. Mocioni Antoniu 217.
Dracu 226. Halici Iani 67. Mocioni Constantin 216.
Dra§tilaru Da§u 67. Hristu 64. Mocioni Mihai de 216.
Dumba 208. Iani 64. Mutovschi Teodor 215.
Dumba Dr. L. 210. Ica 64. Muldziruw I. 67.
Dumba Nicolae 210. Ianachi din Perivoli 202. Mulia 64.
Dumba Stevie 21o. Yekovici 5efko 199. Nachi 64.
Dumcea Goga 67. Kara Ahmed 67. Nasi al Hristu 65.
Dumcea Melania 217. Lapidatu Nicola 66. Nica 244.
Dumnicli 64. Lapidatu Zisi 66. Niciru 64.
Economu 210. Lacu 64. Nico 42.
Elbasan Doni 67. Leca 64. Oldi 42.
Epe 64. Leciu 64. Ologlu Costin Ito.
Ermu Mitru 66. L'epore Cuqu Opa ale Ica 65.
Farelcat Naum 213. Leporiciu Zisi 66. Paciu Lazar (Lazi) 199.
FAr§erotu Tanasi 67. Lia 64. Paciurea 18.
Fetu-Mare 244. Lioliu 64. Paltari C. 67.
Fie 64. Lita 64. Pamperi Ambrosia 202.
Filigiani H. 67. Lita 64. Pamperi Dimitrie 186.
Fotu 64. Liuta Adam 66. Pamperi Ion Procopie 202
Gabrovschi 18. Maciu Gheorghi N. 213. Piirciu Spiru Rusu 66.
Gheorghevici Vladan 199. Magiari Gheorghi 67. Parleperanu Nasi 67.
Gheorghief Chimon zoo. Magiari Hristu 67. Parpodi Z. 67.
Ghira 208. Malami Gh. 67. Partali G. 67.
Ghiza Zisu 67. Manase Eliade 202. Pescari 210.
Gojdu Emanoil 217, 218. Mandi aI Dimoafie 65. Pescu Sterghie 66.
Grabovschi Anastasia Miciu 64. Picuriciu Tanasi 67.
215, 216, 217. Miha 64. Pi§tolaru Simu 67.
Grabovschi Const. 213. Mihu 64. Poala I. 67.
Grabovschi Atanase 205. Mitra 64. Ponzeta Anastasia 217.
www.dacoromanica.ro
INDICE 256
Popovici Vasa. Sina Simeon 208. Tirana Guli 67.

Porcu familia 66. Sina Simeon Gheorghe Tironi Nicola 66.
Psohiu Tanasi 66. 208, 209. To lu ale Ceacia 65.
Pul'ica ali Spiru 65. Soside 42. Topa li Spiru 66.
Puliu 64. Spanu Mirtu 66. Twita Mihail Fi Elena
Puliu Marchide 207. Stambolgi Iani 67. 229.
Purecu Costa 66. Stamboli Costi 67. Tull 64.
Resnali Dimitri I. 67. Stojanovici Costa. Tulia Lupu 64.
Raftu Musiu 67. Sturnara 228. Tulia Mochea 64.
IRaicovici Marcu 213. Sugaru 66. Tuliu 64.
A,Caguna Andrei 216. Sugaru Gh. 67. Tupata F. 67.
.Fdgune Gheorghi Dim. Sumulai Teodor 66. Uritu Iani 66.
220. Surdu 66. Ursu Nicola 66.
.Fdgune Ion 220. Tachef zoo. Vlahu 226.
.Fagune Naum 22o. Tanasanschi 205. Vlahu Zisi 67.
,5'agune N. Vreta 220. Tanasi 64. Vretovschi 205.
Samargiu Tasi 67. Tapu Dimitri 66. Vulpe Gheorghi 66.
Samarniotu Joga 67. Tasi 64. Vurgari Taciu 67.
SAmbure N. 67. Tasi al Nicola 65. Zagari Antoni 66.
*curtu Nicu 66. Tegu al Gule 65. Zerva 244.
Scordilie Nicolae 202. Tica ale Lene 65. Zidru 244.
Secara D. 67. Tica alu Tatani 65. Zisi al Busacu 65.
Sina Gheorghe Simeon Tintar Iancu 199. Zotta zo8.
zo8. Tintar Marcovici 149. Zupan Constantin 202.
D) NUME DE LOCALITATI
Acarnania 14. Badra 17. Birina 795, 196.
Ameru (Milia) 13. BAiasa 13, 54, 145. Birislav zo.
Aminciu 14, ,8o, x8r, Baitan 30. Bitcuchi 795.
184. Btuaita 30. Bitolia (Bitule) 19.
Arta 13, 54. Barovita 20. Biatulti 30.
A128 17. Beala-de-nghios 18. Br-Met 13.
Aspropotam 13, 14. Beala-de-nsus 18. Breaza 13.
Av lona 17. Belcamen i6. Briioni 18.
Avdela 13. Berat 17. Buali 59.
www.dacoromanica.ro
256 INDICE
Budari i8. Culou 13. Gope§ 19, 46.

