BI331_,IOT:E=CA_ DE DEGISTATITTIT

APPENDICE LA COLLECTIUNEA
DE

LEGIUIRILE ROUNITI
VECHI I NUOI
CATE S'At PROMULGATe DE LI 1 IAPJARIE ANULt 1871
DANA LA 1 IANUARIE 1875 SI IN CONTINUATIIINE

LEW, PROCEDURE, REGULAMENTE,

TRACTATE, DECRETE, INSTRUCTIUNI, FORMULARII, CONVENTIUNI, CONCES-
SIUNI, STATUTE, CIRCUrARE INSTR-ITCTIVE, TABLOURI, ETC. ETC.
.

IN ACESTU APPENDICE ESTE MECUM!. SI

PRAVILNICESCA CONDICA A LUI IPSILANT V. V.

DE

11-0 A N iLIBUJOREANti-

voLumax II ALO COLLECTIUNEL

BUCURESCI
NOUA TYPOGRAPHIA A LABORATORILORU ROMANI
19. STRAT'A ACADEMIEI, 19. -

1875
www.dacoromanica.ro
 J
LEGIUIRI MILITARE

www.dacoromanica.ro
 CODICE DE JUSTITIA MILITARA
(Decretii No.828 din 5 Aprilizi 1873)
S3 potil numi unuld sid mai multi substi-
CARTEA I tuti al comisarului Domnescil si al raportoru-
ml, unul sid mai multe adjutóre de grefier.
DESPRE ORGANISAREA TRIBUNALELORU Art. 5. Comisaril Domnesci §i substitutil
MILITARE lord indeplinescii po lingd consiliile de resbeld
functinaile ministerului publied.
DispositiunI preliminarie Raportoril si substituitil lord suntd insdr-
cinatl cu instructiunea.
Art. 1. Justitia militard se dir : Grefieril §i adjutórele lord cu diferite scrip-
I. De consiliile de resbeld. turi, cu conservarea acteloril si en redactiunea
2. De consiliile de revisiune. seutintelord.
In casurile prev*te la acest codice, se sta- Art. 6. Presedintil si judecdtorii se numesc
tornicescii pretorl pentru armatd. dintre ofiçorii i sub-ofi9erii In ativitate in
divisiune, i catil se va put a dintre acel en
cunoscinte de dreptd.
TITLIJIt I Ei potii fi inlocuiti prin alp la fie-care sae
hinT, si chiar intr'und tormend mai micti, dem,
Despre eonsillile de resbelii 1 despre incetkd de a mai face parte din divisiune.
cousiliulti de revhinne permanenti1 Art. 7. Comisarii Domncsol 1i raportoril
se numescii dintro oficeril superiori, cdpitani,
subintendenti militari sid adjunctiT in activi-
CAPITOLULt I tate sa retragero. Acestia se vord ma aseme-
nea pe cdt se va putea dintre eel* cu cunoscinte
Despre consiliile de resbelit permanente de dreptil.
in divisiunile teritoriale Substitutil se numesed din ofi§eril in acti-
vitate din divisiune.
Art. 2. La resedinta fie-cdrel divisinni te- Art. 8. Presedintele qi judecdtoril consilii-
ritoriale se ad' unu consilid de resbelii per- lord de reslydd se numescii de generaluld co-
manentU. mandante ald divisiunil.
Pica trebuinta serviciului va sere, unti aid NumirPa se face de ministru de resbel cândil
duoilea consilid de resbeld permanentil se pOte este a se judeca und coloneld sea und generald.
statornici in divisiune prhiteund decretil ald Art. 9. Comisaril Donmesel§i raportoril se
Domnitorului, care otdrasce resedinta acestui nurnesch de ministruld de resbelii.
cousilili si determini circumscriptirmea sea. Cdniii aceltia so jail dintre oficeril in acti-
Art. 3. ConsiliulU de resbeld permanentil vitate, el suntil nurniti dupg u5, list& de pre-
se compune : de unil colonehl seri und locote- sentatiune fdenta de care generaluld coman-
nentil-coloneld, presedinte, si de sise judeca- dantU alU divisiunil, unde se afll asq.atU con-
tori, adicd. : siliulii de resbeld.
DIA sefU de batalionil sid sefd de divisiont, Substitntil se numescU de generalul coman-
'AU majorii. dantil ald divisiunii.
Duol apitani. UnU regulament de administratiune publia
D el locotenentil. determiná conditiunile i formele numiril gre-
U nd sub-locotenentd. fierilord i adjutOrelorii lord.
Dug sub-oficeril. Art. 10. Compunerea consiliilord de resbel
Art. 4. Pe Rug g. fie-care consiliii de resbel determinate prin art.3 de mai' sued se manti-
se afirt : und comisard Domnescii, unii rapor- ne sell se modified &Tit graduld acusatului,
tord i und grefieril. conformii tabloulni nrmdtorii :
www.dacoromanica.ro
4 LFGIUIRI
,NIMENSCILW

GRADULt GRADULt PRE-

GR ADELE JUDECATORILORt
ACUSATULln §EDINTELIJI

1 §efil de batalionil séU sefd de division, sed majorTil

Sub-oficerii, Ca-
Colonel séti lo- 1 2 cipitani.
poralti séii brigs. cotenentd-colonel. 1 locotenentit
(Herd, soldatii. 1 sub-locotenentit
1 sub-oficerit
I
1 phi de bataliond séd efil do divisiond, séri majorit
Colonel sell lo- 1
Sab-locotenent. cotenpett-colonel. 2 apitani.
1 locotenentil.
2 sub-locoteneuti.
i
Colonel sda 10-1 1 pfil de batalioii seri fiefU de divisionii, cdii majorit
LocotenentU. cotenentil-colonel. 2 capitani.
1 2 locotenenti.
1 locotenentil-coloneld.
Cdpitand. Colone1U. 3 efi' de bataliond sed pfi de divisiond, sdd majori.
/ 2 capitani.
efuld p beta- General de bri- i 2 colonell.
Heal, seU de divi- gada. 2 locotenenti-eoloneli
sionit séü majorti. 2 ,,f1 de britaliond gra !left d.e divisionit sdd mojorI.
i
General de bril 4 coloneli.
Locot.-colonel. gada. t 2 I ocotenenti-colonell.
Generald de di-{ 2 generall de brigada.
Colonelii. visiune. I 4 colonell.
General do bri- Generald de di-{ 2 generall de divisiune.
gada, vigiune. t 4 generall de brigadd.
Geneneral de di Generald de di-{ 2 generall de divisiune.
visiune. visinue. 4 4 generall de brigadit.

La casii de neajungere in divisiune de ofi- Art. 14. Dec A. suntii mai multi acusati de
çerl cu graduld cerut pentru eompunerea eon- diferite ranguri séti graduri, compnnerea con-
siliului de resbeld, generalulti conandantti alu siliulni de resbeld se determing dura graduld
divisiunii chiarng spre a lua locii la consiliulil sdU rangulU eeld mai inaltd.
do resbeld oficerii de ling gradd egald en ace] Art. 15. Décri din causa gradulni seii ran-
al acusatului séd cu un glad imediat inferior. gului acusatului, cere trebuinta a se inlocui
Art. 11. Pentru judecata uni generalti, mi- unulii Bed mai multi membrii ai consiliului de
nisrulti de resbeld compune consiliuld astil- iesbe15, cei-alti membri raportori qi grefieri
felii ea pre§edintele acestui consilid eel pucind continua de dreptd functiunile lord, afara de
srt fie mai vecliid do (AU acusatult. casuld prevNutd la art.11 §i 12 de mai susit
Art. 12. La casuld prevNutd de articolulii Art. 16. Cand un comisar Domnesc este nu-
precedentU, functiunile de comiard Domneseil mit specialii pentru judecata unel pricini, el este
se potti indeplini de unii coloneld, precum i a- asistatil de comisarulti ordinarti aid consiliului
acelea de raportore asemenea. de resbelii ski de unulti din substitutil an.
Art. 13. Pentrn a judeca pe unii memb-u Art. 17. Consiliile de resbehl, cindii vorti fi
ald corpului intendentei militara, unti medieU, chiimate a judeca prisonieri de resbeld, voril
und farmacistil, und oficerU de administratin- fi compuse ca i pentru judecata ndlitarilorti
ne, mad veteiinaru sed pe ori-care alt individd rom'ani dupg asimilatiunile gradelord.
asirniliatO cu militarii, consiliuld de re sbel este Art. 18. Cind in casurile prevq.ute de lege
compusti conformil alt.10 dupg gradul la care vs ti trebuintg, de a atrage inaintea unui con-
corespunde rangulii acusatului.www.dacoromanica.ro silii de resbelii, sdu ea autori principall Bed ea
 MILITARE 5

complicl, pe unt individil care nu este Mei mi- ca administratoril sOil ca membru aid lanui Tr--
litard, nici asimilatt en militaril, consiliuld bunalil militard.
reinAne compust cum se prevede la articolul 3, Art. 25. La Antdia intrunire a consiliulul
afarA numal décA gradulii sen rangulti uwal gi in tote cele-aite casmi, inainte de a intra in
coacusat militar nu cere ufi. a1t compositiune. functiune, judecatoriI consiliului de resbeld,
Art. 19. Generalulii comandantii alii fie- substitutil, raportoril i mernbri Ministerttlui
carol divisiunl teritoriale intocmesce, dup l. pre- publicS vord depune jurinientii : presedintele
sentatiunea sefilort de corpuri, un tabled dupA inaintea consiliului si cel-alti in minele pre-
gradult si vechimea oficerilord i sub-oficeri- sedintelui dupi formula urmitOre
lord din divisiune cari pen fi chigmati a lua cJurt in numele luI Dumncpii gi declar pe
parte ca judeeltorl in consiliulii de resbelil. onOrea si consciinta mea de credintl Domnito-
Acestil tablet se rectificA treptatd dupà mu- rulul i Constitutiunil tdrel mele ;
tatiile ce se fact. aDe a implini eu sintenie elaoriele ce 'ml
Se depune u copil la grefa consiliulul de impune functiunea mea ;
resbelii. cDe a aplica legile si a naS couforma legi-
Ofigeril i sub-oficerii suntU chiAmati unult lor, intim tote si pentru totl firit pasiune, firi
dupl. altuld i dupl, rAnduld inscrieril a lua tug, fArA fav."-re, fan consideratimm de persti-
parte la consihulii de resbelii, afarA de veug ni, firl nici un interesii directii seri iudirectil;
impedicare admis prin de cisiunea generalului cAsa si'ml ajute Duninqeil.
comandantil alt divisiunil.
Art. 20. La cull de vela impedicare acci-
denta,A a presedintelul sed a unui judecAtort CAPITOLULt II
generalnlii comandantU alu divisiunil lid iulo-
cuesce provisoriti, dupg impregiurà rl, prin und Despre ecnsdiulg de revisivne
oficerd de acelaii gradil seii prin und sub-ofi- permanentg
cord dupg ordinea tabloulul infiintat conformii
articoluld precedentil. Art. 26. Se infiintezi und consiliti de revi-
La easti de veal' inpedicare a cemisarului shine a cgrul resedintii va fi in Bucurescl.
Domnescii, a raportorului gi a substitutilorti Art. 27. Consiliul de revisiunc se compune :
lord, a grefierului si a adjutoruhil OIL gene- De unt pre sedinte generald de brigadA si de
miniS eornandantt ald divisiunii 'I va inlocui patru judecAtorl. adicA :
provisoriit 2 coloneli sOil locotenenti-colonell ;
Art. 21. DécA nu so gilsesce in divisiune 2 'ph de batalionii sed & fl de devisiond, sell
oficerl generall Bed superiori In numdril sufi- majori.
cientS peutru a complecta consihulii de resbel, Pe lingl consiliulU do revisiune se afll, nut
ministruld do resbeld chiamd dup a. ranguld ve- comisarii Domnescii si und grefierU.
ehimel oficeril gcnerall sed superiori din de- Functiunile comisarului Doninescil se impli-
visinnile teritoriale cele mai" apropriate. riescil do um) oficerd superiord seil mill sub-
Art. 22. Nimeni nu pots face parte din- intendentU mihtard.
Want consilid de resbehl, sub ori-ce titlu, deca Se pOte numi null subAitutil alt comisarMul
nu va fi romOMU sOd naturalisatil remand si in Domnesed gi mid ajutoril alu grefierului, dem
versa de 25 ani implinitl. trebuinta serviciului va cere.
Art. 23. Rude le i cuscril pea la graduhl Art. 28. Presedintele i judeditoril consi-
di unchid si nepotil insclusivd nu potil fi mem- liului de revisiune se iad dintre oficeril in ac-
bri tetii la acelasl consilid de resbeld, nicl a tivitate aT divisiunil teritoriale locale si suntd
indeplini le lingl acestii eonsiid functiunile numitl de ministru.
de comisar Domnescii, de reporter seii grefler. El se pea) inlocui la fie-care gese lunl se6
Art. 24. Nimeni nu pole lua parte ea pre- si mal curendil. décA incutezi de a face parte
sident set ca judecittork nici a indeplini func- din divisiune.
tiunile de raportorii intedi pricia supusd; con- Se, face unil tabled pentru judecitorl, potri-
siliuln t de resbeld : vitd cu art. 19 ald acestui codice.
1. DecA este ma sed imuseritil cu acusa- Articolulil 20 gi 21 sun IS asemenea aplica-
tuld penS la graduld de vSrd primar inclusiv ; bile si la consiliulii do revisiune.
2. DOA, a adusii plingere séd dem a datd Art. 29. Comisarulti Domnescii se ia dintre
ordinulu de a se face cercetare Bed a depusii oficeril superiori séd dintre subintendentil mi-
ca marterU; litarl ce sunt in aetivitate sal in retragere. El
3. DecA In cursuld de 5 aril co a precedatil se numescii de minietru de resbelii.
darea in judecata a figurat ca reclamant parte Substitutil se fat dintre oficoril sell dintre
civill sed prevenitU inteund proceed criminalii membril intendeutei militare cari suntt in ac-
in contra acusatului; tivitate si se numescii de ministru.
www.dacoromanica.ro
4. Wel a luatti parte mai inainte la pricinA Conditiunile si formele unmiril grefierilort
6 LEGIUIRI
adjutórelorti lord suntii otdrite prin regula- td, sell in corpulii do arrnatd, sell in detaga-
mentulti de administratinne public& preveclutil mentuld in care se formezd consrlinld de res-
prin art. 9 ald acestui codice. bell, und numeril indestuldtoril de ofigeri cu
Art. 30. Deca consiliuld de resbeld a cdrui gradulii cerutil pentru a lord compnnere, mem-
sentintd este atacatd a fostil presidata de unti bril acestord consilii se vord Ina din gradele
generald do divi.iune, consiliuld de revisie ti e- inferieire, fdrd ca sd petd fi mai rnultil de 3 ju-
lms ad fie asemenea presidatil de mail generalil deedtorl de und gradd mai josti de acela alti a-
de divisinne. cusatului.
Pregedintele ordinaril rdmane atunci la ge- Dem, eu tetd dispositiunea paragrafulni pre-
dint& ca judeatorti gi celd mai noii in gradd cedentii, va fi in divisiune, in corpurile de ar-
nu ia de loci: parte la judecata pricinel. mate gi detagamente lipsd de militari cu gra-
Art. 31. Nimeni nu Vito face parte din con- duld cerutu pentru corn punerea consiliilord de
siliuld de revisiune deca nu va fi românti sdu rosbell, cari suntil atagate acolo, generaluld
naturalisatil rorriand i in verst de 30 ani ina- comandantli va ingriji inlocuirea lord prin ofi-
pliniti. geri luati din armatd.
Aticolulii 23, 24 gi 25 ale acestui codice se La cast,. cdndii generalulti comandantii nu va
aplicd gi la membril consiliului de revisie. putea cu nici un thipti compune consiliulti de
resbplii alii cuartierului generalti, qe va proce-
TITLIJIX II da de cdtre ministrulti de resbeld conformd cu
art. 21, sell va tramite pe ofigeruld inculpatil
Despre consiltile de resbelii i despre in cercetarea unuia din cossiliile de resbel per-
manente I s divisiunile teritoriale vecine.
consiltile de revistune in armate, in Art. 35. Dem und generald care a coman-
comune, in judete1e st pitite1e de res- dab's nit armata, sell rind corpd de armatd este
belii wise in stare de asediii. data in judecatd pentru vre-ul fapta comisit
in timpuld candd eld a comandatd acestd, ar-
matd, nici unuld din generalii cari ad fost sub
CAPITOLULt I ordinile sele in armath seii in corpul de armatit
nd potii lua parte la consiliuld de resbeld.
Despre consiliile de resbelii i armate La mil de lips& de generall pentru a com-
pune consiliuld de resbeld, inculpatuld se va
Art. 32. Caudil mai multe divisiunT so u- tramite inaintea Cartil de casatiune, care in
mesa in armed sell in corpd de armatti, duod sectiuni unite va precede gi va judeca conform
consilil de resbsld se statornicesA in fie-care dispositinnilord acestui codice.
din aceste divisiuni; asernenea gi la cuartierul Functiunile de cornisarti Domnescii se voril
generalii aid armatef, si d4ca va core trebuinta, indeplini de pro curorulii generald aid Curtil de
la cuartierulii generahl al corpulul de armatil. casatiulle.
Déca ua' divisinne activit sed rind detagament Art. 38. Art. 5, 15, 22, 23, 24 gi 25 ale a-
de trupe trebue od opereze isolatii, dime consil I cestui codice se aplicil gi la consiliile de res-
de resbeld potti fi as-menea for mate intend di- bold in armatd.
visiune sell inteund detagamentil.
Aceste consilii de resbelti se compund pre- CAPITOLULt II
cum) s'a ardtatii la art. 3, 4, 7, 10, 11, 12, 13,
15, 16 gi 17 aid acestui codice. Despre consiliile de revisii n armata
Art. 33. Membril consiliulul de resbelti pre-
cum gi grefieril se iati dintre ofigeril i sub-efi- Art. 37. La cuartieruld generalii aid arma-
geril intrebuintati in armatd, in corpulii de tel se infiintezd un consilid de revisiune; g ene-
armatd, in divisiuno sCti In detagamentuld pe neraluld comandantd aid armatel sed genera-
lingit care aceste consilil Bantu stabilite. raluld comandautd aid until corpil de armatl
Art. 34. Membrii consiliilord de resbelii se póte, dupi trebuinta serviciului, sit maT infiin-
num scil gi se inlocuesct precum mai josil se teze und consiliii de revisiune pentru una Ben
aratd : mai multe divisiuni, pentru until seti mai rind-
In divisiune : de generaluld cornandantti aid te detagarnente.
divisiunil : Membril consiliilord de revisiune se iati din-
La cuartiernhl generald aid armateT, de ge- tra ofigeril din armatd, din corpurile de ar-
neraluld comandantil ald armatel ; matd, din divisiunile sell din detagamentele pe
La cuartieruld generalii aid corpulni de ar- lingd, earl aceste consilii suntil ageclate.
matd, de generalul cornandant al acelui corp; Ei se numescil gi se inlocuescii de comandan-
In detagamentulti de trupá, de comandantul til acestel armate, corpuri de armatd. divisiuni
acelui detagarnentil. séd detagamente.
www.dacoromanica.ro
Déca nu se va gist in divisinne séti in arma- Articolele 23, 24, 27, 29, 30 gi 31 ale ace-
 MILITARE 7
stul codice se aplicit si la consiliile de revisiu- privesce jrnlecata crimelord sl a delictelord a
ne in armate. eirorie urmgrire s'a inceputd.
Art. 38. Nee la cuartierulii generalii sed Art. 42. Membrii Consiliilor de resbeld sta-
in armatg, sed in eorpulii de armatg, sell in di- bilite in pietele de resbeld , use in stare de a-
visiune, sed in detalamentuld unde se formkg. seal se num) sea si se Inlocuesed de coman-
consiliuld de resiune nu va fi und numgrii in- dantuld sweriord aid pietel, care, in lipeg de
destuld de ofiçerl cu graduld cerutii, consiliul militari in activitate, pito s ia oficieri si sub-
de revisiune se va compune de trei judeatcri ofieeri carl suntd in n .activitate, in congedid
earl vord putea fi luati, adicg : seu in retragere.
Presedintele, dintre coloneli sell locotenentl- In acestu casd, ei sdvdrsesed jurilmlntuld
col on eli; preserist de art. 25 in persona comandantului
Cel-alti duel judecdtori, diutre sefil de ba- sup erorll.
talionil sell efii do divisiune, seu majori. Dem nu se va ggAi in acelii led null. numdr
Functiunile de comisard Domnescii vor pm indestulgto)11 de ofiçeri si mernbiiiai intenden-
tea fi indeplinite de unil cdpitand sell nth': ad- tei militare cu giadole ceruta pcntru formarea
junctil ald intendentei militare. Consilielord do resbeli , lipsa se implinesce cu.
In tote casurile, presedintele consiliului de oflorii cu gradele cei mai a) ropiate.
revisiune tiebue a fie cold pueind do un gradd Art.43. Art. 3, 4, 5, 10, 11. 12, 13. 14. 15,
egald cu alii acusatu1u-'1. 16, 17. 22, 23, 24 si 25 ale ac stub codice Bunt
aplicabile la Con iii le de re011 1 aseclate In lo-
curile puse In stare de asedid.
CAPITOLULti III
Disposipune cornund celora duce CAPITOLULt V
capitole precedente Despre Consdiele de rrvisie in comune,
Art. 39. Cândil se formia armate, corpuri in judf .te i in pie.fole de resbelii puse
in store de ascd.a.
de armate sed divisiuni active in divisiuni te-
ritoriale, consiliile permanente do resbelii earl
se gAsescil organisate, judecg tOte pricinele de Art. 44. Clndil una odd mai multe commie,
cornpetinta consiliilord de resbeld in armath. nnuld eel mai Illulte judet ) s'ad derlaratii In
Erg consiliuld de revisiune din Bucuresci ju- stare de age recur,u ile in contra sentinte-
decti pe cele de competinta consibilord de revi- lord Comilieloril da resb bl so face la Consi-
siune in armatd., pea ce coesiFile de rcsb )11i Bold do revisie aid a .matei.
si consiliile de revisiune in armatg se vord crea Res;derta Consiliultel de revisie 1.6to fi stri-
potrivitil capitolelord 1 si II din aces til titlu. mutati, pn dem tll Domues C, in una din a-
cele commie óü in unull din acele judcte.
Art. 45. Cftmb: min or sti pus in stare de
CAPITOLULt IV asedill se afli ni a doparte de loon u unde re-
sidd Corsiliulli de revisie a11 armat.)i, se 'Ate
Despre Consilide de resbelit n comune, infibeta nll Cousiliii de revisie evti Wan, spre
in judep i in pielele de resbelil puse a revisui tete recursurile e so facu in contra
otgririlord Cons lielord do le b dU pe timpuld
in state de asediii. stgrei de as) did.
Art. 40. Cana una sell mai rnulte comune, Membn: aerstui ConsilA do revisie se vu-
unuld odd mai multe judete se declarg in sta- mescii si se inlccuesed do comandantuld supe-
re de asedid, Consiliuld do resbeld permanentd riord ald loculLi, conforind art. 42 ald acestui
aid divisiunilord teritoriale de cari tind aceste codice.
comune odd aceste judete, pe lthgd atributiu- La casil d'a nu se putea compune Consiliuld
nile lord ordinare, judeca crimele si delictele la de revisie cci nupd ui d rnembni fixati de acdstd
cari le dg dreptulii codicele de feed, si legea a- lege, persenalul acestui Consilid póte fi redusil
supra stdrel de asediii. la 3 membril, pretum s'a isd la articoluld 33.
Resedinta acestord consilii Vote fi strAmu- Art. 46. Articolele 27, 30, 31 si 25 ale a-
tatg prin decretil Domnescil in una din acele cestui codice 90 aplicg la Consiliuli1 de resbeld
comune oda in unuld din acele judete. care residd in locurile puse in stare de asedid
Art. 41. In fie-care locil put in stare de a- CAPITOLULt VI
sedifi se infiintezg duel Consilii de resbelii.
Formarea acestord consilil sell& in ordinuld Disposipune comund celora duol ca-
de i aid loenlul pusti in stare de asediii.
Functiunile lord ineetda indatg ce starea pitole precedente
www.dacoromanica.ro
de asedid se va rgdica, afar a. numai de ceea ce Art. 47. Dag in pietele de resbeld puse In
 8 LEGILTIRI
in stare de asediti se afll deja inflintatil Con- TITLULt I
siliuld de resbeld Bed Consiliuld de revisie, or-
ganisatiunea s complectezti, déca trebunita va
cere, potrivitU dispositiunilord precedentelord Competinta eonsilliloriii de resbelii
duod capitole.
CAPITOLULt I
Competinta consiliilorti de resbel4 per-
T1TLULt III manenee in divisiunile teritoriale 1,n
Despre pretorl timpiti de pace.
Art. 52. Ori-ce individU care se gAsesce in
Art. 48. ChndU rig armath se afi pe pft- armatà iu puterea legiuiril recruthril Bed ori
month str'Aind, marl pretoril i pretorii, ose- in co altfi modd de angagiare, este justitiabilii
bitii de atributiunile politiel cari le smith a- de Consiliile de resbeld permanente in divisiu-
tribuite de reglemeutele militare, exereita rid nile teritoriale in timpt de pace dupg distinc-
jurisdict:une care este marginitd gi regulath tinuile arkate in articolele urnikóre :
de acestu i odice. Art. 53. Suntfi justitiabill de Consiliile de
Art. 49. Marele-pretoril exereitt jurisdic- resbelii din divisiunile teritoriale in timpil de
tiunea sea prin eld ensugi sent prin pretori pe pace pentru tote crimele gi delictele, afath de
totil teritorulU ocupatU de armath, pe flancu- (xceptiunile arelate la titluld IV alu acestel
rile gi In spatele Ermatel. Fle-care pretor exer- cart! :
citil jurisdictiunea sea in divisiunea sed in de- 1. Ofigerii de tOte gradele, suboflgeril, Ca-
tagamentul din care face parte, precum gi asu- poralii, brigadieril, soldatil, musicantil i co-
pra flancurilord i spatelui acestel divisiuni set pill de trupd din armata: gi din fiotild ;
acestul detagamentil. Membril corpului intendentel militare ;
Mare le pretord precum gipretoriijudecU sin- Medicii, farmacigtii, veterinarii militari gi
gurl ajutatT de und grefieril, pe care ei singuri ofigerii de administratiune;
'lti alegil dintre suboficerii gi brigadieril gen- Indivifl asimilati cu militaril prin ordonan-
darmerie. tele sOd decretele de organisatiune ;
In timpuld candil suntd in activitate de ser-
vicid séd trecuti presentY in controlurile ar-
CARTEA II matel, sed detagati pentru un serviciii special.
2. Militaril, recrutil col ce 'I inlocueset, cei
DESPRE COMPETINTIA TRIBUNALELOR ingagiati de bunA-voil gi indiv4i1 asimilati
MILITARE cu militaril lAsatI in spitalete civile i mili-
tare, seil caletorindli sub paza fortel publice,
sOd arestatil in stabilimente, in inchisori i pe-
DispositinuI generale nitenciare militate;
3. Recrutil Msati pe la casele lord i milita-
Art. 50. Tribunalele militare dad otgri- ril trdmigi in congediuri nenagrginite 0 reser-
re numal asupra actiunel publice , afar& de vele, candii vord fi reuniti pentru roviste Bell
casurileprevNute prin articoluM 72 aid acestui exercitii, conformil legil armatel ;
codice. 4. Armata teritoriaM, militiile, guardele ee-
Ele poth cu trite acestea ordona in folo- thtenesci si glótele, cAndil suntil in serviciuld
sulti proprietarilord inapoiarea objectelord a- activii;
pucate (saisis) sed a pieselord de convictin- Se consideth a 6 in serviciii activd din mo-
ne, cAndil nu este locii de a pronuncia confisca- mentuld eLndd suntil chidmati;
rea loru. 5. Prisonieril de resbeld sunt asemenea ju-
Militaruld care mai 'nainte de a se inrola in stitiabill Consiliilord de resbeld.
ogtire a comied vre-Mg infractiune preve'clutg Art. 54. Sunt asemenea justitiabill de Con-
de codicele penale ordinal* este justitiabil de siliile de resbeld in divisiunile teritoriale in
Tribunalele ordinare, gi autoritatea militari timpii de pace, dal numai pentru crimele gi
va fi d.dtóre a'ld preda autorithtil civile cindd delictele prevqute prin titlulti II, cartea IV,
'I se va face rechisitiuni. militaril de tote gradele, membrii intendentel
Art. 51. Actiunea civirg nupOte fi urmArith militare gi toti jndjvjji asimilati eu militaril :
de eatii inaintea Tribunaleloril civile; exerci- 1. Chndd, Eirg a fi impiegati, priimesol tiE
tiuld ei remâne suspens pe chtil timpii ma s'a plath 0 remand la dispositiunea guvernului;
clatd nA othrire definitivii asupra actiunii pp- 2. CandU suntii in congediii set en voie.
blice intentath mai 'nainte sed in timpuld ur- Art. 55. Recrutil, eel ingagiati de band:-
mririI actiunii civile. www.dacoromanica.ro
vole gi cei ce inlocuescii pe altil can snntii, din
 MILI TARE 9

momentuld cindd a priirnitii ordinuld de ple- Art. 61. Suntil asemenea justitiabili Censi-
care pea la acela aid adungril lord in detasa- liilord de resbeld, dna' armata se gdsesce pe
mentd, séd ald intOrcerei lord la cored, justi- teritoriuld Romaniel In presenta inamicului,
tiabill la acelagt. Consilid de resbeld, de catii pentru crimele i delictele comise in ocoluld a-
pentru fapte de nesupunere, afarg de casurile cestei armate :
prevedute prin numerile 2 si 3 ale art. 53 de 1 St-Ainii preveniti de crime gi delicte pre-
mal sust. v*te Fin art. precedentil;
Art. 56. Oficeril de gendarmerie, sub-oficeril 2. Teti individli prevenitl ca anted seil com-
gi gendarmii nu suntii justiiabiiI Consiiiilord p-lid de crimelegi delictele prevedute prin arti-
de resbelii pentru crime si delicte comise in colele 198, 199, 200, 201, 202, 242, 243, 244,
ex rcitiuld functiunilerd lord relative la Pen- 245, 246 gi 247 al acestui co lice.
tia judecgtorescg si la constatarea de contra- Art. 62. Suntii tragl inaintea Consillilord
ventiune in materie administrativg. de resbeld ale divisiunii sad a detasamentului
Art. 57. Cand6 und individd care este justi- I din care face parte militaril One la gradul de
tiabild Consiiiilord de resbeld este urnigrita ciipitand incinsivO gi cel asimilati ranguriloru
totii intr'und timpd pentru ug crim'a' séti und corespundetOre.
delictil de competinta Consifillord de resbald Art. 63. Swath trasi inaintea Consiliului de
ci pantru ug, altg crimd sdii delictd de compe- resbeld a euartierului generalii ald corpului
tinta Tribunalelord ordinare, elii este mai an- lord de armatg :
teid tradusil inaintea Tribanalului competinte 1. Militarii atagati la cuartieruld generald
de a judeca fanta supusa pedepsei ceiei mai pene la graduld de coloneld inclusivd. c cel a-
grave si pe urn:Ca trgmis, deca va cere trebun- simdati cu militaril de ranguri corespundStOre
ta, gi pentru cca-alta faptA la Tribunalul com- atasati la aceld cuartierd generald;
petinte. 2. §efil de bataliond, gefil de divisiond, ma-
In cast do ug induoitg condamnare, se su- jorii, locetenentii-coloneli gi colonelii li cel a-
pune numai pedepsel celei mai grele. Deca a- similati acestora cu ranguri corespundetóre a-
m'enduo6 crimele seri delictele tragii dupg sine tacati la divisiunile co compund corpuld de ar-
aceeasi pedepsg, prevenituld se judecg mai an- matg,
tdid pentru fapta supustt competintel Consilii- Art. 64. Suntii trail inaintea Consiliului
lord de resbeld. de resbeld aid cuartierului generald alii ar-
Art. 58. Prevenituldva fi tras inaintea Con- matel :
siliului do resbeld in a &Anil circumscriptiune 1. Militaril si asimilatil aretati in art, pre-
s'a comisd crirna ori delictulil, sed inaintea a- cedent-6 candii nu s'a intocrnitii Consiliuld de
celui in a &grill circumscriptiune a fostd are- resbeld la cuartieruld generald aid capului kr
statil, sal inaintea acelui ald garnisOnel corpu- de armatg;
hi sed ald detasamentulul sed. 2. Militaril 1i indiviiI atasati la cuartierul
generald aid armatel;
3. Militaril 1i individii asimilati cu milita-
CAPITOLULt II ril earl nu fac parte din nici una din diviunile
sell do nici und corpd aid armatei;
Conzpetinta Consiliilora de resbel in ar- 4. Oficeril generall i individil cu ranguri
motele i Iii divisiunile teritoriale in corespundetOre acestora intrebuintati in ar -
timpii de rcsbelii. mate.
Cu tote acestea generalul comandantil, cl6ca
Art. 59. Suntd justitiabili Consiliilord de va gag: de euviintg mite sg'i piing la disposi-
resbeld in armate, pentru tote crimele gi de- tinnea Ministerului de resbelii, gi la asemenea
lictele : mod ei suntd tramisi inaintea Consiliului de
1. Justitiabilii Consiliilord de resbeld in di- resbeld al uneia din divisiunile teritoriale cele
visinnile teritoriale in timpii de pace; mai apropiate.
2. Individil irapiegatT sub ori-ce titlu in sta- Art. 65. Ori-ce individd justitiabilii Consi-
turile majore si administratiunile i serviciile lielorti do resbeld ale armatel care nu e nici
earl depindd de armatg; militart, nicl asimilatii cu rnilitaril este tri-
3. Vivandieril i vivandierele, cantinieril gi misii inantea unui Consilid de resbeld de ar-
cantinierele, spergtoresele, come rciantii, ser- matg celd mai invecinatd de loculii made s'a
vitoril i alti individl earl urmeza armata in comisd crima odd delictuld, odd de loculd undo
virtutea permisitmil date lord. prevenituld s'a arestatit
Art. 60. Suntd justitiabill de Consiliile de Art. 66. Regulele de competintg statorni-
resbelti, dec d. arinata este pe teritorid inamic, cite pentru Consiliele de resbelii in armate
toti indivij.ii prevenitl ski ea autori odd ea suntil observate In divisinnile teritoriale cari
complici a vre-nnei crime seri delict prevedate suntd declarate in stare de resbeld prin und
www.dacoromanica.ro
priu titluld II, carton IV-a a acestul codice. decretil ald Domnitorulni.
10 LEGItTIRI
1. Asupra vivandie rilorii, vivandierelor, can-
CAPITOLULt III tinierilorg, cantinierelorii, spelgtoreselorg, co-
merciantilord, servitorilord i tuttilord pers6-
Competinla Consilielorit de resbelti in neloril ce urrnezg, armata in puterea invoke):
conwne, n judele qi n pietele de re- date ;
sbeli puse in stag e de asediii. 2. Asupra vagabonclilorg gi órnenilord Fifa'
cgp gtgiti ;
Art. 67. Consiliele de resbel in circumscrip- 3. Asupra prisonierilord de resbeld earl nu
tiunea garera se glisescd comunele, judetele gi suntii oficerl.
pietele de resbeld declarate in stare do asediii, EI judecg pe indivi.ii susil argtatI in intin-
judecd t6te climele i delictele comise de ju- dorea circumscriptinnei lorg :
stitiabiliI Consildlord de resbeld de armatg, 1. Despre infractiunile slvergite prin artice-
conformg on art. 60 gi 61 precedente,fgrd pre- laid 262 alil acestuI cedice;
juditiuld legeI speciale pentru starea de asedid. 2. Despre orl-ce infractinne a cg,rei pedepsg,
nu trece peste Ose lun1 de inchisgre gi duog
sute id amendS, seg. Dna din aceste pedepse;
CAPITOLIJIA IV 3. Desre cercrile de daune interese earl nu
treed pest() 150 hi, Cana ele proving dinteug
Dispositiune comunet celora tra capi- infractiure supusg competint. I lord.
tole preeedente Otdrirae pretoriloni nu suntil supuse re-
cursulul.
Art. 68. Otdrid le date de Consiliele do re-
sbeld potd fi atacate pdnrecursii la Consiliuld TITLULU IV
de revisiune.
Competinta In easii de complieitate
TIT LULI1 II Art. 73. Cândg urmgrirea unel crime, nnul
delictd sed a unel contraventiunl atinge
Competinta Consilielorti de revisinne ollil nejustitiabill de Tribunalele militare lb
militaril sed a1i indivi.l justitiabill de aceste
Art. 69. Consiliele do revisiune se pronun- Tribunale, tot1 prevenitil fdig osaire vend fi
cie asupra recursuriloril fgcute in contra otg- tragl inaintea Tribunalelord ordinare, afarg de
Milord Consilielord de resbeld ce depincla de casurile exceptate prin articoluld urmAtor sed
densele. pain ver ce altd dispositiune expresd a lege.
Art. 70. Consiliele de revisiune nu intrd in Art. 74. Teti prevenitil Mr& osebire se tragil
fonduld pricinelorit inaintea Consil'elorii de resbelg:
Art. 71. Consiliele de revisiune nu potil a- 1. Cana suntd toti militari sed asimilati
nula otgairile de catd In casurile urmgtóre : en mihtaril, cbfard candil unuld sed mai multI
1. Candii Consiliuld de resbeld nu a fostil dintre ei nu aril fi justitiabill de aceste Consilii
compusd conform-4' dispositiunilorii acestui co- in privinta i os4iunii lorii in minutuld crimei
dice ; set alg delictulut;
2. andil regulile de competintd ad fostil 2. Pica suntil crime Bed delicte comise de
cdlcate ; jnstitiabill de Consilil de resbelii gi de strginf;
3. Candii pedepsa otgritg de legl nu s'a a- 3. Deca se atinge de crime sed delicte co-
plicatil la faptele constatate de Cousiliuld de mise in armatg in terd strging ;
resbeld, seri candd ug pedepsd s'a pronimciatii 4. Deca se atinge de crime sell delicte co-
afarg de casurile prev'q.ute de lege. mise in armatg, pe teriteruld remand in faca
4. amid a fostd violare ski omisiane de for- inamicului.
mete prescrise sub pedepsa do nulitate;
5. maxi Consiliuld de resbeld a omisii de a
otgri asupra unel cereri a acusatulul seri asu- TITLULIJ V
pra unel rerhisitiuni a comisarultil Demnescd,
tintitgre a se servi de facultatea sed de Un drept Despre recursurl la Curtea de
acordatil de lege. easatiune
Art. 75. Niel intr'und casii 1111 pad aveare-
TITLULIJ III curet in casatiune in contra otdririlorg Consi-
lielord do resbeld gi Consilielord do revisiune:
Competinta pretoriloril 1. Mi Rana, asimiliatl cu militaril i totI eel
alt1 indivili aretatl la art. 52, 53 gi 54 pre-
Art. 72. Pretorii ad jurisdictiune:
www.dacoromanica.ro cedente;
 MILITARE 11

2. Individil supusi dupd positiunea lord Ic- Art. 80. Comandantil i subcomandantil do
giIori i regulamentelorii militare; piatd, sefiI de corpuri, de deposith si de deta-
3. Justitiabilii de Consiliile de resbeld, in samentd, sefuld serviciului artileriel si geniu-
casurile preve'clute la art. 59, 60 si 61 prece- lui, membril corpului intendentel militare, pot
dente ; face in persOnd sill chiamA pe ofigeril politiel
4. Top individil inchisl intennU loed pusil judiciare, fie-care in ceea ce 'IU privesce, ca sit
in stare de asedid. Lea tote actele necesaril spre a constata cri-
Art. 76. Acusatil seri condamnatil earl nu mele set delictele si a preda pe antorl Tribu-
suntli cuprinsl Iii articolulii precedentil pail a- nalelorii insdrcinate de a'l pedepsi.
taca otdririle Consiliilord de resbelii i Consi- Art. 81. Oficeril politiel jndiciare priimescd
Iiilord de revisio inaintea Curtil de casatiune, in acestd cualitate denuncidrile i plangerile
derd numal pentru causA de necompetintd. earl le suntil adresate.
Recnrsuld in casatiune nu se póte forma mal EY redige procesele-verbale necesaril pentru
'nainte de a se otdri asupra recursulul la Con- constata corpulii delictului i starea lour-
siliuld do revizie, aid inainte de expirarea ter- tion.
menulul fixatii pentru ciercitiuld acestui re- El priimescd declaratiunile persOnelord pre-
cured. sinte sal a celord earl* ard avea yea, sciintd.
Art. 77. Dispositiunile art. 448, 444, 445, de datil.
446, 447, 448, 449 si 539. al. I a codicelni in- EI jail armele, efectele. chdrtiile si lucruriIe
structinnel crirninale suntO aplicabile si Ia o- atdtd cele inculpdtOre cart i cele disculpdtOre,
tAririle Consiliilorn de resbeld. Nu se derogd si in genere totu ce j óte servi spre descoperi-
la dispositiunile art. 525 din acelail codice. rea adeverulul, conformandu-se en art. 30,
32. 35, 36, 37, 38 si 62 ale codicclul instruc-
tiunel criminale.
CARTEL III Art. 82. In casuribe de fiagrantii delict, orl-
ce ofieeril aid politiel judiciare militare set or-
DESPRE PROCEDURA INAINTEA TRIBUNA- dinare póte sd iddice pe militaril sell individil
justitiabill de Consiliele de resbeld inculpatl de
LELORU MILITARE vre-ua crima sell delictd.
Eld 'ld aduce indatd inaintea antoritdtei
TITLULU I militare si face procesii-verbalii despre aresta-
re, insemnanda in elii numcle, cualitdtile gi
Procedrra Ingintea Consiliiloru semnalimentele bord.
de resbelii Art. 83. Marl de Cadti de flagrantd delictd,
ori-ce militard sea individd justitiabild de Con-
CAPITOLULt1 I siliele de resbein care este in activitate de ser-
vicid, inculpatd do vre-ud crima sell delict, nu
Procedura inaivtca Consiliilora de re- pOto fi arestatd de can numal in virtutea unui
ordinn aid superiorilord sdi.
sbelS, is decisiunile teritoriale in sta- Att. 84. Candi"' ( ste enemata' autoritatea
re de pace. militara, afard de mil do flagi anti] delictii, a
constata inti'und stabilimentfi civild ud, crimd
I

SECTIUNE A I seri tint delictd de competinta Consinilord do

resbeld, OA a face a se aresta acolo v -unnld
Despre politia judiciarä §i despre din just.tiabilii sel, ca adreséza autoritAtii- ci-
instructiune vile sill judecAtoresci ,ompetinte rechisitiunile
sae privitOre, Bid spre a dobandi intrarca In
Art. 78. Politia judiciard militard urmdre- aceld stabilimentd, sill spre a asigura aresta-
sce crimele sdd delictele, adund dovedile si dd. rea inculpatului.
pe anton n manile autoritatel insdreinatd cn Autoritatea judeedtoresed ord.nard este (16-
nrmdrirea lorn inaintea Consiliilord de resbelii. tOre a se conforma acclord rechisitiura, si, in
Art. 79. Politia judiciard militard se exer- casil do cor,flictil, a 80 asigura de persona in-
citA sub autoritatea generalulul comandantil culoatului.
ald divisiunel. Art. 85. Asemenca i autoritatea milito rd.
1. Prin adjutantl de piatd ; trebue si se Lonforme rechisitiunilord autori-
2 Prin oficeri, subofipri si comandantl de tdtilord civile, dna core trebuinta, sit a con-
gendarmerie; stata nA crimd, sill end delictd de competinta
3. Prin sefi de posturi; Tribunalelord ordinare inteund stabilimentd
4. Prin guardl de artilerie si de genit ; militard, seil a aresta acolo end individii justi-
5. Prin raportorii de pe ling. Consiliile de tiabild de aceste Tribnnale.
www.dacoromanica.ro
resbelii, la cast de flagrantii delictI. Autoritatea rnilitard este detOre a se con-
2
12 LEGIIIIRI
forma acestord rechisitiun i, in mil de con- stitiabild de Tribnnalele ordinare, generalnlii
fiictU. a se asignra de persona inculpattilui. comandantii trUmite actele procurernlui de pe
Art. 86. Ofiçoril politiel judiciare militare iingd Tribunalulii resedintel diviinnil milita-
nu se potii introduce intend case, particulard re, si deed inculpatuld este arestatil, eld liii
de clad sell asistati de judecdtoruld de pace. pune la dispositiunea acestui magistratii si in-
seri de suplinentuld odd, sed de primard. oride sciinteza, despre acesta pe Ministerul de resbel.
ajutoruld on, FA de comisarulh de politic. Art. 94. Crimele i delictele nu se potd ur-
Art. 87. Fie-care feie a procesului-verbald mUri. sub pedépel de nulitate, de cht dup l. und
anti] de und ofiçorii ald politiel judiciare mi- ordind de a cereeta datii de generalulii coman-
Mare se sabserie de densuld si de persenele dantil alii divisiuniT, seil din oficiii, sed dupg
earl ad asistatil. L casd de refuel Bed de ne- raportnrile, actele séd procesele-verbale Mute
putintl de a fi subscrisii din partea acestort potrivitil art. precedentil.
persone, se va face mentinne despre acésta in Ordinnlii de a cerceta se d'e. de Ministeruld
procesuld-verbald. de resbold, déca inculpatulil este coloneld Bed
Art. 88. In lipsd de vre-nnU oficerd alu po- genorald.
litiel judiciare miltaro presentd la faça lo- Art. 95. Pentru fie-care pricind, ordinulii
nna, oficeril poiiiei judiciare ordinare urmd- de a cerceta se adresezi comisarulul Domnese
resell si constatd crimele si delictele supuse ju- de line, consiliuld de resbeld competinte, d'im-
risdictiunel Consiliilord de relbelii. preund cu rape rtnrile, procesele-verbale, piesele,
Art. 89. In casii do nesupunere, plângerea objectele luate i alte documente doveclitóre.
se face de eatre comandaetuld depositului de Comisaruld Domnescil transmite indati tete
recrutatie al judetului din care este nesupnsul. piesele raportorului.
Plangerca enuncid : Art. 96. Raportorulil procedezit la intero-
Epoca la care nesupusuld ard fi trebnitd sd gate riuld prevenitului,
se inficiseze. Eli% fie intrebk: despre numele, prenumele,
Se anexez1 la actuld de plAngere : versta, locul nascerii, profesitmea, domicilinid
1. Copa dnpd ordinuld. notificat la locuinta si despre impregiurgrile infractiunii, eld II In-
lul despre punerea lui in activitate ; fdciezi, tote piesele Cate pate servi spre dove-
2. Copia', (WO actele earl arétdc nesupu- dire si Ht. interpelézd ea sd declare déca le re-
Buhl n'a venitii la destinatia ce 'I s'a fostil in- cunOsce.
semnatil ; Cdndii suntil mai multi prevenitl pentru a-
3. Expunerea impregiurgrilorii earl ad in- ceeasi infractiune, fie-care dinte ei este Intro-
soçitii nesupunerea; ban in deosebi, afard nnmal cfindd cere tre-
Deca se atinge de unit' angagiatil voluntarU buinta a fi confruntatT.
sett de und inlocuitord care nn s'a duo la corp; Interogatoriuld terminatil se citesce prove-
nit copid de pe actulii de ingagiare ea de Dile- nitului pentru ca s'd declare deca respunsurile
enire se anexézi pe lingl actuld plaugeriT. séle s'ad scrisd intoemai precum le-a ardtatii,
Art. 90. La cash de desertare. plkngerea se déca ele contind adeveruld i deca stdruesce In
face de sefulii corpulul sed aid detasamentu- ele; interogatoriuld s sub-scrie de preveuitii
lui din care face parte desertoruld. si se incheie prin sub.scrierea raportorule
Se anexezit la acestU actil : a grc fierului pe fie-care paging.
1. Mid extractd din registruld matriculd al Deca prevenituld refusii a eub.serie, se face
corpului; mentiune despre refusulii sett
2. lid lisa de armele i objectele cari s'ard Asemenea se citesce prevenitului procesele-
fi luatil de cdtre inculpatd ; verbale ale cereeteril.
3. Expunerea impregiurarilord cari ad inso- Art. 97. Raportornlii eitea martoriT, prin
Ott' desertarea. mi4locirea agentilord. puteril publice i ii as-
Art. 91. Articolele precedente nu schimbd cultS ; otkrasee comisiunT rogatoril si face cele-
instru nimied legile, decretele si regulamen- alto acte de instructiune cernte de pricind, con-
tele privitere la detoriile impuse gendarmerie, formandu-se cu art. 70, 71, 72, 73, 74, 75, 76,
sefilord de postil si celord-alti militari in exer- 79, 80 si 82 a codicele instructinnil criminale.
eitiuld functiunil lord sell in timpul sorviciolni. audit martoril residez A. afard din loculd un-
Art. 92. Actole si procesele-verbale Monte do se face cercetarea, raportoruld pete invita
de oficeril politiel judiciare militare se tee, prin comisinni rogatoril Bed pe raportornlii con-
mitti de indatd , impreund en doenmentele gi siliuld de resbeld, sOd pe judeciitornlii de in-
ehdrtiele, generaluluicomandant aid divisinnii. structiune, sed pe judecittoruld de pace aid. lo-
Actela i procesele-verbale emanate de la o- eulni nude acesti martori residezi, spre a prii-
fiçeril politiei ordinare se dad d'a dreptuld mi depositia lord.
procurorulni Tribunalulul, care le adresézi in- Raportoruld insgrcinath en pricina pete ase-
data generalule comandantil aid divisinnii. menea adresa comisinni rogatoril functionari-
Art. 93, Dem e vorba de MA' www.dacoromanica.ro
individd jn- lord mai sued mentionati, dud trebne eh, pro-
 MILITARD 13

cedeze afard de loculii uncle se face cercetarea, I portoruld transmute piesele impreund cn raper-
sea spre a se face cercetitrile prevedute in ar- tuld si parerea sea comisarulul Domnesd, care
ticolulil 81 alil acestul codice, sod pentrn ori- indatA le adresOzd impreund cu conclusiunile
ce altii actu de instructiune. sOle generalulul comandantil al divisinnel, care
Art. 98. Orl-ce persónd citatd pentru a fi se pronuncid asupra &Aril in judecatit.
ascultatd ca martoril este détdre sa se infaci- Decit ordinuld de cercetare a fostd dattl de
seze si ea se supund coprinderil citatiuniI. Ministeruld de resbelil, piesele se adresézd lul
Déca nu se va infdeisa, raportoruld pOte, fa- de generalulii comandantd aid divisiunel i old
d, alte formalitAti, nici amanAri, numal in ur- otarasee d'adreptuld despre darea in judecati.
ma conclusiunilord comisaruld DomnescU, sd Art. 101. Ordinulii de dare in judecatd se
pronuncie nd, amendd, care nu va trece peste adreseza comisarului Domnescd cu tOte piesele
una sutd, lei, si pita ordona ca persona citatd procedurci.
sit fie silita prin constringere corporala sd. vinä Cu trel iIe inaintea intruniril consiliulul de
a'§I da marturire. resbeld. comisaruld Domnescil notified acestil
Martoruld osinditd astil-felii la amenda' pen- ordind acusatului, fdandu'l cunoscutil crima
tru cea d'int6i1 nevenire si care la a duoa ci- Bed delietuld pentru care este datil in judecati,
tatie va educe inaintea raportorulul legitirne textuld legil aplicabilii si numele martorilord
sense va putea fi aperatd de ameudd, ascultan- care 'sI propuno a chiAma.
du-se conclusiunea comisarului Domnesed. Elil ild insciintOza an -A, sub pedepsa de an-
Art. 99. Dem declaratiunile reef adunatil litate, cd. , de nu'si va alege und aperritJril, i
de und magistratti sed de un ofigerdsal politiei se va numi 'multi de oficiii de cAtre presedinte.
judiciare inaintea ordinului do cercetare, raper- Art. 105. Acusatuld Ore lua de apera-
toruld se pOte scuti de a asculta sell de a faoe s. tort' pe orl-cine va voi dintre militariT in ser-
se asculte martoril cari aii mrirturisit urt-datA. vicid activO seii in retragere. séd. dintre advo-
Art. 100. Deel, prevenituld nu este arestat, cati. La case candd acusatuld and voi sit ia
raportoruld pOte da cent a lni sed und mandat do aperdtord pe altd cine-va, trebue invoirea
de infagisare sea nod mandatil de aducere. preledini
Mandatultl se adre,ezd de comisaruhl Dom- Art. 106. MilitariT numiti de oficiil aperd-
nescil comandantnlui mihtard alil locului, care tori nu potd refusa scestd sarcind, de cat pen-
lid pune in luerare. tier motive bine cuvéntate ; in acestil casd. dis-
Dnpd interogatoriul prevenitulul, mandatuld pensa se va acorda de presedinrele consilinlui,
de infilcisare séri de aducere óte fi schimbatii care va numi
in mandatti de depubere. Deed refusuld de aperare nu este justitiabild
Mandatuld de depunere se execute dupd ce si numitulii de oficid persistA a refusa, prese-
se infdeiseza directorulul inchisoril. dintele consiliului pOte s6;111 pedepsased cu nu
Comisarulii Domnescil dd socotéld, generalu- arestil de la trel dile pene la ud, lund.
lui comandantd aid divisiunil de mandatele de Art. 107. Genetaluld comandantd aid divi-
infil9isare, de aducere seil de depunere cari s'ad sinuil adresandil ordinuld de dare in judocati,
datil de edtre raportord. ordonA convocarea consiliului de resbeld si fi-
Art. 101. Candd din cerceta re se va vedea xeza diva qi ora intruniril. Eld. incunosciintezi
at prevenituld to cool lid justitiabill de con-
; pe presedinte i pe cornisaruld Domnesed , si
siliile de resbeld. raportoruld, pr:n midlocirea acestil din urmd, face convocatiunile necesaril.
comisarulul Domneqc 0, referézd generalnlifi co- Art. 108. Aperitornlil acusatulul pOte co-
mandantd aid divisamei si se precede in privirea munica cu densuld indata, ce se implines,ii for-
prevenitilor de comp.icitat potrivit cu art. 94. malitA tile prescrise de art.104; pOte asemenea
Deed complicil séd 'mil din el nu suntil ju- stt ia larnuriri. sec] sd scOtd, copid, fuse numal
stitiabili de consibile de resbelii, comisaruld In cancelarie eu ale séle cheltueli, dupd tote
Domnescil It indatd acesta in cunoscinta ge- seri parte din piesele de procedurit, fdrd ca a-
neralului comandantd aid divisiunel, care trd- cesta sd pOtd, intardia adunarea consiliului.
mite pricina autoritap competiute
Art. 102. ID cursuld instructiunel. comisa- SE CTIONEA III
multi Domnescii 'Ate sd ia in cunoscintit dupft
actele de procedurd i 86, feed, tote recuisitiu- Despre cercetare §i judecata
nile ce va gdsi de euviintA.
Art. 109. Consiliulil de resbeld se adtind la
SECTHJNEA II dine, si ore fixatd prin ordinuld convoedril.
Se depone pe niasd, exemplare de acest codi-
Despre darea in judecata §i despre con- ce, de codicele instructiunil criminale si de co-
vocarea consiliului de resbelil dicele penale ordinaril.
§edintele suntd publice, sub pedépsd de nu-
www.dacoromanica.ro
Art. 103. Dupg gsdrsirea instructiunil, ra- litate; en tote acestea, deed acestit publicitate
14 LEGIUTRI

se pare a d periculósg pentru ordinea publicg, Art. 114. Deed acusatuld refuse a se infe-
séd pentru bnnele moravuri, consiliulii ordong eisa, se someze a se supune justitiei, in nu-
ca desbaterile se se face en utile inchise. In tote mele legil, prin mid agentii alu fortel publice
casurile sentinta se citesce in nubile'. randuitii pentrn acesta de presedinte. Acestil
Consiliul pote opripublicarea desbaterilor ; a- agentil inchee procesuld-verbalii despre soma-
date o ,rire inse nu se poteap1icai la sentinte. tiune 1 i despre respunsulii acusatului.
Art. 110. Presedintele are politia audientel. Ddcii acusatnlii nu se suptme la somatiune,
Art. 111. Publiculil trebne sit fie fere ar- presedintele pote ordona ca se fie adusil prin
me, elii sta descoperitil in respectil si tecere. forte ivaintea consilinlel ; eld pote asemenea,
Candii publiculU d senine de aprobare odd dupd ce va ceti in audientel procesulil-verbalii
de desaprobare , presedintele ordong scelterea ce constate impotrivirea sea , sd ordone a se
lord afarl. jucleca in lipsg.
Deca so impotrivesce la ordinile sae, prep- Dupg fie-care audientg, se citesce de grefie-
dintele ordong arestarea lord si IT inchide pe multi consiliului, acusatului ce n'a fostil feed,
und timpil care nu pote trece poste 15 dile. In- procesubi-verbalii ald desbaterilord ei i se dii
dividil justitiabill de crnsiliile de resbeld se in- cepa dupe recuisitiunile comisaruluT Domnesc,
child in inchisore militar i ceT-a1t1 in case precumd si dupe sentintele date cari sunt re-
de arestil civile. pntate contradictoril.
In procesulil.verbalii se mentioneze ordinulil Art. 115. Presedintele pote scote din au-
presecfintelul, si dupg aretarea acestul ordinii diente si ordona reintórcerea la inchisore a off-
pa ziterulii inchisorei priimesce pe turburgtori. cgrul acusatii care prin lame, séd prin orf-ce
Deck turburarea odd neliniscea aro de scopt altii midloct de turbureri impedied liberuld
de a aduce impedicare cursului justitig, tur- cured aid justitiei, si se procedéze la desbaterl
buretoril, oil-care art fi, stint declaratl chiar si la judecata pricinel ca cum aeusatulii ard fi
in eedintg de consiliii culpabill de rebeliune si feed. Acusatul tote fi osinditd in acea sedinte
se pedepsesce en inchisore, care nu póte trece chiar numal pentru acestii faptil la ug inchi-
pesto duoT anT. sore care nu pith trece peste duol anl.
Car:id publicult seu martoril devinii culpa- Deca acnsatnlii militard odd asimilat cu mi-
bill catre consilinlii de resbeld, seri catre unuld litaril devine culpabild prin fapte, insulte, a-
din membril siiui, prin lovirl, insulte sell ame- meninteri, vorbe odd gesturicgtre consilid odd
ninterT cu cuvinte séd gesturi, el so osindesed unuld dintre membrii ail, se osindesce chiar in
chiar in seante acea eedintg Ia pedepsele pronunciate de acestii
1. Wee el suntii militari sdd asimilatT cn codice, contra acestoril crime sa delicte, cand
militar 1, ori-care ard fi gradulii séd rangulti acestea s'aii fecutd acre superiorl in timpuld
lord, la. pedepsele pronunciate do acest codice serviciului.
contra crimelorii sdd delictelorU candil s'ad se- In casulii prev'edutii prin § precedentii, (Meg
vars:tii in contra superiorilorii pe timpuld see- acusatuld nu este nici inilitanil, niel asimilati
; en militaril, elii se osindesce la pedepsele otg-
2. Décg tin sunt nicl militarT, nicl asimilati rite de codicele penalfi ordinard.
en militaril, la pedepsele aretate de codicile xrt. 110. La cazurile previdute de artico-
penale ordinare. lele 111, 112 si 115 ale acestul codiee, indate
Art. 112. Dem alto crime Bed delicte afarg co s'a jude atd pricina, grefieruld citesce sen-
de cele preveclut3 prin articolulii precedentd tinta aeusatului er1U incunosciinteze de drop-
e'er seversitt in localulii sedintelort, se proce- tulti ce are de a face recursti la consiliulii de
Uzi's' in cbipuld urmatord : revisiune in timp'd de 24 ore. Incheo ; rocesuld-
1. Deca autorplii crimel odd delictului este verball, totuld sub pedee se de nulitate.
justitiabilii de tribunalele niulitare, eld se ju- Art. 117. Presedintele ordong a se coti de
decg pe date. grefierd ordinuld do convocare, raportuld pre-
2. Deed autorulil crimel sett delictului nu scrisii de art. 103 ald acestui codice si piesele
este justitiabilti de tribunalele militare, prep- ce i se pard cii trcbue supuse consiliului; de in
dintele, dupe incheerea procesului-verbalt de- cunoscinta acusatulnT crime sell delictuhl pen-
spre faptele si areterile martorilord, tra.mitr pe tru care este urmaritil ; lid incunosciintéze cii
inculpatd si piesele inaintea autorite4i1 corn- legea '1 dii dreptulii a spune totu ce i se pare
peti folositoni spre aperarea lui; face asemenea en-
Al t. 113. Presedintele ordong a se aduce a- noscutil apereterulul a,:usatului ca, nu pito
cusatald, care se infeeiseze, sub pazg sigurd, dice nimicd in contra conseiintel séle, in con-
lib id si fere fere, asistatii de aperatorulii s'a; tra respectului detortil legilord, ei cg trebue
lid intiebg despre numele si prenumele add, se se exprime cu cuviinte si cu moderatiune.
vet ta, profesiunea, Imuinta i loculd nasem el; Art. 118. Niel nd exceptiune asnpra coin-
decit acusatuld refuse de a respunde, se pre- puneril nici ug recusatiune nu pole
cede, inainte.
www.dacoromanica.ro fi propusa in contra membriloril consilitilui de
 MIL1 TARE 15

-resbeld. Insd acesta nu rlidicd acusatului drep- I Consiliul promincid asupra suspensinnii des-
tuld de recurs la consiliuld de revisiune, in casu- baterilord prin majoritate de voturl.
rile prevg4rite la art.71, No.1 al acestui codice. Desbaterile potti fi dna suspense, deed unti
Art. 119. Deed acusatnld are cnvinte pen- martord. a cdrul depositiune este nem dratA.
tru incompetinta:, mi le pete propune consi- nu s'a infAeisatil, add deed s'ard ordona are-
linlui de resbeld, de eitii inaintea ascultiiril starea unui martord a cdrul deelaratinne s'a
mai torilord. doveditid neadevdratd, Bed Mind und faptd im-
Acestd exceptiune se judeed indatd. Décd ea portantd remilne a se ldmuri.
este respinsd, consiliuld treec in cercetarea CCndd suspendarea tine mai multd de 48 de
pricinel, rdmanendd dreptii acusatuluT a face ore, desbaterile incepti din not.
recursti in contra sentintel asnpra competintei Art. 125. Presedintele procede la intero-
d'uti-datit eu recursul in contra sentintel data ' gatoriulii acusatului i priimesce depositiunile
asnpra fondulul pricinei. martorilord.
Tot asemenea se va urma i pentru sentinta Oomisaruld Domnescil este ascultatS in re-
erl-cdrel altei eseeptinnl add incidentti rAdicatii cuisitiunile séle i desvoltd micllecele carl spri-
in timpuld desbaterilord. jind acnsatia.
SentintPle asupra esceptiunilord m4lece- Acusatuld si apdrdtorulii suntii ascultati in
lord de incompetintil, i incidenteloril se pro- apdrarea lord.
nuncid cu majoritate de voturi. Comisaruhl Domnescii replied, deed va gdsi
Art. 120. Presedintele este investitti cu ud. de euviintA.
putere discretionard pentru directiunea desba- Acusatulii si aperatoruld losS, ail Vita-U-
terilord si descoperirea mleverulul. lna cuventuld celd din urnii.
Eld 'Ate in cursulii desbaterilord au chidme Presedintele intrebl pe acusatti deed nu mal
si cbiar prin mandate de infalgisare séti de a- are ceva de addugatii spre apdrarea sea ti de-
ducere, orl-ce persend care 'i va Ore& trebui- elard apol desbaterile inchise.
tore a o asculta. Art. 126. Presedintele ordond a se retrage
El Fite ad factt a i se aduce ori-ce piese eari acusatuld.
i s'aril parea utile spre descoperirea adevdrului. Judectitoril se tree in camera de consiliii,
PersOnele astii-feld chidmate nn Led jurd- seu deed localuld nu este inclestuldtorti, prep-
mentd si declaratiunile lord suntd privite nu- dintele ordomi retragerea publicului.
mai ca reinsemnemente. JudecAtoril nu mal pots comunica cu nimenl,
Art. 121. La cast &Mudd unuld din martori nici se pot despdrti inainte de a se da otnmirea.
nu se infdeisezd, consiliuld de resbeld póte sit El deliberezii fdrd a fi faed comisaruld Dom
treed la desbaterea pricinel si se citesce depo- nescti si grefierulti.
sitinnea martorulul absinte. El ad in vedere piesele de procedurd.
Art. 122. DdeA din desbaterl depositinnea Presedintele aching voturile . incepeadd de
unul marterti pare a fi neadevdratd, presedin- la gradulti celd mmii mied, i 'sl dl opiniunea
tele pete asupra recuisitiunel add a comisaru- in urmd.
lui Domnesed, sed a acusatului, seC chiar de , Art. 127. Intrebdrile se food de presedinte
oficiii, sA aresteze indatii pe martorti. pen tru fie-care din acusati in ordinea urniltdre :
Deed martoruld este justitiabilii de consiliile 1. Acusatuld este enlpabilii de fapta co i se
de resbeld, presedintele add unuld din judeed- im putd ?
toril numiti de densuld procedezd la instruc- 2. Acéstd faptd s'a comisti cu cutare sea cu-
tiune. CAndil ea e terminatd, se trdmite gene- tare imp regiurare agravantfi ?
ralulni-coniandantii aid divisiunel. 3. Acestil faptd s'a comisii In cutare add cu-
Deed martoruld nu este justitiabild de con- tare impregiurare care'lti nue& dupd legi?
siliile de resbeld, presedintele, dnpd incheerea Deed acusatuld este mai mare de optil anl
procesulni-verbeld, arestezi pe inculpatil , de impliniti si mal mied de cincl-spre-clece ani
este trebnintd, gi'l trAmite d'impreund eu pro- implinitI, presedintele pune astA intrebare :
cesul-verbal inaintea procurorulni locuini unde Acusatuld lucrat'a en pricepere ?
se tine consiliulii de resbeld. Art. 128. IntrebArile ardtate in articoluld
Art. 123. Dispositiunile art. 340, 341, 342, precedentd nu potti fi resolvate in contra aen-
343, 344, 345, 346, 347, 348, 349, 350, 351, satului de can cu majoritate de einci voturi
352, 353, 354, 357, 358. 377 si 378 a codice- contra a dna.
Ira instructitmil criminale se observd inaintea Art. 129. Dem acusatuld este detlaratti cul-
consiliilorti de resbeld. pabilii, consiliuld de resbeld deliberezit asupra
Art. 124. Cercetarea si desbaterea se ur- aplicatiunil pedepsel.
mezd totti-deuna fard intreruptie , si prep- La mil cdtuld legea anterisez1 admisiunea
dintele nu le pete suspenda de catil in inter- circumstantelord atenuante, deed consiliuld de
Nalele trebuinciese re uanstilui judecdtorilorii, resbeld recnnesce ed este vre una in favoruld
marturilord i acusatilord. www.dacoromanica.ro
acusatului, o declard.
lb LEGI
Pedepsa se pronuncie en majoritatea de 5 Otrairea scrisd de grefierd se subscrie in-
contra a 2. datd de &titre presedinte, de judecdtori ei de
Deed nici u pedépsd nu unesce majoritatea, grefieri.
se adoptii opiniunea cea mai favorabild asupra Art. 136. Comisarulii Domnescd ordond a
aplicatiunii pedepsel. se citi acusatulni otdrirea de cdtre grefierd in
Art. 130. La cas de dovedire de mai multe presenta sea si a guardel adunate sub came.
crime sed delitte, se otdrasce !meal pedépsa Indatd dupd acestd citire, ineunosciintézit
cea mai grea. pe condamnatil cd legea IT acordd 24 ore pen-
Art. 131. Otdrirea se pronuncie in edintd. tru ca si'si exerseze recursuld inaintea consi-
publied. Presedintele dd citire de motive i de liului de revisie.
dispositivt. Grefierulii face din tote and procesii-verbald
Deed acusatuld nu se recunOsee culpabild, care se subscrie do Unsaid kti de comisaruld
consiliuld pronuncie achitarea liii i presedin- Domnescii.
tele ordond a'ld libera, deed nu este oprit pen- Art. 137. Deed din actele infdekate sed din
tru vre-nd altd causd. depositiunile martorilord ascultati in desbaterl
Deers consiliulii de resbeld declard ed fapta result& cd acusatuld póte fi urmdritii pentra
comisd de acusatil nu trage dupd sine aplica- alte crime set delicte cle cdtii acelea earl ad
tia vre-unel pedepse, eld prommeie absolvirea fdcutii objectulii acusatiel, consiliul de resbeld
lui i preqedintele ordond a se libera dupd ex- dupd pronuuciarea otirlici, trdmito du; d re-
pirarea termenulul fixatil pentrn recursii la con- cuisitiunile comisarului Dotrinesed sed chiar de
sihuld de revisie. oficia, pe osinditd la generaluld care a dat or-
Art. 132. Ori-co individd achitatd sed ab- dinal de darea in judecatd, pentru ca si se pro-
solvitii nu mai pOte fi urmdritd sed acusatii pen- cedeze, deers va cere trebuinta, Ia instructiune.
trn aceeael faptd. Deca a urmatii osinda, se anednd executarea
Art. 133. Deca condamnatuld este decerat judecdtel.
en veund ordind Bed medalie militard a tdrei, Déca a nrmatd achitare sell absolvire, con-
judecata declard, in casurile prevq.ute de lege, siliuld de resbelii ordond ca osindituld si stea
cd eld nu mai are dreptuld a purta aceld ordin arestatd Pend se va da otirirea asupra fapte-
set medalie. lord din nod descoperite.
Art. 134. Judecata care pronuncie ud pe- Art. 138. Termenuld de 24 ore acordatii a-
dépsii in contra acusatului, ild osindesce la des- cusatului spre a face remind la consiliuld de
pfigubirea de cheltuell cdtre Stan_ revisie se soeotesce de la expirarea chid candd
Ordond dude in easurile prevdclute de legi , i s'a eititii otruirea.
confiscarea objectelord luate §i inapoiarea lord. Declaratiunea recursului se priirnesce de gre-
sell in folosula Statulul set in folosulii pro- fieni séta oe directoruld stabilimentului wide
prietarilord, a tutord objectelor luate set pro- este inchisii osinditulii. Deelaratiunea se póte
duse in proceed ca piese de con victiune. face do cdtre apettitoruld osinditulul.
Art. 135. ln otdriri se vcobesce despre in- Art. 139. La casii de achitare sea de absol-
deplinirea tutnlord formalitiitilord prescrise vire a acusatului, anularea otirirei nu va pa-
de acestd sectiune. Ea nu reproduce nici rd- tea fi nrmdriti de comisarulii Demnescil do cdtti
spunsurile acusatului nici depositinnile mar- conformd art. 407, 408 si 409 din codicele in-
torilorit structiunel criminale.
Coprinde incheerile date asuura midtheelord Recursuld comisarulni Domnesed este for-
de necompetintd, esceptiunilord qi asupra in- matd la grefi in termenuld prescrisd de arti-
cidentelord. coluld precedentd.
Otärirea va coprinde, sub pcdepad de nu- Art. 140. Deed nu va 0 recurs la consiliuld
litate de revisie sCta deed. dnpi art 75 din acestd co-
1. Numele i graduld judeatorilord ; dice, recursuld la Curtea do casatiune este o-
2. Numele , prenumele , versta, profesiunea prit, otdrirea se pune in luerare in 24 ore dupi
qi domiciliuld acusatului; expirarea terrnenului pentru recursd.
3. Crima séd delictuld pentru care acusatuld Déca se va face recured Ia consiliulii de re-
s'a datu in judecata consilinlui de resbeld; visie se amind executarea.
4. Depunerea Ce juriimentii a martorilord ; Art.141. alva recursuld la consilitilii de re-
5. Itecuisitinnile comisarulni Domuescil; kisie se respinge, seC deed. dupd art.75 alit a-
6. Intrebdrile puss, otdririle qi numdrult vo- cestui cedice, recursuld la Curtea de casatiune
turilord. este opritil, otirirea de osindi este execnto-
7. Textuld 1eii aplicatil; rie in 24 ore dupi priimirea otdrirel care a refs-
8. Publicitatea sedintelord sed otrtrirea care pined recursuld.
a ordonatd qedintele secrete; Art. 142. Candti calca recursului in casa-
9. Publicitatea citirel otdririi flieutd de pre- tiune este deschisi dupl. art. 76 aid acestui co-
§edinte. www.dacoromanica.ro
dice, osindituld trebne si formeze recursuld in
 MILITARE 17

cele trel lile ce urmézd notificarea othrirei con- pietele de resbeld in stare de asedid , sub mo-
siliulni de revisie, i ddca n'a fostii recursd in- dificatiunile cuprinse in articolit urmateri.
aintea acestul cousin, atunci se face recursd Art.148. Catidii und oficerii al olitiel ju-
in cele trel çile ce urmézd de la expirarea ter- diciare militare, in casurile preve4ute de art. 84
menului acordatil pentru acdsta. gi 86 ale acestui codice, urmézd a intra inteun
Recursuld in casatiune se priimesce de gre- stabilimentd civild seil intr'uO locuintl parti-
fierd séii de directoruld stabilimentului unde culard gi nu se va gdsi in acele locnri verl-nd
este arestatd condamnatulii. autoritate civildinsércinata oIl insogi. el lake
Art. 143. La case cAndii recursuld in ca- mergd inainte en luerarea gi mentioneza de-
satinne se autorisezd de art. 76 aid acpstuI co- spre acesta in procPsult-verbald.
dice . deed n'a urrnatil recursii, otdrirea con- Art. 119. Ordinuld tle cercetare se da :
damndrei se executd in 24 ore dupd expirarea De generaluld comandantii ald armatei. in
termenulul fixatti pentru recursd; érd dem a privirea inculpatilord justitiabill consilinlui de
urmatd recursii, in 24 ore dup d. priimirea oti- resbeld la cuartieruld generaid alii armatel ;
rirel care 'I-a respinsii. De generaluld comandautii aid corpulni de
Art. 144. Comisaruld Domncscil 4:16, said armatd. In privinta inculpatilord justitiabill
generalulni comandantil al divisiunei, dupd ca- consiliulni do resbeld aln corpului de armatii ;
sun', sell de otdrirea respingeril a consiliulni De generalulu ct mandanti aid divisiunil, in
de revisie, seri de otdrirea respingerii a Curtil privirea inculpatilord justitiabill consiliniul de
de casatinue, sea de ottirirea consiiiuluI de res- resbeln aid divisiunii;
bold. dem nu s'a facutii in aceste termene re- De cemandantulu detagamentnlui tru uelorii,
cured nici la consiliniU Ce revistune. Mel in ca- in ptivirea inculpatilord justitiabili consihului
satiune. Eld eere execntarea otdrirei. de resbeld formatii in detagamentd;
Art. 145. Generaluld comandantii ald divi- De guvernotniu add comandantutti snderiord
siunil póte suspenda executan a otdrirei . sub in locurile de resbeld in stare de asedid.
conditinnile d'a informa indatd pe Ministauld Art. 150. Ordinuld de darea in judecata si
de resbelii. de convocarea consiliulni de resbeld se dit de
Art. 140. 00 area consiliulni de resbelii se oficeruld care a ordon atul cercetarea.
executd dupd ordinile generalu)ni comandantil Art. 151. Acttsatul5 p6re fi tradus d'a drop-
al divisinniigi prin ingnjirea comisarulni Dorn- tuln i and instructiune pregatitOre in judo-
nescii in presenta grefiernIni care inchee pro- cat)", inaintea msilinitu de resbelti.
cesd-verbald. Art. 152. Generaluld superiore are in in-
Minuta acestul procesd-verbald se anextiza. tinderea comandel séle tote atributiunile acor-
la textulii otdrirel pe marginea cdreia se men- date ministrului de resbel in divisiunile terito-
tionézd despre executare. riale de art. 94.101.103 gi 145 a acestni codice,
In cele troi 1i1e dupd executare, comisaruld afard de casurile preve'dute de art. 203 gi 204.
DomneseU este Mord a trdmite u copiii, dupd. Aceleagi dreptnri suntii acordate st guverno-
otdrirea gefului corpului din care face parte rului gi comandontnlni superiord in pietele de
condamnatul ft. resbeln in stare de a sedid.
Deci condamnatuld este decoratd en man or- Art. 153. Consiliuld de resb:ilii in armate,
din sell medalie militard nationald set strdind, in divisinnile teritoriale in timpd de resbeld,
so va trdmite copie dupd othrire la antoritatea in comune, in districte iln lo-mrile de reebelii
romand competinte. in stare de asedid, otirdscd in seantd asupra
Orice copie de otdrire de osindi mentionézd tuturoril crimelorii ti delietelord comise la an-
despre executare. dientd, chiar cãudll culpabiluld nu ard fi justi-
tiabiluld lord.
CAPITOL-ULU II TITLULU II
Procalura inaintea consaiilora de res- Procedura Inaintea Consilillorti
belii, in armata, in divisiunile terito- de revisiune
riale allate in stare de resbela in Art. 154. Dupd. declaratinnea recorsnlui, co-
comunele, judetele §i pieple de resbel misaruld Domnescil care este pe lingd Consiliul
in stare de asedia. de resbald adresézh fa'ra inta4iere comisaru-
lni domnesed pe hind, C,msilitild de revisiune
Art.147.Procedura statornicitd, pentru con- nh copie dupi otárire gi dupd actul de recurs.
silitle de resbeld in divisiunile teritoriale In Eld aldturd tote piesele ating6tOre de pro-
timpti de pace se urmeza in consiliile de resbel cedurd i cererea acusatnlui de a fdcut vre-nna.
in armate , in divisiunile terilm into afiate in Art. 155. Comisaruld domnescil pe !high
stare de resbeld, iu cornunele, in judetele gi in Consiliuld de revieitme militard tramite inclata
www.dacoromanica.ro
18 LEGIUIRI
piesele procedurei la grefa Consiliulni de revi- aid divisinnil care n'a judecat'o, séU In lipsa
siune unde stad depose in timpti de 24 de ore. unni ald duoilea Consiliti de resbel in divisiura,
AperOtoruld acusatulni póte s ia comuni- la acela a uneia din divisiunile vecine.
catiune de aceste acte, grit a le strfimuta, si Art. 163. Comisarnlit Domnese de pe lingg
de a presenta, inainte de a se pronuncia otari- Consiliul de revisie trdmite Comisarului Dom-
rea, cererile, memoriile gi piesele cafi va gUsi nescil aid ConsilinluI de resbelti, a drill otbl-
de enviintà. rire a fostii annlatd, nd copie dupd odrirea
Grefierulii tine mid registru in care arath annlatd.
cu data lord tote cate s'au produsti de comisa- Adstd otdrire se prescrie prin ingrijirea co-
ruld Domnescil gi de osinditd. misarulni Domnescil in registruld Consilinlui
Art. 156. Dupg expirarea termenulul de de resbelii; se mentionezd pe marginea regi-
24 ore, piesele pricinel se trAmit do pregedinte strului despre odrirea anulatd.
la unuld din judedtori ea sit fad raportuld. Art. 164. Comisarulil Domnescd de la Con-
Art. 157. Consiliuld de revisinne se pronun- siliuld de revisie trdmite indatd piesele proce-
cid in cele trel 4ile de la data depunerii pie- sulul impreund ea nd copie de pe otgrirea do
aelorti. anulare comisaruluiDomnescii de la Consiliuld
Art. 158. La casuld vre-unei incapacitdti de resbelti la care s'a trdmisil pricina.
prevdclute de art. 31 alti acestni codice. escep- Nei otgrirea s'a anulatil pentrn cand de
tiunea trebue d fie propusg inaintea deschi- necornpetintd a jurisdictinnii militare, piesele
deril desbateriloril, gi se judeed de Consilinlil se tfOrnitii procuroralui Tribunalului loculni
de revisinne a earni otdrire este fa'd apelii. node residg Consiliuld de revisinne.
Art. 159. Raportornlii expune mi4lOce1e de Pentrn restd se procedézi dupd art. 93 alti
recursit. El infd9i1ed observatiunile séle, fOrg. acestul codice.
Ind a'gi da opiniuuea. Art. 165. Deed anularea s'a pronunciat pen-
Dupd, raportil, ape'fittornlii osinditului este tru neobservarea formelorti, procedura se in-
ascultatii; elti nu póte pleda asupra fondului cepe de la cold d'antditi actil anulatO.
pricinei. Se procedez5 la non! desbateri.
Comisaruld DomnescU discud cn d'amdnun- Cu tote acestea, dOd anularea nu s'a pro-
tuld mipcele presentate in petitirme sed in nunciatil de catii pentru rena aplicare a pede-
audientO precurn gi acele ce crede cd trebue psel asnpra fapteloril de cart acusatuld s'a de-
a le propune de oficiii, gi dd Conclusinnile séle, claratd culpabilii, declaratiunea culpabilitdtil
asnpra drora apOrdtornlii este priirnit a face se mentine gi Fiche nu se trdmite inaintea
observatinnile séle. noului Consiliii de resbeld, de cat pentrn apli-
Art. 160. Judea:torn' se retragil in camera catia pedepsei.
de deliberare; deca loculd nu permite, ordond Art. 166. Ned a dam otdrire se anuled,
retragerea publieului, delibered in lipsa comi- pricina trebue a se trdrnite inaintea unni Con-
sarulul Domnesed gi a grefiernlui. silin de resbelii care n'a judecat'o.
Ei otOrdscii fAd intrernpere gi en majorita- Art. 167. Dispositiunile art.105. 106, 109,
tea voturilord asupra fiecdrnia din midlOcele 110 gi 111 ale acestul codice privitóre la Con-
propuse. siliile de resbeld, santti aplicabile gi la Consi-
Preiedintele adund votnrile incepOndil de la liile de revisiune.
graduld celd mai de josti; cu tote acestea ra- In casurile prevelute la art. 112, se proce-
portorulil opined colt d'anteiti. déd ca la cold din uring paragrafd ald acelui
Odrirea este motivatd. La casti de annlare, articoln.
textuld legil violate séti riii aplicate se arétit In tote casurile, otdririle se dad cu majori-
in otfirire. tatea prevNutit la art. 160.
Otkrirea se citesce de pregedinte in andientg
publied. TITLIJLIJ III
Minnta se subsemnézd de pregedinte gi de
grefierd. Proeedura inaintea pretorilord
Art. 161. Ddea recursulti se respinge, comi-
saruld Domneseil transrnite atat otdrirea Con- Art. 168. Pretorii juded pricinile tdmise
siliului de revisiune cad gi tOte cele-alte piese de autoritatea militard seti dripg plangerea
cornisarnlniDomnesed alu Consiliului de resbel pfirtit vdtdmate.
care a datti otarirea, gi insciinted despre a- La casti de flagrantil delictil séri In casti de
césta pe generaluld comandantii aid divisiunii. nrgentk ei potil proceda de oficid.
Art. 162. Deed Consilinl de revisie anulésit Art. 169. Prevenitii se aducti inaiutea pre-
otitrirea pentrn necompetintk elii pronuncie torilorU, earl judecd in publicii.
tramiterea procesulni la jurisdictinnea compe- Partea reclamantd expune cererea sea :
tin* i decd o annlézil pentrn ori-care altil Martorii depund judnidntult.
motivii, trimite pricina la Consiliuld de resbel Prevenitil infilçiged apdrarea lord; otdfirea
www.dacoromanica.ro I
 MIL1TARE 19

se dd motivatd, se subscrie de pretor si de gre- dividd osinditil de Consiliuld de resbeld, scdpat

fierii, gi se executd fag a se scOte copil de pa prinsii, apartine gi se face de care Consiliul
dênsa. de resbeld aid divisinnil undo se gasesce cor-
puld din care face parte osindituld.
TITLULU IV Déca osindituld nu apartine nici unui corp,
recunescerea se face de Consiliuld de resbeld
Despre contomaci i judeeati in lipsti care a pronunciatd osinda, i deca ConsiliuM
a incetatil functiunile sele, de Consiliul de res-
Art. 170. Canda drip& ordimild de dare in bold ald divisiunii pa ald ctimul teritorid s'a
judecatd, acusattild de ud, faptd calificatd ca prinsd osinditulii.
crimd nu s'a pututd prinde, Bed dupd ce d'a Consiliuld statueg asupra recunesceril in
prinsii a sgoatil, pregedintele Consiliului de audientd publica, in fiinta individului prinsii,
resbelii da ordonantd ardtandii crima pentru dupd ce a ascultatil pe martoril chigmati atat
care acusatuld este urmáritfi i prescriindil cd, de comisartild Domnescii, catii gi de individul
este detord a se infdçiga in termen de pce fle. prinsil. Tote acestea sub pedépsd, de nulitate.
Acesta ordonantd se publig in ordinul de 4i. Comisaruld Doninescil gi individuld prinsd
Art. 171. IMO expirarea termenului de ad facultatea de a face recursd la Consiliuld
10 pe, socotitii de la trecerea in ordinuld de de revisie in contra ogriril care statuézd re-
4i a ordonantei presedintelui, se procedeza, cunóscerea identithtil.
dupd ordinuld generalului comandantii ald di- Dispositiunile paragrafului 1 gi 2 de mai sus
visiunil la judecata prin contumacie. se aplica la otarirea osiuditilorii in contuma-
Nici unit apegtord nu se pete infaçiga pen- cie cari se infdeiség add se prinda.
tru acusatuld contumacid. Art. 176. Déca dupd anularea unei otdriri,
Raporturile si procesele-verbale, depositiu- ud a dun otdrire data in contra aceluiagi a-
'

nea martorilord gi cele-alte piese de instrue- I cusatii se anuleg totul pentru aceleall motive
tiune se citescil intregd in audienta. ea i cea d'anteid, priciva se trdmite la mid
Otarirea s d. cu forma ordinard, trecutd Consilid de resbeld aid unuia din divhiunile
in ordinul de 11.i si ariptil la riga localulul unde vecine.
residd Consiliulii de resbeld, gi la Primdria do- Acestii Consilid irebue ad se conforrne otd-
miciliulul osinditului. ririi Consiliului do revisiune asupra punctului
Grefieruld i primarulii inchee procesuld- do dreptd.
verbalii, fie-care in ceea cold privegce. Cu tete acestea, déca se atinge de apliearea
Formalitdtile acestea tint locd de executa- pedepsei, old trebue sit adopte iuterpretarea
rea otdrirel inn efigid. cea mai favorabill acusatulni.
Art. 172. Recursuld la Consiliuld de revi- A treia otdrire nu mai 'Ate fi atacatd prin
siune in contra otdririlord date in contumacie aceleagi mitllo2e, de eh prin calea de casatiune
este deschisti numai comisarulul Domnescii. in interesuld legii conformil art. 443 gi 444,
Art. 173. Articolele 476, 479, 480, 481, ale codicelul instructiunil criminale
482 gi 483 ale codieelui instructiunii criminale Art. 177. Cana Cousiliuld de resbeld sed
ordinare se aplied ia otaririle in contumacie de revisinne in armatd, in divisiunile teritoriale
date de ConsIliuld de resbelii. aflate in stare de resbel. in COM Rue, in judete
Art. 174. Cana e vorba do unil faptd cua- gi in locuri de resbeld puse in stare de asedid
lificatii de legi ca dolietd, i acusatuld nu este incetézd functiunile lord, pricinile a cdror cer-
!

facd se judeca in lipsd. cetare s'a ineeputil se tramitd la Consiliul de

Otdrirea datit in forma ordinard se trece in resbeld aid di visirreilord teritoriale gi otdiite
ordinuld de tli aid pietei, se afige la uga loca- de Ministeruld do resbeld.
lului unde residd Consiliuld de resbeld, gi se Art. 178. Ori-ce chiamdri, citatiuni gi noti-
face cunoscutd acusatulni, sed se lag la do- ficatiuni fa:cute martoriloril, inenIpaiionui Bed
rnicilid. acusatilor, se face Md cheltuell de catre gen-
In cinci 4ile de la incunosciintarea Mout& darmerie sed de cdtre ori-ce alti agenti al pu-
lui, gi dna dila (pie pentru fie-care dna mi- teril publice.
riametre, acusatuld pete forma opositiune. Art. 179. Dispositiunile cap. IV, titlul VI,
Deg a trecutd acestd termend fard a forma cartea II a codicelni instructiunil criminale re-
opositiune, otdrirea se socotesce datd contra- lativii la prescriptiune snntd aplicabile la ac-
dictorit. tiunea public& ce resulti dinteud crimd sea
delictu de competinta jurisdictinnilord milita-
TITLULt V re, precum gi la pedepsele ce resultd din otd-
ririle date de aceste Consilii.
Dispositiutil generale Cu tete acestea prescriptiunea in contra ac-
tiunii publice care resultd, din nesupunere sea
www.dacoromanica.ro
Art, 175. Recunóscerea identitdtil unul in- din desertare nu incepe a curge de catd din
[
20 LEGIIIIRI
diva don nesupusult Bed desertornlii a ejuns Art. 185. Degradatiunea militarA pronun-
versta de 47 de ant. ciatg, ca pedépsd principalg eote totil-cle-una
La off gi ce epocA, nesupusuld sciS deserto- insoeitA de ad. inehisdre, ald &Aria termen fixat
ruln s'art aresta este pus la dispositinnea Mi- plin sentintit nu póte trece peste duol ant
nisterulut de resbelU, spre a complecta, deca Art. 186. Destitnirea trage dupg sine perde-
cere trebuinta timpuld de servicid at care este rea gradulni seil a ranguini si a dreptului de
Mord Statulul. a punts semnele de distinctiune si uniformg
Ofiçeruld destitnit on Cite dobAndi nici pen-
siune, old recompensg penteu serviciile séle
CARTEA IV anted() re.
Art. 187. Osinditult la pedépsa muncel pu-
DESPRE CRIME, DELICTE SI PEDEPSE blice se conduce la paradg imbricat cu hainele
otgrite de reglemeute. Acolo eld ascultA sen-
tinta inaintea trupelorit
TITLULU 1 Elf' este intrebuintatu la luergrl de ntilitate
Despre pedepse i efectele lora publicg.
Nici inteunt cast nu pate fi pasti totii in a-
Art. 180. Pedepsele cart potU fi aplicate de celeasi atelieuri cu osinditil la munca silnict.
Tribunalele militare, in matene de crimg, sunt: Timpuld pedepsel esto de 6 lual cold pucin,
Mortea ; si de 6 ant cold multi!.
Munca silnicA pe vietg ; Art. 188. Timpuld inchismiI, este de 6 dile
Munca silnicrt pe timpe märginitt ; celd pugint si 2 anl cold multi'.
Reclusiunea; Art. 189. CAndt ligile penalepronuncig pe-
Detentinnea; depsa do amendg. Tribunalele militare pot in-
Degradatinnea militant lend acestg. pedépsg prin inchisOre de la 6 dile
Art. 181. Pedepsele in materii de dehcte pea la 6 lunl.
suntii : Art. 190. In casurile PrevCdute de art. 73
Destituirea; si 74, Tribunalult cornJetinte aplieg militari-
Munca publicg; lord si persOnelort ashnilate cu mihtarit pe-
Inchiserea ; depsele pronunciate de legile militare si celor-
Amencla. aPiT pedepseleaplicate de legile ordinare, afarg
Art. 182. Orl-ce inthvidd osindit la pedepsa numal deed ug, dispositiune exprese a legil art
de mórte do und Consiliti do reebel se impuscg. onlona altd-feld.
Art. 183. Pedepscle la minim silnicit la re- Pedepsele pronunciate contra militarilord se
clusiune si la detentiune se aplicit conformU executit conformt cit disposititmile presentului
dispositiunilort codicelui penalt ordinarii. Ele codice prin stAruiuta antoritittil militare.
aU efectele otgrite de acele codice si trag Ancg, Art. 191. In aceleasi easuri, (idea individele
dupg sine degradatiunea earl mi suntii militant, nici asimilati en mili-
Art. 184. Ori-ce niilitard osinditd la degra- taril, si acelert crldabilI de ug crimg, sal de
datinnea militarg set ca pedepsg, princii algun delict neprevEdut de legile penale ordinare,
sea ca aceesorie unel alto pedepse, afarg de suntd condamnati la pedepsele dictate de pre-
marte, se conduce inaintta trupel sub arme. sentuld codice coati a aeestei crime set delictit
Papa citirea otArireT, comandantal pronun- Cu tote acestea, pedcpsele militare se male-
eig aceste cuvinte cu glast tare : N. N (mi- cuescii in privinta lord astii-feld :
racle i prenumele osiniituhu) esti nedemnit I. Degradarea militarg pronnnciatg ea pe-
de a purta armele; In nurnele Domnitoruhri dIped wind para., prin degradatiunea civieg ;
te degraddmei.0 2. Destitutiunea i mama publicg prin uE
Indatg clupi acesta 'i so lett tote semnele inchisere de la 3 lunl One la 3 ant
militare i decoratiunile ce are osindituld, gi Art. 192. Deca individil earl nu Klatt mi-
(Idea este ofieeril, sabia lui se sfdramd si se a- Mari sed Mel asimilatl cci iuilitaiil, sunt trait
runcg jest inaintea luI. in judecata Consiliului de rash =IU, acestd con-
Degradatiunea militant trage dupg sine : silid pate sg le aplice alt. 60 alit codicolui pe-
1. Lnerea gradulul si a dreptului de a pinta nalU ordinarii
insemnele si uniforma. Art. 193. Dispositiunile art. 62, 63 si 64 ale
2. Incapacitatea absolntit a servi in annatA codicelul penald ordinard, privitOre la minori,
sub ort-ce titln si cele-alte incapacitgti pro- se vort observa si de Consilinrile de resbeld.
In aceleasi casurl pedépsa do mOrte se va
nunciate de codicele penale ordinare prin art. 22.
3. Luarea dreptului de a purta ori-ce deco- inlocui cu reclusiunea, erg pedepsele de degra-
ratinne, i perderea dreptului de pensiune, dare militant de destituire si de maned pu-
de orl-ce alth rdsplgtire pentru serviciile de bliel. se inlocuescil prin inchisOre de la tin and
mai inainte.
www.dacoromanica.ro
peng la duol Meta./ casg de corectiune.
 MIL1TARE 21

Art. 194. Pedepsele pronunciate de Tribu a sili pe comandantule mel ceteti asediate, a
nalele militare incep a cnrge precum urmézd: se preda see a capitula;
Aceea a muncel silnice, a detentinnil ei a 4. Care proved, la foge, sell impedice intrn-
reclusinniI din diva degradatinnii militare. nine oetirel in presenta inemiculni.
Aceea a muncel publice din diva citirel otg- Art.200. Este considerate ca spione i pe-,
rirel inaintea trupelore. depsite cu tante i cn degradatiune militarg :
Cele-alte pedeese se socotesce din dine când 1. Ori-ce militare care se introduce intend
osinda a devenite irevocabile; en tote acestea piate de resbel, intr'und porte see stabiliment
déca osinditule la inchisOre nu este inchise, pe- militare, in lncreri in tabere, bivuacuri see
dépsa se socotesce din diva cende se bagg in cantonamente ale armatel, pentru ca WO pro-
inchisOre. cure documente see resignamente in interesule
Art. 195. Orl-ce osindg pronunciatg contra inamicnlul;
until oficerd de orl-ce Tribunale. pentru nnule 2. Ori-ce militeril care procure inamiculuI
din delictele prefeclute la art. 343, 344, 334, documente add resignamente, cari pot vetema
322 ei 323 ale codicelnipenale ordinare atrage operatinnile armatel, see compromite si gnranta
(1110, sine ei perderea gradului. pietelore, a posturilorti see a altote stabili-
Art. 196. Articolele 38, 39, 47, 48, 49, 50, mente militare ;
51, 52, 53, 57, 58, 59 ei 60 ale codiceluI penal 3. Ori ce militare care cm build sciintg VC-
ordinare, privitere la tentative de crimg set nuesce set face eg se tginuescg spionil see i-
delictil la complicitate, la casurile de legitime namicil trmibi spre a face descoperirI
aperare i souse', ei la cireumstantele atennan- Art. 201. Se pedepsesce cu merte orl-ce
te, sante: aplicabile inaintea Tribunalelore mi- namicu care se introduce deghisate in :mule
litare. afarie de derogatiunile prevedute de a- din locurile aretate in articolulii precedente.
ceste codice. Art. 202. Se considere ca embeeer ei se pe-
Art. 197. Functionaril, agentii. amploiatil depsesce cu morte ori-ce individe doveditti cg
militari i alti asimilai cu militaril sunt, pen- a provocatil pe militarl a trece la inamic, see
trn aplicarea pedepselorti. cousiderati ca ofi- in partea rebelileril armati, cd, le-au inlesnite
eeri, suboficerl, brigadieri see soldati, dupe. cu bung cunoscintg midlecele. set c6 a fecutii
gradulti la care ranguld lore corespunde. inroier1 pentru ud putere care este in resbeld
en Romania. Deed culpabilulti este militar se
mai pedepsesce ei cu degradatinnea militard.
TITLULt II
CAPITOLULt II
Despre crime, delicte i pedOpsa lorii
Crime séa &tide in contra détoria
CAPITOLULt I militare
Art. 203. Se pedepsesce cu merte ei degra-
Tradarea, spionarea embopjul (pro- datiune militarg ori-ce guvernore sOd coman-
vocatiune la desertinne in partea i- dente care fiincle date in jedeeatd dupt avi-
namiculla). suit unni Consiliii de anchett, so recunOsce
culpabile ce a capitulate cu inamiculd, ei a
Art. 198. Se pedepsesce cn merte ei degra- predat piata care 'i era incredintate, fere se fi
datiunea militarg ori-ce militare romeue set intrebnintate mai enteit tete midlecele de a-
in serviciuld Romäniei, care redice armele in pe'rare de care dispunea i fere eit fi fecut tot
contra Romania ce '1 prescria &Amia ei onerea.
Se pedepsesce cu mOrte off-0e prisoniere de Art. 204. Ori-ce generale see comandante
resbele, care edlciindu'el parole ce a datt, se ale unel tripe armate, care capituléza pe cam-
prinde cn armele in mane. pule de Vitae. se pedepsesce
Art. 199. Se pedepsesce eu merte i degra- 1. Ca osinda de mOrte i degradatiune mi-
datinne militate tote militarult : Mare, (Mee capitularea a avute de resultate
1. Care tradg inamiculul see In interesule i- se face trupa de a'si preda armele see déca
namicului trupa care comaudeze see locul caro inainte de a trate, prim graie bee prin in scris,
'1 este ineredintati, see aprovisionerile arma- nu a Mute tote ce'l prescriadétoriaei enema;
tel. see planurile pietelort de resbelt ori ale 2. Cu destitntiunea in tete cele-alte casuri.
arsenalelore maritime, a porturilord see rade- Art. 205. Ori-ce militare care fiind in fine-
lore, parole see secretul unel operatinni, a u- tivae see in vedete. perAsesce postuld see Ma
nel expeditiunI see a unei negociatinni; sit'ifi implinite consemnule se pedepsesce :
2. Care intretthe intelegeri cu inammul, cu 1. Cu pedepsa de merte deed era in presenta
scope de a favorisa intreprinderile sele; inamiculuI see a rebelilore armatI; -
3. Care participg la comploturiwww.dacoromanica.ro
cn scope de 2. Cu duol Ong la eine ant de munce pu-
22 LEGIUIaI
blica, deca, dud, de casuld prev6dutil la para- fusd la cea d'inteid somatinue de a se supine
grafuld precedentii, era pe unfiteritorid in sta- ordinilord sefilord lord ;
re de resbeld sell in stare de asediii; 2. Militaril earl in numdril de patru celd pu-
3. Cu inchlsOre de la dna luni LAO la und OM, ia armele fdrd autorisatiune si luerezd
and in tote cele-alte casuri. in contra ordinelerd sefilord lort;
Art. 206. Ori-ce milliard care pgrasesce 3. Militaril cari adunati innurndruld de opt,
postuld add se pedepsesce : cold pup:nil, fact violonti, servinclu-se cu ar-
1. Cu pedépsa de meorte deed pdrdsirea s'a mele lord, si refusd la ordinele superiorilord
fácutil in presenta inamicului sed rebelilort lord a se imprdpstia Bed a se
armati; InsA in tote casurile prevedute de acestd ar-
2. Cu unulii pea la duel ani de inehisere ticold, pedepsa de merte sed munea s.ilnidd pe
décd, afard de casuld prevdclutil de paragraful yield nu se dti de oath instigatorilord Bed sefi-
precedentil, pArdsirea s'a fdeutd pe unu terito- lord do revolt i militarului celui mal inaltii
rid in timpil de resbelii sell in stare de asediii; in gradii.
3. Cu dnod pem5 la sese luni de inchisere In Cei-altl eulpabili se peclepseseil: de la duel
tete cele-alte casuri. pea la dece ani la munca publied, sed deed
Deed eulpabiluld este sefd de postii, i se va suntil oficeri cu destitutinnea i inchiserea de
splice totd-de-una maximum podepsel. la null and pend la trel ani.
Art. 207. Ori-ce milliard, care, lindd in Art. 212. Se pedepsesce en merte si cu de-
funetiune sell in vedete, se gäsesce mlormitd, gradatiune milliard totii militaruld care refired
se pedepsesce a se supune clodu este ordonatii de a merge in
1. Cn mid an One la trei de muned publied contra inamieulul uOd pentru ori-ce alta ser-
deed era in presenta inamicului sell a rebeli- viciii ordonatii de sefuld ad, in presenta ina-
lord armati; micului sed a rebelilord armati.
2. Ca sese luni drA la und and de inchisO re Deed afrrd de casulii prevddatii prin para-
décd afar& de casuld prevddutii prin paragra- grafuld precedentil, nesupunerea s'a intemplat
fuld precedentil era pe und teritorid in timpil pe rind teritorid in stare de resbeld sed de a-
de resbeld sell in stare de asedid ; sedid, pedepsa este de la einci pea la dece ant
3. Cu dud luni peed la sése luni de inchi- de munch' publied, sell deed eulpabilul este ofi-
sore in tete cele-alte casuri. 9erii en destitutiunea si inehiserea de la duo!
Art. 208. In timpii de resbelil, in armati vend la chic! ant
precum i in comune, In judete si pietele de In tete cele-alte casuri pedepsa este inchi-
resbel puse in stare de asedit, ori-ce militar ca- Berea de la nnii and pea la duel an!, seil (idea
re nu merge la postuld add in easd de alarmd culpabiluld este ofiçerd destitutiunea.
sell damn se bate generale, se pedepsesce eu Art. 213. Ori-ce milliard care violezd Bed
sese luni pent' la duel ani de inzlisere; deed care ealca null consemnd se pedepsesce :

este (*ern pedepsa este destitutiunea. I. Ca pedepsa detentiunei. deed consemnuhi

Art. 209. Ori-ce milliard care, gra' cuvinte a fosta violate. seii &Meath in presenta inami-
de scusd legitime, nu so duce la Consiliald de cului sett rebelilord armatT ;
resbelt, uncle este chiarnatn a participa, se pe- 2. Cu duel pea la deee anl de muned pu-
depsesce cu inchisere de la duet' pea' la qese Mica, Bed deea culpabiluld este ofiprii, cu de-
luni. In cast de refusd, deed culpabiluld este stituirea si inchiserea de la unuld pent la cinci
ofiçerii, póte Ii pedepsitil en destitutiunea. ani, calla afar./ de easnlii preve'clutd de para-
Art. 210. Dispositinnile art. 193, 194, 196 grafuld preeedentd, faptuld s'a sdversitil pe un
si 197 ale codului penald ordinard smith apli- teritoriii in stare de resbeld sed de asedid;
cabile la militarii cari lasd sd scape prisonieril 3. Ca inehiserea de la duod luni pend la duo!
de resbeld sed alti individi arestati, detinuti an!, in tote eele-alte casuri.
Bed incredintati in a lord pazd, sal earl favorisd Art. 214. Se pedepsesce cu inerte in timpd
Bed procurd scdparea acestord individl. Bed 'i de resbeld si cu munca silnidd pe vietd in tirnp
tMnuesee ori facti a se tdinui. de pace, totil militaruld culpabild de violenta
eu armi in contra sentinelei sed a vecletel.
CAPITOLULt III Deco, violenta n'a fostil cu armi si s'a flout
de rind milliard insocitti de una Bed mai multe
Revolta, insubordinare irebeliune persOne, pedepsa este de la cinel peud la dece
anl de muned publied.
Art. 211. Suntil considerati ca in stare de Deca intro culpabill se gdsesce vre-und ofi-
revoltd i pedepsiti cu mOrte in timpii de re- çerd, se pedeesesce cu destitnire si en inehi-
sbeld i eu munca silnied pe vietd In timpil do sere de la duoi pend la eine! ani.
pace : Pedépsa Be reduce de la unuld pea la einci
1. Militaril sub arme cari adunati in num& ani de inehisere, dem violinta s'a fleutil de un
www.dacoromanica.ro
de patru, cold pncind, i intelesi intro el, re-1 singurd milliard si fang arme. Se pedepsesce
 MILITA RE 23

de la gese i10 pea la nal ani deinchisere tot cu mAna armatA contra trupeloril sell supugilor
militarulti care insula uti sentinelA prin cu- unel puteri aliate odd neutre.
vinte, gesturl sea amenintArT. Se pedepsesce en distituirea ori-ce geffi mi-
Art. 215. Se pedepsesce cu mOrte in timpii litarii care lard provocare, ordinU sell antori-
de resbeld gi cu mninca si1nic. pe vié fn timp satiune, comite unt eat de ostilitate pe unil
de pace gi cu degradatiunea militarti : teritord aliatd odd neutru.
Ori-ce loviturti comied.' en precugetare sell Art. 221. Se pedepsese cu mOrte orT-ce gef
pandire a mini militard cAtre superiorult seri. militaril care prelungesce ostilitatile dupd. ce
Art. '216. Se pedepsesce cu mOrte in timpil a priimitil insciintare oficiald de pace, de ama-
de resbeld gi cu munca siInic po vietis in timp narea ostilitd I sell de armistitie.
de pace, ori-ce loviture.comisi sub acme de un Art. 222. Se pedepsesee cu merte in timpii
militarii in contra superiorului s5ii. do resb-1ll gi munca silnicd pe vidtd In timpti
Art. 217. Loviturile date in timpuld servi- de pace totd mill tarult care i a ne, comanclii Ma*
ciului sell cu ocasiunea serviciului de unu mi- ordint sell motivil legiuitii care o tine in con-
litard in contra superiorului odd, se pedepse- tra ordinelort gefilorii
sce en mórte in timpil de resbelil i cu munea Art. 223.Se ped.psegce en inchisere de la duod
silnicA in timpu de lace. luni peue la duel anl tutu militarult care lo-
Deca loviturile nn Earl urmatU In timpil devesce pe infenioruiU odd afarti de casurile de le-
serviciii odd en ocasiunea serviciului, culpabi-
gitimti aperare a sea propriA, seqi a altuia. odii
lnld se pedepsesce cu destituire si inthisere de
in casii de ralicre a fura giloril, ski de necesitate
la unulii pea Ia cinel ani (Idea este oficerii opri jafurile sell devabtarea.
gi de la cinci One la pee ani de ming publi-
di deed este snboficeiu, caporalU, brigadieril CAPITOLULt V
set soldatii.
Art. 218. Ton militarulii care in timpil de IVesupunerea Si dezertarea
serviciii odd eu ecasiunea serviciului, insultti pe
superiorulU seu prin cuvinte, gesturi odd ame- SECTIUNEA I
nintArl, sepedepsosce en destitnire i inehisere Nesupunerea
de la unuld pea la duol anT, dem acestil mi-
litaril este oficern, gi de la cinci pend la pee Art. 224. Se consideriica nesupusU gi se pc,-
am de mung publicti, déca este suboficeril, Ca- depsesce cu inchisere de la gése i1e pea la
pora15, brigadierd seti soldatii. und and ori-ce june soldatil chiematii de lege,
Deca insulta nu s'a intemplatil in timpuld ori-ce ingagiatil de band voe odd inlocuitord
ewe afarti de casurile de fort& matore, nu s'a
servicinlui Odd cu ocasiunea serviciului, pede-
psa este de la unii anii rend la duoi de in- dnsii la destinatiunea sca in termenu de ud lung
chisere. dupd (iva fixatti prin ordinuld seii de drumil.
Art. 219. Totii militaruld culpabilii de re- In timpil de resbelU pedepsa este de la nil
belinne in contra puterei armate gi agentiloril lunit pend la duol ani de inchisere.
antoritnitii, se pedepsesce de la duce pene la Intro casnrile de fella majoril so considere,
gese lum do inchisere, gi de la gése lunl pend gi casult mini tinerd ce se afld in invetAturi
la duoi ani de aceeagi pedépsg, (Met rebeliunea regulate la nnii eoiegd sal universitate, atatil
s'a urmatii eft arme. Dem rebeliunea s'a fgcut in tere, catii gi in strdinetate.
de mai multt de duol militari fitr arme, cul-
pabilulii se pedepsesce cu inchisere de la unulil SECTIUNEA II
pend la duol ani gi en reclusiune, deca rebeliu- Dezertarea in intrulil tdrei
nea s'a savirlitu cu arme.
Orl-ce rebeliune fecutA de militarT armati, Art. 225. Este consideratii ca dezerto,ii In
in numerU celil pncinil de optU, se pedepsesce intrulii te'rel
potrivitil paragrafeloril 3 gi 5 ale art. 211 aid 1. §ese dupd constatarea Iipel, ori-ce
acestul colice. suboficerii, caporalil, brigadieril ski soldatil,
Maximuid pedepsel se aplicA totU-de-una in- care lipsesce de la corpulii seil detagamentulU
stigatorilort seri gefilord de rebeliune gi mili- sal lard vole.
tarnini celui mai inaltU in gradit Cu tote acestea, dem soldatuld n'a implinit
gese lunT de servicit, nu pets fi consideratU ca
CAPITOLULt IV dczertorii, de câtd dupd lipsa de ua lunA;
2. OrT-ce snbuficerd, caporald, brigadier sea
Abusit de autorit ate soldatU, care celetoresce singuril de la on coup
la altnlii, odd aid cdrul congediii a expiratii, gi
Art. 220. Se pedepsesce en mOrte gef care in timpfi de 15 clile dupd expirarea conge-
militarii care Era' a fi provocatii i fArA ordine diulni ce i s'a fixatii pentru a sea intercere Bed
I

www.dacoromanica.ro
ski autorisatinne dirige seU ordone, und atacii ajnngerea la corpil nu s'a infripipatl
 24 LEGIMal
Art. 226. Orl-ce suboficerd, caporald, bri- 2. Déca a dezertatit fiindti in serviciti, afar1
gadierti séd solclatfi culpabild de dozertare in de casurile prevdclute de art. 205 si 206;
WU, in timpil de pace, se pedepsesce cu und 3. Déca a mai dezertatti u5.-datit.
and One la dual de inchisere. Art. 231. Ori-ce ofigerii, culpabild de de-
Déca dezertarea a urmatd pe timpU de re- zertare in strginetate, se pedepsesce en desti-
sbelii, eeft de pe unit teritorid in stare de re- tnire gicu inchisere de la unul pea la duoi ani,
sbelil add de a3ediii, pedepsa va fi de duo! pine deca dezertarea s'a intemplatt in timpti de
la cinci ani de 1111113Cii pond. pace gi cu detentiune, déca dezertarea s'a in-
Pedepsa nu va 11 mai mica de trei an! de in- templatd in timpt do resbeld, set] pe und te-
chisóre seU de muncii ptibl;ch, potrivitil casu- ritord in stare de resbelti sell de asediti.
lui in impregiurdrile urmdtere :
1. Déca culpabiluld a Nati cu densulti vre- SECTIUNEA IV
una din annele séle, sed vre-und object"), de e- Dezertarea la inamipti séil in fava
chiparnentd seu de imbraeäminte, séd calnld ;
2. Déca a dezertatil fiindO in serviciii. afar5 inamicului
de casufile preve'clute de art. 205 gi 206 ale Art. 232. Se pedepsesce cu mOrte i degra-
acestui codice ; datiune milital a ori-ce militaril culpabilii de
3. Déca a mai dezertatil i altg data'. dezertare la inamieti.
Art. 227. Se pedepsesce en gese luni pine Art. 233. Se pedepsesce cu detentiune off-
la und and de tnehisere ofi.ce ofigeril care lip- ce dtzsTtoril in Lige, inamiculni.
sone de la corpulti séti de la postuld sdd fd-
rh vole mai multil de gése slile, seU care nu SECTIUNEA v
se infgigézd cinci-spre-cleee le dupg, expira-
rea congediulul seu permisiunei Erg prejudi- Dispositiuni comune sectiunilorti
iuld dispositiunilorti legei despre positiunea precedente
agerilord. Art. 234. Se considerg ea dezertor5 cu corn-
Ori-ce ofigeril pUrhsesce corpulti séd postuld plotil ori-ce dezertare Mouth in intelegere in-
odd pe und teritorit in stare de resbeld se5 de tre mai multi de duoi militari.
asediii este declaratti de dezertord, dupd ter- Art. 235. Se pedepsesce en merte:
menele otdrite de paragrafulti precedentii, Egi 1. Culpabiluld de dezertare cu complotil in
pedepsitii cu destituire i inchisere de la duo! faga inamicului ;
pea la einci ani. 2. efulil complotului dezerthril in stritind-
Art. 228. In timpti de resbelii, termenele de tate in timpil de resbeld.
absente fixati de art. 225 gi 227 precedente se Sefuld complotului dezettIrel in Ora' seu
reducti la jumetate in stehinetate in timpU de pace, se pedepsesce
en einci peed la clece ant' de munch publica,
SECTIUNEA III deca este subotigerti, caporalii, brigadierti, see
soldatd, cu detentinne, deed; este oflgeril.
Dezertarea in strainetate In tote cele-alte casuri, culpabilulti de de-
Art. 229. Este declarat de dezertor in still- zertare cu complotd se pedepsesce cu maximul
pedepsel aretateprin dispositiunile sectiunilorU
netate trel tlile duel constatarea lipsel totti precedente, potrivitil en natnra gi impregiurrt-
militaruld cal e trece fdi d autorisatinne otarul rile crime! set delictulul.
terei, déd ori-care afara din tell plasesce cor- Art. 236. Orl-ce militard, care proved:4 seil
pult din care face parte. inlesnesce dezertarea, se pedepsesce en pedé-
Art. 230. Ori:.ce subofigeril, caporald, bri- psa cuvenitit dezertorilor duph deosebirile eta-
gadierd sea soldatd, culpabild de dezertare tornicite in acestd capitolii.
in strilinetaie, se pedepsesce cu duo! "And la Ori-ceindividil care nu este militard sell asi-
eine! ani, de munch* publied, déca dezertarea miliatd cu militaril, care faira a 6 emboser, in
s'a intimplatii in timoil de pace.
Se pedepsesce cu cinci pend la pce anl a- interesulti inamiculni sea ald rebeliloril, pro-
ved, fuse sea inlesnesce dezertarea, se pede-
ceeagi pedepsh, déca dezertarea s'a flcutil in psesce de Tribtinalul5 competinte en dna Inn!
timpd de resbelii set pe upS teritoriii in stare pene la duo! ani de inchisere.
de resbeld sea de asedid.
Pedépsa nu pete fi mai mid, de trel anl de CAPITOLULU VI
mund pnblid in casuld prevelut de paragra-
full-1 I, gi de gépte ani in casulti paragrafulni II, Vinclérea, deturnarea, punerea in gagift
in impregindrile nrmdtóre
1. Dem culpabilulti a luatU eu densulti vre- qi tanuirea objectelorei militare
una din armele sele, un5 objectil de imbritcrt-
www.dacoromanica.ro
minte soil echipament5, seri deca a hat calul;
Art. 237. Se pedepsesce de la unulti pend la
 MILITARS 26

duel anY de inchisere tot militaruld care vinde Dispositiuuile codicelui penalU ordinard se
caluld sdd, objectele sele de armare, de echi- aplied gi la furtnrile prevdclute de paragrafele
pamentd set de imbrdcdminte, munitiunile Bed precedente, ori-chndil dupd inipregiurári, pe-
ori-ce altd objectd Incedintatd mai pentru ser- depsele otarite in aceld codice vord fi mai marl
vicid. do catd cele prescrise de acestii codice.
Se pedepsesce cu aceeagl pedepsd totil miii- Art. 242. Se pedepsesce eu reclusiune tots
tarniui care cu sciintd cumpdra, sell tdinuesce militaruld care jefuesce pe und rdnitd.
ardtatele objecte. Calpabilul se osindesce cu mertea, deca pen-
Pedepsa este gem luni rend is unti and de tru a ji frd pe rãnitd, 'Id aril rani din nuoil.
inchisere deca suntii objecte de midi eeh.pa-
mentd.
Art. 238. Se pedepsesce cu gese luui pend CAPITOLULt vIII
la duel ani de inchisere tea militaruld
1. Care risipesce set deturnd armele, muni- Dcspre jafuri,, destructiuW i devasta-
tinnile séui alte objecte incredintate ml pentru tiun't de edificie
servicid ;
2. Acela care achitatd de fapta de dezertare Art. 243. Se pedepsesce cu merto in timpil
nu inflgigezd caluld care aril fi luatti cu densul de resbelt gi eu munca siinied peviétii In timp
sed armele i lucrurile. de pace gi eu degradatiune militarA, orl-ce jaf
Art. 239. Se pedepsesee eu gese luni pea seri stricaciune de objecte de brani, mArfuri
la unil and de inchisere tett militaruld care za- sdd efecte comi8e de militari in ban* seu en
logesce totul sed parte din objectele sele de ar- arme, add cu putere vddia, seii eu spargere de
mare sell mare echipamentil gi de imbráciiminte porti i locurl inchise, sed eu violinta in con-
Bed orl-ce altii objectil incredintatil ml pentru tra persenelord.
servicid. Jefuirea comisd in bandl se pedepsesce en
Pedepsa este de la duce' pend la gese luni de reclusiune in tete cele-alte casuri.
inchisere pentru objectele demicd echipament. Cu tete acestea, deed in casurile prevdclute
Art. 240. Teti individuld care cumperd, tàl- de paragrafulii 1, se gdsesce fntre culpabill
nuesce set. priimesce in zelogil a rme, munitiuni, unuld sed mai multi instigatori, unuld sed mai
objecte de imbrdcdminte de mare seri micd e- multi militari gradatl, mOrtea in timpd de
chipamentd, add ori-ce altd objectii militard, resbelti i munca silnicd pe viétd in timpti de
afard din casuri prin care regulamentele auto- pace se aplied numai instigatorilort i milita-
nisi punerea lord in ving.ere, se pedepsesce de rilord celord mai inalti in gradd.
Tribunalulii competinte cu inchibere de la gese Cei-alti culpabill se pedepsescil cu munca
luni p6nd la unti and. silnied pe timpti mtlrginitd.
Deed sunt circumstante atenuante, pedepsa
CAPITOLTJLt VII do merte se reduce la aceea a muncel eunice pe
timpti mdrginitii, pedepsa mimed silnice pe
Furtulii timpU mIrginitil la aceea a reelusiunel i pe-
depsa reclusitmel la aceea a inchiserel de la u-
Art.241. Furtul de arme gi de munitiunT earl nulti pind la duel ani.
suntii ale Statului, acela aid banilord ordina- La casd de condemnatiune la inchisere, ofi-
rub!, alu soldel i alti haul séd efectelord earl geruld culpabild se pedepsesce pe llngd acesta
Bunn ale militarului sell ale Statulni, comisti gi cu destituirea.
de militaril earl suntil comptabilI de acestea, Art. 244. Se pedepsesce eu merte in timpti
se pedepsesce cu munca silnic pe timpd mar- de resbeld, i cu munca siinicd pe vidd in timp
ginitit de pace, gi en degradatiune militard, totd cmii-
Deed culpabilulii nu este comptabilii, pedepsa litaruid care de bund-voe pune fool prin ori-
este reclusiunea. ce miiocil, ski derimd, prin explosiunea unel
Dec& sunt circumstante atenuante, pedepsa mine edificiuri, ciddimi, lucrdri militare, ma-
este reclusiunea séii inchiserea de la unulpend gazil navalii, cordbil marl gi mici, bard i orl-
la duel ani in casuld paragrafuluT 1, si Mehl- ce vase eu cari se servl armata.
serea de la unuld pend la duel ani in casul pa- Decd sunt circumstante atenuante, pedepsa
ragrafului 2. este a muncel silnice pe timpti mgrginitti.
In casil de osindl la inchisere, ofigerulU cul- Art. 245. Se pedepsesce cu munca siInic
pabild se pedepsesce gi ea destitnire. pe timpd mdrginitd totd militaruld care de bu-
Se pedepsesce cu reclusiune si, in casd de nd-voe ddriml séd pradS prin alte mipOce de
circumstante atenuante, eu inchisOre de la unul catil incendid séd explosie de veull mind, edi-
pend la duel ani, totti militarnlii care comite ficituri, clAdiri, luerdri militare, magazil nava-
nnii furtil in paguba cettitianului la care lo- corAbil marl sed midi, barce add orl-ce vase
tuesce. www.dacoromanica.ro
eu earl se servd armata.
26 LEGIUIRI
Deed sunt circumstante atenuante. pedepsa Art. 251. Se pedepsesce en unul5 p/ne la
este reclusinnea sera chiaril inchisórea de la cinel awl de inchisOre tett militarulii, tali ad-
moult pal' la duel ani, i osebit5 Ailed desti- ministratorulii se5 comptabilulii militart. care
tuirea, deed culpabiluld este oficeril. intrebuintezd cu sciintd in serviciulii sell md-
.iert. 246. Se pedepsesce cu rmirte si degra- surl si greutdtl mincinóse.
datiune rnilitard, totii militaruld care, cu scop Art. 252. Se pedepsesce cu reelusiune totii
culpabilii, stria set poruncesce stricarea in militarn15, tot5 administratorul5 sell compta-
faca inamiou'ul a midlOcelor5 de apdrare, tutu biluld militar, care contraface sell céred a con-
se5 parte din materialulti de resbehl, apron-- traface sigiliile. timbrurile éii mdrcile militare
siondrile do arme, hrand, munitiuni, efecte de destinate a fi prise sell pe aete sCtipo documents
campamentti, do echipament seri imbrdcdminte. autentice privitóre la serviciul militard. 865 pe
Pedépsa este d tentiunea, dlca crime nu s'a efecte set ori-ce objecte es smith ale armatel,
comisii in face, inamicului. set pe cari en bund sciintd le intrebuintezd.
Art. 247. Se pedepsesce cu duel One la Art. 253. Se p: depseseo ea degradatiune
5 aul de mind publicd tot5 militaruhi, care militard totil anilitarulfi, totii administratornl
cu voix4 stricd sal derimd armele, efectele de seri comptabilulii militani care procurandull
eampamentii, de incasarmarea, de echipament adeveratele sigilii, timbre se5 mdrel cari ad
seii faith iicAminte earl =Ail ale Statului fie destinatiunile ardtate la artkolul5 precedent,
ca aceste objects 'I-aU fostii incredintate pen- face se5 eked a face rui aplicatinne fraudulOsi
tru serv cid, fie cd ele serviail altord militari. sell rut intrebuintare vdtdnatOre drepturilor5
se5 earl est, opiazd add ucide mul cald sell unii seri intereseloril Statului seti a militarilord.
dobitocil de hamil orl de poverd intrebuintatil
in servicinlii armatei.
Décd culpabilulii este oficeril, pedepsa este CAPITOLULt X
destitnirea seii inchisOrea de la duol pend la
duel ani. Corunappune, prevaric qiunea , necre-
Deed Bunn' cireumstante atenuante, pedepsa dinta in serviciii si in, administra-
se reduce de la duel- lnni pea la dual ani de tiunea rnilitara.
inchisóre.
Art. 248. Se pedepsesce cu reclusiune, totll Art. 251. Se pedepsesce cu degradatie mild-
militarulii care , cu vointA, stria, rape sell tare totn militaruill, ton administratorul sell
arde registre, minute seilacte originale ale au- comptabilulti militard, culpabilil In una din
toritdtm militare. crimele de corumptie prevdclute de art. 142 §i
Décil sunt5 circumstante atenuante pedepsa 144 ale codicelui penalii ordinarii.
este inchiserea de la unulu pind la dual aul, §1 In emir' cand5 corumptia aid avea da object
destituirea, deed culpabiluln este oficeril. ad faptd eriminald care trage ud pedepsA mal
Art. 219. Toth militarulii cull abilii de o- mare de cad degradatiunea m;litard, pedépsa
racell asnpra cetAtianului la care se afld locui- cea mal mare se aplied culpabilulul.
ind5, asupra fermil seri a copiilorii lui se pe- Dead snail cilcumstante atenuante, cul: a-
depsesec cu mórte In timp5 de resbel5 si munca bilulii se pedep-sce en treT luni One' la dual
silnied pe viltd in timpil de pace. an: de inchisóre.
Cu tote ace:tea, dem incerearea de corump-
CAPITOLULt IX tie nu a avutil nici nun efectit pedepsa este de
la trel peel la sése lunl de inchisOre.
Falsa, in inaterie de administrapune Art. 255. Se pedepsesce do la §éseluni plod
ilitarei la duel ani do inehislre totii medicaid militar,
care in exercitiuld functiunilorii sele si pentrn
Art. 250. Se pedepsesce cu munca silnicd a favorisa pe cine-va da unu certificatii falsd
pe timpd radrginitii totii Inulitarulil. ton ad- se5 ascunde existentd bólelorll se5 infiumitati-
minis tratorul5 sett comptabilulii militaril care lord; ei5 pets fi ancd pedepsit §i cu destituirea.
trece en sciintd in roluri, in stdrile do situa- Dem la acesta a fostii indemnatil de demi
tiune seil de revistd und numerd de Omni, do sell de aggelninte, se pedepsesc3 cu degrada-
cal sal de clile de presentd peste efectivnl real; tiune militarA.
care aretd rind numetil mal maro de consuma- Corumptoril in acest cas ad aceea§1 pedepsd.
truni, sell. cormte Kt-co altil fald in Bente- Art. 256. Se pedepsesce en muuca siinlcd pe
lile sae. tintpa mair,oita, totil mulitarulll, totd admi-
Deed suntil circnnistante atenuante, pedépsa nistraterul5 sal comptabilul5 militaril, care a
este reclusiunea se5 inchisórea de la dual pea devenitri culpabil de crimele seri delictele pre-
la duel ant veclute prin articolele 140, 141 §i 142 ale co-
La casii de osindd, oficerult culpabil5 se pe- diceld penaid ordinard privitOre in sustragerl
depsesce §i cu destitnirea. www.dacoromanica.ro
comise de depositaril publici.
 MILITARE 11
Déca sunt circumstante atennante, pedépsa 0 in pietele de resbelti in stare de asedid, ori-
este Mel a a reclusiunel seU a inebieórel de la ce jnstiiabiiS Tribunalelorii milita re, culpabild
nunlii pad la dnoi ani, i n celii din urmA cas, add com;dice nneea din crimele prevePte la
destitutiunta 6,ca culpabilult este oficerii. eapitolnlii I, titluld II. al aeestei ctrtl, se pe-
Toth militaruli. totti administiatorulii ski depsesce en peddpsa ce se arétt. acolo.
comptabilulfi militarfi, care, alart de casurile Art. 261. Pedepscle pronunciate da legea
prevtpte prin articolulii precedent& trafict privitdre la recrutarea arrnatel aunt aplicabile
in folosuli sat fonduri add bent d'ai Statului si la tertativele de deEcte prevedute de acea
sdii al militarilord, se pedepsesce en inchicóre lege, ori care va fi jurisdietiunea chldmatt a
de la unuld pdnd la trel ani. jndeca.
Se pedepsesee cut reclusiune tern rnilitarnid, In casulii prevdclutii de aceleae beg, aceia
-LAU administratorulii séd eemptabilulli mill- earl aU fiicutd damn i fdgtdueli se pedepsescd
tar& care falsified adil m dont falsificarea sab- en pc depsele aritate de clisa lege in contra me-
stanteloril, ntateriilorU, objectelorti do brant diellorii, chirurgilor add ofipeailorui de stinelate.
aid lienide iacredintate in paza sa, add pnee Art. 262. Suntfi de atributiun,.a antoritdtil
sub privegherea. sal c are en bunt. sciintfi im- militare 0 se pedepsescc cu inch:ske care nu
parte seii ordent a se impdrti qisele substante, Ore trece peste due' luni :
materil, objecte de brand. set licuide falsificate. 1. Contraventiuuile de Potitie cornice de mi-
Peclepsa reclusinaz.1 se pronuncit asemenea li tar. ;
I. contra ori-ctrui militart, care, en seep cul- 2. Infractinn;le reglementeloril disciplinare.
pa bild imparte, séti ordent a so imptrti carnea Cu tO+e aceatca autoritatea militarl pOte
elobitócolord lovite de bolo contaglose eel-a ma- totU-dd-una, depd gravitatea fapteloril, st de-
toil, cabala*, objecte de hranA seu liculde fere judecata contraventiunilori poHtienescI
corumpte add stricate. la CancillulU d resbell, care aplict, pedépsa o-
Dem suntii cireurastante atennante, pedepsa tdrita de accatd saloon:.
recluslunel se reduce la inchisóre de la unuld Art. 263. Deed in casmild prev6dutil di am-
pSnd Ia trei aril, §1 destitutiunea, ddca culpa- ticoluld precedentil este lit parte reclamantd,
biluld este acad. actinnea despdgubirel se tritmite la juridic-
tiunea
CAPITOLULt xi t

Art. 264. Nu aunt Baptise j urisdicthi nil' Con-

Vsurparea cle unifornze, costume, insem- siblilori de resbalii infractiunile comise de mi-
Marl legilolti asupra vilmiloril, contributiuni-
ne, deroroliuki, si medalii lord indiracte, texelonii caumnale, padarilord
Art. 257. Se pedepsesce eu inchisóre de la 0 a drumurilord eelord marl.
duod luni pdad la duel anT, tote' militarul care Art. 265. It gimuIU si Pol;tia ,!ompauillord
pórtt in publicil deccratiunl, rnedalii, insem- de disciplini, a stabilimentelord ponitenciare,
ne, uniforme edit costume romdne fArt. a avea a utelieriThrii Incrt:ilorii publice, a locurilorii
dreptuld. de detentiune militant, so regulozt prin deeretil
Tot aceea0.pedilpsh se pronancit. contra fie- Domnesctl
cArni militantl care portd decoratiunl, anedalil Art. 266. Santa abrogate, la ceea ce prive-
ski insemne strtine, art a avea mai duteiii see armata, tOte dieuoiunuig antcr;Orc legi-
autorisatiune. slstive ci regulamentare, privitóre la org inisa-
tiara, la competinta i proccdura Triblnialelord
TITLULt III tallitare, precnm i la p .wilitat.2a in materii
de erime i Mule mil;tare.
Diapositiunl generale Art, 267. Padepsa do nadate cuprinst in a-
Art. 258. Tribune lele militare aplicti pede- cestd codice pentru stE'rea do resbelfi nn este
pselepreserase de legilepenale ordinare, la tote aplicablii in tirnl,i1 do r ,sbeid civilii, nici iu
crimele edit dclict le neprevNute prin acestd tint; do asedid proclamatt ha tinapil de pace.
codice, 0 in acestii cusS ddea suntfi cir UM-
stante atenuante so apliel militarilorii art. 60 Dispositiani traesitoriI
ald coclicelal aenald ordinarii.
Art. 259. In casurile provNute de art. 244, let. 238. Cdadd pedepsela determinate, de
245, 246, 247 i 24S, a acestui codice, compli- aceatil cedice suatfl mal paciu riga-Ose da cat
ell chiard nemililarl suntil pedepsiti cu aceca0 cele presc,ise do Ict;ile ant:a iOre, ole Se voni
peddest ea autoril Cr: DIM add delictulul, rtma- apliea la clime i ddiattle comise in timpulii
ndudil a so ttplice Ia easU de trebuinte art.191 lagilor antaridre, dirt duet nejaslcc2te in mo-
aid acestai co.lice. mantra preraalgSril aceatui codice.
Art. 260. In urinate, in clivisinnile terito- Art. 269. Acet,et, lege ea ra pane in Ink:mar e
riale in stare de resbelii, in commie, In judete lose loll dupl. promulgarea el.
www.dacoromanica.ro
3
28 LEGIUIRI

TABLA DE MATERI1
LA. CODICELE DE JUSTITIA MILITARA

PAO-.
CARTEA. I. Despre organisarea tribunalelonl militero. 3
Dispositiuni preliminarie g
TITLULU 1, Despre consiliilo do resbold 0 despre consilialt de rovisiune permanentti 3
Capitolulii I. Despre consiliilo do resbeld permanente in divisinnile teritoiiale. . . g
Capitolulg II. Despro consiliuld do rovisinno permanenta 5
T1TLULU 11. Despre consiliile de resbeld 0 despro consiliile de revisions in armats, in commie, in jude-
tele 0 pidtele do resbell pose in stare do asedid 6
Capilolulg I. Dospre consiliile do resbeld in arnnto 6
Capitolulg II. Despre consiliilo de revisil in armatIl 6
Capitolulg III. Dispositiune comund celord clued capitole precedents. . 7
Capitolutis IV. Despre consililie do resbel in commie, in judete 0 in pietele de resbel puse in stare de asedid 7
Capitolula V. Dospre consiliile de revisie in comune, in jndete 0. in pietele de resbel pine in stare do asedid. V
Capitolutit VI. Dispositinno comund celord duet capitolo precedents. . . . 7
T111.111.11 III. Despre pretorY g
CARTEA II. Despre compotinta tribunalelord militare g
DispositiunT generale .
TITIAILU I. Competinta consiliilord de resbold . . . . ,6
Capitolulg I. Competinta consilitlord do resbelti permanente in divisinnile teritoriale in timpd de pace. 9
Capitolalg II. Competinta consiliilord de resbol in armatele 0 in divisinnile teritoriale in timp de resbold. 9

do asedid ......... .
Capitoluig III. Competinte consilielord de resbeld in comune, in judete i in pietele de resbeld prise in stare
Capitolulg IV. Dispesitiune comund colord treY capitols precedente :
.
.
. .
.
.
. 10
10
TITIXIAJ II. Competinta consiliolord do revisions. 10
TITLU I. D III. Com petinta pretorilord 10
TITLITLU 11/. Compotinte in moil de complicitate. . . . . 10
TITL1.11.0 V. Despre recursurI la Curtee de casatiune . . . . . . 10
CARTE t III. Despro procedure inuintee tribunaleloril militare. . . . 3.1.
TITI.M.0 I. Procedure inaintes consiliilord de resbeld . . . . . , 11
Cipitolutii I. Procedure inaintoa censiliilord do resbeld, in decisinnile teritoriale in stare d o pace . 11
Seetiunea 1. Despro politia judiciard 0 despro instructinne. It
Sectiunee Il Despre darea in judecatd. 0 despre convocarea consiliuluT do res'belti 13
Sectiunes Ill. Dospre cercolaro 0 judocete . . . . . . . 13
Capitolulg 11. Procedure irnintea censiliilord de resbel in armatg, in divisinnile teritoriale effete in stare
do reabolil ti in comunele, judetele 0 pietele do resbeld in stare de asedid . . . . 17
TITLULU 11. Procedure inaintee consiliilord do revisions. . , . . 6 . 17
TITLUIX 111. Procedure inaintea pretorilord 18

. ........
TITLID.0 IV. Despro centrun sci 0 judecati in lipsd 19
TITLULU V. DispositionT generale 19
CARFEA IV. Dospre crime, delicte iti. pedepse. 20
TITLULU 1. Despre pedepso 0 efectele lIrd 20
T[TLUI,U II. Despre crime, delicto 0 peddpsa lord . 21
Capitolulii I. Tridarea, spionerea 0 embovjultt (provecatiuns la desertinne in panes. inamionlnY). 21
Capitolulii If. Crime sA &dicta in contra detoriei rnilitare 21
Capitolutu III. ((eyelid, ins :b...rdinare 0 robolinne. 22
Capitolulg IV. Abusd do autoritate 23
Capitoluig V. Nesupunerea i dezertaroa 28

....
Sectium 1 I. No,upunere3 23
Sectilmot II. Dezortarea in in'rilld tsref 2S
Sectione t 111. Dehertarea in strlinitate 24
Se. tiunei 1V. Duzert sr `.1 I 1 inamicd sea in tip. inamicului . 24
Sectiun .1. V. Disp isitionT comune sectiunilort precedente . . 24
Capitolulg Vt. vpiq 0,, dqurneree, punerea in gigid 0 tiinuirea bjectelord militare. 24
Capitolulg VII. Purtulit 25
Capitolislu VIII. Despre jafurl, deotructiunt §i devastatirinT de edificie ...... 25
Capitolulg IX. rals't 10 m st .rie de administratiuno militard . . . . . . . . 26
Capitoluli X. Corumptiuno, proverice.tiunea, necredint1 in servicid 0 in administratinnea militart. 26
Capitolulsi Xf. Usurper .1 de uniforme, costume, insemne, decoratine 0 medaliT. . . 27
TirLULU Ill. Disp. ,itiunl generale 27
DispositiunT treusitoril vr

www.dacoromanica.ro
 MILITARE 2s

LEGE
PENTRU MODIFICAREA UNORU ARTICOLE DIN LRGEA ORGANISARH PUTERII ARMATA
DIN ANULU 1868
(Decretii No. 691 din 27 Marti 1872)
Art. 1. Pnterea armatl a Rom&niel coprinde Teti ofigerii asimilati gradelor militare pre-
patru elemente distinctive : cum gi funetionaril civill ficendU parte din Ca-
a Armata permanentA cu resorva oT ; drolo armatel.
b. Armata teritoriald cu reserva el; Art. 5. Tarmenulii obligatoriii de serviciii
C. pentru armata permanent& este de 4 ant In ae-
d. Guarda origendscA pentru comunele ur- tivitate gi 4 ani in reservl, adied. : chip& 4 an1
bane, seU glótele pentru comunele rurale. de serviciU activA, vechil militari ajungl In ver-
Art. 2. Teti locurtorii tUrei, pAniênteni sta de 24 ani se liberal' pe la vetrele loril re-
imparnentenitT, de la etatea de 21 ani implinitl manendU inscrigI In contrólele corpurPori ar-
la 46 ani suntil clit)ri a puita armele in mo- matel foe& 4 anT, penS la vArsta de '29 ani, dupil
dulo urni&torti caro treed in militil. Er& pentrn armata teri-
a. Da la etatea de 21 aniimplinitl la 29 ani, torialg dap& 6 anl de activitate socotitii oar-
in armata perman nt i cea teritorialà; viciulii in patru sehimburi, trecti duel mil in
b De la etatea de 21 ani impliniti la 37 ani, reservA, dup5. earl gi dAngil treat in militil pAnS
cati nu vorti fi chematl a face parte din armata la versta de 37 ani.
permanenta gi cea teritorialA, nrecum gi cel de Strviciulir in cavaleria armatei teritoliale
etatea de la 29 ani like la 37 aM carl ad tre- va it de 5 anT activitate gi 3 ani in reserva.
cutii prin armata rrmanent i prin cea teri- Termenuld tI serviciti activU prescrisii prin
teriall fad parte din militii; legea de façkse va aplica numal Ia tineriT ce se
c. In orage de la etatea de 36 peed la 45 anT, ver inrola dap& promulgarea legil de foci, erg
in guarda ordgeniscd, potrivitil leg,i specialA ; pentru. eel veal' li se va aplica numai terinenulti
d. In comunele rural() toti aceia de la 37 de reservA, dupa prescriptiunile legit de façA.
pend la 46 anT facil parte din glOte In conditiile Art, 6. Se mantine.
ariltate mai josii. Art. 7. Tiveril de la etatea de 18 nig in mai
Art. 3. Itccrutarea obligatorie priu consarip- Oa la etatea de 21 anT impliniti earl se vont'
Vane in armata permanent& gi cea teritorialg ingagia in armata permanentA pentruuMi anti,
se va odera in tótd. intinderea terei. seu in cea teritoriall pentru duel ani, en a lorA
Top tineril ce aii ctatea de 21 anTimpliniti complectii intretinere , (afarA, de armAture
tragil la sortl. mare echipamenta cad se daU do Statii) sore a
Aceia earl verb implini etat'a de '21 aui tin- invela serviciulU militarti si a obtine un certifi-
pliT clupI operatiunea reerutiiil voril traga catii pantru acesta, vend fi scntitT de tragerea
la sorti in anulii urrnAtorii. sortilor Ta etatea de 21 ani int pliniti gi vor tra-
Nnmerile eele d'anteiti peni5 la complerfarea ce d' a dreptul In reeor va armeT in care a servA.
eifrel cmtingentulul anuIii aid armatri per- Pentru dip msa celorti alti 3 ani (4' vorii
manent() gi alu acelel ti ritoriale mergii : eele plati, spre alimentarea easel dotatiel betel, nil
d'intdit numere in armata permanent& gi cele -;nirre:i care se va fixa pe he-care an de Camila&
ea urmiz& in armata teritorialk Er& totl cci- cu ocainn a vatiiril budg, tului
aitT tine.1 cad prisosese paste accste &we con- Art. S. Si, e,eazA u& niedalie de a rgint pen-
titigL ate trecii in militil. tru a se recompensa sergentil carT vorii fi ser-
Art. 4. Teti tineril la insumarea lord in vit in aeest grad 12 aril' in activitate Mr& natl.
tr'unnlii din diferitele elemente ale euterii (ir- AcestA medalie va da dreptd la Mi pensinne
ritate depunti urmiltoi uld juramentn, fie-cal o viager& de 300 leT pe ariii cad se voill preleva
in corpulii din care facti parte : din f indurile Casei de dotatiune a Ostel.
tIn numele ml Dumue4eil, a totu puterni- Articolniti 8 se suprimh.
cold. eil j aril credintA Dornbi- Art. 9. Cavint le de cgr5.niced el dorobantVx.
toruluT Caroli I, supunere legilonii i in létori- se. inlocu,see prin cuvintele do armatri teri-
Tiler miltare, in tote ocasinuile, in tunp de pace toriala.
ca gi in resboiii, ata srmi aj ate Damucp5. , Art. 10. In timpil de resbelii ski de exer-
Aedaii jurAmentU se va depuno gi de : eitiari marl anuale, militiile vorii face parte
Teti sub lecoteneutil gi sub-o4eriT Eqpt: din din corpurile arrnatel nnnial pe catil timpu va
soIlc militare; www.dacoromanica.ro
dura acea stare, era guarda orAgeneseri T g1O-
BO fACGIIIIRI

tele vord fi cbiamate a face servicinlii de garni- Mara de serviciald ordinard, trupele din ar-
song, si pentru paza si apararea caminelorlorii. meta teritoriala pold fi concentrate si mobiii-
in totd acestil timpd diferitele elemente ale sate, in totulii sed In parte, pentru exereitiott
pnteril armate vord fi supuse la tote indetori- si manevre marl anuale, precum i pentru Ca-
rile si sub juridictinnea autorit5ti1orii militare. suri de ordine paned.
Art. 11. Cuvintele de edorobanti si grAni- Art. 41. Comunele urbane si rurale suntil
cerice se inlocuesce pun euvintele de «armata cletOre a da adapostd trupelord in marsil si in
teritorialit. timpii de concentrare. Mid regulamentd spc-
Art. V, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21 ciald va determina amdruntimile cuartiruiril in
§i 22 suntu mantinute. ceca cc privcsce prevestirea la timpd opor tund
Art. 23. Cavaleria se compune de : a auteritatilord comunale, cuff in Mee gere cu,
Regimente de rosiorl si rind eseadrend de in- comandamtil trupelord fedi reeartittunea dme-
structie. niloril pe la cuartierurl.
Art. 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, Prin incuartirarea trupelord in casurile pre-
34, 35 cti 86 suntt mantinute. vq.ute mai sued se intelege numal adapostirea,
Art. 37. Instructiunea in armata se face prin Ora nici rind Nil do alta indestnlare.
I

seoli militare, impartite in moduli: urmatord : Articoluld 42 inlocuindu-se cuventra de ado-

1. Sart de duMe grade infiintata, prin cur- roban i. prin garmata teritorialia.
puff si-anume : seóla de Antdiulti grad pentru Articoluld 43 se sr:prima.
complectarea instrnctiunii prirnard, si seOla de Art. 44 si 45 se modified, i devine art. 43.
ald dnoiiea grad pentru formarea sergentilord. Art, 43. Grriniceril intrandd in legea co-
2. S:a5' a Oiler de militari, destinata a prepare mund si facendd parte din regimentele de do-
pe cei distinsi pentru seóla militard , Ord robaatt, fruntarlile se vord pazi cc dmeni din
cei-alti p ntru o da armatel sergenti capabill. reginrentele do dorobanti, luandu-se pentru a-
3. &Ole pentru formarea ofieerilorii de in- cestd servicid, intru care nu va putea covarsi
fanterie si eavalerie, precurn i pentru armele na. distanta de la froutiera mai mare de 30 chi-
specis.le. lometri.
4. Stóla de ofteri de orieee acme. Articolrld 46 devine art. 41, inlocuindu-se
Personaluiti invatatorilord acestord scOle se cuvOntuld de gdorobanti i graniceriv prin gar-
va determma dupd necesitete. meta teritorialae.
Artieelutil 47 devine art. 45, inlocuindu-se
cuvOntuld de gdorobanti si granicer:D prin ear-
CAPITOLUIX III inata teriterieliD sr suprimAndu-ee in tota!ii a-
liniatuld d;n wind.
Armata teritorialA Art. 46. ArmA tura , imbraramiutra si mu-
nitia de resbeld se dad de catre Statd dir be-
Art. 38. Armata teritorialI eonstitue ar- getuld Ministerului do resbeid.
rnata aetivA a tie (aria divisiuni teritoriale. Judetele seat detdre a construi casarmele
Ea se cornl,une de : trrbaieciose atmatel teritoriale cu eheltaa
rOgimelittl de infenterie sub denumire de lord, confoired planuriloed tipe ckterrninate do
dorobanti; Minietc raid de resbel si in masura midiócelord
Regintente de cavalPrie sub dinbmire de cd- de earl vend putea dispuno.
larasi ; AI ticcluld 48 se reochfica in antOiuld seri a-
Bat_ril do artilerie. liMatr si devine art. 47.
In acest e. trule primal ralrele suntii perma- Art. 47. Omenii din :MVO se impartd in
acute si conferral en tabelele respective de la rood el, se : 1 clasii, so compune din toti Ome-
armata p, rotanentA. nii de 'a vOrsta de 21 pad la vOrsta de 29 ani,
Fie-ceie batanond si escolronii pOte fi de di- earl n'ad Lent paete din contingentele anuale
ferite mar iii tinumitruld Omenilord de trupd, ale armatei pernianente seri teriteriale, a ,1110£1,
dupa, n cesitatile locale, Seed cadrele lor &until elaea. se r ompure din ti ti innenil de la versta-
totti accleasi pentru fie-eare bataliona sea es- de 29 pOna la 37 aril si earl al Lent parte din,
cadrond. armata permanentA, din arrnata teritoriala si
Art 89. S3 abrogi. clin,clasa I in a miletillord.
Articoluid 40 d ,vire 39, inlocuindu-se cu- Ornewi nilitiel, fAcend abstraetiune de deo-
vOntuld de dorobanti prin gedlatasiD. sebirea etatil lord In intervalii de la 21 OM;
Art. 40. Termenuld de servieid activd in la :17 aui. PO imparte in fie-care clasa in trel
armata t: riteriala. fiirda do sése cal, va fi im- stari eed ehemari si anume :
partitd in petru sehimburi egale, alter nandil pe Antdia steee se compune de toti Omenil ne-
lito tit Cate und schimbd pentru servicid. astd insurati si din cel veiduvi fara copil;
fold in c Atii fie-care mil sa fie ua, saptilmana in A duo:, stare se comprne de toti insuratil si
servicit ci trel gptemini a casii. fara copil ;
www.dacoromanica.ro
 MILITARS 31

A treia stare se compune de totl insuratii si Acestia 'sT ad ierarchia lord deosebitil si in-
.cti copii si de cei v&luvl i cu copil. aintezd conformil regulilord stabilite pentru
in acelasl corpd de militil se aflii ernen1 de armatd.
-ate trel stirI, inc:d starea anteid este base Corpuld oficerilort militianl se compune din
corpuluI, trebuindil a fi ea totii-de-una nelipsitd oficerif carT ad dobenditil in armatd no gradii
-de ori-ce chiiimare sub anne. oficeresed si earl la esirea lord din strvicitild
Art. 49 este mentinutil si devine art. 48. armatei n'ad fostil reformatl, sOS ad fi pordutii
ticoluld 50 se modified si devine art. 49. graduld in urma unel sentinte judeedtorescit.
art. 49. Slilitlile din totd tera so compund Tineril militiani potd clobducli gradele de ca-
.din bataliOne si escadrOne, din earl elite unuld poralii, sergentd i sub-lo.:otenentil, déca voril
se anexaii. la fie-care bataliond do dorobanti sat;sface la examincle admise pentrn aceste
ni eseadrond de cdidrasi; cadrele armatel te- grade la armata permanentl, fdril a putea trece
litorialo suntd insfireinate en instructia mili- vre ud-datkeu aceste grade in armata perma-
tianilord. nentd; erd pentru cele-alte grade superiOre, de
Militianil se exercitézii, in tote Daminicila sublocotenentil, militianil ic vord votoa do-
prin comunele lord si so potd coneentra pentru bdiidi (numal in ekmentuld militiel). afar& de
instructie : cei din clasa I-id de dila on pe an, casuld prevOutti in voila lege de inbintare.
cincI-spro-g.ece i1e pdindvera si cinel-spre cleee Articolele 54 si 55 se abi-ogd.
tómna, si acesta pe eatii se 1,Ote Era' a se im- Articoluld 56 este mantinntd ci &sine 52,
pedica Incrul campului, erd militienil do daze. Articoluld 57 se abrogii.
a 1I-a numal ud-datS pe and, cincl-spre-pee Art. 58 este inantinutii i devine art. 53.
iIe tómna. Articoluld 59 se abrogd.
Art. 51. e abrogd. Articolulti GO devine art.54, suprimfindu-se
Articoluld 52 se rnodiflc i devine art 50. end 'stele cafard din cairele permanonte i sta-
Art. 50. Cadrelo, arrnatel teritoriale suntil told majoiii citatii la articoluld preccdentd:D
insdroinate en instcuctia betaliónelord si es- Artieoluld 61 este mantimitil i devine arti-
cadrónolord de militiI coiespunytóre cormari- coluld 55.
lord lord si tinS coutrOiele militiilord. Articoluld 62 se ab:ogd.
Articoluld 53 se modified si devine art.51. Articoluld 63 esto mantinutil ci denine arti-
Art. 51. Se constitue cadrelo bataliemelord eol,Id 56.
li eseadiónelofil de militii s;,re a servi la casil Articoluld 64 &vine art. 57, addoziindu-se
de concentrb:rl pent: a instruotione i pentru cd rimarele echcpamenti so va da de St.A. pre-
casuld de resbeld. rurn si imbricrimintea in tiropuld de I'd:Amid».
Atdtd pentru con-stituirca acestor cadre pre- Articolelo 65. 66, 67 ci 68 sane' mantinnte
cum si pent. u acelca ale guardelor oriseneseL si devii.e art. 58, 59, GO 0 61.
catS si pentru compleetarea cadrelord armatei Art. 62. Tabelele litera s t.. sunt desfiiatate.
teritoriale i glOtfloril, se censtitue mid corpil Articoluld 69 este mantinutd i devine arti-
de oflpri mili tiani p recum si de grade inforiO re. coluld 63.

ADM N iSTRATIUNEA CENTRALA LIT. A

,WIEOMMOMMIMEIZI.pmel

g
11 <
PERSONALtT C4
o
i-i .4 g PERSONALt 1

l'
o
};.
4 E-4° 81 0
.........--- 1 c..,'

Ministru 1 14- 4
Bepottatil. . . 33 n56q 19
Capitani ajutanti 2 2 4
Direetore generald 1 1 3
Directore de servicid . . . 4 4 8 Omeni de servicia
Sefi
. de Murrill{ Clasa l" 4 111 11 UsierT 7 7
.
Sub-srlfl de biurourT 14 19 Purtdt. de scris Pdeet. 44 }-8 8 8
Rtgistratord generald . .
Registratori si arehivarl.
1
9
1

4 . 1. j7,1-5 7
Copisti
Ciasa I. . . . 12 I_ 30 30
Totatil 15 50 83
i
II. . . . 18 J
Acestd personald se pOte mAri sell miecora
Reportd. . . ,
www.dacoromanica.ro
33 35 673 191
dupd necesitate prin legea budgetard
32
1.1:011111,1

STATULC-MAJORti ALU INTENDENTA LIT. C.

ARMATEL LIT. B.

_I
I
OBSERVATIE
IOFICERT-1
.i.,.
A 4
p
il .4 PERSONALt .7

PERSONALtT
-4
i

AI
to
U 2 1 A 2
[1.4 tiO 8
-,4E-100

!
.... Intendentl generall asimilatT gra-
I I
Statii majorugenerata dului de generald de brigadd . . . 2 6
Intendenti asimilatl graduluI de
Generall de divisiI . . 4 4 16 colonelii 4 8
Generall de brigadd, din carl Sub-intendentl asimilatl gradulni
unuld inspectord aid artileriei de locot.-coloneld
si unuld aid cavaleriel. , . . 8 1 8 24
4 8
Adjunctl 1 Clasa I asim. g. de m. 12 12
Corpulit de statei-majonl
12 5 12 40_ * 11 * z v c. 18
Totald . . . . :1TO 7371

Colonell 2 -- 2 6 In timpf de campanie . adjunctil tie clasa I

Locot-co1one1l 3 3 6 vor avert cdte trel cal, erd adjunctil de clasa II
Mnjw I 6 6 12 vord avea cdte und calf.
CdpitanT 16 16 32 Acestd personalli se va marl dupil trebuintd
Cato und registratord qi ar - in timpil de resbeld, éril in timpti de pace se
hivard pentru fie-care statd- va lua numal personalulil strictil necesarif
majord de divisie 4 4 -- , dup d. legea budgetard.
Copitl pentru staturile-ma-
jore ale divhiiloril teritoriale STATU-MAJORULU
li dapod 8 8
DOMNESCU LIT. D.
Statü-majoruld pietelorii
,..,... !4
Colonelii seil locot.-colonelil,

OlISERVAT
comandautil de piatd alu ora- PERSONALt 0- >
mului Buctresci . . . 1 1 3 x .
Capitani-ajutantl de piattl 2 2 2 E.- :-<-.

30 n 42 61 =1=111Minil SMMIMMIIII=MIN
Totald In 12 54 in,
General de brigadd, qcfuld statu-
Arestd personald in timpd de resbeld so va iff majoril 1 4
initri dupd trebuinta, érit in 0)10 de pace se I
Colonell 2 6
v a milrgini personaluld strictd necesarid, con - Locot.-coloneli 2 4
formil legil budgetaril. Generalii in activitate Majorl 4 8
ad di eptu la und ajutantil cu graduld do loco-
tenentd. Totald . . . . 7)17§

.
AMIN.

INFANTERIA I IT. E.
CADRELE UNUI EEGIMEMT DE INFANTERIE DE 3 BATALIOANE DE LIN'E SI 1 DE DEPOSIT
........°"... ".'
TOTALIJ _.
...-..-.,., t..

NUMIREA GRADELORt . E-1

E
pl
m

o -,11 E- 0 A
U 0
Ofiveri asimilari 31
ICOlonen 1 1

I jlLocot.-colonelil 1 --- 1 2
7
i

www.dacoromanica.ro
P.cannr+A 9 9 1R
 uILITASR

TOTAL!?
.
E.
..------ - gal

E.
1
NIIMIREA GRADELORt C. 'i t a -
:t.
to
w
I .,
to

o 41 Eg o u oal
.:1

Reportatil. . . . 2!-- 2 5

Majork phi do batalionii 3 3 6

Thesaurarfi
C 5pitanI s a asimilati 1 Cu imbrIcliminte
1
1
2 2 1
xi Ajntorulii thesanrarnluI
o Sub-loc. ea asimilatl 1 1
Ajutorul ofiçernlul en Imbradminte 1 1 2
2
.-,

'4

iD
CApitanl comandant1 de companie
Lecotenenti de companie
116
16
16
16 -
Pentrn companiile din bataliemele active. . . 21 128 28
Snb-locoten. 1 Pentrn companiile din batalionnlii de deposit 4
;.; 1

I. 1

.
..,
.1
Media
i De regimentii clasa I
De batalionü clasa I
De batalionil clasa II
1
1
2
1 4 4

Farniacistil de batalioiA clasa I ,, 1

I
-- 1
I
Farmacistil de bataliont class II
§effi de
t Preot5
=ski. 1
1
1
1 .j
ii
Trupa 1 69 8 77

1
Ajutantl sub-ofiçeri 4 4
0 Tamburii-majort
,
1 1
,-, vacmaisteri 1 1

}
-4
x Tamburl 2
6 Caporal'. I Corni§tY 2 5 5
E.
4
Its
j3
t'.7
S'apgtorl
Soldqi sAptitorl
Sub-fiefd de musici
1

1
f I 12 12 I
Clasa I
,/D

4') 3111sicanti
1
Clasa II.
............ . ..
126
1 -- 43 43
Clasa III
Sergentiimajorb
Secretarl
. . . . 24

2
I 1 1

Furierl 1
.. ..
Oa"

2
z
.1
SergentI
Idagasineri . . . .
Instructorii de sciimit
Armnrieril
. . . . . . . . . 1
1
1
1 8 8

as MaesterI Croitorti 1
FA
5:1 Cismaril 1
.4 I
P4
44
SecretarY 4
x Purierd 1
.4
Caporall 1 Infirmieri 2 12 1
Z'
.1
Armuriert 1 1
P.
x UvrierI / Croitori 2
0
--__)
Cismarl 2
a
Armurierl. 4
Sol datI Uvrie rl / CroitorY 42 42

I
{
Cismari 20
18 }
www.dacoromanica.ro
Reportil : --- 129 129 -
34 LEGIUIRI

-----.,
TOTALU

..
r -a
.4 >
NUMIREA GRADEL ORT1 ..i'l 5 2
g
0 0 00
1
c7, i-4 .Ti :ci co
-=7:1 E-i
......... -.1
Reportatil 1191 129 A
; Serg nt'-rnajori 12 12
a Sergcnt1 96 96
41
a ---, >> furieri 12 12
cs1 Capol ail 192 192
ca 72, ,
24 24
,.,
..".:. Coi nisti 24 24 0
c...) &Nati ,. 1440 1440
c' Seigehtf-majori . 4 4 -
45; I Sergcnti. -
r Futicri I

1 t Caporall-furielI
g
1-1
16
4
4
4
4
16

Caporail --1 l'2 32

al t; Tobogari 4 4
6 1 CorniKi 4 4
, .
= 1
1997 1997 =
Total5 generalii G91 8 19970974 ri
Efectivulii unel companii in soldati in timpli de pace va fi de 120 ómeni, &II in tlinpil do
rasbelil pLie la 250.
Fie-care companiP, afarfi de a batalióneloiii de depositii, are 4 ofigeri in timpl dP pace ,si
5 in timpfi do resbelii.

iNFANTERIA (urmare) LIT. F.

CADRELE UNUI BATALIONU DE VENATORI

41
.i..,

NUMIREA GRADELORU -,-

w
= ,..;.
rg
..1

0 al 41

4
0 04 C..) 0
OfiCeri
8 Mdjorii sO 1ocotenentil-co1one15 lefil de batalionii. . 1 1 2
{Ajucompatorii.
Cpitani de my
11
41
5 5 2 Ajutor
P
it
Locot. sell asimiliati I1Cu
T-sauraril 1)
2 -- 2
.0
5
imbrficilminte. .... . . . 1
3,-°,

?,
Sub-loc. séii asimiliat ajut. oficerulul cu inibrficilminte
Locotenenti de companii.
1
4
1
4
1 I
E, Sublocotenenti de companil 8 8
V, Medicil de regimentii clasa II 1 1
1 .72 Medicil de batalionii clasa I. 1 1
Farmacistii de batalionti clasa II
"'moth. 1 1 1

l
=
1

www.dacoromanica.ro Reportii. . . 21 1 4 25 4
 MILITAI1E S5

.1=0.=111 011131.11 WI

4
NUMIREA GRADELORt z
0 (7,
wel
cc

CCM -1:1, 113172271 anko=r

De reportatti 21 4 25 41

Trup a
Adjutant6 subofimii. 1 1
S rgentii coinistfi. 1 1

Caporalid cornistil. 1 1
.8 Sergenth majoril vacmadeter. 1 1

Sergent6 majoril 1 1

Secretarl. 2
Eurieril . 1

Magaziner6 . . . . . . . .. 3

-S rgenV Instructort de SeTiria 1 -- 8 s

Armurierii. 1
Maestr Croitorii. I

C1
Cismar6. 1

S, cretmi 3
Friri&rb 1

Capoi a1i
I Infirmieril. 1
8 8
Armurieril 1

1 UvrierI 1 Croitoril. 1

Cismari). 1

1
Armurierii.
Soldati { Uvrieri C7oitori. 12 11 _ 23 23
Ci SIII a rl 10

S,rgentl majerl 4 4
Z
Sergeuci _ 32 32
<4
P.
Furioii. 4 4
a Caporall. 61 64
o o.MW 16 16
c.)
S,Idali. -- 480 4801

Totalii generalil 21 4 644 669!

= 694 6941-----
4

--
Efectivu16 companiilorii in so1dat1 ca i 1a regimentele de infanterie.
Fie-care cornpanie are 4 oficerl in timpil de pa'2e §1 5 in timpil de resbelii.
as 1 I M. I ..71.0.1111
INFANTERIA (urmare) LIT G.
CADRELE UNEI COMPANII DE DISCIPLINA

wI

NUMIREA GRADELORt
I
r,
C
.I .E..1

NOMIREA GRADELORt
.----7
1

I.....--- --
Ofiveri
4.1 E.?,
WM.* ..6
Locotenentl.
Do reporta-ii1.
0
7.17-= ...a...
2
g
EV1
2
lapitani. I 11 Soldocotenenti. 2
RPportA. .
_. _
www.dacoromanica.ro
1 --, 1 5
aMmMIN
I: 5
35

I
vl 1.1

. F4
.-e
F-0

i,

TOTALII
iu

I TOTALLY
NUMIREA GRADELORt NUMIREA GRADELORU P4
.44
dl

. .
... F.
0
0 E-4
(8
0c` 2

.,............
o=. CO
E-1 H 0 co

VNEW MIMI lima ..,, .=,

Reportt. . . S 5
&porn. . 5 10 15
Trupa Croitor6
.

1
Dtr aestri 2 2
Sergentt major6 1 1 Cismar5. 1
SergentI 8 8 CaporalI 16 16
Forierti. 1 1 TobosarI sat cornistl 2 2
De reportatl. . 5 iii TE Total6 genera16. . 1 .gi A
1110IMIMMI

CAVALER IA LIT. H.

CADRELE UNUI REGIMENTU DE 5 ESCADROANE DIN CARI UNULU DE DEPOSITU

OAMENI CAI
1

NITMIREA GRADELORt
,

,y,
5,
5- tg ;1
0
u
g 0
i'-,1 i::1

0 ii-,
H 0,-;.,
.., F' 0
CQ

.......
.1:1
=Nos ma se
E-4
,.. ore= .......

Oficerl
Co1one1 ii sa locot.-co1one15. 1 1 1 3
Locot nentil colonelt. 1 1
tO
2 2
Major; 2 2 4 4
Clipitan1 st56 asimilatT {Tesanrar5. 1
2 2 4 4
Cu ImbrIdminte 1

Subl000tenenti 1366 asimilatI l Ajutorulii.

-
tesauraruinT . 1 2 2 2 2
Apt. ofi9. cu imbr6,c6m. 1
CApitanI comandanti do escadrOno 5 5 10 10
Locotenent1 de escadrimc 10 10 10 10
'ublocotenentl de escadrOne 15 15 15 15
lIedicti de regiment6 clasa 1 1

.
1 1 1
v v batalionil
..
v 1. 1 1 1 1
. 2. 1 1 ll 1

Vtterinar6 de regiMentA clasa 2 sal clam 1 1 1 11 1

. * division clasa 1. 1 1 11 1
* v v v 2 1 1 11 1
ISef0 de muzicii 1 1 1 1
IPrcotil 1 1 1 1

Trapa
Ajutantl sub-ofivrI 2 2 2 2
Trompet1 majorl. 1 1 1 1
Brigadieri trompeti . 1 1 1 1 1
Subpf6 de muzic6 1

Muzicant1 Clasa 1 , 3
{ Class '2 10 32 32 32 32
Clan 3 16
www.dacoromanica.ro
Reportt. . .1 38 82 56 36 94
 MILECARK

ObIlttir
______-----, -----
- CAI
'37

I
NIIMIREA GRADELORII F.; !,..1
.-

IA91111LAT1
.3 .4
0-
g
pl
g o al
0 i:.
E- H CD
,

Reportatd. . . 38 8 33 821 56 36 94
Sergentd majord vacmaistere 1 1 1 1 1

Sergentti niajord I 1 1 1 1
. Secretari
Farierii 1
In firmiert . 1
74 Sergentt Magazineril 1
0A Inatrne.de scrim& . 1 10 10
z Maieterl f Armnrierd . . . 1
EC

z Croitord 1
r7 Cismard. 1
1
4 elarti. 1
g Secre tart
4
4
. Infirtnieri . . . . .
4
4
o
zo
Brigadieri Armuriert. 1
12 12
a Uvrier1
JCisrnar d 1

4
o
4
A Croitord.
I Armurieri.
islarti ... 2
1
1

I
Soldati Urrieri Croitorl. 15
Cismarl. 12 32 32
. Solari. ..... . . 3
Sergent1 majori 4 4 4 4
g Sergenti 32 32 32 32
z4 Furieri 4 4 4 4
0
g BrigadierT furierl 4 4 4 4
0
.1
Brigadieri 64 64 64 64
,-; T rom pep. 16 16 16 16

1.'
Potcovari
Soldati
Sergentd majoil --
16

1
16
480 480
1
. 440 440
9

1
9

1
oA. Sergenti 4 4 4 4
Furiert . 1
, Brigadierii fader S. 1 1
11 1
1
1
1
Brigadierl.

..
A 8 8 8 8
(I Trompetil 1 1 1 1
4 Potcovard 1 1 1 1
Totald generald. . 8 8 729 775 56 627 683
ec ivu unu esca , roil In so - - a qt. cal vail m timpü de lace de 120 dmeni j 100 cai,
éra' in timpd de reebeld Ong la 200 Omen! gi 170 cal on reserva.
..1
STAT. MAJ. AL ARTILERIEI LIT. I. STAT.MAJ. AL ARTILERIEI
_ 1

IMMM1,M
LIT. I.

I g 74
..g 1
74
ir 1
P p. V -4 P GIrq
NUMiREA GRADELORI g 1
I 1 NUMIREA GRADELOR Pc., '''' .4 P
'i A. 4 p
11
0
7 = =1-1
-.1
0 tti
'olonelf:
Reportd.
1 I

31
Reportata.
Locotencntu coleneld.
i E-1 1 E-1 c.)':1

3
www.dacoromanica.ro
1 -_-: I I
2 2
I
1
98 I.G1rnItI

1
=WM'

Ca' l'4'
ti
N1JMIREA GRADELOB i r3 4a. NUMIREA GRADELUR c4 .4

1 cAl
3
F4 0
0 Itql 0 :4 E

Reportatu. 'I WW2

E-
s..,
5
1 " ..,.........
Reportatii, 5

I
.
najori 2 41 1
Tr up a.
CEipitaiT 4 4
Sergentil major5 . 1

11,1
.
Clasal 5
8
Guarcli de ai t. a 2 8 S3rgent1
Forieri 2
a 3 16
-- Brigadieri . . . . . 10 10

1
Maisteri efi . . . . 50
20 20 .--
MaisterI brigadieri . .

1
Desemn'Atoril 3
Trompet1 2

I
Cadrele unei companif -§gri 13
Soldatf. 120

I
. . ,

1
de uvrieri "7 163 130

1
7

I
Cilpitaa 1 Toba15... 5 ----, 163 t68

1
Totald genera16... Ti-TA 163 259 5

1,1 ,7I
Locotenenti . . . . . 2
Sublocotenentl. . . . '2
Efectivulii companie iu soldati so va lua
R. poetil. . 5
.1.411i117.72111.1M MOINIZIIMMINIOMIZZIWOMII dup6, trelmintl.

ARMERIA LiT. J.

CADRELE UNUI REGIMENTU DE ARTILERIE DE 8 BATERII

.111. EISIMMMSM117710:171111M

0 A 11 EN I CAI
------ TRUPEI

ORBERvATIE
1
o
NUMIREA GRA.DELORU g
a z ,
4
r.
.
iol g
.
E-, r".1
E.
0
oP
1:)::..

0 :=1 E-4
py ;0
I.4
(0
7.7-i

1111.11Mioem wilopm6 seam. 1.==.0 113325

Ofigeri 1

Colonelil .
Locotenc tO colonelii.
. . . . . .........
. . .....
. .
1
1
1 3
2
Majo.5 2 2 4 4
Cdpit. sS5 .asim. easier i ofiçr cu 1mbràcm 2 21 4 4
Cipitam do batciii 8 8 16 16
Locotenentl de bateril 16 16 16 11;

SublocotenPuti 1
ajut. de comp. 8611 asimilati 1 ls _ 18 18
1

1,
de baterii 16
I
( de regimentil clasa 1 .
M.dici de divisionti a 1
1
1 3 3 3' _ 3
de division6. a 2 1
I[
I
Veterinarti do regiment clasa 2 séti de el. 1 1

a a diisionil a 1. 1} 3 31 1
3 3
a a a a 2. 1 I

F.rmacisti; de divisio n5 clasa 2. 1 1 1 _ 1

Prcot ii I 1 1 _
.---,
www.dacoromanica.ro
Report & .1 48 8 = 56 70..---....- ---, 70
 MILITARE 39
..mbalt
1
OmENI CA1
TRUPEI

0135ERYATIE
NUMIREA GRADELORU .4
I

e. 1 0
0w z P.
o .4
E.
5 R r. al
0 wt1 E-4 D: 0
Lib
A
Iflollsamem.11 *MN MIENNI Ilamem

Reportatti . . 48 8 ---1 56 70 _ 70
Trup a
Vaanaesteril deergria-majoril, 1 1 I 1 1

Adjutinti sub-oficeri 2 2 2
.(!f6-artitici erfi sergentii-msjuril 1 1 1
ub-§tfi artificial gsergentlx. 2 ,1 2
Tromp et-majoril 1 1 1 1
1 SergCntü-major6 . . . . . . 1 1 1

I
Porier6 1'
Secrotaril 1

1 Sfrgerrif Magazinilrl 2
Infiimiert. 1 9 9
Armurierl 1

Maesteri de scrima 1
Croitoril 1
§elard §i curelart. 'II

Seretari 4
Infirmierb
Brtadierli Potcovard . . ...
.
Armurierl
1
1
1 12 12
1 livrierl 1 Cismari }
Croitorl . . 2
Harl qi curelarfi. 1

Infirmieril .....
Soldatl
Uvrierl Croitorl
Armurieri
Cismari . . .
2
16 1
12
33 3;.

Se1arI 0 curelarl . 2

Sergentl-majorl 8 8 8
Sergcntl 64 64 64 64
Funell
Brigadierl- furierI
Brigadieri
........ 8
8
96 90
8
8
8
8
48 48
8

At tificieri 48 48

So1da ti tunarq servitori

conductorl
de piese 288
876 376
r.Scz
752 752
Trompcti 16 lo 16 16
Furan 11 lemnarl 82 3
Curelarl
Putcovari

TotalA generalii 48 g 10j8 1091 ....

=
71159 752 9511
sedesai10.1217:11111
16
16
1018 1085
16
16
159 752 911

In Unapt de resbelA cfectivalti soldatilotfi ervitori de picse se va spun cu iurne'tate ili

eonductorilor0 DCA la 49 (meth'www.dacoromanica.ro
de bateriI, erg al cailorn de trasu cu julatate,
to LEGIUIRI

ARTI LE RI A LIT. K.
CADRELE MUT DIV1SOND DE PONTONIERI

OMENT I CAI

NUMIREA GRADELORt Cd .1 4 0
U
P4 al :.44 til Pci 1 t +7 V
V. E..
0 E8

-....,,,.....
E:
,,
Majorulii-comandantnlii-divisionului 1 1 2 2
o C5pitani-cornandanti de companif 2 2 4 4
IC! LocotenentI . . . . . . . . 4 411 4 4
-E1 Locotenentil 1361 asirnilatii tEsaularil 1 1
62 Locot E,eil asimilatii cu irnlAleilmintea 1 11

< Sub-le-cot, nentY 4 4 4

E.
c/2 Medial de batalionil clam J 1 1

Farrnacistil de batalionii clasa II 1 1

rj 7, Sergent-secretarti 1 1

p., I Seigent-trompet5 1 1

Ac;2' Capuiali-secretarl 2 2

Cadrele ?mei companil

Sergentii-adjutant5 1 1
Sergent-majoril 1 1
Sergenti 6 6
Furieril 1 l
Brigadieri 6 6 I
Maesteri 12 12
Trompetl 2 2
Soldati
Total5 ... i 15 ,
I 80 80
113 128 141 14

Efeetivul in sold* in timp de pace va fi OM:11a 80 ómenT, &it in timp de resbel p6a5 la 140.

ARTILERIA LIT. L.
--..... OMENI
eM,la 1 a s

CAI I c4

CADRELE UNEI SECTIUNI DE ARTILERIA NUMIREA .<

DE TRENU GRADELORU

NUMIREA
OMFNI CAI
.4 .4
-',
..,
I
1

Reportatii ...
3 E'l
K,

!no
1
.
L.7

1
bal
0

2
ErT,

1
al
C-1 A

1
00 E-1
'E.4.

2
14

mem

GRADELORU ;c:9 "4

C..
ul
C.,
Cx; C4
1
S rgenti 2 2 2 2
Purieril 1 1 1 1
0=I Cal
z-, 0
E-1 A fz1 :7- -='. BrigadierT 4 4 4 4 1
11/ NOM" 0= 9.1 ea=
Trompeti. . , . . 2 2 2 2
Ofigeri Curelaril 1 1 1 . 1

Locotenentil . . . . 1 1 1 1[ Soldatl 60 60 50 50
Totalil ,- -7 0.-.113T-.
71 T", 1 61 72
Trupa 1 sews MEMER

Sergentii-majorii. . 1 1 1
i Efectivulft in soldati i cal s 1 LI in timp de
i
1
pace de 60 imeni i 50 oal, &á in Cavil do
Report5 . .. '72. i -1
www.dacoromanica.ro
resbelii se va m i dupi treb iintX.
I r2
 HILITA RE 41

CADRELE BATILIONIILUI DE POMPIERI LIT. M.

PS
TOTAL t-1

NUMIREA GRADELORII o i
0 cn
'41 El -0 0 0 cTz

Ofiveri 1

Locotenent-coloneld, set majord §efu1d batalionulul. . 1 1 2

Adjntord .
C'Apitaiii Instructord de pornpe §i gimnasticA . 1 8 8 8
I. De companie 6
. Locotenentl Casing 1
ski 2 2 2
asimilati I. Cu lmbrgcdminte 1
Locotenenti de companii . . . . . 6 6 C
Sub-ocoteiientiI Adjutotuld casierulul . ii
sed 2 2 2
asimilati t Portii drapeld 1
Sub-locotenenti de companil 6 6 6
",,, Medicd de regimentil clasa II 1 I 1
Medial de batationd clan II 1 1 1
Veterinard de divieiond clasa I 1 1
1
Farmacistil de bataliond clasa II 1
1 Prcotil 1 1
25 5 30 27
Trupa EMIINZIU

8 Sub-veterinard 1 1
S3 Adjutantii sub-ofiçerii 1 1
8 ?' Sergent-cornist. 1 1
.* ...i Caporal-cornist 1 1
'di 1 Sergent-ma or 1 1
iSecretary 2
Furieril 1
Magazinerd 1
Sergenti Instructord de scrimd . 1
Armurierd 1
C .oitord 11__ 12 12
Cismaril 1
Maestri . S lard 1
I lemnard 1
F raril 1
o Potcovard . 1
Secretarl 3
CaporalI { Furierti 1
Infirmier. . 1
Armurierd 1
Croitorl . 2 13 13
Uvrierl . Ctsmari 2
.
Lemnaril . 1
Ferarl 1
Potcovarii . 1
IArmurierd I
CroitorY 18
Cismari
Soldati i Uvrierl Selari
LemnarY
.
18
2
8
1 55
.
55

I Ferarl 8
www.dacoromanica.ro
Reportii . 1 e4 85
MIWISN11.7 111111111Wrii
42 LEGIUIRI
1/amma.maa= 111Meile

TOTAL
NUMIREA GRADELORt
1-1
a -4

F=1 tn.
a a
E-1 -0
lkportatit . 7.-- 1 811 85
clergent-majoiT 6
Srrvr 0-Allier'''. 6
Serg- .yo 48
0 Ca pco all 06 I 1

Coru:Tt1 24 I .1

S i'daci 600
71
"4
9'26 936 174
04
a Conductorii trasurelorti
6 Srgent' 6
aporc.11 12
So.d at i 132
PotcL varf 6
1 ---: 1 1010 102174,
Totalli generalii ...I 25 6 1°10 1051 001:
Efectivo14 uuel companil se va putea mari ski miepra dupg1 trcbungii.

