MODULUL 43 PEDAGOGIE

Prof. Albu A.
 Strategia didactica = sistem complex si coerent de mijloace, metode,
materiale si alte resurse educationale care vizeaza atingerea unor
obiective.
 - ocupa un loc central în cadrul activitatii didactice, deoarece proiectarea si
organizarea lectiei se realizeaza în functie de decizia strategica a profesorului.
 - este conceputa ca un scenariu didactic complex, în care sunt implicati
actorii predarii - învatarii, conditiile realizarii, obiectivele si metodele
vizate.
 - prefigureaza traseul metodic cel mai potrivit, cel mai logic si mai eficient
pentru abordarea unei situatii concrete de predare si învatare( astfel se pot
preveni erorile, riscurile si evenimentele nedorite din activitatea didactica).
 Componente ale strategiei didactice:
 sistemul formelor de organizare si desfasurare a activitatii educationale,
 sistemul metodologic respectiv sistemul metodelor si procedeelor didactice,
 sistemul mijloacelor de învatamânt, respectiv a resurselor utilizate,
 sistemul obiectivelor operationale.
 Caracteristici ale strategiei didactice:
 implica pe cel care învata în situatii specifice de învatare;
 rationalizeaza si aduce continutul instruirii la nivelul/dupa
particularitatile psihoindividuale
 creeaza premise pentru manifestarea optima a
interactiunilor dintre celelalte componente ale procesului
de instruire
 presupune combinarea contextuala, originala, unica,
uneori, a elementelor procesului instructiv-educativ.
 Tipuri de strategii didactice:
 strategii inductive, al caror demers didactic este de la particular la general;
 strategii deductive ( invers faţă de cele inductive) : general -> particular,legi sau
principii-> concretizarea lor în exemple;
 strategii analogice - predarea şi învăţarea se desfăşoară cu ajutorul modelelor;
 strategii transductive cum sunt explicaţiile prin metafore;
 strategii mixte: inductiv-deductive şi deductiv-inductive;
 strategii algoritmice: explicativ-demonstrative, intuitive, expozitive, imitative, programate şi
algoritmice propriu-zise;
 strategii euristice - de elaborare a cunoştinţelor prin efort propriu de gândire, folosind
problematizarea, descoperirea, modelarea, formularea de ipoteze, dialogul euristic,
experimentul de investigare, asaltul de idei, având ca efect stimularea creativităţii.
 Strategiile didactice sunt realizate cu ajutorul metodelor de predare şi învăţare(
informative şi activ-participative, de studiu individual, de verificare si evaluare). Strategia nu se
confunda cu metoda sau cu metodologia didactica. Metoda vizeaza o activitate de predare-
învatare-evaluare. Strategia vizeaza procesul de instruire în ansamblu si nu o secventa de
instruire.
 METODE DE INVATAMANT