Calarl'i 24, 18o, 181. Cumanova 29. Gramaticova 16.
CAldfiroasa 3o. Cupa 20. Gramos 16, 18.
Calichi 14. Curuna 21. Gramoste 16, 18, 181.
Calabaca 102. Custer 102. Grave 105.
CaliVili 3o. DaMa§Uli 102. Grebena 23.
Camna 28. Dangli zo6. Grebeniti 14.
Cilndrova 16. Deniscu 17. Grizano 102.
Caragiova 20. De§nita 18. Gurguliat 145.
Cardichi 14. Dimocra i5. Hrupistea 16, 46.
Cardita 24. Discata 102. Hume 20.
Carita 3o. Dobrinovo 14. Iancovet 19.
Carper* io6. Doliani 15. Kardherie xs.
Castania 15. Dragari 14. Karpenisi io6.
Castoria 184. Dragovisti 24. Kornetul 149.
Caterina 204. Drama 16. Krania 23, 23.
Caterina 204. Durmitor 249. Kurlai 249.
Cavaia 17. Dzamasuli xs. Kurmatura 149.
Cava la 16. Dzina 145. Libanita 23.
Chiare 14. Edessa 16. Laca 14.
Ciotili ,oz. Elasona 24. Larisa 24, 284.
Ciuc,a-Ro§e 14. Elbasan 27. Lasun 14, 145.
Ciucura 1o6. Etolia 24. Lecnita 14.
Ciuma-nalti. 145. Fearica 17, x8. Lepeniti 102.
Cochinoplo Is. Fetita 26. Linotope 27, 195.
Codru-Mare 3o. Fieri 28. Lipo§ 16.
Coinsco 20. Flamburari 14. Liumnita 20.
Cojani 102. Florins 16. Lugunta 20.
Cojeli 17. Floru 14. Lundzini 20.
Co Ionia 106. Frasari 12, 18, 200. Lunga 18, 195.
Corita 17. Fteri 15. Lu§nia 27.
Cornu 23, 102. Furca 23. Magarova 29.
Cosine 28. Fuaea 27, 195, 196. Maniana zo6.
Coturi 14, 102. Gabrova 18, 205. Mardi 25.
Crusova 29, 32, 46. Gavra 18, 205. Mirusa 15.
Cuciubina zo6. Giumaia (de sus) 16, 203. Mavrovuni 13.
www.dacoromanica.ro
INDICE 267
Melnic z6, 103. Peritore 102. Surevoli 106.

Metova 14, 31. Perivoli 13. TArcol 14.
Mow Smolcu 144. Pertuli 14. Tarcoveani 15.
Moloviste 19, 46. Pestera 103. Tarnareca.
Moscopole 12, 18, 18z, Pilgade 17. Tarnova 19, X02.
184, 187, 188, r9z, Pisuderi x6. Tirana 17.
193, 194, 195. Pleasa z8. Tricala 14.
Murihova 24. Pogradet 17. Turia 13.
Muzachia 18. Poroi r6, 203. Valea -Mare 17.
Narita 28. Premeti 17, -x8. Varibobi 17.
Ndesl'i 14. Prespa 16. Varna 15.
Neagusta 212. Ramna 16. Varteanic 195.
Neagus 15. Raptica x8. Varteni 18.
Neohori 102. Rasinit 14. Vasilita 13.
Nevesca 16, 32, 46. RAulu at Mega x8i. Veles 19.
Nevrocop 103. Resna 102. Velestin 102.
Nicea 18. Russa IS. Vene is.
Nicolea 17. Scare 16. Veria 15.
Niculita 17, 181. Scornu 3o- Vilardi 17.
Nijopole 19. Scopie x9. Viliciani 14, /02.
Nigrita 103. Salamvria 13, 14. Visitor 149.
Ohrida 19, 102. Samarina 13, 23. Vlahoclisura 16, 46, 47-
098111 20. Sam-Toader 29. Vlaholivadi 15, 31.
Ou 14. Shrunk 15, 145, 152. Vodena 16.
Par lz 13. Sear ,6, 104. Vojusa 13, 14.
Paliohori 14. Selfige 104. Volada 15.
Paleo-Kastri 15. Selia 15. Vradeton 13.
Paleo-Vlahia 12, 13. Ses-Cernesii Vutunosi 14.
Palioseli 13. *ipsca 18, 145- Xanti i6.
Pa ltin 13. Siracu 14, 23, 32, 180. Xirolivad 15.
PArleap 19. Sirminina 20. Zagori 12, 13, 14, 22,
Pasa li 15. Sinai 13. 103, 181.
Paticina x6. StamAria 64. Zarcu 102.
Pelicati x7. Stropan 18. Zona 20.
17
www.dacoromanica.ro
25& INDICE
E) CUVINTE
Albaneze Aromaneciti cactlilv 30
avull 166, abur 166. chlugar 067.
casulje 165. adastu 78. cane 164.
bagelje 165. agarsescu 168. 165.
baige 165. Aghiu Athanas 61. mink
bag3i0u, 95, 99.
bardh 166. Aghiu Constantin 6o. chiofte 58.
bredh x65. Aghiu Naum 6o. ci iooabraneti 40.
bres 165. Aghiu Nicola 6o. Cioban II
buze 165, albele 75. ciomlec 58.
e bakur e dheut 75. alik'escu 168. cl'in 168.
fljoere 165. spa. 164. cloput167.
&ashen Ioo. arana 168. cOtu
Frasheni roc. arispandescu 168. CotovIalli 11.
Frasheri zoo. aratu 91. cruescu 168.
gate x66. Arman Jo. 167.
gjumes z66. aruguciari 77. 4
cc uniillcilud:
gurmaz 165. Arurnan ro. Cupaciari 22, 23.

kjind 168. Arvanitovlahi 18. cupaciu 165.
kopatsh 165. aus 165. curmu 166.
kurpen 165. baba z68. curpan 165.
kurm z66. babnic 76. cusill 168.
madh 166. baciu 165. Cutovlabi ix.
mes 165. baliga 165. dimand0 173.
neperke 166. bardza 166. duh z67
Remer II. bardzu 166. dticleI16643
shuts 165. barnu 165. dale 164.
sumull 165. bebu 79. Epiiarortei 12.
thark 165. birbicari 94. Palm, 96, 97, 99.
thumbull 165. boadnic 76. farina di misur 56.
tsjap 165. bordei 33. Farseroti 12, 26.
urdh 165, brad x65. fartat 77
vatre 166, brazda 168. flueara 165.
vela 77. bucuvala. 57. furie ryg.
vellameri 77. budza 165. galeata 164.
Vla II. caciu31 z65. Garagunii xo6.
www.dacoromanica.ro
INDICE 269,
g'ine 164. moaga 165. sarica 4o.