GENIU MUILII:=221=1==pop .411E90 ---, itninsral-73,

Lu.N. v.,
<
STATULU P.L.TORU DE GENIU NUMIREA 1 El I:I a
rervemrsi eennat-s.......m.e=s weensoneeeserassemmeseetr
GRADELORU <
t, o 0
p Q' 4 al
NUMIREA
RADELORUp
.f .4

0
0 -----e. E-.
...... _=_, Ve7;ff. GEM.

0 6 Reportatu .. .1 12 21 30 161

ColiaT el eeS 10 UU.-001 1 1 2 1

Caserimanl ehxsa, 1 .. . 20 20
Msjori
Capitani . . . . .
4
I7
7
4 8
6 D semnatori
1agp 2
.
.

.
. 20 20
4 4
GaNi de gen.{ clasa 1.
clasa 2.
Ileporth . , .
8
16 16
P.. 2436 16
8
- 1
5 Totalii 1 12 CP 80_16
Personalult se va aiLina, du: a tlib -luta" in
timpS de resbehl-
ineelifar

GEN I U LIT. 0.
CADPELE UNIJI BATALIONU DE GENIU DE P1TRU COMPANII
r1.5.50901..632727Inec, 1174,991.1.1.
lolAi 4
NUMIREA GRADELORU vz
a
o 0a
-4 ,
Si
11

Majorl sa lee 4.
C5pitan't 1 A jutoril
do comp n'i
olonPlii
°fiver i
§ il do h talionu
11
4f
r 1
,
5
1 2

Locoten ntl se" asimilat. 1 Tenurarii 1)

2
Cu imbritc;iminte 1
Sub-1o^ot. sa asimilat ajutor o0sertilu1 en fmbrgcéminte . 1
I no t-uencI de COIT pan il 4
Sub locotcnc tT de comparnI . 8 -
Med cu de reginhntd clasa 2 1
M dhil de batalionii dim. 2 1
Farmacistd do bat: lionil c'lasa 2 1
PreoU. 1

www.dacoromanica.ro
RoperW ... ale.21 71 .T3 ---'2
1,1.....a.ssIMIIGEn ,i5C11.011:01:60.01,
 AIILITARE 43
.....

I
TOTAL. ,
I
g E.
.4
. .4

I OFICERI
NUMIREA GRADELORt Irc. .4

I TRUPA
...
g g
g
C
4 r4
'0 CD 0
cq

Reportatii 21 4 23 2
Trupa

2:4
cg Ajutantii sub-oficerti
Sergentii-majorti vacmaestrti
1
1
1
1
-
U x. Sergentii cornistii 1 1
Caporalit cornistii 1 1
,b Sergentil-majoril 11 1

Secretari 2
Magasinerti 11
Furieril . 1

F, Sergrntl de serimA 1
9 9
A
z..x Armurierii 1
a Maestri Lemnaril 1
z Croitord 1
'4 Cismarti 1
Secretari

"
-4 4
m
-4
4. Caporali i Infirmieri' . 1
-a Armurieril 11
0 Lemnaril
g
p tivrierI 1
z0 Croitorti 1
E. Cismaril 1
o
0 1

ck I Annurier1 2
Soldatl Tivrieri LemnarI 4
. ..
14 32 32
( CismarI. 12
: Sergentl-majori . 4 4
Sergentl 32 32
i7 Furieri 4 4
Z
ai Caporali 64 64
-
A,
Cornigti 16 16 i
(.5 I SW* I 7_ 480 480 I
1= 6501655 ---:
==.-

Totalulii batalionului . . 1 21 4 6551680 1

.. ..... .. _
une compann In soldaI va t In timpü de pace de Ia
__
eMctwnIu 120, era in timpti de
resbelii pene la 250, cum gi a se imulti nurarulti companiilorti de minori saperi §i conductori
dup§., trebnintii.

GENDARMERIA. LIT. P.
CADRELE GENDARMERIE!
OMENI CAI

NUMIREA GRADELORt g g gI E4

o g
E-4
0
0F E-4 0
Cadrele unu eseadronil
Oficeri
Ca'pitani 1 1 2 2
Locotenenti 2 2 2 2
Sub-locotenenntl 2 2 2 2
www.dacoromanica.ro
Reportil . . I 51 I5 6 H 61
4
 44 LEGIUIIII
----
088.

I
i

I
E.

NUMIREA GRADELORC .

I TRUPEI
1 TRUPA
gd
{4
=

Reportatil 5 5 6 6
Trupa
Sergenta-majorS 1 1 1 1
Sergentl 8 8 8 8
. furierT 1 1 1 1
Brigadieri 16 16 16 16
Potcovarl 2 2 2 2
Tromp etT 2 2 2 2
So1dati
=
140 140
170 170
110 140
140 140
_
_ 6 140 146

_
5 170 175
Cadrele unel companil
Oficeri
Cápitaui 1 1
Locotenentl 2 2
Sub-iocotenenil 2 2
Trupa 5 5
Sergentl-majorl 1 1
Sergenti 8 8
Sergenti furieri 1 1
Caporali 16 16
Tobosari sell cornigtT -- 4 4
So1dati 100 100
113300 11,3305

Totalii I I
Naingr ulii soldatiloril din fie-care companie séS escadronii de gendarmi se pito mari dupa
trebuint á.
FLOTILA LIT. II.
IIMEM=1,

0
I [4
1 NUNIREA FRADELORA p, 5
1

0 ..., E.4
NUMIREA GRADELORII I Li

IcS-'' 1i1 Reportatil. . 5 6 11

MedicS de regiment clasa 2 1 1
Statii majorulii ilotilel batalionil 2 2 1 1
FarmacistS de batalion cl. 2 1 1
Co1. soil loc.-col. corn. flotilei 1 1
Ciipitani 2 - 2 Trupa
Cadr :e unel compan'i ea
3
--- -- 3
Sergentil majorii 1
bastimentil
Oficerzi
Sergentil farierd
Sergentl. . . .
Caporali
...... 12 12
1
6
1
6

Maj. sell dp. corn. bastim. _ MarinarT

CApitanil BSA locotenentil .
Locotenentii.
.

.
1
1 -_
--
1
1
60 60
80
Sublocotenentl
1
2
1
2
TotalS generalii. . . 8 9 r)
.
Maestri §efl 6 6
6- 7 Ti
Efectivuld flotei se va adhuga sSil reduce
ReportS. .
www.dacoromanica.ro
. --g
11411111= dup5, necesitittile serviciului.
 IIILITABE 45

LEGE
PENTRU MODIFICAREA UNORU ARTICOLE DIN LEGEA DE LA 11 IUN1U 1868 SI DIN LEGEA.
DE LA 27 MARTIU 1872

(Decretii No. 555 din 1231artiii 1874)

Art. 1. La art. 2 aliniat. c, din legea de la jectuld de budgetil, se fixézd printeund de-
27 Madill 1872, se inloeuesee cifra de 36 prin eretil Domnescil, asupra unui raportd aid Mi-
37, gi la alin. d, cifra de 46 prin 45. nisterului de resbeld, basatil pe jurnalulil Con-
Art. 2. Aliniatele 1 gi 2 , art.11 din legea siliului de ministri, sums, ce fie-care comund
de la 11 Innid 1868, se redactézd dupd cum trebue ed verse la Ministeruld de finance.
urmezd : Acdstd sumd, pentru fie-care oragil póte fi
Reservele suntil chidmate sub drapelil pe fie- marita séd sedclutd, Mrd, ca acea diferintd eg,
care anil , pentru 15 pe, in timpuld concen- pOtd covdrgi'is din sumele prevdclute la artico-
trdriloril marl anuale. luld 38.
Ele nu pot fi mentinute mai mult de 15 pe Gradatil en intrarea pompieriloril gi la cele-
sub drapelii fdrd unti votii aid corpuriloril le- alte oraie necuprinse la art. 38 sub autoritatea
giuitóre. Ministerulul de resbeld, Consiliuld de ministri
Art. 3. Articolulti 32 din legea de la 11 In- le elasézd inteuna din categoriile oragelor mai
nig 1868 se suprimd, iulocuindu-se prin urmd- susd insemnate.
tering capitolii, care ia loed dupd. art. 37. Art. 40. Ministeruld de resbelii inserie in
budgeting Statului cifra totald neeesard pen-
tru intretinerea serviciulul prevOutil la arti-
CAPITOLULt II coluld 37, érd acdstdsumd se va reparti in mo-
duld urmdtord :
Dna treimi voril fi proeurate din fondurile
Despre pompierI consiliilord comunale, gi cea-altd treime va
privi budgetuhl generalil alg Statului, fArd ea
Art. 37. Pompierii orageloril Bucuresei pentru comune s se covdrgesed sumele ea re-
Iagl, precum gi al regedintelor de judge, sunt sultd din art.38 gi 39.
organisatl gi formatI ca trupe de artilerie, eon- Art. 41. Indatd dupd promulgarea acestel
stituindd artileria armatei teritoriale. legi, tote primdriile cari aril avea constructiuni
El depindd directil de Ministerul de rebelii. speciale pentrn pompierl, le vord preda Mini-
Organisarea pompierilord tutulord oragelord sterulul de resbeld, intea &grin sareind remg-
este pe divisióne, baterii , semi-bateril gi see- ne intretinerea lord; acelea insd earl nu s'aril
tiuni, dupd tabloulii litera M, i conformil eu afla In asemenea conditinni, gi pea ciind mic1-
importanta oragulul. 1ócele le-aril permite de a face constructiunile
Art. 38. Oragele suntil détOre, pentru intre- necesare, vord continua ca gi in trecut a pldti
tinerea anuald a pompierilord, sd, verse pe fie- ehiriile privitóre la serviciuld pompierilord.
care and Ministerului de finance urnadtórele Art. 42. La trecerea pompierilord mai sus
sume, gi anume . citatelord orar sab autoritatea militard, in-
Bucuresel lei 140,000 I Bacilli treguld lord materiald do find, harnagamentil,
Iagi . 3. 70,000 I Remand de imbritcdminte , echipamentil , armaturd gi
Galati .. y 50,000 Bdrladil cail deving posesiunea Ministerulul de resbeld.
Craiova . Pitescl Art. 43. Armiltuia tutulord pompieriloril
Ploescl . Severin 30,000 lei este data de Ministerul de resbehl; eheltuelile
Foegani . x 40,000 Buzed privitOre la acésta nu suntil iuscrise in budge-
Braila . . ) Giurgiu tuld pompieriloril, ci privesce capitolulil ma-
Botolani ) teriabuluI de artilene al Ministerului de resbel.
Aceste sume sunt direct inserise pe fie-care Art. 44. Pompieril facd parte din armata
and de Ministeruld de interne in budgetulii pri- permanentd. Recrutarea tutulord pompierilord
mariilord citatelord oral(); Ministerulii de fi- so face conformil legil de recrutare liintra prin
nance este responsabilii de ineasarea lord. urmare in sistemuld generald de recrutare ald
Art. 39. Aceste Fiume fiind date ca termene armatel.
Pompieril trecuti sub antoritateA militaré.
www.dacoromanica.ro
de miilloct, in fie-care and, la formarea pro-
[
46 LEGIIIIRI
se 'mutt de tote drepturile si rdmanii supusi 1868, modificate prin articolele din legea din
la tote indetoririle cuprinse in legile militare. 27 Martid 1872, si anume :
In timpil de pace, pentru exercitiile marl a- Articolele 33, 34, 35, 36 si 37 devind :
nnale, concentrdrile pompierilorii nu vord pu- Articolele 32, 33, 34, 35 si 36.
tea trece peste jumdtate a efectivului lord. Articolele 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46,
,

Art. 45. Oficerit de pompierl voril fi luati 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 58,
dintre oficerii de artilerie si geniii. Oficexii ac- 59, 60 si 61, devint :
tuall de pompierl se mentind pOnd ce locurile Articolele 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54,
lord se vorii putea complectaprin oficeri de ar- 55, 56, 57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 66,
I

tilerie i genid atunci el se treed in armele 67, 68, 69 si 70.

lord respective. Capitolele 3 si 4 devind :
Art. 46. Acdsta organisare a pompieriloril Capitolele 4 si 5.
se face treptatil pe fie-care and , incepAndu-se Art. 7. Articoluld 63 din legea de la 11 Iu-
pentru anuld 1874, pentru orasele Buenrescl , nid 148 devine art. 71, suprimandu-se arti-
Iasi, Galati. Craiova , Ploesci, Britila, Boto- coluld 62 din legea de la 27 Martid 1872, pre-
sani, BOrladii. Bacad . Remand , Focsani, Pi- cum si tabelele S. si T. din legea de la 11 In-
tesci. Severinii, Giurgiu si Buzed. 'lid 1868.
Art. 4. La art. 38 din legea de la 27 Mar- Art. S. Ori-ce lege si dispositiunl contrarii
tiii 1872, se suprimd aliniatuld V, in cuprin- legit de facd, suntil si remand desfiintate.
derea urmAtOre : Art. 9. Regulameute speciale de admini-
Baterii de artilerie stratiune publica determinl amanuntele ser-
Art. 5. Tabloulii litera M din legea de la viciulni diferitelorelemente ale puteril armate,
27 Marti,' 1872 se inlocuesce prin aldturatuld In conformitate en modifiedrile introduse in le-
tabled purtandii aceeasi litera. gea de la 11 luniS 1868, prin con de la 27 Mar-
Art. 6. Articolele din legea de la 11 Lira I titi 1872 si prin legea de facd.

DECISIU NE MINISTERIALA
PENTRU SCOALA FIILORU DE MILITARI SI SCOALA MILITARI DE INFANTERIE
SI CA-VALERIE (1874)

1. Sedla fillord de militarI Art. 7. Potd fi adraisi in scOla Hord de mi-

litarI i alti copii. Pentru acestia pdrintil vord
Art. 1. ScOla Hord de militari din last, seri avea a pldti ua taxa de 40 lel non! pe lung,
scOla pregatitOre pentru scOla de infanterie si platindd la Inceputuld fie-cdrui semestru in-
cavalerie, este intiintatd in scopuld d'a da ud ainte, acesti elevi ad acelasi drepth i indSte-
crescere i educatiune complecta Hord de mi- riri ea si tilt militarilord.
litari de oni-ce gradil , cart il destind carierei Art. S. Pentrn elevil ce nu suntd fi, de mi-
militard. Acdsta drept resplatd a unui servicid Marl smith 18 burse i 21 semi-burse, cart se
indelungatii si nepatatd. potd dobandi presintandil certificate de pau-
Art. 2. Fiii militarilor suntii admisi In seOld pertate si pe mdsurd, ce se ivescii vacante.
de la versta de 13 pad la 15 ant , du; d, exa- Art. 9. Examenulii de admisie in scOla fii-
menuld de admisie ce se otdrasce maT josd. lord de militari pentru anuld 1874 se va face
Art. 3. Fii militarilor vor 1'1 intretinuti in mi- in Bricuresci de la 1-5 Iuliii, la Miuisteru lii
lli de Stat, neavdnd pdrintit a pldti nici uS taxa.. de resbeld, erd, in lasT de la 9-14 Iuliii, in lo-
Art. 4. &Cola este mid colegiii militard si caluld suilet Silord de militari
elevii vord dobandi tOto cunoscintele de baca- Art. 10. Pentru ea unii elevii sd fie admisd
laureat in raportil cu. cerin tele instructiunei mi - in scOla fillord de militari trebue aS posede :
Mara,. Acei earl vor termina cursurile cn sue- a. Unit certificatil ca este remand séd natu-
ces vor fi treenti in scOla militard din Bucuresci. ralisatd ;
Art. 5. Cursurile colegiulni militar din Iasi b. Actuld de nascere in originald, consta-
sprite de 4 ant. Una ta, are 13 ani la 1 Augustii viitord , add
Art. 6. Elevii earl n'ad satisflentii la exa- 15 ant cold multd.
menuld de esire conditinnile cerute pentru a Petitiile impreund en aeeste acte se vord
ti trecnti in scóla militard din Bucuresci, Torii priimi in Buenresci la Ministeruld de resbeld
fi trecuti in armata cu graduld de sergentd, pane la 25 mmiii, Ord in Iasi la directinnea scO-
in care contractezd obligatoriii und align gia- lel fiilord de militant, pOnd In 1 MEd.
mentd de 4 ant de serviciti. www.dacoromanica.ro
Fiii de militari cord presenta pe lIngi. peti-
 MILITARE 47

tii gi and actii care s& constate cnalitatea de Art. 18. Examenuld de admisie pentrn as-
militaril a pdrinteluT add. pirantii bacalaureatl Bed elevil ce ad trecutil
Elevii aspiranti se voril presinta in dina de gdpte clase gimnasiale se otdrasce de la 20 pdnd
1 Iu lid, la 11 ore , la Ministerd , spre a fi exa-la 25 Septerabre gi se va face in Bncuresci la
minati asupra constitutiei lord fisice de citre Ministeruld de resbeld.
uà comisinne medicald militard, care otdrasce Petitiile se priimescil peed la 15 Septembre;
pe acel ce potii fi examinati. ele vord fi insoeite deosebitd de certificatele
In Iagi acést il. examinare medicaid se va face prevedute la art.10, gi de ud declaratie mo-
in localuld scedel Hord de militari, in diva de deli A , investitd cu legalisarea antoritatel
9 Inn. competinte.
Art. 11. Cunoscintele co se ceril ori-cdrul Art. 19. Elevii ce coneurd pentrn a intra in
elevd pentru a fi admisii in scóla fiilord de mi- sada militard de infanterie i cavalerie voril
Mari suntul acelea ale clasel I gimnasiale din avea versta de la 18 pdrid la 21 ani, gi se vord
colegiii. Limba romdud, gramatica, dupd pro- pres.nta in diva de 20 Septembre la Minister,
gramuld scidelorii publice din cele 4 clase pri- spre a fi examivati de comisiunea medical& a-
mare gi nna girnnasiald. supra constitutiei lord fisice.
Limba francesii, citire i scriere corectu. Art. 20. Elevii bacalaureati vord depnne
Limba germand, idem. examend numal asupra aritmeticel , algebrel,
Istoria Romanilord One la imperiii en geo- geometriel i trigonometriel dupd programuld
grafia el dupd programuld seóleloril publiee. liceului.
Geografia autio i geografia Româniel. Elevil aspirantl cari ad trecutd gepte clase
Aritmetica elementard comphctd dup& pro- gimnasiale vord depune examen asupra wind-
gramuld sctilelord primare pnblice. tórelord materil
Religiunea, istoria sacr i testamentuld- Limba francesd, gramatica , analisa logicd
vecbid. gi sintaxa.
Art. 12. Toti elevil voril fi clasificati in ur- Limbo, prmand , citire, scriere , gramatica
ma examenulul dupd notele ce at dobanditil. pi traducere.
Niel unit elevd nu va fi admisd de n'a do- Aritmetica rationatd.
bAnditil u medl general& de 10 gi jumdtate Algebra.
punetnri minimurnd la tote cursurile. Geometria.
Elevil se jail (1110 tablould clasificatii gene-
raid in numdril egal cu vaeantele scold In mo-
Fisica gi chimia.
Trigonometria dreptil o to
"sa..2
duld urmiltorti :
a. Mal antdid fiii de militari ce ad obtinutd
Istoria universald.
G eografia vechie gi mud.
I,
nota de 10 gi 50 la tOte materiile ; Istoria naturald , zoologia, geologia. A
b. Déca golurile nu s'a coraplectatil cu fiii de Art. 21. Elevil admigl in scOl& se voril lua
militari, se iaid in ordinea clasificatiel elevil dup l. clasificatia generalit pea la complecta-
e ad obtinutii nota pentra a putea fi admigi. rea numdrului otaritii. Pentru a fi priimitT, tre-
bue a avea Uil notd media de celd pueind dece
II. Sedla militard de iufanterie gi junadtate puncturi la tOte materiele.
f1 cavalerie Ministrn de resbelii , Generara de divieie
_Maresca.
Art. 13. ScOla militard din Bacuresel este No. 2. 1874, Ianuarid 15.
destinati a forma ofieerl de infanterie gi ca-
valerie. Modeld A.
Art. 14. Cursurile suntd de duol ant. dup&
care timpd elevil priimescd de dreptil graduld
de snb-locotenentii in armata permanent& , in
Dec 1aratie
urma until examenil de egire. Subserisuld elevd ald scOlei
Art. 15. EleviT suntil intretinuti in sada. militard de infanterie gi cavalerie, md anga-
de Statii ; pdrintii nu ad a pati nici ad. taxd. gez a md supune tntulord indétoririlord co re-
Art. 16. Scida rnilitaril se alimentézd cu e- sultd pentru mine din art. 94 gi 98 ald regula-
levil ce ad terminatu cn succesd studiile scólei mentului scOlelord militare din 19 DIM, inse-
Hord de militari i cu devil aspirantl ce ati ratil in Monitorul óstei No. 31, din anal 1872.
obtinuth bacalaureatul, séii earl ad terminatii Presentuld actil '1-amil investitd tgi cn au-
eepte clase gimnasiale. torisatia pOriniiori sell tutorilorti mei.
Art. 17. Ori-ce devil admisil In scela mili- (Sab-semnittnra elevulul).
tard din Bncuresci contractézd obligatoriii and Autorisarea plrintelui séti tutorelui.
angagiamentil de gése ani de servicit In armata Antorisezd angagiamentuld de mai Emu.
permanentii, care va compta din iva admite- (Semnatura parintelui).
rei sae in scOl& prin ordint de di.www.dacoromanica.ro
Legalisarea antorittitel.
48 LE GIIIIRI

DECRETt
No. 695 DIN 3 APRILIU 1871 PENTRU INFIINTIAREA UNUI COMITETU CONSULTATIVU
PERMANENTU PE LANGA MINISTERULU DE RESBELU

(1871)
Art. 1. Comitetult consultativii generalt, sonalulut i materialului instructiei si servi-
coniliulü superioril de instructie, comitetulti ciului In timpii de pace si de resbelii.
administrativd i comitetult permanentii alü De planurile , projectele de lucräri i ori-ce,
Ministerului de resbeld sunt5 desfiintate. imbunatatiri menite a face sa. progreseze in
Art. 2.Se infiinteza unt comitetti consulta- diversele ei ramuri arma artileriel si geniului
tivti permane»til pelinga Ministerult de resbel. precum si de studiele si inventiile pentru earl
Acestfi comitett se va compune din sése sec- va putea cu autorisarea Ministerului se. facit
tiuni corespunytOre la deosebite arme i ser- incercatile necesarii.
viciuri ale armateI. Art. 6. Sectiunea de infanterie, granieeri si
I. Sectiune de statt-majorii generalt ; militil va examina chestiunile ce privesct or-
2. Sectiune de artilerie si geniU ; ganisarea serviciulul, disciplina, instructia, im-
3. Sectiune de infanterie, graniceri i militie; bracamintea, armittura, reglementele i admi-
4. Sectiune de cavalerie i dorobanti; nistratia interiOra atatil a armatel permanente
5 Sectiunea &Wei; catil si a militillort.
6. Sectinnea serviciului sanitart. Art. 7. Sectiunea de cavalerie si dorobanti,
Art. 3. Comitetuld consultativil va fi presi- asemenea ca la sectiunea precedinte. Studiuld
datt de und generalii set de unit colonelt mai asupra modului celui mal nemeritU de remon-
vechit in gradd de cat colonelii ce se gasescii tare a cailort va intra de asemenea in atribu-
numiti intro membril comitetulnI. tiile acestei sectiuni.
Fie-care sectiune se va compune de la unt Art. S. Sectiunea flotilei se va ocupa cu or-
numdril de trei One la cinci membril chip& im- ganisarea personalului si aid materialulul, cu
portanta sectinnil si va fi presidatä de mem- administratia, reglementele i intrebuintarea
bruit cold mai inaintatt i cel mai vechiii in flotilei.
gradil. Art. 9. Sectiunea serviciului sanitart se va
Membril comitetului se vor alege de la gra- ocupa de organisarea i administrarea eery--
dulci de capitant in sust, din tote garnisonele ciuluT, precum si de ori-ce imbunatatire, a ca-
Romaniel i se vort numi prin decretil Dom- ml introducere se va constata de utile trigiu-
nescii dupa propunerea Ministerului de resbel. nel trupeloril.
TJnd cdpitanii de statt-majorii va frinctiona Art. 10. Comitetult consultativil pOte lu-
ca secretart aid comitetului. cra in sectiuni separate, set prin intrunirea a
Comitetuld consultative, in urma ordinilord dila sell mai multe sectiuni seil in fine in sec-
ce va priimi de la Ministerult de resbelii, see' din thin! unite , clnpa natura cestiunii ce formeza
propria sa iuitiativl. va examina i discuta tote objectult ocupationel séle.
cestiunile menite a face sa progreseze diver- In easult candd Bunn mai multe de dna
bele ramuri ale serviciulni armatei precum si sectiuni unite, presedintele comitetulni va fixa
sciintele ce'l suntt relative. numerulii membrilort co trebue delegati din
Art. 1. Sectitmea de statil-majort se va o- fie-care sectiune, spre a forma sectiunea mixta.
cup. de organisarea serviciului in timpt de De cate ori inteug garnisona se vort afia
pace si de resbelti , disciplina , instructie si u- duel set mat multi membril dinteaceeasi sec-
»derma de statii-majord. tiune vort putea proceda la luerari, set dupa
Va determine lucrarile de studid , precnm : invitarea presedintelui comitctului consulta-
planurl i memorie ce trebue sa fie executate tivil set din propria lord initiativa.
pe fie-care an de cdpitanii din corpuri de stat- De asemenea fie-care membru ald unel sec-
inajord si le claseza dupe. meritii. tinni individuate sea chiar orl-ce oficert din
Tett asemenea va clasa i lucrarile presin- armata se pOte adresa directil pnin ue. lucrare
tate de oficerii superiori din corpurile de stat- la presedintele comitetului consultativt , ca-
msjort. re o indrepta spre examinarea sectiunii res-
Art. 5. Sectinnea artileriel i geniului se pective.
va ocupa : Art. 11. Comitetult consultativil studiaza
De reglementele relative la organisarea per- VII da parerea asupra programelort si regula-
www.dacoromanica.ro
 MILITARE -9

menteloid scólelord militare de prin corpuri Aceste tablouri se vend forma pebasa resul-
si a armatel, precum i de organisarea tutulord tatelord inspectiilord generale sell la lipsa ace-
celoril-alte aeon a cdroril introducere aril fi ne- stora dup.! formulareleluate de ciitre Ministerd
cesarid. de la diferitele corpuri qi trdmise inaintea co-
Este insdrcinatd cu examinarea tutulor gra- mitetulni i dupd, examindrile ce se voril treca
delord din armatd care, conformd legilord si inaintea comitetulul dupd programe anumespe-
regulamentelord de inaintare, trebue sd depu- cificate pentru fie-care grad!.
nd examend spre a inainta in gradil i sA std.- Art. 12. Opinia comitetului consultativil sa
ruiascd clasarea lord. dd prin majoritatea voturilord, minoritatea 1.3
Examinéza i aprolid ciirtile ce s'ard gdsi fi détOre a formula opinia sa.
folositere pentru scedele din armatd qi propune Art. 18. Procesele-verbale ale comitetulri
concursuri pentru elaborarea artilord nece- vorii fi inscrise inteun registru de deliberatie.
sari! instructiel óstei. Art. 14. Pentru ori-ce information!, pre-e-
Comitetult consultativil va intocmi de ase- dintele comitetulni se vote adresa direct! 11
menea tablouri de inaintdri a ofiçeriloril pea tote corpurile i serviciile din armatd, edui póte
la graduld do major inclusivd, pentrn rAnduld chidma ori-ce persend competinte spre a da lii-
Merril numai. muririle de car! ar! avea nevoie.

LEGE
ASUPR A POSITIUNII OFIcERILORU
(Decretil No. 24 din 5 Ianuarili 4872)

, TITLULD I TITLULT3 II
Despre grade Despre positinaile ofigeruluI in armata
perman en til
Art. 1. Gradulii se conferd do Domini ; eld
couAitue positiunea ofiçerului; ofiperuld roll Art. 3. Positiunile ofiçerului stint! :
póte perde de cdtd printeunuld din casurile A ctivitatea, neactivitatea , reforma, retra-
arm Caere : gerea.
a. Perderea enalitatii de romilnii;
b. Condamnarea la tul pedépsA corectionald SECTIUNEA I
pentru vinele prevdclute prin codul penal civild Despre activitate
la art. 127 , 128 , 129 , 140 , 144, 288, 289, 290, Art. 4. Activitatea este positimita ofi9. -
291, 292, 303, 309, 316, 322, 323, 334 qi 335; rului care face parte din cadrele constitutive
c. Condamnarea la ud., pedepsil criminal!' ; ale armatel avOndii ud functiune, sed a ofiv-
d. Destituirea pronunciatti prin sentintd de ruin! afar! din cadre intrebuintatil timpurald
cknisiliulil de resbeld intomjtO conformé co- intru serviciti special! militard, sed en vre-nad
dului do justite militard. misiune militard, add diplomatic!.
Art. 2. Afard de casurile prevqute prin cele-
alte legiin vigOre, destituirea va fi pronunciatd SECTIUNEA II
si pectra casurile mai jostl ardtate :
a Pentru ofiperuld in activitate , dupd niL PARTEA I
..bsentd ilegald de la corpuld sell de 15 lile; Despre neactivit ite
b. Pentru (*mild In ori-ce positiune, care
va pleca in strdindtate fOrd void , precum 91 Art. 5. Neactivitatea este positiunea ofige-
pentru ace! en void dobanditd car! art( sta in ruin! afard din cadre §i fiird aid u functiun
strdindtate mai multid de 15 clile fdrd a putea
justifica forta majord a intdrclierii; PARTEA II
c. Pentru ofiçeruhl care va refusa d'a dopu- Despre trecerea din activitate in neactivitate
iie jurdanEntult legiuitd;
d. Pentru ofiperul care se va insura fArd voie; Art. G. Ofiçerulb in activitate. de orT-c.3
In aceste casuri ofigeruld nu'O perde prin gradil i din ori-ce arm! sed corpu, nu pote
destituire drepturile doblindite pentru pensiu- fi pusd in neactivitate de Cat! in urma ver-r-
nea de retragere. nuia din casurile urmAtere :
www.dacoromanica.ro
 50 LEGIUIR1
a. Licentiarea de corpti; fuuctiune, care n'a Ind.eplinitd conditiunile ce-
b. Suprimarea de functie ; rate de lege spre a dobandi peusiunea de retra-
c. Intórcerea din captivitate de la inamicii, gore ; eta nu mai pOte fi chigmatd in activi-
candti ofigeruld prisonierd de resbefil a fostd tate, nici in neactivitate.
inlocuitii in arma sea;
d. Infirmitati timpurale; SECTIUNEA IV
f. Retragerea de functie;
g. Acordarea unul concedid mai lungg de Art. 11. Reforma se pOte pronuncia :
gem inn!. I a Pentru infirmititi incurabile;
Art. 7. Ofigeruld nu póte fi pusti in neacti- I b. Pentru mgsnri de diseipling i pentru in-
vitate pentru infirmitati timpurale de cat clupg 1 capacitate.
ce a implinitii mad concediti de bóla de 6 Inn!
gi in urma unui certificatii a unei comisil me- § I. Reforma pentru infirmitdy incurabile
dicate constatAtoril de starea infirmitAtii.
Ofigeruld nu pOte fi pus in neactivitate prin Art. 12. Reforma pentru infirmitgti incu-
retragerea functiel de dal in urma unul ra- rabile va Ii pronunciatg prin decret Domnescil
portii motivat, care se va trece in Monitoruld in urma constatgrii unei comisiuni medicate.
dstei alii Ministerului de resbel, basatg pe und Ofigernid pusii in positie de neactivitate pen -
procesti-verbald alg unel comisiuni cereetgtóre tru infirmitgti timpurale, dupg un and de clile
compusg de trei membri. in asemenea positie, se pune sub constatarea
Ofigeruld din activitate priimindti ug fune- unui consilid medicaid de este suaceptibild a
tiune civilg va fi pusil in neactivitate prin re- fi trecutd in activitate add reformg.
tragerea functiunil in urma unui raportd mo- Ofigeruld reformatd se bneura de drepturile
tivatii aid Ministerului de resbelil. acordate de legea pensiunilorti.
Ofigeruld incetandii din functia de ministru
de resbeld va trece de drept in positie de neac- § II. Reforma pentru misuri de disciplind
tivitate pentru licentiarea de corpti. pentru incapacitate
Art. 8. Ofigerulti aflatil in neactivitate in
urma licentieril corpnlni, desfiintgril de func- Art. 13. 0692rulii nu pOte fi trecutil in po-
tie, intOrcerea din captivitate gi infirmitatii sitie de reforma pentru mgsurg disciplinarg de
timpnrale (dupg ce acestd din nrmg a consta- cad petru motivele urmatere :
tatd prin acte medicate restabilirea sandtgtii) a. Purtarea rea din obicinnintg ;
are dreptii la tote vacantele ce se voril ivi in b. Gregéle grave in servicid sag in contra
armele din cari face parte. disciplinel;
Timpulii petrecutil in neactivitate pentru o- c. Gregell contra onOrei ;
figerii sued citati, cu deosebire din cei pentrn d, Incapacitate in servicid.
infirmitgti timpurale, le este socotitd dreptil Art. 14. Reforma until ofigerd, atatii a o-
serviciii efectivil pentrn drepturile de inain- figeriloril In activitate catdd gi In neactivitate,
tare la comandk la reformg gi la retragere. va fi pronunciatg prin decretd Domnesed, dupg
Art. 9. Timpuld petrecutil de ofigerul pusti raportuld minietrului de reebeld e in urma
in neactivitate pentrn infirmitItT timpurale pgreril maul consilid de anchetg , compusii din
prin retragerea fanctiel este socotit numai pen- 5 membri numiti de comandantul divisiel ten-
tru reforml i retragere. toriale din care ofigeruld face parte gi dnpg nit
Ofigerulti pug in neactivitate prin retrage- tablet: tinutd inteadinsd i publcatil in /Ho-
rea funetiei nu póte fi chigmatd mai inainte de nitorul óstei, conform unui regulament special.
6 turd, dupg care timpii are dreptil lajumgtate Pgrerile consiliului de aucheta nu se potd
din functiunile vacante ale gradului ce are din modifica de citd In favorulti oficerului.
armele din cari face parte.
Ofigeruld rand in neactivitate prin retrage- SECTIUNEA. V
reade functie, care va indeplini nal and de lite
in astg positie fgrg a fi fostd chigmatd in ac- Despre retragere
tivitate, se va supnne unui consilhi de refer-
mg, care se va pronuncia de este susceptibilii Art. 15. Retragerea este positia ofigerului
de a fi repriimitd in activitate Eiell a se pune in definitivg reintratd in viatg civil& cu dreptulti
reform:I. de a'gi priimi pensiunea otg.ritg de legile in
vigóre.
SECTIUNEA III Ofigerulii este pusti in retragere prin decretti
Domnescii, In urma unui raportg aid ministru-
Deeper reformd lui de resbeld, basatii pe nft, cerere a ofigerului,
Bed numai dung ua propunere directg a mini-
www.dacoromanica.ro
Art. 10. Reforma este positia ofigarului farg struluT de resbelii, candu ofigeruld n'a ajunsii
I
 MIL1TARE 51

la graduld de majora 0 a impliniti etatea de duratei serviciiloril Bele efective , egale cu ju-
50 ant, sea n'a ajunsa la gradul de generala §i mltate din retributia de midloca ee va fi prii-
a implinitd etatea de 60 ani. mita in cel din urma cinci ani. La casul eända
Ofiçerula demisionata i cela trecutii in po- ofigeruld va avea mai prnind de cinci ani de
sitie de retragere continua a face parte cu gra- servicia in asemenea gradfi, termenula de mid-
dula sii in militie, aril a mai putea reintra in locil se va fixa dupd num6rulii anilora' de ser-
arm at it. vicid in gradii de oficert.
Ofiçerulti reformatii, care a servitd timpula
TITLULt III corutil de lege pentru a dobandi ad pensiune de
retragere, va priimi solda de referral One in
Despre positiunea olicerilori1 din mill- diva reguldrii séle la pensiune.
Art. 24. So!dele de reform./ prevedute In ar-
tii nefaelindii parte din armata per- ticoluld precedentil voril fi platite din budge-
m anentA. tula Ministerului de resbeld. Ele nu vord fi su-
puse secuestrulul, afard de casuld de detorii
Art. 16. Positia ofiçorulul de militie, care catre Statii.
nu face parte din armata permanenta, consti- Art. 25. In nici und casd solda de reform&
tue rid positie exceptionald gi nal dd drepturile plata./ de Ministeruld de resbeld nu va fi re-
gi indeteririle celor din armata permanentit de versibild , nici in totala niel in parte , asupra
câtii pe timpula dada se aft sub arme. v6cluveIora sell orfanilora.
Art. 17. Gradula ofi9ernlui numitd in mi- Art. 26. Pensiunile olorilord trecuti in po-
litie se conferd de Domnii, conforma leebil de sitie de retragere, dap/ cererea lora sea de o-
inaintare, §i se perde in casurile prev61ute la ficid, conformd art. 15, se plittesce de Casa pen-
art. 1 ald acestei legT. siunilorii, in urma cererii Ministerului de res-
Pentru casurile disciplinare , do capacitate bold, constatdrii Curtil de compturi, verificdril
sea pentru infirmitati incurabile legea de façii gi inseriptiunil lord de Comitetulti de pensiune,
se aplicd açerului militiand. confermil legil pensiunilord.
Art. 18. Drepturile dobandite la pensiune Art. 27. Ofiçaril militiaui cândd aunt con-
inaintea treceriT Bele la militie nu se pot cresce centrati ail drepta la sold/ i accesoriile eke-
prin serviciuld facutt in acesta elementul ald rilora re activitate din armatd.
fortel armate. Cei ce sunta tota ud-datd pensionari, name
Art. 19. Trecerea in armata permanentd a la diferinta soldel in mai multa i accesoriile.
oficerulul numitil in militie nu se irate face, a-
fara de casurile previ5dute la legea de inaintare.
TITLULt V
TITLITLII IV DisposItiunI generale
Despre solde Art 28. Dispositrile acestel legi se aplicit
Art. 20. Solda activitatii este otarita prin §i Art.
tutulord oficirilora asimilati.
29. Ori-ce ofislerd osandita prin sea-
tarifele legii asupra soldel.
Art. 21. Solda de neactivitate pentrn licen- tintit la inchislre mai inner de trese luni este
tiara de corpil, suprimare de functie, bib:wee- I./masa de dreptd in neactivitate prin retrage-
rea din captivitate i infirmitati timpurale este rea functinnii din diva promulgdriT sentintel.
de jumgtate solda de activitate fdrd accesoril. Timpulfi petrecutd la inchisOre nu va fi Mei
Plata acestel solde nu se va putea prelungi ud-data socotitil ca timpa de servicid efectiva,
mai multfi de mid and , sub nici und cuv'entii, nici pentru drept de retragere, nici de referral'.
arm/Aida cain acestd interval positiunile neac-
tivitatil de tOte categoriile el fie regulate de- TITLULD VI
finitivd.
Art. 22. Ofiçeril pug in positie de neacti-
vitate prin retragerea functiunii Wait drepta Dispositiun1 transitorii
la nicT ud solda.
Art. 28. Numal ofiçerit reformati pentru in- Art. 30. Teti ofimil ce se afld asta-dY in
firmitdti incurabile, earl n'ad indeplinita rind neactivitate seri referral se vord regula §i cla-
termenii de serviciii cerutd de legea pensiuni- sifica dupl legea de fatd.
lord, se pota bucura de ud soldd de referral , Art. 31. Tote legile i dispositiunile ante-
care va dura pe una timpd egala cu jurndtatea riOre acestel legi Banta i rniànd desfiintate.
www.dacoromanica.ro
52 LEGIIIIM

REG ULAMENTIT
ASUPRA Lain POSITIEI OFI9ERILORU DIN 5 IANUARIU 1872
(Decretii No. 692 din 27 Margit 1872)
SE CTIUNE A. II
TITLULt I
Despre trecerea oficerilorii din activita-
Despre grad II te in neactivitate, pentru infirmitali
timpurale.
Art. 1. Gradul se conferg de Domnii, si con-
stitue positiunea ofiçerului. Perderea graduluise Art. 6. Trecerea ofiçarului in neactivitate
va pronuncia tot-de-una prin decret Domnescii. pentru infirmitati timpnrale, se face prin de-
In casg audit ofiçerulil ard perde cualitatca cretd Domnesed, in urmaunui raportil alii mi-
de RomAnd, constatarea faptului se va face de nistrulni nostru de resbelg, basatg pe und cer-
Tribunalele ordinare, conformd codului civild tificatd medicaid, dresat de ud, comisiune corn-
(art. 17-20) perderea gradului in casuld ace- pusd, de trei medici.
sta va fi cerutd de ministru nostrta de resbelg, Membril comisiunii yore avea cele puçind
prin nal raportil basatil pe sentinta Tribuna- graduld ofiçerului objectd aid examingrii me-
lului ordinard. dicale, si in orl-ce casil nu póte area gradd in-
Art. 2. Destituirea ofieerulul pentru casu- feriorg de medicg do regimentg class Il; la
rile prevNute in art. 2 din legea positiel ofice- casd de neajungere, ei vord fi de tint gradd i-
rilord se va face pfin decretil Domnese asupra mediatd inferiord.
unni raportii ald ministrulni nostru de resbelii Comisiunea se va convoca din ordinulg mi-
basatil pe ui sentintd pronunciatd, do Tribu- nistrului nostrn de resbeld, din initiativa co-
nalele militare. mandantului divisiei teritoriale, sen dupd ce-
Art. 3. Ministrn nostru de resbeld p6te a- rerea ofi9eruluI.
corda ofiçerilord, in casurile candil va credo de In t6te muffle membril comisiunii yore fi
cuviintd, permisiuni de trecere peste front:erg. numiti de comandantuld divisiel teritoriale.
Aceste permisinni nu potil fi mai lungi de Pentru ofiçeril din corpurile de mai josil,
10 (Jule. membril comisiunii medicale se voril numi de
ininistru nostru de resbeld :
1. Generall;
TITLUL13 II 2. Oficeril statului-majorg Domnescd ;
3. (*aril din administratia centralg;
Despre positiunite ieri1oriI in 4. Parchetuld consiliului de revisie.
nrmata permanental Art. 7. In casg ca comisiunea sd nu se pótd
compune conformil articolulni precedentd, ea
se va complecta cu medici
SECTIUNEA I In tOte casurile certificatuld comisinnil me-
dicale va fi inaintatil inspectorului general alg
Despre activitate serviciulul sanitarg ca re , coutra-vistiudn'Id,
ild va presinta ministrului nostru de resbelg.
Art. 4. Ofiçerult afard de cadre intrebuin- Art. 8. Dispositiumle prevNute la art. 6 si
tatd inteund servicid speciald militard seC cu 7 trebue iudeplinite si in cud candd oficeruld
vend misiune militarg ori diplomaticg continui. afiatli in neactivitate pentru infirmitAti tim-
a compta in arma sa (afarg din cadre) si la ince- nitrate va trebui a fi chidinat in activitate, con-
tarea serviciului cu care a fest insgrcinatti ocupg forma art 8 din legea positiunii ofic,erilord.
antéia vacantg In arma din care face parte.
Art. 5. Ofwerulg fgandd serviciuld la co- SECTIUNEA III
menpe de pompieri a comunelord urbane se
vord considera gall' din cadre si iutrebuintati Despre trecerea ofiçerilorti din activi-
timpurald intenng servicid speciald militarg. tate in neactivitate, prin retragerea
Se exceptézd din acestd, regulg oficeril de functiunii.
pompieri al oraselorg Bucuresci i Iai, ca fd-
cdnd parte din catIrele constitutive ale armatel. Art. 9. Oficeruld nu pdte fi pug in neacti-
www.dacoromanica.ro
 MILITARE 53

vitate prin retragerea functiunil de ate pen- çeruli objectil ale cerceteril. La case de lipse,
tru unule din casurile urmetóre : se vor lua oficeri din divisia cea mai apropiate.
a. Purtare rea; Art. 15. Nici uniT oficere nu va putea fi tr6-
b. Gresellin servicie see in contra disciplinel; mise inaintea unel cornisinni cereetethre, fere
c. Necnnoscinta regulamentelorii militare. ordinul speciale al ministrului nostru de resbel.
Art. 10. Comisiunea cercetetóre se vacom- Art. 16. Pentru oficeril general), oficeril
pune : statulni-majore Domnesce , oficeril din admi-
1. Pentru unü ocotenent séd sub-locotenent de :
nistratia central& si parchetule consiliulni de
revisie , membril comisiei cercetiltóre yore fi
13nd locotenentii-colonele, presedinte; numiti de ministruld nostru de resbele.
Unii majore gi irnd cepitanii, membri. Oficerii Mande parte din statule-majore
Domnescil nu pote fi tremisi inaintea unei co-
2. Pentru unit cdpitand de : misiuni cercetetore , de cate in urma inaltel
nóstre aproberi.
Unii coloneld presedinte; Art. 17. Inspectorule generale numesce din
Un locotenent-colonel si un major, membri. propria sa initiative pe membril comisiei cer-
cetetóre, in timpulii inspectiilore generale. In
3. .Pentru unit majord de : casuld acesta, comisiunile cereettitdre numite
Unit colonele, presedinte; pentru oficsrii de ori-ce grade suutii presidate
Duel locotenenti-colonell, membri. de inspectoruld genei al5.
Art. 18. Ministruld nostru de resbeld, tie-
4. Pentru unit locotenentii-colonelit do :
mitende pe unti otçerd inaintea unel comisiuni
cereetetóre, va inainta in acelasi timpii gene-
Unit generale de brigade, presedinte; ralului comandantd ale divisiel i actele pro-
Duel coloneli, membri. prii a lemuri comisiunea.
Art. 19. Comandentule divhdel, convoctinde
5. Pentru und coloneld de : comisiunea, va determine imediat 1iva in care
acesta sit incepi cercetarea.
Trei generali de brigade, din earl cold mal Elii va da ordine oficerului objecte ale ccr-
vechie in grade, ca presedinte. ceteril de a se presinta inaintea conlisiunii a-
rainde si motivule pentru care este supuse
6. Pentru und generald de brigadd de :
cerceteril.
Art. 20. Décé oficerule objecte ale cerce-
Trei generali de divisii. din earl celii mai teril nu se va presinta la iva aritati, si (led,
vechiti in grade, ca pregedinte. afare de acesta an va expune nici unii motive
Art. 11. La case do neajungere de oficeri valabile de impedicare, so va proceda in lips&
in activitate, pentincompunerea cornisiunilore si se va mentiona absenta in procesubverbale.
cercetetóre, conformil articolului precedente, Pentru case de necnnoscinte, a regulamen-
se petit lua oficeri do unit grade irnediatii in- telore, oficerule va trebui neaperate a se pre-
feriort, inse tote-di-una rnal vechie in grade, sinta inaintea comisiel.
de catil oficmulii objecte ale. cerceterii. Art. 21. Comisia cereetétóre va incheia hi-
Comisinnea chiemate a se pronuncia asupra crarea sa printennii procese-verbale in care va
mmi colonele set generale de brigade va pu- constata faptule pentrn care oficerule a foste
tea fi compuse, in lipse de oficeri generali In supusd cercoteril.
activitate, si de generall in retragere see de- La casii de diverginte de opiniuni in relate-
misionati, precum asemenea si de general) in rea faptului, membrule do opiniune di ferite o va
neactivitate, afare do acei trecuti in aceste po- consemna In josule procesului-verbale.
sitiune prin retragerea functiunei.
Art. 12. Cende mit oficerd va fi trimisd in- SEOTIUNEA IV
aintea uneicomisiuni cercetetóre pentru necu-
noscinta regulamentelort militare, duel mem- Despre trecerea oficeriloril in neactivi-
bril, cele pucin5, yore ti din mina din care ofi-
cerulti face parte. tate pentru concediti mai lungii de
Art. 13. Nu yore putea face parte din co- 6 luni.
misia cercetittOre :
1. Rudele oficerulul objectii ale cerceta'ril Art.22. Trecerea in neactivitatepentru con-
pdnd la ale 4 lea grade inclusive ; cedie mai lunge de sese hull se face in urma
2. Autorule plângerii. unel cereri do asemenea nature, adresatii, de
Art. 14. Presedintele i membril comisin- oficere ministrului nostru de resbele prin ca-
nilorii cercetetóre yore fi numiti de comandan- lea erarchice,. Jo aceste positiune se vor trece
tule divisiel teritoriale din carewww.dacoromanica.ro
face parte ofi- si oficerii carT, fiinde deja in concedie, ar cere
 LEG lUIRI
rid prelongire de ecncediti , care addogatil la. precum gi la ud misiune speciali se5 cu oca-
cel anterioril va trece peste mai molt de 6 lunI. siunea concentrdrilord de trupe.
Asemenea concedifi se acordii pumal atunci,
eftudii nu suntil in detrimentuli serviciniul, si
Mel ud-datd pe unit' timpil mai indelungat5 de TITLULI3 III
unit and.
Art. 23. Trecerea in neactivitate pentru li-
Despre reformil
centiare de corp5, suprimare de functie, acor- SECTIUNEA I
darea until con .etlid mai lunel de 6 bin! si
pentru otcerult incetandi din funetiunea de Despre trecerea in positiune de reforma
ministru de resbdlu, se face prin decretil Dom- pentru infirmitAti incurabile
nesc5, asupra until raportii ald ministrului no-
stru de resbelii. Art. 27. Comisiunea medicaid insarcinatl
Art. 24. Timdtilti petrecut5 In neactivitate a constata deed oficerulii este de trecut in po-
pentru coneedii mai fungii de 6 fun!' este so- sitiune de reformI pentruinfirmitAi ineurabile
cotith numai pentru reforma si retragere. se va compune i convoca, conformil dispositiu-
Oficerul5 pus5 in neactivitate pentru con- nilor5 din art. 6 si 7 din acestii regniament5.
eedid md fungi"' de 6 hull nu pOte fi chidmatd
In activitate mai inainte de implinirea conce-
diulul dobanditii, diva care eli are drepti la SECTIUNEA II
jumnate din functienile vacante ale gradului Despre trecerea in positiune de reforma
add din arma in care face parte.
Art. 25. Oliceril in neactivitate prin supri- pentru mi.lsuri de ditcip1in i inca-
mare de functiune, licentiare de corp5, inter- pacitate.
core din captivitate. infirmitat, timporale, vorii Compunerea eonsiliilorti de anelieta
fi chialmati in aetivitate, clupd ramdulfi do ve-
chime ce ad in acestii positiune, gi, la egalitate Art. 28. Stint(' duce felon! de consiliuri de
de vechime. pe eeli mai vechiti in gran. anchetd :
Acesta oispositiune se aplica si oficerilor5 1. Consiliulii de aneheta de divizie;
aflati in neactivitate prin retragerea functin- 2. Consiliult de anchet1 special5 pentru ge-
nil, i pentru concediii ina1 lung de 6 fun!, neral!' de divizie, general!' de brigada, eels
pentru care comisinnea cercetAtfire ar5 avisa til acestor5 grade, statulii-majoril Domnescil,
cii sunt5 susceptibili d'a fi priimiti in acti- oficeri din administratia centralti, parchetulii
vitate. consiliului do revisie.
Art. 26. Oficeril iu neactivitate pentru li- Art. 29. Fie-care consiliii de anchet1 se va
centiare de corpi , snprimare de functie si in- compune de 5 membri, car! afar1 din easurile
tfircere din captivitate, parr fi chiimati orl- prevdqute la art. 32 de maijosii vor5 fi numiti
calla a indeplini timporalii uI functiune pro- dupa gradulii oficerului objectii aid aucheteI,
visorie vacantd din causa absentel titularului, conformil tabloulul urmktori :

NUMIREA GRADULUI 0
rIcERULUI OBJECTU PREqEDINTE ii E III II It 11
ALt ANCHETEI

Sub-locotenentil Locoteneutti-colonel 1 majori, 2 cipitani, 1 sub-locotenentil;

Locotenentil. Locotenentii-colonel. 2 majori, 1 capitanii, 1 locotenentil;
Cdpitanit Colone15. 1 locntenentil-colone15, 2 major!, 1 dpitan6;
' Majorii. Generalti de brigadli. 1 colonel5, 2 locotenentl-coloneli, 1 majoril;
Locotenentil-colonel5 Generalii de brigadd. 2 colonel!, 2 locotenenti-coloneli;
Colonelii. Generald de divizie. ,' 2 general!' de brigadA, 2 coloneli;
Generali de brigad1. Generald de divizie. I 4 generall de brigadd;
Generalii de divizie. Generalii de divizie. i 4 general! de divizie.
Art. 30. Trei membri celii pucin5 vor5 tre- pucinii din co! trei mai sued citatI s1 fie din
bni si fie din arma din care oficeruli object5 corpulti din care face parte.
aft' anchetei face parte, erg pentru mail sub- Se esceptes1. din acésti reguld companiile
locotenentil, locotenent si capitanil, consiliulii si escadrimele fiicindi corpd in parte.
,

se va compune astfifelii. ea duo! membri cclii lnspectoriile de griniceri, de ciildra0 si mi-

www.dacoromanica.ro
I
 MILITARE 55

litiile se considerd pentru compunerea consi- chimii pentrn fie-care gradd din care se alert-
liulni de anchetd fie-care inspectorie drept tied tuesce consiliul5 de anchetit.
corpd in parte. Art. 36. Dispositiunile art. 34 §i 35 se a-
Art. 31. Preledintele §i membril consihin- plied §i Ia numirea consiliilord speciale intru
hit de anchetA de divizie snntd numiti de co- catti privesce pe generali; pentru cel-alti ofi-
mandantuld diviziel teritoriale, érd pentru con- eeri lead ministru nostru de resbel se va rapor-
siliuld de ancheta speciald smith numiti de mi- ta la tablourile tinute de comandantii divizii-
nistruld nostru de resbelii. lord teritoriale.
Membrii de graduld ofieerulul objecti al an- Art. 37. (*erg fdednilii parte din statuld-
chetel nu vorii putea fi mai noul de cat acesta. majoril Domnescif nu potd fi trdmitti inaintea
Art. 32. In casii de lipid sed de impedicare rmul consilid de anchetá de catil in urma inal-
constatatd, membril absenti sed impedicati tei mistre aprobdti.
vorii fi inlocniti prin deal de acela0 gradd §i
in lips d. de gradi imediatti inferiord, thee' gni.
ca *erg din nod numiti al fie mai noul sed SECTIUNEA III
de inn gradd inferiordi de cat') acela ald ()flee-
ring object5 aid anchetei. Despre formele anchetei
Deed din causa vechimii gradului nu se vorti
pntea lniocni cu deed de acelalii gradd., a- Ia. 38. Nici und ofleerii nu va pntea ft trd-
tunci se va numi ofieeri cu mid gradd imediatil misd inaintea unui consiliii de andietd, find
superiord aceluia alit ofleerului absent sett int- ordinuld speciald al ministrului nostrn de res-
pedicatil. Deed in divizie nu existd ofi9eri in- beld; cu tote acestea, in tim pit de resbeld ivin-
tr'una din conditinnile cerute spre a face parte du-se trebuinta a se supine unit ofieerd unui
din consilinlii de anchetti, se va refera ministru- consilid de anchetd, generaliT comandanti-pri-
hi nostril de resbeld, care va lua mdsurile ne-marl vord cxercita aceleW drepturi ca mini-
strn nostru de resbeld , afari numai candd ofi-
cesaril spre a complecta consiluuld, numindil o-
fleeri din divisia cea mai apropiatd. eeruld in cestiune ard fi generald de brigadd
seil de divizie sell asimilati la acest5 gradd.
In tote casurile ofieerii chidmati a face parte
din consiliuld de anchetd vord fi luati dintre Art. 39. Cand pentru nna din causurile pre-
cei in activitate. Cu tOte acestea calla din vddute la art.13 din legea din 5 Iannatiii 1872,
causa gradulni, numdruld ofieerilord in activi- end of eeril in activitate sed neactivitate va fi
tate nu ar fi suficientii pentru compnnerea con- in cash d'a se trilmito inaintea 'mut consilid
sihultg, ministrulti nostrn de resbel5 ild pOte de ancheta. , und raportii specialii d'impreund
complecta cu ofieeri aflati in neactivitate prin cc tenguirea, de va exista, va fi transmid prin
suprimare de functie sea licentiate de corpil. calea erarchici ministrului nostru de resbeld.
In casii de lipsd. de membrii pentrn compu- Tdnguirea se va putea face de orl-ce per:Ond,
nerea consiliului de anchetd relativil la gene- care se va erode vittdmatd, sett qde ofichiv do
tali, eld se va putea complecta seri chiar com- unuld din superiorii o Eeerului care liii privesce.
pune cm generali in retragere sed in dimisie Ori-care ardfi graduld ofieernInT care o va prii-
Art. 33. Nu vord putea face parte din con- mi, eld este détord a o inainta prin calea e-
silinl5 dr anchetit : rarchic5. ministrului nostru de resbeld.
1. Rude le *maul object aid anchetei peel In timpuld inspectElord §i candil inspecto-
la alit 4-lea gradd inclusivil ; ruld generalii se va afla pe locttrile de inspectie,
2. Anteruld Unguiril sett ald raportului spe- actele in led de a fi transmise ministralul no-
ciald care a motivatil numirea consiliului: stru de resbeld prin generalulti comandant all
3. Rude le autorting taguirii pea la al 4-lea diviziei, vord fi transmise prin inspectorul ge-
gradd inclusivii. nerald, druia vord fi incredintate de §efuld
Art. SI. Comandantil diviziilord teritoriale corpului sell serviciului inspectatd ; rapoltulii
vord forma pe antdia Qi a fie-drui semestru, speciald va fi Montt], adicd, :
pentru fie-care arild i dupd ordinca vechimil, Pentru ofieeruld dinteunii corpil de tripe,
land tabled generalii de tett ofleeril facendil de dtre comandantul corpulut sell de ofieetuld
parte din divizie. Acestii tabled se va publica superiord pe care acesta ild va numi.
in Monitoruliti ostei. Pentrn ofieeril fd.rd trupd ofieerii do gen-
Ofleeril mutati din divizie in cursulii some- darmerie §i *erg in neactivitate, de dare
stului se stergd de pe tabled, erg cel mutati §eful de statd-majord ald diviziel sell de un ofi-
in corputile earl fad parte din divizie , nu se ceril superior numit de comandantuld diviziel.
potd inscrie de catd pe tablould semestrului Pentru menmbriiintendentel militare, (afar&
viitord. de intend.) Omit sanitarT Y de administra-
Art. 35. Comandantii diviziilor compnedndil tie, de att.() §efuld s(rviciulul.
consiliile de anchetd , conform5 art. 29 qi 30, Pentru (April din administratia centrald ,
www.dacoromanica.ro
vorti Ina pe Omit succesivi §i dupd ordinea ye- de cdtre directorulti Ministerului.
I
56 LEGICTIRI

Peutru gall de corml pad la graduld de co- Art. 44. Dia oficeruld objectil aid anche-
loneld inclusiv, de atm generalii de brigadd. tel nu se va presinta la locum, iva i ora in-
Pentru und generald §i pentru eel asimilatl dicatd, gi décd, nu va fi presintatii nici tin mo-
en acestii graft de atre Ind generald numitfi tivd valabild de impedicare, se va proceda in
de ministru de resbeld. 1ips gi se va mentiona absenta in procesuld-
Ofigeril prin intermediaruld ciirora tengui- verbalii, care va cuprinde parerea ConsiIiuini
rea ti raportuld speciald voril fi transmise mi- de anchetd.
nistrului norstrn de resbelii, le veal viza fdrit Art. 45. Raportatorulti va citi ordinuld de
a'ql emits opinia. convocare giterte actele transmise de ministrul
Ministruhl nostril de resbeld va putea, and nostrn de resbeld.
va socoti de trebuintd, §i färd, indeplinirea for- Art. 46. Oficeruld trdmisd inaintea unni
rualitatilord de mai susd, s trAmitd de oficiii Consilid de anchetd din cause prelungirel neac-
pe orl-ce oficerti din aetivitateséll neactivitate tivitdtel sele mai multii de und and, va putea
d'inaintea unui Consiiiii de ancbetd pentru unul fi vizitatil de okerii sanitari otdriti de pre-
din casurile specificate la art. 13 din legea din iedinte.
5 Ianuarie 1872. In acestd casd procesuld verbal, care va con-
Conformil art. 9 din legea sued citatd, and tine pd,rerea Consiliului de anchetd, va men-
und oficerd va fi remasd in neactivitate pnin Vona §i declaratia oficerilorti sanitarl.
retragerea functiunii in timpil de und and, old Art. 47. Ofiçeril sanitari sed alte persdne
va trebui a Ii trdmisd inaintea unul Consilid de chidmate inaintea unui Consilid de anchetd
anchetd, de ciltre ministrulti nostru de resbelti. spre a da ldmuriri '§1 yard face declaratia pe
Art. 49. Cândil ministrulti nostru de resbel randil §i in deosebi.
va trAmite pe und oficerd inaintea unui Con- Oficerulti objectd aid anchetel §i membril Con-
silid de anchetk va tramite generalului coman- siliului le mil putea adresa intrebkile ce le
dantti aid diviziel tote actele propril a ldmuri vorti gdsi de cuviintd, Ina prin organuld pre-
Consiliulti. gedintelni.
Aceste acte cande voril fi privitere pentrn Art. 48. PersOnele chidmated'inaintea Con-
ural oficerti in neactivitate in timpii de un an, silinlui fiindd ascultate, oficeruld objectil aid
urmezd a contine gi causele puneril sele in neac- anchetel 'gl va presenta observatiile séle.
tivitate, precum gi tote sciintele date de auto- Preiedintele va consulta apol pe membril
ritdiio civile §i militare asupra purtarel gi sa- Consiliului spre a sci deed, el suntil destulti de
netdtel sele. ldmuriti; in casd de afirmatie, eld va depdrta
Art. 41. La priimirea actelorti trdmise de pe ofiçeruiil objectil ald anchetel din Camera
ministrulti nostru de resbelii, generaluld co- Consiliului, érd la casii contrariil, ancheta va
mandantii ald diviziei va numi membril earl continua,
vord trebui s compund Consiliulil de anchetd Art. 49. Termindndu-se ancheta, pregedin-
§i va nurni dintre el und raportatoril care va fi tele, conformil casurilord pentru earl ofigeruld
totil-de-una in graddsuaeriord oficerului object e trdmisil inaintea Consibultil de anchetk va
aid anchetel. pune separatdgi in termenil demaijodd cestiu-
Elii va convo a apol Consiliuld aretAndii fie- pile urmctOre, adia .
cdruia din membril epoca, loculd gi objectuld
convocatil. .Pentru causd do indisciplind
Generaluld va da totd-de-una ordinti ofiçeru- I. D . . este in casuld de a fi reformatd
lui objectil ald ancheteide a se presinta la Con- pentru purtarea rea din obicinuintä?
silid la loculd, pia i ora fixatd, gi va face 2. D . . .. este in casuld de a fi reformatil
cunoseutd numele raportatorului. pentra gregele grave in serviciti, sell in contra
Dea oficeruld objectd aid anchetel este u- disciplinel ?
nuld din cei prevepti la art. 28, alin. 2 din a- 3. D . . este in casul d'a fi reformat pen-
cesti1 regulamentd, ministruld nostru do resbel tru gregeli in contra onOre?
va indeplini eld Insui formalitatile p -escrise
prin presentuld articold Pentru casuld de incapacitate
Art. 42. TOte actele, cart vorti fi nevoitil
convocarea consiliului de ancbetk vord fi trA- B. .. este in casul d'a fi reformat pentru
miss mai anteiti pre§edintelui, care le va da incapacitate in serviciti?
raportatorulni gi acesta va incunosciinta pe ofi- Pentru end de neactivitate
ceruld supusd anchetel.
Art. 43. La deschiderea qedintel, pregedin- D. . . ce se afid in neactivitate de mai

tele, dupd' ce va ordona a se introdece oficerul multil de mid and este in casnlil de a fi refor-
objectd aid achetei, va citi Consiliului art. 10, matii ca nesusceptibile de a fi rechigmatil in
11, 13, 14, 23 i 29 dm leg a din 5 Ianua- activitate?
sie 1872. www.dacoromanica.roArt. 50. Nicl nh altd. chestiune de cat cele
 MILIT ARE 57

aretate in articolulti precedinte nu v a putea art. 15 din legea asupra positiei oficerilor, pen-
fi pug Consiliului de anchetg. tru a mg bucura de drepturile ce 'mi acorda
Asupra fie-citrel chestiuni, pentru care Con- legea pensiunilorti, si declarti cg mil retrag in
siliuld va avea a decide spre a'si forma pgre- judetuld . . comuna . .
rea, membril vorii merge la scrutinuld secretU Art. 56. Cererea de trecere in positiune de
depunendU intend, urng pentru afirmativ unti retragere a until' militard, fgcêndU parte din-
biletti pe care va fi scrisii cuv8nttild da si pen- tr'und corpti de trupg, este vedutg i certifi-
tru negativil unil biletil pe care va fi scris cu- catg de Consiliulii de administratie alu corpu-
vèntulti nu. 1111. Acesta le comunicg sub-intendentului mi-
Art. 51. Procesulti-verbalti. cuprindênd pg- Marti care vizezg carerea si cele alte acte ddcd
rerea Consiliului, va fi subscrist de toti mem- le ggsesce regulate, si le inapazii, dupg aceea
brit i tramisii ministrulni Nostru de resbelii Cousiliului de administratiune, spre a le supu-
cu tote actele sprijinitOre prin intermediulti no comandantnlui diviziel teritoriale.
genaralului comandantii aid diviziel. si direct Comandantulii diviziel teritoriale, dupg ce
de presedint,,, in casuld convocgril unui Con- a luatil cunoscintd de motivele cereril oficeru-
silid do anchetg specialg. si s'a incredintatd de implinirea tutuloril
Art. 52. §edintele Consiliultil de anchetg formalitgtilor, le adresézg ministrului Nostru
vord fi secrete. de resbelii.
Consiliul de anchetg se va disolva fArg nici Art. 57. Oficeril earl tin facU parte dintr'un
unii altd ordind, indatg ce 'si va fi datii pare- corpil de trupg sdd dinteund stabilimentil, a-
rea asupra lucrgril pentrn care a fostd con- v8nd Consiliu de administratiune. adresézg ce-
vocatil. rerea lorti prin calea erarchica comandantuki
Art. 53. Cilndil mai multi oficari de acelasi diviziei teritoriale in care suntti intrebnintati.
grad si din aceeasl divisie vor fi trgmisl inain- Acestit cerere e trgmisg inaintea sub intenden-
tea unui Consilita de anchetg pentru aceeasi tulni divizid, care procedézg intocmal ca Con-
caned, Consiliul va statue prin acelasi proces- siliuld de administratiune in privinta cereril
verbalii pentru toti. facutg de oficeril de trupg.
Art. 64. Clindil vre-una din formalitgtile Art. 58. Cana ministru Nostril de resbelii
privitore la comisia cercetgtóre set Consilit de va recunósce cl oficerii cari ad ajunsil la eta-
anchetg vord fi eglcate, intru cea ce privesce tea de 50 ani, fgrg a fi doblinditil gradtilti de
numirea lor, Berl in mod(' de a proceda, *aril majorti, seu la etatea de 60 ani, Erg a fi do-
call se vorti crede vAtdmati pot recurge inain- blinditil gradulii de generalti, suntU suscepti-
tea Consiliului de rivisie alu armatei. bill d'a se trece in positiunea de retragere, va
Recursulti va fi indreptatU prin calea erar- lua dispositiune pentru intocmirea actelor mai
chid, ministrului Nostru de resbelii, care 'hi sued citate, informandil in acelasi timpU pe
va supuoe desbateril Consiliului de revisie. oficerti.
In acestii casil, Consiliu15 va statna numai Trecerea in positiune de retragere se face
intru cath privesce pgzirea formelord, prin decretU Domnescii; oficerulii se va consi-
dera in acéstg positiune din dina in care se va
putea bucura de pensiunea acordatil de lege.
SECTIUNEA IV dirt. 59. Oficerulti care aril voi sd demisio-
neze din armatg vainainta prin calea erarchicA
Despre retr&geri ministrului Nostru de resbelti demisiunea sa
conceputg in termenii urmgtori :
trt. 55. Orl-ce oficerd, care va fi Impiiuitd «Sub-semnatuld N. N. demisionezti de bung
und termeng de servicili prevgdutil prin legea voig din armatg, reservandu'ml drepturile ce
pensiunilorU, va putea care trecerea sa in po- 'mi acordit legea pensiunilorU, si declar cg me
sitiune de retragere. retragli in judetuld . . . . comuna .
Cererea de trecere In positinne de retragere Demisiunea oficerului va fiaprobata, prin de-
va contine : cretti Domnescd.
1. Ug expunei e a serviciilorii i companiilor
ce ofieerulti 'CI propune a valida pentru dologn-
direa pensinnii; TITLULt IV
2. Actulti de nascere sell certificatulti ofice-
rulni stgril civile, constatând vdrsta oficerulni;
3. 'nil actd argtittorti cg oficerulti voesce a Despre positinnea oficerilor de militil
trace in positiune de retragare, pentru a se bu-
cure de pensiune, i conceputU in termenii ur- Art. GO. Casurile do destituire provgdute
mAtori : prin art. 2, din legea positiel oficeriloril, suntd
«Sub-semnatulti (numele si prennmele) cord aplicabile oficerilord militianT, clindU acestia
a fi trecutd in positinne de retragere, conform se Mid sub tame.
www.dacoromanica.ro
58 LEGIUIRI

TITLULT3 V TITLULT1 VI
Despre soldit Despre suspendare
Art. 61. Oficerii pet in neactivitate pentru Art. 63. Ministruld Nostru de resbclva pu-
concedit mai lungil de 6 luul nu ad dreptii la tea ordona suspendarea din functiune a unul
uiel nd Bola oficerd.
Art. 62. OficeriI in neactivitate cliMmatl Snqpendarea va fi urmatii eel mult in 15 Ule
timporald a exercita ná functinne, conformil de u anchetil disciplinaril, prevdduta de re-
art. 26, vord priimi pe tirnpulii intrebuintarii gulamentuld do facd Bed de ud urmdrire ju-
lor la servicid ud. diurnd care insumatit la sol- diciard.
cla de neactivitate se formézt uIt retributiune Pe timpulli suspenddril, oficeruld nm va in-
egald cu solda ei accesoriile cuvenite gradului ceta a se bucura de sold& ei accesoril, conform
oficerului i insdrcindrii ce '1 s'a datd. gradului ei functiunil ce ocupd.

REGULAMENTU
PENTRU ADMISIBILITATEA SI EXAMINAREA SUBOFICERILORU CU DREPTU DE INAIN-
TARE LA FUNCTIUNILE DE GUARDI DE ARTILERIA
(Decretic din 27 Iuliii 1871)

Conditiunide de admIsibilitate Art. 10. Acel dintre suboficeri earl ad sa-

tisflcutil examenukil de admisibilitate derd
Art. 1. Functiunile de gimp do artilerie n'ad pututd fi inaintati din lips& de vacante
se dad numal sergentilorii din activitate din suficiente, ad dreptd reservatil de inaintare,
arrna artileriei dupd und examend ce va de- insd vor fi clasati dupd notele obtinute cu can-
pune inaintea Comitetului consultativil. didatil din anuld urmatord. Pon insa a recti-
Art. 2. Guar4iI de artilerie Bunt responsa- fica clasificatia lord prin nod examend ud-datd
bill de conservarea ei distribuirea materialelor, en aceeti din urmil.
conformil regulamenteloril mageviilart. Art. 11. Programa care va servi Comitetu-
krt. 3. Guarclii de artilerie aunt supuel in lul pentrn examinarea eandidatiloril va fi cea
tote legilor ei regulamentelord militare. urmilthre :
Art. 4. Gua*I de artilerie nu potd trece
en corpurile do linie ca oficeri. Aritnzetica
Art. 6. Guarclii de artilerie potu concura la
functiunile de oficed de administratiune ei de 1. Definitia aritmeticei, numeratia vorbitil,
intendentit. in urma unui exament ei la ran- numeratia wise, adunarea, scdderea.
durile de inaintare, dupd alegere, precum 0 a- 2. Imultirea.
cestia la cele de gnar(j.i totii la rAnduld de a- 3. Impartirea.
legere. 4 Numenle intditore; aflarea celui mai mare
Art. 6. Suboficerii propuel pentrn lnaintaro comund impdrtitoril.
vord fi examinati in Bucuresci de cdtre Comi- 5. Impartibilitatea numerilord prin 2, 3, 4,
tetuld consultativil de la 10-15 Decembre in 5, 6, 9 ei 10; fractiile ordinare; cele patru o-
lie-care and. peratinni ale fractiflord.
Art. 7. Notele ei clasificarea se va face con- 6. Fractiile pcimall; adunarea, sedderea,
formd regulamentulni scOlei militare. inmultirea i impdrtirea.
Art. S. Comitetulii consultativil va intocmi 7. Sistemuld metricS, mesura in lungime,
d.upd fie-care examend unui tablod generald a- in suprafacl, in grosime, in greutate, in mo-
nume, In care suboficerii vord fi inscriei in or- netd, in timpii.
dina clasifiedrii. S. Regula de toverdsie, interesnlii simplu,
Acestil tablod va fi publicatd In 111onitorul regula de scomtil simplu.
dstei. 9. PuterI si radeeini pdtrate cu extragerea
Art. 9. Snboficerii vord fi inaintati dap& lord.
acest tabled pe rfindil, conform legii de inain- 10. Rdelecina cubicd eu extragerea el.Pro-
tare ei trebuintelord armateT. porta si regula de trel simpld l compusa.
www.dacoromanica.ro
 MILITARE 69

Gramatica romeind 5. Alexandre I-it, domnulti Moldavia, gi 61

se'l; Ion Corvin de Uniade.
1. Introducerea gramaticel, partile cuventn- 6. Tepege i §tefan I-it, domnul Moldaviei.
lui : substantivulti, adiectivulti, 7. Bogdan, domnule Moldavia, Rade celii
2. Pronumele, verbulii, prepositia, adverbul, mare gi Negu alii Romania.
conjuctie, interjectie. 8 Petru Bares, domnuld Moldaviel; Lin Za-
3. Snbiectulii, complinirile, verbele predi- polia, domnuld Transilvaniel.
cative. 9. Mircea ale III-lea gi fil lel; Mihaiti Bra-
4. Variatiunile in Emigre. genii gi case ale yule, domne ale Romania.
adiectivelore gi pronumelorti. 10. Mihaie Bravul, domed poste tOtil Dacia.
i. Variatiunile in nume'ril gi genU ale sub- 11. Adversiatile lul Michaili Bravulti, res-
stantivelore gi adjectivelore cuallicative cump'erarea Transilvaniel gi mOrtea lui.
6. Variatia verbelor, regulate gi noregulate. 12. §erban Basarab, Vasile Lupu, dommile
7. Ana Use gramaticale. Moldaviei i Matheill Basarab, domnii al Ro-
S. Propositiune gi pirtile el; analisii logicii. manilore.
9. Ortografia, punctuatia. 13 Constantine Brancovenu, domntild Re-
10. Stile, stile simple, stile militaril, stile manieI.
tt.mperatil. 14. Constantin Basarab, domnuli Romania;
§erbanti Cantacuzino, donmulii Romania.
Geogrofia 15. Nicolae Mavrocordat gi Constantin Ma-
vrocordatii.
1. Detinitia geografid, punctele cardinale, 16. Alexandra Ipsilante.
globule, atmosfera, apa. useatule, omenirea, 17. Grigorie Ghica, domnulii Romanilore gi
regiunile principal ale Europa, niri1e, gol- Ion Sturza, domnule Moldaviel.
furile, strimtorile. insulele, peninsula,i spurt 18. Michaie Sturza, Alexandra Ghica, Geor-
lacuri, munti, vuleani, fluviurl. riurl ale En- ge Bibescu, Grigore Ghica, Barba §tirbeie,
ropel. Alexandra IOn
2. Insnle le Britanice cu pertile Danimarcel;
India gi Rusia. Programa de geometrie
3. Francia, Elvetia, Belgia, Austria, Germa-
nia de norde cu tUrile anexate Germania de la Objectulii geometria, linie, puncte, supra-
Sethi. face., volume, despre 1mb. linie drépa, linie
4. Romania. - Limitele el, clime, rind. la- frantd, linie curbd. Traseul gi mesurarea anal
curl. muntl, porter), origina, Ilinba, religiunea, linil drepte pe chartie gi pe palmente.
mares, culOrea nationald, impiirtirea Romania. Circumscriptia cerenlul, centru, raza, dia-
5. Districtele Mehedintl, Gorjiti, Valcea, metro, inipdrtirea, circnmscriptia in grade, mi-
Doljiii, Romanati, Teleormanii, Olts, Argegn, nute gi secunde.
Muscelii. Dambovita, Wove. Conturulti mael circonferinte este de ue po-
6. Districtele Valcea, Ialomita, Prahova, trivd eu lungimea diametrulni see imultitii
Beati. Bráila, Remnicu-Sdratil, Patna, Te- prin 3,14 . . .
cuciU, Covurluiii, Tatova.
7. Distrietele Vasluid, Fdlciii, Cahuld, Is- Despre unghiurt
mailii, Bolgrad, Iagl, Romane, Bacdti, Némtu, Definitiunea unghinluT, verfuri gi laturi. Ar-
Sncéva, Botoiani, Dorohoiii cull de cerc variezd in uroportinne en unghiul;
S. Basarabia cu tinutele el : Bucovina, Tran-cfl mdrimea unui unghie este exprimata prin
silvania, Temigana, Crigana, Marmerosel, Do- numerulti de grade ce are arcul cuprinad litre
brogea. laturile sae gi descrise din verfule see ea cen-
9. Portugalia, Ispania,.Italia, Turcia. Ser- tre; a se construe une unglue oceald unul alt
bia, Grecia. unghie date :
1, crt compasulti; 2 cu raportorule.
lstoria Românilora Dua unghind formate prin intalnirea end
drepte ce cade pe ed alta valorea totti-de-una
1. Starea Dacia inainte de venirea Roma- 10 grade. Unghiurl suplimentarii ; difinitiu-
nilorii. nea nrighiului drepte, unghiulti ascutit gi ob-
2. Starea Daciel sub Traian i urnatoril lul. tuse; neghinrile opuse la verfn sante ecuale.
3. Iustinian i urmátoril lel in imperial Bi- Unghiule formate de linia de Mira en anal u-
zantin; venirea Bulgarilor, Unguriloril, Tdta- nel arme.
silonil.
4. Radu-Negru i Mihaiii Basarab; Stefan I-iii Perpendieulare i oblice
gi fil lui, domnil Moldavia; venirea Turcilore
www.dacoromanica.ro
in Europa; Mircea 141, domnule Romanilorti. Definitiunea pereendicularei gi a oblicel. Pe
5
60 LEGIIIIRT
tint penctil luatii pe ng dreptg nu putenat rii- Duod triunghinri drept-unghil [mutt ecnale
I

dica de eat ug, perpendicularg pe acéstg drép- candil at ipotenusele ecuale gi nit lature a un-
tg. Perpendiculara este drumult celt mai ghlului dreptt ecualii.
senrtt de la unit punctil la lig dreptg,. Tote In triunghiult isoscelti, unghinrile opnse la
puncturile perpendiculare suntil egalti &TAN laturi ecuale sunt5 ecuale; unghiurile unui
tate de extremitgtile drepte pe earl acea per- triunghiti ecuilateralti valorkg fie-care 60 de
pendicularg este rgdicatg. Metodg, de a 'Mica grade. A se construi unil triunghit ecuald u-
ski do a scobori ud perpendicularii pe ug linie, nui Ott triunghit datt. A se construi unti un-
gi a imparti linia dréptg in 2. 4, 8, 16 pgrti e- ghiii do 45 grade gi do 60 grade.
gale : 1, pe chArtie; alt 2, pe plimatil.
Duog drepte perpendiculare pe ut aceeagi Despre poligone
dréptg suntt paralele intro de. Dried' ; aralele
Bunn pretutindeni de nit potrivg departate. Suma unghiurilort unui patrulater este e-
Ducog paralele, neformdndil uoghirlil intro ele, cuala cu patru ungbiurl drepte.
trebue si fie fie-care de ug potrivg incheiate Variatiunile patrulaterului : trapczt, pare-
pe ug acceagl parte a secantei, de unde urméza lelogranad, losangit, dreptii-unghit, patratii.
egalitatea unghinrilort corespondt nte. egali- Intr'unt paralelogramt, laturile opuse aunt
tatea unghiurilort alterne-interne, alterne-ex- ecuale. Ce se numesce poligond regulatii? Sit
terne ete.
Sit ducemii mai multe paralele la ug dreptg so inscrig inteunt cent : 1, unt triunghit e-
cuilateral; 2, nn patrat, 3, un exagon regulat.
prin ajutorulti linie i aid echerului. Deosebirea intro ecualitate; ecualitatea gi
Sg ducemt nit paraleld pe pAmdett. simplitudinea a dueg poligdne; dune poligOne
Sit impgrthnt ng, drdptit in pgrti egale.
Construirea unel scale de proportiune gi me- asemenea ad aceeagi fermi gi nu difeit de cat
toda de intrebuintatt peutrn a ggsi lungimea in dimensiuni earl* mitt inteunt raportil con-
stantil. A se argta cA pentru a dobandi acéstg,
rednsg gi vice-versa.
Tangenta unel circonferinte este perpendi- conditiune trebnesce ea unghiurile nnuia sg fie
enlarg raze i. dusg in punctult de contactt gi ecuale en ale celni-altil (luate in aceeagi ordi-
ne), eg, raportuld constant intro laturile cele
vice-versa. Ciindfi duog cercuri se taie, coda de
intersectinne este perpendicularg lintel care n- marl 6 cele mici se numesce scala de proportig.
nesce centrele lord.
Centrult unul cercii, miPoculti unei córde Despre mesurarea suprafecelorti
gi alii unui arcil se gasesce totti-dé-una pe rig
aceeagi linie dréptA perpendicularg eórdel. Unitatea de mesurg pentru suprafqe cste
Ecualitatea arcurilor cuprinse intro duog pa- pg.tratu15, drit pentru laturi este nnitatea de
ralele, ingsnra nughiului inscris intermit seg- lungime. Sg, se aréte, prin descompunera in pa-
mentti de cercii; unghiu15 inscris inteng semi- trate, ca nnt dreptd-unghit are drept mesurA
circonferintg este dreptt. Prin unt punctil datt produsulii bezel prin ingltime.
sit dneemil nit tangentg la nil eirconferinta. Sg, se arête diferinta care existg intre pitr-
Prin trel puncte, unuld in linia dréptg, sit tile clecimale ale metrului patratt gi submul-
facem sg trech nit circonferintg. Sg se impartg tiplii metruluT patratt i trecerea de la uncle
tint tinghit, ski unti arct in 2, 4, 8 etc., pg:ti la , schimbarea metrului pgtrat gi hectare.
egale. Ce trebne sg facemil pentru a descri ud Paralelogramnit este ecnivalentd drept nII-
eirconferinti tangenta la nil, dreptg intennt ghiului de aceeagi bazit i de aeeeagi ingltime
punett datil 6 care si treed, prin altt punct? gi eit are prin nrmare pentru nigsurg produsul
Impg.rtirea eirconferintel in parti egali. ba(el prin ingltime. Sg, se arête eg, triunghiul
Despre liniile drepte considerate in raportti este jurngtatea nnui para.43logramil de aceeagi
cu circonferinta cercului, gi despre circonfe- basa i aceeagl luitltime gi cd, are dreptt mg-
rintele cercului considerate unele in raportt surg jumdtatea produsului bazel séle prin mdi-
de cele-alte. timo. Trapezoid are dreptil mdsurg produsult
ingitimii prin semi-suma bazelort paralele,
Despre triunghiut1 mesura profilului din fortificarea pasagerg.
Cg, raportul intre circonferintit i diametrul
Vdrfurile, laturile, basa gi ingltimea triun- set este constantil.
ghinrilort; suma unghiurilort unul triunghid CA cercult are dreptd mgsnrg produsult pe-
este ecuald cu dna unghiuri drepte. rimetrului slit imultitt cu jumdtate raza. Me-
Duod triunghiuti suntti ecuall !1, egndil ad todult edit mal simplu (le a mdsura suprafaça
nut unghit ecuald en rinst intro dna laturi unit] poligont.
ecuale; 2, dud ail lig latureecualigi adiacenta Reducendii cu ajutorulti patratelort de ste-
la dug unghiuri ecuali unult altuia, 3, Candd nuri pe scale de 1/2 Vs 1/4 etc. sg. 80 aréte el
www.dacoromanica.ro
at elite trele latnrile lora ecnale rum alteia. reductiunea va fi de 4, 9, 16 orl mai mid, do-
 MILITARE 131

dncendil ci dud figurl asemenea suntil intre portative, de food i albe. Nomenclature lord.
ele precum patratuld laturilord corespondente. lntretinerea lord la corpuri. Magazie si sdll
Despre planuri, intersectiunea a dna plsne de arme. RastelurJ. Intretinerea armelorii in
dd u huM dréptd; despre perpendienlare in magazii. Incheiarea armelord portative ; car-
generald plannrilor; despre unghiurile formate tuse pentrn arme, asedarea lord in chegne,
de plane si mesurarea lord; unghid diedru; in- transportuld lord; diferitele guri de food in-
tersectinnea a dune plane paralele de mud ald trebuintate in artilerie, intretinerea lord in
treilea perpendiculard prin duod drepte, cari ma g.azii.
se strdtae parakle la alte duod drepto, care se Diferitele trasurl intrebuintate de artilerie,
strItae, de vom duce cite un plan, ce resultd? injerbar.a lord in magazie.
Nomenclature diferitelord felurl de projec-
Despre solqf tile. Intretinerr a lord, asedarea lord in maga-
zie. ast darca lord in chesóne, calculul pilelor.
Poliedre, prisme si cilindre, piramide si co- Magazii do prafii, mesurile de sigurentd ce
nurl, sfera, cercuri marl si cercuri mid, po- trebuese luate pentru paza magaziilor de praf;
lurl, zone, etc. transportuld prafalui pe apd i pe uscatd.
A se erne prin descompunerea in cuburi
und paralelipiped drept unghid are pentin me- Desemnü liniari
surd produsulii bezel' sele prin inaltimea sa. si
ca prin urmare produsulii celorii trt.1 dimen- Legislatie si administrate
sinni ale séle.
Explicarea diferintelord ce existd intre pdr- Legea organisdrel armatei.
tile decimale ale metrului cubd i submultipli Legea positiei oficeriloré.
metrului cubii (fard a se cla demonstratiun1); Legea de inaintari.
mesura unei prisme drept.- si a unul cilindru Serviciuld in campani'd.
este ecualii produsului bezel séle prin inaltime; Regulamentuld de administratie si compta-
pentru piramidd si cond este produsulii bazel bilitatea corpurilord de trupa.
prin '/s din inaltime. Regulamentuld depositelord centrale si ma-
Calm lulu greutdtilord en ajutoruld volume- gazil.
lord si aid densitatiloril. Regulamentuld transporturilorii.
Regulamentuld serviciului interiord al sta-
Artilerie bilimentelord de artikria.
It gulamentul :. de easermare.
Canoscinta diferitelord sisteme de arme Ministru, generalli Florescie.

DECRETC
NO. 755 DIN 8 APHILE 1871 PENTRU COMPLETAREA ART. 48 ALU REGULAMENTULUI
LEGET DE INAINTARE IN OSTIRE
(1871)
Articoluld 48 aid regulamentului lc- in infanterie in aceleasi conditiuni i cu re-
gel de inaiutare mod Ificat prin decretul No. 649 strictiunile ce suntii impuse ofiçeriloril din in-
din 20 Ianuario 1871, se eomplectézit in modul fanterie prin decretuld No. 649, spre a trece
urmatord : «ofigii din arma geniului, Vend la iu armele speciale.s
gradulii de cdpitand inclusivd, potii fi trecuti

DECRETt
PENTRU MODIFICAREA MAI MULTORU ARTICOLI DIN LEGEA DE INAINTARE
DIN 22 SEPTEMBRIE 1862
(1871)
Art. I. Suntii si remand modificate aitko- tembre 1862, si cuprinderea lord va fi cea ur-
lele 21, 48, 149, 158 si 186 din ri gulamentuld matóre :
legel de inaintare, promulgatdwww.dacoromanica.ro
la 22 Sep- Art. 21. Caporalii si subofiperii ce s'ad. ii-
 62 LEG rum

beratil, Implinindil termenulil serviciului, nu tare pentru graduld de sublocotenentd i in

perdil graduld ce aveaii in momentnld liberd- arma infanteriel, la rinduld sergentilord pe
re . El potii fi readmigi in servicid cu gradulil armd, deco, ad satisfacutii examenuld prescris
lord diva, chibzninta gefulul de corp i nunidrd in regulamentuld asupra modului examindref,
vechimea in noua frinctinnea din diva Antdel suboficerilord propug pentru inaintare, pen-
lor numiri, saidendu-se numei timpuld in care tru acesta arma.
a intrerupii serviciuld. Art. 158. U treime din functunile vacan-
La ori-ce concentrare de militil, caporalil si te de sublocotenent este destinatii pentru sub-
suboficeal fdcendil parte din acestd elementd ofigeril armel.
aid forgei armate, vinii sub arme pentru a in- Cele-alte clued treimi se destinil elevilor din
deplini fanctiunile acestor grade. Pentru ori-ce scOla moilitard. sublocotenentilort afard din ca-
concentrare extraordinard, mai mare de 15 qile. dre, earl ad servitil in artilerie, gi in fine sub-
serviciuld fAcutd se va numera ca serviciuld ofigeriloth luati din tótd arma.
efectivii. Subofigerii din artilerie mai potii asemenea
, Art. 48. Schimbdrile din armd se full mi- concura pentru graduld do sublocotenentil in
med prin permutare gi numal intre sublocote- infanterie sett cavalerie, la rinduld sergenti-
nentl, locotenentl séd cdpitani de infanterie gi lord pe armd, décd a satisfilcutil examenuld
cavalerie. Aceste schimbdri se autorizd numal prescrisd in 4regulamentulu asnpra modului
dupd cererea ofigerilord gi consimtimentul am- examindrel suboligeriloril propugi pentru Main-
biloru gefl de corpuri, conformandu-se reguli- tare* pentru aceste arme.
lord prescrise pentru acésta in tablould prece- Art. 175. ird treime din functiile do sublo-
depth. cotenentl este destinatt subofigerilord armel.
Ofigeril autorisati a schimba arma renuntd Cele-alte duoé treimi se dad elevilord din sceda
printerteesta singurd faptd la vechimea lord. militard, sublocotenentilor de genid afard din
El MI 'quid in armA cu ud di mai thrdid de cadrele armatel gi in tine subofigerilord luati
câtd celd din urna ofigeril de graduld lord in din tad arma.
1

arma in care intrd. Subofigeril din genid mai poth concura pen-
Suntil exceptati din acesta. rne'surd : sublo- tm graduld de sublocotenenth in infanterie,
cotenentil gi locotenentil fogti elevi al scOlei cla rinduld sergentilord pe armA.* dec d. a sa-
militare, In casuld urmdtord, dem suntil din tisfdruth examenuld prescrisil in regulamen-
Antdia jutmetate a clasificatiunel promotiuun tuld asupra molului examindrel subofigerilord
bold, acegtia potd fi trecuti in artilerie, gemd propugi pentru inaintare, pentru acesta arml.
flotila, fire prejuditiulu vechimel loin. Ei Art. 1S6. In trend uS treime din functiu-
nu poth fi ins6 trecuti intr'una din aceste ar- nile de sublocotenentil este deetinath subcdige-
me prin inaintare gi nu perte sdispunin favó- riloril din companil ; cele-alte duod treimi se
rea lord de chtd de a patra parte a vacantelor dad sublocoterentilord trennlui aflati de ud-
otdrite a se d a inainthrii la vechime in fie-care cam-data afard din cadrele armatel. séa sub-
gradti gi dupil ce se vord fi rdnduitil top' ofige- ofigerilord de cavalerie sell tle artilerie propugi
rii allati in neactivitate prin suprimarca func- pentru acesth d stinatie la ultima inspectie
tunnel, licentiare de corpd séd intOrccrea din generald gi cupringl in tablould de presentare
captivitate de la inamicii. flicutd do comitetuld superiord de instructiune
Cererile de schirebare din armd, din corpii aid tistei.
sed din functiune in acelagl corpii, se Main- Subofigeril din trend mat potil concura pen-
tezA de cdtre coloneld inspectorilord general:1 tru granola de sublocotenenth in infanterie
gi, in casd do urgentd, generaliloril comandanti c la iinduld sergentiloru pe arnad,* dec d. ail sa-
de diviziuni. Ofigerii generall transmitil aceste tisfAcut examenul prescris prin cregulamentul
cereri Plinisteriulul de resbeld clupd ce s'a asi- asupra modului examindril subofigerilord pro-
guratd cd suntil fácute in interesuld serviciu- puI pantry maintares. pentru acestd wand-
lul i c *ern' earl facil objectuld acestoril Art. II. Tablourile incheiate de inspecto-
cereri implinescd conditiunile cerute spre a o- ruld generald asupra propuneriloril sergenti-
cupa nona lord functiune. lord pentru inaintare la graduld de sublocote-
Art. 149. 1Jd treime din functiunile de sub- nentii se vord trdmite Comitetului superioril
locotenentd fiind degtinate subofigerilord dna ald instructinnil Ostei, care va face ul non6
armit, cole-alte dime treimi se dad elevilord clasificare pe arme in urma examenului ce fie-
din scOla militarg, sublocotenentilor afard din care aspiranth va depune inaintea sea.
cadre gi carl fact' parte din cavalerie gi in fine Art. III. Tote dispositiunile regulamentare
subefigerilord din tótil arma. contraril ordonantei de fagil sunth gi re'mAnti
Subofigeril din cavalerie pot concura la Main- desfiintate.

www.dacoromanica.ro
 MIL1TARE 63

LEGE
PENTRU INAIN TARI IN ARMATA
(Deeretti No.744 din 4 .Aprilie 1874)
TITLIILt I 1 efectivii in arma din care face parte in graduld
de locotenentit.
Despre erarchia militarii Art. 8. Nimeni no pete fi numitti majord
de n'a avutd cold pu9ind trot ant in graduld
Art. 1. Erarchia militant in armata este de cdpitand din care celii pucind duo! ani de
precum urrada : presentd de servicid la trupd in arma sea in
Soldatil. graduld anteriord, de nu va 1i satisacutd und
Caporald set' beigadiert. exament in teorie ei practicd, conform(' unul
Subo ti regulamentil sdecialit ei de nu va indeplini ;mu-
Sublocotenentd. ditiunile de aptitudine pentru serviciuld cernt
Locotenenth. de acestO grad&
Cdpitand. Art. 9. NimenT nu pOte fi numitit locote-
Majorii. nentd coloneld de n'a avut cold puçin duo! ant'
Lmiotenentil coloucht in gradulti de majord, din care celt pu9:n duol
Colonel& de servicid efectivii in arma sea.
General(' do brigadd. Art. 10. Nimeni nu ptite 6 numitil colonel
Generald de divizie. do n'a avutd cold pecind duo! ant de sorvicid
Art. 2. Gradele din carpel) intemlentei, efectivu in graduld de locotenentii-coloneld.
corpuld sanitard. oficerilord de administnatie Art.11. Nimeni din corpuld de stat-majord,
§1 guarqi de artilerie ei ic geniii, suntd asimi-statil major(' de genid sed statt majoii de ar-
lati cu gradele din armatrifiind supng la tote tilerie on pOte 6 uumitd cdpitand, dem deo-
legile i regularnestele inilitare. sebitd de conditiile mat sued expuse, n'a avut
duo! ant de presentg de servicid la trupd, cei
TITLTJLU II d'inteld in infanterie séti cavalerie, end cei-
alti In armele lord respective.
Despre inaintare Art. 12. Nimeni nu pete fi numith coloneld
in corpuld de statii majord, in statuld major('
Art. 3. Nimeni nu vete fi numitd camrald de geuid sea de artilerie. déca, deosebitu de
seri brigadier(' de n'a servitd in activitate ca cenditiile cerute pentrn tete cele-alte arme, n'a
soldatii minimum §ese huT inteund corpd aid avntd cel d'd,nteid duo! ani de presentd la ser-
armatei ei de n'a trecutd cu succesd sada, do viciii in cualitate de ofiçerd superiord in infan-
graduld 1. terie Bed cavalerie, end cel-alti in armele lord
Art. 4. Nimeni nu pete fi numitd subofiçard respecti ve.
de n'a servitu celd pricing eése luni in activi- Art. 13. Nimeni nn pOte fi numitil general
tate ca caporalii sOd brigadiat. de brigadd de n'a servitii cold pu9ind patruani
Art. 5. Nimeni nu vete fi numitti sabloco- in graduld de coloneld qi n'a avutii dnol ant'
tenentii : de servicii efectivd la trupd, In cualitate de
a. De nu este Itornhuil seti de nu este natu- ofigeril superiord.
ralisatt ltomiind; Pe lingd conditiunile de mai susd, und co-
b. De nu are 22 ani Ijnpiinii sed 19 pentru lonel& spre a deveni general(' de brigadd, tre-
-ace! cart esil din scelelo speciale ; brie sd posede conducerea celord trei arme in
e De n'a servitd duel ani minimum ca sub- teorie ii practicd. Acosta cualitritt se potd con-
ofieerd intfund corpd aid armatei sell de n'a stata cu ocasiunea manilord concentrdrl anuale.
fostd elevd ald scolet militare. §i de n'd Im- Art. 14. Niment nu eOte fi numitu general
plinitd conditiile examenului e§irel din sceld, de divizie de n'a servitil cclii puçind 6 anI In
Art. 6. nineni nu pete fi nuntitii locotc- graduld de generalii de bnigadd ei deca n'a co-
nentd, de n'a avutii colt puçin duoi ant de ser- mandatil armele combinate cu distinctiune cel
vicid efectivd in arma din care face parte in pu9ind in duet' tabere.
graduld de sublocoteneutii. Art. 15. Top militaril din armatit, asimi-
Art. 7. Nimeni nu pete 6 numitii cdpitanii lati cu gradele erarchiel militare, suntii au-
de n'a avuttl celd pu9init dug aniwww.dacoromanica.ro
de servicid pue la conditiile de stagid din articolele de
64 tee TUIRI
mal Kist semnate precum si la examenile pre- I pult ce a lipsitd din cadre se va scedea din ye-
scrise de regulamentele de aplicatie a legii de chi me.
favA. Se va scAdea asemenea din vechime timpuld
Art. 16. Inaintarea la gradult de sublocote- petrecutil inteunt servicid ce nu depinde de
nentt se va face totii-dé-una dnp unü exa- Ministerult de resbelt ; se excepteze dintfa-
mend trecutil d'inaintea unei Comisiuni asu- ceete dispositiuni, timpul petrecutil in misiuni
pra materiiloril din scela militare. admise de legea positiei oficeriloril pentru ofi-
Teti suboficeril de armate at dreotult a se ceril activi; se va deduce in tote casurile tim-
presinta la acestt exament, déca indeplinescii pult trecutt in serviciult unel puterl streine.
stagiult prevNutil la art. 5, de li slat recu- Ofi§erii cari incetéze de a face parte din ca-
noscutt aptitudinea necesarie la inspectiunilo drew armatel, conformil legel positiel oficeri-
generale si de indeplinescn conditiunile de lie lort, se vort imparti pentru inaintare printre
bun i oneste conduite. diferitele coreuri ale armel din care fact par-
Art. 17. W.' a treiaparte din gradele de sub- te si earl vett fi conservate set create.
locotenente vacante in armee se vent da sub- Art. 23. Oficeril prisonieri de resbelii 's1
oficerilort din arma din care fact parte. Cele- vort 'Astra dreptui ile de vechime pentru inain-
alte duo treimi se vont 'Astra elevilert ce ( st tare. Nu vord putea dobendi en tete acestea de
din scela militar. Duoé treimi din gradele de catt graduld do indate superioril celni ce avea
locotenentil se voril da dupe vechime, cea-alte in momentuld caudt a fostii prisoniert.
treime dupe al( gen,. Jumétato din gradele va- Art. 24. Timpult de servicit ceruta spre a
cante de cdpitand se va da dupe vechime, cea- putea trece dintr'unii gradil intealtult se va
alte dupe all gere. reduce la jumétate in timpil de resbelii.
Art. 18. Tote gradele de majoril se deli la Art. 25. Nu se va putea abate din tete con-
alegere, constatath prin examene i, la note e- ditiunile impuseprinarticolele precedente, spre
gale celni mai vechiii. Tote gradele de locote- a trece dinteunii gradU intealtult, de catil in
nentii colonelt in suet se dail la alegeri. casurile nrmetere
Asemenea se va urma si pentru toff oficerii 1. Pentru nnt faptil strelucit d'inaintea ina-
asimilatT cu gradele din erarchia militarl. micuM bine justificatd si past in ordine de 1i
Art. 19. Doctoril in medicine pot fi primiti pe armate.
in armate direett cu gradult de media de 2. Candii va fi cu neputinte a se inlocui in-
bat& ion4 clam 11, acel earl aS functionat duel tr'altii chipt lipsnrile din corpuri aflate in pre-
ani ca media auxiliarti pott fi primiti ca me- senta inamicului.
dia de regimentil clasa H. Art. 26. In timpil de resbelii si in corpurile
Art. O. Tote gradele de oficeri suntU date aflate In presenta inamicului, se vol.(' da dupA
de Domml asupra until raportn aliT Ministeru- vechime jumétate din gradele de locotenentii.
lul de resbelt. Art. 27. Niel intetimi cast nu se va putea
Vechimea pentrn inaintare se va determina da lint grad fere functiune seC peste complec-
prin data decretulul Domnescii si la date ase- tult cadrelort, Mel nu se vont acorda grade
I

menea priu aceea a decretulul gradului info- onorifice.

rioril. Nu se va putea asemenea da, in nici nn cas,
Vechimea pentru gradele de ca eoralil set end gradd superiort celui corespondinte func-
brigadieril si subofieert datéze din cline datel tiunei.
ordinului de inaintare. Nu se va putea da in nici nail cast ue fano-
Vechimea soldai1orS dateze din ,iva sosi- tie untti gradil inferiort acelei functii, de catii
rel lora sub drapelt. In modil provisorit.
Art. 21. Pentru trupele din armata terito- Art. 28. Tete numirile de oficeri voril fi in-
riale (cu schimbnri) timpult petrecuts in gra- date. publicate in Monitonchl oficiulü, atetan-
dele infer Ore, spre a putea fi nnmitil caporalil du-se rAndult de inaintare, nnmele oficeriloril
set brigadierii si subofiçere, este do mit ant, care ocupe functia devenite vacante si causa
socotindu-se i timpult petrecutil la locuin- vacantei
ta sea. Art. 29. Niel unt oflvril demisionatt sell
Subofigeril din armata teritoriale (cu schim- in retragere nu se 'mite priimi in cadrele arum-
burl) spre a putea fi numitT sublocotenen ti, d en- tel pninancnte si teritoriale séd in neactivi-
sebitil de tete cele-alte conditiuni de capaci-tate afarl din casuld preveclutil la art. 41.
tate prevqute In aceste lege, trebue sA alba' Art. 30. Oficeril earl au fest omisl la inain-
trel ani de vechime In aceste grads, socotin- tare la rindult lord de vechime li se acorde ye-
du-se si timpult petrecutil la locuinta sea. cbimea gradulul din (pea ce avea dreptil alt
Art. 22. Cindt unil oficerii va inceta d'a dobindi, dere at reclamat in terment de un an.
face parte din cadrele armatel, afaride casuld krt. 81. Functiunea este diferite de gran.
de misie pentra unt serv;cit militard, pentru Nici unni oficer nu i se petelua gradul de cit
www.dacoromanica.ro
licentiare de corpt §i suprimaredefunctie, tim in casurile §i dupiformele prevelute prin lege.
 MILITARE 65
Art. 32. Rorninii ce servesed in armatele tenenti militiani necerdndn-li se timpuld de
regulate ale unei puteri strkine, ce sit armate duoi ant in graduld de suboficerii, déca lode-
regulate, eu permisinnea guvernului romand, plinesce tote eele-alte conditiuni de aptitndine
intro cat vord dovedi prin acte autentice a- cernte gradului de sublocotenentii.
tat(' graduld dobinditu cad qi a bunk condui- Art. 37. Elevilord ce ad eOtil gi voril ei
tA, potii fi priimitl in armata romkna, cu gra- din scólamilitareu gradulilde sublocotenent,
dolt dobanditfi in armatele stfelne ci cu ve- li so considerd duoi anl de servicid pentrn re-
chimea gradului lord din wind. tragerea (pensiune) gi reformd.
Acesta. facultate nu este acordatk de cdtil
pad la gradult de locotenentd coloneld in-
clusivii TITLULt IV
Art. 33. Romknii earl justifich ea ad trecut
en succeed cnrsurilo unel scóle specialo mili- Despre oficerii militiani
tare din straindtate potil fi priimitl In armata
romand cu graduld ce va ti dotianditil elevuld Art. 38. Suboficeril de tete armele, la egi-
indigent din acelti statii. rea lord din armata, potd fi numitl sublocote-
nenti militiani do corespundd conditiunilord
TITLULU III cerute pentru dobandirea acestui grade.
Art. 39. Toti militianil inaintezk in militii,
DispositiunI generale conformd erarchiel i conditiunilord stabilite
pentra armata permanent& i en stagiuld pre-
Art. 34. Inaintarea la tote gradele se face veptii pentru armata teritoriali.
pe arnid : Art. 40. Oficerii demisionatl din armatil.,
Infanteria de linie, batalienele de venAtorl, precum i cei in retragere pea la versta pre-
dorobantl, gendarmil pedestri coneurt intre scrisk de lege, feed parte din militii cu gradn1
densele. dobfindit In armatd, numindu-se din nuod prin
Regimentele de cavalerie, de linie, clam. decreth domnesed in conditinnile art. 47 gi 51
eV], trenuld i gendarmil eOl&ri, concord intre din legea de la 27 Martie 1.872.
densele. Art. 41. In timpil de resbeld gi in presenta
Oficeril din statd majord de artilerie concurk inamicului, militianil earl ad dobAnditd und
en tot"' cel-alti oficeri din artilerie. gradil pentru und faptil strillucitt piled in or-
Oficeril din statuld majoril de genii concur& dinulfi de.4i alit armatel potil trece d'a dreptul
en oficeril din bataliOnele de genii]. in cadrele permanente ale armatel cn graduld
Oficerii de genii'. potk concnra la inaintare celd mai mare detanditt pe campuld de bktae.
ea otic Ira de infanterie. Art. 42. Mard nnmal de casnlii preveclutd
Oficerii de statii-majord potfi concura la in art. 41, oficeril militiani nn potil fi trecnti
inaintare en oficeril armel in care ad Scutt] in cadrele armatei permanente gi teritoriale.
stogie do duoi an]. Art. 43. Personalnlii oficerescd, trebuincios
Oficerii din flotil concurilnumai intre denqii. cadrelord gardelord ordgenescl se tail dintre o-
Oficeril din pornpieri concur& cu oficeril din ficeril militianl dupl corn se prescrie la art. 51
armele din cart el facia parte. din legea de la 27 Martie 1872.
Art. 35. Oficerii de tote armele din admi- Suboficerii din gardele ordgenesci pott fi nu-
nistratia centrald a Ministerulni de resbeld mitt sublocotenenti militiani, deck implinescil
coneurk pentru inaintare d'impreunk en ofice- conditiunile cernte pentrn dobindirea acestui
ril din arma din care fact parte in conditille gradd. El feed atunei parte din corpuld ofice-
preveclute do acestk lege. riloril militiani i sunt obligati a sera cn gra-
Art. 36. Voluntaril de mit ant din armata duld lord in guard& One la versta prevd4ntk
permanentk si cart, deosebitd de cele-alte con- pentru gnardele orkgenescl.
ditinnl de aptitudine, ad fostO priimiti in urma
mini exament satisfkatort, conform unui pro- TITLULt V
grand speciald, set dupd presentarea titluri-
tort de studid corespumptere, potii fi numiti Despre asimilarea oficeriloril de inten-
caporali sed brigadil ri dupdpatru Inn] de ser- dentii, corpul sanitar, corpu15 ofice
yield efectivil gi sub-oficerii dupkpatrn loni de
servicid efectivii, in graduld de caporald sefi rilorii de administratie §1 guardiI de
brigadier], deca indeplinesed tOte cele-alte con- artilerie l genlii.
ditinni de aptitndine cerute pentru aceste gra-
durl. Art. 44. Oficeril din aceste corpuri mina a-
Acelti volantarY, la expirarea termenulni de similiati due& cum nrméza :
anA and de serviciii activil. gi carted dobindit Intendentt generald 1 gradul de ge-
www.dacoromanica.ro
graduld de snboficeril, potil fi numitl subloco- Medicd inspectord generald J neral de brig.
66 LEGIUIRI
Intendentii Administrator(' clasa 2-a
la

sublocoterient locot.
Media principal(' clasa colonelti
Guardii de artilerie clam 2-a
Sub intendentd GuardU de geniU c'asa 1-id
Medial principal(' elm 2-a 1 locotenenti Medial de bat. (séu divizion) cl. 2-a
Farmacistil principalti coloneli. Farmacist idem idom cl. 2-a
Veterinarii principald Veterinard de diviziond clasa 2-a
Adjunctii clasa 1-21 Administratord clasa 3-a
Medic de regimentU cl. 1-iii Gnardd de artilerie clasa 3-a
Farmacistd do regim. cl. 1-id major(' Guard(' de geniti clasa 2-a
Veterinart de regirn. el. 1-iii Art. 45. lIn5 regulament speciald i in ra-
Administrator(' principald
porta cu legea positiei ofigeriloril, en organisa-
Ajunctil clasa 2-a rea trapelor i necesitatile serviciulni gi prin-
Medicd de regiment clasa 2-a cipiile erarchiei militare, va determica moduid
Farmacistil de reg. clasa 2-al de a concnra la diferite graduri gi functiuni in
Veterinard de reg. clasa 2-a cdpitani. armata'.
Administrator(' clasa 1-iil Art. 46. TOte legile gi dispositiunile ante-
Guard de artilerie clasa 1-iii rióre, contrarii legit de fagii smith gi remand
MedicU de bat. (seri division) el. 1-id des6intate.
Farmacist idem Hem el. 1-iii 8 Art. 47. Acéstii lege se va aplica gése luni
Veterinaril de divisiond clasa 1-iil 0 dupl promulgarea el.

DECRETti
NO. 213 DIN 6 IANUARIE 1871 PENTRU MODIFICAREA ART. 14 DIN
REGULAMENTULU MILITIANILORU

(1872)
Art. I. Art. 14 en alineatuld sal din regn- contra vizite Melia in timpuld concentrarilorti
lamentuld militianilord se modified, in sensuld annall ale militianiloril nude se vorii tramite
ce urrnezd: : mediei militari inteadinsd de comisinnea de a
.2011- care aril fi grad uld de infi- mi tate aid u- inspeeta starca sanatatil a tutulorii militiani-
nul militiand nu so póte pronunta stergerea lord concentrat1.2.
de catd in urma unel vizite medicale gi a unci

BEGULAMENTU
ASUPRA ADMINISTRATIUNEI SI COMPTABILITATEI CORPURILORU DE TRUPA

(Decretil No. 1466 din 27 lain 1871)

TITLIMU 1 sitiune ce arC necesita regulamentard un Con-
said, dell care neavdndU de ajnnsii numitruld
D is p o s iti nI prelim i tiara ofigerilord presenti, n'ard putea forma nn Con-
silid in numdruld membriloril proveclutii. la
Art. 1. Administratiunea corpnrilor de tru- art. 6.
p 5. se exercitit in fie-care din ele de catre nal Asemenea corpil la astil-felti de casuri se
Consiliii, care se numesce: administrézg de a dreptuld de gefil lord re-
Consiliuld de administratinne. spectivi.
LTA asemenea administratiune ail tote cur- II. BataliOnele de gardi frontierd Bed divi-
purile organisate sub titluld de regimentd, ba- siónele de dorobanti, in casulti cindU ministrul
talimA seil diviziOn5. arC crede mai Demerit(' a Msa administrarea
Art. 2. Se exceptd Wad: aaupra gefflord de companil sOd escadrond spre
www.dacoromanica.ro
I. Acele corpurI care, de gi avdnd u compo- a fi exercitatd mai de aprópe.
 M1LI TARE 67

Circurnstantele co motivez aceste exceptiuni 1 Unii apitanil (locotenentii Fed sublocotenent,

vort vorfi tott-dt-una constatate : in 1-iul cas, in corpurile undo asemenea oficeri smith ca co-
simplu printeunt procesil verbald alt snbin- mandanti de companie) membru.
tendentului militart; dup d. care proceed sub- Casierulii secretard.
intendentuld trdmite cate uã copie diviziei te- Oficeruld cu imbr6cAmintea.
ritoriald si Ministernlel. I Art. 7. §.ftild de batalionil sOil divizionil gi
In casuld alu 2-lea, dupd unü ordint special comandantil de cornpanii ce intrd in cornposi-
alt ministrului. tiunea consiliurilorii mitt luati pe Tina dupd
Asemenea administratiuni incetezil; vechimea gradului, gi se reinouescil la 1 Ianua-
1. Totd-dé-una de cate orl corpult este in rie a fie-cdruia and, afard de oficeruld coman-
positinne a forma Consiliult preve4utii la anti- dantt care pentrn acOstd calitate, urmezit a
colele 1 gi 4. preside.
2. Candi:" ministrult va crede de necesitate. In corpurile undo locotenentli si sublocote-
Art. 3. Corpurile organisate sub titlult de lentil suntil comandanti de companii, prefe-
companil set escadnine vor fi administrate re- rinta se dd locotenentilord la 1-a formatiune
gulamentard de a dreptuld de oficerii coman- a consiliurilort Ord reinouirea anuall se face
dant]. pe nimbi intro unil qi altil
Art. 4. Fie-care Consiliii de adrninistratin- Art. S. Membril Consilindloril nu pot func-
ne are agenti pe tiona de cad candt suntii presenti séd in rege-
Ajuternlii gefului do corpt gi oficerii comp- dicta Consiliului st5ii in vre-unil locil de undo
tabill. st, 061' veni a'gi face serviciult in acea rege-
Sub numire. de oficeri comptabill, so intelege dintd, In ori-care aitil cazii small suplinit.i.
casierult i oficerulii en imbrdcdrnintea cum gi Art. 9. Membril Consiliurilort care dupd.
oficeril ce le tint locult in Mille do corpuri art. precelentil nu potil functiona gi aceia cari
detagate de la partea centralli, gi care at nu- incetdzd de a face parte din corn, set dinteul
mire de oficert platitord, aceld ee inlocnesce parte a corpulni, suntt supliniti, sOU inlocniti
pe casiert gi pe oficer, delegatil pentru imbrd- dupd ordinea veehimel prin ofieori de acelagl
cdrninte, acelt ce inlocuesce pe alt 2-lea. gradil, sOti in lipsa acestora, pnn cel mai veal
Art. 5. OficeriI coniptabili suntt response- in gratin mfenoru.
bill de tote luerdrile adniimstratinnei ce Ii sent Agentil Consilindlort nu potil fi snpliniti de
incredintate. Ajutorult casierului i aid ofice- ciitii prin eficarii ce '1 inlocuesed in serviciuld
rului cu imbrdclimintea nu este comptabilii de fanctiunel lord.
citt numai in timpuld Cana VI tine lc:cull: WA Art. 10. Misiunea supleantului ineetOzi
calla colt 1-it este mmHg ca oficert pld- din cline in care titularuld 'ci pOte rdua func-
titort, i celt aid 2-lea ca delegatUpentru im- tiunea.
brdedminte. Art. 11. Membrii Consiliunilord titulari
set supleanti, nu potii refuse mandatuld ce ii
se dd.
TITLITLII II
Despre Consilinrile de adlniuistratiune CAPITOLULt II
CAPITOLULt 1 Despre instalatiunea ConsiliurilorU
Compositiunca Consiliurilorg Art. 12. Consilinrile suntti instalate Ce dr-
tre oficarii general], delegati indatit dupd for-
Art, 6. Consiliurile do administratiune SC matiunea corpurilorii.
compumi, dupit cern urmézd: Art. 13. Subintendentil militari constatd
1. Pentru fie-care corpt organisatil sub ti- instalatiunea Consiliunilord printeunii procesii
tluld de regirnentd, gepte membril, adied : verbalii, in care suntii are'tate numele i gra-
Coloneluld pregedinte. dole membrilor5 titular] set supleantT, acestil
Locotenenth colonelt, raportord. actd este subscrisd de toti membril presen0
Und gefd de batalionii gi transcrist in registruld de deliberatil.
Duol ciipitani de companie, I Membrii art. 14. Intrarea in servicid a oficerilor care
escadront sét baterie. suntii chiaMati pe fie-care and, set in osebite
Casierulii. secretart. casuri, a face parte din Consilit. este consta-
Oficerult en imbritcdmintea. tatá prin rid simpld trecere in registrult de de-
2. Pentru fie-care corpt organisatti sub ti- liberatinnI a numeloril si gradelord lord, cern
tluld de bataliond sOd diviziond, einci membril: gi a motivului incetdrel functiunilort membri-
Comandantult pregedinte. lort ce inloeuescii, stil ea titular], stil ca su-
Ajntoruld raportort. www.dacoromanica.ro
pleanti.
 ts LEG1UIRI

CAPITOLUUT III puhl pentrn care are trebnintii i cantitAtile

necesare dupd tarifele reglementare.
Despre atributiunile Consiliurilora 2 Furagiul cailorii,dand relatil prin procesd,
verbald (Mod. No 2) de nun:1611dd lord. timpnl
Art. 15. Consiliurile dirigez administratin- pentru care ad trebuinta i cantitdtile nece-
nea in tete amdnuntele el, si veght z pe coman- sere dupd tarifele reglementare.
dantil de companil, escadrene set baterii, in La corpurile al cdrord cal suntil reglemen-
exercitiuld functinnilord Ca le suntil atribuite tap a se da ei la pdsinne, tabonuld se va en-
prin acestii regulamentil. nesce ca filandii parte la art. furagiului.
Iad tete mdsurile necesarilpentru buna exe- 3. Aprovisionarea materiilord, efecteloril si
cutie a regulamentelord, ordinelorii ski instruc- objectelord de echipamentil necesard, dând si-
tiunilord atingetere de administratiune. tuatie (Mod. No. 3) de starea echipamentulni
Art. 16. Administratinnea la ori-carecorpd corpului.
se intinde asupra urmdtereloril ramuri : 4. Pentru reformarea unul efectil a cdrnia
Hrana inlocnire trebue efectuatd din fondnrile athni-
1. Subsistentele 1 IncilIclituld si luminatil. nistratiunel centrale i pentru reparatia ce este
Furagid. de naturd a se efectua tot din asemenea fonduri.
2. Echipamentuld in generalii. Art. 19. Procesele verbale de care se vor-
3. Solda ei accesorii. besce mai snail vord fi presentate de corpurile
4. Masa individuald. ce ad reeedinte la und locil en intendenta divi-
5. Masa generald de intretinere. zionard, prin canaluli acestia. érd de dare cor-
Art. 17. lad tete mdsnrile pentruingrijirea purile ce resedd in alte parti, prin comisiile de
aprovisionamentelord pentru totil ce este ne- aprovizionare prevelute la reglementuld sub-
cesaril corpnlul set prin cereri la locurile corn- sistenteloril.
petinte sell prin incheere de contracte d'a dre p- Situatiile pentru echipamentil numal prin
tuld de care densele, clupd natura objectelord canaluld intendentilord divizionare.
necesare de infiintatii. Ele ail dreptul de a con- Art. 20. Epoca presentdrei va fi :
stata directil diferitele starl ale ori-cdrora e- Pentru lemne, furagi.d i echiparnentil cn
fecte de ori-ce categoric ei a antorisa neinicl!o- 6 luni inaintea viitorniui and, érd pentru ta-
cite, pentru efectele de masa' individuald. exe- bond totii-de-una la 1 Martie aid anului pen-
cutarea dispositiuniloril ce au crqutd sd ia in tru vera cdruia este necesard pdeinnea.
consecintd. Asti- fold Consiliurile deeidd : asu- Art. 21. In casil de preschimbare de garni-
pra punerii in serviciii ori-cdruia efectil, a re- zouri in cursuld unni and. indata dupd priimi-
formel add stergerel din registre pentrn casurl rea ordinulul do marsii, Consilinlii de admini-
bine si consciinciost constatate ; asupra degra- stratiune va dresa procesele verbale pentrn
ddrei de este provenitil.dinfortii major% sed din aproviziondrile de lemno si furagiii co le-ard
negligentd; asnpra fondulni din care trebue a trebui si le va expedia d'a dreptuld intenden-
se efectua acestd cheltuéld ei in fine are OM tului divizil in cuprinsuld cdria are a ae alecla.
latitndinea ei dreptulii de initiativdintru ton Se exceptezd locurile pe uncle corpuld are
ce privesce binele serviciului. interesuld solda- numal a trece seil a cantona prea pneind timp,
tului ei avantagiulii Statului dispuindil pentrn intelegendu-se art, de mai snail nurnal pentru
ace:de, in limitele lege!, de fondurile prealute casuld cOndC corpuld schimbdndii garnizona
si determinate speciald prin bugetil pentru fie- veche, =thee cd In coa nuoe are a sta mai
care corpil, fArt a se mal cere md altd enter-- multh de end trimestra.
sere prealabild, afard de cazuld cdadil reforma Art. 22. Consiliurile de administratiune in-
set' prevederea until efectil core reinlocuirea sea grijescii a contracta singure pentru urmItOrele
din fondurile administratinnei centrald, odd co- articole:
stuld reparatiel ce, de ei dupd natura cate- 1. Hrana trupelord, conformn celoril prevd-
goriel efeetelord, aril trebui A se feed din fon- dute la capitolulil subsistenteloril.
dnrile corpului, fuse ea ard coverei sums de tura 2. Lemnele, furagele, materiele, efectele si
mie lei care, astil-feld. trebue efectuatd din objectele de echiparnentil in casulil de urgent&
fondurile Ministerulul de resbeld conformd al-- cândd Ministeruld creyncld cd ard fi posibild,
niatului 3 de la art. 184. procedendu- se atunci si s'aril face mai bine ei mai ctirendfi prin cor-
in conformitatca acestui aliniatd. purl, le aril da autorizatinne.
Art.18, Consiliurile de administratiune se re- 3. Tete objectele necesare corpulni ei care
fer& cn cereri la locurile competinte, pentru apartinii fondulni masel generale de intretinere,
urine:ten le articole: conformil celorii stipulate la capitoluld masel
1. Lemnele de incd4itu1dsobelord ei fiertuld individnale.
lirdnel. dandil relstil prin procesd-verbal (Mod. 4. Tote efectele de imbritcdminte ei micii e-
No. l) de numdruld emenilord ce ad in efectivil chipamentil conformil celord stipulate la capi-
ei alu sobelord ce trebne sd functioneze, tim- toluld imbrAcimintel.
www.dacoromanica.ro
 MILITARB 69

5. Lenmele i furagele necesare in timpii de I in sedintd i cdndd toti membrii suntt pre-
marguri set de smite stationdil, conformii ce- senti, cdel cei earl lipsesc legalmente trebuesc
lord stipulate la capitoluld fried Itlitului. sa 110 supliniti prin cel irnediatt mai veal (W-
Art. 23. Achitezei la termenile de platii or- O. dengil.
donantele i mandatele liberate corpulul de la Art. 35. Consilitild se admici dupd convo-
agentuld specialii ale tesaurului. caiea pregedintelui in localulti ce va fi desti-
Art. 24. Verified gi constatt priirnirile fd- natil.
cute dirtat de casiert dupci chitantele séle de Art. SG. Odcerii intendentei militare potti
la cea din urma gedinta. asista la Consilit gi a'i cere convocarea de cate
lirt. 25. Dii casierului fondurile neoesare: off va fi tnbuintd.
1. Pentru pIki1e ce se cat dupci documen. Art. 37. Membrii Consiliulni jail loc la drep-
tele dovellitere ce presintd acestil comptabild. ta gi la stanga pregedintelui dupft ordinea e-
2. Pentru solda trnpel i oficerilord. rarchiei
Asemenea ddri se efectutzt dupd justi &area Ripoctorult in faca pregeiintelui, celii mai
intrebnintdril fondurilor prdmite mai din 'nein- vechit oficerd comptabild la drepta, i cel mai
ce zi dednctia sumel remasa. asuprd.I. not la stanga sea.
Art. 26. Ordonantézt achitai ea cheltueli- Art. 38. Cana mit oficert de intendenti
lord peste acelea ce casieruld este autorisatii milliard asistd la Consilit. raportoruld ialodll
a pldti filth* decisinnea mal anteit a Consiliului. la drépta gi oficeruld comptabil celt mal vechit
Art. 27. Procedil set face a proceda prin la stanga sea ; celt alit oficeru comptabilii std
mnbrii ce delegd Ia priimii ea materiilorti, e- la drepta raportorului.
fectelord i armelorii ; autorisezt sceterea lorti Déca nut intendentil militart se afil la Con-
din magazia de irnbrdcdminte, pentru confec- silid cu mit subiutendentil sot cant ajutort ce'T
tionarea i versarea la alte corpuri set stabi- tine loculd, aeesta ia loet la. drépta i raporto-
liinente publice, precum gi a celort cc trebuesc cult la sting% sea, oficerulti comptabild celd
a se (la companiilert. mai vechiti lingd subintendent gi cel mai nuoti
Art. 28. Engrijesed a se pune in presenta lingd raportort.
lord sigiliult Consiliului pe probelegi modelele Art. 39. Candii inspectorulii general de ar-
de efecte cc data trdrniterii fort de cdtre Mi- me adund ConsiliulU. comandantult corpului
nisterd set pe cele priim.te de dengil. set pdrVi de corpt, ia Ica in faca lul. coman-
Art. 29. Constatil herd preschimbare regi- dantil de brigadd gi oficerii de intendentci ce
strele de comptabilitate, dup d. ce ad recuno- insoceset po inspectort, cum gi raoortoruld en
scut cd priimiriie, chdtuelile i consumatiile ad oficerii cometabill iail lod la drépta gi la stan-
fostii legalt autorisate i et, suntt justilicate ga dupd ordinea de preclidere set a erarchiei.
prin documente temeiniee. Certified stdrile, Art. 40. Toti membril Consiliului aii votti
borderourile i alte acte, la epocile determi- deliberatist.
nate gi in casnrile prevq.ute prin acestfi regle- Art. I/. Consiliuld otdrasce prin majorita-
mentt . to de vett.
Art. 30. Dat detagemontelort ce se des- M,,mbrii cel mai mici la grad gi la grad egal
partil do partea principald a corpului. fondu- cel wal nuol opinezd antdit.
rile necesare pentru intempinarea trebuintelor Art, 42. Pregedintele singurd puma aface-
In cursult drumului gi pcntru primuld timpii rile in deliberatie.
do instalere la loeult destinatt Convnicd sell face a se comunica Consilinlui
Art. $1. Pregedintele singard desebide seri- prin raportolt, snisorile, dep-gile, ordonantele
sortie si depesile adresate Consiiiului gi dd aju- de platd gi ori-ee alte chfirtil relative la admi-
torului set cele ce suutd relative la adrnini- nistratia gi comptabilitatea car mlui care a prii-
stratie. mitt de la cea diu urmd gedinta, cum si instruc-
Art. 32. At prevederea a se versa indata in tiunile set decisiunile cup rinse in Monitorulii
casa Consilinini suma ordonantelord gi a men- ostet, pe care Consiliuld trebue sd le cum:med.
datelort cc s'a priimitt do casieril. Art. 43. Rapottol old expune afacerile In
Art. 33. Vizezt stdrile de servicit i ori-ce scrist unmai canal aeesta se va cere de Consi-
alto estracte set copil expediate dupd registre lid set de progedinte.
gi documente autentice. indatd ce all fast cer- Art. 44. Propuncrea fdcutd, de vennti mem-
tificate de easierii set oficerult cu imbi dedmin- bre ald Consiliului se pune in deliberatie deca
tea gi verificate de raportort. majoritatea decide ed trebne sit fie discutati.
Art. 45. Fie-care gedinta a Consilitilui este
CAPITOLULt IV constatatt prin tint procest verbalt, in capul
cdruia suntii aratate nuinele i gradele mem-
Despre sedintele Consiliurilora brilorti presenti, acestii procesti-verbalt (mo-
deluit No. 4) este subscrist in registruld de
www.dacoromanica.ro
Art. 34. Consiliurile nu potti delibera de cat deliberatil, in chiarti acea gedintd.
70 LEG1 UIBI

Chndii und ofieerd din intendenta militar, care a arétatil motivole opunerii lord in regi-
aeist5. la Consiliii, presenta sea este mentions.- struld deliberatinnilord (art. 46), nu suntii su-
te in procesuld verbalii, dérh u subsarie re- pile la responsabilitatea acestel mesuri.
gistruhl de deliberatie, de chtil ride& procesuln '7. Ele suntii respunytóre impreunn cu a-
verbalii constate tie operatie tied u. comuni- gentii lord respectivi, eetre Stat, de tOte cuan-
catie facntiti de dOnsulii. titlitile de materialuri sera efecte priimite gi de
Art. 46. Membril care nu suntd de odrerea conservarea si intretinerea munitiunel de ori-
majoritntei ad dreptuin a areta in sedinth in ce categoric in corpil, precurn ei de ori-ce neo-
urma procesulul verbal motivele opositinneilor. Canduiale. perderi set, abusurl in administra-
Art. 47. Ofieerii comptabill asistn la deli- tiunea corpului, câncln nu a fleutii verificarea
beratinnile ce an de objectn verificatiunea ad- la timpn i nesemnalhndu rdulti n'a luatii dis-
ministratiunel lord cu vote consultativii nu- positiuni pentru remediarea lui, in care din ur-
niai, i subscrin procesele verbale ce le con. m5. cazu snntii scutiti do ori-ce responsabili-
etatn. tate. In fine, ele conctird. cu tOth puterea
Actiste dispositiuue este aplicabile pentru actiunel lord la cea mai bung, el avantagiósn
toti membril Consiliulni ce pad avea unit in- administrare a corpului, in folosulli Statului
teresil direet5 in decisiune. ei in binele servieinlui.
In aceste circumstante decishmile Consilin- Art. 52. Membril ce particip5 prin votnld
lui se WI dupe m ejoritatea membrilorti ce vo- lord la r xecutia unel naesuri hate in contra
téze. reglementeloni, inaintea intrerel loril in func-
Art. 4S. Preeedintela d ordinele necesare tiune, Bunn de u5, potrivh responsabill ca cel
pentrn executinnea deliberatiilord. ce ail concuratii la adoptarea acestei mdanri.
Art. 49. Fresedintele póte suspenda ex cu- Art. 53. Vote administratiunea Consilinri-
tia unel deliberatinni fauth ia contra oposi- lord de administratiune este supuse controlne
tiunel séle, dere este chtorn a tremite indatn rei inspectinnilorii trimestriale ale intendentei,
uncopie testnale inseeite de observatinnile sdle, precum ei inspectiunilor annale generale ei ad-
subintenclentului mil:tarn, care pronuntit séij ministrative.
se refer* dupe cast, intenth.ntului ori Mini- Pentru inspeetiunile trirnestriale ale inten-
sterului. denteY, intendentei divisionare. suntil Uteri a
Art. 50. Corespondenta Consiliuluieste sub- verifiea si controla la inceputuln fie-chruia tri-
scrise in numele Consiliului, do presedinte. mastru. tOte operatiunile i actele ConsiliuluT,
pentru exercitiulti trimestrulni trecutfi.
Indath du df verificarea actelor5 i operatin-
CAPITOLULli V nilord Consiliultii de Care intendentuld res-
pectivii, acesta singurn renahne responsabilii
Despre responsabilitatea pentru eri-ce iregularitate s'arn dovedi in ur-
m i pe care a ratificat'o WI a trecut'o en
Art. 51. Censiliurile d administratiune suat vederea.
pecuniaril responsabile : Art. 54. Intendeutii militari determine la
1. Da legalitatea pl4ilod co a5 autorisatd, verificarea lorn, sen duph raportuln subinten-
de legalitatea contracterilorii ce all aeordatii, dentului, surnele ce consilille ddtorézh in urma
de legalitatea consumatiunilord i distributiu- responsabilitetei ce au atrasii.
nilord ce an ordonatii sCü autorisatil. Imphrtiirea acestorn sumo este fdenta Intro
2. De existenta fonduriloril, materiilor5 pi membrii ce a autorisatil, a sevdreitti set a con-
objectelorn ce constate ch. se afln la incheerea firmatn ilegalitatea, infractia sera negligenta,
registrelorti tinute de ofiesril comptabili. in proportie en solda gradului ce a avutil a-
3. De neregularitiltile sdil erorile ardtate de tunei.
raportorn e; pa care aril uita sn le indrepteze Ofieerii cuprinsi in acCste imph: tire potii a-
la timpuln cuviinciosii, precumil i pentru ace- peia ministrului sell inspectorului general, con-
lea schpate din vedere, din negligenta verifi- tra decisinnei intendentului militarii in ter-
carel lora. mewl do trei luni de la dine, notifi ,nrei el. der&
4. De sumele platite do clued or)", sdl pentru reclamatiunea lorn nu !elite suspenda poprirea
popririle ce aril negligia se execute. sumei prescristie
5. Pentru prescriptia ilega15. Poorma sumelorii puse in sarcina vechilord
mernbril ai Consiliulul ce nu mai facil parte
6. Pentru perderi s65 deficite de ConduCt, in
casuld neex cuthrel art. 25i de sums ce Con- din corpil, nu se face de can in virtutea unni
ailiuln arn lesa casierulni peste trebuiutele ser- ordinn aid ministrului.
viciului ei aceea co aril neglige a face Oise ver- Art. 55. Preeedintele este responsabilii de
se la tesaurii. consecintele nevdrsnrei in cash a sumelor dupe
Cu tote acestea. membril Consiliului. care ordonantele i mandatele date casierului, déca
n'a primitd mnsura adoptate dewww.dacoromanica.ro
majoritate ei nu face cunoscutn prin scrist snbintendcntuluT
 MILITARE 71

acestd eircumstant d. extraordinard. contestatiileril relative la suma pretuld repa-

in cliva candii fondurile an fostil priimite, déca ratiilort de efecte si arme.
agentulii specialt aid t( saurnld se arid in a- Art. Gt. Dd pe fie-carei,casierului starile
ceeasi resedinta en corpul i in 4iva intórce- miltatijioru ce 'i ahi venitii in (pea trecutd, si
1e1 casierulni cleca a primitil foudurile din care 'i ail fostii triimise conformil regulamen-
altt loci). tului soldeI si a revistelorti.
Consiliuld trebue a 6 indatd convoeatt spre Art. 65. Subscrie si dd oficerilorii compta-
primi declaratiunea acestui fapte i null e- bill si cemandantilort de companii, eseadrene
xemplar dupd deliberatiunea subscrisi de toti set baterii, extra( tele deliberatienilort ce Con-
membril, este adresatil snbintendeutuld mi- siliult decide a li se notifica inscrist.
lita: ti Art. 66. Verified si constatA xactitatea re-
gistrelort si a tutulorti actelert intoemite de
ofiçenii comptabill spre a se supune subscrieril
TITLULG III Con silini iii add p re sedinteld.
Art. 67. Eta este personalt responsabilti, gi
Inildto ririle agentlierft Consillultil oficeri1 comptabili cdtre ddnsulti :
1. De pagubile co arC resulta pentru &At,
din erori do calculi) in actile de piiimirl, chel-
CAPITOLULt I tuel: set ronsumatinni, si in registrele tinute
de easii ril i ofiçeru1i cnimbrdcamintea, de un
Despre raportor le va indrepta set are'ta Consiliului la tin:pelt
euviinciost.
Art. 56. Eaportorulii veghiaz5 sub autori- 2. De consecintele neindedinirei detoriilord
tatea presedinteld Consilluld, la cxecutinnea impuse prin dist ositiuniie art. 56, 57 si 58.
deliberatiunilorti. 3. Da distributiunile Deregulate flcute dupd
Art. 57. Veghiaza permanent-I asupra tutu- bonurile ce ad aprobatt.
lord ame'nuntelort administratinnelsi compta-
bilitdteI cu care *ern' comptabill i coman- CAPITOLULt II
dantil de companii, eseadrene set bateril, sent
respectivI insdrcinati, si face cunoseutU Con- Despre easierg
silinlul abusurile set iregularitatile ce recu-
nesce. Pete cere pentru verificatiunile séle cu Art. 6S. Casierulil este insdrcinatii en tote
autorisarea ConsiliuluI, tramiterea registreloril actele ce privesce comptabilitatea in bad.
gi actelort sorijinitere. Art. 69. Redigézd corespondenta Consilin-
Art. 58. Veghiazd ca casierulii s priiinésed lui afard de aeeea ce privesce serviciehl de im-
exactil, la termenile de pled sea la epocile fi- brdedruinte.
xate prin acestU regulamentti, sumele ce tre- Art. 70. Este archivistuit corpului. si prin
bue ad, fiepriimite dupd chitantele acestui comp- urmare depositarul tutulort registrelort si ac-
tabilt (art. 55) pe care le inscrie pe livretult telor trebuinciese pentrninformatinni, precum
de soldd. si aid Monitorului &tel.
Art. 59. Se asigurd prin verificarea (hitan- Art. 71. Intoemesce i certified stdrile de
telorti séti recepiselort date casierului dela cea servicifi si de ori-ce alto extracte dupd regi-
din urind sediutd, cd cheltuelile, pentru desfa- strele ce tine, cum si copiile dupd documentele
cerea cdrora, acestil comptabilt a primitti fon- antentice ce existd in archivele corpuld.
durile necesare, s'ail pldtitti fArd, amdnare, gi Art. 72. Este depositarultilivretului do sol-
el& comptt presedintelul Consiliulul de orI-ce CA, cuing si alu timbruld Consilinlui pe care
intdr4iere nejustificati. lit pune pe tete actelece subscrie Consiliul sal
Vizezd aceste chitante add recepise. presedintele singurt.
Art. 60. Verified situatia fondurilor easiern- Art. 73. Priimesee tOte sumele gi
lui, de cAte off Consiliure este convocatil in se- Versa* indatd in case Consilinlul pe celo ce
dintd, spre a delibera darea altorii fondurl a- provint :
cestul comptabilii. 1. Din achitarea ordonantelorti si mandate-
Art. 61. Este depositarelii sigiliului ce se lorii liberate corpuld de ministru add oficeril
pune pe probele si modelurile de efecte. intendenteI militare.
Art. 62. Surveghiazd executitinea ordinilor 2. Vdrsdrile efeetuate de pirtile de corpuri
date de comandantulii corpulul pentru distri- ce ad ud administratinne deosebitd add altele.
butiunile si reintrArile in magazie a armeloril Art.74. DA chitante de sumele priimite cind
si efeetelord, si dd comptU sumarii, Consiliulul Consilielii nu subscrie achitar ea (art. 24).
de aceste operatiunI. Art. 75. Priirnesce de la case Consilidel In
Art. 63. Decide osebitfi de revista Consilin- marginea art. 25 sumele necesaril pentru pla-
www.dacoromanica.ro
liii, déca II reclamA partea interesanti, asupra ta cheltuelelort.
72 LEGIIIIIII
At. 76. Plittesce, dupd veriticarea actelord [ De aimiitui i munitie de resbeld, si de ori
si achitarta lord regulat5, tote cheltuelile ce ce alte objecto materiale ale corpului.
Cons: liuld 'I a datii in dispositiune. krt. 82. Este ajutat de anal ed mai multi
Pete achita fIrd antorisatiunea Consiliulul, oficeri, pusi d'a dreptuld sub antoritatea sa.
solda si accesoriile el, precum i indemnitAti Acesti oficeri suntil numiti de presedintele
deja fixate si la termenile rescrise de lege; Consiliului de administratie. dupd presentatia
,

preddrile, lucrarile si reparatiunile regulate oficerului cu imbrdcdmintea si opiuia raporto-

prin abonamente séd Contra ctd ri, email i cre- nil al.
dituld masel indivi luale a Omenilord presenti Candd budgetul anual nu prey, de mai malt
ce pkrasescil serviciult, séa care trece la alte de cat and singurd ode :r ajutoa, prt sedintele
corpuri in cas de trebuintd eminamente sinjiti, ',cite a-
Art. 77. Na plAtesce de catd celord ce ad thluv,a pe cei-alti, luandu'l din companiile bate-
dreptd set representantii leo ii c. tine chltan- hOnelor i socotaidu'i in atasare la met ser vicid.
tele lord, sprijinite cu imputerniciri fo-male, Art. 83. Are direct& sub ordinile si contra-
si in tne agentilord tosaurului dupd reepisele mId see pe gefuld arelir iului corpulni, pe mal-
lord legale : steril lueratori. i veghezd pe fie-care i exe-
Irnputernicirile suntd totil-dd-una anexate la cutiunea lucrdrilord en care sunt inAreinati.
chitantele mandatelcré. Art. 84. la euviir c:Oscle mCsuri spre a asi-
Art. 78. Intocmeme si subscrie, dupd situa- gura buna tutretinere a tutulord objectelord
tiile comandantilor de companii. escadrOne sed inchise sed depuse in magazie ce cste in dis-
bateril, bonurile p ntru distributiunile subNit- positiunea sa.
tcntelord. Art. 85. Reeligezd coresponden ta consiliu'ul,
Att. 79. Casieruld este personald respon- relativii la seiviciul de iinbrdaminte bi proec-
sabild tele de eontractdri si abonamente.
1. De fondurile en a primal si pe care tre- Art. 8$. Este depositar aid ii vretelorii de ar-
bue a le versa in casa Consilinlui (art. 73). mdtura, munitil de resbeld, materillord i e-
2. De cele ce a prirnitil directil dui a chitan- fectelord de ori-ce categoric, probe si modeluri
tele Bele, se5 de cele ce '1 dad Consiliuld pen- de efecte. Apeste livrete i se (.1d de Cjirsilid.
tru serviciuld cureatd, peng la justificarea in- Art. 87. Verified bonurile de distributil si
trebuintiirel ; precurnd si de sumele retinute stbrile Bed facturile de orl-ce felii d rc ddri,
din solda oficerilord pentru détoril. confectiuni i reparatil, relative la serviciuld
3. De tete pld4ile ilegale, acompturi neau- seld, aratd pa facturl suma do pldtitii.
torisate de Consilid, uitAri de priimiri, erorl de Art. 88. Intocinesce stárile ce constath tre-
catcall, induoite intiebnint4ii, incArcdri sed buintele corpului, in tote ce privesce I nbrdc&-
falsificdri de registre. In tine este directd si mintea si cele-alte categoril.
personald responsabild cdtre Consilid si cdtre trt. 89. Inches compturile anuale ale ad-
Statd de ori-ce neregularitate, negligent& sed ministratil presedse piin instruethla ce regu-
abusurl s'ard constata in exercitiuld functiu- lezd serviciuld de irnbrd-dminte i amid:tut A.
nel sele. Art. 90. Este responsabild de materiile si
Art. SO. Cas'eruld este alesd dintre oficeril efectele aflate in magazie, de degradatille sed
corpulub, cei mai a pti Dent ri acdsta functiune, stricAcinnile lord, de cele reeurieseute mate-
chip% propunerea Coniliului si pdrerea inten- riiborC efe .telord u xpediate pdattlord de cor-
dentului relativd la aptitudinea sea. purl, sell altord corpuri, calla este constat its
el ele provin din lips& de ingrijire din part, I.
Art. 91'. Este as inonia risponsabil de con-
CAPITOLULt III somatiile seil distributii le neregulate. del:116,d
de priimiri, erorl de calculii, induoite Inlr-
buuintarl, incarcari si faisificatil de registre
Despre oficerulii cu imbreicamintea sed seri, tart
Art. 92, Este personald responsabild cdtre
Art. 81. Oficeruld al imbrdamintea este Consilid, Ord sefuld atelieruld cdtre densuld,
insdrcinatil cu tete amenuntele 8 ,rvicinlui de de tete neregularitatile neindreptate set ne-
imbrdcdminte si reg'stiele sed scripturile ce se deelarate la timpd in chostiunea ateiiernlui de
raportezd la densuld. tete strickinnile si pierderile aduse materii-
Acestii servicid cuprinde : lord din negligent& in croeli, despre rena con-
inmagazinarea, conservatiunea, confectinuea fectie i dPspre ori-ce pierderi constatate. In
reparatia, distributia si expsdiOa. fine este directd si perionald responsabild cd-
Imbrilefin, simicechiparnent tre Consilid si cdtre Stan de ori-3e neregu-
Materiilord si mare echiparnentd laritate, negligentd, lipsuri, abusuri i rea
efectelord de Casarinament si carnpament conservare a munitiunei din magazie ce s'ard
Harnasanuntdwww.dacoromanica.ro
si at lagiii. constata in serviciuld en.
 13
M(LITARE

Art.93. Ofiçerulcn imbrecemintea este lust T1TLIJL13 V

din (April corenlni eel mai apti pentru ocu-
parea acestel functiuni dupe, propnnerea Con- Despre comandantil de companti, esca-
iiiulnl administratie si pererea intenden- drdne séil bateril
tulni relativil la aptitudim a sa.
Art. 97. Comandantil de companif. esea-
CAPITOLULU IV drone sed bateril, suntil iusercinati sub auto-
i vegherea Consilislul si a raportoru-
Despre ujutoruta casierulla qi oficcru- ritatea
lui, cu tote amenunturile. scripturile sed re-
lui cu imbrdcarnivtca giqtrele ce ad de obieetti administ; atiunea tru-
pel, putil sub I:), dinile bold; ei ansercineze cu
Pentru ajutorula casierului tinerea registrelor pe sergentiI- ruajori si furled.
Art. 98. Veghtzd neineetatii leteresele sol-
Art. 94. Acestil efieeril ajutd, pe casieril datului si trebue a se sili se preintempine tot
in tote luererile i atributfile acestuia, ci cste ce art avea de obiettil indétorirea maselord
numitil de presedintele Consiliulni dupd reco- individnale.
mandatia casierului, dére nu este recunoscutii Art. 99. Judea dreptil, dupii sciinta ce ad
responsabilii de catil cdtre casieruld de tea luatii de la ofimit aflati sub ordinile lord, a-
ce aeesta '1-ad incredintatii. fail% de aretarea ce pertile loteresante potil
La casuri de detasari a unel piirti din corp, face raportorulul i osebitil Consifiulut, decd
undo aril necesita i,resente de casierd, ajutu- pretult reparatiilorii necesare pentru stride,-
multi implinesee achatd functiune sub numire ciunile acute efeeteloril sed armelorii dinti'ue
de ofietrii platitord. cause cunoscute sed inchikuite, trebue a fi pus
in sareina Orneniloril ce le posethi.
Pentru ajutorulti ofkerului cu im- South autorisati a suspenda, ea aprobatia
bracImintea raportorului, rept atiunea efectelor de a 2-a ca-
tegoric) i arme lord lasate de órneni ce intra in
Acestd oficer (sell oficeril numiti ca aj uteri) vre-ud positinne de absentl, déca recunoscil
ajnt e. pe o69eruld en imbracemintea in tote cd aceste efeete i arme peutru micele stride-
lucrarile i atributiile acestuia, unulii din ei tiuni, mai potil sea vi acestord emeni la intOr-
dirigéz i administreze atelieruld corpului. cerea lord.
Et suntii responsabili care oficeruld cu im- Art. 100. Reclamil Consiliului caudd plata
britcarniute pentru totil ce ii s'a incredintatil. soldel sell distributiunile, nn se facil regulatal
La casuri de detasárl a unel perti de corpti la epoeile reglementare; canthi preddrile sunt
unde aril necesita presenta ofigerului cn im- rele si necomplecte, i in hue calla vre-ue in-
brecemintea, ajutoruld acestui ofieeril Bed u- eircare sell poprire ilegaill, s'ad flcut trupel.
nuld din ajutoril on '1 implinesce functia a- Déca reclamatiile lord, remand fere resul-
colo, sub numire de ofigeril delegatd pentru tatil, le poth endrepta ofieeriloril de intendente
imbrecaminte. militant
Art. 95. Canchl ajutoruld casierului lone- Art. 101. Santil reseousabill de fondurile,
ionCzã ca ofieeril platitoril si alu oficerului de efectele si totd feluld de preddri add furnitnri
/mbrficaminte ca ofieerd delegatil pentru im- pentru care ad datu chitante odd recepise,
briceminte, suntd supusi la aceeasi responsa- de distributiile de orI-ce nature. earl au datil
bilitate ca gi casierulil gi oficeruld de imbri- mai multii de catil se cuvenea dupe situatiile
eaminte. ce all certificatil.
TITLITTar IV Art. 102. Tette dispositiile cuprinse in a-
cestii regulamentd ce privescd pe comandantii
Despre comandanta de corpurI sCil pAr- do compami , escadrewe add bateril, aratati
seti prin acestfi calificatie, sell numal sub ti-
tiloril de corpuel ce nu wit consiiiii fluid de cdpitani, suutil aplicabile comandan-
tilord de compauie cu gradulti de locotenentil
Art. 96. Atributiile, obligatiile si responsa sell sub-locotenentii.
bilitatea consilinriloril, a presedintelui, in par-
ticulard, a raportorulni i ofieerilord compta-
bill ninth comune comandantiloril de corpuri T1TLULU VI
organisate sub titlu de companii, i acelora ce
ail administratie de osebite a unel perti de corp. CAPITOLULU I
Acesti oficerl, petal sub respunderea lord a
se ajuta in ameuuntele si scripturile admini- Despre vulorile aflute n caset
stratil cu care smith insercinati, de undo loco-
www.dacoromanica.ro
tenentil shil sub-locotenentii si de sub-ofi9erl. Art. 103. Tete fondurile unui corpd sell u-
74 LEG

nei piirti de corpti ce ail unU Consi1ii, suntU I nistratinne, ori din neoxecutarea instructiilor
demise : 'date de antoritatea competinta, , set" pentru
1. In casa Consiliului. cause de plgti sett distributiuni mai marl de
T6te sumele can casierulti conformti art.73 catil alocativaile reglementare. se -ambursez
trebue s le verse in acestit casd indatd, dupg prin miJoculii poprifilord din solda proprie
priimirea lord. disO, pea la a 3-a parte pe fie-care lunU, afarit
2. In a casierului. numai deco ministrulU nu ordoni
a. TOte smnele ce Consiliuld a autorisatii
seeterea lord din casa sa spre a se da easioru-
ml pentru aehitarea plAdilort. CAPITOLULt M
5. Sume le Aiimite de la diferite corpurl séd Despre pierderI sea, deficite de fondurt
ri dp cor. S pend la regularea depuneril lor
in casa caNierului. Art. 111. Sample pie rderilorii sOd deficitelor
Art. 104. Casa Consiliulni are duoe ihT, u- de fonduri provcnite din evenimente de fortg.
na o tine presedintele i alta raportorulii. majorg, sed alte circumstante extraordinare,
I

Art. 105. Casa Consiliului este deputh in form aid constatate, suntd, dupg autorisatiunea
sala sedinteloril Consiliului; prcsedintele tre- mai Outdid a subintendentului militart, tre-
bue sil in tete mesurile nccesarii pentru paza cute in cheltuire la masa g% neralit de intreti-
conservarea el, find personalti responsabilil nere. Pentin acestil sfirsitd deca suma ce li-
de ori-ce s'aiii intempla din 1ii sa de prevedere psesce este a easel Coniliului, si inscrie pe car-
in acesta, privintd. nett' ea data easi..rului.
Dedositarii cheilord Bunn responsabili de Art. 112. Presedintele Consiliniul sOd ca-
fonduribi si valorile aflate in casg, de unde ni- sieruld nu potil fi supusi la respundere sOti a-
mid: nu tribue sh, se mitt', fib& deliberatiu- perati de catil in v;rtutea unel decisiuni a mi-
nea Consiliului. nistrului.
Art. 106. Casierulti este responsabilil sin- Art. 113. Déca ministrult pune perderea
gurd de fondurile i valorile aflate in casa sa, seil deficitulti In sareinaoficernlul depositard al
pentru care Ina, Consiliulti este detoril a'i da easel, determing moduld desfacerii acestnia.
miq.16ce de pazi i conservare. In casulti contrariil. aprobezg definitivii, chel-
Art. 107. Tete sumele ce suntd vdrsate in tuiala ce subintendentuld militaril a maw.--
casa Cousiliului si acelea ce eld autorith, a se satii, sed liberOth in profitulii corpului nO on-
da easierului, sunt inscrise cle mesa" compta- donantg, pentrn lig suing echivalentg. Opereth
bild in presenta membrilor depositarl a/ chei- asemenea sub reserva drepturilorii tesaurului,
lord, pe und carnett. (Modelii No. 5). deed administratinnea rasbelului n'are miçlloc
Carnetulti este inchisU In casa Consilinlul, de desfacere de la oficerulil debitord, dupg de-
de uncle nu se mite de eatti pentru inscrierile cisiunea ce a mi4locitil.
ce trebue a se face intednsulii. Art. 114. Suma ce niunfzO a pune la locil
Art. 108. ConsiliuM verificg i determing off prin intOrecre de la oficeril, orl din achita-
situatia easel sele la 1 a fie-ceia luni, si de rea ordonantel trgrnith de ministru, este ver-
cats on valorile ce cuprindil trebuescii a fi re- satil, in casa Consiliului, si trecutg in priimiri
presentata ofiçerilord intendentel militare. cu titluld, de la masa generalg de intretinere.
Se asigurg, candil gilsesce cu cale si special
calla inihee compturile trimestriale, dem fon-
durile ee trebue s alSO casierulii in casa sa, TITLULt VII
suntU In fiintg.
Art. 109. In corpurile seU pOrtile de cor- Despre registre1e de comp tabilitate
purl ce n'aS Consilid, fondurile lord se inchidil docamentele ce 'le privescii
in nit singurO cask pentrn care ofiçeruld co-
mandantil este personalit responsabilit Aici nu
existg carnetd. CAPITOLULt I
Despre natura registrelor pinute de fie-
CAPITOLULt II care corinti sett parte de corpii
Despre acoperirea sunzeloril prescrise a Art.115.Inregitsrarile i operatiunile la ca-
se intórce In urma verificar4 comp- re dail locS administratia i comptabilitatea
turilorti. corpmilor ség partilord de corpuri sant trocnte
in registrele aretate mai josu si annme :
Art. 110. Sumele ce membril consiliurilorii 1. Pentru fie-care regimentil sOd corpU or-
(art. 54) raportorulii i *ern comptabili, sett ganisatti sub titlu de batalioml in armata per-
www.dacoromanica.ro
HIM vord urma sii intOrcit prntru rea admi- manentO.
 MILIMEE 76
Tinnt6 de easier pe partea inversd a efectelord §i armelorti in
sub directia ne-
Un registru de deliberatii iniqlocit5, a ra- servicid.
portorninl. Und Eatriculd ald cailorii, cu ardtare pe
Unii registrn matriculii al partea inversd a efeetelord de harna§amentd
ofigerilorii . . . . . . in corpurile de trupd ce ad cal.
Und registru matriculd al Und livretil de detailuri.
trupii Acesta, dispositiune este commit deta§a-
Und registru matriculd al mentelorii administrate ca companie, escadron
cailord ofic. (cAndii vor fi dati innte de casier
odd baterie, orl-care ard fi graduld §efului lor.
de Statii)
Und registru matrienld al In guarda frontierd §i dorobantil
canoed trupei . . . .
Und registru de efectivii . Und registru matriculd ald ofiçerilord.
Un registrn jurnal de prii- Und registru matriculd aid trupel.
mid §i cheltuell Unit registru de centralisarea priimirilor §i
Thad registru matriculd al Tinutit de once- cheltuelilord.
rulii en imbrded- UM."' registru jurnalti.
trdsurilord In corpurile ce mintea .
Und registru de centralisa- Und registru ad echipamentulul.
rea priimiriIori cheltuelilor. ln campanii sed. tabere fug, candil trupa
Und' regisrtru de distribu- face ordinar, atm:id se va trece §i un registru
tiunea objectelord de hrand, pinto de casier de subsistente.
incdlq.itd §i furagiii. . . .
Und registin de détoriiie o- In militii
fiçorilorii.
Und registru de priimirile Pentru cadrele unul bataliond
§i consomatiile servicinlal do
imbrdedminte . . U nii registru matriculd aid ofioerilord.
Und registru de compturi Unil registru matriculd aid trupei.
deschise cu companiile, esca- Tinnte do ofice- U nd registru jurnald.
rul cn imbrdcd- U nd registru de centralisarea cheltnelilorii.
drOnele séd bateriile . . . minte a,
Unil registru pnic al ma- Und registru de detailuri.
garioi Art. 117. Registrele de deliberatii, §i acelea
tint registru de veniturile ce suntd destinate pentru inscrierea priimiri-
musicel lord §i cheltuelilord in bani i material, aunt
2. Pentru fie-care corpfi organisat sub titlu numerotate §i parafate de sub-intendentuld
de companie. militaril.
Und registru matriculd al Art. 118. Tote registrele de care mai sued
ofioerilord . . . . . . .
s'a vorbitil vord fi dupd modelele anexate Ia
Und registru matriculii al acestd reglementd.
trupeT. .
Un registru jurnal de prii- .Despre objectulii registrelorrt, inregi-
miri §i cheltuell . . . strarilorti, si natura documentelor ce
Mid registru de centralisa- Tinnte do oll9e- le privescit.
re prlimitilord §i cheltuelilor. rnla eornandaut.
Un registru do subsistente. Art. 119. Registruld do deliberatiuni (mo
U nd registru de priimiri si dela No. 6), este destinatii pentru inregistra-
consumatii serviciului do im- rea aetelof compunern Consiliului administra-
brdcdminte . . . . . tinnel §i tutulord operatiunilorii sae.
Und rcgistru pale al ma- Art. 120. R gistiu mat iculd aid ofioerilor
gaziei . . §i acelca ale trupel (model No. 7 §i. 7 Ns) stint
Art. 116. Pentru fie-care corpd organisatil destinate pentiu insc,ierea d taliatit a sciintr-
sub titluld de escadrond, aceleail registre, a- lord ce constatd etarea mild a militarilord do
ddugacld : ori-ce gracld, ce facti pa te din col pd, semna-
Und rigistru matriculd aid cailord trupei, limentele lord, titluld sub care suntd incorpo-
érd la unit escadrond de trend §i rati, lelatia succesra a seiviciilord lord, can-
U nli registru alii trdsurilord. sele afldri sub drapelii peste termenul leginit,
Afar& de registrelP preLedente se tine in fie- motivulii qi data §tergerii din controlii cmn §i
care companie, escadrond séd bateril, prin in- loculit retragerii celord trdmi§i in reservd qi
grijirea cdpitanilord, pentru administratiunea la cdminurile lord.
companii, eseadronuldi sdd baterie : Inregistrarea ofioorilord §i Omenilord tru-
Unti matriculd alil personalulul, en aretare peT; se face la priimirea BOA vederea titlurilor,
www.dacoromanica.ro
6
76 LEGIUIIII
notificatiunilort séii actelort autentice ce con- casiert, verificate de raportort, i vizate de
stag ed snntil al corpului, cu tote astea, top presedintele Consiliulul.
ofigeril, sub-ofigerii, caporalii set brigadieril 2. StArile mutatilorti (modelti No. 9), ardtt-
gi soldatil aretati ca presentl set absentl in Ore de numele i numerile matricule ale mill-
procesult-verbalti alt formdril corpului, sunt tarilorti de tote gradele, veniti din alto con-
inmatrioulati dupt ordinuld gradelort. Acelasi purl, intltatY, reangagiati set Itersi din con-
ordinti de inscriere este urmat. pentru cel earl trele In timpulti lunei precedente; relatAndt
dupA acestd formare, suntii incorporatl sub a- asemenea ranele set faptele stralucite, casa-
ceeasT datt. tulle set condamnatiile si schimbtrile de corn-
Data incorporat;1 Omenilort ttupel se soco- panii, escadrene set Intern, ce potti avea loot
tesce : in acelasl timpii.
1. Pentrn j nnil soldatl(recrntatI), de la clina Starea care privesce pe ofieer,va ardta ancti
porniril lorti la corpii. ti positia fie-cdruia la epoca intocmirel ei.
2. Pentru angagiatii voluntarl, din 4ina, an- Statile mutatiilort suntit certificate de Con-
gagitril. siliul do administratie i verificate de sub in-
3. Pentru órnenil veniti din alte corpnri, de tendentnlii
la Qdua incettril de a compta in vechiul corpt. ChM starea relativA emenilort trupei va
Serviefile anteriere incorporatil trebuescil a cuprinde mai mult de 20, se va adringa pe Ru-
fi just'ficate, orl prin fOia matricult, acelui din gg dense, ud tablt alfabetict.
urnat corpt din care militarult a fAcutil parte, Art. 121. Registrn matricult aid cailort o-
on prin u atestatiune a Consiliului de admi- figerilort (cdndil siert fi dati de Statti). si acela
nistratie a acelui corpt, séti prin vell-unir act aid cailort trupel, (modelul No. 10 si 10 bis),
priimitt de la Ministerulii de resbehi. suntil destinate pentru inscrierea numerilort
Seria numerilorti pentru registrult ofigerilor si numele ce li se verd da si a semnelort dupt
este deosebitá de a.trupel. Ea se urmézt necon- ordinea datel sosirel lort la corpti, séti in cas
tenit pent child ministrult ordond reinoirea 61. de remontil afara de reiedinta Consiliului dupt,
Nurntrult sub care militarult a fostil Weer- cum se veal insemna in listele séa stliile co
poratt, il se piletrezt pent Canal incetézt. de se vort adresa Consiliulul. Se va ardta aseme-
a face parte din corpti orl-care aril fi promotiu- nea epoca priimiril si litera distinctivd ski nu-
nile sele, dart numai cdndui trace de la gra- mdruld compaufflort, escadreneloril set bate-
dulti de sub-ofigerl la cclii de ofiger. Dem dupt riilorti la care at fostil, cum si causa 0 data
ce a pArtsitt corpulti, reintrt, '1 se dt unti nu- perderii pentru corpti.
mdril not, Oil celt wait se inscrie de desubt. Se va trece intro altele, in registrult ma-
Litera distinctive', sOd numtrult companiI, tricult, numele ofieerilorti posesorl al cailorti,
escadronului set bateril, la care emenil ati fest data priimiref lora, ei la cast intemplItort a-
succesiv, este exact ardtatt in registrul trupel. poca in care eI Wail intorsil Statulul.
Acestd registrn eSte divizatii in volume de- Art. 122. In corpurile care duptt legea or-
stinate fie-care pentru inscrierea a nna mie 6- galled at trtsurl, se va tine unil registra ma-
maul, si fermezil ate:Lea volume cdt core cora- triculti alii trAsuriloril (model No. 11), in caw
plectulti de organisatiunea corpulul. se va inscrie dupt ordinulti priimirei, numtrul
La sfirsitult registrulul ofigerilort, la fie- ce li se dt in momentulti precEtril, i mutatiilc
care volumil aid registrului trupel, este intoc- intrtrii orl esireI lorti de la corpii, set trece-
mitt ut, tablA alfabetict, pe care se inscrie nn- rea de la ad companie la alta.
mele, prenumele i uumerile matricule a celor Art. 123. Registrult de efectivii (modelii
incorporati. No 12), este destinat pentru inscrierea pe fie-
Consiliurile de administratie trtrnitil Mini- care i, a situatil corpului pe batalion 0 cora-
sterulul in cele d'anteit 15 clile ale fie-cAria panie. es-adront set baterie, atttii in emenT
luni; chtti si in cal.
I. Fel individuale (model No. 8), a/ attere Art. 124. Registrult Iilnic (model No. 18),
de sub ofigeril ftcuti ofigeri, juni soldatl anga- on anexele lul este intocmitil pentru inscrierea
giatl voluntarl etc., incorporatl In cea din nr- dupt, datt a tutulort priimirilort ce se fact
ma I mid. pe serna corpulul, a sumelort ce se scott dna
Fie-care fee va presinta. inteemal dupi re- cam Consiliulni spre a se da casierulul, 0 a
glstre. nurndrult ins rist rnilitaului, numele, plttilor ce acesta face pentiu desfacerea chel-
prenumele si supranumele; tote scikt-le rela- tueleloril.
tive la starea lui civill, tithild sub care s'a Formele sub care se face inscrierea, rnod6
heorporatt, nurnanlii com, anil, eseadrorulul lele de scripturi ei do facturl necesare a sem
set ba r'' dm care facc parte, si epoca In care ca acte justi&ative, suntt anexate lingd me-
va fi a se I bera. Foile ofigerilort vort relata, delulti No. 13, sued nurnitil ; se considert ea
intro &i ele, serviciile anteriere nnmiril lort ilegale tote actele justificative presintate sob
In acesti gradt. Aceste fel aunt www.dacoromanica.ro
certificate de alta forint.
 511LITABE 77

Pie-cOrui articolO inregistratti, '1 se d unt Art. 127. In registrulg de priimiri gi con-
uumerii de ordine, care se pune asemenea pe somatiuni, (modeling No. 16), inregistrdrile se
!Auld' j ustificativii. facg, dup5 ordinulg datif gi treptatg cn prii-
Seria numerilorti este anualI, gi deosebitO a mirile sed consomatinnile. Distributiunile fa-
priimirilorii de a cheltueliloril. cute companiilorg, escadremeloril, seg baterii-
La fie-care verificatie, ce precede autorisatialord, gi reintr5rile in magazie, se inscrie prin
darei de fonduri casierului, raportorul 't21 pune trecerea totalurilorg din registrul compturilor
viza pe registrulg jurnall deschise, recapitulate inteci'd stare sumarg.
Balanta priimirilorii gi cheltueliorif este M- (Modelg No. 17).
onti, in cea dInteig A a fie-citruia trimestru, Fie-c'drui articolii inregistratg, i se d unti
cum gi la epocile candil centralisatia compta- nunadril de ordine, care se pune asemenea pe
bilitatii in bani este constatatà de ofigeril in- actulfi justificativii.
tendentei militare. Pentru fie-care capitolti sunt5 dna seril de
Remasulti in cas5 ce represintl balanta cu- numere anuale, una pentru priimiri gi alta pen-
prinde sumele aflate in casa Consiliulni i in trn consomatiuni.
a casierului. Balanta priiminilorii i consomatitinilorg, la
Situatia easel este datl sub 4ntendentu1d Anteia 4i a fie-carui trimestru, se face pe ca-
militarg, care o verific5, recunOsce existenta pitole in cursulg urmetOrelord 5 clile gi este
valoriford ce represintO i o transmite Mini- certificatd de ofigerulii cu imbrAcgmintea, ye-
sterulul. r:ficatO de raportorg i constatat5, de Consilig
Art. 125. Registrulti de centralisarea (mo- in cuantitatile remase in magazie.
delulti No. 14), cu anexele hi este destinatg, In cele anteiti 20 de iio ale lunei Tanuariii
pentru inscrierea tutulorti priimirilor i chel- se intoemesce In urma balantel trimestrului
tuelilorti Lento in numele corpului, clasificate alg 4-lea a fie-grui capito15 u5, stare somarie
dup5 natura fonclurilorti i pe trimestrn de e- a piiimirilorii i consomatiunilorti, carT trebue
xercitiii cu resumatulg operatiunilorg care pri- a servi pentru formarea compturilor anuale; a
vesce comptabilitatea in bani. cest5 stare este certificatd de Consilig.
Inlatä ce sub-intendentulti militarg a veri- Registrulii compturiloril deschise cu compa-
ficatti comptabilitatea unul trimestru, Consi- niile, escadrenele sal bateriile (model No. 18),
Haiti trAmite Ministerului unti extractii dup5 este destinatif pentru inscrierea dupl. ordinulti
acestg registru. data ofectelorg ce ii s'ail datil din magazie gi
La acest registrn se va anexa in tot-de-una acelorg interse de densele, dupa bonurils Bed
u5, situatie care va presinta cuantitatea efec- buletinele de versarinominative (model No. 19,
telorg aflate in magazie gi care apartine masel 19 bis gi 19 ter.), sabscrise de cApitanigi apro-
individuale, totalinft costului carom va con- bate de locot.-colonelii; aceste acte areta, mu-
corda cu remasulg in casl dupl balanta regi- tatiunile seg causele ce dati locil distributiuni-
strului de centralisatie. lorg i reintrarilorti.
Asemenea vorti fi anexate situatil separate Distributiunile gi intercerile In magazie
pe fonduri, care wing areta In detail5 sumele suntti totalisate in cea din urmA i a fle-cdruf
de bani priimiti mai multii de corpuri, ség a- trimestru in tete sectiunele registrului, gi to-
celea ce snag in deficitil. talurilo pe companii, escadreine ski baterii,
Tote piesele anexate suntti atagate la finitul suntti trecute inteug stare somard recapitu-
registrului printfund gnurti care se prinde sub fatly& (modelg No. 17) a ctiruia sum& se in-
sigiliulfi Consiliulul de administratie, formand eerie in registrulg priiminilord. i consomat u-
unil volumg numerotat i parafat de Consilig. nilorti.
Art. 126. Registru de priimirile i distri- Iuscrierile fAcute in fie-care sectiune a rogi-
butiile articolelorii de subsistent5, inc5,105 strului compturiloril desthise, swan certificate
yi furagig (modolti No. 15 gi 15 bis), este de- de ofigerul cu imbrdc5mintea in cea din prima ch
stinatu pentru inscrierea dup5, ordinulti datg, a trimestrului urmatorti gi verificat de lacot.-
porthlord liberate corpuriloril din magaziilo colonelii.
Statului, cu distinctia batalienelorii, compa- Registrulg efectelorg reintrate in magazie
niilorti, eseadreneloril seg bateriilorg. spre a se repune in serviciii, serva numai pen-
Pentru fie-care trimestra se intocmesce pe tru inserierea inteensele a numerului do serie
acestif registru, ud balant5, comparativd de ce pinta efeitulti reintratg pontru memorie.
distributiile en alocatiile constatate prin foile Art. 128. Matricululd personalului, efestt-
de ciile verificate de subintendentulg militart. lorti gi armelorg in servicid (modelu No. '20),
. In easti de divizia corpului, distributiile ce este destinatil pentru trecerea tutulorg sciin-
s'ati ficutd fie-dituia din p5rti1e see, Bunt in- telorg privitere la subofigeril gi soldatil fie-, tt-
serise intr'n5. singur5 linie pentru totil trime- rel companil, escadrong sell baterie, dup5, -
strulti pe registruld casierului, care intocme- gistrulti matrienlii aid corpului, cum gi insene-
www.dacoromanica.ro
see pe diinsulg u5,' balant'd genera15. I rea efectelorg de coifur5, mare echipament ce
 78 LEGIIIIIII
ce li s'aii datil cu aritarea epocelort intrdrei dupd mutatinnile intOmplate in line. prece
In magazie set a pierderil lord. dent&
Foile acestui matricult snntil individnale gi Mutatiile vort fi anise anume.
mobile. Cap. 4. Controlult anualt alt ofigerilort.
Tote foile militarilorui ce incetezii a compta Ofiçeril se Inscrit dupd ordinult gradulnl.
in companie, escadront séui baterie, se detagez Pentrn fie-care grad este destinat un nuni dr
§i se trAmitil : de case induoitil de complectult acestul grad.
I. Ace le ale Omenilort care in acelagi corpil Mutafile se inserid pe fie-care A redactia
sehimbil compania, escadrontilt séii bateria, lort va relata cu ingrijirea datelort, cum ei
orl trect in altt corpui, noulul cdpitant sét causele de absentd set m6rte; locult destinatt
noului corpii indatd dupd etergerea lort din in cast de misie, congedit set intrare in spi-
control& tali, precum ei acela uncle a muritt.
2. Ace lea ale Omenilor ce incetézd a compta Ofigerult ce incetézt de a compta in efectiv
in armatd, la archivele corpuluI. este eters din casa ce ocupa. §tergerea se face
Foile detaeate din matricult spre a fi trA- prin ud linie.
mise corpurilord, suntil certificate de casielii, Acela care se inaintezd in grad fdrd a schim-
verificate de raportord, ei vizate de pregedin- ba compania, escadronult sOil bateria, este a-
tele Consiliului i sub-intendentult militaril. semenea itersii dérd este trecutt in casa in-
Foilo ce consiliurile de administratie prii- semnatt. noulul grad&
mend in urma ineorporatiilort, se clasezd in Cap. 5. Controlult anual al Onaenilort trupei
archive dupd ce s'ail scrist exactil in registru §i compturile corente, a masei lor individuale
matricult, catil §i in matricululd personalului Omenil trupel stintt inscriel dui it grad, ei.
§i efectelord in servicit. in fie-care gradt, dupd andult vechimei sub
Art. 129. Matricolulit cailort §i efectelord aceleael numere ca §i in controlul generalt ti-
de harnagamentd (modelt No. 21) este destinat nutd de raportort, in compania sed plutonult
pentru inscrieri pe de ut parte a sciintelort afard din randuri, suntil ageclatl in acelael
extrase din matricululd corpului ce ar6td da- ordint ca gi in tablourile de organisatiune.
tele priimirel §i ale sosirel caltdul, origina §i Paragrafele 2, 3, 4 ei 5, ale capitoluluT 4,
semnalimentele sOle, efectele de harnagament suntil comune Omenilord trupel, celt din mmt
&RI atelagit ce i s'a destinatil treptatii gi nu- este intro altele aplicabilt subefieerilort, ca-
mele cavalerului ale cdruia suntd, Ord pe de poralilord Ea brigadierilor, ce 'gl perd grr dul.
alta a stdril 861e fisice §i sanitare, clasarea ea Inscrierile in compturile curenre a priimirilor
la inspectiile generale gi duratele eederel la in- ei cheluelilort masel individuale se fact dupd
firmerie en ardtare In scurtil a felului bold; in principiile desvoltate la capitoluld yrivitor la
fine data ei cansele etergerii séle din contro- imbrOcdminte §i la epocile Insrmnate aci :
multi corpulul. Priimiri.
Foile acestui matricult suntil individuale 0i Prima mild In momentul in-
mobile. corportreI Ome-
Acelea ale cailort morti, vindutI séil impug- nilort.
cati, dupd ordint pentru bole contagiOse, sant N, In cea din urm it
,li a fie-ciirui tr.--
depuse la arthivele corpului. mestru pentrn
Preserierile art.128, pentru transmiterea tote qilele en a-
foilort verificarea ei conservarea lord, suntt semonea dreptii
ale trimestruluT,
aplicabilo matriculei cailort pe chtii o pri- drii in aceea co
wee& Product:11u prima' pnice. privosco Omenii
Art. 130. Livretult de detail (model No.22 iVer0 din con-
trol, in mom n-
§i 22 bis), este destinatil a presenta in ordinul tul ttergorei lin*
urmat r, i capitolele cerute de fie-care armd, (osobitu mind so
sciintele acetate prin chiarii titluld fie-cdruia ye face vre-uii
rectificatie in-
din acel capitole, adict : scrieret lor din
Cap 1. Sciinte asupra positiT companiI, e- 1 controlnl masol)
scad: onulni sOt bateril In momontul Nina
VArstrile fecuto de 6meni. se faca capilo-
Keediile se inseriii treptatil cu facerea lor. 1 maul.
Cip 2. Sciiute rclative la alocatiile subsi- Creditul seri averea masei
st ntei in tabere, indemnitAti ei ddrI extra- Omenilor veniti din alte cor-
or inare, puff eel din alte comi anii, e-
Flacrierile se face dupd darea acestora in scadrone sét baterii . . . La epoc% inscrie-
ordine de i set comunicatia decisiunilort an- rot omoniloril in
Vechiult creditt ald masei controlul anual
toritatiloril competinte. Omenilort reintegrati. dnpri
Cap. 3. Sitnatiile ei mutatiile liinice. stergerea lord din contrOlele
www.dacoromanica.ro
Situatia se intocmesce in fie-care diminOtd corpului . . . . . .
 MrILITAIVE 79

Indata co comp- Cahill ce incetazg de a compta in efectivA,

Valarea efecteloril din mic tura intocmit de este stersil din casa ce ocupg.
echipament care Wail desfiin- capitand spre a
tatil fiindil c ail servitd la servi lo plata e- Call ofieeriloril ce se inaintéz1 in grad fAril;
fectelora s'a vi- a sarimba compania, escadronuld sad bateria,
cal atinsi de bólecontagiase. zat de raportor. Bunt trecuti in casele insemnatenouilor grade
Cheltueli, ale acestoril ofieeri.
In onomentul ca- Capit. 7. Controlull annahl al cailor trupei.
Creditulii masei omeniloril 1
re se platesce 6- Cail ce formazI efectivult , la epoca intoc-
presenti ce pArAsese serviciul I menilora. mirel sail reinoiril controlulni anuald, suntil
Debitnlü masei amenilord inscrill dupd; ordinea numerilor din registruld

bateril . . .....
venitl din alto corpurl, din
alte companil, eseadrame sé
Vechiulu debitil alü naasel
amenilor reintrati chap& gter-
La epoca inscrie-
rei órnenilorti in
controlul anual.
reatriculit cel-alti la data sosirel lorl i top
en numerile din controluhl tinut de raportord.
Cali de sea suntii trecuti inaintea celorA de
harnil, se lasA amandurora deosebitui nil nu-
m6ril de case indnoitti de acelea ce formazi com-
gerea din contradele corpului plectuld de organisatiune.
Pretulil efecteloril din mic In noomentul clad Paragrafulii 4 si 5 ale capitolului 6 nail
echipamentil date omeniloril efectole se del comune cailord trupel.
dmenilorit.
din reagazia corpului . . . 1 Capitoluld S. Solda trupoi si diferitele porta'
Pretul pierderilor i repa- In momentul cand p
capitauula sub
ratiilce: efectelor sad armelor scrie buletinula DArile in bani i In naturA suntil inscrise
puse in comptuld Omenilorit reparatiilora. treptatil eu priimirile i totalisate pe trimestru.
In data ce starea IndatI ca sub-intendentulii militaril a yen--
roper atii into c-
Suma pierderilor si stric- mita de olicerul ficatti fOia de pe a ómniIori acea a cailorii,
ciuniloril efectelorti do casar- casarmel s'a co- totaluld alocatiiloril este balansatii cu al prii-
municat capita- mirilorti spre a se cunOsce ce s'ad priimitd mai
mA, tabArii sen spitath i a nului sda in cas
stricAciuniloni zidirilor sta- de plecare a de- multI sail mai pneinit
tului sé locnitorilor puse in bitorulul, in mo- Capitolulil 9. Lista luerAtorilor5.
onentula mutatii Sumele provenite de la lucralorl gi acelea
sarcina ameniloril . . . . ti dupl nota de
pretuire aproba- atribuite Omenilorii ce'l inlocuescl in servichl,
tit do raportor. si care tcebnescil a fi date cApitanului, se in-
Compturile corento a ,-easeiindividuale a tu- eerie treptat eu priimirea lor de acest ofieorii.
tulord ameniloni co figurez . in controlulii a- Capitolulti 10. Comptil deschisil en magazia
nnalil, suntil regulate si subscrise de cApitan, de imbrAcAminto pentru efectele de imbrdett-
cu data Mei 11:}ile a fie-cA.rul trimestru, afard: minte si micfl echipamentit
de casulii cândil nu va fi nici priimire nici chel- Capitlulti 11. Comptil deschisil cu magazia
tuire in timpulil trimestrului precedentit sail pentru efectele de coifurA si mare echipament.
cAndil Omenil ineetézA de a compta in compa- Capitolnit 12. Comptil deschisil en magazia
nie, escadrond sail baterie. pentru efectele de eampament i casarmament.
Omenil preaenti subscrid regularea comptn- Ca.Jitolulil 13. Comptil deschisti en magazia
lui loril. pentru efectele de haransamentfi si atelagiii.
Ofieerulil de sectie subscrie pentru eel ce nu Capitolull 14. Comptil deschisil on magazia
pot indeplini acastA formalitate si eel absenti. pentru arme si mnnitii de resbeld.
Dad, dupd; regularba comptului se va face Distributiile efecteloril din magazia de Ina-
vre-ini rectificare, acest comptil este constatat brAcKminte i reintrArile, suntil inscrise in or-
din noir, si subscrid dupl cum s'a prescrisd in dinul date. i in euantithtile cuprinse in bo-
paragrafele precedente. nuri, buletine de verge! sail procase-verbale.
Capitolulti 6. Controlulil anualil alii cailoril Tote suutil totalisate pe trimestru.
ofieeriloril (Cana se voril da de Stati1). Capitolulii 15. Comptil deschisii pentru efec-
Caii Kinn inscrisi dup6 ordinea gradului o- tele de casarraft.
f eeriloril si sub acelasi nurearti ca in contro- Capitolull 16. Comptil deschisU pentru efec-
luhl generahl ce se tine de raportoril. tele de taberk
Este destinatil callorii fie-cArui ofieer un mi- Priimirile i reintrArilo se instriti in ordinal
m6ril de ease induoitu de acelea ce formazA datei si sunt6 balansate la sfirsitulti fie-ci-
complectulii gradului serii. ruia trimestru si cAndil tote objectele de ea-
Numerile, numele si semnalimentele cailor sarmA sal tabdrA in serviciii se redail maga-
dati de Stan' sunt exact6 trecute in registrul ziilorü Statului.
matriculti. Capitolull 17. Inregistrarea sumarA a bor-
Mutatiile se inscrie pe fie-care IA redactia derourilorti i stAriloril pentru sumele repara-
trebue sa relateze cu ingrwre datele sr mu- tiilort, stricAemmlor i alte plati pnse in comp-
scle pierderilorit www.dacoromanica.ro
tnlii 6moni1ord.
SO LEGIIII1U
.