 = acele cai prin care elevii ajung, in procesul de invatamant, sub
coordonarea educatorilor, la dobandirea de cunostinte,
deprinderi, la dezvoltarea capacitatilor intelectuale si la
valorificarea aptitudinilor specifice.
 Metoda - un plan de actiune, o succesiune de operatii realizate in
vederea atingerii unui scop
 - un instrument de lucru in activitatea de cunoastere si de
formare a abilitatilor
 - este o tehnica de care profesorul si elevii se folosesc
pentru efectuarea actiunii de predare-invatare; ea asigura
realizarea in practica a unei activitati proiectate mintal, conform
unei strategii didactice.
 Functii ale metodelor de invatamant:
 cognitiva - de dirijare a cunoasterii in scopul insusirii unor cunostinte;
 normativa - aspecte metodologice, respectiv, modul cum sa predea
profesorul si cum sa invete elevul;
 motivationala - de stimulare a interesului cognitiv, de sustinere a
procesului de invatare;
 formativ-educativ-compensatorie- de exersare, antrenare si
dezvoltare a proceselor psihice.
 Caracteristici ale metodelor didactice:
 1. sunt demersuri teoretico-actionale executive de predare- învatare care asigura derularea si
finalizarea eficienta a procesului instructiv- educativ
 2. sunt in acelasi timp demersuri investigative (de cunoastere stiintifica), de documentare si
experimental-aplicative contribuind la dezvoltarea teoriei si practicii pedagogice
 3. cuprind si dinamizeaza elemente pedagogice teoretice
 4. se elaboreaza si implementeaza corelat cu: gradul si profilul învatamântului; cu specificul
disciplinei de învatamânt; cu natura si specificul activitatilor didactice; cu nivelul de pregatire al
celor care învata
 5. se elaboreaza si se aplica în strânsa legatura cu celelalte componente ale procesului de
învatamânt
 6. se elaboreaza si se aplica în functie de particularitatile de vârsta si individuale ale agentilor
actului pedagogic;
 7. contribuie la realizarea obiectivelor didactice
 8. au caracter dinamic (elimina "uzurile morale" si adopta noul, sunt deschise perfectionarilor)
 9. contribuie la realizarea eficienta a predarii-învatarii(unele servesc în mai mare masura
muncii profesorului , în predare; altele servesc mai ales elevului, învatarii)
 10. sunt eficiente daca profesorul le combina si foloseste adecvat si creator.
 Clasificari ale metodelor de invatamant:
 1. din punct de vedere istoric:
 a) met. clasice sau traditionale - expunerea
- conversatia
- exercitiul
- demonstratia
 b) met. de data mai recenta sau moderne - problematizarea
- expunerea insotita de mijloace tehnice
- modelarea
- algoritmizarea
- instruirea programata
 2. in functie de modalitatea principala de prezenlare a cunostintelor:
a) met. verbale - bazate pe cuvantul scris sau rostit;
b) met. intuitive - bazate pe observarea directa, concret-senzoriala a obiectelor si
fenomenelor realitatii sau a substitutelor acestora;
sau:
a) met. de comunicarc orala:
- metode expozitive - povestirea
- expunerea
- prelegerea
- explicatia
- descrierea
- metode interogative - conversatia euristica;
- metode care presupun discutii si dezbateri – problematizarea
- brainstorming-ul;
b) met. bazate pe contactul cu realitatea- demonstratia, modelarea, experimentul
 3. dupa gradul de angajare a elevilor la lectie:
 a) met. expozitive sau pasive-pun accent pe memoria reproductiva si ascultarea pasiva;
 b) met. activ-participative - favorizeaza activitatea de explorare personala si interactiunea cu
ceilalti colegi

 4. dupa forma de organizare a muncii:

 a) met. individuale - adresate fiecarui elev in parte ;
 b) met. de predare-invatare in grupuri de elevi (omogene sau eterogene);
 c) met. frontale - aplicate in activitatile cu intregul efectiv al clasei;
 d) metode combinate - alternari/imbinari intre variantele de mai sus

 5. dupa functia didactica principala:

 a) metode de predare si comunicare;
 b) metode de fixare si consolidare;
 c) metode de verificare si apreciere a rezultatelor activitatii scolare
 6. in functie de axa invatare -> prin receptare (invatare mecanica) – prin invatare prin
descoperire (invatare constienta):
a) metode bazate pe invatarea prin receptare – expunerea
- demonstratia cu caracter expozitiv
b) metode care apartin preponderent descoperirii dirijate:
- conversatia euristica
- observatia dirijata
- instruirea programata
- studiul de caz etc.

c) metode de descoperire propriu-zisa - observarea independenta

- exercitiul euristic
- rezolvarea de probleme
- brainstorming-ul etc.
 1.Expunerea didactica
 consta din prezentarea verbala monologata a unui volum de informatie, de catre educator catre
educati, in concordanta cu prevederile programei si cu cerintele didactice ale comunicarii
 metoda de predare traditionala, verbala, expozitiva

 poate imbraca mai multe variante (in functie de varsta elevilor si de experienta lor de viata):

 povestirea - prezentarea informatiei sub forma descriptiva sau narativa, respectand ordonarea in timp sau in
spatiu a obiectelor, fenomenelor, evenimentelor.
 explicatia - forma de expunere in care predomina argumentarea rationala, facandu-si loc deja problemele de
lamurit, teoremele, regulile, legile stiintifice.
 prelegerea - forma de expunere in cadrul careia informatia este prezentata ca o succesiune de idei, teorii,
interpretari de fapte separate, in scopul unificarii lor intr-un tot.
 scurteaza timpul insusirii de catre elevi a informațiilor,; pe de alta parte, ea constituie o ocazie permanenta
pentru educator de a oferi educatului un model de ordonare, inchegare, argumentare, sistematizare a
informatiei din diverse domenii.
 trebuie sa respecte un minimum de cerinte:

 - continuturile prezentate - autentice si convingatoare.

 - sa fie respectate limitele si obiectivele programei.