giumitate 166. Moscopoleni 12. sarme 58.
Goga I I. mplatescu 168. scare 164.
gradina 168. mugata-loclui 75. scumpu 167.
Gramusteni 12. napartica 166. gigune 4o.
grescu 168. natu 79. Simnicoara 6o.
grumadzu 165. nercuri 164. (gig)-chebap 58.
h'icu 161. ngatan 166. Samaria 6o.
hoax% 3 r. nutinari 94. stirpari 94.
iahnie 58. nveasta 168. Sumchetru 6o.
0 iobag o II. padina 168. Sumedru 6o, 64.
k'in 164. pane 164. gut 165.
laie 57. paneghiri ixo. suta 167.
laptuca 58. papara 57. taghiani 78.
liguciari 77. pecurar 93. tambare 4o.
livade 168. petura 58. Sap 165.
lup 163. pilafe 58. tarapag 58.
lutitele 75. Pistichii 23. tarcu 165.
malai 56, 57. pita 58. tumaciu 58-
malaie 57. piscura 164. Tintari Ir.
malign 57. pituroafie 58. tipune 40.-
maliot 4o. platescu 167. trap '68_
mama 57. pla;inta 58. trap 168.
*mama laie 57. poala 168. tuk'escu 168'.
mamfilai 57. poarta 164. tuna 57.
mamalaie 57. pridau 168. ubavil'a loclui 75.-
mannaliga 56, 57. pugunic 79. umanitate 52.
Mil/1C11 175. pumean 167. uminatati 52.
mandrit 99. Raman ro. uparescu 168.
mandzu 165. Roman ro. urdA 165.
mare 166. Romania 12. ursita 79.
Marie 64. Rumen ro, II. Vampir 75.
mitricrui 94. Rumen ro. vatra 166.
Medru 64. gagune 4o. vetea 161.
mirele 79. sambure x65. Vlah ro, 147.
moarte 164. Saracacianii 22, 23. Vlahorinhini x 5 r .
17
www.dacoromanica.ro
260 INDICE
Vlahi 25. Mixxopliyxwoe 15. demando x73.

Vlah-bei 226. Warn 146. Diana 21.
Vlaghi 14. h 6[10P911 sou clic° 164.
Vlahia-Veche 12. .r6zrou 75. dUlcis 163.
vomera 91. Kcittiroc 1[03. falx, -cem 71.
yin 164. plupo 67, 68. ficus 161.
zmeanli 168. MccupoArixot, 68. Blum 164.
voipcc 75. fraxinus zoo.
Bulgare xrctv-hyupiq 110. galleta x64.
Be li Vlasi 20. 'Nam; 151. homo 5z.
brat 77. Exourkpecr 72. humanitas 52.
hiljada 168. vrazyxce4 72. humanus 52.
horo 88. TaAvococ 72. Iumbo 173.
Kara Vlasi 20. cpuAoccv0pcazzltx 52. lumbus z73.
pobratimstvo 77. lupus 163.
ubavata na sfetot 75. Italienesti mamma 56, 57.
tyscAlta v. sl. z68. Mercurii (dies) 164.
dolce 163.
Valh sl. 146. m 164.
lopo 163.
Vlah sl. 146. mors, -tis 164.
Galice Latinesti penis 164.

pecurarius 83.
ad-lumbo 173. onus 164.
Volcae 146.
aqua 164. porta
Germanice aratrum 91. Romanus xo, x x.
aura 173. Salona z5.
Walhos 146. avus x65. scala 164.
Welsch 146. bene 164. sera 164.
Grecesti campus 103. sic 164.
canis 164. terra 164.
tifiaaEXevrot. I I. centum 168. vigilo 16 x .
ic8eXeponlyru6 77. corona 21. vinum 164.
aaay6y 77. chorus 87. vomer, -meris 91.
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
Albumul Macedo-Romhn sub directiunea lui V. A. U r e chi a. I
Jacques A n c e 1, Peuples et nations des Balkans, Paris
(1930) II
Anonymi geographi descriptio Europae orientalis, publicat in
Fontes historiae Daco-Romanorum de G. Popa-Li-
sean u, Bucuresti (1934) III
Ion A r g i n t e a n u, Istoria Romdnilor Macedoneni, Bucu-
resti (1904). IV
Arhiva Romdneascel. Anul I. IV-a
Dr. M. Arnaudof f, Die bulgarischen Festbrauche, publicat
in i Bulgarische Bibliothek a, Lipsca (1917). . V
Victor B 6 r a r d, La Turquie et l'Hellinisme Contempo-
rain, Paris (1893) . . VI
M. B e z a, t Observatii asupra poeziei populare la Aromani a,
publicat in Cony. Lit. XLIII. Bucuresti (1909) 1-30. VII
Dr. V. B o 1 o g a in a Inchinare lui N. Iorga cu prilejul
implinirii varstei de 6o de ani a 0930, p. 35. VI/-a
S. S. Bop é e v, a Coup d'oeil sur le regime juridique des
Balcans sous le regime ottoman a, publicat in Revue
Internationale des Etudes Balkaniques, I (1934-35) VIII
Dr. T e o d o r Botis, Monografia Familiei Mocioni. Fun-
daIia pentru Literature si ArtA s Regele Carol II a,
Bucuresti (i939) IX
A m i B o u 6, La Turquie d'Europe. IIV Paris (1840) X
www.dacoromanica.ro
262 BIBLIOGRAFIE
C. A. Bratte r, Die kutreowalachische Frage. Hamburg (1907). XI