Inscrierea sumei totald a reparatiilord fd- triculd , suntd transcrise in livretU; coprindes
eutd efecteloril i armelort, se operez la epoca Ind asemenea clasarea regnlamentard a efec-
totalisdril borderoului de inregistrare sd a ex- telort de imbrdcdminte etc., inserierea priimi-
tractnlui buletinelort , date in cursulti trime- rilort §i eheltuelilorii masel individuale; si in
stralul'; érd acelod privitOre la masa indivi- fine dispositiile legilort sail regulamentelord
dualk canal stárile acestort sume sund co- pe carI soldatult urmOd a le avea neincetatii
municate cdpitanulul. in vedere.
Capitolnlii 18. Situatia generald a maselort In corpurile de trupe drdrI intro cele-alte
iudividuale dupd constatarea compturiloril fie- se inscrie in livrett, prin estractii din capito-
cdrui trimestru. luld 7 alt livretului de detailt, numele, numd-
Situatia masolort este extrasd pe foile comp- ruld §i semnele calului destinatti cavalerului,
tului trimestrialt , §i represinti complectulil cum si numerile cu date impriraate pe efectele
mai pueint de catir complectult si debitulti de harnasamentd ce poseda.
cum si totalnIU lord de mi(pocii. Art. 132. ()multi ce trece dinteund corpii
Capitolult 19. Tabloulir de numerile de se- intealtuld priimesce la sosirea sa acolo , unit
ril imprimate pe efecte si acme cuardtarea nu- nod livretd.
merited matricule ale Omenilort ce le rosedii Art. 133. Livretuld este proprietatea mill-
sét ale cailoril cdrora suntU destinate. Nume- tarului, cdruia s'a datil, nu i se póte lua sub
rile ef,.cteloril si armelort in serviciU, la Ijiva nici und pretextii chiar candd i se d'd und al-
intocmiril sét reinoiril tableloril suntil Manisa tuld nod sOd. pdritsesee serviciuld.
in ordinulii progresivir , éra' cele-alte treptatt Art. 134. Efectele si armele cart s'at distri-
cu rcinloctirea s65 distributia. buitt 6menilort i articolele priimiril ¢i chel-
In corpusile la call nu se intrebuintezd tote tuiril masel fie-edruia, se inscrie in livretii in
capitolele livretului de detailuri, cele ce mind presenta lord.
netrebeinci6se conservii cu tate acestea numd- Art. 135. CAI itanuld constatl i subscrio
ruld prin acestU articolii. in livrete compturile corente ale masel loril in-
Capitolult 10, 11, 12, 15 i 18 nu fad parte dividuale, la epocele i in casurile prescrise pen-
din livretult de detaild ald corpurilort organi- tru regularea acestor compturi in livretuld de
sate sub titluld de companie faceedii corpt detaliarl.
in parte.
Livretulii do detaild se preinoesee la 1 Ia-
nuarifi a fie-drilla ant. Acela alii anului pre- TITLITL IX
cedent."'" este depust in arbive chip& verificarea
foci de 4ile si acea a comptuluimasel individuale Despre echipameutulti trupelorii
a trimestruluI alU 4-lea.
Registrult echipamentului (modelul No. 23) CAPITOLITIt I
compus din dud parti,servd in partea 1-a pen-
tru situatiile trimestriale ale efectelort com- Conzpositiunea echipamentulu1
paniiloril de grdniceri si escadrimelorii de do-
robantl, in partea 2-a pentru efectele date pe Art. 136. Edipamentulii trupelord se =-
6meni. Aceste corpuri avandir registre matri- parte in 5 categoril :
cule dupd modelult celoril tinute de corpurile
de linie, nu ad neeesitate a tine totti-d'ud-datd I. Inthreicamintea ¢i nsiculii echipansentii
si foi volante mobile, in lipsa cdrora Ind tre-
bue e se serve en partca 2-a a registrului de 1. Chepiii.
ecbipamentii pentru inscriere, asupra fie-cArul 2. Capeld sOil bonetd.
omt a efectelort ce i s'a clan. 3. Manta cu capisond.
4. Tunica.
5. Vesta sd bluza de postavd.
TITLIJIt VIII 6. Bluza de panzt.
7. Pantaloni de ordonantd.
Despre lIvrotuDI dmenliori1 trupei 8. Deto de luau si de panzd.
9. Mdnusi de Ornd si do vérit.
Art. 131. Fe-care emu ald trupd piiimesce 10. Deto de pele.
la sosirea in corpii, und livratti (modeld No: 27 11. Cdmilsi de pang. §i de flanerd..
§i 27 bis) care este subscrisil de raportort §i 12. Cravata.
in care sontil exactii inserise sciintele ce con- 13. Deto de land. §i de bumbacil
statd starea eivila, semnele §i titluld sub care 14. Ismene.
a fostfi incorporatil, dupd matricululd compa- 15. Obiele.
nief. escadronulul ad buteril. 16. Cisme.
T6te cele-alte sciinte ee presintd acestt ma- 17. Pingele.
www.dacoromanica.ro
 MILITARE 81.

18. Caput 'and. 6. Igarmitl.

19. Pinteni. 7. Cornigor5'.
20. Stergarii. 8. P5turl de invelitil.
21. Sacii de micii echipament5 complectii. 9. Topóre, unelte etc.
22. Sacii de pesmeti. 10. Cojocti de santinelg..
23. Testa cu perie, 11. Galogi deto.
24. Traistl de orzii. 12. Perna' on dosuhliel.
25. Ching5. 13. Saltea séti paturil de agtcrnutti.
26. Fringhie de finil. 14. Cergafil.
27. Gémantanil de halne.
28. Fatil de pernA.
29. Penis de halne. IV. Harnagamentii i atelagid
30. Perie de cisme. 1. §ioa cu tote accesoriile el complecte.
31. Pieptine. 2. §eabraca.
32. Linie de nasturl. 3. Gemantanii do haine (la trup,le cAl5r1).
33. Urichelnita, 4. Cap5stru.
34. Cojocell 5. Capetel5 de adapat5 sc15 de manejit
35. Epolete. 6. Pltura calului,
36. Eghilete. 7. Hamurl en tOte accesoriile lord.
37. Bedell.
38. CAciu15.
39. Cinatóre de incendiii. V. Armeitura
40. Mil. 1. Pugca.
41. Tine-coifura. 2. Carabina.
42. Curea de sigurant5. 3. Muschetonnlit
43. Mugamaoa caciulei. 4. Sabia.
44. Batiste. 5. Tesacu.
45, Plapom5. 6. Tunurt
46. Perna'. 7. Munitia de resbelii.
47. Salto le.
48. Ceargafurt NB. Imbrgemintea dorobantilorti si gra:nice-
49. Ciorapl. riloon, urmand5 a se efectua Ca gi in tre-
50. Deto de rang albastri. cute, categolia i clasarea efectelorii re-
51. Spenter5 de ordonanta'. mane, pun urmare, pentru dengii ca cea
52. Flaneli de bumbacii. din trecut5 farti nicl u5, deosebire.
53. Cabana.
54. Pantoff.
55. 135,16.rie de lacd. CAPITOL-ULU III
56. Deto de pae.
57. Cnrea de ingltatorii. Cum comptézit echipamentulit trupelor in
budgetuTti anuall alii Illinisterului de
II. Mare le echipamentii resbeli cihe este de dreptit celit in-
1. Casa sé5 coif5. fiinla si modulti de echipare.
2. Ranit5.
3. Centuronii. Art. 139. Efectele ce facti parte din cati-
4. Cartugkri. goria 1-a se socotescil in masa individuala a o-
5. Toculil carabinel. mului, cap. soldeT; ele suntii cu bite acestea de
6. Cureea puscel sét a carabineL dna numirl, imbrAciiminte gi mic echipament.
7. Cornil sdii trompeti. Efectele din 2-a, 3-a gi 4-a categorie se soco-
8. Toba. tescii in capitolul5 respectivii alti budgetului
9. §iorturI de toba'. sub numire de echipamentul5 armatel, cele de
0. Instrumente de musicg. categoria 5-a in capitolulii intitulatil matenia-
luld artiler17
Campamentil ri easarmainentii Art. 140. Efectele ce facil parte din masa
individuala se infiintezil prin ingrijirea consi-
1. Brande séti hamac5. liuriloril de administratie ale corpurilorti la e-
2. Bidonil mien. pocile oportune, potrivit5 legil de comptabili-
3. Game1 5 mica. tate generala a Statului. Cu tOte acestea in
4. Deto mare. casurl de neputint5 din partele, fie pentru lipsa
5. Bidonil deto de concurenta, fie pentru lipsa de industrie in
www.dacoromanica.ro
82 LEGIIIIRI
teed, Ministeruld va veni in ajutornlU corpuri- 4. Despre cualitate si forma confectiI.
lora contractandil singing"' tote materiile séd 5. Epoca preddril, loculd undo trebne a se
efectele de care corpurile avOndil necesitate , efectua i modulu de prumne prin verificare.
n'arti pntea sd le infiinteze conformti modele- 6. Cautiunea ce trebne a depnne furnisorul.
lord tipe i dupa preturile tarifel regelamenta- 7. Pretuld de plittitil sal moduli"' de plata.
rd publicatit in fie-care and. Tote contractdrile 8. Penalitatea in casU do calcare a conditin-
fdcute de MinisterU pentru asemenea efecte se nilorti din contractii.
va face pe compta corpurilorti care inintil dé- 9. Despre dreptulti vamalti.
tore a plati din fondurile masei individual& fur- 10. Despredreptulti de trausmiterea contrac-
niturile ce veal priimi. tului asnpra unel alto persOne i despre legile
Art. 141. Mid corpurile contractéza singu- la care sa poti avea recursti in casii de con-
re, suntd detOre a urma duprt regulile urreatO- testatie.
relord articole : 11. Mentiune despre modelele dupit care Wad
Art. 142. Consiliurile de administratie ale contraetatii.
corpuriloril, vor ingriji din propria lor initiativd Art. 147. In corpurile organisate sub tit-
a furnisa corpurile, la timpti, in conformitatea luli1 de companii, escadrOne sOd bateril, con-
legei comptabilitatel generale a Statului, eu tractarile se feed de sefil lord respectivi earl
tote efectele de categgy4a masel individuale Ii administrezd directii corpnrile lord.
care le-ard fi necesaril, fara Diet ud, prealabild Art. 148. Materialele sOd efectele contrac-
autorisare i farti a mai incunosciinta inten- tate de corpd, suntul, mal inainte de a fi prii-
denta respectivd de urmare. Este fuse' supusti mite, snpuse la verificarea consiliulul de admi-
a fi imputatd consiliului de cdtre intendenta nistratie i priimirea kr nu se va face de MU
iudata ce se va dovedi din actele proceddrei in- atunci candd majoritatoa ofioarilor ce formezd
fiintarilorti c legea n'a fostil executata cu consiliulti le va declara de priimite.
punctualitate. Art. 149. ConsiliuM refuzit rnateriile Bei e-
Art. 143. Pentru ca administratinnea con- fectele ce nu suntil intocmal asemanate mode-
trala Ministerului de resbeld sa fie in cure ntuld lelord tipe dupa care au fostil contractate, fie
preturilorti co se pratescii de corpnri pentrn pentru enalitate, fie pentrn dimensil, confec-
diferite infiintari, intendentele divizionare, cn tiunl séti forma.
ocazia inspeetiuniloril trimestriale administra- Art. 150. Priimirea efectelord este consta-
tive, vorti lua cunoseinta de la corpurl, din ac- tata prin declararea consiliului Emig prin pro-
tele ce va controla, de aceste preturi, si le va coed-verbal'''.
inainta Ministelului inteund tablot generald Art. 151. Plata se face diva facturile date
dupA, fie-care inspectie. de furnisord in dubla expeditie, din care una se
Art. 144. In casu insa ea resultatuld unel dii cesierului pentru achitarea contractului, era
licitatii aril da preturi mai sued de tarifa, ee cea-l'alta ofiçerulni cuinabracamintea dupa care
se va publica pentru fie-care and de Ministe- acestd comptabill le inregistreza in priimire.
multi de resbehl, ConsiliuM, conformil legil, va Art. 152. Acestefacturl (modeluld No. 28)
incerca ua a dnoa licitatie, i Candi' i dupd a- trebne 85 contie intocmah numaruld de efecte
ceea pretnrile vend covdrsi tarifele, atunci con- mentionatd in procesulti-verbalti de admitere,
sihiuli en tramiterea actelori prey& ele trebne sit fie certificate de furnisori pentru
dute la art. 145 va cere totti ud-data prin in- deelaratia credititrii sOle, mai tintesiti, pe urn:4
tendenta de la Ministerd decisiunea sa. certificate de ofieernlil en imbritcaminte pen-
Art. 145. Actele despre care se vorbesce la tru priimire i inmagazinarea efectelord, vi-
articoluld preeedentii, suntil : zate de raportord pentru achitare, 0 certificate
Copia dupa procesulii-verbalti incheiatti de apol de furnisoril peutrn achitd.
consilid asupra felului si cuantitatilorti de ma- Art. 153. Modelele dupa care ad a so face
teriale sOU efecte necesare a se contracta. contractarile voril fi in totii-dO-una acele sta-
Duprt publicatia ficuta cu aratare de orga- bilito de Ministerd i tramise corpurilord sub
nele prin care s'a datd. sigiliuld edit
Dnpa procesuld-verbalt ald resultatulul Ii- Art. 154. Contractirile efectuate de consi-
citaii en anexil ald copiilord de oferte. lid euntd in raspunderea lord , atitil in ceea
Art. 146. Coutractele incheiate de consilid ce privesce redactia contractulni catti i exe-
suntd subscrise de toti membrib. Aceste eon- cutarea lord. DOnsele suntd supuse la centre-
tracte trebue sa fie redactate in modil a pre- lulu intendentilorti, la incheerile trimestriale
vedea conditiunile urmatOre si care trebuescil 0 la inspectiile administrative, precum si la a-
a fi reproducere exacta a coprinderii publicatii- celea ale inspectorulul generalti.
lord séii caetelord de insarcindri, astd-felti : Art. 155. Echipamentulti trupelord catego-
1. Com posi tinne a furniturel. ria 2-a, 3-a, 4-a si 5-a se face prin ingrijirea
2. Cualitatea materiilorf sOd efectelorti. administratil centrale a resbelulnl. In casuri
3. Forma croelilorti i dimensiile.
www.dacoromanica.ro
exceptionale losS, Ministeruld va putea auto-
 PDLITARE 83

riza pe corpuri a infiinta pe compta capitole- este Igsatg, in sarcina consiliurilorti de admini-
lora respective din budgetii , ore-care pgrti de stratie; intend enta militarg are Imo' controluld,
echipamenta séii cuantitiiti de efecte, mai en manipulatia fondului masei se face conttind in :
sémg cfludil este urgent& gi se va cunOsee cg
prin consiliurile de administ-atie s'ara pntea Venituri
indeplini asemeuea infiintgri mai rgpede gi cu
mai multii succesa. 1. Sum ele priimite de la Shari pentru prima
In astil-fehi de casuri autorisatia trebue st mizg gi prima clilnicg.
contie in detaila regnla dupg, care consiliul /yr- 2. Vgregrile efectuate de Omeni prin cgpitani
mezg a se conduce asnpra infiintgrii, pretula spre a marl fondula masel lora.
-en care se limitgzg infiintarea, modula gi tim- 3. Versgrile creditulni Omenilora veniti din
pula cAndil are a fi despggubitil sda prin care alte corpuri i intOrcerea debitulni celord tre-
trebuescii a fi plAtite furniturile. cuti dintednsele.
Art. 156. Intrega echipamentula se dg cor- 4. Vdrsgrile Montt., de masa de intretinere.
pnrilora de administratie centralg, in efecte egg
objecte confectionate. Cheltudi
CAPITOL-ULU IV 1. CumpgrgtOrea efectelora de imbrgegminte
micula echipamentil.
_Despre masa individualet, desvoltdd 2. Platile efectuate Omenilora ce pgrgsescil
Art. 157. Sub acesta titlu se da de Statii corpulii prin reformare , liberare din servicia
-

una fondii destinata pentru cumpgrátórea e- sga trgmiteri in reseryg.

fectelora de imbrgegminte i mic echipamentii 3. Vgrsgrile creditulni Omenilor ce Edel mn-
necesare Omenilort. Acosta fond.a se compune tatii in alto corpuri gi intOrcerea debitului a-
din costula tutnlora efectelora de imbracg- celora ce s'at instimata din alte corpuri.
minte i mica echipamenta ce trebuescil date 4. Versgrile sdd plgtile efectuate la tesaura,
unui oind in cursula celora trel ani de seryicia WI la casa consiliului sda nnel alto persOne a
sumelora pentrn pierderi , stricgciuni, repara-
actiy gi care costa este cel stabilit prin tarifele tiuni
ministeriale. Ela este pigtail in duog moduri. menilord. i altele puse dupg dreptil in sarcina 0-
1. Sub numire de primg, mizg.
2. Sub numire de prima g.ilnieg. 5. Versiirile efectuate la masa de intretinere.
Art. 158. Prima mizg se dg omului la in- soreS 6. Plata creditulni masel innenilord ce parg-
corporarea sa ea recrut Bed angagiat volontara serviciuld, fiindti absenti de la corpii.
pentru plata tutulor efectelor de imbrgcgminte Art. 162. CAnd.ii Omenii obtinii yoe de a
gi mic echipament ce trebue sa priimesca. Prima lucra, jumatate din yenitul ce acesta le aduce,
4ilnieg se plItesce tutulor dmeniloril yechl gi nol Be yérsg prin egpitanii lord la masa individua-
pentru tote pole de presentg gi absent& legal& l& Sumele priimite de capitani pentru adgo-
Art. 159. Primele se formdza, din totala girea nituld
masel Omenilora , se dad casierului la fi-
fie-cgruia trimestru.
sumg a banilora ce costa Ontgia categorie dupg
art. 157 de mai snail, in modula uringtorii Casierulii, intoemindil una borderoa (mode-
1/3 Formézg prima miz. lula No. 29), care ya mentine sumele priimite
2/a Formézg prima pnicg. de la tote companiile, lid ya certifica i dupg
Acéstg sumg a primel pnice se imparte la ce'la va supune la viza raportorului inso9itil de
stgrile cu care capitanil ad fgcutti vgrsgrile, ya
cele 1095 EiIe a trei ani de seryicia activil
resultatula este taiifa acestel prime. In casa efectua incasarea.
Art. 163. ValOrea efectelora ce se vorii des-
de a remânPa fractie, acésta se adaogil in to- fiinta ea intrebuintate la pansagiula cailord a-
talii la prima mizg , tarifa cgreia se stabileza, tingi de infirmitiiti contragidse, se intórce ma-
apol dupg acestil resultatii.
Art. 160. Prima mizg este plgtibill corpu- sel individuale de la masa de intretinere dupg
rilora pe fie-care lung, pe numeruld Omenilora pretulii cumpgratOrei ddeg efectele ad loath di-
priimiti din not ; prima pnicg, pe fie-care lung stribuite in cursulii trimestrului, sal duog din
pe numgrula ilelorui pentrn toti Omenii aflati trel pgrti a pretului, ddeg distributia este mai
in efectivii. veche. Spre executarea acestui articola, capi-
Plgtile se facii pe stgrile de soldg, ale ofi- tanula intocmesce de ate oil se presintg unit
asemenea casa , iind comptii (modeld No. 30) ,
9erilorit
care, dupg ce a fosta certificata de dOnsuld gi
ofiçerula en imbracgmintea gi vizatii de rapor-
CAPITOLUIt V tora, se dg casierului spre a'l seryi de bazg la
Administrarea masd individualä yarsarea ce trebue sa, opereze de la ug masa'.
la alta.
Art. 161. Administrarea mud individnalg Art. 164. Indatg ce nna oma presenta add
www.dacoromanica.ro
St LEGIUMI
absent'', trece Ia unii alit"' corpd séif peresesce cutarea articolulni de snail , suntd trecuto in
serviciuld, cepitanul d casierulni un extractd cheltuell cu titluld trimestrului in timpuld cd-
(modelulii No. 31) din livretule de de-WM, con- ruin sumele pletite B an efectuatit
statendil situatia ousel, care dupe, verificatie Art. 171. In cele intiuii lece Quie ale fie-
se vizeze de raportorii. cArui trimestru, totaluld unorli asemenr a su-
Aceste dispositie este aplicabile sergeutilord me privitóre la trimestruld precedentii, se d&
ineltati la graduld de sub-locotenenti. de casierd agentului specialii ald tesaurului
Top emenii gtergi de ne-date din controhi, pentru efectele reparate in stabilimentele Sta-
suntd trecuti in asemenea rxtracte. tului, sid cele-alte pentru inlocuirea din de-
Art. 165. Averea emenilord presenti ce pe- pourile séle, dupe ua stare recapitulativd (mo-
risescii serviciulii seil care suntil iniltap la deli No. 33) intocmit& de oficeruld cu imbre-
graduld de sub-locotenenti este platith Mori cemintea in dime exemplare prin miglocul bu-
antdie, la epoca stergeril lord din contrólele letinelord de care dispune, gi care so constate
corpului, gi celord-alp indatii dupe' promotiu- de consilid dupg presentarea lord de raportord
nen lord. seri se pldtesce celord in dreptii ctindti repara-
Suma ce li se cuvine se de spre acestii suir- tia s'ad fdeuti in stabilimente private, ince
itii cApitanului care adeveréze din josulti ex- prin aceleagi forme.
tractului mentionatii la art.164. Recepisa co priimitonild libereze coolie ver-
Art. 166. Averea emenilor liberati din servi- sarea s'ail fecutii la tesaurd, se trAmito sub-
cid care incetcz din viéte, inainte d'a ii se plAti, intendentului militare spre a fi inaintate Mi-
se de mogtenitorilore lord 'Ad celord in drept. nisternlui. Ud declaratinne de versare este in-
Aceste mime se dad sea so tremitil acelord scrisd de priimitord din josulii stdril recapitu-
an dreptd prin primeriile uncle regedil lative, care impreend eu buletinele remine la
Art. 167. Averea emenilord ce treed la alt casiere, spre justificapunea cheltuelei treeutd
corpii, se trAmite noului corpd ue-data cu try; in registrulii jurnale. Cana ince plata s'a e-
miterea omului. factuatil la ue alte persend private, recepisa
Debituld unorii exemcnea emeni se de éregi remine la corpd.
vechiulul corpii de cetre celd nod din fonduld Art. 172. Credituld emenilore desertati sett
maseiindividuale, indate dupe, primirea omulul. prisonieri de resbeld gi a celord morti in posi-
Pentru executarea acestui articolii, casierul tiune de presente seri absentd, este versatd la
intoomesce in dna exemplare sub titluld cor- masa general& de intretinere.
dului in care emenii ad trecutii, end buletind Art. 173. Debituld ómeniloll desertati, dis-
de situatia masa lord , Ia epoea stergerel din pdruti sed prisonieri de resbelti, reformati, li-
contróle (modeld No. 32), care se certified de berati Bed morti, va fi in sarcina masel gene-
raportord gi se legaliseze de intendentuld di- rale de intretinere, care va versa suma la masa
visonard prin viza sa. individuali.
Acestil buletind dublu impreune cu valórea Art. 174. In cas de reintórcere gi reinscriere
ce contine, se trdmitii noului corpii, care certi- in contrólele corpului a emenilord ald cereri
ficendil priimirea, inapoiaz& un exemplaril cor- crediti set"' dcbitd la epoca stergerel lord, a
Tani vechiii spre a'i Beni de act justificative. fostil Versate, de la u& masd la alta, masa ce
Art. 168. Pretuli reparatiilord efectelore a priimitd versarea o inapoiaze celei ce a e-
a cdrord degradare sdd striceciune provine din fectuat'o.
neingrijirea emenilorti, este trecutii in cheltue- Art. 175. Pentrn Omenii din reserve, reche-
lile masel emenilord gi pldtitd color in drepte. mati in activitate, dreptnlii asupra masel in-
Art. 160. Pretnld pierderilorti séd degrada- dividuale inceteze. Averea see debitul ciii pri-
pilord efecteloril prise in sarcina Omenilor, este vesce pe masa de intretinere a corpului, i densa
pletite celorii in dreptd sed versatil la masa ire priimesce alocArile ce se fad' de Stan pentrn
intretinere, sed la tesaurd, dupe mil, din fon- acegti emeni.
&rid masel lord individnale. Dengil neavendd dreptil la prima mizl, efec-
Déca pierderilo sid degraddrile privescd pe tele de midi echipamenti le sent date de con-
mai multi ómeni de rid-date , se intoomesee siliii en modd de imptimutare.
prin celii in dreptd ue stare general& in care Art. 176. Verserile ce masa individuall tre-
se cnprinde pletile cu care are a contribui fie- bue sii priimescii de la cea de intretinere, gi a-
care dinteengil. Comptule curentil resultindd colea ce mate este Mere a face celei-alte, se
din acésta se comunicd cdpitanilort, dupe ce opereze, in registruld de centralisatie la capi-
s'a vizati" de raportord. toluld priimirilori i cheltuelilorii relative.
Cendii unuld din acegti emeni s'ard afia in Art. 177. Indatil, ce casieruld a ineheiatd
positiune de absentet, comptuld sed curentd va feia de pe, tote priimiri1 gi cheltuelile in-
fi inscris in sarcina celui ce privesce, dupe; cele s erise in compturile curente in timpul trimestrn-
prescrise prin articolele precedente. hi la care se raportéze, suntd resumate de el-
Art. 170. PlItile fecute de casierd in exe- pitand intr'ne Mie de decomptii (modeluld nu-
www.dacoromanica.ro
 MIMTARE 86

mdrulil 34), presentândd averea sOd debituld Art. 182. Toth onml venitil din nod la corp
fie-cdrui om la prima di a trimestrului urn-atter se echipOzd de indatd cu tote efectele neccsare,
sena dma gtergeril sele din controlii. Priimi- se exceptézd acel recruti care se voril judeca
rile peutru primelo mize sell primele dilnice ce de consiliii ca susceptibill de reformg, cdrora
snail trecute in foe dupd, alocatiile constatatepOnd la regularc a positil lor nu li se cld, de cad
prin Mee de dile, pe care casieruld spre amid strictuld necesaril gi care va fi pe eatil se pOte
sfirgitd o chi cdpitanulii inaintea verificdril din efecte vechl.
sub-intendentulul militart. Art. 183. Omeng care de bud voe se an-
Art. 178. Cdpitanulil certific d. f6ea de de- gagezti a servi und and in conformitatea arti-
comptil i o d'd casierului. Acestd comptabilti, colului 7 din legea de organisare a armatei,
dupd ce a priimitil tote foile de la companii, priimesc din magazie tOte efectele. El ad drept
escadrOne sOtl. baterii, le verified, mai antOid la prima mid, gi la prima dilnicd, cu care ca fi
dupd cum se aratd, pe mina prin comparatiu- cei-alti pldtesdll costuld efectelerd de imbrd-
ne intre dOnsele a articolelord corespundOtOre cdminte gi micii echiparnentd. In casil candil
0 in fine clupit inscrierile fAcute in registruld primele pe und and n'ard ajunge s acopere
jurnalt. Recapitnlezd inteund extract:1 gene- suma costului ofecteloril date, diferinta so va
nerald (totil dupd, modeluld No. 34), tote ace- pldti do Statil din banii ce omuld a vdrsatii la
ste acte, gi le snpune raportorului care se asi- teseuril la intrarea lul in servicid.
gurd de exactitatea lord dupd compturile cm Art. 184. Punerea efectelor in servicid dupd
remte gi i le inapoiazd vizate. punctuld 1, prescrisil mai susii pentrn orl-ce
Omenil absenti la liberarea lord gi a droril catigerie, se face dupd cererea dpitanilord rin
avere la masd n'a fostil destlicutd in cea din presentarea unul bond nominald (modeluld nu-
urmd 1i a trimestrului, suntil trecuti pe nd. mernlii 36). Totii prin acelagi midlocil se tir-
foe (modeluld No. 35). mOzd gi in casuld punctului 2 pentru efectele
Art. 179. Nici Ma; sumd afard de cele spe- de 1-a categoric; pentru cele de alte categoril
cificate in acestil regulamentii, nu se va putea inse se timed In chipuld urmatord :
trece asupra Omeniloril din masa lord indivi- In cud de reialocuire , peutru termend Im-
duald, de chtil in virtutea nnel decisinni a Mi- plinitul, dupd, cererea cdpitanilord, prin pre-
nisterului. sentarea bonulni modeluld No. 56, insd dupd
Art. 180. Masa individuald este instituitd constatarea consilinlui de administratie care
in corpurile armatel permanente gi in cadrele trebne se verifice i sit so incredintezo cO ose-
militillord; dorobantil i griniceril priimescil bituld stat ce dpitanul trebue BO presenteze §i
efectele de categoria 1 ca i pe cele de alte ca- prin care urmézd sO arete numdrul de serie aid
tegorii. fie-cdrul objectd cu aretare de anul in care ad
fost pus in servicid pentrn prima Ord, estejust,
CAPITOL-ULU VI si ce acel object nu mai pOte fi de intrebuintat.
In inlocuirea pentru diferite casuri pentrn
Epoca i modullt punerdorit in servichl efectele sOd objectele de orl-ce eategorie afard
de acelea ale maselindividuale, se urmezd nu-
a efectelorti de diferite categoM mai in urma unel constatdri acute de consilid
impreund en sub-intendentuld militard, la care
Art. 181. Fie-care efectd seri objectd este trebue anterisatiunea Ministerului. Asemenea
datil in servicid pe und termend Ore-care. Ter- inlocuiri se fedi pe compta Statului gi pentru
menile efectelorii suntd aceIea de la nomencla- efectele de entOia categoric, candd ele treed a-
ture anexatd la acestil reglementd. nuald peste suma de lei nna-mie, pOn'd la me-
sa sumd putandu-se acoperi de masa de in-
Epoca punerei i serviciii se socotesce tretinere.
totit-de-una Art. 185. Pentru decomptuld masei indivi-
duale, in cele Onteid dna dile ale fie-cdrni tri-
Pentru efectele de antOia categoric mestru, ofigerul cu imbrOdmintea intocmesce
in dud exemplare und bordered recapitulativa
1. Cana suntil inscrierr din nod venitl sub (modeluld No. 37) coprindandd costuld efecte-
drapele. lord liberate fie-cdreea companii , escadrond
2. Cana trebuesc inlocuite dupd necesitate. sOd baterie in timpuld trimestrulul precedentd.
Acestii bordered se supune verificatil raporto-
Pentru efectele eolord alte categoril rului i aprobatil consilinluI ; tied exemplard
se cid basierulul pentrn sprijinirea comptului
1. Cândii snnt Omeni din nod venitl la corp. maseT individuale pentru pretuld efectelord de
2. Cindil efectele vechl trebuescii inlocuite imbrdcdminte gi mid echipament co s'aii datd
din cause de implinire de termend sOd alte e- Omenilord.
venimente. Art. 186. Fie-care efectil sa object eflatil
www.dacoromanica.ro
86 LEGIIIIRI
in magazia corpului din cele de la categoria 2,
3 gi 4 trebue s alba' timbratti unti nunadril do CAPITOLUIt VIII
sei e. La prima dare in serviciti , sa a lied lir-
1")

gd aceld timbru gi insemnarea anului in care Alimentarea ntagewiiloril corpurilorit

s'a pusti in serviciti, numai dupg acdst5 data', cu efectelenecesare
efectuld add objectulti compteg arfil ce ail Her-
vitt gi care mai aro a servi. Efectele de la a- Art. 191. TOte efectele de la 1-a categoric,
ceste categoril reintrate in magazie cul) cate- necesare corpuriloril se priimescii de la furni-
gorie cd n'aii Implinitd durata reglementarg. song en, sOd e, la cel angagiati de Ministerii,
Suntil ca trebuintd repuse cele 1-id in serviciU d'a dreptultl in magaziile lord, cele de catego-
pda la implinirea termenului lord. Efectele ria 2-a, 3-a gi 4-a se priimescil de ddnsele de la
nol nu se distribuesct de Cad in casuld candil depositele armatel. Priimirilo de la furnisoril
magazia nu posedg de cele de feluld prescrisil. corpului se fact dupd regulile stabilite la capi-
Art. 187. Efectele de Antdia categorie Bunt toluld III articolele de la 148 pad la 154. Prii-
timbrate la data aril lord in posesia Omeni- mirile de la angagiatii de ministru dupt' con-
lord cu nuneerile loril matricule. De gi aceste ditiile stabilite prin contracte, cele de la depo-
efecte ca gi cele-alte ad termene de durati fi- sitele armatel dupd regulile stabilite in regu-
xate, nu intrd 1ns6 tett in asemenea regu'A, lamentulti magaziilord.
ci ad destinatia urmt.thre : Art. 192. Epoca la care magaziile corpu-
Omulti la trgmiterea lui in reservd, le iea pe rilord trebuescil a se aprovisiona va fi :
tote en ddnsulil ca proprietate a sa; Odca nu Pentru efectele de imbrgedminte gi micd e-
aro deficitil la mast', chndd atunci vote sd aco- chipamentil la timplti oportund , dr1 pentru
pere mai Anteit aceld deficitd, elu este Mord cele de 2, 3, 4 gi 5-a categorie, la 1 Ianuariti
fug a le ingriji in cursuld celort 4 ani al ser- gi la 1 lullS, aid fie-druia anti.
viciului In reservd gi a veni cu densele la tOte Art. 193. Magazia unuT corpti nu trebne stt
chigmgrile legale pentru instructie nemal. In contie ud reserv5 mai mare de efecte, de cdtil :
cast de chidmaii sub drapelti ing, in cast de Din cele de imbrgaminte i mic echipament
resbelil ski diferite evenimente, Statult este cuantitdtile co aril fi necesare pentru restulti
detort a'l da osebitt tOt 5. imbrbichmintea Bi Omenilort ce lipsesed din efectivuld budgetart,
miculil echipamentd pe tott timpult cdtti va gi pentru Cat s'aril credo necesart celort pre-
gedea, derd pe care este Mord a o intOrce ma- senti sub drapelii.
gaziiloril Statului indatg ce se va trdmite la Din cele-alte categoril numal necesaruld p en-
vatra ml, in casulti amid efectele n'at fdcutd tru lipsa 6meniloril penil la efectivuld budgetar.
serviciulti pentru implinirea termenilord cc
ad fixate.
CAPITOLULt IX
CAPITOLULt VII Despre reparaVa efectelorit stricate in-
ainte de implinirea ternzenulta de du-
Efectele de a 2-a, 3-a qi 4-a categorie rata' 0 despre efectele ce se pierdit.
dupet implinirea terntenulta
Art. 194. Efecte se pott Arica i perde in-
Art. 18S. Efectele co fact parte din aceste aintea impliniriI termenului reglementard, in
treI categoril gi care ad implinitt termenuld deed' casuri ;
de duratd reglementard, la epoca implinirii a- 1. Din forta majorg la un servicid comandat.
celui terment suntil constatate de sub-inten- 2. Din negligentU.
dentuld respectivii, impreuil cu consiliulil de Art. 195. Ca casuri de fort5 major& se so-
aelministratie aid corpului, i chte din ele pott cotescil : arderi, rupturl sOd pierderl in resbelti
a mal servi, li se destind und terment gi se séd la focuri unde 6menil ail fostil comandati
had in servicit, &Ate nu mai suntU in stare de a opera gi alte de asemenea naturd.
intrebnintatii reintrg in magazia corpulul gi de Ca casuri de negligentg se socotescii tote
acolo se vérs'i in depositelo Statului. degraddrile co se putea preintOmpina.
Art. 189. T6te efectele cu termenult Art. 196. Efectele devenite in stare de re-
ce suntii a se ve'rsa la depot se aducti paratie, de reform5 sOti perdute din causd de
acolo in cea mai perfectl curtitenie. fortd majorS se reparezU In compta masel de
Art. 190. Efectele de imbrAcgminte i mic intretinere a corpului sdd se reformezd gi se
echipamentd amaso de la morti i desertori inlocuescil in compta Statului. In fintdiul casti
devind proprietatea corpulul. ddnsele intra in prin consiliult de administratie, Of/ in a 2-a gi
magazie gi se revindil in profitalt masei gene- 3-a, de care administratia centralS.
rale de Intretinere. Art. 197. Efectele devenite in stare de re-
www.dacoromanica.ro
 MILI TARE 87

paratie, de reformt set perdute din casuri de socotindt valórea efectelorii duph seq.&
negligentt, se reparezt set se inlocuesca th mentult ce trebue sh se fact din totalult pretil
conipta vinovatului. a sumel ce ravine timpului cat servise deja e-
Art. 198. Spre a se constata in care din fectult.
duet casuri trebue sa se socoteset reparatia, Art. 204. Reparatiile set Infiintllrilo arti-
reforma set inlocuirea, indath dupt termina- colului 200, suntii fteute dupit buletine nomi-
rea serviciului comandatt, chpitanii suntt U- native (modelult No, 38), liberate de coman-
teri a trece trnpa in revistt gi a observa de e- dantii de companii, escadrene set baterii, in-
xistt strietciuni set perderi, in care cash va datA ce strictciunile suntil cunoscute gi apre-
insciinta consiliul de administratie, era acesta ciate de dengil gi consilit.
pe intendentult respectivii déca sh, gtsesce cit Art. 205. Raporterult duph verificarea bu-
cheltuiala ocasionatt de vre-ut perdere set letinelort le dt casierulni care desface pe cei
stricaciune este de naturt a se efectua din fon- in dreptil dupg chitantele lent gi inscrie chel-
durile administratiunil centrale, atunci Ii- tuiala in registrult jurnalii.
preunt vort constata adeverult gi se vent pro- Art. 206. Cana Omenil snail presenti sub
nuncia asupra reparatiilort, reformelort set drapele, tote stricaciumle giperderile suntt les-
inlocuirilort ce trebuescil efectuate i pentrn ne do constatath , pentru care consiliurile do
care la momentt chiar se vort lua dispositii administratie at a observa bine gi a cauta ca
de implinit , astil-felt ca emenil st fie cu efec- plata at se fach dapt corn se prescrie in acest
tele in tott-de-una in cea mai bunh stare gi sá regulamentii.
nu lipsesch de nimicim. Toth asemenea se va Art. 207. Pentru efectele frig stricate, per-
nrma i in casult Cana perderile i degradt- dute set luate de deserter_ set mortl la casa
rile vort fi de naturh a se reinlocui set repara bort , furate, arse din intemplare , chpitanii
din fondurile corpulal, That atunci nu se va vorii inseiinta consiliult de administratie in
mai avea recurst la intervenirea intendentei. ecle 24 ore, in care urmezt, intemplarea , arm-
Art. 199. Spre a se constata casurile de ne- tândd cat va fi prin putinth numele emenilor
gligenth Iiaseevita marl degradAri set perderi care pott st le certifice.
de efecte, in asemenea casuri, chpitanil mat Art. 208. Consiliult de administratie ase-
Mori ca la apelii, la clilele fixe s tree& in re- menea va face unt procest-verbalt indatt, fh-
viste tett echipamentult emenilort gi eh ob- cella cunoseutt intemplarilo pagnbei set dis-
serve staroa in care se ailh. Oni-ce mid. path, paritil efectelort , numele emenilort care le
ori-co mica rupturt set descuslturt vort ob- purta, numenult matricul, detailult ctitlltimei
serva, sit nu trect crt vederea, ci sh ordone in- efectelort, nurnele bort', data la care ail fostil
datt intrarea omulul in casarmt incletorAndu'l puse in servicit gi Insernnarea incerctrilort
a pune efectele in bunt stare. ftcute pentru gtsirea colort perdute.
Art. 200. Efectele aduse in stare de degra- Era copia dupt procesult-verbalt este till-
dare seil perdute din negligentt suntil puse in mish, intendentil care constath gi regulezt, cu
reparatie set inlocuite in compta vinovatului; consiliult scaderea efectelort perdute in total
pentru acesta consiliult de administratie va din compturile corpului.
judeea justl in compta cant persene trebue In cash d'a no indeplini acesth indoith de-
post costult reparatil set infiinthrii. torie, dpitanii gi consiliurile de administratie
Art. 201. Reparatiile set inlocuirile efec- vor fi in persOnt, in ceea ce privesce banii, nes-
telort de ori-ce nature: care se aplict asupra ponsabilil de costult efectelort perdute.
Omeniloril, se fact in compta masel lort indi- Aceste dispositii privindt numal stergerea
viduale, ori dupt tarifa set dupt contractele set sctderea acelor efecte de naturt a se rein-
incheiate de consilit prin care se determint fe- locui din fondurile adrninistratiunii centi ale a
lulim gi pretult reparatii set inlocuirei. Ministerului de resbelii, erg nu din masa indi-
Art. 202. Cana unt efectii are trebuinth vidualt a omului set masa de intretinere a
numal de reparatie set infiintarea la loch a u- conpului, chef inteunti asemenea cash, consi-
net din partile sae perdute, atunci reparatia liurile decidu de la sine gi fact at se execute
set reinfiintarea se face indatt de consilit, ast- decisiunile sele ftrt int rm diult intendentii.
felt ea efectult 0, nu ambit nici uh-datt molt Art. 209 Sumele imputate pentru repa-
timpt stricatt set incomplectil. Arinevatuld ratil se der eelort in dreptil, acelea pentru
esto supust la plata intregt a pretulni ce a co- pendent tesaurului
sta-11 in adevert reparatia set inflintarea. Art. 210. Efectele de ori-ce categorie in
Art. 203. Candil ant efectil este stiicatt cursult timpului de durath ce ail a scrvi, petil
cu destivArgire set perclutt in totalt, se aplict prin multult ust sit qiimesch descusaturi, ro-
schderea lot din registre rare se aprobt de in- stturi gi alte mici degradtri mat cu salt, pas-
tendentrilii militant indatt ce i s'a presentatt pelele, contra-epoletele, captuielile etc.
recepisa agentulni tesaurulni pentru priimirea Asemenea degradtri conctatate se reparezt.
www.dacoromanica.ro
pretului hi, care se va aplica asupra vinova- din Unapt in timpt celt mai curandt la ju-
138 LEGIUJEI
rdtatea termenuld de duratil in compta ma- in restituirea lord, sOd ele peril fi triimise in-
sel generale de intretinere. complecte ori degradate prin negligenta in pg.-
Art. 211. Tote reparatiilo se face prin ate- strare séd in pachetare, consiliurile de admi-
lierul corpului..A.semenea atelieruri suntil me- nistratie vord informa pe intendentuld respec-
nite a servi pentrn ajustgri i reparatil de e- tivil spre a se Ina mdsuri de restituirea sea des-
fecte din 1, 2, 3 gi 4-a categorie gi chiar pen- p6gubirea,
tru confectionarea de va fi mai nemeritii. Art. 217. TAU asemenea se urméz a. i cu
efectele Omenilord cari fiindU in concediii pe
la casele lord s'ard intOmpla s6 inceteze din
CAPITOLULt1 X vieta seri ad. deserteze. Ele trebuesed a fi ce-
Ce se face cu efectele blenilorit intrap rute prin prefecti de la Primariile locale.
Art. 218. Cândri se mnta tin omd dintennii
in posita de absenp tinzporale qi la corpil intealtuld, vechiulii corpd ild pornesce
mutein". numal cu efectele earl suntil proprietatea sa,
Ong insignele distinctive ale corpului precnm
Art. 212. Cana nod omU intrii in spitald. nasturl, etc., in casd de permutarea omulni,
efectele séle de armnurii., imbra:cgminte gi orl- corpul din care plOcg este dOtord a le cumpdra
care altele nun.' visitate in presentaI in ma- pe valórea
gazia regimentulni unde se gi depund impache-
tate gi signet.
Se intoemesce u list g. de omuld care se ab- CAPITOLULt XI
sentéz 5. gi de sergentulil-majord care se depu- Despre efectele din magazie qi cele din
ne in ranitil. Déca omuld ce int-1g in spitald nn
Vote asista la acOstit visitg, este inlocuitil de camere in casun de plecare din gar-
caporalii gi de und omit de aprAria ml. Ser- nisond.
gentuld-majord inscrie pe biletuld de spitalif
efeetele ce le iea omulti en denstild. Ehl Ii in- Art. 219. In cast; de plecare pentrn schim-
chee livretnld, II presintit pentru subscrierea bare de garnisonl corpurile iad cu dOnsele tote
capitanului i lid dà omuMI care trebue sg'16 efectele aflate pe Omenl gi in magazie de cate-
albi in totil-d6-nna eu dOnsulii; trece in ra- goria 1, 2, 4 gi 5, erg din cele de categoria 3-a
portnlii d'a dnoa Ii in mutatie i starea masa. numal bidOnele marl, gamelele mari, marmi-
Tad asemenea urmeza" gi in privinta 6me- tele, cele-alte atatd acele afiate in magazie,
intuit ce mergil in concedid gi la spitalele ci- cAtti i pe Omenl i paturi, se vord preda ser-
vile sed care so absentézA, pentru ori-ce altii viciulni de geniti. In cast de plecare spre a
motivii. se reintórce , magazia rdmane, luandu-se 1E1-
Art. 213. Candd oniuld se intOrce la corpii mai 6re-care mid cuantiti.ti ce Ward crede de
dup5'. u 1ips, efectele lui so iati din magazie necesitate pentrn easuri de inlocuiri séa dni
gi se verifieà in presenta ea. la Omeni nol veniti, ofectele 4ise a se da ser-
Art. 214. Indatil, ce sergentulti-majorii,135,- viciului de genid, remâne la locnrile lord, in
nuesce cA, non mud a desertatd, intoemesce in- starea care erati sub ingrijirea ofimului rdmas
data in due exemplare und inventaril de efec- cu magazia.
tele Id in presenta caporalului gi a until sol-
datil din camera care WI adeverOz5.; acelii in-
ventar se vizOzU de eapitand. Ranita dimpeung TITLULTI X
en tote efectele se depund indata provisoriii in
magaz'e on ug copra, do inventard; cea-alt1 Despre subsistentA
copiA se d5. ajutorulni gefului de corpii spre
tide linirea art. 207, de mai sued. Depunerea Art. 220. Subsistentele suntd hrana, 1cm-
definitivg in magazie se face in pia calla o- nob i furagiulii.
mnlil este declaratt de desertoril.
Art. 215. In ceea ce privesce efectele Omo- CAPITOLITIAT I
niloriimorti prin spitalele militaro, comptabilii
aceitord stabilimente le vend inapoia indatg Hrana
corpurilord aflate in garnisong sOd le va tea,-
mite acolo unde se aflit corpurile, déca ele stint Art. 221. Hrana trupelorh se socotesce in
in alte garnisOne. duod positil, positia in timpii do pace 0 posi-
Art. 216. Efectcle 6menilord morti in spi- tia pe piciord do resbehl.
talele civile trebue ea' fie cerute fra intfitliere Art. 222. Pc timpil de paca hrana trupe-
de la intendenta aceloril spitale, indatg ee a lorti este 16,satg cu totuhl In Ingrijirea capita-
priimetd incunesciintarea pentru incetarea 0- nilord (locetenentii §i sub-locotenentil) 1efi de
www.dacoromanica.ro
meniloril din vié; déca se intémpli! intArcliere companil, escadrOne sOd bateril'sub priveghe-
 MILITARE 89

rea consiliuriloril de administiatie. Pentiu care Atunci deer hrana se dit in naturg ért nu in
cumpgrgturile alimentelorti necesare se voril numeraril ei se priimesce prin benuri (modelti
face jurnalieril din piatil, egutandu concurenta No. 42) erg nu pe fol de soldg seS pretg.
vindetorilorti ei alegendu-se productele pro- Art. 229. Darea de semg pentru productele
spete §i de bung cualitate. priimite pentru hrang se va face prin stgrile
Art. 223. Portiunile brand ce se dail unui relative la comptabilitatea soldei ei despre care
ocuil pe di suntti cele fixate in anexulti litera B, se vorbesce la titluill XI capitolulg 1 ei 2.
de la acestil reglernentg, erg tarifa alocatiunel
dilnicg, prertulii fixatal in fie-care anti prin bud- CAPITOL-ULU II
getil lei care trebue a fi resultalulil ce trebue
sg iasg din preturile productelorg la epoca for- Lemnele §i furagiviti
mgr el budgetului annalS, vis-a-vis de cuanti-
tat;le §i felulii producteloril ce suntil de &AU. Art. 230. Amenduog aceste articole se del
Cu tete acestea Ministerulfi pete mgri seu coepuriloril prin ingrijirea administratiel cen
scgdea alocatlunea la corpurile in garnisenele trale a resbelului, dupg regulile stabilite in re-
carom preturile s'ard devedi mai urcate sell gulamentulg specialg alil serviciului soldei
scgdute de CM alocatiunea budgetarg flan- dna' acelea ale reglementului speciald fuck-
du-se acésta sell in profitulil tesaurtilui sell in ditului ei furagiului.
dreptulti corpului. Tarifele alocatiunilorg fuse suntti acelea spe-
Art. 224. Numal in casulil candU produc- cificate la anexulil No. 3 de la reglementulti
tele arg fi cu desgvereiro scumpe, consiliurile de flied.
do administratie potil incheea contracte en fur- Art. 231. In timpil de mareuri cei de scurte
nisori pentru mail timpil Ore-care, decg acestg stationgri lemnele i furagele necesare trupe-
mesurg aril putea da null scgdgmentil merit. loril se cumperg, prin consiliurile de admini-
bila, §i totil de ug-datg ug hrang bung §i Erg: stratie dupg pretulg corentii all) locului, cum
ugtosg. pergtorile se efectgezil cu fondurile corpuri-
Art. 225. Omenii companiiloril escadrene- long, avenciti dreptil de rambursare in urmg
loril seil bateriilorll dupg art. 222 fac ordinaril de la Statil in compta capitolelorg respective
impreung comptabilitatea, deft se tine in ur- din budgetii, dupg actele ce Va presents.
material-1 modg : Art. 232. Aceste acte suntg :
Sumele necesare pentru hrana trupel aunt) 1. Ordinulil de mare' vizatil de sub-inten
plgtite de tesaur la 1 ei la 16 ale fie-cgria luni, dentulti militarti la plecare el in care via, se
con,iliurile de administratie le priimescil de la va notifica No. Omeniloril sell ahl cailoril aflati
tesauril pentru intregulg corpil pe ut feie de presenti in efectivg la data pleciirii. Visita a-
Bola. (modelg No. 39) conformU aliniatului de semenea la sosire.
la art.95 §i art.13I serviciului soldei dupg ce 2. Situatia mutatiilorg intemplate in cursul
s'ail mandatfi do ordonatort, erit egpitanil le mareului.
priimesct de la casierulg corpului pe ug Erie de 3. Facturile vindetorilorg vizate pentru le-
irrett (modelg No. 40) cheltuelile jurnaliere galitate do primarii locali, ei care vorti argta
suntii Orgtate pe unil livretil de ordinarg (mo- data la care s'a efectuatti, dares furniturei, na-
deli) No. 41) tura ei, numerul de Omeni seg cal pentru care
Art. 226. Livretulil do ordinarg singurg este s'a luatll, cuantitatca furniturei data, pretulf
actual justificativ alS cheltuelilor peutru hra- pe unitate, §i suma in totalg. Unti modelta de
va, pentru pasta urmézg a se avea in vedere asemenea facturg este anexatil la reglemen-
tutu ce s'a plescristi in privinta hi in regle- tuld de faeti.
mentuhl serviciului interioril art. 18 , 65, 84, Art. 233. Cd.ndil corpulii plect sea sosesce
165 166, 167. 168, 327 §i 352. din locuri unde nu se aft sub-intendentil mi-
Art 227. Administratia superierg nu in- litarll, miza ordinului BO va considera acea fg
tervine in al)) orisiongri, de Cate numal in ca- cutg de prefecti, subprefecti orl primari.
sulg candu con mile nu veil reuei a se braid Art. 234. Consilinrile de administratie pot
prin vie singure nici chiar dupg modulti sta- sti fie instreinate de Ministerg a face aprovi-
bit' tti prin art.224. §i atunci contractele ce va sioniri in lemne ei furagiii pentru unti timpti
ineheca le va redacta de manierg a se intelege ore-care, numal in asemenea casuri dent, ele
cl p.iimirile ei plgtile urmezg a se face d'a se ocupil cu ingrijirea aprovisiongrei.
dreptuhl de corpuri sub responsabilitatea hr. Chndg ug, asemenea autorisare este, consihu
Art. 228. CftndS armata slS lig parte din rile trebue sit MIS notate tete detaliurile prin
al matt este pe piciorg de resbeltl, In actiune ordiu despre moduli') sal conduita ce trebue sa
seg gata a intro, hrana se va da prin ingriji- tie in contractare, precum i acela prin care
le- a administratil centrale, fie prin aprovisio- urmezil a plgti furniturile.
ngri de corpuli) ofieeriloril de administratie sub Art. 235. Priimirile lemnelorg ei furagelorg
condurerea intendentei, fie prinwww.dacoromanica.ro
furnisorl. se face de corpuri prin beau de la magatiile
90 LEctxmar
armatel set dela furnisoril el. Pentru compta- aceste fol gi de p1ile ce Ii s'ail fdeutil; cel ce
bilitatea cuantitatilort priimite servg regi- ad priimitil mal multd set mai pugind de cat
struld de subsistenta molelt 15 si 15 bis. Re- se cuvenea, sunst aretati acolo anume cu su-
vistele trimestriale, constath definitivii la care mele cuvenite fie-ctruia; creditoril priimesca
cuantitati ad avutil dreptt corpult. aceea ce mai ad dreptt ad "ea, erg debitoril in-
Art. 236. Articolele 71, 72, 73, 74, 76 One tont la casai ceea ce ad priimitil mal multd,
la 89 inclusivii din regiementulii serviciului i unil i alti subscrit starea comparativd.
soldel vort fi observate de rigOre in drepturile Art. 243. La cea anted" plata; lunard a tra-
stabilite trupelort pentru subsistente. tamentului ofigerilort, urmiltorea verificatiu-
nel foilort de gile do subintendentul militar,
se popresce fie-cdruia capitant pretult portii-
TI U XI loril de subsistentd, incalgitd si furagit ce ad
priimitil mal multi" in timpult trimestrutui
Despre soldit §1 accesorlile et precedentil pentru compania, eseadronult set
bateria ce comandd, dupd bonurile intoemite
Art. 237. Afard de dispositiunile prevNute dupd, situatiile ce a certificatt.
in reglementult specialt serviciului soldel, se Dell deca ccmparatiunea foilort de 4ile cu
vort mal considera gi acelea ct urmézd borderourile de furnituri set ddri , atatt ca
priimito mai pugine objecte de acelasi felt de
CAPITOLULt I alte companil , escadrOne set bateril valorea
celort mai pugint priimite, Be reduce in pro-
Despre tratamentil qi solda ofiveriloric Portie din debituld fie-cgrui cdpitant.
Sumele de popritil fact objectult unui ex-
Art. 238. Solda si accesoriile el, suntt pldr tractii (modelulii No. 44) din registrult de di-
tite ofiçerilord pe lung, la torment cuviinciosil, stributie ce este certificatt de casiert gib" care
in cele trel cile de la data priimirei de easier. cdpitanil figurez anume. El subsriii in momen-
Art. 239. Oflgerii present." in cea din ur- tuld Candi" se operezd poprirea acestord sumo
md gi a lunel, suntil trecuti anume cu suma din tratamentuld lord, erg totalnit este tre-
cuvenitd fie-cgruia, pe ud feie cu margine cer- cutt in priimire on titluld din Bola,. Totii ase-
tificatd de casierii, verificatg de raportorti, i menea gi fersarea la tesaurt.
in care subscrie fie-care in momentuld plgtii, Art. 244. Articolele 238, 239, 240, 241 Is"
chitantele celort care, neaflandn-se in regedinta 242 suntii aplicabile i medicilort i veterina-
consiliului nu pott indeplini acestd formalitate, riloril , sub-hirurgiloril, sub-farmacigtilord si
se anexeza Ia pregisa f6ie. bub-veterinarilorii.
Art. 240. Ofigeruld. ce intrg in positie de
absenta, este plgtitt la epoca pleedril, de totil CAPITOLITIAT II
ce i se cuvine.
Priimesce und eertificatil de incetare de pla- Despre solda trvpa
tg, subscrist de casiertl, verificatt de raportoril
si vizatt de pregedintele consiliulul de admini- Art. 245. Solda Omenilord trupel este pig-
stratie gi subintendentuld militant tag de casieril cdpitanilort la 1 si 16 ale fiz-
Acestil actil va ardta popririle ce suntd a cdria luni, pentru numeirtlii tgilelorti coprinse
se mai face oficerului, on' in profituld Statu- in intorvaluld fie-cgria din aceste date pane la
lui sot alii corpului, or"' pentru &Anil parti- data urmdtOre esclusia.
culare candd s'ad autorisatd desfacerea direct Art. 246. Solda este priimitt inainte, pe
a creditornlui. picioril de pace, si l termnt cuviinciest cant
Art. 241. Tratamentulii set solda ofigern- se dd subRistenta de companie set cand trupa
lm incetatu din vietg, este plfititd mogtemto- nu face ordinlrt, pond fele do pretii cu comptd
riloril lort legitimi dupg producerea unui cer- certificatg, si chitantata, de cdpitand, i pc)
tificatt de la autoritatea cornpetenta. care casierulii o verified inainte de a plati su-
Se va opera fuse mal anteit tote retinerile ma co coprinde.
la care arii fi fostd supusii. ofigerult comptandii Art. 247. Suma totald a acestel fol este
detoril cdtre Statt set corpil cdtre particular): plgtita cdpitanului dupt presentarea gi acid-
dupg sentintele judecgtoresci, exced ntul ch 1- tares, ei.
tuefflort de inmormentare in east cant se vonl Art. 248. Omenii suutd trecuti pe feia de
fi fdcutu de corpt. plata: dupd gra de si pe num& nit fie-cgruia grad.
Art. 242. Se va inteemi do casiert, pentru Comptult so intoemesce dupg efectivult pre-
fie-care trimestru indata, dupa priimirea foilor Hatt chiar in clina priimirel candil solda se
de gile, verificate do subintendentult militard, plgtesce inainte si dupg celt presentii in cea
ud stare comparativg (modeld No. 43) de tra- din timid candd este pRititii la termerult en-
www.dacoromanica.ro
tamentele cuvenite ofigerilord constatate prin viinciost.
 MILITARE 92

Art. 249. Mutatiile intdmplate de la ne, priimi tratamentul sOd solda de la easier,
a`s1
plate la alta suntii inscrise pe gia de prete a- acest5 comptabil5 d fondurile necesare ori o-
nume po cad se va putca i cu adangirile seri fieerilord sOd subofieerilorii ce comandantii de-
seederile de earl dad locii. taianienteloril tremitil a le priimi, orl celord
Art. 250. EOM intoemita, in I-a 1i a fic-ce- oranduiti de pre§edinte a le aduce, ea le expe-
ruia trimestru, nu trcline sit cuprintl& muta- dieze prin poste. In cele anteid dud cam)",
tiile intemplate de la data celei din urmit pleti.
depositaril acestord fonduri adcvereseil din jo-
suld titlului ce constate misiunea lord; acestil
Ele se vor face pe rte fOe cu compt suplimentar.
titlu li se d& in schimbuld chitantelord parti-
Wee' cornpania, eseadromil Bed bateria, tre-
ce de pe piciornlir de pace, la celd de resbeld
lord priimitóre.
tri vice-versa, fOia do prete nu cuprinde de cat In colt din urn1d casil cepitanil tremit prin
numeiuld tlilelord co preccdatt data opordrel poste fOia de prete care va stipula jos numal
acestei transitil §i so face una speciald pcntlu
adeverirea de exactitatca formerel el. Casierul
4i1Ple din urm. priimind'o face expeditia prin poste. anexand
Art. 251. Cana in intervalulii epocelor in- ca actil justificatiail aid cheltmrii pc linge fOe
semnate grin art. 244 se incorporeze unit nu- recepisa biuronlui postald care apol se inlo-
sner de Omeni d'ue-data, iii comandantul com- cuesce u recepisa ce citp:tanuld t-.ebue sd tre-
parni eseadronulul sd bateril, care'l priime. mite certificandit priimirea banilord.
ace, rcplami suma necesard pentru plata lord Art. 25S. Detapmentele din corpnri ce sunk
p'end In finituld periodului inceputd, aeciste trimise a stationa in cuprinsuld unei alte di-
mime '1 se pldtesce dupe te fOe ap..ciala.. viz.I teritoriale, incend din momentuld intre,-
Art. 252. Distnbut;a soldel sOil plet i Ume- ril lord in ac( a divizie a Be administra ca con-
nilodi, se face in moduli', pro-ortile ai la epo- purl in parte. si atunci comandantnl sdil. intre
cele detorminate in regulamentuld serviciului in drentulii titlului 4 alt. 96.
intorioril. Art. 259. In asemenea casd intendentuld
Art. 253. Casieruld recapituleze. inteund diviziel din care a plecatii detmamentulii iití
'bordered (modeluld No. 45) pe care'l certi trece indate in reviste pe te'reing in present&
foile de solde, co a platitil in acea,§1 di, totalul Consilinlui de adrainistratie ald corpului, se
lord dupit aeclii bordered 'Id trece in cheltnire ineredintezd do starea in care se afi5, sI de este
intermit singu:ii acticuld. ecbipatd i indestulat5 en tot5 ce 'I este ne-
Art. 254. Indate co foile de pe s'aii veri- usarid,inimbreeaminte, colfare §i mare echi-
ficatii do subintondentuld militarii, cdpitanul pamentt, campamentil §i atolagiii (dupe drop-
intoemesce ue, stare comparative, (moderuld tuld armei), armeture 1i munitie de resbold.
No. 46) de simile co a riimitii pentru solde De este pldtitd de totil cc) 'I se cuvine pad la
in eursuld trime-trului §i de ecle alocate corn- epoca sosirel la noua sa statiune. De 'I s'ati
paniei, esc-idronulu sOd. bateriei ton sub a- clOtd. de Consiliii tOte instructiunile 12i regi-
eestil trtin, constatate prim acole fol. strele necesare pentrn comptabilitatea qi ad-
AcOste, stare so de capitsmului, care, dupe, ministratia ea, Dupe, care incheo and proces-
ee s'a ineredintatd do exactlatea el, o certi- verlyild artandd In detaliii starea detapmen-
flee impreune, en cdpitanuld. Suma priimite tulu`; i indrepterile co and credo, de euvrint5 a
mai multd se de do cetro capitand casierului, se mai face de Consiliii inainte do plecarea de-
qi priimesce de la densuld pe cea priimith mai tmaniontulni. II& copie de pe acestil procesd-
pi-10nd. verbalii se tea:mite ministrulni, nO alta so de
Art. 255. Tote sterile comparative se reca- corpului, qi -tie a treia se tramite intenclentnlui
pituléze, de casierie inti'und bordered (mode- diviziel uncle este a se stationa detapmentul.
LIM No. 47), pe careld certifice gi a carui sn- Art. 260. DiTositiile art. 258 §i 259 nu
m5 totale se trece intr'und singuril articol5 vord putoa fi aplicabilo de catil numal in ea-
in prlimiri 861 cheltuire dupe emit. Buhl candii va fi bine cunoscuth ea deta§amen-
Art. 256. Foilo de sold& se depuu la arehi- tuld ce plea va sta in noua sa cantonare mai
vele corpnlui dupe, wrificatia trirnestriald a multd de und trirnestru. In emu contrari5 ell
comptabilitatil de subintendentuld militard. ra sta sub administrare tot5 a Consiliului de
La armati se tremitil la cold mai de aprópe administratie a corpului din care face parte
depositil aid artilerici. care va urm a seld inlesnésce la timpd oportun
en tote necesariile.
CAPITOLULU III
Dispositiun particulare detafamentelor TITLULII XII
Art. 257. Cana deta§amentele se ailul prea Despre masa generaI e ntr ettneie
&parte de loculd undo se arid Consiliulii, ea
partile priiinitOre se pad, veni in persOnA sprel Art. 261. Sub acestii titlu se and. fie-ctirui.
www.dacoromanica.ro 7
92 LEGI13113I
corptl anualmente unit fondg care trebue sri CAPITOLULtJ II
serve pentrn intretinerea tutnlorg efecteloril
see objectelorii ce se va vedea in articofli nr- Epocele la care se fac priimirile fondu-
mgtori, gi care se determine pentru fie-care rilorii maser generale de intretinere
arme in parte. 10,

Art. 262. Masa de intretinere cuprinde in- Art. 267. Prima mizg, alocatia anualti de
tr'ensa trel feluri de producto osebite gi care intretinere gi indemnitatile se cord gi so prii-
formize fonduld ei alocatil de State prin bud- mescu pe foie, de Bola, a oficerilore, fuse :
getele anuale i anume : Prima mizg pe feda celei 1-151001 ce succede
1. Prima mizg stabilitg dupe' tariff, speciale epocei inflinteril corpului.
fie-cerui corpii dupe arme. Alocatia anuall pe fie-care lung, continend
2. Indemnitgtile do dL emit pentru gradele '/I2 din totala alocatiune annale.
de j esti. Indemnitetile de drume pe fie-care lune in
3. Alocatil anuale pentru intretinerea doe- care s'a urmate asemenea casuri. Spre aceste
telorii i objectelore. sfirgite casiorulg in cast de plecare a vre-unni
Art. 263. Prima mize a masel de intreti- omu; face asemeuea plàY, avansend banii ne-
nere, constitue fondule ce &done a se da unui cesari de plate (modeluie No. 48) cc so voru
corpii la crearea sa din nee pentru infiintaroa renni de casiere intr'ung borderoe recapitula-
tutulorg objectelorg ce'l sent neceeare gi care tive (modelulii No. 49).
se Yore vedea mai jose. Sub respunderea lore personale, comandan-
Art. 264. Ca indemniteti de drumg pentru til de compauil, suntil ordonap a redigia forte
gradele de jose se considerg mipicele de ast- r xactii numgrulii pogtiilore ce este a face mi.-
gurarea chaltuelilort militarilor ce se intdrce litaruld congediatt pend la vatra
la vetra lore, pentru implinire de termene ale Nici unnlit nu va fi plgtit pentrn altit parte,
serviciulul, reformare pontru infirmiteti do- de catil pentru loculti domicilinlui see din lir-
bandite sub drapele i pentru congedil de corn- mg constatate la incorporatie.
yalescente. La fie-care lung, consiliurile de administra-
Taxa acestord indemnitgti se va fixa dupe tie yore priimi mule avansate prin sterile de
tarifele soldei. sold& ale oficeriloril la sfirgitule aiocatiiord
1. Pentrn cel liberati in reserve, cite 4 bani masel de intretinere.
de chilometru i antra numgrule de chilometri Dreptnle la aceste indemnitate va fi justi-
ce are a face Ong la vetra sa. ficate in compturile trimestriale prin produc-
2. Pentru cel refermati in casil de infirmi- tia induortg a stgrilorii de plate ce se yore a-
tgti i pentru eel congediati in case de com- nexa la comptuld trimestrialii ale fie-cgria
valescente asemenea pluse hrana dupe aloca- companiL
tiunea budgetarg socotinde cate 20 chilonattri Restiltg din acésta c pdiminile, cheltnelile
Pe 4i. justificatiile, yore figura sub acestii titlu la
Art. 265. Ca alocatinni anuale so socotesce colOnele rcgistrului de centralisatiune desti-
sumele ce dupe ug calculatiune juste Bo credo nate cu aceste sumg,.
suficiente pentru intretincre anuale in bung Art. 268. Surnele ce ca suplimente mereseil
stare a tutuloril objectolor ce se infiintezg din fondule masel de intretinere se priimesce.
prima mizg. I. Cele ce privesce masa individuall prin
Art. 266. Marg de alocatiunile date de Stat vgrsare de la tie mese la alta, la epoca consta-
prin budgete anuale, masa de intretinere are triT compterilor trimestriale, dupe cunt se a-
dreptule a'gi meri fondurile cu urmeteirele en- rea in registrule de contralisatie.
plimente 2. Cele din vinyrea prin licitatie a objecte-
1. Creditule masel ómeniloril moil mai lore infiintate din fondul maid i acelea pi o-
'nainte de a avea dreptulii la liberare gi care venite din vireYrea peilore indate dupe prii-
va rcsulta dupe, fOia de decomptd a trime- mirea banilor de la cumpgrgtori prin ydrsarea
strului. directil ce trebne se face casierule.
2. Credittild masel órnenilore desertorl ski 3. Cele provenite din produsuld musicilorii
gtergi din contrgle din cause, de lunge absente. la fie-care 15 pe dupe, lig stare presentate de
3. Productule vinyrilor prin licatatie a ob- gefale musicei gi care ag destinatia urmetóre :
jectelore infiintate cu f )ndule maset kit earl nu Jumdtate se lase musicantilorg i efului
mai pot scrvi; precum i acelea piovenite prin musicei, impertindu-se la fie-eare dupe cum se
vinyrea peilord cailoid morti. va vedea mai inainte.
4 Productule sumelore plätite mnsicanti- 4. Cele provenite din economiile ordinaru-
lore i-olati seri musicei regimentului au-toll- lui, la fie-care finite de lung prin darea lor de
gate se cente la teatre, balnripublice see case cepitani in mem, casierulni dupe ad situatie
particulare. ce reprosinte aceste chestiune si versarea de
5. Econorniile provenite de la ordinarul trupei. cetre acdsta in casa Consiliulci en ring horde-
www.dacoromanica.ro
 MILITARE Fs"
roil recapitulativii aid tntulord situatiilord serviciele de genii), sad de distributie prin
care von) fi i anexato la acelii borcleroil. companie, maturi, tdrnuri, nisipul pentrn nu-
ratituld camerilor, cdrucióre i tirgi de trans-
CAPITOLULU Ill portil obiectele de hrand gi lemnele.
14. Obiectele necesare la prefacerea cartu-
.Despre cheltuelile ce se potii face din gelor
fondulii masa de intretinere 15. Prima de incuragiare color ce tragd maT
bine in tintd.
Art. 269. Masa generald de intretinere cn- 16. Zabranicul in cas de dolid pentru stiguri.
prinde trei feluri de cheltuell, anume : 17. Cheltuell pentru marcatuld obiectelorfi
1. Cheltueli pentru mnsied. de ori-ce naturd.
2. Cheltuell de intretinere propril disc. 18. Stricdciunile prin casarme ce nu se pot
3. Cheltuell do harnagamentd i potcovitii. pune in sarcina Omenilord gi care anuald nu
Obiectele privithre la aceste cheluell sunt : arui trece de suma de lei 200.
19. Cumpdrdtóre i intretinerea felinarilord
P en tru infanterie portative cate 16 de fie-care companie.
20. Luminatuld coriderelord, latrinelord
a. Infanterie de linie intrdrilord de prin casarme.
Celtuell pentru rausicd 21. Infiintarea i intretinerea mhsurdtorilor
In sistemil clecimalit
1. Cumpdfdtórea gi intretinerea instrumen- 22. Suma respunderilorti in profituld masa
telord de maid, in gcneralii. individuale.
2.Cumpdralórea cartOnelor, chartiilord, dia- 23. Indemnitdtile de drum.
pasôneloril, tocuriloril si breteliloril de instru- 24. Reparati a efectelor gi obiectolor (art. 223).
mento i alto trebuincióse.
3 Obiectelo trebuinciese scólei mnsicel.
4. Prima de reangagiare a musicantilorii. b. Fendtori pedestri
Cheltueli de intretinere proprii ise
Cheltnoll propril q.ise
1. CumperiltOrea dopurilorde pagedgi droge-
1. Cumperatórea dopurilor de pupal, i dre- rea armeloril pen tru striciiciuni care nu se pot
gerea armeloril pentrn striedciuni care nu se pune ómenilord, ddrui care nn vord trece peste
potii pune in sarcina ómeniloril gi care nu vor suma de 150 lei anualmente.
trece anuald peste nil sumd pea la 300 lei. 2. Bandicola portil-drapeluluT, drapelulii ei
2. Bandicola port-drapolului, drapelull, fa- steguletile.
nionuld gi stegnlete. 3. Cumperdtórea pecetiiloril Consilinlial de
3. Cumpe'ratórea peeper Consiliulni de ad- administratie i inflintarea registrelord anuale
ministratie i infiintarea registreloril anuale ale Consilinlui gi ale *anon) comptabill.
ale Consilinlui gi ofi9eriloa. comptabili. 4. Cumperdtórea intretinerea Idpor Con-
4. Cumperiitórea giintretinerea 14ilor Con- siliulni i oficerilord comptabili.
siliului i oficerilord comptabill. 5. Cheltuelile scolei batalionului, acele de
5. Uniforma gi bastonulii tambnr-majorulai. scrim i tragerea in tintfi.
6. Obiectelo gi accesoriile la uniforma sapd- 6 Spelatulii i curatituld efectelor ce intr.&
toriloril cite nu suat preve4ute in regula»zen- in magazie provenindil de la morti, desertori
UN do imbrdedminte. oi liberati, precum gi a celord de agternutil.
7. Cheltuelile scolei regimentului, acelei de 7. Diferite mici cheltuell ale magaziei cor-
scrima si tragere in tintii. puriloni.
8. Spdlatuld i curatituld efectelor ce hard, 8. CumperiitOrea si intretinerea topOrelord,
in magazie provenindii do la morti, desertori ferdstraelorti, lopeti i tarnacópe.
ei liberati, precum i acelord de agternntil. 9. CumpdratOrea necesareloril atelierelord
9. Diferite raid cheltueli ale magaziilor car- de croitorie gi cismdrie.
purilorit 10. CrimphriltOrea uneltelord de dulgherie.
10. Cumpe'ratOrea gi intretinerea topórelor, 11. Idem a blnselor, scnfe, pantaloni i alto
ferdstraeloril, lopeti, tarndcOpe. incite de bucatarie (mai pn9ind hardaele
11. Cump6rdtOrea necesariiloril atelieriloril ciaOnele ce trebuescil a so da de servicinlii de
de croitorie gi cismdrie. genii)), saci de distributie prin companii, mit-
12. CumpdrdtOrea necesariiloril pentru dul- toll, tOrnuri, nisipuld pentru curdtitul came-
gherie. rilorii, cdruciere sitiirgi de transportat obiec-
13 Cumperdtórea bluselord scufeloril pan- tele de hrand gi lemue.
taloni i alte uneite de bucdtArie (mai pugind 12. Oblectele necesare la prefacerea cartu-
hardaele i ciaenele ce trebuescil a se da de gelord.
www.dacoromanica.ro
94 LEGIMEI
13. Prima de Incurajare celord ce trag mai 2. CumperAtOrea cartimelord, diapasOnelorti,
bine in tintd. tocurilord i breteleloril de instrumento gi alto-
14. Zdbraniculd pentru drapeld in casti de trebuinciose.
doliii. 3. Objectele trebnincióse muzice!.
15. Cheltuell pentru marcatuld objectelord 4. Prima de reangagiare a musicantilord.
de ori- ce naturd.
16. Striciciunile prin casarmit care nu se pot Cheltuell propriii tiso
pune In sarcina Omeniloril si care anuald nu
arti trece de suma de lei 110. 1. CumperAtOrea dopnrilord de waling si
17. CumpdrAtOrea si 1ntretinerea felinarilor dregerea armelord, pentru stricaciuni core nu
portative cdte 16 de comi anie. se potd pune in sarcina Omenilord, deed care
18. Luminatuld coridórelord, latrinelortl si nu vord trece anualmente peste suma de lel 300.
intrilrilord de prin casarme. 2. Bandicola port-drapelului, drapeluld gi
19. Infiintarea i intretinerea mdsuratorilor steguletele.
de ori-ce feld in sistemii deeinaalii. 3. Cumpdrdtórea sigilinrilorti Consiliurilord
20. Suma rdspunderilord in profituld masel de administratie si infiintarea registrelord a-
individuale . nuale ale Consiliului si ale ofigcrilord compta-
21. Indemniati de drumil. bilr.
22. Reparatiile echipamentuhfi (art. 223). 4. Cumpdratórea i intrettherea 164ilord Con-
siliului i oflperilord comptabili.
Companiele gendarmi pedestri, disciplind, u- 5. Cheltuell scold regimentului, acelei de
vrieri de artderie, administratie i sanitard, scrimd, i tragere.a in tintd.
1. Cumpdrdtórea dopurilor de puscd, i dre- 6. Spdlatulu gi currititu1d efecteloril co in-
gerea armeloril pentru stricdcinni earl nu se tril in magazie provenindd de la morti, deser-
potil pune in sarcma Omenilort, dérd care nu tori, si lib irati precum si a celord de este. nut.
vord trece peste suma de 50 lel anualruente. 7. Diferite midi cheltuch ale magoziei cor-
2. CumperdtOrea pecetilor si caselor de bani. purilorit
3. Cheltueli de scOld. 8. CumpergtOrea si intretinerea toperelord,
4. Spdlatuld i curatituld efecteloid ce in- fordstraelord, lopeti si tarmicOpe.
trd in magazie, piovenindil de la morti, deser- rile9.de
Cumi e'rdtO-ea necesardor pentru atelieru-
croito ie si cismfilie.
tori si liberati precnm si a Mord de asteinutit
5. aferite mici cheltuell do magazie. 10. CumpdrittOrea uneltelorii do dulgherie si
potcovd rue .
6. TopOre, ferdstrae. lopeti si tarndcOpe.
7. CumperAtOrea i Intretin rea blezelorit 11. CumpdriltOrea bluzelord, scufe, panta-
scufe, pantaleni i vaselorii de bucatdrie (mai loni i vaselord necesare la buciltdrie (mai pu-
pugind hArdaele, paturele gi ceakele ce tre- çifld putin IP, hardaele i ciaónele ce trebnescii
buescil date de serviciulil de geniii), sad de di- date de serviciuld de genid), sacii de distiibu-
stributie, un'aturi, ttinuri, nisipd, caruciOre si tie la escadróne, mdturipentrucamere, ternuri
targi pentru transportuld obiecteloril de brand pentru Curti, nisied pentru spdlatuld cemori-
lord, cdruciOre si tdrgi pantru transportatii
lemne.
8. Objectele necesare la prefacerea cartu- objectele de brand si lemuele.
12. Objectele necesare la prefacerea cartu-
selord..
9. Cheltuell pentru marcatuld objectelor de selord.
ori-ce naturd. 13. Prima de incuragiare ccloril ce tragil
10. Stricdciunele pun casarme ce nu se potii mai bine in tintd.
pune in sarcina Omenilord si care anuald nu in- 14. Zabraniculd pontru drapolti 'to cud do
trece suma de 40 lei. dad.
11. Luminatuld corcliórelord, latrinelord si 15. Chieltuell pentru marcatuld objeetelorii
intrtti Hord casiirmilorit de ori-ce naturd i alu cailoril.
12. Infiintarea si intretinerea m6surdtori1or 16. StricAciunele prin casarme, nee nu se
de orl-ce fold in sist md potd pune in sarcina Oneeniloril si care annald
13. Surna respunderiloril in profitnlii masa nu ard trece de suma do lel 200.
individuale. 17. CumperatOrea si intretinerea felinarelor
14. Idemnitriti de drumii. portative cSto optil do eseadrond.
15. Reparatia echipamentulei (art. 223). 18. Luminatuld coridórelort, grajdurilord,
latrinelorIi si intrdrilord de prin casarrne.
Cavaleria 19. Infiintarea i intretinerea mesurdterilor
Cheltueli pentru muzicd de ori-ee feld in sistemd pcimalit
20. Suma respunderilorii In profituld masei
1. CumpdrAtOrea si intretinerea instrumen- iudividuale.
teloril de muzicd, In generalit www.dacoromanica.ro 21 IudemnitdtT de drumd.
 MILITARTI 95

22. Medicamentele cailorii. butie prin baterii, mdturt, tdrnnri, nisipii, cd-
23. Intretinerea conovetilorii. rucióre i tdrgi pentru transportatil articolele
24. Reparatia echipamentului (art. 223.) de brand, i lemne.
25. Petcovituld cailorii. 12. Objectele necesare la prefacerea cartn-
geloril.
Harnagamentd gi atelagiii 13. Prima de incuragiare celord ce trag mai
bine in tintd.
1. Plata maisterulul selani i curelard. 14. Cheltuell pentru mareatuld objectelori
2. lntretinerea z.ba1elorO, struneloril gi eel- de orl-ce naturi 0 milord.
rilord 15. Zibraniculd in mil de dolid pentru
3. Cumpdrdtórea objecteloril de tesdlat des- drapelil.
fiintate din causd cd a servitil la cal eu mor- 16. Stricdeiunele prin casarme ce nu se pot
burl contag.:(5se. pune In sarcina Omeniloril gi care [multi nu ar
4. CumperditOrea gi intretinerea objectelord trece de lei 200,
de manegid. 17. Cumpirdtórea gi intretinerea felinarelor
5. Cumpdrdtórea córdelord de manegid. portative eats 16 de baterie.
6. Cumpdrdtórea uneltelord trebuinciOse la 18. Luminatuld coridOrelord, grajduriloril,
grajduri. latrinelori gi intrdrilorii de prin casarme.
19. Infiintarea i intretinerea mesuriitori-
Artileria lord de ori-ce felt in sistemil clecimald.
20. Suma rispunderilorii in profituld masel
Cheltuell pentru muzied individuale.
21. IndemnifIti de drum'''.
1. Cumpdrdtórea i intretinerea instrumen- 22. Medicamentele cailorii.
teloril de muzied in generalt. 23. Tinerea conovetelord.
2. CumpdrAtórea eartonelord, ehdrtiilor, dia- 24. Reparatuld echipamentului (art. 223).
pasónelore, tocurilord i bretelelord de instru- 25. Potcovituld canon'',
mento i alte trébuinehise. 26 Infiintarea gi intretinerea smiler de orz.
3. Objeetele seOlei musicel. 27. Infiintarea munitiel false. precum : obuse
4. Prima de reagagiare a musicantilorl ordinare de lemni, opritOre, cartice de lemnii,
cartuge false, tigdite false gi opturdtóre false.
Cheltuell proprid ise 28. Intretinerea efarligeloril de cordite.
29. Infiintarea gi intretinerea semnelor por-
1. CumpdrAtOrea dopinilord de pugcd, dre- tative pentru exercitid.
gerea armelord pentru stricaciuni care nu se 30. Intretinerea diferiteloril objecte in 15-
potil pun(' in sarcina ómenilord, dérd care nu dita lafetului din rotita tunulul i chesonulut
vord trece anuald peste suma de lel 500. 31. Intretinerea felinarelord portative din
2. Banduola port-drapelului, drapelulii rotite.
steguletele. 32. Reparatiile giurnpurilorti fixate de pro-
3. Cumperiltorea pecetilorii Consiliului de jectile prin rotite.
administratie ei infiintarea registrelord anuale 33. Intretinerea eabrorieloni de cartuge.
ale Consihulul gi ale oficarilord comptabili. 34. Brunarea girelorit
4. CumpOStórea gi intretinerea Milner Con- 35. UnsOrea de glicered seri de ungheril de
siliurilord de administratiunegi ofiprilor comp- boil, add unturd de pored nesdratil gi untii-de-
tabili. lemnil de Belmensil pentru unsuli teveloril gi
5. Cheltuelile sang regimentare, de scrimd opturdtorilord.
pi tragerea in tintd. 36. CumpirdtOrea sdpunului pentru spdla-
6. Spiilatulti i curdtatuld efeetelord ce in- tuld pirolorfi.
trd in magazie, proveniudd de la morti, deser- 37. CampdratOrea unturel pentru ungerea
tori gi liberati, precum gi a celord de agternut. osiilord.
7. Diferite mid cheltuell ale magaziel cor- 38. Tinerea tinichelilori necesare pentru pl-
purilord. strarea unsOrel 0 a untului-de-lemnil.
8. Cumpgrdtórea i intretinerea topóreloril, 39. Tinerea gi cumpdrdtOrea vaseloril nece-
ferdstraeloril, lopeti gi tdrnd.cdpe. sere pentru spelatuld tevelord gi penelor (duod
9. CumperStOrea necesarelord objectelor de hdrdae).
croitorie j cismirie. 40. Tinerea tocurilord de piuzd ordinard pen-
10. CumpgrAtOrea unelteloril de dulgherie. tru acoperirea cartugeloril marl.
11. CumardtOrea bluzeloril, seine, pante- 41. Idem chnipd, trebuinciósd pentrn ageza-
loni gi vaseloril necesare la lmeltdrie (mai pu- rea eartugeloril miel in ranitd.
civil, putinele,hirdaele i ciaOnele ce trebnesc 42. Idem rddieStOreloril de tevil.
a se da de servieinld de genii),www.dacoromanica.ro
saci de distri- 43. Idem invilitorilord de virtege.
96 LEGIIIIRI
44. Hem a periilorh duph scatmile odiloril. I 16. Stricgciunele prin casarme care nu se
45. Hem a infglitoriloril chiulateI eu cure- potti pnne in sarcina Omenilodi gi care anualil
lele see. nu aril trece de sum de lei 150.
46. Infiintarea gi intretinerea chrpelorh pen- 17. CumphrgtOrea i intretinerea felinarelor
tru unsnld gi gtersulh opturgtórelorii tunurilor. portative chte 16 de fie-care compaMe.
18. Luminatuld coridOreloril, latrinelorti gi
Cheltueli de harnagamentil. i atelagiii intrgrilorh' de prin camere.
19. Infiintarea gii intretinerea mhsurátorilor
1. Plata maisterulul gelarh. de ori-ce fell in sistemil decimal
2. Intretinerea zgbalelorti, struneloni glad: 20, Suma rhspunderilorti in profitulti masel
riloril. individnale.
3. CumperAtórea objecteloril de tesglat des- 21. Indemnitliti de drnmil.
fiintate din causg ci a servitti la cash de mor- 22. Plata maisterului croitoril i cismard gi
burl contagiOse. reparatia echipamentuini (art. 223).
4 Cumphditórea i intrerinerea objecteloril Trenulti echipageloni de administrafie
de manegih.
5. Cumphrhtdreanneltelor trebuineidse graj- 1. Dregerea armeior pentru striegeinnl care
durilorii. an so potu pune in sarcina Omenilorh gi care
6. Intretinerea mugamalei cu aecesori:1- gea- anualii nu arh trece de suma de lei 50 pentru
mantanulul Igturalului. unit eseadronh.
7. HnsOre pentru hamuri. 2. Camphrgtórea sigibiurilorli i 154ilor pen-
tru conservarea acteloril gi banilorh, gi Inflin-
Geniii area registrelorti anuale ale Consiliului gi ale
Cheltuell propriti ise oficerilorii comptabili.
3. Cheltnelele scOleletil.
1. CumperhtOrea dopurilorti de pugcli, the- 4. Sphlatulii i curdtitulti efectelorti co intri
gerea arraeloril pentru strichciuni cari nn se In magazie provenindl do la morti, deserted
potü pune in sarcina órnenilorti. cad nn veal ii liberati, precum gi a Medi de agternutil.
trece peste suma de lel 150, anualmente. 5. Diferite mici eholtneh ale magaziel cor-
2. Banderola port-drapelului, drapelulii gi purilorti.
stegnletele. 6. Cumpirgttirea gi intretinerea topOrelorti,
3. CumphrittOrea sigiliuniborü Consiliului de ferhistraelorii, lopett gi thrnheópe.
administratie gi infiintarea registroloril anuale 7. CumphrätOrea unelttloril de dulgherie.
ale Consiliului. 8. CumphreltOrea biuzelorl, seufe, pantaloni
4. Cum phi Atorea gi intretinerea 14ilor Con- gi vasele necesare buchthriilorii (mai mina
siliului gi oficerilorii comptabili. Yardaele i ceaónele ce trebuesch a se da de
5. Cheltuelile scolei batalionului, de scrimg serviciuhi de genih), saci de distributie, mil.Luni,
pi tragerea in tintg. thrnuri, nis'ph, cgrucióre gi tgrgi pentru trans-
6. Spelatulh gi curatitulti efectelorti ce in- portatil aliruentole gi lemnele.
trg in magazie provenindh de la morti, deser- 9. Cheltueli pentrn mareatulii objectelorti
tori gi liberati precum i acelorti de aternutti. de ori-eare naturg i cailoril.
7. Diferite mici cheltuell ale magazieleor- 10. Stricgeiunele prin casarme care nn se pot
pului. pub° in sarcina Omenilorii gi care anualii nu ar
8. Cumperhterea i intretim rea topOrelorii, treeo de suma de lel 50.
ferlistraelorti, lopeti i thrngeOpe. 11. Cumphrdtórea i intretinerea felinarelor
9. Cumpergtórea necesarieloru ateliernri1or5 portative cate 40 de eseadronti.
de croitorio i eismgrie. 12. Luminatull coridOrelorl , grajdurilerh,
10. CumphrétOrea nneltelorh de dulglierio. latrineloril i intriinilorl de prin casarme gi
11. Idem a bluzelorti, scram pantalonl si va- graj dud.
sole de bud:tilde (mai pucin putinele, lihrdaele 13. Infiintarea gi intretinerea mesuriltorilor
gi ceadnele cad trebuesch date de servicinlii de de oil-ce feld, in sistemil decimalii.
geniE), saci de distribntie prin companii, mh- 14. Suma respunderilorti in profitulh masei
turi, thrnuri, nisipd, chruciOre gi tare pentru ind't
transportuld alimentelord gi lemnelorh. 15. Inclemnitati de drumil.
12. Objectele necesare la prefaemea cartu- 16. Meditamentele cailord.
gelorh. 17. Tinerea conovetilorh.
13. Prima de incura glare celoril co tragil mai 18. Potcovitulti cailorl.
bine in tirtii. 19. Reparatia efeetelorh (art. 223).
14. Zabranieul pentru drapel in cas de dolih.
15. Cheltueli pentru mareatulti efectelor de Harnagamentil gi atelagih
ori-ce naturg. www.dacoromanica.ro 1. Plata maisterului gelar5 i curelaril
 MILIT ARE 97

2 Intretinerea zba1e1orü, strunelord ei!set- 2. Intretifierea zdbalelord, strunclord gi scd-

o u. rilord.
3. Pentru objectele do tesdlatii desfiintate 3. CumpdrIterca objectelord de tesdlatd des-
din casuri c ad sorvitd la cal cu morburi con- fiintate din causd cd, ail servitd la cal cu mor-
tagióie. burl contagiose,
4. Cumpdrdterea objectelord de manejd 4. Cumperdterea i intretinerea objecteloril
córdelord de manejd gi córdele.
5. Cumpdrarea bicelord. 5. CumpeAterea uneltelor trebuinciese graj-
6. Idem unelteloril trebuineiese grajdurilor. duriloril.

Esedrónele de gendarmi ecilari, Bueuresci, Pompierti

lag, i Basarabia Cheltuell pentru muzicd
1. Cumpertorea i intretinerca instrtmente-
1. Campdrdterea dopurilord de car abind ; lorii de muzicd In generalii.
dregerea armelord pentru stricdciuni care nu 2. Cumperbterea cartenelord, chfixtielort,
sa potii pune in sarcina Om milord, derd care nu diapasenelord
voril trece annalmente peste surna de lei 50 de alto trebuinc:63e. i bretelelord de instrummte
esea dronii.
2. Cumndrdtórea i intretinerea igiliutilod 3. Objectele scOlei mnaicel.
caseloril ne-esare pentru conservarea actelor 4. Prima de reangajare a musicantilord.
gi banilord, §i infiintarea registrelortl anuale Cheltueli proprid 4ise
ale Consiliultil gi ale ofiperilord comptabill.
3. Cheltuell de sad. 1. Cumpdrdtórea dopurilord de pupil ; dre-
4. Sdelatulii i curatituld efecteloril ce intrd gerea armeloril pentru stricdciuni care nu se
In magazie, provenindit de la morti, desertori potil pune In sareina emenilorii, dell care nu
ei libersti proem gi a celord de agteinutd. yard ttece anualmente peste suma de lei 150.
5. Diferite midi cheltueli ale magaziei cor- 2, Bendel ola port-drapolului, drapeluld gi
!milord. steguletele.
6. CumpgrAttirea i intretin rea toporderd, 3. Cumperiltórea pecetilord Consiliului de
ferdstraelort, lopeti i tarndeOpe. administratie gi comandantilord de conin tnie
7. Hem a bluzelord. setae, pantalonigi vase e infiintarea registreloili anuale ale Consilin-
de bmidtdrie (mai pu9ind putinele, ICardaele si loo gi ale ofiprilorii comptabili.
ceakele care trebuescil a se da de servicinl de 4. Cumperdterea si intretinerea caselor Con-
geniu), sad de distributie, mdturi. ternuri, ni- siliului gi oficerilerii comptabill.
sipii, cdrucidre si tárgi de transportatd objec- 5. Umforma gi bastonuld tambur-majornlut
tele de hrand i lemne. 6. Cheltuelele scólel batalionului, acelei de
8. Objectele necesare la prefacerea cartu- serirod i tragerea in tintd.
elorii. 7. Spdlatuld i curatituld efectelorii co in-
9. Prima de incuragiare la cel ce tragil mai trd in magazie, provenindd de la morti, deser-
bne in tintd. tori si liberati precum gi a celord de a.t.ernnt.
10. Cheltueli pentru marcatulii objectelord 8 Diferite midi cheltuell ale magaziel cor-
do ori-ce petard, punilord.
11. Striedeinnele prin casarme co nu se pot 9. Cumpdrdtórea i intretinerea toperelorii,
pune in sarcina emenilord gicareannald nu aril ferdstraelord, lopeti gi thriadcepe.
treco de suma de lei 50. 10. CumpertitLea nceesariilord pentrn ate-
12. CumpdrAterea i intretinerea felinare- lierele de croitorie i cisradrie.
lord portative &Ate 16 de escadronii. 11. Cumpdrdtórea uneltelorii de dnlgherie.
13. Luminatuld coriderelord, grajdurilord gi 12. Idem a bluzelord, seufelord, pantaloni
intritriloril do prin casarme gi grajduri. ei vaselord de 1)watt:tie (mal pucind hardaele,
14 Infiintarca i intretinerea mdaurtitorilor putinele gi ceaenele care trebuese date de ser-
de ori-ce felt in sistemd deeimalt. viciuld de genid), saci, de distributie, mituri,
15. Suma rdsponderilerd in profituld masei ternuri, nisip, cdrucióre i tdrgi pentrn trans-
mdividuale. portuld articolelord de brand gi lemne.
16. InclemnitAti de drumii. 13. Objectele necesare la prefacerea cartu-
17. Medicamentele cailord. gelord.
18. Tinerea conovetelord. 14. Prime de incuragiare la eel ce trag mai
19. Potcovitulit cailorii. bine in tintS.
20. Reparatia echipamentului (art. 223). 15. Zdbraniculd pentru drapelii in casii de
Harnagamentii &lilt
16. Cheltuell pentru mareatuld objectelord
1. Plata maisterulul gelard. www.dacoromanica.ro
do ori-ce naturd gi cailord.
'98 LEGIIIIRI
17. Striciciunile prin casarme ce nu se potil 11. Sptlatnlil i curiqitult efectelort ce in-
I

pane in sarcina ómenilort gi care anual nu vor trg in magazie provenindil de la multi gi de-
trece de suma de lei 200. serted.
18. CumptrAterea periilort , chingileril gi 12. Cumptrdtórea zgbranicului in cas t. do
fdnghiilort de fent. dolitl pentru stindarde.
19. Cumperttórea i intretinerea felinarelor 13. Cumptrttórea vinulul çlilnicti pentru in-
portative cdte 16 de companie. ciilglitoril machinelort.
20. Luminatult coriderelot U, grajdurilort, 14. Cumpidittrea necesareloril pentru in-
latrinelard 8i intrtrilorii de prin casarme. tretinerea bastimentelort, de ori-ce catigorie,
21. Infiintarea gi intretinerea mgsuratorilor precum : viipsea, uleiti, bureti, mdturi, spun,
do orice felt in sistemil clecimalt. blacu, catrant, ipso* calafatil, smeli, frin-
22. Reparatia pompelort, sacalelort, trtsu- ghil gi off-co alto necesare la micele repara-
relort pentru stricAciunT de forta majoeg care tiuni numai.
anualt nu voril trece de suma de lei 500. 15. Plata maisterului creitort gi
23. Suma rtspunderilort in profitult masel 16. Hem dulgherii i ferart.
individuale. 17. Infiintarea i intretinerea att cc se
24. Indemnittt1 de drumt. pete atribui serviciulni gurelort de feet.
25. Medicamentele cailort. 18. Prima de incuragiare la cei ce trag mai
26. Tinerea conovetiloril. bine in tinta.
27. Reparatia echipamentulul (art. 223). 19. Indemnitiiti de drumil.
28. Potcovitult: cailort. 20. Reparatia echipamentului (art. 228).
29. Plata maisterului ferart i armurierit
30. Plata instractorulni de serim i gim- Pontonieri
nastict. Cheltuell propriii 4:so
Harnagamentil i atelagit 1. Cumptrttórea dopurilorii de puscii, dre-
gerea armelorii pentru stricteittni care nu se
1. Plata maisterulni gelarii i curelart. petit pune in sarcina tmenilord, (Met nu vorft
2. Intretinerea zba1e1or5, strunelort gi sea- trece anualt peste suma de 50 lei.
relort. 2. Crinapertterea sigilurilorii gi a 15cli1or de
3. Cumptrttórea objectelort de manejil gi bani i infiintarea regist relort anuale ale Con-
córdelort. siliului i ofigerilort comptabili.
4. Ctimptirttórea uneltelor trebuinciOse graj- 3. Cheltueli pentru scoll.
durilort. 4. Sp61atu1t gi curittitulti efectelrrt co in-
trd in magazie, provenindt de la morti, desor-
Elotila tori i liberati, precum gi a celer de agternutt.
5. Diferite midi cheltuell de magazie.
Cheltuell proprit clise 6. Pentru topere, ferg.strae, lopeti gi tame-
cope.
7. Cump6rttórea uneitelorii de dulgherie.
1. Reparatia armelor 1a mici strict ciuni gi care
anualt nu vorii trece de suma de 150 lei, cum- 8. Pentru bluze, scufe, pantaloni i Ude va-
pdaterea dopuriloril de pupa'. sele necesare la bucttdrie.
2. Tinerea bandierelort vaselort. 9. Pentru saci de distributie, mtturi, têr-
3. Cumptatórea i intretinerea caselort de nisipii, cdruciiire tgi ttrgi pentru transpor-
ferti pentru Consilit i ofigeril comptabili, gi tniti alimentelord gi lemnelort.
infiintarea registrelort anuale ale Consiliului 10. Objectele necesare la prefacerea cartu-
ofigerilort comptabili. gelorii.
4. Cheltuelile scólelor regimentare, de scri- 11. Prima de incuragiare celorii ce tragi
m* notatie §i tragere in tintä. mai bine in tintt, i acelort ce se distingil la
5. Suma respunderilort in profitult masei arta armel.
individuale. 12. Cheltueli pentrn marcatult efectelor de
6. Mid reparatil prin casarme ale stricAciu- od-ce naurt
niloril de forta majorg gi care annalt nu Torii 13. Stricaciuni prin casarme, care nn pott
trece de suma de 150 lei. fi puse In sarcina ómonilorIi i care anualii nu
7 . Diferite cheltueli ale magaziiloril cor- vort trece de suma de lei 50.
pulni. 14. Cumperfitdrea i intretinerea felinarelor
8. Pentru bluze, senfe, pantaloni gi vasele de portative.
Ina fide. 15. Luminatult coriderelorii, latrinelord gi
9. Sul de distributie. intritriloril de prin casarme.
10. Pentru marcatult efectelorii de ori-ce 16. Infiintarea i intretinerea mdsurilort de
naturl. ori-ce felt.
www.dacoromanica.ro
 KILITARE 99

17. Suma rAspunderilord in profituld masei in magazie, provenindil, de la morti, desertorl

individuale. gi liberati.
18. IndenanitAti de drumil. 5 CumperAtórea i intretinerea pe la picheto
19. Plata maibterului dulgherd, retard add a topOceloril, lopeti, tarnilcópe, doniti, vase
pentru apg, ceaeme pentru fertuld hrAnel
20 Infiintarea gi intretinerea ramelor com- sfesnice.
plecte. 6. Objectele necesare la prefacerea earth-
21. Intretinerea cargelord i gafeloril. lelord
22. Intretinerea titrugelorit 7. Prima de incuragiare la eel ce tragd mai
23. Idem vaselord cu calafatii etc. bine in VIA'S'.
24. Mid reparatii la pontOne i trAsurt 8. Cheltuell pentru marcatulii efectelord de
25. Reparat'a echipamentului (art 223). orl-ce felt.
9. Infiintarea gi intretinereft cojócelorii gi
Dorobanci galogilord de santinela, pe numerulil pichete-
lord fie-cArul punctfi, socotindd cilte unuld de
1. CumpirAtOrea dopuriloril de carabind, dre- pichetti.
gerea armelord pentru mici stricAciuni care nu
se potil atribui negligentei dmenilord gi care Saila tnilitaxd
anuald nu aril trece de sums, do lei 50.
Asemenea reparatiI vord 11 fAeute totii-dé- a. Cheltuell proprid Vise
una prin roaibteri expertt nici de cum prin Id-
citugl fard bune cunoscinte. 1. Reparatia armeloril.
2. Bandiola port-drapelului gi drapeluld. 2. Infiintarea steguleteloril necesare.
3. CumpArAttirea sigiliurilord gi caselord de 3. Infiintarea sigiliurilor Consiliului gi stam-
bani i infiintarc a registrelor anuale de comp- pele objectelord de studiii precum i infiinta-
tabilitate. rea registrelorA anuale ale Consiliului gi ofi9e-
4. CheItuli do a Ole regimcntare, de Berlina rilord comptabilt
gi tragerea in tinta. 4. Cumperdtórea gi intretinerea EiVilor Con-
5. Spdlatuld gi curatituld efectelord ce in- siliulul i oficerilord comptabill.
trai in mag..zie provenindii de la morti, deser- 5. Diferite mid cheltuell ale magaziei cor-
tori gi liberati. pule.
6. Diferite mcI chcltuell de magaz:e. 6. Intretinerea vaselorii de bucAtiirie.
7. Cumpdriitórea do topUre la casarme. 7. Pent u topOre, ferdstrae, albil, lopetl etc.
8. Objecte necesare Ia prefacerea curtugelor. 8 Pentru mAturi, tdrnuri, nisipil ij alte ne-
9. Prima de incuragiare la eel ce tragil mai cesare la curAtituld localului.
bine in tinta, Ia cel ce se distingil la invdtitturg 9. Pentru bluze, scufe, pantaloni de buditd-
gi la scrimA. rie I i sufragerie.
10. Cheltnell peutru marcatulti objectelord 10. Cheltuell pentru marcarea objectelora
de orI-ce tratarit de ori-ce naturg.
11. Infiintarea i intretinei ea radsurAtorilor 11. Mid reparatil prin local care nu se pot
de ori-ce feld in sistemd pune in sarcina Omenilord.
12. Infiintarea i intretinerea cojóceloril gi 12. Luminatuld stabilimentului, cumpArA-
galogilord do santineld ate 8 de fie-care es- tórea gi intretinerea lampelord.
cadiond. 13. Pentru diferite objecte de znAsurtItóre
gi cantgrire.
Graniceri 14. SpAlatulti lengerii elevilorit
15. Pentru cheltuell de curAtenia corpu-
Cheltuell proprid Vise lui (bail.
16. Pentru tuned i rasii.
1. CumpArAtOrea dopuriloril de pupa'. Dre- 17. Infiintarea i intretinerea vaselel gi al-
gerea armeloril pentru mid striciciuni nepro- tord objecte de sofragerie.
venite din negligenta Omenilord earl insii nu 18. Intretinerea objecteloril infirmerid.
vorti trece peste suma de lei 50 anualii. 19. intretinerea ceasórnicelord.
Roparatiile fie cAtil de mid se voril face tot- 20. Cheltueli accesorii la lucriirile practice
dd-una prin megterl cu bune cunoscinte. de sofragerie, precum transportuld i cheltueli
2. CumpArAtórea sigiliurilord gi caseloril de de hranii i locuinta.
feel i infiintarea registrelor anuale de comp-
tabilitate. b. Harnagamentil
3. Cheltuell pentru sedle de I-iul g seri-
ma gi tragerea in Vag. 1. Reparatia harnagamentului provenit din
www.dacoromanica.ro
4. SpAlatuld gi curAtituld efecte1oril ce intro: schimbil sed forta majora.
100 LEtIIUIRI
2. CumpdrAt Orea gi intretinerea objects.torU in ledinta pentrn care va urma ineheerea de
de rnanejid. procese verbale relative fie-cdrei. intriiri sell
egirl.
c. Pentru studid Art. 274. Jumetate din produsuld muzicel
care este destinatd a se impdrti la musicanti,
1. CumpgrdtOrea objectelord de nod, neee- se repartitonézd in spiritul reglementulnispe-
sare i1nic elevilor prin clase,precum: creiOne, ciald muzicileril.
cretd, cerneld, chartie, etc. Art. 275. Ostbitil de cheittelele prevdlute
2. Cumperdtórea objecteloril do desemnii, aici la fie-care armd, masele de intretinere vor
precum: compasurl, enlorl, tuge, condee, cohe- suporta totu de ud-datd i ede prescrise la
re, chârtie, hull, plangete, modele etc. art. 114, titlulii 6, capitoluld 3, reglementn-
3. CumpdrAtórea de texte, bruióno gi chel- MT de facd.
tuell de litografierea cursurilord.
4. Cumpdrdtórea de cdrti de studiii gi regle-
mente. TITLIJIIG XIII
5. Crimperdterea i intretinerea diferitelord
objecte i aparate la cabinetuld de fisied. Despre coutrolulil administrativii alit
6. CampdrdtOrea i intretinerea diferitelord corpurilorri i constatarea compturi-
objecte i iustrumentele de topografie. lorit knit.
7 Cheltueli pentru facerea experientelorii
In timpuld preddrei eursurilorii. Art. 276. Administratia gi comptabilitatea
corpuriloud suntii supuse controlului intenden-
d. Cheltuell pentru objectele salei modeld Iei militare.
sibibliotecA Fondurile, registrele gi Re-1;0e justificative,
suntii infricigate oficerilord intendentel mili-
1. CumpdratOrea gi intretinerea mod Ielord tare ori de cOte ofi le vord cere spre verifieare.
celoril mai principale in conformitate cu pio- ,Art. 277. Registrele comptabilitAtei corpn-
gramuld studielord aplicate in scold, precured rb:m.5, suntil verificate pa fic-care t:imestru,
suntd modele de fortificatie, de georetrie ci dapd actele justificative de cdtre subintendentl
geometria descriptivd, do constructii i mica- gi pe fie-care end de cAtre inspectoril admi-
nica, de cosmografie etc. nistrativi.
2. Cumpdrdtórea uvragelord celorii mai im- Art. 278. Subintendentl mil'tari verified re-
portante in raportU eu programuld scOlel. gistruld-jurnalii de piiimiri i cheltueli in ter-
3. Plange de desemnii, de architectura', de mend de 15 ile, de la farerea balantel de a-
constructie, de mecanied etc. tm eousilid (art. 124) registruld de specificare
gi acela alu priimirilord i coneumatiilor s rvi-
e. Cheltueli pentru scrined i gimnastied ciulni de imbrdcdmint,, cum i comptnrile des-
chise en companiile, escadiOnele sied bateriile,
1. CumpizittOrea si intretinerea objeitelord gi en maister I !net Ateri in cell, 10 qile de la e-
de scrimd, precum suntil : florete, sdbii, maul, poca incetAreT inser'erihird in ace te (lucid jur-
plastrOne etc. nale gi a certificarel sed constatdrel lord de
2. Infiintarea gi intr linerea objectelord de Consiiiii (art. 29).
ghnnasticd. Art. 279. Pentru corpurile aflate in regc-
Art. 270. Maga de intretinere este in sar- dinta diviziei teritoriale, verifi atia anneld a
eina Consiiiilorii de administratio ale corpulul, intendentilorii se va fac in luna urmdtóre ve-
administratia el va fi in spirituld celei mai rificatil centealisatil trimestrulni 4, de cAtre
marl economil, avendu-se prevederea ca nu nu- subintendentil militar, Ord pentru cele-alte
mai choltuelile sd nu intreed veniturile, derd corpuri, la epoca revisielord imp:eta' admini-
totii-de-una sA fie gi reserve. strative.
Art. 271. Objectele insemnate in acestil re- Art. 280. Subintendentif militari verifiir, pi
glementil a se inffinta gi intretine en fondurile censtatd extractuld somariii ald trimestrului
masel, se potU face prin decisiunile Consiliului co li so dA: dupd, registeuld de centralisatie (ar-
numai, orl-ce alte iusti nu so vord putea face ticolnlU 125) gi lid adresczd intendentului di-
ffirA und ordind ministeriald. vizionard en reetificatiile sea observatiele la
Art. 272. Sub titluid de prime de reanga- care ad datii locd verificarea lod. Intendentil
giare musicantilorii, la eel cc tragd mal bine trimitd indath acestii extractil Miniaterului.
in thin, si se distingil Ia invdtAturi, se va avea Art. 281. Recapitulatia anuald ce se Moe-
in vedere instructiile co Ministerulii va da din mesce pe registruld primiriloril gi consumatii-
timpil in timpii. lord serviciului de imbrdedminte (art. 127), este
Art. 273. Venitnrile gi cheltuelile masel se verificatA de subintendentuld militarii do nh-
www.dacoromanica.ro
incased Ili se scotii prindeliberatia Consilinlul datd cu comptuld de administratie.
1
 i,IILITARE 101

Art. 282. Subintendentil militari constatil captivitdti snutd trdmise Ministerului, acelea
totii-dd-una situatia materiall a fondurilor la ale mortilord se dad subintendentului militard,
epocile verificdrel centralisatil. Ei procedezil care le trdmite familiei lord prin micllocirea
asemenea la inspectiile lord administrative. primariloril comuneloril unde locuescd.
Art. 283. Intendentil militariconstat comp-
tulle constatarea lord insd nu este definitivd,
de did dupd, ce inspectoruld generald, deci- Disposition-1 transitorli
4.6ndii destine i propositiile ce i s'aii supust
le aprobdzd. In casurile exceptionale dna in- Art. 292. Dispositiile titlului 9 tirmandil a
tendentuld trebue sd dea unii raportil speciald se Fine in aplicare de la 1 Ianuarie awal1872,
inspectorului generald, acestd raportil se dit trecerea de la sistemuld actuald in cold pre-
sigilatd presodintelui Consiliulni de admini- scrist la citatuld titlu se va efectua in me-
stratie. dult urmatorii.
Art. 284. Cândil intendentuld militard diu Art. 293. De la 1 Ianuarie 1872 toti ()me-
impregiurdri contrarie incheerel centralisatii nil aflatT in efeetivu incepil a avea dreptil la
n'a pututd s constateze comptabilitatea, de prima i1nicd a maseiindividuale ; ord incorpo-
can dupd inspectia generald, supine directil ratil din tined sub numirea de recruti scid vo-
Ministerulul resultatuld operatiunei bele. lontari la pima Vnicdsi la prima mizei dupd,
Art. 285. Decisiunileinspectorului gereralii alocatiunilo budgetului anualii si care vord fi
suntd ardtate de densulii in registruld de dch- stabilite pe baz taiifclorti publicate in acestd
beratil, cele ce rind do la Mmisterd suntii no- regulanEuta
tificate Consiliulni prin intendentuid miltaih Art. 291. TOte efectele de imbrdcdminte a-
qi subintendentuld veghézd ca de sd se treed flate asepra corpurPord cu termenulii neimpli-
in aceld registru. nitd dupd co prin Consilid si intendentd se voril
Art. 286. Actele cc se vord da intendenti- clasifica pe timpuld cdtil ad a mai servi si li se
lord militari, srpe justificarea compturilord co va stabili vahirea cc rimdriedupd deductia bra-
constatii, suntii marcate do daisil ski de sub- se,evitii. so voril troce la capitolulrespec-
intendentil ce II asisti cu und timbru dL area- tivil a registrului de priimiri si consumatiuni
latie. la mid hr.,d en cele de miculd echipamentil
Art. 287. Ofleeril intendentcl militaro nu in ordndirald in ca-o acdsta se inregistrezi. To-
priimesdi registre i acte de comptabilitate de tala lora valóre urn:dr:du a se pldti de corpuri.
chtu numai dupd modelele rtglementare. Art. 295. Aceste efecte se vord vinde apol
Art. 288. Intondenth militari observd, In la Omeni pa valOrca cc li se va stabili dupd ar-
verificatiile lord la inspectiiie administrative ticohulli precedentil.
clOca actelg justificative suntd recunoscute de Art. 296. Recrutiloril i angegiatilord vo-
Consiliul doadministraiepnin decisiunile sele, lontari incependd de la 1 Ianuarie 1872, li se
si déca aceste decisiuni suntd luate petemeiul voni cla la incorporare pe catii se va putea nu-
diferitelord prescriet-i icglementai a si lc gale. mal efecte nuoi.
Ei pnimescil totd ce eJte legald, respingd si Art. 297. Consil'urile de aiministYatie si
pund in sarcina Consiliurilora totii ce este con- intcndentele divisionare sante chidmate ca Ina-
tra rid . pround ed reguleze dispositiunile art. 294 cu
cea mai mare justete si reemlaritate astii-feld
TITLULIJ XIV ca cu intra-e In anuli viitord. tote r-gistrele
erchiaril livretel individur le sd, fie conformd
Despre destinatia registrelorii i note- reglementuluT do faed.
lord ce nit se mai path" intrebninta Ari. 298. Efectele cu termenulii implinitd
&ate so vord afia in fiintd, asupra corpurilor la
Art. 289. Registrele de comptabilitato si 1 Ianuarie so voril coustata in cuantitate §i
folio lord mobile, revistelo do licuidatie ; folic starea lord ; ele so destind :
de pe si actele aldturate pe lingit densele in- 1. Cele mai bune a se da pe Omenil earl sunt
datd dap& incheerea until exereitid si dupd ce cunoscuti cd ail a trece in curdna in reservd
ad fostii supuse la verificatia d finitivil a inten- si care din called cd n'au primd mizd pi pro-
dentului militard si la aprobatia inspectornlui ductuld primei elilnice in 4ilele cad a stat sub
generald, suntii trdmise Cartel de comptuti drapeld nu este in stare a pldti valórea efec-
spre indeplinirea art.16 din legea acelei Curti. telord cu termenuldneimplinitil, derd care ard
Art. 290. Registrele matricide suntil con- putea face deqpci.gubirea Statulni pentrn való-
servate in corpuri p6nd candii ministruld ordo- rca efectelord en termenuld Implinitti socotitd
nt: a i se trAmite. pdnd la a 20-a parte din valórea lord normald.
Art. 291. Actele i titlurile privitdre la sta- 2. Restulii se vord imparte :
www.dacoromanica.ro
rea civild Bed la serviciile rnilitarilort stersi din a. In efectele de reparatd si efecte care ard
tontrOle, in urma une'l descutari, disparitii sdil fi necosare a se aplica la reparaturd.
102 LEGIUMI
b. In efecte de neintrebuintatil. Ministerului de resbelit ca unite la fondulii ca-
Cele de la litera a, se vorii pune in reparatie pitolului budgetarii , ethipamentulii armate
imediatU in ateliernrile corpurilor, costulii re- A, se intrebuinteze pentru punerea acestul e-
paratiiloril se va efactua din masa generale chipamentil in starea cerutit de trebuintele ar-
de intretinere dupe care operatie se vor pestra matel In generalii. Se va intOrce Ina maseI
in magaziile corpurilorii spre a se puno in ser- de intretinere sumele ce acesta a versatix la
viciii, totti in casulii dispositiunilort articolu- partea alicote la crearea el.
tori precedentU. Art. 300. Consiliurile de administratie gi
Cele de la litera b, se vorii vinde in profitulil intendentele divisionare remeni insercinate ca
masei generale de intret"nere. One la 1 Februarie celii multi, s reguleze in-
Art. 299. Fondurile desfiintatel mase de im- cheerea registrelor vechl, regularea inscrierilor
breceminto (partea alicote) gi sumele ce corpu- in cele noul gi BA dca Ministerului u situatiune
rile suntii détore Statulul, pentru efectele de- de clasificarea efeetelor cn termenulii neimpli-
spre earl s'a vorbitii la art. 294 gi 298, plus a- nit, precumgi materiilor neconfectionate, cuan-
celord co provinii din costulii materillorti ne- titatea lora, costulii In detabil gi in totalii.
confectionate ce so voril gUsi in magaziile cor- Art. 301. OrI-ce dispositinnI anteriOre con-
purilor la 1 Iannarie 1872, clupli incheerea re- trarie reglementulul de fa96, suntil gi remind
gistrulul de comptabilitate, remdne in dispositia desfiintate.

SUPLIMENTe LA REGULAMENTULt
ASUPRA ADMINISTRATIUNEI SI COMPTABILITATEI CORPCRILORU DE TRUPA

(Decretii No. 1485 din 27 Iuliii 1871)

Directiunea stabilimenteloril de artilerie Art. 6. Aceste versed se voril face gi in-
eerie totu dap& modulti aretatil la art. 4. Mi-
Art. 1. Fondurile masel de intretinere ale nisterula de resbelii va intrebuinta acea suinä
directiel stabilimentelora de artilerie snail cu ocasiunea aprovisionerilorU anuale fa.cute la
formate din profitulii ce revine asnpra tutuloril directiune pentru reinlocuirea materialulni in-
lucrarilora executate de cetre stabilimentil pen- trebuintatd din magaziile Statului pentru par-
tru particulari. ticularl, precum i pentrit imbunetetirea ge-
Art. 2. Acesth fondil se priimesce directii de nerale a stabilimentelorii.
care directiunea stabilimentelorii de artilerie, Art. 7. Tote lucrkile pentru particularl se
in urma aprobere'i speciald date, entrn fie-care vorti face numal dupe autorisatiunea Ministe-
lucrare de &are Ministoril. rulta de resbelii, conformil reguleloril stabilite
Art. 3. Directirmea stabilimentelorti de ar- pentru luclirile ficute in comptulii Statului.
tilerie va inscrie intermix registru special, dupe Art. 8. Adminiatratiunea fondurilora versate
modelu) U registinlul jurnald alti corpurilorii, la mug, se va face prin Comitetulii de artilerie,
tote venituriIei cheltuelile masa. dupe. cum Be specifice in regulamentulii de ad-
Art. 4. Unil asemenea jurnalii va fi tinutü ministratiunegi comptabilitate a corpurilor de
gi la Ministernlii de resbeld de &are directiu- trupe, in ceea ce privesce Consiliele de admini-
nea armeloril speciale, in care se va trece Ii stratiune gi sub controlulil gi verificarea inten-
pe 1i bite veniturile i eheltuelile masei gene- dentel.
rale dupe autoriserile date. Art. 9. Masa generale de intretinere cuprin-
Art 5. Afare de profiturile de la lucrefl, de cheltueli gi anume :
eari se verse la mase i constitue fondulii a- 1. Cheltuell pentru reparatia sculelorU ;
cestel muse, se va versa Bub titluld proviso- 2. machinelorii ;
riji tail la acea mud sumele provenite din 3. s s sculelor gi ma-
cheltuell fecute de &are directiune pentru In- cbinelerU ;
cràrile particulari, precumil suntii materia- 4. Cheltuell pentru reparatia atelierelorii ;
lulii liberatii din magaziile Statulni gi 5. . 3, prima de incuragiare a
cilia este cirocutati prin nvrieril militarl gi uvrienilorii militari.
eivill inscrigl in contrOle. Ministru de resbelU, generalii Florescu.

www.dacoromanica.ro
 MILITARE 103

REGULAMENTU
ASUPRA ADMINISTRATIUNEI SI COMPTABILITATEI DEPOSITELORU MILITARE ALE STATULUI
PENTRU IMBRACAMINTE, COIFURA SI MARE ECHIPAMENTU, CAMPAMENTU SI CASARMA.
MEET, HARNASIAMENT SI ATELAGIU 51 ASUPRA ADMINISTATIUNEI SI COMPTABILITATEI
ATELIERELORU DE CONFECTIUNE ALE STATULUI PENTRU EFECTELE DE ASEMENEA CA
TEGORIE.
(Decretii No. 1866 din 8 Octombrie 1871)
trupa, suntil cek aratate Ia finitrtiC acestui
TITLULIT I regulamc
Art. S. Impartirea se- vi 'ului eete intre:
CAPITOL-ULU I Directorii pentru serviciii. in gen ralii.
§efi de servicii.
Dispositiun prelinzinariX Sefl do sectiune.
Oficeri corn tabili.
Art.1. Tete ma gazinele gi atelicrurile mili- In comigi reel ekvi de alministrat'une
tare, care nu dependilde administratiunea vre- Maisteri, insteuctoti i luctatori.
unui corpti de trupg sunturecunosote, sub nu- Oameni de trupii
mire de : Art. 9. Directerulii gi gefil de servkii al de-
Deposite ale Statului pentru materil gi efecte posi+eloril se tad din cerpuld oficerilor de admi-
de imbracaminte, mare echipamentil, campa- nistratiune alE armatei, gefil de sectinne, ofi-
ment, si casarmament harnagament iatelagiii. ceril comptabill; comigil seE elevil, se iad atat
Atolieruri ale Statulul, pentru confectiune de din armat6 prim alegere, eatil gi din civil! prin
efecte de imbrAcAminte, mare echipament, har- concursit §efil de servicid gi de sectiune la a-
nagamentii, atelagiii p Ine5It5minte. telierurl se iati numal din armatil prin alegere,
Art. 2. Depositele militare se clasezil dupa comigi i maisterii se lad atatii din armata prin
cum urmiza : alege clad i dintre clviii, cel 1-id prin con-
1. Depositulti centralii. cured gi acte de buna condui gi ceI de ald
2. Depositil do divizie. 2-lea plin act() recomandabile de specialitate
3. Depositil districtualii. si buna conduita.
Art. 3. Depositil centralii, este celti din Bu- Art.10. §efil de sectinne gi comiii deposi-
curesci ; de divizie, cole din lag, Galati gi Craio- telor angagiatl prin concurs dintre ivill, tre-
va ; districuale, acelea co se voril stabili in ca- bue sa dea gi ua garantie solvabila.
pitala fie-carui districtii. .A.tt. 11. §efti de serviciii este acela ga ad-
Art. 4. Atelieruri de confectiune se clasezre ministreza unit depositti, seU atelierti, gcfU de
asemenea : sectiune este acelii ce dirigéza ua parte a de-
1. Contralti positului seE atelierului.
2. Divizionarii. Art. 12. Unii depositU se imparte in atatea
Centralia, este celii din Encttresc7; divizionar, sectiuni iu ate categoril de echipamentd aunt
cele de la Iagi, Craiova gi Galati. adica :
Sectiunea 1. Materiele neconfectionate.
71' 2. Imbracaminte gi mic echipament
CAPITOLULII II 3. Coifing. ge mare echipamentil.
4. Campamentil i casarmarnentil.
Despre administrapunea depositelorii 5. Harnagamentd i atelagid.
gi atelierurilorit 6. Efecte peutru reparatd gi pen-
tru vindere.
Art.5. Depositele i atelierurile facil corpil Art. 13. La unix depositii unde sectiunile
a parte, administratia i comptabilitatea heti continii raid cuantitati de efecte, mai multe
derit este separatg. sectiuni se pot ptme sub administrarea unul qef.
Art.6. Administratittnea i comptabilitatea Art. 14. Unit atelierti se imparte in trei
depositelor i atelieruriloni, se exercita prin o- sectiuni; dupa specialitate.
ficeril de administratiune, sub controlulti inten- Sectiunta 1. Croitorie.
dentilord de divizil. 3, 2. Cismarie.
Art. 7. Cadrele oficerilorii gi itmenilord de 3. CurelArie, gelarie, etc.
www.dacoromanica.ro
104 LEGI Mat

TITLULT1 II Art. 24. Dentin acésta ins pectOz5 la fie-care

faith de trimestru depositele divisionare gi la
Indétoririle, responsabilitatea gi snbor. timpulti oportnnii pe eels districtuale.
donantil fie-earnI impiegatil alil de- Art. 25. Este indreinatil eu instalarea gi
posite1orli i atelierurilorii. arangiarea depositelord pe mdsurd ce se va de-
creta infiintarea lord.
CAPITOLULU I Art. 26. Esteinsitreinatti cutinerea matri-
culelord oficerilord de administratiune gi prin
Disposipuni generale urmare 1i ale personalului depositelorti si ate-
Art. 15. Toti oficerii de administratiuno lierurilorii.
impiegatii militari i civili de ori-ce grad ar fi, Art. 27. Controluld cestiunel materialulul
sunt responsabill ciltre Stat de tote objeetele si gi baniloid fiindd asupra intendentel, directo-
efectele ce ii s'a fost incredintat; stint respon- rulfi are pnvegherea mai multd asupra mer-
sabill dna de neexecuteroa ordinelord ce pni- sulni regulatit ald administratiunei acestord
mesa si de neobservatiile formalitAtilord pre- stabilimente, asupra arangigrel potrivitfi en- ,

mise peutru priimiri, distributil, expeditil oi nosciutei §i capacitiltei fie-cd ruia i asi_pra di-
conteetiunea mateuilord si efect lord. Art. 28. Recomand i supine la cunoseinta
Art. 16. Suntii detml a deschil magazine Ministerului despre tete imbunatAirile ce ard
§i atelierurile ministiulul ol ofic-riloid inten- credo necesars a se face stabilimentelorii.
dcntei, insiircinati en survegheica lord.
Art. 17. Snail responsabili de stric5ciunele Art. 29. Este stilusii legat §i regulOzd im-
ce potii resulta d n prOsta stare a stabilimen- preund cu intenientii divisionari tOte ce se re-
teloid, déca nu aril lua msuiilenecearo. s, le e- porta asupra serviciulni punerilord in confec-
vita §i déca n'ard incunosciinta Ia timpii auto- tiune i predrallord la bonnie cuvenite.
ritatile compednte spro a face pelord stabi-
limente roparatiile necesare. 2. §efuld de serviciti
Art. 18. efil de serviciii priimesed ordinele
de la Ministerd prin canaluld intendentilor re- Art. 30. §efald de servicid la deposite are
spectivi, séd de la ace§tia d'a dreptulii in ceea sub ascultarea sea pe toti cel de sub coman-
ce privesce administratia §i comptabilitatea ti dd'i, dirigezt administratia i comptabilitatea
prin directiOn privinta causelord diferite. serviciului in tOte amenuntele sOle i este re-
Art. 19. §efiI de sectiuni priimeseil ordine sponsabild :
corespundii cu §efii lord legali. 1. De neregularitatea inscriptiunilord acute
Art. 20. Nici and impiegatd aid deposite- in registrele de intrare i egire gi de concor-
darea lord cn actele justificative.
lor5 §i atelierurilord nu pOte sii dispund in nici
und chipil, fie pentru sine, fie pentrn vre-und 2. De ori-ce intrare sOd elite va ordona a se
funetionard sOd agentd civild sOd militard, de face peste dispositiunile regulamentare.
nici un5 efectil sed de vre-und instrument5dat 3. De tOte lipsele ce se vord constata in ca-
in lag! ijirea sea. Ori-care nu ard observa a- st:ad candil la epoce fixe n'ard inspecta maga-
céstii reguld va fi dOtoril, pe de u5 parte a in- zia fie-ding sefd de sectiune spre a se incredin-
locui tit efecte nuoi, tOte acele efecte ce le ard ta de existenta materiilorii gi efectelord in cO-
fi intrebuintatil sea imprumutatd pentru sine fitimele ce constat5 registrele séle i carnetul
sdii aid persOnd, Or5 pe de alta va fi pedepsitd sectiel.
dupd li gile militare porivitd casnlui. 4. De tOte pOgubile ce ar5 resulta pentrn
Art. 21. Este apdratd do responsabilitate, Statii de la degrahrea materiilorti provenite
functionaruld care urMAndil contra dispositiu- din rearm aseqare in raftnri, sell de ori-ce alte
nilord regulamentare ad avutii and ordind din casuri de negligentOdécO nu a hiatd mdsuil la
parte a superiorului en. timpulii oportund ca gefuld de sectiune s in-
drepteze asemenea neorindueli.
CAPITOLULU II 5. De efectele ce Wart gOsi in sectiuni de
forme, eualitoti si dimensii en totuiti altele de
Inclétoririle fie-cetruia in parte can acelea care dup5, acte se constat5 c5 art
1. Directoruld fi trebuitii sd fie.
Art. 31. Are gr jo ea in tad cuprinsul5 lo-
Art, 22. Ca capd aid corpului okerilord de calulul, fie-care parte s5, se ting in con mai
administratie eld are sub autoritat a sea deposi- mare curdtenie.
tele si atelierurile armatei. Art. 32. Observatiile ce va face fie-c5,ru'i
Art. 23. Este inslircinutii en dirigerea a- gefd de sectiune séd altit asupra neorindueli-
cestorii stabilimente, astd-felii ca ele s mergd lor gisite si recomandate spre indreptare, vor
inteand modd uniform pentru indeplinirea di- fi trecute intennii caetil (modeld No. 1) in ca-
spositinniiord reglementare. re partea interesatd, este Mere a subscri de
www.dacoromanica.ro
 MILITARE 105

vedere. Acestil eaetil va servi gefului de depo- gazia atelieruln1 set de tote lipsele ce s'ara
sitet pentrn jnstificarea sea la offce cast. constata in seetinne pentru materiele gi efeetele
Art. 33. Are sub pestrarea sea directe, tote puse in confectinne, in casulti eat n'aril in-
modelele tipe de materil gi efecte tremise de specta adesea existenta lull dupe registre
Ministert ; precum i tete copiile de contracte carnete i nn art aplica imputatia pagubei a-
sell online tremise in executare gi care trebuesc supra celort vinovat1.
puse in vederea Comisiilord intocmite pentru 5. De tete pagubele ce aril resnita pentru
StatU de la degradarea materielort gi efecte-
verificarea efecteloril ce smith a se versa de fur-
nisorl set alto pertl in depositt. lord provenite din rena agOare in magazie set
Art. 34. Verifice i constate jnstetea came- veri-ce alte casuri de negligente decd. nu arii
tului sectii in raportii cu registrele sele gi eu fi Watt mesuri la timpuld euvenitt ca maga-
numeruld de efecte aflate in sectinne. zinerult set gefuld de sectiune se indrepteze
Art. 35. Raporteze directil pentru totU ce acemenea negligente.
se atinge pentru imbunetetirea localului gi 6. Penti n tete materiile ce s'aril gesi in a-
serviciulul, precum i pentru uPrsonalt. telieruri, diferend atet in forme, cualitate cat
Art. 36. Se refere la intendente peutin tot dimensil de amlea ce i s'a clan de la depo-
ce privesce administratiunea, comptabaitatea site, corpurl set alte pert"( prin canalul legal.
alocatiunile de intretinere. 6. De tete efectele confectionate in alte con-
Art. 37. Pete cere directorului depArtarea ditiuni do cat acelea ale modelelort tipe.
ori-cdrul *art set fanctionart civilu sea mi- 8. Da tete enrile, indoitele scripturi, reg.-
litaril, in easalt ceniti ard constata cS prin turl, adeugiri, gi scrieri printrerindurl ce s'ar
conduita set moapacitatea sea, nu este folosi- vedea lro registrele de comptabilitate i ac-
tort depositulnl. tele justificative, in casuld andel nu le-ar ob-
Art. 38. Ingrijesee a se observa 1i executa serva gi nu aril face ofiçerulul comptabild pe-
eu strict*: tote instructiile date de directiune dépsa meritate, set nu l'aril declara, candil a-
asupra conservdrel localulul i impertirea ore- semenea chestil suntil grave, spre a se lua me-
loril de servicit i fere a preschimba de la sine Burl de indreptare.
se refere. la directiuno cu cerere, cella vre-una Art. 43. Art. 32 din acestet regulamentet
din dispositiuni aril fi de necesitate se, se mo- este consideratil i pentru gefult de servicit
difice. la atelieruri.
Art. 39. Este responsabil asemenea de tete Art. 44. Ingrijesce pentrn perfecta curste-
eronle , induoitelo inscrierl pe registre. rS- nie in tett cuprinstilt localelort atelierulul.
alturile pe registrele seri actele justificative, Art. 45. Verified gi constate justetea car-
adeugiri set scrier1 printre rendurI in casult netului sectiunilorei in raportii en registrele
ceudii nu le-art observa gi nu ar face ofiçerului Bele §i numeruld de efecte aflate in fiinte. Ve-
comptabilii pedepsa meritate set nu le aril de- rifice asemenea liymetuld maisterulul spre a se
clara ciindt asemenea chestiuni suntt grave, incredinta (Mee gefulfi de sectiune 41 face ase-
spre a lua mesuri de indreptare. menea détoria.
Art. 40. §efulii de servicifi la atelieruri are Art. 46. Raporteze directil : Pentru tot ea
induoite, insercinare : se atinge de imbunitstirea localulni, regula-
1. A4lministratinnea i comptabilitatea ate- rea serviciulni i pentru personalt.
lieru ri ort. Art. 47. Se refere la intendente pentrn tot
2. Administratiunea gi comptabilitatea Ome- ce privesce administratiunea, comptabilitatea
nilort do trupe. gi alocatinnile de intretinere.
Art. 41. Pentru acestea olU are sub ordinile Art. 48. Pete cere directorulnI depktarea
Bele tett personalult afectatU atelierurilorti. orl-cernI ofioerii set functionard civilil orl
Art., 42. Dirigeze administratia i compta- in casult cella art constala cl prin
bilitatea serviciulul in tete amenuntele Bele gi conduita sa set incapacitatea sa nu este folo-
est. responsabilt : sitoril serviciulut
1. De neregularitatea inscriptiflort fe.cuto Art. 49. Ingrijosce a se observa i execnta
in registrele de intrare i egire atett in mate- en strictete tote instructiile date de directie
rialil cdtC gi in bani, gi de concordarea lord cu asupra conserverei localtdul i asnpra serviciu-
&dole justificative. gi fere a preschimba de la sine, se
2. De orl-ce intrarl sOS. egirI va ordona sea referit la directiune cu cerere clod vre-una din
va tolera paste dispositiile reglementare. dispositiuni art fi de necesitate se. se modifice.
3. Do pegubile ce art resnita pentru StatU Art. 50. Execute ferd presehimbare tete
de la rena croiale a materiilorl gi de la reua ordinile pentra confectiune venite de la mini-
confectinne a efectelort, in casulii cendd nu stru prin canalulti intendentului respectivii.
art avea prevedere i One a se indrepta in Art. 51. Priimesce, tremite gi afigezi In fie-
comptulti colorS vinovati. care i situatia efectelor aflate in confectiune
4. D3 tete lipsele ce constata in ma- (Modelult No. 2).
www.dacoromanica.ro
106 LEGS IIIRI

Art. 52. Tote atributiunile §i indetoririle masuld de la croeli i ch5c6., efectele confectio-
mirti comandantil de corpil prescrise de regu- nate stint intocmaI din materiile co i s'at lost
lamentuld de administratinne ald corpuriloril datil. Decd, croelile i confectiile aii fostd in-
de trup5 stint aplicabile i efilor de atelierurl tocmai modelului tipd, in casii contrarid. re-
in ceea ce privesce administratiunea si comp- fusi priimirea i insciintezApe gefulii servicin-
tabilitatea ofieerilord i Omenilord de truph, lul spre a ordona Onsuei indreptarea, ast-feld
push sub comanda sa. ca nu din causa de opiniunT diferite, adneda-
du-se dose indrept6,11, s6, se ocasioneze pegube
3. ,Fefuld de secyune in niateriald.
Art. 61. Eats responsabild de materil i e-
Art. 53. efuld de sectinne la deposit, este fecte numal pe timpuld dad suntil in disposi-
sub ordinele sefului de serviciii, eld este res- tia sa gi este apgratii de ori-ce respundere in-
ponsabild : dat.1 ce constat6. darea lord in priimirea alter
1. De tote materiile sat' ofectele incredin- p5rti. Este responsabild peonniaril de tOte
tate sub ingrijirea sa, precum gi pentru regu- lipsele de materil sOd efecte ce s'aril dovedi
lata lord intrare si egire. asupra cuantitOtilord ce ad fostil in priimi-
2. De buna ingrijire, conservaro i regulata rea sa.
alqare in rafturi, ferirea de umeq.ell add al- Art. 62. Peutru conzervarca materiilooa si
tele, trebeinid ea' ailed in tea momentuld cea efectelorii pOnd la darea lord locului de drept,
mai scrupul6s5 prevedere. eld dispune de rel magazie.
3. De priimiri do materiii séel efecte.necon- 4. Ofiverii comptabili
forme cualitatil, dimensillorii i mArcilord ce i
s'a prescrisii. Art. 63.. Sub numire de ofigeri comptabill
4. De liberare de efecte on totuld din contra multi acel afectati depositelorii gi atelierelord
celoril ce i s'a insemnatti. pentru tinerea registrelord de comptabilitate
5. De liberarea materiilord odd efecte, frith gi conservarea lord ei a actelord justificative,
a avea ordinuld sefnlifi s611, pentru care nicI precum i formarea situatiilord trimestriale si
nu priimesce nici liberez5 ninuicd f5r5, a dis- lticr5rilord do cancelarie.
pune de mid asemenea ordin. (Modelul No. 3). Art. 64. El mutt' cu totuld, pentru unh a-
Art. 54. Este supusd la verificatia gefulul semenea servicid numal, pusi in dispositia ge-
de deeositii gi a'i da comptii despre materiile fiord de servicid i suntd respensabilI :
sOd efectele aflate in magazia sectiunei ori de Pentru tinerea la corentd a registeului, ro-
cdte on va credo sefuld de tri.buint6.. gulata si curata inscriere intr'Onsele, pentru
Art. 55. Nu este libeled a deschide magazi- induoite scrieturi, sterehturi, r6s6turi i fal-
nulii pentru orl'-cine, de end in presenta sefu- sificatif de registre i acto justificative, pen-
lni s6ii, precum nu este liber'a o deschide pen- trn perderl do registre, de foile din rogistru,
tru serviciuld Onicd gi a o inchide, de cdtti la pentru perderi do acte.
ora iodicatii prin instructia directorulul, afi- Pentru tinerea la corentd a lucrdrilord can-
sath, la depositil i chudd semnaluld de ince- eclariei i regula el.
perea si incetarea servicinlui se va da. 5. Comi§ii, set devil:
Art. 56. Este pastrAtoruld cheii i sigiliu-
la; soctiunei séle ca unuld ce este responsabil Art. 65. La sectiunile unui deposit, ei aunt
de totil co contine magazia sectinne. tinuti pentru ajutoruld gefului de sectiune la
Art. 57. Nu corespunde de cltS cu lefulii mesuratóre, numdriitOre in priiniire i predgri,
sat' directil la care se si raport6 pentru tot ce la arangiamentuld i conservarea efectelord ti
privesce serviciuld si pentru tot ce va avea de la tinorea comptulni lord.
necesitate la conservarea efectelor. Are sub a- Art. 66. La biurourile tura depositil i ate-
scultarea sa unii comisti sal elevd. si Omenil de Herd, ei suntd tinuti pentru ajutorulti ofieeri-
truph necesa lord comptabili sub ordinile cgrora gi suntil
Art. 58. §efuld de sectiune la und atelierd pentru formarea scriptelorii, copierea chfirtii-
este sub ordinile directe ale gefuluf de servi- lorii, etc.
cid. El prin maisteri dirige tote lucrdrile con- Art. 67. El stintd responsabill la biurod :
fectiunilord. Priimesce cu ordind (modeluld De neexecutarea serviciului ce ii s'a cornan4
No. 4) de la sefuld serviciului materiile pentru datd, de scriptorl stricate din nogligenth.
confectionarea si le d6i maisterului respectivii La sectiune :
pentru con fectie. De sustragere de materiale i efecte, do nee-
Art. 59. Priimesce do la maisterd fernasul xecntarea serviciulnI ce ii s'a comandatd, etc.
materiilord dup6, croial5; si de la celii de con-
fectinne, efectele confectionate si le vOrs6, la 6. Maisterii instructori i lucrdtori
magazia atelierului eu u6., stare. (Model No. 5).
Art. 60. Are ingrijirea a observa déc5 r6- Art. 68. Sunt5-supuV a exeenta tOte luerg-
www.dacoromanica.ro
 L1TARE 10;

rile co li se comandil in specialitatea lord. Nu I la deposite i suntd supusi la ordinile eefulni

priimesce ordine de eatti de la sefuhl servicin- de depositil.
ml prin eefuld sectiunei. Suntd rcsponsabill :
Asti; ra materiilord ce Ii s'a datil pentru
creitil i confectionatt. TITLULTI III
Asupra pdgubilord ce ard resulta din rele
eroell sal confectil, Despre materille si efeetele ee trelme
Art. 69. Santa supuel la verificarea eefrilui sri coupe unit deposnil; modulti prin
de sectinne in tote arednuntele serviciulul lor.
Art. 70. Totd maisteruld care va strica ma- care se alimentez1 depasitele.
terialuld datil sore confectie este obligatil la
plata valórt I let Totii maisteruld care prin si- Despre materiile ce se confectionéza in
linta i inteliginta sa va produce economii de ateliere i regula punerii lora in con-
la croell qi confeetii peste tarifele stabilite de
ministru, va avea de dreptii und beneficid de fections.
10 la ant& de la valor a materialului ce ad dat
prodtd statuthi. CAPITOLULU I
7. Sergentul major, sergertulit-furier9, capo- Despre materige si eft ctrle ce teebue sa
ralulti-furierd i cornigi conlic unit aepositii
Art. 71. Acestia in corpii indeplinesed in- Art. 77. DepNitele centrals ei de divizil
tocmai tOte atributiunile unor asemenea func- trebue s albd in totti-dé-una atatea materil
t luni la corpurile de trupe. sal efecte eatil arti putea in orl-care timp sit
satisfacti necesitiitile corpurilord de trupd, a-
ssume :
8. Sergenti, caporali 1 Pentru armata permanentd 2 colfurd 71
mare echipamentd, campamentil ei casarma-
Art. 7. Afard de cele prevOute in diferi- mentd;harnaeamentil 0 a tele giii.
tele reglemente, asupra dOteralord fie-cdrul 2. Pentru dorobanti, gritniceriielii1 ei ca-
gradd la mail corpil do trupd, toti sergentii ei drele lor, in imbrdedminte imictiechipamont,
c.aporalilindeplinesc in atelieruri serviciul me- colfurd ei mare ochipamentii, campamentii
seriel la earl suntii speciali, atat ca instructoel casarmamenth, harnaeamentil ei atelagiii
catft i ca lucedtori. grt. 78. Deuositele distlictuale nu treine
Art. 73. Nn pâte fl caporald pia und sol- sd, contie alte efecte, nict mai mare cuantita to,
datd, care pe lingli cele cerute de diferitele re- do eatd acelea necesare mIiiiIord ei cadre Ice
glemente nu ard avea si cunoscintele necesaril de militil pe efectivuld ce s'aru otdri entre
in specialitatea sa. Nu pâte fi sergentil nici fie care districtd.
mid caporald, elded asemenea nu aril thdeplini Art. 79. 111 nomenclaturd generald anexatd
niece asemenea conditiuni, putandil a se-vi la acestd regulamentd, stabilézd categor.ile
ca instructord. de materii i efeete, numirea lord qi alma pen-
Art. 74. Totii sergentuld care dupil libera- tru care aura destinate.
rea sa din servical va voi ei se va cunOsce ca- Art. SO. Miuist-ruil, ercldndd de trebuinta:
pabild, vita fi priimitil la vacant& ca maister, sdd dupii cererea corpurilord din armatd, sea
sub conditiunile i indOtorieile maisterilord in prevederea unel necesitAti viitare, Vito re-
gula ca depositele centrale qi de divizii s and
0 rind Ore-care numged de efecte de imbracd-
9. Soldati minte i iiiicti cchipamentil, pentru corpurile
din armata peemanenta.
Art, 76. Lucrdtoril squad le, serviciul spe-
cialittitii la care va fi destinatil. CAPITOLULt II
Art. 76. Sergentii, caporalii i soldatii afec-
tati la deposits, n'ati and indétorire de catil
.ingrijirea curdtenii, arangiarea efectelorii, nu- Modal prin care se alimenMzei depos;tde
nad 'Wee, etc. Se core pe cat se pâte cu sciin-
td de carte. Art. 81. Dcposituld centrald se alimen czti
Deneil figurezd ft contrOlele uvrierilorii. Se d'a dreptul de la furnisorii an gagiati de Mini .
administrczil pentru tate alocatiunile euvenite steed fie via contracte, fie prin coman1e. D -
www.dacoromanica.ro
lord de eefuld atelierului, facti Inca' servieiti positele de divizil dela furnieoril angagiati do
105 LEGIT:URI

Mini.-terd gi de la depositul central; depositele

districtuale,numaf dela depositele divizionare. TITLULTJ IV
Art. 82. Alimentarea fie-carni depositd, se
face prin ingrijirea administratil centrale a Determinarea fe1nritelorii easuri de in
resbelului, potrivitti cu necesitiltile armatel gi trarI leprI de materli qi efeete din
bpi chibzuirea ministrulut deposite i atelierufl §i indétoririle
a se impune pentru fte-eare in parte.
CAPITOLULU III
.Despre efectele ce trebue sd confectione- CAPITOL-ULU I
ze unit atelierd
Disposipuni generale
Art. 83. Ori-care atelierd trebue sa: fie or-
ganisatil ast-fel in câtii a fie in stare sti, con- Art. 90. Intthile i egirile din deposite qi
fectioneze in ori-ce timpti va fi necesitate de : atelieruri provind din diferite categorii, si a-
1. Efectele de ImbrAdminte i micd echi- numb :
pamentil de tile formele gi felurile.
2. Mcrae le de mare echipamentd, idem.
S. Efecte de harnagament gi atelagid, idem. A. Intrarile in deposite
Art. 84. Atelierile statului servg pentru con-
fectiunea efectelord de imbrgaminte i micii 1. Din pred5ri1e de materii neconfeetionate
echipamentil pentru tote corpurile de dere- predate de antreprenoril dupg contlacte sOil
banti, grgniceri, militiani i cadrele militiilor ordine particulare ale Ministerului.
9 pentru corpurile din armatdpermanentk care 2. Din preddrile de efecte confectionate ase-
dnpil legea organig nu ail atelieruri de confec- menea.
tune. Pentru efectele de mare echipamentit 3. Din modelele de materil sOd efecte trh-
harnagamentii i atelagiü pentru tote corpu- mise de Ministerit
rile din armatd. 4. Din materii sdif efecte provenito de la i-
Art. 85. amid atelierele smith disponibile namici.
potil cu tote acestea face confectii- i pentru 5. Din efecte versate de atelierurile de con-
alte corpuri, care, de gi avdnd atelieruri, ar a- fectiune ale statulni sOIl particulare.
yea necesitate de efecte mai urgentii. 6. Din efecte vgrsate de atelierele de confec-
Art. 86. Dup a. trebuintk ministrulii pOte tiune ale Statului sOil particulare, dup ). re
triimite parte did Omenii atelierulul unel di- paratie.
vizil in atagare la alta, dna acolo ar fi mal 7. Din efecte vdrsate de &Are corpuri sub
mare necesitate de efecte, care dupd termina- diferite mina
rea lucrului se filtered la corpuld lord. 8. Din efecte sal materil v6rsate la deposi-
Art. 87. Atelierele Statului feed i confec- tele altord divizil.
tiuni i reparatinni.
B. Intra/rile in atelierwri
CAPITOLULt IV
1. Din materil priimite de la depositil, spre
Despre regula priirnirilorii in confec- a se pune in confectiune.
liune de cdtre atelierun 2. Din materil priimite de la corpuri ase-
menea,
3. Din priimiri de efecte de la depositti spre
Art. SS. Atelierele priimescti materiile pen- a se repara.
tru confectionatil : 4. Din priimirea de efecte de la corpuri spre
1. De la depositele Statulif pentru tOte ca- a se repara pe compta lord.
tegoriile de echipamentil al dorobantilor, grit-
nicerilorti i miliii, drit pentru corpnrile din
armata permanentli numal cele de mare echi- C. Eirile de la deposa
pamentil, harnagamentd i atelagiii.
2. De la corpurile armatel permanente pen- 1. Din distributii la corpuri a materiilord gi
tru imbaciminte i micd echipamentd. efectelorit
Art. 89. Costul confectiilor pentru cele 1-iii 2. Din predgrile acute la atelierele Statu-
se priimesee de la tesaur in virtutea Jinni man- lui séd particulare pentru confectiune.
dat dat de Minister, drA pentrn cele de al 2-lea 3. Din predilrile Acute la atelierurile Statu-
de la corpuri, MidatA en darea materialulni ha acid particulare pentrn reparatiune.
pentru confectie. 4. Din expeditil fitcute la alte deposite.
www.dacoromanica.ro
 MILITABE 109

5. Din preddrile de efecte séii materil v5r- I Art. 97. Sub timbrula Comisiunei geful de-
-sate la osebite parti dupd, ordinile Ministe- positului aplicd indatit mares magaziei cu nu-
rului. mernlu anului in care s'a prnmita. Timbrulü
6. Diu vinprile efectuate dupd,' ordine ca ne- Comisiel gi mareile magazil sunta :
trebuinciOse. 1. Pentrn postavuri, pdnze, haine, cureli-
rie etc. sigilinri de lemnil din care una en cer-
néld negrd, fAcutil inteadinsh, pentru stofe gi
.D. Egirite de la atelieruri pang, Ord alta pentrn cureldrie cu unil fel de
1. Din preddrile efectelora confectionate la negréld Bina in nleia.
2. Pentrn cisme, centurOne i alte objecte de
deposite.
2. Din preddrile efectelord confectionate la piele, unit timbrn lard. cernéld.
Art. 98. GUM maisteril experti aii deck-
corpori.
3. Din preddri la deposite a efectelord re- rata ed matdriile séti efectele adase sunta in-
tocmal modelelorii tipe i cOnforma conditiilor
parate. din contractil, dal en tote acestea, Comisinnea
4. Din preditri la co rpuri a efectelor reparate.
va judeca din contra, pregedintele atunci va
snspenda admisia lora in magazie gt se va ra-
fera la ministru.
CAPITOL-Cat II Art. 99. arida Comisia s'a unitil in Iola-
nimitate in opinia de admisie i s'a efectuatil
Despre priimirile materiilorti qi efecte- cele stipulate la art. 96, este bine intelesa' cd
lor de la antreprenoll dupti contracte priimirea i inmagazinarea urme'zit de la sine
fdri a se agtepta ordinulil ministrului sea al-
séti ordinile ministrultd. tei autoritdti. Ud copie dupd procesula-verbal
se trdmite ministrului prin intendentula res-
(Punctul 1 gi 2 de la titlul 4, cap. 1, lit. A) pectivil pentru cunoscinta sa, ud altd copie se
(1ft lefului de deposit dull care face priimirea
krt. 91. Niel u'd priimire de materil séii 0- gi serva de actil justificativa.
fecte aduse pentru predare de vre-und mitre- Art. 100. Ganda opinia de admitere este
prenorti, nu se va face de cat in presenta unel pronuntat ti. de nit majoritate in unire cu mai-
comisiuni verificatOre numita ad-hoc de mi- stern experti, priimirea i inmagazinarea se
nistru. face &Tit cmn s'a disil la art. 96. Candil mai-
Art. 92. Acéstd comisie trebne sd, fie com sterii expert( fug Bunn de opinia minoritgril,
push cela mai mult de nod ofigeri ca membril priimirea i inmagazinarea se suspendet, dupd
gi celd mai Finial de cinci, luati cate unula care necesitd incheerea until procesii-verbala,
de la fie-care Consilii de administratinne alii (modelulil No. 7) dupd care uti, copie se trd-
corpuriloril din garnisona unde se af15 deposi- mite ministrului gi se agtépta ordinula Bed.
tuld. Cela mai mare la gradil va presida. Art. 101. Cand intro efectele sOii materiile
Art. 93. Afard de membril ofigeri, comisiu- aduse pentru predare, se gdsesca mule care in-
nea va trebni sd aibd cat() duel sea trei mai- sugescil conditiile modeleloril tipe gi ale con-
steri experti luati Ea de la atelierele statului tractulni, érd altele stint din contra, cele 14a
séa particulare. off att.' de mica, aril fi cuantitatea, se deelaril
Art. 91. Sub-intenclentula militara asistd de admise i intrd in aplicarea art. 96, Ord cele
la comisie gi faee a se observa cu strictete tote alil 2-lea ori cata de mare aril fi cuantitatea,
conditiunile i regttlile de priimire subscriinda suntil refusate. Pe aceste din urmd se apned
procesulii-verbali i inaintanduli ministrului una timbru en vorba : 4Nepriimitib), astil-fela
cu propriile séle aprecieri. ca antreprenoruhl sa nu le mai 00, aduco in-
Art. 95. Comisiunea verified materiile séa tro furniturt Aplicatia unui asemenea timbru,
efectele aduse pentru predare dOca sunta in- spre a nu se aduce ve't5mare efecteloril se va
tocmai modeleloril tipe gi conditiilor contrac- urma totil prin sigiliurile citate la art. 97. In
tului, dupd care trebne a i se da copie. Expor- asemenea casii Comisiunea dresezil proces-ver-
ii fact declaratinnea lora, afirmand'o la casii balil. (Modela No. S).
de cerere din partea Comisii, prin jurdmêntii. Art. 102. Tote efectele adnse de furnisorT
Art. 96. Ganda Comisiunea i maisterii ex- pentru predare, urmezit sa fie timbrate en nu-
perti, gasescil efectele aduse pentrn predare male gi alarm sa; in casil canda acésta ar lipsi
intim tote dupd modelele tipe i conforme con- gi aril fi cm neputinta, a se implini asemenea
ditiiloril din contractii, dresezd uniT procesil- formalitate, efuIS depositului va cere a se
verbala (modelulii No. 6) prin care declard e- vorbi despre (Masa in procesnla-verbalt.
fectele séS materiile de priimire i procedézd Art. 103. Membril Comisinne ce aa votatil
la aplicarea timbrului de admitere chiari in pentru admitere suntil responsabili pentru vo-
presenta ea. tuld lord, in casa dna s'ara dovedi ed efec-
www.dacoromanica.ro
110 LEG113111I

tele aduse nu insugese5 conditiunile modelelor particuJare, se va observa Eel s'a executatti
tipe si ale contractulni dupd modelele tipe gi potrivitil couditiiloi ce
Art. 104. Actele Comisiunel (procesele-ver- va fi stipulate in contractii.
bale) suntil Eloise inteanil registru (modelulli Art. 108. Se va observa (Meg materiil" in-
Ne. 9) care sigiIat i parafatii de sub-inten- trebuintate suntii intoemai aceleagi care se 11- .
dentulti respectiv5 se pd'strezil la fie-care de- berase de depositii.
positil de gefulti de servicil Art. 109. Candil Comisia gresesce eA e fee-
tele suntil col fertionate conformii modelelora
tipe, dup5 conditiile contractului gi in eon-
CAPITOLULt III formitatea art. 107, inchee unit procesil verbal
Despre priimirea nzodelelorti de materi deArt. admitere (moclelulti No. 10).
110. CAnclil Comisia va judeca c5efee-
sea efecte tramise de ministru qi, ma- tele provenite do la ateliere nu posedil 00011-
teriilorit sea efectelorii provenite dela cerute. va suspend" priimirea lorti i va
inanticL dress un5 procesii-verbal5 (modelulti No. 10)
pe care'lti va tilt) ite ministului spre a se lua
(Punctul5 3 gi 4, Titlnl 4, Cap. 1, Lit. A) indat5 misurile pcntru indreptare.
Art. 111. Tote efectele vorti trebui sct a.b5
Art. 105. Intrarea in magazie a modolelor marca atelierului i apoi a depositului.
de materii 865 eft. etc trail-lige de ministru se
face simplu dupre ordmul5 de tramitere al sub-
intenth,ntului militaiii, l in care se va stidula CAPITOLULt V
causa trdmiterei; de este pentru pdstrare la
denositii, séti d6c5 este relativii la vre-ud con- Despre re'ntra -ea efect lora ce ait fost
tractare. Pe fie-care model se va insemna data date pentru reparalie l atdier ril
la care a intratii in dcpositu. statului, s(,ti pen ticulare.
Art. 106. Intrarea in deposite a materiilor
sea efe-teloru provenite de la inamici 53 va (Pam:hurl 6.1 tlulii 4 c p. 1, lit. A)
urma dupd unu piece sti-verbalu dresat de sub-
intendentult militarti, in care se va areta in Att. 1L. Efeel 'e o a ato s i pnim soil
ce ocasiune s'ail fAeutil din pried', data g, lo- in dcpo.ite 01)5 c potatai a Cornish p "ve-
ctdu la care s'a felcutil, a atoritatea care le tni- clut11 la art. 91 e' dupa aceleaj reu11 e si
mite, euantitatea i feluld materiilorti seS e cae piisitoie h capi It.15 4.
fectelorii, clasarea loril gi demi, se pot5 intro- Art. 113. Efe tet repatate c1up reintr( rea
bit** de c5tre corpurilo armatel en sell fail in deposite se int eg'strezii lnclasa celor bane,
modificare. Fie-e5rel efectil ség bucat5 de ma- Coids'ianca le i ronur ti mid t rmen5 di du-
tette se aplic5 apol timbiulS magaziel cu data ratii cc va credo d etv-iiut4 p cere eeva st pu-
int arm i initiala C. ts in uroces itit-vcrba't. (mo Multi h o. 11) i Je
va tin bra pe fie-care.
CAPITOLIJIX IV Art. 114 A emet,ea ef cte se rei an in se -
vial la trebuint- corpuriloril oti eandu d o-
site! d spune do CiOnsele, nu va Lee distr'bu.-
Despre 1)112 sarile efectuale de atdierele tiunea d'n ele nuoi tecend" mai dote 5 pe a-
de conf,cliune ale Statultd sett par- cestea
ticulare, a efectdor confectionate din
materialele predateloni dzn deposite. CAPITOLULt VI
(Punctul 5, titlul 4, eapitolul 1, litera A). Deq; e efectdc, vtrsate d catre corpure
Art. 107. Efectele adusespre versare la de- (Puuctul 7, titbal 4, cap. 1, lit. A)
posite ca confectionate din materialcle ce ail
fostii predate atelimarilorti do confeetit ne al( Art. 115. Candu cor inrilo. voind a deseArca
Statulai 8611 particulate, trrbueseil sd fie con- magaziile 1015 de efer4e ce nu le mai trebucsc
statate tote prin vet fi .a ea comisiunel rreve fie pentru cuantitAti ma' marl de cdt efectivul
4 ta la art. 91, &Ina confectia s'a executatii bugetatil iltI Otnemloi 11, fie pentruefecte s ese
d atclierurile Statulu . se va observa, (Idea s'a din servi 15 pentru implinire de termenil. fie
exe utatO inteemal modelulul ce s'a datii, ski pentru licentiarea corpului, densele se aduc la
io lipsii do modelti, dem fuima este dup5 le- deposite cu uA stati de ersare (mod-111 No 12)
g a de uniformitate gi confe tia bine execu- Art. 116. Efectele aduse la deposite penten
te- a. Decd confectia s'a fleutil de atelieruri versatea in oil-care state. s'arti afia, trebue en
www.dacoromanica.ro
 MILITARE lit
tote aces tea sd fie in cea mat perfectd cnre- fostil examinate la predarea lord de furnisoril
nb i ast-fel ca 8A 8e Vita: numdra en inlesnire. in unuld din depositele Statulul, and se bd.-
Art. 117. Chita starea de versare aiat'd e- mite la altd depositd, nu vord maI fi la acesta
fecto ca do fel-sat:1 in categoric de bune, aclied obi ,ctuld unel a 2a vcritield din partea Co-
termenuld neimplinitd, atunci ale nu se ad- misii prevNutd la art. 91, de cdt numai dud
mite a fi niel rupte, Mei doscusute, nici lipsA ministiuld va gdsi de cuviintA ci candd cefolil
din accesoriI. de deeositd la care vorii fi trAmise va ardta
Sefaid deposituthl gisindu-le in conditiI din nocesitate bazatd pe et e-care motive valabile.
contra, suspendA priirn'u a ci cere asistarea Chndii asemenea verifica e va urma, se va
unui ofi9e111 do intendenta, care prin und pro- face prin sub-intendentuld militard care va a-
cosii-verbalt, (modelil No. 13) aratrt starea e- feta printeund procesd-verbal (model No. 16)
fecteloi d i suma bamlord ce aril costa pune- déca efectele pOrtA semnele Anted verificdrI,
rea lord in stare de brine du A, cleclaratia until timbrulii magaziet i deed swath intocmal en
maisteril care apoi se imputd Consiliului de deslulirile ce dd procesul-vetbal al expeditiei.
administratiune alii co, puha d 3 uncle se versa, Art. 123. CAndii led expeditiune de efecte
efet,tele. Efectele se priimes.:11 in starea care ail sositil la Anti depositU de la altuld, cefulii
suntU ci so agq a in clasele indi ate le sub-in- deposituld este détord a insciinta pe datd pe.
tendentuld militaiii. sub-intendentulii militar care, in presenta con-
Art, 118. Cana corp irile ad pr:imit efecte duetoruluiii a cefului de deposit, va face cum-
de echipamentd militaid cu conclitie ca dupit pdnirea ci examinarea colot lord, ci gdsindn-le
sIverc:.ea trebuinte: s le inapoeze, reintegra- intacte, inedreinatuld cu transportuld le duce
rea lorii la depositu se face prin milIocu1 std- la depositd ci in presenta lul se face vcrificarea
rel de vCIrsate (mocleluld No. 14). Priimir -a lor lucrurilord ce suntil in acele colete.
insh' se face negre;iitu inaintea until ofi9eril de Orl-care cefii de depositd va fi datil recepise
int mdentd militarci, a unuI maisterd ci dele- fArd a observa acestd formalitato, va fi res-
gaui corpulni. Etectele se inspectéz:t ci se ponsabild de pagubile ci stricaciunile, care in
constatit : casuld contrariil trebue a se pune in sarcina
1. Decit suntd tote into mai acelea earl ail conduetornlui.
fostd date de depositil. Art. 124. Unit procesil-verbald (modeluld
2. Died, ad totu aceleacl dimensii. No. 17) va detalia resultatuld acestel opera
3. Decd poseclil tót accesoriile. tiunl ardtandil :
4. Dec d. starea loin este aca precum se aila 1 Magazia de undo provine oxueditia.
la predarea din depositil 2. Data procesului-verbald al expeditiI, nu-
trt. 119. Und procesil-velbalti (modeluld mole ci cualitatea functionarilord care l'a car-
No. 15) va detaila resultatuld constatdrel. A- tificatil.
ceste detaliuri constaU in a afirma Bed nega cele 3. Numelo i cualitatea transportatorulni.
patru puncturi citate mai sued, ci a ardta deed 4. Greutatea coletelord, starea lord gi a pe-
eft ctele gasindu-se in degradare, ad lipid WA cetiloril co au fostii puse pe densele.
stricAciunl, earl suntil causa co ad provocatil 5. Numerile coleteloril.
degradtirlle, de eete din fortd majord sell din 6. Felulli, cuantitatea i clasa obiectelord
neglig ntd. gdsite in fie-care coletil.
Art. 120. Efectele declarate in degradare . 7. Diferenta ce este in numdruld efectelord
din fo-ta majorA se repard i e compta Statulul, sOU feluld lord din cele declarate in procesuld
acelea degradate din negligentil se reparezd de expeditiune.
pe compta vinovatilorti. 8. Diferenta de greutatea coleteloril ce aii
Art. 121. Efectele reintOrse, dovedindu-se resultatii.
a nu fi din cele ce ad iestU date, seri numal a- Art. 125. Cdndii end deficitd va fi cunoscut
vOniU climensiile lord regulamentare vord fi sOd bAnuitii dupd starea coletelord ca prove-
refnsate in totald ci imputato celul do dreptil nindil din negligentd sell infidelitatea condne-
In valOrea co aveail child s'ail dat dela deposit. torului, procesuld-verbald va vorbi do inter-
pelatiile care i s'ard fi fitcntd do ofigeruld de
intendentd. In cud Cana conductoruld va fi
CAPITOLUIt VII otd.ritti de responsabilU asupra li'.sel efectelor
pentru protul cuvenit dupd tarifd, se va urma:
Deqve efeetele versate de la depositele Deed conductorald este particularil, II se va
retine din suma banilord ce 'I se cuvine, lard
altorii divizit in casii de neajungere se va avea recursd Ia
starea sa i a garantulni sd, prin canalnlu
(Punctul 8, titlul 4, cap. 1, litera A) judiciard.
Deed conductoruld este functionard militar,
www.dacoromanica.ro
Art. 122. Materiile sed efectele carI ard fi retinerea din solda sa ci pedepsa
112 LEGIUMI
Art. 126. Dec5 deficitele set stricdcinnile
se constatii ca provenito din intemplare, pre- CAPITOLULU VIII
cmat din incendifi, furtigagit armatd, etc., con-
ductorulil se va justifica prin acte autentice, Despre materiile priimite de atelicrun
din care Warn' putea constata cit n'a fostii im- de la deposite spre a fi puse in con-
prudent6, nici negligentii din parte'l. In pro- feetiune.
cesulil-verbald se va expune detaliurile intern-
plirilord. Delegatul5 intendentel va opinia a-
supra chestil spre a se sci de undo trebue s6, (Punctul 1 si 2, titl. 4, cap. 1, litera E)
se plittesc5 pagubile sett striciiciunile; mini-
atm ye decide definitivil. Art. 132. Atelierurile priimescil materiile
Acestil proces5-verbald va fi adresat pe da- de la deposite in virtntea until ordinil al5 mi-
ministrului cu piesele produse de conduc- nistrului vonitd prin intendentuld respectivil,
tend. si prin milocu1d strait' de cerere de care se va
Art. 127. C5nd5 ud predare va presenta nn vorbi la art. 158.
deficitii, seful serviciului pentru regula comp- Art. 133. Ordinul5 trebne si copniniti. fe-
trebue a so inciirca in priimire cu 1111 i cuantitatea efectelorit ce sunt a se con-
totalitatea obiectelorit arOtato In procesul-ver- fectiona, tarifa in material5 pentru fie-care in
balit add depositulul expeditor5, arelandit in parte. Nnmirea si cnantititile de material ne-
observatie ci, pentru efectele lipsI. in numdril cesare, mai pupund acompturile ce vorit fi con-
de. .. . se trece pentru mernorie; si pentru a statate ca aftindu-se asupra atelierurilor5 ca
se desciirca, trebne s alb5 autorisatie prin restit de la alte confectil si care trebnese de-
intendentuld respectivd, spre a pnne (tot pen- duse din totala cuantitate a matertilor5 cu-
tru adueere =lute) in cheltuel5 cele recuno- venite.
acute prin procesuhl-verbalii alii priimirei, a- Art. 134. Cererea atelierului trebne sit con-
vndd ingrijire de a adiluga la compturile de tie intocmai cuantititile dupi decomptul or-
estra, ca piesa justiticativ5, extractii din pro- dinului.
cesul-verbalil Until pentru intrarea efectelor Art. 135. Indati dupd, efectuarea prilmini-
in magazie. lord, sefn15 de serviciit procedi la inmagazi-
Art. 128. Se va urma totii asemenea i cu narea materialului. Dice materiile snnt de ca-
efectele care nu voril ti recunoscute de clasa tegoria acelorii care trebuescd a se da la apit
declarat5, set care dinteu5, causd Ore-care aril mai 'nainte de punerea in confectiune, acesta
trebui sd tr&d, intend clas6, inferier6. Priimi- se operal indat5 dupii inmagazinare, dupi
rea se va face tot in randuiala clasificatil pro- care apol se d5 la sectiunea respectivi pentru
cesulul-verbal5 al5 expeditii, iar preschimba- confectiune. Unit procesii-verbalil dresat6 de
rea se va urma duprt unit ordinil de antorisatie sub-intendentuld niilitard, va areta numirulit
al5 ministrului. de ordinil alit bucitiloril, numdrulil metrilor5
Art. 129. Aceleasi formalitiiti voril fi ob- in lungime i littime 'nainte de operatia dinil
servate i pentru priimirea expeditiilor fAcute la apd, si ceea ce a ritmasil dup6 acea operatie.
prin alto ocasil. Acestd procesii-verbalil (modelii No. 18) este
Art. 130. Ori-care procesii-verbalit consta- transcrisd in registrulit (modelit No. 19)
tiltoril de deficits la priimire de efecte expe- Art. 136. Aceleasi regull se Torii pistra si
diate din lanntruld tdrci pentru aimate, sid pentru priimirilo de la corpori, cu deosebire
diu alto magazil, are diferentii in clasificatia cd nu se priimescil prin stare de cerere, ci dnp5,
efectelord, va fi adresat5 in 48 ore ministru- procesele-verbale WI-nisi) de Consilinrile de
luT. Ofiçerulit sefii alit deponlni va produce pen- administratie.
tru a sprijini compturile silo, copie dupl pro-
cesuld-verbal5 de priimire precum si dull pro- CAPITOLULt IX
cesele-verbale ale expedittilor5 Monte din ma-
gazia sa. In casii cdndd aceste din urmil pro-
cese, nu i so va fi trdmisil tete, nn va fi scutit Despre priimirile la atelieru)i a efeete-
a araa aceste compturi pentru care va alto- loru necesare a se repara
ga, n prescurtare asnpra proceselord-verbale
care II lipsescd in care se va ar5ta nnmele, (Punctnl 3 si 4, Titlul 4, Capitolul 1, Litera B.)
cualitatea i locnintele expeditorilor cc ail in-
tdr4iatil triimiterea lor5. Art. 137. Ciindit depositele ad efecte con-
Art. 131. Sefrail depositulni vaingriji sd a- statate ca susceptibile de reparatii, ele se trA-
rite in recepisele ce va da conductoriloril déca mitil imediat atelierulul spre a opera repara-
expeditia a fostil complect6. tiile. - Trimiterea se face in urma mini or-
In cud candd va Li incomplectA, atunci se dind ald ministrulul care va ardta anmirea si
va mentiona lipsa in recepisA. www.dacoromanica.ro No. efecteloril de reparatii, anexindil sl devi-
 MILITARE 113

sulil intocmitii pentru reparatie. Darea lord la I Art. 146. Priimitorulii este tinutt a da
ateliernri se face dupd starea de cerere (mode- predatorulu a primi in schinabulu efectelorn
lult No. 20). distribuite, recepise. (Modelul No. 23 §i 24).
Art. 138. Cana corpurile ce nu art atelierd Prediterult este tinutil a inscri in livretuld o-
posedg efecte care necesit d. a fi reparate, fie Eoerului cu imbrucimintea tote efectele ce a
pe compta Statulni, fie pe compta alter perse- libel atil.
ne. reparatiile se potil face in atelierg , filed Art. 147. Recepisa, modelnlii 23, se trgmite
nnmai diva, unit ordint alt ministrulni cif care prin subintendentult respectiv ministrulni, cclii
trebue BA se trAmitä §.1 deviznl necesard. multil In termenil de 8 pe de la distributie,
Ordinal va trebui ed arate eine trebne a recepisa modelulil 24, rdmine la depositil spre
face plata reparatiilort a o produce la compturi ca actil justificativt.
Art. 148. Cana cud ofieer set sub-tfiçerti
este insdrcinatil de consiliult de administratie
CAPITOL= X aid unui corpil set de comandantuld corpului
acolo uncle nu este consilid ca E36 priimescd ma-
terii set efecte de la end deposal"' ald Statu-
Despre distribupile ef relocate la corparx lui, trebue sii justifice inaintea subintendentu-
de catre una deposita, a materiilor qi Ini militard imputernicirea ce i s'a datii. care
efectelora. trebue apol sit se anexeze la ordinult de distri-
butie ; recepisele insd modeluld No. 23 §i 24,
trebne neapdratil sg, fie certificate de consilie.
(Punctulil 1, Titlult 4, Ca.. itelul 1,Litera 0.) Art. 149. §efil depositelord nu suntil res-
ponsabill de violatia regulilord, Cann aceste
Art. 139. Niel utt distribut'e de materii violatil vont fi efectult unul ordint ald mini-
sell efecte de eclaipamentd nu se potil face de strulul Bed intendentel respective.
catil in virtutea until ordind alii ministrului, Art. 150. Ofindd deta§atil de la nnuld pend
conformil cii ceea ce s'a prescrist la art.18. la mai multf emeni dintennii corpil afletii in
Art. 140. Distributiile 4a corpuri set de- alti garnisong fie din ori-care divizie, at ne-
talamente in re§edinta set trecendd prin ora- cesitate de efecte, pentrn inlesnirea depositn-
§e uncle se aill deposite militare, trebue sd fie lui in ora§uld in care suntd acei Omeni, pet°.
flcute dupii starea de cerere. (Modelul No. 21). a le face distributie de efectele necesare lord,
Art. 141. Aceste stgri trebue sd arate : observindil regulile urmitere :
1. Cuantitdtile efecteloril ce trebelescii re- 1. Sd fie tint ordimi aid ministrulul set aid
formate. intendentului respectivil.
2. Cuantitdtile ce suntil lima. 2. Si se indeplindscl cele prevNute la arti-
3. Totalult ce trebne sit i se dea. colele 140, 143, 156, prin eel delegati a priimi.
Art. 142. Cererile se adresézd depositelort Art. 151. Asemenea efecte se impntd apol
numai la 1 Ianuarit §i 1 LIEU ale fie-chruI an, corpului din care facii parte emenii, insciin-
afari de casuri exceptionale cindii corpurile ar tindu-se autoritatile de dreptil, prin fOia de
fi autorisate de ministru a presenta cereri se- impntatie (modeduld No. 25) in urma cdreia
parate. efectele de masa individeald se regmlézd a se
Art. 143. Gina stdrile de cereri contint plat de corp, erg cele-alte a se inscri asupriti.
efecte care fdcendt parte din masa individuald, Art. 152. La armate distributia efectelord
urmezd a se pllti de corpuri, §efuli depositu- se face in virtutea ordinului generalului co-
indatit dupd distributie, trimite subinten- mandantil sell a delegatului suid, ofiçeril de in-
dentului respectivil und extractii de asemenea tendentd, dupd trebuinta casulni , conferral*
cereri (modelnlil No. 22) spre a se ingriji ver- dispositfflort art. 1.b9 pea la 159 inclusivil.
sarea banilord la tesaurii. Art. 153. Distributiile de efecte la trupele
Art. 144. Indatg ce suma ail fostd virsafg, strline séii allati suntil snpuse la aceleaqi for-
corpulii inaintézit recepisa la intendenta, erg malitgli ea cele prescrise prin art. precedentil.
acesta o trlmite ministrulul §i ccii copid certi- Art. 154. Distributinuile la prisonieel de
ficatil do densuld corpului, spre a'i servi drept resbell, se face asemenea cu adaost de just-
actii justificativil aid cheltuelei. fica:e prin stgri nominative aldturate la ordin.
Art. 146. Ori-ce stare de cerere fdcutg, in Art. 155. Pentru corpurile ce en ninth' in
alti intelest de Mt celil prescrisil la art.140 aceealT garnisonl cu deposituld, distributia se
§i 143 §i dud modeluld citatii la art. 140 va faee in priimirea nuuT delegat din partea con-
fi refusatil de geful depositului care remlne re- siliulni cle administratie antorisatd a priimi.
sponsabilt pentrn nrmarea din contra, precum (Art. 148). Impachetarea qi transportuld pri-
§i In casuld cindi va ulta sginsciinteze inten- vesce pe aceld delegatil, care rdmlne responsa-
denta pentru efectele ce trelanescii plitite de bibS care cei co '1-a imputernicitt, de tett ceea
corpuri. www.dacoromanica.ro
ce a certificatil cd a priimitil (care certificare
114 LEGIUMI
Lrcbue s se fac e'. pe procesulU de expeditie) avea de catii efecto nuol séd bune. Pentru
precumil ei de stricciunile soil pagubile ce ar acéstkori de eate on f. elti este in posesie de e-
resulta in cursulil drumuluI din causa din rea fecte care ati necesitate de reparatil,insciinte-
impachetare sal n geigtnta la n me'rAtórea orl za pe data pe subintendentulii respectivil, care
violarea pacheteloru. Este justiciabilil Ina insoeitii de gefalti ateliernlui gi maisteril nece-
In casurile prefNute la art. 120. sari se constitue in comisio gi formezi In tri
Art. 156. Recepisole de priirniro (modelutil pld expeditie procesulti verbalii (model No. 29)
No. 23 gi 24) trebacscil certifieate de cousin. pentra reparafe. Din care unuld se inaintezg
Art. 157. Unil plocesil-verbalU (molelulii ministrului pentrn aprobare, unuid remane la
No. 26) va specifica detailuld despre efectele deposit ei al treilea se va da gefulnI atelierulul
ce s'au liberatil priimitorului diva acestU pro- Art. 162. Acest procesii-verbalil va areta :
cesil, densulti se achita catre eel ce '1-a impu- 1. Numirea efecteloril do reparatil.
teinicitu. 2. Cuautitatea lord.
3. De undo ad provenit intrarea la deposit6.
4. No. gi data procesulni-verbalil dresatil la
CAPITOLUIt XI priimirea lord (art.119).
5 Cate piese trebuescti desfiintate spre a
JO spre predarile facute la atelierurile de servi la repararea altora.
on frctie ale Statulea séti particolare 6. Cate pieso trebuescil dupa operatie s'A se
formeze in categoi ie de bune.
(Punctulu 2, Titluld 4, Capitol-ell 1, Litera C.) 7. Ce anume reparatie trebue sit se aplice
8. Costulid pe piesa.
Art. 158. Preddrile de materil la atelieru- 9. Costulil in totalii.
10. Asupra carfl persdne utmez,l, a so impu-
rile de confectiune se fact' dupà und ordin aid ta reparatia, aratandu-se dem in virtutea pro-
ministrului si prin miçlloculd unel stArl de ce- cesului-verbalil diesatil la intrare in depositil
arelictulul. -
rere (modelulii No. 27) ce va presenta gefulni (art. 119) auma a fostil versata la teem' d s
DupA ce predarea s'a efectuat,
unit procesil-vorbalii drosatii do subintenden- No. r, cipisel cl.) versare cu alii raportului care
nih rspactivd va arata : s'a inaintatt.
. Cate anu me bucatI dc materiI s'a dat spre Art. 163. Indat'A ce ministrulii a datU a-
sa, tefald atelierulul este anuntatil
complectarea totalulul d metri preveptl in probarea formézil starea de corere preveq.uta la anti-
carere.
2. Cc anume latime a avut fie-care bucata. colulil 127 gi depositulil face liberare.
3. De la care anumo furnisoril provine ma-
teriile. CAPITOLULt XIII
4. Déca a fostil dej a data la apA.
Art. 159. Anestil procesii-verbalU (modelul Despre expedipile feticute de la unil
No. 28) care pe partea invers1 coprinde recepi- dcpositil la Oulu'
sa data de priimitorU, se formed in tripla ex-
peditic, din care una remane depositulul ca act (Punctulil 4, Titlulil 4, Capitoltil 1, Litera C.)
justificativu de cheltuire, una se va da gefulul
atelierului, dupa care se InregistrezA la prii- Art. 164. Expeditiile de materii sett efecte
mire era a treia se trAmite ministrului. de la unit deposith la altulil in nAuntrul terel
Art. 160. Prearile de materil la atelie- se fac mat anteiil dupe, unit ordinii alU mini-
run f. particulare se fac in virtutea until ordinti strului, era la armate dupa al generalulut co-
ministerialii, Oa a fi necesitate de starea de inandantil gi pa urmg prin incheerea until pro-
cerere provNuta la art. 158, dell pontru care cesil-verbalt do expeditie (modelil No. 30).
se inchee procesul-verbal (modelul No. 2S bis) Art.165. Aceste procese-verbale vor arata :
care se imparte &he in triplA expeditie. 1. Ordinuld in virtutea cruia ge face ex-
peditia.
CAPITOLULt XII 2. Depositulti la care se tramite.
3. Numerulii pachetelorti ce compune expe
Despre preddrile fäcute de dcposite la ditia precum i greutatea fie-carnia dlipa or-
dmea numerilord (totil pachetulil trebuindii sit
atelierurile Statultd sal particulare a aibA unit No. de serie incependii de la 1 pend
efectelorti necesare a se repara. la finitii.)
4. Folulii, euantitarea, cualitatea i origina
(Punctulu 3, Titlulti 4, Capitelnlii 1, Litera C.) efecteloril ce cootie
5. Nurnerulti bncatiior de postavuri seU pin.
Art. 161. Orl-ce depositil este tinutit a nu za; cu aretarea lAtimeI fie-careia bucati.
www.dacoromanica.ro
 DULITARE 115

6. Numelo gi cnalitatea partel expeditóre. subintendentult militart (modeluld No. 31)

Art. 166. Pachetele nu so vort inchide de va stipula conditiile sub care s'a facutil preda-
cafil ding recunescerea exacta a efectelort in rea; nil. copia dept. acestii procest-verbalt se
presenta sub-intendentula militant trgmite ministrului, una remane la depositt
Art. 167. Fiecare pachett trebue sit fie le- avenclii pe partea inversg recepisa de priimire
gatii cu sfOrit gi himbatt cu marca magaz;i; si a traia so iea de priimitort dreptd declare-
fie care pachetd, candil suntt mai mate pa- tie a chitantel data gi a efectelor ce a priiet.
chete, trelnic et coprinda aceeagi cuantitate
nurntril decimalt de efocte Beg objecte. CAPITOLUIt XV
Art. 168. Pachetele fiimiplumbate, ddca este
defit.it farit efractie, sa va pune in compfult gc-
fului de depositil expeditord, erg déca este prin Despre ef etele vindute prin licitatie
efractie in comptulii conductorului txpeditiel ea netrebuincióse
(a, t. 125).
Art. 169. ILI copig dupg procesuld-verbalii (Punctul 6, Titlat 4, Capitoluld 1, Liteia C.)
se va adresa rainietrului, duet se vont tramite
cgtre gefuld depositula catre care se face cx- Art. 178. Relatist la art.161, deposit& nu
peditia, din care umt se inapoiazit de densult trebue sa contio nici ut-datt efecto care nu
exi editorului impreung en recepisele de priimi- pat face servicit set care nu se mai potil in-
re (art. 146). trebuinta la nimicii, asemenea lucruri ug-datt
Art. 170. Candii expeditia se face In pro- en constatarea de care teatéza articolul de mai
senta unn delegatil alii depositula la care ur- .susil, se mentionezil in chiar pro esulii-veibald
méza a se trgmite, atunci ea se ruguléza in spi- vo.bit acolo ; necesitg lase a arobarea ministrn-
rituld art.148. lul, pentru vinderea lord set on-care alta de-
Art. 171. Sere a nu se intardia verificatia stinatie va credo de cuviintg.
prin nepriimirea procesuld-verbalt mentionat Art. 179. Candd ministrult a probatil \rin-
la art.164, ex editmult va pune in pachettild d tea, operatia se face conform leg I de comp-
en No. 1, ram -din copiile vorbite la art. 169. tabi'itatea generale, a Statului, in curtea de-
Art. 172. Spre a evita inconvenitntele ce positulni.
pott resulta din inlesnirea en care numerile Art. 180. Efectele remase asupra unui con-
exterióre ale pachetelord art pufea sa se ster- eurentii, i se libereza indata ce elt a numerat
ga expeditoril voril avea grija de a pun? (tifre Fenn* in mana delegatului finally lort. Pentru
grese pe cate urt reit hartie) in fie-care pachet jrhreirea efcctilord conenrentult va da iefu-
totil acrid numfirt de ordint care art fi fosta lui depositula duplicatg recepist (modelulii
pusii pa din afara pentru ca verificarea st fie numerulii 32).
in totil-cle-una en justeta, in casuft candil nu- Art. 181. Dupg ce se va savergi operatia
mgi ul exterior se va gasi gters pentrn transport. totala a vinderil conform ordinului ce a fostil,
Art. 173. Ofirerii ex editori snail Uteri a se intoemesce de snbintendentult militar res-
da eat mai mare ingrijire expeditit findS res- pectivt mid procesii-verbalt (modelult No. 33)
pousabili b stricaciunile care ar re Bata din ne- in dubla exped;tie, din care una insorita de re-
gligenta lor in agedarea luerurilor in pachete. cepisele cumptegtorilor (una expeditie din cele
Art. 174. Suntt asemenea responsabill de vorbite mai not) gi recepisa tesaurula de in-
egtatimile efectelor date prin facturi gi procese- canna baniloit se tramite ministrului, edit-
verbale, déca la ajunaerea lort la loculd desti- ant procesii-verbalt gi a duoa recepisit a cum-
natiel. pacthetele sunbtii recnnoscute intante. pfirittorului rdmane la deposit gi servg de actii
Art. 175. Prin cuventuld pachete se va in- justificativt la operatia ce trebue sa fact de
telege atatii IitIi Cat i butee. scadere din registre gi care o7eratie se face ut-
data gi la aceeagi i pentru tete efectelc ce rou-
tine procesnlii-verbalt.
CA PITOLULt XIV
Despre predarile de efeete sat materiila CAPITOLUIt XVI
osebite parp dupa ordinile ministrult0
Despre Orsarile efectuate de atelierurY
(Punctul 5, Titluld 4, Capitolult 1, Litera C.) la deposite Si corpun In efecte confee-
tionate.
Art. 176. Predgrile la ori-care alta parte
afarg ae corpuri se fact asemenea in virtutea (Punctul 1 gi 2, Titlul 4, Capitolul 1, Litera D).
unui ordind alt ministrulut
www.dacoromanica.ro
Art, 177. 'nil procest-verball dresatil de Art. 182. Predgrile la deposite so fact de
116 LEGUJIIcI
atelieruri, conformil celorti stipulate la artico- I rei efectelorU la reintegrare, procesniti-verbalU
lulii 107 canclU comisia le-a &in admisibile se adres6z1 ministrului care, decide asnpra
s611 pe ate comisia le-a g5sitii confectionate
in conditil reglementare potrivitti modelnlui
tipti etc., vgrsgrile se efectuezd prin u stare
(modelnlil No. 34) care se anexa, impreung eu TITLULt V
procesulii-verbalil de admitere la actele justifi-
cative de priimiri.§efulii atelierulth spre ju-
stificarea compturilorii séle priimesce de la de- Despre comptabilitotea depositelorii
positti recepisele modelnlii No. 23 gi 24, cu Co- atellerurilorii
pia dup5 procesulii-verbalil
Art. 183. V6rs5ri1e la corpurl a efecteloril CAPITOL-ULU I
confectionate din materil priimite de la den-
sele se efectuezA in priimire i verificatia con-
siliulni de administratie al corpulni, care prin Comptabilitatea depositelora
procesil-verbald duplicatt constat a. cualitatea
confectiei. Aceleagi acte de care s'a vorbitti la Art. 189. Comptabiltatea se intinde asu-
articolul precedent se schimbii in reciprocitate. pra efectelorti in materialil i in bath.
Fie-care depositil trebue 85 contie registrele
urmatóre :
CAPITOLULD XVII
Unit deposital centralii séti de divisie
Despre prcdarile /acute de ateliera in
efecte reparate Pentru comptabilitatea in materialti
(Punctul 3 gi 4, Titlul 4, Capitolul 1, Litera D.) 1 Carnet 4ilnic. Tinnt de geful do sectinne.
I. Registru de priimiri. . . .
Art. 184. Predarile efectelonl reparate se fac 1 Registru de egirt Tient° de tefulti
deposituluT.
61-5.§1 dupii regulile prev5slute la art. 182 gi 183. 1 Registru de modele tipe.