 - volumul de informatie sa fie rezonabil, in raport cu varsta si cu experienta de invatare a copiilor.

 - exprimarea : limbaj si stilul adecvat nivelului auditoriului ; claritate logica si corectitudine gramaticala.
 2. Conversatia didactica
 #consta in valorificarea didactica a intrebarilor si raspunsurilor (metoda verbala, ca si
expunerea, dar mai activa decat aceasta)
 A. Conversafia euristica
 #conceputa astfel incat sa conduca la “descoperirea" a ceva nou pentru elev.
 #consta in serii legate de intrebari si raspunsuri, la finele carora sa rezulte, ca o concluzie,
noutatea pentru elevul antrenat in procesul invatarii.
 #intrebarile si raspunsurile se incheaga in serii compacte, fiecare noua intrebare avandu-si
punctul de plecare in raspunsul anterior
 #conditionata de experienta de cunoastere de pana atunci a elevului
 B. Conversatia examinatoare (catehetica)
 #are ca functie principala constatarea nivelului la care se afla cunostintele elevului la un moment
dat.
 #trebuie sa tina cont de cateva cerinte privind calitatile intrebarilor, pe de o parte, si ale
raspunsurilor, pe de alta.
 2. Conversatia didactica
 #consta in valorificarea didactica a intrebarilor si raspunsurilor (metoda verbala, ca si
expunerea, dar mai activa decat aceasta)
 A. Conversafia euristica
 #conceputa astfel incat sa conduca la “descoperirea" a ceva nou pentru elev.
 #consta in serii legate de intrebari si raspunsuri, la finele carora sa rezulte, ca o concluzie,
noutatea pentru elevul antrenat in procesul invatarii.
 #intrebarile si raspunsurile se incheaga in serii compacte, fiecare noua intrebare avandu-si
punctul de plecare in raspunsul anterior
 #conditionata de experienta de cunoastere de pana atunci a elevului
 B. Conversatia examinatoare (catehetica)
 #are ca functie principala constatarea nivelului la care se afla cunostintele elevului la un moment
dat.
 #trebuie sa tina cont de cateva cerinte privind calitatile intrebarilor, pe de o parte, si ale
raspunsurilor, pe de alta.
 Calitatile ale intrebarilor:
 a) sa fie formulate corect, atat sub aspect gramatical, cat si logic;
 b) sa fie precise;
 c) intrebarea sa aiba concizie convenabila si sa se refere la un continut limitat.
 d) intrebarile sa fie de o varietate suficienta: *intrebari care pretind date, nume, definitii;
 * intrebari care pretind explicatii;
 *intrebari care exprima situatii problematice
 e) intrebarea sa fie asociata de fiecare data cu timpul de gandire pe care il necesita, in functie de
dificultatea ei.
 f) pe timpul formularii raspunsului, nu se intervine decat in cazul cand elevul comite ,,din start"
confuzii grosolane.
 g) nu sunt profitabile si nici indicate intrebarile care cer raspunsuri mono-silabice si nici cele care
cuprind sugerarea raspunsului
 h) mai intai se formuleaza intrebarea si se adreseaza intregii clase, iar numai dupa expirarea
timpului aproximativ de gandire este numit cel care trebuie sa raspunda.
 i) nu sunt indicate intrebarile voit eronate
 3. Metoda demonstratiei

 # metoda de predare - invatare, in cadrul careia mesajul de transmis catre elev se cuprinde intr-un
obiect concret, o actiune concrete sau substitutele lor.
 # forme de demonstratie (in functie de mijlocul pe care se bazeaza fiecare):

 (a) demonstratia cu obiecte in stare naturala;

 (b) demonstratia cu actiuni;
 (c) demonstratia cu substitutele obiectelor, fenomenelor, actiunilor;
 (d) demonstratia de tip combinat;
 (e) demonstratia cu mijloace tehnice.
 a. Demonstratia cu obiecte

 -sursa principala a informatiei elevului consta dintr-un obiect natural (roci, seminte, plante, substante chimice)
pe cat este posibil incadrate in contextul lor de existenta (de pilda, plantele sau unele animale de laborator).
 -avantaj -> imprima invatarii o nota deosebit de convingatoare

 b. Demonstratia cu actiuni

 - sursa cunoasterii pentru elev este o actiune pe care educatorul i-o arata, iar tinta de realizat este
transformarea actiunii respective intr-o deprindere
 c. Demonstratia cu substitute