Maximilian Braun, Die Slaven auf dem Balkan bis zur
Befreiung von der tiirkischen Herrschaft, Leipzig. .... XII
Bulletin de l'Institut pour l' etude de l'Europe sud-orientale,
III-eme anise, nr. 10-12 . ... XIII
T. T. B u r a d a in Revista pentru Istorie, Arheologie Ii Filologie
II (1888), 96; G. Weigand, Die Aromunen II, 32;
T h. Capida n, Rotruinii Nomazi, 12 (unde se di toad
bibliografia), Meglenoronulnii, I 39 urm. .. XIV
C. N. Burilean u, I Romeni di Albania, Bologna (1912). XV
Nestor Camarian o, a Contributions a la bibliographie
des oeuvres de Rigas Velestinlis a, publicat in Balcania
I (1938), 211-229. XVI
T h. Capida n, Armand. Dialectul aroman. Studiu lingvi-
stic. Academia Romani. Studii $i Cercetari, Bucuresti
(1932). . .. . XVII
T h. C a p i d a n, Elementul slay in dialectul aromdn. Aca-
demia Romani Mem. Literare. Seria III, Tom. II,
Mem. 4, Bucuresti, (1924). .. .. XVIII
T h. Capida n, Forprotii. Studiu lingvistic asupra Ro-
manilor din Albania, Bucuresti (1930. XIX
T h. Capida n, Meglenoromdnii. Istoria si graiul lor
Academia Romani. Studii $i Cercetari, vol. I, Bucu-
resti (1925) XX
T h. Capida n, Romanitatea Balcanicd (Discurs rostit la
z6 Mai 1936 in cedinta soletnna). Academia Romani.
Discursuri de receptie, Bucuresti (1936). ... XXI
T h. Capida n, Romelnii Nomazi. Capitolul: Pastoritul
aroman, vieata si imbricamintea lui a, Cluj (1926). XXI I
D. Car ac o s t e a, Miorita la Aromani a, publicat in
Omagiu lui I. Bianu din partea colegilor ri fortilor sdi
. elevi, Bucuresti (1927), p. 91-108. XXIII
Son C a r a g i a n i, Studii Istorice asupra Romdnilor din
peninsula balcanicd. Bucuresti (1929). ... .... .. .. XXIII-Et
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAF1E 263
Ion Caranica, 130 de melodii populare aromdne, Bucu-

regti (1937). .. XXIV
S t. C i o ban u, t Versuri poloneze necunoscute in opera
Mitropolitului Moldovei Dosoftei a, publicat in Mé-
langes offerts a Charles Drouhet, Bucarest (1940). .... XXIV-a
S t. C i o b a n u, Contributii privitoare la originea # moartea
Mitropolitului Dosofteiu (Discurs de receptiune la
Academia Romani;), Bucuregti (1920) XXV
G h. Ciuhand u, s Comerciantii a Greci * in partile ungu-
rene gi in special in tinutul Aradului a, publicat in
Bucure§ti (1936). .. . . ......

volumul omagial Fratilor Alexandru ;i Ion Lapedatu,
XXVI
B. Cone v, Ezikovni vzaimnosti meidu Betlgari i Romani
(Raporturile lingvistice intre Bulgari gi Romani), Sofia
(1921). ... XXVII
E. M. C o u s i n 6 r y, Voyage dans la Macedoine, Paris
(1831), III . .. XXVIII
D. Cosmulei, Datine, credinte Ii superstitii aromdnesti ;
P e r i c l e P a p a h a g i, Din literatura poporand a
Aromdnilor ; A. I. B. Wace and M. S. Thomp-
s o n, The nomads of the Balkans. London..... XXIX
I. Cviji 6, La Peninsule Balkanique, Paris (1918) XXX
Dacoromania, Buletinul Muzeului Limbii Romane din Cluj. XXXI
Pe t r e Dejeu, Monografia municipiului Oradea ,ci judetul
Bihor, Oradea (1926) .. XXXII
C. Disco no vi c h, Enciclopedia Romdnd. Vol. IIII,
Sibiu (1898, 190o, 5904) . . XXXIII
Vasile Diamandi-Aminceanul, Romdnii din Pe-
ninsula Balcanicd, Bucuregti (1938). XXXIV
Sterie Diamandi, Oameni si aspecte din istoria Aro-
,n&nilor, Bucuresti (5940). . XXXIV-a
Silvi u Dragomir, Vlahii si Morlacii. Studiu din isto-
ria romanismului balcanic, Cluj (1924). .. XXXV
www.dacoromanica.ro
264 BIBLIOGRAFIE
Eleftherudachi, Epitomon Enghiclopedicon Lexicon