CAPITOL= XVIII Pentru comptabilitatea in bath

1 Registrn pnic, tinut do geld depositului.
Despre intrarile qi e.irile efectuate la
depositele clistrictuale Unit depositii districtualii
Art. 185. IntrArile egirile la depositele
i
1 Registru de priimiri. . . .} Tinnte d qefult
districtuale Be facti ca gi la cele de divizii, in 1 Registru de egiri. . . depoeituehtt.
ceea co privesce raportubl dintre dOnsele eu Fie-care atclierS trebne al alba regietrele
depositele de divizie i intro (Uncle en bata- urm5tOre :
liOnele de militil, pentrn efectele cadrelor lee&
§efulti garnisimel indeplinesce functia sub-
4ntendentulU militarti, acolo unde nu se OA a- Pentru comptabilitatea in materialti
semenea functionarti, pentru viza acteloiii de
intrari i egiri gi dresarea proceselorti-verbale. 1 Carnet 4ilnic. Tinut de geful de sectiune.
Art. 186. Candil gefulii de garnison5 este 1 LivretU idem. Tinutii de maisteril.
ensugi comandantulti batalionului de militil, 1 Registru de priimiri. . . } Tinute ae efulti
functia se indeplinesce de comandantulU esca- 1 Registru de egiri ateliernlul.
dronulni de dorobanti. 1 Registru de modele . . . .
Art. 187. Pentru militiani candS va fi de
necesitate, dgrile de efecte se nrniezil in vir- Pentru comptabilitatea in bani
tutea until ordinii art' ministrului i dnpil uS
stare de cerere (modelulti No. 35) 6r6 intr5rile 1 Registru PnieU de priimiri i cheltuell,
dup5, na stare de v6rsare (modelnlii No. 36). tinutil de gefulU atelierului.
D6r5 gi reintegrarea se face pe cat va fi en pu- Art. 190. Afara: de registrele de mai sus,
gefulti until atelierfi mai este détoril a tine tote
tintA fie-carui omil in parte la uga magazil in
presenta gefului de batalionil gi a gefului de
registrele prescrise de reglementultl de admi-
nistratiune al corpurilor de trup5 pentin comp-
garnisomi, notandil la fie-care operatiune sta-
rea in care se dA efectele i ceea in care se tabilitatea OmenilorU de trupit ai ateliernlul ;
p riimesce. care nu au nici de cum amestecti cu eele privi-
Art. 188. Cand aunt diferentewww.dacoromanica.ro
asupra stS- tore la administratia atelierulni.
 MILITARE
lierulni i intOreerea de la mister! a resulta-
CAPITOLULU II tulni economiilorii de la crash'.
2. Darea materiilora la maisterula respec-
Despre objectulii registrelor4 i desvol- tivii gi intrarea la magazia atelierulni a eco-
nomiilorii de la croon.
tariX asupra inregistrarilorit 3. Priimirea efecteloril confectionate de la
malstera.
Art. 191. Carnetuld dilnicii (modelula en- 4. Vdrsarea efectelor la magazia atelierului.
mrulü 37) este destinatt a ardta cuantitatea Art. 197. Registrula de intrari (modelnlii
materiilora i efectelor aflate in sectiune, pre- No. 42) serva pentrn inregistrarea dupii, data
cum 0 operatinnea intrarilora i egirilora pen- a materiilorii priimite de la deposita gi de la
trn care se 0 compune din duo'd parti; 'MACAU. corpuri pentru confectionarea 0 a efectelora
intrdri; alü duoilea egiri. confectionate priimite de la sectinni. Elii co-
Art. 192. Registrula de intrari (modelula prinde 3 parti.
num6ru1 a 38) este destinatii a arela cuantitd- 1. Materifie priimite do la depositii gi de la
tile materiiloril i efeetelora aflato in depositil, corpuri pentru confectionare i materiile prii-
se imparte in 6 capitole gi anume : mite de la sectinni, resultatula Amagitel de la
1. Materil de diferite feluri gi culorL croell proveninda din economil.
2. Efectele de imbracdminte gi mica echi- 2. Efectele priimite de la sectinni dupa con-
p amenta. fectie i reparatie.
3. Efecte de coifura gi mare echipamentil. 3. Efeetele de la deposita i corpuri pentru
4. Efecte de campamcntil i casarmamentd. reparatii.
5. Efecte de harnagamenta i atelagiii. Art. 19S. Registrula de WAY (modelul nu-
6. Efecte de catigoria 2, 3, 4 gi 5 vdrsate de m'6ru1ii 43) serva pentrn inregistrarea materii-
corpuri gi alto parti, care avdndil séii nu ter- loril i efecteloril egite din magazia ateliern-
menula expirata urméza a se constata pentru luL Elii coprinde 3 parti :
reparata séii vindere. 1. Materiile date la sectinni pentru confec-
Materiile priimite de ori-ande, inregistrarea tie gi interse la deposita sOil corpurT ca roma-
lora la eapitolulii 1 se face araugiandu-se fie- gite de la croon.
care fela in ordinea nomenclaturei anexatd la 2. Efectele confeetionate varsate la deposita
reglementula de fa95. - Pe fie-care foe se in- gi corpuri, dupd confectie sal reparatie.
eerie una singura felii, asta-fola c operatiile 3. Efectele date la sectiuni pentru reparatie.
sa se pOta ardta in tOte detalinrile gi se lasa Art. 199. Livretuld maisterului (modeluld
disponibile atatea file cate sunta nccosaril pen- No. 44 gi 45) servá pentru justiticarea sa, pen-
tru gestiunea until anii. tru materiile priimite spre croitil gi confectio-
In capitolele 2, 3, 4, 5 gi 6 se inregistreza nata, a materiiloril intOrse de la croon gi pre-
in aceeae reguld, tate efectele privitare la darea efectelora confectionate.
densele. Art. 200. Registrula i1nicd (modelula nu-
Art. 193. La finitula fie-cArni trimestrn re- mdruld 40) serv a. pentru inregistrarea sume-
gistrula se inchee totalisandu-se in tote capi- lora priimite de la tesaurd i corpurl gi chel-
tolele i felnrile de efecte, reproduandu-se to- tuite pentru confectil gi orl-ce alte necesaril
talurile do la registrula de din i formandil pentru intretinerea atelierului gi plata soldel
balanta de resultatul ce arnane fatd la antdia maisteriloril.
di a trimestrului urmatort. Fie-care incheere Art. 201. Registruld de priimiri (modeluld
este certificata de gefulil depositului i verifi- No. 46) este destinatil a arela operatiile intra-
mtg., de sub-intendentula militara respectivil riloril in depositele districtuale.
Art. 194. Registrula de egire (modolulii at- Art. 202. Registrulii de egiri (modeluld nu-
mrui 39) este destinata a ardta operatiile c- mamba 47) asemenea.
fectuate asnpra egirilora. Ca eel de intrare ell Art. 203. Tote rogistrele atelierulni ea gi
este conforma in coprinderea capitolelorul, in- ale depositeloril se inchee la fie-eare finitii de
scrierilord i incheerei trimestriale. trimestru.- Aga precumii la art.193 s'a distr.
Art. 195. Registrula ihiic (modelula nu- Art. 204. Modelele numerotate gi care sunt
marula 40) serva pentru inscrierea sumelora anexato la acestil reglementil , diva' instructil
priimite i cheltuite in diferite cause. Elii se osebite co ad fie-care , potd da explicatia de-
inchee asemenea la fie-care finitii de trimestru. tailatd, a moduluT de operatie inteensele.
Art. 196. Carnetul5 dilnicil (modelnla nu- Art. 205. Inscriptiile trebuesed facute en
mania* 41) serva a areta in fie-care di sitnatia cea mai mare esactitate i in totalii conforme
materiilora priimite de la magazia centrald a en piesele ce le pOte justifica.
atelierului pentru punerea in confeetie. - Elf Art. 206. Materiilo ce diferd in latime se
coprinde 4 Orli : eerie mai antdia separata i apoi in cob:ilia to-
www.dacoromanica.ro
1. Priimirea materiiloril de la magazia ate- talului.
118 LEGUiRi
Art. 207. Fie-care inseriere priimesce und Art. 211. Acestil fondd este cerutti pe sta-
numeril de ordind care nu se Intrenipo pêrth la tuld de solda oficerilord i (lath pe mandatuld
flnele anului. Numal la inceputuld unul and de soldA al eeftilul de serviciti pentru depositd
add la tiA mutatie de gefii de depositd séil ate- gi po acela alti maisterului pentru atelieruri.
Berri scrierea incepe din nod. Art. 212. Cheltuelile se feed treptatd on
Art. 208. Registrele d Tositulul gi ale atelie- trebuintele prin Ingrijirea gefului de serviciii.
rulul , suntd ve:ifloate gi vizate de subinten- Tote priimirile gi cheltnelile se inserid in re-
dentuld respectivd la fle-cere finitil de tiime- registruld pnied.
strn, la fie-care inspectie gi la fie-care mutatie Art. 213. Fondulti masel de intretinere co-
de gefil. prinde dna diferite producte :
1. Prima mizil do inatalare;
CAPITOLULt III 2. Prima anual& de Intretinere.
ErA cheltuelile suntil cele urmAtOre :
Deepre rnillócele prim care administi a-
Pentru unii depositil
t:a centrald trebue sit fie insciintata
de starea depositelor si atelierurilorti, I. Unsóre pentrn hamurl i alto curelArimI;
epocile la care se treimit4 sciintele. 2. CumperAtórea de tutund pentrn materil
de IdnA.
Art. 209 cifil depositelord gi al atelieru- tru3.ferire
CumphrAtOrea do diferite alte materil pen-
rilmil suntil tinutl a prosenta ministrulul la , 4. CumodrAtOrea de molii gi górecI;
fie-care finitii de trimestru comptulii asupra tru Intretinerea curAtenil de mAturl i tdrnurl pen-
stArei stanmentelorii ce administrt zit pe din nluntru gi pe
Comptuld (modeluld No. 48) va ardta come- din5.afard; CumperAtOrea necesarelord pentru forma-
tulii efectivil a materiilord gi efectelord aflate
in dopositit la iva presentiti el comptului p :e- rea coletelord, precnm : plumburi, sfOrd, cue,
eedentii, totaluld intrA iloril i egiriloril ope- friinghiI,
6.
etc.
Intretin rea objectelord de marcatii, pe-
rate In cursuld trimest: ulu gi remasuld a theta ceti, flare, cerneld, negrélà, etc.
slilei in care se presiiitI comptuld.
7. Intretinerea ferAstraelorii, lopdilord, to-
P rsonaluld ofieerilord anume afiati in ser- pórelorii,
viciuld depositulul i numericd ald trupel. etc.
Darea de shred a mersulni serviciulta, sta- u lelte 8. Intretinerea scriiord, cAngilorii i altord
rea localelorii i inibungtatirile ce s'arii crede pentru arangiamentulii efectelord.
de euviintd a se face. 9. Intretinerea iluminatului felinarelord do
Se aratil asemenea insciintarea ddca in cur- la poiti i curte.
10. Cumperd'tOrea i intretinerea eantarelor
suld trimestrului stabihmentulii a fostd sdti gi mdsuriloril
nu inspectabl, numele i graduld inspeetorn- slecimale;
lta §i extractii dup5 procesulu-verhald idsatii 11 Introtinerea vasclor necesare pentru apri.
despre observat'ile ce aril fi fAcutii. Pentru und atelierti
Comptuld (modeluld' No. 48 bis) aratd situa-
tia efectivA a materiilord gi efectelord elate 1. Intretinerea instrumentelor gi unelteloril
in magaziile atelierurilord : de croitorie, eismArie gi eurelArie dupd anexul
1. Remasuld de la comptulti precedentit litera B;
2. Migedrile In cursuld trimestrului. 2. Pentrn midi necesare ale magazie'l ;
3. Remasuld la ij.itia presenthrel. 3. Intretinerea iluminatuhil ateliernrilor In
Dd sdnia de starea atelierurilord aretândil orele d 3 nOpte candil se lucrezd;
nominativd, oficerii, comptabilil i maVteris ei 4. Intretinerea iluminatulul la pOrtil gi in
numeric:1 Omenii de trupa, de starea localeloril cute;
gi imbuutItAtirile neeesare. 5. lntretinerea machinelort de croitorie gi
cismArie.
Art. 214. Prima mizd' se cere gi se alócA pe
TiTLILLII VI cold 1.11 mandatil Iibcratddupdinstaiaia ser-
viciulul, prima lunarl pe fie-care lung, cdte 1/12
Despre masa de IntretInere a deposite- din suma afectatd prin budgetuld anuald.
lord .g1 atelierurilor5 Art. 215. Masa de introtinere flind sub ad-
ministratia gefllorii de servicid, el smith tinuti
Art. 210. Pentrn intdmpinarea diferitelor a face cheltuelele in spiritnlii odd mal marl
necesitAtI ale depositelord gi atelierurilord, se economil, i numai In casd de necesitate.
alocA pe fie-care and &ate nA suing proper- Orl-ce surnd giisitit de subintendentuld res-
tionatd acelorti necesitrtti dupA descriptia de pectivii la verfficare ca rdd cheltuitA se imputA
mai josti. www.dacoromanica.ro
gefului de servicid.
 MiLITARE 119

Art. 216. Adele cc justified' cheltuirea, sunt tatea depositelord gi atelierurilord suntii su-
facturi liberate de vinTetoril productelord gi puse controlnlui intendentel militare.
care tiparite, stampate on firma comersantului Spre a exercita acestd controld cetd se pdte
gi certificate de dênsuld isigi1iulsii, se con- mai de aprOpe, intendenta trebuie si fie ini-
siderd ca valabile. tiatA cu totuld in lucrarile de operatie ale de-
positelord ei atelierurilord, p0 ntru acésta.
Dispositil privitóre asupra modului de aran- Art. 224. Nici und ordind End ministrului
giarea materiilord gi efectelord in magazine gi nici und raportii ald sefulni de servicid In
depositelord gi atelicrurilore. priviata gestiunci materielord i .fectelord nu
Art. 217. hcaperile until depositii trebuescu va merge de la na parte la alta de catd prin
despartite pe sectil, fie-care camera contine una canaluld intendentel.
sétri cold multi thio sectii dupe-, starea name"- Art. 225. Intendenta Leto tinuta a observa
mini de efeete ce are fie-care, ei neapdrat tiin- in verific 'Arne séci in constatdrile séle ca totu ce
du-secometil duel moduld de administrare cum s'a preserisii in reglementuld de faea, de la ti-
se va fi d- stinatd, astd-felii ca und eefil de see- tlen lpéna la titluld 7 sit fie execute-hi ad-li-
tiune, sit aibA la disposi-tia sea camera pentru teram, ncgligenta din pa, te'i a ver-unei in-
echipamentuni de care este responsabild. détoriri neindeplinitut o va face responsabila
Loculii de verificarea efectelord de predatd impound: en cei culpabill de dreptd.
va fi na sala separatt destined', numai pentru let. 226. Registrele i act-le justificative
asemenea scopd. ninth infacigate ofieeriloid de intendeutt mi-
Art. 218. Rafturiletrebnese construitc ast- litatA ori de ate on la va cere spre verifieare
feld ca sa fie ugord de ageclatil inteensele gi la de rigere fuse la fin'tuld fie-eel-ea ttimestru.
numdratOrea lor sit póta fi facutt operatia cat Let. 227. Intendenta ndlitara nu priimesce
se póte MO, mare derangiamentd. registre i acte de comptabil:tate fiTmate iii
Art. 219. Pentru materil in bucati marl se contra modelelord reglementare.
prefera rafturi ou despartituri po marimea bu-
c54ilord gi in care sl incapt pend la 25 bucati
una peste alta. Pentru materii, ea galóne, gli- CAPITOLULU II
tare,
.;
nasturi, etc., se prefera drtlapuri cu des-
partituri. Pentru curelarime, precum cent mine, Despre inspeept sat revL4X facute la de-
henna, etc., suntii peeferate cnere pe care sa
se JpOtt arangia pea la 50 cc nturene seU 6 pe. posite i atelieruri, pi eettm i epocile
rechlehamuri. Pentru ph), scaune. la eas4 se tacit.
Art. 220. Fie-care raftil trebue sa, serve in
lungime, Fatima i inMtimea lui numai pentru Art. 228. Intendenta militant póte in ori-
mid fold de materii. Fie-care raftd pórta ut care tiznpe aid credo de necesita te sit insoec-
etieheta aretatóre ce aunme materiald contine, teze depositele gi atelicrurile spre a se lure-
&Ate buedti, in Ceti metri in totald, fie-care dinta deco: cuantitatile matcriiloati i efecte-
bucata are la etkhela (moclelti No. 40), pe ca- lord aflate, corespundd etiehetelord i r:gietre-
re trebue aerate: numeruld de serie. numdrul lord. Asemenea irspectii santia inopinate.
metriloril in ltmgime i dimensia in lgtime, Art. 229. Mara de nisce asernenea inspee-
costuld pe metre. gi valtirea totalt. til, intendentil minter)" sunttl tinuti de rigóre
Art. 221. Fie-care dulapd, fie-care cuer, fie- a inspecta eiverifi a rogistrele gi magazine de-
care scaund, va confine asemenea und felil de positelord siateliernriloril pentrn incheerea
efecte, va avea aceeabi etichetA ca deosebire trimestrului.
de dimensii. Art. 230. Depositele i atelierurile smith
Etichetele rafturilorU i enerilord swat dupa supuse iarael la inspectia emelt administrativit
modeluld No. 50. ei generale:.
Art. 222. Asemenea reguli se urmezii ei la Art. 231. Dopositeleiatdilernnibemai sunt
magazia unul ateliord. inspectate i inventariate ehiarii de intenden-
tuld milliard,
1. La finitulti fie-carui and ;
TITLULt VII 2. La schimbarca dupa orb-ce casil a gefilor
de servirid ;
CAPITOLULt I 3. In casulii de suprimare a depositulni sad
atelier&ui.
Despre eontrolulii administrativ alit in- Art. 232. Regula de procedartein in,peetine
tidne ci despre inspeepunile tri- presnise la art. 229, 230 ei 231. este aceea L.e
mestriale sétt anuale. care inspectoril o yard crede mai practica, ca
eld sa se p&ta incredinta de justetea regietre-
Art. 223. Administratitinea i comptabili- lord ei déca efectele declarate ea in fiiete Beet
www.dacoromanica.ro
120 LEGI111111

Intocmal in cuantitate, feluld gi clasa decla- priimiri) fill exercitd intendenta militard la tete
rat& prin restfitatuld registrelord. inspectiile &tip& art. 229, 230, 231 gi 232, Wad
Art. 233. Pentru ul inspectare i inventa- fdrd aplicarea art. 236 gi 237 gi on consideratia
riare dupd art. 232, procedarea va fi In modul art. 239.
nrindtoril: Art. 241. Asemenea se urmézd gi in casurile
I. Se verified dupli acte tote registrele de de erori in inscriptiile dap& registru in casuld
intrare i egire i dup& balancia facutit in In- chndii n'arti fi eu putintd a se Indrepta, in ca-
cheere gi se certificl prin viza inspectorulut stall de falsificare de registre i acte.
2. Se nunadra gi se observl fie-care feld de Art. 242. Pentru tinerea registrelor in stare
matorii i efecte. de necurdtenie, se aplicd celoril In dreptil a-
Und inventard (modeluld No. 51) se va for- mend& dupd valOrea casulul.
ma pentru inscrierea intednsuld a materifloril Art. 243. Tote impntatiile pronunciate de
gi efectelord aflate &JO', numdrAtórea i obser- subintendentii, suntd snpuse la aprobarea mi-
varea aga precum s'a ghitd existândd in ma- nistrulul, acei cdrora li se aplicd suntd obligati
gaziile sectiilorii, adicit chiaril de ard fi dife- a ardta pe procesulil-verbahl incheiatii, deed
rentd din inscriptiile dupd registre i etichete. imputatia i s'a aplicatd justil Bed ad contesta-
Art. 234. Dupd. operatie, subintendentul mi- tie, In care casd, ministruld decide.
litard dresezd mid procesii-verbald (modeluld
No. 52) in care se vanotifica starea stabilimen-
tulni, diferentele gdsite intro inventard gi re-
gistre in numdrii, felul, clasa, etc., insemnfind TITLULTJ VIII
anume prigsele Bed deficitele en valórea lord,
declaratit prin acte. CAPITOLULU I
Art. 235. In casil cAndU suntii prithe gi
totd de ta-datd i deficite ele se compensezd
unele prin altele; lose ceea ce trece din va- Despre destinalia registrelorii de comp-
ldrea prisOseloril peste a deficitulni rdnadne tabilitate dupa expirarea unia exer-
Statului, erd ceea ce trece din valOrea deficite-
lord peste a prisOseloril se acopere de gefuld de
servichl respectivil din propria sea avere. Art. 244. Registrele de comptabilitate ale
Art. 236. In casd candd resultd numal pri- fie-citrtil servicid dupd expirarea until exercitiil
gee, valórea ate a Statulul, érd cand result& gi dupd ce ddnsele ad fostd verificate de in-
numal deficite, valórea lord se acoperd de ge- spectoruld administrativil i generalii, aunt in
fold respectivd, astil-feld cU Statuld nu rdrnd- virtutea art. 16 din legea Walla cull de comp-
ne nici ud-datd in pagubd. turi, trdmise de fie-care geffi de servicid la acea
Cn tOte acestea deca In annlii precedentil a Curte.
resultatd prisOse a cdroril valóre aril acoperi
deficitele &He in wild urmdtord, 1efuld va
fi apdratd de platd. CAPITOLULU II
Art. 237. Acestd inventard apoi snpusd la
aprobarea ministrulni, va fi basa raportnlni
pe registrele anulni urmdtord sell ca conside- DisposiM privitóre pe eornisiile
rate noului gad (in casd de mutatie de gefd, verifiedtóre si atelieruK
art. 232) ca punctU de plecare asupra cuanti-
tittilord rdmase asupra stabilimentelord. Art. 245. Metoda de verificare asupra culo-
Art. 238. Relativd la art. 236 geful de ser- rurilord postavurilord séd altoril materii, asu-
vicid este obligatti la platd numal in casuld' pra postavulni, pan4elord séti efectelord, spre
candii din negligenta sa, n'a avutil consciintd incredintare deed suntil date la apd, va fi apli-
de lipsa efectelord ce produce deficitulil i prin cabill aceea pe care comisiunile respective ,
nrmare n'a supusti la plat& pe cold de dreptil veal adopta ca mai nemeriti din cdte suntil
culpabild gen de sectiune, In casuld contra- cunoscute pea ast&-p.
rid pagubile se acopere, in virtutea articolulul Art.246. Atelierurile facii confectiile pe cat
respectivd. se pOte pe taliile Omenilord; pentru corpnrile
Art. 239. Oândti efuld de servicid a fostil ce suntd in alte garnisOne, in lips& de presenta
snpusd la plata., eld are totil-d'ud-datd dreptd Omeniloril, se va conduce dupit mdsura taliilord
de despdgubire de la gefulii de sectinne. ce se voril avea de normd la tarifele prelucrate
Art. 240. Dreptuld de imputatie asnpra va- dupd insciintarea ce va da gefuld corpulni
lOrel tuturord materiilord gi efectelord ce s'ar despre No. Ornenilorii gi elite diferite statnri
constata lipsit sell a aceloril ce s'aril gdsi prii- potil al fie.
mite in alte conditil, de cdtil acelea ardtate Fie-care efectii confectionatd Odd eticheta
prin actele justificative (procesele verbale de lucrItorului.
www.dacoromanica.ro
 TABLOULt EFECTIVULUI
PERSONALULUI DEPOSITELORU SI ATELIERURILORU MILITARE

UNI.1 DEPOSITt Efeetiv. UN ATELIER Meth. Efeeti v.

.-------"----s
peotra
tote de- -------. p eutra serylein-
tote ate- rilor tin-

I
De Contrail

a.
.--.-
Centralii posite be anica ,--,-.., llerurtle prennii
----i -----.

1-.:,-
dIstrietfi
I NUMIRE A GRADELORU NUMIREA FUNCTIUNLOR
diiv)173a
..---- -----, .------, -------, ,------.

f
1

ITruplt
.-aL-." 7:3 ,-, g.. Id
1, '6..r. =4 ""6" :-;; % 14 "8".7g,. %
e ,.;-8
,-*r.'.
0. E
<N',75
cr) Ez, 0 ....,
..
e.
&'
45-, .8
0 r ri0 '5
,_,- V.
E.
'... .o. Er.,..

=m.,
Administrat. principal cl. I Directorii 2 Bucuresci
, * * II §ef I de serviciii . 1 1 -- 1 0 lag.
v clasa I. . . §efi de serviciii 1 3 1 1 4 7
4 4 8
2, ) II 5 Comptabin.
§efi de serviciii .
. 1 1
33
1 1
33

HU VIrM4
1
) , III. 1 §efl de sectiuni . 4 3 13 3 3 12 25

.
.
ComigI séU elevi i Subpfi de sectiuni. . . 4 3 13 -- 13
1 Comptabill. . . . . 2 2 1 41 2 2 8 49 --
Maisteri croitori. . . .
De croitil .... . 1 1 4
4
4
4
Idalinistil 1 1
I. De confectiune. . . . 1 1 4 4
, cismari . . . . I De croitU iti confectiune . 1 1 4 4
) curelari. . . .
1 Maginistil. . . . . .
I Cnrelari, plari.
I Totalul oficerilor §icivililoril
. . .

12 10 2
.=1
-- 108 13
1
1
13
1
1
52
4
4
162
4 1.
4 -
Majori. , . , . . . 1 1 1 4
Sergenti. FurierK 1 1 4 4
I. De sectiunl §i lucrAtort . 1 1 4 8 8 32 36
Caporall. i Furieri. . 1 1 4 4
1 De sectiuni .1 lucriitori. . 4 2 10 16 16 64 74
Soldati { Corni§ti. .
1 De sectiune gi lucrittorI. . . 16 8 2 106
2
125
2
80
.
8
565 471
8

1 Totaluld trivet
Totalu11 generalt. . . . .
.
IRaport oficerilor si tivililorti
. .
. 21
12
33
11
10
21
2
2
4
120
108
228
154
13
167
109
13
122
481
52
533
601
162
763
www.dacoromanica.ro
122 LEGILTIRI

TABLOULU EFECTIVULUI ATELIERURILORU MILITARE

REPARTITIONATU PE SECTII
ATELIERU

NUMIREA FUNCTIUNILORU
II

..
CENMALU
,-, . --.-7--
oa
DE DIVIS1I

m - '"
, 0
et,

0
cd .
e, oi
- El
0
E, u
8
g
g aS

0
tz)
g
0
Isawir missy asp .-,.. same ,...... mom

Sergenti 1ucr5tori. 4 2 2 8 4 2 2 8
Caporali lucriitorr 6 6 4 16 6 6 4 16
Soldati luefatori 60 45 20 125 40 25 15 80
Tota35 70 53 26 149 50 33 21 104 1
REGULA MENA-
ASUPRA ADMINISTRATIUNEI SI COMPTABILITATEI REGIMENTELORU DE CAL kRASI
SI DOROBANTI

(Deereta No.606 din 14 Martie 1873)

ITTLULt I U nd rogistru matrictlii alS ofiçeriloril ;

Unii registru matriculti de trup5 ;
D1spositi1 generale UtiS registru =Wahl de mil ofiçeriloiti
cand5 se vor5 da de Statil.
Art. 1. Administratinnea i comptabilita- UM: registru matriculd de. mil trupel,;
tea corpurilor5 din armata teritoria15, se exer- Umi registra matrieniti de tr5suri (cand:i se
cit pe viitor In conformitate en regulamen- Torii da de Stat5).
tele de administratiune i comptabilitate in U nlit registru de centralisarea piiimirilm gi
vigOre la corpurile din armata permanent5, en eheltnelelort pe trimestru ;
esceptinnile mai josil notate. Unti registrn de clistributia lemnelorti -i a
Art.2. Consiliuld de administratiune se com furaginlui;
pune din : U n5 registru pentru hran'a. (cfindil se va d is-
Comandantulti de regiment5 prrgedinte ; tribui in natur5);
Ajutorulii gefului de regimentil raportoril ; U nii registru de Uterine ofigeriloril ;
IJnA maj era set cpitanS, oficerulti en imbr5- Unit registru de priimiri i consumatiumie
c5mintea, ofigerulil casierti, membrib. serviciului de imbrgegreinte;
Art. 3. Atributiunile Consilinrilorti de ad- Unui rrgistru comptS descbisti cu escadrO-
ministratiune, responsabilitatea lor5, precum nob i companiile ;
gi cea a raportatoruld gi a ofteriloril compta- Uni registru-jurnalti de priimiri cheltu I
bill in particularil va fi intoemal cu regula- b5nesci, unti carnetil de ma ;
mentulii de administratinne alti trupoloril din Ung livretS de ;
armata permanent 5. publicatil prin Monitorut Unti livret pentru justificarea priimirei efir;
óstei, No. 27 din 1871. telorit do echipamentil i arm5tur5 ;
Contsblele nominall pentru fi--care escadro,
companie in parte.
TITLULU II Art. 5. La statil-rnajorul5 fie-c5rei compa
nib gi escadronil se va tine registrele
Despre registrelo de comptabilitate U n5 livret5 de detaliuri ;
UriS controlii genoralil al5 cfcctelor5 de nu
Art.4. La stat-mojorul fie-cdrui regiment de br5c5miute ;
calgrasT gi dorobanti vor fi urmaórele re gistre: IlnO control5 gcnerelti abS efectelor de mare
UnS registrn de deliberatii; www.dacoromanica.ro
echipament5 ;
 MILITARE 121

Und controlt generalt de efeetele de harna- thud se trage ug linie asupra numgralui ma-
samentil §i atelagid ; Weald notatg in registru, care, cAndii ung e-
U nit controlg generalti alg efectelort de fectii se5 armele suntt segclute d'astipra esea-
campamentii ; dronnlui pentru tit eaust ore-care, atunci se
U nit controld generalt de arme. trage ug linie asupra numtrului loril de seril
Art. 6. Osebitii de registrele notate mai inscrisil in registrn.
sust, fie-care companie i escadront vort tine Art. 11. Cand tete numerile de serif at fost
foi matrienle §i fol de pedepse ea la armata sterse dinteunt registrn, conformil art.10 (1)
permanentg. &tunei aceld registru se trgmite la statil-ma-
Art. 7. Intrebuintarea registrelorg notate jorult regimentulni care le pAstrezt in archi-
mai snit va fi intocmal ea la armata perma- va sea.
nentg en deosebire ea, in contrólele nominate
emeniT vord fi scrip pe schimburI, elasati in-
tre ei rinpit gradg si in fie-care gradt dupg, ve- TITLULU III
chime ; eadrele permanente voril fi serise inain-
tea eeloril-alti &nen)" de schimbil. Despre echipamentulti gradelorii
Art. 8. In stArile de mutatil privitere la Would re
;ontreilele nominale nu se va nota, pentru eel
cari fact servicit pe sehimburi, de eat miseg- CAPITOL ULU I
rile cari mgreseil set mieporezt efeetivul pre-
cum si absentele de la servicit. Pentru cadrele Clasificarea echipamentulut
permanente se va urma ea la armata perma-
nentg. Art. 12. Echipamentnlii gradelorginferie re
Art. 9. Contrelele generale de la art. 5 vor se compune din :
servi a argta ntantrult de serii mareatil pe e- 1. Efecte de micii echipamentg ;
feett si anat., data celei d'Anteit distributii§i 2. Efecte de imbrgcAminte ;
nnmerult matrieult alii omnlni eni s'a distri- 3 Mare echipamentil ;
buitt. 4. Campamentg qi casarmamentii;
Art. 10. CAndii efeetnlii set arma incetézt 5. Harnasamentd i atelagit;
de a fi asupra omuld cgruia se distribuise, a- 6. Armatura §i mnnitia de resbelii.
R .., 0
0 F
0 P <1
.9

Z R
co E4
NUMIREA -, 0 F
z
E-1

PI
4 (-) z <1 OBSERVATIIINI
14 EFECTELORU PE CORPURI -4
E-.
,--.....
c) ...4

.?: Z
6 a El B. LEI B.
Z A
Resultg eg, prima mizg
CALA.B.A§I la eglgrasi pentrn efec-
Pentru eadrele permaneute tele de mic echipament
lgsate asupra Consilin-
I. Mica echipamentit pentru cadre riloril a se intiinta dc
densele este de lei 25,
1 Cgmase 8 4 1 83 14 64 b. 48, ért prima jurna-
2 Ismene 8 4 .1 43 11 44 lierg de 4 bani; erg di-
3 Cravat& . . 2 4 36 72 ferenta pent la prima
4 Pingele pgrechl 4 4 1 4 mizg, si pent la prima
5 CAptagtnrI 2 4 5 10 jurnalierg prevNnte
6 Obiele 8 4 --- 37 2 96 prin creditul budgetar
7 Stergard . . 4 4 46 1 84 rgnigind a seordonanta
8 Kamp de era, de postavil . . 1 4 2 2 de Minister pentru cele
9 MAnup de castorg 2 4 2 4 alto efecte de 1mbrgeg-
10 Sact de pesmeti 1 4 1 I minte preveclute in ma-
ll Fecie de pernA 2 4, 70 1 40 sa individnalg si date
12 Tesalg, en perie 4 4, 3 70 14 80 de egtre administratia
13 Chingl 4 4 1 29 5 16 centralg.

www.dacoromanica.ro
(1) Clindti efeotale matt salute d'asupra ascadromluT set( companieT.
9
124 LEGICIRI

I
- UNITA TIl
O
F

I[JMIT1TATI

COSTULU
F.
< ,,C al
F WA

_,
P 11 Z A
NIIMIREA
-Z.
0 El

,..
E.
Z
z FFECTELORU PE CORPURI :.i. e
..".

,.---. -
.---
OBSERVATIUNI

I
a E.
0 -t
g
1.s1 B B

Itr,
o j
e)
LEI
41

Reportatil. . 21 !4 74 96
14 Traistg de ordil 4 4 1 4
15 Fringhie de fdnil 4 4 1 48 5 92
2-3 62 83 88
II. Imbrdcdmintea
1 Manta en eapipnil 1 4 40 40
2 Tunica: . . . . . 2 4 20 40
3 Pantaloni de ordonanti. . . . 2 4 12 24
4 Pantaloni de luau 2 4 10 20
5 Vesta . . . . 2 4 14 28
6 Beaulii . . . . 1 4 8 8
7 Ugeinla 1 4 8 8
b Capelnlil . . . 1 4 2 2
9 BotfortI en pintenl 2 4 15 30
10 Saculil de micii echipamentil . . 1 4 5 30 5 30
11 BInza de véra.' . . . 1 4 6 6
III. Mare echipamentii
1 Cartqierg, 1 2 16 16
2 Centuronti de sabig 1 12 8 8
3 Tocnlii carabind 1 2 4 80 4 80
4 Trompetá 1 12 16 15 16 15 1 trompeti se (11 la 81
IV. Campamentei qi casarmamentd Omeni.

i Patura individualit 1 6 12 12
2
9
Dosuri de peril& 1 70 70
° Ceargaft 4 4 1 50 6
4 Saltea 2 4 4 8
5 Gamelt. mare 1 4 6 22 6 22
6 Bidonti mare . 1 4 4 90 4 90 1 pentru 10 Omenl.
7 Marmia . . 1 4 3 50 3 50
8 Cojocii de santinela: 1 4 60 60 Unt cojoc §i nit peredie
9 Galop idem pgrechia . . . 4 4 10 40 f galog pentru40 Omeni
10 Gamela midi,. 1 4 2 2
11 Bidonii midi . . . i 1 4 2 2
121 Corti§oril individualii . . . 1 1 6 10 10 Itat eadrele permanen-
V. Harnapmenta te eat 0 cele-alte gra-
de earl full servicifi pe
1 S, ea complecta' l 12 140 140 schimburi vor priimi
2,, CApAstrn
° Pitura ealalul .
4 Giamantanli de haine
.. . . .
2
3
4
4 6
6
4
18
3 56
12
18
3 50
efecte de eampamentt
numai in casul de eon-
eentrAri marl pentru
instructie preenm §i in
Pentru gradele earl hie servielii campanie.
pe sehimbari de la ch1iira1
I. Imbrdcdmintea
Manta 51 40 40
www.dacoromanica.ro
1 1
 MILITAILE 125

r IVALOREL TO1
17d jUNIrx
COSTULLT

TAL&
DURATA IN ANI
;:.
E.
NUMIREA <
1 z ,. OBSERVATIUNI
I
w.
g EFECTELORU PE CORPURI ..1.,. -a _.1.__,. ,L.-

I
m
u .
e+
C
c; m
u 01 B. EI B.
Z 4 0 A

. ....
I
--

,L
2 Tunica . . 1 5 20 20
3 Pantaloni de ordonantl . . . 1 5 12 12
4 Pantaloni de lucru . . . 1 5 10 10
6 Bratilh 1 5 8 8
6 Botforti en pintenl, ilrechea. . 1 5 15 15
7 Ca'ciu1a 1 5 8 8
8 Mug, de véra" . . . . . 1 5 6 6

IL Mare echipamentit
1 Cartqiera 1 12 16 16
Centuronil
2
Tocuhl carabinef
3
4 Trompeta ...... .
1
1
1 .
12 8
12 4 80
8
4 80
12 16 15 16 15 Dna pentru 80 ómen5.

HI. Harnapmentd
I §ea complectä
2 Giamantami de haine
..... . . . .
.
.
1
1
12 140
5 3 50 ,1
140
3 50

11
2 Sabie
1 Arinritnra pentru tote gradele

Muschetonil
crtlara,11ord
1
I

I '
2

3 Cartup cu glonth
,
DOROBANTII
I. Miculd echiparnentil pentru Ca-
drele permanente
1 CImaqe 8 4 1 83 14 64 ltesultb,' a prima mini): la de-
robantt pentru efectelo de
2 Ismene 8 , 1 43 11 44 mien echipament6 I6sate a-

'
3

5 Obie1e
6
Pingele
4 LegAtura de gatii

Stergare
. .

.
.

.
.

..
. 4

8
4
4
4
41

37
4 __ 46 ,
1
45
4 supra corpurilorti a se in-
,
90 flints de densele este de lel
39 banl 86 Cirg prima jur-
2 VIOP nalieril, de 6'8., diferinta pê-
1 84 ng is prima mizl ti pen6 la
71 Giamantanil de babe . . . . 1 4 2 2 prima jurnaliorli preOlute
8 Sd.cii de pesinet1 prin creditnlb budgetara re-
1 4 1 1 milnendO a se ordonanta de
9, Fele de perng 2 4 70 1 40 Minister pentru cele-alte e-
10! Caputrtturi . . . 2 4 5 10 fecte de imbrticitininto pro-
liii 111"dmuql de drng, de postavil , v6ftte in masa individuati
: 1 4 2 2 RI date de eltre adminietra-
121 Mamie de vérg, de bumbach . . 2 4 84 1 68 Zia centra16.
131 Cisme 8 4 9 20 73 60
25 88 127 46
//. Imbrdcdminte pentru cadre
1 Ckciu1a 4 8 8
21 Manta
www.dacoromanica.ro
1 4 36 36
1
I ,. --..
126 LEGIIIIBI

LI

I
-II -
g m
.4
4

COBTULIJ
-.4 13 El GA
0 g A
-4 .4
0

1 DURATA IN ANI
F-..
NIIMIRE A z E,
E.
Z
r4
m EFECTELORU PE CORPURI
o ID

.,
°0 0-Z ,--
--..-
0
E.. OBSERVATIUM
P
0

'AMNI
o: ..--.^.-. ......-^-.

5..7 1
0 z B. B.
Z 0
0
.....
LET
.....
ET
,... ........ ,.......

1
,.

..

I
3 Itarl . . 1 4 8 8
4 Opinci parechia 1 4 8 8
5 Bina; de pain& 2 4 6 12
6 Brauld 1 4 8 8
7 Capela . . . . 1 4 1 87 1 87
8 Sacii de mica echipamenta . . 1 4 5 30 5 30

M. Mare echipamentii
1 Ranita 1 12 14 14
2 Curea de pupa 1 12 1 1 1 12
12 14 --
3 Centurond en cartuciera
4 Toba . . . .
5 Cornu . . . .
.... . . . 1
1
1
12 52
12 16 15
14
52
16 15
ITI toba ci unii cornii
pentru 75 Omenl.
6 InvelitOrea ote1e1or1 . . . . 1 12 1 1
Notil. Efectele de cam-
IV. Campanzenta §i casarmamentii pament nu se daii tu-
tulorii gradelor de cat
1 Gamela mica 1 4 2 2 numai in concentrari
2 Bidonil mica 1 4 2 2 marl ci in campanie.
3 Gamela mare . , 1 4 6 22 6 22 Pentru 10 Omeni tun
4 Bidonil mare 1 4 4 90 4
5 Marmita . . . 1 4 3 50 3 50 din fie-care fela.
6 Patura individuala 1 6 12 12
7 Dosnri de perna 1 4 70 70
8 Cearcafuri . . . 4 4 1 50 6
9 Saltea . . . . 2 4 4 8
10 Corticorii . . . 1 6 10 10
Umi cojoc ci una pare-
11 Cojocii de santinela 1 4 60 60 che galoci pentru 25
12 GalocI parechia . . 1 , 10 10 inneni.

Pentrn t6te gradele dorobanti-

for eari foe servtetil pe sehimbil.
Imbrdcdmintea

1 Miura. 1 6 8 8
2 Manta
3' Itari
4 Opinci
.. 1-
1

1
6 36
6
6
8
8
36
8
8 --
5 Bluza de panza . 1 6 6 6
6 Braula . . , . . . . .. . 1 6 8 6
7 Legatura de gatii . . . .. . 1 6 45 45

Mare echipamentdi II

1 Ranita 1 12 14 14 --
2 Cureaoa de pupa . . . . . 1 1112 1 14 1 1
1 II 121 14 --1, 14
3 Centuronula cu cartuciera.www.dacoromanica.ro
. .
 "
AMIS.]; 127

..
t.' .-.
-a d
H 12 P W .t
.;,. ,_,

0 NUMIREA z Z g', H 0 V,
°I .4 0 H 0 0
EA
Z c.)1=' ....Z C.) z ..4 I-. OBSERVATIUNI
g
0 EFECTELORU PE CORPEIRI _........., ..4
0

I 'ADM!
au t,...
E-
-a
8 ,.i g
O a I" LEI B. LEI B.
A
:4 sum. mom sum
mem saw

..........
4111MM.

1155 tobe: si corn pentru

.., ....,
4 Toba 1 12 52 52
12
5 Cornu
6 Invelitórea otelelorii . . . . 1
3
12
16 15
1 1 1
16 151 75 Omeni.

1
ra, term.
ArmAtura pentru tOte gradele
1 Pupa cu baionota . . . . . 1 iu
2
31
Tesacit pentrn serg. si caporali
Cartuse cu gloutil . . . .
.
. 1 1,

CAPITOLULU II Candti fuse se va face expeditia Erg, sg, fie

nicI unA trAmis din partea corpuriloril, atunci
Despre modula de aprovisionare a echi- intenclentele vorii nota inteunii registru ann-
pamentulza me formatii cuantititile expecliate spre a servi
la incheiarea compturilord trimestriale a cor-
Art. 13. Efactele de midi echipamentU cu- purilorti.
venite cadrelorti permaninte dupe, tabloulii de §efulti depositulni Ira anuncia pe regimentulil
mai susii se vorti cumpera de corpuri prin in- din care face parte compania seU escadronulti
grijirea consiliurilort de administratie, pentru eirui i s'a expediatU efecte, si ce anume spre
care Be va aloca in foile trimestriale prima jnr- inscriere in comptulii deschisti.
Daher& dupA i1elo de ab3en i presente, con-
formil regulamentului de administratie alü ar- CAPITOLUL U III
matel permanente.
Efectele de cele-alto categoril si arnAturit lilarearea efeetelori-i
se vord da do administratla centralA a Ministe-
rului de resbelii. Art. 18. ComandantiT do companii si de es-
Art. 11. Pentru acesta consilinrile de admi- cadrene priunuiudij efectele aretate in tablould
nistratie, dupe, initiativa luatit de presedintil de la art.12, pe acele de micii echipamentU le
acestoril consiliuri, voril adresa Ministerulul vorii marca en numerulii matriculd aid omit-
prin intendonta divizionarU situatil dupg, mo- lui in momentulii eanda s'a distribnitti.
delul de la pagina No. 602, din Monitorul óstei, Art. 19. Efecte de cele-alte categoril (a-
din 1871 en 6 luni ma inaintea expirAril dura- fang de armittura care este marcati la stabili-
tei efeetelorti ce Bunt a se inlocui seri reforma. mentuld de artilerie) voril avea 2 mUret.
Art. 15. Acesta formalitate fiundü indepli-
nità, consilinrile voril adresa stUri de cerere la Pentru enigrap
timpd impreunit, cu recepisele conformil regula- 1 2
mentului depositelorti publicat in suplimentuld
Monitorului óstei, No. 36 din 1871.
Art. N. Steallo de cerere si recepisele vont 1° 18 3 73
fi in parte pentru cuantitetile necesaril fie-d- I
rul escadronil sea companie.
Art. 17. Efectele i armele cerute so vorii Pentru dorobanti
priimi de la depositU de delegatii trimisi din
parte& corpurilorti seri se vorU expedui d'a 1-a 2-a
dreptulti companiilorti i escadrOnelord, dupe
cum vorti permite m4lOcele de comunicatie D 18 3 73 I

dupe cum va cere interesulti serviciulul. Ui- I I I

data cu recepisele se va presenta la depositU
www.dacoromanica.ro
livretul in care §eful depositulni va nota man- Art. 20. Marca Antdia va notifica numele
titetile predate. escadronulul seU a companiei liONNAVAY §i
128 LEGIUMI
din ce corpri c.,4'geggrir i numerulti de serie Art. 34. Tete mgrcile (RIO efectelo de pan-
a efectnlui (18). zrt seri lam& se vorti pune cn null felt; de mate-
Art. 21. Alarm a dnoa ardta luna in care s'a rid négrd care nici sd se stergd, mci ad read e-
distribnit (3) si anuld (73). Pentru efectele de fectuld, Ord inttrcile de pe cureldrid, lemud sed
mare echipament5, de campament si casarma- meta1 5 se vord pune cu ford rece fard pia urt
rnentii si de harnasamentil, marca 2 va avea materid coloratA.
numal anuld distributig, acest5 a 2 marcd va Art. 35. Mdrimea tifrelord si a literilord de
servi de bazd pentrn dnrata ce tebue s ser- marcare vord fi de 15 milimetri.
vescd efe etc*.
Art. 22. AntOia marcd se pune pe efecte In- CAPITOLULt IV
data' ce s'a5 priimitil la companie séd escadron,
Ord cea de a duos In momentuld când efectele Destinalia efectelor c termen
se distribuesed emeniloril , paqindu-se regnla cele de reservc i acele ce se perd.
articolului 9.
Art. 23. La efectele de imbrdcdminte sub Art. 36. TOte efectele de imbrdedmintednpd.
marca distribntiel va fi marcatil numern1 ma- implinirea duratei lord se inlocuese i remand
tricol5 alti omulul. proprietarea Statulul. Ude din ele mai pail
servi se vord pdstra la escadrene si la compa-
nii ca de reservd pentrn reserviltil care s'ard
3 73 chigma in activitate; erg acele efecte afard din
servici5, parte so yard da celord eliberati din
serviciit érA restuld se vor vindo prin licitaie
187 dupd nnti ordind speciald ald Ministerulni, in
Art. 24. Consilinrile de administratie troll nrma propunerei ftieut5, de regimentd.
da instructiile necesaril comandantilord de es- Art. 37. Efectele dio cele-alte categorii dud
cadrOne si de companil pentru ca marcarea sd, inlocuirea lord se impartii In dtme categoril ca
se fad: intennil chipti uniformil, si en ingriji- fti efectele de imbrdedminte, acele cari mal
re ca sui nu se deterioreze efectele prin rens, potd servi se pdstrézd pentru reservist)", érd a-
rnarcare. celea earl nu potil servi se vundii, conform dis-
Art. 25. La manta marca antdia (art. 19) Fe positinnilorti de la articoluld precedinte.
va pune pe Aptusela prtrtii drepte (conside- Art. 38. Efectele astii-feld remase de re-
rdndn-se mantana pe om) drii, marca a duoa se servd, vorti fi Inscrise intennii capitold specialii
va pnne pe partea stand; tat asemenea se va aid livretuluide detaild, precnm si in registrul
pune la tunice si la pantaloni set; itarI, (comptulti deschisti en companiile i escadrO-
Art. 26. La chciuld, amendnoe mAreile vor nele) tinutii Is. statii-majorulti regimentului.
fi puse in fundil pe u bucati de laud mad. Art. 39. Omenil earl priimescti efecte suntii
tied lipitg inteadinal. détori a le intretine in bung stare pad la ex-
Art. 27. La capeld ambele maul se vord pirarea duratel serviciulni; cadrele permanente
pune pe calota drepta. (capela consideratd in vorti avea acelall dreptil prefOutti in regula-
capii) &is) pe nd bucatti de panz5 Ca la cdciuld. mentuld de administratiune ald armatel per-
Art. 28. Bluza se va marca en ambele mArci manente.
pe polo in dreptul incingetorli la deschiytnra Art. 40. Pentrn perderi de ofecte se va pdzi
de d'inainte a pantalonilord. regnlile de la capitolul 9, 10 din regulamentul
Art. 29. La centurond, mares. antdia se va de administratiune. rablicatti In Monitoru/5
pune la partea drept5, érd marca a duoa la par- dstei No.27, din 1871.
tea stand ambele puse pe partea din intru a- Art. 41. Candii se va constata ed efectuld
...ópe de cArligele incheetOre. sed arma s'a perdutil on stricath din negli-
Art. 30. La cartnsierd radreile se yard pune pasta, corpnlii va versa costulti la tosaurd dupri
ambele pe partea din intru a capacului care a- tarifa de la art. 12 din acestil regulamentd ,
cope; d cartusicra. (deducendu-se timpuld servitti printr'und bnle-
Art 31. La enrena cars bind si a puscei tind de impntatie dupd molelul adoptatd pen-
maxcile se yard pune pe partea despre armd. tru armata permanent5) aprobatil de snb-in-
Art. 32. Pentru tote cele-alte efecte nemen- tendentuld militarti sOil snpleantii sei, prefec-
tionate aid, mireile so vord pune dupd cum se tnlii sell sub-prefectuld ; recepisa de versare o
va gdsi eu cale de consilinri, nniformd si In va Inainta Ministerului prin intendentd, érd
moduld ca ea' nu se strice materiile nici sd dea corpulti va piistra pentru justificarea scriderii
und red aspectd efectuluI. efectelord bnletinele de imputatie i respun-
Art. 33. NumaT armdtura nn se va marca suld casierului cul s'a plgtitd.
do corparl, fiindd ert ea trebue sa. se priimésed Art. 42. Pentrn efectele aflate asnpra com-
deja mareati, Ord la cud contrariti se va cere paniilord i eseadrOnelorI, consilinrile se vord
incredinta pe catii se pete prin agentii Bel la
www.dacoromanica.ro
aprobarea Ministerulul prin intendentg.
 MILITARE 129

inspectiile locale ce s'arii face sea' prin sitnatilI datele chitantate Ia comandantil de eseadrOne
nnmerice trdmise la regimentd. en trel pe mai inainte de plata schimbnlni.
Se va evita ca livretele de detailil sii se tra- Art. 49. La finele trimestrulni. intenden-
mitit la statd-majornlii regimentnlui &dud de- tele vord tine comptil a inscrieasnpra fie-cdrni
ndrtarea aril lipsi pe companii l pe eseadronii regimentd. snmele ordonantate escadronelord a
de livretd mai multd de trot pe. cdrord compturi vorii fi centralisate do regi-
Art. 43. Consilinrile voril trtimite situatil mentd ea 3a armata permanentä.
nnmerice la finele trimestrului de cuantiatile Art. 50. La regimentele de doeobanti, co-
aflate la regimentd i asupra companiilord i mandantil de companil trdmitil foile de pretd
eseadrOneloril conformal modelnlui de la pagi- la sefil de bataliOne, i acestia notézd intennti
na 602 a regulamentului de administratie din registru miriade coprinse In fie-eare i apol le
Monitorulii dstei No. 27 din 1872. inainte sir regimentulni din care face parte, re-
gimentele formezil mandate separate pe bate-
li6ne si le triimite intendentel. conform art. 47.
TITLULr IV Art. 61. Ordonantarea mandateloril de la
dorobanti se va face pe numele casierilord de
Despre solda, lemne o faragirt la resedinta districtului uncle se all lefuld de
bataliond.
CAPITOLITLV I Art. 52. Sefii de bataliOne vor priimi man-
datele ordonantate de la regimentd, conform('
Despre solda art. 48, le vorti achita la casierd qi trdmit ba-
nii fie-cdrui gefd de companie. conform cu foie.
Art. 44. Solda gradelord inferiOre a anna- de pretd ce a inaintatd regimenteld.
tel teritoriale este preveclutd annaid prin le- Art. 53. Trimiterea banilord la colopanii
gea budgetard. trebue'regulatd astd-feld ca Ornenii sit fie plit-
Art. 45. Solda se va pldti tutulord grade- titi citndit vord esi din schimbil
lord in nnmerariti. diva servicinld efectnatii, Art. 51. Dispositia art. 49 ;lin ace, tt; Toga-
prin state nominale in dublu. dupti, modeluld lamentii este ap1icabi1 i regirn,ntelort de do-
alaturatd la acestil regulamentd ; cadrele per- robanti
manente nu wird fi coprinse in state, urmandd Art. 55. Pentru solda of eeriloi r, mesa ge-
a se justifica la finele trimestrului prin folio de nerald, cheltuelele de cancelarie si masa indi-
q,ile ea la armata permanentd. vidual5, atatd regirnentuld preenm i p ntru
Art. 46. In casuri de concentraii, rand co- solda gradelorti do la resedinta regimentului
mandantil de regimentti g5sesed en putintit a se va face unti singurd mandatd, care so va or-
face ordinarti, atunci vend da orclinile cuvenite donanta pe numele consiliulni ea la armata
comandantilorti escadrOnelord si de companie permanentii, Ingrijindti consiliurile co Ed pit-
concentrate. Pentru cumperarea alimentelord tesed celorti in dreptil conforma regulamentu-
de brand, comandantil de eseadróne i compa- lui do administratie old armatel permanente.
nii se vord margini in tarifa soldei din care va Art. 66. Fie-care regimentil si escadrond
dednce trot bani pe i pentru fie-care omti spre va triimite regimentnIni foi en margine sub-
a'l plati ca soldd. 'era restul se va intrebninta scrise de oficeri pentru plata soldei, dung, care
la ordinarii. In asa impregiurdri se va forma consiliulit le va recapitula intennti bordered si
land livretd de ordinard dupd modeluld adop- le va trece in jurnalt.
tatii la armata permanentd. Art. 67. Atatti la regimentelo de ctildrasi
Art. 47. Pentru priimirea si plata soldelord clad si la cele de dorobantl, consilinnile trebne
gradelord inferiOre, comandantii de escadróne sit justifice plata soldelord trupei cdtee citpi-
do la regimentele de edlitrasT vord tramite la tani prin respunsurile inscrise ale acestora earl
statil-majornlii regimentulni fol de pretd (dupti respunsuri se vorti aldtura in originald la foile
modeluld de la armata permanentd) de suma de pretd.
cuvenitd aproximativil In timpnlii Innel viitóre Art. 59. La flnele fie-cdrei luni escadrUnele
eu 15 clile mai inainte; consilinrile de admini- si companiile vord trtimite regimentelorti nit
stratio se vord ineredinta de necesitatea snme- expeditie a statelord nominale ce s'ati achitat
lord cerute de cdpitani. si apol vor forma man- earl Torii remanea acolo Ida la incheorea foi-
date (conformit modelnlui adoptatti la armata lord de pe trimestriale.
permanenta) In parte pentrn Se-care escadron Art. 59. La finele trimestrulnI comandan-
ei le voril inainta intendente pentrn ordonan- tit do escadrOne qi de companil vora face fol de
tare en 10 4ile mai inaintea lunel viitóre. clue trimestriale in dublu si le vorti inainta re-
Art. 48. Intendentele von! tnapoia la regi- gimentulul ut-data en cea-alta exneditie a sta-
mente mandatele ordonantate pe nnmele ca- telorfo nominale ramase la Until dupa art. 58.
sierilord de la resedinta eseadrónolord , astir- Art. GO. In foile de pe numaI cadrele per-
fel ea gi regimentelesa alba timpwww.dacoromanica.ro
a tramite man- manehte vorit fi scrise nominal! en tote mu-
130 LEM. mac

tatiile i pele la earl vor g. avea dreptil, con- cflord i dorobantilorti se compnne din aloca-
forms reguliloril dela armata permanentg, drg tube anuale preveslnte in budgetu precum gi
rentru cele-alte grade earl ad fgentil serviciii din solda gradelorti inferiOre pe timpd servitS
pe schimburi Beg aii fostil concentratl paste earl ard lipsi fgrg voig in liva plgti soldelord.
schimbil se va algtura statele gi se vord reca- Partea cuvenitg pe fie-care lung se priimesce
pitnla Vele pe grade la tabloulti No. 5, partea prin mandatele de soldg a oficerilord ca la ar-
duoa a foilorti de pe. mata permanentg.
Art. 61. In timpil de campanie séd concen- Art. 69. Cheltuelile in comptuld acestel
trgri pentru manevre , arida serviciuld nu se mase suntil :
considerg pe schimburl, pe acelti Crawl plata 1. Ecleragiulti cameriloril, a pichetelord. a
si justificarea soldel se va face ca la armata coridórelord gi a grajdnriloril , egndd nn se va
permanentg, fail state nominale. da de consiliulti judetiand ;
2. Solda armurierilord;
CAPITOLULt II 3. Intretinerea armelord c celor-alte date
afiate in magazia de reservg;
Despre lenine qi faragiii 4. Plata materialulul pentraunsul armelorii
gi a efectelorti de curela'rig aflate asnpra ca-
Art. 62. Lemnele gi furagiele se dad cor- drelord permanente;
purilorti prin ingrijirea administratinnil cen- 5. Reparatia efectelord ti a armelord usate
trale, &A la mil cAndil aceste articole se gl- in servicii de cadrele permanente;
sesed mai cn inlesuire de cgtre consiliurile de 6. Cumpergtorea sigilielort necesarii;
administratie atunci se vorti conforma titlu- 7. Cheltuelile scólei de dntduuutl gradd;
lui II din capitolnlii X a regnlamentului de ad- 8. CumpgrgtOrea objectelorti de menagig in
ministratie publicatil in illonitoruld Mei nu.- care intrd gi q.estrea pichetelorti ;
mgrulg 27 din 1871. 9. Cumpgrgtorea instrumentelorti de mar-
Art. 63. Lemnele ci furagiuld trebnitOre can* efectele;
companiilorti ci escadrOnelord se va preda in 10. Intretinerea cojOcelorti;
priimirea comandantilor depunendn-se d'a drep- 11. Cumpgratórea i intretinerea conoveti-
tald pe la pichete sdui alto pun ote in interesul loril gi a ternurilord de grajdfi;
cgrora s'a contractatil. 12 Faniónele la dorobanti.
Art. 64. Comandantii vord subscri de prii- Art. 70. Tote aceste cheltuell se vorti face
mire in facturile furnisorilorii raportândii pe in limitele fondulni masel generale; consilin-
datg regimentultii spre a se nota in compturile rile vorti fi responsabile anal voril autorisa
tinute cu companifie gi escadrOuele. mai multd.
Art. 65. Facturile de predare vorii fi pre-
sintate Ministerulni spre ordonantare prin ge- TITLULT1 VI
fulil intendentel care va nota in registru da-
rile in naturg, cuantitgtile predate gi la trime- Dispositil transitorii
stru le va trace in comptuld presintatil de re-
giment:I detailatil pentru fie-care escadrond gi Art. 71. Indatg dupg incherea centralisa-
companie dupg care va face balanta cu aloca- tiel pe trimestruld promulggrii regulamentu-
tine la earl va da dreptil folk, de (pie. WI de facg, comandantil batalienelord de do-
Art. 66. Cândil la balanta fticutg ard re- robanti gi a escadrOneloril de cglgragi vor de-
sulta priimitil mai multil , atunci cuantitAtile pune in priimirea consilinriloril de administra-
acele se va transporta pe comptnrile trimestru- tig, a regimentelorti sumele ce vord resnita ea
lui viitort, urmAndil a se jnstifica intrebuin- excedentii in centralisatie.
tarea lord, ér g. la casti de arS resulta priimitg Art. 72. Udat cu depnnerea banilorti .
mai mind, va fi in profitulg Statului. vorg presenta la regimentii comptuld somaril
Art. 67. In garnisOnele uncle distributia a- aid imbracgmintei, armitturel gi a efecteloril
cestord articole se face de intreprenord dupg celord-alte categoril aflate asupra fie-cgrui es-
bonuri ca la armata permanentà, acolo se va cadronil i companii, pentrnca consiliuld sit le
da ordind de vgrsare in folosuld tesaurului pen- inscrie in registruld-comptil deschisti.
trn cnantittitile priimite mai multd dupg pre- Art. 73. Vord depune asemenea centralisa-
tulle cu earl se plAtescil intreprenorului. tia trimestrului cu tOte registrele de compta-
bilitate a anulni curentil.
TITLULt V Art. 74. Consilinrile de administratie vord
dresa procese-verbale in parte pentra fie-care
Despre masa general escadronti la algraiT gi pentrn fie-care bata-
liond la dorobanti, mentiong.ndfi suma , regi-
Art. 68. Fonduld masel generale www.dacoromanica.ro
a cglgra- strele i actele ce voril priimi; ng expeditie a
 MILITARE 131

fie-carui procesil se va tramite Ministerulni nite cadrelord permanente ce sunt Mate asu-
prin intendenta. pra consiliurilord se va ordonanta de mitre in-
Art. 75. T6te registrele de comptabilitate tendenta, adica ate 4 banT pentru fie-care tli
in bani i in materil pe anuld trecutU se voril de prosen i absenta legala la regimentelc
'Astra la batalióne si la escadrOne, fiindil o- de calarasi, gi 6 bani la regimentele doroban-
bligati a le presenta Curtel de corn pturi dupa tilord din fondul creditatd fie-ckul regimentii
inspectia generala ce se va face in anuld cu- prin legea budgetara a annlui respectivii, sub
rentil, séd dupe: und ordinil specialii and n'ar titItuld de prima jurnalierd, 6rd restul primel
fi inspectie generala. jurnaliera atatl de la calaragl cat gi de la do-
Art. 76. Consiliurile de administratie vord robanti se va ordonanta de Ministeruhl de res-
infiinta registrele de la art.4 gi 5 cu observa- beld pentru aprovisionarea efectelord de im-
rea cà Omenil spastreze numerile lord matri- bacaminte a acelord cadre cari se vord da in
cule actnale pang la ul noud serie de numere natura de administratia centrala ca pentru
care se va forma incependil cu inscrierea Orne- cele-alte grade a armatel teritoriale.
niloril din escadronuld 1-id , 2-lea si asa mai Art. 78. Prima misa cuvenitit cadrelord an-
incolo precum gi 1, 2... 5 batalionii din fie- gagiate volontard se va ordonanta de inten-
care regimentd asa cum suntd inscrigl in regi- denta pentru alaragl ate 25 lel 48 bani ; era
strele vechi. Numerile cele vechl so vor inscrie la dorobantl 39 lel gi 86 bani, din fonduld pri-
dedesubtuid celord noul alii registrului ce se melord mize alocate prin legea budgetard a a-
va forma de regimentii. nului respectivii, era restuld primelord mize
Art. 77. pentru efectele de midi eehipa- se va ordonanta de Ministeril conformil artico-
mentil ardtate in tablould de la art.12, cnve- lulul precedentii.
. . divisie teritoriala. Modelil 1.
. . . regimentil. Trimestru 187. . .
escadronul alarasilor districtului.
Static nominal4
Spre a justifica plata soldel tinerilor din schim-
bulb intrarei in serviciulii (1)
. . . . . la (1.i.ua si lune) i esit
(1) Ordinard sed la (iue luna gi anulii) la resedinta Prefectu-
concentratil. ral (sell plasa cutare).

-----
NUMERE

4 0
`4
6
,..1
-
41

t-,
u NUMB §I PRONUME P -I -4 .1 F >.
tz.
F 0
ANIILU 'r: -1 1:2 Z ..1
W .... F A
WI rn 6F 60 0
to
0
'A
g
C
eq
--
C.. or
--- ,...
LEI B. Lin B.
....,.
0

Tota 1'1'1
Stun
Se eaveniti
deduct' rnasei ge-
neralg
.
Rest a se
I plati
Certificatil acest stet de nol c Omenit aratati in acest stat ad fat la servicid ag a cum se no-
the', mai sns de nude resulta IiIo servite de sergent .... de caporal si . .. de soldatl.
(Snbscrierea). 187.
Prefectulul sell directorulul la
resedintit sad subprefeetulul la plasa
Ed (sergentd-majord la regedinta Prefecturel, sergentii sad caporald la plasa) declard ci
amil piStitui suma de lel ..... ce amil priimitil de la d. comandantil celorii ce ad fostil pre-
sintl la plata, conformd art. 68 din regulamentd.
VSutd (subscrisii capitanuldwww.dacoromanica.ro
sal ofiçerulii inarcinatii a sta la plata.).
132 LEGILTE/
divisia teritorialg.
. bataliona Modelil 2.
. compania de dorobanti, punctul. . . Trimestrula 187. . .

Stahl ,mnali
Spre a justifica plata soldel ómenilorii din
scbimbnia. . . . intrati in serviciulii (1) . . .
(1) Ordinarii sea . la pia i luna i e0tii la (dina, luna
concentrati. 0 milli).

NUMERE
II------- :/:
co
.4 .-o Z 1;10- 1>o-1-
4
Id NOME 1 PRONUME - tD tn
AA
ANITLII
.1
A
4
g g 'j
a,
0
5 . .-------.. .------.
. =ms7 B. T,Ei I B. 0
R
_ zwyn
LE f
IsMel1 amospa

TotalurI
Suma
cnvenitil
masa go-
ner:al
Restd a
se plat I

Certificat de mine (sublocotenenta seri loco tenent care visitandii pichetele §i punctele argtate
resulta dile de sergenta dile de caporala 0 dile de soldatii
scrvite).
(Subscrierea).
(Locotenrntil sal sublocotenentii).
Ea sergenta-majoril amii pigtail suma de lel' .. . . cc so envino Umeniloril presenti la plata.
conforrnii art din regulamentula de administratiune.
(Subscrisii).
Ve'dutii (subscrierea dpitanului 8411 una ofiçorit insarcinatil a sta la plata).

DECRETt
NO. 284 DIN 17 FEBRUARIE 1872 PENTRU MODIFICAREA ART. 12 si 3 DIN REGULA-
MENTULU PENTRU SUBDIVISIUNILE TERITORIALE

(1871)
Art. 1. Este §i amane modificatil in rnodul larie) din trupele de infanterie permaninte a-
urmatora art. 12 din regulamentulii pentrn flate in subdiviziunile lora.
sub-divizinnile teritoriale : Personal:Ail acosta trebnc see Ind aprobata
§efii do subdivitinni aa dreptul a'§1 lua cite de Ministernla de resbela, dup l. raportula co-
Tina adjutanta en gradula de sub-locotenenta manda ntului diviziunil teritoriale din care face
si cate una grada inferiora (scriitora in cance- part?, 0 nu pate d re'mana. In acdstadetapre
www.dacoromanica.ro
 MILITARE 133

mai multd de mid and, sed indatd ce corpuld con cii gradnlii de sub-locotenentd luati din
cdruia apartine a trecntd in altd subdiviziune trup.le stationate in raionuld diviziunil teri-
tgritoriald. toriale co comandezii. Cu tote acestea nici and
Art. 2. Este si remdne modificatil art.3 din ofioeril nu póte sta mai multil de min and in
regttlamentuld asnpra serviciului oficerilor din acOstd detasare i nici nn !Ate fi detasatii in
corpuld de statil-majord in moduld urma- asemenea servicid mai multii de nna singard
tord : datd inteunuld si acelasi gradd.
Afar& din acestd personald,comandantil di- Art. 3. Tote dispositiunile anterióre con-
viziunilord teritoriale 'si potd atasa duol ofi- trarii acestord suntd i rdnadnil desfiintate.

REGULAMENTII
ASUPRA DOROBANT1LORU
(Decretii din 14 Decernbre 1870)

TITLULU I Art. 7. Fie-care escadronil so imparte in

scuade, a cdroril numdril merge in ordinii na-
Organisatinnea dorobantilorii tura15, peste totil escadronult.
Efectivuld scuadelord este de la 13 Irene' la
Art. 1. Dorobantil snutil 11141 din totalulii 21 Omeni, in care se nume'rd i sefnlii lord.
tinerilord trasi la soil, alegendu-se dintre cel Ud scuadit va fi comandatd de un brigadier.
on nqlóce de a se sustine intr'acestil corp si Dued scuade sed mai multe seri semi-pluto-
earl vorti presinta garantil satisfacdtOre. nuld voril fi comaidate de land sergentii.
La repartitinnea lord, se va &Ala a se alege Escadronuld se imparte in patrn plutOne co-
din comunele cele mai apropiate de resedintele mandate de cel X ofi9eri a! escadronului si rio
ce ad a ocupa. sergentnlil-majoril.
Art. '2. Termenuld serviciulni in corpul do- La resedinta escadionului va mai fi un ser-
robantilor este de 7 ani si impiirtiti in 4 schim- gentii permanentii care va avea functiunea de
burl alternezd la serviciU. selimbandu-se Ia furiert.
fie-care 7 ile, osebitii de acCsta dorobantil Art. 8. Omenil diferiteloril scuado fac ser-
mai aspundd la concentrdri periodice pentru viciuld lord ordinard la locuri fixe, la resedinta
instructinne sal alte ehimIri eventuale pen- districtului, sill pe Ia plasi. afard de temuite
trn servicii. cari suritii in orasele de resediutd ale escadrO-
Art. 3. Ori-ce dorobant póte servi mai mult nelorii unde nu potil alterna totd aceiasi do-
de cdtd und termend, de va Onsusi conditin- robanti.
nile eerute. Numerulii si forta scuadelor ce intrd in ser-
Durata noului termend de ingagiare se fi- vicid se determind de comandantuld escadro-
xizd dupd regulamentuldingagiamentelor vo- aului, potrivitd cu necesitdtile serviciulul prin
luntare. intelegere cu prefectuld.
Art. 4. Dorobantnl liberat din servicid este Art. 9. Aceste fractii fiindd impdrtite ast-
detonl a face parte din militii pdnd la etatea fold in privinta serviciului dupd circumscrip-
prescrisd de lege. tinnile teritoriale, efectivuld lord nu este e-
Art. 5. Corpuld dorobantilord se compune gald; eamenil catord patrn schimburi de la nna
de atdtea escadrOne, chtedistricte stint in terd Bed mai multe pId1i, iiii cel de la regedinta di-
dad alte inalte decrete an aril decide alt-fel. strictului stint sub comanda unuia din ofieeril
In districtele uncle se afld gi escadrOne de escadronului.
géndarmi cAldri, servicinld dorobantilor pre- Fie-care schimbil al unel Subprefecturi for-
scris in acestd reguiament se executd, pentru mézd ud brigadd (cdpraril) compusd din Ome-
rcgedinta acelui districtil de dare escadronul nii luati din maT mite scnade si comandatd,
de gendarmi, in concurentd, cu cold de doro- dupd importanta sa, de und brigadierd sill de
bantl. und sergentd.
Art. 6. Fie-care escadrond pOte fi de dife- Dorobantil de la resedinta districtulul sant
rite mdrimi, in privinta timenilorii de trupd, asemenea impartiti in brigade forte de la 13
potrivitd en necesitiltile locale; cadrele oliçe- pOnd la 21 Omeni comandate de und brigadier,
rilorü thsi snntil totd aceleasi pentru tote e- candil dupil importanta serviciului intrit de
scadrOnele. Efeetivuld fie-ckul escadron este fandil la resedintii inteund schimbii, duod sea
www.dacoromanica.ro
determinatil printeunii inaltii decretii. mai multe brigade, ele se comandd de sergenti..
134 LEGI umi
Brigadele portal asemenoa numere cari se Art. 19. Intrarea schimburilori se face Du-
succedd pest() tag escadronuld. mineca, la ora 1 diva, amép, afera de lunele
Fie-care duos brigade vorti fi comandate de Maid, Inniit lulitI i Augustii, candid acesta
unt. sergenta. va fi la améfla.
Art. 10. Dorobantil unni districta formeza Art. 20. Candi sunta a intra de randil, do-
uni escadronil ce Oda numirea districtulni. robantil se aclund din vreme la domiciliul le-
Art. 11. Comandamentul ai directinnea ser- maul scuadel lord, care 'I inspectezi ai 'I por-
viciulni dorobantilorii fie-cdrul districta este nesce Ia comandantuld brigadei de schimbt.
incredintata nnuf ofiaer cn gradul de cdpitan. La cud candid brigade este compusii de O-
Art. 12. In privinta administratinuil, esca- meni din mai multe comnne sea &tune depdr-
dronuld este priviti ca corpt in parte. tate intre ele, aaa in end dorobantil ad fie an-
Art. 13. Cdpitanuld ca comandanta al esca- pusi la und drnmil lungii pind la domiciliuld
dronulni are terta indetorirea prescrisd prin aefului scuadel lord, iofnld brigadei de schimb
regulamentuld interiord alii trupelord le otarasce null punctil de intrunire mai judo-
Art. 14. Locotenentii ai sub-locotenentil milnatica 0 in drnmulapostulni, i atunci do-
snntd insercinati sub ordinile comandantulul robantii schimbillui nu se mai inspectézd de
cu functiunile ce comandantuld escadronului aefuld scuadel lora, ei numal de aeful brigadei
le ard delega specialmente i cu cele prescrise de schimbit
pentrn dengii in regulamentulii serviciulni in- Candid din cause localitatii nu se va putea
teriora ala trupelora clllàni. Acesta '1 pito indeplini niciacestd dispositiune, atunci se vor
tine pe toti la reaedinta escadronului spre a 'I intruni numai dorobantii din aceea0 conlimA
intrebuinta aci, la diferitele serviciice incum- séui catima, i vora pleca imprenna; la postil
ba dorobantilora, sea a fixa unnia sea la mai sub comanda celui mai vechit, care atunci este
multi dintr'Snaii reaedinta la plaaile cele mai rdspunytora de tinuta dorobantilord de sub
importante. Candid sunta a se aaecla oficeii1 in comandrel.
modil permanenta la alta garnisond de cat a- La casd ca intrunirea ad se fi falcutu 'naintr,
cea a stabului escadronului, trebuesce lid an- de a ajunge la posta, aefulid brigadei face ape-
torisatinne apaciali Ministeriald. Locotenentul lula Omenilora ail, le inspectézd imbracamin-
ai sub-locotenentnlu escadronului emend& cn tea, armature, echipamentnlii ai caii, ai in ur-
ajutornia sergentului-majorit cele 4 plutene ma porneseil impreuna la postd pe drumnl cel
in cale se sub-imparte eacadronulii la exerci- mai scurtit
tii tactico Apelul i inspectia se face asemenea la post,
Art. 15. Mai multe escadrOne formeza unii candd iutrunirea brigadel se va fi fent acolo.
diviziond sub comanda unni majorit Art. 21. Candi una dorobantil va fi lipsitii
Art. 19. Diviziunile tariteriale i subdivi- de la rancla din canal de bola, e detoril a tri-
zinnile add inspectoriile de derobanti ail sub mite aefulul bilge lei unid certificatil din par-
ordine dorobantil din circumscriptiunea lord. tea primarului, atestanda bele, ei a vesti pe
Art. 17. Pentru servicil co aunt chiamati a sefula scuadei sidle de bele sea. Certificatulii
face, dorobantil aunt puai sub antoritatea Mi- va fi vizata ai de mediculd arondismentului de
nisteralni do resbelit Ministernlui de interne, ve fi in apropiere.
Ministertflui do justitie i Ministeruld de fi- §efuld brigadei, Indudhl null asemenea
nance. prosinta subprefectului spre a jnstifica ab-
senta, ai in urmd 'lli tramite comandantului
TITLULIT II de escadrona pe lingd statuld de solda.
Art. 22. Cdndil dinteui brigadd ara lipsi
Cliiiimarea la servleil i instructInnea mai multi de duol dorobanti, aefula brigadei
dorobantiloril. GratitIcatille acorda- va cere de la lefula scuadel respectivil a'l da
te. Invetrttura de carte i liste de alti Omeni in locii din schimbuld cola mai de-
partatil, raportanda despre acestd inlocuire o-
couduite i moralitate. fioerulni ce va veni in inspectia postultii sea
directil comandantului de escadrona, deed, in
CAPITOLITLII I cursuld septemitnei nu va verd pe la post nici
Chiantarea la servicit §i instructiu- nail ofigerd.
Art. 23. De ai intrarea in posta se face la
nea dorobantilorii amég ea la 1 ore' dupdamep, multi schimbil
SECTIUNEA. I inda e Mora a se afla la destinatia sea dna
de la nond ore de diminete, candid schimbuld
Chidniarea in activitate a dorobantilorii se face la 1 ori dupd amécla, ai la optii ore,
pentru serviciti ovdinar i peste rdnd candid acesta se face la amdp, spro a avea
Art. 18. Derobantil alternezil la serviciulfi timpll do exercithi, conformil prescriptinnilora
www.dacoromanica.ro
ordinar, schimbandu-se in fie-care septemani. de la sectia urmatere.
 ISILITARE 135

Art. 24. Presenta emenilord gi a cailorg ce nului va putea mince la regedinta sea pe mu
intru de rgiadg se constatg, la regedinta di- din el, spre a le complecta instructia, pentrn
strictului, de cgtre prefect seri directorul Pre- ea gi dengil ag fie in positinne a o preda doro-
fecturel, erg la plggI de egtre subprefecti gi la bantiloril in dilele in carl intrg de schimbii.
alte posturi iso)ate de geful autoritatil locale. Sergentii potil fi adugi la instructie la stat-
Art. 25. Din soldatil de rAtidg la regedinta majorulii escadronului, asemenea in qilele in
escadronului se dad gi ordonante (servitor)) pe earl intrA de schimbg.
la ofi9erl in numgrulg urrnAtord : Art. 33. Instructiunea dorobantiloril liberl
Comandantului do divizion duol soldati (no- pe la casele loiii se face Dumineca, la loctinta
mad de la escadronulii diu regedinta sea); sergentiloril set brigadieriloril In timp de duo6
Comandantului de eseadrong gi ofiçeriloril ore, intrunindu-se pe brigade ség pe scuade de
subaltern) Cite unulil. dare gefil Ion gi sub priveghiarea sergentulni.
Art. 26. Dorobantil trebninciogi la paza Candi) dorobantil unci scuade nu voril locui
temnitelord co suntd in oragele de regedintg inteacelail egtunii, adunarea se va face in cg-
ale escadrOneloril, acolo made acestea voril fi tunulg centralii. Acestg dispositinne se aplicg,
pose in sareina lorg, nu vorg fi destinati totii gi in privinta dorobantiloril noel scuade cari
aceiagi, earl se alteruzg numai intro el', la ti- no lociiescil in aceeagl comung.
nerea temniteloril, ci gradele ce se trgmit vor Déca fgrg strhgAnirea emeniloril se voril pu-
fi compuse pe rdndg din totl emenfi diferiteloril tea aduna la nu locil duog soil mai multe scum-
schimburi. de ele se vorg exersa impreung.
Art. 27. Dorobantil ce intro de guard& la Art. 34. Afarg de aceste adundri, fie-care
temnitg vorg intra de riaidg fArg cal. dorobantil este chigmatii pe fie-care ang de
Asemenea se póte destina mmii dorobantl duog ori sub arme pe timpg de cdte 15 dile
dupg natura serviciului ce ail a face, a intra (temna i primd-vera) neintrerul t, spre a priimi
de rAndil gird cal. la statii-majorulg escadronului seg altii locg
Fee de presentg ce se certificg de ofiçerii favorabild instructia practicg i teoreticg.
de intendentg localg, urmézg a argta esactil Pentru acesta el voril fi adunati peste rindul
presenta dorobantilort, cm sed fgrg calg. cgte a patra parte din efectivulii escadronuluT
Art. 28. Osebitil de serviciulg ordinarg do- care formezg ung schimbg liberg de servicii, si
robantil suntil chilmati la diferite serviciuri tinendu-se pe timpg de 15 dile la statil-majo-
gi peste Audit ruld escadronnlui, incepenffil cu schimbuhl ce
In easil de concentrare peste rdndd, ei aunt este a intra de serviciii celg mai tirdig.
detori a se aduna in grabg pe Ia locurile des- Art. 35. Epoca acestorg adungrl este lit sat&
tinate. a se fixa de catre comandantil de escadrene,
earl, nescapendii din vedere cg minim campu-
lui nu trebue impedicatg. vend alege timpulg
SECT1UNEA II celii mai disponibilii ce arii avea dorobantil.
Indatg, ce dorescil a face ug, asemenea adn-
Instrueiiunea dorobanYlora nare, comandantil de escadróne voril cere au-
torisatiunea prealabilg a Ministerului prin ca-
Art. 29. Dorobantil de randil aunt exersati lea erarchicg.
pe catil va fi cm putintg, in orele disponibile, Art. SG. Cu ocasiunea acestel concentrgri,
de cgtre gefil de posturi. Cell de la regedinta dorobantil se vorti exersa gi la tragerea in tin-
districtului set, la casil, gi cei de la plggi, aunt tg intrebuinthnffil cartugele i capsele regula-
exersati sub priveghiarea oficerilord i aceea a mentari. adica de ug cam-data 40 cartnge cn
comandantulni de escadront. glontd gi 20 órbe pe fie-care ang, peng ce re-
Art. 30. La intrarea i egirea schimburilor gulamentulii trageril in tintg, va determina
dorobantiI se exersezt in cursg de trei sell pa-
tru ore, nnindu-se dorobantil ce voril fi dispo- Art. 37. Recrntii suntil impArtiti pe schim-
nibill din schimbulg vechig, impreung cu toti burl in pgrti egale. EI nu smith' admigi la ser-
emenil schimbului celui nog, sub comanda ce- viciil maT ,inainte de a fi adunati pentru in-
In) mai mare la graffil siid celui mai vechig structie la stat-majorul escadronului pe timp
din ambii gefi de schimbil. de 20 dile, in care timpil li se va preda atatil
Exercitiulg ia sfirgitil la amedg ség la 1 org instructia militarg curatd disg, cdtul i cea tre-
dupg arue.á (dupg ano-timp). buinciósil lora ea agent): administrativI i jn-
Art. 31. Pentrn exorcitiuld dorobantilorg di ci art
Indatg derg dupg, terminarea recrutgreI
servg de norm& regulamentulii ex ercitiului tru-
peloril Wirt de se va putea en 20 dile inainte de ordinuld
Art. 32. §efii de brigade (cApraril) ffind o- de eliberarea clasel celei mai vechi, comandan-
bligati a se ocupa isolatil de instrtietiunea O- turd escadronului adung la regedinta sea pe toti
www.dacoromanica.ro
meniloril de sub comanda lord, gefuld escadro- re crutil pent ru instructie. Adunarea acésta nuri
136 LEGIIIIRI
scntesce de ilia una din cele-alte aduna,r1 pre- f dna, pe timeulii catii stintic la casele lord, ad
ye:4de in acesta regulamentii. urmeze la scaele comunale antdia instructin-
Modula concentrarei recretiloril la instruc- ne, adica citirea i scrierea.
tie va fi regulatil prin ordisril specialli ala Mi- Art. 43. La fade semestrulul de érna, a-
nisterului de resbelii dupa cererea gefnlui de did, la 1 Aprilie, comandantil eseadrónelora
escadronii, facuta. prin calea erarchicii. vorb' inainta divisiuuei teritoriale, prin calea
D6ca acesta, instructinne nu s'a pututti face erarehica, lista, de nnmele dorobantilora ce aix
inaintea liberdrei in militii a clasel celei mai nrmatil cursula, precum qi nota de progresulil
veal, locul recrutiloca se implinese in fie-care fdeutil, subscrise de invelatorii comunall dupa
schimbil de servicit, prin omeni din schimbu- lista ce va priimi de la fie-care comuna.
rile cele mai departate, astil-fela ea schimbuld Art. 44. La finele fie-earul semestru, co-
ed fie pe catii se va putea mai complectii. mandantii eseadiónelora voril inainta
Art. 38. Dopit terminarea fie-careia din con- mien! teritoriale, prin ealea erarehica, lista de
centrarile ce smith a se face la stata-majorulii instrnetiunea militarà. conduita qi moralitatca
escadronului , comandantuld dreseza unii ra- sergentilorii §i brigadierilorii,
porta detaliatil de mersulix ei progresula in-
structinnii i lid inaintéza comaudantuluidivi-
sinnei teritoriald prin ealea erarchica. TITLITLIJ III
Art. 39. Pentru exercitii marl anuale gi pen-
tru mobilisare in timpil de resbeld, dorobantil Despre calf dorobautlIoril
se concentreza conforma disposituunilorix legei
organice, i In urma a orainelora speciale a Mi-
nisterului de resbeld. CAPITOLULU UNICU

CAPITOL-nu- II Conditiunile cailorit dorobanlilorii si

despagulfirea acordatei ii casiti de per-
Gratificatiunile acordate dorobanploril dere.
Art. 40. Ganda nal militara din corpulii SE CTIITNEA I
dorobantiloril se distinge printeunil actil de
curagiii i devotamentil sea candil a Med ver- Conditiunile calului dorobanfului i obligatiu-
nnii serviciii peste cele ce era obligatil, ori a nile impuse la cumpC'rcitorea lui. Intreti-
riscata pericole serióse, póte fi recomandata nerea tonic.
Ministerului pentru ua gratificatie platita din
masa de intretinere a escadronului sea alte Art. 45. Dorobantnlii trebue Wel cumpere
fondnri. Acesta, grat:ficatie va fi fixata de Mi- ealulii din propriele séle mittlOce i six satis-
nistera dupix insemnatatea serviciulul. faca conditinnile urmatóre : talia celii pucinii
Art. 41. Totii subofieernlii,brigadierula sdil de 14 pumni, vdrsta de la 5 One' la 8 aul (Or-
soldatula dorobantii, care, in timpulii servicin- sta acésta trebue a o avea calulii la epoca pu-
lul, sea canda vorii fi liberi, va fi arestatii unil neril in serviciii), six nu alba, ride unix defectii
dezertora sea unit recrutii absenta, are clreptil care '1 aril face improprit servieinlui inteun
la na gratificatie de (}ece lel din sumele ce va cuvdnt six insufidsca conditinnile ealului de ca-
destina Ministerula de resbelii. valerie nsóra in ceea ce privesce eonformatin-
Dem va fi arestatil ver-unii militaril cn con- nea lui.
gedinlix expiratil, unil rezervistil ce n'a ajunsil Art. 46. Nici nn dorobantil nu'§i pOte eum-
la destinatinnea 1111 la timpa fara motive le- p.dra cal Vara aprobarea unei Comisiuni consti-
gale sea unix militianii cu chartiile in neregula, tuita, din : comandantula escadronului, unulii
va priimi asemeuea ui gratificatiune de cinci din ofipril qi veterinarnlii districtului sub pre-
lei dupix aprobarea Ministerului. iledinta comandantulul de eseadroila.
Aceste gratificatiunl nu se vorii da de call Comisiunea se institne de cate orl va fi tre-
pe Ina de piese justificative faeute de auto- buinta, chip& initiativa preqedintelni Qi decide
ritatile militare respective 1i coprinYtora de prin majoritatea voturilora.
tote am6nuntele neeesarii pent! u dovedirea Art. 47. Calula priimitii de Comisinne va fi
meritului. infieratil en nurndrula matricula ala ()multi
sub cOrnd qi Inscrisix cu tote semnalementele
CAPITOLULU III intennil controla alii escadronulul.
Art. 48. Nici Tina dorobant vest póte vin-
Invelatura de carte 0 lista de conduita de sea schimba calula ce and fi Mica bunil de
moralitatea dorobanplorti serviciii, afard numal de va gasi a Ina in loen'i
altula mal bawl. In asemenea, casii vinderea
www.dacoromanica.ro
Art. 42. Toti dorobantil suntil obligati ea séti schimbarea trebue aprobata, de comisinne.
 MIL1TARE 137

Art. 49. Gandd une calii nu mai e banil de cell momenta sub comauda until ofieere, per-
serviciii, dorobantulii e obligate ala reforma derea se constatd printeune procese-verbald
si a's1 cump6ra altuld. Reforma este pronun- ce trebue dresate chime atunci de ofieere, erd
ciati totu de Comisiunea instituite. dem calule este din trupa condusd de unit sub-
Art. 50. Dorobautula nu vaputea gjee nicl *ere sue brigadiere, see elude dorobantulii
ud-datd cd 'I a murita calulii see i s'a fu- se gesesce isolate, constatarea se face prin-
ratd, Me se, aducd dovéda primarului pfin ca- Vilna procesii-verbahl dresatil de primaruld
re se, constate acésta. loculuI, care va fi vestite despre acesta.
Inlocnirea calulta privesce pe dorobante, cu Art. 58. Procesulii-verbalii va mentiona in
dreptd de a reourge in contra furului ség in module celii mai dart impregiurarea in care
contra comunel, dim legea poliiei rurale are s'a intemplatii perderea si din ce caus e. se cre-
permite-o. do a fi provenitd.
Art. 51. Proem este poprite, a se face vre- Art. 59. Chnde din caust de serviehi nu se
ud retinero din solda dorobantului de cAtre §e- va fi ocasionatil mertea calulul, degl va fi do-
fil 861 ca s i so cumpere vre-unil efectil de benditil ver-unA,betesingil ce Para face impro-
imbrdedminte, asemenea sefil nu suntil inge.'- prie serviciului, dolobantulii are drepte la u6
duiti a face pe m4locitorI pentru cumplrarea despdgubire fixate: de Ministerule do iesbeld,
caluld dorobantilorii. calculate astil-felii ca impreund cn valere d. ca-
Art. 52. Furagiule cailore se de, de State lului sl nu treed eifra de 300 lel.
numai pe timpule dude dorobantil sunte con- Evaluatiunea calulni devenitlimpropriu ser-
cent rati; furaginl se cid sell in banl see in nature:, viciuluI se va face tote de Comisiunea eonsti-
dupe: cum Ministerule va fi otdritii prin ordi- tuiti.
nele speciale de la cart comandantil nu se pot Dorobantula este atunci obligate a'§I cum-
abate chiarii en consimtimentula dorobantilor. pera alte calii, si are facultatea a vinde calulii
Art. 53. Potcovitula cailord este in sarcina slii betejitil.
dorobantilore; comandantil pote incheia con- Art. 60. Mandatula peutru despdgubirea
tracte eu partieulari, lard Ina ale obliga de dorobantulul va fi ordonantatil nonainale.
Cate c dorobantult se indétorezi a pldti abo-
namentnle see convenitii directepotcovarulul.
Art. 51. Ingrijirea cailord §i vinderea lora TITLTJLU IV
se face prin veterinari al stabului.
Pentru casule de lipsi a nnorii asemenea ye- Funetiunile lie-arta gradi1. Registrulii
terinarI, dorobantil yore fi instruitl cum ad a de vizitatiune
procede la imbolndvirea cailoril, servindu-se
comandantule do eseadrone, pentiu acistd in- CAPITOLULt I
structiune, cu instructiunile elaborate de Mini-
sterula de resbele, §i publicate in Monitoruld
Odd No. 1, din annlii 1870. Dispositiun generale
Art. 55. Harnasamentula cailoril se intre-
tine de State ; unserea necesard se libereze Art. 61. Dispositiunile regulamentulul ser-
dorobantilore de care comandantula eseadro- viciulul interioril ale trupelorii alert este a-
nnlui din masa de intretinere, dup& autorisa- plicabile dorobantilore.
tiunea speciald sea generale:, datd, de sefula
circumscriptiunilore. CAPITOLULU II
Funcpunile speciale ale ofigeriloric
SECTIIINEA II de tote gradele
Despdgubirea acordatd de guvernit doro. SECTIUNEA I
bantilorii ce ii perdd caii din causa ser-
viciutui. ?efii de divisiond
Art. 56. Guvernulii acordd tie dcspdgubire, Art. 62. §efil de divisiona priveghiazd ser-
care se va determine prin evaluarea calului per- viciuld escadrenelore din circumscriptiunile lor
dutil ei care in nicl und casil nu va trece eifra in tote ramurile séle.
de 300 lei, dorobantiloril al cdrore cal mor in Art. 63. El nu se (=pd en detaliurile send-
impregiurdrI §i din cause inevitabill ale servi- ciulni, care trebue a fi regulate de comandan-
ciului, precum gone rep41 in escorte, urmd- ii escadrOnelore. Cu tote acestea, deca eI ob-
rirl de telhari si altele. serve, ore-care negligentil i neesactitate, stiti
Art. 57. In easarl de asemenea mortl, déca déca priimesce reclamatiuni, el cord compta
ealnid perite face parte din trupa puse, in a- de sitnatinnile serviciulul, indreptézd neregn-
www.dacoromanica.ro
 1:S8 LEGIMRI
lb ce gAsesc si dad tote ordinele giinstructin- I ritatea superiere infiintarea urgente a tutulor
nde proprii a asigura cea mai butte directiune. F '1
Art. 64. Pentru acestil sfirgitii le este re- Art. 69. Aprovisionarea furaginluI este ob-
servatil de a regula prin circuldri Bed ordine jectuld unei atentiuni speciale a gefulni de di-
de di detaliate modul curn trebnie a urma pen- visiond. Eld se asigurd déca furagiule este de
tru executinnea legiborti, regulamentelord gi bun g. cualitate i cleca se distribuesce in man-
instrtictinnilort de earl se depertézA unele es- titate reglernentare, precumil si deed, lacmiele
t.adrene. suntil bine alese.
Sunt asernenea insercinati de a directa prin Art. 70. Se asigure din registruld aflatil la
aeeleagi micilece aplicatiunea rnesurilord pre- fie-care Subprefecturft déce comandantul esca-
s?rise de antoritatea superiOre. dronulul gi ofigerii sel a fecutil inspectinnile
trt. 65. EI asistd pe câtti va fi cu putinte regulamentare i subscrio ensusi, fecende men-
la adunerile ce se fend dorobantilord la statd- tiune despre stares in care a gesite postnlii.
majorule escadremelore pentru instructie spre Art. 71. Dupe, terminarea inspectinnil until
directa gi a'l da nnitatea cnvenite. escadronii, cornandantrile divisionului dreséze
Art. 66. Comandantnle divisiontalui e de- une procese-verbale dataliate, aretendil starea
torii a inspecta escadrenele din circumscriptiu- in care l'a gesitd, relele ce va fi intempinatil
nea sea, precumii gi parte din subprefecturi i gi mesurile de indreptare ce snntd de luatii.
altp posturi puse In sarcina dorobantilor (deca Procesul-verbale va fi in triple expeditinne :
nu le va pntea inspecta pe tote din cause, li- une exemplard 'lit va lesa la escadrone, nnuld
psei de timp)uA-datil pe fie-care trimestru, cal- 'le pestrezd, pentrn sine spre alt avea in ye-
culande ca &toe inspectiuni se se efectueze le, dere la inspectinnea viitere, si a se asigura (Mel
epocele die concentrarea Omenilord pentrn in- s'a executat cele recomandate, gi al treilea lid
structiune. va inainta gefului de subclisinne teritoriale.
Astil-feld va putea inspecta toti emenil fie- Art. 72. Osebite de periodica revisinne, co-
cerni escadrond gi se va putea asigura de sta- mandantuld divisionului mai pole face gi in-
rea intregului escadrond fere a avea trebuinte spectiunlinapoiate unora din posturl, spre a se
95, concentreze Omenil expresil pentru inspec- asigura de modnle executerel serviciulni.
tiune. Art. 73. Inaiute de a incepe revisiunea pe-
Inspectiunile acestea nu trebue sA coincide riodice, cornandantuld divisionulni forméze un
nici uit-date on inspectiunileadministrative sed itinerarie pe care 116 supuse comandantului
cele generale, ci aceste din urme trebuesc tot- subdivisinneT.
de-una precedate de inspectiunile divizionare. Intinerariulil acesta va cuprinde pe cdttl se
Art. 67. Comandantuld divisionulni, sosind póte anurne cdte dile va petrece in fie-care di-
la regedinta escadronului examinéze instruc- strictd, gi ele nu se pete schimba de catti in
tiunea. ofigerilord, subofigerilord i soldatilord, casuri bine cuventate sOti cele de forte, majore.
gi le inspectéze armetura i echipamentulA. Art. 74. Pentru ori-ce deplasare avende de
El profiti de concentrarea dorobantilor spre scope inspectiunea trirnestria1 i semestriale
a le recomanda observatiunea detoriilore ce de divisiond seti insogirea cornandantului de
servicinlii le impune gi relit pentru servicid. subdivisiune ori a inspectorului generale, co-
Ca ocasinnea inspectiund, comandantuld di- mandantuld divisionului are dreptd la cheltueli
visionului se asigure deca turpa Il priimesce de transportd, bilete de drunid de ford see
regulate solda i alte alocatiunl gi asculte re- foi de poste. dupe natura drumului ce va face
clarnatinnile. ferA altA indemnitate.
Eld se asigure déca cail dorobantilord smite Art.75. Comandantule divisionulni tine re-
bine intretinuti si ad cualitatile cerute, gi pen- gistru personalulni ofigeriIord unde suntd In-
tl u cei ce nu vorii avea cal buni, aviseze Comi- scrise tete pedepsele ofigerilord din divisione,
siunea ca 86'1 indétorezo Cft cumpera altil. si de cluoe orl pe ane (1 Ianuarie i lIulie) pu-
Asemenea gefulti de divisiond se informéze ne note asupracondnitel lor militare gi private.
de la cornandantii de escadrene, dem autorite- Art. 76. Pentru serviciuld de cancelarie, co-
tile cu cari sunte in relatiuni de servicid se mandantnl de divisione 'II pete ataga un grad
mantine In limitele regulamentului de fage, gi inferior(' luate din escadronuld districtulni de
déca ad ce-va de reclarnatii contra acestor an- regedinte precum gi cAnd este nevoe imperiesd
toritetl. Uli ordonante din fie-care schirnbii, &Mare see
Art. 68. Comandantule divisionului se in- pe josd, pentru expedierea chArtiiloril.
forméze pretutindenea, deal, dorobantil ad ca- Art. 77. Drepturile de pedepsd, gi de inain-
sarme i grajduri incepetere giingrijitecu cele tare, prevedute in regulamentuld serviciului
trebuinciese. interioril, pentrn comandantiT de regimente, se
In case de lipse, ordone comandantului de exercitézli la dorobanti de &etre cornandantil
escadronii a sterai la Consiliuld jndetian, spre de divisionil , pentru escadrOnele de sub co-
www.dacoromanica.ro
a se infiinta see complecta, cerendil prin auto- mande-le.
 IfILITARB 100
Art. 78. Pentrn ajutorii la indeplinirea In- ai deca nu dail hood la reelamatiuni prin supd-
endrilord totti de biurod, comandantil de divi- riff, abaft., abnsd de putere sal esese, co-
mond li potti ataga jo unulti din (April esea- mise sub pretixtu a sl face fuuctiunea.
drenulul, din reeedinta ce ocupd, fend insd ca Se asignrd deca nu suntil pretentiuni contra
acesta ad fie scutitii de serviciuld eseadronului. dorobantilord din partea Subprefecturelort pi
altorti antorit&ti, dem nu suntii plAngorl din
SECTIUNEA II partea dorobantilord contra autoritAtilord pe
ling& earl aunt dati a servi, i deca el nu aunt
.§"efii de eseadiróne intrebuintats la servicturi strAine misinuel lor.
Art. 85. Comanclantull escadrenului vial-
Art. 79. iefii de escadrOne cornandd toti do- tezd casarmelo ai grajdurileai vede deed anntii
robantil districtului, avendil sub ordinelelord tinute in -era mai perfect& curdtenie, deed nu
cfieerii destinati unui escadrouti. se faed striedciuni ai decd. Omenii ad Inrad lo-
Art. 80. §etii do escadrOne suutd speerall cuintd precum aidéea lenanelo suotü intrebain-
insdreinati en directiunea i detal1 serviciu tate eu ieonomie. Eli vede asemenea de,d eail
lui dorobantilorti de subcomandantuld lor, pri- suntii bine intretinuti, in fine exam'nezin sta-
vcghlendii executiucea. Ei intretind pentru a- nce, imbrikamintei, echipamentului i o an-
costil efirgitti relatiuui directe cii anteritatile miturel.
civile i nuilitaro, In limitele fixate in preseuta Art. Si. Faragiuld cailoril este objeetuld
ordenantd. unel irinutióse ingrijiri a comandantului do es-
Art. Si. Cea d'hutliti grijd a unui comen- cadnonu; pentru aodsta eld se inforniezil deed
dantti do eseadrond este de a inspira ofigeri- este de blind cualitatc ei deed BO distribra, in
lord ai dorobantilerti de sub brdinele leet en- euantitatca rc gula men tail.
noseinta i ameruld detoriilord ce suntii chid- Asemenea so asiguid deed loranle de pas:li-
inati a indeplini gi a thlesni practiea servi- no iuchiriate pe timpull vend 50 intrebnintezd
chiral prin Consiliele séle , prin deépta litre- en economic si deed nu se feed striedeitun la
bintare a antoritdtii i printend neintreruptd holdele proptietariloni vecinl.
stdruintd pentru lranuld lord trait; eld este Art. 87. Comandantnlil de escadrond se in-
intermediaruld indispensabild pentru tote ce- forma& deca solda se pldtesce regulati time-
rerile lord; eld trebue sd cunóscii, earacteruld nilord do eatre sergenti, cdndil se priimesce de
gi inteligenta fie-cdruia din ei, spre a so putea la eseadronti, deed lie-care dorobantil plisme-
pronnncia in tote impregiurdrile en IA dreptate see ceea ce i se cuvine ei in fine dem nu suntii
lurainatd. Eli este respumptord de pohtia, reclamatil.
discipline, tinuta, instructiunea militard si spe- Art, SS. Comandantul escadronului nu tier-
ciald urecum si de administratiunea eseadro- mite a se face ai nu face nici singling ram nd
nului add. p ;pare do solfil ei mei In& colect& pF ntin intlin-
Art. 82. Cu tutd theptuld reservatil gefului tare do imhrdedminte, furagid, potcovit, g c.l.
+3 divisiond de a atrage atentiunea prin cir- nici unui dorobantd din eseadronuld add.
enlAri ai online cam escadróne pentru modal krt. 89. Eld se mai asigurd din registruld
exocutiunei regulamentelori, eefil do eseadiO- afiatu la Subprefecturd, deca ofieeril ad fdeutti
ne conserv& facultatea de a aminti direct sub- revisiile regulamentare. Cereetezd. asemenea
alternilord lord, prin ordine, eandd cunose ne- deca on ()maim-tea acestoru revisit s'ad pus-6 la
cesitatea, dispositiunile regulamentelord exereitid Omenil disponibill,li s'ati fitentii teo-
Art. 83. Comandantulti de escadrond este rie, precumil gi déca sergentii still brigadieril
obligatli a inspeeta dorobantil aflati de randil seotii Omenii disponibill la exercititi, precum gi
pe la Subprefectnri, temnite, ai alto posturl deca la intrarea i eaireaschimburilorti se face
rai-datd la fie-care trimestru. exercitid conformi prescriptiuniltnii acestei or-
Inspectinnile vend fi combinate astii-felh ea donante.
po eltd va fi putintd ad Be gasesci do timid Subtonie dnsui Iii registruld respectiv men-
altd sebimbii do citd cold aflatti la inspeetin- tionAndti stana In care a gAsitd pestulti la in-
nea precedentd i niei n&-dati in acelaeltimp spectinne.
cu inspectiunile generale. séd cu acele ce so fee Art. 90. Osehitti de inepectiunea periodied,
de comandantuld de divisiuse, subclivisiune gi comandantuld eseadrenuini e datord a face ai
do divisiond. inspectil inapoiate pe la uncle posturi spre a
Derobantil in lierviciti la reaedinta distric- se incredinta cum se executa serviciuld.
tului fiinthi sub privegherea comandantului de Art. 91. CAndd comandantulti thvisionnhui
cscadronii vord fi inspectaV necontenitd. va lua ran sine pe comandautuld de eseadrond
Art. 84. Cu ocasinnea inspectinnii, coman- in inspeetua ileum din posturi de pe la Subpre-
dantadd de eseadrond cereetded deed doroban- fecturi, penttu posturile visitate se va tine ina
tii Ii facd exactd serviciulti lord, ddea in cur- sema comandautului de eseadronti. ea inapra-
www.dacoromanica.ro
s le ce fine pentru servicid se portd cu euviintg, tia fdet.td.de ddnsul, gi se va numera intre in-
10
140 LEGIIIIRI
spectiile ce este obligatU a face la fie-care tri- gulamentarg, precumil. 0 a lemneloril de a se
rnestru. intrebuinta cu economic.
Pentrnacesta comandantulti eseadrontdul va Art. 99. El se asigurg dem dorobantil facil
subseinna in registrultd de visiiatiune in josul exercititt la intrarea §i egirea schimburilorti
subscrieril comandantului de divisionti spre a precum gi in orele gi fac teorie Ome-
face actU de presentg. niloritpresenti asnpra instructiunel militare gi
Art. 92. Comandantul escadronului va tine speciale a dorobantilord.
gi unit registru in care se Be veq.g soldatil de- El subscriii in registrulii respeetivii, ardtind
sertorl i recrutil absentl ce trebneseti urmg- starea in care a OAHU postulu la inspectie.
rift. Aerstil registru trebue a fi tinutu in totil Art. 100. Locotenentil gi sublocotenentil se
dé-una la curentil aga in edtd in totil momen- informéze prin comuna deed dorobantil se a-
tuld srt se pad vedea ce desertori odd. reeruti dual Dumineea la exercitiii.
s'ati prinsu gi earl mai suntil de urmgritd. Art. 101. Déca in timpulti cfndd ofiperii se
La fie-care finitil de lung trgmite Ministeru- ggsescii prin pIài ala vre-ag impreginrare
lul und. extractil din acesta, spre a se vedea ze- extraordillurg, se transportii indatg la locali-
lull 9 activitatea ce depunti. tate gi raportezil comandantulni de escadronil
Und asemenea registru se va da la fie-care imediath.
plead pentru a servi la urmkire Art. 102. Dupe terminarea fie-egrei inspec-
tiuni, ofiperulti, intoregodu sela statt-majorul
SECTIUNEA III escadronului, se presintg comandantululin mice
tinutg de serviciii, i If infksizi unit raportil
Locotenenki i sublocotenenti dotaliatit asupra resultatului inspectiunel.
Art. 103. La depunerea furagiulni pe la
Art.93. Locotenentil i sublocotenentil Bunt plegi, locotenentil gisublocetenentil , te-osal
pugi la dispositia comandantilorit de escadrOne pentru posturile ee apartincomandantulai lor,
pentru tote ramurile serviciului, gi ad. obici- morel a face constatarea.
nuitil reledinte stabile', in ace* comung en Art. 101. Leeotenentil gi sablocotenentii
statil-msjoruld escadronulul unde alternezU. Li tinti livretil de Omenil gi cab plutOnelorU co le
se pgte lug desemna, in moduld Exat mai sus, sunuti incredintate.
la altg regedintg.
Art. 94. Fie-care din acegti ofiçeri are sub SECTIUNEA IV
comandamentnl sen und numgrd de scnade edt
so póte mai egale en alit eelord-alti ofiçeri. Modulii de inlocuire provisorie a oficerilarg,
Tote brigadele ce facd servicitt la unit postii, in can't de vacantd, absenici séii bold
in ate patru schimburile, suntii puse sub co-
mandamentulii aceluiagi ofiçeril. Art. 105. Cana autoritatea saperigorg mu
Locotenentil gi sublocotenentil comand sena- va fi dispusti altd-felt, in timpulti vacantelora
dele pnse sub ordinele lorit i snail response- de functiuni gi in casti de absent& FAA bOle,
bill de politia, disciplina, echipamentulit gi ar-inlocuirile provisoriti pentru fie-care pada do
mgtura loud., precum gi de starea cailoril lord. oficerii sg se facg astii-felii :
Art. 95. Locotenentil gi sublecotenentil vi- Comandantulii de divisionti prin comandan-
sitdzg brigadele aflate prinposturi ori de Cate tulti de escadronii aid. districtultil undo este
ori va gesi do euviinte comandantuldeseadro- reedinta divisionnlul.
nului, care calculdea visitatiunile aga ea se se Acdstg inlocuire In ceea ce privesce numal
ggsesed totil-dé-una de rind la serviciU uh altg expeduirea lucrurilorit curonte.
brigade de cdtd coea ce se va fi allatil la visi- Comandantulti de eseadrond prin locotenent,
tatiunea preeedente. seit in Huse de locotenentd, prin sublocotenen-
Art. 96. La inspeetiunile prin pliii, locoto- tulii celti mai vechid.
tenentii i sublocotenentil se informezg de la
Subprefeeturi i alto autoritgti locale, dem
dorobantil implinescit serviciulti cu exactitate, C API T OLULIJ III
dgeg, nu dad limit la ver-mi plamgere gi in fine
eldca dorobantil nu ail ver-ue reclamatiune de Functiunile sub-ofiferdorit gi, brigadie-
Matte.
Art. 97. Acegti ofiçerl facti ins1 ectia easar- rdorg, i registrulit de vizitatie
tnelor, giajclurilor i a milord, tree ue revistg
detaliatg asupra tutuloru efecteloiti de imbrg- SECTIIINEA I
ceminte si echipament aflate asupra OmenilorU.
AO. 98. In aceste revisii ofiçtril suntd in- Sergeng-majorknuntirea lord
detorati a exersa uC exactil priveghere asupra
furagiului spre a se imperti inwww.dacoromanica.ro
cuantitatea re- Art. 106. Sergentuld-majorti este pusA sub
 MILITARE 141

ordinile comandantultii de escadron pentru di- disponibili; &it pentru cel liberl de la serviciti,
feri tele servicil privitOre la stat-majorulti es- se va asigura clOca se exercita in bite Dumine-
cadronulul. cele prin comunele lord.
Elil este insarcinat eu tote indetoririle puse Art. 115. Elti directéz h comand5 exerci-
&supra lui prin regulamentuld serviciului in- tiurile brigadelord intrunite la intrarea i egi-
teriorti alit trupelor clàri, pe cat este compa- rea lord din schimburi in orele prescrise.
tibile cu corpulii dorobantilorti, precum gi ccle- Art. 116. Asista la facerea schimburilorti
alte obligatil atribuite adjutantilorti sub-ofi- intro brigade, dupa ce mai antdid a inspectatii
çeri gi vacmaistripintrn cdtti inddtoririle ace- nonlii gi vechiulti schimbd, spre a se incredinta
store ard fi indispensabile institutiunil doro- do starea cailord gi efectelord de diferite cate-
bantilorti. goril, precum gi de instructiunea teoretica a 6-
Art. 107. Sergentil-majorl se ia dintre menilord.
sergentil armatel permanente sOti dintre eel Art. 117. Eld este obligat a face inspectii,
trecuti in reservA Bed liberati. Asemenea el cold pueind na-data pe lunk pe la casele lord,
potd fi numiti dintro sergentii de dorobanti al Omenilord afer5 din rindd, din circumscriptia,
until escadrond gi cari s'ar indétora la ua pre- sa, fie el din ori-ce brigad5., spre a se asigura
sent5, sub arme continua.. clOca cail suntti bine hraniti gi deed tote efec-
Art. 108. Sergentil-rnajori suntd Uteri a tele de ori-ce categorie suntd bine tinute; fie
contracta inainte de numirea lor mid Ingagia- vorii informa en scrupulositate de la primaril
mould voluntard pe t rmenuld prevelutti in respectivl d6ca Omenil ad bung conduitd pe la
legea recrutatiel. casele lord gi, in cast de a descoperi Cd parte
El se numescii in functiunca acésta do co- diu dorobanti lasd de derail in privinta mora-
mandantuld diviziel teritoiiale respective dupa lititil gi a conduitel, va intretine und procesti-
raportuld comandantului escadronului trans- verbald cu primaruld comunel , pe care 1111 in-
mis prin calea erarchica", gi nu pot perde func- aintézd en report comandantului de escadron.
tium a de catfi pentrn casuri de casare prey& Art. 118. Eld dresOz5 la fie-care schimb5
pta in serviciuld interiord. Mal pot fi aseme- Oath de sold5, certificath de dansuld gi vizatit
nea traimigi directd de catre Minister& de sub-prefectd, dupa care priimesce de la es-
Art. 109. In cast do casare, sergentul-ma- cadronil banii i II distribue Omenilort.
joril este obligatd a indeplini termenuld inga- Solda i hrana lui, precum gi furagiuld ca-
geril see in trupelo din armata permanenta gi mini i se platesco in permanent5.
in corpulii desemnat de comandantuld diviziel Art. 119. Elti pOte fi chigmatd la statd-
teriteriald. majoruld escadronului, pentru instructie, dei
&ate off comandantuld de escadrond va credo
SECTIUNE1 II de trebuintd.
Art. 120. In casii candd va lua sciintil de la.
Sergenlii ci sergentuld furiera autoriatile civile c Omenil dap' pentm servi-
cid pa MO acele autorititti nu indeplinescii
Sergentil permanenti cu strictete ordinile date, seri punt negligentit
Art. 110. La fie-care Subprefectuta se va o- in executarea lord, va lua pe data urgente
randui unit sergent care va sta in permanent5, energice mCstirl de indreptare, gi in caeuri gra-
gi a carui numire se va face dupi moduli"' are- ve va raporta urgentd comandantului esca-
tatii pentni sergentulti-majord. dronulul.
Art. 111. Acestii sergentii priimesce in per- Sergentii
menent5 solda ei hrana.
Art. 112. Sergentuld oermanentii tine tote Art. 121. Sergentii cenu Bunt sergenti per-
registrele privitóre la circumscriptiunea sa, manenti, tint numal contrólele scuadelord ce
precum gi contrOle nominale de Omeni gi cal, compued semi lutonuld lord gi suntd suptigi
ale scuadeloiti plutonului de sub comancla'l gi ca astil-felti la tote indétoririle prescrise pen-
ale diferitelord brigade ce intru de servicit ; tru sergentl in regulamentuld serviciulul in-
tine inventaruld mobilierulul casarmel gi graj- teriord.
dulul dorobantilori:; ingrijesce conseivarea fu- Art. 122. Cana daneil intru in achimbi
ragelord gi lemnelord, piecum gi a alter ma- euntul subordinati scrgentului permanent&
teriale. Art. 123. Sergentil suntul respunptori de
Art. 113. Elit este resdunptord atatti de instructiunea, discipline, tinerea in bi ea stare
tett ce este presciisil in ai ticolul prccecl_nt Pât a echipamentului, imbr5cdmintel, a cailor tu-
gi de intretinerea cailord gi efecteloril de deo- tulorti inneniloid de semi platonuld lord.
sebite categoril.
Art. 114. Instructia ó nenilord din circum- Sergentulii furieril
scriptiunea sa II este special incredintat5, pen-
tru care finittl elti va exercita Omenil de rindti Art. 124. Sergentulti furieril eta asemenea
www.dacoromanica.ro
142 LEGIUIRI
in permanentit la statil-majornlii escadronului en sub-prefectuld, déca la acea Subprefectufd
gi se afll sub ordinile directe ale sergentului- nu se afil sergentii sed sergentd permanentd.
majord ; indétoririle sele Bunt prescrise in sere Visitare a comunelord se face totil-de-una din
viciulti interiord. duoI dorobantii, 611 gOnele gi patrulele dupl.
trebuintl.
Art. 133. Furagiuld silemnelo trebuinciese
SECTIIINEA III le va priimi de la sergentuld permanentil In
ratil reglementare.
Brigadierii pri de scuade §i de brigade Art. 134. §efulii brigadel tine livretil de (5-
mean' brigadei séle.
§efil do brigade Art. 135. §efulii brigadel , care va libera
dorobantiI din serviciii , set care ard scnti pe
Art. 125. Sefuld de brigadd este imediatd ceI de raffia, va fi aspru pedepsitii.
sub ordinile sergentului de schimbd gi perma- Art. 136. La schimbarea din postil séii in
nent, ei e deter ari executa, in limitele legilorii cursuld sdpthidneI , comunicl, dorobantiloril
gi reglcmentelord, ordinile autoritltilor pe lin- numele gi semnalimentele indivi4ilor ce suntU
g5) care feed servicid , relativii la serviciuld edntati a se prinde si care se credo a fi spliji-
Statulul. niti in drumuld a celord dorobanti sed in coma-
Canda densuld aril fi fostil intrebuintat5 do nele lord si le ordoniI a'r prinde.
etre antoritatea pe Rugg care este dat la mid Art. 137. Dumineca. chndil nu este de son-
servichi cc este contrariii ordinilord priimite vicid sefuld brigadei adunii emenii edT la exer-
de la s flu sii militari, va raporta casuld prili eitid, conformil presciiptiunilord de la art. 33.
sergen ruin permanentd comandantului de es-
cadn nii, fuse va fi Mort a executa serviciuld §..11 de scuade
cerutd.
Art. 123. Cea d'ânteiii detorie a unul sad Art. 138. Brigadieril gefi de scuade se con-
de brigadi, este a da emenilord de sub ordinile forma dispositiumlor relative la brigadieri din
sae exempla de zelii. activitate, ordine gi an- regulamentuld serviciului interioril aid tripe-
pnnere ; lui trebue art exerscze autoritatea cd- lord cala.i.
tre inf riorii Bei en bung judecatl gi fd.rd as- DenglI snail rdspunqetori de instiuctiunea,
prime I red Mr/ familiaritate. discipline si tinuta dorobantilor din senada bon
Eld este respunpord de totti ce se atinge Art. 139. Densii au a ingriji ca email de
de serv:cid, tinuta, poliya , si buna ordino in rindii din scuada lord ad intre exactil in ser-
brigada a, precum sei de starea cailord. vicid la schimbulii lord. Pentru acésta densil
Art. 127. ElU intrebuintag eltre subordi- tind und controld do Omen1 dhi scuada lo:d a-
natii sdi mnpecele de intheptare la care regu- rangiati pe schimburI.
lament) le II dd dreptii, gi (idea acestea nu sund Lipsa nominall a Omenilorii ce intrl de scr-
de ajuene, cid rapol tag, gefilord ; nu trebue Insd vied din scuada lord o predaii gefilord de bri-
a ulta mei nii-datit el, prin influenta sa moral. gadd cu aretare de motivele pentru earl veri-
trebu- a le lnsefln iubirea detoriiloril i exem- unalii din dorobanti a Upend de la rindul sett
plaid de demnitate personal. ce trebue a ea- Art. 140. tefulii do smell', este sabortlo-
racteri>a, emenil din corpulii dorobantilord. natd eefuld do brigade',
Art. 123. Pentru modal intigrii in serviciii
cu brigeida, el se emifoi me prescriptillold de SECTIUNEA lv
la art. 19 ei cele urrndtere.
Art. 129. Sorviciuld dorebantilord ds Ia Begistru de visitatie
Sub-pref eturg este regulatil de cltre sefulli
brigadei care gi este respunptoril de moduld Art. 141. La fie-care Subprefecturl va fi
ex rcittiilui. und registru separatd in duod pert!.
Art. 130. fului brigadeT nu pete lipsi de In partea I ee void face inscriptiunile asnpra
la poste pentru verl-und serviciii do CAM nu- inspectáril iostulul do care eel' in dreptd :
mal cu orclinuld lelilorul militari. era' partea II va coprinde inventariald asupra
Art. 131. In orele dispenibile scOto la exer- tutulord objectelort poetulel.
citiii dcrobantii de care va putea diepune. Art. 142. Acestii registru sigilatd si pars-
Art. 132. §efulii brigadel pregatesce ei re- fatd, avendd a justifica visitarea postului de
gular), cele trebuinciese pentru transferarea a- cdtre eel in dreptii, se va tine de sergentuld
restantilord, executarea mandatelord j udecato- permanentil add sergentuld sea brigadicruld
read i aclucerea Omenilord eerutl de Tribunale. do schimbil
Fece ennoscutil dorobantilord ordinile ce p ii- -krt. 143. Chelteelele tufiintliii a:meter re-
mesce, trdmite dorebanti In visitatiunea co- gistre so void suporta de masa de intretinere
niunelorii, in gone ei in patrulewww.dacoromanica.ro
prin intelegere a eseadreneloril de dorobanti.
 MIL1TARE 14 3

cuvinte de batjoeord Ia adresa autorititiloril

TITLULt V constituite, scripturi, afi§e §i placarde, incen-
diarea provocandli la revolti, la rescóle, Ia asa
Autoritatea lllinistereloi asupra doro- sinato §i la jafuri.
bantiloril si raporturile acestor41 din Mvalirea en violentit inteuna sed.' mai multe
Tana, atatil en Ministerele dal ,j1 en statiunl telegrafice ei deriraarea de dare in-
divip rosvrItitorl a aparatelord de telegrafie
celealte autoritiitl chile sl militare. electried add aeriaml.
Degradarea unei pdrti ore-care a cell drn-
CAPITOL-ULU I murilord de ferd comisd in reunire resvrAtitdre
cu rebeliuni §i jafil ;
§i in generald tote evenimentele cari cord
Autoritatea JLlinisterelorü asupra doro- rnesuri urgente qi otiritOre sed pentru a pre-
banplor4 veni desordinea add pentru a o potoli.
Art. 146. Raporturile asupra acestoril eve-
SECTITJNEA I nimente voril fi acute astir-fold :
Pentru cele ce s'ar ivi la re§edinta districtu-
.Autoritatea.731inisterului de resbeld lul seil in apropiere, de eitre gefil de eseadrtine.
Pentru celepetreente min Subprefecturi di-
Art. 144. Mnisternlii de reeb31 are sub an- rectd dc eiltre *aril eseadronulul aflatl acolo,
tocitatea ei in atributiunile sae organisatia, end in lipsa acestora sergentil permanentt Bed
cornandamentuld i caecutarea regulamentarä seili posturilord vord avisa urgentb pe coman-
a tutuloril partiloed servieiului. dantuld escalronului.
Recrutarea, inaintarea, sch:mbur il dintr'en
corpd intealtuld , concediurile, liberarea de SECTIUNEA II
termend.
Ordinuld interiord, instruetiunea , politia Ii Autoritatea Ministerului de interne
discipline, tinuta, armiitura solda, ecbipamen-
tuld, aprovisionerea furagelosil §i lemnelord §i Art. 147. Mdsurile trebuinciese sere a a-
verificarea cora ptabilitiii, inspeetiile §i in fine sigura liniseea tdriT. pentru mentinerea erdi-
opera-0.1mile militare de totti alua. nei pentra executarea logilord §1 regularnen-
Art. 145. MInist'ruld de resb-ld va fi in- telord de administratie publied emend de la
cunosciintatil prin reporturi directe din par- Ministeruld de interne.
tea escadrOnelord pentru unele din evenimen- Eld di ordine pentru politia generald §1 peu-
tele insemnate p-trecute in eiscumscrip-tiunea tru siguranta Statulul.
fie-cdrui eseadiond ei despre earl aril avea cu. Art. 148. Eocadrenele de dorobanti rapor-
noseintd, precum erect area celord ce iudemnil tezd direct Ministerulni de interne pentru tote
seldatii a deserte, precum §i a persOnelord in- casurile, despre earl suntd obligati prin artico-
trebuintate a rr dice planuld ora§elord §i alfl lul 145 a incunosciinta pe Ministerul de resbel.
teritoriulule séti a'el procure sante asupra for- Osebitd de acesta, ele mal raportezil §i de-
tel i mieedrii trupeloril ; prinderea corespon- spro urnagterele evenirnente ce arti fi avut lord
diuteloril §i a veri-ce piese earl ar da loc la in- in eircumscriptinnea districtului :
diei, sell earl ar putea produce probe de crimele Atacurile trdsurilerd publice. eurierilord ei
§i comploturile atentiltere la siguranta terel. convoiurilord de bani al Statului;
Distributiunile de haul, vinti. liqueruri fru- Asasinatele cereate sed sfiver§ite asupra fume-
lidttOre 0 alto manovre en seo,ii a favorisa tionarilord publiei ;
desortarea se5 a opri pe militarl d'a so intOrce Adundrile, eseursiunile §i atacurile Sated-
sub dranelele lord. lord de rele, reunitl qi organisati in betide, de-
Atacu rile direete contra fortel armate insdr- vastindil §i jefuindil proprictdtule.
einatd a escorts pe arestantl. Epiderniile ivite §i in gene:aid tete eveni-
Atacurile convoiurilord de munitiunl de re- mentele ce ar core mdsuri urgente iioiditOre.
sbelii, jefuirea rnagaziilm d militare. Art. 140. PersOuele obligate a da aceste in-
Provocatiunile la revel td. contra guvernului, cunoseiintdri suntil sergentil §i brigadieril de
atrupamentele seditiOee arena d3 obj3ctil je- dorobanti. in locudle uncle se add servind prin
fuirea convoinrilord en grad, porumb i Mut comaudantii lord respectivl.
Turburdrile populatiunii.
Atruparnentelo armate sed nearmate califi- SE CTIIINE A. III
cate de legi ea resvriltitOre. Autoritatea Ministerului justitiei
Deseoperirile de deposite de arme ascunse,
ateliere neautorisate pentru fabrieatiunea pra- Art. 150. Servicinl5 oficerilor de dorobanti
fului de pupa, scrisori resvratitere,www.dacoromanica.ro
semne §i consideratt ca aced al politiel jndeciare, eind
144 LEGS IIIRI

voril lucre, sea in ma de flagrantit delieta , Art. 155. Ajutoruld dorobantilord este a-
sea in virtutea mad inyitarl din partea auto- cordata orl de cate oil este cerntit de aceia ca-
ritgtil judiciare, este de atributia Ministeru- rnra legea le da drepta.
hi de justitie. krt. 156. Casurile cania dorobantil pota
fl cerutl suntii tote cele preveclute prin bogt 0
SECTIUNEA IV regulamente.
Art. 157. In cererl trebue sa, se citeze le-
Autoritatea Ministeruldi de finance gea care le autorisa., motivula , ordinula sea
Art. 151. Sorviciul ofieerilorii de dorobantl, sentinta in virtutea careia.suntii fAcute.
consideratl ca functionari al Ministerului de Art. 158. Cererile nu trebuo sit mating, nici
finance se intinde asupra contrabandeloril, a- unil termenti imperativt, precum : ordonamil,
supra adjutorulul pentrn implinirea darilora obligeme, mandama i nici nit expresinne sea
gi asapra transmitere baniloril do la IA, cas5 formula' care aril atinge nonsideratia rangului
a StatulnI la alta. persOneloril catre cari se adreseza.
Art. 159. Cana dorobantiI snntii legal-
CAPITOLULt II mento ceruti spre a asista autoritatea in exe-
cutinnea unui add sea a mad mesuel ere-care,
Raporturile dorobanplor4 cu autorita- eh nu trebuo s5 fie intrebointati de can pen-
rile locale civile i militare, onorurile tru a asignra efectul rechisitinnil i pentru a
face sit inceteze la trebuinta óre-ec impedicarl.
ce se dazi de catre corpul doroban Elor. Art. 160. Dorobantil nu trebue departati
din functiunile cari facii objectula principalii
SECTIUNEA I ala instructiunil lord, spre a purta convertele
Dispositii preliminaril autoritatilord. Numal in casa de extrema ur-
gent:a i canda intrebuintarea m4lOcelora or-
trt. 152. Corpulii dorobantilorii fiind nusd dinare va velure intaqiere vatamiltOre afaceril,
hng diferitele autoritati civile spre a asigura atunci autoritatile recurgil la dorobanti pen-
executia legilora ei a regulamentelora aceste tru exerdiarea convertelora lora. Afarit de a-
autoritiitI in relatiunile i coreepondinele lot a cesto circumstante exceptionale, earl trebue sd
en §efil acestei parti a fortel publice suntil de- albit loc forte rar. autoritatile nu mint permise
ter') a obserra reguiele cuvenite etichetel, ei a se se rvi en dorobantil inI xpediarea de hartil.
nicI intermit ma sit nn alba pretentiunea a e- Dorobantil cu tete acestea so supen la orl-ce
xersa uth putere exclusiva asupra acestor trupe, cererl intampina' din partea autoritatilor spre
nici a se amesteca in detalinrile interiere ale a purta hitrtii, lase' comandantil escadrenelora
servicinluI lora; militaril de tote gradele din canda obs,ryil cit aceste cerrei devinil abusive,
corpula dorobantilorti trcbue asemenea sa fie eeinail din limitele prescrise In aliniatuld pre-
in limitele detortiloril lora catre pele autori- eedentil, se plangil Ministerulnl de resbela prin
tat], obsers 'Made dare densele consideratia ce calea erarchicit in casuri ordinare , ei directa,
hi e cuvine. in casuri extraordinare, raportfindt 0 comma-
ert. 153. Actiunea antoritatilora admini- dantulni do divisiont%
strative ei judiciare asupra dot obantilora in Art. 161. Dorobantil ce sunta datl ea or-
ceea ce privesce functiunea lora nu so pete e- donanto prefectilorii seC altord funetionarl ad-
xersa de catii prin cererl formale, subscrice §i ministrativi , sunta exclusivamente destinati
datate. pentrn afaceri de servicia ale administratiunil
Cu tote acestea suntii serviciurl obicinuite, ei cu nici nod chipti eI nu vora putea fi Intre-
atatil la reeedinta districtului cat 0 pa la Sub- bninati in seiviciii particulara. Serviciula du-
prefecturl, earl se potti satisface fari cereri riza. 24 ore.
inserise, precnm : transferare de arestanti §i La oil-ea abatore din nartea acestora dont-
expediare de Bail in casuri exceptionale ei ex- benti, ei nu vora putea fi pedopsitl de cat de
tra-urgente, i escortarI de bani al Statului. eefliI lora militari.
Atuncl fuse trebnese a se lua dovecli temeinice Pentru acesta, on calla prefectil sea alte
cit asemenea casuri and adresatil in realitate. pet-One. ayenda la dispositie asemenea ordo-
Art. 154. Cererile snntd totil-dd-una adre- nante, voril gasi cit dorobantiI s'au abatut din
sate comandantdoril de dorobanti al distiic- cletorii, se vont margini a ineunosciinta pe gefil
tului uncle ele trebuesca a priimi executiunea lora militari, sere a'I pedepsi.
0, in casii de refusa , la ofieernla sub ordinile Art. 162. Dorobantil nu verb' insoc' citlitri
caruia se afil imediata cold ce n'a ascultata tritsuri, afar& de escortele de onere prcfeelute
cererea adresata. pnirt regulamente sea ordine speciale.
Corerile nu pota fi acute nici executate de Cana va fi trebuinta a se afla la vre nnd
earl in circumscriptinnea aceluia care le face Tooth unit numera Ore-care de dorobantl, se va
§i aceluia care le executii. www.dacoromanica.ro
da ordine a pleca din vreme.
I
 ILITAIIE 145

Art. 163. Cana prefectul ese in distrietd In mezti pe data pe procuroril de Tribunale de
serviciii, dorobantul de ordonantd Ith va putea tote evenimentele cari suntd de naturd a ran-
insc9i pe capra trasurei. tiva nrmariri judiriare.
Asemenea i subprefectil calla ese in plasa' Art. 171. Mandatele de infriçi§are, de depu-
are dreptd a avea und dorobantii pe capra. nere §i de arestare, inaintate comandantilord
Cana prefectil séd subprefectii vord nm- de eseadrOne de cei in dreptd, ail a se pun^ in
bla Waal In eircumscriptiunea lord, ordonan- luerare pe data.
tele de dorobauti Ii yea insoci calari.
Art. 161. In ora01, pentru visit& seri alto SECTIUNEI III
afaceri, dorobantil nu se vorti pune pe capra
Ira:enrol. Raporturile dorobantilorii cu autonqile
Art. 165. Dorobantil nu mil putca fi dati administrative
ca ordenante Ia alte persOne de catti la acelea
co suet indicate prin acest regulament, adicd : Art. 172. Comandantuld dorobautilord este
Ordonante de 24 ore cornpuse do nu sergentil detorii a execute cererile prefectului Lento in-
céd brigadieril 0 de unii soldatil la prefectil; remauendil ea pentru ori-ce plangere
Und soldatd la eancelaria Prefecturei; ce ard avea de facutd sa reclame in urma Mi-
Un brigadier 0 on soldat la Subprefec tura. nisterului de resb,lti puha calea erarchica.
In llpsa prefectului, direetoruld Plefeetarel Nurnal la casti Cana pref aril face ug,
are dreptd numal Ia bligadrerulu do ordonantti cerere contraria dispositiilord luate de Mini-
tzi la casa prefectuhri remine atonal primal do- stand, comandantuld eseadronulni póte reela-
bautilu de ordonantd, de nu s'ard ti luat de ma pe data 0 chrectil.
preteetti in exeursiun, a ca de ihrviciti. Art. 173. Brigadierii de pe la Subprcfec-
In casi ea brigadieruld séti sergentuld sa fi tul snail detori a executa eel erile sub prefec-
fostd luatil do pref. ctii, dorobantulti trece a- Word, reservandu'0 dreptuld a reclama prin
t eel Ia direotoruld Prefectural. ealea erarchica dear ail vre u plângere contra
Art. 166. §efil de eseadreno comunied fiira acelorti cereri.
intar4re -e autoritatilord civile notificarile ce Art. 174. Cornamlantuld eseadromilui co-
prim:lobed i cari interesezd liniscea publicg. munied prefectului tote lelatiile co are din di-
Autoritgtile asemenea le furl coraunicatiunile strietd privitere la ordinee publicit §i se con-
sed rechis:tinnile ce le cunosed folositóre i in sultà impreuna asupra mgsurilord de precan-
bmnelo serNeciului §i liniseei parser. tiune 1i represiune ce smith de luatd.
Aceste cornunieatiuni suntii tott-de-una fd- Art. 175. Brig,dierii do la Subprefectral
c te comandantulu- do escadrond, care raper- raportezd sub-prefectiloril despre delictcle si
tag §efului de divisionii, (Idea acesta se afid la arestarile ce Ii s'ail facutil cunoseutil de eatre
r ledinta escadronului. dorobantil trami,i In patruld §i cu diferite ser-
Art. 167. Autoritatile nu se adresezd unul viciuri, precum i despre cunoseintele co vorti
of mil mai ma; e la gradil de cat numal Cana avea asupra veri-unorn intemplari.
tsa a se plange de intarliarea sell negligepta Art. 176. Ddea, dupd inschntdri so banue-
contra comandantului de escadronii. see ver-ud reseed& ski atrupamonto seditiose,
Art. 168. Procuroril generali j cei de ni- prefectit, dupa ce s'ati consultatn cu oflçarulti
bunale, precum §i prefectil potu invite la ea- cold mai mare la gradti aflatil la rebedinta di-
bmetulti lord po comandantald de escadromi strictului, potil cere concentrarca la punctuld
spre a confera asrpra mésuriloril importante arnenintatd a unui mandril de dorobantr nece-
o serviciii. saril peritru restabiliu ea liniscei. Comandantul
Art. 169. In casuri extreorclinere coman- escadronului va da comptil despre acesta Mi-
dantil de dorobantl se duel la autoritati ori nisterului de resbelii.
de a:to oft va fi trebuinta, fárd a mai adasta Concentrarea este subordonata afard de ca-
invitatiuni din partea lord. suri urgente, aprobdril prealabile ale Misdate-
Aeemenea suntil Uteri comandantii de es- rului de resbelii. Cen.rea de concentrare tre-
adrene a se presinta la r refect pectin a'i face brte sa coprinda numgrulii Omenilord cc suet a
thita de onOre de Durnineca prescrisa in re- se concentra i durata prollabila a concentrdrii.
gulamentul interiord pentru Qefii militari, pre- Art. 177. Candd liniscea publicd este ame-
cum i de sosirea prefectului in reledinta di- nintata, comandantil do dorobanti nu pot die-
strictului. cuta oportunitatea mesurilor ce prefectii cred
este trebuinta a lua pentru asigul area ordinii.
SECTIUNEA II Este thee numai de détoria lor a se consulta
asupra numgrului dorobantilorti trebuinci41 a
Raporturile dorobaniilorit cu autoritdtile se concentra.
judiciare Art. 178. Candti autoritatile administrati-
Art. 170. Comandantil de escadrOne infer- ve ad adresatil cererile lord comandantilor de
www.dacoromanica.ro
146 LEGIIIIIII
dorobanti in conformitate eu legea, ele nu se I. In timpii de pace *era' de dorobanti
mai petit arnesteca cn nict unü chipii in ope- snntd subordouati comandantilor de piatd pen-
ratiunile militare ordonato ae acegti oEceri, gi tru objectele cart privescd la serviciuld parti-
j entru execntia diselord rehisitiuni ofieerii de culard alii pietet, gifdrd ca acegtT ofieeri si fie
dorobanti suntil de indat d. singuri insitrcinatt détorl a da comptii comandantilorit de piatd
eu responsabilitatca md.,urilord cc ad erqutit despre serviciuld speciald ald dorobantilore;
cd trebue s'd iea, dr'it auieritatea civild nu pi- 2. In timpd de resbelii ofieeril de dorobanti
te cere de la ofigerit de dorobantl do cetii no- suntil dame.' a se conforma me'surilorii de or-
tificarea de ceea ce s'ad fdentil in consecuenta dint gi politie cart interesezd siguranta piete-
rechisitiuflit Bele. lord gi a posturilorit militare;
Art. 179. Prefectil, in virtutea procedurei 3. In stare de irnpresurare antoritatea le-
penale, pot cere ofigerilor de dorobantl a face, calti, fiindit in mAncle comandantului militar,
in cualitatea lord de ofieeri at politieijudiciaee este exeriatit de densuld gi asupra dorobanti-
0 in intinderea comandamentului lord , tote tilorii ca ei asnpra celord-alte trupe.
actele erevqute la capitoluld despro politia Art. 185. Dorobantil avendit functiuni cu
judiciard. totuld distinse de servicinlii cnratd militarii al
Art. 180. In casuil nrgente sub-prefeetil celord-alte trupe, et nu pot fi priviti ca gaud
petit core direotit comandantilord de escadrOne parte din garnisond, ei prin urmare nu li se
concentraiea de dorobanti. pune nici ut sarcind ea trupe de garnisond.
Art. 181. PrimariT sontd détori a anuncia Numal in liesd de alte trupe, la serbdri gi
pe comandantuld escadronulut desere orl-ce ceremonii publice, dorobantii aunt indetorati
crime sa neoranduell vord fi comisd doroban- a da vardal de ordre.
tii din comunele lord pe dna nu suntd de Art. 184. Cendd comandantuld diviziet di
sorvirid. und ordind Jinni ofieerii de dorobantl, deed a-
cesta din urmd, aril credo cd. priu executarea
SECTILTNEA IV loi s'ard compromito serviciuld la care suntii
afectati dorobantil, este autorisatii a raporta
liaporturile dorobantilorti cu autoriteitile motivatii. Deed comandantnl diviziel stdruesce
militare in mentinerea ordinului add. ofieerulii de do-
robantt este detort, pe de ud parte &id Eac-
Art. 182. EseadrOnele de dorobantl, Medea cute, drä pe do alta a raporta Ministeruld do
corpd in part. in privinta administratiel co- resbeld.
respunde direetd dept regulele stabilite pen- Art. 187. Caedii ofieerii de dorobanti recu-
tru corpnrile ce se administazil in parte. 1109,311 ed ad nevoe de und adausd de fortd spre
In casurile determinate prin re.gulamentnlii a rdsipi u adunare resvraitOre, a surprinde
de feed' s adresezd asemenea directil antoritd- delicte, a transfera mid numdril considerabild
tilore in dreptd. de arestantl i altele, petit cere ajutoruld ce-
In tOte cele-alte mud nu se adresezd auto- lord-alte trupe.
ritatiloid stperiOre cdrora suntit subordonate Art. 188. Cana und detagament din celc-
de eatil prin intermediarnlii comandautuluT de alte trupe este intrebuintatii in nnire cu dere-
divisionii, care la rAnduld add se referd cd,tre bantii pentru und servicid speciald ald doro-
comandantuld sub-divieiunii, acesta transmits bantilorii, comandantuld se ia la gradd egalii
cererea atm comandantuld divisiunit care in fArd consideratiune de vcchime de ofigeruld a-
tine, deka caselii nu este in competintd Will costal din urned arra.
resolve, re portezd Ministerului. Mica gefuld detagamentului este und gradd
Comandantuld escadronului nu póte evita superioril, comandamentuld 'lit ia ddnsul, insd
calea erachied do chtii chndil va trebui a res- este obligatd a se conform cererilorii ce i so
j undo la und ordind directil aid Ministerulul vorii face de ofieeruld de dorobanti, care este
sOd va fi antorisatii a enrespunde directit. respunddtoril de executiunea mandatulni add.
Art. 183. Corpuld dorobantilorii este sub- Art. 189. In lipsit ea in cas de neajungere
ordonatil divisinnilord t i sub-divisiunilord te- a trupelord din aimata permanentd, coman-
ritorialo, sOil inspectorului. dantulit de dorobanti core ajutoruld guardel
Escadainele ce ad regedinta In locurile uncle cetdteneset sdd add militillord.
este statil-majoruld de piatd aunt"' snbordo- Art. 190. Detaiamentele guardel cetdte-
nate comandantilonl de piatit in ceea ce pri- nescl ce vind in ajutord suntil totil-d&una la
vosco ordinea stabilitd aeolo. ordinile comandantilord de dorobariti.
Comandantulii pietet sin pOte fuse' dispnne
de dorobanti directii, de cittil ddca va fi luatii SECTIUNEA V
gi avisuld prefeetulni. Onorurile ce se daii de corpulit dorcbanpord
Art. 184. Subordinatia servicieluI se sta-
bilesce astil-feld : Art. 191. Pe timpuld cAlgtoriel Mitniel Sae
www.dacoromanica.ro
 MILITARE 147

Domnitorului in distriett, detagamentele de In cast ca ómenil aflatl de servicit sd nu fio

dorobantl suntii agqate pe drumult pe nude indestul, comandantil fac concentrarea numd-
va trece séd pentru a face parte din escorte rulul trebuitort raportand locului competentt.
sdi spre a asigura libera circulatiune a trd- Art. 19S. Pentru ministrult de iesbelii se
surilort. dd. gi ud ordonantd ofi eresca,
Escortele suntil agqate: Art. 199. La cea d'intéit inti are a coman-
La fie-care cinci chilometre set tint cuartii dantului de divizie in legedinta comandamen-
de post& patru doroban i un brigadiert adt tului se& comandantil gi dorobantiI fact a se
sergentt; escorta de ud brigadd de dorobantl de la di-
La capult districtului uncle eso prefectult stanta de un cbilometru inaintea balierelpen6
in latempinarea Domnitorulni va fi ci cornan- la cuartierult hut.
dantrdil escadronului in intêmpinarea Mriei Aci se dat ordonantele gi plantimele ne-
Séle gi 'I va insoci in trdsura prefectului vend cesaril.
la clistrictuld invecinatii; Art. 200. La cea onottiii intrare a coman-
La distanta de duod chilometre de regedinta dantului de subdivizie in regedinta comanda-
districtulni not oficert cn unii detagament do mentului lorii, comandantii de dorobanti voril
dorobanti va egi pentru intempinarea Domni- trdmite semi-brigadii de dorobanti care sdlii
tornlul gi va escorta pe Mria Sa pendia cuar- escorteze de la distanta de unt chilometru de
ticrult ce i se va fi prepaiatt in lame; la barierd pea la cuaitieruld set.
Asemenea la pornire se va escorta la duod Comandantului sub-diviziel i se dg. numal
chilometre distantil de oragu d. acelagil deta- ordonante.
gamentil. Art. 201. P,ntru cscortele mal sus numito,
Art. 192. La cuartierult Niiriei Sae not orl-care art fi mdrimea bid. aunt comandate
chtegamentil de dorobantl pe jest cornandatil de mat oficerti aid es ,adronnlifi.
de unt oficer va fi sub acme i va da guardele Art. 202. In locaLtiltile mule aunt AumusI
ordonartel) cuvenite. do fer escorta se dd de la gara drumului de fer,
Tind oficert do doicbantl va fi asemenca do Art. 203. Inspectorii generali gi admini-
ordonantii. strativi ad dreptil la onolurile prescrise in re-
Art. 193. In caguld Cana Domnitorult va gulamentult relativii la aceste inapectinni.
voiagea en drumulii de felt, detagamentele de Comandantiloril de subdivizinril in timpul in-
dorobanti vort fi age4ate la garele de plecare spectiunilor regulamentare li se dat onornrile
gi ajungere, precum gi la statiunile interme- prescrise la art. 200 aid acestal regalement&
&are.
Art. 194. §efiI de escadrdne volt fi incuno- TITLULTJ IV
sclintati din vreme despre trecereaMilriel Séle
gi va priimi ordine pentrn concentrarea pcste Despre oficerii i subotleerii de doro-
iindii a num6rulni trebu'nciost de Omeni.
Art. 195. Tote aceste onormi so Tort da la banti considerati ea oilcerI de poll-
trecerea MdtieI &le DOmnel sét a principesel tie judiciard.
Maria.
Art, 196. MAU In oragii suntii truj e deli- CAPITOLULt I
nie, eseadrOnele de dorobanti an (let de 610
escortele gi o-donantele trebuincióse, re'rna- Despre atribuliunile polipet judiciare
ndndii ca gualdele i oidonantele s so tind de
trupele de linie. SECTILINEA I
Art. 197. CanU ministiii treat oficial prin Atrthutignile jooliiei judiciare
districte i candii voiagiult lor este anunciat,
fie-care comandantii de escadront '1 adastd, la Art. 201. Politia judiciard are dreptii ob-
regedinta districtului, la statinnea postald sOt jectil a urmdri descoperirea crimelort, dIic-
la gara drumalul de fort spre a priimi ordi- telord i contraventiunilort, d'a adnna probele
nile lort. gi de a da pe fdptuitorijustitiei. Oficerilgi sub-
ofic,ril do dorobanti Gantt oficerl de politic)
La sosirea ministrilort la localulii misiunil
lord, comandantult de dorobanti disposOzd a judicial a, auxiliard, aI procurorului.
se escorta de la bariera oragului de nit brigadd Oficerii i suboficeril de dorobanti vor priimi
de dorobanti ski do Ia gara drumului de ford denuncidrile crimelort gi delictelort comise in
pcnd la cuartierult ce le este preparatil, undolocnrile made 'gl exercitd functinnile lord o-
comandantil de escadrOnemmdzd a se presinta. bicinuitil.
La cuartiert se pune ministrilort mad doro- ContravL ntinaile nu se urnadrescil de damp.
bantil de plantont. El vort &luta sO descopere crimele i dello-
Onori analoge se dad ministribord gi la ple- tele cornice in circumscriptiunea lorii, vor face
procese-verbale spre a constata natura, cir-
Ci re. www.dacoromanica.ro
148 LEGI mac
cumetautele, tirnpnld, locul delictului, precum Art. 211. Multi plangerea set denunciarea
ai probele i indicele ce voru fi pututt aduna. este data in scrist ofieerului de dorobantl, old
Art. 205. In cast de fiagrant-delietil set in nu vete adfiuga nimicii.
cast de a fi chiAmatii de stapenult easel, ofi- Deed plangerea set denunciarea s'a presen-
eerult do dorobanti ei subofieerult are cuali- tett subscrisA, ofieerult de dorobantl trebue
tate a ineheia procest-vetbal5, a priimi plAn- ad se asigure deed semnatura este a reclaman-
denunciarile i declaratinnile marturi- tului, a denunciatorulul set a imputernicitului.
lorii, a vizita localurile ei a face cele-alte acts Art. 212. Candt se va cere until apart de
cari in asemenea cast suntil de competinta dorobanti seri subofierri a adresa elt ensuei
procurorului. plangerea set deminciarea, elii trebue sa re-
Art. 206. Procurorult, exercitfindil Mini- lateze lamuritt ddictult cu tete imeregiura-
sterult, sen in casunle specificate in aiticolul rile earl '15 pott agrava set mictora ei a face
precedentt, I (Ste, de va crede de cnviinta, sa sa se descopere culpabilil, dupt informatinnile
insarcineze met ofleer do dorobanti a face tote ce le va cere de la reclarnant set denunciator.
set parte din actele de competinta sa, facend El subscrie ei face a ee subscriacestA plum-
pentru acesta ui invitatiune inscrisa. gore set denunciare.
Art. 207. Ofieeril de dorobantl set subofi- Art. 213. Ofieeril de dorobantiei subofieeril
eeril, lucraud In cualitate do ofieeri al pelitiei sunt5 obligati sa inainteze indata procurorului
judiciere, in cast de flagrantii-delictil set in Tribunalului plangerile i denunciarile co ail
virtntea unel invitatinni, se pot5 transporta primitt.
in tett', circnmscriptiunea in care exercita func- In acesta se mArginesce cornpetinta lor. El
tiunile lort, pentru a constata crimele ei de- nu pete face Mei instructiune preliminara, de
lictele ei a culege tete indicele cari ard putt a cht primal in cas Ce crima ^eghiata set &and,
descopiri pe fiptuitorl. fiindii vre-ut crima seii delictil neveghiat co-
Art. 20S. Pentru a nu eei crn ercult atri- mist in inteliorult unel case, stApOnult ace-
butiunilort lort, eitrebue ea se pdtrunp bine stel case 'I va chilma spre a constata.
de caractcrele cari deosibeect crimele, delic-
tele ei contraventinnilo de Politic,. SECTIUNEA II
Infractiuma ce se pedepsesce de lege cu in-
chisere de la 1 pond la 5 pe set eu amenda Despre flagranta delictil i casurile aseme-
de la 5 pent la 25 lel vechl este ua contiaven- nate cu flagrantuM delictii
tiune. Pentru asemenea infractinni ofieeril si
subefivril de dorobantl nu sunt5 competinti. Art. 214. Esteflagantii delictil cAnd crime
Infraetiunea cc se pedepsesce cu inchisere de se cornite aetualmente set Candd s'a comis de
la 6 ilo3 pea la dt,o1 anl set cu amenda de la curendil.
25 lei in sust, ori cu interditiunea pea la Se va socoti asemenea fiagrantt delict5
3 anl este unt delictii. CAndt prevenitult este urmaritil de striga-
Infractiunea cc se pedepsesce cu mire &l- rea publicl mu mult5 dupd comiterea delictu-
uta', reclusiunea, detentiunea ei degraderea lui, i casult candil s'a gasit asupra delirnen-
civila este ut crimA. tului instrumente, arme, cferte, set chArtil
Art. 209. Pentru delicte set crime. ofieeril facendil sa se presunund ed el5 este autorult
de derobanti ei subefieeiii, in cualitatea lort set corn olicele, lust cAndt acesta s'a petrecut
de ofieeri ai politiel judiciare, priimes d plum- aprOpe de locult ei de timpulii comiteril de-
guile ei denunciarile nrmal ciudd crimele bet lictului.
delictele at fostt comise in circumserippmea Art. 215. Orl-ce infractiune care prin na-
in care 'el exercita functiunule. ture sa este pedepeittt ca pedepsa corectionall,
Este plangere calla victirna delictulul set nu pete constitui und flagrant5 dclictd afard
crimel vine sit denuncie faptult. de furtieaguri simple, atentAtil contra bunelor
Este denunciare candii vine a incunosci:nta meravuri si rApire du minori.
aceia care ail vNutt corniterea dePctulul set Ofigeril i subofieeril do dorobanti nn sunt5
crimel, set earl acid cA s'a comist. autorisati, earl de acesto casnri, a face in-
Ari. 210. Plangerea set dennaciarea trebue structiune preliminara.
sit fie facuta de reclamantt, de denunciatoili Flagrantult delictil se constituecrirna uS
set de imputernicitt. Pentru acesta ofieerii de infractiune contra aria se pronuncia munca
dorobantl, déca Ii se cere, yard seri plAngerea silnica, reclusiunea, detentiunea i degradarea
set denunciarea. cetatenescA.
Plangerea set dennnciarea trebue sa fie tot- Art. 216. In cast de flagrantil dolictd ofi-
de-nue subscrisa pe tete feeele de ofieerult de cern.' de dorobantl se transeorta grd intar-
dorobenti care o priimesce ei de reclamant set diere la localitate pentru a dresa proceet-ver-
denunciatord set de imputernicitult lort. bald spre a constata corpult delictului, starea
www.dacoromanica.ro
Procure se anexezit la plan gere set denunciare. locurilort i pentrn a priimi declaratiunile lo-
 MILITARE 149

cuitorilorii, ale veciniloril si chiaril ale Orin- Bunn autorisati a se transporta chiar in tim-
Vert i slugiloril, in fine ale tutulord pored- pulti noptil (One la ora candil ele trebne sa
neloril de la earl s'arii pntea lna informatiunl. fie deschise dupd regulamentele de Politie).
El trebue s informeze indatá pe procurorl Art. 220. Cand oficeril de dorobantl si sub-
de transportarea lord la loculd made s'a comis oficeril blinnescii cä ard putea gdsi in vre-nii.
crima. altd easd de catd a delicncntului lucrnri add
Ni potii avea und scriitoril care sd le serve efecte de naturd a servi la descoperire 8611 di-
de a seri procesele-verbale i interogatOrkle, sculpare, el trebue sit informczeindatd pe pro-
care va depune juriimentii cit va indeplini cu curoril.
fidelitate i credintli functinnea sa; acesta se Art. 221. Deca casa vre-unui prevenit este
va mentiona in procesuld-verball situatA afard de districtuld nude 'II exersezit
Art. 217. OfiBerii i stibeficerii de dorobantl functiunile, oficeril de dorobanti si snboficerii
subscrie declaratinnile ce all priimitii, el punt nu o potii vizita, ci se mb:rginescii a informa
de subscrie persona care le-a Mcutd, i, in cas pe procurori.
de refns din parte-le, se face mentiune in pro- Art. 222. Tote letcrdrile cleserise mai sued
cesuld-verbalii. se full in presenta prevenitului deca este a-
El potil popri pe ori-cine d'a eBi din casd restatii, sell a unui imputernicitti din par-tel.
sed de a se depdrta pen6 la incheerea proem- deca nu voesce sed nu vete asista.
lulverbahl, i pen depune la casa de arestil In casn canchl prevenitnld este dositd, ele
pe acel earl nu se vord supune la ordinile lor se potil face in neffinte, ml, ins6 en asistenta
in acestd privintd, fard fwit a puteapronuncia a duel martori.
contra lord nicl nit pedepsd, referandd inse an- Objectele '1 suntd presintate spre a le re-
datd procurorului. cnnOsce sett nu si spre a le r arafa dem este
El eddied asemenea efectele, armee si tot trebuintd.
ce pOte servi la descoierirea sed la manifesta- In casil de r fish se face mentinne in pro-
rea adev6rulni. cesuld-verbald.
El trebne sd le presinte prevenitultil, sal Art. 223. Deed existd indica grave contra
interpeleze, ca sd se aplice, srlii feel a sub- prevcnitulul, oficeril i subcficerilde dorobanti
seri procesuld-verbalil si, in casil de reload, a '111 arestezil; deca pevenituld no este present,
face mentiune despre acesta. se dd und cmandatii de aducerep care trebne
Art. 218.b6ca nature crimel este astii-feld sit fie subscrisd de oficerii sell subofigeril si si-
ca probe s resulte din chartil Bed alte efecte gilatit cu sigiliuld sed.
earl sa sill in pesesiunea prevenitulul, oficnil Denunciarea eCu pldngerca nu constitue sin-
de dorobantl i subofieerii se traneportd indatd god nit presumtinne indestulativi pentrn a
la domiciliul lui, spre a face perchisitinne ob- libera unit mandatil de aducere contra unui
jecteloail cc credit folositere spre deseoperirea individd care are domicilid.
adeverulul, bine suntil foimald opritl do a in- El nu trebue sd fie arestat deca va fi present.
tra in domicilid in timpuld peptic; in acestd Dem va fi absent nu trcbun art Be dea man-
din urnid casil el se mdrginese a lua mesurile datd de educere de Cat in casii numal cand se
indicate mai la vale. rddic contr% lui niece presurntinni fOrte grave.
Art. 219. Dem exist& in domieiliulii preve- Mandatulii de aducere trebno sa arete cit
nitulni chartil sell efecte cari sit probeze con- prevenituld trebne sd fie condusil inaintea ju-
tra prevenitflord sed sa'l disculpe, el intoc- delui de instructie sell procnrorului. tLegea nu
mend procesii-verbald si rddieli acelo chartil antorizd pe oficeruld politiel judiecare a conti-
sed efecte. nua instructitmea dupit ce s'a descoperitt fla-
El trebue 86 lege, sit inehidi sell sit sigileze grantuld deficit).
objectele earl le rddicil, i cleca pe aeeste ob- CAVA despee vagabentil, Omenil fd16. cdpg-
jecte nu se pOte seri, ele suntil puse inteund teiii, plilugerea séd. dentinciarea este de ajuns
vasd sed loc pe earls() pune nit Would, de char- rentrn a'l aresta sell a da contra lord mandat
tie sigilatd en sigiliulit lord I cu sigiliul pre- de adncere.
venitulul, dem acesta o va cere. Art. 224. Oficeruld de dorobanti i imbed-
De a aceste objecte suntil de und voluend a- ceruhl trebue sit cerceteze indatd pe prevenit.
tata de mare in cat sit nu se ; Otit transporta, Totii oficeruld de dorobanti si suboficeruld
oficeril de dorobantl i suboficerii le pot pune trcline sit. aibd sigilill cu numirea fractinnil
sub paza mid pdzitord care va deplane jurd- pe care o comandd.
menth.
Oficeruld de escadrOne i subeficerii suntii SECTIUNEA III
cu totuld °pip a intra in alta eftSg, de catil
in aceea in care prevenituld 'si are d omiciliul , Despre for2neletiussile
ce trebue observate cu instruc-
judiciare
afard nnmal de va fi vre-unii birtll, carciuma
Art. 225. In tOte operatille mentionate In
www.dacoromanica.ro
sell ori-ce altii locaill desehisd publiculul uncle
150 LEGIIIIIII
art. 204 gi urmatórcle, oficeril do dorobanti gi
subofigeril trebue ea fie ajutati de urgenta de CAPITOLCLU II
politia localà. se5 in lipsa, de primard sed a.-
jutoril sal, gi in lipsd, de duol locuitori din Politia judiciara i administrativd
comung.
Cu tote aceste el incheia procesii-verbalii pi Art. 232, Functinuile ordinare ale brigade-
lard asisteuta marturilord déca Du a fostd cu loud suntd de a face gone de -Wharf sell pa-
pntintd a'l avea. trule pe drummile cele marl, drumurile veci-
El trebue sa snbscrie §1 sa, pima a subscri nate, in comune gi piduri din circumscriptiu-
pro oesele-verbale la fie-caro facile de persouele nea lord respectivii.
earl ad asistatii la lucriiri, Ora in casii de re- Subofieerii, brigadierii sell dorobantii con-
fusti se va face mentiune. ducil pe binniti inainteasubprefectului cAruia
Art. 226. In casd de crime earl cerd cuno- -predati tete chArtiile i actele ce ad formattl.
scinte particula .0 pc ntru a il constatate, rani Snbefiçeril IT pot tramite direct procurorului.
grave, merte violinta, oficerii do dorobanti pi Art. 233. El prindd asemenea pe ornoritoei,
siabofiçail trcbue ad chiame persene compe- furl i delicuenti pringi asupra faptel sOC nr-
tinte prin arta sai profesinnea lord, capabili miriti de strigarea pnblici, precum i pe eel
de a aprecia natura imps eginrarilord sub pre- ce all gisitd en arme pline de sange sed alte
stare de jurdmentil r5. voril face raportulti lor indice ale crimel.
pe onere gi consciinta. Art. 234. In casd de fend seri innndatie gi
Art. 227. CAndd (April de dorobanti i sub- alte evenimente de acesta natnra, se deed pe
ofiearil suntil ceruti a conatata u5, crima sOil dati dorobantii, ordon5. i fac a se executa tote
delictii, chiard nefiindil flagrantui, comisii in mdsurile de urgenti.
interiorulti 111151 case, procedd asupra instruc- Locuitoril suntil Mori a executaindat ii. ce-
tiumi dupd aceleagi forme de mai sued pentru rerra gi cbiaril. a da cal, trasuri i ori-ce ob-
flagrant delictO (cu deosebire numal ca nu jects neceeare pentru a ajuta persenele gi pro-
este trebuinta ca iufractiunea ce snail ch:4- prietitile.
matt a o cou-stata in interiorulti unel case. Art. 235. Dorobantil ce ard gasi vre-und
ad fie pedepsita lei ciii cdepsd. criminald , cadavru pe drumuri Bed terine, chiard cindit
este de ajuasil a fi supusa la ad pecleps5. core c- nu snail de servieill, inched proees5-verbald
tionali. despre acésta i anuncia pe cola mai apropiat
Art. 228. Ofic,ril de clorobanti i subofice- primarit
ril trebue a interveni set dupd cererea pro; fin- Art. 236. In procesulti-verbalti se va arata
tarului casil. sed dupa ccrerea aceloill ce lo- starea i positia eadavrului in momentul cAnd
cuescil in ma. gisitii, hainele ce all gisitd pe densuld,
Art. 229. Oficerii de dorobantl qi suboficeril starea armelord. séü alteinstrumente earl s'ar
in exercitiulii functiunil judiciare fiiedil oficeri presupune ci arii fi servitti la comiterea omo-
al polities auxil;are, al proeurorelui, déca a- ruluI, objectele seri chartiile gasite la mortis
cestii magistratii se p-esinta in cursulii luera- sed vre-und bed vecint.
riloril lord pcntru una flegrautil delictd ennui Dorobantil oprescil pe ori-cine a se apropia
sett delictti comsil in interiorul unel ease, tie- de mod pima la ajungerea primarulni sed sub-
bue sd inceteze a proceda la instructie. prefectuld.
Procurornlu. deco, a fostd incuno..ciintatd, El prindii mdlvi ce paid a fi banuitl gi se
Tete aetorisa pe ofiçerii de dorobauti gi subo- asigurd de deugil spre a'i conduce la subpre-
ficeri a continua proLedura, deca cia ensugI a fectd.
inceput'e póte a'i inaireina cu ca parte din Art. 237. Somnalimentele facatorilord de
actele de competinta sa. rele, furilord, ommitorilord, turburatorilord
Art. 280. Ciind oficeril de dorobantigi sub- linigtel publics, scapatilord de inchisorl, pre-
ofiçeril all terminatd actele lord de instiuc- cum gi acelord persene in Oontra carora smith
tiune preliminaui. trebue si inainteze pea in liberate mandate de arestare, se tramitil dere-
24 ore procurorului rocesele verbale gi tete bantilord, mill in casd de arestarea acestord
actele ce ad facutii, ehArtiile i tete cfectele ce individi 'I conducd d;s3 brigada in brigada pea
aii gasitil, sOil a'ld anemia de masurilo luate la autoritatea undo suntil ceruti.
pentru paza, i pastrarea %,bjecteloril in cast Art. 238. Pentru cautarea peraenelord ur-
dna nu so potil transporta. marite sed a carorii arestare ad loath legald
Art. 231. Ofigeril de dolobanti i subofi- onlIonata, subofic,,riT gi dorobantil visitezi bir-
cavil in ceea ce privesce .xercitiuld politiel ju- turile, Carciamile i alte case pnblice, el ceril
dlciare suntil pu4 sub priveghiarea judeca- a li se precenta de proprietarl Bed chiriagl re-
torului de instructie, procurorilord de Tribu- gistru de inscrierea calatorilerd, i acesta nu
nale i procnrorulul generalii alii Curtil de li se pOte refusa nicT nit-datd.
apeld www.dacoromanica.ro
I Déca observii stersaturl Bed neingrijiri in
 IfILITABE 151

tinerea acestord registre, el inehce procesii- dintatii, séd di:ea impotrivirea este astil-fel5
verbald si nil dad primarulul sod cornisarului in add nu Wait' putea invinge altil-felti de cat
de politie. prin fortre aamelorii. Inaintea intrebuintarel
Cei ce vord refusa de a da aceste registre se armel se facti somatiunile p:evei,lute de lege,
vor pedepsi conformil art. 389 din codul penal. apol se intrebuintezd mal antditi aria alba.
Art. 239. Casa cetatianulul este unii local Art. 24'. Candi: vre-uttrescOld populara ia
uncle dorobantii on potti intra tali,' a fi cul pa- nod caracterd oiL maresce astd-fela in oath
bild de mid abusti de putere, afara de casurile clorobantil se gisescit in neptitinta de a invin-
nrmatóre : ge resistinta prin fota arrnelora, ci inane un5
1. In timpulti i1eI potd intra pentru unit proccsii-vorbalti in care notki sefil i fiptui-
motivd formalti ardtatia de lege, sal in virtu- twit rcscelei. Prevind Indatit pe sefuld es( a-
tea unui ordind de perchisitiune libPratii de ar,- droaulul i pe autorittitil, locale. spec a li se
toritatea competinta. trilmite pjutorii, sell la fp fil militari eel mai
2. In timpuld noptii potti intra in casuri do api opiati.
incendit, de inmadatil, de reclamatie venindil Art. 245. Nici inteund ad dorobantii nu
din intruld easel. tm bae sd pardeesea build inointe de a me re-
In tote cele-alte casuri se voril mirgini nu- stabili ord nen.
maI One' se va face 4iva, sd ia mdsurfie pre- Prisonieril cP vorii f-ce vorti fi coudusT in-
Wclute in articolele urmatOre : data inaintea procurorului.
Timpuld noptii este regulatd astii-feld Art. 246. El Findii pc toll' aceia earl voese
De la 1 Octombre pend la 30 Martie, de la 6 a atingc linistea public& tuibut audit cetiltmii
ore sera pad 7 ore dimiudta. in exercitiul cultulul lord pre-aim yi pe ace,a ce
Da la 1 Aurilie pend la 30 Septembre, de la s'ard gdsi cxercitaLdil siluiii sOd violinte con-
8 ore sera pea la 6 ore dimineta. tra persOnelorti.
Art. 240. Cana so presupune ed unil indi- Art. 247. Dorobantil oprescd contraban-
vidd pentiu care s'a datil mandatd de arestare dole in intend de vama si de contributiuni
sOd ver-und prevenitd dinteuit crimit sett de- iudireete, gi prindii mitifurile tiansportate In
lictd, pentru care nu s'a liberatd. mandatil, s'a frauda gi inchee procesd-vabalii de aceste con-
refugiatil in veua, casa particulara, doroban- fisc art
til potO priveghia acesta casd sa a o therm- El arestezd pe contrabardisti.
giura, asteptand ordinele necesaril pentru a in- Art. 248. Ei suntO autorisati a face d'a
tra, sed sosirea autoritAtei care are dreptuld dreptuld set a da ajutord inspectillorti di-
a cere deschidrrea easel pentru a aresta pe in- rectorilord i amploiatilord postall -pentrn vi-
dividul5 dosit5. sitele gi pe:chisitiunile asupi a (Alen ce pearl.
Art. 211. Cana und oficerd de dorobanti a- pa 'hate. mergendd obicinuitti de la nun orasii
restézd indiviS in virtutea dispositiilor de mai la altulti, asupra trasuriloni de birji i altele
susd, old este détord a'i conduce inaintea oficc- de acert5 MO, I -art andti pathete gi scrisoi, i
mIni poliici judiciare celd mai cu apropiere a prind tete objectele transoortate in frauda.
gi va depune armele, chartiele etc. Art. 249. Perthisitiunile nu se food de eat
Art.242. Dorob ,ntii rasipecs adunarile per- la esirea sea intrarea in orasdsi la statiunT, a-
seneloril ce s'ard opune la executareannel legi fart numal dem va exista ver-und ordind al5
sed judecati, el oprestil ori-ce revolta indrep- administratiunel postale.
tata contra sigurantel persOnelort, contra au- Perchisitianile void fi constatate pnin plo-
toritatilor5; el ra,sipescil orT-ce atrupamente cesti-velbahl.
formate pentru scaparea arestatilor si condam- Art. 250. Dorobantil nu potd face percbisi-
natilorti, pcntru jefuirea i devastarea proprie- tiunl asupra caldtorilord oh dm1 serviciulm po-
tatilorti particulare. stald.
Atrupamentuld este armatii :
1. Candil mai multi indivicli Odd arme ye- CAPITOLULt III
.rite sod aseunse ;
2. Candd nod singurti individ5, partandii Polilia militara
arme 'gelato, nu este indata gonad din atru-
pamento de cel-alti ce facii parte din acesta. Art. 251. Suntil speciali iudetorati doro-
Art. 243. Dorobantii gi oineril lord nu pot bautii a urmari si a aresta pe off unde vord
intrebuinta armele de catti in cele dna casurl intelni desertori si recruti abs.nti, rescrvigti
urn:Mere : neajungi la timpil la destitatiunca lord, sell
1. Déca violinte spre a li se lua objectele sell militianil cu ehartiele In neregula.
indiviii ce Ii s'a incredintatit suntd excrcitate EI atestezd as nienea militail ald clror con-
contra lord; gedit a expiratd si care Lira ver-ua causa de
2. Déca el nu petit apgra alt-feld teremulti bOld nu suntd duct inters:I ha corpd.
www.dacoromanica.ro
Art. 252. Totd suboficerulii, brigadieruld
ce ocupd posturile sOd persenele ce ii s'a inere-
152 LEGIIIIRI
sell soldatnlii. dorobantii fie in serviciU sell li- Art. 255. Semnalimentele desertorilorti sett
bail la casa sea, care va aresta unU desertorit ale recratilorti absenti se phstrezil cu ced mai
sit(' und reerutil absentii, va priimi ul gratifi- mare grije gi aceltia se urmiirescil necontenitti
catie de 10 lei din sumele ce va destina Mini- pend se vorti aresta seti pOnd se vorpriimi sciin-
steruFd de resbelti. VI, de la coreuri despre prinderea sOd venirea
_Oka va fi arestatil ver-unti militaril cu con- lord de kind, voe.
gediulti expiratil, unU resetvistii neajunsa la Art. 259. Dorobantil verified' en cea mai ma-
destinatia lul la timpti MI motive legale, seri re grije biletele de drumil sell pasportele did-
uuu militian cu ehartile iunereguld, va priimi torilord, earl prin vOrsta lord se part) a face
ascmenea uti gratifieatie de 5 lei. parte din clasele trase la sorti.
Art. 253. Dorobantuld care va fi arestatti El se consultg on primaril cari suntti Uteri
ver-und desertorii, recrutii absentil séd militar a le comunica toteleclamatiile ce ad asupra le-
cu congediulU expirata, reservitil séd militian culni presupusii cd s'ad retras recrutil absenti.
cu chdrtiele in neregulii; e détor a'l aduce inain- Art. 260. Indatd ce unit gefU de escadronit
tea comandantului de escadronii, care va dresa a afiatii ert anti recruth absent) s'a refegiatti
proecsii-verbald despre acesta. Intr'unii altd district), comunied pe data' sem-
Comandantuhl escadrouului la dresarea pro- nalementele absentului,cornandantulul respec-
ecsului-verbalu va lua tote informatille, spre tivil de derobantl.
a coastata dem arestarea e facutd de dove- Art. 261. Dorobantil suntU cbidmati a con-
bantl, sOd th eld l'a priimitU de la verI-udi au- cura la supravegberea militariloril din reserva
toritate 6re-care. armatel.
Procesulti verbalii va fi inaintatti direct Mi- Ciedit unit militaril facOndil parte din reser-
nisterulul de resbel, spre a aproba gratificatia. vl a fest) condamnatti la n'd pedOps1 de disci-
Art. 254. Dorobantalii caruia i se va fi in- plind, mdsurile de executiune suntti asigurate,
credintatU de ver-uit antoritate unu desertord, dem va fi en putinti, prin ingrijirea doroban-
gi el liii. va aduce la eseadronii ardtandii ca. l'a tilorii dOed nu este altii-felii regulatd.
prink) chiaril eld, so va supune judecdtei spre Art. 262. Ordinele de convocare a Omenilor
a'gl lua penalitatea. din reserva armateT petit fi transmise titula-
Art. 255. Dorobantii raportezil ofigeriloril riloiii prin dorobanti, dOca nu se va regula in
sOd subofigerilord lord, ski in lips facd cuno- altU modii.
scutti subprefectilorii ori ajutóreloril lord, po-
litailorti, comisarilorii BOA subcomisariloril de CAPITOLULt Iv
politie, primarilorti sell ajutorelord lord spre a
dresa procesii-veibalii contra ori-arui indi- Politia drumurilorii i padurilon1
vidil care a ascunsil cu precugetare vre-nn de-
Berton') sOU recrutti absenti), care va fi favori- Art. 263. Darobantil suntti ingrcinati cu
satti scaparea unui asemenea, sOU care prin politia drumurilorit celord marl, el constatl
uneltiri culpabile a opritd seU a intdrTiat ple- stricitciunele Facuto asupra lucririlorti de arts
carea sea. si Honiara teiegrafice i denuncie pe antoril
.Acestil procesil-vcibalii se adiesOzd' procure- partneri) competinte.
ruin!. Dorobantil prindil gi ducU inaintea subpre-
Art. 256. Desertoril ale cdror corpuri sunt fectului séd primarului comunel celel mai apro-
cunoscute, se trimitU de cdtre comandantii de pia* pe ori-cine ard gag rupOadd sed deslo-
eseadrOne direct) pe la corpurile lord, dupg ce cindd ginele drumului de ferti, sOil depuincl pe
se voril indestula din casa eseadronului cu drumurl objecte cu scopti de a impedica circu-
brana budgetard e timpulu cuvenittl, gi soco- latiunea precum i aceia earl prin ruperea fi-
tindu-se 40 chilornetre fie-care; Ord aceea ale relord, prin degradarea aparatelorti sell prin
cdroril corpuri suntU necunoscute, se tra:mitil orl-ce ailS miUodll tintézit a impedica comu-
Ia divizia teritoriald respective: deatia sell corespondenta telegrafici.
Comandantulti escadronului cere reintegra- Art. 261. Ofigeril de dorobanti incheiândii
rea easel sae la finele trimestrului prin comp- procesti-verbalU contra proprietariloni de tri-
tuil separate, earl se tiitinitU intendentel cir- sari earl aunt) in contraventinne cu lcgea tgi
cumscriptiunel, pentru a se ordonanta din Ca- regulamentele de administratiune, asupra po-
pitolulti budgetaru trivitotil la descatorubi litiel drumurilorti.
prinsd. Art.265. Dorobantil obligg pe cdrutagi, cii-
Art. 257. Semnalimentele desertorilor prii- riul 1i pa ori-ce conductorti de trUsuri a sta
mite de la corpuri, sell ale recintiloru absmti, 11130 call lorii, pentru a'l conduce.
priimite de la ofigerulti recrutord aid distietu- ln cast) de impotrivire el arestezd pe acel ce
lul, comandantuld esca ironului le inscrie in- irepedia trecer, a gi '1 duct) hiaint a primalu-
tr'unit registru inteadinsu ei le comanicit ge- lul cerOndU de la acesta sit constate contraven-
fiord de brigadg de dorobanti. www.dacoromanica.ro tiunea.
 MILITARB 153