 #are o extensie deosebit de mare (substitutele sau materialele confectionate sau preparate mai usor la
indemana educatorului): planse, harti din diferite domenii, fotografii si tablouri, materiale tridimensionale
 #avantajele utilizarii acestei metode:

 1. distanta in timp si spatiu nu permite, in multe cazuri, apelul direct la obiectele sau fenomenele concrete;

 2. alcatuirea prea complicata a obiectelor si fenomenelor din realitate - prin intermediul substitutelor, se poate
simplifica, fie prin vizualizare, fie prin schematizare;
 3. imposibilitatea recurgerii la existente naturale

 4. substitutele pot sta la dispozitia invatamantului timp nelimitat

 5. efort financiar mai mic, in raport cu originalele

 d. Demonstratia combinata - demonstratia prin experiente

 - demonstratia prin desen didactic

 Demonstratia prin experiente - combinatia dintre demonstratia cu obiecte si cea cu actiuni.

 Demonatratia prin desen didactic - efectuarea desenului de catre educator in fata elevilor, acestia din urma
desenand in paralel cu el ( demonstratie ce combina actiunea cu substitutul)
 e. Demonstratia cu mijloace tehnice

 # se sprijina pe mijloacele tehnice: mijloace audio; mijloace video; mijloace audio-vizuale.

 # avantaje:

 1. redau cu mare fidelitate, atat in plan sonor, cat si vizual;

 2. pot surprinde aspecte care pe alta cale ar fi imposibil sau cel putin foarte greu de redat;

 3. gratie diferitelor tehnici de trucaj, pot separa, descompune si reda fenomene insesizabile pe alta cale;

 4. permit reluarea rapida, ori de cate ori este nevoie, asadar evita consumul stanjenitor de timp;

 5. datorita ineditului pe care il contin si chiar aspectul lui estetic pe care il implica, ele sunt mai atractive
pentru elevi si mai productive.
 # cerinte: - organizarea speciala a spatiului in care se fac demonstratiile de acest fel (perdele opace, pupitre
etc.);
 - alegerea judicioasa a momentului utilizarii demonstratiilor de acest fel, pentru a nu ,,bruia"
activitatea elevului;
 - pregatirea speciala a educatorului pentru utilizarea si pentru intretinerea in stare functionala a
dispozitivelor, materialelor, aparaturii cuprinse in acest demers.
 4. Metoda observarii

 # consta in urmarirea sistematica de catre elev a obiectelor si fenomenelor ce constituie continutul

invatarii, in scopul surprinderii insusirilor semnificative ale acestora.
 # metoda de invatare prin cercetare si descoperire

 # functie formativa

 # presupune parcurgerea catorva etape:-organizarea observarii

 -observarea propriu-zisa
 - prelucrarea datelor culese
 - valorificarea observarii

 5. Lucrul cu manualul

 # metoda de invatamant bazata pe citirea din manual si explicarea, in clasa, sub indrumarea stricta a
educatorului.
 # are o desfasurare specifica, pornind de la lectura integrala, continuand cu analiza pe parti sau aspecte si
incheind cu incercarea de redare a intregului si aplicatiile aferente.
 6. Metoda exercitiului
 # consta in executarea repetata si constienta a unei actiuni in vederea insusirii practice a unui
model dat de actiune sau a imbunatatini unei performante
 # nu se limiteaza doar la formarea deprinderilor, vizeaza in acelasi timp consolidarea unor cunostinte
 # este compatibila cu orice continut de invatamant
 # exercitiile pot fi grupate in functie de cel putin doua criterii:
 dupa forma - exercitii orale
 - exercitii scrise
 - exercitii practice
 b. dupa scopul si complexitatea lor - exercitii de introducere intr-un model dat sau exercitii
introductive ->elevilor li se explica pentru prima oara o activitate, pe care ei o aplica in paralel cu
explicatiile profesorului
 - exercitii de insusire sau consolidare a modelului dat, denumite si
exercitii de baza -> elevul reia in intregime si in chip repetat, actiunea ce i s-a explicat
 - exercitii de legare a cunostintelor si deprinderilor mai vechi cu cele
noi, numite si exercitii paralele, avand scopul de a integra deprinderile in sisteme din ce in ce mai largi
 - exercitii de creatie sau euristice
 # cerinte :
 a. Elevul sa fie constient de scopul exercitiului si sa inteleaga bine
modelul actiunii de invatat.
 b. Exercitiile sa aiba varietate suficienta, altfel riscand sa formam
numai partial deprinderea propusa ca scop.
 c. Exercitiile sa respecte o anumita gradatie de dificultate in
aplicarea lor. Deprinderile mai complicate se formeaza prin
integrarea succesiva a unor deprinderi mai simple .
 d. Exercitiile sa aiba, continuitate in timp, altfel putand sa apara
lacune, care impiedica elevul sa-si formeze in mod normal
deprinderile vizate.
 e. Exercitiile sa aiba ritm optim si durata optima.
 f. Exersarea sa fie permanenta insotita de corectura si de
autocorectura
 7. Algoritmizarea