(Dictionar prescurtat enciclopedic) in 12 vol. Atena
(1935) XXXVI
D. G a z d a r u, Contributii privitoare la originea, limbs
$i influenta Mitropolitului Dosofteiu ft, Iasi (1927),
capitolul Macedoromfinismele in limbs scrierelor
Mitropolitului Dosofteiu s, 3-4. .. XXXVI I
Sergiu Georgiade, Cercettari despre Romilnii de dincolo
de Dundre, traducere din limbs greaca, Craiova (1867). XXXVII-a
Ana s t as e N. H 6 c i u, Aromdnii, comer%, industrie, arte,
expansiune, civilizatie, Bucuresti (1936). XXXVI II
I. G. von H a h n, Albanische Studien I, Jena (1854). XXXIX
Dr. Ludwig Hahn, Rom and Romanismus im griechisch-
romischen Osten, Leipzig (1906). . .. XL
T r a i a n Herseni, Probleme de sociologic pastoral&
Biblioteca de sociologie, eticA si politicA condusA de
D. Gusti. Studii si cercetAri Bucuresti (1941). XLI
L. Heuze y, Le mont Olympe et l'Acarnanie, Paris (186o). XLII
C a r s t e n H6e g, Les Saracatsans, une tribu nomade
grecque. I. Etude linguistique preadee d'une notice
ethnographique. II. Textes (contes et chansons), voca-
bulaire technique, index verborum. Paris (1925). Vezi
la aceasta si T h. C a p i d a n, Sdrdcacianii, publicat
in Dacoromania IV (5926), 924-959 $i Ta c h e
Papahagi, in Grai fi Suflet III, 259-273. XLIII
Inchinare lui N. Jorge: cu prilejul implinirii vdrstei de 6o de
ani, Cluj, (193x). . XLIV
N. Iorga, Cdteva Fari despre comertul nostru in veacurile
al XVI-lea si al XVIII-lea in Anal. Ac. Rom. (1916). XLV
N. I o r g a, Comertul romdnesc Vol. I si II, Bucuresti
(1929); Scrisori de Negustori (1935). Studii fi docu-
mente. Note Polone etc. etc. XLVI
N. Iorg a, Geschichte des rumiinischen Volkes, Leipzig (1926).
I, zoo XLVI I
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE 266
N. I o r g a, Istoria Romonilor din Peninsula Balcanicd. Bu-

curesti (1919)... .. XLVIII
N. I o r g a, In Serbia de dupe! rdzboiu. Bucuresti (1927). XLIX
N. I o r g a, Operas lui Constantin Cantacuzino. Bucuresti. L
Jahresbericht des Instituts fur rumdnische Sprache zu Leipzig,
herausgegeben von dem Leiter des Instituts Prof. Dr.
Gustav Weigand, B. I 8, IV 136, V 192, VI 86. LI
C. Jiteaek, Die Heerestrasse von Belgrad nach Constan-
tinopel und Balkanpasse (1877). LII
C o n s t. jire 6ek, Stoat und Gesellschaft im Mittelalter-
lichen Serbien IV Lill
C o n a t. jire6ek, Geschichte der Bulgaren, Prag (1875).
Vezi $i L u b o r Niderle, Manuel de l'antiquite
slave. Tome I, harta dela sfarsit. .. LIV
Iulius I u n g, Romer und Romanen in den Donauldndern,
Innsbruck. LV
F. K snit z, Serbien. Historisch-ethnographische Reisestu-
dien aus den Jahren z859--1868, Leipzig (z868)..... LVI
ANT SINIOY A. KERAMOIIOYAOY, TI dm, of Kou-
Tad(Actxot (Ce aunt Cutovlahii ?), L-v 'A9 -1pm; (x939). LVI-a
Langue et Litterature. Bulletin de la Section Litteraire, re-
dige par Th. Capidan et D. Caracostea,
Vol. I nr. z. LVII
Victor L a z A r, Die Stidrumanen der Tiirkei und der
angrenzenden Lander, Bucuresti (1910). LVIII
William Martin-Leake, Travels in Northern Greece,
I-IV, London (1835). .. LIX
William Martin-Leake, Researches in Greece, London
(1814). ..... ...... ... .. LX
0. Lugosian u, 5 Societatea femeilor roman din 1815 5,
publicat in Revista Noud, anul VII (1894) P. 278-284.
Vezi $i alth bibliografie in lucrarea mea: Aromdnii
p. 4o, nota LX-a
www.dacoromanica.ro
266 B1BLIOGRAFIE
I oan Lup a s, Mitropolitul Andrei .Faguna, Sibiu (1909). LXI

I. L u p a s, Emanuil Gozsdu (18o2-187o). Originea si opera
sa. Analele Academiei Romfine. Memoriile Sectiunii
Istorice. Seria III, Tomul XXII, Mem. z8. Bucuresti
(1940) LXII
Letopisetele Moldovei # Valahiei LXIII
Vintill Miliiiilescu, Excursia Societdtii regale ro-
mine de geografie prin Yugoslavia si Albania, Bucuresti
(1940) LXI I I-a
G. Murn u, Istoria Romdnilor din Pind Vlahia Mare *,
Bucuresti ( z 9 x 3). LXIV
G. M u r n u, Les Roumains dans la Bulgarie medievale s,
0
publicat in Balcania (1938), I, x-2x . LXV

Iulia M u r n u, Povestile Pindului. Cartea satului. Fun-
datia Culturala Rego% Principele Carol *, Bucuresti. LXVI
Vasile Th., Musi, Un deceniu de colonizare in Dobrogea
Noud (1925-1935), Bucuresti (1935). .. LXVII
T. N e s, In memoriam a, publicat in revista Tara visurilor
noastre, anul I nr. 3-4, P. 3-6. .. LXVIII
I o n I. Nis to r, Bisericile # ,ccoala greco-romdnd din
Viena. Academia Roma,* Mem. Sect. Ist. Seria III,
Tom. XIII. Mem. 3. Bucuresti (1932). LXIX
F r. Noptsch a, Die Herkunft des nordalbanischen
Gewohnheitsrechtes des Kanons Lek Dukalinit a,
publicat in Zeitschr. f. vergL Rechtswiss. XL, IIIII,
371-375. LXX
Dr. M. A. 0 b e d e n a r u, Texte Macedoromdne, basme si
poezii populare dela Crusova, publicate de prof. I.
B i a n u. Editiunea Academiei Romfine, Bucuresti
(1891). LXXI
Gusu P a p a c o s t e, Din zilele redesteptarii macedo-romdne,
publicat in Cony. Lit. LIV (1924), 585-622; Dr. S.
T 0 v a r u, Problema scoalei romdnests din Balcani,
Bucuresti (1934). LXXII
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE 267
Victor Pap a c ost e a, r Esquisse sur les rapports entre