El arestezil orl-ce individd care din impru- Art. 274. Inainte de a mete din inehisOre
dentl prin repedirea cailorti sei Bel in ori-ce pe arestatil a chrorti transferare este ordonatil.
altd mod a rAnite pe eineva sell a comis5 stri- eefulti eseoltel II mita' a nu avea asnpra-le ob-
cheiuni pe drumnri. jecte aseutite séd vre-nnti instrumentti en care
Art. 266. Dorobantil ajutii pe p5Aurarl la aril putea s5. so serve pentru sehpare, eeful os-
urmànirea delietelorti pildurgresel. cortel va core de la arestati s5depuebani[seii ae-
Art. 261. El supraveghiazh pe cergetori, tele co legea nu le permite a avea asnpr5-1e.
vagabond] gi Muni f5rd capeteiil umbrand pe DPspre acesta se face mentiune in ordinele
drumnri ei comnne, arestézh pe acel ce nu mat dcs,..hise gi banii, objectele sdd actele se pre-
cunoseuti la antoritatea loeald gi earl 005 niei dad autoritatel atm care suntil tramigi are
u5, chârtie constatandil identitatea lord Qi mai stag la sosirea acolo.
cu semi pe cergetori vaiii : Art. 275. Déch Ia cxpedierea vre-unul eon-
1. Candil cergetoreseli cu vioiind séd ame- vol de arestanti, antoritatea carol' trAnite va
nin tare ; libera banil pentru brans, lord pe drnmii, snma
2. Chun cergetoresed cu arme ; se va incredinta gefului escortel, egroia i se
3. andu cergetoreseil In timpil de nepte; va da instruetiuni demodul5 cum trebue a pro-
4. Candil cersetoreseil mai multi impreunh; cum hrana, afar5 numal Gat autoritatea re-
5. and5 cergetorese5 cu certificate false seti spectivti nu va dispunea ea hrana arestatilmil
hu infirmittin suposate sdd deghisate; s5 so procure Fin ingrijirea ver-unul orfinduit
6. Cindil cergetoresed dup5 ce aü fostii o- din partel.
sAnditi. Art. 276. Arestatil carl snnt5 coudugi pe
Art. 268. Tote aeeste mesuri le vorii lua jos5, vor5 fi inatugatT in moclulti nrinatora :
thndil va da poste asemenea delicte sell con- Càndd este unnlii i se prinde uã m6n5, i un
traventinne. picioril en un5 lantil avendil dud verigi la ea,-
Art. 269. Cândii se presupnne cii in urma pete. De suntil duol ea mai multi pene ehiar
unei marl adnnirl publice numerese, ordinea gi gem) arestati, se Mehl d'a lungulti unni lant
and putea fi amenintat5., geful5 escadronulni ale duel d'a rindulii, pringi de cats nii Juba
va tramite nnti ofigerti, care dupa ce se va con- in eate uh singuri manetà.
sulta cn subprefectulii Bed dup5 cererea sea, Aceste lanturi yard avea de sehimbil pentrn
pots concentra séd trhmite mai multe brigade ele, gi en ele verigi de piciOre ate una pentru
de dorobantl. eftti arestati snntii la acelii lantii, earl voril
servi a le inctitnla chte and picioril in girl a-
nuld de aituld pe loen15 de culcare, la popasnl
CAPITOL-ULU V de no pte.
Totil-de-una dorobantil vorti avea en el mral
Transferarea arestantiloril eiviU sell dna lanturi de acelea pentru n5, ming, gi
nnil pielorti ce va servi &hi aplica la arestatnl
Art. 270. Una din functiunile obicinuite care se eere afar& pentru sine.
ale dorobantiloril , este transferarea de are- Art. 277. Arestatil earl snntil condu11 cu
stantl. caritle voril fi incatueati in lantnlil en verigi
Art. 211. Oil do ego ori se transferh are- de piciOre.
stantii, ofieeril de dorobanti se5 in lipsl-le sub- Arestatil conduel in VS:midi celnlari, von fi
ofleeril ori brigadieril singuri ail dreptulti a inciangatil de pieiere fie-care deosebit5.
regale, eseorta. Art. 278. Margurnta escortei de arestati va
Art. 272. Numhrnlii dorobantilor5 de escor- fi cea mai scurt5 en putinta ferind5 a angagia
ti trebne sh stea in raportil cu aid arestanti- pEn drumnri laturage departs de locuinte gi
lord in proportinnile nrmAtere : (Monitoruld comune.
oficiaid No. 82 din 1864); Eseorta va avea ingrijire s nn inopteze aid
1. Pentra nn5 arestant5, duol dorobanti; mi-dat5, departe de comune.
2. Pentrn 2 arestanti, trel dorobanti ; Art. 279. Escorta pe drnmil va chuta a se
3. Pentru 3, 4, 5 gi 6 arestanti, patru doro- opri in margulii seril tot5-de-nna bated, co-
banti ; muna ; acolo gefalil el adresandu-se la primar5,
4. Pentru 7, 8, 9 gi 10 arestanti, einci do- va core a i se insemnaloeuinta undepóte sh de-
robanti. pun& arestatil in timpulii noptil, cAudil do-
De la 10 arestanti in susil soya calcula eate mann Ward avea arestii.
und dorobantil pentrn duel arestanti. fuld escortel va putea cere primarului a-
Art. 273. Dorobantil de escort5 vorti avea jutorulii envenitil pentiu paza arestatilorti pe
armgtura regulamentar i cartngele cuvenite timpuld noptil.
fie-cgrnia. Arestatil aduil in tiism5, colalari, decii in
La pornirea arestantiloril escorta ti incare5 comnna de popasil nu va fi arest5, vor5 pe-
armele in preeenta lord. www.dacoromanica.ro
true neptea in tiisuri.
154 LEGIUIBI
tie ore dupe sosirea arestati1ord in 1oculd 1 ruia iso vafiindeplinit termenuld, se eseortéze
rerdintel, autoritatea locale este détóre a'i pang la locold destmatu fere incatinare.
priimi st a'l tremite la orestii. Art. 289. La casil &Ida until sed rnal multi
Art. 280. In timpuld marpluieu arestatii, arestatl se impotrivesed eu violinte doroban-
dorobantil nu trebu s Vole din vedere ue tilord, spre a isbuti se fugg; acestia potil face
siege:re milcare a lord. intrebuintarea de AWL
El trebue sit observe deeit on incéree, a ace- La casd candd ard prinde foga, dorobantil
pa en fuga; cT II privegbiaza de aprópe mai en sü dorobantuld odd mai aprdpe, déce dupe
seme' in treeerile earl potii favorisa scgparea antdia insciilltare nu se opresee, trage asupre'l
lord precum peduri, ripe, pntnri, duel, thu. cu pupa, centandli a'ld lovi.
murl pe undo intglnescii tresuri salumo mul- Art. 290. La casil canal aril fi isbutitd a
ta, manti sea alto loeuri accidentale, a cgrord dosi unuld ski mai multi arestati, and doro-
pos Vane aid face cu anevointe urmarirea i bantfi se detasfze do la escorte i alérgb, se
priuderea lord. dea de scire Is autoritatea comunala cea mai
Art. 281. Este sub aspre perldpse oprit do- ca aproplere i ineunoseihrtae pe Subprefee-
robantilorii , a introduce arestatii prin car- tura plkei, luandd cu sine orilinele des,thise
clumi sed picge publice, pentru odihnitd, pen- privitóre pe acel areststi, spre alT se putea
tru mancare séd pentru cumpgratuld celor tre- luastmnalementelosialte lereuriri earl ad potd
bainciese de hrane. usura descop-orirea.
De va Ii trebuinte, rind derobantd se va de- Autoritetile suntli detdre irdata a pune in
tap de la escorte, si va face comisiónele. rniscare numgruld trebuinciosil de ómeni in tóte
Art. 282. Esto opLitu dorobantilord sub as- directiunile, a thcunesclinta in tote Voatile si a
pre pedepag de a tolera intrunirisi intelegeri Ina milauri enorgice pcntru prindere, raportand
en emeni liberi, cerora 1111 va fi permisii a so a- Prefecturel respective.
propia la mai multd de eine'. paT distante. Art. 291. In casd de scepare a unnia PAU
Art. 283. Arestatil numal 0'6.0 unulti pe mai multi arestatl, 1efuld escortei pe tinge
randil potil fi invoiti a se depgrta pentru sine, Ineunoscluatareace face autoritgtil civile, dupe
ci atunci, deed na i soya fi Ineetniate membri- cum s'ad prescris la articolul precedentil, cue
le alternative (mama drepte cu picioruldrept), a so dresa proces-verbal constatind evasiunes.
so va detasa duel dorobanti spre all escorta. Procesuld-verbald va fi dresatli de ofieeraid
Art. 284. Este opried cergetoria arestati- sed sub-ofieeruld de dorobanti celd mal apeo-
lord, este opritil dorobantilor ad bea i sa mg- piatd, sed in lipsa de vre unuld din oligerii pe-
nance ert arestantii, add din avutulii arestati- litiel judiciare, eeld mai apropiatg de locoli-
lord, prin pkce publice, earriuml sed pa ulite, tate, precum sub-preLetii oriadjuterele lorn,
le este asemenea onritd a face sile ori-edrul politail, comisaiii add sub-comiearil de poliftie,
locuitord sell. antoritgti comunale pentrn hi 6,- primaril add adjutórele lord.
nituld lord Bed a arestatiloril. Acestia pentru Procesuld-verbalii se va inainta comandan-
dorobanti, sub pedgpse de a fl dap In jadeestrt, told eseadronulnl de dorobautl caro seopwiti
Art. 285. Va fi obligatord transferarea a- eopie do pe densuld, o va inainta autoritatii
restatilord cn tresurile celulare add cu care, de undo proveuea arestatuld cvadatii.
de cate ori : Art. 292. Deca dupe 15 pe, scepatuld nu
a. Drumuld va fi inoroitti, plind de zepade se va prinde, cornandantuld do escadrond ra-
sed va fi viscold; aintezil pun calea erarchied Ministerului de res-
b. Vorii fi totl on grea osindd 11 voinici ; bl copid de pe procesulil-verbal, spre a decide.
c. Vorti fi convalescenti, d'abia sculatl de pe Indatd ea scdpatuld va Ii prinsd, comandan-
WA, add ver-unnlil neputinciosil. tula eseadronului combnied Ministornlal.
Art. 280. In timpurde de iamb: se va cduta Art. 294. Pentru teti arestatii ee se Void
a se imbrdea arestatil tott-dé-una bine, cu transfera ea erdine deschise , gefuldi escorted
nedragi selibenevici, cuzeglio séd anemone, cu presentandu'i la resedinta districtului see a
opinci c1 eu cojóce; alma arestatuld va fi plkil urinetóre, declare bauil ce s'ati liberatii
psitd de asemenea, i se vor da do la inchisOrea autoritatilerd pentru hrane., concluita lore si
unde se gitaescd, cu indetorire pentru escort:1 numele lord, proem si ori-ce ineidente s'are
do a le mime indhrdtii de la era d'Antelil Pre- fi intdmplatii p. drawn, spra a se trees in mar-
fecturd urnidtóre, §i do a nu porni cu ddqii luruta ordinului deschisii.
gad ad fie imbrdcati in moduld. acesta Din asemenea Idmunirl autoritrttilcurmlitere
Art. 287. Pe vruri marl call potu fi pri- potdsd se pov4ndsed pentrume'surile do seeuri-
mejdióse, nu se vord face transfergil, mai ales tate add ingdjire co trebue in deosebi ad adoptc.
in tin3puri viscolOse de lame, escorta so va pu- Totd d'url date, paid escortel lea ad we-
tca opri in marsii pea la treeerea viscolului, rintd de predm ea arestatiloril en care se achi-
In commis ass mai apropiatii. td cdtre sefuld an la intOreere.
www.dacoromanica.ro
Art. 288. Totii liberatuld graeiatii sdil cd- Art. 294. La casii eandU awl arestat s'aril
 MILITALtC 155

fi imbolna'ritti pe drumil, de va fi fhandil dru-Art. 300. Cindil arestantil militarl manta

mnla pe josa, escorta va core la autoritlitile pu§1 in chutarea spitalulni, oficeril i subofi-
celel Anteiii comnne m41óce de transporta cu cerii de dorobantl, in lipsh de ofi§eri al inten-
canard, liberandil acelei antorithiti adeverinth dentil militare, suntil autorisati a face visite
de tocméla nrmath 0 de priimirea trAghtori- intr'aceste stabilimente spre a Be asigura dee&
lora, en care adeverinth autoritatea comunalh lederea lora nai este abusivil §i prelungith fd-
sh se path refera la Subprefectura piàii, ce- r motivit
renda desphgubire. Art. 301. Déch vre unS arestantil militara
Art. 295. La cash canda s'arü intempla ca va fi muritti pe drumii in timpula transferh-
pe drumil unit arestatil s fi muritil de mórte rii, §efulti escortel se va duce la PrimAria cea
grabnich, aid va Ii data in sema autoritatil mai auropiath, undo po ling& indeplinirea co-
cornunale, care e détóre a face cercetaro , a lor prescrise la art. 295 din Bectia precedenth.
incheia procesti-verbalti qi in cele 24 ore, a re- va cere primarulail uh co1i do pe procesniti-
fera Subprefecturii; me&cula arondismentu- verbalii incheiatil asupra mortil, §i o va inain-
lul asemenea e Uteri' a 0.0 in 12 ore a face ta comandantulul de eseadronti. impreunii cu
autopsia , 0 a constata prin visum-repertum efectele mortului.
ce'lii va da autorithtii comunale, care cu ade-
verinta de inmormentare a preetulni, refereza,
Subprefectnril §i core desphgubirea celor chel- TITLULli VII
tuito en inmormOntarea, dna este emit Pedepsele dorobanti1orii, juridh4innea
SECTIUNE A II
Tribunalelaril asnpra lora
Transferarca arestanylorit militara CAPITOLULt UNICt
Art. 296. 116surile prescrice pentru trans- Pedepsele dorobanplora, juricEepunea
ferarea arestantilorh civill, sunta totU ace- Tribunaleloric asupra lora
lea§1 §i pentru arestantil militarl, afarh de
modificatiunile de mai josii. SECTIUNEA I
Art. 297. Arestantil militari expediati de
la nnti escadronil de dorobanti la una corpii Despre grqehi in contra disciplinif drcptnhi
ore-care, sea la divizia teritorialh, sea in fine de a pedepsi
in orl-ee altil loca, déeh nu vorti fi aveud bani Art. 302. Regulamentele in vigóre la arma-
de hrang priimiti de la vre uS autoritate, li se ta permanenth, sunt aplicabile i corpnlui do-
procurh asemenea bani pe timuula cuvenitil robantilor, afard din mod,ficatiunileurmhtOre :
pea la destinatie, din sumele disponibile ale
escadropulut (Ve/11 art. 256). Pedepsele oFçecilorS
Banil de bran& proveniti din cei liberatl de
corpuld ce.tidmite arestantil, sha ce1 liberatl Art. 303. In ceea ce privesce onlinea pu-
din casa escadromilui, se vorU incredinta §ofn- blich totil oficerula de dorobanti pate Ii pede-
lni escortel, cu instructiuni de modulti cum usitil de una alta oficara, avendti una gratla Bed
trebue a hrhni arcstantii. functiune superiinh ori mar vechiii, fie dm al.-
Déch penil la locula destinatiei §efulti escor- ce corpil seil axing; Sart in coca ee privesce ser-
tel nu va fi totS acela§ti ci se va sch'mba, va vicinla, nu póte fi pedepsith do catil de §,ril
preda banil ce raniana inlocuitorulul s64. chrora este sub-ordinatti.
Art. 298. Chuda arestantil militari lac dru- Art. 304. Feluld pedepselorti este ceh..n-
mula pe josh, so va intimpla ca vre unulfl din trebuintata la armata penman nth, erh d.,p-
causa slabiciunii, (fArd insh a fi grail bolnav), tula de a ordoea uncle din eie, este modifia,til
sh sin pOth urma mersula pe josh, §efula es- precum urmizh.
cortel va core de la autoritatea comun9lit, con Reprimanda se face de eomandantula
anal apropiath, a'i pune in dispositie carul tr..- sionular.
bainciosil. g acésta e détóre a'I satisface cc- Arestulli de rigóre si inchisOrea, earl surta
rerea plhtinda din orl-ce fondurl. atribuite coman a ntulal de r.;.g mentd, se or-
§efula escortel prhminclii trdsaira, liborSzh dona de chtre §efula de divisionl a este ddt ra
adoverint i auroritatea comunalh, core des- a raporta §efuiul sub-divisiunoi to itoriale sli
phgribirea de la Prcfecturh, care la rhaidula inspectolului.
sOti este despilgulsith de mitre administratia
Ped,psele subofiçeriluti, brigadieriloeii q: sol-
Art. 299. Canda un arestantil militar cade datiloril din dorobanti
bolnavti pe drama, eld este lama in chutarea
Ar t. 305. In c, ea cc priv,sc ordin a pu-
spitalulul cela mal apropiatti.
www.dacoromanica.ro ii
jar. LEGIIIIIII
blicii stib-oficeril. brigadieril i soldatii, pot fi tivitate in armatii, de uncle pentrn and anU de
pedg iitl de ori-ce militar, avend nn grad sea servicid in dorobanti, trebue a servi in ar-
fanenine superiOrd, sed miivechiU, fie din ori- math sese hint gi jumAtate.
ee corpil set amid; in privinta servicinlui fuse, Pentru uti lundin dorobanti 15 4i1e in armata.
et nu potil fi pedepsiti do catn de gefii cdrora Art. 314. Dorobantii treenti in armatil
Hunt(' subordinati. suntd obligati a servi in activitate mid tinopd
Art. 306. Podepsele sub-oficerilord, briga- pr000rtionaln cu timpuld celd mai avea de
dierilorU gi soldatilord, fard prejudiciul celord servit iu dorobanti; vend la tormenul de 7 ant.
provdclute prin codieele penale. pentru gresell Calcululd se face dupd principiilestabilite prin
mai grele, snntil pentrn abateri mai ugóre mi- articoluld precedentd.
mal de cloOfeluri. Dapd expitarea termenului de activitato, r
Sala do politie. se trees in rosary., seil militil ca si soldatil din
InchisOrea. armatti . in conformitate en versta ce al.:I 12
Sala de politie nu pete dura mai multil de avandb.
riA lund, i iuchisOrea nu se prelungesce peste Art. 315. Nn so potil propune pentru tr(
15 lile. core in armafi, do cati dorobantil accia cart
Art. 307. Omani' pedopsiti. earl faed ser- voril ti avendii a mai sorvi cold pucini
yield pe la Subprefecturi sen acte posturi co aril, in corpuld dorobantilord.
0,
nu suntil la rordintadistrictului. suntii a1ngt
spre a'si Ina i edepsa la statu-majoruld osca-
dronului. SECTIUNEA II
ATI. 308. adepsa se aplhd totil-de-una pe
timpuld candii dorolr ntii nu aunt de serviciii. Suspendarea, coborireala undt grada inferi Urn
gi emouii pedepsiti all drept la banil do brand easarea suboficerilorü qi brigadieriloru
in comptuld govermilni. de dorobanti.
Art. 309. Dorobantil ca-1 fArd causii bine
cnvintatd nu voril intra in serviciuld ordinarfi Art. 316. Sergentii majori, sergenti-, gi br--
la cliva otdritd, sed aceia earl no voril fi urmd- gadierii de dorobanti, pen', conformil regula-
tori la chiiimarea paste rancid ce li se vor face moncelord in vigOre la armata permanent:I, a
se vord pedepsi in modulu urmAtoril : fi suspendati din functinnile lord, sell coboiii
Pentru prima Ord cu sala de politic add inchi- inteunti grafi inferiord, sell in fine trecut: irt
sin e pe timp de 7 qile, cand tin va fi de randd. randurile soldatilorii.
Pentru a duoa Ord patrn-sprelicce libe ase- Suctpenddrile nu poti, dura tin timp mai lung
menea. de duod lout.
Pentru a treia Ord se va cbidma la statil- Art. 317. Suspenddrile auntll proauncia,
majortibi escadronulni pentru 21 cuibe, fie-care de ultra gefuld divisionniul, dupd propunerea
din dorobantii do la pldgi motivatd a comandantuluI de escadromi.
In o tall de a patra, a cincoa si cele-alte ab- Art. 318. Coborirea la und gradd inferiorti,
senti, se va supune judechtiI ca nesuposd, sell nrecum §i casarea , nu se Otis pronuncia th
so va trAmite in arinata permanentd. catd do cornandantii de divizia teritoriala.
Ad. 310. Suboficeril i brigadierii earl on Candil sergentii majori, sergenti sed briga-
worn intra la serviciu ordinard cu OmAnii lord. dieri suntd decorati, ei nu notii fi easati ,o
seri aeoia ce vord lipsi la chigma rile nopreve- cdtd dnpd autorisatiunea Ministerului de rt.-
clute, lard motive legalo. Runtll pasibili aserna- bold ai dupd rocomandatinnea comandantula
ma do pen:Lift:10e pi% vOute la articoiuld pro- de divizinne.
cedento. Art. 31.1. In general. midllocirile penti a
Art. 311. Pede ):1,21e pentrn lipati do Ii ser- suspendare, coborite la und gradd inferior son
TILiil se ordona totil-eld-una do comandantuld casa:e, trebuesc insocite de tete actele de inc. ty-
eseadrk nnlui. pare si osrbitil de mid releved do pedeps
At t. 312. Precenla on armata permanentd, uA sta.a de servicid.
pentru aukiele pr ve-tito la art :309, va fi a- Art. 3.0. Sergentil-majori casatl, se tl a-
p obatd totu-de-una de Ithnisterul de resbelu mita a fare serviciii pane' la expirarea term
Propuncrea se face de comandartuld osea- nutni, in trupele din armata permanenti cc ic
dronului, care e claord ea pe bag., r: nortnlii desomna comandantuld divisiunel
relative. ca iimint a Ministerului p.in cal.a S._rgonti1 i brigadioril continua' a servi id
erarchicii fd.a de 1 Aeps,:, a emeniloid si eta dorobautl, insi aunt obligati a servi in alte In-
matrieuhl. curl ib catd acelea uncle vord fi fosti, mai in-
Att. 313. Propositinnea tim ului do s r ainte; cbiar si candd sergentil si brigadion
yield intre dorsbanti si armata este stabilitii suntii suspandati numai, 865 coboritl la UPIL
precunn urindzi gradhl inferiord, nu mai potil servi la post-ai-
7 ani in dorobanti echivalésiwww.dacoromanica.ro
en 4 aril de ac- de mai inainte.
 MILITLEZ 157

fi supn0 la juridictiunea Tribunalelog ordi-

SECTILINEA III nare i judecatT ca simpli cetatianl.
Despre competinta tribunalelorii a judeca cri- TITLULt VIII
mele qi delictele comise de dorobanti
Dispositil generale
Art. 321. Oficeril de dorobantl snail justi-
tiabili de Tribunalele militare intoemal ca eel Art. 323. Tote dispositiunile legilord 0 re-
din armata permanentA. gulamenteloril privitOre la armatapermanentg,
Suboficerii, brigadieril i soldatii pentru eri- suntil aplicabile derobantilord intru cad ser-
mele i delictele sdvarsite in timpuld serviciu- vicinlii lord speciald prescrisii mai sued, va
lul, cati vord fi din distrietele unde se gilsescil permite.
eornisiuul ostkesci criminale, se judeed de ed- Art. 324. Dorobantii nu potd purta unifor-
tre acele comisinnT, érd eel din alto districte mole date lord de Statii, de Mil candd suntii
Torii fi dell in judecata comisiunilor mixte or- In activitate de serviciii.
gardsate pentru acestil sfir0til, 0 ale eitrord Art. 325. Die positiunile acestui regulament
sentinte suntii apelabile la consiliile de revi- coprinse in titluld VII, suntii aplicabile com-
shine militard. paniiloril qi eseadrdnelord de gaidarmi.
Art. 322. Sub-oficeril, brigadieril gi solda- Art. 326. Tote dispositiunile regulamentarl
til pentra erimele i delictele eomise pe tim- anterióre i contraril regulamentului de facA,
putt afldril lord liberi de servicid militar, vorii euntii desfiintate.

SUPLIMENTU
LA REGULAMENTULU ASUPRA SERVICIULUI GRANICERILORU
(Decreta No. 1844 din 5 Octombre 1871)

Pedepsele granieerilord, juridietiunea Sala de politie,

Tribunaleloril asupra lord Inchisdrea.
Sala de politic nu pdte dura mai multd de
Despre greF1i in contra disciplineii dreptylii nil hind si inchisOrea nu se prelungesce post,
de a pedcpsi 15 Vile.
Art. 4. PedIpsa se aplied totil-de-una p e
Art. 1. Regulamentele in vigóre la armata timpulti candil graniceril nu suntd de servicid,
permanentd, suntii aplicabile i corpului grdni- gi Omenii peclepsitl ad dreptd la 'Anil de hrana
ceriloril afard de modificatiuuile urmdtóre : in comptuld guvernului.
Art. 5. Grdniceril earl, fSrS causil bine.eu -
Pe deps.1 e ofirilOru vintatd, nn vord intra in serviciulii ordinard la
Vine, otaritd, sad aceia earl nu vord fi urmlitori
Art. 2. Feluld pedepselord este cold intro- la cbidmarea peste rdneldi ce li se vord face, se
buiutatd la armata permanent4, &it dreptulil vorii pedepsi In moduld urnidteril :
de a ordona uncle din ek este m dificatd pre- Pentru prima Ord cu sala de politic add inchl-
curn urmézd : sOre pe timp de 7 Vile, cand sin va fi de randii :
Reprimanda so face de comandantnld bata- Peutru a duoa Ord, patru-spre-Vece Vile ase-
lionulul. menea;
Arestuld de rigóre i inehisifrea, earl suntd Peutru a treia Ord se va chidma Ia statti-
atribuite comandantulul de regimentii, se or- majoruld compa.:iel peutru 21 Vile.
denii de cdtre .e.etuid de bataliend qi esto dd- In casil de a paters, a cincea i cole-alte ab-
tore a raporta lefulul inspectorial lul. senti, se va supune judeciltel ca nesupu0, sad
se va trdmite in armata permanentii.
Pt.depsele suboficerilord , caporalilord i sol- Art. 6. Sub-oficeril si caporalil cari nu vor
datiloril diu grdnieeri intra la serviciuld ordinard en timenii lord, sed
aceia ce vorii lipsi la chidindrile Bop: ev6Vute
Art. 3. Pedepsele suB-oficerilord, caporali- MA motive legale, suntil pasibill asemenea de
lord 0 soldatiloril do gritnicerl. fdrd prejudi- peualitrtibe prevNute la articolul precedentii.
tiuld celord prevlVute prin codicele penale pen- Art. 7. Pedepsele pentru lipsd de la serviciii
tru gretieli mal grele, suntil pentru abateri mal se ordond tot-ck-una de comandantal companiei.
uOre numal duod fduri
www.dacoromanica.roArt. 8. Trecerea in armata permanentd pen-
158 LEGIIIIRI
trn causele prevqute la art. 5 va fi aprobatA Art. 14. Coborirea la und gradd inferioril
totii-dé-una de Ministeruld de resbelii. precum §i casarea nu se pole pronuncia de cdt
Propnnerca se face de comandantuld compa- de comandantil de divizii teritoriale.
'rid', care e Mord ca, pe Maga' raportulii re- Cdndt sergentii-majort i sergentil edd ca-
lativa, s inainteze Ministerului prin calea e- poralii de grdniceri sunt decorati, et nu potii
rarchicA, fóia de pedepse a Omenilord i cea fi casati de Atli dripS autorisatiunea Ministe-
matriculg. rultti de resbelt e dupd cererea comandantulul
Art. 9. Proportiunea timpului de servicit de diviziune.
tntre grdniceri i armatA este stabilitd precum Art. 15. In generald, micliocirile pentru su-
nrmézA : 7 aril in granitt; equivalézi cu 4 ani spendare, coborire la unt gradt inferiord séd
de actif tate in arrnatd, de made pentru un and casare treloueset inseeite de tote actel de in-
de servicit in gidnicerl trebue a servi in ar- culpate i osebitt de mail releved de pedepse 7
mati 6 hmi i jurndtate. ut; stare de servicit.
Pentru nit lund in grilniceri, 15 clile in armatd. Art. 16. Sergentii-majori casati se trdmitil
Art. 10. Grdniceril trecuti in armatd, runt a face serviciulii ODA la expirarea termenului
obligati a servi in activitate und timpt pro- in trupele din armata permanentd ce va de-
per tionald cu timpuld ce'ld mai avea de servit semna comandantuld divisiunii.
In grdnicerl pend la terrnenuli de 7 ant; cal- Sergentii 1i caporalii contund a servi in gra"-
culele se face dupd principille stabilite prin ar- niceri, ins6 suntt obligati a servi in alto locuri
ticolult precedentii. de catt acelea mule vort fi fostd mat inainte,
Dupd expirarea termenulni de activitate, ei elriar i candd sergentii §i caora1ii suntil on-
se treed in reservd set militil ca i soldatil din spendati numal sSd coboriti la unii gradt in-
armatd , in conformitate cut versta ce art fi ferrer nu mai pot servi la poitul de mai inainte
&vend t.
Art. 11. Nu se pot propune pentru trecerea
in armatd, de catil graaricerri acel cart vord fi De spre corn retinta Tribunalului a judeca cri-
avendil a mai servi colt mind duol ani in cor- mole i delictele comise do grAniceri
pull granicerilorti.
Art. 17. Ofiçeril dc grdniceri suntd justitia-
Suspendarea, coborirea la unt gradd inferiort bill de Tribunalele militate intocmal ea cel din
so casarea sub-ofiçorilord i caporalilort do armata permanentd.
godniceri. Subotiçeril, caporatii i soldatii pentru cri-
mele §i deli tele s'aver0te in tim nd servicin-
Art. 12. Sergentii-majori, sergentil i a- lui, eSM vont': fi din districtele unde se gdsescd
perahl de grdniceri potd, corfermn regalanam- comisiuni ostdrsci criminate, se judecA de catre
telort in vigOre la armata permanenta, a fi su- acele comisil, erg eel din alto districts vett fi
spe da0 din functiunile lord , set coboriti in- data in j udecata comisiunilord mixte organisate
tenni) gradt inferiorii , seri in fine trecuti in pentru acest sfirtitii 0 ale cdrot sentinte suntii
rinthuile soldatilort. apelative la consiliile de revisiune nulitard.
Susprndärile nu potti dura tint timpii mai Art is. Subofigeril, capralii i soldatii
lungt de duet luul pentru er:mele i delictele comise pe timpult
Art. 13. Suspenddrile sunt pronunciate de sildril lord liberi de serviciuld militard, vort fi
cdtre vful batalionuhri dupd% propunerea mo- supql la juridictiunea Tribunalelort ordinate
tivata a comandantului do companie. judecati ca simpli cetateni.

DECRETe
No.1247 DIN 11 IULIU 1872 PENTRU UNIFORMELE CALARASILORU, DOROBANTILORU,
MILITIANILORU SI GARDELORU ORASIENESCI
(1872)
Art. 1. In arrnal a permanent'i unifornacle actualit inlocuindu-se lose gditanele actuale
1

r5mAnt ast-fel precum sr an determinate prin de la tunicA i pantaloni cu &tam de rnd-

inait le ordonante de umformitate actuald. tase ro C.
Art. 2. Pentru tut a regim ntclord de 6- Brauld so adoptAt acela ald regimentelord
l7rari din armata t r'toria,d, se mantme in to- do rclioni. Chepnilu va fi ca Reda ald escadrd-
tulu uniforma actua16 nelort de gendarrni.
Uniforara gradelo 11 oficeresclwww.dacoromanica.ro
va 6 tett cea Art 3. Uniforma trupei dorobantilord din
 MILITARE 159

armata teritoriald va fi cea actuald CU osebire corpuri va fi asemenea ca aceea a ofigeriloril

culórea distinctivd va fi albastru deschisd din corpuld cglgrasilorti, on osebire ed brande-
pentru intréga tent érd na pe divizii, dupd burgurile vord fi negre de mdtase gi chepinla
cum era pdnd acum taxa' bandi men.
Pentru gradele ofigsresci se mantine unifor- Atgtti trupa cgtg 1i ofigeril din aceste dnog
ma actualg, en osebire cg guleruld i manche- arme, militil i guarde orggenesci, la eg ciuli
tele de la tunicg , banda de la chepiti si tote vord avea pe cocardd u'd cruce bizanting de
pas poalele vorii fi de postavil albastru deschisti metalti albii , de forma gi dimensiile ce se va
ca i la trupd. fixa in urmg de ministru nostru de rebeld. La
Art. 4. La militiani i guardele ordgenesci chepig asemenea acestd cruce ageglatd, in ace-
uniforma trupei de infanterid va fi ca aceea a 12,0 modil, !mid fdrii torsadd.
dorobantilord, cu osebire numaI ed paspoalele Art. 5. Semnele distinctive pentru grade
vorii fi rogil, drd aceea a trupel de cavalerig va in aceste duo'S arme voril fi intocmal ca qi In
fi ea aceea a trupel oglaraeil,rd. armata permanentd.
Uniforma ofigerilord de infant ,rid in corpu- Art. 6. Tote modificirile aduse in uniforma
rile de mi1iii i guarde orenesci va fi intoc- trupelord prin presentnlg decretd se vord face
mai ca aceea a ofigerilord de dorobanti. en o- potrivitti cu expirarea termenului de durata a
sebire numai ca guleruld, manchetele i banda efectelor
de la chepiti voril fi de culorea fondului tunicei Erg modificarile aduse in nniforma ofigeri-
gi a chepiului, dr'd paspoalele rogit lord se va face in termenti de trei luni de la
Uniforma ofigerilort de cavalerie din aoeste data acestu'i decretil.

DECRETt
No. 1244 DIN 11 IULIU 1872 PENTRU UNIFORMELE ELEVILORU DE ADMINISTRATIUNE
(1872)
Art. 1. Uniformele elevilord de administra- b. Chepiulii actualti cu tresele ca la mdneca
tiune se determing in modulti nrmgtorti : tunicel; penaginld actualti se conservg.
a. Tunica cea actuall avêndil pe umgrti gAi- Art. 2. Tote dispositiunile decretulni no-
tanula actualii de 9111 alba inlpletitg cu mg- stru No. 1995, din 1 Noembrig anulii trecutd,
taso rogid, la nigng ug tresg orizontald aseme- intru cat nu suntii contrarii decretulul de lagi,
nea de fird albd impletitd en mdtase rogid; suntii mentinute.

DECISIUNI MINISTERIALE
PENTRU ADMITEREA N SCOALELE MILITARE IN ANULU 1873

I. Saila fiilorti de militaH, elevil vord dobindi tOte cunoscintele de ban-

loreat, in raport cu cerintele instructiunil mili-
Art. 1. Saila Hord de militari din Iasi, sed tare. Acel earl vor termina cursurile cu succes
scOla preggtitOre pentrn sada de infanterie gi vor fi trecutl in scóla militard din Bucureset
cavalerie, este infiintatd in scopula de a da ug Art. 5. Cursurile coleginlui militar din Iafi
crescere gi educatiune complectd Hord de mi- suntd de 4 ant
Marl de orl-ce gradii , cari II destind carierel Art 6. Elevii earl n'ail satisfdcutd la exa-
militate. Acésta dreptii resplata, a unnl servi- menuld de egire conditiunile cerute pentru a fi
cid indelungatil i nepatatit trecutl in scOla militarg din Bucurese vord fi
Art. 2. Fill militarilorg suntti admigi in trecuti in [inmate: cu graduld de sergentt , in
scold do la vdrsta de 13 pOnS la 15 ani, dupg care contractézd obligatoriii ung angagiament
examenulii de admisie ce se otdrasce mai josti. de 4 aril de servicid.
Art. 3. Fiji militarilorg vorti fi intretinutI Art. 7. Potg fi admigi In scOla fiilorti de
in ecOld de Statfi, neavdnd pdrintil a plgti nici militarT i alti copit Pentru acegtia, pdrintil
nfi tug. vord avea a pliti nd tall de 40 leT nuol pe lung,
www.dacoromanica.ro
Art. 4. ScOla este unti colegiti militarti pliitindti la inceputuld fie-cdrul aemestru in
180 LEGI VIM
ainte; acegti elevi ad acelagl dreptil i indéto- I destinate a forma deer! de infanterie i ca-
riri ca i fiii militarilord. velem.
Art. 8. Pentru elevil ce nu mind fit do mi- Art. 14. Cursnrile smith de duel ani, (nip&
Mari, stintii 18 bnrse gi 24 semi-burse, earl se care timpil elevii priimescil de dreptil graduld
potd debandi presintandU certificate de pau- de snb-locotenentfi in armata permafientd, in
pertate i pe mdsur& ce se ivesce vacante. nrma ninfi examenii de egire.
Art. 9. Examenuld de admisie in scOla fii- Art. 15. Elevil suntd intretinutl in scold
lord de militarl pentrn anulii 1873 se va face de Statil; pdrintii no ad a prat nici nd taxa.
in Bucuresci de la 1-15 Muni, la Ministeruld Art. 16. ScOla militard se alimentéze cu
de resbeld. Ore in Tall de la 9-14 Inn, in lo- elevil ce ad terminatii en succesd stndiele scO-
caluld scold finoril de militari. lei Hord de militari, l cu
l elevii aspirantl ce
Art. 10. Pentrn ca nnii elevd se fie admisil ad obtinntil bacaloreatulfiség cari colt pugind
in ecOla Hord de militarl trebne sd posedd : ad terminati gése clase gimnasiale.
a. Mit certificatd cd este remand sdil nato- Art. 17. Orl-ce devil admisil in scOla min-
ralisatii. ter& din Bucurescl contractezt obligatoril unti
b. Adult de nascere in originald , consta- angagiament de gése ant de serviciii in armata
tindd c are 13 ani la 1 Augustil viitort, set] permanentk care va compta in cline admiteril
15 ant cold multd. sae in scOle prin ordinil de di.
Petitiile impreund cu aceste acte se voril Art. 18. Examenuld de admisie pentru a-
priimi in Bncuresq la Ministernld de resbeld spirantil bacaloreati sal elevil ce ad trecutil
pénd la 25 lucid. Ere in Ia0 la directia scolei gOse clase gimnasiale, se oterasce de la 20 pen6
Gerd de militari pOnd la 1 LAM. la 25 Septembre gi se va face in Bucnresel la
Fiii de militari vor presinta pe lingd pctitil Ministeruni de resbeli.
gi und eon care sit constate cualitatea de mi- Petitiile se priimescii pind la 15 Septembre;
Marti a pitrintelul en. ele vord fi inso9ite deosebitd de certificatele
Elevii aspirantl se vord presinta in Q.iva de prev'qute la art. 10 gi de ne declaratie modeld
1 hind, la 11 ore, la Ministerfi spre a fi exa- A., investite en legalisarea autoritetii corn-
minati asupra constitntiel lord fisice de cdtre petinte.
a& comisiune medical& militark care oterasee Art. 19. Elevil ce concord pentru a infra
t o acel ce potd fi examinatl. in scOla militant de infanterie i cavalerie vord
In IagI acéstd examinare medicaid se va face avea virsta de la 18 pOnd la 21 anT gi se vorti
in localuld scólei fiilord de minted, in iyma presinta in 4.ina de 20 Septembrifi la Minister,
de 9 Lind. spre a fi examinatT de ue comisiune medieeld
Art. 11. Cunoscintele ce se cord orl cdrul asupra constitutiel lord 1isice.
eievi pentrn a fi admish in mile finord de mi- Art. 20. Elevii bacaloreatl vord depnne e-
Titan sooth acelea ale claseI I gimnasialo din xamenii nnmal asupra aritmeticel, algebrei gi
coleghl : geometriei dupe programnld liceulnl.
Limba romend, gramatica; Elevil aspiranti earl ad trecutd gese clase
Limba francese, citire i scriere ; gimnasiale vord depnne examen asnpra urine-
Istoria Romanilorti peed la imperiii; tóreloril materil.
Geografia entice; Linzba francesd, gramatica, analisa logict
Aritmetica elementare, num erne intregl frac- gi sintaxa.
tionare i decimale; Iiirnbcc germand, citiro, seriere, gramatica
Religiunea , istoria sacre i testamentuld gi traducere.
vechid. Aritmetica rationatd dup& program-di li-
Art. 12. Toti elevil vorU fi clasificatl, in ceulnl (clan 2 gi 3).
nrma examenniul, dup& notele ce ad dobendit. Algebra dupe programuld clasel 5 din Heed.
Nici und elevd nu va 11 admisil de n'a do- Geometria, programuld clue! 4 din Heed.
banditti nd media generale de clece i jumdtate Fisica, programulii clasel 6 din Heed.
puncturi minimum la tote cursnrile. Istoria universald dupe programuld exame-
Eievii se iaii dupe tablouni clasificatti gene- nulul de bacaloreatil.
raid in numdrti ecuald cu vacantele scOlei In Geogratia vechid i noud idem.
moduli urmdtort. Istoria naturald, Zoologia, Geologia dupe,
a. Mal intdid flit de militari ce ad obtinutii programuld clasel 5.
note de 10, 50 la tote materine. Art. 21. Elevii admii in scOld se vord lua
b. Eke golurile nu s'au complectatil en fiii dupe, clasificatia generale pOnd la complecta-
de militarI, se iad in ordinea clasiticatiel ele- reit numdrulnl otAritd. Pentru a fi priimitT
vil els ad obtinut nota pentru a putea fi admie. trebue a avea ud note medid de odd pueind
(yne §i jumdtate puncturT la tOte materiile.
IL Saga militard de infanterid i cavaterid Ministru de resbeld, generaN Florescu.
Art. M. Sada minter& din Bucuresci este 1873, Martid 8.
www.dacoromanica.ro No. 8.
 MILITAHE 161

(Mode A.) lig, inseratti in Monitoruld óstei No. 31, din

annlii 1872.
Deelaratie Presentuld actii Tamil investitil i en au-
torisatia pCrinilorii sed tutorilord mei.
8ubserien15 elevü ald scOlei (Sernnetura elevulul)
inilitara de infanterie i cavalerie , ma anga- Antorisarea parintelui sOd tutorelui,
geed a ma supune tutuloril Inditoririlor ce Autoriséza angageamentulti de mai susii.
results pentru mine din art.No. 94 ei 98 ald (Semnetura parintelui).
regnlamentulni scóleloril militare, din 19 In- Legalisarea autoritatil

IIEGULAMENTUL11 MEBALIEI MILITARE

(Decretit No. 947 din 17 Maid 1872)

TITLULTI I szhimba in curd, devenindil oficeril; in acestii

casd va continua a parte tot pe cea de argint.
Iustituirea medaliei; modulA Art. 11. Und oficerd pots priimi in casurile
de a o purta prevNute de reglementil medalia de anal chiar
de aril fi posedenclii medalie de argint ca gradd
Art. 1. Se institue ne medalie en devisa vir- inferioril; in asemenea cash eld va purta am-
tute militard, care se va acorda gradelord mi- bele medalii.
)itare i asiinllai peutru incuragiare i re's-
I lAtire.
Art. 2. Medalia se d pe vieta. TITLULt- TI
Art. 3. Dreptuld de a o purta este perso-
nalii si nu se transmite in Mei und cast.* Dreptulii de a dobilndi medalla
Art. 4. Nume'ruld medaliiloril acordate este
nedeterminatii. Art. 12. Medaliile de argintd snntil pentrn
Art. 5. Medalia se compune dinteug, piesa gradele inferiOre; cele de aurii pentru gradele
de argintti tied de aurii, eu unii diametru de oficeresel.
30 m.m. i ue grosime de 2 man.; forma sa este Art. 13. rind servicili neintreruptd do 12 ani
rotunda. impliniti in graduld de sergentil, timpt in care
Pe na, parte a medaliel Bunn stampate in n'a urmatd nici ui casare de gradd, nici con-
relief euvintele virtute snilitard, incongiurate damnare prin sentinta, dC dreptuld la medalie
de duo ra.mnri, una de maslind i alta de ste- de argintil en ill pensinne viagera de 300 lei
jard, cari se uneseil jos prin uft funte. Pe par- pe an, conform legil de organisare din 27 Mar-
tea opuse se aflt asemenea in relief efigia Dom- tid 1872. (Art.8).
niterului, incongiurata de cuvintele Cared I, Dreptuld la pensiune se perde cu dolafindirea
Domnii aid .Rominiei. nnui gradd oficeresed.
Art. 6. Medalia are la partea superlóra na Art. 14. Pentru fapte meritorir. de curagifi
ghirlanda de dafin prin care se trace panglica. devotamentil, se acorda medalia in mod ono-
Art. 7. Panglica este de moare rosie. avdnd rifled atetd gradelord inferiOre catil i oficeri-
margine albastre. Nuantele culorulul sunt (Ale lord si asimulatiloru, férii considerare de timpti
din drapel. Panglica in total este late 30 m m. servitil.
insd incepdndli de la margine , 1 m.m., rep, Art. 15. Cann dinteuil fapte meritorie ard
apoi 2 m.m. albastru, dupe aceea miclloculii de resulta rane grave, earl aril face pe irdividhl
calor predominant rogn24 m.m. in marginea opu- improprid serviciului, se aeorde, gradelord in-
sI 2 m.m., albastru, dupe care vine 1 m.m rosu. feriOre retributiunea prevOnta prin legea easel
Art. S. Modena se Oda pe partea stengd de dotatie, pentru oficeri i asimilati; dica a-
a peptuhil. cestia nu avead nici rind dreptd la pensiune,
Art. 9. In nici unU casii nu se póte purta se va cere in favOrea lord ua recompense' na-
numal panglica singura ea miniatura dupe, tionala.
medalie; ea urmeze a avea tott-dé-una dire en- Art. 16. Constatarea celord lg ani do ser-
siile reglementare. vicid in graduld de sergentil se face prin cer-
Art. 10. Medalia so Ode numal de meta- tificatele consiliulul de administratie ale cor-
loll priimitt. Astil-feld gradulii inferiord, ce purilord in care individuld a servitil, raportuld
a dobeuditd medalie de argintil, www.dacoromanica.ro
nu o pots pre- sefulni de corpui in care se glsesee in women-
1
162 LEGIUMI
turd candil a dobandita acestii dreptU, i rapor- Art. 23. Pentru ofi9erii inferiori, batalio-
tul fo1ndivizie teritoriale. Tote aceste piese mild, din care face parte priimitorulii moda-
sunta adresate Ministerului de resbelii, care a- Eel, ese sub arme in mare tinut i presinta
preciazd si decide. armele la citirea decretului si darea medaliel.
Art. 17. Faptele meritoril se constatil prin Pentru oilçerii superiori ese corpulti intrega
raporturile sefilord sub ochil cdrora s'a petre- fara drapel. Pe ntru sefil de corpuri, corpulintreg
cutil faptulit Acesteraporturi euprinda cu dea- cu drapel. Pentru ofi9eril generall, brigada sea
mhnntuld tete causele ce motivéza cererea divisia dupa gradil, set: de nu voril fi athinati
medaliei, i suntil adresate setului divisiei te- vord esi trapele din garnisond.
ritoriale care le supune cercethrei unei Comi- Art. 24. Pentru companiile de grdnicerT, ba-
siuni de patru ofi9eri superiorl sub presedinta taliOnele de militii i escadraele de calitrasi,
Rea ; aeestia apreciaz i notezd dem indivi- cenmonialulii se va indeplini in aceleasi con-
droll merita medalia ; resultatula deliberdrilor ditiuni, profitand, pentru an:5sta, de ori-ce con-
se consemneza inteunil procesil-verbala CD se centrare aril avea locit
atasezli la dosarii. In casil do diverginta de o- Art. 25. Medalia se prinde pe peptula ce-
piniuni', majoritatea i minoritatea subscrie lui in dreptU de eapula Statului, sda de mi-
procesulii-verbald, insd minoritatea este tinuta nistruld de rosbeld, ori de und delegatil aid
oil da in scrisii opinia separata in josula pro- acestuia.
cesului-verbalit Art. 26. Priimitorula medaliei este : this in
In mi-ce casd chiard canda majoritatea ard fa9a froutului, in mare tinutd, si de este grad
ti peutru respingerea cererei, actele so main- inferioril, fdra arma, eld priimesce medalia si
téz Miniaterului de resbelit brevetula ; muzica soil, in lipsa acesteia, cor-
Art. 18. Pentru cele prevNute la art. 15, nisti si tobosari, sung marsulil pang la rein-
deosebitil de cele mentionate la art. 17, se va trarea sea in loculil reglementard in frontit
mai adAugi i certificatuld meclicului superiord
militard din localitatea uncle s'a petrecut fap-
tuld, vizatil de inspectorulil generalil ala ser- TITLULIJ IV
viciului sanitara militant
Art. 19. Canda militarula in favorula cd- Brevete, acte
ruia se cere medalia se gisesce in casula pre-
vecl.nta de art.14 si 15, Ministerula de resbela Art. 27. Und brevetd subscrisa de capuld
va cere si avisula Consilinlui de ministrii. Statului , purtandii sigiliuld Ministerului de
resbeld, i contrasemnat de ministra de resbel,
se va da ud-dat a. cu rnedalia.
TITLIJIA-G III Art. 28. Medalia i drepturile el' se percla
din aceleasi cause din earl se perde si cualita-
Dreptuld de a acorda medalia tea, de cetatianil remand.
Art. 29. Se perde ailed dupd na condain-
Cerenionialtag nare prin sentinta la tid pedOpsd infamantd.
Art. 30. Se va tine la Ministerul de resbehl
Art. 20. Numal capuld Statului are drep- and registru speciala peutrn inscrierea sucee-
tula a acorda medalia. siva: a celoril cdrora s'a acordatd medalia. A-
Art. 21. Medalia se acorcld prin deceta dom- costa registra va cuprinde, deosebitii de mi-
nescil in urma raportulul motivata all Mini- me, etate, Email de serviciii, graduld, distric-
sterulul de resbelii. WU, etc., tote detaliurile ce ad motivatil da-
Art. 22. Acordarea medaliel se publicd prin rea medaliel.
Monitorula óstei si se citesce in tete corpurile Se va tine asemenea mad registra de ordind
la apelulii de 11 ore. Compania, escadronul séui pentra expeduirea brevetelord, purtandii na-
bateria (la trupele de linie) din care individula mele si data transmiteril rnedaliel.
face parte, este in mare inut i presintii ar- Art. 31. Tote actele prevd4ute i pe carl
mele la citirea decretului si prinderea meda- s'a basatd recomandarea se voril conserva In
liel pe papal. dosare speciale.

www.dacoromanica.ro
 MIL IVARE 162

DECRETt
NO. 1057 DIN 5 IUNIE 1872 PENTRU INFIINTIAREA SEMNELORU ONORIFICE
PENTRU SERVICIULU MILITARU

(1872)

Art. 1. Ca Bening de distinetie pentru une Asemenea aceste drepte Incetiz i pentra
servicie milliard indelungate, se creaza nue acef eari are porde gradule pentrn casurile
senznii onorificit de arginte destinate a se da prevgute la art. 1 §i 2 din citata lege.
ofi9erilorii pentiu une serviciii de 18 ani, qi de Art. 7. Ofiçeril in retragere cari ad dobia-
aura pentru 25 de ani impliniti in armate. dad semnula onorificit incetézi d'a se bucura
Art. 2. Aceste smnd onorifie se acorda ce- de acestil drepte Mate ce i se radica dreptul
lla in drepte prin decretd domuesce, dupe pro- de cetatenii romend sée este condamnat la ue
punerea ministrului de resbelti §i inseratil in pedipsit pentru unii faptil infaniante.
Monitorulit óstei. Art. S. Semnule onorifice dupii aleturatuld
Art. 3. Timpuld petrecutil de ofi9eril in po- modele este de tie forma ovalii In diametre de
sitiune de neactivitate prin retragerea functii 31 milimetre gi 35 milimetre; ea se compune
pentrn congedie se va deduce din nume'rula de ua. place incongiurata in partea stanga de
aniloril petreeuti in armate. ad ghirlandi de stejare, ere in partea drépti
Art. 4. Dreptuld d'a purta semnula onori- de ud ghirlande de define unite in josuld lore
ficii se continua tji dup e. eOrea din armata. printeul panglice, in forma nnui nail.
Art. 5. Na se yore bucura de dreptule de a Semnule onorifice este surmentate de core-
dobindi acestil semnit onorificit ofieeril earl in na Romeniel.
timpuld serviciului lord yore fi fostii condem- Pe place din feel, se va pune numerulii
n* la a, pedépsd eriminala pronunciata de de XVIII sée XXV in 9ifre latine, Ora pe placa
Tribunalele militare, i la ue pedépsa coree- din dosii cifra domnésed in relief I.
tionala pentru vinele prevalute prin coduld Pe semnuld onorificd de argintii, numaruld
penalii civild la articolele 127, 128, 129, 140, qi Ofra domnéscii suntii de aure, Ore pe sem-
144, 288, 289, 290, 291, 292, 308, 809, 316, nulii onorifice de aure place va fi do arginte.
322, 323, 334 §i 335. Art. 9. Semnuld onorifica se 'Arta pe pep-
Art. 6. Perde dreptulii d'a purta acest seinn tuld stenge fixate printeuti panglice in letime
onorificil ofiçerii reform* pentru cause, de di- de 32 milimetre; colorile panglicel voril fi in
scipline, conformil aliniatelord A, B, §i C din dungi longitudinale albastre i galbene.
art. 13 all legiT positiei ofiprilore din 5 Ia- Panglica nu se pOte purta fare: de semnulft
nuarie 1872. onorifice.

PROJECTU DE REGULAMENTU
RELATIVU LA ATRIBUTIUNILE SI 14:FORIILE "VETERINARULUI-SIEFU ALU ARMATEI
(VETERINARU DE REGIMENTU CLASA I)

(Decretii No. 298 din 12 Februariii 1872)

Art. 1. Veterinarnle-sefe este capule ser- gienice i serviciulni veterinar in corpuri; cer-
viciului veterinara ald armatd. cetéze causele morbelore ce afectézd cail trn-
Ela se ale sub ordinile directe ale inspecto- pelora qi propune micjlOcele ce crede necesarii
ruluI general al serviciului sanitar din armate. spre a le preveni lid a le combate en succesd.
Art. 2. Veterinarulillefd privegbiaza im- Art. 4. Priimesee de la veterinari d'a drep-
preund cu intregula personale veterinare ale tun tote raporturile atingatOre de serviciuld
armatel, care este sub ordinile séle, asupra veterinarii, pe earl, la rendulii see, la case de
steel sanitara a cailerii armatei. trebninta, le supune la ennoseinta inspectoru-
Art. 2. Apreciaza merituld veterinarilora, lul generale.
priveghiaza, directia ce se de ingrijirilore I- Art- 5. Veterinarulelefe este détord a vi-
www.dacoromanica.ro
 LEGIUIRI
oita in tote Pole infirmeriile cailoril din gar- Art. 10. Asistg Ia priirnirea remontilord si
nisong 0 a privegbia : subscrie procesuld-verbalti relativ la acistg o-
a, Deed seterinaril merga la cerpurile res- peratrane.
pective la orele otdrite prin regulamente ; Art. 11. Este deter a contra-visita call pro-
b. Dect ingrijirile date cailord morbo§1 §i pn§i do reformd va contraserana listele res-
tratamentuld este potrivitti felnlui bole; pective.
c. Deed cail bolnavi de bole contagiOse aunt Art. 12. Ins eetezt eel puein ug datt pe an,
astd-felli despgititi in Atli el sg nu mai pkd §i in cas de trebuintg §i de mal multe orT, son-
da loci' la contagiune; viciuld veterinaril aid corpurilorti earl aunt a-
d. Did grajdnrile, infirmeriile posedg con- far& din capitalt, dupg ud prealabild consim-
diiuni igienice cerute; tire a inspectorulul generalii, i raportezt de-
e. Diet hrana milord qi ingrijirile de curt- spre resaltatele obtinute la inspectiune.
tenie suntil conformd dispositinnilord regle- Art. 13. Inspectinnea va avea de objectii :
inentare; a. Constatarea color ruentionatela art. 5,a.k.
f. Dect atdtd trusele ce trebne sir posede b. Starea igienicg a milord trupel;
fie-care veterinaril, cad iiinstrumcntole §i u- c. Controluld servicinhil veterinard prescris
nelte de operatinne ale infirmeriilor ennt bine prin regulamentd qi observatinni asnpra defi-
ingrijite; cultdtilord intempinate in exercitiuld lui, pre-
g. Diet 1ould pentru conservarea, preggti- cum gi aritarea miclliceloril de a le Mug-
rea qi administrarea medicamentelord este en- tura;
viinciosil ; d. Propunerea de midlOce mai nemerite
h. Died veterinaril observfi intocmal regu- pentru intretinerea unel bunt igiend dupg
lele atingdtóre de servicid ; starea localitttilord ;
i. Deed infirmieril a instractinnile cuvenite e. Relatiuni asupra aptitudinel in serviciti
si implinesed ditorille lord; a personalului veterinard.
k. Decg potcovitul caller este In stare bung Art. 14. La finele anului, veterinarullefti
0 diet potcovarul are invitgtura trebuinciOsi. inaintezt inspectorulni generald ail/ servicin-
Art. 6. Veterinaruld-lehl este insdreinatil lui sanitarti alu armatel unti raportil genera
en ctutarea cailoril bolnavi al ofieerilorti din impreund en and tabled statisticti in care a-
etatuld-majoril-generalii. atttd in garnisont rétfi milcarea morbilord intro call tutuloril
cat 0 in marpri, tabirg ei in time de resbel. trupeloril cglgrete al armatel in decursuld a-
Art. 7. La casurl de ivirea unel epizootil nulul. mentionandii :
intre call until corpil gi ctudd personalnld ve- a. Felulii bOlelord ;
terinard nu va fi suficientd, old va fi détorti a b. Causele iviril lord;
face in persOng serviciii la acestil corpil pend c. Misurile earl s'ad apiicatd pentru corn-
Ia incetarea epizootiei séd complectarea per- baterea lord i dificultitile intempinate la a-
sonalnlui. plicarea lord, precum §i milOcele de a le in-
Art. 8. In castild infiintgril maul spital cen- Mum.
trald ald cailoril, eld va fi insgreinatil ea di- d. Starea infirmerlilord ;
rigerea serviciulni acestui stabilimentd. e. Starea igienei cailord in genera.
Art. 9. Visitézt de dila orl pa lung eel pu- Art. 15. Veterinarnlii-§efil corespunde en
eind magazia de furagid qi se incredintézi dim inspectornld-generald ald serviciului sanitaril
productele allate in aprovisionare indeplinese alii armatel, cu pfil do corpuri al trupelord
tote conditinnile cerute pentra ud bung nutrire. cglgrete 0 en intreguld persouald veterinard.

LEGE
PENTRU FIXAREA TAXEI ASUPRA TRANSPORTURILORU MILITARE

(Decretii din 10 Martie 1871)

Art. 1. Militaril de ori-ce gradd, indatg ce mdtatea taxel fixatg, pentru cel-alti cglgtori la
suntd in uniformg, voril ph:al costnIti transpor- diferitele claso.
Will lore personald pe drumnrile do ford. ale Art. 2. Bagagele acestord militari nu vord
www.dacoromanica.ro
Romdniei dupg ud taxii corespunytóre ea ju- fi scutite pe plata taxeifixatd, pentrntranspor-
 hEILITARE 185

tnit grentfitilord ce trece peste maximuld a- efectelord i altele apartinendii Ministernhil

cordatil gratist od-carni calatort. de resbelii, wird plitti nil, taxa, de transportd
Art. 3. Cann militaril sunt in mars, trans- dupa tarifa, pe jumetate din tarifa fixata pen-
porturd bagagelord vorii fi asimilatt bagagin- tru transporturile marfurilord i cele-alte par-
lul Ministerulni de resbelii. tictilare.
Art. 4. Taxele transportnlul marfurilort,

REGULAMENTU
PENTRU CUARTIRUIREA TRUPELORC ARMATEI IN MARSIU SI IN TIMPU
DE CONCENTRARE

(Decretit No. 895 din 11 Maid 1872)

Art. 1. Trapele se ase4i1 in localele aparti- nn se pete face de catii pe efectivult de pre-
Ministernlut de resbelii. senta.
Art. 2. In casd de lipsa acestora set nein- Niment DU póte avea mat multe cnartire de
caperea acelord locale, trupele in marsil 0 in na-data.
timpt de concentrare, se cnartiruesct la lo- Art. 10. Cuartiruld ce locnitoril trebue a
cuitorl, conform art. 41 din legea de la 27 Mar- da so stabilesce in moduld urma tort :
tie, 1872. Pe ntru oficerii generall duet' camera, locd de
Art. 3. Prin cuvéntult trupa se intelega servitorl si grajdfi pentrn cal.
gradele inferiere, oficeresel si asimilatl nor- Pentrn oficeriI superiod i capitani, na ca-
gändil in corpii. mera, loot de servitor! si grajdd de duoi eat
Art. 4. In cast calla trupele vord trebui ' pentrn oficeril superiori.
a se cuartirui la locnitorl, sefil divisiilord setPentrn locotenentl i miblecotenentl, ua ca-
comanclantii trtipelord respective vord face en- mera pentrn duel i beet pentrn servitorl.
noscutii Primaiiilorii timpuld sosiril acelord Art. 11. Déca capitanit, locoteneutilsi sub-
trnpe i durata cuartiruirei. locotenentii feed parto din trupele clad set
Art. 5. §efnlii corpnlal set detasamentului suntil din aceia en ad cat reglementarl. li se
va face asemenea ennoscutt Primdriilord cfec- va da deosebitil grajdti potrivitil numerultri de
tivuld trupol i cailoril en earl are a sosi ; a- cat prevedutd gradulni lord prin reglemento.
cestil anunciii din partea sefalni de corpil se va Art. 12. Local unnl cald in grajdd se so-
face prin cuartirieriI preveMi la art. 229 din cotesce de 1 m. 50 c.
serviciult interiord aid trupelord pedestre. Art. 13. Asimilatil von avea drept Iaaceeali
Art. 6. Cail trupelort slit oficeresci se vort cuartiruire ea si gradele la earl corespundti.
pune in grajdurl si in lipsa acestora in cosare Art. 14. Stiboficerilorti, caporalilort 1i sol-
pa dad se póte in apropiere de cuartierult ofi- datilorti li se va da pentru fie-care individil lo-
cerultri set acela alit companiet eseadronulul cult envenitil pentrn culcatil.
set bateriel din care face parte. Art. 15. Camerae destinate oficerilord de
Asemenca va urma i penrru trasurI, fuse ori-ce gradt vord trebni sa cuprin46 celt pu-
numai acelea de trupi. cinii mobilierult strictil necesariii.
Art. 7. Primaril snntd, cletorI in distribui- Art. 16. In camerile afeetate gradelort in-
rea cnartirelora a nu face nici na dcosebire de feriere se vord da loculd de culcare, alternutii
persona, orI-care art fi fanctia sed positia in- edit pucinil en na rogojina, nut scaunii sit la-
dividului ; se exceptéza fuse' veduvele si filcele vita pentru munitie, loot la luminare sera si
nemilritate cad vord pntea da cuartird in an- loot la vetra pentrti fertnlii hranei.
tura la altil locuitort, dupa intelegerea ce aril Camerile servitorilor vor fi ca ale seldatilor.
avea impreuna. Art. 17. Nutrimentuld trupel nu este in
Manicipalitatile vor regula inse ca sarcina sarcina locuitorilort, asemenea nicT furagiulti
cuartiruire sa nu cada totii-cle-una pe aceleall cailort.
individe, si ea fie-care la rinduld sdlls a fie se- Art. 18. Trupele vort fi respunYtere de
pust la acésta. stricacinnele causate de densil in locuintele ce
Art. 8. Oficeril in garnisdna nndo SO ad do-alt avutt.
miciliulU lord proprid suntd Mod a da cnar- Pentru acésta. la plecare, fie-care este de-
tirt ea 0 celealti locuitorl. tort a repara degradarile fAcnte, slit va plati
Art. 9. Cuartirnirea trupelordwww.dacoromanica.ro
la locnitori in bani aceste strickcinut.
186 LEGIIIIBI
Art. 19. Locuitoril ce aid avea reclamatii ruirea potrivitil en listele presintate, conform
cle Month in ori-ce privintd in contra trupelor art. 5 din regulamentuld de facd.
suntil Uteri a le face, inainte de pernirea trn- Art. 24. Candi' null corpil nu se pOte cuar-
pel, care gefil corpnriloril séd detagamentelor, tirui totil in aceeagi localitate, primarnl5 va
séd celd pucinii ud orä dupd, plecarea acestora agqa deosebitele detagamente pe cAtil se pOto
dare oficerul5 inteadins5 Meath la Prim Arie mai aprOpe de statil-majorulii corpulni gi in
de cdtre gefulii corpulul séd detagamentulul satele ce urmézA statil principall, spre a se
spre a asculta reelamdrile gi a face dreptate, evita marluri de prisos5.
déca ele suntil fondate. Art. 25. in casulfi specificatii mai sus, pri-
Art. 20. Primaril sunt5 détori a libera cor- maril vor tramite impreund Cu euartirieril cd-
puriloril i detagamenteloril earl aril fi fost5 Iduse inaintea corpulul cc sosesce pend la lo-
cuartiruite und certificatil care va eonstata cii curd unde are a se depdrta detalamentele spre
nu existd Mei nii pldngere din partea locuito- a le conduce la locuill destinatt lord.
+Hord sell ca corpnlii a fdeutil dreptate la re- Art. 26. Asemenea se va da, dupd cererea
clamatiile aduse. Primdria nu va putea refusa gefalui de corpii, &Cause la plecaroa corpulul
darea acestul certificatil , décd uii ord dupd, spre a conduce detagamentele pe drumulil celil
pornirea trupel nn a urmat niei uft reclamare. mai scurtil la nal punctil de intdlnire pre-
Art. 21. CAndii, dnpft impregiurdri, trupa cisati.
arti trebui ad stea enartiruita, mai multil de Art. 27. Trnpele nu se potil cuartirni in lo-
4 pe, oficeril i asimilatil nu voril avea drept calitati isolate de cdtil cind5 acestea ard pu-
la cuartirfi mai multi): de &AO acestil termen, tea contine escadrime, companil adil bateril in-
diva care el urmézft a'st procura domiciliuld tregi orl fractiunl regulate ale acestora nun
cu platA. sergentil add oficer5.
Art. 22. Cand5 nail corpil sé5 detagament5 Art. 28. Caporalil de ordinaril se voril ae-
sosesce inteun bed unde are a tine garnisOna, a la unil loch cu bnedtdria i bucdtAriile com-
eld este consideratil totu ea in margd i póte paniel, bateriel 865 escadronnlui lord.
fi datil in cuartir5 pentrn nA nOpte add maxi- Art. 29. Guarda politiel se va pnne in ora-
mum 4 41le implinite. gele add satele ce nu ail garnisond regulatil la
Ofieerii nu ail dreptil la cnartirMre de cdtil Primdrie sell la altil locahl otdritii de primaril
numal chndU trnpa din care fact' parte este en- care aril corespunde cerinteloril unei inchisori.
sdkii cuartiruitd. Art. 30. Depositulii bagageloril corpului de
Art. 23. Cnartirierii militari nu ail drept a ori-ce naturA se va age4a in apropiere de guar-
se amesteca in alegerea locuinteloril; el dad da politiel.
nnmai deslugirile spre a se cuartirui trupa in Art. 31. Magaziile de earl trupele in marg5
ordine de bAtae gi conformil reglementului aril putea avea necesitate se vorii da de cdtre
serviciulni interiortl, art. 229, punendu-se di- comund.
feritele grade en functiuni speciale pe cdt5 se Art. 32. PrimAriile, dupd aretarea cuarti-
va putea in apropiere de gefil cn cari suntil di- rierilor5, vor reserva domicilinri necesare ace-
rectU in contactil. lora carl din diferite impregiurdri de servicid.
Primdriile fusel sunt5 ddtóre a face cuarti- add bold nu a5 pututil sosi uA-data cu corpulii.

CONDITIUNI GENERALE
DE ORINNU SI ADMINISTRATIE APLICABILI LA. TOATE INTREPRINDERILE DE LUCRARI
SI FURNITURE PRIVITOARE SERVICIULUI DE MATERIALU ALU GENIULUI MILITARU

(Aprobatii de .211. S. Domnitorulti In Septetnbre 1871)

§ 1. Duog feluri de adjudecatiuni duod felnri 1-id, in adjudecatiuni de luerdri
noui i anzelioratiuni, i 2-a in adjudecatinni
Art. 1. Afar& de casurile annme prevelute de luerdri, de reparafiunti §i intreOneri.
in legea comptabilitAtil generale a Statului, Adjudecatinnile de specia 1-a se facil asupra
(art. 46) tote luerdriie gi furniturile serviciu- sumeloril generale cnprinse in devise; erg cele
lul de geniil se adjudecd in publicil, la loculti, de a 2-a asupra preturiloril cnprinse intend
Ohm i ora otdritd, prin (pare add afige, conform tarifd.
art. 50 din legea comptabilitiltei generali. Adjudecatiunile de lncrirl de reparatiune gi
Art. 2. Adjudecatosiinnile www.dacoromanica.ro
so debescil in intretinere se fac5 in luna lul Ianuarie pentrn
 MILITARE 187

durata anulni urine:tad i peutru tote lneth- mum de orearea pretului sOS mil minimum de
rile de reparatitml i intretinere ce s'art in- scoborire , acestil maximum tied minimum se
templa in garnisone pe earl privesce admini- va depune sigilatui pe biuroil Ia desehiderea se-
stratinnea. dintel (art. 51 din legea cornptabilitetel ge-
nerale).
§ 2. linsuri pregdtitóre pentru adjudecatiuni Art. 9. Cualitetile concurentilord i depo-
sitele lord fiindii declarate de delegath ea ad-
Art. 3. Actele relative la fie-care fel de ad- muse, se procede la depunerea oferteloril.
judecatinne precum : contractuld de intreprise, Ofertele vor fi iscalite i sigilate, si pentru
planurile mentionate intr'Onsuld, devisuld de- adjudecatiunile de Increri nuol si amclioratiuni
scriptivil ante-mesuretOrea, tarifa de preturi, in cuprinderea urmetere
devisuld estimativil , conditiunile tecnice 0. con- Subsemnatulii . . . . (numele, prennmele,
ditiunile generale de fee& se depunti celti. pu- profesiunea si demiciliulii). deelard
cind en dime 1ile inaintea adjudecatiunel in lo- prin acesta co: me ingagiezii a execute CD IRA
calulti aretatti prin anunciuri, pentrn ca intro- scepmentd (eel nrcare) de . . . (se va areta
prenoril se le pOti, corsulta i s ajunge de a snma in tote literile) . . la mite asupra
cunesce tOte conditinnile Ia earl se oblige. pretului tetrad alti devisului Increrilorti (sell
furniturile). . . .
§ 3- eA se areta luethrile sOd furnithrile asa pre-
cum s'a intitulatil in contract conform
Art 4. Nimeni nu este admisil a concura clauseloril si conditiunilorti din caetulti de in-
la adjudeeatiuni dece nu posede specialitatea sdrcineri aid intreprisci, si a mO supune con-
de ingineril, constructorti seil arehitectii. orl ditiuniloril generale deer( tate la ... sub No...
de nu justifice prin acte in regule ce a execu- despre care arnil matS deplind cunoscinta,.
tatii inteund modii satisfecetorti lucreri publi- (Iscelitil) No. . . . fecutti la . . . in 18 . .
ce in tar% Bed in streinetate. Ere pentru cele de luethri de reparatinne
La intemplare ca und coneurentii implinitor intretinere in cuprinderea :
conditinnilord de mai mil se nu se pete, pre- eSubsemnatnlii . . . . (numele, prenumele,
sinta in persOn5 la adjudecatinne, Vote delega profesinnea si domiciliulti), . . . . declar pnin-
pe altil cine-va investith eu tete formele legale. tr'acOsta c me ingagieth a executa en und
Art. 5. Suntil eselnei de a concura Ia adju- sceclementti (seil nrcare) de. . . . (se va areta
decatinne : suma in tote literile). . . .1a sae asupra pre-
1. PersOnele pe cari legea le declare. incapa- tailor la ne l'alt I a tariferi, lueraile (sed far-
bile de a contracta; niturile); a se ardta luererile séb' fur-
2. Acel ce nu potti participa la executinnea nitnrile asa precum s'ail intitulath in contract
lumerilord publice, fie din cansa functiunilorti conformii elansPloril si conditiunilor
lord sera dupe, veal decisiune Ministeriale. din caetulil de insercingrl ald intreprisel, si a
Art. O. A gentil Ministerului de resbeld pre- me supnne conditiunilorti generale decretate
sentl la adjudeeatinne judecl déce concuren- la . . . . sub No. . . despre earl armd luatd
til implinesed conditiunile de la art. 4 si 5. dcplina cunoseintev.
(Iscrilitil) No. ... fecutd la . in .. . 18..
§ 4. Moduli& de adjudecatinne Art. 10. Ofertele. candidatioril suntil dupe,
aceea desehise 1i citate in publied cu glas ta-
Art. 7. Adjudecatiunea BO face de und func- re si acelea earl nu vor cupriude areterile mo-
tionard scilitard, delegatd aid Ministerului de dclurilorti de la art. 9, seri in earl se cord gesi
resbel, in presenta functionarilor inthrcinatT en propuneri partiale sed conditiuni contrail in
serviciul de casermare, prin oferte sigilate seil totald sell in parte clanselord din aceste condi-
strigeri, conformil art. 51 si 53 din legea comp- tiuni generale, sOn ecloril din caetuld de insdr-
tabilitetel generale. eineri aid intreprisel, suntd considerate ca nulS
Art. 8. Concurentil vorti trebui sS presinte si neadvenite.
indate dupe deschiderea sedintei de adjudeca- Deca nu s'a fostti fixatd vette limit'', de ma-
thine und deposith in bani sOd cfecte publice ximum sell minimum, aceld dintre concurenti
nationale (en cursuld curent) ecuivalente: pen- ce va fi fuicutd propnnerea cea mai avantagiesl
tru adjudecatiunile do lucreri nuol i amelio- se declare adjudeciitord ; in casulti contrail
ratiuni, en Nioo din stimatinnea lucthrilorti de adjudPeatiunea nu se promancie de deft. numai
adjildecatil, ere pentru adjudecatiunile de lu- déce propunerea va satisface couditiunea de li-
erdri de reparatinne i intretinere cu 1/20 din mite oterite%
Emma oterite in contraetuld de intreprise, ea Art. 11. La nth cendil mal multi concn-
garantie provisorie. renti mrS oferi acelaFp "mid si care se fie celd
Deca, Ministeruld de resbeld sOd delegatuld mai avantagiosii, se va precede in aceeasi le-
efid vu fi determinath mai d'inainte www.dacoromanica.ro
unil maxi- dints si inaintea deschiderel plicuiui cu liroita
118 LEGIT:JIM

de maximumfi ei minimum (déca existe) la ufi trebue ea ele s presinte nut avantagit pentni
untie adjudeeatiune prin oferte sigilate set stri- tesanrt en colt mint einci la sate, pretuld
girl One la stingerea a trei focari d'a rindul cold mai josil oferitil la adjndecatinnea pu-
ei numai intro coneurentil ce ad oferitt acelael blicrt.
pretd, (art. 53 din legea comptabilitatel ge- Art. 18. Supra-adjudeciitoril trebue sit Im-
nerald). plinesca. conditinnile de la art. 4 ei 5.
Art. 12. Weil in Timm operatiunilort de la Propunerilelor se vor face cu oferte in forma
art. 10 ei 11 nu se va gdsi nici una din propn- celort de la art. 9, acompaniindn-se ei de depo-
neri acceptabill prin pep, se va putea proce- sitult de la art. 8; supra-adjudecatoruld e ti-
da in aceeael eedinta la ud, noud incereare de nutil a subseri actele de la art. 11 nallata cn
adjudecatiune intro mei din candidatil presenti depuueroa ofertel séle.
admigi prin nub! oferte set strigdri, deed a-
cestd modt va ptrea real priinciost. § 7. Ineheerea definitivd a contractului
In acestd readjudecatiune concurentiisuntii
admiel a propune seayminte asupra pretnlui Art. 10. Cinci i1e colt multul dupe notifi-
cold mai avantagiost oferitil mai 'nainte.
Art. 13. Resultatult adjudecatiunei se va catinnea acutd adjudecatorulni despre apro-
constata printeunt prescript-verbald incheoat batiunea Ministeriald a adjudecatiunel, adjn-
in eedinta faca cn toti concurentii, care sa a- decateruld e detort a depnne ud garantie va-
re-to tote impregiurarile operatiunel en nnmele labile ecuivalenta en 1110 din valOrea totald a
concurentilord ei pretuit in tete.literile a pro- intreprisei , pentru adjudecatiuni do lucrari
puneriloril lord, mentionandu-se in particular nnol ei amelioratiuni sell pentru cele do repa-
numele adjudeatorului i oferta sea. ratiune ei intretinere, en suma inscrisa in con-
:

Acestil prescript-verbald se subserie de fano- tractu set in afiguld de publicatitme. Snma din
tionaruld ce tine eediuta de adjudecatorie ei de urma se calculéze luand a 10-a parte din chel-
,

cel-alti concnrenti. Deed vetinuld din concu- tuelelepresnmate pentrn anul la care so raper-
renti se refusd set nu scie a iscali, acésta se ta Garantia
intreprisa.
va consista din bani, efecte publice
notes& in prescriptult-verloalt (art. 54 din le- nationale (dupa
gea comptabilitatel generale). cnrsulii eurentii) set imobile
Art. 14. 'rota in cursuld eedintei i indata nesupuse la ipoteca ei, deed cuprinde Midiri.
dupe; incheerea prescriptului-verbald, adjude- sa fie asigurate in contra ineendiulni
catorult ei functionaril aretati mai Kist sub- Garantiile ipotecare se vort priimi cu null
sent contractult de intreprisd, caetuld de in- scapmentil de '/s.
edrcindri i conditiunile generale de faça. A- Art. 20. Garantia de la art.19, find depu-
caste acte trebue sd fi Lett &louse pa biurot sa in termenuld fixatt se intOree adindecato-
de la inceputult adjudecatiunel. ruin! depositulil de la art. 8 In casult contra-
In nrma se filtered coneurentilort depositele rit acestil depositt remane in profitulii tesan-
de la art. 8, oprindu-se numal pe aid adjude- rului imbIleu.
catonalui. Art. 21. Indata dupe, dopunerea garantiei
se va proda intreprenornini copie legalisata
dupe prescriptult-verbald aid a ljudecatinnei
§ 5. Decisiunea tninistrului asupra si dupd contractult de intreprisa i unt exem-
adjudecatiunei, plard imprimatt alil conditinnilord do feed.
Art. 15..Adjudecatiuma nu este valabilit Pentrn eele-alte copii dupd, planulu i pie-
definitivd de eatt dupa ce va fi priimitt apro- sole ce compund caetuld de insarcinari, lute-
batiuma Ministerulni de resbelt. Cu tote a- prenoruld e detort a le scOte, in binrould ge-
cestea decisiunea Ministenala trebue sit se co- niului, cn a sea cheltuela. snpunendu-le la con-
munice intreprenorului colt multi in ternient fruntare en originalele ei la legalisare ; fard a-
de 10 pe de la data adjudecatiunel. , cdata urmare nu II va fi pormist a incepe niei
Art. 16. La cast ca adjudecatiunea sa nu urt lncrare.
I

se aprobo de Ministeiu, adjudecatorult nu are

dreptil la niei ud indemmtate, dela numal la § 8. Avansuri date intreprenorului
intonurea depositului do la art. 8.
Art. 22. Dupe incheerea definitivd a cou-
§ 6. Supra-adjudecdtoriti tractului se va putea libera intreprenorului nn
avanst care sa nu treed', poste suma otaritd ca
Art. 17. In decursult celord 10 4i1e dupe, garantie (art. 19).
data adjudecatinnei i inainte de a se fi notifi- Acesta avanst va ii asiguratii prin osebita
catt primnlui adjudecatort decisiunea de la garantie, conform dispositiunilort de la art. 19,
art. 15, se pott priimi supra-adjudecatori. Pen- ei se va retine treptatt la fie-care liberare de
trn ea propnnerile acestora sa www.dacoromanica.ro
fie inse admise, acompturi.
 MILITARE 169

§ 9. Alegerea dorniciliuluti intreprenorului trebue nal ordinti specialti tnscrisll alil gefului
servicinthi de geniti sell agentnthl inskeinatU
Art. 23. IndatA dupi incheerea contracth en privegherea lucrarilorti, care si fixeze gi
hu intreprenorulti e Mort a'gl face alegerea ternienulti de executinne.
domicilinlul in loculU fixatii do Ministernlii de Art. 29. Starile contine enantiatile de lu-
resbelil, la aprobarea adjudecatinnel. crArl de efectuatil en pretnrile hate din seria
Off-ce notificki, cereri i urmArI privitere tarifel, totalnill fiindil scq.util sell adAngitti
la intreprindere se vort putea face la domici- en resnitatult adjudecatinnel.
liulil alesd i inaintea autoritAtiloril acelei le- Ele se deosibeseil in stile de reparatimil lo-
ealitAti. cative seri de intretinere gi de reparatiuni ge-
nerale.
§ 10. Supleantura intreprenoruluti Listele pentrn reparatiunile locative seri a0
intretinere trebne BA, aibã numal aprobatin-
Art. 21. Intreprenorul 'Ate transmite con- nea gefolui serviciulni de geniti sell Comisiel
ducerea gi direetinnea luergrilor mad supleant de casermare, cele-alte thee gi pe a Ministeru-
indestialil de instruitil gi pniimitü de gefelil ser- 10 de resbelii.
viciultif de geniti séui acelui insdrcinatti en pri-
veghierea lucrArilorti. § 14. Mesurti preparatore pentru executia
Una asemenea supleantil devine obligatoriil lucrarilord
pentrn intreprenoril indatA ce Iefulil servicin-
lul do genill seu celti insArcinatil en priveghe- Art. 30. Imediatti dupa incheiarea defini-
rea lucrkilorti se va fi putntii convinge c in- tivii a contractului sell dnpfi ordinulti de la
treprenerulii nu posedl indestulfi ennoscintele art. 28, intreprenerulti e détorti a stinge apro-
cernte spre a conduce eususi lncrkile lnate in visionarile de materiale gi a pregAti micllOcele
intreprisA, seti pentru castl de MA, ori absentA de executinne, in dal luerkile au pOta fi in-
din forçA major5. cepute la Ipua fixatu prin contractil sell prin
ordinnhl Inscrisll ald gefriln1 serviciuluI de ge-
§ 11. Begedinfa intreprenorului niti sell acelni insarcinatti en priveghierea In-
crtrilort, si si fie conduse en activitatei fArii:
Art. 25. Pentrn tOtA durata intreprisel, in- intrernpere IAA la terminarea complectA.
treprenorulii seri snpleantnlii sll e détorri alsi Nu se va incepe en tote acestea luerulti de
avea regedinta obie1nuitA In loealitatea de exe- cätil dupg ce gefuld servicinlni de genill set
cutiune a luerAriloril. §i uuulti gi altului suntii aceill insarcinatti en priveghiarea lncrarilorti
Uteri a se presenta la oficinlit gefulut servicin- se va fi incredintatil el tote miipOcele de exe-
lui de genit sell aceluT inskeinatil en prive- cutinne all festal pregatite; déca din acesti
gherea luerkilor off de eAte-orivor fi chiAmatl. causl s'aril produce vre-nit intfircliere, intre-
prenorul nu se va pntea indrepta en densanici
§ 12. Oprirea de a ceda intreprinderea spre a reclama indemnitath, nici pentru a se
apgra de penalitatile nAscute din neexecntiu-
Art. 426. Intreprenorulti nu pOte sub nici nea lnerkilorti la epocele fixate.
mu pretextil a ceda altorti persene In totalti Art. 31. Mal 'nainte de inceperea therki-
seri in parte execntiunea intreprinderei sae fa- lorfi inscrise in aute-mdsurkori sell stArl, in-
rA, autorisatiunea prealabilil a MinisterulnI de treprenorult e detoril a face verificatinnea pe
resbolti, sub pedépsA de amendA ecnivalentil teremulti cuantitkilorii de lucrn qi a reclama
en garantia de la ait. 19. gefulni servieinlui de geniil sea insarcinatului
Art. 27. La cast de cesiune autorisatA Mfg en riveghturea lnerarilorti peutrn ori-ce nepo-
depunerea de garantie proprie a noului intro- trivirl, spre a se face cnvenitele indreptki.
prenorti, intreprenorulil primitivii en garantia Dupu inceperea executinnii lucrAriloril, midi
sea nu incetizA de a rAmanea ingagiatil care uu reclamatinne a intreprenoruluI de felulii a-
Stat pentrn pAzirea do eAtre cesionaril a clan- cesta nu se va priimi.
seloril i conditiuniloril contractului de in-
treprisii. § 15. Localuri, unelte, etc. pe comptuld too-
treprenerului
§ 13. Stdri de luerdri de reparafie qi,
intretinerc Art. 32. Intreprenornlil e Mori' a procnra
cu a sa cheltnelA magazinele necesaril pentru
Art. 28. Lncrkile de reparatiune gi intro- deposituld si pregkirea materialelort, pre-
tinere se efectuezA dup./ starl dresate de a- cum gi nneltele de lueru, plAtindil gi ori-ce
gentii geniulni la deosebitele epoce, child s'ar despAgnbire pentrn proprietkile struine eon-
constata trebuintele. Pentrn ea lucrkile din pate pentru conducerea hucranilonu thtreprin-
sari s fio puse in execntinne de intreprener, deril; suntil in sareina sa gi or1-ce cheltnell de
www.dacoromanica.ro
170 LEGMEI
Imprejmnire si paza a materialelord i luerAri- transportd, conformandu-se cererilor celni in-
lord One' la predarea lord. ! sareinatd en priveghierea lucrarilord.
Ije, specie de lucrare nu se va putea incope
§ 16. Localuri ale Statului, imprumutate de intreprenor, afare de nrgenta justificabile,
fare ordinuld Inseriall alii iefulul serviciului de
Art. 33. La cas ca, dupe stipulatiunile con- genid sell celni insarcinatii en priveghiarea
tractului, intreprenoruld tram) sa alba drept lucriirilord, sub pedepla de darimare gi reexe-
a se servi pentru magazine, ateliere etc. de cutare pe sema sa, la casd ca acestil eefa de
localuri ale Statnlul, va fi detord in totii cur- serviciii s o gasesca cu cale.
suld operatinnil ale executa luerdrile de intro- Art. 39. OrY-ce lucrare incepute, trebue sit
tinere, apropriatiune i reparatiune necesarie fie terminate, fA,rd intrerupere, afare, dka col
0 a le stabi1i Ia intrare in starea primitive, insereinatii.eu priveghiarea luer&rilord nu va
deca o cere in interesuld serviciulni de geniii. fi autorisatil contrariuld.
Niel u indemnitate nu se pete reclama pen-
trn amelioratinnile aduse unord asemenea lo- § 19. Materiale provenite din dirimdrI
caluri chiard de vord fi fost fdcute eu consim-
fanentuld qefului serviciului de geniii. Art. 40. Wee dupe, clausele contractulnI
Art. 34. Intreprenoruld respunde de arde- intreprenoruld va avea de derimatii nis-cari-va
rea cladirilord earl 'f-ad fostli imprumutate, lucrAri vechl, va lua tote precautiunile nece-
afara do nu va dovedi ea incendiuld s'a intern- saril pentru a asignra conservatiunea mqte-
plat din ft-wit& majora, din vieinsI de construe- rialelord si objectelord provenite din acesta.
thine seil c foculd sa se fi comunicatii de la Pe linga acesta e detoril a repara set a in-
ua cash vecina. locui, en spesele séle 1i cu materiale Bed ob-
jecte foul, pe cele stricate, vedtmate sell sparte
§ 17. Ordine i instructiuni date in- din calm lul sell a lueratorilord set.
tr epr enorului Art. 41. Materialele qi objectele din demi-
mare remand proprietatea Statulnl.
Art. 35. Ordinile i instructiunile date in- Tete cheltuelele relative la curatirea, t ans-
treprenorulul pentru tot co privesco serviciul portuld i apdarea in magazine a acostor ma-
Intreprinderil i executinnea luerdrilord se in- teriale sed objecte destinate drip& contractii
acrid pe null registru ad-hoc, cotatii i para- a fi reintrebnintate sell depuse in magazinele
fatii de kiefuld serviciului do genid sed de cold Statului, sunt In sarcina intreprenornlni. con-
in.Arcinatii en privegherea Inerkilord §i de- formiandu-se pentrn operatiunl ordinelord ace-
pusii in oficinlii att. lnl insareinatd cu privegbierea Incrarilort.
Intreprenoruld e detorii a Ina cunoscintade Art. 42. Derimaturile i molozuld declarat
ordinile inscrise pe acestii registru, de cate de serviciuld geniului netrebuinciosii, rerna0-
on va fi de trebuinta, §i de a suberie in josul tele i gunoiuld provenitii din derimarl sed din
fie-curia inscriptium. pregatirea materialeloril noul remane In dig-
Singura inscriptinne a unni ordind pe regi- positia intreprenorulul, care le radica pe rad-
atm ecuivaleze, en u6, notificatiune a acelui or- aura ce so producii, potrivitil cu areterile ce-
End catre intreprenord, eu data subserieril cc- lui insarcinatil en priveghiorca lucrarilord i
mu ce a (lath ordinulii. en regulamentele de politie generale, ,ied locale.

§ 18. Regule de urmata zn exeeutiune § 20. Politia lucrarilora

Art. 36. Intreprenoruld e deter in tot cur- Art. 43. 'PoLtia lucrerilord o face 9efuld
sold intreprinderil de a executa en preturile servichilui de geniii seri cel insareinatd en pri-
din tarifa ski devisd, sciuto séii. sporite en vegherea luerurilord.
resultatuld adjudecatinnii, orl-ce lucrarl i se Art. 44. Intreprenoruld este detord si so
va fi ordonatd dupA regulele stabilite in ace- conform mesnrilorii i dispositiuniloril pre-
ste conditiunl generale. scrise 1111, in interesuld militard, precuin
Art. 37. Ori-ce lucrarl eld le va executa cu povAtuiriloril date in privinta distributiunii §i
ingrijire i dup e. tote regulile artel, confor- alegeril locurilonll, ateherelord, deposit lord
mandu-se exactd planuniloril, profilelorii, ele- de materiale, 0 in generald pentru totil e, -e
vatiunilord, dimensiunilord, cotelord. pantelor atinge de buna ordine a iucillrilorll i de cxe-
gi aliiieriiord date de ofieerii de geuid. cutiunea claust lord din contractil.
Art. 38. Intreprenornlii sed supleantul still Art. 45. §efulil serviciulul de genid séu cel
dinigézd ei priveghiaza lucrerile in persona. iusarcinatil en privendicrea lucraillcau pito or-
Elu va avea tot:i-de-una la lucru null nurner dona inlocuirea supleantulul, conductorilord,
Indestnlatord de Ineratori §iwww.dacoromanica.ro
de midlóce de a priveghotorilord sod maestrilord luccatorI,
 MILITABE 171

deca n'at pricepere la lucrd 3 la earl suntit deca in akieverit s'ati constatat5 fraudg seri rea
intrebuintati. construetiune.
Intreprenoruld doveditd culpabild do frandd
§ 21. Luerdtorl inilitarl sed de rea constructiune prin precugetare se
va putea deelara prin otarirea ilinisterului de
Art. 46. Soldatil si condamnatil militari I resbeld incapabili d'a mai ha intreprinderl
se petit intrebuinta la executarea lucrdriler do lucrdri sell furnituri pe comptuld admini-
1. In comptuld Statulni, pentru motivit de stratiunil resbAului.
economic, set urgentii;
2. In comptuld intreprenorului, déca acesta § 25. Lucrdri intdrcliate
va fi facutti eonventiuni particulare auterisate
de comandantil corpuriloril sett a garnisonel Art. 53. Trgggnandu-se lucrdrile astel-feld
de earl aternit militaril; in casuld acesta el se in can sit adncd, temere ea resultatele directe
asirnilezg insd in totald en lucratoril civill. sell indirecte asteptate de la thtrep-indere sit
Art. 47. Pentru luergtorilmilitarl in comp- nu nen, fi clipdtate la (Tonle fixate , §efuld
tnitiStatului, intreprenorulii este pilttiti pen- serviciului de genid sed celii insarcimatil cn
tru usarea nneltclorn i furnitnra materiilord privegherea lucritrilorii invitit in se!isii pe in-
Intrebuintate. déca cii fostii date de densuld. treprPnorulu si dea nit impulsinne mai activg
Preturile acestora se WI din tarifd en de- luergrilord inteund termeni otaritil §i dupg
vied, scii4nte sent sporite eu resultatulti adju- mipeele ardtate de densuld.
decatiunii. Déca la expirarea acestni termeni intrepre-
noruld nu va fi tumatii invitatiunil. §eful ser-
§ 22. Plata materialelorit i lueritorilorti viciului de genii"! sed cold insgreinatd cu pri-
vegherea lueritrilori intocmesce neintd4ati
Art. 48. Sumcle detorite luergtorilorit mi- nd stare detaliata, :
Mari se plitescil Consiliilord de administratie 1. De luergrile executate in realitate;
a corpurilorii din earl facii parte sell coman- 2. De aprovisiondrile de matetiale strinse
dantiloril de deta§amente. la punctuld luerdril, qi acestea deca implinesc
conthtinuile cerate;
§ 23. Casti. de litigiii 3. Dupd cele-alte materiale ale intrepreno-
ruin! po earl le credo cu cale de opritil pentru
Art. 49. Contestatiunile ivite intro intre- constructiunea luerririlorn.
prenord §i §efuld serviciului de geniii Bed acel Acestd, stare se dd Intreprenorulni spre a o
Insgrcinatd en privegherea luerdrilord suntil aproba prin iscalitura sea in termen de 5 4ile.
supuse la decisinnea Ministerului de resbelii. Died dupg acestd termenfi nn va fi inapoiat'o
Art. 50. La casii ea intreprenornlii sr, de- anrobatd, §efuld serviciului de genid sell celd
pindit de trn protectinne strding, nu va putea Insdreinatil cc privegherea ham itriloni intoc-
avea recursil Did" sg se apere la aeea protec- mesce nua numal en semngtura sea.
'thine intrn nimicii din ceea ce privesee Inerg- In asemenea casti se resiliazd, contracture!,
rile adjudecate. &JO, aurobarea Mrnisterului, i lucrdrile se
eontinue in comptulii intreprenorulni, conform
§ 24. Fraudd i rea constructiane celord specificato la art. 55 §i urmiterele.
Art. 51. La cas de frandg sett rea construe- § 26. Besiliatiunea contractelorei
tiune contra etafit in lnerdri atatii in cursuld
executinnii, cd.td i Fiend la priimirea defini- Art, 54. Afard de amondele la carl pete fi
tivd, intrepreneruld e detord, dupg ordinuld supusd intreprenoruld i despre earl va trebui
inscrisii aid §oftilui servicinlui de geniii sell a- sit vorbeseg contractulii, Ministeral de resbel
ced insetreinatii on privegherea lucriluilorii, a reservg, dreptul d'a'i putea resilia contrae-
dérima acele lurid 0 a le construi en totulii turd de intreprindere :
din nod en sposele sele. 1. Pentru abatere de la clausele §i conditiu-
Déca frauda sett rena constructiune esto nn- nile euprinse inteensuld, i acesta dupi duoi
mai binuitit, atunci §efulii serviciului de ge- avertismento inserise ale Ministerului (pentru
nii sed cold insgreinatu en nrivegherea lucrit- luerdri nue! ei amelioratiuni) Bei sefulul ser-
zilord va raporta detaliat Ministerulni despre viciului de genifi (pentru lucriri do repara-
actista gi, la casii candit Ministeruld ard au- tiune §i intretinere) cirora nu le va fi dat nr-
torisa dérimarea lncrgrilorit fgente, intrepre- mare;
norulit se va enpune. 2. Pentru intemplare de faliti;
Cheltne lile resultandii din acestg derimare 3. Pentru cast! de melte.
vord fi in sarcina Statulnl, deca bdnuelile n'ad Art. 55. Peutru intreprinderile de lucrari
lostil fondate, i in comptuld intreprenerului, noul qi amelioratiuni, Ilindi sit se aplice ace-
www.dacoromanica.ro 12,
172 LEGIUIRI
eta inaurd, se va intocmi imediatfl nd stare firatd pentru expiratiunea contractului nu se
detaliata, in modulii aratatii la art. 53 gi care va fi facutil uft aorta, adjudecatiune, cea noult
cuprinda, : nu se va fi aprobatii de Ministeth, intrepreno-
1. Luerarile in realitate executato; multi vechid e ditorti, (lath i se c,.,re, sl'gt con-
2. Aprovisionarile de materiale facute la tinue serviciult1 gi pe trimestrulii urmatord.
punctulil 1ucrri1 deth implinescil conditiunile Acesto lucthrl i se plateseil pe preturile in-
cerute. treprinderii yacht deel norm intreprindere nu
Acestde stare se va supune la aprobatiunea se va fi luatil totii de dinsulU, candit atunci se
Ministerului de resbeld pentru a servi la li- vor considera preturile 1i conditiunile cele neic.
cuidare.
Art. 56. Pentru intreprindorile de lucthrl § 29. Rddicarea schelelord etc.
de reparatiune i intretinere se va proceda tot
ca la articolult precedentil (55) numal c sta- Art. 60. La sfirgitulU orl-careis, 1ucrar in-
rea detaliata se Ya supune la aprobatiunea ge- treprenoruld radica schelele, pantile de servi-
fului servicinlal de geuia sera celui insdrcinat 65, astupd gurile, curata gnnoiuld §i mend%
cu ptivegherea lucrriiorI, era resiliatiunca riile, potrivesce loculil etc.
se va pronancia totu de Ministerii. Dupa terminarea complecta a lucthrilorii,
Art. 57. Intreprenoruhl seS creditorii ori desfiintazd magazinele erigéte de dinsulft, ra-
mogtenitorri BSI nu veal avea dreptuld la nicI dith machinele, instrumentele, sculele gi or1-ce
ua indemuitate pentru acésta resiliatiune, fie materiale thmase neintrebuintate, Interco lo-
pentro cheltuell facute cu dispositiunile sell ealurile imprunnatate , desface ez turile sad
lucthrile pregb.litere on cumperare de mate- ragasele provisorii, astnpa rigolele gi gropelo
riale, nnelte i alte objects, sea pontru orl-ce gi in sfirgit curata gi netcpsce local poste tot.
eau motivii sCil perdere.
Materialele aprovisionate i neacceptate re-
manil proprietatea ionS, dérd trebue s i le § 30. Lucrdri necoprinse in ta-
ardice in lece 4ile de la priimirea ordinulul rifd sed devise
de ardicare, sub pedepsa do confiscatiune in
profitulti Statului. Art. 61. Dica in cursubl intraprinderii ar
fi sit se execute lucthrl sill sa se furnesca ob-
§ 27. Schirnbarl isv contractd jecte alU Arend preturi n'ath figura in tarifa
sefi devis, intreprenorulul se va plati prin sti-
Art. 58. Dem pentrn intreprinderile de lu- matinne sell en toptanulU.
orri tool' gi amelioratiuni inaintea inceperii Art. 62. Luerarile prin stimatiune sant a-
lucthrilord sail in cursulil executiuniloril Mini- colon ale citroth preturi neprevq.ute In tarife
steruill de resbeld va glsi de trebuiuta sit a- sill devise se regulezd mai 'nainte de geful set.-
dui vre-ua schimbare in clausele contractu- viciulul do genial Bid de cola InsircinatS cu
lui privitora la dispositirmea Iuerdiiiorll, in- privegherea lucrariloth gi de intreprenorii, pe
treprenornhi va fi ditorU sd se conforme none- unitate de objecto, masura sad groutate, pun
lerU prescriptinni pdzindu-se regula : mToculii unel analise basate pe resultatele
1. Ca valórea lucthriloth suprimate gi mule- experientei gi clapa preturile curente ale loca-
cuite prin altele sa, nu intrica. a ,.rcea parte htatil.
din pretulU totalii alU intreprinderil ; Preturile estimatiunii sun tii calculate astii-
2. Ca schimbarile prescrise sa nu ince sell folil in cfs'el sa fie supuse ca i cele din tarife
a5; cobóre acestd gifth cu mal mult de a duoa- sill devise la ocaderea siii urcarea resultatii la
pcea parte; adjudocatiune; ele nu smith valabile de catu
3. Ca aceste 0,41 limite sd, nu intreca su- dupd aprobatinnea ministrului. Ele se inset ni
mo. de 5000 let in tarifa' ea devise la ininfi, i deca vorti faLe
SJ va admite do bazd pentru ealculele gi objeetuld vre-unoth condit'an1 particulare,.a-
con.ponsatiunile de stabilith preturile din de- ceste conditiunl se vord adauga in ea Wu de
visuiu int 'eprind irn subs risu de intred 'enor, insareinan.
inkrite sal micgerate cu resultatulii adjude- Art. 63. Luethrile cn toptanulu 81111til ace-
catiunil. ieals carl, n Arecute in tarifa sail devis , pie-
Modificatianile inLro(luse IL coe root se vor turile joru se otilthscil in bloca. Module ace-
regula printr'ua cony. ntitize ad tionala supusa ta l plAd Be va intrebainta numb cand va
la ap-obatiunca M eistarulus dL reobt15. fi cu neputintd a se stabils null detalia de ana-
hug. Preturile su to, tannlii se stabilesLii ca §1
§ 28. Preltongirea contractuiut 1. , sin st'matiune, spra a fi pasibill de seit-
Vmintubu seu urcarea resultuth la adjudeca
Art. 59. Pentru intreprinde rile de I (Tan tiune, gi cIl i acestea suntU valabile numai in
de reparatiune gi intretriere, di'a la ci Ca , urma ajnobatiunil Nuistes ului de o e-bs15.
www.dacoromanica.ro
 WLITARE 178

§ 31. Surne destinate fiz devisd pentru In presents intreprenorulni set a supleantulni
lucrdr/ nepreveelute an, care se va anuncia in scrist de pfulli ser-
viciului de genit sell celt insarcinatt en pri-
Art. 64. Snmele din devist fixate in special vegherea hit:radio/el en dud i1e Inainte. La
pentru lucrari neprevtpte se intrebuintéza cast ca nici unull din ei al nu se afie façti,
enumal pentrn luertrile set furnitnrile de exe- priimirea se face fart:, elCnsult.
cutatt seri de predatil afara din obligatiunile Art. 71. La fie-care priimire se constata
prescrise. Aceste sumo- cuprinse in Rime to- exactil i pe cuantitati articolele de luerari ac-
tall a deviselort pott sa. nu se intrebuinteze ceptate, dresandu-se pentru aedsta unfi certi-
in intregt, sub nici null pretextil Inge, nu so ficatil de reeeptiune a 1=5:filer, care sit serve
vort putea spori de catii in virtutea unui or- la facerea compturilort.
dint specialt alIl ministrului cu consimti- Art. 72. Platile intreprisel se efectuezi du-
-m6ntu1t prealabilt all intreprenorului. pg conditiunile contractului :
Art. 65. Preturile luerArilord neprevelute 1. Prin mandate asnpra caselort teeaurului
se iat din devise adaugate sell sc'Oute en re- Statulni, pentrn lucrarl ce suntil a se pliiti
sultatult adjudecatiunii. Cele ce nu so voril de Statil ;
afla in devist se vort regula ca la art. M, 62 2. Prin ordint de plata datil asnpra Cond.
gi 63. liilor de administratinne a corpurilor de trupi
Art. 66. Pentru lucrlrile nepreveclute se va set asupra ofigeriloril on irnpiegatilort mili-
tinea nut carnetti specialt in dubla expeditiu- tari, peutru stricaciunile ce se imputa acestora.
ne, cotatt i parafatt de gefult servicinlui de Atatt mandatele catt i ordinile de plata
genifi §i de celt insareinatt cu privegherea se vort libera pe numele intreprenorulul ti tn
luerArilort i pastratil unulll de intreprenort cele d'ant8ii5. 30 pe dupg data certifixattilui
altuni de ofimult set gardult priveghe- de receptinne a lucrarilorii.
tort. In aceste earnete se va transcrie din re- Art. 73. La fie-care incheere de comptnri
gistrult de la art. 35 exactii ordinile de execu- se va face tit retinere proportionatii asupra a-
tiune a lucrilrilort de ficutt séti a furniture- vansului (art. 22), dem a avutil lecii.
lord de efectuatt cu detaliult cheltuelei re- Art. 71. Pentru lin:late a carora intreti-
sultata. nere va fi pusa pe null termen Ore-care in sar-
Aceste carnete se controloza, se otarase, se eina intreprenorulni, se va face de asemenea
certifica 0 se subscrit de agentult priveghe- ul retinere de pco la sal asupra sumelor co-
tort i de intreprenorii inaintea fie-cAreea e- prinse in fie-care certificat de receptinne, spre
poce de receptiune de lucrAri. a servi ea garantie de intretinere pilA la e-
Intreprenorult face at declaratiune In scHs poca de defiuitiva predare.
pe expecfitiunea tinuta de agentult priveghe- Art. 75. In acelal timpt cu cliberarea man-
tor despre priimirea expeditiunil destinata lui. datulnl set ordinnIni de plata pen trn ultimul
Art. 67. Ori-ce eheltueli nepreveclute earl terment de plata all intreprinderil, se va in-
nu veva fi autorisate in scrist de ileftilii servi- tfirce Statului expeditiunea original& de con-
einlni de genit seU clll insarcinatt cu prive- tract5 pe care intreprenerult a prilmit'o ca
gherea incrarilort a'ai nicl nI valóre. parte contractanta.
Art. 68. Nu se vorii considera ca eheltuele Acdsta intóreere se va considerapentru Stat
nepreveclute micele objecte accesorii earl for- ca ul desfacere complecta, definitivl qi abso-
nuiza ill conseenenta necesaal a executiunii ln- luta de intreprenoril, cu reserva sumelort ce
Trarilor set a bunel intrebnintarl a materialelor. vort fi a se mai rtspunde (art. 74 i 76).
Art. 76. Nici intr unt cast 0 sub nici nut
§ 32. Illdsuri fi greutdti; pietextt intrepreuorulti nu va putea pretinde
vre-na indemnitate din causa iutiierii ce
Art. 69. Dimensinnile qi glen-aline tutulor s'art putea *lone in plata mand..telorii set a
lueraelore 7i furnitmelort earl at sa fie int- ordinilort de platd prin lipsh de fonduri nim
surate set eantarite se vort exprima dupa si- a da acCsta ca scusa la cast damn lucrarile
-stemult metrict d,chnalu, intreprenorul find n'art I terminate la timpt.
détort a se sttpune punt: u tote mesuraterile
regulilort urmato de serviciuhl geniului. § 34. Aniende

§ 33. Pi iimirea lucrarilord pentru Art.17. Amendele determinate pr'n con-

efcetuarea pkiloriZ tractii §i pr.n coudipunile de f çh la earl in-
trepreuorult va uutea fi supt.sii peArn nem.-
Art. 70. Luertele so prim-s-d de atatea mare sell contraventiune la clan le g condi-
ori pe cate termene de ex_eutinne a5 fosai fi- tiunile intreprinderil so volt deduce din suma
xate 0 Unmai dupt. co vont fi complecal e1- eert'ficatului do plata care se va I llb :at p
www.dacoromanica.ro
v6r0te. Paimirile se fact, la epocele prescrise, termenult do ex:eutiune in ca:e a avutii loci ,
174 LEGIIIIBI
fara prejuditiulil celofel-alte penalitati séd ficultatil, se va constata prealabilemente prin-
danue-interese la cari arfi da nascere neexe- tr'unil prescriptd-vorbahl, situatiunea staril
entinnea sdil contraventinnea la indetoririle lucrariloril sell a locurilorii, dresatil in moduhl
impase. de la art. 53.
Art. 84. NumaI dupa ce reclamatinnea sa
§ 35. Intreruperea lucrdrilorti nu se va fi admisU de Minister, pole sit difere
Art. 78. La intdmplare de intrerupere dupa intieprenornlil la Might
contractii a lucrariloril in cursuld intreprin- Art. 85. Niel ud reclamatiune gi de ofi-ce
derii, intreprenorulti e détorti a Ina tote pre- natura and. fi nu se mai admite indata ce se vs
cantiunile necesaril spre a le ptizi de degra- fi liberatU certificatulti do receptinne aid ulti-
datinnile ce s'arti putea produce de timpti séd multi torment: alti intreprisci.
de ori-ce alta causa. Eld. e responsabild de orl Art. 86. Intreprenoruhl nn va putea recla-
ce accidente i e deter a repara en spesele sele ma nici intennU casti vre-ua indemnitate pen-
tOte stricaciunile, avariele etc. advenite in cur- tru motivil de pagube, avarie, stricaciunl etc.,
Buhl intreprinderil. pretinse ca incercate in execnt unealuerarilor.
§ 36. Besponsabilitatea intreprenorului; § 38. Legi i regulaniente
intrekinerea lucrdrilorio
Art. 79. Dapa predarea tutnloril incritnilor Art. 87. Intreprenorulii e ddtoril a se con-
cuprinse intend intreprindere, intreprenorulii forma legilorri gi regulamenteloril privitOre la
rdmane reeponsabilil i e Mori' sa le intreting transportulil gi pregatirea materialelort, pre-
pe totil timpuld prescrisU in contractii. eum i cele-alte legi, regulamente séd ordo-
Eld e &tong a repara en spesele sae tote nante de la earl nu se derogéza intru nimicil
etricaciunile, degradatiunile i aceidentele i. atatil prin conditinnile de faeit catti gi prin
vite in acestil timpi, astil-felil in MU sh le contractulti de intreprisd. Elu e rdspuncleteril
predea din roil in perfecta stare la expiratin- personalemente atâtui care guvernii cat gi &a-
nea termenului de intretinere. tm particulari de tOte daunele interese ce aril
Avariele provenito din natura sohilul, din putea s resnite din contraventiunile comise,
dispositiunile vicióse prescrise ski din forta Era prejuditiulil celorii-alte penalitati la cad
majorit, a aria apreciatiune se reserve' gnver- se va fi supusii.
nulul, nu suntu in sarcina intreprenorulni, a-
far mime dem nu se va putea dovedi in cur- § 39. Dreptula de vanoci, taxe comunale etc.
suit' constructinnil seri aid furniturei sa Be fi Art. 88. Tote drepturile de vamri, taxe co-
indreptatil din prescriptinnile contractrilul seil munale sal alto dart impuse gi privitOre la in-
a ordinilorii gefulul servicinlui de genid sea crrile adjudecate sunta in sarcina intrepre-
celui insiireinatil on privegherea luci teller& norulut
Art. 80. De obiclnuitil gi deca contractuld
intreprinderii nu va prescrie contrariulii du- la Deed
acestti
vre-na data, aril fi od 80 derogeze de
priucipid in totalil seri in parte con-
rata de intretinere a unel lucrarl e do un and. tractulii do intreprindere o va prescrie expres.
Art. 81. Lucrarile de reparatinne gi de in-
tretinere Bunn dispensate de intretinere, a- § 40. Descoperire de objecte de artei etc.
fara de contrarie dispositiune a contractulul.
Art. 82. Intreprinderea e considerati ea Art. 89. Objectele de arta% numismatici,
definitivu terminat i intreprenorulii ca des- istorid naturalk i ori-care altele de na valOre
eireatd de responsabilitatea gi de angel e Ore-care i se wed descoperi in cursul dnImd-
contractnlui numai dupti receptiunea de la ex- rilord gi sapatureloril efectuate pentrn execn-
pirarea termenului de intretinere. tiunea luerarilorti stint proprietatea Statulni.
,§ 37. Plangerile ti reclamayunile intre- Ele se voril prcda indate, ofieeruluI seil gar-
prenorului dulni priveghetorti , de intreprenoril sOti de
lueratoril sdi, i se voril tramite Ministerulni
Art. 83. Plangerile séil reclamatinnile in- de resbel, spre a le depnne in museelo nationale.
treprenorului privitórr la luerarile intreprise
sele se facu in Bedell Care cfu1fl serviciuluI de § 41. Disposiyuni finale
genii seil catre celii insarcinatU en priveghe-
rea 1ucrrilorii, i deeisiunea acestnia este e- Art. 90. Ori-ce dispositinni anteriOre con-
xecntorie in moild provisoriii. trarid celor de filed stint gi reman desfiintate.
Intreprenorulli este liberti a apela asnpra Art. 91 gi ultiinuld. Conclitinnile generale
acestei decisiunl la Ministerulti de resbel, insa de fried se voril pune in vigOre de la 1 Ianna-
In casnlii acesta. dOca decisinnea ard. avea de rid 1872.
resultat inlaturarea punctulul materialii al di- Ministru de rosbelii, Generala Florescu.
www.dacoromanica.ro
1
 MIL1TARE IT5

REGULAMENTULt
SUALELORU REGIMENTARE, DIVIZIONARE, SCOALA. FIILORU DE MILITARI, SCOALA MILI-
TARA DE INFANTERIE SI CAVALERIE, SCOALA SPECIALA DE ARTILERIE SI GENIC SI SCOA-
LA OFWERILORU DE ORI-CE ARMA SEU ACADEMIE DE RESBELU.
(Decretei No. 1283 din 19 Laid 1872)

Organisatinno 1 se gEsesce in cea jumelate a ofigerilor

de gradniii i arma sa.
I. Disposifiuni generale In niel und casu ofi9eru1d ce se gfisesce in
serviciuld scolei nu mai pike reroUnea in acelu
Art. 1. Scólele militare create prin Iegea din serviciii décl a fostd inaintatd la gradd.
27 Madill 1872 ad dreptii scopii a da ug in- Art. 7. Fie-care sc011 militarA are directo-
structinne militarA soiintificit soldatilord. sub- relit sdii speciald, luatd dintre oficoril superior)
ofiçorilord, aspirantilord la graduld de oficerd a) armatei.
in armatk ofi9erilord ce se destind armelord Art. 8. Oficeril numiti profesori inteng scó-
speciale i ofiçeri)erii de ori-ce armA ce au a la militara suntd scutitl de ori-ce servicid gi
eompune staturile majore ale armatel. priimesed , ca suplimentd de seta,' , adausuld
Art. 2. Scólele militaresuntil impartite pre- prev'Outil pentrn cursurile ce dg.
emu urméza. Art. 9. Directoruld gi ofieeril numiti in ser-
a. Scóla regimentard eérr scaa do Anteiuld vicinlii seólei priimesce miii adausd la sold() e-
gradti pentru he-care regimentd de infanteria, male cu u treime a soldel do presentit.
eavaleria sdd artileril gi pentru fie-care bata- Art. 10. Pe ca,td se va putea corpuld pro-
lionii, formAndd corpil atatti in armata perma- fesorilorii srólelor militare se va compuue din
nenta cad gi in armata teritorialA ; ofieeril din armatd.
b. Scóla divizionard sid scOla de al duoilea Art. 11. &Mete militare suntfi puse sub re-
grad pentru fie-care divizinne teritorialii stabi- gimuld militard; scOla militarg de infanteritt
lag in oragele C. ajova, Bucuresci, Galati gi lag); gi cava1eri i seóla speciali. precum i acade-
c. Saa /Word de militari séd seóla pregUti- mia de resbeld sunt sub juridictiunea militark
tore pentru sada do infant:arid i cavalerig sta- Art, 12. Ofiçeril ce compun personaluld scO-
bilitE in oraguld Tall; lelorii militare precum gi ofiçerii-elevi suntii
d. ScOla militard de infntori i cavalerig considerati ca detagati de la corpurile lord gi
stabilitg in Bueuresci; suntil pugi', in privinta raporturilord personale
e. Scóla speciald de artileriii gi genii( stabi- gi discipliner), sub ordinile directorului scOlel.
IRA in Bucurese); care este investitd en u autoritate ecuale cu
f. Academia de resbeld sed seOla superiOrl acea a nun) gefii de regimentii.
a ofiçerilord do orice arnaii in Bucuresci. Art. 13. Oficerii-profesor) a) scOlelorii suntii
Art. 3. Scóla regimentar i scólele divi- considerati ea detalati de corpnrile lord gi for-
zionare suntii puse sub directiunea superiórd a mezil corpd cu oficeril co compund personaluld
comandantilerd de divizil teritoriale. To servicid ald sale).
Saila filiord de militari, scóla militarti de in- Conditiunile pentrn inaintare stipulate in
fanteri i cavalerid, seóla specialg gi acade- art. 6 se aplied gi oficerilor-profesori car) petit
mia de resbelit suntd puse sub directiunea su.- sta 4 an) maximumil in acésta, functiune.
periOrd a Ministernlui de resbeld. Art. 14. Ofieerii ce compumi personaluld
Art. 4. Personaluld de ofiçaril gi sub-ofiçerii permanentii ald seólelord regimentare i divi-
pentru serviciuld scaelord se iad din armati , zionare ad aceleagiprivilegiuri ca gi *aril scd-
alegdndu-se printre eel ma) instruiti, cel mai lelorii militare.
apti gi in conditiunile de vdrsti ce cere aseme- Subofiçerii monitor) la scOlele regimentare
nea functiuni. divizionare priimescii, deosebitii de prestatiu-
Art. 5. Ofieeril numiti in serviciuld scóle- nile reglementari,una-sutaduedileci lei pe an.
lord nu petit rernAnea In acestil serviciii mai
multu de patru ani. IL Sccila regimentard (1 gradd)
Art. 6. Mit serviciii neintreruptii la scola
militard in timpil de patrn ani si bine notatii Art. 15. In fie-care regimentil de infante-
de inspectorulti generald constitue pentru ofi- rie, cavalerie i artilerie precum gi in fie-care
gad unu dreptd de inaintare la alegore, deed bataliond, formilndii corpii, atatil in armata
www.dacoromanica.ro
178 LEGIUIRI
permanentt citt gi in cea teritorialt, este nit cipiulti ce se consacril prin acestil reglementt
scout de finteinlil gradti pentru soldati. instrucyunea obligatóre pentru toti militas
Art. 16. In scOla de anteiuld gradt, sold, genere.
tiT vort inv6ta : Art. 28. Cheltuelile de intretinere pentru
Citirea i scrierea ; materialulti trebuinciost scelel, materialnlii de
Gramatica limbel romtne; uS consomatiune pnicit i sporire de sold5 pen-
Aritmetica elementar5 (numerile intregi , tru directorl i monitorl este in sarcina mesa
fractionare i ecimale); generale de intretinere a corpulut
CeAsgrafia României; Art. 29. Inaintarea in corpti, Sindli band"
Catechismult ; pe aptitudine gi instructiune, va fi unix puter-
Istoria snort. Diet stimulantti pentru a produce emulatiunca
Art. 17.Cursurile scelei de anteitfit gradt necesarie in scopult d'a desvolta aplicarea 6-
suntil obligatorii pentru toti soldatil. meniloril la instructiune.
Art. 18. Fic-care scold de anteinlii gradt
se sub-imparte in patru clase ; materiile co- III. Scóla divisionard
prinse in art. 16 se impart prin programe spe-
dale in cele patru clase ce conrespunde celort Art. 30. Se inaintézt cite ut scout de alt.
4 ani de servicil dupt modeluld scOleloril pH- dnoilea gradti sub denumirea de vela divizio-
mare din tort. nar5 In oragele Crajova , Bucnresci , Galati
Art. 19. Fie-care contingentti la sosirea sa gi last.
Ia corpt eAe subimptrtitil in cele patru clase Art. 31. ScOla divizionart este infiintatt in
dupa cunoscintele ce posedil emenil la venire. scopult d'a complecta instructiune a militant
Art. 20. Nimeni nu pete deveni caporald a subofieerilor, dandule tete cunoscintele sciin-
deca nu posedt cnnoscintele celoril de anteiti tifice militare neapdratil trebuinciese unnl o-
duod clase. fieer de infanterie set cavalerie.
Niel unti caporalt nu devine sergent de eittii Art. 32. Subefieerii de tete armele din di-
dect posedt cunoseintele celort patru dase ale viziunea teritoriald suntt admill in scela divi-
scelei regimentare. zionart prin concursu tinutti in fie-care regi-
Art. 21. NimenT nu 'Ate lipsi de la seelt mentil intro toti subofieeril aspiranti, asupra
de clitti in casurile de absentt legale prevNutt cursurilorti preve'sluto in programult scelei re-
de regulamentt. gimentare.
Art. 22. Cursurile seek'. de Anteiulii gradt El stintt clasiacati dupe: meritti; cell inn-
incept de la 1 Octombrie i tint pen5 la 1 A- teiil punt la concurenta de minimum nnult, gi
prilid in fie-care ant. maximum duol de companie, escadromi set ba-
OmeniT ce n'ail terminatt clasa in mod sa- terie, suntii comandatl pentru a nrma cursn-
tisftatort suntil bonstrangi a inveta i vera in rile scelel diviziosare.
orele de repaosil pentrn a pntea trece in clasa Art. 33. Elevil scelei divizionare suntS Ca-
urm5tore. sermati imprenn5 in acelagi locald gi pugI in
Termenulti de a sta nut ant intent clasit nu snbsistenta untii corpt din regedinta scOlei.
este obligatorit ; devil silitorl pott parcnra Art. 34. Cursurile scelel suntt de duel anT;
clasele scelel ori cat de repede cu singura con- ele incept la 1 Octombre in fie-care anti gi tin5
ditiune de a satisface until exament asupra ma- penS la 1 Aprilid alt anulni urmittorti.
teriilor cuprinse in programul deed precedente. Toti srtbofiçeril elevi so intent la corpurile
Art. 2$. Nimeni iiu pOte dobandi congedit lorti de la 1 Apriliii pent la 1 Octombre pen-
dem n'a trecut cel pueint nt cleat cn succest. tru a face servicit i arma instructiunil, teo-
Art. 24. Sala de antdiult gradt este pust retica i practica regulamentelort militare in
sub directia until locotenentii din corpti, care corpurile lord respective.
este scutitd de orl-ce servicit. La 1 Octombre vind OrtVi la scOlt.
Elt este secotidat in acestt servicit de patru Art. 85. Generalult comandantti al5 divi-
snbofieeri monitori. ziel ottrasce in fie-care ant numSrult ofieeri-
Art. 25. Colonelnlii supune aprobtril gene- lort ce corpurile potti detaga Ia Wilt, tinendt
neralulni de divizie nnmirea directornIni scelei cornett de exigentele sex viciulni corpuhal gi
de fintdiult gran , care nu va fi revocatil de ald garnisonel.
catd in acelagi modt. Art. 36. Snboficeril elevi pe timpult alit-
Art. 26. Sctila se va tine intent carneril a nil lord la scOlt1 aunt scutiti de ori-ce ser-
nume destinat5 in fie-care 4i de la 1 pent la vicit.
5 ore dup5 amiOçli, pentru infanterie, gi de Art. 37. Cursurile ce se predat in scOlele
la 11 pend la duod ore pentrn trnpele oltorl. divizionare sunt5 precum -urmezt :
Art. 27. §efult de corpil va avea cea mai de Aritmetica rationatt , geometria, topogra-
aprepe priveghere gi va intrebuinta tote mil.- fia elementard, cu ridictri de planuni i citirta
lecele posibile pentru a ajungewww.dacoromanica.ro
a realisa pnin- hartelor topografice, geografia field i Gilt*
 silLITABB 1,7
Istoria generalg pre scurtd i istoria Romg- timpuld Innilore de studid i pentru timpulti
nrloru; trebuinciosg aplicatigoril pe tdrerail.
Notiuni asupra artel i istoriel militare, for- Art. 45. SeOla divizionarg va functiona In
tificatio de companie (pasagerg); tote clilele afarg de Dumineci si sdrbiltorile
Administratia i legislatia militarl, desemnii, cele marl; curaurile se va tine dimineta duos
topografie i lavin, etc.; pe fie-care cli In timpti de patru ore, erg dupg
Grarnatica limbei roniene en exercitinle la aniNi dupe" aro de desemnd ode scripturi si
stile militare i eompositie deraporturi si me- duod ore exereitiile de scrimg i gimnasticd.
morie militarg; Orele de studid necesaril se vord otgri si di-
Caligratia i exereitinle la diferitelo modele mineta inaintea cursurilorii.
de scripturi; Art. 46. Materialule permanente ald sada,
Exercitiulii de scrim& si gimnasticii. materialuld de ug consumatie periodicg i jur-
Art. 38. Cunoscintele cuprinse In progra- nalierg precum i cgrtile necesaril se vor cum-
mule precedente formezà capitaluUi sciintific Ora de State.
ce trebue se posede off-ea subdceril as pi rantil Sala en tetu materialuld in timpule vacan-
la graduld de sub-locotenentil in armata per- telord se predad serviciului de genie on in-
manentg see teritorialg. ventard.
Art. 39. La sfirsitul fie-cgruia an de studid Art. 47. Deosebitil do examene, suboficerii
va fi nod exament asupra materigore predate ce se propune pentru smile divizionarg trebne
In acelii anti , dig 1a finele anului ale duoilea sa se gasescg in conditinnile de sanetate tre-
de studie une examend generale asupra tutir- bninciesI pentru a putea urma fgrg intrerupere
lord materiilore. eursurile seine divizionare.
Art. 40. Niel unii subor.9eril no pete sta Art. 48. SuboficPrii se admitil la scóla di-
mai moltil de trei ani in sctila divizionard. vizionard pend la yenta de 30 de ant
Art. 41. Examenele annale se face de di-
rectorule scold, in preseLta gefului de statd- IV. Sada fiaorzi de militari sdd scola prega-
majorg ale diviziei; cele generale, in presenta titóre pentru max le infainterie §i cavalerie
tine! comisiuni Elamite ad-hoc de &etre sefulil
divizinnel teritorialg, sub presedinta sa per- Art. 19. So infiintéze, in oragule Iai und
sonalg. coleggi militaril sub denumirea de scóla fiord
Eloii suboficeri snail clasificati dupe' no- de militari pentru a da ug cresPere i ug edn-
tele ce ad dobanditil, conform-ft art. 69 si 70 din catinne fiilord de militari de ori-ce grade care
acestii rPglementii. voesce a'i destine carierel militare in scopuld
Art. 42. Suboficerii cari ad isbutitii la exa- d'a resplgti unil servicid indelungate si nepg-
menulil generale, dobendescil nod brevetii de tatii in cariera militarg.
capacitate pentru graduld de sub-locotenentii. Art. 50. Elevil fii de militari snntd inter-
Aceste brevete , subserisii de comisiunea e- nati in sang i Intretinuti cu tete in soeotela
xamingtOre gi contra-semnat de seful de state Statulul.
majorfi gi directoruld seOlel, se da suboficern- Art. 51. Se admite in sag i alti elevi;
lui aspirantii Ia esirea din smile% pentrn acestia pui.riuti voril fi detori a plati
Art. 43. Ori-ce subofiçere, ce posedg bre- ate patrn mite optil-q.eci lel pe an In dila ran-
vetul de capacitate, Be considerg ca aspirante dui, la inceputul fie-cdruia trimestrn inainte.
la oficeril si la inspectgle generale, pete fi pro- Se infiinteza in favornlil acestora cinci bur-
pusil de inspectoruld generale , décg posedg se si 4.ece semi-burse, carl se dobandesed prin
intr'unil mode satisflatorg cunoscintele ten- certificate de paupertate.
retice si practice asupra reglementelor militare Art. 52. Peutru a fi admis in scOlg, elevuld
ale armel in care se desting i dem are ul con- va trebui sd alba versta dela 13 pea la 15 ani
duitá ireprosabile. si si fie fiti de romemil sell naturalisatil, se aibg
Art. 44. Personaluld scelei se compune din- ug bung constitntie fisicg i sg satisfacg un e-
&tine majorg alesil din garnisona resedintel xamenii de admisie asupra tutulor materiilord
Bead, direetore, 3 locotenenti profesori i re- caprinse in programing clasei I din colegiii.
petitori i cinci milsoficeri monitori, heti din- Art. 53. Examenuld de admisie se va tine
tre elevi. In fie-care and la 1 Iulie, in Bucuresci, Ia Mi-
Aceste personald este numitti pentrn 2 ani nisterulii de resbel si in Iasi, la localule scolei.
.celti pacing si nu functionezg la scOlg de citte PBtitinniie de cerere se admit pend Ia 15 In-
in timpule lunilore de studid; in intervaluld Ind ald fie-cgrui and.
ce separg dual ani de studid acesti oficerl se Aceste petitinni voril fi insocite pentru toil
filtered la corpnrile lord. de certificatele prevdclute la art. precedente,
Sporireasoldel personalulta ofigerBor si sub- erg fiiI de militari yore inainta i certificatulti
oficerilord scelelord divizionare se va face con- constatatore do cualitatea çie roilitard Of pa-
forme ce,lore stabilite mai Bina pumai pentru ft.ntelul edii
www.dacoromanica.ro
1/8 LEGIMBI
Art. 54. Cursnrile colegiului militar auntit I tr'unti ofieerU superiorli directord, colonel sdil
de patru ant; devil dobandesed tote cunoscin- locotenentil-coloneld, un sub directord majorti
tele de bacaloreatii in raport cu exigentile ser- seti cdpitand ei comandantil cad companiel,
viciulul militard plusU cunoscintele regiemen- und locotenentfi comptabild, patru locotenentl
telord militare tactice ti administrative tre- repetitort gi de servicid, 8 profesori militant ei
buincióse until subofigerft. un preotd, tin media, 4 priveghetori in
Art. 55. Elevil ce ad terminatU cu succesti salele de studil, 6 subofleerl, 4 caporall, 30 sol-
cursurile colegiulul rnilitaril Bunn trecuti in dati i unit buctittarti.
scela militara de infanterie ei cavalerie. Art. 64. Directoruld seólei administrOzd se&
Aceia earl nu pot trece in acéstd sail& vord la gi dirige studille; este investitti cu autorita-
fi trecuti in armata permanent& eu graduld tea until edit de regimentil in privinta perso-
de subofieerti, undo contractded obligatorid und nalulut scOlei gi corespunde d'a dreptald en
angageamentti de patru ant de servicill. ministru pentrn tett.' ce privesce administratia
Dupd und and de servicid la frontil. el petit gi comandamentuld scOlei la tote mdsurile ce
fi tramiel la scOla divizionar pentru a dobandi reclanad disciplina ordinal gi serviciuld in spi-
brevetuld de aspirantii la ofieerti. ritulti roglementelorii militare din armatd gi
Art. 56. Graduld de subofieerd se va consi- propunti la trebninta complimentuld ce credo
ders din diva in care s'a datu oldinuld de di de necesard a se introduce pentru a asignra mer-
=tare. Buhl perfectd aid tutulord resorturilorU ce com-
Din acea di se numdrii gi cel patru ani de porth east& institutiune.
serviciii. Art. 65. Profesorit se alegd prin coneursii
Art. 57. Complectulti scOlei se otdrasce de printre cdpitanii SOS locotenentil co mai in-
utiti-camd datd la una-suta duod-dect ei va for- struiti din armatd si dintre profesoril civili.
ma nil companie. Art. 66. Administratiunea fondurilorti i e-
Art. 58. Elevil n conduit& incorigibile edit fectelord scOlel se face conformd reglemente-
recunoseuti lipsiti de facultatile intelectuale lord de administratie in vigOre.
pentru a putea nrma eursurile scOlei. suntti Ddea trebue mdsurt exceptionall, directoruld
dap' afar& din seal, dup& propunerea dirocto- le va supune aproblrii ministrului.
mini scólei ei aprobarea Ministerului de resbel. Art. 67. Tablould serviciului interior al scO-
Raportuld directorului trebue sd. coprindd lel ei programulti distributiel studiiloril gi im-
tote motivele pe earl se basezd uS asemenea phrtiril timpulut suntii tamise la inceputulu
eerere. fie-carui semestru Ministernlui de resbeld.
Art. 59. Ori-ce elevU datil afar& din scóld Art. 68. Elevil potti egi din scOld la fie-care
se intOrce la parintil sdi prin ingrijirea admi-15 dile en pdrintii séd corespondentil acrech-
mstratiel militare. tap in regultit; ad deosebitil 15 dile vacante la
Art. 60. Nu se va tolera until elavii a rd.. sAntele Pa831, 15 la Crficiund gi lunele hilia
manes tepctentil mat multi. do mid anti in- §i Angustil; ace! ca nu au pdrinti nici conres-
tend clasd. pondenti rdnadnii in meld iu timpuld vacante-
AcelS care cid dupd ce a repetatii unit and lord, sOti suntd incredintati de directore ver-
intend deed nu póte trece in clasa urnagtere unel rude care sd. ofere garantie moral& sofi-
este datil afard din scold ca incapabild. cient& ed ild va ingriji.
Art. 61. Cursurile ce se predail in scOla fii- Art. 69. Examenele suntS semestriale pi
lorti de militant suntit cele urmdtOre : anuale.
Religiunea , limba romtitnit, limba framed, Directoruld asist& la examenii.
limba germande istoria generald ei a Români- Profesoril examinatori se conformd pentru
lord, geografia fisicS i politicS, istoria natu- notele lord ca apreciarea urmiltere :
rald, aritmetica, algebra, geometria, fisica , De la 0 4 ail;
chimia, cosmografia, desemnd ei caligrafie. 5 9 mediocru ;
Reglementele de infanterie pOnd la scOla de 10-13 binigortii ;
bataliond. 14-18 bine ;
Administratia noel companii. 19-20 prea bine.
Exercitil xriilitare, gimnasticd i scrimg. Spre a egeda ud erarchi& intre diferitele cur-
Art. 62. Timpulti i distributia studiilottl surf ei a le clasifica proportionale en irnportanta
suntd impditite prin programe speciale fixate lord pentru cariera armelorti, se adopt& coed-
de directoruld scOlei pe basele urnadtóre : centii urmdtort :
Carsurile 3 ore. Matematici ei sciinte militare 5 :
Exercitil militare add gimnastica 2 ore; Limbele 4.
Studit 5 ore; Istoria, geografia, fisica i himia gi istoria
Recreatil 6 ore; naturald 3;
Somnulti 8 ore. Carinuld religiosd i conduits 2 ;
www.dacoromanica.ro
Art. 63. Personalulft scOlet 88 compune din-
De se mnul, ealigrafia i exercitinl gimnastin 1.
 MILITARE 179

Clasificalia se face prin aduuarea notelort In casnri grave se potil da pdrintilort deem
dobandite imultite prin coeficentul respectivil. ore set se tramitil la spitaluld militant undo
Art. 70, Ca, BA vitt trece unü elevii din- suutt tratati pe acelagi picioril cu ofigeril din
teu t. clasI intealta trebue ca numtrult pane- armatii.
teloru dobAndite de &multi la examenult e- Art. 79. Se va observe cu cea real mare seve-
melt sä fie colt mint ecualt cu jurattatea ritate détoriile impuse de religie fie-carni elev.
maximum punetelorii plust '20. Confesarea gi imptirtagirea se vord face na-
Pentru a trece dintent cleat intealta unil date, pe ant, in anteia stptemand a postului
elevil trebue sa OA minimum 4 la tote cursu- Pascilorii.
rile coprinse in programil. In t6te Duminecele, elevil asistt, la leturgii,
Art. 71. Unti elev care din causa de fella- condugl in corpt, sub comanda unul ofigert.
majora, art lipsi de la examenult anualt se va Art. 80. Recompensele In mild consista in
examine deosebitt pea la inceperea cnrsurilor numirea elevilort de frunte set de furteia ea-
la 1 Septembre. se, inaintarile la gradult de caporalt i snbo-
El se va clasifica dupd notele ce ar dobandi. fiçerii. egirele gi vacantele.
In cast de a nu putea trece examennlii pent Art. 81. In clasa 1v va fl unt sargentii-
la 1 Septembre, elii remane repetentt in clasa majort, 4 sergenti gi 6 caporall;
in care se gesesce. In class III, nnil caporald;
In Ind ant cast nu se pOte tolera nut1 elevie e II, anti caporalt ;
a eta mai multt de 2 ani in aceeegi clasa. In clasa I, nu va fi nici tint elevil gradatii.
Art. 72. Regimult militarii alii scolei cere Semnele distinctive ale gradelort dobandite
ca ori-ce superioril sil gdsesca in elevi supune- in scelt se perta de elevl nu mai in timpult pe-
rea cea mai desavergitil, ca tete ordinile sa fie trecutil in acesta scold fart a avea alta inrin-
observate cu punctualitate, art observatiune, rire rouge positiel lord in scelele urmatere sea
fare.' Impotiivire i fart murmure. candu suntil treenti in emote'.
Antoritatea care le da este responsabilt gi Art. 82. Numirile in gradt se face de direc-
reclamatia nu este permist de cat aceluia care torult scedel dupt fie-care exament emelt.
s'a supust. Unt elovit gradatt perde dreptul de a purta
Orl-ce abatere din dispositiile prccedente a- semnele distinctive déca nu se gasesce in cla-
trage dupt. sine at pedépsa aspra qi Fete mo- suit urmatort in cea d'anteit treime a elevi-
tive isgonirea din sada.. lort dupd, clasificatie.
Elevil suntil Uteri supunere i respectii pro- U3, conduitt, rea trage asemenea dupe. sine
fesorilort scOlel. perdorea semnelort distinctive.
Art. 73. Fumatult este popiitt elevilor din Orl-ce elevil care a dobanditt note 14 mini-
aced', scold. mum, ca termenii medit, se numesce elev.t de
Art. 74. Tote semnalele pentru desceptare, class I, déca are nil conduitii baud.
inceperea ci incetarea cursurilort studiilort si Art. 83. Egirile fart, rancid, Duminecele ci
recreatiunelort se fact prin semnalele ba' Lute serbatorile, se pot acorda eleviloril de IA eon-
en toba ca in armata. duitd ireprogabile gi care a dobanditt in cur-
Art. 75. Profesoril in timpuld cursurilort suit septeinanel 14 puncturi, torment media
e priveghetoril in timpul studiilort tin cea mai la tote cursurile, on coeficienti 5, 4, 3.
complectit ordine in clase i salele de studit. Art. 81. Pedepsele ce so aplicii elevilort con-
In timpult orelort de studit priveghetorii stail in arestil;
vont observe ea fie-care elevii et, se ocupe nu- Oprirea de a egi din scOld pa timpil determi-
mai en aceea ce so preserie prin programa'. nate, inchisóre, oprirea de a praqi impreund
Art. 76. Priveghetoril suntil détori pentru cu cel-alti elevi ci punendu-se la ordinarult
a familiarise pe elevi en limbele straine a le trupelTe timpil de 15 clile ina/imum ;
vorbi numal in limbs francesa i germant atat Isgonirea din scOla in ultimt resortii.
in orele de studit catil i orele de recreatie. Art. 85. Directorulii ordont set aproba po-
Aceltia veal starui ea elevil sit vorbes'a in- depsele.
tro dengil in timpuld reereatiunilort in limbs Ofiçeril profesori repetitori gi do servicit
francest set garment. pott ordona pedepse in limitele prescrise de
Art. 77. In timpuld vacantiilort, elevil nu servicinit interiort, thee raportezt pe data di-
potil frecuenta alto locuri publice de catil tea- rector-alai.
trele i concerturile ; asemenea el nu pott dr- Pedépsa inchisoril se aplicii eleviloru pe tim-
cula singuri pe strade nici in birje. pun, recreatiiiort gi studiilort , Ora aiestult
El mutt Uteri in tete impregiurdrile a da numai in timpult recreatiilort.
Balutult gi respectult cuviinciosti tutulorii ofi- Art. 86. Ori-ce elevii a avutil 100 i1e do
9eriloril din armatd in uniforma. arestil inteunt ant se da afarA, din scOld.
Art. 78. Elevil pentrn boll ngori mitt tra- Art. 87. Imbracamintea, armature, marele
tati in infirmeria seedel.
www.dacoromanica.ro
ci micult echipament, precnm gi objectele tre-
160 LISO MEI
buinciese pentru 511(115 se di: de Statii dupg j Elevii din alti preveninti. ce s'aril gisi In
tarifele adoptate de Ministernlii de resbeld. acestii casS, suntil trecutl in armatii en gradul
Aceste objecte se dad tutulord elevilor fled de sergent, numal dem se gisesce in al 2-lea an
deosebire. de studid.
Art. SS. Cortificatele de paupertate pentru Elevil din 1-iul and de studid, ce nu provind
det.inerea bursel séd a semi-bursei BO cell de din colegiuld militarii, suntil trecuti cu gra-
la Primdria localh. Auld de caporal&
Ministornid alege gi decide pe elevil bursierl Ori-ce elevil trecutfi in armati are a servi
sad semi-bursieri. 4 ani din Iiva mutirei sele.
Art. 89. Sub-directoruld este comandantul Art. 99. Cursurile ce se predaii in acestii
corapaniei de elevi. sail& suntil :
Eld este totii-dd-una instructord pentru teo- Limba francesrt ;
ria i practica reglementeloril de infanterie ei Limbo. germand ;
cursuld de administratie militard ; are la dis- Trigonometria dreptil liniati;
positia sa pentru executarea acestord cnrsuri Topografia mecanicA;
po ofigeruld comptabild i pe ofigerulti repeti- Geometria descriptivi en aplicatie;
tprri gi de servicid. Fortificatia pasagerS i permanenti;
Istoria gi arta min-tail;
V. Scda militara de infanterie i eavalerie Geografia militard;
Artileria gi constrnctil militare;
Art. 90. See la militari pentru formarea o- Chimia aplicatg la sciintele militare ;
figerilord de infanterie i cavalerie este stabi- Hipologia ;
litil in oragald Bucuresci. Administratia i legislatia militard;
Art. 91. Pentru a fi admisil in acésti seed Reglementele de infanterie gi cavalerie ;
trebue ca aspirantul sg. fi terminatd cu stracesii Ecuitatia, scrima i gimnastica;
colegiuld militarii din Iagl ski sa fie bacaloreat. Desemnii topografioii.
Art. 92. Elevil concurentI cari n'ail trecutd In anuld aid 2-lea se va face und cm cora-
prin scOla ifilord de militari, pentru a fi admigi plimentard de matematici superióri elevilord
in scólA, trebue sitaibi. vOrsta de la 18-21 ani, celord mai tarl destinatT scOlei speciale de ar-
sr!, fie remind Bed naturalisatd i ad allad di- tilerie gi geoid.
ploma de bacaloreatd ; el vor fi examinati pen- Art. 100. Timpuld gi distributia studillord
tru admiterea in acted numai asnpra aritme- stint Impartito prin programe speciale acute de
Coal rationate, algebra' gi geometrieldupd pro- directoruld scelei pe basele urmitere
gramuld liceului. Cursurile 4 gi jumitate ore;
Art. 93. Carsurile scOlei suntd de duel ani, Exercitil militare, ecnitatio, scrima gi gim-
dupi care timpd eleVil priimescd de drept gra- nastica 2 gi jumdtate ore ;
dulil de sublocotenentil In armata permaranti Studid 6 ore ;
dupi unit examend de egire. Soninulii 7 ore;
Cursurile Irani and incepii la 1 Octombre pi Recreatia 4 ore.
tinii pCing la 1 lunid. Art. 101. Personalul scOlel se compune din
Art. 94. Ori-ce elev admis in saga milifaril. 1 coloneld directed"' ;
de infanterie i cavalerie contractézi obligate- 1 locet.-coloneld sed majord subdirectord qi
rid und augegiamentil de geise luni de serviciii comandantd aid comnaniei de elevi;
in armata p.rmanentil care va compta din iiva 1 cdpitand comptabild ;
admiterii séle in scOld prin ordind do i. 1 cdpitand de infanterie instructorii ;
Art. 95. Elovii auntiiIntretinuti in seed de 1 cipitanii de cavalerie insturctord ;
&add, pirintil nu ad a pliti nici ui taxi. 2 cipitani repetitori;
Art. 96. Elevil earl n'ani termina cn ono- 4 locotenenti de servioiii din infanterie i ca-
eesil cursurile scold . intr'und timpil de maxi- valerie i priveghetori in salele de etudid;
mum trel ani scolastici sed cari ard fi deli a- 8 profesori militari gi civili;
fail din scedd pentrn vr'nnuld din casurile pre- 1 medial;
veclute In acestd regulamentd suntii trecuti In 1 preotd ;
armati In graduld de sergentil. 1 copistil ;
Art. 97. Complectuld scolel se otirasce la 4 subofigeri;
60 de elevi. 4 caporall;
Art. 98. Dispositinnie art. 58 suntii apli- 24 soldatT;
eabile i elevilord din acesti seed. 1 buctitard.
In mil Dose ca und elevd si fie datil Mari Art. 120. Directortild stead exerciti admi-
din scOlS, eld este trecutil in armatd in arma nistratia i dirige studiele; este investitd cn
infanteriel add cavalerial en gradul de sergent, antoritatea until gefd de regiment asnpra per-
www.dacoromanica.ro
(Idea provine din colegiuld militort. sonaltilui i elevilor
 MILITARE 181

Scó la fiinda sub jurisdictinnea militard va I Ministrti decide in ultima resortil casArile
cduta a introduce cea maI perfecti disciplind, din scOld.
gi punctualitate in tote ramurile serviciulul. Art. 113. Completnlii gradelorii firatd priu
Art. 103. Und consiliti de studia compusii art.111 este totil-cle-una mentinnte elovilonil
din directorti, subdirectora gi 3 cdpitanl lnatl ce dobilndesce elreotula prin clasificatie.
de rinda din personaluld seólel, va fi chiAmata Una elevii gradata ce cade la clasificatie,
a statna du pd fie-care examenii aplieatiunile ce chiarti edudb nu a fostil casatti pentru acestd
urmOzA, a face elevil in fiecare ant. motivd, nn pOte impedica prin posesia gradu-
Decisinnile Con siliuhri sunta supuse Ministe- lui ath pe elevulii ce este in dreptil de WM do-
rului de resbelii. Vandi de a fi inaintata.
Art. 104. Tabloula serviciului interiord Art. 114. OfieeriI ce aplicd pedepse elevilor
programuld distributiilord studiilor sunta trA- raporteza pe datd directorului, care decide.
mise la inceputuld fie-cdrui semestru Ministe- Art. 115. Directorul corespunde de a drop-
rulni de resbelii. turd en Ministeruld de resbeld pentru totil ce
Art. 105. Elevii suntil internati in scOld ei interesdzd administratia i servicinla scOlel.
nu potii cgi de eita de dnod orl pe hind gi la Art. 116. Subdirectornlil administrézd gi
prasnicele cele marl bisericesel otdrite de di- comandd compania de elevi.
rectora. Ela inlocnesce pe directord in bite atribu-
La Pasce vor 6 liberi 8 dile gi la,Crilciun 4 dile. tinnile séle, afard de namirea la grad gi schim-
In lunile Julie gi Augusta, directorul va pu- bdri de program, dna este absentil.
tea acorda permisiuni de egirl elevilor i chiar Art. 117. Asistd des la tote exercitiile prac-
congediurl intru chtd aplicatiile practice gi k- tice de infanterie, cavalerie, ecnitatie, scrimd
erb:rile pe tArdmil nu verb reclama presenta gi gimnastied, raportAndil directorului in tOte
unui elevn. Vele.
In tOte casnrile directornlil incredintOzd pe Visitézd localnla in tote dilele, asigurindu-
elevi pilrintiloril set corespondentilorti. se de privegherea i exactitatea la servicia a
Art. 106. Examenile se full in presenta di- tntulora gradelord ce formez personalul scOlel.
reetornluI gi a Consiliulni de studid. Subdirectoruld este détorti a merge en elevil
Notele se dad conformil art 69; clasificatia in campaniile topografice gi ori de cate orl ard
se face conformd acelniagl artioold fdrd' coefi- fi aplicatil pe terdrnti.
cientl. Art. 118. TOte cele-alte detalinr1 ale servi-
Art. 107. Dispositiunile art.70 gi 71 suntd ciulul scOlel privitOre la studii, la cursurI, la
aplicabile gi in acestd scOld cu singura deose- administratie gi la serviciii se regulez de cAtre
bire cd und eleva ce a repetata deja uil, chat directorul scOlei, care este responsabil de tad
nu se mal 'Hite ingdolni a repeta i clasa urmd- ce interesézd acéstd scold.
tore ei se trace in arnmtd.
Art. 108. Sada militard de infanterie gi ca- IV. Scóla speciald de artilerie qt. genifi
valerie fiindil subjuridictiuuea militard, dispo-
sitiunile serviciului interiord II suutti apli- Art. 119. Se infiintezd, in Bucuresel nil sada
cabilie. speciald de ofieerl pentru artilerie gi genii'.
Pentru crime gi delicte eleviI iambi juslitia- Art. 120. Cursurile scOlel sunta de nn anti
bill d'inaintea Consilinlui de resbelti. gi tinil de la 1 Octombre pOnd la 1 Lillie.
Art. 109. Dispositiile art. 73, 74, 75, 77, Art. 121. Pentru a fi admisa in acdstil scold
78 gi 79 din acestd reglementd suntd aplica- trebue a avea graduld de sublocotenenta gi a
bile ei in eedstit scold. satisface nna examend de admisie asupra pro-
Art. 110. Itecompensele in scold consistd gramului scOlel de infanterie i cavalerie mid a
in numirea elevilorti la gradulti de caporald fi fostil elevd ald acestel scoli egit la exament
de suboBeerd, in acordarea yermisiilorti de e- cn No.14 minimum.
gire gi in alto dile de cad acelea ee s'a otdrit. Art. 122. Cursurile ee se vend preda in a-
Art. 111. In clasa II va fi nal sergenta- data' scOld Banta :
majorti, 8 sergentl gi totl elevil caporalL Analis infinitesimal cu aplicatie la mecanicii;
In clasa I, 8 caporali. Mecanica aplicatd, rationatd ;
Art. 112. Directoruld numesce pe elevl Ia Fortificatiune pasagerd gi permanenti;
grade prin ordind de cli, conformd regulamen- Artileria gi constructiuni militare;
tulul dupd fie-care examenti. Arta militarti;
Gradele dobindite de elevi compteza cu tote Geologia gi mineralogia;
gradele din armatd. Studia i aplicatiunI pe tilrema ;
Unti elevd pOtefi casat pentru aceleael cause Exercitii militare de artilerie.
varl aducti casarea in armatitgi in acelagi mod. Art. 123. Elevii nu aunt internati in scold,
Consilinla de studiti se promincid (Med una Unit stad tOtfi dina in scold de la 8 ore dirni-
www.dacoromanica.ro
devil cliduta la clasificatie trebue ed fie casat. neta gi pOnd la 7 ore séra.
184 LalIljna
mai buni notati egiti din cele din urm 5. trei mentului dirigo studiile scdIei fntrebuintand
promotiuni ale scolei militare actuale, i va ca profesori pe oficeril snperiorl ai regimentu-
flint:Vona chiard la 1 Octombre viitord. lui gi pe clipitanii eel mai instruiti.
Ea se va infiinta in loculii scolei militar5 de Art. 163. Conferintele militare suntd obli-
infanterie i cavalerie. gatoril pentru toti oficerii inferiori.
Art. 158. Academia de resbeld ae Ira cresce Cursurile tind &aril ant
cu timpuld pand la 45 oficeri. Art. 164. Notele oficerilord dobandite la e-
Ea se va infiinta cu antdiapromotiune a see.- xamenile anuall combinate cu nota de aptitri-
lei speciale din anuld viitord gi cu din oficerii dine la serviciii formezii nota generala pentru
ce vord deplen3 examenulii de admieie otaritii inaintare.
la art. 134. Art. 165. Sub-locotenentii i locotenentil
Art. 159. ScOla oficerilord de ori-ce arma phd la varsta de 35 ant, earl dupa' 5 anY de a-
devenindil prin programuld de studid otdritil st5-q.1 inainte nn potil jnstifica ca' poseeld cuno-
prin acestil reglementil uri academie de re- scintele preveclute la art. 161, suntd conside-
sbel, se institue in fie-care regiment do infan- rati ea incapabill gi se yard supuno unei comi-
terio gi cavalerie cursuri de studil sub denn- siuni de examinare conformii legil positiei ofi-
mirea de conferinte militare in scopuld de a milord
complecta instructinnea mi1itar5 sciintified a Art. 166. Oficeril din armata teritorial5 cati
oficerilord mferiori co n'ail trecutii prin scoh nu posedii aceste cunoscinte suntil détori a core
militare. mutarea séd atagarea la corpurile de infanterie
Art. 160. Conferintele militare yard incepe odd cavalerie pentrn a clobandi acéstl instruc-
chiard in anul5 curentil ci so vord tine regu- tiune, acegtia ined dup5, ud, presentit maximum
Ian de la 1 Octombrie One la 1 Aprilie. de duoi ani in acestii elementil aid puteric ar-
Art. 161. Cursurile conferintelord militare mate, el yard fi inlocuiti pe chtd se va putea
sunta puss sub privegherea directl a colone- en oficerii ce trebuint5 a urma conferintele
lului ci inspectia imediata a generalilord co- militare.
mandantiloril de divisii. Art. 167. Programuld detaliatd pentrn Ina-
Programuld va fi celd urnaltord : pd.rtirea cursurilord pe anil de studid pentru
Aritmetica ; gel:Kele rogimentare divisionare gi gcOlele mill-
Geometria; tare se va trdmite de timpurid corpurilord de
Topografia i dosemnd topograficd ; trupa, divisiiiorli teritoriali i directiilorii Bed-
Geografia fisic 5. gi politica ; lelord utilitaro, spre a le pune in aplicatie chiar
Operatiuni secnndare de resbeld; din anuld acesta.
Fortificatia; Art. 168. Vote dispositiile anteriOre relative
Istoria general:1 gi a Romanilord. la invdtimentnlii in armat5 contraril acestul
Art. 162. Locotenentulii colonelil aid regi- regalamentd suntd ci remand desfiintato.