 # metoda de predare-invatare constand din utilizarea si valorificarea
algoritmilor.
 # algoritmizarea inseamna gasirea de catre profesor a inlantuirii
necesare a operatiilor fiecarei activitati de invatat
 # elevul isi insuseste, pe calea algoritmizarii, cunostintele sau
tehnicile de lucru, prin simpla parcurgere a unei cai deja stabilite,
pe cand in cadrul invatarii de tip euristic insusirea are loc pe baza
propriilor cautari.
 9. Problematizarea

 # denumita si predare prin rezolvare de probleme sau, mai precis,
predare prin rezolvare productiva de probleme.
 # o metoda didactica ce consta din punerea in fata elevului a
unor dificultati create in mod deliberat in depasirea carora,
prin efort propriu. elevul invata ceva nou.
 11.Studiul de caz
# metoda ce consta din confruntarea elevului cu o situatie reala de viata, prin a carei
observare, intelegere, interpretare, urmeaza sa realizeze un progres in cunoastere
# etape ale studiului de caz:
a) alegerea cazului si conturarea principalelor elemente semnificative;
b) lansarea cazului, care poate avea loc in mai multe forme, intre care lansarea ca o situatie
problematica;
c) procurarea informatiei in legatura cu cazul;
d) sistematizarea materialului, prin recurgerea la diverse metode, intre care cele statistice;
e) dezbatere asupra informatiei culese, care poate avea loc prin diverse metode
f) stabilirea concluziilor si valorificarea proprie: un referat, o comunicare, o suita de ipoteze
de verificat in viitor, o hotarare de luat.
# avantaje :
a) situarea elevului chiar in mijlocul realitatii concrete=> intelegerea esentei adevarurilor si
retinerea lor durabila, precum si aplicarea in contexte reale;
b) caracterul prin excelenta activ al metodei - toti elevii se pot angaja in rezolvarea cazului;
c) cultiva spiritul de responsabilitate in grup si capacitatea de initiativa;
d) favorizeaza socializarea elevului si capacitatea de colaborare.
 # Jocul de rol - o metoda activa de predare-invatare, bazata pe simularea unor functii, relatii,
activitati, fenomene, sisteme etc
 - urmareste formarea comportamentului uman pornind de la simularea unei situatii reale
 - avantaje:
 - activizeaza elevii din punct de vedere cognitiv, afectiv, actional, punadu-i in situatia de a
interactiona;
 - prin dramatizare, sporind gradul de intelegere si participare activa a cursantilor;
 - interactiunea participantilor asigura un autocontrol eficient al conduitelor si achizitiilor;
 - pune in evidenta modul corect sau incorect de comportare in anumite situatii;
 - este una din metodele eficiente de formare rapida si corecta a convingerilor, atitudinilor si
comportamentelor.
 - dezavantaje sau dificultati legate de utilizarea metodei:
 - este o metoda greu de aplicat
 - exista riscul devalorizarii jocului de rol, ca rezultat al considerarii lui ca ceva pueril, facil de catre
elevi;
 - este posibila aparitia blocajelor emotionale in preluarea si interpretarea rolurilor de catre unii
elevi.
 MIJLOACE DE INVATAMANT

 Mijloace de invatamant = ansamblul de obiecte, instrumente, produse, aparate,
echipamente si sisteme tehnice care sustin si faciliteaza transmiterea unor cunostinte,
formarea unor deprinderi, evaluarea unor achizitii si realizarea unor aplicatii in cadrul
procesului instructiv-educativ.

 Mijloacele tehnice de instruire = ca ansamblu al mijloacelor de invatamant cu suport
tehnic si care pretind respectarea unor norme tehnice de utilizare speciale, respectiv
echipamentele tehnice-aparatele dispozitivele, masinile, utilajele, instalatiile utilizate in
procesul didactic.