la Roumanie et l'Epire o, publicat in Balcania I (1938)
230-244 .. . . LXXIII
Victor Papacostea, Teodor Anastersie Cavallioti, Bu-
curesti (1932) ...... LXXIV
Pericle Pap a ha g i, t Coloniile aromane (macedo-ro-
mane) in fosta Ungarie a, publicat in revista Transil-
vania, anul 54, nr. 4-5 (5923), 185 -201. LXXV
P e r i c 1 e P a p a h a g i, Din literatura poporand ctrcmind,
Bucuresti (1900); Basme Aromdne, Bucuresti (1905).
Vezi $i Tache Papahagi, Antologie Aromdneascd,
Bucuresti (1922). LXXVI
P e r i c 1 e Papahagi, Scriitorii Aromdni in secolul al
XVIII-lea (Cavalioti, Ucuta, Daniil), Bucuresti (1909). LXXVII
Tache P a p a h a g i, Antologia Aromdneascd, Bucuresti
(1922) LXXVIII
Tache Papahagi, Din folklorul romanic si cel latin, Bu-
curesti (1923). LXXIX
Tache P a p a h a g i, Images d'ethnographie roumaine, Bu-
curesti. Vol. I (1828) 115 -173 $i II (1930) 175-225. LXXX
Tache P a p a h a g i, La Romdnii din Albania, Bucuresti
(1920) . LXXXI
Valeriu P a p a h a g i, Aromdnii moscopoleni si comertul
venetian. Bucuresti (1935) LXXXII
V a 1 e r i u Papahag i, Contributii la istoria caravanari-
tului la Aromani a, publicat in Lumina, revista liceului
roman din Grebena, anul II (1938) nr. 4, P. 3-10 LXXXIII
V a l e r i u Pap a ha g i, Les Roumains et 1'Albanie et
le commerce venitien aux XVII-e et XVIII-e siècle o,
publicat in Mélanges de l'ecole roumaine en France,
Paris (1931).. . LXXXIV
Emile Pico t, t Les Roumains macedoniens en Autriche
et en Hongrie a, publicat in Albumul Macedo-Romdn. LXXXV
www.dacoromanica.ro
268 BIBLIOGRAFIE
M. Popes c u, s Bisericile de rit greco-oriental din Viena *,

publicat in Revista Aromdneascd, vol. I, nr. 2 (1929)
125 -136.. LXXXVI
Dr. D. I. Pop o v i c i, 0 Cincarima, prilozi pitanju pos-
tanks nape i.!argije, Beograd, tradus in romaneste de
C. Constant e, Despre Aromdni, Bucuresti (1934). LXXXVII
F. G. H. L. Pouquevill e, Voyage dans la Grace Tome
deuxieme, Paris (I820) LXXXVIII
Sextil Puscariu, Istoria Literaturd Romdne, Sibiu
(1930). .... .. LXXXIX.
S e x t i l Pus cari u, *Die Rumanen auf dem Balkan s,
publicat in revista Berliner Monatsheft, 19. Jahr. (1941). LXXXIX-a
Gheorghe Racoveanu, Gravura in lemn la mdnd-
stirea Neamtu, Bucuresti (1940). Vezi ci 0. T a f r al i,
Arta 1i Arheologia, fasc. 11 -12 (1935-1936), Iasi
(1936) 1-36. XC
Radulescu-Codin, Literaturd, tradilii, obiceiuri din
Corbii MuFcelului. Academia Romanii, Din vieata popo-
rului roman, Bucuresti (1929), 43, 47. Vezi Stefan
Pascal in Dacoromania, VI (1929-1930), 468...... XCI
C. R é c a t a s, L'etat actuel du bilinguisme then les Macao-
Roumains du Pinde et le role de la femme dans le
langage, Paris (1934). XCII
Revue Internationale des Etudes Balkanique, Beograd .. XCIII
Gheorghe Constantin Roja, Untersuchungen fiber
die Romanier oder sogenannten TVIachen, welche jenseits
der Donau wohnen, Pesth (18o8), tradus in romaneste
de S e r g i u H a g i a d i, Cercetdri despre Romtinii
de dincolo de Dundre, Craiova (1867) ........ XCIV
Gheorghe Constantin Roja, Mdestria ghiovdsirii
romdnesti cu litere latinesti care cunt literile Reminder
ceale vechi, Buda (1809). XCV
S t. Romans k L Makedonskita Romani *, publicat in
revista Makedonski Pregled, Sofia, I kniga 5-6 (1925). XCV-a
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE 269
R. Rosie r, Romdnische Studien. Untersuchungen zur Alteren

Geschichte Rumaniens, Leipzig (1871). XCVI
Dr. F r i t z R u 1 a n d, 41 Rumanisches Volkstum auf der
Balkan-halbinsel s, publicat in Volkstum im Sfidosten,
Viena, XVIII (r94x). XCVII
D. Russ o, Studii Greco-romdne, vol. I (1939), P. 325-334.
Vezi Dr. V. B o 1 o g a in revista Via(a Medicaid
nr. II (1928) XCVII-a
Kamm. Ex6v0epl5, 'ItyropEcc T-715 etpxceiccc xcei auyxpdvou
Mocrxonaccog, Atena (1928) XCVIII
Ivan S n e g a r o v, Istoria na ohridskata Archiepiskopia, I
592 si piirintele N. P o p e s c u in Biserica ortodoxd,
anul 52 (1934 457. XCIX
Leo Spitzer, a Arom. MAMA kinderpapp, rum. mAmA-
LIGA. polenta s, publicat in Dacoromania VIII..... C
Virgiliu Stoicescu, Romdnii din Macedonia, Bucu-
resti (19o1). . C-a
T a f e 1, De Thessalnica ejusque agro dissertatio. Cf. $i G
M u r n u, Istoria Romdnilor din Find, 133.. CI
T h o m a s c h e c k, t Die Vorslavische Topographic der
Bosnia, Herzegovina *, publicat in Mitteilungen der
geograph. Gesell. Viena (188o), XXIII CII
A. I. B. Wace and M. S. Thompson, The nomads
of the Balkans, London (1913)... CIII
G r. Tocilescu, Cronicul vechimei a Romano-Moldo-
Vlahilor, Bucuresti (190t). .. CIV
Johann Thunmann, Untersuchungen fiber die Geschichte
der dstlichen europdischen Milker, Leipzig (1774) CV
W. T o m a s c h e k, Zur Kunde der Haemus-Halbinsel... CVI
S. T o v a r u, . Medicii aromani in trecutul tArilor roman *,
publicat in Tribuna Romdnilor de peste hotare, anul
II, nr. 7-8 (5925). . CVII
www.dacoromanica.ro
270 BIBLIOGRAFIE
Dr. S. T o v a r u, Un ilustru medic vienez de origine