DECRETla
No. 394 DIN 20 FEBRUARIE 1874 RENTRU ADMINISTRATIA SCOALELORU
FHLORU DE MILITARI
Art. 1. Administratiunea sedlelor Hord de multi 1 gi 2 din regulamentuld de administra-
militari gi de infauterie cicavalerie se ex,rcit5,
tie sunt5la scOla fiilord do militarl i aceea do
prin Consiliuld preve'qutii la art.8 din regula- infanterie i cavalerie 15sate asupra Consiliuri-
mentuld de administratiune ald corpurilord de lord do administratie earl so conform5 in pri-
trut &. vinta imbracamintel i echipamentului conform
Art. 2. Articolele 9, 11, 12, 13 gi 14 din a- dispositiuniloril articolelor5 ce urmez5 mai jos.
cold regulame td suntil aplicabile ad-literam Art. 5. Incldtoririle speciale ale p .esedinte-
Cousiliurilord de dmiuistraf o ale scO1-.4Ioru, lui Consiliului, raportorubil, comptabiltdu.,
era art 17 nn le privesce. suntil ad-literamd cele preN q.uto In regula-
Art. 3. Atilbutiunile, gedintelo e respon- m ntuld de administratie de I.. art. 90 phi" la
sabil'tatea Con linrilord, capitolulu 3, 4 gi 5 140 inclusivii.
din regula eutulu sus5, numitu, suntii aplica- Art 6. Titluhi. 5 din isuli regulamenti
bi c Consinurilord de administratio ale scale- o to aplicabilb' administratiunel s'Olelerd 0.-
lord, se esceptd ins5 : lord de militarl gi de infanterie i cavalerie.
Articolii 22, 23, 24 25, 28 gi 36 cari nu pri- Art 7. Fle-care elev aro tin livretii dupa tin
vesed pe acebtA, Cenci.; ori. model ce se va da de ministru nostru de resb ..
Art. 4. Indaoririle si responsabilitatea Co- Art. 8. Solda oficerilord, profesorilord gi a
www.dacoromanica.ro
misiunilorii de imbri, 5.minte, titluld 3, capita- trupel este priimit5, platita i considerat5 du-
 M1LITABH 185

dispositiunile titlului 7, capitoluld 1 gi 2 purile càndii und efectd este susceptibild de

din regulamentulil de administratie. acestd, categorie. Degradarea maT nainte do
Art. 9. Hrana trupe l. i lemuele pentra fier- termenuld reglementariiinsd este imputati vi-
tul hranei iincà1t.ituIui sunt considerate dupd novatului, in casd de insolvaklitate masa de
diseesitiunile titlulni 8 din clisuld reglementii. intretinere va acoperi.
Art. 10. Eehipamentulti se socotesce Marcarea acestoril efecte se face conformi
Pentru dmenii de trupd IntocmaT clupd dispo- reglementulnI de administratie.
sitiile titlulul 9 din regulamentult do admini- Art. 19. Articolele de la 228 péne. la 002
stratiune. inclusivil din reglomentuld de administratiune
Pentru elevi compusli din categorii anume: mita considerate la scOla fiilord de militail
Imbrdchinintea gi miculd echipamentil; aceea de infanterie i eavalerie, iusd pentru oar
Mamie echipamentd; milli de la art. 290 gi acelea de la art. 301 so-
Arindtura gi munitil de resbeld ; ma totald se considera pénd la lei 350 annalu
Casarmamentii. pentru scóla Hord de militari gi lei 200 peutru
Art. 11. Efectele earl facil parte din fie- scóla de infanterie i cavalerie,
care categoric suntd cele prev'dclute in tarifa Art. 20. Masa generalé. de intretiuere, sLo-
Ministeriald publicatd in fie-care and sdd la poll veniturilord i cheltuelele el precumu si
epocl oportune. moduld de administrare multi dopd dispositiile
Art. 12.. Imbrdedmintea .gi miculd echipa- titlului 10 din regulamentuld de administraile
mentil ald elevilord se infiintezd din fonduld gi decisiunea Ministeriald No. . . . inserath in
masel generale de intretinere, pentru acésta Monitoruld dstei No. 5, din annlii curentd, en
Kande prevNute pe fie-eare and in budgetd addugirea celorit prev6chte la articoluld 12 de
pontru asemenea tiebuinte se cord prin stdri mai susd.
lunare de soldd, ale oficerilor gi se aloch Ia foile Art. 21. Registrele de comptabilitate ale
de clilo asupra fondulul susil numitd la care se administratiei acestord sale smith :
gi face venitil speciald, intrebnintandii numal Registru do liberare alii Consiliulul;
pentru asemenea infiintd'ri de efecte. Masa in- matriculd aid oficeriloril ;
dividuald la elevl fiindd desfiintatd. matriculd ald timenilorii de tiuph
Infiinthrile se fac treptatil cutrebuinta §i la e elevl ;
termenele fixate prin tarifele ministeriale de Registru 5110105 de priimiri i cheltueb;
earl s'ail vorbitil mai sued, tinêndu-se compt de Livretii de soldh;
teratenele reglementare stabilite in garnituri. 2. de justificatil ;
Art. 13. Numal mantalele, tnnicele, pan- Registru de détoriile oficeriloril ;
talonil de orcIonant i chepiurile se othrhscii mesel de intretinere ;
pe garnitur i earl suntil in num6ril de duod Controld de arme;
fiat. cele-alte snail considerate simplu pe ter- de 3, 4 categoril (efecte) ;
m one totale. Registru-de priimirl ei consumatil ;
Art.14. Contractlirile séd infiinthrile se fac de modele tipe ;
conformii celord stipulate in regulamentul de de detaliuri ;
administratie en indétoririle Comisiunilord de Livretil de ordinard ;
imbrdchminte. Foi matricule.
Art. 15. Efectele suntd contraetate confec- Art. 22. Tttluld 12 i 13 din regulame itul
tionate add in materiald; candd acestii din ur- de administratiune, art, de la 352 One' la 3b3
md casti este, confectia are loch la atelieruld inclusivil, smith aplicabile sadelord sushi q.'se
administratiei centrale. Art. 23. Elevii din sceda fitloril de min tari
Art. 16. Marcarea efecteloril i punerea lor §i din scOla specialii de infanterie i cavelerie
in servieid se efectuézd &ILA, cIisposiii1c regle- la trecerea lorii la truph ca grade inferiore,
mentulul do adrninistratiune mai pugind nu- conformA reglementelord speciale ale acestord
ntruICi companiilorti. scóle, li se adoed de nould corpd prima misa in-
Art. 17. Efeetole dupd expirarea termenu- toemai ca i pentru innon'i din nuoil inrolati.
1+11' de servicid cate se vord constata impreund Art. 24. Ch;ard de la incepei ea acestui an,
eu int ndenta, ed nu mai pot face servicid sant Osele scoll se void administra conformil ordo-
refoimate i sedclute din registru in urma Ter- nantel de facd, prin urmare resultatuld HMO':
eirilord la de ,ositele Statulul. iuclivicbnalo 'upa registrn de centralisatil aid
Art. 13. Efectule din eategoria 2, 3 gi 4 trimestrulul 4, anulu 1873, so va ve'rsa la ma-
snail priimite pe complectnld budgetard aid sa generalh d intretmete, d matetialulti si
elevilord inlocuirea seri reformarea se face prin efectele do Imbhl ihininte i miculd echipament
incheerea until procesb-verbald de c'dtre Consi- aflatk, in magye'e gi la elev" va theidnea consi-
liil en sub:utendentuld respectiv numal la tim- deratti ca propiietatea acestol mass.

www.dacoromanica.ro
 180 LEGIUIRI

REGULAMENTULt
SCOALEI SPECIALE DE CAVALERIE
(Decretd No. 1495 din 5 Septenibre 1872)
Art. 1. Eacadronnlii de instructiune prevd- Und sergent-major, la infirmeria de cai ;
dutt prin legea din 27 Martie 1872, la art. 23, tied sergent-major, la herghelie;
va pnrta denumirea de scold speetald de c t- U nd sergent-furier ;
valerie. Una sergentil de scrimd;
Art. 2. Acéstd scold se inflintezi in scoptil Una sergcntii, la infirmeria de cal.;
d'a forma instructorl de tOte gradele pentru Duel sergenti ai hergheliel;
arma cavaleriei, d'a perfectiona pe soIdati in U ntI sergent-trompet;
arta edit riel si d'a imprAgtia sciinta ingriji- Duol serge ntl- elari ;
rii imbundtatirii i productinnil rasei cailort. Duol sergenti-potcovari;
Art. 3. Instruetiunea co se predd elevilort Optil sergenti ai escadronultfi trudel scOlei;
este conformil en regulamentele i othonantele Duoi sergentl, secretari;
in vigorf; ea cuprinde : Duod-cleci gi cinci brigadieri;
a. Ordonanta asupra exercitiului i evolu- Una-sutd patrn-deci soldati , oraonante ,
tfilort de cavalerie ; trompeti, naaisteri i ingrijitori al cailort sod-
b. Ordonanta asupra serviciulni in campanie; lei gi hergheliel.
e. Ordonanta asupra serviciului interiort al Numdruld cailor scOlei este do 80, din earl:
trupelort &MA; 30 pentru manegiii, 30 pentru cariert, 2 vol-
d. Ordonanta asnpra serviciului de pietà pi tigeori, 2 sauteurs, 6 furgonarl, 6 inlocuitorl
garnisOne; gi 4 productori, pleat numtrult de ope co se
e. Und cunt de echitatiune militard; va putea da.
f. That cured de echitatiune asupra mane- Art. 6. Reglmentele trupelort &Mgri din
giului ; armata permanentd i teritoriald vor trdmite
g. Und cunt de hipologie ; in tott anult la scOld cate duol ofl9eri-elev1
h Unii cursii de artd militard aplicat la ca- din cari unulii avOndti gradult de locotenentd
valerie ; pi celt-altil de sub-locotenentii. Fiecare regi-
i. tint cured de potcoviirie i geldrie ; mentt do artilerie va trdmite unt ofi9ert.
k. tint mail do scrimd. Art. 7. Fie-care regimentd de cavalerio dln
Art. 4. Cursnrile acestel scoli aunt de unt armata permanenti va mai trdmite la scold
and de 12 inn!, i incept in fie-care an in Q.ina in tot anuld duel sergenti gi patru brigadieri
de 1 Octombre. gi deosebitt gése soldatl spre a invota patru
Art. 5. Cadrulil constitutivil aid ead spe- arta potcovdriei i dual arta geldriel. Acestia
ciald de cavalerie se compnne din : nu vor sta mai mai malt de lint ant la scold.
Unt colonelt set locot.-colonel, comandant; Regimentele de artilerie voril trdmito optil 0-
Una locot.-colonelt sOd majort, sub-coman- nieni pentru potcovilrie gi gedrie.
dantii; Art. 8. Fie-care regimentil de cilliiragi va
Unt cdpitant, ecnier-gef; trdmite la scold 4 sergenti gi 4 brigadieri.
Unt cdpitant, instructor-get' i comandent Art. 9. Elevii de ori-ce gradil din regimen-
aid trupel scOlei; tele de linie aduct cu dOngil cal de la corpuld
U nd cdpitanii, geft aid hergheliei ; in care so numert. Acel din armata toritoriald
tint geft-veterinarii ; vint fdrd cai.
U nil medic-chirurg; Art. 10. In scOla speeiald de cavalerie se
Trel locot -ajutóre; priimesce in fie-care ant 10 edldreti voluntari
lInii ofiçert comptabild (locotenent WI sub- earl suntd obligati a contracta unil ingagia-
locotenentil) ; mentt de 4 ani in armatd, din cari numai u-
Duol veterinari-ajutOre ; nult 'Id face la scold.
1Juii profesoiii de scrimt (civilt) ; El trobuead aid cel puein vOrsta de 18 anigi
U nd sub-ehirurgt ; sd posede cunoscintele scOlei divizionare. Ei vor
Duoi sergentl-adjutanti; fi insnmati in contrOleleregimentelort de linie.
"Mat sergentii-majort alt escadronuld trn- Art. 11. Elevii de ori-ce gradt ce nu ad ap-
pei scólei; titudinea pentru arma cavaleriel se intorcil la
Und sergentd-majort, potcovard ; corpurile lord gi snag inlocuiti in timpii di
Unii sergent-major, gelart ; 15 cli1e colt multii cu altil.
www.dacoromanica.ro
 MIL1TARB 187-

Art. 12. Elevii de oil ce gradil induoesed d. Ud seldrie-model in care vor inveta elevil
stagiuld déca na dobindesed la examenulti a- trdmigi de prin regimente in timp de nn and.
nuaiIi nota 14 minimum. AcéstA scOld va avea dna sectiuni : nna
In nici und casd nu Be pOte tolera until elev pentrn lemnArie i alta pentrn curelArie.
a sta mai multd de duol ani la Baird. e.Ud herghelie-nwdelii care va avea patru
Art. 13. ScOla se imparte in trel diviziunl productori i epele ce are pentru crescerea ac-
sed clase distincte. Din Anteia facii parte cA- tualel erghelii pinstI anti nun:id:el de epe indi-
11retii i brigadieril, din a duoa subofigeril gi gene ce se va putea da in conditil favorabile
din a treia sub-locotenentil gi locotenentil. productiunii.
Art. 14. 'nil consiliii de studid este Inslir- Art. 22. Veterinarulti-gefd este geful direct
cinatil cu directinnea invethmentului; progra- ald infirmeriel i potcovdriel.
mele cursurilord teoretice gi practice precum Sceda de dresagid i geldrie-modeld va fi di-
gi ald distributiel timpului se trdmitti totd- rigiatd de cdpitannlil ecuierd.
dé-una Ministerului de resbelii inainte de ince- Herghelia are de geffi end elpitand din ca-
perea cursurilorii. druid scOlei otdritil inteadinsd peutru acdsta
Consiliuld de studid se compune din coman- care va fi secondatil de end 'Agent. Personalnl
danttild scolel, sub-comandantul, veterinarul- de subofigeri, brigadieri gi soldati trebuinciogl
gefd 1 i eel duel cdpitani din cadruld scOlei. hergheliei se iati diu cadrul prevdclut la art. 5
Art. 15. Elevil vorii trece und examen se- din acestii reglementd.
inestriald gi mad examend anualil in presenta Art. 23. Sub-comandantuld scOlel are su-
Consiliului de studid. pravegherea dilnicd a totil co prevede acestd
Elevil curl din causd de Mill vord fi rdmasti regulamentil, precum i esacta executiune a
inapoi suntii Uteri a trece end examend spe- programelord gi serviciului interioril aid scó-
ciald in acelagi modd. lei. Eld inlocuesce pe comaudantul scOlei cAnd
Art. 16. Profesoril se voril conforma, in cea este absentd.
ce privesce notele elevilorti pentru clasare, a- Art. 21. Saila este pug. sub ordinile directe
tatfi in timpuid cursurilord cdtd gi la examen, ale Ministerului de resbeld.
en cele prescrise la art. 69 din regulamentuld Art. 25. Ofigerii ce compunil cadrulii per-
din 19 Lin 1872 asnpra scOlelord militare. manentti ald scolei Led parte din arma cava-
Art. 17. Scóla speciald de cavalerie se ad- leriel gi concuril pentru inaintare en ofigeril
ministrezd ca end corpii in parte. din aces-0, armi.
Art. 18. Elevil de ori-ce gradd snail ata- El se bucurA fuse de privilegiuld acordatil
gati de corpurile lord, el formezd 1usd corpd prin art. 6 ald reglementnlui scOlelor militare.
en ofigerii scOlei pe timpuld allAril la scOld sub Art. 26. Elevil celord d'Antdiii dud divi-
ordinele comandantului scolei care este inve- ziuni séi clase earl la examenuld definitiv esti
stitli cu autoritatea until gefii. do regimentii. in diviziile lerti respective Anteile nnmere tree
Art. 19. Ofigeril ce facil parte din cadruld cu end gradii superiord in corpurile lord.
scOlei priimescd end adausti la soldd conform Soldatuld egitd MAORI trece brigadieril.
dispositiilor prevedute la art. 9 din reglemen- Brigadieruld egitii dnteid trece sergentii.
tuld seOlelord militare. Sergentuld egit Anteid trece snb-locotenent,
Art. 20. Comandanttilti scOleisupune apro- déca posedit gi brevetuld de capacitate al HO-
bdril ministrului regulamentuld interiord ald lei divizionare.
serviciulul dilnic, care va cuprinde cu deame- Locotenentil add sub-locotenentil egiti an-
nuntulti atributiile fie-cdral gradd din cadrul tOiuld numdrii la examenuld anuald dobAnde-
permanentd ald scOlei. see dreptulti d'a fi inaintati la alegere.
Art. 21. ScOla de cavalerie, deosebit de in- Art. 27. efil de regimente nu potd inainta
vritdmentul prevddat la art. 3, cuprinde dna : pe nici end gradd trdmisd la scold ea elev in
a. Ud scold de dresagiic la care se va trA- totd timpuld aIldril lord la scold.
mite ud parte din remonti gi ori-ce calli ndrd- Art. 28. Cadrele permanente ale scOlei se
vagii din regimente. alege din tote trupele cAldri.
b. Ud infirmerie-modetd uncle se va ingriji Art. 29. Ins pectoril generali alegul in fie-
cail bolnavi ai scolei gi ori-ce cald cu bole se- care anti pe elevil co trebue sA urmeze cursu-
nose din regimentele de linie; acéstd infirme- rile scOlei speciale de cavalerie mentionandil
rie va servi totti-d'u'd-dutd, de scOld practied, in procesnlii-verbald. El vend comunica lista
scold de veterindrie actuali. nominald pe grade a elevilord alegl gi coman-
c. Ud poteovdrie-modeld compusd cu elevl dantului see, lel.
trAmigi de prin regimente earl dupd end ant: Art. 30. Setif de regimente vord ingriji Ca,
de practicd ad BA se intOrett la corpnrile lord la diva de 1 Octombre in fie-care anii, ofigeril,
megteri potcovari, ca unii ce facii la scOlA pe subofigerii brigadieril i soldatil destinati a
scurtti i ant cursil de hipologie numal in cea deveni elevi sd se afle sositi la scOld en cail,
se se atinge de piciórele calului.www.dacoromanica.ro
harnagamentuL imbrdedmintea gi armatura lot
la
 188 niGlulal
DispositiunI transitoriI Art. 82. &Ole, speciala de cavalerie va in-
cepe chiard in annuli acesta la 1 Octombre
Art. 31. PS le la age4rea definitiva a seri- viitord.
lel pe u localitate care sa intrundsca tote Art. 33. Actuala herghelie va intra in a-
conditiile cerute pentru acésta institutiune, ea tributiunile scOlei speciala de cavalerie.
va fi instalata In actualuld localil ald scold o- Art. 34. Tote dispositiile contraril ordonan-
fipriloril de orl-ce arma in Bucuresci. tel de faca suntd i ramand desfiintate.

UNIFORMELE ARMATEi
(Decretii No. 1212 din 9 lunie 1873)
CAPITOLULt I nele lord distinctive de servici'd, ledunca; cor-
puld medicaid are trusa, era toti cel.alti ofi-
Principa generale eerl asimilati nti vord purta egarpa, ci numai
centuronul5 de firil pe d'asupra tunicei.
Art. 1. Epoletele ofieeresci, eaptu.liite eu po- Egarpa se va purta de adjutantii de regiment
stay de culOrea distinctiva, a armatei, ramane gi de bataliond, in egarpa peste amaruld drept
in usd la Ude armele, afara de vdniitorii pe- pe sub epoletil, adjutantil Domnesci i adju-
destri, cavalerie, gendarmil din Basarabia, ea- tantil-majorT de infanterie o vord purta totil
laragi, intendenta militar, corpuld ofieeriloril astii-feld.
de administratie, corpuld medicalti gi toti a- Adjutantil ministrului de resbeld gi al gene-
similatil. ralilort, po ling& uniforma corpului din care
Ele se voril purta cu tunica, diva modeluld all fdcutil parte, vord pnrta pe umarulti drept
adoptatI pentru fie-care arma, insa fara trese eghilete de firii de argintil.
Ii avdridd pe umeri tot tine-epoletele actuale, Art. 5. Pentru mica gi marea tinuta, oficerii
aptugite cu postavil de culórea distinctiva. do tote armele ad centuronuld de &II de aurd
Epoletele nu se voril purta sub arme, de cat in generald captugitfi Oragl cu pole rogie, gi se
in ocasiuni de solemnitati i cn ordind special. va pnrta sub timicrt de toti ofieeril de trupi,
Se vord mai purta Ana ea tinutit de gala', earl in servicid voril purta egarpa, era oficerii
gi tot5-dé-una cn coifura de mare tinutd, in de artilerie In tinuta de servicid vorii purta
unnitOrele ocasiuni : centuronii de firii asemenea d'asupra tunicel.
La sarbatorile cele marl religiOse gi natio- Placile cu cari se inebeia centuronuld aunt
nale ; de metald galbend, pentru tote armele, avOnd
La ceremoniile religiOse gi la cari va asista
stampate pe densele dud capete de lett, unin-
Maria Sea Domnitoruld. du-se printennil S.
La balurile Donmesci soil oficiale Trupele &Alan' vord pude centuronuld tot-
In fine, la sSrbatorile de familie. dO-una sub Unica.
Art. 2. Eghiletele suntd mentinute nnmal Latimea centureiva fi de 35 m.m., Sri a be-
la statmajorul generald adjutantii ministrn- lierilord. de 22 m.m.
lui de resbeld, al gonerLortl, corpuld inten- Art. 6. Dragona pentru marea gi mica ti-
dentei milita-e, gendarmil calari i pedestri nuta, la tOte gradele, do fir5 de mud en duos
din Bucuresci pi Iasi; genclarmil le va parte pe trese de matase, rogu i albastrn, ciucurele
umaralti stango, cele-alte arme pe eel dre,ptii. tare de firil.
Corpuld stat-majorulul Domnescd. adjutan- Art. 7. Distinetiunea. Distinctinnea gra-
ii ministrulul i ai generalilord le voril purta delord ofieeresel se va face in modul urmator:
ea tinuth generala. a. In mica tinuta, sub-locotenentil vord a-
Stat-majoruld generald, corpuld intendentel vca ul tresa mighiulara d'asnpra petlitei de
gendarmil, le vor purta tot-dd-una in mare la maneca ;
tiunta. Locotenentii, duod trese;
Art. 3. Fireturile, galOnele gi broderiile , Capitanii, trel trese ;
can servd ca semne distinctive ale gradelor5, Majoril, chiarii pe petlita de la mined, vor
vorrt fi in generalu cu lnstru, pentru tote cor- avea null galonti de firil eu marginea superióra
purile, adied. : cu glant5. unita en paspoaluld petlitei. Acestd galon va
Art. 4. Semnule de serviciii este egarpa de fi latii 30 m.m, i osebitii u tresit unghia-
Ant 1e aur pentru totl ofieeril de tOte trupele, larit.
afara de trupele calari i artilerie, cari a5 sem- Desemnulii acestui galond va fi trel rindurt
www.dacoromanica.ro
 MILITARE 189

de colturi in m4locti (pe 20 m.m. littime i cn fluid latd de 25 m.m. en una tread, pe cuthtfira
borderit (de cite 5 m.m.). de mad a bandonului va avea brodatti in aura
Galonuld de tresit va fi la de 2-3 m.m. ud bagheta lath, de 5 m.m.
Locotenentit-colonell vord avea acelasi ga- Pentru generalii de diviziune acelal galon,
lont, eu dime trese. en dud trese.
Colonelii, en 3 trese. Pentru generalii en-chef acelasti galond, en
Generalii de brigadd vorti avert und galonii trel trese.
do fird la gulerii, latd 40 mm., d'asupra petli- Ofi9eril generali, trel trese diagonale i tre-
tel manicel asemenea und galond si nd treed. flub*" din funduld chipiulul triplu.
unghiulard. Art. 8. Tunica, ce nu se Vida en epolete,
Galonulti generaliloth va fi lath 35 m.m., en a ofiperilord de ori-ce gradd qi arma, va avea
aeelasti desemnii, pe n'alatime de 25 m.m., ga- pe umeril gditane de mini formandd find tre-
lonulti de tresd ca acela al ofi9erilor superiors. flu pe cusatura care unesce maneca en gale-
Generalii de diviziune, asemenea galOne, en Gditanulti va fi latd de 5 la 6 m.m.
duce trese. Lungimea pOlelor tunicel pentru ofi9erii in-
Generalii en-chef, , asemenea galOne , en 3 fanteriei de linie va fi de 32 c.m., prin mesu-
trese. ratOrea pOlelor dusd pea sub al 2-lea nasture.
Generalii de ori-ce gradd, intro galonuld de Art. 9. Mantalele ofiçeresci vord avea ase-
la maneca si tresd, vord avea and, rind galomi menea pe nmeri gititanele actuale ca 0 la tu-
de fith, in la time de 10 m.m. niel i lard aid und semnii distinctivil al gra-
Asimilatil se distingil prin aceleasi semne, dului, aceeasi forma, pentru tote armele. Na-
fuse atatii tresele eatil i galónele vord fi ori- sturele de la petlitti, este suprimatil.
zontale. Mantaua de eancincil negra séti civith, fdr
b Distinctiunea gradelor oflpresel in mare nici und semnd distinctivil, este tolerati ofi-
tinutd, este epoletele. eeriloril de ori ce gradd i armd, precum 0 a-
Epoletele ofi9erilorii inferiori sunth en ein- similatilorti, inse numai pe timpuld red.
curl mobile, era acelea ale ofiçeriloril superiorT Art. 10. In loculd mareilorii, cornurilor Bed
sunth cti chicnri tart numeriloril corpurilortila colfurd, se va purta
Sub-locotenentil are ud stea albd d'asupra initiala Domnesca.
epoletulut Art. 11. Ofiçeril de arma infanteriel de mi-
Locotenentil, duoe stele; ce gradti, vorti pinta in marsuri sed pe timpd
Cdpitanaii, trel stele ; red, séd in campanie, pantalonil intrati in
Majorii, na stea; cisme.
Locotenentil-colonell, dud stele. Art. 12. Pomponulti, en duce globuri, celii
Colonelif, trel stele; de mini va avea nut diametru de 42 m.m., cel
Generalil de brigada vord avea sórele de ar- de jesd 30 m.m.. era cu anti singurd globfl va
gintii pe epolete, eu u stea de mini d'asupra avea 2 m.m. de diametru.
ea semnii distinctivd ; Cold actuald aid infante riel en culdre rolie
Generalii de diviziune, dnoe stele; se conserva pentrn tete armele ce aunt in drept
Generalii en-chef, trei stele. a purta pomponnld, afard de dorobanti, al el-
c. Petlita manicel tunicei va fi cea actuald roth pomponti este albastru.
II coltul ei din faça, va avea in altime de 120 m.m., Art. 13. Toti oficeril inferiori in timpil de
era partea sa cea mai ingusta de 60 m.m. campanie ad na gelid+, de pele blancd, ce se
d. Chipiuld pentrn *ern' inferieri, va den porta' atarnata in partea drépta Stipa gatd.
semnele distinctive urmathre : Dimensiile acestei gcnte suntil :
Pentru sub-locotenenti, cu ud, treed impre- 1 Capaculd cold mare de la gentd, lungi-
ginrulti turbanului ; moa 310 m.m., latimea 320 m.m.
Pentru locotenenti, dnoe trese. 2. Sub capacti avendil 6 buzunare, fie-care
Pentru cdpitani, trel trese. buzunard lune" 150 m.m., lath 25 m.m.
Ofi9eril inferiori vord avea pe chipili ca or- 3. Génta impreginruld capaculul, lungimea
namenth numal una tresd diagonald i trclin 720 m.m , ldtimea 55 m.m.
dupti fonduld chipiului, fermata dinteud sin- 4. Gata ambele parti, lungimea 230 m.m.,
gura tresit. latimea 290 m.m.
Pentru majori mid galond lath de 20 m.m. 5. Buzunarele din intruld géntei suntii pa-
d'asupra bantel CU una trod,. tru, fie-care lat 280 m.m., lungimea 130 m.m.
Pentru locotenenti-coloneli acelasl galond, 6. Buzunaruldin afara gentei lat 160 m.m.,
ea duce trese. lungimea 100 m.m.
Pentru colonel"' acelasi galond, en trel trese. 7. Capaculti buzunarulul din afara gentel,
Oficeriisuperiori duoS trese diagonale gi tre- lath 150 111.111., lungimea 70 m.m.
fluh: din funduld chipiului dublu. 8. Capaculd interior al gentei, lat 220 m.m.,
Pentru general"' de brigada acelasi www.dacoromanica.ro
galond, hingimea 120 m.m.
190 LEG IIIIRI
9. Pie lea intre partea din fagit qi partea din f. Teti seflI de regimente i bataliOne co
spate a géntei, lat 25 m.m., lung. 220 m.m. fac5 corp5 in parte, vorti purta egreta albg,
10. Curelele si cataramile capaculni interior ea cea descrisl pentru generali.
a15 gentel suntii dud, fie-care latil 25 m.m.,
lung. 160 m.m.
11. Curéna, de care se atarnit génta la cen- CAPITOLULt II
tru, lat 50 m.m.,la ambele capete lat 25 m.m.,
lungimea curelel 920 m.m. Statele majore
12. CurOua de sub génta de care este put,
curéma de care atana, génta, lat525 m.m., toil- Art. 19. Statii-majoruld Domnescd :
g 1040 man. Marea VIRAL
AvOndt la ambele capete &ate na' cataraml.
Art. 14. Teti ofigeril superiori de infante- a. Coifura, chipinlil de façafondulul tunicel
rie, precnm i ofieeril de cavalerie in timp de (postavt albastru deschist) banda de culórea
campani5 vorti avea gémantane de piele négral distinctiva, rosu inchisii (carubie) surmontat
forma eeloril de mare tinut5, mns filrg nici de lint panagit albil; tote glitanele ce ornez5
mard pe densele. chipiult de tirt de aurii glantt; sub cocard5
Art. 15. Trel felnri de dbii suntii pentru initial5 Domnesd de argintd.
t6t 31. armata, afar% de floti15, care are sabie b. Tunica, de postavt albastru deschis, for-.
specdabi. ma si dimensiileintomal ea acea prescrisa pen-
a. Sabia pentrn infanterie cu manernlii de tru tunica ofigerilor de infanterie; manchetele
metalt galbent en trel ramurl pu9in intórse, ml gulerult de postavii rein inchist (carnbie),
br5e5rile de metalt galben5. brodate dupa' modelt, ciiptnsela pe p61e va fi
Pe lama va fi gravate armele t5rel in miçl- de tibet5 albastru deschist.
locuIii trofeeloril militare. c. Epoletele, de firil de aur intocmal ca cele
b Sabia pentrn cavalerie este acelasi mo- prescrise pentruofiçeril de stat-major, purtand
deli, ins5 maneruhl si br595ri1e de ()telt. lase initiala Domdscfi in argintt.
c. Sabia pentru toti ofigerii asimilati este d. Eghiletele, de firil de auril glantii.
spada dreptti, care se purta p8n5 asttql de ca.- e. Eqarpa, de firt de auril, purtancln-se pe-
tre ofieeril de stat-major. ste umSruld dreptE i petrecutl pe sub epolet.
Art. 16. Ofieeril de infanterie voril purta f. Centuronuld, de firil de aur5, purtandu-se
sabia determinatii pentru infanterie. pe d'asupra tunicei, intocmai c a acela prescris
Ofivrii de cavalerie, artilerie si stat-major, la principiile generale.
voril pnrta sabia de cavalerie. g. Sabia, model5 preserist pntrn ofiçeril
Art. 17. Ofiçerii veniti in Ministerul de res- de stat-major, en facultatea de a purta mode-
belt, aceia ai scOlei Hort de militarl, ai sc6- luld prescrisii armel din care at f5cutil parte
lei de infanterie si cavalerie, precum i andi- mai 'nainte.
torul5 armatei, vorii purta uniforma corpnri- h. Dragona, molIeluiS prescrisii prin art. 6
loril din cari at acutil parte mai 'nainte. din presentult decrett.
Art. 18. a. Ulanca in mica tinutrt este ad- i. Pantalonii, de postav5' colórea fondului
misti pentru ofiçerii corpului de stat-major ge- tunicel, cu lampas rein inchisS (carubie) latti
neralt i ofieeril de artilerie. de45 rn.m.
b. Fondult ulancel este de culórea fondulul k. Pintenii, de otelt, forma acelonl deter-
tunicei, ce are fie-care din aceste dud arme, minati pentru cavalerie.
en plu1Ii negru la guler5, la peptt si maned
si paspoatult rosu, purtandn-se en furder5 do Mica tinut5
firil de mat la gat.
c. Ofieeril inferiori ai trupelor5 de infante- 1. Coifura, chipiul de mai sus fitri penagit.
rie, in timpt de campanie, vort avea nn5 re- m. Tunica, de postavil albastru deschis cu
volvert, plata:Mit in partea stang5 inteun trese de aurt glantt, forma si dimensiile po-
tont de pele de lad. trivitil trifled de mare tinutI a ofiçerilort de
d. Sergentil-majori, sergentii-adjutanti si infanterie; guleruhl de postavil roln inchist
sub sal de muzicé, vorli purta sabia ofiçere- (carnbie) cu uS broderie in colturi dupd mo-
se& en centuronult de pele négr i dragona del; manchetele asemenea de postav rotai inchis.
de mitase négra, cu trei trese : galbent, rosu n. Eghiletele, de firil de aur5 prinse la nine-
si albastrn; ciucurile de firil de auril run dreptil printed torsadit in fermi de con-
impletit5 cu m5tase. trA-epolett, in mipocult cgreia se va afla ini-
e. Centurimele si cartusierile infanteriei din tiala Domnescg in arginr5.
armata permanenta vort fi negro; erg la aceea o. Centuronuld, de firt de anrii cu.incin g5-
din armata teritorialI voril fi de pele alba' na- tOrea de piele, purtandu-se pe sub tunicii.
tura15. www.dacoromanica.rop. Dragona, cea descrisal pentru mare tinuti.
 MILITARE 151

q Pantalonii, de postavii seri, ca aceia de- I avAndii in façti &ate uft petli t5. late de 35 m.m.
serifi pentru oficeril de stat-major, ea lampas gi lunge, de 45 m.m. de postavA rogu, mineeile
de postavii rogu tnchis, latA de 45 m.m. voril fi resfrante de 15 c.m. en paspoalti rogn.
r. Mantaua, de postavii, colórea, forma gi La manta Be va pntea adopta u glngA pen-
dimensiile intoemal ca, a3ea prescris5, pentru tru timpA rAil i in eampanie, dup5, modelulA
ofivril de infanterie, avâncl insti tote paspoa- cold de cavalerie.
lele i petlita de pa galeril de postavA rogn in- i. Nasturil, vorii fi simplii lucitori, puçinil
chisA (carubie). bombatl gi de 20 m.m. diametru.
k. Pantalonii, de vird, vord fi ea la ofiçerii
Art. 20. Stat-nzajorulic generalii : de infanterie.
Uniforma generaliloril Art. 21. Colonelii seu locotenentil-colonell,
numiti in funetiune de comandanti de brigadti
Marea tinuti sell de diviziune, vorti pnrta uniforma corp.
a. Collura, chipinIti de modelti generalii, va Inl din care ail fientii parte.
I de culórea fonclulul tunicel, banda de postav
vigil en galonulü i tresele descrise la art. 7, Art. 22. Uniforma corpulul de stat-major
cn egreta MU. a. Chipiulg, pentrn marea gi mica tinntil,
b. Tunica, de postav civit inchis en paspoal este eelti aetnalti rogu eearlatfi; in mare ti-
rogu, gnlerul i manchetele de postavd rogu, en nutA en penaginlA trel-eolori : rogn, galben5
galOnele descrise la art.7, al. a, in Re' fgra. trese. gi albastru; in mica tinut5 grit penagiu.
Forma croelei bosnnarelorti de la spate este b. Tunica, cea actnal5, ineheiatA cu 7 na-
mentinuti i sunt paspoalate cu postav rogn, stun i pOlele si ajungA resfrangendu-se nu-
decorate eu duol nasturi. Subisele de la spate mai Oa la alA 2-lea pasture de suet.
sunt brodate ca i manchetele gi gulernl, fine' Broderiile suntti snprimate.
pe postavti de cnlórea tunicel. C5ptugéla pe La gulerii vorti fi aplicate Cate n5 granat5,
pole va fi de tibetti rogn, erA pe corpti gi maul en fulgere, gi la maned' in timitil fads, epolete,
va fi egptugitl eu athA. Nasturl sempli gal- tresele distinctive dup5 gradil.
beni de 20 m.m. In diametru, din earl 8 in fae5 In mare tinuti tnnica se va pnrta en epoletele
gi 4 inapol. Fie-care maned: va fi decorate en gi eghiletele descrise la principiile generale.
null nastnre la inchei5tura manchetelor. e. Pantalonii, de postavii salt In mare ti-
c. Epoletele, suntll tiff de aurti en decora- nutg eu lampasulii rogu, insd fAril paspOld in-
Vunile de la art. 7, alM. c. tre lampash.
d. Pantalonii, de postavnlii tunieel, Watt Pentrn eAlgrie gi in micA tinutA aceiagl pan-
dreptA en cate 2 bande de postavA rept ecar- talon3', earl se voril putea purta gi strimti In
latti, lIngi cusAturile laterale externe, sepa- botforti.
rate de unA paspoalii asemenea rogu, fie-care Pantalonul de vérit ca la ofigeril de infante rie.
band& va avea u5 Mime de la 35 la 40 m.m., d. Mantaua, va fi ca aceea a generalilorti
gi fie-care la distant5. de 3 m.m. de paspoalti. en petlita de catifea nOgrA, paspoalata, en po-
e. Centuronulti, §i egarpa, suntA. cele adop- stav5 rogu.
tate pentrn tOte gradele. e. Centuronulti i dragona, suntA dup5, mo-
f. Dragona, este cea adoptat a. pentru tOte delulfi descried la principiile generale.
gradele. f. E§arpa, este cea actual5 determinate pen-
Mica tinutA, tru o6peril de infanterie.
g. Mica tinutg, este ca marea tinut5, en ur-
mAtOrele deosebiri : Art. 23. Uniforma stat-majoruluI de geniii
Chipiulii, fere egret5. Tunica, Mil epolete a. Uniforma stat-majorului do geniA este
gi en tresele gradulul. ea aceea a ofieerilorii trupel de geniti, en deo-
Pantalonii, de postavil seril en lampasele sebire ca nasturil suntii simpli fgra, numgrA
teloril de mare tinutti. nici mace.
Pantalonii, de mica finutd, se 'mite purta b. Pantalonii, vorii fi ea aceia al corpnlui
c5lare strimti gi en botfurti. de stat-major.
h. Mantaua, lungimea ca acea a infanterid c. La chipiii in mare tinuta se va plata pe-
de postavii serti, avdnd pe peptii duo6 randuri nagiulti corpulul de stat-major.
de cate 6 nasturi, large spre a forma inereti-
turl la spate, gi hing a. pdnA la 300 m.m. de la CAPITOLULt rn
ptimOntti, en buzunare d'inainte In dreptul ce-
lnl de alA 6-lea nastnre, en clape dupi model, Uniforma seOlolori1 militare
la spate en petlits In trei colturi, en marten-
gala latide 45 m.m. paspoalate en postav rogn, Art. 24. Uniforma scólei fiilorA de
.gnlerulA latA 14 la 15 c.m. de catifea cenngie militari (elevii)
-de nnanta postavulni, paspoalatil,www.dacoromanica.ro bp& modelull general do
resfrant, gi a. Chipiulii, este
 192 LKGIIIIRI
postavd garance, ornatil en trese de &tang tnchisil, en 7 nasturI, manchetele de postav5
de mgtase galbeng-limonie. rogn ecarlatd, latimea 600 m.m., erg la colturl
Banda de la partea inferiOrg va fide postav 100 m.m. Pe gulerd la *tile do d'inainte po-
albastru deschisii. stavd rogn, lungimea fie-care parte de la bor-
Egreta de Ora de calti, galbend-limonid, duld gulerulul 90 m.m., tgiata la partea de
cl'inapoi dreptil i mergendil in lath catii este
forma aceleia 2, trupei de genig. Cocarda i i-
nitiala Domnesca d'inainte. Visiera gi sub-bar- in altimea gnlerulni. Contra-e poictele de postav
bia de piele de lug négrd, invelitOrea de mu- rogu deschisii, avendii nuragiuld regimentulni
gama uégrg. taiatil in postavulti din care se compune con-
b. Boneta, de postavii garance, forma ace- tra-epoletult, erg postavuld care compune en-
leia de infanterie. Partea inferiOrg de postavii lOrea numeruluI va ti de culórea fondului tu-
albastru deschisil. Ornamentele suntd : gra- nice!, gulerulg tunicei va fi paspoalatti cn po-
nata de mdtase galbeng, galonuld gi cincurele stai, rogn numal la partea superiOrg, erg man-
de rang galbeng colorea granatel, paspoalul de chetele de la mime& vord fi fgrg paspoale: tu-
postavd asemenea galbend. nica va mal fi paspoalatg pepartile de d'inainte
c. Tunica, de postavd civitü inchisti, forma la buzunarile de d'inapol gi la petlita subisg, ce
gi tgieturaaceleea de infanterie, paspoalatg, cu se atla la partea stangg la talig , en postavil
postavil garance, gulerul gi manchetele de po- rogu deschisd. Pólele tunicei cade de la talig in
stavii albastrn deschis, avendd la ambele col- josil 250 m.m.
turl rate ui granatg de matase galbeng-limo- c. .2Ifantaua, este cea actualg, pentrn culdre
nie. Pe umerl glitanuld de lang galbeng, co- gi forma, de postavii serg albd, paspoalatg cm
lerea granatel; partea exteriOrg in forma de postavd rogu ecarlath, ea va fi lungg ca sg a-
treflu, partea interierl aternatg, de und nastn- jungg 400 m.m., distanta de la eglcaiuld omu-
re med. lul in sus, érg lärgimea va fi la pole 2240 m.m.,
d. Pantalonii de ordoncoqd i de purtatii, la miclloc 1680 m.m., gi la subtiori 1480 m.m.
de postavd civitt inchist, forma gi thetura ca Pe guleruld mantalel la amendued colturile va
aceia de infanterie, paspoalatl cn postavil ga- fi ua petlitg, de postavil rogu, in lungime de 75
ranee pe cusaterile laterale. gi in ingltime de 20 m m.
e. Vesta de purtatie , este de postavd civitd Mantaua va mai avea und capugong deose-
inchisii, forma aceleea de artilerie, paspoalate, bitil en cgpeteid, en care sg se pOtg infggura
cn postavd garance. omuld, eld va fi de postavil seril ca i mantaua,
f. Illantatta cu capuonii, de postavg serd, Dag nepaspoalatil.
forma gi tgetura aceleea de infanterie, paspoa- Contra-epoletele de pe umeri vont fi de po-
lath cu postavil garance; contra-epolete de po- stavil rogu cu numgruld regimentului de culó-
stavd garance, fdrg nici mad semn pe densele. rea fondnlui mantalei.
Pe fie-care parte de d'inainte a mantalei va a- Guleruld mantalei va fi latil do 160 m.m. gi
vea cite 4 nasturi, d'napol 4 gi la contra-epo- paspoalat cu postavg rogu. Cnsgturile ce unesc
lete cite unult, la ambele colturi ale guleru- spatele cu d'inaintele vor fi incheiate prin
Jul va avea ate ug, granatg cusutg, de mgtase 100011 uneI martengale, latg de 45 man.
galbeng, ca aceea de la tunicg. Petlitele de buzunare vor fi agqate in drep-
tuld martengalei, astd-feld ca partea do josil
Art. 25. Uniforma elevilorti saki maitare ea fie de 250 m.m., erg cea de sued de 35 m.m.,
de infanterie i cavalerie atatti martengala catii gi petlitele buzunare-
lorg vor fi paspoalate cu rove. Maneca manta-
Este intocmai ca aceea a scólel fiilor de mi- lel la partea inferierg va fi resfrantg in sus de
litarY, cu osebire cg ggitanuld de pe umeri la 150 m.m. i paspoalatg cm rogu. Nasturil atatil
tunicg va fi de mgtase galbeng. la tunicg cad gi la manta suntd de metal gal-
bend, in diametru de 20 m.m., puchnl bombatl,
cu numerulil regmontuhui, avendd impregin-
CAPITOLULt IV ruld numgrulul, ornamentult actnald.
Uniforma infauteriel de lb& d. Pantalonulic, este de postavd cenugid in-
chisii, culOrea fondulul mantalei, en paspoalfi
Art. 26. Uniforma trupei rogu pe cusgturele laterale externe, tgetura este
dreptg.
a. Coifura, chipiuld dupg modeluld general e. Uniforma sdpdtorilorii, este intocmal ea
de postavil civitd hnchisil, cu banda de postav a trupei cu gortulg de piele aibd gi cgclula ac-
roeu, paspoalatg asemenea cu postavii rogn. tual/I de piele de ursd.
Pomponuld rogu, suportatii d'nd granatg de f. Boneta, este cea actualg de postav dyad,
metald galbeng, initiala Domndsci de metald en paspoald i ciucure de lang rogie pentrn sol-
galbenii gi cocarda trel-culori. dat! gi caporalT, gi cu ciucurele de lang rogie gi
b. Tunica, este cea actual& dewww.dacoromanica.ro
postayd civit galbend pentru sergentI.
 MILITARE 193

g Cisme le, de mica' si mare tinntd sant cele nele distinctive ofiçeresci, chepiule ca all in-
1

actnale. fanteriel, lase postavuld distinctive' verde, cu

distinetinnile gradelore ofiperesel ;
Art. 27. Uniforma oficerilorii b. Tunica, ea areea a trupel cn distinctiunile
gradelord ofiperesci, cu grtitane pe umere ea la
a. Coifura, este chepinle actnalii , forma ca infanteria de linie ;
aiS trupei en distinctinnile ofleeresel. e. _Pantalonulii, ca acela alii trupel.
b. Tunica, este ea aceea a trupel, en distinc- Pantalonule de Wird, ea acela ale ofigerilore
tinnile ofigeresci i gditane in forma' de treflu, infanteriel de little;
determinate la art. 8 din presentuld decrete. d. Mantaua, ca aceea a *milord infanteriel
c. Pantalonii, ca aceia al trupel. de linie, IBA en paspoale verde si petlitd la
Ofieeril In timpule cande nn sante in nici gulert asemenea verde.
unti fele de serviciii poth purta pantaloni de
drill albd see eenusid, in forma celort regle-
mentari. CAPITOLULt VI
d..11fantaua, este de postavil serii, In forma
si dimensmnile ca la trupd, Med ling& cold din Uniforma regimeuteloril de rosiorI ;it
nrmd ale seselea nastnre, de =endued partile seóla de eavalerie
Torii fi buzunare acoperite cu clape, Ord petli-
tele bazunareloril d'inapoi yore fi cu trel col- Art. 30. Uniforma trupei
tun' i martengald ea la trupd. Gulerule ca la
trupd de catifea see plisl, de cnlórea postavu- a. Coifura, pentru mare tinutel este edeiula
lni mautalei, en petlite la colturi si paspoale de harsie de mield negrd, en fundule de po-
de postavtl nap ea la trupd. stave, care va atarna la ud parte in stinga pi
Pe umeri va fi gAitanele de fire ea la tunicd va ajunge pea in dreptule marginei de josii
de mica tinuta. a cacinlel.
Alte semne distinctive de grade n'are man- Postavulii fundului edeinlei pentru regimen-
tana. tuld ante(' de rosiori va fi galbenil limonie,
e. Centuronulii, dragona i garpa, sante aibS pentru ale duoilea regimente si albastrn
cele determinate la principiile generale. deschise pentru scOlde
uha gditanil de land galbend-limoniii, pen-
CAPITOLULt V tru anibele regimente si scold, va orna dein-
la; capetele gaitanului suntii prinse prin tine
Ilniforma vInaltorilerfi peilestri nasture in partea dreptd la partea superiora
a caciulei, prime la primule node sub initials
Art. 28. Uniforma trupei Domnesce, ale duoilea sub atarndtura fundu-
lui cdciulei in partea stave', era ale treilea
a. Coifura, este pdldria actuald de piskii ne- node va orna partea d'inapol a citiciulei; ini-
gra, in faca cu initiala DomnéscA, cu cocarda tiala Domnésed de metale galbent pentru a m-
penagiule la drepta. bele regimente si scold, cocarda d'asupra oil-
b. Tunica, este de postave castaniii. Mate reia vine torsada de glitand culOrea fundulni
dupd modeluld actualft, postavule distinctive cdeiulel, prinsd prin unii nasture de metale
la paspoale este verde, se va incheia cu dime galbene in micllocule cocardel, nasturele va a-
rindari de nasturi i in fie-care rinde eate 5. yea numerul regimentulni, la scold, fdril num&
Contra-epoletele smote de postave verde, in Egreta este albA pentru ambele regimente
forma si dimensiile More de la tunica infan- si addle care se Ora infiptd lingd torsadd in
teriel. en numerulit batalionulni. fundule cAciulei.
c. Pantalonuld , este de postavil sere en pa- In mica tinutd, cleinla va fi invelitd in mu-
spoale verde, forma si dimensiile oelui de in- same négri, lase totii-de-una en egretd.
fan teri e. Cureua de sub barbi este de pole de lac negrn.
d. Mantaua, este aceea a infanteriel de li- CAciula va fi tare, mai large'. In partea de
nie en paspoale yelp, fuse fard capasone. jose si mai strimtA in partea de suet.
e. Boneta, este de postave civite ca la in- Pentru mica tinntd de grajdil, boneta de pp-
fanteria de linie, lase en eineure si paspoale stay civit ca la infanterie cu paspoalil garance.
verde; b. Tunica, este aceea actual d. de postavii ga-
f. Cismele, ninth ca acelea ale infanteriel ranee pentru ambele regimente i scold, cu
de linie. brandebnrguri negre de land; nasturil resueiti
gi rosetele galbene in forma celorii actnale;
Art. 29. Uniforma ofiveriloril pOlele tunicei yore avea in lungime 160 rn.m.
c. Vesta, este cea actuald de postave sere,
a. Coifura, paldria ca aceea atrupel, cu sem- cu contra-epolete ea la mantalele infanteriei,
www.dacoromanica.ro
194 LEGIIIIRI
flied de postavii garance en numdrulii regimen- j e. Pantalonuld, do mare tinutd, ca al trupei,
tnlui de postav eivit §i nasturi galbeni simpli. insd en &tame de mdtase négrd ea la tunied.
d. Pantalonii, stint de postav athü i thiati Pentrn mica tinutit de postavii seril, taiati
strimti, pentrn mares tinutd en gdAtane de ea aceia ai trupel i en garniturile de land nd-
land ca ale tunicel pe cusaturele laterale ex- gra' ea la pantalonil eel albi.
terne §i in feed en buzunare; se vont purta in Ofieerii in tinuta de tote pele potii purta
cisme One la sub-genuche. pantaloni seri lungi, en paspoalii garance.
Pantalonil pentru mica tinutd la ambele re- Pantalonnlii de vérd ca acela alu ofieerilorii
gimente §i seóld, suntil de postavii ser, en gdi- de infanterie.
tane, tdiati strimti; formatulii §i dimensinnile d. Mantaua, ca aceea a trupel, de postavii
pantalonilorii albi de mare tinntd. send cu paspoalii garance, trellu de fir de aura
e. Mantaua, este de postavii send, de forma pe limed ca la timid., gulerulii ea la ofieeril
infanteriel §i dimensiile cele actuale, en gluga de infanterie, Thad garance.
fiienta' mei-fell ca, la casii , s pOtd acoperi e. Brduld, ca acela aid trupei, ing de md-
§i cdcinla. Lungimea pOlelorii mantalel va fi tase alba cu nodurile de auril pentrn ambele
pOne la 300 m.m. de la pamantil, se va ineheia regimente qi scOld.
cu eese nastnri de metalU galbend, pe ambele Braun se va purta astil-fuld ca noduuil cin-
parti, pupunhi bombati in forma celoril de in- curilort s vind d'inainte la stinga ei nn randii
fanterie, find simpli fdrd nurndrii, nicI mud.. de nasturi in dreptuni nude se inchee tnnica.
Gnleruld de partea exteriórd va fi de postav f. Tine-coifura, ca a trupel, aceleael dimen-
garance, in latime de 160 m.m., paspoalele sii, Nee de firii de anril pentru ambele regi-
martingalei qi clapeloril de la spate veal fi de mente §i scOld.
postav garance. Manecele resfrante de 160 m.m. g. Lzedl(dmintea, botforti ea la trupd fuse
§i paspoalate en postava garance. eu &tan negru de matase §i en rosetd de aur.
f. Brduld, este Cold actualii de giiitanii de h. Cartu,siera, este cea actuald de metald
land galbend la ambele regimente i scOld. galbenii eu ledunca de firii de awl pentrn am-
g. Tine-coifura, este mid gditantU de land bele regimente, ei se va pinta astii-felii ea or-
galbend pentru ambele regimente ei scOld, cu- namentele s vind drept la milj.loeul peptulni.
lOrea eelul ce ornezd edeinla , in lungime de i. Centuronuld de sabie i dragona, suntil
1 m. §.1 80 m.m., en eke dude' noduri la cdpg- cele descrise la principiile generale.
tao §i de care se atarnd Cate md eineure mic,
lungii de 45 m.m. CAPITOLULt VII
h. Inccilyimintea, pentrn mare §i mica tinutd
anntil bottortil actuall eu gditane do land né- Uniforma corpublf de geniil
grit, ca cold de la tunicS, pe marginea de sus
a earambiloni, §i avendii d'inainte u roseta Art. 32. Uniforma trupel,
de metalti galbend ca cele de la timid:.
i. Ledunca, centuronuld de sabie, dragona a. Coifura, chepinIU de postavii garance de
gi toculii de carabind, smith eele actuall de forma celui de infanterie, fuse cu banda §i pa-
piele albd, Ord cartu0era de piele nlgrd. spoalii de postavii negrn §i egretii de peril de
calii rolu, boneta este ca aceea a infanteriel
Art. 31. Uniforma oficerilord de linie.
S. Tunica, este cea actuald en contra-epole-
a. Coifura, pentru mare tinutd, edclula de tele de postavii negrn, en numdrulii batalionn-
astrahanii negrn, forma, fundulii §i dimensiu- lui de postavil ro§iu, qi granate ro§ii la gnler.
nile ca a trupei, cu gditanele i dueuril de firii c. Pantalonulii, de postavulii fondulni tuni-
de anrU, egreta ca a trupei, pentru ambele re- col, Cu paspoal de postav ro§iu pe ensdturile la-
gimente §i scold. terall externe, thetura ca acelora de infanterie.
Pentrn mica tinutd chepinIU actnalii de po- d. Mantaua, este ca aceea a infanteriei de
staxii civitd, en banda de culOrea fundului ea- linie, cu contra-epolete ea la tunied.
cinlei qi en distinetinnile de ofleeri. e. Nasturii, suntil de metalU galbenU, dupd
b. Tunica, este ca aceea a trupei, fuse cu modeluld eeloril de infanterie, cii num6rulii ba-
brandebnrgurile de gditanii de mdtase négrd talionului.
en semnele distinctive ofieeresci, érS ofieeril
superiori, pe hugS tresele dupd grade la ma- Art. 33. Uniforma ofiverilord
ned, voril mai avea impreginrul gnlerulni mai
galonil de firii de auril latii de 25 m.m. §i de- a. Coifura, este chepinlii ea acela aTh tru-
semnatil en mil randil de colturl pentru ma- pei, eu semnele distinctive ofieeresci, avOndti
jog, en dna pentru locotenenti-colonell ei en banda de catifea nOgrd.
trei pentru coloneli. b. Tunica, este ea aceea a trupel en semnele .
www.dacoromanica.ro
Pe umeri va avea treflu de fir ea la infanterie. distinctive olieeresel ei treflulii de firU pe u-
 MMUS& 195

m5r5, ca la oficeril de infanterie in mica tinuta, k. Pcildriile, de laca gi de pae snail cele ac-
granata de firkde aura la gulera. Manche- tnale, purtanda ambele palarit cate ua pangli-
tele gi gulernlu de catifea negro.. ea n6gra de matase, pe partea din faca pal&-
c. Pantalonii, pentrn mare gi mica tinnta riel se aplica eu Mere aurite nnmele bastimen-
snnta ca si al trupd; éra de véra suntil ca al tulni, 6rà la capetae cate nit ancora asemenea
eficerilort de infanterie. aurita. Lungimea panglicel va fi aceea ce se va
d. Mantaua, este ca aceea a oficerilor de in- crede convenabila latimea el va fi 30 m.m.;
fanterie. 1. Boneta de lucru, este de pisla n6gra, for-
e. Centuronuhl, dragona i e§arpa, ea ace- ma va fi rotunda gi maY lata de &La la partea
lea a oficeriloril de infanterie. de jost ce vine pe capf, purtanda asemenea n&
f. Nasturii, Bunn ca aceia al trupel. panglica !Agra ca aceea de la pillarie;
m. Nasturii, snntil de metal galbenii semi-
CAPITOLULt VIII bombatl, purtanda in centru ancora;
n. Sacurg dreptU" raniyi (pentru tinerea e-
Uniforma flotileI feeteloril), este de panza grOsa cenngie, for-
Art. 34. Uniforma trupei ma rotunda, lnngimea 660 m.m. i latimea fun-
duluI 330 m.m., gura se va inchide prin ua sfO-
a. Cabana, este de postavil eivita inchisa, a- ra introdusa prin 8 gaud, facutil in panza in-
vend cite 5 nasturl pe fie-care parte, manecele adinst, la ua distanta egall ;
des picate, incheindu-se cu dud nasturl mid; gu- o. Ciorapii, Bunn groii de tan& albastra a-
leruiri intors purtand la fie-care colt Cate ua, an- mesteeata, fara cnsaturl; lungimea va fi p6na
cork de postav rogu, lungimea ancorel 45 m.m., la genuche.
captugala de postavil s60 flanel& civita.
b Spenterul de ordonanyi, este de postava Art. 35. Efecte suplimentare pentru iarnd
civitui inchisa ca acela de la cabana, avendil
sate 9 nasturl pe fie-care parte, manecele des- Mantana en capngona este de postavii sera
picate, incheindu-se en 2 nasturi mid, gulerula dupil forma aceleia a trupelorii de infanterie
intorst gi en ancore ea la cabana. Lnngimea de linie, dimensiile asemenea.
spcnterulul este 50 m.m. mal jos de talie pen-
tru a putea purta centuronult pe d'asupra lui; Art. 36. Efecte de casarmanzentzi
Captugala de panza alb& 860 cenugie.
C. .Pantalonul de ordonanyi, este de postava a. Brande séui hamacu, este de pain& grOsa
eivitil ea acela al spenterului, t&etura drepta, cenugie, compusa din duo& panze alipite cusu-
captugala de panza ea la spentere; te pe margine, de la unii coltil la altula va fi
d. Pantalonul de liana, este de panza alba asemenea cusutil cruciil. Lungimea va fi 1 m.
u& pereche, gi u& pereche de pang grOsa ce- 90 m.m. i latimea 850 m.re. Pe tote margi-
nu0e, tgetura Ca aceloril de postavil ; nile lllimil i ion gimil va fi introdusa ua fran-
e. Bluza, este de panza grOsa cenugie , for- ghie, care la ambele 041 ale lungimil bran-
ma camagil de fianela, incheindu-se cu un na- del impreuna eu alte franghil atanate de ace-
sture de osii la gat gi altull la pepta, mane- ste parti se introduce in unt belciuga de fert
eele despicate incheindu-se cu una nasture ; spre a se putea intinde.
f. Ceimap de flanelei, este civita inchisa (mo-
letont), incheindu-se en unt nastnre de osane- Art. 37. Efecte de mica echipamentiz
grn la gatil i unnlil la peptil, manecele despi-
cate, incheindu-se asemenea cu unto nasture; a. Sacula mica, este de paned grim& ca acela
g. Czinzap de marina, este de panza, cu miff ce s'a intrebnintata puma acum ;
gulert mare albastrn de panza, pnrtand la mar- b. Cdmaya, este dupa. modelula camagel de
gine trel gireturi albe, onsute la ua distant& de marina de panza ce se intrebuinteza pentru ea-
8m. m. unula de altnit ; la ambele part1 ale des- magile de infanterie de linie.
picatnril peptulul va fi &ate dna gireturi pen- c. Isnzene, sunta dupa, modelulti actuala;
tru incheere. La maned asemenea ca la gatii, d. Obiele, asemenea;
mancheta de panza civita en trel gifetud albe; e. Stergare, asemenea;
h. Flanela, este bumbadi (trico) cu vargl f. Mdnu0, asemenea;
albastre i albe, varga albasta de 12 m.m., cea- g. Pantofif, suntt de tovala dupa modelulll
alta 20 m.m., fara guler, en na parte din pept intrefuintatti la marina;
despicata; h. Cisnzele, dupa modelulll actualt.
i. Cravata, este una de lana négra lncrata in
carlige gi alta de lustrina de lana totit negra. Art. 38. Uniforma ofiverilora, fiotilei
Lungimea celei In carlige 1 m. 250 m.m., la-
timea nnei 041 fiind induoita 120 m.m. Lun- a. Oficerii superiorl i inferiori aii na mare
gimea cold de lustrinfi 1 m. 400www.dacoromanica.ro
m.m.; ei lig mica, tinuta ;
196 LEGIIIIIII
b. Marea tinutd, este fraculti de postava ei- Pentru sublocotenenti, gulerniti ornatfi de
vitt inchisd, captugitil en aceeagl materie, in- nit dunga anrita eu ancoripi incongiurata do
cheinclu-se pe aniênduoa partile en 9 nasturi lot de stejard in colta , la maned nd &met
marl de uniformd, cu ancora coronata.. Gulerul anritd, tabla b, No. 4 gulerti, No. 7 maneca,
dreptil gi scobitti, maneca tdiatd la mftn i in- din decretulfi No.1560 din 1870.
cheiata en duel nasturi mici , pólele de la spate Pentru locotenenti. gulerulti ornata ea la
tdiate dupa, forma gi dimensiile ardtate in de- sublocotenenti, la maned, nit dungd aurita en
semnd tabla a, No. 1, al. 8. din deeretruld nu- nit ancord simplit, tabla b, No. 4 gulernlii, nn-
manila 1560 din annlii 1870 ; mdrul 6 maneca, din decretul No. 1560 din 1870.
c. Tinuta de irnd : Pantalont de postavit ci- Pentru cdpitani, la gulerd si la manecit bro-
vitt, taetura drepta gi ornati la cusdturele la- derit conform modelnlut No.4 guleruld, num&
terale cu und galena de 40 m.m. pentru ofieeril rnlii 5 manna, din decretul No.1560 din 1870.
superiori gi de 35 m.m. latil pentrn ofiprii in- Pentru majori broderil la gulera gi la mane-
feriort ; cit conformii modelnlul No. 1 gulerult, No. 2
d. Tinuta de verd : Pantalont allot de drilil maneca.tabla b, din decretul No.1560 din 1870.
unitt card galonii, tdetura celoril de postavfi. k. Ofimil de tote gradele vora avea sabie
Vesta de piehettl albit, ineheindu-se cn gépte etiptugita cu marochenii , mane] 6, guarda gi
nastnri mid de nuiformd, se pOrta en fraculti garniturile in alama auritd.
de mare tinuta. 1. Centuronuld, in mare tinutd ecte de md-
e. Mica pnutd, gherocil de postavd civittl in- tase albastra on dungi do aunt, dra in mica,
chief' cu portd-epolete , gulera de postavii ci- tiunta centurouuld va fi de matase négra, dra-
vita gi resfrintii, mânena Odd marcile distinc- gona este cea descrisd pentru oficerii in gene-
tive ale gradulut, de desubt duot nasturt mici nal; ambele centnrOne se Ora' d'asunra tunicel;
gi buzunare la spate. Gheroculd are d'ud-parte m. In mica tinuta, sabia se pórta numai in
gi d'alta cinci nasturi marl de uniforma, la talia serviciuld comandatil.
spatelut duet gi mai josil hated duol nasturi. n. Coifura, pentru mare tinutit, paldrie bi-
Pantalonii, de postavil civitul inehisit . sdd
corna avendii pe margine unti galena de ma-
pantaloni albt eu buzunarele drepte. tase négra gi la dripta ganea de auril fixatit
Vesta, in eircnmstantele prevqute mai sus,
printend cocardd trel colori.
dupd timpii, de postavil sa de picheta. In mica tinuta, gepea en visiera de piele en
I. Mdreile distinctive : cocarda generala si cu galOne ca pe maneca
Pentru mica flint& sunttl cele urmatóre gheroculut, fug fard ochid.
Pentru sublocotenenti : la mànec mit ga- o. Hasturit, de uniformd suntil in metal art-
lonil lath de 6 m.m. cu mat ochid d'asupra. ritti, semi-bombatl ci timbrati en MI ancord co-
Pentru locotertenti : clued galOne, celti infe- ronata. Diametral nasturilor marl este 18 m m.,
riorii dreptil, cola superiorii cu und ochiti. acela alit nasturilorfi de mi4locil gi midi este
Pentru capitani : trot galóne, cele dud in- 15 m.m. §i 10 m.m
feriOre eirepte gi celil superioril cu und ochit. P. Semnuld de servicid, (Chausse coil).
Pentru majoil unit galonit latii de 18 m.m., Este marca pentru serviciuld comandatil la
celi inferiora drepta i unit galond micii su- pdmOntil gi la bordit.
periorit cu nal ochiii. q. Barba, trebue ea; fie set intréga sell rasa,
g. Pentrn serviciulii de &pa gi pe timpil u- candti so pOrtd barbd, este permisil gi musti-
ntied', *aril de tote gradele vor 1 urta nit ca- tile; canda barba se pOrta rasa, nn este per-
bana do postavii eivitd Inchisd, ciptagitd cu misii suet mustatile, nici barbigonnlii.
stofd de aceeagt colOre en lid gluga la spate,
fara nici n. mared distinctiva, gi incheindu-se Art. 39. Unifornia medieilord flotiel
en cinci ciueuri negri.
b. Mdrcile distinctive, pentrn ofiçeri in ma- Este ea aceea a oficerilord flotilei dupd gra-
re tinuta smith epolete gi broderil in aur giant. thug la care suntii asimilati gi en semnele di-
Sublocott nentii pOrta epolete de aur, in mid- stinctive prescrise pentrn corpuld sanitaH.
keit en la ancorrt galbena coronatd i cn nit
stea alba. CAPITOL-ULU Ix
Locotenentil asemenea duod stele.
Cdpitanii asemenea trel stele. Uniformaartilerief de 1iiiiesiterltorIaIl t
Majoril epolete tart de aurd, en ancord gal-
bend gi eu nit stea alba. Art. 40. Uniforma trupei
Epoletele se Ortd totti-de-una en marea ti-
nntit gi in mica Vilna en gherocii. a. Coifura, este chepinlii actualti de postav
i. Haina siii fraculd, de mare tinutd alit ofi- civitil cu banda de postavii negru gi penagifi
priloril este brodatil in auril, confornati de- rogu de Orli de milt, purtandu-se r'sfrantil in
scriptittnii nrmatOre : www.dacoromanica.ro
partea d'inainte;
 MILITABE 197

b. Tunica, de postavti castaniti, duprt forma CAPITOLULt X

dimensiile celel actnale cn paspoalt roln e-
carlatti. Gulerulil, cele duog clape de la piept. Uniforma gdndarmileril
cum §i manchetele, de postavil negru paspoalate
cu Pop. Se va incheia cu dna fanduri de na- Art. 44. Uniforma gindarmilorii cdldr
stuff, cite 7 in fie-care ranclii. Bucuresci
La guleril de ambele 041, granata 01101-
rândil de postavil ro§u. Lungimea pólelorf tu- Trupa
nicel este de 180 m.m., de la talie in josil. Con-
tra-epoletele suntil de postavil negru cu mime- a. Coifura, pentru mare tinutl : casca de
rulfi regimentulul de postavii Topa. piele négrl de lace en garniturile do metalA
c. Pantalonulii de mare 0 mic'a tinutg este galbenfi, in faed cn initiala Domndscd de ace-
de postavii serfi on paspoalil ropt pe cusrtturile la0 metal, aviltadd la partea dreptft u cocar-
laterale externe. netura dréptg; da 0 la partea de susil und penagiti alba de
d. Mantaua, mantalele conductorPorfi de ar- peril de calil.
tilerie Ca 1i acelea ale servantiloril sunt de po- Pentru mica tinnt'd : boneta de modelnlii ge-
stavti ser si vor fi de aceemi formá ca a infan- neralfi en paspoalii rolu;
teriei de linie, Ins contra-epoletele de postav b. Tunica, este de postavil dyad inchisil,
negru intocmal ca la tnnica §i mantalele con- paspoalele, gnlernld, manchetele qi contra-e-
ductorilorti croite mal largi. poletele de postavii rop, forma, dimensiile
e. Vesta de incru, este aceea a uvrierilor de cele-alte accesoril ca acelea ale tunicel infan-
administratie ins6 de postavil seal, fdrii pas- teriei de linie, pólele cAptuOte eu postav rop,
poale eu contra-epolete in tocmal ca la tunic& astii-felti ca la crildrie resfringênd fie-care pill-
0 on buzunare la peptii, incheindu-se cu 7 na- pand i prinyndn le prin colturi in copci, cap-
stuff galbeni de nniforml tiqela sA, fie de aceea0 culóre cu manchetele
f. Nasturi, dupg modelulf celorfi actuali de §i gulerulil. In 11)61 de contra-epolete va avea
metalii galbend cu duoe tunurl incrucipte qi tine-epolete de postavuld tnnicel paspoalate cn
num6ruhl regimentului sub cele dna tunuri. postavti rop unde se vial trece epoletele de
g. Incalfeimintea, este ca aceea a regimen- lam& galbeu a. in formA de treflu. earl se vorti
telorti do intanterie ; prinde printr'n5, butonierd de unit nasture mie
h. Cartu0era 1i centuronul de sab:e cu dra- de uniforml cusutfi pe umerfi Hogg galore.
gona, suntü cele actuate de piele albd. C. Pantalonulii, pentru marea tinutd de po-
stavii albd, tiliati strimtl i i urtati in botforti,
Art. 41. Uniforma oficerilord nu voril avea Ind unti paspoalil sal garniture.
a. Coifura, chepiulil ea acela aif trupel, Insse. Pentrn mica tinuta, de postavii sore, cu pa-
en banta de catifea ndgra" ; spoal rop. tiiiati dreptil §i prirtatl peste cisme;
b. Tunica, ca aceea a trupel on distinctin- d. .21lantaua, ca aceea a cavaleriei en pa-
nile ofiçeresci ; gulerulii, peptulfi gi manchetele spealt rep;
vorii fi de catifea negrà cu granata ensuta. pe e. Cartu0era i centuronulii de sabie, este
gnlenii; de pele alb& ea acelea ale cavaleriel de linie.
c. Pantalonuld, ca aId trupel, la tinutg in f. .111dnuple, de castorii albul, duprt modelii;
epolete se va purta pantalonulii en lampasulti g. Inchlteimintea, este botfortil One' la Snag-
rop ecarlatil, insè lard paspoal intre lamps st; timea genuciului, fdra a forma eretnri, on pin-
d. Mantaua, Ca aceea a trupei cu distinctiu- tenl prini prin curele pentru marea tinute.
Bile ofl9erescl, gulerulil de plisd sea de catifea Pentin mica tinutk cisme 0 pinteni ca la cele-
négrd ea la *ern de infanterie ; alto trupe ;
e. Dragóna i centuronuhl de sabie, precum h. Vesta, este ca aceea a cavaleriel de linie
se prevede in principiile generale ; cu paspoalti rop;.
f. Cartiqiera, de firil de aurii ca cea actuald; i. Eghiletele, de land galbenit atarnate pe n-
g. Nasturii, ca aceia al trupel. me'ruld starlet pentru mare tinuta;
k. Nasturii, de metalt galben de diametrul
Art. 42. Uniforma companiei uvrierilorii nasturilorti de infanterie, pnçinf bombatl si
de artilerie flfa' nicl ua reared pe dOn0T.
Este intomal ea aceea a artileriel, nasturii Art. 45. Unitorma ofigerilord
fard numdrii, avendil trupa i u'd blug de pan-
zh dyad. a. Coifura, casca ea a trupel pentru mare
Art. 43. Uniforma pontonieriloni tioutit. Chepiuld dupg modelulfi generale aid
armatel cu bantd de postav min i treacle gal-
Este intocmal ca aceea a artileriel. Nasturii bene, pentru mica tinntil.
www.dacoromanica.ro
fdrit numdril. Vesta este de postavii Myna. b. Tunica, de mica, tinutl ea a trupeT, on
198 LEGIMRT
distinctinnile ofigeresci, avendii pe nmere gai- I g. Incalteimintea, de mare Vilna botforti ea
tane dupa modelnIti generala all armatel; era al trupell en gAitanele ea la tunica.
pentru marea tinuta tunica cu epolete fAra
trese. Art. 48. Uniforma gindarmilorti pedestri
e. Pantalonii, de mare tinuta ca al trupel;
de mica tinuta, asemenea ca al trupei tàiati Trupa
serni-largi;
d. Mantaua, este ca a cavaleriei en pas- a. Coifura, este ca aceea a gendarmilora
poala rep; Bucuresei gi Iqi, Era. penagid ; bonetula
e. Centuronulii i dragonulii, sunta cele pre- asemenea;
scrise la principiile generale; b. Tunica, ca a géndarmilora &MA Bucu-
f. Cartugiera, este cea actuala de fir de aur ; eurescl gi IaT, tub fart" captngell rogie, renia-
g. Incdlieimintea, de mare tinutA, botfortica nAndil ea tunica infanteriel de linie ;
al trupel ; c. Pantalonuld, de mare i mica tinutA, ca
h. Egniletele, ca ale trupel de firti de aura alii infanteriei de lithe;
glanta: d. Mantaua, ca a infanteriei de link en con-
i. Manugile, ca ale trupel. tra-epoletele de postavii alba, fAra numbrii ;
e. Epoletele, eghiletele, centuronulit i na-
Art. 46. Uniforma gendarmiloril de stuMi, ca ale gendarmilorti &OW Bucuresei pi
Basarabia Iagl, inse albe
Trupa Art. 49. Unifornza ofigeriloric
a. Coifura, pentru mare tinuta, cAciula ca a. Coifura, ca aceea a gendarmilerii calarT
aceea a cAlAragilorii din armata teritorialA; Bucurescl gi Iai, caeca fire', penagia ;
Pentrn mica pinta, bonetula dap& modelul b. Tunica gi pantalonuld, ea ale trupel ;
generala en paspealii rep; c. Mantaua, ca a infanteriel en petlite rogif ;
b. Tunica, de mare tinnta, ca aceea a &OA- d. Eghiletele, alba en glantii, centuronuld
ragilora din armata teritorialA ; dragona i nasturil, ca ale ofigeriloril gendar-
Pentru mica tinutl, vesta ea aceea a eava- milord eillAri Bucuresci i 1aT, big albe en
leriei de linie; glanta.
c. Pantalonulii, de mare tinuta de postavii
alba taiatti strlmt, en gaitane ca ale tunicel,
pe cusaturele laterale externe gi la posunarele CAPILOLITIX XI
d'inainte; cel de mica tinuta suntA de postavA
serb ca aceia al cAlaragilorii ; Uniforma pompierliorti
d. Mantaua, ea aceea a cavaleriel eu pas-
peala rogn ; Art. 50. Trupa
e. Incdltdnzintea pentru marea tinuta, bet-
fortl ca aceia al cavaleriel de linie, en Oita- a. Cotfura, e3te coital(' actualii en penagia
nele ca la tunica gi cu roseta in mitlloc d'inain- rogu. Beneta ea aceea a infanteriel de linie;
te; pentru mica tinuta ca ale artileriei ; b. Tunica, de mare tinutit este ea aceea a
f. Brilula, este ca acela alti cAlaragilora. infanteriel de linie, afara, de gulerii, care va fi
intrega de postava rogu:
Art. 47. Uniforma ofiverilorii c. Pantalonulit- gi mantaua, sunta ca acele
ale infanteriel de lithe;
a. Coifiera, pentrn marea tinuta, cacinla ca d. Pentru mica tinnta, vesta gi pantalonniti
a oficerilorti calaragiloril din armata teritoriala, actualA de postavii sera;
asemenea i chepiula pentrn mica tinuta; Nasturii, suntti cel actuali féra marca.
b. Tunica, de mare gi mica tinuti ea a tru-
pi:4, en gaitanele de mAtase rogie distinctin- Art. 51. Uniforma oficeriloril
nile oficeresci, ay-dna pe mineci treacle diva,
modelulti generalii ala armatel; a. Coifura, este coifnlii ea al(' trupel pentrn
c. Pantalonulli, de mare tinuta ea alA trip. mare tinutA, chepiulb modelulb generalti pen-
pei; de mica tinutA, asemenea ea alA tame; trn mica tinutii;
d. .71fantatia, ca a cavaleriel de linie, cu pa- b. Tunica, este ca a trupel en distinctinnile
spoald rep; oficeresci;
e. Bid ulü i ine-coifura, suntii ea acele ale e. .Panta1onuh i nzantaua, Banta ea acelea
oficerilorA de chlAragY; ale oficeriloril infanteriel de linie ;
f. Centuronulii, dragona i cartugiera, ea a- Egarpa, centuronulfi i dragona, santA ca
celea ale cavalerig de linie; www.dacoromanica.ro
acelea ale oficerilorii de linie.
 MILITABE 199

CAPITOL-Olt XII 1 fanterie fgrA petlite la gn1eri fird manchete

de postavd rogn.
Uniforma trupelorii de administratie
Art. 56. Uniforma companid sanitarei
Art. 52. Uniforma trenului echipagelord
militare Este intoemal ca a uvrierilord de admini-
stratie;
Trupa NasLurii simpli, érg contra-epoletele de po-
stavd rogu, en ng cruce de postavd alba pe
a. Coifura, este chepiulti actnald dupg for- ddnsele.
ma general& en penagid de pail de calii negrn
Meg. pompond ; CAPITOLULt XIII
Boneta este cea actuald de postavd civitd
forma generalg; Uniform armata teritorialg
b. Tunica, este cea actuald de postavil ea-
stanid, tAietura, forma, dimensiunile, contra- Art. 57. Uniforma cdldraqilord
epoletele i petlitele de la posnnaruld d'inapol Trupa
cam gi numeruld nasturilord, snail ea ale tu-
nicel infanteriel de linie; gulern1U, manchetele a. Collura, edeiula de hargie ca aceea a ea-
contra-epoletele suntd de postavd negrn pa- valeriel en funduld de postavd rogn, atarnand
spoalatd cupostavd rogu. in partea stangd, cu deosebire cd, nu va avea
Lungimea pOlelord va fi de 200 m.m., gi col- ggitane, el numal lantuld actuald d'a lunguld
turtle gulerului ornate cu granate de postavd pArtel drepte, egreta actualg, initiala dem-
rola; and, torsadd gi cocardd;
c. Nasturisi, cel actnall en numernld esca- b. Tunica, este cea actuall de postavii ci-
dronului; vitd en brandeburgurile actuale de rand ro-
d. Garniturele de la chepid, cartugierl, etc., gie, nasturil rdsuciti gi rosete de metald gal-
vord fi de metald albit ; bend -
e. Tote cele-alte efecte de imbrdegminte pi c. iliantaua, este ca aceea a cavaleriel de
echipamentd, suntd cele determinate pentru linie, fug numal en paspoale i petlite rogil;
artilerie; d. Patalonuld, de mare tinutg este ea acela
ald cavaleriel de linie en ggitane rogii ea la
Art.53. Uniforma ofigerilord tunic& ;
a. Coifura, este chepinld ca ald trupel cii send Pantalonuld de micg tinutg va fi de postav
distinctiunile ofimesel; en ggitane rolii, purtandu-se in botforti
b. Tunica, este ca a trupel en distinctinnile intoemal ca aceia al regimentelord de rogiort
ofiperesei ; e. Brauld, este ea acela aid dorobantilord,
c. 11rasturii, ea al trupel; lase de land, rogie, care se va purta atatii pest:,
d. Tote cele-alte objecte de uniformg Bunn tunic& egg gi peste bluzg in moduld descried
ca acelea ale artileriel; pentru dorobanti;
e. Fireturile §i garniturile, suntd albe; f. Bluza, este cea actualA de panzl-flancii.
f. Ledunca, este de fird albd; Gulerul, manchetele gi contra-epoletele de pin-
za. rogie. In local(' brandeburgurilord turned,
va avea 5 petlite elle de Vanzd rogie;
Art, 54. Uniform uvrierilord dc Gradele inferidre candd vord fi imbrAcate in
administraye blaze, vord avea uringtOrele semne distinctive:
a. Uniforma trupel este ea aceea a infante- Brigadieril, pe ambele pgrtl ale gulerulul
rid de linie, fusel in locil de tuniel acestd corp vorti avea aplicate in languid gulerulul &ate
are bluza fArg posunare, care se inchee d'inain- ud petlitd albg in lgtime de 4 milimetri i in
te en cinch nasturl de o8ii pe din intim, stran- lungime de 50 milimetri ;
gêndn-se prin und &tang la mhBocii; fárA pe- Sergentil, vor avea cate clued; vaemaisterif
tlitg la gulerd. fArd manchete de postavl rogn \Torii avea Cate trel petlite ;
pi chepiuld en banta de postavd civitii, drg nu g. Botforyi, suntd eel actuall ea al cavale-
TO lu. riei, insd en ggitane rogil;
h. Cartu,siera i centuronuld, snnt ca acelea
Art. 55. Uniforma ofigerilord ale cavaleriel de linie ;
i. Toculd de carabind, este asemenea ea a-
a. ITniforma ofiçerilorii este intoemai ea a- cela ald cavaleriel de linie.
ceea a ofigerilord regimentelord de infanterie,
en banda de la chepiii ca aceea a trupel; in lo- Art. 58. Uniforma ofigerilord
euld blnzel vord avea tnnica ca ofigeril de in- a. Coifura, eficiula de astrahand negru, de
www.dacoromanica.ro
tO0 LEGIIIIRI
forma ei croiala aceleea a oficerilorii de rosiorT b. Tunica, ca aceea a regimentelord de in-
el en aceleael ornamente, avdndii Med funduld fanterie cu petlitele la guleril, machete ei pa-
el egreta roeie; tine-coifura (furajera) va fi in- spoale de postav albastrn desehisii;
tocmal ca aceea a oficerilord de roeiorl; c. Mantaua, ca aceea a infanteriel de linie
Chepiulit, este de postavU civitd, cu banda en culórea distinctifa albastrl ca la tunicit;
de postavt rep ecarlatd, intocmal ca acela al d. Pantalonuld, asemenea ca ald regimen-
gendarmilord càlàri Bucurescl i 184 teloril de infanterie en paspoald albastru;
b. Tunica, este ca aceea a trupel, filed en e. Centuronuld, epoletele i nasturiti, mutt;
&tette de metase roeil et cu distinctiunile o- galbene;
ficeresci ; Art. 61. Uniforma secretarilor de pe la Fine-
C. Pantalonuld, de mare tinutg ca acela alU tele de granita va fi chepiuld de postavA ci-
trupel cu gditanulU de la tunicl, dea celd de vita eu bandl i paspoald de postavil albastru
mica tinutdiatoemal ca celd demica tinnta aid deschisii, avendii brodatil pe partea bandel
oficerilord de roeiorl, insd cu &tame roeil; d'inainte in firil de argintii inscriptia aservi-
d. Mantaua, ca a trupel, brauld este ca a- child frontierel.,
cela aid oficrifilord regimentelord de roeiori;
e. Botfolii, ea accia al trupel cu &tame Art. 62. Uniforma cadrelorti permanente
ca la tinned ; ale dorobantilorit
f. Cartqiera, centuronulu i dragona, ca
acelea ale cavaleriei de linie. a. Coifura, cdciula intocmal ca a doroban-
tilord ;
CAPITOLULt XIV b. Mantaua, iarii i opincele,
d intoemai ca
ale dorobantilorii ; precunad i eiemele prevd-
Uniforma dorobantiloril q.ate de regulamentulii armatel teritoriale.
e. Bluza, este de 'Danz& aibd, in forma me-
Art. 59. Trupa leen determinata pentru dorobantl, gnlenuld
gi manchetele acestei blaze suntii de pang al-
a. Coifura, eiciula de hareie négrit forma bastrd, pe peptd incependil dela gulern ipdnd
4isd cnca, cu initialele domnescl in frnnte, co- la partea din josil va alma na banda de panzit
cardg la partea stangi. cu ud pena de vulturil albastra in inaltime de 80 milimetri, pe umere
eeita de sub cocarda; va avea contra-epolete asemenea de panzl al-
b. Mantaua, este ea aceea a infanteriei, insd bastrd cusute.
en paspoale ei petlite de postavii albastrn; d. Brduld i legiitura de gad, snail ea a-
e. Iarif, sunth acel actual! de postavd alb, celea ale dorobantilord, path:KM-se in mo-
purtati in opinci far& nici mu paspoald; duld descried pentra dorobantl.
d. Opineele, suntii cele actuale dupa mo-
deluld nationalU cn curele;
e. .Bluza, este ca aceea a ealdraeiluril, gale- CA.PITOLULII XV
ruld el manchetele de pima albastra, pe pept,
incepUndil de la gulert i pine' la partea de jos, Uniforma mi1i1anhIorui 1 a guardel
va avra nä band& de panzd albastrit in lAtime ordpneseI
de 80 milimetri, pe mart], contra-epoletele de
asemenea palizil ; Ord pe pOla jurit impreginrii Art. 63. Uniform militianilorii de infanterie
unit tivd de pausd albastrá de 10 m.m.
f. .Brduld, este albastru, de land, care se Este intocmai ca aceea a dorobantiloril ; cel
va purta innii peste bluza invertitt de dna) din connuele urbane vor putea purta pantalo-
orl paste corpd 0i inodatil in partea stanga cu mil son cu paspoal albastrn, eapelul i cismele.
apdtaiele atarnandii ; Tunica militianilorii este de postavii civitii,
g. Legdtura de gettit, este de materie do la- identicd in forma ei Vaeturd cu blusele doro-
n d. albast, a, purtindu-se on cdpdtdiele atar- bantilorU, insd cu bandele de la gulerii, man-
nate afard din guleruld mantalei ; chete, contra-epoletele i tiviala de la pole, de
h. Gradele MferiOre candU suntil in bluza postavd albastru ; bluza asemenea ca aceea a
voril puita semnele gradelorii. intocmai dupli dorobantiloril avendd tote bandele albastre ;
cuind sunta determinate pentru caldrael. brauld ei legatura de ghtii albastre.
Totl militianil pe cocarda caciuld voril avea
Art. 60. Uniforma oficerilorit. ud cruce bizanticg de metalil alba.
a. Coifura, ehepiuld ca acela alit regimen- Art. 64. Uniforma ofiçeriloriT milifiani de
teloril de mfanterie de linie cii banda de po- infanterie i a oficerilord guardei
stavu albastru deschisii, pomponuld asemenea
albastin; www.dacoromanica.ro
Este intocmal ea aceea a oficerilord de do-
 MILITARE 201

robantl. en osebire c pe cocardh la chepiii ai Art.68. Uniforma corpului oficerilorzi

crucea bisantind. de administraye
Uniforma oficeriloril guardei, este intocmai
ca a oficerilort militiani en deosebire c gule- Este intocmal ea a intendentei militare, insh
ruld, mancbetele i banda de la chepiii, voril fi lard eghilete.
ile eulórea fondului tunicei si a chepinlui en Pantalonii, aunt nnmal cu paspoale garance.
paspoalh rest:, en crucea bisantind de metald
albii pe cocardh. Art. 69. Unifornza elevilorii de adnzinistraye

Art. 65. Uniforma trupei guardei ordqestesci cu Este el aceea a oficerilorii de administratie,
urmatórele modifichri :
Este Intoemal ca aeeea a infanteriei de li- a. Chepiulii, cu ud singurh tresh de firh alb
nie, Insh thrh petlite la gulerii §i manchete de impletitd cu mdtase rosie.
pce4avii rosu, ci numai paspoale ro§ii. .PenagiulIé, ca la oficeril de administratie.
Nasturil de metalii galbenil, fard; numerh b. Tunica, ca a oficarilord de administratie,
soli march. flash fdrh broderie la guleril, avdndii pe umdrd
Chepiulh, forma aceluia ald armatei, lose gaitanulii de fird albd impletith cu mdtase ro-
numal cu paspoale rosil si cocardh en cruce ca vie, la mana lard tresa.
la oficerii militiani. c. Centuronuliz' , este de piele de lach negrn.

Art. 66. Uni forma oficerilorii miliyani de Art. 70. Uniforma guarPorii de artilerie
cavalerie Este ca aceea a oficeriloril de administratie,
Este Intocmal ea a oficerilor regimentelor de en culorile distinctive ale artileriel.
chlarasi din armata teritoriaid, en osebire nu-
mai cd brandeburgurile de la tunich si ghita- Art. 71. Uniforma guarqilorii de geniii
mild de la pantaloni voril fi demOtase negrg.
La chciuld se va purta crucea bisantinh, ca Este intoemal ea aceea a guarpor de artile-
militienil de infanterie. rie, en culorile distinctive ale corpului de genih.
Chepiulii asemenea ferh bandh rosie la par-
tea inferiórh, mnse cu crucea bisantind. Art. 72. Uniforma casermariloril
Uniformatrupei, este ea aceea a oficerilorii, Este unii semplu chepiii de postavii rosu en
Irish ghitanele de Wig negre. bandh de postavir negrn, avdndil brodatfi pe
partea bandel de d'inainte in mittase galbenk
CAPITOLULt XVI inscriptia : casermara.

Uniforma asimilatilorh CAPITOLULU XVII

Art. 67. Uniforma intendenteti rnilitare Art.73. Uniforma medicilorii, farmacigilorzi
veterinarilorii
a. Coifura, chepiuld duph' modelulii gene-
ralii cu initiala domndsc h. galbenh, va fi de po- a. Chepiutzi, actualii cu banda de catifea
stavil civitd inchish en banda de postavil ga- ndgra' si cu tresele duph gradd. In tinuta ma-
ranee. Penagiulli va fi bi-color : albii partea in- re va avea mid pompond en duoe gluburi, eelh
feriOra, garance partea superierk Tresele de de susil galbend, celd de josh albaqtru.
argintii dung gradt. b. Mantaua, este cea actuald de infanterie;
b. Tunica, va fi ea acesa a infanteriei, insh pentru eel de la trupele edliri,cea de cavalerie.
eu gulerulii i manchetele de postav ca fondul c. Pantalonii, smith cel actuall pentru mi-
tuncei. La colturile gulerului va fi eusuth in ca §i marea tinutd pentru toti medi ii de cor-
argintd granata cu falgare. Tresele la roamed, purl pea la gradulii de medicil de rt gimenth
o rizontale. clasa I inclusivii, precum i pentru farmacisti
c. Nasturii, vorii fi albien glantil, flea' Did si veterinari in genere.
ult marcá pe densii. Pentrn medicii superiori din serviciuld spi-
d. Eghiletele, de firii albh' cn gland, duph talelord, incependil de la medicti de regiment
modehuld generald. clasa I inclusivii, pantalonii seri cu und lam-
e. Pantalonulii, de postavii serh, cu bandd pash garance ce la statti-majort In tinuta mi-
dublh de postavii garance, fOra paspoale, the- ca; pantalonuld civite. juchise. tad asimenea
tura drepth. cu lampasd garance pentru mare tinuth.
f. Mantaua, este ca aceea a infanteriel pa- d. Tunica, pentru tinuth raid este c a ac-
spoalath cu postavii garance. Ghitanele de la tuala. Pentru tinuta mare la medicil, farma-
umdril de firti albO. cistii si veterinaril superiori, de la graduld do
www.dacoromanica.ro
202 LEGIroat
medial de regimentil clasa I inclusivd, tunica incephdd de la paspoalul de sued alii gulern-
va avea broderie la gulerd gi maned conformt lui; acésti. Proderie se va termina in partea
uniformel qi modelelor decretate prin bropra de josil prin semi-cercurl unite.
uniforme serviciulif sanitard din 1859; kit la In anadnduod pd,rtile gulerulni va avea bro-
medicl, farmaciOi qi veterinari asimilati Ong datil in anr lag lira in mdrime de 25 m.m., care
la graduld de cdpitand inchisivd,vor avea nn- in curmecliei va avea bastond de dirigiatd in
mai cdte und garpe brodatd pe cele dna la- marime de 25 m.m., impletindu-se printre côr-
:hal' ale gulernlui i baghetele distinctive in dole lirel i bastonul u6, craeA, de laur in lungi-
dimensifie descrise dupd, grade pe margine- me de 150 m.m., care va merge subtiindu-se,
le lord. astil-feld ea la veirfti ed., se termine printenit
e. Centuronutti i dragona, suntd ca la in- frung in latime de 5 mm.; pe umeruld tnnicei
fanteria de linie. contra-epoletrilii gra. trefiu.
f. CartuOcra gi port-trusa, este cea actua15. La maneci mad galon1 latil 35 m.m. i nit
g. Sabia, este dréptd, conformd ca acea de- treed, dispusit orizontald.
scrieii la principiile generale pentru asimilatl. b. Centuronulit, de fird de aurd.
h. Contra-epoletele, pentrn medici, farma- Niel ud-clatit eqarpd.
ci0I i veterinari, suntii in conformitate cu a- c. Pantalonii, Bunt(' ea la ofiçerii de infan-
cele determinate in bropra de uniformitate a terie ;
serviciului sanitard din annlii 1859. d. Mantaua, este ca aceea a ofiçerilord de
i. Nasturif, suutd cel actuall cu marca me- infanterie, aveadd pe unfdril &Utile de find
dicinei. Med treflu ;
e. Ozepiulii, este ea alti ofiçerilord de infan-
Art. 74. Uniforma inspectorului generalii terie, avOnclii semnele distinctive irtoemal ca
alü serviciului sanitarit acelea ale majorilord de infanterie, cu penagid
Marea tinuta negru.
f. Sabia, centuronula i dragona, sunt cele
a. Chepiulzi, de postavii garance, avendd prevNute la principiile generale, pentru asi-
banda de postavd civitd Inchiad, culórea tu- milati.
nied i brodatd de und galond ca aceld aid Art. 76. Mica tinuta
generalilord, d'asupra impresuratti en nit sin-
gura' baghetd ca la generalii de brigad i cu a. Tunica, ea acea de mare tinufd avdndd
tresele diagonale ea la generall. brodatil pe gulerd lira;
b. Tunica, ce a actnalit lard, broderilniel tre- b. Chepiulti, cad de mare tinnta, bled gal,
se la Waled, avdtdd contra-epoletele en bro- penagid.
deriile actuale de postavd eivitil inchisii.
Pentru mare tinutd, guleruld qi manchetele Art. 77. Uniforma ofilorit de muzicci
vord avea broderiile ca acelea de la chepiii.
c. Pantalonulii, pentru mica tinutd celd ge- a. Uniforma riefilorfi de muzie5, este ca aceea
nerald ald medicilord; drd, pentru mare tinutd, a trupei in care servd; la guleruld tunicel, bro-
cu dame bande de postavil garance gi en pa- datd, lira ea la inspectoruld muzicelort in mi-
spoald in millocd. ca tinutd,; in mare tinutg la coifurd, penagid
d. Centuronulit dragona, precum se pre- negro.
eerie in principiile generale. b. Contraepoletele, de la tnniei i mantalo
e. Gclitanulli, de fled de auril, la manta fd- estd gaitannlil de fird de ward, fdra' trefln.
rri, treflu. c. In mica tinutk chepiuld dupd, modeluld
f. Mantaua, ca a medicilord. generalii.
d. Furagiera, e farpa, eghiletele séti ledunca,
nu se potii purta;
CAPITOLULU XVIII e. Tresele clasei se voril purta la mfinecile
tithed orisontale;
Uniforma inspectorulul generald alil f. Sabia, centuronulti i dragona, suntii ea
muzieeloril 0 a eillorti de muzieil acelea prescrise la principiile generale, pentru
asimilati.
Art. 75. Uniform imspectorului generalli
alft muticelorit
CAPITOLULU XIX
a. Tuzzica, este:ea aceea a : ofiçerilord de in-
fante rie. Uniforma muzieantiloril, cornktilorii,
Guleruld tunicei va avea nit initltime de tobo9rilorii. i tamburi-majoel
35 m.m. Ginrimpregiurd gnlerulii va avea nit
broderie de aur cn fluturI in lfitime de 10 m.m., Art. 78. La chepiulii actuald descrisa pen-
www.dacoromanica.ro
 MIL1TARE 209

tru trnpa se va idauga la musicanti, cornigti trul litelord sunt butonierele corespondinte na-
gi tobogari, pe partea superiOra a bandel celei stnrilor. Dispositia acestui aliniatnnprivescede
rogie, un galond circular latii 18 m.m., delana cat uniforma muzicantilor, cornietilorii i tobo-
tricolora, luerata in lozanjuri dupa modeluld garilord infanteriei, geniulni i pompierilord.
celord existente pentru gulerd gi manchetele Muzicantii i cornigtii cavaleriei, artileriel
musicantilor, asemenea gi tote paspoalele che- ei venatorilord, nu au prin urmare aplicatd pe
piulni se inlocuescii cu asemenea galond. peptuld tunicelord lid und fold de galonii.
La infantorie : muzicantil, cornigtil i tobo- Tamburil-majori vord avea aceleael orna-
garil, pomponul de la chepid liii vord avea alb. mente la tuniel ca cele descrise la muzicantii,
La caciula muzicantilord i cornigtilord de cornigtii gi tobogaril infanteriei, inse' galónele
cavalerie, nu se va adanga nicl un galond, fuse' lord vor fi de anal, dispuse intocmal ca cele de-
egreta va fi rogie scrise mai sus gi conservand dimensiile indicate.
La geniii, egreta alba. Tunica de mare tinuta a tamburd-majorilor,
La artilerie, penagiuld albd. va fi de postavd subtire.
La trend, penagiuld rogn. In mica tinuta tamburd-majoril vord pnrta
La calaragi, egteta alba. chepiuld adoptatii pentru trupa.
La infanterie, pomponuld albd. In acésta tinuta, tnnica gi pantalonuld va fi
Forma egretei va fi aceea dela batalionul dc asemenea ea ale muzicantilord. a clica: do ace-
genid, iusamaltimea visibila aparului 100 m.m., lagi postavd gi totd cu acelagl fold de galonil
era la partea de jos a egretei va fi ua oliva de de laud tricolord. In mare tinuta de serviciii.
Yana tricolora in care intra parulii. el vor purta aceeagi tinuta, DIA vord avea cal-
Art. 79. Tunica, impregiuruld bordului su- peed in locd de chepid.
periord aid manchetel i cusutil chiar pe man-
cheta cca rogie, se va pune asemenea mad ga- CAPITOLULt XX
lend tricolord ca cold descried mai sued, acest
galond urméza, circulard maneca, se forméz llirnaamentu1it arinatei In generalii
coltigiii ea gi manchs.,ta, fdra a se coberi la cu-
satura d'inapoi a Minkel' pe mancheta. Art. 80. Static majorulti generalii
Guleruld va fi asemenea bordatii eu acelagi a. Pentru generalii de divisie, (mareatinuta):
galena la partea de [mil peste petlitele eels Séua, de pole alba (cuir fauve) forma, engle-
rogil i coberandu-se d'inainte pend la inchee- zdscd. en port-pistOle a cdroril vOrfuri vord fi
tura gulerului. de alama aurita, tragatorile seariloril de ace-
Asemenea galond se va aplica pe cusaturile eali pole, scarile de otelii.
d'inapol ale nmerilord gi pe cele de la spate Chinga, de land alba tesuta, sell de sfOra.
pand la talie. Pofilulii, de pele de lacd negra en ornamen-
La incheetura uradrului sub petlita ce scrva, te de metald; la inceputuld btfarcatiel d'asn-
de epoleth se va adopta : pentru infanterie, n pro, crupel calului und nasture ovald gi born-
bueata, de postav roan; pentru artilerie, ud bu- batii, marimea 108 m.m. In diamettu, incon-
cata depostav negru;pentru cavalerie, de postav giuratfi de rid ghirlanta de stejard surmontata,
albd; érd pentru vdnatori, de postavii verde, in de ua, cot end regalit gi purtandii pe old initiala
forma unel viziere aplecate pe umar; partea de domnesed, imprimata in relieffi (C). La extre-
d'asupra este cusutdrotundil ud-datacu inchee- mitatile pofiluluI linga cOda calului ducal midi
rea manicel cu trupuld gi ia dispositia rotunda fled in forma, de inimd, sdpate, el se va prinde
gi bombata a acestel parti; partea de jos liberd, de gea prin cele duod curele formate prin bifur-
Valeta dreptil gi lung& 190 m.m., este bordata catia despre lea, la extremitatea cdrora se afla
en galonuld tricolord vorbit mai sued i simn- Cate na flóre intocmal ca celede lingacOda ca-
16a, und epoletilinaltd la miq.locd de 80 re.m. lului 1i ineatardmath in dna catararne ce sunt
Pe peptuld tunicei se afia, de fie-care parte fixate pe pofild pentru acestii sfir1itd, latimea
7 lite, formate din galonuld tricolord descried, pofilului mesurata la midlocii d'asupra crupei
cusuth dublu, astd-felil ca fie-care litd sa, alba va fi de 60 m.m., latimea fie-cdreearamure for-
latimea do 70 m.m. Litele sunt al*te orizon- mate prin bifurcatie, masurata la miclloc, este
tald pepeptdgi cu virfurile taiate in coltd, lita de 20 milimetre.
cea d'anteiii, age 4ata, sued, are dr lungime de Teptarulit, de pele de lacd !Agra, avendii
200 m.m. mesurata la verfuld coltului, a della ornamente, und nasture de metalii intoemai
tie desubt 190 m.m., a treia 180 m.m.. a patra ca cold descried pentru pofilii, care va fi fixatii
170 m.m., a cincea 150 m.m. a lesea 135 m.m. pe extremitatile ramurilord ce formezil presi-
gi a geptea can) vine la talie 120 man., erd di- nuld a Areal capete se inerucileza, la peptnld
stanta de la na Eta la alta este do 30 m.m. pe calului gi atarnd in josii in lungime de50 m.m.,
partea stanga a peptuluigi in centrul litelor aunt do a drepta i stanga.falsei martengale (cureua
cusutl cei 7 nasturi de uniforma ling& deschidd- care trece peste burta caluluI).
www.dacoromanica.ro
tura peptului, érd la partea dréptA, tot in cen- Peptarul se prinde de gee prin duoe cureluge
14
804 LEGIIIIRI
ineilteremate de a drépta gi de a stAnga ge- lgtimea idem de 210 m.m., ingltimea corona
tulnl calului, cu done mid catarame, curelele 82 m.m. erg lgtimea 92 m.m.
prosInului volt fi sustinute d'asupra grebenu- Acoperiguld portti-pistaeloril de postavii ei-
lui printen . traversg de pele de lacil clublata, vitii aceeagi eulOre, ornate impregiurd cu ace-
late la mipocil de 36 m.m., ale cgreea estremi- leagi galône d'aur, celd din micllocil de 30 m.m.,
tdl suntii auginte de prestind prin dna bolciu- erg cele-alte laterale de 27 m.m., avAndti bro-
ge de ferii, invelite en pole de laeil négrg. date pe ele in relief due crengi de stejar, care
Presdnulii, de la peptil in susti este formatil vord forma asemenea u ghirlandg CU nit co-
din patru piese ineheiate la ambele pirti ale ning la micllocii intoemal ca cele de la colturile
gAtului calulul, prin milloculd a dime cetera- gea-imbracel.
me ce suntii fixate pe peptard pentru acestil Lgtimea fie-cdria din aceste erengulete me-
efirsita, lgtimea curelelorii peptarului este de surate la miOodi va ii de 40 m.m., inAltimea
22 milimetre, 6rd aceea a falsei martengale de in totald a ghirlandel de 170 m.m., lgtimea
28 m m. ghirlandei in totalti de 140 m.m., ingltimea co-
Ergulii, de pole de lacil négrg, eu botnite, a rOnd de 62 m.m. i litimea de 54 m.m. Voil
egruia lgtime d'asupra botului va fi de 28 m.m. mai fi asemenea ornate la partea superiOrd do
ci extremitgtile de 19 m.m. Fruntarulg, felee- cgtre ung galond latil de 12 m.m., aplicat d'a-
lele, cari sustind zgbAluta gi dArlogil zAbiiln- supra cusaturel capacelord, astd-felti spre a
tel, vorg fi imbreeati pe partea exterierd cu ascunde acea cusgturg, partea din josii a ace-
galond de auril, zgbala de otelti in forma unui perigelord portil-pistOlelord se va ataga de lea-
S, (Bed (j.isti glad de lebedg) av6nclti ea orna- imbracg prin miciloculii a ale dna incheetori
mentil la capetele ambugurei (drugulti) unti e- de curea cusute de desubtulg lord gi a duel us-
cusonil bombatii surmontatil de nd coróng re- sturi mid corespunletorl fixati pe gea-imbraci
gale, pe care va fi initialele domnesci C gi a eg- pentru acestd sfirgitti.
reea márime este in ingltinie de 68 m.m., érà b. Mica tinutd.
litimea mesuratg, la mi.locii de 36 m.m. Tote A5'eaua, ea cea de mare tinnti en aceeall chin-
extremitAtile curelelord cdpeteld cari se ince- ge, trigétori i scent
tedgmezii vorg fi ornate en fl6rea In forme de Pofiluli , de piele de blancd liege., forma
inimg despre care s'a vorbitil mai sued. celui de mare. tinute, , Cu aceleagi ornamente.
Ca strung de reserve, care obicinuitil este a- Peptaralii, idem de piele de blancil, forma
pclatii pe eurena egpeteld d'asupra capuluI, ci incdtgremareaintoemai ca cea de mare tinutii.
va avea dna brintugóre de metalil auritii, ale Fr iula, de piele de blancii négra, litimea
egroril extremitgti vend fi fixate de amindoue curelelord de 19 m.m. sub gâtite (sous gorge)
pgrtile pe curea prin dna' fiori de forma eeloril gi litimea derlogilorti de 20 in.m.,avendil frun-
vortite de la extremitgtile curelelorti i susti- teal gi. botnitg a aria letime d'asupra botului
nute in micllociii printeue mice corOng masivg va fi de 32 m.m., erg, extremitgtile de 19, en-
fixate, pe corOna de d'astipra eapului. relele, zebilutele i fruntaralil, va fi de fird de
;5'ea-irnbraca, de postavil civitii 1nchis, eu-aurti intoemai ea la mare tinnte fere, find niel
lOrea tunieel, dinteue singur e. bucate, cu col- und ornamentii la aIgmnri; zgbala (en strung
turi d'inapol, presentendfi unghig do 62, col- ordinarg) de otel de forma Mei de mare Vilna
turile d'inainte rotunclite, aeqate d'asupra ge- fire niei un ornament, extremitAtile eurelelori
ld gi inchingendu-se printr'ug chine. de Fang care se inegtaremeze, afarg de sub gititd, vor
albe tesute, aplicatg pe de desubt ; ceptugila fi determinate prin nui piaci de alame en col-
de pinzg grOse négrg. turile tegite la extremitgtile lord gi nestam-
§ea-frabr ace va fi ornate impregiurti pe mar- pate; zibiluta va fi sustinnte de filcile ei prin
gine eu trel galOne de aurd, dintre care eelii dna strune do alamd galbeng, in lungime de
din m4loc in liltime de 68 m.m., erg cele alto 82 m.m., avOndil la partea superiOrd und dru-
duel laterale de 30 in.m. fie-care, aplicate la guletti de Mame, in lungime de 62 m.m., care
ung intervald de 8 m.m. de celii din midloed, se va petreee printeunii meld ensute. pentrn
va fi totd de ug-datg bordate, de unii paspoald acestii sfirgith la partea de jest"' a fie-cdreia
de culOr ea fondulni ei ; la ung' intervalg And, Mule gi angagiatg in ug mice petrecetOre fi-
de 8 m.m. de la galonuld interiord va mai ft un xate, asemenea pe fileea.
altil galong de aceeagi letime ca acesta ; la nit FrOulti de mice, tinnta ca i celd de mare ti-
ingltime de 140 m.m. de la fie-care coltd, me- nutg, va avea strung de reserve pe partea an-
suratii de la galonuld laterald interiord vorti pra-capulni. Tote citgrimile gi ornamentele
fi brodate in auril in reliefti &to duod erengi de alamd galbeng auritg.
de stejard care voril forma ul ghirlandg, in §ea-imbraca de mieg tinntg, va fi de postal,
miclloculd egrora voril fi asemenea brodate in oivitt inehisd enlOrea fonduIni tunied, dinteug
relief cite ul corOnd regale', latimea fie-cdreea singurg bucatii eu coltu in unghill de 48 gra-
eringi mesuratg la miloctil el vawww.dacoromanica.ro
fi de 50 m.m., de, simple, Erg nici ni broderie, purtindu-se
dre ineltimea ghirlandel in totalti de 210 m.m., pe sub lea; ciptugOla nOgre. Ea va fi impresu-
 MILITARE 305

Tag de nnil galon& de auril lat.& de 42 m.m. I care, desemnula sh in unghiuri, galonulii la-
aplicatil intro duo& snitage de mini cusute la teralii exterior& va fi aplicatii la rind interval&
und intorvalt de 8 m.m. La nu& alt interval& de 5 m.m. de postavul ce bordéza gea-imbraca,
Ile 8 m.m. de suitahuld interiord va mai fi a- acestd paspoalii, va fi de postavil romu culórea
plicat& mid altd snitagil de aceleagi dimensii bandel. In fie-care coltd la inaltimea de na:
ea gi acesta. sut d. trei-qeci m.m. mgsuratil de la galonnlii
Aeoperisele portd-pistolerilord, de piele im- laterald interior& va fi brodatd de fird de ar-
bracate cu postavd civitd inchisd, culorea fon- gintii in relief initialele Domnesci surmontatd.
dului tunicei ca gea-imbraca , impregiurate cu de nit corOn& regala gi intrunite la partea de
acelagi galond gi suitagil descrise pentru yea- josh printeud band& asemenea brodata de fird
Imbraca. de argintd, in latime de 12 m.m. gi lungimea
Lungimea gea-imbracel sub gea de 66 centim. in total& de 130 man. pe care va fi serisil in
o de in jest' de 95 litere de aura devisa (Nihil Sine Deo), Iniilti-
. de inainte de 64 mea cifrei in total cu corOna va fi de 180 m.m.,
de d'inapol de 72 . latimea me'surata susii sub corOnd de 90 m.m ,
§ea-imbraca se va putea purta gra portil- maurat& josil d'asupra handei 120 m.m.
pistóle in inspectinn1 partiale. §ea-imbraca va mai avea aplicata d'amên-
dnoa pdrtile pe marginea de jos ling& paspoa-
Art. 81. Pentru generali de brigadd laid ce o bordOza in dreptuld chingelord ge-
lei dna bande de piele de lacti negra , fie-care
a. Marea gi mici tinutd, harnagamentul ge- din ele in iniatime i ldtimea 240 m.m., coltu-
neralilor& de brigacla va fi intocmai ca celd rile acestord bande voril fi rotuqite la partea
descrisd pentru generalii de divizie cu aceleagi superiOra.
"ornamente, eu deosebire numai cg, qea-imbraca Acoperigele portii-pistolerelord depiele
§i portii-pistOlele vord avea in singnr& galond tunbracate cu postavii albastru inchisii, culOrea
séd suitagid interiorl fonduluT gea-imbracei , impregiurate en ace-
lea'gi galone de rang gi anni descrise pentrn
Art. 82. Statd-majoruld Domnesed lea-imbrad la nd inaltime de 54 m.m. m6su-
ratii de la marginea galonnlni de aur interiord,
Mare tinutd, §eaua de piele alba' (cnir fau- va fi brodate de firil alb& pe fie-care din ele i-
ve) forma englezéscd, cu portri-pistóle a carer& nitialele Domnesci cn cele descrise pentru col-
ve'rfari voril fi de alamd, cu oblanculd de d'in- turile gea-imbracei; indltimea acestord initiale
apol gi prelungirea bandeloril (prolongement in totald cu corOna va fi de 42 m.m., latimea
des mamelles) mobile, tritgatorile de aceeagi m6surata sub corima 20 man., mdsurati d'asn-
piele, scárile de otel, chinga de lana albA tesuta. pra bandel de 30 m.m.
Pofiluld, de piele de lacii negra en garnitura Acoperigele portil-pistolerelorilvoril fi intru-
de alama, un pasture mare bombat de 130 m.m. nite printeul band& de piele de lacd négra, gi
in diametru, d'asupra crupei calului litre cele se yard aleta pe portil-pistolere incheindu-se
dna bifurcatil, el& se atagéza la gea in chipulii printeu& cheetóre de curea cusutit pe banda
descrisd pentru pofiluld harnagamentului ofi- de piele ce fixOzit port-pistolerile la gea gi prin-
§eriloril de cavalerie. tr'un& nastnre fixatd pe banda ce intrunesce
Peptarulii, do piele de lacii négrit en false acoperigele portd-pistolerelorii, prin alte dna*
inartengale fiindii intrunitii in peptuln ealului cheetori fixate de desubt la partea de d'inaintea
printennii nasture de alama de forma gi dimen- lord, gi dnol nasturi corespunptori Exati pe
siile celui descrisii pentrn pofihuld harnagamen- marginea de desubtuld bandei ce ata1ez4 portii-
tului de mic a. tinutd a generalilord. pistolerile la gea.
Frêuld , de piele de lac& négra, forma, di- Geanzantanctfuld, de postavti culOrea fon-
mensiile curelarimel, zabala gi ornamentele in- dului gea-imbracei, rondelile vont fi impregiu-
tocmal ea cele descrise pentru freuld de mica rate pe margine de mid galonii de auru, lati-
tinuta a generalilord. mea gi desemnuld celord laterali de la lea-im-
Tote ornamentele velute gicdtirdmile, vord braca avOndil brodate in mi.floculii fie-caria,
fi de alamd aurita. initiala descristi pentru acoperigele portil-pi-
6ea4nibraca de postavd albastru deschisii, stolerilord, rondelile vol.& fi intrunite cu gea-
culOrea fondului tunicei, dinteui singnra bu- mantanaguld printeud paspoala de postav cu-
eata, la coltti unghiurl de 48 purtandu-se sub Ikea handei gea-imbracei, galonuld thee' va fi
gea, captugéla de postavd negru. aplicatil in intim rondelilord la mid interval&
§ea-imbraca va fi impregiurati de lid band& de 3 m.m. de la paspoall. Lungimea gea-
(liitimea 38 m.m.) de galonii do lb& (poil de mantanagului va iT de 430 m.m., grosimea hi
chèvre) rogu inchisd culórea lampasulul panta- mesurata pe din afar& la capete lIng rondele
lonului, aplicatul pe marginea gea-imbracel in- va fi de 380 m.m. in diametru.
tre duo& galóne de mud late de www.dacoromanica.ro
10 m.m. fie- Geamantanaguld se va ataga la gea prin trel
ZOB LEGIIIIRI
curele de piele de hell negrX, din care cea din imbrue voni purta brodati in RA de anni tfg
n4loefi petrecendu-se printen g. gang practi- bombe-, imfigegrath.
cata in obliineti (si etiptusita en alama), se va
1=6th:re:ma in nh eataramhfixata la celii-alth Art. 84. Harnapmentulii ofigerdolit
capatil alit el; era cele dnog de margine se vor infanteriel
petrece prin dna seóbe fixate pe arca de d'in-
apol 0 se vor incatarama tot in aeelasl modh. a. Pentru ofiperii superiori marea finutd.
b. Mica tinutd. 6eaua, cea englezesch en porth-pistolere ei
Harnasamentuld de mica tinuth, va fi inter- oblancti, intoemal ea acea demise', pentrn cor-.
mai ea coin de mare tinnta, en deosebire cd pulti de statii-majorit
sea-imbraea va fi de forma clia de infanterie, Frald, peptaruld i pofilaii, de piele de
formandh cu col-Virile de d'inapol md drepth blanch négra, forma, dimensiile i ornamentele
mighid si impregiurate pe margine de mail ga- asemenea ea acelea proserise pentru oficeril de
lonti de Una, (poil de chevre) eulhrea lampasn- stath-majorh.
hi, lath de 38 m.m. precum gi de nnii aid dnoi- ea-imbraca, de postavh eivith inchish, en-
lea de aeeeasi enlOre, latimea 18 m.m. apiicatd lOrea fondulni tunicel, forma eeleb a corpulnl
la partea interiórh la turd intervalti de 3 m m. de statii-majorti, va fi impreginrata de nn ga-
de celh d'anteiii; galonulh eelii lath va fi a- lent] de aurh lath de 35 m.m. de semnnli iisd
plicatil la intervalii de 5 m.m. de paspoala ce In unghiuri gi bordata de Ili paspoall de po
bordeaza gta-imbraca; acesta paspoala va fi stavti culórea distinctive: a regimentului, ga-
de postavh, culórea bandei, tett d'ua-data va Wulf: va fi aplicath la margine la unit inter-
avea la partea stfinga. Mt handl de piele de valii de 5 m.m. de aedsta, paspoalg; pe fie-care
lac tier& de dimensiile descrise pentru acea de colth de d'inapol a sea-imbracei la IA inaltime
la partea stanga a sea-imbraeel demare de 8 m.m. de la marginea interiórh a galonn-
Acoperisele portil-pistolerelorti vor fi de piele lul, va fi aplicath de bronzh anrith numeruld
de ken negra gi se vorh ase4a pe portti-pisto- regimentulni pentru regimentele de infante-
lore in modalit descristi pentrn acela de mare de, gi cornnli (con de ebasse), in interiorulfi
tinutg. &Aruba va fi aplicath in bronzti aunt numarulti
batalionuinl pentrn batalihnele de vane:toff;
Art. 83. Corpuld de statd-majord pentrn g miii u'l bemba Infilegratl i pentru
pompieri dna thphre inerneisate , asemenea
a. Pentru oficerii superiori (mare tinutd) giamantanasuld i acopengele portilepistolere-
Harnagamentulii ofigeriloril din corpuld de lord vord i oele descriso pentrn corpuld de
statt-majorli va fi intocmai ea acelii desensti stath-majorti, u deosebire eh fundurile gia-
pentru statfi-majorulii Domnesch, cii deosebire mantanasulnI vorti fi impregiurate &email ga-
ed sea-imbrva acoper's- lord portii-pistolere- lend de surd, fiesonnul eelel de gea-imbrael lat
loru i giamantanasulti vort fi do posts ci- de lii m.m., avendi aplicath pe ele In bronzii
yitii waist"' de culórea fondulni tunicei; ase- annitii numernlii regimenttilni sell atribntele
menea galonulii de lana ce le impresOra gi pa- ea acele de la colturile gea-imbracel, insh in
spoalele de culórea rosu ecarlath nuarta lam- marime proportionalg.
pasulul pantalonulul ; In unghiurile de d'inapoi b. Mica tinutd.
a gea-imbracel la aceeas1 tuditime vori pm ta Acelagi harnasamentii cm deosebirea aeope-
brodate in firti de anrh, granata en fulgere ea riselorti portii-pistolerelord, earl vor fi de piele
broderia de la gulerd, pe acoperisele portii- d lac négrl, galóiiole gea-imbracel s' a giaman-
pistol relorti gi geamantanaguld nu va fi mimic tanasulni (le lima (poll de chevre), enlórea di-
brodatti. stinetiva a regimentalul oda batalionului, nu-
Pentru oficerii inferiorl acele i h arnasamcnt, marnlii sill atributiile respective anlicate totti
cm deosebire ed gea-tmbraea in loch de duod la aceeag,i ialtime de bronah auritil. Forma
galeme de anrh va fi impregiurata puma de bea-imbracel ea aceea de mica tinutg a.oficerl-
nnnla, adieg : de acelh interioril aplicatd total lord de statti-majorti.
pa marginea interióra a gdiounlui d 3 land.
b. Mica ynutd. Atath pentru ofleerli supe- Art. 85. Regimentele do rqiori
rim I nth i pentru eel ini,riorl, mica tinuth
va fi ca cea preserisa pentru statil-majorult a Pentru ofipeet.
Domneseti, en deosebire numal a nuantelorti ei Marea finutd.
eh la sea-imbraca pentru eficeril inf rierT in qeaua, do piele alba (cuir fauve) cm portii-
loch de duod galene de lank va fi nnmal celh pistolere, pieptarulil va fi inteemal ca cea de
lath. suprimandu-se cold ingnstii interiorh. astel-p (n, englezésch en oblâncii d'inapol)
Harnapmeltulit ofiperilor statului majord prelnegii ile bandelori mobile, tragatorile scan-
de genid, va fi celii deseristi pentrn ofiecni de lord de aceeagipiele, chingile ipse de sfóra, albd,
statd majorfi, en deosebi e eh www.dacoromanica.ro
pe coltunle sea- Hanle de crtelh.
 MILITARE 207

Pofiluld, de aceeasi piele, en garniturn de a- fern fixate pe arcada de d'inapol pentrn acestii
damn, nn pasture bombatii (mnrimea 130 m.m.). sfirsitd, liitimea curelelord geamantanaplul
Freuld, de piele alb& va avea pe fruntard va fi de 18 m.m.
cinel nasturi midi bombati de alami, colturile b. Harna§amentuld de mica Onutd :
fruntarnlui cn colturile botnitel se va intruni Va fi ca i celd de mare tinut& en deosebire
prin duon diagonale de liintilore de metaln, a- c& sea-imbraca purttudu-se sub sea va fi din-
vendii in piloted nude se incrucisézi tin na- teuit singurit bucatn de postavii, culórea fon-
sture mare de Mama' in mnrime de 150 m.m. dului tunieel ,forma celei de infanterie, mica
In diametru; botuita va avea asemenea ut gar- tinut.l pre sentandil la colturile dt d'inapoi nn-
niturn de alam&, forma frduluT si a *Astra- ghinri de 84 siimpregiuratt dent, bandade (poil
Jul trupel; elpestruld in parade', nu se va pur- do chèvre) latimea 40 m.m. culOrea brandebur-
ta , frduld va mal avea ea ornamentt nil sub- gurilort, acoperiple port-pistolerelorii sibanda
fitleea de aeeeasi piele incittnrnmat& de amen- de piele de la marginele de josil a Ica-imbracel
dna pktile in dreptnlii ent&rilmiloril de sun de piele de lacil ntgri.
a cdpetelel, earl a-tad:IA.11dd in jest pe sub ga- c. Peetru trupd :
tuld calnlui, extremitatile el veil fi intrunite §eaua trupel se compnne
printen& bombit din care va esi u erinierit de r1stu1d cn talpele de lemn, arcadele de fern
Orli de calt all* in lungime de. .. m.m., lun- si oblàncii d'inapoi. Arcadele suntd unite prin-
gimea sub-fnleele in totnlii, indsuratà do la en- Wei bandn latt: de piele, printre care trace
tnritml in josit fnrt criniern va fi de 460 m.m , prin miclloculd testulni Ili este legatt stransii
mnbala de geld formit englezésen eu ramurile de pdrtile laterale a talpeloril prin cordonante
drepte , attar:1mi1e vnpte, nasturelo si tote de piele.
garnitnrile de alamt galbenn. Sedrile, de fer Instruite snntil attrnate prin
qea imbraca, dintenn singurn bucatti en col- trngetori (eurelele de sari) de talpit care a-
tnrile d'inapol, presentiind unghinri de40 m.m. menduon *tile vonil fi gnurite pentrn acestii
de culórea fondului tunicel, fiinclt impreginra- sfirsitii.
tA pe margine de nit bandn Ia.& de 80 m.m. de Chmga de phle formatn din duon buntl va
postavil eulórea brandeburgurilorn care in par- fi fixat& in talpe si se va inentnrdma printfu&
tea din barn va fi tniatit in mighiuri ; pe par- cataranin mare in partea, stangt..
tea din afarit ofieeril inferiori vord avea inS Clapeie asemenea de piele fixate in talpe d'a-
Bnitasil de firn de an& pe partea din intrn supra chingel.
mu asemenea suitasii care nrmândil zigzagn- Pungele, (sacoches) de piele si in mnrime de
rile ringhiuriloril se va intruni la fie-care coltil, a contine objeztele de grajdd , avdndil in par-
la care pentru ()Sprit superiori se va mai a- tea d'asupra and, eke unit buzunart i capace,
(Mega la partea din afar& ette nun galond de snntil asqate pa arcade d'inainte find legate
firil de auril latil de 20 m.m., sea-imbraca nu de talpe prin ciochinnri ce se voril petrece prin
va avea ea atributil pe colturile el nimica, si chiotori fixate in partea de d'inainte a talpei,
se va asqa pe sea, fixiindu-se printeun ching& er n. d'asupra se vor fixa de arcad& printenn en-
de cures culórea selet care se va ineStArilma reluse cu eataramii.
In partea stano, impregiurttOrea de aeeeall Bidonult ale.atfi intennii teen de piele, se
piele, de forma eelei de la lea-imbraca trupel, va atarna la itinga inapol de talpit printennfi
Inentarnmanduse in acelasl mild; sea-imbraca belciugil de fiend sucitil.
va mai avea do amendnod *tile el, pe margi- Punga pentru potedve, de piele in märime
sea dejosii in dreptnlii chingelorii, duon bande pentru a contine potcOvele cle reservn en cuiele
de piele culOrca selet in inaltime de 105 m.m. bor., se va ale4atot asemenea in drepta inapol.
ci 14mea de 265 min., coltnrile de sued a a- Toculd earabinei, atarnatiirin duon curele
testoril bande vend fi rotunclite. care se incrucisez& pe pnnga din drdpta.
Geamantanafulii, de postavul edmp dui sea- Pofiluld, este ineltärdmat in duon catireml,
imbracet rondelele von fi impreginrate pe mar- fixate in partea d'inapol a talpelorit
gine de nut galonii de fird, Intimea celui in- Pieptaruld, va trece printeun cheetOre fi-
gustil de la sea-imbracd, avdndil aplicatii in xatt la punga d'inainte, din drOpta printeu&
rondelelor No. regimentnlui in bronzt altt, cheetóre fixat t. pe puncte (bandit ce trace
amide, lungimea geamantanaplui va fi de prin micjloeuld testulni) 1i se va ineM&rnma
430 m.m., iar grosimea lui nalsurat& intro pas- in partea stangn.
poalele rondelord de 180 m.m., aceste paspoale Perina, de piele, in forma unel sell engle-
ord fi de culórea distinctivit a pa-imbracel; zesci, se va fixa inapol printeu& cheetore ea
geamantanaplii se va atala sub obldneuld se- se va petrece in obhincd, Oft d'inainte prin-
lei prin m4locu1il a trel curelnruse de culórea teat curelnse eu cataramn.
veld en eittitramT, acea de midlocti se va pe- Buzundrile perinei, writ fi acute in ciiptn-
trece printeurt gaud, practicat& in obltne, drn, gala perinel in partea stiliagn , astil-felii ea a-
cele duos de la capetelii, prin dud www.dacoromanica.ro
scObe de sepndu-se efectele in ele sit iea en totuld for-
208 LEGIIIIRI
ma pärtilorii de d'Inainte a clapeloril seld en- I galonulni, initiala Domndsca de forma si di-
glezescl. mensiile celei descrise pentru harnasamentull,
Frêu ld, se compnne din duod bucatl, cp- adjutantiloril Domnesci; bandele de piele de pe
strulü gi capetela freultif ; capestrnlil are mat marginea de josh a lea-imbracel vor fi de piele-
frontald si la belciugele din drepta si din stan- de lacil negra, de forma si dimensiile celei de-
ga ale botnitel, se va aterna prin dime strnne mise pentru lea-imbraca ofiperiloril de rosiori,
zabaluta, era capetela avendil ntimai flcile se va as* pe sea incheindu-se in chipulh de-
va fi impreunate Cu cdpestrulii printed: chee- scrisii pentru sea-imbraca ofiperilorii de cava-
tore de piele ce se Mid, pe capestru d'asupra lerie printed: chinga eu impregiuratore de piele,
capului si se incise printeunii nasture de cu.- culdrea e1ei, acoperisele porta-pis tolerelord de
rea ce este fixatil pe ea. postavii culórea fondulnl sea-imbracei, facendh
?ea-imbraca, dinteua singura bung de po- parte din sea-imbrach vorh fi impregiurate d&
stavii, culórea campulul tunicel, fiindh impre- trel semi-cercurl de acelasl galonti, aplicate la
giuratit de ud banda lath de postavii , enló- unit intervalii de 20 m.m. unulii de altult.
rea braudeburgurilorh, care in partea interiera b. Mica kinutd.
va fi taiata in unghiurl partea exteriera va Harnasamentulii de mica tinuta, va fi acelii
avea mid &trod de lana ca acelii de la bran- descrish pentru mare tinuta, en deosebire ca
deburgurile tunicel, grosil de 5 m.m. In patru sea-imbraca de postavii culórea fondulul tuni-
muchl, pe partea interiora unh asemenea gai- cel, va fi de forma celei descrise pentru ofiçaii
tanh, urmanda zigzagurile unghiuriloril, se va de cavalerie 5indii impregiurata de un galond
Interco asemenea la fie-care coltil in cerch in de land (poil de chevre) lath de 40 m.m. culO-
partea drépta si stanga pe marginea de josh rea celei de la sea-imbraca de marea timith ;
a sea-imbracel, in dreptulii uncle vine pielorulil acoperisele portil-pistolerelorii i banda de la
ealaretulul va fi u bead, de piele culerea se- marginea de josh a seainabracel va fi de piele
lel, lath, de 120 m.m. si lungd, de 340 m.m., de lacii 'Agra.
sea-imbraca va avea la partea drepta de d'in- c. Pentru trupd.
ainte in dreptuhl toculul carabinel, ná deschi- &aim, cn accesoriile el, va fi acea descried
cleturd, cu capacil In forma de buzunaril, prin pentru regimentele de cavalerie.
care se va troce verfulii tevel carabinel pentru &a-imbraca, in toemal ca aceea a ofiçeri-
a se angagia in loculii ce este fixatii la sump, lor eu deosebire ea bandele de piele dela mar-
drepta. Chinga d'asupra eu impreginratórea va ginea el vorii fi de blanch negru in dimensiile
trece prin dud cheetorl cusute pe sea-imbraca descrise pentru lea-imbraca trupel cavaleril de
In partea de d'inainte, va trece pe sub oblancil linie si chinga en impregluraterea care fixeza
si se va incdtarama in partea stanga. lea-imbraca pe sea de aceeasl piele i inelta-
&clad, pentrn furagiii de panza greed, se va ramandu-se totil in modul descris pentru trupa
purta sub oblandii d'inapol d'asupra mantalei, cavaleril de linie, érá initialele de la colturile
legate: cu ciochinarile, destinate pentru lega- de d'inapoi voril fi de postavh galbeml Iimoniti
tuld mantalei. aplicate la inaltimea si dimensiile prescrise
'rota cureldria harnasamentulnl va fi de piele pentru ofisert
alba (cnir fauve).
Art. 87. Barnapamentulii ea2dra0lord 0 alas
Art. 86. Harnwmentuld gindarmilor edldri gindarmilord de Basarabia
de Bucuresci i .1a0
a. Pentru oficeri.
a. Peutnc of igeri : Harnasamentulii complectii va fi acelh de-
.211area tinutd. scrisii pentru ofieerli de rosiori, freulii, pepta-
Harnasamentml complect5 de forma, si di- rult, pofiluld si curelele gemantanasulni, va fi
mensiile celni descrisii pentru ofieeril de in- toth de piele alba, ca la rosiorl.
fanterio, cu deosebire ca tOth curelhrimea in ;S'ea imbraca, intoemal ca la rosiori base fon-
locii de a fi de piele négra va fi de piele alba ca dual de culórea tuniceI, era banda de postavh
a trup el. rap casi culórea brandebtugnrilor. §ea-imbraca
§ea-imbraca dinteua singura bucata de po- calarasilorii in mica tinutd intoemal ca a ro-
stavii civitil inchisii, culórea fondulni tunicel, siorilord de mica tinuta.
purtanclu-se d'asupa selel, va fi impregiurata Chinga §i impregiurdtórea, va fi ca la ro-
de unti galonh de land (poil de chevre) rosn, cu- sloe. Geamantanasnlii de acelessl dimensil
lerea reveruluitunicel, lath de 45 m.m, i apli- lima de postavul rosu culórea ca celul a brande-
cath la IA distanta de 20 m.m. de paspoalii de biargnriloril; pe fundulil geamantanaplul se va
postavil 'Top, culdrea reverulnl care o bordezd purta No. regimentulni de brouii anritii, di-
avendil cats patru colturl rotuqite, i pe cele stinetia la sea-imbraca intro ofiserif superiorl si
d'inapol in bronz emit si in anat.i la ml thdl- inferiori va fi ca la rosiori, galenele fiind de aur..
time de 140 m.m. de la marginea www.dacoromanica.ro
interiera a Harnasamentulii trupel este cold actualti.
 MILITARE 909

Art. 88. Harnapmentuld oficerilord sanitari falcare cu patru catardmY din care duog pen-
tru snarl, Ord duog pentru a se fixa de zgla.
a. Harnagamentuld complectii descried pen- Zdbaua, va fi intocmai ca cea eng1ez6sca
tru (April de infanterie cu deosebire cd port- dréptg, fira nici ug, alta flOre, cu strung,.
pistolerele vord fi in forma de cutie dreptg in- Fruntaruld , are latimea de 30 m.m. ca §i
ghiularà, terminate printeund tub de tinichea capetéua , Ora fAlcarele i cele-alte curele en
ornatil cu mu sabotti de alama; fondulii en- ddrlogi 18 m.m., duoi ddrlogi cu ug Oita ,
tel.. de tinichia, tottild este acoperitd cn piele, duog paftale , und bicid cn nodd englezesed ,
eapacitatea portii-pistolerelorg permite de a impletith i duel portii-ddrlogl.
(tontine inteensele nu numaI pistOle ci gi ob- Treqeluyi, (capestruld) este de piele nd-
jectele de prima necesitate pentrn legitura gra, na cApetea ale careia capgtai se desparta
ranilorl. in falcare gi sub barbie, mid fruntard i bot-
Pe tote ornamentele de alama va fi stampatil nitd, la capetaile falcarilord duog mile in col-
atributuri, asemenea celord ce se afi pc na- turi, de alamg, care priimesca duog barete cu
sturil tunicel. zale , clarete gi zabMuta cu duoi dirlogi ad
?ect-imbraca en geamantanaplii, vorii 6 in- cOda de cApastru incataramata de nnii ineld
tocmai ca aeelea ale ofieerilort do infanterie, de alamg care impreunoza prin ug limba de piele
sia deosebire ci pe colturile de d'inapoi nu va sub-bArbia cu sub-fdlcaruld, formdnd baza eg-
A nimicd brodatii. pastrului (botnita) latimea curelelord afarg de
§ea-imbraca ofiçerilorii superiori va fi impre- fruntaruld care este de 15 m.m. intocmai Ca la
giuratg de acelagi galond de auril, ér aceea a mugtucd (capeteua).
ofiçerilord infEriorl de unii galena de land, (poil &aua, este de piele alba (cuir fanve) forms
do chevre) galbend in aceleagi dimensil. englezdscd, bgn4ile oblancului se prelungescd
b. Veterinaril vor avea acelagi harnagament, suntd pueinti rAdicate, indgratuld celui d'in-
cm deosebire ca pe ornamente va fi stampatil apol a se putea bine agep, geamantanaguld;
sa atributil und capd de calt. nu are garniturg, de alamg galbeng pe dunga
ea-irnbraca inspectorulul generald va fi de sa superb:m.1 ea la trupd, cn portii-pistOle, a ca-
aceeagi forma, ineg improgiurata en galOnele rom vgrfurI vorti fi de alaing galbena, ele sunt6
descrise pentru generalii de brigadg, ne avgndti fixate pe und coburil de piele grOsa rogietica,
aimich brodatd pe colturile d'inapoi. Freuld, impreung pe partea d'inainte a gelei prin nA
peptarul i pofiluld asemenea intocmai ca china de piele cusutg pe elfi, gi care se Inca-
acela aid ofieerilord de infanterie, insg in locil targméza pe sub pdatecile caluuul acoperiguld
de a fi piele de blancii nOgrg, va fi de piele de portd-pistOlelord este de piele négrg grOsd de
lacd négrg. lull, en nasturi de alam i chiotori, earl ser-
vg spre a se fixa.
Art. 89. Harnasanzentuld ofigerilord corpului Pofiluld este do piele nava cu iii singura
intendenyi 0 a celord de administraye limba pentru fixat de gea, Ora cureaua de care se
incatariimézi cdrnaturd, este despicath in dna.
a. Corpuld intendentel. 45'ea-imbraea, pentru mare tinutg cm culdrea
Harnagamentuld analogii celni descris pen- fondului tunicei dinteul singurgbucatg, cu col-
tru trupele pedestre cu colorile distinctive ale tnrile rotunde purtandu-se pe sub gea , Dupre-
sorpului intendentei, gra colturile gea-imbracei giuratA pentrn ofiçeril interiorl de null galena
simple asemenea gi pe acoperigele pistolerelord de lama rogie (poil de chèvre) culórea lampasu-
si pe fundurile geamantanagelord nu va fi bro- lul pantalonulul, latd de 38 m.m. 1i aplicatit
data nimicii. la na distantA de 10 m.m. de marginea gea-
b. Pentru ofiverii de administraye. imbracei, care va fi paspoalatA en postav rep,
Harnagamentuld analogd celui a corpuld culOrea lampasului. La fie-care coltd de d'in-
intendentel. apol va fi aplicatd la ul inaltime de 50 m.m.
de la galond in sued ma bombi inflagrata de
brozd anritd, in mArime de 130 m.m. care pen-
Art. 90. Harnalamentuld pentru artilerie tru ofiçeril de la regimentil va avert aplicatd
stampa sub flacarg pe bOmba No. regimentu-
a. Pentru ofiveri. lui respectiv de bronz argintitii, era pentru o-
Harm ynutd. fiePril din stat-majoruld artileriel nrmal bomb&
Frguld , este de piele négrl compus din dnog inflacarata fara nici mid numgrii.
partY principale separate, adica : capetdua gi Pentru oflpriI superiori galonuld de land,
tren4ea. rogie ce impresOra gea-imbraca va fi litre duog
Cdpeyua, este coronatA de ug strand' gal- galOne de WI de aurd late de Cate 8 m.m. fie-
bend' de alamg, uul pafta, duo urechi cu na- care gi aplicate pe partea inferierg i exteriorl
stud, undLfruntarii cu duog flori, und sub-gdt- a galonnluI de Fang la ug distantd. de 4 m.m.
legit' en dna cutarami i duog gAite, duog Acoperigele portil-pistolerelord pentru mare
www.dacoromanica.ro
210 LEGIIIIRI
tinuti vorti fi do acelagi postavii es, gi gea-im-
I Gémantanaqulti, este ea alit ofigeriloth, thee
brace, de forma gi dimensule presense pentru puginU mai mare, Mra galon5 pe rondele, gra-
acelea ale adjutantilord Donnescl, ornate ea nate de postavii rogu.
galónele gea-imbracei artileril. Pdrtile frdulni, a sole, gea-imbrace i gi-
&a-imbraca,pentru mica tinutd seri de cam- mantanalchi, suntii denumite in nomencla-
panie va Ii pentru toti ofigerii de culórea fon- ture regulamentnlii scólei conductorulni.
dului tunicel, dimensiile gi ornamentele intoc- Hamnrile cu peptarii suntii prescrise in re-
mai ea acelea descrise pentru gea-imbraca de gnlamentul scold conductornluT,nomenclaturd.
mica tiring, a adjutantilorii Domnescl, acope- In marguri sth manevre se vorii pine petit-
rigele port-pistolerelor de piele négrA culustru. rile induoite in optil, atatii pe gea gi sub gea,
Geamantanagulii este de postavii ea alO ea- precnm i pe lfiturail sub ham.
imbracel, in lungime 450 m m., Ord, diametru
120 m.m., mdsurat tote paspoalul rondeleloril, Art. 91. Harnapmentula tesiului
acestil paspoalii este de postavil rogu, rondelele
voril fi impregiurate de unil galonii de land a. Pentru ofigeri,harnagamentnlii vafi ana-
rogie, desemnulii celuI de la gea-imbracd, latii logO celui descried pentru cail ofigeriloth de
de 20 m.m. bihnmiloculil rondeleior u bombd artilerie.
inflOca'ratd de fith in reliefU de 41 m.m. foal- &a-imbraca, confectionatd ea pentru arti-
time. lerie, este de postavil eafeniii en paspoalU de
b. Harnapment'a pentru tote ddele. postavO rep, avandii galonulil de firil altai si
In tete 4ilele géua se pertd eu ud mica gea- nici ud cusaturd in coltulii gea-imbracely ga-
imbrue' de plaid albd pima sub gea, fled gO- lonnlii de land ce impresOrd gea-imbraed va fi
mantanab, cobur, pofil gi gea imbracd mare. ca la artilerie.
c. Pentru trupd. b. Pen tru call trupei inhdm eV, harnagamen-
Freula, este intocmaica al ofigeriloth. stru- tulii va fi dripd cum se aft& descris pentru cail
na de reserve' va fi de fer alb en ramuri drepte. artileriel, totu asemenea gi harnagamentnlii
&ua, va fi intocmal ea a ofigeriloth, oblan- cailoril de tea va fi ea aili cailoril de gea SI, ar-
culd de d'inapol are garniturd de alaml pe tileriel.
dunga sa superierd, pe port-pistol este uni: Sia-imbraca confectionath ea aceea pentru
sacogO i pe partea drepte i stingd a gelei artilerie de postavti eafeniii paspoalath cu po-
mai are dond pungi pentru potcOvele de schimb. stavil rogn, avendU la 5 m.m. depute de pa-
Port-pistOlele, vorii ave a eapace de piele, ca- spoalii null galonii lath 4 m.m. de lend rooe.
litatea p culórea coburului. In colturile gea-imbracel nici ne distinctiune.
&a imbraca, este ca a ofigerilorii, granata Ale:muffle intregulul harnagamentil vori fi
insd va Ii de postavii rogu. de metabl albil.

ERATA
Bluza edldragiloth, dorobantiloth gi a militianiloth, precum gi Tunica acestora va fi in-
tocmal cum se prescrie in acéste brogurd, find fArd tivOla de la pole.

REGULAMENTU
ASUPRA TRANSPORTULIil MATERIALULUI SI PERSONALULDI MILITARU PE
DRUMULD DE FERIJ

(Decreta No. .1466 din 21 Augusta 1873)

.Disposifiuni generale culcare, cad s'arU expedui din doposite eel

ma gazii,
Art. 1. Serviciulii transportulni materialn- 3. Materialulil dependinte de serviciulii ge-
lul e a personalulni militath se compune din : niului, artileriel si echipagele militare.
1. Bagagele i efectele de echipamenth, sub 4. Objectele dependinte de servicinld subsi-
orl-ce categorie, cari insogesce trupele. stentelord gi in generelii totii materialuld de
2. Medicamentele gi efectele de spitalii, e- resbelt.
www.dacoromanica.ro
fecte de imbrIcaminte, de harnagamentil gi de 5. Transportulii ofi9erilort1 i asimilati, a
 MILITARE 211

gradelor inferiOre gi amploiatil militari, d'im- forta numericg a corpulul gi grentatea aproxi-
proud, cu caii vi bagagels lord necesare. mativg, a bagagelort, amintindii, de va fi Ca-
sulti, ordinul in baza cgruia se va executa; Or
CAPITOLULt cu pu9ind inaintea plecgrel, merge de se asi-
gurg singar despre executinnea cererel fgentä.
Executarea seryieinluI Art. 8. In (pia plecgrei, comandantulii de-
talamentului ce plecg, presintlindu-se la garg,
Art. 2. Orl-ce transport se executg in timp chi gefului de static unicatuld gi duplicatuli
de pace nnmai in urma unni ordind aid Mini- din folio de drumd; acOsta din nrmg se certi-
sterulni, érd in timpii de resbel sed turburare 11 de geful etatiel qi se inapoOzg comandan-
se executg gi dupg ordinuld comandantulul in- tulni spre alt pgstra Ong la terminarea mar-
sgrcinatil cu directia generald a operatinniloril s/fie/.
militare, in limitele regulamentului de fa9g. Art. 9. Comandantuhl detagamentului va cla
Este destnlii ca in fOia de drumii sg, fie notat adjutorulii putincios pentra incgrcarea gi des-
No. ordinnloi. cgrearea bagagelord gi a materialelor de trans-
Art. 3. Comandantuld corpulni, indatg," clupg, portg, i ugdatti, inegrcarea fgeutg, admini-
priimirea ordinului de mared, ia mgsnrile ne- stratia drumulul de fend rgmâne responsabilg
cesare pentru pregitirea Omani lord i pache- a preda la destinatie materialul in starea pri-
tarea materialuhtl ce are a nrma margulti. mitt, ca pentrn ori-ce particularg, afarg nu-
Face cnnoscutii gefulni intendentei (ddcg, se mai cAndti perderea sOg stricdcinnea ard fi pro-
afig, in garnisóna de uncle plécg) spre a con- venitil din causa ambalagiulul seg altorg mm-
stata No. Omani lord, alii cailorg, ald gsnri- preginrri independente de mipicele admini-
lord i materialulg ce are a se transporta. stratiel drumului.
Art. 4. Constatarea acésta trebue a se face Art. 10. Dap& ajungerea la destinatie, co-
de cgtre ofn1d intendentel in ajunttlii plecg- mandantulg cletagamentului priimesce baga-
rei de diminétli, i resnitatn1 va forma ug foe gele, call, tritsurile, etc. etc., gi d'a eefulul sta-
-de drnmii (modelg No. 1), in triplg xpedi e, tiel daplicatuld foci de drumil, dupg, ce l'a
din earl una se va da gefului de static a dru- certificatii pentru execntarea transportulni.
mulni de fend inaintea plecgrei, alta se va da ln certificare se va.cuprinde gi No. locnrilorg
la cea din urmg, statie pentrn a justifica ter- de clasa I, II §i III ce a fost ocupate de trupg
minarea margulni, gi apoi ambele aceste fol de la cutare Ong' la cntare garg.
vord fi alAturate la cererea ce va face admini- Art. 11.1:Meg suntd perderi séd stricgcinni,
stratia drumulni de ford pentru a i se plati, ele se constatg prin procesd-verbald ficutu in
conformil legel comptabilitgtel Statului ; a presenta gefrilni detalamentulul gi a gefului
treia Me de drnmd va rdniamea corpulta. de static a loculni de destinatie.
Aceste dispositinni trebneseti pgzite ori de Décg, acolo existg serviciuld de intendentg,
eite ori inteung trajectii se trece dupg liniile se va anuncia spre a delega mid asistentil.
Statulni pe acele ale companiilorg, ski dupg Procesulii-verbalg ficutil en acOstg ocasiune
ale unel companil pe acelei-alte gi vice-versa. va argta naturalipsei sOg stricg,cinnei, onanti-
Art. 5. Tote bagagele recunoscnte de in- tatea i causa din care a provenitil. U expe-
tendentg, a se transporta se voril pacheta prin ditie originalg a procesului va rgnidnea gefu-
ingrijirea Consiliului de administratie a cor- 1;11 statiel, una se va inainta Ministerului de
pulul (din fondurile masel generale) in modal cgtre corpil prin calca erarchicg gi a treia ex-
celii mai solidd i care aril garanta conserva- peditie se va opri la corpii pentrn a justifica
rea intactg Ong la destinatie. Pachetele vorii lipsa [Aug la definitiva aprobare.
fi nnmerotate de la unulti pdng la celd din ur- Art. 12. Cindil se va intdmpla ca in cursul
mg, gi pentru fie-care pachetil se va nota nu- margului sg se dea ung ordin ca sg se despartg,
mruli pachetelal pe ng chartie, pentru a ng, parte din corpil pentrn altg destinatie, a-
Beryl audit &art intdmpla eg, se gtérgg, celd tunci gefald garel nude se execute', ordinulti,
chip pachetii. va nota pe duplicatuld i triplicatuld fOel de
Art. 6. Dnpg terminarea pachetagiului, ba- drumii numgruld ómenilonii, aid cailoril gi ma-
gagele se word transporta la garg pe comptul terialuld ce se desparte, c i fóia va rgmanea la
administratiel resbelulni, celd pu9ing cu 2 ore gefulti corpului One' la terminarea margului.
mai nainte de a pleca trnpa; acolo se vor can- Art. 13. Partea care se va detaga de deta-
tgri in presenta delegatului intendentei ei a gammtulii principalg va priimi, la casg de marg
ofi9ernlui de imbrgcgminte a corpului; greuta- in altg directie foile de drnmii necesare de la
tea se va nota in foile de drumft dupg mode- intendenta localg, ca i ciudd arg pleca din a-
luld citatti. celg lee&
Art. 7. Comandantuld corpului, cel yawing Art. 14. In generalti, cOndii se va ad de la
en 24 ore inaintea plecgrel trupel, face cuno- inceputd cg, ug parte din emu séd materialii
scutil inscrisg gefulni statiel dewww.dacoromanica.ro
ora plechrei, are a urma ug, directie separatg, inainte de a
212 LBGIVIEI
sosi la destinatie corpulti principalii, atuncl se static, gi va cere coneursulti intendentel, de va
Torii face fal de drumil separate pe numele de- avea trebnintde
tagamentului chiard de la plecare.
Art. 15. Se nrinezd, totil acdstil regnl cand
se pune in mard und detagamentil add candil CAPITOLULU 11
se fac expeditil de materiale din oil- ce depourl
add magazil, stabilimente d'artilerie, spite- Dispositif prisitóre la materil
le etc., drd, in cele-alte easurl printennil insdr- apring6t6re
einatil aid pdrii expeditóre care va asista la
eantdritii i apol va piece impreund, eu mate- Art. 23. Este opritd a se admite prafd de
rialuld a 'lit preda la destinatie. pea de resbeld, de mine add de vdnatóre in
Art. 16. Cele prevdclute la art. 161 din re- trenurile de pasageri add in trenurile mixte.
gulamentulti agaziiiord gi depourilord pen- Acestil materialt nu pate fi transportath de
tru forma proceselord de expeditie, se mantin eatii in trennrile de marfd, earl n'aril contine
intocmai, fiindil relative la operatiile din re- aid und vagond de pasagerl.
gistrele magaziilord. Pentru acesta inadreina- Art. 24. Prafuld de resbeld va trebui s& se
turd en transported se va numi conductore predea drumului de fend in butde induoite.
aga, cum trebue s figurezepe procesele de ex- Prafulti de mine séd de resbeld va Ii pusil In-
peditie (art.125 din regulamentul deponrilor). Vend seed de lianz . add in cartuge de chartie
Art. 17. Cana' ofieeriI add asimilatil ace- gi in blade add Ii de lemnd.
store aldtoresed in interesuld serviciului Mx& Munitiile confectionate vorti fi inchise in
Crape ad dreptuld la transportil in comptuld 141 add butde, (WO, feluld lord gi conformil
Statnlui atatil ei precum gi fereeile legitime modelulul obicinnitd pentru transportuld ace-
gi copal lord, bagagele,cail i servitoril regle- stui prafd.
mentari, adicd ofieeril inferiori de infanterie Art. 25. Butdele add 1di1e cu prafti se vord
cate unuld, eel ellIri gi ofi9eril superiori cat() incdrca pe vagOne acoperite gi inchise cu e-
dual, era: oficerii generali cate patru, intoc- bb:me acute din plinil, aveudd resortnri de
mai ca gi candti and edldtori cu trnpa; pentru ciocnire i iutramate add prinse de chrlige.
care intendenta liberézd, foie, sued ,issd. Art. 26. Candd mad vagond sepia la trans-
Art. 18. Gradele inferiOre de orl-ce arm& portd de prafil, pardoséla sea trebue sa fie a-
in armata permanentd, reservd, cdidrael, mi- coperit& en rid 'Ana, impermeabild, spre a nu
BO, (acdsta din urnad in easuri de concentrdrT) se resipi pe drumd.
ci derobanti, candd se eliberezd din servicid. Art. 27. Se va evita pe cat se pOte a se in-
candil mergd in concediii de convalescent& sal drea cu prafd vaganele armate en Irene, In
se tutored, ad dreptd la tarifele acordate ea casuld contrarid este en totuld opritil a se In-
pentrn cei de sub stégurl. trebuinta frenele; gi osebitd de acdsta, supra-
Art. 19. Bagagcle la earl ad dreptil ofieeril face ferdrielord, axurilord add parghitlord de
do orl-ce gradti atatd in marluld cu trupa cat transmisiune a migcdrilorti earl vord fi apa-
si candd caldtorescil fdrit trupl lii interesd de route in vagane vord fi cn ingrijire invelite cu
servicid vord fi, in multi de strtimutare, celd stoili add acoperite cu nanuchiurl de lemnii.
multit in greutritile urnadtóre : Art. 28. Inedrearea unnl vagond de prafd,
a. Ofieerii inf. neinsur. la ug. gr. de 200 chil. coprinclendu-ae gi butóele, este limitatd la
b. x. 2. insurati s s s 400 * 5000 chilograme; greutatea brutd annul trans-
c. 2. super. neinsnr. e 0 0 400 . portal nu va trece peste inedreatuld a 10 va-
cl. * insurati s s 800 P gone, adied 50,000 chilograme; en tote ace-
e. ) gener. nensur. * * 800 . stea se va putea abate de la east& dispositie
f. 2 inanratT s s * 1500 . in, mad de intempldr1 extraordinare, dupd a-
érit in mad de caldtorii vremelnice ale servi- preciarea administratiel de resbelii, gi care va
einlui, inimal la una patra parte dintre ecestea. face objectnlii tine decisiuni speciald, conve-
Art.20. Candd militaril caldtoresed isolatd, nit& intro Ministeruld de resbeld gi ald mend-
fdia de drum se va subscri ei de cdttre coman- rilord publics.
'Untold de cored add de Weld serviciulul din Art. 29. Vagdnele inedraate eu prafil se a-
care feed parte, mal 'nainte de a se viza de ee- gdp, la extremitatea trenuld, opus& locomo-
falai intendente. tive, gi vord trebui al fie totd-cld-nna prece-
Art. 21. In localitalile uncle nu suntil ofi- date en urmate de tre vagdne neincdreate en
ceri do intendentd, eT aunt inlocniti prin pro- pref.(' seri munitie de resbelil. In manevrele
ne-VI add subprefectd. din gare pentru compositia add decompositia
Art. 22. Pentru mancarea Omenilord ei a trenurilorti, vagdnele incarcate en prafti nu se
cailorit, comandantuld detagamentulni este o- vorti manevra cu machini locomotive.
bligatti a prevedea necesitatea ce va avea in Art. 30. Orl-ce transport de prafd add mn-
eursuld mersnlel gi chiard dupdwww.dacoromanica.ro
ajnngerea la nitii de resbeld nu pdte fi mal mic de 400 chi-
 MILITARB 215

lograme grentate brut5, i trebue s5 fie es- Art. 37. Trupele i amploiatil garel prii-
cortatti totii-d6-una de trupà. mescd ordine numal de la superiorii lorii re-
La locul5 pledrel escorta se va cere tett- spectivi; acolo time' uncle serviciulti ambelor5
de-una de agentulti inseircinat cn expeditia. parti s'ard combina, superioril se vorti intelege
Comandantul5 c515ragilorti carnia 8e adreséza intro deneii.
cererea transmite de urgenta, comandantilorii Art. 38. Transporturile mai marl 9i in timp
de eM5,rael din oralulti uncle escorta trebue de resbelii se vorti regula prin diferite instrue-
schimbat5 unti avist coprindandil cliva ei ora tiuni date de Ministeruhl de re sbelil ei lucrAri
sosirei trenului. Escorts este tottide-una pnblice.
compusa din duoi calgrael set" duel soldati de Art. 39. Pentru transperte midi se vord ob-
linie, din earl' nnula va trebui sit fie caporal5 serva urmatorele prescriptiuni :
séii brigadiert. §efil statiilord snntil incunosciintati cat se
Art. 31. Companiile previnti pe comisaril pine mai din vreme de catregeneralulti coman-
garelorti de plecare i sosire, precum i pa ori dantti se5 generalnl5 de divisie oribrigadS seu
ce statie nude arui avea led vre-uA schimbare chiar de eAtre comandantn1 trupelor de trans-
de vageone, ea s5, Bela& priveghia mhnuirea portat5, despre forea numerica (ofieeri, tru-
ineArc5,rei. pa, cal ei trAsuri), conformil dispositiunilorti
Art. 32. Escorta ha paza prafului Ode en prevedute la art. 7.
conductorn15 trenulut; este en des5v6reire o- Art. 40. In privinta intrebuintArei telegra-
pritfl escortel precum i agentilorti trenului a felorii calei ferate, acesta se reguleza conform
se urea in timpul mersului pe vagenele blear- legei de concesiune.
eate en praf5. Art. 41. Reclamatinnile in privinta men-
Art. 33. Pe timpnl eederei timporale a pra- tArei serviciulul se facS prin calea obicinuita,
fulni in gare, escorta nu le va perde nici nA- erarchicA.
data din vcdere, nici se va dep5,rta de densele.
Art. 34. Companiile suntii insclintate cu CAPILOLULU IV
24 ore inainte despre transportul prafului set
inunitiei de resbel5 ce are a efeetna. Ele vorti IIIi.cpocele de transportii
inennosciinta in celii mai scurtii timpti pe Mi-
nisterulti de resbelii despre orele plearei. Art. 42. Pentrn transportulti trnpelorti se
Predfirile la gare se facti dupe', aceste a- reguléza cele urintitóre :
visuri. 1. Pentruoficeri se Tani compartimente cla-
Cann prafalii trebue sA fie expeduit cu un sa I-id ei a 11-a.
trenti de nepte, eV' trebue adush la garti celti 2. Pentru trupd, tritsuri class 1II-a i, uncle
pueinti en dime ore inainte de apusulfi serelui acestea lipsescii, vagene de marfa acoperite
01 ineAreat pe vagime inainte de a se intuneca. arangiate en bancile necesare, ast-felt ea toti
Art. 35. Fie-care transportii trebne expe- emenil s5, perta ledea.
diatti din garà in gar5 pea Ia destinatia sea 3. Pentra Cal :
prin trennrile cele mal apropiate susceptibile a. Vageme acoperite de rolifuri;
de asemenea inciireare. Candii prin trecerea de b. Vag6ue de vite;
la na linie la alta va necesita uii sehimbare de c. Vag6ne deschise de marfurl en in arginele
vagon5, acest5, opera:tie nu se va face in ulti- inaltate.
ma gara a liniel 1-it de catil cand5 gara din 4. Pentru piese, materiald de artilerie i
capulS liniel a 2-a este in stare a priimi ei ex- trdsuri, de tot feluld vag6ne de marfuri des-
podia incArearea. chise i platforme.
AcestA expeditie se face imediatii in trenn- Art. 43. Vagenele ei compartimentele cla-
rile sosite ce15 pueinti en duoS ore inainte de selorii I, II ei III remand nesehimbate in di-
apusuld serelni; pentru trennrile sosite mai stributinnea interióra.
tarclid, se lag pe a dona-A neputendn-se face Art. 44. In trAsurile de marfuri destinate
sehimbarea din vag6ne de cat pe timpul (IRO. la transportarea trupel se ae6da banci de scan-
duri date la randea, carera, deci nu suntil a-
CAPITOLULU III gegate la ptirete, li se vor face redemittori pu-
ein5 inelinate, (fig. 1, 2, 3 ei 4) req.emAtórele
Regull generale trebue sa fie astil-felti ale4ate ca ea se pots
mate en inlesnire. Deca b5ncile suntti alqate
Art. 30. In timpti de pace, serviciulti trans- de a eurmezieulti liniel ferate, marginea infe-
porturilorti militare pe c5,ile ferate se consi- rierit a reclemStOrel trebue sS fie astii-fel5 de-
der ca unulti i acela91 atatil de catre trupit, pArtat5, in CMS sa tag, locti ranita cu gamela
catil ei de direetia Callon. ferate ; acestea se legat5, sS incapl intro denim i banca i mita-
ajuta unele pe altele, fie-care in cerculti atri- fail ea intrarea ei eeirea din vageine precumti
butinnilord lorfi. www.dacoromanica.ro
01 aee4area ranitelorS si se fad, en inlesnire.
214 L E GI EMI

Art. 45. La ngile vagOnelore d.e nalrfnri se intro in vagOne acoperite, acegtia se vor trans-
vore pnne drugi d'a cnrmedignlii i ele yore porta in vagOne descoperite.
remânea deschise in timpnle trajeulul, deca Art. 53. Vagónele de vite see merfuri, des -
temperatura permite, spre a pntea avea trupa coperite, pe earl se imbarce cail , trebue se
sere gi laming. alba marginele ineltate pOnd la 1,57 metri;
Art. 46. Ut cnantitate Ore-care de vagOne este bine intelese ca ugile trebne se ailid a-
de mdrfuri acoperite see furgóae ale cdror nu- ceeagi ineltime.
mere este fixate la una sutd voril avea ferestre Art. 51. La agedarea cailore in lungul va-
midi see persiene, cari se inlesnéscil ventila- gOneloril (fig. 5) inchise, se tonne transversale
tiunea. drugi la 0,94 metri de asupra podelei, rezema-
Aceste vagOne, in case de insuficiente de te in cdrlige puse in mode de a se pntea suite
tee:Burl de celetori, yore fi mai cu preferinte lesne gi de earl se lege cail.
intrebuintate, in cite va fi posibihi, pentru Art. 55. In vagónele uncle se yore aieda
transportuld trupelorti, de cite cele-alte va- cail in curmezige, se yore pnne bariere ce se
gone de mitrfuri, ce nn se yore intrebninta de vore fixa la ambele laturi ale vagonnlui, spre
cite la extremitate, in case de transportnr1 a opri call de a se intórce.
insemnate. Pentru transporturile ordinare de cal ce se
Art. 47. La statinnile de imbarcare, precnm va putea efrctua in vagOne acoperite, se va
gi la statinnile intermediare se yord face de instala trite unil numere Ore-care de vagône, ce
&Are administratiunea calel ferate mal multe se pOte fixa la una mite, ca pentru transportul
rampe mobile cn parapete (scerl) pentru a fa- de trnpe, persiene destinate a inlesni ventilatia.
cilita imbarcarea i debarcarea trupelore. Art. 56. Deed in vagOnele acoperite cail
Art. 48. Tote vagónele destinate pentrn stall de acurmezigiulti liniel, spre a se evita e-
transportarea trupelore vorti avea In trajeulil girea lore, ngile trebue nu numal inchise en
de nOpte lamp() aprinse incuindu-se bine. Lu- drugi, dere gi on seindurl pea la tie ineltime
minatule se face in comptule administratiel Ore-care.
drumnlui de fere. Pentru trajeurile de nOpte, vagOnele de cal
Art. 49. Pe timpil gerose, dupe cererea ofi- acoperite se luminéze, cu lampe in socotela ad-
lerului comandante aitt detagamentului se pot ministratiei drumului de fere.
ascerne pae pe jos(' Iii vagóne, earl se yore da Art. 57. Pentru trajeurile ltingT trebne ad
de ciitre intendente. In acestil casti,fumatule se dea pentru fie-care duel see trel Omeni ce
este opritil. se afid, la cal Beaune simple; in vagOnele des-
Art. 50. Podéla la tote tresurele destinate chise, Beaune de atarnate, aceste din urnal
pentrn transportarea cailoril, trebue ad alba: sunt construite din seindnri (grosime de 26 mi-
nd grosime de patru centimetre ; la case de a limetri, lungT de 57 c.m. gi late de 39 c.m.)
nu avea actistd grosime, se va Intdri en scan- earl sunte &rite la cele patru capete gi atir-
duff, begindn-se hese de semi ca en arangia- nate cu patru friughil de beleingele de align,
rea acésta semi perde inaltimea cernte pentrn astil-fele ea sd fie depertate de la podéld de
vagónele acoperite. 47 c m. La begarea cailore in vagOne, aceste
Art. 51. VagOnele de mdrfuri acoperite a- scaune se atirne in afard see se rildicd pe a-
vendii inaltimea cern* smite cele mai bnne coperigil prin ngi.
pentrn transportarea cailorii, del in acestea Art. 58. Pentrn addpatule cailoril, se pre-
cail smite mai mine' expngT la intemperil de getesce mal d'inainte, la statiile destinate,
cite in cele deschise, Q i mai ad ince avanta- mai multe geleti.
giuld de a Be pntea hrdni cail in timpulti mar- Art. 59. VagOnele deschise de merf art earl
gulni, ceea ce, in cele din urine, nu se pOte face, serve la transportarea pieselorti de artilerie gi
din causd di scinteele Ideate din locomotive a tresurilorii, trebue ad fie araugiate ast-fele
potti aprinde furaginle. ca incircarea i doseercarea se so face en in-
Ele se intrebuintezd cn preferinte la trans- lesnire.
portarea cavaleriel, del* spatinle dintre ugi Art. 60. Lungimea platformelord acestoril
presintd destulti loc spre agedarea gelelord, vagOne dupe, numerulti osielore (2,3 gi 4), este
gi aste-felii se evitd de a mai lua trAsuri deo- de la 4 pine la 5 metri; grosimea podelel nu tre-
sebite pentru harnagamente. bue se, fie mai subtire de 5 c.m., gi la case de
Art. 52. Ineltimea minime a vagOnelorti in trebninte mite se fie interitd.
punctele cele maijosii gi in ngi se cere a fi pen- Art. 61. Pentru fixarea pieselorti gi a till-
tru cail mal midi (cavaleria ugOrd) ingelati surilorti pe platforme se pote intrebninta gi
1,78 metri, neingelati 1,70 metri; pentru caiT fringhiile de furagie.
marl (cavaleria grea, artileria) ingelati set in- Art. 62. Lergimea loculul necesare pentrn
ladmati, 1,88 metri, neingelatl 1,80 metri. lederea until omd pe banal, este de 55 c m., pi
Cincle se vore afla cal de ud milrime excep- pe acesta se calculezd numerule Omenilorti co
-tionale, sell aste-fele de cal carlwww.dacoromanica.ro
n'ard vrea ad trebne ad cnprinde unti vagonti.
 MILITARE 215-

Art. 63. In vagOnele in cart se transporta S. Pe tie, lungime de 4,38 m. nil tresura de
call, pentru fie-care 2-3 cal remane cilte provisiune.
mail omit c. Pe ua lungime de 7 m.,und hachid fixer-
Art. 64. In vagOnele desehise, caii se punil catU aId colOnei de pontenierl.
de a curmeziginlii liniel. (Desemnele aleturate areta de la fig. 6-14
Art. 65. Inter:nil vagonii latd de 2,43 in., moduld ageprel tresurilort).
se calculéza pentru mail calii ingelatii sail cu Art. 96. Administratia drinntile de feril
hamuld pe eld. 0,81 c.m., are, pentru und cald este detére a inscrie pe fie-care vagonat numa-
neingelatii largimea de 0,71 c.m. Candii vagó- rnhi Omenilor gi aId cailoril ce pito sa contina,
nele ad lArgime mai mice, call se punu pie- dupe, normele stataite mai susil.
ziga.
In vagOnele acoperite call trebue agqati mai
raril, deed', cAldurile suntil mart
Da se punil ca la fig. 5, in hinguld liniel, CAPITOLULII V
uncle lungimea trasurilor este de 5,33-6,27 in.,
atunel vinU ale trel cal, unulii hogS altult, PregS Urea pentru Iacdrcarea trans-
pe ambele parti ale ugilort.
Art. 66. Pachetaginlil harnagamentului porturilorii
atelagiului se fad, dace ele nu rernanii pe cal,
In spatiulU gold duatre ugile vagdnelerti aco- Art. 70. Incarcarea cailoril in vagOne se fa-
petite. ce dupi cumil inearcarea are se, se efectueze,
Art. 67. Harnagamentulii i atelagiuld cai- prin laturile mici sa marl ale vag6nelord cu
lend ce se inearca in vagOne descoperite se pu- rampe dupe peren sed din magazia cu medal.
ne in aeest casii in furgOnele de bagage ce fie- Art. 71. Rampele potil fi fire sal mobile.
care trenil trebue sa ailad, séS. intr'und vagonil Pentru imprennarea rampelord cu vagdnele,
anume destinatil. trebue se se agede atatea punti eate trAsuri
Nu se pund mai mult de 5-6 gele una pe- snail de incArcatil.
ste alta ; ele necesite und spatit de 0,94 c.m. Art. 72. Furgonele, piesele §1 raclieurile se
lungime gi 0.78 c.m. lt(ime. incarca cu rampe mai en inlesnire prin la-
Art. 68. Agedarea pieselorii gimaterialului turi IMO.
de artilerie se va face precum urméza : Art. 73. Theca pertile laturilord mici se pot
scOte, atunci se potu impreuna mai mune 'm-
emo la unii lint, gi se incarea in nurndrU ore-
Materialulit de artilorie care de tresurT do u5.-data i pe d'inapoi.
Art. 74. La tra'surile de persOne, in fie-care
a Intennil vagonil deschisd de ul lungime transportil militarU se ageze table en numerul
de 3,92-4,38 m. se pun() ue piese complecta persOnelord ce contimi, indata ce vagOnele a
sell und ehesonU complectil (fig. 6 gi 7). fostil incereate. Aceste table administratia
b. Pe la hingime de 4.70 m., dnoe ariere- drumului de fk.rti trebue ea le ang pregatite
trene gi un avan-tren séd un arier-tren gi due mai din vreme.
avan-trene (fig. 8). Art.75. A-angiarea vaemelor5 unni trend
c. Pe ua lungime de 5,02-5,96 in., ue pie- specialii, lecalitat-a statiuni1 de imbareare,
sS complecta cu tinS avand-trenil sdd arierii numeruld necesara gi impartirea vagórieloril on
(fig. 9). pedice suntil de atributiunile directiunei calei
d. Pe nä lungime de 6,27-7 in., duce che- ferate.
sOne complecte (fig. 10). Art. 76. Vagdnele unul trenS specialii se a-
e. Pe ua lungimo de 6.58 m., eelS puginil rangiazg astd-feld :
due piese complecte séd done chcsdne corn- In urma locomotivel i tenderului vind :
plecte i un'd arier-trenU de chesona de reser- 1. Una finger: de bagage, instrumente, etc.
ve, (fig. 11 gi 12). 2. VagOnele de Tersdne pentru ofigeri gi
In generald se agaza materialulii astil-feld, trupa.
érd candil platformele ard fi mai marl se potU 3. VagOnele pentru goi gi harnagament (dad
pune i trel chesOne complecte. suntil).
4. Vagimele pentru eat
5. Triisurile de munitie séd piese.
Trdsurile trenului artileriei pi a eelui de 6. Patru vagOne neincercate cu manitie
echipagid etc. Art. 77. Dace suntU a se imbarca duee fe-
luri de trupa, atunei trebue a se ingagia tre-
a. Pe IA. lungime de 3,76 m. se pund duoS nuld astd-felti, ca fie-care parte detrupa sS re'-
furgOne séd na tresura do reserve gi uS trAsu- maug unite, in asemenea casil nu este strictil
www.dacoromanica.ro
re de a transporta bagagiulti oficerescii. necesariil a se pune und vagon de bagage pen-
216 LEGimac
tru fie-care parte de timid; nundrulii de va- i trupelord, cailor5 gi a tra'suriled depinde in
gone pentru bagago se va proportiona dud' nnele casuri de la forca numeric& a transpor-
trebuinti. &Gni gi a preparativelord arangeril ; eu bite
acestea se stabilescii in generalii nringtOrele
CAPITOLULU VI regull pentrn sosirea trupelorti la loculd im-
bardrei.
Dispositiuni pentru transportfi Art. SG. Detagamentnlil de infanterie tre-
bue s'a 8osOse5 en ul ori, bagagele lor en 2 ore.
Art. 78. Comandantuld trupel de transpor- cavaleria gi artileria asemenea cu 2 ore, tren
tatii aéü cuartirieruld (se5 ofiçarulii indrei- eu 3 ore inainte de plecarea trenului.
natd din partea celui d'antdiii) se pune mai de Art. 87. Ajungandd la gard, comandantuld
timpurit (in generald en u li inaintea pled- formed, trupa dud localitate can't sepóte mai
rel) in relatie en directoruld exploatArei calei aprOpe de perond Bed de locnlii de imbareare.
ferate sell en gefulgareT, spre a lua eunoseint5, TrAsnrile se depunii aprope i indesite spre
de marimea i constructia vagOnelord, emit rampe arangiandu-se astil-feld dud emit
eandii gi in cite loenri se va face imbarearea all sa' fie imbarcate. lmbarcarea called gi a
caned gi a tedsurilorii, ca potrivittl en acesta trIsurilord se face sub direetia impiegatilor5
sa' fixeze nume'ruld trebninciosd de hicdtorl, garei de mitre trupe comandate pentru acestii
precum i compunerea trenului i impartirea serviciii.
materialului; va ha ennoscintal despre itinera- Art. 88. Cavaleria, artileria, trenuld g.c.I.
ruld mersnlui, dud' care se va putea calcula trupe c5,15r1 descalied,; guarda (vep articolul
timpuld i sosirea truiaelord la statiune, pre- urnagtord) gi lner&toril esti inainte.
cum gi a se intelege asupra statiuniloril Ia earl Infanteria formézd piramide, sacnrile se pun
in interesuld trupelord s'ard putea opri mai josd, guarda sub directia adjutantului igi age-
mitt timpii etc.
Art. 79. Resnitatulii acestor5 prealabile in-
IIpostnrile neeesaril.
Lucdtoril pornescil la loculd nude ad s In-
telegeri, la cari se vor5 ha de basa regulele ereze gi acolo depund armele gi bagagele lord,
stabilite in presenta instructinne, va servi la astd-feld ea dud terminarea luerulni sll pOta
formarea ordinnlui de marl5, ale egrni conti- lesne a le lua, fad a porde timpuld.
neri inscrise voril fi ob1ig5tOre pentrn ambele Art 89. Corvadele de lueratori, destinate
drti. Dud. acesta se va face trupelord unil ea ajntOre impiegatilord cari ad indétorirea.
ordinil de ip de plecare spre a avea eunoseinti a. SI aduel vagOneleinaintea rampelord gi
de ele, amintindd regnlele ce trebue s piistreze dupit indreare sa le dud er5g1 spre a forma
in timpnld mersului. trenulii;
Art. 80. Ca mdsuri pentrn hrana óraenilor b. A imbarea trlsurile;
se stabilescil urndtórele prescriptiuni : c. A ajuta soldatilord de tred la debarcare
Dec& trajeuld tine mai mould de 8 ore, se gi imbareare;
dit maneare cal* sOd null adand care se va d. A imbarea plebe.
odd printed, special& dispositiune Minsite- Art. 90. Lnenitoril de sub litera a gi b aunt
ria15, privitóre atatd la Omeni cad gi la cat ordonati a luta dnp ar5thri1e impiegatilerd
Art. 81. Cumandantulil trupei va ha md- garel.
Burl ca trnpa sa, fie aprovisionld de hrani pen- Art. 91. Thiel vagOnele sOd uti parte din ele
trn tOtA durata transportnlui. trebue a se imbarea inainte de sosirea trnpe-
Art. 82. renuld i paele se transport& nu- lord, atunci li se (15, in acelagi timpd u cur-
mai in tr&snri acoperite. vadd de lucr5tori.
Art. 83. Pentru paele ce send de agternut Art. 92. Comandantuld séd unit' ofieerd otd,-
pe rampe, precum i (Mc& ard trebni altele rid pentrn acesta insoçitd de adjutand treee
pentru agOarea geleloni sal impachetarea lor, in inspectie trenuld otaritil pentrn transpor-
atunci se va da de fie-care cal cate nna oca pae, tare gi observ& in special. preparativelo pen-
suplimentard. tru imbareqrea milord gi a trasnrilorti.
Art. 81. Spre a se evita foculii, in nici na. Art. 93. Pentru fie-care transportd se for-
trdsur a. de transportatil cail deschisl nu se va méd u guardd in modul5 urndtord :
ha pae sell fad, or1nld insd se va ha pentrn Pentru null batalionil duoi subofi9eri, nnii
tOt5 durata trajeulni. trompetil gi 15 Omeni.
Pentru 150 dlareti (un5 escadronii), preenm
pi pentrn ud baterie de artilerie, pontonieri etc.
CAPITOLULII VII nnii subofiçerii, mid trompetii gi 6 Omeni.
Art. 94. Déca se transportéz5 trupe de di-
Imbarearea ferite arme de u5-dat5, atunel fie-care 415 eats
d guard5.
www.dacoromanica.ro
Art. 85. TimpnInecesarid pentru imbarearea Art. 95. Guarda intrii In vagonnlii ce ur-
 MILITARE 217

meze imediat pe cornandant. Ea este desti- Ode totii-dé-una astii-felii ca in spatinlii de

nate a mentine ordinea la plecare, la statiuni mid1oc5 dintre ui s remane locit pentru age-
e' la some. Ea de posturl la arme et la ba- darea ceiloril i ederea grAjdarilorii.
gage. Art. 101. In generalii caii se ageda. d'alun-
Art. 96. Tote vagenele se von"' transporta guld liniel ea capetele spre spatiu1it de rnidloc
incereate, conform"' dispositiuniloni ordinare (fig. 5) cite trel de fie-care parte, pnnerea cai-
de mareil. La transportarea Jeril in genere tre- lorit piezieli se permite numal in acele vagOne,
boo se se observe : unde in spatinlii din midlocil ard pntea Wei-
l. Ca tete vagenele incercate en munitie, pea mai main' de trei cal.
déca acestea nu se potU acoperi eu peturi si- Art. 102. In consideratia bunulni trani alil
glue contra focului, so vor Inletura seen, pae- cailoril in timpul trajeulul i ingrijirilor, pro-
le, finale, precumil ei tote objectele ce se pot cum ei a ineelAril repede ei cu ordine, cea
inhema lesne ei se vor pane in vagene de mar- d'anteiii imbarcare este multi"' mai prefera-
furl acoperite ;
2. Greutatekse va imperti de IA potrive, pe Art. 103. Pentrn transportarea canon'', va-
platforme; genele de nit lungime de 627 m. se yore evita
3. Osiile, retele de reserve etc. numaT atatil pe catil se pOte.
pot5 eli peste capetulii vagonulul, ca la corn- Asemenea tresuri se vorii intrebninta mat
primarea complecte a resorteloni de la cape- en preferinte cavagene de bagage sell la trans-
tulit se nu se pete lovi cu incerca- portare de trupe.
tura vagentilui imediatu. La casii candii ele Art. 101. In vagenele acoperite caii se pot
s'arri atinge, trebue scOse i aeedate in altii imbarca numal din laturl, ached de la perone,
locil. magazie de merfuri sea rampe laterale.
4. ROtele tresurilorii se intepenesce prin Art. 105. In vagOnele deschise cail se voru
pnnere de cipethe de lemnii sett prin legeturd aeeda tot5-de-una in curmez;eulii liniel; ei se
cu franghil, osiile ei rótele de reserve, scOse se vora imbarea sOS prin latnrile cele marl, ca la
lege asemenea. La descarcare, osiile se aeéde, vagenele inchise, sea prin unula din capete nu
la locult lord; rampe, numite rape de capil.
5. In timp de pace, spre a micgora numeral In cold d'anteiii cast', SntSiulit om5 al des-
Omenilor de paze la transportule unei baton!, partiril duce calulii EA, dupe ce a intratil in
precum ei spre a caetiga mai multe vagene vagon5, gi aeOde d'a curmezieulii liniei la
earl se petit pane imediatii dupe locomotive, fanfold vagonulul, alu duoilea calii se educe
tunnrile se pot5 demonta spre a se pune mai ei se WO asemenea in partea opuse ci aga se
multe la nut ; aeede alternativii, pad celii din urme calii al
6. Ofieerulii insercinatU cu imbarearea tre- despertirii intre in vagomi ei se inchide nga,
suriloril inspecteze, dupe, terminare, déca age- iu urma Int
darea este regulamentare gi raporteze ofieeru- La imbarcarea prin laturea mice, anteialu
In! comandantil. oral dupe ce a (lima calulti odd peed la cea-altit
All. 98. Imbarcarea cailor5 la cavalerie se extremitate a va(ronului, aeede, in partea
face mai cu inlesnire pe escuade, ere, la arti- aceea uncle are Bab vine capetele cailor, cel-alti
lerie, trenil etc., pe pereche. cal armed, agedendu-se astii-felil unulii lingii
Dupe, merimea vagenelor5, se vorU imperti anal&
can pe despertiri pentru fie-care vagonii. Art. 106. La transportarea in vagene des-
La imbarearea cailorii, fie-care emu conduce chise este de observatil cd, la linia ferate cn
unii cant, la care nu trebne a se uita séS. al dime randuri de eine, cail sa fie aeedati asta-
redica moltS capulii. felii pe cat5 se pete, ca capetele lor se nu vine
Dem calnlU din capulti unel despertirl aril In partea liniel a duoa. Dect imbarcarea so
refuse, fiindil fricosil seiineascultetorU, atunci face prin laturea mice, atunel acesta este tot-
se trece inainte'l unit altul5 bland5. (16-ape en putinte.
Call inn& cn mal paging dificultate in va- Art. 107. De la lungimea trajenlui 0 de la
gene, cdndit rampele 1i podurile de imbarcare influents, thnpulni depinde (Mee can in vagene
sunt5 alternate curiae ei se afie deja in vagó- deschise trebue transportati ineelati sett nu.
ne pusii fenulti. Art. 108. La distanta mai mica , pend la
Aceste din nrme "'inure se ia numai la va- 6 ore, caii se pot5 transporta ineelati, trebue
gOnele acoperite. atnaci fuse slebite chinga mare, seerile, val-
La fie-care 2-3 cal remane &ate unU omit trapulii gi mantaua se pane d'inferetul piste-
ca grejdarii in vagOnele de cal. leloril ei se fixeze, acolo, pofilulii gi presenul5
Art. 99. Caii se lége en franghia cepastru- remane la loculii lord.
lni, mandetiucele se scotti nurnal dupe ce tre- Art. 109. Déce s'a ordonatii degelarea, 5-
mid s'a pusii in miecare ei s'a iiniscitd can*. tunci acesta se execute (candu transportarea
www.dacoromanica.ro
Art. 100. In vagenele acoperite coil se a- se face in vagene acoperite) de &etre fie-care
218 LEGIUIEI
despartire imediatil inaintea bAgaril cailor in trandd in randuld I, i se imparte in atatea,
vagón e despartirI, cate sunt vagene destinate pentrn
Dupa ce call s'ati age(jatti gi legatfl, atuncl companie. Fie-care desphrtire se imparte In
gelels ce le apartind se agqii, in spaçinlit de atatea sectiuni, date compartimente suntil in-
mi4locii. tr' unit vagon. Lncratorii intrd la aripa stanga
Art. 110. Deg transportuld se face in va- a companiilord. In fine la fie-care sectinne se
gOne deschise, atunci dupa regula urméz 'a. ca pine cate und subofiçeril sal caporal, care are
gelele gi cele-alte s alba vagene deosebite comanda asupra sectiunel.
inchise. Sectiunile incomplecte se complectéza cn
Art. 111. Pentrn fie-care vagonil de gele se prisosnl celor-altl.
cleating und subofiçerii i patru Omeni earl in- Dup.! acestea se rupti pe sectiuni gi mergd
grijese de imbarcare gi la sosire de desbarcarea in dreptuld vagOnelorti. Fie-aare sectiune se
Selelort. agep dinaintea compartimentului set qi se
Eld este responsabilii ca impachetarea ca' se formeet pe und rhudit, apoi se da ordinii de a.
fad regulatd, gi trebne sit ingrijesca ca gelele se scete baionetaiia se desprinde ranita, luan-
gi atelagiuld fie-carel escuade sit fie marcatd du-se in mana (ddd, acésta nu s'a fatutd deja
lemnritil, ca predarea sa se yeti face en in- mal d'iminte).
lesnire. Musi :aqui punil tobele gi instrumentele cele
Art. 112. Cali se aducti pe escuade (sell pe- marl' in vagonulti destinatit pentru acésta, sub
rechl) inhamatI in apropiere de vagOnele de ingrijirea unuI impiegatd alit gore!, in urnid,
geI gi acolo se desarmézil. carabina se pune in treed la yap:mole din capulfi trenu!ui. El se
carligti gi pachetagiuld trebue BA fie insemnat im iartit de chtre adjutantd in sectiuni pentru
ea sa fie lesne de cunoscutil, ele se agep dupa osebitele compartimente.
aretarea subofieerului insarcinatii cu acésta. Adjutantuld duce asemenea guarda impreu-
Cail de trasurdi remane cu bamuile pe el, na cu arestatil ce s'ard afla la vagOnde des-
hamurile gi gtrengurile so légA, inst bine. tivate pentru aeesta.
Art. 113. Deca pe cal remand paturile, a Stindardele &halt n'at locii in cupeuld co-
tune! ele se fixéza cu chinga. mandantulul set la guard!, se punii in furgo-
Art. 114. §elele se agecla pe laturile mari multi de bagagqi sub paza unel santinele.
astil-feld ca uga prin care BO face incarcarea Art. 120. Semnaluld pentru iutrare in va-
ad, amble liberd. gout este inarptlii reginientului; intrarea se
Art. 115. Pa vagOno se insemneza numerul face sub privegherca subefi9 rulul set capora-
escuadel ce are !elate inteensele, totll pe VA- lulul, earl ad lpcd cel din urma ling! uge.
blita prevepta la art. 74 Art. 121. Omenii dui)! cc a push ranitele
Art. 116. Spre a evita marea inconvenienta sub band: §i s'an aqqatii, tint. fie-care arma
care se produce prin ageclarea de vagOne sepa- intro picióre seu aldturl en el, cu patul pe par-
rate pentru gele, maI en osebire in statiunile doseld,, coifura se tine in man!.
de plecare, so recomandh la ocasil a se lasa Cingetorele gi centurenele sabielord in tim-
call ingelati i pentrn distantel.) marl. Atunci poll t. ajcului se pen desprinde, derd nu a se
fine pentru ugura.-ea caller se seete mantana, sOto de totil.
la cavaleria grea se Brae pachetagiul de d'ina- Este opritit afar! din statiunile de oprire a
poiti, la cavaleria u1Ord pachetagiul de d'inain- se pune armele pe Wind sed prin colturl.
te gi so pune in vagemele tripe!, precum in- Art. 192. Uielo nu trebueinchise ma! inain-
fanteria ranitele 'II le agela sub jeturile lord. te ca ofi9erulu comandanth sit dea ordind, ace-
sta vrghiazd, ca cupeurile se fie tote de IA po-
triva inearcate i ca bagagele sa, fie astil-felii
CAPITOLULt VIII qqate precum este prescrist.
Art. 123. Numal dupd, ce tete vagOnele sunt
Imbarearea trupol §1 trajectulii ocupate in regal! i s'a Inchist. ugile se duct
Ofi9 ru Ia vagonele destinate pentru dengiI.
Art. 117. Dupa, imbarcarea trAsurilorti gi a Art. 124. Inchiderea gi deschiderea usilorU
cailort, intrit trupa. Acesta se face la infante- se face d. catre amploiatulti calei ferate. Cu-
rie gi analog cu acesta la cele-alte arme, pre- peurile ofirriloril so vord inehide cele din ur-
cum urmez! : mi gi se vorii desch:de c le d'anteit.
Art. 118. Arangerile in dotaild pentru im- Art. 125. Dap! ce imbarcarea 1i compune-
barcare, suntd conformd ordinului comandan- rea trenului s'a complectatil (terminatii), se
tulni, care se executa de catre comandantii de voril insentna tete vagemele prin numere en-
companil. rente pe ambde laturi mail, pe tablite desti-
Art. 119. Dip! ce armele §i ranitele nato pentru acesta (scrierea pe paretl este o-
Matt in mama, compania (afar! de guard!, si prita), facendu-ge acestil numeril cunoscutti o-
www.dacoromanica.ro
music!) se a1e45. pe cloud randurl, gradatii in- menilord.
I
 UILITABB !19

Dupd acOsta ofiçerulti comandant imprennii Art. 135. Oficerulii comandantii face a se
en conducteruld trenulur inspectézit vaginielo, inspecta décil legdturile tasnrelord §i cele-
mai 'nainte de a se da semnaluld de pornire. alte necesaril slant(' In bund stare i se lucre-
Art. 126. Indath ce trnpa s'a imbarcatd, dintézi dd i partea tecnicil a trenului este sn-
este rigurost oprith fie-arnia de a'§1 schimba pusa nnel inspectie.
loctilit a scOte capuld seti braplii in timpuld Art. 136. Cu 5 minute inainte de plecare
margnIni din vagonti third, a face larmd SCU se (IA semnaluld sell comanda de intrare, care
a se cobori din vagon inainte de a se da sem- trebue executath rdpede §.1 cu ordinit
nalnIt. Art. 137. Directinnile cailoru ferate vor in-
Art. 127. Fumatuld este permisil numal in griji ca Ia tote statiunile de oprire a se afle
vagOnele ocnpate de persOne, dere. iacolo este apii de bentd pentrn Oment
opritti amid din cansa frigului podealea arti Art. 138. La asemenea ocasinni de oprire
I alternntd en pae. se pOte face i schimbarea Omenilor ce ad fost
Art. 128. Artincarea prafulni çigàrilord i randniti sa' mergd cu trAsuri, §i a gthjdariler.
curAtittild lulelilorti este en totulti opritA. A- Art. 139. La cea din urnal statiune,Inainte
semenea se va face mare atentinne la intre- de ajungere la distantd, ofiçeruld comandanth
buintarea chibritelord, ésa, etc. Omenil earl di ordinil a se puna munditucele la cal, sd, se
se gdsescii la cal in vagOnele acoperite dad strangl furagiuld ee nu 'Id a pututh mAnea,
fentild din nand. a'li indrepta trupa tinuta qi a'§I Ina samile
Art. 129. Se va conveni /nal d'inainte unil pe genuchl sal a pune ranitele spre a fi gata
semnald , prin care Omenii de la cal qi de la la semnaluld de scoborire.
vagOnele en trAsurl vord putea preveni pe §e-
fuld trenuluT de uA intemplare extraordinard
ee arii necesita oprirea trenulul. CAPITOLULtr IX
Art. 130. La fie-care 2, 3 ore se va face o-
prire de 15 minute. Debarcarea
In trajenri mal marl de 8 ODA la 9 ore (sta-
limit de odihnA) se va intercala u oprire de Art. 140. CAndii trenulii a intratil In gara
la 1-2 ore, care se va intrebninta pentru hra- loenlul destinat, atunci Ofiçorii se scobera. eel
na Omenilorti, milnearea i adApatuld cailord d'Anteid.
§i la tid. inspectie specialg a materialulni. Art. 141. Oficeruld comandantil ia cuno-
Art. 131. La statinnile unde dupd intine- scinta de localitatea garei §i designeth ofige-
rariti se face nd oprire mica, ofiçerii treed pe rilord loculd nude trupele ad BA se adune.
data la vagOne, etc., made se gäsesed pdrtile Art. 142. Coborirea trupel din vagOne se
lord de trupe. face dupii semnald séd comandA. Infanteria se
Art. 132. Gnarda ese cea d'Antditi afard adjustéth complectd §i se duce la locril desti-
din vagOne qi sub directia adjutantulni *cid natd condusii: de oficeri, unde se formeza.
posturile necesare maT cu osebire in partea o- Art. 113. Oficerii cari aü priveghiatd imbar-
piled perenultti, spre a impedeca ea Omenii ea cane, cailorti clued pe cAldreti §i pe conducto-
se opréscd sdd s deschidd u§ile In acea parte riI pieselord séti pe soldatil de trend imediatfi
asemenea la pntnri, la intarile garel §i in a- acolo unde cail ad a fie debareatt
propiere de canting, etc. Art. 144. SubefieeriT cari ad inedreat §eile,
Trompetuld de serviciii se duce imediatil la le descara (cu adjutoruld Omenilord ce li se
ofigeruld comandantil. vord da) pe eseuade sed pe perechie de cal,
Art. 133. Semnaluhl pentrn elirea din va- Bead §i arangiazil §eile d'inaintea vagenulni,
gone este Adunarea, la acestil semnalti séd deed nn se ian In priimire de atre alareti.
clupd, comandii, Omenii se cobOrd dupd ce ad a- Art. 145. Indatd ce se desehiclii /*le vagó-
§e4ath armele pe bAnd, qi numal pe u§a des- nelord de cal, sub directia impiegatulni ga-
pre perond séd partea othritA pentru scobo- net se voril debarca cail pe escuads sa pe
rire. Sacurile thmAnd in vagOne, Omenil suntii perechie §i se vord Inela, Inhima, etc.
liberi a se cobori Bed a rUmAnea in vagone, Art. 146. La trasuri se vond inhAma cail
precnm §i a intra inainte de a se da semnalnl din millocii c i rotaig, spre a putea duce la lo-
la statiunile intermediare. culii de ageclare.
Art. 134. Omenil earl mere en cail in Art. 147. Debarcarea trdsurilor se ya face
vagOne deschise, spre a se cobori, trebne eh asemenea In ordine inversa ca a imbararei ci
escaladeze pretele despre partea uncle este ca- pe AO se p6te se va efectua d'uii-dati en de-
pulii cailord, mergii insd indatl pe peronit barcarea cailord.
Pentru acCsta trebne a se lua Intolegere en Art. 148. Pentru a cd§tiga timpd soldatil
Impiegatil garel. InsArcinati en paza tasurilord vord desface
La fie care dead vagime de cal, amine cold legiturile mai de timpnrid, in atii totnIti ea
pu9ind mad omd ca grijdard. www.dacoromanica.ro fie gata la statiunea de ajungero.
1

is
220 LEGIMB/
Art. 149. Dupe', ce totiVmaterialuld s'a de- Art. 159. Pentrn rddicarea pe platforme,
barcatil i predarea trenulul do cdtre ofiçerul suntil necesaril :
comandantd s'a efectuatil cdtre directia cdei a. Pentrn mortiere de 50 de la 30-35 6-
ferate, se formézd trupa gi pornesce. ment i timpti de 8 minute.
Art. 150. DécI insd la gard séd in apropiere b. Pentru mortiere de 25 gi tunuri de 24 gi
nu s'arii gdsi destulil loc pentrn agOarea trn- trasuri en flased séd de mortiere, 20-25 6-
pelor, atunci plutónele, despdrtirile, etc., por- meul si 8 minute.
nosed la und locd otdritd mai d'inainte. c. Pentrn piese de 4 gi 6,-12 Omeni gi 6 mi-
nute.
d. Pentru trdsurile de trend gi de sari in-
CAPITOLULU X cdreate, forje de asedid 12-14 ómeni gi 6 mi-
nute.
Inciirearea triisurilorii si a matoria, Art. 160. Trdsuri, reunite etc. pontru in-
lulul de asediii lesnirea lucrului, se vorti desface din pditile
lord pe cdtd se pirte gi se vord urea astil-felu
Art. 151. Pentrn ori-ce incdreare, piesele se pe platforme.
vor desprinde de chegne gi se vord transporta Art. 161. Numdruld aproximativil ald osii-
adjustate complectil. lord pentrn transportarea unel jumettiti de
Tevele tunurilorti de 12 gi 24, alii mortie- sectie a materialului de asedid este :
filer de 25 gi 50 se agéclit ca in ordine de mug, 1. Pen tru 27 piese i trdsuri cu flascuii d
acele de 12 pe a edrorti lafete no suntd rote mortiere 74 osii.
de reservd, 1'6'1111,11h in lafetele lord. 2. 35-36 gi 12-13 de reserv,i, 26 trdsur
Art. 152. Tote trdsarile en flascurile mor- inedrcate, 112 Nil;
tierilord, folje de asediti, tritsurile de trend gi 3. 23 trdsuri neinchreate en alto 2 rote g
scdri suntd adjustate complectil ea gi piesele. 4 osii;
Art. 153. Trasnrile de blocare, de glOrrte 4. Machine gi 2 osii;
gi de transete, precum gi róbele sun-hi age4ate 5. Munitie de ferd, chndh acestea ard fi c
astil-feld ca s on ocupe locd multi.. 13 din totaluld flick 6'1E51 de transportil.
Art. 154. Dimd spa-0111d permite, atunci o- a. 4500 buchti de ghiulele de calibru, 24
stele vord r6mânea la trdsurf, ele nu trebue 32 osii;
had BA treed la capetele vagOnelorti. b. 7500 bucdti de ghiulele de calibru, 12
Art. 155. Platformele tutulord vagOnelord 26 osii ;
inedreate cu piese de calibrn mare, cn mortie- c. 3000 bnedti de ghiulele de ealibru, 6
re gi eu munitie de ford, se vord Intri cn po- 15 osil ;
din1 luate din materialuld de asediii, ce se d. 1400 buch,t1 do ghiulele de calibru, 50 gr.,
transport/. 30 osil ;
Art. 156. Spatiulti intro i printre trdsurl e. 2600 bucd41 de ghinlele de ealibru, 25 g ,
si piese se va intrebuinta pentru age4area ob- 28 osil ;
jectelord de ud greutate minimd dér/ la nici f. 2000 bucdti de ghiulele d, calibrn, 7 gr.
nod cas nu se va agerla praf gi munitie de for. 6 osii;
Art. 157. Pentru piesele de calibra mare, 6 Corpuri inflamabila i piese de artificie,
se vor intrebuinta de preferintd cele mai marl 2 osil ;
vagiaie, in lipsd se vor lega cate dna' vagOne. 7. 1600 plumbil, 32 osil;
a. Pe unil vagond en 4 osil de nd fortd de 8. 700 prafti lueratii inclusivti patrOne pen-
resistentd de 12,000 chilograme gi u lnngime tru pusce cu acd, 14 osii;
de 878-941 metri se voril apcla duoS piese 9. Materialti de agternutd 16 osil;
fdrd osebire de ealibru, séi1 clued trdsuri en Suma 373 osil.
flascuri de mortiere, osiile una cdtre alta. Pentru ageOrea objectelord de reservd, tre-
b. Pe mid vagond en 3 osii de uá forth, de buinciOse de transportatii materialulu forjelor
resistenta de 8000 chilograme gi ph, lnngime de asedih gi nneltele de sdpatd, nu s'a lnat ui
de 721 metri, nod tunu calibru mare ea la li- speciald mesnrd de ageclare, cad aceste se vor
tera a gi 2 lafete en osiile rddicate in susii, qqa cu inlesnire parte in trdsuri e de trend
séd dna piese complecte de 4-6 séd u pies/. gi de scdri, parte printre peso.
de 12, sal clued tritsuri de trend, séd scdri. Delegainilq Ministerulul DolegatnlA Mini t rulur
C. Pe und vagond eu 2 osil de ud, fort h. de de resbelii. luerkilor publics.
resistentd de 5000 chilograme gi u lungime L. col. Cautili. Iorciauu.
de 470 metri, unit -Lund de 12, scosil imprennh Delegatniii din partea Delogatul companie; Ca-
mel ferate Lemberg-Co -
cu teva, tOva intOrsd spre osie i pusd peste societiltni actionarilor ciii-
lort. ferate romans) , eon- niintl-la§T.
coda leftului, ski dna lefts fdrS. avan-trend. troloril financiarl.
Art. 15S. TOte piesele gi trdsnrile se aducti Herman. Schrack.
aprOpe pe rampe. www.dacoromanica.ro Directore generalti, E. Dubois.
 MILITARE 221

ROMANIA
MINISTERULt. DE RESBELU Bueuresel in . 187 .
No.
Observatiune. Aceste bilete de rechisitinne
Serviciulil indendentei nrilitare snnta a se libera in tripin i la intrebuintarea
1. Statiunea plecarel. lora trebue numite : Unicati, duplicatti i tri-
2. Numirea corpului séa divizinnel. plicatil; unicata trebue dat gefulul de statiune
3. Soca' legitime. de la statiunea plecaril; duplicat se va da ge-
4. Gradula delegatulni intendentel. fulnl de trent"' care la finitula drumului '1i1 va
5. Num6rula chitantelora gi literelorii. remite impreuna cu raportulti drumului la
6. Acolo unde nu Be afia ofiçer pentrn apro- statiunea cea din urma a drumului respectiv.
Nisionare. Triplicat va ramanea la comandantul trans-
7. Cand ai5. loc expeditiunea din altemagazil. portului drept certificat vis,a-vis de Minister.
8. Se prevede u schimbare in armata Bed
in caI 0116 la momentula placard' decisa.
CHITANTA DE RECHISITIUNE
Comanda militara' pentrn transportulti trupelorti gi rechisitiunea militara de orl-ce fell.
In virtntea ordinului Ministerului de resbela No. . . i in temeinlil art. No. . . . al
regulamentului pentrutransportul armatel, se invita administratiunea cilorul ferate. . .
a transporta pe comptulti gavernului gi a presenta corpurile de transportil dupa tarifele re-
glementare.
Armata gi necesariile el precnm urméza :
. . . . . Divizinnea 2) . . . Regimentulii 2) .