gramustean, primul sifiligraf roman s, publicat in Revista
Macedo- romdnd, Vol. III, nr. 1-2 (i931), 36-53.. CVIII
G h. T u 1 b u r e, Influents binefacatoare si rolul important
al colonistilor macedo-roman in istoria desvoltarii
noastre culturale *, publicat in Familia nr. r, seria II,
an. II. CIX
G. Weigan d, Die Aromunen. Ethnographisch-philologisch-
historische Untersuchungen fiber das Volk der sogenan-
nten Makedo-Romanen oder Zinzaren, Bd. I, II,
Leipzig (1895). Citatele se refers; la vol. I.. CX
G. Wei g a n d, Die Sprache der Olympo-Walachen, Leipzig
(1888) . CXI
G. Weigan d, Ethnographie von Makedonien. Geschicht-
lich-nationaler sprachlich-statistischer Teil, Leipzig
(5924) CXII
G. W e ig a n d, Rumanen und Aromunen in Bulgarien,
publicat in Dreizehnter Jahresbericht des Instituts far
rumanische Sprache zu Leipzig (5908) 5-505 CXIII
Albert Wirt, Der Balkan, seine Lander und Volker in
Geschichte, Kultur, Pollak, Volkswirtschaft und Welt-
verkehr. Berlin (1926)..... .. CXIV
G. V r a n o u s s i s, Ethnologische Differenzierungen in
Epirus (Griechenland) *, publicat in Archiv fur Anthro-
pologie Volkelforschung und kolonialen Kulturwandel. B.
XXVI (1941)... .. CXV
N. Z d r u 1 a, Miscarea Aromanilor din Find in 1917 I,
publicat in Revista Aro-nineasca, Vol. I, Nr. 2 (1929)
162-568 CXV/
G h e o r g h e Z u c a, Studiu Economic asupra Romdnilor din
Pind (Epir, Tesalia), extras din Foaia de Rapoarte
Consulare $i Informatiuni comerciale nr. 16, Bucu-
resti (1906). CXVII
www.dacoromanica.ro
LISTA HARTILOR
t. Regiunea muntoasa din nordul Pindului.
2. Asezarile romAnesti in sudul Peninsulei Balcanice.
3. Rispandirea Romani lor in Sud-Estul european.
4. Miscarile periodice ale pastorilor macedoromani.
5. Drumurile istorice in Peninsula Balcanica.
www.dacoromanica.ro
LISTA PLAN$ELOR
Lucriiri in filigran executate de argintari macedoromani.
Catapeteasma bisericiti romanesti din Crusova, executed de !nested
macedoromani.
www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERII
Pag.
PREFATA 5
NOTATIA FONETICA 8
MACEDOROMANII. NUMELE SI RASPANDIREA LOR IN
PENINSULA BALCANICA 9
Numele Macedoromanilor: to. RAspandirea for in Peninsula
Balcanica: 12.
ASEZARILE PASTORILOR MACEDOROMANI. VIATA IN
FAMILIE $1 IN SOCIETATE 30
Originea satelor romanesti: 30. Locuintele Macedoroma-
nilor: 33. Infatisarea pastorului macedoromAn: 36. Portul
pastorului macedoroman: 39. Harnicia la mulled a Macedo-
romanilor: 41. Viata in tAri strAine: 46. Viata in familie
la Macedoromani: 5o. Alimentatia la Macedoromani: 53.
Sentimentul religios la Macedoromfini: sarbatori, pelerinaj la
mAnastiri si la locurile sfinte (hagilac): 59. Denominatia la
Macedoromani: 63. Starea socials la Macedoromani: 68.
Superstitii, credinte ci obiceiuri: 75. Nasterea la Macedo-
romini: 78. Nunta la pAstorii Macedoromani: 81. Hore si
cantece la Macedoromani: 87.
PAstoritul $i formele lui: 92. Pastorul aro/nail si situatia
lui materials: 93. Suirea oilor la munte: 96. MiscArile
metanastasice la pastorii aromAni: 99. Transportul cu cher-
vanele: 1o6. Comertul: 114. Meseriile: 123.
Parerile istoricilor: 131. Argumentul filologilor: 137. Ro-
manitatea balcanica si influenta greaca: 138. Traditia istorica
strain/I: 146. Traditia istoricA romaneasca: 157.
18
www.dacoromanica.ro
274 TABLA DE MATERII
Pag.
LIMBA MACEDOROMANILOR 16o
Unitatea lingvistica: 16o. Elementul latin: 163. Aspectul
balcanic: 164. Cuvinte stravechi: r6g. Elementele streine:
166. Particularitati proprii in limba Macedoromanilor: 169.
Conservatismul dialectului aroman: 173.
Inceputurile scrierii romane§ti: 178. Desvoltarea centrelor
romfinesti din Epir gi Albania: 180. Starea culturala in Mos-
copole: x83. Primele carti macedoromAne scrise de invAtatii
moscopoleni: 187. Distrugerea ora§ului Moscopole si ras-
pandirea Romanilor din Albania: x93. Macedoromanii din
Serbia si Bulgaria: 196. Macedoromanii din Principatele
Romane: zoo. Macedoromfinii din Austria: 204. Macedo-
romanii din Ungaria *i Transilvania: 2I I. InvAtatii macedo-
romfini din Austria i Ungaria: 218. Contributia Aromanilor
la viata politica a Grecilor: 225. Rena§terea Romanilor ma-
cedoneni prin 9coli nationale: 229. Societatea de culture
macedoromana: 233. Literatura macedoromana: 240.
STARILE ACTUALE 245
INDICE 251
A) MATERII 25x
B) NUME DE AUTORI 252
C) NUME DE PERSOANE 253
D) NUME DE LOCALITATI 255
E) CUVINTE 258
Albaneze: 258. Aromane§ti: 258. Bulgare:
26o. Galice : 260. Germanice : z6o. Grecesti : z6o.
Italieneqti: z6o. Latine§ti: z6o.
BIBLIOGRAFIE 261
LISTA HARTILOR 271
LISTA PLANSELOR 772
TABLA DE MATERII 273
www.dacoromanica.ro
MONITORUL OFICIAL $I
IMPRIMERIILE STATULUI
IMPRIMERIA NATIONAL&
BUCURESTI, 1942
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro

Capidan, Macedoromanii Ok

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Capidan, Macedoromanii Ok

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Capidan, Macedoromanii Ok

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

-80TEC A 'ENC.

" ,-, .....01.

Pk.. ..-_, AL._ _..., . .

ETNOGRAF'IE ISTORIE LIMBA

rONDATIA REGALA www.dacoromanica.ro

FUNDATIA REGALA PENTRU LITERATURA BSI ARTA.

Acest fel de a prezenta pe fratii noftri din Macedonia, acum

t Capidan bietet eine ausserordentlich wertvolle zusammenfassende Darstel-

Din lunga recenzie a lui J. H. Schultze publicatd in # Peter-

* Der Gesamttenor ist bei aller eigenv5lkischen Begeisterung ein wissen-

Din scrisorile primite reproduc cdteva rdnduri din partea

Titlul lucrdrii #Macedoromdnii » in loc de q Aromdnii #, cum

La citarea numelor de localitati i a cuvintelor din dialectul

Macedoromanii reprezinta ramura meridionall a poporului

mani ca ea tine de limba Romanilor din Dacia. Aceasta recu-

Numele Macedoromanilor. Dupa definitiva lor despartire

in documentele vechi la Dacoromani cuvantul Rum a n,

Ei intre ei mai intrebuinteaza si alte nume, derivate dela

Raspandirea for in Peninsula Baleaniel. Astazi Macedo-

austriac, dupa care am reprodus alaturata harta. Aceasta parte

al raurilor Aspropotam si Salamvria. Aci avem mai intai Amin-

-!- ,e* , . vratovo

Paiicthori 0 macincn, ALA

Dar pastorii macedoromani, in peregrinarile for cu turmele

riva dela raul Rinhos din apropierea Salonicului. 0 buns parte

de muntele Nicolea. Astazi n'a mai ramas nimic din acest

In Albania, Romanii se gasesc raspanditi in erase si in

este destul sä amintim de orasul Moscopole, despre care va

Prevez a LAMIA 0 20 tC 60 Slam

manilor se arata destul de impunator. Despre faptul acesta

In Jugoslavia, Macedoromanii se gasesc in numar mai

In Bulgaria, grupuri de Macedoromani, cum am vazut

Meglenoromanii locuesc numai in Macedonia, in %inutul

Rkspfindirea Romani tor in Sud-Estul europcan.

Tinand seama de unele indicii pe care ni le procura graiul

In timpurile vechi numarul Romani lor din sudul Dunarii

Tinutul ocupat de acesti Romani grecizati se intinde incepand

toate timpurile, superiori Bulgarilor. Ei au primit foarte rar

Ortit de fratii for din nordul Dunarii, numarul for mare in

De fapt, o numaratoare exacta a acestor Romani este greu

Din toate aceste motive, usor se poate intelege de ce nu-

Se zice ca Romanii care locuiesc astazi in Elada, Tesalia, Epir

In ce priveste pe Meglenoromani, numarul for inainte de

Asezarile pastorilor macedoromani se gasesc pe inaltimi de

Originea satelor romanesti. Originea acestor asezari este

Aceasta stare primitive a asezarilor romanesti se poate

infloritoare orase din Grecia. Profesorul G. Weigand, care i-a

eindruck, sondern auch fiber die stattlichen Hauser and die

Locuinte le Macedoromanilor. Case le Romani lor macedo-

de lapte, ca unt, branza, etc., iar celelalte pentru tesaturile

numai cu cativa ani inainte. Astfel prof. D. I. Popovici, vor-

din fund, la mijloc, este vatra, in care se gasesc mai multe

Infati§area pastorului macedoroman. Ca infatipre, pasto-

sont comme leurs marls fortes et travailleuses. Les fatigues et les

taxi, incarcati cu saci plini de lana, cu unt §i branza §i cu tot

In ce prive§te pe Megloromani, ca infati§are, sunt bine

ce ii cam deosebeste de Macedoromani. Aceasta din urma

Portul pastorului macedoroman. Imbracamintea pastorului

culara, care face ca un Oran macedoroman, on unde s'ar gasi

§i este prevazuta cu o gluga. La mijloc se incinge peste « tipune »