,.........
. . Batalionula de la statinnea

,,
ctiulorui ferate . . . . la sta iunea . . . .

,.,.

OFICERI 1=1 Obserratie : NunArulll coleteloril gi cuali-

8) SOC1I TRASURI tatea lor ambalatil sal no, precum §i decla-
SECT
LEGITIME
CA1I
DE LA .A <
uz
,,-4
1

ratia eu d'amOnuntulii rechisitiunilord adueo

LOCTIITORI
g .._ _____
, .
_
c4
pentrn traneportit ei carI nu euntii mentio-
-4 r, nate in rubricele (1(.3' la 1-10 nid fiindil 'de-
caaratti continutu10. 0 groutatea dCerz trupa
F. '' tl ' duco cu densa munitiuue sdii ca so ata ase-
,94

i 2 1g ,a
,`.:: 0 PMop gl '-'
,A.;
1tZ p .,4- ,...''
c2 i g E ," P, menea in trileurI.
Cl2
p ........... O ..,__, ,.,......
... E...i

....i...-
1 .1,

....., ,... 1.10IIS

I i 2 3 4 5 I 6 7 8 9 10 11
1
I
4

Atesta ca in momentula plec:Irel nu Intendentti séti Semnatura Semnatura mi-

s'a facutil Did u5. schimbare la conti- sub intendentil. comandant. litarului insarci-
nutula acestui certificatii (semnatuia nat en verificarea
comandantului) . . . . comp.
Capin sdd comandantulti
. . . Cdi ferate
No. . . .
Biletd de calétorie
In .sunta transportatil
. . j regulate
. 187 . .
de la statiunea la statiunea . . . eu trennrIlextr.ord.
. . . . . . .
Oficeri superiorl gi ampl. de acelagl grad I vagona clam a fre.. . frc.etc.
Ofieer1 subalterni a II a D--a
aa .. ..
a a a a
Subofieeri gi soldatl D a D D III a » .
&Ole ofimilora superiori gi amploiatilorti I a a

. ........
. ...... .
3,
a a subalterni a .
Cal de ofieeri a

aaa - .-. .
. . . .
Cal de soldatl . . . . . . .
TrenurT de artilerio
Trasuri de furgOne
Chilograme de materiald ala armatei a 100 chilograme . frc.. -
Efecte
Suma . . . frc.etc. .
en litere
. . . www.dacoromanica.ro
211 LEGIVIRT:

Se atesti printeacésta adeverinta susil mentionatel positinni de compta.

Semnitura comandantului
Se atestä Emma inregistrata in comptula creditului militarii sub No.
Casierula biletelora
Pentru conformitatea cintaritului bagageloril
Semnatil : expedientult be gagiulni
Esecutarea transportulnI gi priimirea tutuloril materialelora gi efectelora Ynregistrate iur
acesta biletti de calgtorie se atesta.
prin comandantula
Yalabila pentru transportula eu trenulti No, . . de la statiunea . . . . .
:a statinnea . . . . in 187 .
§efula statiunei
. . . .
(Pecetia)
Observaliune : Acest a. bileta de eAlgtorie neavenda Did ua, viz& din partea gefulul de sta
pine nu este valabilii la cM6torie.

REGULAMENTe
PROVISORIU ASUPRA PIROTECNIEI SI SCOALEI DE ARTIFICIERI

(Decretti din .94 Noembre 1873)

Art. 3. Personatula pirotecniei
CAPITOLULt I
Personalula pirotecniei se compnne din :
Atributtl, personalli 1 administratia 1 Majora Biti ca'pitanii directora ;
pirotecnid 1 Capitanti gefulti plutonului, ajutorii ;
4 Locotenenti ség sublocotenentl pentru pin-
toot gi serviciulii pirotecniel;
Art. 1. Atributiile serviciuldi pirotecniei 1 039erii de administratie coinptabiiii, oda
guarda de artilerie ;
Serviciula pirotecniel are in atributiunile 1 Guardfi de artilerie;
urmatóre : 1 Chimistil;
1. Confectionarea tuburiloril metalice gi in- 2 MaIsteri artificer);
earearea lora ; 1 Maletera ferarfi ;
2. Confectionarea munitiilora de infanterie 3 Strungari;
te diferite alte sisteme; 1 Pluton de artificer): de un numar de Omni
3. Confectionarea etnpilelor iIncrcarea lor; cese va prevedea in budget:A dupa, trebninta.
4. Confectionarea capselor gi incarcarea lor;
5. Inearcarea projectileloril de artilerie;
6. Confectionarea munitinnei de artilerie ; Art. 4. Compunerea comitetului direcfiei
7. Confectionarea artificeloril de resbelti; Comitetula directiel pirotecnicei va fi com-
8. Confectionarea artificelora de agrementii. put de :
Directora, ca pregedinte;
Ari. 2. .Dispositie transitorie Capita* gefult plutonulni
Locotenentula celii mai vechill MembriY.
Constructinnile in earl aii a se instaleze roa- Comptabilula
hiie1e pentru fabricalia cartugelora metalice
neflinda incii acute la piroteenie, Rasta fa- Art. 5. Basele administratid serviciului piro-
-aricatie va continua de ill cam-data tota la tecnid, indétoririle directorului pirotecnief
stabilimenta, Ine6 sub directia gi controlnla
www.dacoromanica.ro
oçeribor i impiegatilora p!rotecn:el Serviciula interioni ala piroteeniel, atribu.
 MILITARE 222

iile ofieerilord, impiegatilorti i comitetuluT, fi alegi pe respunderea gefilord de corpurT, a-

-preenmd gi comptabilitatea vord fi regulate vadil u conduith exemplarh, gi dintre aceia
printeund regulamentil anume ce se va pre- ce nrmézh sale de alii donilea gradd. Elevil
lucre de comitetuld pirotecniel pe basele ace- sosindd la scah se vord examina pentru a se
hie a1i stabilimentuluT de artilerie din Bu- vedea de potil urma en profitd scOla de piro-
euresel. tecnie. Aceia ce nu vord fi aptl se vorti inapoia
Acestii regulamentil va fi supusti aprobarel la corpuri pentrn a fi inlocuitl cu altil.
Ministerulni.
Directoruld pirotecniel corespunde d'a drep- Art. 9. Sub a cui comandd suntii devil
lulu en Ministeruld de resbelU. detaKi, solda i hrana
Elii este personald responsab115 inaintea Mi-
nisterulul despre buna oranduialh in ateliere, Elevil detagatl de la corpuri vorti constitni
despre buna cualitate gi controluld munitiunel und plutonti deosebitd de acela ald artificeri-
labricath la pirotecnie. lord pirotecnieT. El vord fi sub comanda nnul
ofieerti gefil de plutonil.
Plutonuld de artificeri i plutonuld de (NA
CAPITOLTJLU II artificeri detagati al corpurilor vorii forma nti,
companie sub comanda chpitanului ajutoril aid
ScopulIl, persona1ulii i administratia directerulni pirotecniei.
seolei de piroteenie WI de artilerle Atãtil solda cat i hrana In banT se va inain-
ta de care corpurl gefului companiei de artifi-
Art. 6. Scopuld scdlei ceri In totti-dd-una cu una Inn& inainte.
Scopuld scOlel de pirotecnie sell de artifi- Art. 10. Atribuyile directorului
terl este :
a. Sh formeze artificeri i subartificerI en Directornld pirotecniel este totii de nh-dath
cnnoscinte teoretice gi practice, atatd pentru gi directorii ald scOleI de pirotecnie.
corpurile armatel, catil i pentru trebuintele Directoruld scOlei de pirotecnie corespunde
ordinare ale serviciulul pirotecniel. de a dreptuld cn Ministernld de resbeld pen-
b. Sh formeze artificeri i snbartiticerl do re- tru tote cestiunile privitOre Ia administratis
servil, in numerd suficientti pentru trebuintele Held. E1d propune MinisteruluI pe profesoril
pirotecniei in timpti de resbelti. scOlel.
c. S formeze u5 pepinierh de sergentl en Elti este personalti responsabild inaintea Mi-
cnnoscintele cernte pentru a pntea indeplini nisterului de disciplinh, progresuld scolel, cu-
en succeed functiunile de guarp de artilerie. rhtenia i bunuld trait' alu elevilorti.

Art. 7. Personaluld scólei n eled Art. 11. Consiliuld de studid §i atribu-

fiile séle.
Elevii scOleI de pirotecnie se vord recruta :
a. Din devil plutonnlui de artificeri. Dintre profesoril scOlei se compnne un Con-
b. Din caporaliT, brigadieril séd soldatii con- silid de studiii sub pregedinta directorului scOlef.
Furilord, detagati la scOlh pentrn durata cursu- Acestd consilid desbate i fixézh intrebnin-
rilord. tarea timpului In sc011 gi ateliere, modul celd
Caporalii i brigadieril de pe la corpurT se mal nemeritii pentru predarea studiilorti teo-
Torii detaga dupil, cum urmezh : retice gi practice gi prin intermedid pregedin-
13 din artilerie i pontonierl, (1 de fie-care telni, cere aprobarea fondnriloril trebuinciese
baterie ea companie); pentrn infiintarea i intretinerea materialuluT
16 din infanterie (1 dela fie-care bataliont); de studiti.
4 din pompierii Bucurescl (1 de companie); Consiliulti de studid este inshreinatti gi cn
4 din vOnhtorT (1 de batalionti); examinarea artificerilord i subartificerilord.
4 din genid (1 de companie);
4 din fiotils (1 de bastiment seilcompanie); Art. 12. Durata studiilora unel promofiuni
2 din rogiorl (1 de regimentil);
47 Totald Durata cursurilorti pentru ud eerie de elevi
este de 18 lrinT; studiile se incepe la 1 Octom-
Art. 8. Cond4iunile ce trebue sd implinescd bre aid fie-chrul and gi se impartd in 3 clase :
devil detalay de la corpuri 1-ia clash, de la 1 Octombre pdn6 la 1 Falai()
aid annlnl viltorU.
Caporalil, brigadierii sea soldatiI ce se voril In acestii periodii se predad studiile pregh-
Ulnae la scOla de pirotecnie vord fi din aceia tithe pentrn clasele tirmhtere.
www.dacoromanica.ro
earl ati implinitii rind and de servicid. EI vord 2-a clash, de la 1 Innie pen6 la 1 Octombre.
221 LEGI
In acestil period se cautd a se initia elevil mai De la 11 la 15bine.
cu semd cu operatinnile practice. De la 15 la 20pré bine.
3-a desk de la 1 Oetombre pane' la 1 Apri- Vorii dobandi titlu gi brevetti de artifieeri
lie aid anulul urmAtorti. In acestii spatiii de toti acel elevi ce vorii avea note superiOre no-
timpd elevil se perfeetionezd in arta artifice- tel 13.
mini tdcbudil desemnuri, calcule de materialii Vord dolAndi titlu nurnal de subartificeri e-
pentrn confectii, executândii bucdtile princi- levii ce vord avea note superiOre notel 8 gi in-
pale ale artificerilord de resbeld i de agre- feri6re notel 13.
mentil, analise de materil explosive, contro-
hid munitiiloril de told feluld, impachetarea Art. 17. Reconzandatia pentru fumckia de
lord, comptabilitate si compositie. guardA de artilerie
Studiile din aceste treI clase suntd detaliate
in programele aldturate la acestd regulament. Aceia din artificeril eel d'Antbiti la clasifi-
catie, pentru earl Consiliuld de studiti ar face
Art. 12-bis.- Dispositie transitorie ud recomandatie deosebitd, Ministeruld II va
prefera pentru functia de guardd de artilerie
Pentru anulii acesta studiile se vord incepe clasa III, daca vord indeplini conditiile exame-
la 1 Februarie, 1874 i se vord termina la nului preve.ftt in decretul en Nr. 682, din 1873,
1 August:I, 1875. pentrn guar(lil de artilerie.

Art. 13. Elevii ce potu repeta studiile scólei Art. 18. Solda profesorilorii
Elevil earl facil parte din plutonuld de ar- Ofieeril profesori aI se6lei de pirotecnie vor
tificed nu potd repeta studiile scalei cu ud a priimi peste solda gradulul i und adansil de
dona promotinne de elevi veniti din corpuri, 114 din soldd.
de ciltd numal in mould cândil li se vord re- Cursurile de pirotecnie i de artificerie prac-
cunOsee u aptitudine particulard. tied se yore preda la chimistubl pirotecniel cu
In nicl intennil casil elevil din corpurl nn imil adausd de '/8 din solda sea.
vord putea repeta studiile scalel. Adansele de soldd pentru profesori se vord
plAti din fondulii materialului de artilerie.
Art. 14. Depdrtarea din scaci Ministru de resbel, general de divisie Elorescu.
Elevil cu rea purtare obicTnuit i aceia Programele cursurilord predate in scOla
ce nu potil profita ds studiile ce se predail in pirotecniel
scold se vord inapoia corpurilord, dupd ca mai Pentrn clasa I de la 1 Oetombrie pend la
&Maid se va epuisa de scold mi(116cele regle- 1 Iunie:
mentare de indreptare. Cursulii A. Despre grentdtl gi me'surI.
Depdrtarea din scold nu se va putea face fd- Cursulii B. Despre pirotecnil :
rd aprobarea Ministernlul. 1. Pirotecniile permauente;
2. Pirotecniile mobile ;
Art. 15. Inaintarea eleviloru 3. Pirotecniile in stare de asedid.
Cursuld C. Despre instalarea laboratorilor
Pentrn elevil ea se voril distinge In timpulii pirotecnice gi despre instrnmentele intrebuin-
lederel lord in scold, directorul va putea core tate :
de la iefil de corpurl respectivi inaintarea lord 1. Instrumentele de estragerea, rafinarea 1i
la graduld de caporali, brigadierl i sergentl. pulverisarea salpetrului;
§efil de corpurl Ii va numi in aceste grade in- 2. Instrnmentele pentrn pulverisarea prafu-
datil ce vord fi vacante. lui de pupa, a sulfulul, cdrbuuilord reline, an-
timonium 1i diferitele sdrurl i preparate ex-
Art. 16. Despre examenile de artificeri plosive.
Ii subartificeri 3. Instrumentele pentru cleire, lipire §i ma-
In lima Aprilie a fie-cdrni and se examinizd
4. Instrumentele pentru fabricatia diferite-
elevil ce ad terminatfi studiile, se clasezd gi se
lord etupile.
inapoiazd la corpuri. 5. Instrumentele pentru pulberarea gi pen-
tru confectionarea diferiteloril stnpine gi fi-
Cnnoscintele i aptitudinea elevilord se vorri
bluff.
aprecia en note de la zero la 20 in moduld nr-
mdtord : 6. Instrumentele pentrn confectionarea di-
De la 0 la 4r6d. feritelord focOse i aprinytOre.
De la 4 la 8slabil. 7. Instrnmentele pentrn revisia munitiunel
De la 8 la 11binigord. www.dacoromanica.ro
de ferd (projectile).
 MILITARE 225

8. Instrumentele pentrn inedrcarea muni- j 1. Fabricate fulminantulni de mercurd.

pinei de ferti. 2. Fabricatia prafelorti fulminante, pentru
9. Instrumentele pentru confectionareabom- incdrcarea diferitelord capse earl ca bazd con-
beloril luminatOre. trail fulminanta de mercurti.
10. Instrumentele pentru inedrearea cutii- 3. Fabricatia prafelord fulminante earl ca
lord de cartice gi pentru grenate aprinytóre. bazd contind cloratuld de potasd.
11. Instrumentele pentru confectia faclelord 4. Fabricatia pastelord fulminante pentru
turte, fanalelord gudronate. etupile focOse de percusiune i chinlett
12. Instrumentele pentru confectia cartuge- 5. Fabrieatia nitro-glicerineI i dinamitet
lord de artilerie. 6. Fabricatia fulmicotonulul (piro-xilina) pi-
13. Instrumentele pentru confectia cartu- ro-bumbacii.
selorti de infanterie. 7. Fabricatiafulminanteloril electro-cbimice.
14. Instrumentele pentrn inearearea ca- 8. Fabricate composithlorti pentrn focócele
pselort. de torpede.
15. Instrumentele pentrn confectia rachete- 9. Fabricatia tutulord compositilord colo-
lord de semnahl, a petardeloril i stelelord de rante.
semnald. 10. Sdrnrile pierate.
16. Instrumentele pentrn confectia glónte- 11. Despre tote materiile organice nitrifia-
lord de plumbd. te, ca celusa (praful lui Schulze) chartia amidon,
17. Instrumentele pentru reductia cenuseI glucosa, manita, etc. (Descrierea, preparatia
de plumbti. gi intrebuintarea lord).
18. Instrumentele pentrn confectia artifice- 12. Despre piro-fori.
loril de luxil in generalti.
Cursuld D. Despre materiile intrebuintate Confectia munitinnil de resbelti
in piroteenia de resbeld, origina, nature, pro-
prietatile, falsificatiile, analisa, rafinarea, pul- Cur salt F (teoreticil). Despre princi pu ! ge-
verisarea, topirea, conservarea, amestecarea en nerale ei precautiuni :
altele gi intrebuintarea lord in pirotecnie. a. La luerarile cu praM de puged in depouri
Praia de pupa', salpetru, carbuni de lemnil, de5. prafil ;
La tOte luerdrile en mate ril esplosive;
chrbunl mineral!, sulfd, cloratti de potas, sul-
furl metalice, smOld i pdeurd, tincturele ve- c. Precautiuni speciale la luerdrile in de-
getate, grase i uscatOre, unturile vegetale pouri en prafil ;
d. Principii generale la introducerea luerd-
volatile, unturile minerale grase gi volatile, rilorti in laboratoriti ;
grdsimele animale, stearina i parafioa, cera e. Precautinni speciale la luerdrile in labo-
galbend, albd giterbentind, sapunurile, cleiuhti
de peace i gelatina, goma-arabicd i goma- ratorid; f. Tinerea jurnalelord asupra munitiunei con-
, asfaltil gi colofonn de ebihlibarti , olid
fertii i culorile de timbratil, alumend (pail fectionate.
acrit), carbonatil gi oxydele de plumbil, funin- Confeetia munitiel de resbeld
ginea, pelinn, quassia gi altele amare, scrobéla
gi Mina, creta, gi hnma, alcoold i spirtil, testi- Cur sulti G (practicd). 1. Fabricatia cartuge-
turile pentru cartugele de artilerie, panzd gi lord de metalt.
pauze ceruite, sfórá i ata, caltl i canepd, 2. Inearearea cartiqelorti de metalii nuol.
Ord de vacd i cdprióra, chartie gi mucava, 3. Inedrearea cartugelorti de metalti vechid
fonta alba gi celinge, plumbli, stanium i zink, (intrebuintate).
merenril i cuprum , ford gi oteld , table de 4. Fabricarea cartugelord de chartie pentrn
feril, alamd, aroma gi zink, materiald de focii, diferite sisteme.
sdrurile de strontium, särurile de barita, sà- 5. Inearcarea eapselorti.
rurile de soda, sdrurile de cnprum, sodium gi 6. Inearcarea diferitelord focOse pentru pro-
potasium, acidS azotied, sulfuricil i clor-hidrie, jectile.
glicerina, nitra glicerind i dinamita, apt", de- 7. Incdscarea focOselorti apriqe'tOre pentru
stilatd, pdmentii de infusoril, diferitele aliage. grenate.
brunarea armelor, cbartie de turnesol gi char- 8. Inearearea gi revizia obuzelord.
tie de filtru, amoniac cansticii, azotatil de ar- 9. Incarearea gi revizia grapnelelorii.
gintd, barita caustica, oxalatil de potasa. 10. Incdrcarea i revizia carticelorti.
11. Confeetia pungelord pentru cartugele do
CL ASA II artilerie.
(De la 1 Iunie Ong la 1 Octombre) 12. Inearcarea i controlulti cartugelorti de
artilerie.
Cur sulfi E. Despre preparatele piro-chi- 13. Fabricatia etupilelorti prusiane i In-
mice. ckcarea lord.
www.dacoromanica.ro
226 LEGIIIIET
14. Fabricatia etnpile1or francese i ncar- g. Conservarea capselerii:
cares lord. h. * a etnpilelorh;
15. Fabricatia de stupine qi mesi-nri (fi- i. , a stupinelorii;
Mull) j. P a cartucelorti de metalh;
16. Fabricatia 1uminrilori aprinytOre. 1. 0 a cartuplord de chirtie;
17. Confectia bombelorti lumingtOre, m. 3, a cartutielorü de panzi;
18. Fabricatia de fade turte gudronate n. Impachetarea cartuploril pentru trans-
fanale. porta ;
19. Fabricatia rachetelorti pentru semnale o. Impachetarea rnunitiei de artilerie 0 a
simple Qi eu parapte. tutulorti objectelor de munitie add artificie de
20. Fabricatia petardelorii pentru semnale. resbelti.
21. Fabricatia steleloril pentru semnale. Cursulii 1. Despre analisa prafulni.
22. Confectia sacilorU de foci!. a. Constatarea grentItelcubice (densitatea);
23. Confectia torpedelorti de spartil ghiata. b. , a marimeT grenatilort ;
24. Confectia artificiiloril de had in ge- c. . a trtrimei greutg.tilorti;
neralit ci. ) a continntului de nmiditate;
e. , a puterei ;
CLASA III f ) cualitativg a compucilorri;
(De la 1 Octombrie pOn6 la 1 .Aprilie) g. v cantitativa, a compu0lorii.
Cursulii J. Sciinte fisice.
Cursulti H. Desprelouna conservare a instru- Se va preda elemente de chimie, fisica expri-
mentelorii, a materiilorti 0 a fabricatillorti pi- mental& relativii la tirulti 0 artificeria de re-
rotecnice, despre impachetareatutulorti obiec- sbelti.
telord fabricate pentrn transportil.
a. Conservarea instrnmentelor de laborare; CLASA I, II qi a III
b. Hem materiilorti seu productelorii chi- Cursulii S. Sciinte matematice.
inke; 1. Aritmetica.
c. Conservarea prafului de pup5; 2. Geometria.
d. Tratamentulti i semnele prafului stricat; Cursulti L. Desemnu.
e. 1. Impachetarea prafului pentru trans- Se va preda
porta ; 1. Desemnulti de instrumento pirotecnice.
e. 2. Projectilele gob i inclrcate (conser- 2. Desemnulti de materialuld artileriei.
varea). Ministru de resbeld, generald de divide
f. Conservarea focdselort ; .Florescu.

REGULAMENTULt SERITICIULUI DE GARNISONA.

(Decreta No. 1397 din 8 Augustil 1873)
Dispositii generale periord, numitil de ministru de resbelh. Acosta.
ofigerti este ajutatil de duo!' ofiperl inferior!,
Art. I. Pentru transtniterea ordinelorti §i numiti adjutanti de garnisond.
exercitarea politioi militare in tote oratiele un-
do snail stationate trupe, se institue Mt co-
menduire de garnizonA. TITLULt I
Art. 2. In ori-ce garnisong, *emit: cold
mai mare in gradii, si la gradii egalil celii mai Despre atributiunlle eoinandantliori
vechiti, este de dreptil comandantii alU gar- de garnizon i ajutórele lorii
nisOnei ci supusil obligatiuniloril prevqute in
acestU reglementil Art. 5. Comandantn15 de garnizona este
Art. 8. In recedintele sefilord de divizii te- re'spundelorh de ordinea i politia mulitar a
ritoriale, acest5 comandamentil se deligl n- garnisónei; drepturile c1 antoritatea sea se in-
nuia din ofi9eril superior! ai garnizonel. tin& aenpra tranlora corpnriloril de garniscr
Art. 4. In Bucuresci, undo num6rnlii trupe- nil, in ceea ce privesce politia, curtitenia órne-
lorti de tote armele este mai considerabilU, co- nilora ; hrana lora, easermarea, hrana oailori
menduirea garnisonei se delégitwww.dacoromanica.ro
unni ofiçer en- ci in genere pentrn ori-ce neregularitatl.
 11/L1TABIC 227

Art. 6. Comandantuld de garnizonit deter- Aceste instructil suntil in genere séil in par-
mini oerviciulti ce au a face trupele pentrn pa- te confidentialli; ele ins6 trebue sit fie apro-
za garnizonei i mentinerea ordinei publice. bate de gefuld diviziet, care raportézit mini-
Elti regulézA num6ruld posturilort, loculd gi strului.
for§a lord, precum gi numeruld sentinelelord, Comandantuld de garnizond gi politia civild,
dA ordine gi consemne, organisezi rondnrile pi fiindd chiAmati a face s se respecte liniscea
patrulele, fixéz& num6rtilti de ofieeri, sergenV, publicit de top: cetatenil in genere ; dd aju-
brigadieri BOA caporali gi soldati ce fie-care toruld euvenitil antorititilord civile, orl de
corpd armed] a da pentrn diferitele serviciurl eate-orl acestea lid va reelama pentrn restabi-
§i posturi. lirea ordinei publice.
DA, ordine gi ia m6surile necesarii ca regu- In asemenea casti, comandantuld de garni-
lile generale de politic 81 fie bine observate de zond este détori a raporta imediatii gefuluI
trupele garnisonei séil de cele ce treed prin diviziei orl unde s'ard afla; in cud gravd ra-
garnizond. Aceste trupe nu potil avea nici uti portéza tetti ua-datii gi ministrului de resbeld.
relatie en autoritAtile civile, de catil numal cu Art. 11. In garnizone In cari Bunn adju-
autorisarea comandantulnI de garnizona. tantl de garnizon& el suntu insarcinatl sub or-
Dapi ce fixéz A. orele diferiteloril serviciuri, dinele comandantulni a dirige gi priveghia de-
comandantuld garnizonei este obligati] a rasa taliurile serviciulul pie§el.
corpnrilord pe cAtii se vs putea mai mult timp, Art. 12. Unnlil din adjutantl este speciali
pentru instructie qi executarea serviciulni in- instreinatii en privegherea aresturilord mili-
terior& tare gi sdhloril de politie din corpuri. Eli le
Art. 7. DA ordinele necesarii pentru caser- visitérd in tote 4i1ele, se asigurd décii stint in
marea trupelord conformil reglementului de regulA, priimesce raclamatiile arestatilord gi,
casermare. Veghiaz il. in ceea ce liii privesce la (idea suntil drepte, face dreptate in limitele
executarea legilord gi reglementelord, politia competintei Bdle; in tote casurile, elii rapor-
§i conservarea locuinteborti, spitalurilor gi mai tézi directii comandantului trupelord.
eu osebire priveghiazd aresturile militare. Art. 13. In tote diminetile, la ora fixit, ad-
Art. 8. Cornandantulil de garnisond trebue jutantil de garnisond se aill la comandantuld
sr, privegheze de aprópe condnita gi tinuta ofi- piegei, spre sip insciinta de tote neordnduelile
§eriloril gi In genera a ori-eArui militard din ivite in multi de 24 ore i a priimi ordinele
garnizong. séle de urmare; el suntii Uteri [Ili Incense.
Acéstl priveghere se intinde i asupra lap- ciinta pe datd despre intémplArile importante
teloril earl de gi nn aril da bed la rid pedépsit ce anti fi v6c1utd séd aflatO.
imediatl , totugl pete avea influent& asupra Art. 14. Adjutantil de garnisona, visitezif.
conduitel generale a ofiçerului; in acestil casti, posturile cari h se ordonti decomandantnl gar-
va fi détoril a preveni confidentiald pe gefuld nizonel. Ei potil la casurI urgente da ordine gi
corpului din care militarulil face parte. consemne provisoril; raportdzit insA pe data.
Art. 9. Comandantuld garnizonel din rep- §efil de posturi inserie in raporturile lord or-
dintele gefiloril de divizil este detail a rapor- dinile priimite provisorid ; aceste ordine nu
ta ug-date: pe di, la ora fixd, comandantului suntil valabile de cdtil pentru diva in care s'a
trupelord garnizonel (in Bucuresci gi ministra- date, afard ddca ele vor fi aprobate de coman-
lni de resbeld) de starea garnizonel gi impre- dantuld garnisonel, care atuncl le dit InscrisA
giurArile ivite in cursuld de 24 ore. Pentru gi le afigdzI la odaia de gardd.
Intempldri extraordinare, cid anti*, pe data Art. 15. Diminéta, la ora destinatl de co-
pe comandantuld trupelord. mandantuld de garnizonA, toti gefil de posturl
Eu priimesee ordinele comandantului trn- trAmitil raporturile lord la comendnirea gar-
paled, ia dispositiile euvenite in consecuentl nizonei, conformil Inodelului dad. Conan-
ei le comunicii gefilord de pgrti. dantuld garnizonel ia in urmii m6surile cele
Comandantuld de garnizond la priimirea or- mai nemerite, ea sh satisfacA cerintele sdil re-
dinelord comandantilorii de divizie, in intele- clamatiile afiate in acele raporturi.
gore en antoritatile civile, dirige gi organis6zi Tote raporturile gefiloril de posturi se for-
paradele tnilitare gi bisericesci gi transmite ge- mézil in dosare gi se pistrézil en ingrijire pen-
filord de corpurl ordinele necesaril. trn ca sti se OM' OA la ori-ce momentil per-
Art. 10. Comandantulil garnizoneI dA in- sena care a comandatd und post sell a fest de
structil inscrisii in casil de alarmii, de tur- sentinelii.
buritri interióre séd incendid, face cunosentil Art. 10. In tete diminetile, la ora 10, Bi-
trupeloril consemnate gi posturilord pieeei lo- tuatiile pe Ala preeedentA ale fie-ciinia corpd
cull uncle trebue a se adnna, precumd gi sta- suntii aduse la comenduire de adjutantul sub-
bilimentele ce trebue a fi eu ingrijire prote- ofieerd de di; primesce ordinele piegel pentra
giate gi dispositiile ea trebne a se Ina in pri- sorviciubi ce urmézd a se face, precumil i or-
vint a lord. www.dacoromanica.ro
dinele séii dispositiile ce trebue a se cunósce
228 LEGIIIIRI
de fie-care corgi. Tett atunci se aduct liste in seristi pe comandantult de garnisona, facen-
de ofigerti ce intr in servicm, si raporteza du'i cunoscutu loculu de uncle vine, uncle se du-
despre orl-ce evenimentii intemplatt in cliva ce ei d'andu'i adresa locnintel ce va avea in o-
precedenta. raet. Ori-ce agert sesindii intena garnisond,
pentru a se stabili, set care e intent dinteua
absenta, ori pentru uh, eedere mai lungh de
TITHULt II 24 ore, e detert a se presinta in persona in
Despre sosirea trupeloril i ageOrea tinnta de servicit comandantului de garnisona,
dem II este inferiort in gradt ; in cast con-
lord In garnisond trariii, anuncia in scrist comenduirii.
Art. 26. Déca ofigerult care sosesce in gar-
Art. 17. Indata ce comandantult de gar- nisona este mai mare la gradti de catt coman-
nisonh va fi iesciintatt c uá trupa trebue Bfi dantult trupelort garnisonel, dupa ce acelt o-
sosesca in garnisona, elii arath comisiei de ca- figerd a anunciatt pe comandantult de garni-
sermare casarma 1i cuartirile ce trebue sa, o- sona despre sosire, acesta se presinta in tinuta
cupe aceste trupe, conformil reglementelort de de serviciii 1 i priimesce ordinele.
casermare. §efult statil-majorului de geniii §i Art. 27. Unfi *art dinteua armata straina
sub-intendentul militard iat mesnrile necesarii. sosindt inteua garnisona, ei voinclii a purta u-
Pentru a se incredinta deca aceste stabili- niforma sa va fi detort a se presinta coman-
mente suntt in bung stare, cora andantult gar- dantului de garnisona déca if este inferiort in
nisenei le visitéza inaintea sosiril trupei. gradii set numal II anuncid in cast contrarit.
Art. 18. Weft trupa trebue a fi cnartiruith
la locuitorl, comandantult de garnisona se in-
telege cu autoritatile civile competinte pentru TITLULt III
euartiruire. Despre serviciuld trnpeloril
Art. 19. Ofigeruld care precede trupa ce este
a sosi anunci i dá situatia comandantultil de in garnisond
garnisona.
Art. 20. Comandantult de garnisond set CAPITOLlat I
unt adjutantii intempinh trupa la bariera et o
conduce la loculd destinatii. DisposiSiusa generale
Art. 21. La casarma se afla, sub-intenden-
tult militart, care face revista de efectivii. krt. 28. Trupele in garnisone ad dna fe-
Art. 22. §efulti unel comenp de trupe eh- luri de servicinri :
Idol, afara de situatia personalulul corpului ce 1. Detaeamentele, escortele ei guardele po-
intra in garnisona, presinta i situatia de cail sturilord, cari nu se schimbii de catii dupa tint
afiati in iiinth, de eel scapati, de cel rdmaei in nun:tell"' Ore-care de ipe.
urma, precum ei numele ofieerilort, sub-ofiee- 2. Guardele garnisóncl, guardele de'politie,
rilort i soldatilort rdmaei en ingrijirea lord. plantónele i ordonantele cari suntt schimbate
Art. 23. In genere, trupele cord fi dispen- in tOte
sate a da garde in cliva, sosiril. La cast ur- 3. Guardele de onere.
gentii, trupele pedestre &Ana garde le vort in- 4. Rondurile.
truni la loculd &Mil de comandantuld de gar- 5. Corvade gi lucratori.
nisona. Detasamentele cari se tint mai mint de
Trupele caihri nu dat garde Wall in nici 24 ore suntii corn puse pe cat se pOte din aceeaei
tint cast in iva sosirii; ele insd, potii da ex- companie.
ceptionald garde pe josh. Art. 29. Corpurile dinteud, garnisond, con-
Art. 24. In cele trel 4ile earl urmezif sta- cura intro dénsele pentru deosebitele felurl de
bilirea trupei in casarmá, comandantul de gar- serviciii.
nisona cu gefuld corpulni o visitéza, impreund Art. 30. Detaeamentele, escortele i guar-
en ofigeruld de genifi gi eu sub-intendentuld dele exteriere suntii obicinuit formate din frac-
tiuni constituite, precum bataliond , compa-
Chndd trupa este cuartiruith pentru mai nie set sectie. Ofieeril gi sub-ofigerii mergil a-
multe ile, ofigeril, a duoa li dnpa sosire, vi- tunci cu trupa lord.
sitéza locuintele.§efuld corpulul notifiazit rec- Unit pill de bataliond pito avea ordinuld
tificarile ce crede neeesaril comandantului pie- de a merge en jumdtatea batalionului set, set
gel; acesta le recomanda autoritatil munici- cu unt numdrii mai midi. chndil serviciul este
pale ei o invith a le indeplini, pe catt se va importantd; nut adjutantii subefieert trebue
putea mai curandt. salt insoeesca in acestil cast. §efulii detaga-
Art. 25. Ori-ce ofieeril in trecere pentrn CI mentrilui priimesee de la comandantuld de gar-
www.dacoromanica.ro
nepte printeua garnisonA e detort a anuncia nisona instructil relative la misiunea sa.
 MILITARE 229.

Art. 31. Guardele piecel se sebimbil la &- acestd scopii detagamente. Acute detaga-
care 24 ore. Forts, posturilorii in generald este mente iaii nnmirea de pichete. Forta pichetu-
determinatd prin numerult sentinelelorii. Se lui se determina dupd trebnintele serviciuld.
d& 3 sal 4 Omeni pentru nti, sentinell, astil- Pentru pichete nu se va lua din Omenil ce,stint
fold ea fie-care soldatd sti fie cold multil 8 ore a intra in serviciuld ordinaril a duoa-i. Ome-
si celil pucinil 6 ore de guarda. nil ce formezd aceste pichete vorti fi cei d'an-
Serviciuld nnel guarde contramandatt este tail earl vord egi ft cast de incendid. In totil
consideratd ca fticutd Cana a luatd in pose- timpulii, pichettild este disponibild pentru ser-
siune postulti. vicid; suboficeril, caporalii gi soldatii de pi-
Numdruldómeniloril cc fie-care corpii trebue chetil nu potii pardsi casarma ; ofigeril vord fi
sit dea este regulatd astil-felii. ea omuld de in- obligati a se afla la casarma indatd ce piche-
fanterie sit albd, pentrn odihnd cehl pugin trel turd va fi chidmatti.
nopti consecutive gi 5 pentru celd de cavalerie. Art. 37. Serviciulti trupolorti, in interiornlil
Déca forta garnisonel este mica i trebnin- corpuriloril, se face conform serviciului interior.
tele neape'ratii ale serviciului obligd pe coman-
dantuld de garnisond a se departa de la ace-
std reguld, el trebue, prin comandantul diviziei, CAPITOLULt II
sa insciinteze pe miuistru pentru a spori tru-
pele garnisonei. Aclunarea i schimbarea guardelorti
La inceputuld fie-ctireia Intl gi mai des déca
este trebuintd, comandantuld do garnisond fi- I. FOrd paradd
xéza, dupd forta corpului, serviciuld ce trebue
s& fad ; pentrn acésta, la 1 ale lunei, gefil de Art. 38. Guardele se adunii, la ora fixatii
corpuri Ii tramite situatia generald a eficeri- de comandantuld garnisonel, la loculd ce va
lord, suboficerilord, caporaliloril i soldatilord destina. Comandantuld garnisonei sal oficeril
disponibili pcntru servicid de piacii inspectézd curatenia imbrOdimintel,
Tote guardele se supund la cererile autori- gi verifie& presenta tutulord posturilord.
tktiloril dyne seti militare pentru restabilirea Trupele Bantu in tinuta poi, afar& déca nu
ordinel publice. InsO, in Mei und cast, gefuld s'a datil und altS ordind; trupele pe jos suntii
nu [Hite scOte do catil '/e din efectivuld de care cu ranitele, Ord trupele cal&ri cart Lai servi-
dispune, i nici ud-dat& nu merge eld ensue. ciuld pe jos precum i ordonantele ad mantana
Art. 32. Serviciuld ordonantelorti gi plan- peste unierulti dreptil.
tóneloril incepe la intrarea guardelord gi tine Guardele de onOre sunt totil-danna in mare
24 ore. Planthnele i ordonantele suntil inspec- tinutd. afara de mid ordinti speciald. Guar-
tate la casarmd uti-datti cu guarda corpului si dole ce corpurile ati in interiorult lord nu iati
morel dreptil la loculd destinatd. parte la acesta adunare ; ele se schimiti in ea-
Art. 33. Guardele de onOre suntd coman- sarmd, la ora fixatti pentru tote gnardele.
date clupd aceeall regniti, ca al guardele piecel, Ageq.area guardeloril va ti de la flanenl dreptii
suntil supuse la consemnuld generald. spre celd stangti in moduld urmatorti :
Comandantil acestorti guarde mai trebue incd Guarda de ()mire. Gnardele comandate de
sit iea ordinile particulare ale persOnel pe lin- oficeri; apol cele de sergenti; gi in fine cele de
ga. care suntti agqate. El adreséza comandan- caporali.
tului de garnisond raportuld prescrisil pentru Art. 39. Secretulti se va impdrti indat& du-
cele-alte gnarde. pd insi.ectia guardelord de c&tre comandantuld
Art. 34. Comandantulii de garnisond pro- garnisonel, in moduld urmatorii : Dupa: that-
aerie rondurl, dup.& importanta posturilor gar- nosciintarea dat& de comandantuld garnisonei,
nisonel, pentrn a se asigura in timpuld clilei celd mai vechiti la grad dintre oficeril de guardd
si noptil de privegherea posturilord gi de exac- comand& : ,5'efi de postari Ina hate.
titatea en care le indeplinescil indOtoririle. Dupd acOsta comandii, gefil de postnri inain-
Serviciult acestord oficerl, comandati pen- taxa 5 pagl, fact la drOpta gi la stanga gi so
tru 24 ore, se fixézd mai la vale. adund la centruld gnardelord Comandantuld
Art. 35. Lucrdtorl gi corvade cuprindd : garnisonel incepe en impdrtirea secretului de
1. Lucrdri de f&cutil in arsenale gi in maga- la drepta spre stanga. La priimirea secretulul
ziile administratiel, candd este trebuinta ca oficeril left de posturi salutd, Omit gradele in-
trupele de infanterie sit dea ajutorti trupeloni feriOre gefl de posturi presintd arma.
de geniti i artilerie sal trupelorti de admini- Dup& acésta comandti :
stratie. 1. Stinga impre-junt
2. Corvade in interesulti garnisonel. 2. La locd, marq.
Art. 36. Candd comandantuld de garnisond Dupa intórcere, fie-care gefd de postil merge
voesce sit alb& trupe gata pentru a indeplini la loculd set.
www.dacoromanica.ro
mnd servicid extraordinard, oranduesce pentru Art. 40. Comanda tutulord guardeloril, la
330 LEGIIIIRI
local de adnnare, se dii cele mai vechid in figeril inferiori, pe dna innrI : in siruld fin-
gradd din gefil de postarl presinti. tdid cApitanii dup d. vechime, in *uld al duoi-
Dap/I, impartirea secretului, guardele se due lea, locotenentil si sublocotenentii.
la locnlii lord; ele plecandd defilezii d'inaintea Oficeril corpurilord ce nu ad guarde in pa-
comandautului garnisonel. radd , precum i aceia din administratia cen-
Art. 41. De la 1 Maid pdnd la 1 Octombre, trald, staturi-majore , intenclenta, serviciuld
guardele se schimbd la 11 ore ; Orit dupa ace- sanitard, scOlele militare, stabilimente, justi-
sta hind, la orele 12 din qi, afard de ordine tia militara , etc., se vord aseda imediatd la
deosebite. dr6pta i pe aceeasi IWe cu oficeril celni din
Art. 42. In tote Duminecele gi sdrbiltorile, urmá corpd ce are guarda la paradd.
guarda de onOre a Mdriei SOle se schimbil cu. Oficerii din alte garnisone, precum i aceia
musica i drapeld ; afara numal tided nu vord din armatele strdine se asesld la drepta tutu-
fi ordine contrarii. lord oficerilord garnisonel uncle se face parada.
Astii-feld ordinea corpuriloril de ofigeri afiatl
2 . Cuparadd in parada va fi cea urmatóre :
Art. 43. In Duminecele si sdrbdtorile fixate 1. Oficeril aid carom corpii ad gnarde in pa-
prin ordind deosebitd, guardele se achimbd cu mid;
parada, confornad articolelord urmittOre. La 2. Oficerii ald cdrora corpd nu ad gnarde In
acdsta paradd va lna parte toti oficeril garni- paradd in acea sli;
Bone; tinuta va fi cea fixata de cotnandantuld 3. StaturilP majore i ofigerii lard trupd ;
garnisonei. 4. Ofwii din alte garnisone.
Art. 44. La 4ina i ora fixata pentru in- 5. Oficerii din armate straine.
*tires guardelord an parada, ele se adund la Aliniarea corplui ofigerilord vafi de la stan-
loculii destinatd in tinuta otarita. ga la drepta, era fianculd etangii ald corpulul
Art. 45. Guardele fie-cdrui corpd, (afar& de de oficeri ce da guarda de onOre va fi la aceeasil
guarda de politie) se conduc in ordine pe piaca inaltime en flanculii dreptd al guardei de onOre.
de arme, cu tobosaril, cornistil séd trompetil Art. 48. Cana sena' ce priimesce parada
necesarl, sub comanda noule eapitand de li se apropie, majorulii de rondd comandil : la
din corpuld respectivii. IInd adjutantil alii co- II-m.6rd. Presentati arum I Dupd aedstA co-
mandantulta piece le indica aci loculii ce ad mandi Omenil presentezil arrna, intorand ca-
a ocupa. pnuui spre partea de unde vine seed, Musica
Tote corpurile din garnisona tramitii la a- canta.
data paradd plutOnele lord de ordine, care se Pentru Intampinarea iefulni, dupa gradulii
conapund din adjutantl-suboficerl, sergenti-ma- ce va area, se duce la 10 pas1 de la flanenl de-
jorl si din sergenti, caporali set brigadieri ce spre care vine, sa comandantuld diviziei, raid
intra de Qi pe corp. Aceste plutOne se spa cold me vechid gad de corpd presentil; era
la fianculd stàngu aid tutulord guardelord pe comandantuld garnisonel II da raportd inscrisd
dna imnni : in siruld anted, adjutantii-sub- de numdruld posturilord i ald trupel ce intrA
oficeri i sergentii-majori; in siruld ald dnoi- In guarde in acea di. Am6nduoi Insocesed pe
lea, sergentii i caporalii de di. Distanta Intre gefd si Ii cedéza partea trupei cândd va trece
aceste liruni va fi de dui pagl. pe d'inaintea guardelor. Ofigeriifie-cdruT corpd,
Regula ageOril acestord plutOne va fi cea pe mdsura ce gefulii se aria in dreptuld lord,
nrmiltOre : salutri pundudd mana dreptil la visierd.
La fianculd dreptd : Infanteria, dupd ordinea Dupd ce sada a trecutd pe d'inaintea fron-
numerica a regimentelord, arena in totd-dé- tului i s'a aseslatii in dreptuld centrului guar-
min la fianculd dreptil vdnatoril. Dupd, regi- delord, majoruld de rondil, dandil serand mn-
mentele de infanterie se a01i. : batalionnld de sicel aá inceteze, comandé : La II-nigril, 1i
geniii, pompierii, gendarmil pedestri, artileria, se intOrce spre sefd adastandii ordinile sdle.
cavaleria, gendarmii ct1ini, cMiiraii. Deca gefuld voesce sa vey, cate-va miscari de
Aceste plutOne suntd in tinuta guardelorii, arme, atunci majornlii de rondd cid comemPle
insd fárá mantale i raniti. reglementare ; éric voindd ad se incOpà parada
Art. 46. Asedarea guardeloril va fi dupd guardelord , atund comandantuld garnisonel
cum s'a aratatd la art.38. d semnii tamburd-majorulul gua-clei de onOre
Art. 47. Ofigeril fie-card corpil se agedil en s faca a se bate de tobosari Adunarea.
face la gaarde i vis-a-vis de guarda corpului Duna' acesta batere, guardele suntii consi-
lord. Distanta intre (Agee i guarde va fi cclii derate cá ad intratd sub comanda comandan-
placind 15 metre. tului garnisouel si a rondulnl majord.
Ageslarea ofigeriloril pe corpnri va fi cea nr- Art. 49. Dupá baterea adandriT, coman-
matóre : sefuld corpulul inainte, duol pagi in dantul piege comandi : ef de posturi in-
t:mut sa si pe und gird ofigeril superiori al cor- ainte Marg. Acestia esd 10 pasi (de o va per-
pulul; duol pagi in tirma acestorawww.dacoromanica.ro
se asedil o- mite localitatea) inaintea contralti! gnardelord,
 111LITAZZ 291

ofiçeri putnilndu-se unulii dupg altn15, Bubo& jatantil-majorT dad secretulti indatg garner de
geril gi caporalii Bed brigadieril tnapoia lord, corpti. Top ofigeril lasil mho' josd de la
in dnog girnri. In giruld ofieerilord se pane gi chepid.
majorul de rondii. Ofieerilcomandantlin guarde Art. 54. Dupg ce s'aii (lath parola, Bergen-
Red ronduri se conducil de cgtre comandantald tuld comandg : La U-mirit la stanga-'mpre-
garnisonei la gefal ce priimesce defilarea guar- juril inainte hlar; eel patru Omeni plea
delord, pentrn a se presenta fiecare gi a ra- candd s'a apropiatd, sergentuld comandi :
porta serviciuld la care este comandatii. Still Frontil, apol se pune inaintea lord gi
Fie-care ofieerii, pe rãndd. apropiindn-se la comanda: inainte pornind lalocul suit.
trel pagi de gefuld ce priimesce parada, se o- Art. 55. Indattl ce sergentnld cu eel patrn
proses, saluta cu sabia gi raportézg in modnlii Omani s'aii dusil la local lord, majorul de rondii
urmiltorti : Indlymea- Vóstrd (Dommde mini- comandg tuttilord gaardeloril : La U-nieri.
3tru, Domnule generalit etc.) din cutare regi- Art. 56. Dupg ce guardele ad lnat la timurd
manta (batalion) cu eatare guardci suntii o- gi gefuld ordond deElarea, majoruld de rondS
rdnduitii, séd rondei majorii suntii oranduitii. comandl :
Dupg darea raportulul, iea sabia la umgril, se 1. rentru defilare ;
intórce la dripta, merge patru sed cinci pai 2. Pe seep, ocolire la drepta;
inainte, se intOrce érggl la drépta gi merge gi 8. Marg ;
se agislg, dual pall* Inaintea gefilord de postal 4. Guarde- MAL
grade inferiere. Candd eelS d'anteid ofieerd a 5. Guardc inainte, ocolire la stdnga :
limn la timer i s'a intersil la drépta, ald duoi- 6. Maq.
lea ofieerti se apropie de gef, la trel pagl, ra- 7. Directia la drepta.
portéz i cidneuld gi executg migcgrile arfitate Dupa" a treia comandg, tote guardele rupti
pentrn gnteinld. ocolinclii pe sectil la drépta. Dupg ocolire se
Dupg, ce toti ofieeril gefil do posturi a5 ra- opresch. Dupg a cesea comanda guardele per-
portatii 0i s'ad pusii pe nuii gird inaintea cefi- nescii. sectia din capii ocolindit pe date., érg,
lord de posturi (grade inferiOre), comandantuld cele-alte pe mgsurd ce vord ajunge pe Ionia
garnisonel comandg : unde a ocolitil cea d'intdid. Dupg a geptea co-
1. ..5efi de posturi. mandg guardele ad directia la drepta.
2. La Locg Marg. Cu Antgia sectie din guarda de la flanculd
Dnpg acestg comandg , gefil de posturi se dreptil, gi la flanculii dreptii ald el, algturi en
ducti la locurile lord grii1 inspectezil guardele. gefuld guardel in drepta. defiIiz majornlii de
Art. 50. Din guarda aflatg in centrul guar- rendd gi in dripta acestul, comandantuld gar-
delord se detacezg and sergentd gi patru Omani nisonel. AmSnduol ad sdbiile scese afarg.
pentru intocmirea cerculul. Acegtia, agqati pe Dupg, defilare tote guardele morel la loculd
dna giruri i avendd pe sergentii d'inaintea destimIril lord.
lord, vinil en arma la umerd pOnd la loculii ce In timpuld defililrii musica guardel de onOre
le va indica comandantuld garnisonel. Aci see- cant& continug mersuld , fgrg a se mai
gentait comandg : Sth.i, apol: La drépta i la pune in partea opus& a gefalui, ea la defilarea
stanga. 31arq. obicinuitg. TobogariI i cornigtil celord-albe
()meal porneseii, in jumgtate la drépta gi la guarde nn voril bate, yard tine Ina ciocanele
stanga tti, se despartii pentru a forma cele pa- tobel gi cornurile ea cum ard fi gata a bate
trn colturl ale prttratului, in care este a se in- Bid a cants..
tocmi cerculd cgpitanilord de ii i gefilord de Art. 57. Dupg defilare geful care priimesce
posturi. Cana' Omenii s'aii depgrtatd destulti, parada trece pe d'inaintea fie-cdruia corpii o-
sergentulii comandi Still, gi se aggcla la drepta ficerescii. §efuld corpulni ii dii raportuld de
omului din drépta cirulni Anteid. presenta ci absenta ofieerilord, presintg pe eel
Art. 51. In acestd pgtratii, dupil comanda inaintatl, sositi la corpii séd 1ntor0 din vr'na
comandantalul garnisonel : Cdpitanii de 4i absenta.
§efi de posturi la parold, vial din fie-care corpd Darea raportnlui de cgtre gefil de corpuri
capitanii sed. locotenentil de i, precum gi toti se va face in moduld ormgtord :
gefil de posturi; se intocmescii pe dna 11E1, §efuld corptilui, dna gefuld ce priimesce
in Antdia ofiperil i in a duoa gradele inferióre, parada va veui cgtre dOnsuld se duce inainte,
qi priimescil parola séd ordinile ce vord fi. gi la distantg de trel pall de dOnsulii se opre-
Art. 52. Cindii comandautul pieeel este gata see, pane mann dréptg la vizierg gi'l dg rapor-
a da parola, majoruld de rondii comandg pre- tulti inscrisd, (modeld otaritil de comandan-
sentarea armel, mnsica dna, cel 4 Omani pre- tali] pieeel) pronuncidndd cuvintele nrmgtOre :
sent g. arma, gi atuncl toti oficeril saint en mina. Ind4imea Vdstrd (Domnule ministruDom-
Art. 53. Comandantuld pieeel dupg ce a Ito- nule generalii etc.) am ondre a vl presenta ra-
pArtitd parola comandg: La locflaq! dupg porta de stare a reg imentului eutare. (A.cesth
www.dacoromanica.ro
acistg comandg totl mergii la locnrile ler. Ad- raportil Ingo:Ida-se cu mf"..ua atLIngil de Is piept,
232 LRGIUIRI
pe amid mina drepte o tine la visiere, fill in- spatele cetre gnarda veche si in depertare de
manéze sefulni). 6 pail unuld de altulu : cel vechl in drépta pi
Art. 58. Pe Cana sefald inspecteza corpuld la unit pasii de parte de eel nuol.
ofieerilord, u musice, inteadinsd venite, de va Art. 63. Cana sergentil i caporalil s'ad a-
fi in garnisona, se asécle la centru cerculni o- 1eatd, atuncl gefuld guardel celel noni co-
fiperilorti seil inaintea lord si execute diferite mande Inteiuld schimb Inainte, Mars.
aril musicale. Dupe antdia cornande, sergentii gi caporalii
Art. 59. Guardele ce n'ait de catii und sin- pund picioruld stangti inapoia celul dreptii (ca
gurd postil se forrneze la platil-forma pe unit la miscarea de la stanga imprejurii) gi dup e. a
sird; ere cele de mai multe pe dime giruri. 6- duoa comaude se intend cu fa9a, inapol. Tad.
menii suntd agqati dupe, talie, numerotatl de dupe a duoa comanda, emenii schimbului an-
la drépta id in acestii ordinu suntd oteritl pe tCill ald guardel celei none, esti patru pail in-
randd de santinele. §efulti postului se pune la ainte, ocolescil la stauga, mergU dreptil inainte
flanculd dreptti alii guardel. One ce ad aj null in dreptuld sergentului an-
Déce postuld este formatil de unti plotont, thin de sehinabti, ocolescil and, ne-date la stan-
uit companie, bataliond sell mai multii, guar- ga, i candil se voril apropia duol pail de ser-
dole se aiedii la platu-forme cern este preve- gentl i caporall se oprescii.
4utd in regularnentd pentrn companie sell ba- trt. 64. Sentinelile randuite de la 1 peed 5
taliond etc. Tobolaril sell trornpetii suntii la Omeni le conduc caporaluld, ere de la 6 in sued
duel pap' la drépta anteiului iru. sergentulu ; sentinelele de la 2 peed la 3 emeni
Art. 60. Cana guarda noue, ce vine pen- se asep intermit sird, ere de la 4 in sued, in
tru a intra in srrviciii, se va apropia, iefuld clued siruti.
guardei cclel vechi va puce sa lea armele guar- Art. 65. Caudd sentinelele vord fi oterite,
da sea, gi candd guarda nonA, s'a apropiatd ca caporalii II sergentil se intorcti la stanga Im-
Ia 30 pasi, comanda ; La U-merd, apol ate in prejuril i nor-nand& inainte Mars.
acebte, positie pea ce guarda none. se va aiqa. Art. 66. Orneuil randuitl la guarde pentrn
Art. 61. Guarda node, sosindii la 30 pasi de tremitcri cum i ordonantele mergU la loculd
postuld Bed, sefulu guardel cornande : La 13- guardel lord dupe cum s'a precristi la art. 32.
merit, dupe aceea merge si se agep, in faee si Art. 67. S-rrgentii si caporalii ce se orhn-
paraleld cu cea veche gt in doper:tare de 10 pail, duescil ca sentincle la nie 1i cari stall pe linia
dand comendele necesare, astil-feld ca in tad- incheetorilorti, dupe comanda 1-iul schimb
he-una fianculit dreptU alii guaidei cold noel inainte : schimbuld antefil d'intre densil mu-
se fie in dreptulti flancului stangd ald guardel ge la flanculd stangit ald guardel, si se asep,
celel vechl. unuld 1ingi altulti, in dreptuld sirului al duoi-
Art. 62. Dupg, ce gefalil guardoi celel noel, lea si la depertare do duol pail de linia seirgen-
a indreptatii aliniarea, (trecemlii ha drépta de tilord de la incheere. Candii se pornescil Orme-
nu se va afia acolo), ese duel pail inainte, ere nii schimbului anted pentru a merge la senti-
la guardele marl gi cu drapeluld patru pail in- nele, acstil schirnbU de sergentl sea caporall
torcendu-se cu faga d'alungulti frontulul co- merge 0 densulti la postuld sal sub comanda
mande ue-date cu sefuld guardel vechl : pre- until sergentd.
sentati arm! Dupe a (Irma mrscare amen- Art. 68. Dupe pornirea sentineleloril, nonld
duol sefil de guard& retiree sibiile in sued ca si vechiuld ofieeril de guardA call duol pail in-
la timpuld anteill alu migceril presentati arma ainte i comande :
gi mergil unuld cetie altuid. astd-feld ca aa, se 1. Guarda la drepta.
intelnesce in centruld guardelorti, uncle standil 2. Guardit inainte.
in fa9a, unnid altuia la duos pail, lase sebille 3. Mars.
josti ca la a dnoa mis ate de la salutuld en sa- Cuventuld de mars va fi pronnnciatil de uit-
bia. Dupe ce ad Idsatu sabiile in josd, 1ofuld date, de amenduol sefil de guarde; dupa nest&
guardel eeles noel, priimesce do la cold vechid comande toborrii guardelord, bath gi sting
sciinte de cate santmele trebue sit fie formatil marsuln, luandd picioruld de la guarda veche.
authiulii schirnbd, precumil si ce alte ordine Candd guarda va fi cu musica atunci musica
suntii priinaite. Dupa terminarea priimi- dftntit, fere toboiari. Sentinela de la acme pre-
ril amenduol redice sabifie in sued gi inter- sente arma la trecerea guardel pe Iiugll dénsa.
cendu-se la stanga imprejuid, mergd la locu- Art. 69. Ofiperulil guardel vechi '11 clue
rile lord gi comandezet unulti dupe altult, in- guarda 30 pasi la ue parte, o opresce dandU
cependd ofiçeruld guardel vechl i apol acelel comandit :
nuol : Sergentii i caporalii, de schimbit. In- 1. Guardd. stn.
ainte Mar§ (sed numal caporali), Sergentii si 2. Frontit.
caporalil de la aménduod guardele esd inainte 3. La pi-ciorii.
ei se ase(,16 la flanculd stangti ald guardel ce- 4. Se(itefi balone-ta.
lel noul, in dreptulti girului anteid, stanclii cu
www.dacoromanica.ro Dupe, scOterea baionetel d pe boat repaosti
 MILITARE 233

emenilord, pea la inteacerea sentinelelord de ma in put erea carul ordind ad fostii arestati,
la posturi, ei se duce in odaia de guardd s dea va care sd i Be dea ordinile i consemnele pen-
in priimire ofieerulni ce '1d-a schimbatil came- tru aresturile ordonate de functionarii i agen-
ra, condicile de ordine i off-ce instructil va fi tii autoritatil gi se va incredinta dem acegtia
avut ; érd déca va fi guardala intrarea in oragt, urmeza sl fie conduel la comisaruld de politie
atunci d i condica pentru acel ce treed. ald culorit, sell cd urniezil BO fie dati agentilord
Terminândd predarea i priimirea ei sub- politiei la ni ord othritd.
scriindd in condica postului, apol merge la Asemenea se va asigura décii pecetile gi la-
gnarda sea gi décd toti caporalii voril fi ye- c&tele suntii bune, decd. 1O1i1e nu snntii sparte
nitd cu emenil ce s'at schimbat5, II cercetezd, (unde veal fi lAIl set case cu bail, peceti gi
gi in urnsi pornesce la corpuld seri. ladle), la cast contrarit nu va schimba pe ve-
Art. 70. Guarda noui voindd a intra in cor- chiuld gefd de postil i vainsciinta pe data. pe
puld de guard& dupd platil-formA, eefuld co- statii-majornlii pieed i pe autoritatea din alti
mandd : cdrul ordint ad fostii puse.
I. Gnardd, steinga'mpre-j 022. Art. 76. §efulii guardei trebne slt se mime-
2. Inainte-Mars. dinteze decd. mobilierult i uneltele corpului
Dupd care gefuld guardel i trupa unti gi de guardd suntil in bund stare. Erna ad pretin-
depund armele la loculd destinatil. g ca guarda veche al lase u& reservd de
lemne; indetorire la care el Insugi este supusti.
CAPITOLIJLt III Art. 77. §efuld guardel trebue sii se infer-
meze despre locuinta comisarului de politie
Pentru cliemarea guarder la arnie set aid despOrtirei; de aceea a medicului ci-
lord; de casarmele se5 posturile cart sunt mad
Art. 71. Cindd guaida va trebui sa' ésg, pen- cu apropiere, spre a pute a da ajutor la trebnin-
trn a lua armele, sentinela de la arme strigd : td. Aceste sciinte se vor inregistra pe consemnil
4.La arme» seu sung. clopotuld. Gnarda ese cu prin ingrijirea statil-majorului pieeei.
repqiciune si re a da onornrile, set pentru ori- Art. 78. efu1d postulul este respunytoril
ce altd intemplare. de tote partile serviciulni; eld este Mord s&
invete pe subofieeri gi caporall Uterine kr in
CAPITOLULt IV cunt de 24 ore gi sd se asigure cO gi el la ran-
dull': lord invetd pe soldati, Uterine sentinele-
Serviciula guardelora in posturf lord. Eld previne pa subefieeri gi caporall cO
suntO respuncletori cd.tre densuld pentrn tinuta
Art. 72. Consemnele generale, aratd : U- trupel, pentru executarea consemnelorti,pentrn
terine tutulord posturilord, gefilor de posturi : curatirea corpului de guard& gi a gheretelorii,
ofieeri, subofieeri, caporall gi sentinelelord. Con- precum asemenea gi de pdstrarea cojecelord, a
semnele partsculare ardtii scopuld iniiintarel galogilord ei a tntulord objecteloril earl suntil
fie-caruia postii; objectele speciale date in pd- trecute in mventarul afiat la corpul de guardii
strare cum ei Uterine posturilor5; tote ordi- Art. 79. §efult guardei este detord s prs-
nile verbale cari le priimesce ud sentinel& se vegheze ca omenil ce compund guarda sa in
nnmesce consemnil. totil timpul guardei sO pOstreze curdtenia hal-
Art. 73. Tete consemnele generale ei par- alert. Neptea va da voe emeniloril sO se cul-
ticulare sant afigate in fie-care corp de guarda. ce, scotend numal chepiul; insh unul se5 mai
Ofieerii de rondt. ad aceleagi drepturi ca ad- multe plantene Mr.& arme va fi in totii-de-une.
jutantil de piaed, In ceea ce privesce cunsem- degtepte in Mai guardel, seil postnluT, ca la
nele provisoril conformOndu-se Iliad art. 14. A- cast de a striga sentinela d'afard : /a arme, ea
thtil aceetia Can gi adjutantii de piaed pad sO gedisescd desceptarea i egirea Omenilort
asemenea ceie de la ori-ce sentinel& consem- Este de ajunsii ca ordinile i consenmele sen-
nun ce'i s'a dab's , mush in presenta gefului de tinelelord eh fie precise gi ca gefii de guard&
post, a sergentului set a caporalului de schimb. hi posturl sit se incredinteze ed Omenii suntu
Art. 74. Tete consemnele privitóre la fie- pltrungi de densele, pentru ca serviciulii sit fi
care postil trebue sd fie aprobate de comandan- asigui atii.
tuld piece. Guarda de obere pito priirui gi di- Diminéta cu nit jumatate ord inamtea Nei
rectil consemne de la persOnapelingd care este se ordond Omeniloril pe rândt a se spela, a'gr
atagatd, insd eefuld ei va comunica indatd co- aeqa hainele gi a le curati, end dup& scnlare
mandantuhui de garnisond. sa'l inspecteze.
Art. 75. Dupa sosirea la corpul de guarda, Art. SO. §efulii de postd nn dd. void nici n-
eofuld de postd se va informa despre consemne nnT omd a se depdrta de la guardd, veghiaz&
ei va cere predecesorului sad a's da tete sciin- ca fie-care WO indeplinésed cu exactitate U-
tele trebuinciese asupra serviciului de 24 ore. terine; face adesea apeld, scete gnarda de mai
Dem se vord afla Omeni arestati, www.dacoromanica.ro
se va infer- multe on afard spre a o obicinui a se forma
284 LiGhflhliI
rapede; One nt mai mare veghere in circum- tint" caracteril gravii, gefuld postulni se va mgt.-
stante partieulare, canda s'ard vedea raise/WI, gini nnmai a incunosciinta hndatit pe comisa-
neobicInnite in garment. ruld de politie aid despIrtiril si se va tine in
NOptea, survegherea sefnlui de postd este paza en trupa sa nepartsindn'si postuld.
el mai mare; se asigura ca totti serviciuld et Art. 91. §efil posturilorti nu trebue et *-
se execute bine. ciit din vedere et forte armata este mai alesd
Art. 81. In genere, ori-ce omd in guardt, protectOre ordinei publice, persOnelord si pro-
ordonatil pentru rind servicin exteriord, start prietttilord ; prin urmare di ajutoril pentra
de corvada, merge tett-de-ma armatd. arestarea facttorilord de rele, perturbnatori-
Art. 82. Lemnele pentru Inctlitit i lumi- lord ordinel, candd li se reclamt de cttre agen-
nArile vord fi aduse la corpuld de guarda ; til politienesci sdd chiard de particolari. In
lemnele desearcandu-se inaintea platt-formel, nici und casd sefuld postultil nu merge si niel
soltatit suntd détori et le bage in intim nu rtmane cu mai pueind de 2/3 din forte sa.
Art. 83. La posturile statornicite pe lin- El prlimescd in postii pe ori-ce individd a-
it administratiile cari incaldesce i luminéza dud de agentii politienesci. Acestica trebue st
guards in socotéla lord, comandantulil posth- se recunóscitct suntd agenti in exercitinl func-
liii va trAmite sit cent lemne i lumintri; pen- Vilna lore si sit subscrie faptnlii petrecutil pe
trn caratuld lord se va sluji cu nit targt séd registruld postulul. De cate on lefuld po-
und cosa ce trebue sit se dea de acea autorita- stuhnu arestezt pe cive-va dupt plangerea par-
te; este cu severitate opritii a cara lemne in ticularilord, atunci iea inscrisii numele, profe-
brace, cu mantalele, séd pe umere. siunea ei locuinta celord ce s'ad planed, in-
Art. 81. Comandantuld met gnarde n'are scriindu-le in raportil.
voie sa priimesct nici tat persona' stritinit ser- Déca vre-und necunoscutii ce nu oferti fade-
viciului. stula garantie personalt spre a fi cr*til art
Art. 85. Déca din intemplare, nebtgare de cere adjutord pentru vre-ut pricint ce n'ard
aamt, sea altd-ceva, veri-und soldatil tiindd de fi invederata ski bine constatatt , efuiit de
sentinela va descarca arma, se va schimba in- postd lid arestezti si lid tramite la comisaruld
data din ordinuld lefulni guardel si se va cer- de politie.
ceta 4isele sele; declaratiunele se veal trece Art. 92. Dica und sefd de postd este infer-
limuritd in raportnlii lilei. matii ca bAtae , certurf, Bed desordini de nt
Art. 86. Déca se va intempla ca vre-unti natura seriOsit se petrece in lit carciuma, ca-
cetatend sit insulte set sii leveed% ut sentine- cafenea set vre-unii locd publicit, tramite und
IN, sentinela se va conforma consemnului ge- subofieerd séti unii caporald cu nnil numdril de
nerald, servindu-se in cast de agresiuni asu- Omeni pentru a opri i aresta pe turburator4
pre3 cn baioneta set chiar trAgendil feet. Se- acestt trupt póte chiar intra in acelii stabdi-
hid postului va raporta imediatd comandan- mentii déca desordinea nu a incetat la sosirea el.
tnlui garnisonei. .Déca desordine se produce inteuti cast par-
Art. 87. Se va ptzi dreptil regult generalt ticulart, eefuld de postd tramite und detasa-
ca ort-ce cetAtiand arestatd nóptea pentru tit mentii. Acestd detasamentil nu pete intra fart
fapta ore-care sa se conduct indatii inaintea cererea proprietarulut sCui fart asistenta nnui
comisarului de politie Muf mai apropiatil, a- agentil politienescd, afart numai deca nu se Ira
fart numal candil postuld se va slabi prin con- striga : foci, hoii, omordtori, sdrifi in ajutorii.
voiulti acestord arestanti; in acestii cast], se Art. 93. Sefulti unei guarde este détord st
vord tine pent a doua i, calla se va cere es- intrebuinteze ton-de-Ina pentru serviciuld de
corta de la comandantuld pieeei. reennOscere si de ordonantri pe soldatii cel mai
Art. 88. Guardele inferiOre arestati 4iva, inteliginti al guardel séle.
off-care ar fi vine lord, vord fi condusi la sten- Art. 94. In tOte diminetile. la ora 9, se va
majoruld pieeel; déca acestia vorii fi betl, se- tr./mite la cancelaria statil-majorului pie eel
fuld postulul va adasta pent se va trei si apol fóia de raportd, sublemnatt de comandantuld
Ii va trtmite. postului. In acestti raportil se va troce inteun
Art. 89. Militaril arestati nOptea se vord chipd limuritii tote cele ce se vord fi petrecutd
inchide in arestuld postului pent a duoa i di- in timpuld guardel Bele.
inineta, candd se vord trAmite statii-majoru- Posturile comandate de und ofieerii vor tra-
in! piecei ut-data eu fOia de raportfi. mite raportuld printeunii sergentfi ; cele co-
Art. 90. In cast de alarma publicei, lefuld mandate de und sergenta, printeund capo-
postultii va trtmite unit detasamentd proper- rald ; end cele de caporald printeune soldatd.
Veneta en forta guardel Bele la loculd sgomo- Art. 95. Déca dupa terminarea raportului
tulut set alt aduntrei; acestd detasementii va se va int:ample trod evtnimentd insemeatd ,
fi indestuld de tare spre a restabili liniscra si comandaytule postulul va da de scire stet- ma-
a aresta pe cei ce fact larint. jorulul pieeei printr'und raportil suplimentar.
Déca postulti este slabd i www.dacoromanica.ro
grAmtdirea iea krt. 96. Omenii trAmifi pentru escerte de
 MILITARE 285

arestanti vor merge en rindurile stramse, ne- fold postului va da de scire (pe edtd iniIlócele
lsdndd nici und intervald prin care el pad de comunicatie Ii va permite) posturilord, Ca-
scdpa. sarmelord celoril mai apropiate si statil-majo-
Déca eseorta va fi comandatd de und capo- ruldi pieçei.
raid, acesta se va plum in coda ei; ér1 de va fi Art. 103. In cash de turburdri pave (si a-
comandatA de und sergentil, atunci caporalul fail din casuld prevlclutil la art. 101, in care
se va pune In capulii colonel, si sergentuld din trupa este atacatd in postuld sld i trebue sA.
partea opusd, spre a putea priveghia mai en se apere prin tote micllOcele putinciOse) und
Inlesnire. postd, set trup1, pOte fi chidmate pentru re-
Art. 97. Oricare ard fi numeruld arestanti- stabilirea ordinel de cdtre administratiunea cd-
o

lord, precautiunile urmAtOre vord fi hate si reia apartine chemarea fortel armate.
date in consemnd. COndii in locurile publice s'at formatii atru-
Art. 98. Este cu dinadinsuld opritd trupel, pamente earl ard ameninta ordinea publicl,
caul escortezd pe arestati, de a se opri in tim- prefectuld, primaruld séd unul din ajtitoril ell,
puld conducerii, precum asemenea de a da voe si in lipsa acestora comisaruld po1iiei, seri ori
arestantilorii s vorbesed cu ori-cine ard fi, va care and agentil depositart ald puterel pu-
observe asemenea de a nu se idea BA se rupd blice, se duce la locul Intl uni ei in tinnta sea
convoinlii, prin trecerea vre-unei trdeuri si de oficiald incinsii cu sarfuld tricolord. Ud batere
a se biga prin glóte. de tobd anuncid sosirea agentului; acesta so-
Deca calea ce urmezd ard trece prin piev, mOzA ed se risipéscd; somatiunea e precedatft
sen alte locuri oublice, mdcard de ar ocoli, con- de ud bdtae de tobl.
voiuld se va abate inteadinsil si va lua stra- Deed, acestd somatinne rdmlne färit efectil,
dele laterale. nO a doua somatiune precedatl de ul bAtae de
Art. 99. In casd de scdparea vre-unui are- tobl este fOcutd de agent5.
stantil, comandantuld postului séd seful escor- Déca i acésta rdrohne fOrd efectd, multimea
tel (de si prin acésta nu i se va micsora rdspun- este imprOstiatd, cu forte:, intrebuintand la ne-
derea), va fi détord sd intocmlscd mid proces- voe chiard focuri.
verbald in duel exemplare, din cari unuld lid Déca multimea este fOrd arme, agentul, du-
va trAmite indatd antoritdtei care a ordonatd Anteia bdtae de tobd Invitd pe cetiiteni a
strdmutarea arestantiloril, érd,pe celii-altd co- se risipi; déca nu se retrag, ii se mai face dna
mandantului garnizonel. somatiuni pe randii. In cas5 deneimprOstiare,
Art. 100. In nici nn cas, comandantil guar- multimea este réspAnditti prin fortd.
Mort, posturilord sed pichetelorii nu vord de- Dupe', intervenirea si intocmirea trnpelord,
tasa de clt5 end la 'is din Omenil ce compund micllOcele de intrebuintatd spre restabilirea
guardalorii; deca numernld arestantilord va fi ordinel apartind comandantilorii militari. A-
prea mare, transportulii lord se va face in mai cestia nu se potd nici ul-datit justifica oft ail
mite randurT ; la cas nrgentd se va putea fa- pututil fi mdcaril influentatl de ul altd auto-
ce rechisitil de la posturile din vecindtate ei ritate.
potrivitil en forta fie-Carat In lipsa personalului citatd spre a face so-
matiunile, cornandantuld trupelord le face eld
singurt, i imediatii dupd acésta impriistie en
CAPILOLULt V energie pa turburAtori.
Cana trupa sosesce in Lea nnui atrupa-
Somatiura, incendia, alarma mentd, si turburAtoril MI de a da timpnl de
a se face somatinni ndvAlescd asnpra trupel,
Art. 101. In casd de alarma, sefula postu- se deschide fArd esitatiune focurile, lulnd tOte
lui va pune trupa sea sub arme ; de se ivesce mTOcele prescrise de ordinea de lnptd.
simptome seriOse de turburare, va pune indaté, Art. 104. In mil de incendid, comandan-
BA inearce armele si va incnnosciinta pe senti- told celul d'Antdid post(' care va observa fo-
nele a induoi privegherea lord. culd va trdmite indatd sO incunosciinteze pe
In casil de agresiune, efu1h postului, dnpli pompieril cel mai apropiati de postil; va deta-
ce a luatil din vreme tote dispositiile necesare, sa in acelasl timp5 und caporal5 en duol sol-
spre a'si asigura paza postului, povdtuindu-se dap' spre a vedea déca menlO 'Ate sl ia oh in-
de circumstantele in cari se add, va recurge tindere mare; déca se va pdrea caporalulul cO
la milpOcele ce va crede mai nemerite spre feculd va avea urmdri grave séd pentru stabi-
conservarea postului. Nu se va preocnpa de cat limentuld ce s'a aprinsd, séd pentru cele ce
de ideia, ca, onOrea sea este legatd acelui poet, ild incongiOrd, va ti Amite respunsd comandan-
si od nici ud sena, nu pOte avea, pe cdt. vre- tulni postulul despre acesta; comandantul po-
me vaavea unit omii in stare de a lupta séd nn stului trAmite indatd und ajntor de Omeni po-
cartusd a arde. trivitii cu forta sea, apre a impedica neorin-
Art. 102. In cash de turburariwww.dacoromanica.ro
seriOse, se- duelile ce s'ard putea ivi si a inlesni cele d'ln-
16
 23G LEG1MBI
teid ajutóre; cid de scire in acelasi timpil po- sird, Ord de la 4 gi maI multd pe dna siruri
sturilord sicasiirmilor celord mai apropiate de Art. 113. Candd schimburile vor fi aseclate
in endid. in ordinea isá, caporaluld add subofigerul co-
Art. 105. Indatil ce va priitni acestli lieu- manda :
nosteintare, cdpitanuld de qi trdmite la loculd 1. Drepy.
ineendiulai rind detagamentfi numitd pichetii 2. La u-miir.
de incendik Acestii pichetd trebue el fie otd- Caporaluld add subefigeruld se va age4 ha
ritd mai d'inainte, pentru a putea egi cu repe- duel pagI inaintea lord si va comanda :
/Icinne la semnaluld datil. Ddea foculd se va 3. Inainte.
intincle huftndii proportiuni ineeronate, se va 4. Marl.
anuneia corpurile a trdmite deosebit do piche- Dupe: aedstd comandk sentinelele pornesca
tuld de incendid si mud numdril de Omani fard en vioicinne urmandd pe caporald add sergent.
atme, ca adjutOre la stingerea foeului. Art. 114. Caperaluld add subefieeruld d,
Art. 106. Indatd ee detagamentulti casar- schimbd vord tine aria la =irk Ord sent-
melor va ajunge la incendid, va pune sentinele nelele le potd avea gi pe umdruld dreptil add
in ginruld foculdi; aceste sentinele nu deli o- stangd. Indatd ce va vedea und ofieerk cape-
noruri la ninieni, avdndil mu deosebitd prive- raluld dá onoruld, comandandd : la umdrii. La
ghere spre executarea strictil a consemnulni gnardele de onóre, sentinelele voril trebui na
(tate:. Aug ton de-una armele la umdrii.
Art. 107. Sentinelele agqate in giurul in- Art. 115. Caporalulii de schimbil va incede
condiului nu yarn Idea sd se apropie de aceld tot-dd-una de la sentinela d'inaintea armelord;
lock de (ltd. : pe aceia earl vord aduce vase va merge apoi sd schimbe pe cele d partate
cn apd, hardae, scdri, ctingi, add alto instrn- Indatd co caporaluld se va apropia la sese pagi
mente do stinsd focult; pe eei ce vor conduce de postuld unde trebue ad so schimbe senti-
pompe add sacale; asemenea vord opritrecerea nela, va comancla : SIit, la schinzlni, marl.
bagagelord la Omenil ce ii s'ar parea suspecti. Dupd a céstd comandk vechia sentineid va face
In cas de incenthu si in casuri de alarmd, o- unii pas la drOpta add la stanga de la ghereta
figeril lard a mai ascepta sd fie anunciati se sea, Ord cea noud se va apropia, aseclandu-se
vord duce en cea mai mare grabl in coipn- asemenea la drOpta séii la stanga vetliti san-
rile lord. tinele lingd gheretd (dupd lecalitate)
Art. 108. De so va intdmpla foculd in apro- Dupd actista sergentuld sdii caporaluld co-
piare de casarmk Omenil vord esi indatd cu mend& :
tdtil minutia; munitia celord ce lipsesed se va 1. L A drépta pi la sttin-ga.
scOte afard de Omenii aflati in casarmd. 2 Presentati arnia.
Art. 109. Pentrn simpld aprindere de cosil Dupd antdia comandd, vechia i nous, Nutt-
séü alte asemenea casuri cari nu vord da nici neld so va intórce astii-feld ca sa se afie faga
ud temere seriósk se va mArgini numal a da in fagil; dupd a done, vord presenta armele si
de scire pompierilorii si a lua redsuri pentru 'IT vord da consemnuld in p.esenta caporaln-
tinerea liniscei. Sefuld postulul va aminti de- lui, care so va apropia singurd spre a 'Id ancli
spre acdsta eu amduuntuld in raportulu add de predanthi-se, gi care 'Id va indrepta de va fi
24 ore. gresitt. Dupe, predarea conseninnlui, capra-
Art. 110. Alarma in casarme gi posturi nu luld comandi :
se póte mina de can dupa ordinele ministrului 1. La U-nter.
de resbeld si ale comandantului superiord aid 2. La-Front.
tiupelord din garnisond. 3. Mag.
Art. 111. In casti de alarmii, fie-care corp Dupa a treia comandk sentinela cea vechi.1
ese in timitd de campanie, se forméza in cur- va merge dupd caporald si so apropie de cole-
tea casarmel add inaintea el, si ascdpth ordi- alte sentinele; dupd schimbuld tutnloril sell-
nele superiOre. tinelelord, caporalul nrinat do sentinelele cele
vechi se intórce la posti.
Art. 116. Caporalulii de schimbd va cerceta
CAPITOLULU VI in timpulii canad schimbd sentinelele ddca nu
suntd pietre in gherete, spre a gedea pa ele ;
Pentru schimbarea sentinelelorti dem ferestrele nu suntd astupate; va raporta
despre acdsta comandantului postului, pentru
Art. 112. Dupd trecerea orelor otirite pen- ea sentinela gdsitd in neoranduélii ad fie pe-
trn schimbatii, caporaluld scóte la arme Onne- depsita.
nii ce suntii a intra de sentineld. Sentinelele Art. 117. Caporaluld va raporta tot-de-una
de la nun pdnd la cinei Omenl vord fi conduse dupd sesirea sa despre age4rea sentinelelora
de eaporalu, Ord de la qdse in sued de sergent; comandantulni postului, si '1 va presenta pe
de la 2 pad la 3 Oinen1 vord fi aseclati pe und sentinelele sehimbate.
www.dacoromanica.ro
 MILITARE 231

Art. 118. Sentinelele nu se vor sehimba ci la guardd. Acestd insciintare va trece din sen-
nu vord priimi consemne, de eatil prin capora- tinel& in sentineld pend la postd. §efulii po-
laid postului lord. n timpuld noptil ele nu vor stulai va trimite pe data citi-va soldati sub
Idea a se apropia schimbuld de densele, far& a ordinile unui sergentii sed caporalti spre a a-
recunósce mai 'nainte intennil chipd regulat resta pe fdeetoril de neorindueli.
pe caporaluld ce 'Id conduce; pentru acésta, Art. 121. Wee, sentinela va ziri incendiii,
-ele vorti striga precum an:adz& a strigs la ori va striga prelugii: Foca; acestdinsciintare va
ce trupd armatd. trece din sentinel& in sentineli pend la postil,
Art. 119. Sentinela va avea totil-dé-una ald cdrui cefil se va conforma color 4ise la ar-
baioneta la armd, fdrd invelitere la mecanism, ticoluld citatil mai 'nainte.
vi fdrii dopii in gara tevel; sentinela nova pu- Art. 125. Sentinelele puse inaintea armelor
tea nici si éiit, nici s cute, nici sd fluere, va da veste repecle, cindd vend vedea ml trupd,
nici s fumeze, nici s raiininee, nici s bee, armatti ce va avea mai multil de trei emeni;
nici s vorbescd, cu ori-cine ard fi, färd tre- unii ofieerd generalii; comandantuld diviziel;
buintd; ddca vr'und ofieerd insh o va intreba, ministru de resbelii; comandantuld pieeel, pre-
-ea trebue s idspu.ncld in pueine cuvinte ei de- cum asemenea i pe ori-care altd autoritate
slucitd, la aceea ee'id intrebd. Sentinelele nu pentru care guards trebue ad ia armele i sit
se vord putea depdrta de la postuld lord mai iasi din corpuld de guardd. Déca va fi nal o-
multd de 15 pact fieerd superiord de cli, sea capitanul care face
Art. 120. Deca s'ard intdmpla ca vre-n& viziti posturilorii, trupa se va forma in ran-
sentineld s& albd trebuintd afi schimbatd pen- duiali de biitae ci va sta cu arma la piciord;
tru east. de UK ra,nire etc.; atunci va striga: déca va fi ad trupit sOil detacamentii, guardi
Caporala la schimba, caporaluld la acestd sail pichotit, guarda '1 va da onorurile.
Inc anosclintare pled, indatd insocitd de 2 sol- Art. 126. Sentinela de la arme nu va Visa
dati, ci o va schimba, déca acesta este neapd- Si intre nici ad, persend striand in corpuld de
ratt. efc1d postului va incunosciinta pe el- guar* afard numal dem se va ordona sh se
pitanuld de di alii:corpului odd, den este cas lase de catre cel in dreptil.
de bold, ci acesta va trdmite un altul spre a'l Art. 127. Sentinelele cari pdzescii la vre-ud
inlocui; asemenea se va urma si pentrn subofi- magazie, ori-care ard fi, nu vord lisa pe ni-
vril i caporalii cari s'ar irnbolndvi in timpul meni si intro fOrd caporalulti guardei.
guardel. Das pre tote acestea se vor da socotéld Art. 128. Ole de cite on iii sentineld va
prin raportul de 24 ore la stat-majorul piecel. striga : va lua ha mind (sed gititi de
Art. 121. Sentinelele nu vord ingdelui a se va II arma ineireati) ci va sta in asti positie
face stricdciuni Impregiuruld'. postului lord. pend cind i se va respunde. Dud ce sentinela
Sentinela care se va gdsi in rIeorinduiald a- a strigat de trel ori : cine'i? 1i acela intrebat
supra unuia din puncturild ardtate mai susd, urmezd a se apropia find a rdspunde, se va
la care nu va Indeplini consemnuld ce '1 s'a striga : Staid (energicii). Deca cu tote acestea
data, va fi pedepsitd cu asprime. indiviIii inainteza, , ea face feed si chiamit
Art. 122. Sentinelele se vor opri ling& ghe- guarda.
rota lord, se vord intórce cu faea la frontd Art. 129. Cilia sentinela de la arme va
voril lua la uneedrd eiadd va trece apree do vedea and rondd sed nit patruld, va striga :
densele ad trupd armatd sOd ofieerl; ele vord &di ! caporalii, vind de recundsce patrula; ca-
presenta arma : generalilord, ofieerilorii supo- poralulii va eci indatd insoeitil de duel Orneni,
non i acelord asimilati; vord presenta arma pe care '1 va aced.a la patru paci inaintea sen-
in timpuld noptei rondurilord i vier(' lua la u- tinelei de la arme ci eld &magi se va pane duol
mdrii pentru patrule, Ord, candil vord crede ch' paci inaintea escortei séle, comandd la mind
trebue sh, se pund in apdrare, vor lua la mind (sell gdtiti de voril fi armele inedreate) ci stri-
sea -fiord intinde cococuld. Principalele pri- gi, : dupd ce i se va rdspande li va en-
vegheri ale sentinelelord vord fi : onorurile, nOsce eh, in adever este ud patruld, va striga :
foculd ci sgomotuld; ele verb fi cu luare a- Inaintéza la ordine, va lua la mini, spre a se
minte sere a vedea pe cad vor putea mai dei pane In apdrare contra cefului patrulel co ilia-
parte tot ce se va intempla, pentru care sfer- intéza., va priimi de la densuld parola, 'I va da
situ nu voril sta in gherete, de citii amid va rdspunsuld ci va llis& ed. treed. In tot tim-
-fi timpii rdil; voril eci fug ci atunci dintedn- puld acesta ei pea cindul caporaluld va co-
sele cincld vord vedea cil se apropie de ele, In manda la umdr, escorta lui precum ei sentinela
timpuld poi and oficerii de ori-ce gradul, érd va pistra po sitia armel la min& sell gititi.
meptea procum i cliva cindd vorii vedea cd, se Art. 130. Patralole postului cari se intore
apropie ud trupd armati sOil mid rondil, pre- in corpul de gaardii, sub name de guardi, sub
cum ci atrupamente de emeni. nume de patruld terminati, voril fi recuno-
Art. 123. Ch.:1dd ad sentinell va vedea, sed scute ca acelaci modd; asemenea va drma ci
va aui Omani certindu-se, va striga prolong pentrn and rondil simplu, cu osebire numai efr.
www.dacoromanica.ro
238 LEGIIIIRI
sentinela va striga Caporald de guarda tin state, desarmate gi conduit sub bung paze la
de recunósce ronduld. statulii-majorti all pieed.
Art. 131. Cenciti sentinela de la arme dupe, Art. 137. Câncle va urma ca gnarda s ia
intrebarea cinel? i se va respunde rondo ma- armele , sentinela va striga : la arm, ere
jorti sal superiore, atunci santinela luende la candil va fi s és5. (cea ce nu trebue sit se face,
mane strige : Bond stdi ! Guardd afard ! aid tiA-datil neptea), sentinela va striga :
La aceste chiemare, gefulti postulni suite Guardd afard !, atunci soldatil vor egi repede
guarde afare, o aliniaz i comande la inner. din corpuld de guarde.
Ire-date, en egirea guardel afare, caporaluld
merge cu escorta de Omenii ardtati la art. 129 C APIT OLULIT VII
ia positia prescrise i strigA : cinc't ? La re's-
pnnsuld ce va priimi do : rondd superioril sell Despre patrulele de politie
ronclii majord, atunci strigA : Bond superiora
(majora) stai? Seld de posta rind de recunó- Art. 138. §efil posturilord ce urinal a da
see rondula ! patrule yore veghea ca patrulele lorll s ur-
§efuld postulni merge de se pune duoi pare meze itinerarele oterite de stat-majoruld pie-
inaintea escortel ce deja era egitd cu capora- eel. Patrulele void face calea prescrise in iti-
luld, ia sabia la inâne gi cere de la rondid sl'i nerariulti loiul, Incotd i in tecere; ele yore
dea parole icendu'l:Inaintizd la ordine. Dd'fi face mai multe statil (cea ce se numesce pan-
parola! §efulti postului priimindll parola, ia de) in locurile cele mai priincióse, spre a pu-
sabia la umerii, presintize, arma, di rdspunsul tea priveghea mai bine la liniscea i siguranta
gi'l raportéze de starea guardel. Dupe darea publice. Patrnlele voril popri pe ori-cine va
raportulul ia sabia la umer i adaste ordinile surprinde certandu-se sell fecend neorandnell;
rondului superiorti. Indatii ce rondulti superior vord conduce la postuld lord, seil la acela
a datti parole gefulni de postU, caporalulii im- ce va fi mai apiOpe de loculd aresterei; a duoa .

preune, cu escorta, luänd la unieril, se ducti la 4i 'le void preda autoritetilorti competinte,
locurile lord. dupe cum s'a prescrisd, dAndd gi null raportil
Dupe plecarea rondului superiord, qefulti exactil de faptele ce i se impute.
guardel comande : La piciord, la stanga irn- Art. 139. Vorii aresta asemenea pe orl-ce
pre-glur, i bage ememi in camera lord. grade inferiord gesitil dupe sunarea retrage-
Art. 132. Afare de trebainte neaperate, pa- rei fere biletil de voie, seri chiart cu null ase-
trulele nu intr a. in corpnl de guarde. §efii pa- menea biletil, cânde se voril surprinde Mend
trulelord yore merge fuse' au subscrie feta de neordndueli.
raportti. Art. 140. Tete gradele inferiere, ori-cari
Art. 133. Rondurile superiere fecute de mi- aril fi, ce se yord aresta pentrn vine seil se vor
nistru de resbehl; de generaluld diviziel gi de gesi pe strade fere bilet de voie, dupe ora pre-
inspectorulti generalt, se vorti recumisce cu scrise pentrn apeluld de gig., vord fi condugl
acelagi mode ca ti rondurilc majóre, on douse- la stat-majorul pieeel cu and raportil. Deca
biro ce caporaluld este escortatti de patru 6- vre-ue, cause, opresce acésta, seU distanta Vend
meni gi se duce patru pagi inaintea sentinelei la stat-majórul pieeei este prea mare, se vorti
ce se afle la arme. depune la postuld cell Mai apropiatil, pentru
Art. 134. Tote sentinelele earl vorU fi de- ea a duoa cli se se tramite, la destinatie.
pertate de poste void fi More asemenea sg Art. 141. Patzulele trecendil pe d'inaintea
opresce rondurile see patrulele gi se le recu- cafeneleiord, birturilor. carciumilor seri alter
need.. Pentru acesta va stiiga : Cine'i, §i când case publice , yore lua sant déce in aceste
i se va respunde rondU sell patrule, va striga : stabilimente se aude larme; in acest casd, pa-
Trupd, Stdi, inaintizd la respunsa; va lua la trula se va popri la uga gi gefnle ei se va a-
mend, spre a priimirespunsuld i ace, va fi a- dresa la stApenult stabilimentulul, spre a a-
cela pe care ea le are de la caporalule see de fla causa neordnduelei; patrulele an voril pit-
schimbil, va lesa si trece ronduld sell pe pa- trunde in intru, de chtd dupl chilimaiea ce le
truld.Sentinela va raporta patrulei séui ron- va face stepenuld stabilimentului gi intovA-
dului de tote cele ce va fi observatt in timpul gite de densulii, (dare numal deed nu yard fi
factiunei Bele. chiAmate prin strigerile publice, sell din ordi-
Art. 135. Tete sentinelele vord recumisce nulA unel autonitdI competinte.
in timpule noptil detagamente armate, fie ele Art. 142. In case de cerere legald de eltre
pedestre, fie &MAO, conformendn-se cu ceea ce partienlari, se va da ajntorule cuvenite.
s'a prescrisil pentrn patrule, en osebirenumal Art. 143. §efli patrulelorii void lua sem&
a, deed' ele vore fi puse la arme, va striga : in mersule lore, dem sentinelele earl se vord
Caporald, eind de recuruisce trupa. afla in calea lord, '1l Imphineseui detoriile gi
Art. 136. Tete patrula neadeverate, WU de- suntd en begare de serni;de void gag vre-una
www.dacoromanica.ro
tagamentil care nu va avea secrete, va fi are- din ele in desordine, vore ineunosciinta indate
 MILITARE 239

.pe gefuld postnlni de undo tine acea sentinelg, figerii de rondd vord trAmite la stat-majorulti
pi voril raporta despre acesta la intórcerea lor piecei raportuld No. 1, pe care se fed desln-
la corpuld de guards. §efulii postuluT va argta girile ce suntd chigmati a da; raportul se trg-
neorinduela ggsitg de patrulg in fOia raportu- mite prin und orng din postuld celii mal apro-
NI do 24 ore. piat do comenduire; dimineta vor trgrnitera-
Art. 144. Patrulele nu vord inggdui ca sit portnl No. 2. §efil de posturi vor trgmite stat-
se aprintlg pe ulite materil arptóre, nici ad, se majorului piecei in tote diminetele. la 9 ore,
dea focuri de artificie. raportuld No. 3, pe care sal de rond 'la vord
Art. 145. Ganda patrulele se intilnesed, cea subscrie.
d'anteiti ce va vedea pe cea alta va striga : Art. 154. Pentru serviciuld de rend, stat-
Cine"i; cea de a duoa va aspunde : Patrula, majoruld piecei va forma nnil tablod in ordi-
§i va spnne corpulti din care face parte; va nea vechimei, de toti oficerii, ce concurg pen-
priimi parola, va da respunsulti si vord co- trn acestd servicid.
munica, inainte de a se despgrti, ceea ce vord Art. 155. Oficeril de rondd nu raportez1 in
fi observatt in calea lord. persOnd comandantului piecel, nici la ald di-
Art. 146. §efiI patrulelord, earl se vor pre- viziel, de catil la casuri extraordinare i nr-
sinta inaintea unul postil, vord da tot-cle-una gente.
-caporalului care va veni sl '16 recunOscd paro- Art. 156. Comandantuld piecel add unnld
le; vord priimi de la rondurile majóre tied au- din adjutantil sal, afard din casuri urgente,
periOre rgspunsuld gi le void da parole, gefii raportezd comandantulni diviziel in tote 4ilele
patrulelorg se vord subsemna totii-cle-nna in la orele 9 112 de diminetd.
feia de raportii a postului, ardtandii ora la Art. 157. Comandantulg piecei face in per-
care ad trecut pe aeolo gi de la care post este. send ronduri inopinate, spre a se asigura de
Art. 147. Ori-co gefd de patrulg care in ordinea 1i consciinta co se pune in executarea
marguld egg va vedea ang incendid se va duce acestord dospositil.
acolo cu trupa, spre a mentme ordinea; va trg-
mite pe datg und Bolden ca ea dea de scire
pompierilorg ce se vord afla mai in apropiere, CAPITOLIILII IX
precum asemenea i posturiloril celord mal in-
vecinate. Despre retragere

CAPITOLULU VIII Art. 158. Retragerea se sung la orele otd-

rite de stat-majorul pieçei. IndatS ce El-
Despre rondur natii chigmarea corniscilord, guarda ese la ar-
me, ia la umeril gi BO, in astd positie peng su-
Art. 148. Rondurile i visitele posturilorg ng1.ruga, atuncl sefuld postului comandd :
La pi-cior.
vord porni la orele otarite de statd-majoruld 2. Spre rugeiciu-ne.
piecel. Ele vord visita posturile din reionuld 3. Deseope-rit1.
destinatil. Dupg acesta tobogaruld ;lice Tatlllll nostru
Art. 149. Rondnrile majOre se fug' de ofi- gi dupd ce a stivergitii sung tobele drobd, era
cern superiori ai trupelorg din garnisong; ron- oficernbl comanda :
durile superiOre se face de ministruld de res- 1. Acope-ritl.
belt, de comandantuld diviziel gi de inspecto- 2. La pi-cior.
rulii general; erg rondurile simple de cgpitanil Dna, acesta lefulii postului priimesce ra-
trupelorfi din garnisOng. portuld verbalg alii subofipernhil despre tote
Art. 150. Pentru rondurile din capitald, se sentinelele.
vorii rândui majori gi cgpitani pe fic-care
24 o re.
Art. 151. In cele-alte garnisene, numgrulii
rondurilord se determing do comandantul gar- CAPITOLULII X
nisenei, dupg numgruld, departarea i impor-
tanta posturilort. Despre seulare
Art. 152. Cdpitanil de rondd nu aunt obli-
gati a se presinta cu raportg la comenduirea Art. 159. Orele pentrn scularo suntil ase-
garnisOnei e destuld a'gi face detoria in con- menea otdrite de stat-majorul piecel. Indatd
sciintg, visitândd atatil 4ina cdtil i nóptea ce s'aii sauatil chigmarea corniscilord, guarda
posturile i incredintindu-se despre tete amg- esa la arme, ia la umgrd, conformându-se in-
sinntele servicinlui prescrise in consemnul ge- tocmai ca pentru retragere, cu osebire cg in-
neraln alu postnnlorn. datg dupS prnmffea raportulm, gefuld ordong.
Art. 153. In tote serile dupg www.dacoromanica.ro
retragere, o- a se inspecta Omenil guardei see.
24CT LEGTUIIiI

TITLULII IV dantnld trupelord locale. Fiindii mai vechid '1

face numal cunoscutd.
Ouorur.1 militare Dad corpuld strebate numal oraguld, este
dispensatil de acéstS visitd.
Art. 165. Cana und corpd ajnnge tilted
CAPITOLULt I garnisand pentru regedintA, ofigerii corpului
détoresed visid in corpil comandantulni snpe-
Enumeralia onorurilorii riord ald trupelord garnisOnel.
Art. 166. Ordinea visitelord in corp este :
Art. 160. Onornrile militare cuprindil : I. Stat-majorul garnisOnei;
1. Onorurile ce d corpuld oflaerilor gi per- 2. Administratia central's.;
sonalul diferitelor serviciuri. (visitele in corp). 3. Corpuld de stat-major;
2. Onorurile ce se dd' de trupe. 4. ScOlele milita re;
3. Onorurile ce se dad de posturi, gnarde si 5. Jnstitia militai
pichete. 6. Corpurile de trupS (infanterie, artilerie,
4. Onorurile ce se dail de sentinele, plan- cavalerie) ;
tone etc. 7. Intendenta ;
5. Escorte de onere. 8. Serviciuld sanitarii ;
6. Salve de artilerie (ea onare). 9. Serviciuld administratinnil ;
7. Visite individuale. 10. Gendarmerie.
8. Onornri funebre. Staturile-majare ale artileriel gi
9. Onornri cuvenite serviciulul divina. mergd cu ofigeril amid lord.

CAPITOLULt II CAPITOLULIJ III

Visite in corpg Onorull ce se daii de trupa
Art. 161. Corpuld agerilor din garnisOne, Art. 167. Cdridd Miria Sa Domnitornlii sail
functionari i impiegati militari, datoresed membril familial Domnitóre treed pe lingA uS
visite in corpti : trupd, fermata', in bdtae, ea presintd, annele,
M. S. Domnitornlul; taboiarii gi corniscil bat i sung, musica can-
Ministrulni de resbeld ; ta imnuld priimirii; top ofierii, stagurile gi
Comandantilord de divizil teritoriale, in re- drapelnrile salut. Aceleagi onoruri se dad dud
gedinta diviziilord lord ; M.M. Lord treed in revistd armata.
Mitropolitilorti i episcopilord in eparchiile Art. 168. CAndii M M. Lord intilnesed uS.
lord. trupl in marsd, trupa ia la timed, ofigeruhl
Visitele se fad in nrmAtOrele casuri : care o comandS salud cu sabia.
In iva anulni not ; M M. Lord , ori uncle s'aril ada in garnisó-
La trecerea in garnisOna a ministrilorti gi nd, li se trAmite ud. guard& de onare, care
comandantilord de divizie, precnm gi episcopi- pune dud sentinele la pada principalga cuar-
lord la instalarea lord ; tierului.
In regedintele prefectoriale, afard de capi- Art. 169. andti KM. Lod sosescii, cor-
tan', in (pita de anulil nod i intr'alte ;tile de pul ofiaarilorti este presintad de ministrn sad
ceremonil oficiale, prefectuld imprend cu co- In lipsh de ofigernld comandantd superiorti al
mandantuld trupeloril garnisimel priimesc vi- locului.
sita oti9erilord in corpt in salonuld Prefectu- Art. 170. Candil M.M. Lod sosesd in unü
rel. Decd comandantuld trupelort este ofigerti lagerd, trupele se formad in bStae pe frontul
generalii, prefectuld ad la stAuga sea, dad, de bandied, &Auld onorurile cuvenite.
este de altii gradS, prefectul va sta In drépta. Art. 171. Cdndil ministruld de resbelii, go-
Art. 162. Visitele In corpti se furl in mare neralil comandanti de divizie teritorialS gi in-
tinutS de ceremonie. Cana prefectuld este o- spectorii generall se presind inaintea trupe-
figerti militianti sad in neactivitate, cold mai lord lord, ele presind arma. tobogarii gi cor-
vechill la gradd stii la drépta niscil bad gi sung, musica chnti, ofigerii salut
Art. 163. Persenele cari ad drept la visitA, en sabia; drapelnrile nu salutti.
trecandil printend garnisond, adresad uti in- Aceleagi onornri se dad in garnisOnele cele
sciintare prealabildautoritatilor militare, care mici ofigerului celui mai mare la gradd in a-
dad ordinile neeesaril. cea garnisand.
Art. 161. CAndil unli corpil trece printed, §efiloril de corpuri ii se dad onornrile sued
garnisond OAS a rdmdnea pentrn totd-da-nna aratate de dtre corpurile lord.
acolo, gefuld corpnlui finadd mai non se pre- I DOca ministru nu are gradd militard, trn-
www.dacoromanica.ro
sintl singnrd in tinutA de margii, la coman- pele iad numai la umdrd.
}
 LEGIIIIIta 241

Art. 172. Inspectorii generali, ori-ce grad Aceleasi onornrl se dad gefulte militard. care
ard avert, priimescii aceleagY onoruri ca gene- in lipsa Indltimilord Lord priimesce parade.
ralii &amid vinfi pentru a inspecta trupe. Art. 181. Ca chte-va momente inaiLtea 001-
Art. 173. Candd unti general ia posesia co- 001 Sintelor Darurl, comandantuld paradel, do-
mandamentului seti pentru fintOia orA, coman- Pd ce va prim Sd iea armele la picioni (dOei nu
dantuld de garnisond 'Id priimesce la barieri le ad mai d'inainte), ordon mini tamburd-
sod la gara drumului de ford. Trupele suntd majord sd facd a se bate rngAciunea, dup5 ace-
formate in bdtae pe loenlii unde are a trece gi std batere comendd :
presintA armele. 1. Spre rugaciu-ne.
2. Deseope-r it%
Onornri de defilare Art. 182. Dupi citirea Creq.ului in biserieli,
gefuld care comandi parada va ordona unui
Art. 174. Onornrile de defllare ce se dad In- tamburil-majord sd dea semnalul sivorgiterii;
etltimei SOle Domnitorului i membrilord ía- clap, darea semnalului va comanda :
imlil Domnitóre se dad i : 1. Acope-riti.
Ministrulul de resbelu ; 2. La pieierfi.
Cx'enorablord de divizie sOd br;gadii; Art. 183. Ganda persona care priimesee pa-
InspeetorPord gonerall; rada este aprOpe a egi, gefulii paradel coman-
Oficerilord superiori, exersindd titulard nod dd presentarea armelort i ui-datd en acOsta
comandamentd. mnsica cdntd, tobogarii i cornigtil sung.
Art. 175. Drapelurile gi stindardele nu sa- Nimeni an pnte cuventa trupa de cat gefuld
lutd de cad' numal pe M. S. Domnitorulii gi militanT celfi mai mare in gradd i avondd rind
membrii familial Domnitore. comandarnentd active,.
La paradele bisericesci defilarea nu va a-
CAPITOLULt IV vea tool

Onorurile serviciulul divinü CAPITOL ULU V

Art. 176. La paradele bisericesci, tru; ele
an presinti armele pond dupi silvorgirea ser- OnoruK ce se dull de cettre posturI.
viclulul divint. guarde i pichete
Art. 177. Inainte de inceperea serviciului
dived, nu se vord da onorurile do cad mini- Art. 181. DO 'A, Intiltimea Sea Domnitoruld,
strnIni de resbeld , generalilord i comandan- InAltimea Sea Domna sed membril familiel
tilord diviziflord teritoriale (titulari), sed in Domnitore vord trece pe d'inaintea unui corpd
lipsa lord, locd-tiitorilord. In garnisoni unde de guardd sOfi pichetd, trupelo verd Ina arme-
an suntd generali, celii mai mare in grad gefii le, ro vorii presinta, tobogaril sung la eimpii
din garnisoni priimesce aceleagi onornn. A- Sentinelele vorir prcsinta armele. Ofiçeril vend
semenea onoruri se vord da metropolitilord, saluta en sabia.
ministrilord, corpurilord legiuitore, Culla de Art. 185. Posturile, guardele sOil picheHe
casatie càridd va fi in corpil ; in districte, pre- pe d'inaintea crirora vorfr trece : ministruld de
fectilort titulari gi episcopilorii eparhiel. resbelii, generalii. comandantii diviziilond te-
Art. 178. Cindd aceste persone sosesed, ge- ritoriale i comandantuld garnisonei, vend lua
Nit paradel comandd : la ; musica nu armele la umerii, sentinelele le vord presin-
cintA, tobogaril gi cornigtii nu snail. Soldatil ta, Ora' tobogarii vord bate la cimpd.
stair dreptl gi dupd ce persona cdreia i s'a datd Guardele i posturile unui eorpd dad acoleagi
onoruri a intratii in bisericd, se comandA; la onornrl gefului lord de corpd.
pi-eioril. Art. 1S6. Guardele de pcditie ale corpnri-
Art 179. Orl de cite ori trupele se vord a- lord vorti egi la arme pentru toti aficerii ge-
fla sub arme i pe d'inaintea lord va trece ge- neral1 earl yard tr( ce pe lingO donsele, nu le
fuld corpulul lord, elo di onorurile in moduli] vorii lua in.e la nmOrii de cdtil cdudd generalil
aritatd mai susd. se voril abate din drumd ca eft intro in casar-
Art. 180. Cindd Ia parada servicinlui di- ml spre a o viz;ta.
vind sosesce M. S. Domnitoruld, M. S. D6mna Art. 1S7. On do cite off mitropolituld gi
sed membril familiel Domnitore, comandantul episcopil in eparchiile lord vord trece pe d'in-
T,aradei d comenclilo prevOckto, addogindd gi aintea postunlord gi vend pntea fi recunoscuti,
presintarea armel. Muzica, tobogaril cu con- guarda va egi la arme, va Ina la umOrii, senti-
nigtil nu canti: nici nu bate Dull ce s'aii co- nelele vend presinta arma, Ord tobogaril vend
mandatii la umerel sod presintarea armelord, bate rugAciunea.
efuld paradel se duce la flanculd acela de un- Art. 18S. Guardele pe d'inaintea cirora vend
do vine persona cdreia i se dA, onorurl. trece in corp sOil n deputatie : Camera, Sena-
www.dacoromanica.ro
242 LEG Pa &I

tuld set Curtea de easatie, vord lua la umerd ascepta la gag,. Top ofleerii auperiorl vord as-
el vord bate rechemarea. cepta la barierd Bed la gard. La gard iila cuar-
Art. 189. Guardele de oneore nu vord da o- tierd void fi aBedate guarde de onere.
norurile militare de chtil persOnelorU ce vord Tinnta va fi cea mare de ceremonie, in timpU
fi superiere Bed de ud, potrivd in grad cu acela de 3 clile. La casd candd Máriile Lor art pre-
pe 11110 care aceste grade vor fi agedate, gi a- lungi pderea, Befuld garnisonei va lua ordinile
tunel onorurile void fi acelea0. Comandantuld Mdriilorii Lord.
diviziel, comandan tuld piecei void pntea vizita Art. 198. Trnpa nu se va scerte de Md in
aceste posturi, Bi ea exercitid, le vorii pnne sa
urma unui ordind speciald, Bi in nici Intennil
iea armele on do câte off vor gdsi de cuviintd casd Omenil nu se void aieda risipiti pe stra-
Art. 190. Guardele sdd trnpele ce se void de, ci pe corpuri en rfindurile strinse.
mntâlni pe strade vord tine fie-care drépta Bi Art. 199. Aceste onoruri in capitald nu se
mergencla vord Ina armele la umerii. vord da de can in nrma until ordinU speciald.
Art. 191. De la retragere pene la sculare, Art. 200. Candu se va annncia in vre-nd
(dimineta) onorurile nu se voril da la nimeni localitate sosirea unui ministru, a mitropolitn-
afard de roncluri. lui primatd, a rnitropolitnlui Moldovei Ben a
Art. 192. Pichetele, guardele seii posturile, episcopilord in eparhiile lord, comandantuld
adunate pentru und servicid speciald dad o- de garnisond liii. va priimi la gard sell la ba-
nornrile, dupd cum mai Bust s'a explicatii. rierd in mare tinnti qi II se va da dna plantó-
Art. 193. Candil ud trupd sub arme trece ne la cuartierd.
pe d'inaintea nnul postd, guarda acelui postil Qua se va anuncia sosirea ministrului de
ese afard, se furmezd in bdtae i iea la umeril; resbeld sell a comandantniul diviziel teritoria-
toboBarii §i cornistii batd Bi sung la edmpii. le, toti ofieeril superiori lid void priimi la ga-
Cândd guarda este guardd de onere, toboBa- re set la barierd Bi la cuartierg II se va da und
ril i cornitil nu sund. postil en sentinele.

CAPITOLULt VI CAPITOLULt VIII

Onorurile ce se daii de sentinele, Salve de artilerie
plantone etc. Art. 201. Salve de artilerie suntd onornri
cari se dail nnmai Mdriilord Lor, dupd ordind
Art. 194. Sentinelele lad la nmer la top' o- speciald.
fiçerii inferiori din ori-ce corpd, asemenea
asimilatilord lord. CAPITOIATIt IX
Art. 195. Sentinelele stair drepti qi nemil-
cap, cu arma la piciord sefi pe umerul sthngd: Visite individuale
la adjutantii subofieeri, sub-Befit de musicd,
guardilord comptabili, guardilord de artilerie Art. 202. Ofieeril generall i functionaril
qi de geniti, sub-hirurgilor. sub-viterinarilord, cei marl de diferite serviciuri ale armatei tre-
yi sub-farmaciBtilord, subofieerilorii de ori-ce bused sd visiteze reciprocd.
arnad, caporalilord i brigadierilord. Visitele se fac eandil se iea posesinnea func-
Art. 196. Subofieeril, caporalii, brigadieril tiel add comandamentulni lord, ori cAndil vind
soldatil de plantond, sed trmili ordonante ca trdmiqi in misie.
jail la umdr 6, fdrii a se opri cdndd treed pe Art. 203. Orl-ce ofieerii superiord, functio-
d'inaintea ofieerilord; entrn M. S. Domuito- narci add amploiatd, venindd in misie, sett ad
mItT gi familia Domnitere se oprescil, Bi pre- iea in posesie de la altuld, trebue la sosirea sa,
sintd armele; asemenea i oficeril de ori-ce ad fae5 visitti :
gradd se opresed Led frontd i salutd, érd de Ofieerilord generall;
snntd cuiluiri salutil Mr& a se opri. Intendentului militard;
Comandantului garnisonei, de va fi mai ye-
CAPITOLULt VII chid, 0
efultii de corpt ald en;
Escorte de onóre Ofieeril inferiorl detoresed visita :
Comandantului garnisonei;
Art. 197. Cindil M. S. Domnitoruld, M. S. §efulul de corpii, Bi
Deanna qi fiii Lord sosesce inteund oraBd, und Ofigerilord superiori din corpulii lord.
escadrond de cavalerie din garnisond va ascepta Art. 204. 1.1nd ofieerii chndti vine intend,
la und chilometru de barier i va servi de es- garnisond pentru a lua comandamentuld trn-
coati pea la ouartieruld otaritii. In loealitd- pelord, Bed altd, functie halal, a armatel, tre-
www.dacoromanica.ro
tile unde va fi drurnil de ford, eseadronuld va bne si se pund in relatie prin visitd en prefec-
 efILITABE 243

tuld sé5 subprefectul5 locului. Ned: este ofi- superiorl, asistatl de duol cdpitaul. Cord Onele
gerd generald eld priimesce Antdia visitd in eatafalctului suntil purtate de generall. La ca-
vied contrarid face antdia visitd. Subprefec- pulti gi la piciOrele sicriului, se pun inaltil dem-
til facli visitg cel Antdiii ofigerilord superiori, nitarl precumd : pregedintil corpurilord le-
gi priimescii pe aceea a ofigeriloril inferiorl. giuitOre, al Curtel de easatie eéii. ministril. In
Aceste visite se intorcil in 24 ore. La cad. Ca sala expunerel eadavruln1, se va pune sentinele
prefectuld séd subprefectuld sg fie ofigerii in de ofigeri superiorI in No. de 4 en sabiile same
neactivitate sal mi1itian, eel inferior la gradd la capuld gi piciórele catafalctulul.
add vechime face dutdia visitL Art. 211. Pentru inmormdntarea ulna ge-
nerald Bed ministru, in activitate, se randuesce
CAPITOL-cut X mid regimentfi de infanterie, cluod escadróne
Onorun funebre cavalerie gi ug baterie de artilerie, sub coman-
da unni generalii de divizie. La uranistil asi-
Art. 205. Trnpa care este tramisd a da o- stenti patrn odgerl superiori i patru capitani.
nornrI fnnebre va merge farg ca musica s5, Art. 212. Pentru ducerea ordinelort, ofigerl
canto add tobogaril BA batg; ea va avea arma superiori asistati fie-care de duol cduitani.
pe nmdrulii dreptd gi se va intoemi in Made Art. 213. Pentru no colonelii Bed locot.-
I

inaintea intraril pe unde are si fie scosd cor- colonelt, se randnesce 400 de Omeni in soco-
puld reposatului. Candit acesta se va ivi, tru- tela de batalionii, cu stdgil, patru tunurl gi nod
pa va presinta arma gi musica sung priimirea. eseadrond de cavalerie, Bub comauda mml co-
Art. 206. Dupd,' ce va trece corpulii, trupa loneld séii locotenentd-colonelii. Pentru asista-
va lua la umerd, va rope in plotóne add semi- tiauranistulnI, patru ofigerl inferiorl,érd, pentru
plotOne (dupg localitati) i va porni imediatul ducerea ordinelord cdte trel ofigeri la fie-care.
dupg atria funebru, trnpa va tine arma pe n- Art. 214. Pentrn majori, se randuesce 200
mdruld dreptii, Ord soldatil cari inconjord cor- de Omen1 in patru plutOne, 1usd stégii si jumd-
tegiulfi d'a drépta gi d'a stanga, vord lua ar- tate escadrond de cavalerie sub comanda nnui
ma sub bragult stangii. Tinerea aimel in ace- majorii, en duol cdpitani, dnol locotenenti gi
stg positie este : vérga d'asupra, cotulti manel patru sub-locoteneutl.
stangi la gold, cele patrn degite sub tevg, de- Art. 215. Pentru und cdpitanii de infante-
getuld celii mare d'asupra pe curea, patul sub rie, se rdnduesce ul companie eu ofigeril el ; erg
subtiOrg, gum tevel in josii, baionetele voril pentrn eel de cavalerie 60 óraenl, in jumdtate
fi scóse. escadronii, sub comanda nnui egpitand en mid
Art. 207. La grópg se va forma in batae, locotenentil gi mid sub-locotenentil.
va presinta arma gi va eta in astg positie, Art. 216. Pentru und locotenent5 de infan-
pea chnclii se va cobori corpuld in grOpg. Du- terie, 60 Omenl, did pentru col de cavalerie,
pg coborirea corpului se va comanda la umdrd, 40 Omeni, cu egto und locotenenthi i and sub-
gi incgrearea de va fi fostii repausatuld mili- locotenentii.
tart, gi se va trage trel salve. Art. 217. Pentru nod sub-locotenentil do in-
Art; 208. Indatd, dupd, acésta, trupa va ru- famterie, 40 (talent.; dra pentru col de cavalerie,
pe in plotóne, semi-plotóne sCd sectil, gi se va 30 OmenI en mid locotenentii.
intOrce la cuartieril, eu musica cântânclii. Do- Art. 218. Pentru ducerea ordinelorii grade-
liuld ce va fi avutd atatil trupa dad i tobele lord tlise, se rdnduesce locotenentl, cdte trel
se scOte. de fie-care.
Trupele ce se cnvine a se da fie-cgruI Art. 219. In goners la inmorméntarea ofi-
gradd militard cerilord se fandu'esce intrega musicd, &I to-
bogari1 cornistil, dupd, numdrul trupei desti-
Art. 209. Pentrn inmormintarea gradelord nate. Omenil ce incongiórg cortegiuld vord I
militare, se va rdndui comentli dupd, gradil gi totl sergentl; acegtia insii nu intl.& in numdruld
felnlii armel din care face parte repausatulii. celord otdriti mat sued.
Art. 210. Pentru inmormdntarea gefulul Art. 220. Pentru sergentl-adjutantl, ser-
Statulni, tdti, armata gi drapelele iad doliuld genti-majorl, vahmaisterl gi sergenti, se ran-
militard pe thnpil de nd hind, de pe. In rdvär- duesce 30 soldati cu duel subotigeri, cn unil
-satulii tlorilord tlilel de inmormêntare so va da tobogard sdd cornistd', sub comanda mid sub-
101 tunuri, in oraguld in care se face flamer- locotenentii.
mdntarea. Darea tunnrilord va fi egte un tund Art. 221. Pentrn nod caporald Bed soldatd,
la fie-care 5 minute. 20 de OmenI en duol sergentl i nod tobogard
TOte trupele garnisonel, in mare tinutg, lad séd trompet. Pentru pazirea bunel randuelI va
parte in paradd. Insemnele Domnescl Bunn merg. mid snb-locotenentli, care had nu intri
dose de ministril in activitate, asistatl de el- in frontil.
tre duol generall. Art. 222. Totl ofigedi auperiori gill info-
Decoratiunile mutt dun fie-care www.dacoromanica.ro
de Ofipri fool, allatl in parada ingropgrel , yore fi in
244 LEGI17IRI
mare tinntg, avendil doliulii dupg cum se va
vedea mai ;lost. Tobelo vord fi imbr5cate in po- CAPITOL Illt XII
stavil se5 Hanel& négrg.
Pe timpii friguros5, cand5 trupele intr g. in Despre argarea ofigeriloru la cerenioniI
guardg cn mantalele, oficerii i trupa voril fi en
mantalele. publice
Art. 223. Deosebitl de paradg pentrn ofi-
ceril de tote gradele, se rioduesce 12 Omeni Art. 233. Aseclarea oficeriloril la ceremo-
pentrn liisarea cosciugului in pgment5. nil publice si la priimiri oficiale, va fi totti-dé-
Art. 224. Indatg dup5 pornirea carulni fu- nna duptt grad5 si in fie-care gradii dupg cor-
nebru, musica va chnta marlult funebru, tobo- purl qi vechime. In fie-care tréptg a erarhiel,
saril i cornistil batii pe randfi cu musica mar- oficeril din statulti-majoril generalil se pune in
phi de ingropgeiune. 11=15 dntdiii. Dupa' el vine oficeril corpurilor5
Rânduela mersulni este cea nrmAtOre : an- de trupg, i In urma acestora oficeril din cor-
têi eleruld. Al5 duoilea, ordinele. Alii. treilea, pulil de administratie.
carulil funebrn.
Cosciugulil va fi acoperitil cu capacul5, pe Ordinea alecldril este uringtOrea :
care se askil in crnc5,45 sabia cu téca i coifura.
Ahl patrulea, rudele mortuhti i toi eel che- 1. Oficerii en gradulii de generall de divizie;
map' la paradg. Aid cincilea, trnpele randuite 2. Oficerii sanitari asimilati lorti;
th parathi. 3. Oficeril din intendentg asirnilati lord;
Art. 225. La ori-ce inmormentare militant, 4. Oficeril generall cu gradulii do generall
oficerii voril purta doliulO, avandil dragona im- de brigadg
brácati in zgbranicil negru. 5. Oficerii sanitarl asimilati lord ;
Art. 226. Toti oficerii si drapelulii vor purta 6. Oficerii din intendentl asimilati loril;
doliulil colonelnlui lord, pand la numirea unul 7. Colonell din staturi-majore ;
altd sefn alii corpului. 8. Colonell sefl de corpuri dunA vechime;
Art. 227. Dolinrile de familie consistii in ng 9. Oficeril sanitarT asimilatl lord;
bandg de zgbranicii négr5 purtatA la mana 10. Subintendentl militari c1.1;
stangA. 11. Locot.-coloneli din staturi-majore.
Art. 228. Aceleaql onornri se dail oficeri- 12. Locot.-colonell din corpnrile de trung
lord militiani, esiti din cadrele armatei. dupg vechime;
13. Oficerii sanitari asimulal lorti ;
CAPITOLULt XI 14. Subintendenti militare el. II;
15. Majori din staturile majore:
RegulI generale relative la onorta'i 16. Majorl din coreurile de trnp5;
17 Oficeril sanitari asimilatl lord ;
Art. 229. Onornrile militare nu se da5 de 18. Adjunctl de el. I din intendentI;
entil de 1a restiritil si pdnd la apnsul5 sOrelul. 19. Oficeril principall din administratie;
Art. 230. Onornrile militare nu se multi- 20. CApitanii din staturi-majore ;
plieg ; orl-ce persOng, ocupandil de nA-dat5 mai 21. Cgpitanil din corpuri de trup5;
multe functinni publice, nu ion dg onornri de 22. Oficerii sanitarl asimilati lord ;
can' pentru functia cea mai inaltd. 23. Adjuncti cl. II din intendenta militnrg;
Art. 231. Posturile sputa date oficerileril 24. Administratorl cl. I;
generall al armatel din trupele din arma lor5; 25. Locotenenti din corpuri de trupg;
In casii de nesjunsil numericil, se dati din ()ri- 26. Oficeril sanitari asimilati lord;
ce armi. 27. Administratoril el. II;
Art. 32. Onorurile militare pentru persona 18. Sub-locotenenti din corpurile de trupg;
neprevNute in acest5 reglement5, se dad dupg 29. Oficeril sanitarl asimilati lorii ;
ordine speciale. 30. Administratoril el. III.

DECRETt
NO. 1824 DIN 17 OCTOMBRE 1873 PENTRIT RECRUTARA OFICFRILORU DIN CORPCLU
DE STATU-MAJORO

Art. 1. Oficerii din corpnl de statii-majordila graduld de locotenentil in sns5 dupA cern
se reerntézit din ofiçeril de tetewww.dacoromanica.ro
armele, i de lurmézi :
 MILITARE 243

a. Ofigerii earl ad trecutd en succesd pa' see- aintare gi cn ofigeruld de graduld lord, din ar-
IA, speciale de statti-majorti, din streinetate , ma de uncle a provenitd gi unde ad implinitii
smith trecuti in corpuld de statii-majorti, dupe duel ani de stagid. atAtii la renduld vechimei
ce ad Implinitu duol aril de servicid activil la Mil la rendulti alegeril : prin renduld vechi-
infanterie gi und and de servicid efeetiv in ca- mei se intelege aid armei in care se inaintézé.
valerie sed artilerie, sed mid and do serviciil e- Art. 8. 'Rote vacantele de cepitanl din con-
fectivii in infanterie gi dnoi ani de servicid e- pulii de statd-majorti smith date ofigerilord din
fectivil la cavalerie red artilerie. armate cari implinesc conditiunile de admitere
b. Ofigeril cari ad mai fecutii parte din cor- aci prescrise.
puld de atatti-majord gi se aft' in una din cele Jumetate din vacantele de ofigeri superiori
3 arme potti fi recrutati in corpul de stat-major. din acestd corpii se potii da ofigerilorti din cele-
c, Ofigerii din tete armele, de la graduld de alte arme lncleplinindfl conditinnile de admi-
locotenentii in susd, i neaflandu-se in casu- tore gi cari n'ati mai facutii parte din acestd
rile prevequte la aliniatele a gi b pott fi tro- corpti.
mp in corruld de statii-majorti, de indeplineset Tete vacantele din acestd corpl potd fi date
conditinnile prevedute in articolele de mai jos. ofigerilorti earl ad mai recut parte dinteensulti.
Teti' acegti ofigeri sunt supugi a depune mid Art. 9. Toti ofigeril superiori din corpulti
examenii d'inaintea uneI comisiuni numite de de statil-majord suutti Mori a face mid sta-
ministruld nostru de resbel gi luat dintre mem- giii minimumil de 2 anl in arma de uncle a pro-
bril comitetului consultativii. vonitii sed in alte arme pentru care aro apti-
Art. 2. Locotenentii ce se nfl e. in casul pre- tndine, sed en gradul de major sed en graduld
vedutd la ahniatele A din art.1 nu yotii 6 tre- de locotenentd-coloneld, dupâ care timpd potti
cute' in corpuld de statd-majord de nu ad duel fi rechemati ere in corpuld de statil-majord.
aul impliniti in acestil gradd gi nu ad satisfe- Art.10. Actualii ofigeri din corpuld de stat-
cutti conditinuile de serviciti efectivil la trupe. rnajord cari n'ail indeplinitd conditiunile de
Art. 3. Spre a fi admigl a depune exame- stagiii la trnpe, eitate in articolele preceden-
mid mai susti citatd, pentrn admitere in cor- te, vord fi mutati la trupd, pe rllndd ce se Ira
puld de statti-majorti, ofigerii ce se afle in ca- ivi vaeantii.
sold preveclutii la aliniatuld C din art. 1 trebue Art. 11. Ofigerulti care a indeplinitii condi-
se, se fi bncuatti in totu timpuld serviciului sed tiunile cerute spre a fi treculd in corpuld de
la trupe, de note forte bone in fOia sea de pe- statil-majord a cdruia mutare nu so pOte efec-
depse precum gi la inspectiile generale se fie tua din cause, de lipse de vacante, pOte fi ata-
propned la alegere. gatti pentru servicid la deposituld de resbeld
Ofigeruld trebue s albe celii pugin graduld sed la statd-majord divizionare.
de locotenentd gi sa aibe dnoi ani de serviciti Art. 12. Comisiunea mai inainte de a pro-
efectivd la nna din cele 3 mane. ceda la examinarea candidatului, va forma pen-
Art. 4. Ofigeril cari vord dobendi note sa- tru fie-care materie tOte biletele necesaril co-
tisMcdtóre la citatuld examend se vor trtanite prindendd materiile din acestd program-6, efi-
po und and, spre a face serviciuld la cavalerie geruld va lua biletuld still. pentru tie-care ma-
Bed artilerie, deck' eld provine din infanterie, terie dinteue urne nude ele se Ole amestecate.
gi la infanterie deal eld provine din cavalerie Art. 13. Examinatorii se vor conforms pen-.
sed artilerie. trn notelo lord cn apreciarea urmetere :
Dupe acesta, acelti aged se vord ataga pe De la 0 One la 4 red.
timpt de 6 luni la deposituld do resbeld, unde 2, 5 9 mediocru.
piin lucreri se va constata aptitudinea lord s 10 13 binigorti.
pentru corpuld de statil-majorb. 2. 14 . 18 bine.
Art. 5. Numal dupe implinirea celorti are: 2. 19 20 prea bine.
tate la art. 3 gi 4, ofigerii din casuld prevedutti Imrortanta fie -card curs fiindd diferitti, no-
la alin. C vorti putea face parte din corpuld de tele dobAndite la fie-care materil Re vord in-
s tatd-majord. multi prin urmetorii coeficienti :
Art. 6. Locotenentii cari ad indeplinit tete Ileglementele tactice prin 5.
conditiunile aci prevdclute gi acei duel ani in Arta gi istoria militare prin 4.
graduld de locotenentd, la mutarea lord in cor- Fortificatia gi artileria prin 4
puld de statil-majord, suntti numiti cdpitani. Trigonometria gi topografia in teorie i prac-
Ofigerii de la graduld de cepitani in susil, tice prin 5
trecuti in acestii corp, suntd mutati eu vochi- Legislatia gi administratia militare prin 4.
mea gradnlui lord, Geogratia i desemnulti prin 4.
Art. 7. Inaintarea ofigerilord de statil-ma- Limba trances& séti germane prin 3.
jorti in corpuld do statil-majord se face con- Teti mernbril comisiunii vor nota pentrn fie-
formd cu legea de inaintare. care curs pe examinatuld, termenul de millocti
Ofigerii de statil-majord potd www.dacoromanica.ro
concura la in- aid acestord note formeze nota dobindite pen-
245 LEGIIIIRI
tru acea materie, suma notelord dobEndite for- operatil, despre rnarcuri in generalii, ale fe-
mézd nota generald dobanditä de candidatil. luri. Transportuld trupelorii cu drumulti de
Nota de admitere trebue sd fie celd pugind' ferd, importanta acestul mod de transportil.
egald cu jumetate din simaa productelor a ma- Studiuld unui teatru de operatii.
ximului de note (20) pentru fie-care materie Despre strategie.Studiuld unui teatru de
inmultitti prin coeficientuld Bed plusd (20) operatii. Puncturi strategice.LiniT stra-
puncturT spre a putea fi admied in corpuld de tegice. Base strategice. Clasificatia lord.
statii-maj ord. Fronduld de operatii.Linii de operatil.
Art. 14. Oflgerii earl ail trecut cu succesii Linii de comunicatii.Liniiinduoite, multiple.
examenuld yard fi clasati dung notele dobin- Planuld unul campand ofensivd, Planuld
dite gi publicati in Monitorula óstei. unuT campand defensiviiMarguri strategice
Admiterea in corpuld destatil-majord se face in frontd ci In flancuri. -- Marcurl strategice
conformil fandului de clasificatie obtinutd, retrograde sell in retragere.Operatiile stra-
Acestd clasificatie va fi valabira' in timpil de tegice unei campanil ofensive sell defensive.
und and. Despre tacticd.Descrierea campului de bl-
Art. 15. Ministruld Nostra de resbelfl va tae. Positia militar. lntrebuintarea re-
face a se tine acestil examend de ate orl va- traniamentelord in campanie.
cantele din corpuld de statil-majord o va nece- Despre ordinile do bdtae ofensive.
sita i celii puginii ud-datd pe and, publicân- Despre ordinile de bdtae defensive.
du-se totil-de-una cu 2 lunl mai' inainto in .71/o- Diferite felurl de atacuri.
nitorulli &tel. Despre bdtdliT, diferite feluri, descrierea gi
Art. 16. Programuld de admitere In cor- proprietdtile unei bltIii ofensive; descrierea
puld de statil-majorti este : ci proprietdtile unei bdtdlii defensive.
a. Reglemente. Reglementele tactice ale d. Fortificatia.Forma unuTuvragid de for-
armel din care face parte aspirantuld. Pt n- tificatie, raportii intre debled gi rambled, cal-
,

tru infanterie: Sada de companie, de bataliond cululd adO. Diferitele moduri de fortificatia
gi de brigadd. Pentru cavalerie : bcOla de unui tdrémd (uvragiii de fortificatie).
escadrond ci de regimentii.--Pentru artilerie : Relatiile ce existd intre unit uvragiii Inchisd
Sada de batetie in teorie i practicd. Son- ci garnisona sa, redute. forturl, descrierea di-
yield in campanie. feritelord Unit de fortificatie s. c. linil cu re-
b. Legislatia i administratia militar. dane, linii bastionate s. c. Defilarea maul n-
Organisatia militard a Romdniel ci a Statelort vragiii de fortificatie pasagerd. Organisatia
urincipale ale Europei. Legea de recruta- exterier4 a uvragelord de fortificatie pasager
re. Legea de organisare a puterel armate, g.c 1. Palisade. Palance.Fugase c.c.l.
(27 Marta). Legea de inaintare. Legea Constructia until uvragiii de campanie.
positiei ofigerilord. Organisatia justitiei mi- Organisarea defensiv& a obstacurilord naturall.
litare. Legea soldelord. Organisatia cor- CursurT de ape. Marl. Garduri. Zidu-
pului de intendentd ci a corpulul do admini- rile. Organisatia defensivA, a unel case iso-
stratie, intrebuintarea lord. Des pre regle- late seil a until sat.Aplicatia fortificatiel.
mentult administratiel corpului de trupd.Or- Tabdra retrancatd. Capete de pdduri. Po-
ganisarea corpului de statil-majord i servi- sturl isolate. Liniile frontierei g.c.l. Ata-
ciurilorilla cari pdte fi chittmatd a le indeplini. culd ci apdrareaunui retraniamentii.Ataculd
c. Arta militard. Organisatia tactieä gi gi apdrarea unui uvragid Ataculd ci
proprieatile infanterietOrganisatia tactie'd agrarea unei case isolate.Ataculti ci apdra-
ci proprietatile cavalerieT. Organisatia tac- rea unui satii retrancatd.
tieá gi proprieditile artileriel. Organisatia Despre cetalT.Utilitatea lorL Rolurile
armatelord active. Ageclarea unei armate ac- lord in ape'rarea unei Vert
tive in tabdrd.Cantonamente i bivuacuri. Trasenlii unui frontd de fortificatie bastio-
Operatii de miculd resbeld. Avant-posturi, nat i unei fortificapi poligonald.Despre a-
convoiud, embuscade de surprise. taculd ci apdrarea cetatilor.Despre construe-
Despre recunOscerile militare cum se potii tia drunaurilord.Despre traseuld ci construe-
clasifica. Recundscori peice. Recund- tia cdiloril ferate.Despre relegrafia
sceri ofensive. Recundsceri speciale.Recu- e. Artileria.Fabricapa prafului de puccd,
nóscerea ailoril de comunicatie i ald defileu- proprietdtile sele.Despre armele portative de
rilord, RecunOscerea apelord ci a posipel mi- feed ci albe. Despre materialuld artileriei,
litare. Recunescerea páduriloril, a satelord tunnri, projectile ci diferitele felurT de trAsuri.
oracelord. Despre constructia poduriloril mobile. dife-
Descriptiurea unui teatru de operatie, limi- ritele feluri.Despre constructia bateriilord.
tele sele, dire ritele sae accidente. Descrip- Diferite moduri de tragere in tintd. ITo-
tia unui chmpii de bdtae, Iiniitele séle. tiuni despre armarea cetatilord. Armare de
Despre fruntariile consideratewww.dacoromanica.ro
ca teatru de asigurare i armare de apdrare.
 MILITARE 247

f. Gnomonica i geografia militarii. -- Con- RadicarI din vedere.

structia, cadran orizontalt si verticalt.Geo- Intinerarit. Desemnd topografict.
grafia fisica i politica a Romania si State- Is. Limbi straine, u compositie in limba
lort vecino.Importanta frontierelorti sole. francesa, set germana.
Mulls gi caile sele de comunicatie. Campu- k. Candidatult ce se presinta la examen va
rile de Mae istorice. fi Mord spresinte ut,radicare de plant (Levd
g. Topografia. Despre planimetre gi confl- expedid) de cinci chilometre patrate en scara
guratia téremuld.Despre instrumente, go- de 1/20,000, planult va fi coloratt insnit de und
niograft i goniometru, grafometru, declina- memorit detaliatt.
torit gi busola. Vernierii, planseta gi alida- Deosebitt de acesta, comisinnea va da fie-
da.lnstrumente on reflexie, intrebuintarea gi carni candidatt Bé fact, und itinerariii pe care
verificarea tutulort acestoril instrumento. liii va aduce comisiunei 8 ore dupli darea sea
Diferite operatil la al rAdicare de planime- gi in aceeagi qi; ele. va fi insocit de unt raportil.
trie.Despre nivelmentii.Ce se intelege prin Art. 17. Sub-locotenentil egiti din scOla mi-
diferinta de nivelii adevdratil la niveld apa- Mara, cu nota preabine, vor putea dupa 2 ani
renté, palculult acestei diferinte.Instrumen- de presenta la servicifi la aceeagi arml sa céra
tele propril pentru nivelmentt. Radicarea prin calea erarhica mutarea set detagarea lord
unui profilii de tdrem.Nivelarea topografica la la altd armd pentru invetatura sea, acesta
figurath a terêmului, cnrbele de nivel.Des- cu scopil de a se pregati gi a indeplini una din
pre recum5scerile militare.Planuld sdé. tope- conditiuoile necesarii pentrn admiterea lord
graficil i detaliurile relative la facerea memo- In corpuld de statii-maj
riulul sdd statisticil Art. 18. Tote dispositiunile anteriOre, con-
Radicari militare executate cuinstrumentU, traril decretului de faca, suntU i remant des-
modulii de a proceda.Nivelmentii expediatt. fiintate.

REGUL IMENTe
PENTRU EXAMINAREA MEDICILORU DE REGIMENTU CLASA I LA REINTRAREA LORD IN
SERVICIU, IN 15RMA AFLARII LORD IN POSITIE DE NEACTIVITATE
(1873)

Art. 1. Juriult examinatort se va compune executia acestort treioperatiuni, se acorda trel

de trel membri alegI dintre medicil principall minute.
gi medicil de regiment clasa I mai vechl in grad. Art. G. La a treia probt subjectult com-
Art. 2. Examenult consist*/ : positiel scrise va fi asupra higienei militare a-
a. In examinarea clinica a dug bolnavi; plicate specialt la stabilimente, precum : spi-
b. Practicarea a dud operatiuni; taluri, casarme, agq.are in tabere.
C. Compositiune scrisa; Ira chestie deosebita se va pune asupra b6-
d. Proba oralà; lelor i infirmitatilor ce scutescil de servicit in
Art. 3. La proba I, candidatulti examinéza, privinta recrutatiei, set earl provocti reforma.
In sedintd, in timpani de 15 minute, fie-care Acesta compositiune este citata de autort in
bolnavil datt de catre juriii, i apol expune a- ledinta speciald destinatt do &Etre pregedinte-
namnesa, starea presinta, face diagnosticult, le juriulul.
prognosticulli gi prescrie tratamentul cuvenitt. Art. 7. Fie-care membru de jurit noteza In
Pie-care membru face Candidatului observa- parte pentrn fie-care candidatii gi pentrn fie-
Vunile séle adresandii candidatului chestiunl care proba, tinendt in séma redactiunea obser-
de patologie gi terapie. vatiunilort, facilitatea, dexteritatea cu care e-
Art. 4. La a duoa probt, candidatult prac- xecutlt operatiunile, dandu-le na notE dnpl
tic a. dune operatiuni pe cadavru in amfiteatrulil scara de apreciare a 20.
spitalidul militart. Art. 8. La proba a patra, candidatult res-
Judah' constata anatomicesce dec d. s'a ur- punde la diferitele chestiuni aciresate de fie-
matt regulile medicind operatóre. care membru in timpii de 10 minute, asupra
Art. 5. Candidatult, inainte d'a proceda la legilort gi regulamentelord militare relative
executia acestort operatil, descrie deosebitele la serviciult medicaid militart.
metede i procedee ce se potii intrebuinta gi Art. 9. Pregedintele va ingriji ca pentrn
suvintele pentru cad a adoptatil cutare set fie-care gedinta sa se subserie toti membri in
cutare metede. procest-verhalt deosebitil constatandii regula-
Pentru descrierea metddelor procedeelort gi ritatea lucrarilort.
www.dacoromanica.ro
21S LEGIIIIRI
Procesnlii-verbahl impreung, cu notele mem- ctd gi de membrii juriului, imprenul cu com-
brilorA se voril mine intenn plied pecetlmtd, positiile i observatiile.
astii-felii s rdmanl secretil pdnd la termina- Art. 12. Resultatuld examenului va fi pu-
rea examenuluT. blicatti in Monitoruki (Wei, impreun& on celti
Art. 10. La altima gedinta., pregedintele din urmg, procesd-verbalti redigiatil de mem-
irn prenne: cu membrii juriului redigézd un pro- brii juriului.
cesti-verbald asupra meritului i capacitatea Medicil principald clasa I, Dr. Zitseos.
candidatului. o 3) D. Teodori.
Art. 11. Dapl acesta, pregedintele tr&mite
serviciului sanitar alu armatel catalegele, pro- clasa II, Dr. Severin.
tesele-verbale, subscrise at&til de pregedinte, o reg. clasa I, Dr. Petrescu.

REGITLAMENTil
ASUPRA SERVICIULUI CORPULUI SANITARU ALU MILITIANILORU
(Decretit No. 1745 din 1 Octombre 1873)

TITLULt I siuni se va lua numerulti necesarid astii-fehl ca

complectdndU pe cel de mal sued s existe and
Dispositif generale totald de militlani in proportie de 10 °/o luau-
du-se in acdstit nroportie din fie-care stare a
Art. 1. Corpubl sanitaril aid militianiloril fie-c&reia clase.
SO compune : Art. 3. Termenuld de sarviciti aid fie-citrui
a. Dintre tineril cari ad trasillasortil gi ad sanitaril militianil so socotesce de la data tre-
prisositn peste cifra contingentului anual alii ceril sele in militil pdnd la 36 ani in orage gi
aria atei permanente aid caldragilorti gi dere- 37 in comunele rurale.
bantilorii i mai de preferentà din aceia a c&- Art. 4. Inddtoririle sanitarilord militia ni in
roril profesiuni este mai multil proprig acestui totU timpuld afirii loril in acestl, categorie
serviciti precum se specific& la art. 2; suntil :
b. Diutre tineril cad ail servitil und anil de a. A face serviciulti ordinarti de ambulante
bun&-voe in armatit pe comptulti lord gi suntii in interiorulti comunel unde suntil domiciliati.
de profesiunile prevOute la art. 2 ; AcestU serviciil consistl mai cn sera& in e-
c. Dintre emenii earl ad implinit termenulil xercitiuri asupra bandageloril, asupra cundsce-
de serviciil prescristil de lege in armata par- rel i miIerilovd diferiteloril tArgT, asupra en-
manentg., flotilti, in reserva lord, in calgrali legerii r&nitilorti do pe odium% etc.
gi dorobanti cd(MT la nortU i acei tinerl aid b. A face serviciuld de ambulante pe timpubl
cAroril angagiamentii voluntarii expir&ndd aril concentr&rilord la exercitii gi inspectil.
putea fi clasati intro militiani prin vdrsta lord c A face serviciulti de ambulante in corpuri
gi mai de preferintl din profesiunile citate la mobile spe a secunda armata activ& la cast' de
articolubl 2 ; resbelq.
d. Din oficerii sanitari earl lead ajunsil la
vdrsta de 37 alai; TITLULD II
e. Dintre Omenil reformati din armatii, c&-
l&ragi, dorobanti Bed reserv g. pentru infirmi- Despre Inscrierea §I reformarea sani-
t&ti timporale i earl n'arti fi scutit1 gi de ser- tarilorii militiani
viciuld militianilord prin infirmitatile ce ad gi
de preferint& prin profesiunile citate la art 2. Art. 5. Inscrierea in registrele bataliOnelorti
Art. 2. Dintre toti militianil de tote stil- gi ale companiilorU a sanitarilor militianT pre-
rile gi classic se inscriii in corpulti sanitarti mi- cum gi reforma lord, se reguldz . dup d. cum este
litianU toti noel de specialitatile urmAtere gi prevNutil In regolamentulti asupra serviciului
anume : mill/Wort, titlulii II, art.4, 5, 7, 8. 9, 10, 11,
Doctorii in medicinh; 12, 13, 14,15, 16 cu excaptiile prevNute mai jos.
Veterinarii;
Farmacistil; TITLULt III
Studentil gi interniT in medicing gi farmacie;
Bilrbierii gi friserii; Orgaulsarea sanitarilorti milltlan1
Sergenti, caporall i soldati, fogtT sanitari;
www.dacoromanica.ro
kit din tofi militianil de tete cele-alte profe- Art. 6. Sanitaril militiani in timpil de pace
 MIL1T ARS ete
se impartit In eireumscriptil dupd cum smith eefd ald divizii, ei Budd insdreinati en disci-
impArtiti militianil. plina i en administratia sanitarilor militiani,
Art. 7. Cadre le inferiOre ale sanitarilor mi- precum i en comandarea lord la diferitele o-
litiani se recruteza' specialmente din fostif sa- peratil militare, adicA conducerea mareului in
nitarl in armata permanentd. timpuld eoncentrerilord etc.
Pentru gradele ofieeresel ele se compund : El suntd asemenea insarcinati cu tinerea re-
a. Din foetii medici militarl; gistrului sanitarilord i cu apeluld co trebue
b. Din acel mediel civill cari prin versta se face, la orl-ee concentrate. In genere, de
lord facd parte din militil. eats ori se formég colóne de ambulante, pen-
Aeeetia vord fi numiti conferred legil positiel ttu comanda, diseiplina ei administrarea time-
ofieeriloril ei a erarhiel militare prin deeretil nilord, se petli detasa provisorid ofieeri 0 din
Domneseii; armata peumanentd, teritoriald i militianI, §i
c. Din ofieeril militiani feeendd parte din In totil timpnld acesta el so add sub asculta-
ewpuld. sanitard militiaud. rea medieilord superiori bath-de-mitt de und
gradd mal mare de (AO acelii corespuneletord
TITLuLt- IV ofieerilord Eleta
Despre autorittiti1e eorpului saultarmi- TITLULt V
litiand atributiele fie-carol grad5
Despre ariiiitnr i unifortai
Art. 8. Inspectoruld generald ald serviein-
11.11 sanitard aid armatel permauente sen into- Art. 14. Sanitaril militianl nu portu nici
cuitoruld lul, in ease de lipsd, este lefuld sn- ill mend.
periord aid eorpului sanitard aid armatei teri- Art. 15. Sanitaril militiani portd uniforma
turiale i aid militiilord. do militiand fie-care dupe', graduld Bed en deo-
Eld are directia superiOre, a tnittlorii aface- sebire cit sanitaril ad la eptdete ud. cruce roeie.
rilorii relative la organisaiea 1i instructia sa- Medicie militianl ad uniforma ca a medici-
nitarilor5 militiani. lord militari din armata permanente, en dife-
Art. 9. Imediatii dup5 inspectoruld gene- rinta prevNutd in regulamentuld de nniform5.".
raid este und medicii-metti la fie-care divizie te-
ritoriald avendii und gradd asimilatd en aid TITLULII V
medicilord din armata permanentd. El5 are di-
rectia speciald a instructiel sanitarilord mili- Aloeatil
tia:A din divizia teritoriald unde se afla.
Art. 10. Pentru fie-care regimentii de mi- Art. 16. Gradele ce computed cadrole pee -
litianl este unil medicii-lefil avéndil und gradd manente ale mai:oiler ei sanitarilord militiani
a similat ca la medicil din armata permanentil. ail d.reptd la alocatiile prevdclute prin bndgeti
Mediculd militiand de regimentii urmezd 1- §i regnlamente pentru gradelo coreepunptOre
mediatd ordinile medieuluIlefd aid divizielte- eu armata active.
ritonale 0 este insercinatd en direetinnea, in- Art. 17. Medicil militiani nefeeendil parte
struetiel sanitarilord militiani din regimentuld din cadrele permanente, chitImati la servieil sit
undo este numitil. manop ere pentrn un timp mai lungii de 48 ore,
Art. 11. Pentru fie-care bataliond de mili- priimescii solda dupe, gracid.
tianl este uuii medicil de bataliond militiand, La casil de coneentrarI pe pieioril de resbeld,
avendd mid gradd asiinilatd ca eel de la ar- di se bueure, de tote alocatiile aeordate ofiee-
mata permanente. rilord dln armata ectieg.
Acestd media, sub ordinuld celord preee-
denti, este insdrcinatd cu serviciuld medicaid
aid batalionului undo este numitd si conduce TITLULII VII
instruetia sanitariloril militianl. OnernrI 1 prectitteri
Art. 12. Pentru fie-care companie de mili-
tianI un5 media, avendd und gradd asimilatui
ea, la medieil din armata permaneutd. Art. 18. Corpuld sanitard militiand este
Acelti medici suntil sub ordinuld imediatd asimilatd in cfitii privesce precederile 0 ono-
ald mediculul de bataliond. rnniie cu corpurile armatel permanente.
Art. 13. La corpul sauitardmilitiand suntft
detagati din corpuld militiand pentru fie-care TITLULt VIII
bataliond und eapitan5 militian i pentru &-
care companie mid loeotenentil séd sub-loco- ConcediurI i schimbrirl do domicilif
tenentil
Aeeeti ofieeri se afle sub ordinile mediculni, Art. 19. Conceihuile i schimbarea de do-
www.dacoromanica.ro
250 LEGMIRI
micilit aid sanitarilort militiani i alt acelorti Art. 21. Sanitaril militiani suntti scutiti
I

ce le comandA se regulezd dttpa cum este pre- de cele-alte servicil ordinare ce trebne s'a le
I

yd(utti prin regulamentult asupra serviciului implinésed militianil proprid (p1T, preenmt
capit. VIII art.49, 50, 51, 52, 53, guarde, etc.
54, 55, 56, 57, 58, 59, 60, 61, 62.

TITLULt IX TITLULt X
Serviciulii ordinarii ConcentrarI, convocare, justitie, disci-
Art. 20. Servieiulti ordinarti alu sanitari- 3025 penalitate
lord militianl consistA in :
a. A se exercita la ennescerea gi aplicarea Art. 22. Concentrarea, convocarea. justi-
diferitelort bandage de pansamentt simple gi tia, disciplina, penalitatea, precum i diversele
compose; dispositil privitere la militiani, se regulezA la
b. A se exercita la cundscerea diferitelort corpult sanitart militian ca gi la militianil pro-
targl asupra mecanismului gi transportului lor; prit 441, dupg cum este preveclutt in regula-
c. A se exercita la diferitele migcari eu tar- mentuld asupra serviciului militiilorii, capito-
gile pentrn a culege vulneratil i a'l transporta Mil X, XI, XII, XIII.
la ambulante. Ministru de resbelii, gencralii Floresen.

DECISIE MINISTERIAL E
RELATITA LA NUM1REA IN FUNCTIUNILE DE GREFIERI SI ADJUTORI DE GREFIERI DE
PE LINGA CONSILIULU DE RESBELU
(1873)
Noi ministru de resbelt, avendti in vedere lora cari, de gi ar posoda cnnoscintele cerute,
dreptnlil ce ni se acorda prin art. 3 gi 4 din re- nu vord avea inse asemenea titluri.
gulamentuld de administratiune public& de- Art. 4. Dreptulti de aImisibilitate precum
cretatii la 7 Noembre a. c., prin inaltult de- gi or-ce titluri vort fi valorate inaintea unel
cretti No. 1934 gi publicatt in Monitorulit o- comisinni examinatóre, compusa din comandan-
ficiald No. 246 din 13 Noembre a. c., in ceea told de divizie ca pregedinte, avendd de mera-
ce privesce conditinnile de aptitndine pentru bri pe gefulii de stat-major generalti aid divi-
functiunea de grefieril sed adjutord de grefier ziunil i pe comisarnlii Domnesct de pe lingd
pe lingd tribunalele i parchetele militare pre- Consiliuld de resbelti.
enin i modulti cum trebue a fi inlocuitI in ca- Art. 5. Donanil comandanti al diviziilor te-
sulfa de impedicare prev'NutA de art. 20 din ritoriale vord comunica in tott-de-una de in-
coduld de justitie militarA, amll decist urma- data Ministerului vacantele ce ar avea de gre-
tórele : fieri seC adjutori, pentru a se publica in Mb-
Art. 1. Pentru a fi numitil in functiune de nitorulti ofCciaWc numdruld vacantelor precum
grefiert set adjutort al acestui, trebue ca cel iva in care va nrma a se convoca comisiu-
gi
cesolicitd ud asemenea functiune sa fie roman nea pentrn examinarea candidatilort.
sell naturalisatU roman, gi in vdrsta. de 25 de Art. 6. Candidatulti '21 va adresa cererea
aol deplinii, gi ad fi satisfacntii obligatinnule impreuni cn titlurile ce ar poseda comandan-
impuse de legea de recrutare. tului de diviziune, care tott-d'ua-data flindul
Art. 2. Sa scie a ceti gi a seri coreett, F35, 4 pregedinte aid comisiuniI examinatóre, la
alba ud, complecta, cunoscinta asupra materiel diva convocaxii comisiunil pentru examinarea
coprinsa in coduld penalt ordinard gi militant concnrentilor, va core de la ea a se pronuncia
cu procedurele lord. asupra autenticitatil titlurilorii presentate
Art. 3. Candidatil earl voril proba ca; sunt de candidati.
elevl ai facultatil de dreptii, celll pucinti in a- Art. 7. Tot; candidata' fitrA exceptiune vor
nuld all': 2-lea, sell ca in timpU de 2 ani celti fi tinuti a depune examen pentru materiile co-
puginU ad servitt pe ling& vre-nnU parchett prinse in codicele penald militard gi penal or:
orl vord proba ca at servitil in armatit dinarti en procedurele lor; in urma termindrea
ca sergentd cold mind und ant, obtinend la examen ului, comisiuuea printr'un proces-ver-
liberare nod certificatil de bond conduita, ase- bald va areta termenul medit obtinut de fie-
menea candidatl voru fi preferatl inaintea ace- care cantlidatil, precnm i titlurile ce at pre-
www.dacoromanica.ro
 MIL1TAHE 251

sintatd. Acestil procesti-verbalti, subscrisii de nea de adjutori; el voril 6 considerati ca data-

intrega comisinne, impreund en titlnrile pre- gatT de la corpurile lord pe llngd Consiliul de
sintate de coneurenti se va trdmite fdrd, inthr- resbeld Bed parchetuld militaril pe timpul cat
4iere Ministerului de cdtre pregedintele comi- vor ocupa functiunea de adju torT de grefieri,
siunii, disolvatd, imediatil dupd incheidrea gi Art. 10. Sergentil aflati in acestili catego-
subscrierea procesului-verbal, spre a se decide rie, la eliberarea din armatl, voni avea drop-
de cdtre nol cdruia din concurenti in faca no- tuld de fi,nteitatea intre toti candidatil la va-
tel gi a titlurilord ce aril avea '1 se cnvine cantele de grefieri aflate in ori-care divizie.
dreptuld a fi numitd in functiunea solicitatd. dupd ce mai anteiti vord depune qi dengil exa-
Art. 8. Functinnea de adjutorl de grefieri se menulti preveclutd la art. 7 din presenta deci-
d. gi sergentilord din armata activa; acesti siune, gi dim voril obtine termenuld mediii eel
sergentl fuse' aunt dispensati de versta cerutd pueind 10, 50, nota principald fiindii 20, asu-
prin art. 1 din presenta decisiune, trebne a a- pra cunoscintel dreptului penald militaril gi
vea numal cold puçind und and in graduld de civild cn procedurele lord.
Ben:mit-6, s posede cunoseinte asupra mate- Art. 11. In casil de absentd, a grefierului sed
riel codului penald militard i eivild cu proce- a adjutoruluT, conformti art. 20 din codulti de
durele lord, s scie a citi gi a eerie corectil, in justitie militard, domnil comandanti al divi-
timpuld serviciului art fi clan evidente probe ziilord teritoriale 'T vol.& inlocni provisorid cu
de esactitate, band conduita gi ineredere in per- sergenti din armata activd, luati dintre a-
sena sea. ceia earl vorti indeplini conditinnile preveclute
Art. 9. Acesti sergenti voril fi recomandati la art. 8 din presents decisiune.
nod de cdtre domnil comandantl al diviziilord Presenta decisiune data in cabinetul nostrn,
teritoriale in nnmdril de atitl cati trebuinta astd-1 la . . . . No. 74.
serviciului va cere, spre a'i numi in functiu- Ministru de resbeld, Generala Florescu.

REGULAMENTV
ASUPRI MODULUI DE DISTRIBUTIUNE A EPENGLETEI DE TRAGERE LA `PINTA,
IN REGIMENTELE DE ARTILERIE
(Decretii No. 1526 din 24 Augusta 1873)
Art. 1. Suntd dna' feluri de epenglete : una j de argintil elasa duna, dinteund and ard do-
de argintii, cea-altd de auru gi d fie-care fold bora semnuld albil in and anti bed de duod
stint clued clase; clasa a duoa este cea inferiórd. ori in tragerea dréptd, la distanta de 800 me-
Art. 2. Epengletele se portil numal pe tn- tri gi mai multd.
nici, ea se infige in partea stdng4 gi intre na- 3. Teti tunaril earl, posedandti epengleta de
stnrele aid geselea i celti de susil. argintil clasa duoa, in tragerea curbd ard lovi
Art. 3. Cindd soldatnbi este in mare tinntd und afet, la distanta de 800 metri i mal milt&
sdii ese din casarml in tunied, en sabia, va a- 4. Teti tunaril earl, in tragerea asupra ma-
vea neapdratil epengleta la peptil. gaziilorii en projectile incendiare, aril lovi und
Art. 4. Ud, condamnare penald Bed coree- coltil set' margine a el, care n'ard produce in+.
tionala atrage dupd, sine perderea epengletel. cendiuld on derimarea gi la distant& de 800
Art. 5. Ad dreptul la epengleta de argintil metri gi mai multd.
claim, a duoa : Art. 7. Ad dreptuld la epengleta de aurd
1. Toti tunaril earl in tragerea dréptd, ard elasa doua :
fi dobordni semnuld albil de trei off, seri de 1. Toti tunaril cari, posedândil epengleta
trei orT und afetti in tragerea dreptd, asupra de argintil clasa intaiii, ard fi in conditiunile
ambrasurilord. Acéstd tragere pentrn distante prescrise pentrn a obtine epengleta de argintil
de 800 metri gi mai multi. clasa dona.
2. Toti tunarii cari in tragerea curbd, art fi 2. Teti tnnaril earl, in tragerea curb., asu-
lovitil mid afetil la distanta de 800 metri i pra unui butoid, pusti in verfulti unel prdjini,
mai multil. ard lovi numal prijina la distant& de 800 me-
Art. 6. Ail dreptuld la epengleta de argintil tri gi mai mint
clasa anted : Art. 8. Ad dreptuld la epengleta do anrd
1. Toti tunaril carl in tragerea dreptd aril clasa Antal :
fi lovitd semnuld albd, sea und afetil In trage- 1. Toti tunaril earl, posedindil epengleta de
rea dreptd, asupra ambrasnriloril, de 6 ori in anni clash dons, and fi in conditiunile prescrise
cursnlIp3111 an gi la distantele fixate mai sun. pentru a obtine cold pucind epengleta de ar-
www.dacoromanica.ro
2. Toti tunaril cari, posedândd epengleta gintil clasa duoa.
17
 252 LEGIIII111
2. Toti tnnaril earl in tragerea en projectile Art. 11. In nici ud, tragere lovitnrile prim
incendiare asnpra magaziilorg, aril produce ar- ricogetil nu se tinil in sémA.
derea lord la distantele de 800 metri i mai Art. 12. EA epengletit de ug clas 5. annldzii
multii. epengleta duel inferióre.
3. Teti tunaril c art, in tragerea enrba' asn- Art. 13. Primele de trageri Be regulezA
pra unui butoiti pnsil in vêrfulii mid pri"Jini, astil-felil :
aril dobord butoiulil la distanta de 800 metii Pentrn tragerea drept5 mid alba lovitil la
gi mai multii. 800 metri gi mai multS ..... . . . 1 led
Art. 9. La tragerea de nópte candii se In- Pentru tragerea driptd unil alb lovitd
minkt tdraninlii prin bombe lumingtóre, tu- la 1700 metri gi mai multil . . 2 9--
narii earl satisfacil uneia din conditiile mai Tragerea curb'S la 700 ni. un afet lovit 3
mil fixate pentrn uS clad. ad dreptil la open- Tiagerea curba, la 1700 m. un afetlovit 4
gleta clasoi imediatil urnidtOre. Tragerea en obuse incendiare aprinde-
Art. 10. Acel cart in tragerea de nOpte ard rca magaziel .. . 10 --
indeplini conditiile fixate in tragerea de i pen- Lovirea prrdinei 5 ---
tru clasa cea mai inaltd volt priimi epengleta Doborarea butoiului . . 10
de auru clasa Anteld prima acoidatg. pentru a- Art. 14. Tote primele de tragere so cord
cea tragere gi mai multit Sued voril fi adugi in plati din masa de intretinere a regimentelord
triumfil de la lOLulil de tragere la easarmd. de artilerie.

LEGE
RELAT1ITA LA C0NSTRIXT11 MILITABE CE SUNTU A SE CONSTRUI
(De cretic No. 537 din 9 kartial 1874)
Art. 1. Este autorisatil guvernulii a pune in Aceste planuri tipe voril fi concepnte in Ben-
adjudecatiune prin cea mai intins5 publicitate sulU luerdrilord simple (lir& Bolide i igienice.
in tera gi in strainatate, precnm gi a incheia Art. 3. Conventiunea inchemta cu construe-
conventiunea relativE la execntarea de clHiri tomuld coprinde pe lingU cele-alte base con-
militare, pentru capitalulil de optu miliOne lei. ditinnile : termenulti de construire aid tutuloril
Art. 2. Pentru plata capitalului previclutii clddiiilorii contractate este de trot ani de la
la art. 1, se fixizbi ul anuitate de 8 0/0 compu- ratificarea conventiei gi cu prescrierea ca, la
Ed de 70/0 procente, 1 0/0 amortismentU asnpra finele primului anti, lucrdrile executate gi ter-
capitalului contractath, care se va sari regu- minate deplind sd fie cehl pueinill/s din con-
latii in butgetulii Ministerulut de rcsbel, penS structiile contractate, 'is din totalil la finele a-
la d, finitiva achitare a ditorici. nului alit duoilea i restuhl in annlii alu trei-
AcéstA anuitate se va plati constructorului lea ; avindti obligatie constructornlii a le Fine
in jun:1614i semestriale i pe termene implinite. succesivil la dispositia armatel.
Concurenta se va face asupra pretului celui Constructorulii va fi obligatil ca, in timpuld
mai redusil alii metrului patratt de construe- celoril 3 ant de construire, rid intretind cu pro-
thine acoperitii, dupE planurile tipe gi caetele pria lui cheltued tOte cladirile construite de
de insdrcindrl, elaborate de Ministerula de res- eld. Asemenea le va mal intretine find und
belii consultatU fiindil de consiliulil technic ald and de la complecta loril terminare. §i la expi-
Ministerulul lucrärilord publice. rarea acestnia se va face receptia difinitivd.

ItEGIJLAMENTU
RELATIVU ANGAGFRII AMPLOIATILORU CIVILI AI FLOTILEI
(Decreta, No. 813 din 10 AvriliA 1874)
Art. 1. Amploiatii civill ai flotilei se re- gefulti atelierului, ori comandantulti companiel
crnta prin calca angvern veluntare. de depositU. §efulil corpului va raj orta Mini-
Art. 2. Angagiarea mechaniciloi sub-me- sterului spre apiobare.
chanicilorU, maisterilord atelierului timorieri- Art. 3. 1\ iment nu pote fi angagiatU inten-
lord se va face de gefuld corpului, directil sin na din cualitAile piecedente, déca nn va po-
in urma propuneril comandautului bastimen- seda certificate constatEndii u5, blind conduitd
tului pe care suntii chidmati awww.dacoromanica.ro
seivi, aid de gi capacitate a functiei ce are de implinit, ail
 MILITARE 256

-nu va depune null exameniit satisfhehterti asn- Art. 7. Amploiatil civill se voril supune re-
pra cunoscinteloril functiel ce indeplinesco in- gnhilorh serviciulul interiorti §i vorii da asoul-
aintea unel comisiuni ninnith de eflith cor- tare ordiniloril priimite de la eefulh cari ser-
pului. La cash de urgenth, comandantulti ba- vesce pentrn executarea tutuloril luergrilorh
stimentului póte examina singnrll pe aspiran- necesare bastimentului.
tulti nnei functinni pe bastimentil. Art. 8. Machinistii i amploiatii until ba-
Art. 4. Cele ranteiil treT luni de serviciil stimenti, chncla trebninta se va simti, poth fi
pe bastimentil seil la corpti ale amploiatiloril tdilmill pe unti alth bastimenth sell la useath
civill vorti fi considerate ca timp de incercare. Ia atelierti pentru executarea huerliriloril in in-
DCca comandantnlil bastimetului seti coman- tP-esulti corpulal flotilci. Asemenea i amploia-
dantulh depositului judec c amploaiatuhl tii civili do la uscatil oth fi trimii in inte-
civilll nu este aptil a indeplini functiunea la resulii sPrviciului pentin ori-ce lucehri Ia ba-
care este destinatil, soh din causa incapacith- stimenth.
tiT, seti din acea a conduitei, rapostezh inscristi A .t. 9. Ilachinitulii bastimentulul are sub
eefulni de corpil care va lua mhsuri pentru in- ordinile sélo directe pe amploiatil civill de la
locuirea liii, referandu Ministerului de resbeld. maehinh prin caporalulh sell sergentulti de la
Art. 5. In timpulil chlEttoriilorii am; loiatii machinh, surveghiaza lucrulh gi conduita sol-
civill potii fi suspendati din functiunilo lora datiloni incUlditori, elli surveghiazh ei dirigd-
de ehtre comandantulti bastimentulul raper- zit tote Inerhrile de ferarie ce se ordon pe basti-
tfindti imediath comandantului fiotilei; ea,'e va menth si instru.sce pe Omoni sub ordinile stile.
deede de este casuri do destituire Pentru abaterile amploiatilorti civill sub or-
In to-hi timpulil suspendhrii din fnnctiune dinile séle, precum §i pentrn cele ale grade-
amploiatit civill nu vorti avea dreptil de chtti lull de josh va raporta comandantului Oil se-
la jumetatea soldol. condului.
In casulti de mai snail, déch bastimentulil nu Art. 10. Pilotulti este detorti a se supine
nôte urma chletoria fllrh amploiatulii suspen- indéteririloril generale prevedute de acestil re-
dattl, comandantulu ba9timentulu1 este auto- gnlamentii pentru amploiatil civili.
iisath aTti inlocui printeunti altulii. plain Elii pOte fi asemenea inshreinatil sub prive-
provisorifi cu jumetatea soldel celui snapen- gherea secondului cu instructia de matelota-
datft, erh cea-alth jumhtato din fondulil masel gill a recrutilorti; chndil va fi necesitate va pn-
de intretinere. tea fi inclOtoratil a ajuta la tote lucrhrile pri-
Art. 6. AmploiatnIti civilil ce arh dori at vithre la insta'area phnzoloril §i arborilorh.
pfirrodsch serviciulii, va fi detoril a face decla- Art. 1/. Orl de ate on null amploiath se
rafiie inscrish comandantului shu celii pu9intl augagiazh In flotilh, i so va citi actualulti re-
en trei luni inaintepentru a avea timpti sh se gulamentil i va declara inscristi oh se supune
aviseze la inlocuirea lui chndh bastimentulif la tote articolele coprinse intehnsulti.
va sosi la Galati. Acestil regulamenth va fi supush la cuno-
In cash de gregell nOre, amploiatil civili se scinta tutuloril amploiatilorii civili ce se Oh
poth consemna pa bastimentil, Crh pentrn gre- asti-0 in flotilh, el vonli trebui 0, declare in-
pli grave se poth amenda cu mu retinere de scrish eh se supunil
jumhtate soldh pe unil numerh de Ne care nu La cash contrarih, so va precede la inlocui-
va putea fi mai mare de chtti 15. rea amploiatulul, conformil prescriptinnilorti
Acesth din urmh pedépsh, inso9ith de moti- acestnt regulamentil.
vele cari o va fi determinath, se va supine te- Art. 12. 1J6 decisinne ministerialh va de-
fului de corpil spre definitiva aprobare. termina uniforma amploiaiiorii civill.

DECRETt3
No. 833 DIN 12 APRILIE 1874, PENTRO ADMINISTRATIA SI COMPTABILITATEA
CORPULOI FL 0 TILE I
(Maiu, 1874)
Art.l. Administratia icomptabihitatea cor- Toti comandantii de bastimente
pulni flotilei se va esercita in viitoril de chtre presenti la Galati Membril
unti consiliii do administratie compusti in mo- Duel ofieori comptabill . . .
dulti nrmAtoril : Art. 2. Instalarea consiliului de administra-
Comandantulii corpulul, previdinte. tie se face conformil art. 15, 16 0 18 din re-
Comandantubl companid de deposith raper- gulamentulii de administratie au corpuriloril
tont de trupl.
www.dacoromanica.ro
/54 LEGIIIIRI
Art. 3. Atributiile consiIiuln suntti cele delft i instructiunilorii ce se vord da de mini-
prev*te in tote articolele capitolului 3 de la strulii nostru de resbeld.
titluld 2, regulamentuld susti tisd.; sedintele Art. 11. Echipamentniti corpnlul este corn-
suntti conformit dispositirmilord capitolului 4, pusti din catigoriile urmittOre
era responsabilitatea conformii capitolului 5 1. Miculii echipamentti ;
de la acelasi titlu i reglementd. 2. Imbracamintea i coifura usOra;
Art. 4. Indetoririle i responsabilitatea co- 3. Marele echipamentt ;
misinneT de imbrdeaminte prevOute la tit. 3 4. Arm&tura i munitia de resbeld ;
din regulamentuld de administratie alU cor- 5. Efectele de casarmamentd ;
purilord de trupa, In corpuld flotilei suntii a- Art. 12. Efectele ce facii parte din fie-care
sate asapra consiliului de administratie. catigorie suntil cele indicate in alaturatuld
Art. 5. Pentru acdsta corpubi flotilei va a- tabled.
vea und atelierti de croitorie i cismarie in Art. 13. Masa individuald, scopuld, compu-
care vord fi confectionate tote efectele de mied nerea i manipularea el este intocmai dupd
echipamentil si imbrdcaminte. Maisterulti va prescriptiile art. 216 pind la 236 inclusivil din
fl platitd cu fonduri din masa general& de in- regulamentulti de administratie alil corpurilor
tretinere. de tru
Art. 6. Indetoririle specials comandantului Art.1.1. Imbrdcdmintea, marele echipament,
de corpd, adjutorului add si oficerului compta- armatura, numal In ceea ce privesce compania
bild, titluld 4 regulamentuld mai susd piel de de depositil, acestea din urma se cere, se pri-
la art. 90 plod la 154 inclusivii, stint(' aplica- mesce si se administrOza conformd dispositiu-
bile ad-literam presedintelul, raportorului si niloril (psului reglementU, art. 237 ping la 313
comptabililorti corpului flotilel. inclusivii din isulti reglementil.
Art. 7. Compania de depositti i bastimen- Efectele de casarmamentd necesaril basti-
tele suntii administrate simplu ca companiele mentelord se ceril, se priimesc5 si se admini-
din off care eau corpil de trupa,, ins& numai strézé de consiliulti de administratie al flotilei.
in privinta soldei, hranei, echipamentulul si Art. 15. Masa generale'. de Intretinere, ve-
masel individuale, éra in privinta cheltuelilord niturile, cheltuelile i manipularea el se executa
In comptulii masei generale de intretinere ei in corpuld flotilei afar& de dispositiile regle-
carl trebuescU rambursate, se yoru justifica de mentulul susti citatd de la art. 314 ping, la 328
catre comandantii i ofieeruld celd mal vechiii inclasivd i dupg ald.turatuld tabled.
&pa, densulti. Art. 16. Registrele de comptabilitate ale
Art. 8. Totd ce este prevdutt in regulamen- corpului suntil :
-tulti de admiuistratie aid corpuriloril de trupg,
titluld 5, 6 si 7 dela art. 148 inclusivii, smith TinutU de
ad-literam aplicabile corpului &Wei, dra In Registru de delibera- I casierd sub
privinta soldel ofieerilord, ea se va pláti pe fol til aid consiliulul. directiara-
cu margine intocmite pentru fie-care bastiment portorulul.
si companie separatti, urmandii ca ele sa, se re-
capituleze inteund bordered de catre casieruld Registruld de matri-1
corpului. cuiui alii ofieerilord '
Art. 9. Candti unulti sOil mai multe basti- Registra matriculd alj Tinute de
mente and trebui sd. piece de la orasuld de re- trupel. comptabil.
sedintd, aid stat-majorului flotilel, consibulti de Tinute de Registru de efeetivd.
administratie va libera fondurile necesare pen- casiend. Registruld pnicti de
tra solda, brana i intretinerea pe timpul preur- priimiri ei cheltueli.
man ald absentel. In casuld flash candil din tivretti de solda.
cansa unei absente indelungate nail bastimentil Registru de centrali-
gdsi in lips& de fonduri, atunci va usa satie.
de diepositia art.186 din regulamentuld de ad- Registru de brand.
ministratie ald corpurilord de trupa. Registru de lemne.
Art. 10. Hraza trupel, lemnele sOU cdrbu- a de détoriile o-
nil pentru fertulti hranel i incàiituFui suntt fleerilorti.
considerate la corpuld flotilei in comptabili- s aid masel de 1 Idem.
tate ei in regula de cerere, primiri si admini- Intretinere.
etrate conformil titItani 8 din citatuld regle- Registru matriculii al
mentd. Ofiseruld
vaselorii.
Pe bastimente consumatiile carbunilord, seu- de imbra, Controld g-l.de acme,
lui, untulul de lemnti, caltilort i alte objeete cdminte. Controld generald ald
trebuitOre machinelorti In marld se vorti justi- efectelorti de a 3-a
www.dacoromanica.ro
fica prin jurnalele de bordd, conformil maul mo- si a 4-a categorie.
 SAILITARB 255

Livretil de justificata aid echi- 3. Necesariile cancelarifloril de corpg.

pamentulul. 4. Barth, cgrtl, condee, cernglg, cretg si al-
Registrulil de priimiri si consn- Ofiçeru tele necesare pentru Noll%
matil. de imbrg- 5. Diurna pentru profesorl i monitorl.
Registru de compturT deschise. minte. 6. Cumperdthrea i intretinerea objectelorti
pentru modele tipe. necesare pentru scrimg, si gimnasticg.
comptil cu maisteril.
Pentru fie-care companie : CAPITOLULt IV
Registru de detalinri.
IAvretii de ordinaril 1nfirmeri4
Poi matricnle ale personalului. 1. Spglatulii rufelorg infirmeriei.
Jurnalt de bordg pentru bastimente. 2. Tratamentulii celoril bolnavi in infirmerit
Art. 17. Regulamentulii de administratie ai
corpuriloril de trupg de la art. 351 si diferitele cu producte strictil necesare si cari nu se potg
modele, date prin osebite decisiuni ministe- da deInmorm6ntarea
ordinarg.
riale, inserate in 112onitoruld óstei No. . . , a- in S. colorg incetatI din vietil
locuri undo nu suntg spitale militare.
ratg in detaliii objectulg registrelord si docu-
mentele ce le privescg, prin urmare si corpuli.
flotilei se vs, conduce ad-literam dupg ace1ds1 CAPITOLULt V
dispositinnl.
Art. 18. Administratia corpulni ilotilei in- Objectele de bucatarie si pentru eulta
trd directg in dispositiunile art. 352 ping la
363 inclusivil din Osuld reglementg. 1. CumpergtOrea i intretinerea topórelorti,
fergstraelorg, lopetiloril, tirng cOpelor, nagturI,
mIsurgtorI si tgrgi pentru gunoig si lemne.
CHELTUELILE 2. Infiintarea bluselorti, scufelorii, pantalo-
nilord i uneltelorg de bucgtgrie care nu se dail
illasel de intretinere la flotild de set vicinlg de genig.
3. Sad de distributie si chrucióre pentru
CAPITOL ULU II transportulil alimentelorti.
4. Objecte pentru masa sergentiloru.
Echipamentii 5. Midi' reparatil prin casarme i earl nu se
1. Reparatia i inflintarea efectelor, art. 290. pen' pnne in sarcina (mealier&
2. Reparatia efectelorg dupg art. 301. 6. Curgtirea localelorg.
7. Luminatulti camerilord, colidórelord, la-
3. Intiintarea efectelorg de mica echipament trinelorti,
aid reservelorii, art. 260. corpurilorg de guard, curtiloril yi
4. Vgrsarea la masa individuali a debitulni bastimenteloril.
Omeniloig morti si liberati. 8. Necesate pentru serviciuld patronulni
5. Spelatulil i curgtitulti efectelorg ce intrg corpului.
in magazie provenindg de la morti, desertori 9. Efecte preotesci.
gi liberati.
10. Cgrti bisericeset
6. Cheltueli peutru marcatulii efecteloril de
ca-ce naturrt. CAN-TOD:Mt VII
7. Midi cheltuell ale magaziilorg, precumg
pentru lacgte i ode necesarie la starpirea mo- Armatura qi prima de ineuragiare
IiiloniL goriciloril etc.
8. Ungerea curelgrimei. 1. Prima de incuragiare celoril ce tragil mai
9. Solda maisterilorg croitori. bine la tintg.
10. Infiintarea objectelorg de ateliere de croi- 2. Prima cuvenitg cllgrasilorg ce prindS
toile i cismgrie. desertorI.
11. Pavilióne. 3. Unsulti armelorg din magazie.
4. Micl reparatiI de arme stricate de foga'
CAPITOLULt iii majorg.
5. Cumpergtórea dopnrilorii de pupil.
Cancelark i scóle 6. Infiintarea munitiel false.
7. Cumpgrarea si intretinerea felinarelorg de
1. Cumpe'rarea sigilelord i registrelord earl semnale la bastimentg.
nu se dail de administratia centralg. 8. Intretinerea capoturilorg de tunuri.
2. Cumpe'rdtórea gi intretinerea easelorA de 9. Brumarea tevelorg tunurilorg i puscilorg,
haul. www.dacoromanica.ro
10. Unsórea de gliceril ség de unghii de bog
256 LEGI MR!
seri untura de porcil nesarata untii-de-leronti a
pentrn unstilti tevelorri i objectelorii.

NO. EFIICTELOR
TERMENIILIJ
11. Sapunil pentru spfilatohl tunurilorti.
12, Infiintarea tiniclieliloril pentru unsori. NIIMIREA
-41
E-1
0
13. Cumpfiratórea vaseloril necesare pentru
spelatult tevelorti tunurilorfi.
EFECTELORU CD E" OlZ
14. Intretinerea capacului do la gura tunului.
15. Intretinerea Invelitoril pentru virtejii. L.113. L. B.
011MISMI

16. Intretinerea pentru kiulata. 2. Inthrdedmintea

17. Infiintarea cfixpeloril pentru unsulfi
gtersulti tunurilorti.
Manta
Cabana
.....
11 4
1
3
3 24 8
7 50

Spentaril 11 3 18 6
CAPITOLULt Ix Pantaloni ordonanta 21 3 24 8
Pantaloni flancil . 2 $ 10 3 33
.Bustirnente de apd si &Ira Cmmi fianela . . 2 3 18 C
Bluza de p'anzk. 1 2 5 2 50
1. Necesare pentru Intretinerea bastiinen-
teloi gi bfideilorti, p-ecumil : vapsea,
bureti, mfitnri, perii, se'punfi, bla ti, catranti,
ipso* smOla", parime pentru pahncuri, (a ea"-
Pantal. pane). grosa '2 3 8
Camagi marina .
Flanala bumba.ii
2 2 10
2 1 5 30
, 2 66
5
6 30
Cravata de ling 1 1 1 1
rorii circumferenta nu trece peste 70 m. in ) Cravat& lustrinS 1 1 1 1
giamuri, calafatuiri paifale, mid leparatiT la Marie de lacil . . 1 4 5 1 25
scude i la vele, rame, cane, furaete, repara- Palarie de pee . . 1 2 2 --I 1
rea armelorti, reparaf a paviliónelo0 de sem- Cie: api del'and . 2 2 3 1 50
Dale, mid reparatii de lemnarie gi Lrarie la Bonetti 1 23 1 50
bastimente, la machina gi glepuri, gundi, sco-
cedruri, schole, instalicle erni untti de-lenin Totalfi. 61 'A
§i lurninari pentru lamp, calti, cue, gurupur, 3. _Made echipament
altele de a semene a natur:1, g1oipe11truspil-
latulTI puntiT, trese, sfilate ontru code i paic-
Cartugiora
Curea de pugLa .
1 12 10
1 12 1 12
-- 81
9
turi etc.
2. Intretinerea instrumentelorh' d lemnfiric
e ferarie, mid reparatii la mobiliarti.
Trompet5
Acopora distantiera
1 8 16 15
1 12 1 --
-- 6
9

Ministr!iii speretaril de Statt

la departai leutulii de resbelil.
Bidonti micui
Gamell mic.. .
1
1
4 2
4 2 - 50
53
Gencralil de divisie, Florescu. Totalil. 2 7
4. Casarmomenttl
Devisulii ercetelorti de iodn'dedminte Muni do invelitil 1 8 18 225
echipamentit privitóre corpului Hamacii 1 4 10 2 25
Saltea en Mug.. . I 4 8 2
cs
a 64 ,4
0. t) a
NIIMIREA -11 E- Cojocti santinela . . ii 4 60 60
EFECTELORU a.
z
o E. 80'1 0 No
010
'D cv
[f.1

L. B. L. B.
Gal*. santinela . 1 2 10 10 idem
BotforT 1 4 17 17 idem
T. goner. 7 62
Sam% de efecte . 1 4 4 1
Recapitulafia
Camagi america 3 1 5 50 5 50
Ismene 2 2 86
1 2 86 Miculti 32 69
Ste rgare 1 44
1 46 ImbrAcgmintea... - 81 54
Obiele 2 1 74 74 Mare echipamentil. 2 7
Manugide Unit . . 1 4 2 50 Casannamentfi 7 62
Manugi de bumbac 1 2 80 80 Tot. gener. 10:-192
Pantoff 1 1 5 5
Cisme 1 1 9 9
Efectele prevq.ute In tarifa de faoh gi pre-
Caputaturf 1 5 50 5 50
tnrile lorii se vend considera de la 1 Iannariii
Sac de mic echipam. 1 4 1 50 1 33 1875, &A pe anulii 1874 suntii acelea din ta-
Totalii, 32 69
www.dacoromanica.ro
rifa publicatg In Monitorulii óstel No. 5.
 MILITARE 257

REGITLAMENTC
ASDPRA INDETORIRILORO COMANDANTILORU DE BASTIMENTE IN INTRU-
NIRI SI INTELNIRI
(Decretii No. 732 din 4 Aprilie 1874)
Art. 1. "ail bast-namol pate naviga isolat Art. 7. Ofl-ce comandantil care sosindil in-
sub autoritatea comandantului std. In acestu tr'i.nti pont 01 gasesco comandatii de unii
east, comndaxtuh1, basatil pe leglemente, ofieerfi mal mare la gradif sed mai vechid, se
ia singurd mesuri pentru mantinerea discipr- va puce ee indata sub ordinile sae tramitend
nci, progrcsuld*nstructinni , admini tratiune drpa, co a ancoratil und ofieerd pentru a lua
§i intretinerea bastinat ntului de case este res- instiuctiuni asupia se viciului ortului.
pensab Lu. Art. S. IndatZ, ce bastim ntuld stii este le-
Art. 2. Mai mune bastimente pad fi reu- gstd si ni QatU in siguranta, se duce in per-
mite pentru a cones la la reabsarea unti ace sena la coma dautuiu mai veihid pentru a'l
iniali scopii sub conducerea until of cert. ca -e da sema de starea bastimentului i a'i comu-
ia numirea de comandantil superioid. nica instru tiunile cc yr , &ea, nu 'I s'a datil
Ace td functitne se da i rin decretil Dom- ordine de a ie tine &crate.
nosed. In acestil cast, comandantulti superior, Art. 9. Candil comandantuld care sosesce
In limitele regulam nt lor, reguleza sesvie.ul va trebui el coma dae, cdpitanii bastimen-
bastimentelort de sub ordinile see gi singurd te_orii aflate in postil se deed de se presina
.comunicii cu administratiunea superiara pen- pentru a I comunicadispositiunileasupra ser-
tru tate trebuint le putcrel ce 's este lucre- viciului poitului.
dintata. Cele d'anteid visite oficiale intro comau-
Art. 3. Indata, Ins, dupä sosirca in portul dantl se intorcit in 24 de ore.
de regedinta alu gcfului flotilei, comandantul Art. 10. Cand bastimentele se afla In casul
superiord ald bastimentului, deca nu are or- § 2, cosiandantuld sir eriord nu este obligatd
dine spcciala de la Ministerii, transmite cere- a Inter e in persana visita inferiorilord sOl.
rile sole prin geful flotilel, care le deslega sin Art. 11. Und bastimentil care sosesce in-
guril sal le supune autoritatei sui,eriOre. Want portii ancorezd la loculd prescrisii de
Art. 4. Canal md bastinientil, care face comae lantul mai vechiii gi nu p6te stinge sCd
parte dintend putere compu.d de mai multe a )rinde focurile de catif dupa ce a cerut gi ob-
bastimente, intelnesce in &mil sea va sosi tinutii autorisatiun a prin stmnalt.
intr'unfi portii, undo va gasi pe comandanteld Art. 12. Moduli' de comunicare prin semnal
odd superiold, capitanuld bastimentului se va intre bastin.ente se regulezd de gefuld flotilei
duce de indatii ce circumstantele '1 permit de sell do comandantuld superioril in casuld § 2.
se presinta comanuantului superioril gi in tim Art. 13. Oanile priimite prin semnale se
pulii cold mai scurtil va face mail rapoi tii asu- vord trece inteunii registru specialii care la
pra eircum..tanteloiii navigatiunii de la cea plecarea bast'mentului o voril subscrie de ca.-
din urma dcspartiro. tre ofiçcrnlii cnre a datii ordinile.
Art. 5. De Cato oil unit bastimentil de res- Art. 14. Candil mai multe bastimente se
bold straind sosesce in r'unii portii uncle se a- \ oril in alni in drumd, of 9eril cel mai noui
fla mai multe bastimento romane reunite con- s mnakza celui mai Imre in gradd sea mai
formd § 2 numal. vechid directinnea drumului gi in urma dupa
Comandantuld superiord pOte tramite mid comuni atiunea co vorti fi priimitii, se pune
ofigerd la bastimentulii ce soscsce pcntru alit sub ordmile lui seri yi cont. nueza diumult.
compl'menta. Art. 15. Afara de ordine spcciale, nici mid
Calitanii celor- alto bastimente romane nu- ofieerd nu se pate basa pe superioritatea gra-
mai (WO, invoirca comandantului supe o d duls I sed a vechimcl pentru a retine sell a de-
potii face visite bastimentilmil straine. turna ain d umil bast,mentele ce intilnesce si
Art. 6. TAU as menea se nrmeza (And nvii a le intrelmints in s purl difeiite.
multe bastimente romaue s'aril gasi reunite Art. 16. Cu tate acestea, deca crede cif ser-
inteund nod portal Mmd big a fi in casul § 2 vcin1L St.tulu va cer impcniosd, comandan-
Atunci comandantuld cold mai mare la gy d tuld me.1 mare la gradd i mai vechid pate fu-
sed mai vechhi, trdmite singurd nad olieerd tr bu'nta pi ovisoid gi pe rdepunderca soa ba-
la bastimentuld sositii, era cdpitanil celord- stimentele ce Mtobmsed.
www.dacoromanica.ro
alte facii visita in urma auto-isatiunil sae. Art. 17. Indata ce cooperatiunea celmii-alte
258 LEGIIIIRI
bastimente nu'l mai este necesarie, comandan- in portd, comandantulil garnisoneT, indatd ce
tul mai vechid, déca este deed timpil, dit ordin a priimitil insciintarea despre sosirea in por-
1

ea acele bastimente 8'1'0 continue drumullii. tuld se'd a vre-mmlbastimentil, ia mdsuri prin
Art. 18. In casuld cdndil unit' ofieerd va fi cdpitanulil de porfil pentru a inlesni instala-
fostd obligat a tisa de prerogativele § 16, este rea lul.
tinutil a raporta despre acesta imediatd auto- !, Art. 21. La sosirea in porturt, comandan-
ritatel de la care priimesce ordinii. tuld bastimentului va face in 24 ore visita co-
Art. 19. Inteu4 reunire de bastimente ofi- mandantului garnisonei, déca acestil ofi9erd
9eruld geld mai mare la, gradd add mat vechid 'I va fi superiord in gradd sill mai vechiii.
core antoritate asupra celoril-alte bastimente. In casuld contrarid, comandantuld garniso-
Eld regulezd exercitiurile §i mischrile in eo- nel va face 0111 mat Anteid visita.
mund. Nici not bastimentil nu pdte fade Vend, Art. 25. In orl-ce casil dupd sosirea basti-
mitcare s6i1 exercititi generalii de cdtt en au- mentulni so va trdmite und ofi9erd la coman-
torisatia comandantului mai vechid. dantuld garnisonel pentra a se lua cunoscintd
Art. 20. Comandantuld fie-cdrut bastiment de ordimile pie9e1 qi a regala modal visitelor.
amine insd responsabil pentru administratia, Art. 26. Visitile oficiale intro comandantil
intretintrea i siguranta bastimentulni, 0 nu bastimentelor intro et qi intro comandantil de
va putea fi apdratd de rdspundere de eat déca garnisone al oralelor de porturi in cart sosese
mesurile propuse de eld nu vord fi fostd apro- se tutored in 24 ore.
bate de cornandantuld mai vechiii. Ele nu stintd obligatorit de catd ud-datd
Art. 21. Comandantul fiotilel póte antorisa pe and.
unuld s6d mat multe bastimente a manevra Art. 27. In casuld eandil intro cdpitanuld
fdrd autorisatia comandantuluIcelnimal vechid bastimentului i comandautulil garnisonel va
care se va Oa in porti5. fi nil diferintd de trot grade, ofi9erul superioril
Art. 22. CAndt unuld séd mai mite basti- pito delega pentru a intórce visita pe un altii
mento vord trebui ad sosescd intermit port, ofieerd cold pucin egal in gradd cu inferionfi.
se va anuncia sosirea lord comandantulni gar- Art. 28. Comandantii de bastimente vord
nisonei acelui porta de cdtre autoritatea care anuncia directii qefillui flotilei sosirea in por-
a datil ordinuld de plecare. tuld retedintel séle, care le va comunica la so-
Acésti comunicare se va face 0 de cdtre co- sirea lord loctilil ancordrit.
mandantuld bastimentuluT ardtAndil precisti Dupd sosire comandantniii superiord sal cit-
itia i ora sosirit pitanit de bastimente f30 voril presinta 1efului
Art. 23. In lipsa unni bastimentil de resbel flotilel.

LEGE
PENTRU INFIINTAREA UNEI HERGHELII MILITARE
(Decretil No. 738 din 4 Aprilie 1874)
Art. 1. Se credzd u herghelie militard a hergheliei, drd armIsaril earl nu aril 6nsu1i
Statului tinnti in stare domesticd, 1i cu sco- tote conditiile until blind reproducetord spre
pulil d'a procura tdrei reproducdtort neccsari a se trimite prin deposite, precum gi epele
pentrn imbtmetdtirea rasel cailord. sterpe se voril distribui prin corpurile dada.
Acdstd herghelie se comptthe acum la for- Art. 1. Acdstd herghelie se atqézil pe lit-
marea sea de and efectivil de 24 epe, cu duot gfi. scOla speciald de cavalerie ald arta esca-
armdsari. drond va ti tot4 in acelaqi timpil i escadro-
Art. 2. Pe Maga' acdsta semai stabilesee de nuld de remontd.
ud cam datd i eate mad depositil de duoi ar- Art. 5. Pentrtt instalarea Ballet de cavale-
nadsari, in fie-care din cele patru divizil teri- rie, a hergheliel §i a remontilord, administra-
toriale, drd mat tfiripd i pe mdsura ce her- tia domeniiloril va pane la dispositiunea Mi-
ghelia and sport numdruld de reproducdtort, nisterului de resbeld nd motie aléel de acestd
aeestia se voril yinde §i antoritatilor judetiane Ministerd, aid cdrei venitd insd nu va trece
si comunale, pentru a se stabili deposits prin peste 12.000 lei venitd pe anti.
fie-care districtd i prin fie-care comund, con- Art. 6. Pentru cumpdtitóre de armdsari qi
formd legilord judetiane i comernale. epe se deschide MinistoruluT de resbeld palm
Art. 3. Epele ce aril e1i din acdstd herghe- armlet 1874 unit creditil de 80,000 le.
lie Torii fi oprite la stabilimentil ca epe repro- Instalarea so Ira face chiaril in cursulil ann-
www.dacoromanica.ro
ducdtóre 1 i cu destinatia de a mgri efeetivulti lut 1874.
 IIIL1TA BE 259

LEGE
PENTRU CONCEDAREA FURNITUREI POSTAVULUI, CERGELORU SI ALTE OBJECTE DE LANA,
TREBUITORE ARMATEI PE TERMENU DE 10 ANI
(Decretii No. 749 din 6 Aprilie 1874)
Art. 1. Statuld este antorisatil, in urma u- Art. S. Acestil penitenciaril neputêndii esi
nel concnrente ce se va tine, a acorda furni- de sub regimuld celord-alte, 4ilele i orele de
tura postavulni, cergelord si altorui objecte de lucrn vort fi acele fixate prin regulamentulii
lane, trebnitóre armatei, pe timpii de 10 ani, generalii alt inchisoriloril.
aceluia sét acelora dintre coneurentil romani, Art. 9. Concesionarnld va fi Mord a Oki
earl vørui oferi preturile cele mai avantagióse, arestatilort lucreri dupe, tarifele cari se vord
§1 carl se voril insercina a infiinta nit fabrict face intre directorult generalt alu penitencia-
de postavt si a intemeia industria respective relort cu concesionarulii, aprobatil de Mini-
in Romania. stert, minimum find nu va trece nici nil-date
Art. 2. Postavnrile, cergile si cele-alte ob- mai jost de 20 bani pe i.
jecte de Una, voni fi conforme probelort sigi- Acesti bani, venitd alu arestatilord, se vord
late, earl vort fi depuse la Ministerult de res- pgstra de directoruld penitenciarului, treedn-
belt. Licitatinnea va incepe de la pretult de dnse in eondica en tulpine si in livretcle are-
10 0/0 mai josil de chtd pretult de miclloci" a statilord, astii-felt precum este stipulatii in
celord din urine trei ani en care s'a contractat regulamentulii inchisorilort.
de administratiunea de resbelt. Art. 10. La inceput, si ue-date pentru tot-
Art. 3. Concesionarult se indétoresce a in- dd-una, gnvernuld este obligati" ea numdrulii
trebuinta la acéste fabrice 250 piine la 300 a- de arestati sd se punt, la dispositiunea con-
restati. cesionarului, iqestrati en imbrecamintea ne-
Art. 4. Pentru locniata acestord arestati, cesard, adice duod 61'11141, duod perechl isme-
concesionarnlii se indetoresce a face en a sea ne, opinci, u zeghie si Ira perechie nddragi,
cheltnialt und locald cuviinciosd pentru tre- (bernevici).
buinta a 300 arestati , spitald si casarme, La esirea lord din inchisOre, concesionaruld
dupg ce mai antéid va supnne la aprobare pla- va fi détord a le da tote aceste objecte in sta-
nurile necesare. re bunt.
Art. 5. Concesionarulii, pe linge hrana Art. 11. Domnu ministru de interne si acel
imbreedmintea ce urméze a da arestatilort de resbeld, in impreune intelegere, volt in-
in conformitate en regulamentralt general ald cheia contractele cuvenite en concesionarult in
Inchisorilort, ér bolnavilort, dupt, ordonan- marginile conditiunilort stipulate mai mt.
tele medicale, se mai indétoresce ca ea intre- Art. 12. Concesionaruld nu póte trece ce-
tine si spitalul en tote accesoriile trebuincióse, tre alte persona acéstd, concesiune fere invoi-
precum : paturi, lingerie, instrnmente medi- rea Corpurilort legiuitOre; póte base forma so-
vale si medicamente necesare. eietate prin actiuni.
Art. 6. Administratia penitenciarului, pre- Art. 13. Déce One in terment de Tose luni
cum si nnmirea directorului si a tutulort im- de la aprobarea licitainnei, concesionarul nu
piegatilorii acestui penitenciart va fi a Mini- va infiinta acestU stabilimentd, concesiunea
sterulni de interne. va rdmilnea anulate.
Art. 7. Retributiunea directornlni catt si a Art. 14. Una caetil de insarcinerl, fecntil
celort-alti impiegati, nnmiti de guvernt, este in marginile acestel legi, va precisa conditin-
pe sénia concesionarului. nile

REGITLAMENTU
ASUPRA INSTRUCTIEI MILITARE IN SCOALA
(1874)
1. Instructia militare este obligatorie pen- fie secundare, si facultativii pentru eel din scd-
tru toti elevil din scOlele publice, fie primare,Ilele private.
www.dacoromanica.ro
250 LEGIIIIRI MILITARE
2. Elevii de la 13 p6n6 la 15 ani vort fi e-1 talionulti vont avea drapelult en inscriptia :
xercitati la scitla soldatului i scóla de cora-1 cvijtorulj qi initialele Domnitorulni.
panie fa'r t. arme, de la 15 aui in susa aceleagi 10. Exercitinlii militant se face in curtea
exercitil cn arme. scólei 865 in locuri apropiate i annme desti-
Acestd instructie se va face numaftn practica. nate de 2 oil pe septdmand; Ord exercitiile gim-
3. Elevil din cele duct clase din urnal ale nastice la aceleagi ore de 2 ori pe sdptdmand,
scoleloril secundare suutt détori a inveta gi in in localult scOlel
teorie i in practicd cu arme scOla soldatului, 11. Uniforma elevilorti din ori-ce sada, va fi
scóla de companie, tragerea in tint, serviciulti ca aceea a dorobantilort, en deosebire cd la
in companie, serviciulti de garnison i servi- gulerulti bluzei, tunicii set mantalei vont pur-
ciulil interiort ta cats 2 frunze de postavti albti de fie-care
4. Devil cupringi in art. 3 gi earl se vont di- parte a gulerulnl.
stinge in instrnctia rnilitar i vont fi dobên- Facerea i purtarea uniformel din partea e-
ditd qi la cele-alte cursuri ale clasei celd pa- levilorti este facultativd. Nu se va permite inst
Oat nota 7, potti fi inaintati la gradnlil de ca- nicl ud altd unifo rind, de cat ceadescrisd mai sus.
poralti i subofiprii eleva. Aceste grade 8,3 12. Elevil in uniforml suntU detori a da re-
confert pentru timpulil in care elevulii se afld spectult cuvenitti gradelort militare superióre
in scold. qi sunt constrineindétoririloril mi-
5. Fie-care scOlt. va forma tad fractie de litare, in limitele regulamentelorti scolare, in
trupd dupt, numtrulti elevilort de la ud sectie ceea ce privesce penalitAtile.
pat la ul companie inclusiva. 13. Scelele din Bacuresci i Iai vorti fi pnae,
Instruire a mal multobi secile alcdtaindil ba- catil pentru instructia militard, sub directin-
talionii se va face in Iile1e de strbdtori. nea unul colonelti geft de regimentil, in eels-
6. Fie-care scold va avea nut instructort alte orage, regedintd de prefecturd, sub three-
militarL tia nnui majorti; end in comunele rurale sub
7. Scólele ce formdzI ud companie i suutt aceea a gefului companii de dorobanti.
compuse din elevii prevq.uti la art. 3 vont fi 14. La finele fie-cdrul ant scolart gi inainte
comandate de unit (April din armatt, otdritti de St. Petnn, unit examenil publict ce se va fa-
in fie-care garnisond de Ministerulil de resbelti, ce in presenta comandantulni fie-cirei Bei:de ;
ofiçerult comandantU are sub ordinile sOle pe resultatult examenulni va fi consemnatt pen-
instructorult militarii gi executd singurti exer- tru fie-care elevU in certificatul en de studit.
citiile in pele i orele otdrite. End parada militant a elevilort tntulort scO-
Ofiçernlii comandant pOte merge la instruc- lelorii, concentrate intennti bet anume deter-
ii de subofiçeril din corpulti stti, spre minatil, se va face in diminOta clilei de St. Pe-
alt adjuta in instrnctia elevilort. Urn, inainte de impdrtirea premillorti.
S. Instructorulii militant va fi insdrcina tt Ministru de resbelt, Fdorescu.
cu exercitiulit giranasticei. Ministru instructiunel pnblice gi alit culte-
9. Una &A mai multe scOle alcdtuindii ba- lord, T. Maiorescu.

www.dacoromanica.ro
 LEGIUIRI EMANATE
DE LA 1\11NISTERITJLt CULTELOR6
SI INSTRUCTIEJNEI PUBLICE.

www.dacoromanica.ro
 3

LEGE
PENTRU ALEGEREA MITROPOLITILORt SI EPISCOPILORt
EPARHIOTI CUM I A CONSTITUIREI S'ANTULUI SINODU AIX SANTEI
BISERICE AUTO-CEFALE ORTODOXE ROMANA
(.Decretti No. 3011 din 14 Decembrie 1872)

(JAPITOLUL I Art. 6. Scaunile de Mitropoliti §i Episcopi

remase vacante se voril indeplini pnin alegere
Despre alegerea mitropolifillot 6 e- la cea d'antal convocare a Corpurilord legiui-
piscopilorü eparhioti. tore, conformil cu legea de facia,.
Art. 7. Onorariele Mitropolitilord volt fi de
Art. 1. Colegiuld electoralii ald Mitrope lei 3,083 pe hind, §i a Episcopilord de lei 1541
lord §i episcopiloril se compune : pe Nat.
a). Din membrii Mitropoliti §i episcopii e-
parhioti din Romania. CAPITOLUL II
h). De toti arhiereil titulari afiati In Roma-
nia, Romani sett naturalisati Romani. Despre Santalfi Sinodfi.
c). De top deputatii §i senatoril afara de
membrii eterodoxi. Art. S Santulli SinocIti ald bisericel autoce-
Art. 2 Sundt eligibill la demnitatea de Mi- fale ortodoxa romana, fliudS membru al5 San-
tropolitd, episcopil eparhioti al Orel, érd, la tei biserici ecumepice §i apostolice a Santa
acea de Episcopi eparhioti, top membril cleru- biserici a resaritului, aid careia capii este Dom-
lui romanu cafi dupe santele canOne ale hi- unlit nostru Isus Christos, pastréza, §i va pas-
sericel ortodoxe potil fi ale§1 t] a unitatea in privinta dogme!oril §i a can6-
MitropolituRi primatti alü Romaniei, Mitro- nelord ecumeuice cu biserica din Constantino-
politulS Moldovei precumii §i Episcopil epa'- pole §i cu tOte bisericele ortodoxe.
hioti 1.,u se potti alege de catd dintre arhiereii Ela va pastra asemenea unitatea adminis-
romani, fil de parinti romani, nitscuti In Prin- trativd, disciplinara §i nationala a bisericel or-
cipatuld RomA.uiei ci nu naturalisati. todoxe in coprinsuld Statului Remand.
Vôrsta eligibililoril Ia scaunuld de Mitropo- Art. 9. Santuld Sinodd aid bisericel auto-
litil §i. Episcopi eparhioti va fi de 40 ani im- cefale ortodoxe române se compune:
pliniti. a) De amendoi mitropolitil.
Dupe trecerea de 20 ani de la promulgarea b). Din §ése episcopi eparhioti xi
acestei leg!, pe langsa cualitatile de mai mil, c). Din tot! arhi reil titulari afiati in Roma-
spre a putea fi ridicati la demnitatea de Mi- nia, romani séli naturalisati români.
tropolitti séti Episcopti, candidatil vont" trebui In tort casuld Sinoduld nu va putea fi cora-
se posede titluld de licentiatii seu de doctord pusil de mai pucind de 12 membril.
in theologie de la ud facultate de theologie or- Art. 10. Santulli Sinodd este pre§edutti de
todoxa. Mitropolituld Primatd ald Ungro-Valahiei, in
Art. 3. Alegerea se va face prin majorita- lipsa sea de mitropolituld Moldovei, era in lip-
tea voturilord alegdtorilord prevdcluti la Art. 1. sa amOndurora de celti mai vechid eparhiotti
La casti de a nu intruni mid candidatii ma- in hirotonie.
joritatea absoluta a voturilord, se va vota de In casil de paritate de voturi, votulti prep-
ald doil a §i se. va admite cu majoritatea rela- dintelul va fi preponderentd.
tivit §i la cast"' de paritate de voturi se va tra- Art. 11. Ministruld cultelord ma asista la de-
ge la sortd. liberarile Santulni SinodS avendu numal voce
Art. 4 Alegerea Mitropolitilord §i Episco- eonsultativa.
pilord se supune prin Ministeruld cultelord la La casd. ca Ministrulti cultelord se fie de o
intdrirea Domnesca. alta religiune de ratil cea ortodoxa elS -
Dupe intarire, ei se instaliza conf .rmil da- inlocuitS cu unit altuld dintre colegil sel t..
tineloril Ora todoxi.
Ei suntu pe viatä. Art. 12. Santuld Sinodd add bisericei au
Art. 5. Colegiuld electorald va fi pre§eclutil cefale ortodoxl. Romana, va statua asupra
de Mitropolituld Primatd, in lipsa sea de Mi- turord afacerilord spirituale, disciplinare §1,
tropolituld Moldovei, érã in lipsa amandurora diciare curatti bisericesci in conformitate
de cat e celd mai vechiii in hirotonie din epis- santele canene ale santei biserici ortodoxe
copii eparhioti. www.dacoromanica.ro
resäritti.
4 LEGITIIRI ALE MINISTERIULIII

Art. 13. Santulfi Sinodfi se va aduna de done parchiilorti se va fixa de catre St. SinodU In
ori pe anfi, primavéra si t6mna, conformil pre- Intelegere en guvernulti bine intelegendu-se cu
scriptiunilorii canonului 37 Mil Sinodului apos- aprobarea corpurilorii legiuitOre.
tolict. Art. 20. Fie-care mitropolitil sth episcopli
Art. 14. Santulfi Sinodfi ya defini i va re- pate public& scrisori pastorale sail enciclice in
gula atributiunile consistorielora eparhiale, prin eparchia sa privitOre Insa numai la religiune
regulamente basate pe can6nele Sntei biserici si bunurile moravuri fAra sä se atinga nici de
ortodoxe a resiiritulul i In conformitate cu le- cum legile civile i politice.
gile civile ale Ora. Art. 21. Fie-care eparchie are unii consis-
Art. 15. Regulamentele Sintului Sinociti vorii toriii permaneutil pentru administrarea i ju-
fi snpuse prin Ministerulii culteloru sanctionii- decarea afacerilorii clerului curatii bisericesci.
rii Drunnesci spre a fi esecutorii, érii decisin- Ela trebue sà fie compusfi din celiipucinii trei
pile in materii judiciare religiOse se yoril ese- membri numiti de episcopti dintre preotii e-
mita d'a-drep'ulii de citre St. Sinodil. parchiei sele.
Aceste sentinte se volt esecuta numal pe Art. 22. Decisiunile consistorielorii nu vord
câtti timpil pedepsele coprinse intr'Ansele yorti putea fi esecutoril de cad"' dupii aprobarea mi-
fi disciplinare 0 de unii ordinti curatii religioa tropolitilorii séti episcopiloril eparhioti.
Art. 1(1. Mitropolitii, episcopil eparhioti si Art. 23. Decisiunile consistoriilorilaprobate
arhiereil titulari, pentru abaterile bisericesci de care mitropoliti sat episcopi, potil fi ape-
vorti fi judecati de catre St. Sinodil, érii pen- late St. Sinodfi, In casurile anume prevNute
tru delictele ordinare i politice se voril ju- de canonele ecumenice,dupa formele si In ter-
deca de dare inalta curte de justitie i casatie. menulfi ce se vahotirI de St. Sinodu printeunii
Sintuld Sinodti nu'i va putea judeca pentru annme regulamentii.
abateri bisericesci in lipsa-le de cad' dupe ce Art. 24. Protoereiisi proestosii se vorii numi
li se vord face chemärile prescrise prin cano- in functiunile lora si se vorii dest:tui numai de
nulfi 74 apostolicti. dare mitropolitii ski episcopii eparhioti
Art 25. Fie-care mitropolitii si episcopii va
CAPITOLUL III avea cate unu archiereti locotenentii. Acestia
se vorii alege de catre Sinodil in intelegere eu
Despre eparcliii. guvernulii.
Titlurile acestorii archierel (yovutirixo:ros.)
Art. 17. Archiepiscopii eparchiociai Roma- vorii fi:
niei pórta urmatOrele titluri: 1). La mitropolia din Bucuresci. Ploesci; la
Archiepiscopfi si mitropolitil alti Ungro-Va- Ramnicu-Valcei, Craiova; la Buzeo, Ramnicu-
lachiei, exarha alti plaiurilorü §i primatti alti SAratil; la Argesii, Pitesci.
Rominiel cu resedinta in Bucures.-.:i. 2). La mitropolia din Iasi, Botosani ; la e-
Arhiepiscop6 §i mitropolitd &ü Moldovei si piscopia de Romanii, Bacaii ; la episcopia de
Sucevei §i exarhti alii plaiurilorti cu resedinta Husl, Berlad ; la episcopia Dun'area-de-Josii ,
in Iasi. Galati.
Rangulii de precadere Intre dinsii esie alti Sinodulii prin mitllocirea miuistrului de cube
primatului Romaniel. va cere de la patriarhulii ecumenieil bine-cu-
Art. 1S. Episcopii eparchioti in Romania ventarea sa pentru acesti archierel.
yorti avea in eparchia biseriedsci titlurile §i Art. 26. Seminariele vorlifi pendiute de chi-
rangurile urmiitOre: riarcbi, conformfi mid anume lege speciale.
Episcopii alui Ramnicului si noului Severin Art.. 27. Chino viile de calug6ri si dine-
cu resedinta in Ramnicii. rite atérna numai de puterea chiriarhului, in
Episcopii alti Romanului cu resed in Roman*, ceea ce privesce disciplina ec1esiastic i da-
Buzeului a Buzeil; toriele lorti spirituale, fdr. nici unu amesteca
Husului Husii; alii puterei laice
Argeolui C.-de - Arg. Art. 28. Mitropolitii §i episcopii earl func-
Dun.-de-Josii Ismail. tion6z6 asticli in virtute de legi anteriOre, se
. De Mitropolia Ungro-Valachiei depindii : recunoscii prin legea de facia, si se mantinii
vA7piscopia de Ramnicii ; in demnitätile lora cu tote dr. pturile si pre-
a Buzeil ; rogatiyele acordate prin acésti lege, mitropo-
Argesil ; litilorii i episcopilora ce se yore alege con-
De Mitropolia Moldova' §i Sucevel depiudil, formil prescriptiunilord sale.
Episcapia de Romanil ; Art. 29. §i celd din urma. Ori-ce disposi-
IIui; tiuni contrarii acestei legi suntil 0 remain"' a-
Dunarea-de-Josii. brogate.
Art. 19. La casil de trebuinta, intinderea e-
www.dacoromanica.ro
 CIILTELOR a rimraucTrum PUBLICE 6

EGE
PENTRU DIURNELE §I CHELTUELELE DE TRANSPORTARE ALE
MEMBRILORt SANTULUI SINODU AL -U SANTEI BISERICI AUTOCEFALE
ORTODOXA ROMANA
(Decretit No. 748 din 28 Marie, 1873)
Art. 1. Membri sintului sinodü, prev&cluti vorb lua parte i la lucrarile sintuhi sinodil.
la art. 9 din legea pentru alegerea mitropoli- Art. 2. Cestuld transportAiii la Bucuresci
filor si episcopilor eparhioti cum §i a constituirii §i inapoi a acelorii membri ai sô.utului sinodd,
sintului sinodd alü sintel biserici autocefale earl locuescd afara din Bucuresci, va fi In
ortodox& rominft, Torii primi diurni cite 20 lei comptul Statului, calla acesti membri vord fi
de fiI-care membru, pentru fi&-care 1i, in care chiAmati la sintuld gamin.

REGULAMENTUL INTERIORt
ALt ST. SINODU ALt BISERICE1 AUTOCEFALE ORTODOXE ROMANE
(1873)

CAPITOLUL I Art. 6. La Inceputuld fie-cfiria sesiuni sin-

tuld sinodd alege prin vott l. secretil duol se-
Despre sesiunile santultil sinodd. cretari.
Art. 7. Atributiunile secretarilord suntil :
Art. 1. Deschiderea sesiunelord Sintului Si- a priveghea §i a redaqa sub directiunea pre-
nod& alü bisericei Romane se va face cu ui deo- §ediutelui procesele verbale, a face a; eluld
sebiti rinduial& bisericescã dap& ill progra- nominald clupi ordinea ierarhicA, a inscri pe
m& ce se va elabora de catre insusi St. sinodd. membril ce ail cerutil cuventuld, a da citire
Art. 2. Dup& orinduiala religiOsA, D-l& mi- acteloril depuse la biurod, a insemna voturile
nistru alii cultelord si instructiunei publice St. sinodd ; inteund cuventil a indeplini tote
citesce decretuld domnescil de convocare a St. lucrArile de cancelarie.
sinodO, dupA care mitropolituld primatil ocu- Art. S. Pentru esectuarea lucrhriloril cance-
panda fotoliuld pre§edentiald deschide sesiu- lariei St sinodO, ministeruld cultelord §i al&
nea prin und discursii despre trebuintele bi- instructinnel publice va pune la dispositiunea sa
sericei asupra cArora atrage atentiunea St. personaluld trebuitorO dintre functionaril ace-
sinod. lui ministerd, divisiimea cultelord.
Art. 3. Durata unei sesiuni va fi mai mare Personalu'd acesta se va compune din:
sOii mai m cA, conformd cu lucrarile ce vord a). §efuld divisiunei eultelord ea directorulil
fi propuse in St. sinodd spre desbatere. cancel ari ei.
b). Copi§tii necesari.
CAPITOLUL II c). Duol u§eri din dorobantil ministerului.
Art. 9. Atributiunile directorului vorO fi :
Despre Murat si atributitmile séle efectuarca tutulord lucrAriloril de cancelarie
si despre athninistrattunea interiorii a cum& §i pAstrarea §i fegularea arhivei §i bi-
St Sittodd bliotecei St. sinodA. '
Art. 4. Atributiunile pre§edintelui St si- CAPITOLUL III
nodd sung.' : de a 'Astra ordinea in sedinte,
de a priveghea asupra strictei peicliri a regu- Despre sedinfe.
lamentuluf, a tinea rindul intro membrii ce
aü cerutii cuventuld. Art. 10. Sedintele S. sinodd nu suntii pu-
Prerdintele este in dreptil a ridica §edinta blice.
cind veri-und oratord s'ard abate de la objec- Art. 11. Congedid se kra putea acorda ver-
tele discutiunei. unui membru numal in casuld cândü num&
Art. 5. Pre§edintele are dreptuld de a in- ruld legiuitii alü membrilord pentru tinerea
terveni in desbatere spre a rechema pe ora- §edinteloril arü permite absentarea.
tore la ordine, set' spre e mintine regulamen- Art. 12. Ordinea clilei se va fixa de prepe
www.dacoromanica.ro
full'', Bed spre a lumina desbaterile. dintele St sinodfi; ea nu se 'Ate schimba de
6 LIMB:URI ALE MIN/STERIULUI

cata prin votula majoritätil St. sinoda In ces- amendamentele se pima Inaintea amendamen-
tiune de urgente,. t elord.
Art. 13. §edintele St. sinoda se Incepd la Art. 27. Ministru cultelorti, o 1-ce comuni-
ora 1 I antemeridiane. La casti de trebuinte, care va avea a face St. sinoda, o va face in-
St. sinoda p6te fixa §i o alta orb,* care In ase- scrisa, in urma atria de se va aproba, St. si-
menea casuvai comunicati tutuloramembrilora noda va alege ne. comisiune care va cerceta
si D-lui ministru de culte. 0 va raporta sinodului.
Art. 14. Santula sinoda va tine edintele séle Art. 28. Tref membri cerenda inchiderea
in tote dilele afara do Duminici i serbatori, oil discutiunei, pre1edintele consult& St. sinodit
Camila pre§edintele va anunta ca sunta lucrari deca primesce inchiderea sets nu.
pregatite §i inscris. la ordinea dilei.
Art. 15. Dupe, des-hiderea §edintei prin CAPITOLUL ly
constatarea numerului legala aid membriloril
presinti, se citesce procesula-verbalo ala se- Despre comisiuni i votare
dintel precedente.
Art. 16. Fie-care membru este in dreptil sa Art. 29. Peutru pregatirea proiectelora ce ail a
reclame contra redactiunei proceselord verball se pune in dismitiune, St. sinoda va alege din
§i se cer'a rectificarea. Votula St. sinoda de- sinula sdu anume comisiuni compuse din Cate
cide. trel membri.
Art. 17. Dupe, citirea prescriptului verbald art, 30. Fie-care membru eshe 1 drepta a
St. sineda precede la lucrare conformilordinei face propuneri privitóre la trebuintele bisericei,
dile!. asupra carora arts socoti ca trebue sa atraga
Art. 18. Nici unü membru nu pOte vorbi de luarea aminte a St. sinoda spre a se lua uti
cata dupe. ce a cerutil i obtinuta cuventulti decisiune.
de la preiedinte. Este ingliduite fie-cttruia mem- Asemenea propuneri spre a putea fi puse In
bru a scimba cu una altula idnduldsCd de cu- discutiune de Mitre biuroa se cere sa fie spriji-
ventare. nite celd pueints de duo! .nembri.
Art. 19. Niel unit membrtt nu pate vorbi Art. 31. Petitiunele ce se vora adresa St. shw-
mat multa de Wit de duoe on asupra ace- a, spre a putea fi puse in discutiune, dupe, ce
lea0 c tium feta invoirea St. sinoda consta- se va anuncia de biuroa, se Fora tramite mai
,

tata §i esp-im ate, de chtre presedinte. Wild la ua comisiune speciala care cercetandu-
Art. 20. Este tot-d'aunalibera fie-care mem- le V a &Tune ol ininnea sa prin raportti, 1i apoi
bru a vorbi pentru padirea regulamentului. St. sinocla va decide.
pentru cest une personale, sCil pentru a (la Petitiunele sétialte hartil cc ar coprinde espre-
explicatiuni intelesultn uviuteoid. sele, ins& siuninecuviinciOse nu se vorprimi de biuroulii St.
iu aceste casuti numai na-data se pOte Ina sinoda.
cuventuIfi. Art.32. C omisiunile '§i aleg cate nud raportoril
Art. 21. Membru carele vorbesce nu se pate asupra fie-caria materii. Raportorula citesce in
adre a de daft sea catre presedMtele, sett ed.- iedinta raportuld saa despre lucrarea comisiu-
tre St. sinoda. nel §i da lamuririle trebuitOre.
Art. 22. Raportorii comisiunel ra Stmt. si- Art. 33. Comisiunile aft dreptula de a cere
nodd potu vo bi i ori caud li se cord lemuriri pun biuroti de la cancelariele eparhielora 0 a
asupra cestiunelot u. ministerului culteora ori-ce informatinni 1i salu-
Art. 23. Nimem nu p,Ute fi Intro upta child te relative la lucrtirile lord.
vorbesce, de catil num! de ciPre preledinte- Art. 34. Comisiunile nu pad intardia mai
le pentru padirea regulamentului i chema- multa de cita 3 dile a'0 depune lucrarea pe
rea la cestiuui. binrould St. Sinoda.
Art. 24. Deca unu membrn a testa rudit.,- Art. 35. Voturile St Sinoda sunta, seti se-
mata la online de duoe ori de &are prep- crete seu pa facia. Votula secretu se face prin
dinte in acelall discursti, i eh, teta continue bilete sce sCu priu bile, CrA radii pe fa-
in sensulti stia flee:mill imputari defaimatore ci se face prin sculare 1i 1edere.
sett alta personalitate, p m;e liutele oprcsm. 1,0. 30 Preledintele 1i secretarh voteza
pe oratora de a mai vorbi in aceeall cestin- tota-d'a-una in 'Irma celora-alti membri.
ne i in aceea.0 ledinta Art. 37. Vottili sinodulw, spre a fl defini-
Art 25. R-cl^marile relative la ordinea di- tivu, se cere a fi espresiunea cclii pucind a ma-
let, la prioritate §i la apelti pentru padire jot hap absolute, adeca a jumetate plus unu
regulamentului, an pururea preferinta asnpra din numerulii membrilorti presinti. La casa de
cestiunei principale, se suspeuda discutiunea paritate votulu pr ,edintelui decide majorita-
fare a se lila cuéntuli oratorului care vorbesce. tea, de aceea preledintele voteza totu-tPa-una
Art. 20. Cestiuuea prealabila de se primesce pe facia 0 biuroula insernneza cum s's espri-
sii nn proj told sea propunerea in discutiune, matu acesta yota pentru sea contr t, spre a se
www.dacoromanica.ro
t estiunea d e amanare sea amendamente se puuu putea face usa de densulu la casulti menlio-
la veal inaintea propunerei principale, era sub- natu pentru determinarea majoritAtii.
 CULTELOR Si INSTRUCTIUNII PUMICE 7

Art. aditionalii. tel-eindfi cinci membri voril Acestii regulamenth s'a votatil in unanimi-
socoti cd este trebuinfa a se introduce vrc-ita tate de St. sinodh in sedinta din 3 Maid 1873,
modificare in regulamentulii St. Sinoclii, vortl si edruia regulamenth dupa aprobarea consili-
face ud., propunere subscrisd de densii. ului de min'stri prin jurnaluld No. 2 din 7 Main
Acéstd propunere se va citi in trel sedinte 1873. confilmata de Maria Sea Domnitoruld, s'a
succesive Dupe aceste trei citin (Idea St. si- facutil modificart la art. 3, 8, 9, 10, 11, 12 si 14.
nodit prin majoritate de (loud treimi. va Ina Presedintele Sinedului, ifon, mitropolituld
propunerea in consideratiune, o va trdmite la Ungro-Va lahie .
utt comisiune speciala,' ,spre a se elabora n ui (L. S. Sinod.)
not' proiectii.

REGULAMENT
PEN TRU DISCIPLINA BISERICESCA
(Decretu No. 1183 din 7 lunie 1873)

CAPITOLUL I §i alte persOne bisericesm, cdrora ii s'ar pune

vend insdrcinare de cdtre episcopulii eparchiotti.
Art.9. Tot): amploia(il cancelariilorti eparchiall
Despre autoritatea eparehilde. se Mega de eparchioth si se recomandii D-lm
Art. 1.Legea bisericesca, promulgatd la 14 ministru de culte. La alegerea amploiatilorh
Decembre, anulti 1872, la art. 21 si 22, margine cancelarielord eparchialf, se va da preferinti,
sce sfera disciplinei bisericesel din fid-ca:e e- persenelorii din cleat.
A. rt. 10. Basele tallninistritrit si judechtel
parchia la administrarea i judecata afacerilorh eparchiale smith :
clerulni, curath bisericesci, prin episcopulii e- a). Legea hu Dumnedeil, coprinsii in siinta
parchiotft i consistoriu. scripturd.
Art. 2. Asa deed, autoritatea eparchiale este n). Caneuele santilorti Apostolf. ale santelorh
ud instants biseric escd, in care, sub nemidlocita sinóde ecumenice i locali, ale shn(ilorti parin(i
priveghihre a erarchului epharchioth, se con- si cite asedtiminte bisericescf.
centrd administratia i judecata spirituale a c). Regulamentele sautulm sinodh.
fid-cdreia eparchii. Peste hot arele eparelliel d). Legile c'Nili ale terei intiu catii ele se
respective nu 'Ate a se intinde autoritatea atingh de per One sea objccte de pe teremuld
episcopulth, conformh canenelorti santeloril si- ecl siasticti
reee, Can. apost. 35. II 2, I T. 8.VI, 20. Alt I I Medulu a dminish tit ii i aid judechtet
Art. 3. Consistori, hi tine s«linjele séle in eparchiale se hot arasce in urmaterele 2 sectium,
localulh resedintef eparchiale. din earl, cea d'anteiti tratézd. despre administra-
Art. 4. Tete chartiile ce se adrese-:5, la au- re. erh cea de a duoa despre judecata epar-
toritatea parchiale, se adresézd pe munele chicle.
eparchiotulm care regulezii adncerea intru im-
plinire d'adreptulii in ceea ce privesce adminis- ADMINISTRAREA EPARCHIALE
tratia eparchiale ; era decd.. casulh este de con-
sultare ski de judecatd, atunci episcopulii o
recomanda consistoriuhu. CA MOUT II
Art. 5. Lucrdrile consistorului se shversesh
de personalulu cancelatief ep I Despre pastrarea i latirea religiunit
Art. 6. Caucelaria eparchiale se imparte m ortedoxe.
dual sect*.mi : cea administrativii si con judecia-
rd ; amenduoe sub conducerea directorului care %rt. 12._Adminitt Ala eparchiale prhighia7a
este responsabilii dc neesactitatea si intlirtharea ea adevOrmile bisericei ortodoxe sa fia profe-
lucrarilorii cancelariet Fat , coaselvate i aplicate in tota uratia de
Av t. 7. Hothruile definitive ale consistorielm catre clerulti si poporulti ortodoxii. Cu deosebire
aprobate de eparchiotil se aducu la indeplinire episcoph eparaioti suutu datort a exercita
de catre acestu din urma. acesta priveghere atatu nemidlocitu, prin re-
Art. S. Sciintele si lamurirde trebuitore con- visiu i anualt, catri §i prin organele date in ad
sastoriuhu '§i le procurd priu episcopulu eparchi- jutoruln administratinnii bisericescf.
oth de la locurile si persenele supuse autori- Art. 13 Administratia eparchiale se ingri
*el episcopall, ast-felu sunth :protoereb, proes- jesce Ca elerul sa predice cuveutulh lui Dum
tosil de plasi, superierele de pe la monastin necled in inserici i sit invqe la teal easuld fa-
www.dacoromanica.ro
8 LEGIU1RI ALE MINISTERIULUI

vorabild pe poporuld ortodoxii credinta §i ev- rirloril crestinesci, prin ariume invëtkuri e-
sevia sed pietatea §i moraluld cres inescd. manate de la autoritatea eparchiale si circula-
Art. 14. In timpuld oficiului divind, preotii te pe la tote parochrile.
suntd datori se eitescA prin biserici invetaturi Art. 19. De asemenea este datoria cleru-
d'n scrierile santiloril perhiti, si din certile des- lni a feri pe erestinil ortodoxi de la tad fe-
tinate spre acestil finial de" episcopuld epar- luld de superstitinui si reteciri, prin sfaturi
chrotd. Ere preotii cari ad cepetatil prin se- atittit in bisericit daft si in particularti.
minaril indestulä culture theologice, sft se au- Art. 20. Fift-care bisericit parochiald tine
toriseze i sä se lndatoreze a compune insusi liste matricolare de num6ruift crestinilord ce
ei invètäturi poporului, acomodate ea intele- compund parochia, adeogrtindra la ea pe toti
gerea §i trebuintele morali ale lui. Asemenea eel diu nod botezati, cu aretare anume de tirn-
cuvinte apol se, se trimitä episcopului eparchrotd, puld cAndit e'er botezatil, de ce preotii §i eine
pentru ca acele ce s'ard gesi mar bane sit se 'i-a fostil nasit, de asemenea si de crestinii
publice spre folosuld comunii i spre descep- cununatf si de eel reposati. Listele acestea se
tarea emulatrupil in clear, la predicarea cuven- volt line dupe forma §i regula ce va stabilt
tului lui Dumnecleil. autoritatea eparchiali.
Art. 15. Autorisatia de a rosti predicele Art. 21. Nee in vre trit parochrit sard ivi
sele propril in biserici, precumil §i de a publi- casuri de abatere de la credinta ortodoxe, a-
ca ori-ce scriere relative la religia, §i bisrrice, tuilci autoritatea eparchiale va chihzui, in mar-
episcopuld o va da numal acelora din preoti, ginea canenelorii bisericesci §1 a legilord ci-
despre a eitrorti cunoscinte theologige si de- vile, moduld de a proceda spre intercere din
votamentd cetre invetittura &Intel biserici va irk:ache.
fi convinsii; ea nu, la din contra, se se pro- Art. 22. Eterodoxii sad necredinciosii, earl
nuncie, din neexperiente, cuvinte necuvrincid- and dori se se unescd cu biserica ortodoxe,
se sell idel neconforme eu invétittura biseri- trebue sit se adreseze mai WWII cAtre epis-
cei, si scandalisetOre conseirutei ascultätori- copuld locale, cu cerere inscrisd insocith de do-
lord sed cititorilord. In casuld opusii, totii-d'a- vedile trebuincióse, privithre Ix starea civile.
una predicele, inainte de rostire, pree-mati si Episcopuld orenduesce pe proselitit spre cati-
scrierile, inainte de publicare. trebue ae re- chisare. Sev6r§irea catichistirei protoorealil o
vedea de episcopuld eparchiotil serf de pers6- aduce la eunoseinta episcoplui §i cere des-
na inadinsd insArcinate de chi. legare de urmare.
Nu este permis persOnelord laice a pronun-
cia discursuri in biserici ski la alte ocasiuni CAPITOLUL Ill
de oficieri religiOse, fere prealabila autorisi-
tie a episcopului eparchrotd seri, in lipse,'1, a Despre oficiulzi divintl
protoereului. Preotuld ce oficiezit este datord
a face ac6ste ebservalie predicatorului mirCuti. Art. 23. Administratia eparchiallt priveghiéze
§i déce eld nu s'ard snpune, atunei, do va fi ca oficiuld divinti in biserreile do prin monas-
in timpuld oficiului divinll, preotuld va cere tiff, de pc la catedrale, pe la bisericele de prin
intervenirea autoritatir civil". Nee oficiarea orase, cari ati midlOce s clad indestu'etord ,
se face afar& din biserice, preoluld indata, se sii, se face in tete dilele regulatil. Ere pe la
va retrage si va lesa responsabilitatea asupra bisericele do pe la sate cold putind Sembetele
insubordinitulul. si Dumiuicele §i iu tOte serhAtorile anuale, de
Art. 16. Pentru a iulesni cleruhl in dato- asemeuea in sentuld i marele postu, septemetna
rinta predicaril env 6utului lid Dumneded, §i entitia §i cea diu urine, precum i Mercurea §i
pentru mai lesuiciósit respAndire a salutarie- Vinerea.
lord idel cite pietate §i moralitate, in spiritulii IArt. 24. Oficiulil divind so gvérsesce dupe
bisericei nOstre, so va edita unit jurnalti bise- tipiculd bisericei ortodoxe, in timpuldhoteritil
ricescd, care va cfrcula pc la tOte biserieele cu cucernicie si en linisce, cu eitire si centare
din t &ft, si in chi se volt publica cuvinte de intelese fere grebire si ingeimale si fedi, total
invetAture crestina ortodoxii, aplicate la tre- feluld de schimbiri si inovatiuni arbitrare.
buintele religiOse .si morale ale poporulni ro- Art. 25. Tad cu asa luare aminte i esac-
mend, si alte articole de aceesi cuprindere. titate, precurn s'a ardtatil in art. precedentd,
Programuld acestui juclolit se va specifica de trebue a se sever* de clerd rugaciunele prin
cAtre sentuld sinodn. casele enoria§ilorti, procesiunile §i tete oral).-
Art. 11. SA se pund nal deosebite Ingrijire duelile religiOse, publice §i private.
ca crestinii ortodoxi se se merturisesce si se Art. 26. Este opritd ori-cui, fie clericU, tie
se Impartits6sce cu siintele taine, conformti cu mirend de ori-ce trepti §i stare , a turbura
invetritura bisericei. buna orenduiéle in templuld lui Dumneded, In
Art. IS. Episcopuld eparchrotd chibzuesce timpuld sentelord oficibri, a produce scandalf
mésurile pastorali ce se vord socoti necesarii si nelinisce In spiritele crestinilord prin convor
www.dacoromanica.ro
spre a nutri §i destepta in popord
pretitil i inaemnuld, spre indeplinirea
simtuld bire si ris, pnun umbl are de la un locti la altuld, pri 1.
ditto- ocuparealocurilord de stinate numai pentru
 CULTEL0N6 i INSTRUCTIGNEI postal 9

Respectulii cuvenita easel lin Dumnetleil cere cerile ce s'arii face In deosebite timpurT, de
ca crestinii sii nu intre In biserici cu bastOne, asemenea si se treed i alte impregiuriri mai
led si stea cu capulii acoperitii. insemnate ale comunei, carl arti merita a se
Art. 27. CA.nda cine-va Wart purta in bi- 'Astra In memoria urmasilora, In citti sinodi-
serial, In vre-una mode necuviinciose, contra cilia se flO. tote-W.-datd si ca ui micO. croni-
celore stipulate in art. precedente, preotula c& a comunei. Estracta de numele ctitorilora
este datore a'l face observatiunea sea spre §i ale bine-ficetorilora se va depune la gin-
chiimare la ordinea cuveniti santititel locu- tula jertfeltfta spre vecinica pomenire la sin-
lui. La case de neascultare, preotula va cere ttle rugiciuni. Forma sinodiculni se va da de
intervenirea autoritiitei civile, care va stabili autoritatea eparchiald.
ordinea In puterea legilorfi. Art. 33. Fid-care bisericii va avea line du-
Tote asemenea casuri se yore aduce Ia cu- lapa peutru pdstrarea cartilora. Acolo se vorii
noscinta Episcopului eparchiotii, camotive spre depune, pe levet cartile oficiului divine, cata-
a da, la trebuinti, povetuirile :Ole pastorali ci- grafia bisericei, sinodicule, condicile mitricale,
tre clerula si poporula eparchieL jurnalula bisericesca, &arty de cuvinte si alte
Art. 28. Locasurile Dumnedeesci, .cu t6te ciirti de suflete folositere, ce s'ara recomanda
objectele ce se cuvine la oficiuld divine, pre- de autoritatea bisericesca,.
cum : si.otele vase, antimisula , icenele , vest- Art. 34. La tote obiectele arlitate In arti-
mintele, cärile i In genere tote interiorula colele precedente, protoereil §i alçi revisorl e-
sericel, sit se pistreze intru tot& curätenia §i parchiali Intorce bigdri de semi, la visitirile
orinduiala cuveniti santel lora dest natiuni. ce smite datori a face pe la monastiri §i bi-
Protoereil, proestosii de pläi, In Ote visitatiu- seric si a areta starea lora In raporturile ce
nile lore pe la biserici, cercetézi despre sta- face episcopului e2archiota.
rea acestora obiecte. Despre cele ce lipsesce.
sfatuesce pe epitropii a le Indeplini din veni- CAPITOLUL IV
turile bisericescL sea din altele ce anume s'ara
destina de enoriasi spre acesta finite. La bi- Despre cleat.
sericele ce se introtina pe compta Statului, e-
piscopula eparchiotii midlocesce la locula corn- Art 35. Preotii, diaconil, dascdlii i tagma
petentil pentru satisfacerea necesitatiloril lore. monachald, In servirea bisericel i In chipuld
Art. 29. La administratia eparchialá,trebue viecuirei lord, trtbue sd urmeze dui:4 can6-
sii fie catagrafit anume al-60,0re de tete oh- nele bisericesci cari definescii datorintele lora.
jectele oficiului divine de pe la bisericele de Art. 36. AIegereai numirea persOn'eloril la
prin eparchia, cu anume aretare de starea lora serviciile i posturile bisericesci ale eparchiel
atith pentru mai sigura lora piistrare, cat aterne, de la chibzuirea episcopului eparchiote,
.

si pentru sciinta. Catagrafiele acestea se veri- carele aduni prin protaerel t6te informirile
fici la fie-care duoi ant, adhogandu-se objec- despre calitii4ile canonice si legale ale can-
tele ce are prisosi, i scadendu-se cele usate. didatilore.
Obiectele oficiului divine se yore da in pis- Art. 37. Hirotonisirea In treptele de preota
trare a pre otul ul bisericei. Unde yore fi mai multi §i diacona este ud lucrare ce atern& nemidlo-
preoti, e'e se yore Incredinta proestosului. cite. de cercetarea si hotrirlrea episcopulni e-
Art. 30. Si se privegheze ca lafie-care bi- parchiotil, carele se incredintéza in miirginirea
serici sh se pistreze cu buni cuviintit shntele canOnelord si a legilora Orel despre vrednicia
daruri aee'e de reservi si shutulti mira, fãrd celuI ce cautd hirotonia §i duph chirotonisire
de imputinare; ca ele si se pästreze In sintulii Ii slobede carte archieresch, coprindethre de
aitarti cu cinstea si paza cuviinciosa. Adrni- data chirotoniel, §i cu unit estracta de princi-
nistratia eparchiall se ingrijesce a avea tote- palele datorinti ale treptel celui chirotonisitii
d'auna sânu1it mirti pentru impirtire pe la bi- si Investite cu sub-scrierea sa, cu sigilinld e-
sericele unde anti lipsi. piscopiel ci cu cele-alte forme de cancelariti.
Art. 31. Nu numai bisericele en ce'e din Art. 38. Nimeni nu trebue stifle hirotonitii
nauntrula l ore, déra, §i. objecte' e din gad., p. c. de cite numal la case de vacant& la veri-u& hi-
cl ipotnite'e, kiliele, eurtea, cimitirile §i monu- serich, ci In marginile stabilite pentru statula
ment& e de la morminte , de asemenea sit se servitorilora trebuitori pe la biserici.
pastreze In reguld, curitenie si respectula cu- Art. 39. Preotula sea diaconal noa hiroto-
venial unora asemenea locuri, neabitute de la nite se instal& it In serviciele lora prin protoereul
destinatemea lora. judetului ski prin proestosulli pla§ei, see ci prin
Art. 32. Fie-care biserici, atatilurbani cite altipersOnibisericesci,delegatiiinadinsa. !nsta-
§1. ruralti, va avea und sinodica (memoriii) In larea se face asa: spre ui di de Duminic& see altd
care se vorii insemna, sub priveghiarea i po- aerie:J..0re, del egatulii mergenda la biserica comu-
vetuirea protoereului, notiunile istorice des- nel respective §i fiindd poporula comunei adunate
pre fondarea bisericel, cu aratare de anulii la biserici, dupe utrenik delegatula face Te-
www.dacoromanica.ro
chnda s'a fondata, de numele ctitonilorti i ale Deum de multumire lui Dumnedea, apoI cite-
'one-ficetorilora precumii si de t6te bine-fa- sce In publicil decretula episcopului datfi pe
10 LEGIMRI ALE rartnonottrutrz

numele Donk hirotonisitti, dupe care 'lit inna- cerdd yield nepotrivita chiimdrel lora. Asupra
'oda aceluia. Noulü hirotonisitti apol intri In unora ca acestia, s'aplicit can. 23 Mg sinodulul
serviciula séfl, séversindü santa liturgii. IV ecumenicO.
Art. 40. Administratia eparchiald va tine&
Esti de conduiti pentru t6te persOnele ce corn-
punt clerult eparchialt; ele se volt forma du- JUDECATA EPARCHIALi
pe scirile date Intim acésta de protoerei.
Art 41. Autoritatea eparchiala priveghezd CAPITOLUL V
ca persOnele bisericesci sit se folosesci, Mr&
veri-utt oprire din partea cul-va, de drepturilo Sfera judechteI eparchlale.
ce le dad legile civile, precum: sentirea de da-
re cdtre Staff' si comund, folosirea de pitmen- Art. 48. Judeciltei eparchiale swath supuse
turile destinate pentru servitorii bisericesci etc; persenele de tagma bisericescd, atatii santitil
de asemenea priveghéza ca autorittitile comu- servitori, precumd: preotil si diaconil, cath ei
nale In ceea ce privesce administrarea phrtel servitoril bisericesci precumil: cantaretii, citetii,
materiale a bisericelorti parochiale di nu esd paraclisiarchii i Iconachii:
din marginea canOnelorti i legilorit a). In cash de abatere de la datorintele chit-
Art. 42. PersOnele din treptele ierarchiei mdrei si a serviciului lora, de la buna orendu-
bisericesci se scutescii de juriimentfi, fiindh In ell si buna conduitii.
deajunsit simpla lora arétare verbale dupe cu- b). In reciprocele certe ce se pota isca Intre
ventulti Mantuitorului: .Si fil cuventulti vos- aceste persone, In cdth privesce chidmarea ci
tru : asa, alit; nu, nu.. serviciula lord bisericescO.
Art. 43. PersOnele bisericesd earl, prin de- c). In urmarea reclamarilort rddicate asupra
votamenth, dare chiamarea lora, prin acte de veri-und persOne bisericesei din partea ori-cul,
caritate feail dobAnditil utt deosibit& reputati- despre atacuri, abatere de la datorinti, etc.
une intre crestini precumt si la autoritatea e- d). La casti de Wean a legilorti Orel.
parchiali, episcopuld eparhiotti le gratified cu
veri-unulti din rangurile bisericesci, spre recu- CAPITOLUL VI
noscinç d. i spre desceptarea emulatiunel in clerti.
Art. 44. Spre a se pfizi regula intru acesta, Regulele generalI la judecarea perfoi-
afar& de notitele din condica de conduitit, pro- nelord bieericesci.
toerenlil respectivil raportézd episcopulul des-
pre faptele cu deosebire meritabile ce arti fi Art. 49. Delictele persenelorti bisericesci con-
severoitil veri-ud persona bisericesci. Cand e- tra datorintelorti chidmiirei lorti, contra bunel
piscopulti socotesce a gratifica meritele yeti- orCndueli bisericesci si a conduitel lora, poth a
unei persOne din dee'', cere tete informiirile se urmdri:
din actele ce se pdstrézii In cancelarid despre a). Dupe raporturile protoereului respettivii.
meritele acelei persone, dupe care apol decide b). A ori-cdrui din membril elerului.
promovarea. La promovare Ins& sd se plizes- c). Dupe suplicele poporanilorO sea incuno-
eh totti-d'a-una treptalitatea gradelorh admise sciintarilorti din partea autoritfitilorti civile.
de biserica Orel. d). Dupe adnotatiunile din listele de conduitt.
La bisericele untle suntU mai multi preoti, e). Dupe scirile ce au pututil ajunge la epis-
episcopulii eparchiotil va denurni pe celd mai copula eparchioth pe ori-ce cale.
rneritabilii In calitate de preotti proiestosO, cd- Art. 50. Persena bisericesed acusati in veri-
ruin se va incredinta Wit purtarea de grijd unti delictit gra, it se suspend& din serviciulit
pentru buna ordine bisericescii; de densulfi sett pend la disculparea sea; Iasi se lasd si la
vord asculta toti cd-alg bisericasi. chibzuirea episcopului deca trebue a se suspen-
Art, 45. Episcopulti eparchiotti va Insemna da acusatulti Oft nu, judecAndii dupe gravita-
tOte casurile ce'i s'ara infacisa ca nepreveclute tea casului si conduita precedent& a acusatului.
prin canene i legi sti le va supune spre des- Art. 51. Episcopulti priveghézi ea cerceta-
legare la deschiderea sesiunel sdntului SinodO. rile st se fact cu esactitate l In termenile sta-
Art. 46. Clericulti care fdrii invoirea epis- bilite de procedara judecitei eparchiale.
copului add va pdrdsi postulti adO i va trece
In altd eparchid, autoritatea eparchiald unde CAPITOLUL VII
elO s'a strdmutatti nu pete ale primi In cle-
milt sea nici intennO chipi, pand ce elO nu va 1116suri1e de penalltate I corigere.
infdeisa cartea episcopului seri primitivil din a
amnia eparchia s'a departatil, conformil can. Art. 52 Mdsurile de penalitate si corigere
33, apost. sinod. VI, can. 17, sinod. IV, can. 20. ce se aplici de judecata eparchiali persOneloril
Art. 47. Autoritdtile eparchiale priveghezti bisericesci suntO :
ea sit nu se strecOre prin eparchid clerici strit- a). Lipsirea sttntitilora servitor! de trepta e-
www.dacoromanica.ro
ml ci vagaboncli, earl sub felurite pretexte urn- rarchict ; erd a servitorilord bisericesci de ser-
bli prin orase si sate cersetorindit sea petre- viciuld lord;
 CULTELOR ;it INSTRUCTIUNSI PUBLICS 11

b). Oprirea provisoria de serviciii ; Art. 58. Preotulfi care se va dovedi ea a ea-
e). Depirtarea de la biserica unde ail servitil rutt plata ne'ega'e, ski peste buna vointa a
§i lnlocuirea eu altulfi; cre§tinilorti, pentru s6vOr§irea se.ntiteloril ser-
d). Luarea rangulut onorificfi ; yid, se lipsesce de parochia aceea wide se MIL
el. Canonisire provisoria la rerdinta archi- Art. 59. Niel ua persona biseric6sett, dove-
eréseit ; dita in fapte contraril castitatel §i sanctitatei
f). Canonisirea cu metanii ; tainei casatoriei, numai pOte renattnea in tag-
g). Dojaua esprit; ma bisericésea.
h). Observacia. Art. 60. PersOna bisericésee care se va do-
Art. 53. Se supune lipsirei de tr6ptil erar- vedi supusi beiei, pentru Intlia ora se opre-
chica urt perrnit biseridsca, déca s'a consta- see de servire de la 2-3 luni. Nett nu se va
tatti cecina in vre-uti fapti crimina1e. fi Indreptatil se- lipsesce de parochia.
Art. 54. Se lipsesce de trépta sea persona Art. 61. Preetulit ee va 86)/61.0 taina Gunn-
bisericOsei care va bate pe cine-va §i mai a.- niei in veri-unit moat nelegiuitti cade sub ju-
!esti de va fi faeutti east& In timpulit oficiului decata biseriasca.
divinfi (canonulti 27 apostolicil); de asemenea d6- Art. 62. Persônele bisericesci, cari, dupe. ten-
ea va produce scandalfi In biserici In ti npulfi guirile enoriasilorfi, se vorii dovedi ea nu'§i tin-
eficiului divine, prin euvinte sefi lucriri necu- plinesCll datorin;ele chiamarifloril, cari, contra
viinciOse, earl arti fi Impedicatii urmare a oficiuld. legilorit, se amesteca in afaceri ce nu privesefi
Art. 55. Santitulti servitoril ce arfi cuteza a servirea bisericésee. §i turbura liniscea coma-
sevOr§i oficiulti divinfi In biserica sell afara, fi- * si se stramute la alta enorie., dupa ce mai
indil In stare de netrezie, pentru intaia 6r4 sti antaiii ii se va aplica dojana euvenita din par-
se opr6sca din lucrarile preotiei pane va da pro- tea episcopului eparchiotil. Nei §i la altit a-
be de Indreptare; érit pentru a doua Ora se, noria arll repeti ace'.ea§i urmarT, atunci se se
se oprésca cu desevdrlire (can. 42 apost.) lipsésea de parochia.
Art. 59. Perrnel bisericesci care, prin cu- Art. 63. Preotulfi canonisitil eu oprire de ser-
vinte seii lucrari necuviinciOse, va areta neres- viciii, in timpulil opririi, se fo!osesce numal de
pectii catre casa lui Dumneclefi, catre santel.e jumetate din venitulit bisericeseil §i din sale-
41 obieete §i aceclemintele bisericesci, precum riulft seri, erit cea-laltfi jumétate se da preotului
acele pentru nosturI, etc, antttia fire, '1 se apli- ce'l tine loculit.
cit ui esprit dojana archier6sca, aducCndu'l a- Art. 64. Niel intr'unil cast' nu se pete aplica
minte frica de Dumneqeti, santenia locului §i mid perrue bisericesci alta pedCpsa afar& de
Insemnatatea chiamarei s6le. Dejana aspri cele prevequte la art. 52.
se I nsociesee cu canonisire de metanii, dupe. Art. 65. Episcopulfi eparchiotfi, chibzuindit
chibzuirea episcopului In biserica sett in case dupe. Impregiuritri bine-cuvilntate, p6te micrra
archiereseä. La recidivA se opresce de ser- pedépsa opinata a se aplica ver-unel vinovatii.
virea santita de la 1-3 inni, dupa cum se va Art. 66. Preotulti ce poseda ver-unit rangfi 0-
soceti. norifiefi, capudit sub judecata pentru calcare
Neindreptandu-se nici dupe ac6sta certare, de disciplina biserie6sca, perde rangulit ce 'I-a
se va 1 ipsi de loculti ee ocupá la biserice., One avutfi. Se lase, Insa episcopului eparchiotti la-
ce va da probe de definitive. indreptare. titudinea de a conforma aplicarea acestei pe-
Totti asemenea se va urma cu clericulfi ca- nalitati cu gravitatea culpei.
ree, uitandu'§1 datoria sea de perstina spin-- Art. 67. Pe temeiulit eanOnelor ti biserieesci,
tuali, se va amesteea in afacert contraril ea- (sinod II, can. V1), in cestiunile atingetOre de
racterului seit spiritualfi, va propaga ura §i des- serviciile bisericesci i do discipline., nu este
binare In societate, nesupunere la legi §i la or- permisfi nici unei pers6ne din clerfi a nazui la
dines sociale prin cuvinte, scrierl, participare altit judecata, afar& de eea bisericésca. Chios
la adunarl ce ark tinde la resturnarea ordinei s'aril erede nedreptatitti la instance 1-ia eparchi-
publice. ale, are dreptfi de apelfi la santulit sinodfi. Ciue
Art. 57. Preotulti care din neingrijire catre nu s'arti supunejudecatei bisericesei §i ()aril de-
datorinta chiamirel séle va lase s. mOra prun- faima pen6 in ultima instanlit, acela se esclude
culfi fir& botezil, sefi bolnavulfi fara sante cu- singurti din cleat.
menicitura ceruta de la Oil, se lipsesce de pa-
rochia aceea la care se afia.

www.dacoromanica.ro
 LEGIIIIRI ALE MINISTERIULIII

REGULAUENT
PENTRU DISCIPLINA MONACHALE
(Decretu No. 1184 (tin 7 Iuniu 1873)
CAPITOLUL I aceste duo& margini se las& la chibzuirea e-
piscopului Celt ce in acestil intervald n'a
Prinairea la vieta monacliale. data dovedi in de ajunsil despre vocatia mo-
nachala, superiorulti tin fac& cunoscutil a se
Art. 1. Nimeni nu p6te fi tunsti in mona- reinturna, la lume.
chismd fara incuviintarea santriluf Sinodii. Art 8. Superiorult aplicandli regulile mo-
Art. 2. Celli ce voesce a se consacra vie- nachice asupra fratelui supusti cerchrii, va, ob-
tel monachicesci, trebue sä dea mai antaiii serva conduita mT en scrupulositate si dem se
suplic& la episcopulii eparchiotil prin care s6 va incredinta de statornicia hotanril si de
declare dorinta sea precum §i motivel.e co '15 vocatia lui la monachismti, va raporta episco-
aa Indemnatti la acésta. pului eparchiotti, cerendd invoirea de alti tun-
Art. 3. Suplica 81 fi insocita de u& märtu-
rib, din partea comunel; in ea el se constate deArt. in schima.
varsta, trepta ski meseria, de este insuratil tuturord9. Episcopuld eparchiotti cu descrierea
OS nu. Deca, este sell a fostil insuratil, s6 se cererilorillucratilorti precedente in cestiunea
constate ca s'a despärtitil de socia sea prin nastire, vasuplicantului
cere la
de a fi admisti la mo-
santulfi Sinodd invoirea
formele legali, orl prin veduvi& ; séu c& so- tunderil in monachismil si, dupe primirea u-
ciulS ce r6mane In societate, de bunl-voiä se
nel asemenea, va hine-cuvénta cererea supe-
conglasuesce la hotarirea luata, de cel-altti de riorului pentru tunderea persOnei incereate.
a primi schima monachio6sci. Dec& are copil
se se constate de nu are Inc& &titre el datoril Art. 10. Déca in timpulii cerchrii, fratele
phrintesci de implinitii, s6 se infaciseze testa- ard fi in primejdia de mOrte si aril cere c&-
mentulti de regularea ce a facutti cu averea lugOrirea ca cea mai de pe urna dorinta ce
sea, dee& o poseda. De asemenea s6 se con- pOte adresa confratilord sOT pentru mantuirea
sufietului, atunci superiorulii cu invoirea epis-
state dee& petitionarulti este scutitil de dal.--
le cittre Statfi precum §i (Idea nu are datoriicopului eparchi Bald bind& in cilugaritt,
nepl Mite. conformti hotazirii canOne'oril pentru aseme-
Art. 4. Episcopulii primindti asemenea su- nea casti (canonfi 5, III, 25 aid santulul
plica, dee& gäsesce indeplinite tOte constatd- Nicifor Mfirturisiterulti.) Dec& Ins& unU aseme-
ri'e aretate mai mist', mai las& suplicantului nea s'aril insinetosa, atund se voril face lu-
Inc& unU timpii de nit lunä de vile spre me- crtirile &atm sinodit prevOdute in art. prece-
ditare asupra hothrirei sOle de a'§i consacra dentia cu arOtarea casului esceptionale.
vieta la monachismil. Den, suplicantuld nu Art. 11. Tunderea in monachismil nu se
infaciséz& documente despre constathrile are- permite a se face de catfi numal prin monas-
tate mai susil, suplica se trämite protoereu- tiff si &In& regulile stabilite mai sued.
lui respectivd spre cercetare de imprejurarre Art. 12. Ori-ce person& din clerd va cuteza
aretate In art. precedentil. a tunde in monachismil pe alta. cale, va &lea
Art. 5. Deca suplicantuld dupI finirea ter- sub judecata bisericesca Ori-cine va primi
menului de uT. lima de dile remane stator- monachismulti afar& de coprinsuld Romauiel
nicil in decisiunea luatä, atunci episcopuld si far& permisitmea §i hine-cuventarea Bantu-
115 recomandl superiorului monastirel, nude lui Sinodil nu se va putea bucura de drep-
suplicantulti doresce a petrece viéta sea spre turtle acorllate de legi clerului si monachis-
a'ld supune ispitiril canonice. mului romanti.
Art. 6. Déca monastirea aceea nu este in Art. 13. Celli cc s'a consacratil la viéta
eparchia episcopului respectivii, atunci acesta monachicaci, s'a desfácutd de tote legaturile
'In recomanda, cu tOte documentele relative sele materiali cu lumea; averea sea o a Im-
la cast), episcopului in a cdruia eparchia este partitd cui se cuvenia, oprindd pentru sine
monastirea, dup& care §i suplicantuld trece numal catii 'I ard fi de trebuint& pentru exis-
sub jurisdictiunea canonic& a acestui din urmä. tenta sea In monastire, der& si acesta, dup&
Art. 7. Termenuld ispitiril in monastire ce se va calugOri, trece in folosulti comunitatil
pOte fi mai lungii sea mai scurtii, dupl chib- parintilorit din monastire.
zuirea episcopului i dup& informtirile ce pri- Art. 14. Nimeni nu pate core de la monas-
mesce de la superiorcl. d monastirel. In totil tire Intretinere déca nu este din num6rulti
easulti, cercarea confor-iii canOnelorfi (sinodh monachilorti a carora intretinere se prevede
antaig duoilea cawing 5) se se prelunges- prin budgetulii Statului.
ca nu mai pucind de §Ose luni dOra. nici mal Noulti admisti la cilugeria va träi pe com-
multi de trei ani. Hottirirea termenului
www.dacoromanica.ro
intre ta sea, pOn6 ce s'arti face vacant& prin mOr-
 tULTELOR §I INSTRUCTITYNEI PUBLICE 13

tea sefi esirea din monastire a vre unuia din Art. 25. Toti monachii petrecetori in mo-
monachil ce se Intretinea de monastire. nastire suntil datori a OA unirea spiritului §i
Inscrierea in locurile vacante se va face legatura dragostel intro ei, In numele lui Isust
in ordinea vechimel is monastire a meritelort Christost, care-le a venitt pre pamentii cast
aspirantilorti la Intretinere. fact pace intre Omeni l sii 'linvete a se iubi.
Aceste done virtuti sa le punt mal pre sust
CAP1TOIATL II de ori-ce strimtorire si chiart suferinte con-
formt fligliduintelort date la tundere. Sa nu
Disciplina monastirésch. aite cuventult Mantuitorului, cit ori-ce cast
si chianti imperatiile desbinandu-se in intrult
Art. 15. Disciplina monastiresca se va pazi lorti se distrugil pe sine.
iu totulti dupl. hotaririle sinedelort si ale santi- Art. 26. A dunarile pe la kilii, conversatiuuile
lorii pitrinti. desarte si tett felult depetreceri nefolositOre
Art. 16. Ori-cine se consacra vietei mona- set vatematOre de sufletil suntii cu totul i o.
chicesci Sn monastire nu mai este stlipant pe prite. Petrecerea cea mai placutti a monachulul
sine si vointa sea, ci Amalie in totult dupa trebue sit fiii rugaciunea, oficiult divinti si as-
Dumnecleti supust canOnelort monastice §i vo- cultarea. eine nu simte multamirea sufle`esca
intei superiorului set pea la mOrte. a sea intru acesta si cautaalte destetari lumesci,
Art. 17. Pe fratil i monachil petrecetori acela este WI monacht.
in monastire, superiorult '1 Incredintezil pove- Art. 27. Ocupatiunile monacbale, afara de o-
tuiril spirituale si priveghiaril duhovnicilort ficiult divint si pravilii set rugaciunile pres-
set §i monachilort celort mai inaintati in vie- crise de santii paring un trebue sa fie de catt
ta spirituale. ocupatia cu citirea §i scrierea, cu manufactu-
Art. 18. Fratii si monachil, to fart ose- rile si ascultarea ce i se va oréndui de auto-
bh e, suntll datori in tett, sera, chip/ pavecer- ritatea monastiresca.
nita, a'§i descoperi consciinta lord la duhov- Art.28. Nn este ertatil monaehilort a so ocu-
met prin marturisire spre a lua de la elt po- pa cu lucruri lumesci, precumil: arende de mo-
vetuirile spirituale necesarii. sii, comercit, afar& de manufacturile sele pro-
Art. 19. Orenduelile bisericesci precum pi pril si acesta numal cu invoirea §1 sub contro-
rugaciunile private prin kilil, se se pazesca lulti superiorului, midi a avea alta proprietate
fara abatere intocmai dupa typict i dupa re- afara de chilia sea in monastire.
gulile aseclate de santil parinti fart, a rasa Art. 29. Nu este ertatt monachului a vietui
ceva din cele uh-data legiuite. afara de cuprinsult monastirei, chiaril in pro-
Art. 20. Toti monachii suntil datori a fre- pria sea casa; esceptie se face numalpenru a-
cuenta in t6te ileIe bizerica si a asculta o- cele persOne din starea monachicesca pe care
ficiile divine. Fart uti prealabile Invoke a su- autoritatea bisericesca socotesce de trebuinta
periorului nimeni nu pOte fi scutitt de aces- a le scOte din monastire si a le incredinta Ore-
ta mare datorinta a monachismului. cari functiuni publice in folosulfi bisericei pi
Art. 21. Mesa sii fie comuna pentru toti fart alt societatei, precumii suntii: profesorii, pre-
osebire; esceptie se pOte face numal pentru bol- dicatorii, ingrijitoril de biserici i alte posturi
navi si pentru eel tramisi in diferite ascultari, bisericesci pe la mitropolii, episcopii, seminarif
earl din acesta musk, nu art putea fi presinti etc. Pert si acestia vietuindt in micllocult so-
la timpult obicinuitil alt mesel; de asemenea cietajil, mitt datori a nu parisi chipult vie-
in monastirile de femei, unde nu s'arti putea tuirel acelt convenabilti tagmel monachicesci,
aplica mesa comuna. si in Ott conduita lord a da exemple de mo-
Cine nu voiesce a se folosi de mesa comuna, ralitate evangelica, pentru ca Ornenii, veciendti
conformil regulilort kinoviall. remane a se hriini faptele lort cele bune, sit market pe tatitt
din propriele sele miclhice, ftra a avea dreptil cerescii. Episcopult are asupra lort utt deo-
sit pretinclit ceva din indestul area comuna. sebita priveghiare din acestt punctu de vedere
Art. 22. Trapeze va fi totu-sl'a-una insocita si indaté. ce art observa ca conduita lorti nu
de orenduelile aseclate de sautil parinti atatt corespunde scopului, fitrit Intarcliare sal tramita
In privinta timpului can si a rugaciunil ort, c an- la urma tort In monastire.
tiirilort i citirilort stabilite prin typicult mo- Art. 30. Nu este ertatt monachului a esi
nastirescii. unde-va de la monastirea sea fart, bine-cuven-
Art. 23. Posturile cele .aseclate de biserica tarea superiorului si fart. biletil constatatort
§i acele orenduite de santii parinti cu privire de trebuinta. de locult unde so duce, de ter-
la vieta monachara sa se pazesca cu mare menult pe catt i s'a invoitt i adeveritt cu sub-
scumpetate. lIrana erii§I ea TS pregatita in scrierea superiorului i cu sigiiiulit monastirel;
conformitate cu regulile aseclate de santii pit- almintrelea se va privi ca vagabondt.
rinti si typicult bisericesct. Art. 31. Vagabondagiulti si pribegirea de la
Art. 24. Nu este ertatil nimenui, afart de be- ut monastire la alta, on umblarea prin lume
lt si de casurile prevecluto la art. 2 I, a lua bu- fart, treba, mitt cu totult oprite; do aceea ori
cate de la mesa comuna si a le duce www.dacoromanica.ro
in kilia sea. ce autoritate, fie bisericesca, fie civile, Indata
 14 LEGIIIIM ALE MINISTERIIILIII

ce ard gäsi vre unü monachil fkrit biletuld su- legere si ea ea Bk. se fad, dupi regulele sta-
periorulul, séd peste termenuld pe did i s'a bi lite.
fostil limit& de la monastire, sal(' trhmiti la Art. 41. La alegere se procede in urmatoruld
autoritatea eparchialk. cea mai cu apropiare spre modin
a se inainta lucririle legiuite pentru nisce a- a). Spre cliva alegeril se face in bisericil pri-
s' menea. veghiire ;
Autoritittile civile totil-d'una vord da concur- b). In clitia hotarita pentru alegere, dupk Banta
Buhl lord autorittitil bisericesci cândü II s'ard cere liturgie, dându-se semnald prin clopotil, se a-
in asemenea casuri. dmits". toti pirintii in trapeza monastirei, unde
Art. 32. Monachulil aflindu-se esitd din mo- de timpurid este a§eptit uk mesa pe care suntil
nastire pentruvre nit trebuinta monastiréscli séü puse crucea, evangeha, urna §i cele trebuitóre
particulari a sea, este datord a se purta cu tótä pentru scrisui Mai Anteill se face Te-Deum de
cuviintecerutit de chitimarea sea. La orasele de multamire liii Dumnepil §.1 cu polihroniu Prea
re§edintit este datoril mai kilted" a se presenta InaltatoluI Domnti, mitropolitulul sea episco-
la autoritatea bisericescii respectivä; érk In co- pului eparchiotil ;
munele ruralli la preotuld commie)", spre a'sida c). Delegatuld episcopuluI citesce ordinuld
indreptärile i a face cunoscute trebuiiitele sale, pentru alegere de nod superiord, apol lista de
precum §i loculd unde gasduesce. La din contra candidati pregittita, dupa cum s'a aretatb la
urmare, sh se trtimiti la autoritatea eparchiali art. 38;
cu ardtare de cele intémplate. d). Se face apeluld norainale alb pArintilord
Art. 33. Monachil ce aril fi de uti. conduiti votantl;
binuitit nu voril cipkta invoke de a esi din mo- e). Alegerea se face prin votil secretil §i nu-
nastire sub nicl Lind pretextil. mai dintre candidatil propusi;
Alt. 34. Cersetoria este oprita monachi'ord f). Pentru buna ordine la alegere, episcopuld
sub on-ce forma, de asemenea umblarea prin ,parchiotil denumesce unul presediute, eat co-
orase, sate §i drumurI cu icóna sed cu mOsce munitatea monastiréscit (soborulii) denumesce
pentru a aduna rnilá. Esceptie se face numal duel* secretari ;
pentru aceia pe carii autoritatea eparchialàii g). Biurould dupk acésta Imparte biletele tu-
va autorisa a umbla cu condica spre a aduna tulord votantilord spre a scri pe ele numele
ajutóre in folosuld vre unel biserici, seri altei persimei ce consciinta le aril spune ci. merit&
institutiuni pentru binele comund. a fi poveluitoruld chinoviel. Cine nu pdte scri,
Art. 35. Ori-ce abatere de la cuviinta si cu- poftesce pe altuld in care are incredere a'l scri
vio§ia p rescrisii. prin canónele monaehisniului pe biletli numele canclidatului ce voesee;
precum : in conversatie, in mincare si likuturk, h). Biletele impartite sit fie tote de aceeasi
in intrebuintarea timpului, In imbrlicaminte etc. chArtie si in minim uniformi. Dupa ce top ad
este opritti monachilord atatii in monastire Wit scnisb biletele, biurould chiami pe rOndd pe
§i afark. toti votantil a'§i depunebiletulil in urni, apol
Art. 36. Monachiloril cari, gra invoirea au- unuld din secretari dii ci ire biletelord, erti celd
toritiitii bisericesci, s'aril afla petrecendilprin o-aitti scrie voturile sub numele fie-citruia dintre
rale séb sate, sti li se fad, cunoscutil ca in cell"' candidati.
mai sc unit timpil sk se reintórne la meta nia lord. Biurould se pronuncii. asupra bileteloril 110-
La nesuptulere si se tramita in monastire prin descifrabili de se potil admite séil nu.
autoritatea civile. i). Majoritatea votarilord absoluti decide a-
legerea, era la casil de neintrunirea majorititil
CAPITOLUL III absolute de catre nici unuld dintre candidati,
se precede la a douavotare, cândil majoritatea
Superlorli monastirllorü. relativi decide. La casd de paritate de voturi,
se va trage la sorti.
Art. 37. Superioril monastirilord se alegii Lucrarea acésta se va constata prin pres-
de citre monachl dintre piirintii monastirel earl criptd-verbale sub-scrisu de biuroii §i de ale-
ail mai multe merite prin serviciile facute de gitorii presenti.
el chinoviei, prin sciinta stintelord scripturi §i k). Persona asupra citria s'a intrunitil majo-
prin viéta duhovnicésca esemplarit. ritatea, confirmAndu-se de episcopuld eparchiotd
Art. 38. Toti parintil ce intrunescil aceste in urmarea raportului delegatului, si recunos-
calitäti se inscrid pe Ui. list& pregatiti de tim- cendu-se §i de cittre guvernd dupi. recoman-
purid de episcopuld eparchiotii dupti listele de datia eparchiotulul, devine superior. alb mo-
calitati ce se pastrezi la episcopie §i sub-scrisa nastirel.
de densulii. Art. 42. Episcopuld eparchiotil se va duce
Art 39. Mudd este a se face nouli alegere, insuiii la monastire seu va delega pe altd ar-
episcopuld, prin delegatuld sëb, convtick fratimea chiered spre a hirotesi §i instal& dupi. orOn-
chinovid spre alegerea superiorului. duéla bisericésca pe nould superioril §i a i se
Art. 40. Misiunea delegatulul este numal citi decretuld de superiontate.
priveghiarea de a se phi !minawww.dacoromanica.ro
online la a- Art. 43. D kb, s'ard dovedi ci. vre-unuld dintre
 CTILTELOR I INSTRUCTITINEI PITBLICE 15

monacht Intrebuintezd midlOce neertate spre a sedinta superiorulul tratezi cestiunile de dig-
deveni superior(' pe alte cat de WO acelea a- ciplinit ce Ii s'ard propune de superioruld sed
retate aci, va perde pentru totil-d'a-una drep- de autoritatea eparhiald
tuld de a fi trecutii in lista candidatilord de Art. 51. Duhovnicii se alegii totd-d'a-una
superior(' §i,dupdgravitatea casulut, se va tr5.- dintre ieromonachii cei mai virtuost si mai
mite la Rita monastire ea und turburittord de capabili. Alegerea o face superioruld i reco-
bund ordine. mandA pe alesO episcopului eparchietil spre
Art. 44 Superioruld nit (lath alesil de co- Intdrire.
munitatea monastirei i intdritil de episcopuld Art. 52. Pe la monastirile de maid, con-
eparchiotii i recunoscutii de guvernii , devine siliuld spirituald se va compune : din duhov-
pari,tele comund ald monachilord si autoritatea niculii monastirii, din superiera i dintre mai-
aria trebue a i se supune fãrä cartire tett pe- cele Mane cele mal virtuese i mat capa-
treceterit in monastire. EIü orenduesce fie-caruia bile.
ascultarea euvenitii potrivitd cu trebuintele mo- A rf. 53.. Dubovniculd monastirilord de maid
nastirit i cu pnterile fie-citruia. Cine nu as- v a Ii bArbatd cuviosii, trecutd peste 50 ani, de-
cultit si nu se supune povetuirilord Int, cade numitii in postuld sea de autoritateaeparchialit..
sub osêncla canOnelord monastice. Art. 54. In monastirile unde nu aril fi unil
Art. 45 Superioruld priveghiezi ca sAntele numeril mai mare de dnhovnici, pe lAngit su-
oficii bisericesci sit se urmeze in totuld dupd periord i duhovnicil In fiintd, se vord addo-
tipiculd monastirescilt färä addogire sell sea- ga dintre ieromemchit sett i monachil cc! mat
dere. De asemenea si pravilamonachicesci de cuviosi, asa ca consiliuld sd. se compunit In to-
la child'. tuld celd pucind din chid membri.
Art. 46 Superioruld este datord prin module/ Art 55. Opinia emisit In consiliuld spiritu-
vietuirit i prin tota conduita sea a da celd ftn- ald In unanimitate Bed in majoritate devine
tca esemplu de vietá duhovnicesci In totuld, hotiirlre. Ea se trece Inteund prescriptd-ver-
conformd cu regulile disciplinei monachice, sta- bale cu aretarea inotivelord si a terneiurilord
tornicite de santit i cuviosii pärinti ai mona- legal! pe cari ea se basezd..
chi awl'. ul. Art. 56. In casurile anume prevedute prin
Art. 47. Superioru'd din acestii punctd de e- canOnele si legile monastice, hotirlrea consi-
dere nu trebue Sd pima preferinta sea in deo- Buhl! se aduce la Indeplinire de superiord. In
sebire de eel-alp prin imbrAciminte, prin mesa tete cele-alte castle, ea devine hotdrire numat
deosebiti, sed alte distinctiuni esteriOre, ci sit MTh ce se va aproba de episcopuld eparehiotti.
p6rte haine de ace'asi fel(' ca si cel-alti mo- Art. 57 Consiliuld spiritual(' tine Wit con-
nachi dupe vechi'e traditiuni monastice, si sit died de calitiitt pentru conduita tuturord pe-
sedA Ia aceiasi meat cu totii, afarit de casii de trecetorilord In monastiri dupit ud anume for-
bOld. Bed de 6re-care ocupatitml insemnate. muld ce se va da de dare autoritatea epar-
Art. 48. Pentru orl-ce abatere a vre until chialit. In acea condicit se treed la fiuele arm-
monachd de la canOnele monastice, superiorulii lui calitdtile moral! ale monaehilorii. cu are-
mal AntAid, dupa Invetatura evangelicit, ild tare de tete casurile, In bine ski In red, ce
sfatuesce pArintesce si '10 povemesce la in- s'ail manifestatli In vieta fie-cdrui monachfi in
dreptare. Deed vinovatuld nu ard asculta pi curgerea samba. Copie dupti acele 1nsemndri,
art' continua neorenduela sea, atunci superi- adeverite de superior(' si de duhovnici sub
oruld supune casuld la tractarea consiliului sigiliuld monastirii. la finele anului se va tea-
spirituald. Decd vinovatuld nu s'ard indrepta mite la autoritatea eparchiald, unde, facendu-
nicl prin sfitnirile §i povetuirile duhovnicilord, se cuvenitele observatiuni din partea episco-
atunci vinovAtia lui se va raporta de superi- pului, se pAstr(zit spre sciinta.
ord episcopului eparchiotd. Art. 58. Pentru abaterile de la reptile mo -
Art. 49. Superioruld va regula ca cantaretii nachicesci, superioruld, in dorinta de a Indrep-
monastiril se predea citirea i cAntarea la ta pe fratele abittutd, IntrebuintezA urmAtóre-
top monachit sea fraii monastirit ce ard fi le midlOce:
capabill de a le Inveta. Autoritatea biserices- a) La antdia, abatere, sflituirt duhovnicesd
ci se pund indatorire revisorilord i protoe- 1i dojénd in particulard, mai ales(' can't(' aba-
reilorii eparchiali ca la revisiele torn prin mo- terea n'a fostil inseeitii de scandal(' publicd.
nastiri, una dintre cele d'Antaid datoril ale b) La reeidivd, observarea public& In tra-
lord se fid revisia scOlei monastiresci i ra- peza monastirii.
portarea despre starea ei. c) Deed nu s'a urrnatd lndreptarea doria
nici prin acesta, casuld se supune de superi-
CAPITOLUL IV or(' In tratarea si hotdrirea consihului spiri_
tuald.
Consiliulii spiritualii ain monastiret d) Consiliuld spiritual(' p6te aplica urmAt6-
role canonisiri:
A rt. 50. Duhovnicii monastirii www.dacoromanica.ro
compund con- e) Punerea la metanii in biserici In timpuld
;Wulf' spiritual(' sed disciplinard. El sub pre- oficiului divina.
 LEGIIIIR/ ALE MINISTERILTL171

f) Oprirea portiuniI de la trapezi, afara de alegere si sa observe a nu se mai urma ne-

pane, pe una sea cate-va clile. regularitatea din alegerea precedenti.
g) Oprirea analogid de banl pentru tmbra- Art. 65. Episcopulii-eparchiott, Intarinda
cilminte i lasarea el in economia easel. alegerea, tramite decretula sea superiorului
h) Orendnirea la _ascultarile inferiOre. monastiril care la inmanéza persOnel alese
i ) Tramiterea pe und timpil la vre unuld sub luard de adeverinta.
din schiturile supuse monattirii, déca sunta Art. 66. Mari de economa i casierii unulii
nisce asemenea. Era nefiinda asemenea schi- din cele antaid posturl monastiresc dupe. su-
turi dependinte de monastire, casula se va ra- periord este eclesiarchuld; dupl eI archonda-
porta episcopului carele va regula tramiterea rula. Amanduol acestl din urrna se numesca
vinovateld la vre unit schita. de catre superiora, avenda in vedere coudui-
Atli 59. De cate-ori se aplica de consiliula ta lord morale si capacitatea ceruta pentru
spirituala vre una din canonisirile de mal susti posturile lora, si idea in functinnea lora prin
asupra vre mud monachii, se constata vinova- intdrirea episcopuld - eparchiota. Episcopulti
tia precutnii si canonula aplicate inteunil pres- pOte refusa jutarirea deca persOnele numite de
cripta-verbale, sub-semnata de superioruld gi superiora nu insusescd destule garantil morale.
de tot! membril sfatului duhovnicescil si tota- Art. 67. Aceste patru persOne : economula,
ni-data se trece casuld si in condica de ca- casierula, eclesiarchula i archondarula com-
litati. puna, sub presedinta superioruld, consiliula
Art 60. Déca, dupil tete incercarile i ca- economica ala monastiril.
nouisirile aretate mai sus& nu result& Indrep-
tare, atunci superioruld convOca consiliula, dinArt. 68 Superiorula incredintézrtfie-caruia
el, dupit anume inventare , parte din ob-
constata prin und prescriptu-verbale t6te aba- iectele din catagrafia generale a monastirel ,
terile vinovatulul, precuma i canonisirile a- privitOre la ramula fia-carnia din ei : econo-
plicate asupril, dupa carl aa remasii incori- mului,obiectele economiel easel; casieruld, can-
gibile, i apol raperta episcopului eparchiota celaria cu tete cele apartinetore la ea; eclesi-
care, dupa gravitatea casuld, va decide, séti archului, biserica cu totd ce apartine la ser-
permutarea vinovatului la IA. altrt mouastire, viciula divina ; archondarului, archondaricula
ca cea mal de pe urma Incercare de indrep- cu tete cele apartinet6. e la priimirea Ospeçi-
tare, sea d'a dreptulat escluderea din tagma br!!.
monachicesca.
Ari 61. La casa de escludere, celd con- Artcele 69. Consiliula economicadecide despre
damnatii se opresce de a mai purta costumula t6te ce privescil la buna intretinere ma-
monachicesea ; se aduce casula la cunoscinta teriala a monastirel in marginirea micllOcelord
guvernulul si se publica prin Monitorti spre budgeta, e, intretine comptabilitatea third legi,
si este respumiletora catre ministrula de culte
sciinta comuna. de oH-ce neregulain partea administratiel ma-
teriale.
CAPITOLUL V. Art. 70. Casierula priimesce banil destinatl
Administratia econoMicii a monas- peLtru monastire distribue dupa destina-
tirilorü tiunea lorft cu formele legal!. Aduce la cunos-
cinta superiorultd, care, intruninda consiliula
Art. 62. Fia-care monastire, pentru cauta- economica, constata prin una prescripta-ver-
rea afacerilord economice sub conducerea su- bale regulata repartititme a sumei primite.
periorului, va avea unit economil i unit casi- Art. 71 Economia priimesce de la easierd
era, amenduoI alesl de sobora dintre mona- sums destinati pentru Itrana , Imbracaminte ,
chif monastird, Omen! onesti. capabill de a pentru economia case! i pentru servitoril in-
administra economia easel si a tine compta- gagiati in serviciula monastird.
bilitatea regulata (bpi formele stabilit in Art 72. Economuld va ingriji ca servitorif
térti de leg! i cu sciinta de carte. sa aiba conduita convenabilasi Implinesca
Art. 63. PersOnele alese pentru posturile datoriele crestinescl. Prin monastirile de maid
de economil si casiera se recomanda de su- nu se a dmita in servicia de daft Omen! casa-
periorii episcopului-eparchiotrt u&-dati cu trA- toriti si ajunsi in versta matura. Pentru locu-
sniterea unui exemplart de pe prescriptula- inta lora va fi uA odail deosebita, emit din
verbale constatittora de modulti alegeril subsrisil coprinsula monastird.
de alegeto I i adeverita de superiora. Epis- Art. 73. Eclesiarchula priimesce suma des-
co puld-eparehiotil, déca gasesce alegerea in tinata pentru intretinerea bisericei si a oficiu-
regula, si nu este nid uä contestare, ineunos- lui divina.
ciintez6. pe ministerula cultelortl. Art. 74. Archondaruldpriimesce sums pentru
Art. 64. La intemplare de constatare sea primirea Ospetilora.
alta neregula gasita In modula alegeril, epis- Art. 75. La finele fie-chria luni, aceste per-
www.dacoromanica.ro
copula-eparchiota cask& alegerea i trimite setae suntii datere a depune la superiora comp-
nut! delegatia ala sea care sä asiste la nous turl de intrebuintarea sumelora ce ait primita.
 CULTELOR §1 INSTRUCTILIXEI PIIIILI033 17

Superioruld conv6ci consiliuld spirituald ascultare, tot! monachil, afarg de bolnavi si de

constatii buna sid rétia intrelmintare a sume- eel ce volt fi oranduitt in alte ascultdri, suntd
lord priirnite. Constatarea se incheig intr'und datori a merge la Wahl i lucrulu destinata si a
prescripth-verbale adeveritg de toti en aretare petrece acolo timpult insemnatil de superioril.
si de restuld din NAM primii ce arft fi mai re-- eine aril voi fir& cuvéntii legit mg a se sustra-
mast-I asupra lunei urmattire. Aceste constatari ge de la asemenea ocupatium, va cddea sub ca-
voril servi de piese justificative la incheiärea nonisire.
comptabihtätil anuale. Art. 84 Prin monastiri, mai alesd prin a-
Art. 76. Candi] s'ard constata nay'. e una din cele ce ag numerft mare de monachi, si se
aceste persgne arü fi intrebtuntatil red banii ce minting, si uncle n'ad fostd sa se introducd, di-
i s'a incrediutatil, atunci casulu aducéndu-se la ferite ateliere de fabricarea obiectelord nece-
cunoscieta epircopu'in-eparchiotii, acusatul.) se sarit la viéta monast,réscii, precum : fabricarea
va preda judecath bisericesci, perc,lindu'si pen- potcapielord, a culidnelord, a incaltdminteloril;
tru totg-d'a-una dreptu'd de a mai putea ocupa croitoi id pentru haM le trebuitOre monachilord
vre-und postft in monastire, ski alta, inaintare chiar fabricarea materielord pentru haine :
bi ericésed. De asemenea si ministru cu telord tesatorii; fabricarea lumindrilorft de set si de
va fa^e respousabild inaintea justittei Orel. card. In monastirea Némtului, untie se afla ty-
Art. 77. Cousilitilui economicii se i credin- pographid, va fi de asemenea i legiltorig, de
téza pistrarea i buna iutrebuintare a efrande- carti.
lord ce pioii crestim arti bine-voi a oferi in Art. 85. La tote aceste asculthri superioruld
fo'osuld monastirei, precum ban!, obiecte bise- va chibzui a se oriudui cite and directore din-
ricesci séti penun hrana monachilord, etc. tre monachii cuuosefiton de arta respectivil si
Ant. 78 lianil, obiecte de brand, i alte do- personalulft trebuitord pentru ocupatiune.
natiuni i ofrande, co aril veni la monastire pe Art. 86. Consiliulft economicil va regula ca
acesta cale, consiliu'il II va primi i intrebu- protituld din asemenea ocupatiuni sit se intre-
inta dupti destinatiunea oferitorilord, trecenduq buinteze spre imbundtatirea stabilimenteloril
In uá anume con tied spre sciinta si spre po- respective.
menirea binefacétorultu. Obtectee bisericesci Art. SI. Totg pentru acestil sfirsitil, se va
sell de economic se vorft trece in cat grafia ge- intrebuinta i prisosuld ce s'aril produce de la
nera'e a monastirei. Acésta dispositid se ada- vitele ldsate ud data spre trebuinta monastiri-
ge numal de oferirile in fo'osuld comund adi lot d. Pretuld ce s'ard dobiudi prin vindérea u-
chinoviei, érd nu de ceea ce cine-va aru oferi noru asemenea vite , se va intrebuinta peutru
de bund-voia sa uneia séti alteia din persOnele desvoltarea stabilimentelorti de manufacturd.
petrecetóre in monastire. Consiliulii economicti va tine comptabilitatea
Art. 79. Lucrurile remase In monastire du- regulatà de asemenea venituri si de intrebuin-
pit mórtea vre-unui calugern de asemenea treed tarea lord, si la fineie fiii-caruia and va da sema
in averea comund a mons stirei si se treed in conformii art. 75.
catagrafid, déca acela, traindu, uu le-arg fi hd- Art. SS. Simla destinati prin budgetd pen-
rdzitil fused vre unuia din monachi. tru imbrdeaminte, wade se voril putea infiinta
stabilimente de fabricarea hainelorg, se va in-
CAPITOLUL VI trebuiuta de consilig spre cumperarea materia-
lulni brutd, i monachii vord primi haine gata,
Oeupatiunile monarhilorti. pin care mai bine se va putea tine unifor-
ma chinoviale intru imbráciiminte si incáltd-
Art. SO. Dupg, oficiuld divind i rugqiciune, minte.
In vieta monachala are mare insemnatate cm-
patiunea numitil in limbagiuld ascheticil tducra- CAPITOLUL VII
rea séti santa ascultare.t.
Art. SI. Ocupatiunea este seri privata WI co-
mung. La cea d'antiliii se rapórtd, pe lengit ci
Despre ospitalltate.
tire si scriere, manufactura. Superioruld si du- Art. 89. Archondaruld, sub povètuirea su-
hovnicii vord priveghia ca fil-care monarbd in perioruluT, va Ingriji ca primirea ospetilord sit
timpuld liberil de oficiuld diving si de ascul- se fug catil se pOte hial convenabile, se lute-
tarea comung sa nu petréca timpula zadarnicii, lege cg in marginea micilocelord de cari mo-
ci sit aibd vre uä ocupatiuue. nastirea dispune.
Art. 82. Ocupatiunile comune sett ascultd- Art. 90. Ori-ce inchingtord séti Ospe va ve-
rile se coprindil in lucrarea corn unit la vre ua ni la monastire, ori in ce timpii, va fi primitu
trebuinta comung s monastirel, astil-feld suntg: de archondard la archouddria cu tOtii buua cu-
lucruld grádinelord, adunarea fénului uncle mo- vtintii. La cast.' cfludg nu ard fiincapere la ar-
nastirea are feneti, spelatulil griului, pregiti- choudarica va insciinta indata pe superiord sea
rea hranei, etc. superiOrd, care va destina loculu unde se se gd s-
Art. 83. Ciudil dupg ordinuld www.dacoromanica.ro
superioruluI duesca Ospele.
se va da semnaluld pentru vre u lucrare tie Ospetiloril nu le este permisfi a'0 alege de
 18 LBOWIRI ALE MINISTERITTLIII

sine alte gazdA In monastire de cktd aceia ce arti fi bine ca In fia-care monastire sa fie ate
li se va destine de superioril sett sureri6ra. tie mica spitaria coprindéthre de obiectele cele
Ospetil In visitarile ce ar dui se face prin mai necesare ce le aril recomanda mediculii mo-
monastire seil la vre unele din chilii voril fi totil- nastirel.
d'a-una lnsociti de archondaril sell de alta per-
sOne. respectabile dintre monachi orAnduith de CAPITOLUL IX
superioril séü superióra. Cu aceea§i rAnduele'
se voril face §i visiterile monachiloril sett a mo- Despre biblioteett monastirei.
nachielorfi pe la gazdele Ospeciloru.
Art. 91. Archondaricuhl va fi pururea, bine Art. 101. Fia-care monastire va avea ua bi-
ingrijitti i curatii. bliote, a, in care, pe lenge cartile oficiului di-
Art. 92. OspetiI cari aril visita monastirile viva, se volt 'Astra §i alte carp de sufletii fo
sunta datori a se purta cu tótä buna cuvii0ã lositöre, precum: biblia, scrierile sAntiloril pft-
datoriti unui locil de pietate §i de inaltil mo- rinti §i alte ctirti religi6se morale §i sciintifice.
ralitate cre§tina. Nu este permisti nimenui a tur- Art. 102. Lista de asemenea &erg se va co-
bura ordinea §i pacea monastirei prin ori-ce fapte munica monastirilorfi de episcopulil eparhiotu.
deacele nepermise de orAnduelele monastice. Art. 103. Unula din monachi se va insArcina
Art. 93. and vre unit visitatorti s'aril abate de superioril cu funciionarea de biblioteearii,
de la acesta, archondaruld 'I observe; deck 6s- &Arida se va Incredinta dupe catagrafia bibli-
pele nu va asculta, archendaru'il va supune ca- oteca cu tote cele ei apartin6t6re.
sula superiorului, care la rendulii sail va chiama Art. 104. Biblioteca va fi a§edate in una din
la ordine pe 6spe. Incaperile monastirei.
La trebuinte superiorul cere intervenirea auto- Art. 105. Bibliotecarultl va avea tie condici
civile, spre pitstrarea ordinel monastiresci. legalisata de comitetii In care va sub-subscrie
Art. 94. Unit visitatoril nu 'Ate pretinde de persOna ce a primitti de la bibliotece vre-ua
la monastire a avea ospitalitate mai multi" de carte, §i bibliotecaruld va ingriji ca cartile li-
trei dile. berate de la bibliotecil sit se reintOrne de pH-
mitord in starea in care a primit'o.
CAPITOLUL VIII Art. 106. Din biblioteca monastirel nu este
invoitil a se da vre nä carte afara de coprin-
Despre infirmerii sén bolnite. sulti monastirei fare unit ordind speciale din
partea superioruluI.
Art. 95. MonachiI neputincio§1 sett bolnavi Art. 107. Fia-care monastire va avea §i uä
call nu vt rti avea micllOce a se ingriji el In§ii, condica legalisata de autoritatea eparchiale sub
se vord app. Inteuna din Inceperile n. ones- numire de Sinodicil alti monastirei.. In sino-
tirei §i voril 11 ingnijiçi cu cele trebuitóre de con- did', se volt trece numele cititorilord §i ale tu-
siliulii economica alit monastirei, in modulti celil tulorti bine-facltorilord monastirei, cu aretare
mai umanu §i mai potrivitil cu starea suferintel de anulil and s'a infiintatil monastirea, de nu-
lord, negre§itii In marginea midlócelorfi de cari mele persOneloril ce au contribuitil, i cu ce a-
dispune monastirea. nume ati contribuitu, precum §i de anulft candil
Art. 96. Li cask curate, bine aerisita, incal- s'a Menai vre-tia bine-facere monastirel i de
Oita §i luminata , paturi curate rufe adesea eine anume.
schimbate , hrani sitnét6sa §i bine preparata , Art. 108. Sinodiculil se va 'Astra cu cea mai
blide §i alte vase curate §i bine intretiuute, me- mare Ingrijire In biblioteca monastirei atatil
dicamente aduse §i date la timpii, deal, suntii pentru vecinica pomenire a bine-facétoriloril la
de trebuinta §i deck monastirea are media , sAntele oficii, CAW §i pentru a servi de mate-
suntil necesitall de prima ordine la u5, cask de rialii la istoria monastirel In special §i a bi-
neputincio§i §i bolnavi. sericei nationale in genere.
Art. 97. Superiorulil va orAndui unil ingri- Art. 109. EstractiI de numele cititoriloril §i
jitorfl pentru neputincio§1 i bolnavi, care va ale bine-facetoriloril se va 'Astra la sautulii
cere de la consiliulii economicil totti ce aril fi jertfelnicil pentru a se pomeui In tOte dilele
de trebtrinta la buna lord cAutare. dupe orilnduela bisericel ortodoicA.
Art.98. Membril consiliului economicil §i du- Art. 110. Forma sinodicului se va da de catre
hovnicil pa ranch-I voril visita In fift-care di casa autoritatea eparchiala. Superiorulfi va prive-
neputincio§iloril §i pe cel bolnavi §i volt ra- ghia a se trace In WI fare amitnare t6te ca-
porta superiorului despre starea sum ati gasitil surile de bine-facere, raportAndil totil-ua-data
cautarea lorit §i episcopului eparchiotii.
Art. 99. Hrana bolnavilorri sa fi preparata Dispositinni generali.
In deesebi de cea comunA, conformil cu pre-
scriptiunile medicului séti dupe cererea bolna- Art. 111. Nici nä autoritate nu va putea face
vului, cAnd aceea nu va fi contrarie reguliloril vre-ua dispositiune prin monastiff fara uft prea-
de cautare a bo'navulul. www.dacoromanica.ro c'o Intelegere cu episcopulti In a ckruia
Art. 100. Deca midlOcele mate, iale vorii erta, eparchia se aflft monastirea.
 CULTELOR I INBTRUCTIIINEI PUBLICS 19

Art. 112. Regulamentula acesta se va citi I Art. 113. Pentru tOte casurile neprevNute
la trapeza, la inceputulii fiii-careia luni, cu ne- I prin acestil regula iientii, superiorulii va core
contenire totii-d'a-una, ca sä devina a fi cunos- des' egare la chiriarchulu eparchiotfi.
eutii de top in amanuntele lui.

BEGULAMENT
DE PRO CEDURA IN MATERII DE JUDECATA BISERICESCA
(Decretd No. 1188 din 7 _runic 1873)
Despre actiuni, cercetari i eitatiuni se chiarna la infati§are prin anume citatiunT
arètatfire de motivulil chiamarei, datate cu Oua,
Art. 1. Intentéz nil actiune, seil se apëra luna i anulit; termenulii unei citatiuni pentru
contra ei numai acelll ce se bucura de liberulfi infacilare O. nu tréca preste una luna.
esercitifi aill drepturilorii sele §i are calitatile Art. 11. Partile primindil citatiunea sung"
cerute de legi §i de santele canOne (indrep. datóre a da cuitanta, de primire, care se Inaba-
leg. cap. 26, sin. II, can. 6.) téz6 la episcopie.
Art. 2. Actiunea se va face printed. petitiune Art. 12. Wei in curgerea termenului tntêiil
adresati episcopului eparchiotfi. nu s'a primitii cuitanta de la parti pentru in-
Art. 3. Petitiunea va fi timbrata. Ea va co- manarea citatiunei, seti alte temeiuri legitime
prinde : all impedicatii tufa, ci§area la termenfi, citatiun ea
a) Diva, luna §1. anal b) numele, pronu- se repetesce §.1 se pune altll termenfi. Acésta la
mele, profesiunea, domicihulii reclamantului §i nevoe se repetesce i a treia Ora, cilndti judecata
alll acusatului, §.1 c) espuuerea pe scurtil a mo- se face negre§itii, cMar de aril lipsi veri-una
tivelorll pe cari se baséza, ac tiunea. din parti (can. ap. 74 catarg. 17 te 28.)
Lipsa timbrului, a numelui, a pronumelui §i Art. 13. Citatiunile se daft ski persOnel,
nearOtareamotivelor atragu nulitatea petitiunel. sell la domiciliulfi persOnei. La casulii din urma,
Art. 4. Episcopulfi eparchiotii, primindti peti- servesce relatiuuea oficiale a inmanatorului,
tiuna reclamantului, regulezi a se face cercetarea constatata conform art. 74 din codulfi de pro-
prin protoerulii respectivir, catil mai neintardiatii. cedurk civile.
Protoereulii constata descoperirele sele la Art. 14. Consistoriulii, la cercetarea actei,
facia locului prin unit prescriptil verbale, care este datoril a observa déca In ea nu suntu a-
insocita de acta casului, se trimite episcopului mestecate cuestiuni ce nu se refera la casuld
cu raportil delictului In cuestiune. In prescriptulfi verbale,
Art. 5. Episcopulii, gilsindil casulil de cade- consistorulfi se pronunta, asupra validit4ii sett
rea consistoriului, trimite acestuia raportulii nevaliditatii impregiurarilorri §i asertiuniloril ce
protoereului en acta casului. se gases& in acta cercetar41; stabilesce faptulii
Art. 6. Consistoriulii observi déca cercetarea pe temeiurile solide ce ce gasescii in acta. ;
este in regula, de coprinde §i lamuresce t6te aplica la elii canOnele §i legile respective, si
impregiurarile cestiunii, déca de catre acusatii '§i da opiniunea.
nu s'a fácutll veri-uit observatiune de nemultu-
mire la cercetare, déca i s'a facutU indestula- Despre cedine i buna ordine
rea cereril, sail déca nu, apol pe ce temeiii.
Déca se va arkta ver-unil felt' de neajunsil in Art.15 Deliberarile consistoriului se pre§edil
procedura cercetarei, consistoriubi va cere a se de catre unulil din membrii, numitii de dare e-
indeplini acea lacuna de cercetatoriulii d'ina- pis copulii eparcb iota ua-data pentru tot-d'a-una.
inte, séu de altulii, mai alesil déci acusatulil Art. 16. §edintele nu vor fi publice. Ele se
aril cere alta persóna. tinii regulatil infie-care li, ckndii cere trebuinta,
Art. 7. D éca, din interogatoriulil facutfi la cer- afar% de Duminici §i sOrbatori.
cetarea local& nu se esplica in destulii uncle Art. 17. Orele obligatorii pentru §edinte
din impregiurarile delictului, consistoriulii va suntii de la 10 pOnO la 2.
lua acele informarl de la insi§1 partile litigante Art. 18. Buna ordine in §edinte se intretine
la infaci§area lord. de catre pre§edinte. Totui ce va ordona pre-
Art. S. Asupra Inttirçlierel, sefi a nedreptelorii §edintele in acesta privinta va fi esecutatu in-
I ucrari ale cercetatorilorii, ski ale consistoriului, data, i in tocmai.
se pOte suplica §i. cere indreptare la episcopulii
eparchiotil. .Despre presentarea fiinstructiunea causelora.
Art. 9. Se opresce partilorii a aditoga la
Art. 19. Causele se vora infici §a Inaintea
www.dacoromanica.ro
cuestia in tratare luestiuni ce nu se raportit la ea.
Ar t.10.Instructiun ea fiindii terminata,partile consistoriului dupil ordinea intritrei lord.
20 LEGIMEI ALE )nNISTERIIILEL

Art. 20. Lipsindii partile, causar6indne cea Art. 31. In totti easuib, opiniunea episo-
din urnait la faudd in acea cli. Er& déca par- pulul prevalézti, §1 ea se aduce intru indepli-
tile nn se vorti arlta de toed, judecata se va uire, hist in resolutia trebue sit se arate a-
suspenda, §i nu se va redeschide de cdtd dupä nume temeiurile legali pentru cari episcopulif
cererea din nob a partilord. nu se póte uni cu opiuiunea consistoriului.
Nu se va suspenda urmärirea cause, déca Art. 32. Directoruld cancelariel va ingriji
va fi din acele a carora actiune, dupä rostirea ca opiniunile confirmate de eparchiotil 56 se
sAnte'orti canOne, nu póte dradnea nejudecata tréca intend, condica speciale, uncle érasi se
chiarti de ard i urma intra acesta cererea in- vord subscrie de catre Insii membrii.
tentatoriuhfi. Nimica pe margini, p'intre hail, prin adito-
lipsindti Ins& una din piirti, causa se va girl, prin scurtari nu se p6te scrie in acesta
judeca numal in presentrt acelei stäruitóre, afa- condica.
r/. (Mat partea present& nu va voi insitsi a o Art. 33. In prescriptuld-verbale alb consis-
aml.na pentru alta cli. toriului se va coprinde: a) numele, pronumele,
Potii cere amtinare sed schimbarea ra,ndului domicihiiilli partilord, cualitatea in care procedil;
ambe'e parti, dédll ins& consistoriuld va gasi b) obiectuld cererei §i conclusiunile partilorti;
ce cererea nu este suspectä. c) resumatulti actelord ce partile ati infaci§atii
Afarl, de terminnlii legalb, consistoriuld nu spre sustinerea cererilord sele; d) opiniunea ce
pote permite de cdtti ua singur& amanare. consistoriuld dd. in virtutea santelorti can6ne si
Art. 21. Partile vorti fi dat6re a'si depune a legilord.
inscristi mis116ce'e lord de aparare la birould Art. 34. Numar dupd ce opiniunea consis-
directorului cancelariel eparchiale, clandu-li-se toriului '§i caplta coufirmarea episcopului e-
adeverinta de a lord prirnire. parchiotd, ea se comunica partilord sub luare
Art. 22. Esecutarea si regularitatea Inca- de adeverinta.
rilord consistoriului este pe s6ma i respun- Art. 35. Decisiunea relativa la chaterisire
derea directoru'ui cancelariei eparchiale. va arlta i termenuld apolului.
Art. 23, Instructiunea fiinddterminata, con- Art. 36. Termenulti apelului este de 15 clile
sistoriulti va intreba pe parti ddca mai ad alte socotitit de la data inmitnaril decisiunii ep is-
probe, si ele declardndii ca n'ail, atunci pa- copului eparchiota.
sesce la pronunciarea opiniunei sCle, sell indatii, Art. 37. DOct intiuntruld termenului nici u-
sell dup.& consultatia, in t mpuld calla partile na din 041 nu probéza ca a plecatd, decisi-
se retragii. unea se aduce Irani indeplinire indata dupl. a
lui espirare.
Bespre probe fi mdrturii. Art. 38. Partile pniimindb decisiunea trebue
Art. 24. Probele (dove(lile) se dab Inscrisd de sft declare inscrisb multumirea sell nemultu-
catre pdrti, sub-Scrise §i legalisate despre au- mirea lord cu decisiunea.
tenticitate de locurile competinte. Despre recusatiune (IV can. 9, cart. 16).
Art.25. Probele mutt' de done categorii : a)
märturii de la pers6ne cu bun& conduit& moral& si
sprijinite cu juramOntd, si b) actele autorita- 'Ate Art. 39. Ori-care membru al consistoriulni
tileril bisericesci. fi recusatd: a) candd elf' este interesatil
Art. 26. In cestiuni cari atragil condam- personald in procesd; b) cdnd va fi ruda de
nare Ia chaterisire, tot-d'a-una märturiile sa apr6pe a vre unel par(i; c) déca esista ina-
micitia intre membru §i una din parti, inami-
flu sprjinite cu juramOntil 'Until in bisericit, Ina-
intea preotului investitti cu sacrele vestminte citia provocatit en 6 luui inaintea recusatiunil
§i cu mama pe sAnta cruce. prin agresiuni, injuril, sell amenintari verball
Art. 27. Martoril petit fi si mai multi, dent on Art. inscrise.
celd pucind se certi duoi Bed trei, si sa Mbit pers6na40. Membrulft care va sci cit esista in
ace'e prescrise de candue (can. Apos. sea vre Ira cansit de recusatiune, o
76 ; 1, 2 ; vecli indrep. leg. cap. 22-26. ma declara insusi episcopului, care va decide
Art. 28. Martoril se intral. fia-care deosebi. decd trebue sa ia part- la judecata séd nu.
La casd de contraclicere petit fi confruntati. In casuld din urrna, episcopuld 'lb inlocuesce
cu altd persOnii, din (lend.
Despre opiNiune Art. 41. Consistoriuld va face mentiune de
casuld recusatiunii in prescriptuld-verbale ald
Art. 29. Consistoriuld, opiniunea sea luso- sea.
00. de prescriptuld-verbale incheiatii dupt Art. 42. Celli ce va voi sit recuse va face
tratarea cesliuuii, o va supune prin anafora propunerea sea mai 'nainte de inceperea des-
episcopului, care o confirma, deed o va gasi baterilord.
canonica §i legale. Itecusarea va fi popusa inscrisb i subscri-
Art. 30. D6ca in consistorid opiniunile s'ad sa de propunetord. adresata episcopului epar-
desbinatd. ele se arata in anafora, si episcopuld chi oar.
incuviinteza pe aceea ce o va gasiwww.dacoromanica.ro
mai temeinicd. Ea va fi baoata pe probe suficiente.
 ennLon I rnsTaucTiunni MIAMI 21

Art. 43. Episcopulti eparchiotii va decide nodb, directorulfi studiezh tete cestiunile ape-
décä se pate primi sell nu recusatiunea, dupe.' late cerendil, prin metropolitulii presedinte, ac-
validitatea sea nevaliditatea temeiurilord pe tele relative 1 a casuri din eparchiele respec-
cari ea se basézi. tive; le studieza i observa validitatea sell ne-
validitatea temeiurilorti apelantului, déca are
Despre apelaçid sell nu drepth la alien, de se afill sefi nu vre
ull neregularitate in ptocedura consistoriale;
Art. 44. Apelul5 se face numaI in casurile aduna tOte sciintele necesarii la complectarea
cari atragti chaterisire sea degradare din trép- iustructiunii, i despre tete referéze, metropo-
th (cart. c. 12). litului presedinte, care, la deschiderea sesiu-
Art. 45. Apelulh, ca sh fih valabilii, trebue nil sinodale, supune casurile la decisiunea St
a) se fi fosta precesh de declaratiune de ne- Sinodh.
mul(umire cu decisiunea eparchialh; b) se fi Art. 49. In apelii nu se va primi nici uh ce-
fosth facutil in curgerea termenului prevecluth rere noua, privitOre la alta, cestiune, care nu
la articolull 35. s'a facuth la prima instanta.
Art. 46. Ape lull"' se va forma prin petitiu- Art. 50 Santulli Sinodii recunósce, ori re-
ne adresata, metropolitului primatti, presedin- formézh in totulti sea in parte decisiunile pri-
tele St. Sinothi, pe laugh care se va alatura mite in apelb.
si copia dupe, decisiunea apelata, Decisiunea sea o comunich atatil apelantului
Petititmea va coprinde in scurth temeiurile data i episcopulul respectivd, spre esecutare.
de apelh. Art 51. Reformarea opiniunil din prima
Art. 47. Directorele cancelariei santului Si- instanth prin St. Sinodii nu atrage nici ull
nodii inregistrézh petitiunea de apelti i da a- responsabilitate asupra primilorti judechtotI
pelantului chitanta in care se constata cliva (Ha nu se va putea dovedi ca el ah fostil
primirii apelului. condusi de vre unll interesh off. pasiune (car-
Art. 48. In intervalulu sesiunilorti St. Si- tag. c. 15.)

EIEGULANIENT
PENTRU ATRIBUTIUNILE DE PRECADERE ALE METROPOLITULUI
PRIMATtr AUT ROMANIEI, DUPA CUM S'A MODIFICAlt DE ST. SINODII IN
§EDINTA SEA DE LA 26 NOEMBRE, ANULt 1873.
(Deeretd No. 2163 din 11 Deeenibrie 1873)
Art..1. Pe temeiulti legei de la 14 Decem- Se intelege ch prin acesta nu se jignesce Intru
bre 1872 pentru alegerea mitropolitiloril i e- tumicti positiunea neaternath ab-antiquo a am-
piscopilord eparchioti, cum si a constituirei St. belond mitropolii al e Orel una chtre alta. De aceea
Sinedh, mitropolitulti Ungro-Valachiel este tot5 si primatulii presedinte Ma St Sinodfi, in relatiu-
uh-data qi pri math ald intregei Romanil (art. nile sale atatti cu mitropolitult Moldovel cath si
17). Toth acolo se stabilesce principiulii di pH- cu episcopil eparchioti, va observaregulile stator-
matul d are rangulii de precadere inaintea mi- niche de canene seh de vechile obiceiuri ale Orel.
tropolitului Moldovei. Art. 5. Titlulh cu care trebue a se adresa
Art. 2. Acésta precadere se esprima athtii toff erarchil i c'eruld catre mitropolituld pri-
in presederea St. Sinodti, catti qi la oficiile di- matti este : Inalth Prea Santitulii Archiepiscopil
vine si la t6t,3 ceremoniile, fia religiOse fia, ci- mitropolith ald Ungro-Ylachiel, primath alti Ro-
vile, child primatulii se all, impreunii en cel- maniei i presedintele santului Sinodii. Titluld
alti erarchi al erei. de ,,Archiepiscopil i Inalth Prea &MOW a-
Art.3. Candi' St. Sinodva gasi cu cale a se visita partine de dreptii si mitropolitului Moldovel.
innumelesClliininteiesuiS bisericei una ski mai I Art. 6. Santulli Sinodh represinta de drepth
multe eparchh ale Orel, acOstil visitare se va face biserica romina in facia, cu cele alto biserici
de presedintele sen, primatuld Romania, si in ortodoxe. Relatiunile acestora cu biserica ro-
cash de legiuitti impedicare, de mitropolituld mane, se intretinh prin organulti presedinteluI
Moldovel, in lipsa amanduerord mitropolitilorti, St. Sinothi , old apol le supune la cunoscinta
Santulli Sinodh, pentru visitarea eparchiilork in Sinodului in cea d'antaid a sea sesiune di-
interesele generaq ale bisericei , va del ega pe nar& sea extra-ordinarii.
episcopulfi ce'd mai vechiti in hirotonia. Art. 7. Mitropolitii Romaniei, cAnd5 urmeza
Art. 4. Toll erarchil i totS clerulh datoresch a trece unuld in eparchiile din jurisdictiunea
www.dacoromanica.ro
respectulti cuvenitil primatului Romaniel,
litate de presedinte alti St. Sinodii.
in ca- celui-Paltii, sunt5 datori a cere de la acesta bi-
ne-cuvbntare.
 22 LEGIUIRI ALE MINISTERIIILIII

Episcopii eparchioti, In asemenea casuri, yore merile canonice la Sinoda care toll membrii
cere bine-cuventarea scaunului mitropolitana de din tete Romania, dupii ce a e§ita in .Monito-
care aterni. runt oficiale decretula Domnitorului de convo-
Esceptiunile de la dispositiunile de mai susa care a St. Sinoda si a primita insciintare des-
se va face And acestit visitare va fi a se in- pre acesta de la ministerula cultelora.
deplini in urma unel hoterlri a St. Sinodit, sea Art. 9. Ori-cine dintre membrii clerului ro-
(Ind erarchil bisericel volt fi convocati la se- mama va contra-veni acestora dispositiuni cade
siunile sinodiale sea la ale Senatului. sub judecata bisericesce.
Art. 8. Mitropolitula primate adreseze, chin-

REGULAMENT
PENTRU ARA.NGIAREA ARCHIEREILOR LOCOTENENTI PE EPARCIPI
(Decretu No. 1189 din 7 Iuniu 1873)
Art. 1. Archiereil titulari romani, existenti teninte al a episcopiei de Roman, cu titlui B a-
astricli, yore fi arangiati §i titulati pe eparchii ca6nula.
In urmetorula mode: Art. 2. Locotenigele de la episcopiele de
Hu§i si Dunerea-de-Josa remane vacante, din
La metropolia Ungro-Valachiei: cause ca duoi din archiereii romani : prea san-
t tulii Neofit Edesis §i prea sanlitule Chesarie
a) Prea santitula Ieronim Sevastis, locote- Sinadon ail declaratil, in adresele lora critre
ninte a1tleparchiei Mitropoliel Ungro-Yalachiei, St. Sinoda, c. vOrsta inaintate nu le mai per-
cu titlulit de Ploesanula. mite a lua parte la Sinoda sea alte serviri pu-
b). Prea stintitula Teodorid Sinadon, loco- blice bisericesci.
teninte alit eparchiei Rimnicu-Valcea, cu titlulti Deci, atata spre complectarea numerului de
de Cratovenula. archierel locoteninti, &eta §i spre a avea nu-_
c). Prea sautituld Ghenadie , fosta Argesa, mSrulü trebuinciosa de membri la santula Si
locoteninte a'iieparcbiei Buzü, cu titlule Re in- nodfi, ca nu, prin absente la casuri de WI, et&
nicenula. Base paraliseze lucrerile sinodall, impregiurare
d) Prea stintitula I6nichle Evantias, locote- de care santula Sinoda a fosta amenintata In
ninte a1d eparchiei Arge§ului, cu titlu'a Piti- prima sea sesiune actuale , este necesara ca
§cenul. imediata sentula Sinoda se procéda chiaraln
acesta sesiune la alegerea a duoi archierei lo-
La nietropolia Moldovei: coteninti, conformil art. 25 din legea respective,
dintre membri clerului romtine ce aiti Intruni
a). Prek sOntitulitIosif Sevastias, locoteniute calitatile cuvenite demnitetii archieresci pentru
alü mitropoliel:din Iasi, cu titlula Botositnénulti. posturile vacante ale eparchieloril Husi §i Du-
b ) Prea sentitula Calist Stratonichias, loco- narea-de-Josa.

EGULA MEAT
PENTRU POSITIUNE A SEMINARISTILOR
(Decreta No. 1187 din 7 Iunie 1873).
Art. 1. Se va face o none 1mpertire a tu- like, se va adeoga Ince unii diaconii une pa-
tulora prochielorfi, atatil urbane ate i rurale, raclisera.
a§a ca ue parochie pe cite va fi posibilti, sä Art. 4. La parochiele a carora enoria va fi
nu fie mai mice de Ate 100 de familii. mai numerOse de done sutefamilii, se va putea
Art. 2. Déca In coprinsula unel asta-fela de orandui ince unit preote adjutittorti. Acésta se
parochil are fi mai multe biserici, tate se yore va admite i la parochiele mai mici de done
atasa la aceeasi parochiä, avendil numai unit sute de familii, cantle enoriasii are cere si arti
.clera, care va face sentele oficii pe renda In voi a Intretine una ala duoilea preotil.
Iota acele biserici. Art. 5. Seminaristil de gradula all II-lea voril
Art. 3. Clerula unei biserici se compune de fi preferiti la parochiele urbane celora de gra-
anti preota parocha si duoi clintareti, Ore pe dula I-ie. Se intelege cri acesta nu pate vatema
la tzar, unde va cere trebuinta siwww.dacoromanica.ro
yore fi micl- drepturile castigate de mai nainte ale semi-
 CULTELORO tif I INSTRUCTIIINSI PUMICE 23
nari§tilord de graduld ttntaid, earl, prin inde- numerulti seminari§tilord de prisosd, peutru ca
lungatil servicid in posturile inferibre de dia- la trebuintit sit p6ti fi champ in alto eparchit,
coni §i cantareti §i prin conduita esemplart, unde anti fi lipst de preoti.
vord fi meritatd a devenipreoti in ora§ele unde Art. 8. Spre a se forma pe viitord profesori
ad servitil mai mull anI, buni pentru seminarii, este necesard a se tilt-
Art. 6. Seminari§til de graduld aid II-lea mite pe la sctlele theologice din terile orto-
cart vorti intra in tagma monachicesct, vord doze ceIti pucinti cate patru din elevil ce ad
fi preferiti monachilord fdrii instructiune , in terminatil cumal bung succesd cursurile de gra-
posturile bisericesci de pe la mitropolii i e- duld alit doil ea in seminaril ci s'ad distinsti prin
piscopil i alte'. e, unde serviciuld ard cere ut bunt conduita §i aplicare la cariera spiritual&
persOnt din cleruld monachalti, precumil este Acésta se va urma One cAndd se volt forma
trepta de archiereti locoteninte, profesoratele, profesoril trebuitorl pentru seminariele Ord, §i
prin seminaril, etc. e'e singure vurd fi in stare a produce profesori
Art. 7. Seminaristuld de ori-ce gradd, care capabill de a instrui i educa cleruld.
(Mph finirea cursului, fiindd invitatd de epis- Art. 9. Pentru a se putea i in present& da
copula eparchiotd, nu ard voi a ocupa postuld uá maI bunt directiune educatiunii clerululprin
de diacondsdd preottlineparchia unde i se vord seminaril, este necesarid ca sdntuld Sinodd et
propune beneficiele prev6,1ute de legi , sit se elaboreze unit regula renal speciale pentru e-
denuncie guvernului spre &RI supune la plata ducatia i instructia clerului, in care al se a-
cheltuele'orti ce a fitcutd Statuld cu intretinerea réte regulele de disciplint necesaril la educatia
lul, mai alesd dee& a fostii din numeruld in- datorintele profesorilord 0 programa
ternil ord intretinuti de Statti. de studiele necesaril pentruinstructia clerului
Nefiindil vacanti in de aj unsfi in eparchit p en- 17n asemenea regulamentti negre§itil si se pre-
tru numeruld seminari§titoril absolveuti, epis- sinte santului Sinodd la sesiunea viitdre.
copula va miclloci a se publica prin Itionitorti

REGULAMENT
PENTRU INMORMENTARI §I POMENIRI
(Decretd No. 1186 din 7 Iunie 1873.)
Art. 1. Familia repausatului totti-d'a-una Art. 5. Afarti de enoria sea, nici unuI preotil
se va intelege cu proteereuld loculul , sell in nu-I este permisti a lua parte la procesiunile
lipst en preotulti proestosd despre numdruld funebre art biletuld de invitare al ti protoe-
preotilord, diaconilorit §i altord biserica§1 ce reului.
aril dori ca sit insoldsct, corpuld repausatulut Art. 6. Preotil §i diaconil enorierI, unulti ski
la cimitird. toff, uncle vord fi mai multi totti-d'a-una vord
Art. 2. Numal acei preoti §i diaconi vord in- fi preferiti, §i numal and familia repausatului
soci procesiunea cari vord fi invitati prin bi- ard voi sit invite mai multi' preoti, protoereuld
letuld protoereulut séd a locotiitorului sed. va invita §i pe altii de la alte enorii, pe carI
Art. 3. Protoereuld va regula ca familia re- anume va voi familia, sett pe cart 'I va des-
posatului sit punt la dispositia preotilord §i dia- tina protoereuld, carele in asemenea casti va
conilord ceruti de ea tritsuri cart stt-I conduct ptcli o justi ordine ca toI pe rendit st fie In-
pent la cimitird. vitatT.
Art. 4. La inmormentarea 6menilord shred, Art 7. Pomenirile repausatilorti se potd face
convoiuld funebru va fi insocitil de unuld din la bisericile parochialt. Child familia repausa-
preotii enoriel, la care apartinea repausatuld ; tului va voi a face pomenirea la cimitird, va
preotuld, la asemenea casuri, este datord a in- fi obligata a chid.= pe preotii parochiel sele.
soci corpuld repausatul ut pejoad One la cimitird.

www.dacoromanica.ro
24 parurar ALE MINISTERMLITI

BEGULAMENT
PENTRU MII/LOCELE DE INTRETINEREA CLERULUI PE LA. BISERICELE
INTRETINUTE DE COMUNELE URBANE §I RURALE.
(Decretd No. 1003 din 7 Maii 1874).
Art. 1. Ierarchii eparchiall, in inte'egere cu potrive intre den§ii, cea alta se imparte In parti
rainisterula cultelora , vora aphea mesurele ega'e dupii numerula celor-alti clerici. Banii
prevedute prin art. 1, 2, 3 §i 4 din regulamen- afiati in cuti? §i distributia lora se treca In tie
tali" sentului Sinoda, votatil in sesiunea trecuta anume condica ce se pastreza in biserica, §i
a anului curentii, pentru impartirea parochilora sub-scrie fie-care de e -ea ce a primitii.
§i arangiarea clerului pe parochii. Art. 6. Ofrandele ce primesca clericil pen-
Art. 2. Clericii, cari dupa acesta impartire tru oficii severlite in partico'ara pe la case'e
§i arangiare, arü fi de prisosa pe là unele pa- enorigilora nu intra in categoria ofrandelora
rochil, se von" permuta la parochiele untie va depuse in biserica. C'ericii nu sunta datorl a
fi trebuinta de den§ii §i uncle le va fi asiguratit da compta nimenui de densele.
esistenta. Clericula carele nu ara voi a se per- Art. 7. La intretinerea cultului §1 a biseri-
muta la alta parochie. nude este trebninta, eel servesca:
perde dreptula de a cere ameliorarea intreti- a) Ofrandele in objecte, precuma: materii de
neril sele de la comuna, ela remane in statu- vestminte panzeturi , tatuae , Inminitri, until-
quo anteriora, intelegendu-se cã ela este mul- de- emua, prescuri §i- alte haraziri pentru tre-
tumita cu positiunea sea. buintele cultului. TOte acestea se daft in pri-
Art. 3. Nu se permite pe viitorti a se chiro- mirea §i pastrarea epitropilora spre a le intre-
toni preoti sea diaconi pentru ver-ua biserica buinta dupa destivatie ;
peste numeru'a acelora ce se vora constata b) Discul alü duoilea care In de comun se 'Arta
trebuiacio§i dupe, impartirea parochielora §i a- in biserica in clilele de terbatori, ua-data eu cell"
rangiarea ecru UI, preveduta prin art. 1 ala a- amintita mai susa pentru intretinerea clerulid ;
cestui regulamenta. c) Venitula pangarulin sea alu luminarilora.
De asemenea rti construirea de biserici none Art 8. Pentru a se putea constata venitula
se permite numai pentru parochiele regulate ce product' aceste resurse deslinare pentru in-
dupe dispositiunile mentionate In art. 1 alit tretinerea cultu'ui i peutru reparatiunile nez
acestui regulamentii. cesare la biserica, epitropia la fine e fia-caret
Esceptie se admite numai In casula când luni le va trece in tia anume condica, sub ade-
construitoril bisencei none ara asigura midlOce verirea a tail elerula bisericei.
propril pentru intretinerea bisericei §i a c:eru- Art. 9. Deca resursele mentionate In arti-
lui necesar.ü. colele precedente nu ara fi in deajunsti pentru
Art. 4. Peutru intret'nerea clerului pe la intretinerea cleri.lul §i a cultului primaria lo-
bisericele comunale se va lua de norm& intre- cala va veni in ajutorula bisericei procuran-
tinerea clerului pe la bisericele Statului atatil du-1 neajunsula din alte venituri comuua' e, con-
urbane cab:" i rurale. forma legii comunale (art. 11, 12, 1.19. lit. m).
Art. 5. Pentru Intretinerea clerului de la bise- Art. 10. TJa cestinne principala, de la care
ricele comunale precumil §i pentru alte necesare depinde bunula resultata ala mesurelora pro-
eheltuell spre intretinerea cultului, se vora in- puse pentru ameliorarea positiunii cleru'ui §i
trebuinta: a bisericelorti, este buna i conseiintiOsa ad-
a) Veniturile de la proprietatile ce aril fi ministrare a avutului bisericelora comunale.
posedenda acele biserici, proprietati hartizite Spre a ajunge la acesta resultata , se cere
de pio§it crestini pentru intretinerea clerului a se modifica sistemula de administratie esis-
qi a bisericelora spre eterna lora pomenire; tanda in presentii, ca unula ce din practice, s'a
b) Ofrandele in bani ce daü pio§ii crestini dovedittt vitiosa, §i anume sistemula adminis-
In timpula santelora oficii In bisericit, precumil tratiunei avutului bisericesca prin tilt singura
la proscomidie, la anafore, la cununii, la bo- persOna numita epitropti. Ace§ti epitropi, cea
tezil; de asemenea serindarele, etc. Tote aici se mai mare parte, cleat nu toti, administreza a-
rat:161.0 ofrandele ce se depuna de piql in unula vutula bisericesca arbitrarmente §i mai multi"
din cele dna discuri ce se padä prin biseri- in profitula lora. De aceea biserici cu capita-
eft la finele liturgiel. mn i venituri insemnate alt remasa in muse-
T6te aceste ofrande se depuna de dare pa- rift §1 ruina. Este en neputinta a'i controla en
rochii in nä anume cutie Incuiata §i pecet'uita sistemula actuala. Se, se institue In locula a-
eu peeetea bisericel. Ea se deschide la finele cestei administratiuni unipersonale, ult admi-
fie-carel septemani, in presenta tutulora der-- nistratiune colegialft compusa din trei persOne.
ci'oril biseicelora, se numera banit depu§i §i Acesta administratie, spro conformare en legea
se imparta In done parti egee:www.dacoromanica.ro
La parte o ia comnuale, §i in viitora va purta numirea de e-
parochula eu ajigto zula sea i o imparte de uft pitropia bisericéscd.
 CULTELOR I INSTRUCTIUNEI PUBLICE 25

Epitropia acésta se va compunet .a) din pa- semnatiuni se voril 'Astra de epitropid. Capita-
rochuld bisericei: b) din unfi membit numitti de multi depusti la casa de consemnatiuni se p6te
guvernii dintre enoriasi si c) din unit membru lua numal la trebuinte urgente ale bisericilord,
alesd de enoriasi, si intdritti de primdrid. constatate de autoritatea eparchiale.
Art. 11. Acestord epitropi se va incredinta Art. 1S. Fitt-care epitropid va avea ufi ladi de
pastrarea si administrarea avutului biserice- fedi cu trei incuetori diferite, unde se vord 'Astra
lord comunale si a veniturilord atdt cele de banii i docurnentelebisericesci. Cheile de la lath'.
la proprietati chat §i acele accideutale, men- vorti fi impArtite intre membril epitropiei.
tionate mai susfi. La deschiderea lficlei top membrii epitropiei
Art. 12. Gaud u parochil ard avea We- vord fi preset*.
va biserici, administratia lord se va face de Art. 19. Pentru liquidarea compturilord bi-
aceési epitropid a parochiei din care ele facti sericesci pe timpuld trecutfi One acumil se volt
parte. institui de guvernd comisiunil speciale in fia-
Art. 13. La finele fie-cdrel luni, membril care enoria. compusii din duoi enoriasi si din
epitropi se vord intruni la bisericd, vorti cons- parochuld respectivii. Epitropil cari, is cerce-
tata venituld produsti de discil §i de alte o- tare, se vord dovedi de comisiuni crt ad abusatil
frande in profituld bisericel, precumfi si de de averea bisericésch vord fi dap justitiel.
venituld pangarului, in bani §i in cérd, le vord Art. 20. Reparatiunile si alte imbunSatiri
trece in condica veniturilord, unde sub -seri- la bisericele comunale se vorii face dupit apro-
indd membri epitropiei, voril adeveri aprd ca barea episcopeui eparchiotil prin initiativa pri-
martori si clericii bisericel. mdriei, a epitropiei, ori a protoereului respec-
De asemenea vord trece intre cheltueli tivti, care, in revisiile sale, and constata ne -
banil primiti de clerd pe sëptemfinele trecute cesitatea ver-unord ameliordri la bisericd.
din acea lung, de pe condica mentionata la Art. 21. Bisericele in genere cari ad micl-
art. 5, lit. b. sub-scriindd asemenea membrii Mee propril indestulfare potil intretine pe a-
§i clericii earl afi primitd acele ofrande. thtia clerici pe calf epitropia off ctitorii arti
Art. 14. La finele anului, epitropia va in- cere, asigurandu-le ins& intretinerea prevecluti
cheia comptd de t6te incasdrile si cheltuelile in art. 4.
anuale cu intretinerea bisericei si a clerulul, Art. 22. Epitropiile vorfi introduce pangaruld
cari, de asemenea se volt adeveri de totd in tOte bisericele comunale, fid urbane, filtrurale.
clerulti bisericesed si se vord depune la pri- Pentru care ele vord avea und depositii de In-
milriil udsdata en budgetuld anului viitorg, niindri bone de cell, dupa trebuintele ce s'arti
conformti legil comunale (art. 71, No 13). La ivi din partea piosilorti enoriasi.
compuuerea budgetului epitropia va cousulta Art. 23. Pe langit millOcele indicate mai susti,
pe preotil bisericei si pe protoereuld respec- can't se raporta la tOte bisericele cumunale, atatd
tivii, conformd legil comunale (Art, 71, No 13). urbane catd si rurale, c'eruld de la biserici' e
Art. 15. Primarilord së se pun& indatorire din comunele rura'e are in profituld sell unit
de chtre guvernd a aplica cu santitate art. 71 si numërd de pogOne de pSméntii pentru agricul turd.
96 din legea comunale pentru cercetarea comp- 1 se recomaudd Inca, aptitudinea si zeluld de
turilorfi §i budgetelord epitropiilorfi bisericesci, a deveni invfitittord la scfilele comunale, posturi
si a le aproba pend la finele lui Ianuarid. earl suntil salariate de guvernii. Dula serviciuld
Art. 16. La casti candit compturile si badge- divind, nici ufi ocupatia alta nu este mai com-
te1e bisericesci nu s'ar fi cercetatti de catre pri- patibile cu preotia ca ocupatia cu instruirea
mania, parocholfi va insciinta pe protoered, érd educarea tinerimei.
protoereulii va raporta indatd episcoptilui epar- Acestd regulamentd s'a votatfi de dare San-
chiotii, care, la randuld seii, Va. interveni la gu- tultiSynodd ald samtei biserici authocephale or-
vernii, denuncifindfi ner,:',Ahritatea primarului si todoxe române, in sedinta sa din 12 Noembre,
cerêndd legalitatea,41 anuld 1873, cu majoritate de 10 voturi contra
Art. 11. Esce'aintele ce arii urma la finele a 1, final §i uS abtinere de la votti.
anului din veniturile bisericesci se va depune Presedintele Sfintului Synodd , Athanasie
de epitropid la casa de consemnatiuni si pro- Reimnie.
centele lord anuale se vord trece intre veniturile (L. S. St. Sinodd).
bisericesci anuale. Bileturile de la casa de con-

www.dacoromanica.ro
 26 ligulttliti ALE 241N1BTERIIILUL

REGULAMENT
PENTRU SERBATORILE CE TREBUE A TINE CRESTINII ORTODOXI
IN CURGEREA ANULUI.
(Decretii No. 1391 din 3 lithe 1874).
Art. 1. SOrbitorlle religiOse in Romania se TOte aceste sante dile enumerate pOnO acu-
recunoscii si se stabilesed urmitOrele: ma so serbézh prin repausti de alte lucrari si
1. Tote duminecele de peste anti, in earl se petrecêndii in indeletniciri duhovnicesciprecum:
cuprin de si duminica Pascelord, a carei serbare mergerea la biserica spre rugaciune i ascul-
continue 3 dile : Duminica, Luni si Marti. tarea cuvOntului lui Dumnedeti, a cash prin ce-
2. Cele 12 serbatori dominicale séa impara- tires. cartilord folosit6re de sufletti, pentru buna
teed, anume : educare a familiei, prin facerea de bine la cei
a). Nascerea Näsc Orel de Damned* la 8 nevoiasi, pnin cercetareabolnavilorii, mai alesil
Septembre. acelorti fiira adjutora i prin alte fapte bune,
b). Inaltarea S-tel Cruel, la 14 Septembre. cad serbitorile suntil destinate de biserica a-
c). Intrarea in biserici, la 21 Noembre. nume pentru cultura spirituala i pentru tuba-
d). Nascerea Mantuitorului, la 25, 26 si 27 natatirea moravurilora.
Decembre. Art.2. Serbitorile nationale in Romania suntil
e). Botezuld Domnulul, la 6 Ianuariii. urmitórele:
f). IntêmpInarea Domnulul, la 2 Februaria. 1. Aniversarea nascerii M. S. Carolu I, Dom-
g). Buna-Vestire, la 25 Martiii. nitorulti Rominiei, la 8 Apriliti.
h). Schimbarea la facia, la 6 Augustil. 2. Onomastica M. S. DOmnei Elisabetha, la
i). Adormirea-Maic el-D omnului, la 15 Augusta. 24 Aprilie.
j) Intrarea Domnului in Ierusalimit séui 3. Intronarea M. S. Domnitoralui Carol(' I,
Duminica d'inaiutea Pascelorü. la 10 Maid.
k). Inaltarea Domnului, Joui, la 40 dile dupi Sèrbitorile nationale se vorh serba in Vita
Pasce. Ora pnin solemuitate religibsi in tote bisericele
1). Pogorirea Duhului Santa si Santa Treime, urbane si rural() din Romania. Dupi sevirsirea
Duminech i Luni, la 50 dile dupa Pasce. S-tei leturghii Be va celebra Te-Deum duprt
3. Urmatórele dile ale santilorti pe cari cu rinduiala co se arOti in chrtile de Te-Deum ce
deosebire 'I-a respectatil crestiatatea pentru suntii date pe la biserici de terarchii eparchiall
virtutile lora cele marl: ei thra ca preotii sh ascepte alte ordine pen-
a). Sintula ierarchd Vasile cola Mare, la 1 tru aceste serbari.
Ianuariti, candti Se serbeza i anulti noü nu- Art. 3. Ori-ce alte serbatori superstitiOse
preuna, cu taierea impregiurti a Domnului. precumd: Jouile dupi Pasco, Rusaliele, Foca,
b). St. Than Boteatorulti, la 7 Ianuariii. Ilie , Ptilie , Pintilie ChlOtorulti, Ropotinula ,
c). Santil trel ierarchi, Vasile cel Mare, Grigo- Drigaica, Paparuda, Circovii, Filipti, Chirica,
rie Teologulti i Ioan Chrisostomu, la 30 lanuariii. Schiopuld, Vinerea, suntO oprite a se serba ea
d). St. marele martird George, la 23 Apriliti. niece rimhsite din timpurile idolatriei, si cari
e). Santii imphrati Constantin si Elena, la 21 nu advt."' niei un folosil suflotescti, ci numal
Maid. pagube celorti ce le BerbOzi impedicandu'l de
f). Nascerea santului loan Botezatoru10, la la lucrlri folositóre i (Pandit ocasiune la pe-
24 Iunit. treceri deserte si vatimatóre.
g). Santii coriphei Apostoli Petre i Pavelti, Preotilord , se, puinl indétorire a sfatui pe e-
la 29 Iuniii. noriasii loll de, a pari...4 asemenea shrbateri
h). St. profetfi Ilie, la 20 Inlid. paginesci earl nu smith pot:ivite cu demnitatea
i). 'Mere& capului St. Ioan Botezatoruld, la crestinilorti, cu bunele moravuri, si cu invOta,-
29 Augustin turtle S-tei evangelit si ale bisericei.
k). CuviOsa Parascheva, la 14 Octombre. Art. 4 Acestil regulamentii se va tipiri si
1). St. marele martiril Dimitrie, la 26 Oc- imparti pe la Ude biserice'e ortodoxe din Ro-
tombre. mania spro a se ceti in auduld poporului si a
m). Santil Arhaugeli Michailii gi servi do reguli pururea clerului, i pentru
la 8 Noembre. deosebirea dilelord de serbatóre de cele Inca-
n). St. ierarchii Nicolae, la 6 Decembre. Ore
4. Mara de acestea suntii serbatori locale, Regu'amontuld se ya incadra i atOrna pe
precumt: clilele hramuriloru sod aniversarilorti phrete iu altarti.
temple'ora fie-carel localiti4i, aniversarile san- Acesta regulamentil s'a votatO de St. Sinodii
tilora ale areal St. moste se afla depuse pe in sedinta sea din 29 Mail:1 1874.
a locurea; acole dile se serbézit uumai in Inca- Presedinte'e St. Sinot1A, A Ihanasie Romnie.
Maps respective. (L. S. St. SinoVik
www.dacoromanica.ro
fa=11229WZ1S1=====e:12111=3
 CTLTELOR fp MSTRUCT/VITEI PIIIILICV 27

REGUL illENT
PENTRII JURNALULt BISERICESC fl
(Decretii No. 1125 din 27 Maiii 1874.)
Art. 1. Conformil art. 16 din regulamentulti multi teologicti emanate de la profesorii sell e-
santului Sinodü, pentru disciplina bisericesch, levii seminarielord §i recomandate de ierarchil
se va eda in capitala Romaniel und jurnald bi- eparchiali.
sericescii. Lucrarile sintului SinodS aid bisericel romitne.
Art. 2. Jurnaluld va purta titlu de : Biserica Noguni istorice despre starea religiunit §i a
ortodoxci romeind. bisericel la cele-al te natiuni omodoxe precum
Art, 3. Jurnaluld va ei ug-d4tg pe lung in §i la cele eterodoxe.
broauri celd pucind de cite 5 c6le brolura, for- De asemenea analis& a diferite carp religi-
matulg in 8. pe chard& buna. Ose ce se publica in sträingtate §i ad ug in-
Art. 4. NumOruld esemplarelord va cores- semnatite 6re-care.
punde ci numOruld persOnelord clerului in ser- Explicarea rOnduelelord §i a citirilord bise-
vicid la bisericele din tOta Ora §i la alte in- ricesci din punctuld de vedere dogmaticti, mo-
stituguni bisericesci Num6ruld esemplarelort ral(' §i istoricii.
pOte sa fig §i mai mare, cleat s'arti ivi cereri Anunciari, analisii §i critic& asupra chrtilord
din partea §i a abonatilord particnlari. religi6se ce aparti in teal.
Art. 5. Top preogi §i diaconil parochiall, su- Traductiuni alese din operele santilord pa-
pet-loth monastirelord, ingrijitoril de pe la bi- ring mal alesti de acele ce Ward acomoda la
semi , directorii i profesorit de pe ia semi- trebuintele starlit actuale ale bisericel §i ale po-
nar(' §i ori-cari cleric! in servicii publice small portilui românii.
obligati a citi aCesta jurnald, pentru a se instrui Lamuriri asupra canOnelord bisericesci, cari
in ceea ce privesce datoriile lord bisericescl. prin nesciinta s' rd esplica inteund sensd ero-
art. 6. Iu jurnalii se volt trata urnititOrele nag' §i rdu intelesd.
materii: In genere orl-ce privesce la inOtatura dog-
Despre necesitatile intelectuale, morale, mate- maga, moralg. disciplinarg §i la cultuld orto-
riale ale clerulul i ale bisericelorg, din Romania. doxii, precum §i la progresuld bisericel romane
Tratate asupra istoriel bisericel Romanilort. spre destinagunea sea spirituala.
Biografit de ale pastorilord bisericel romane Art. 7. Pontru redactarea §i administratiu-
§i ale altoril porsOne insemnate ce ad conla- nea jurnalului bisericescd se va institni und co-
crag" pentru prosperitatea ci. mitetd commis& din trei mombri-redactori res-
Datorintele morale §i religiOse ale preotului ponsabill. Membrii acesttu comitetil se vorti nu-
catre societate mi do siutu'il Sinodn.
Despre iuviimO tulti religiosd in Romania. Art. 8. Potti B primiti ea colaboratorl ori-ce
Intemplari din istoria generale a bisericei persine erudite, ale cilroril scrierl comitetuld-
cre§tine §i in special(' ale celei ortodoxi, mai redactord le va gasi meritabili de a fi publi-
alesd ace' e relative la trebuintele contimporaue cate priu jurnaluld bisericescd.
ale bisericei nOstre. Art. 9. Jurnalulft va ti scrisil mo limhà co-
Modeluri de conduit& morale §i vietii evan- recta'. pe catil se va putea popu'arg §i accesi-
gelid, din tate starile societiitii. bi'e intelegorii comune. Neologismele se voru
Modeluri de activitate §i zeld pastorali', lu- intrebuinta numal nude va core estetica §i e-
ate din isteria biseriasca generale §i din vieta sactitatea esprimaril idea. Termegh nuoi yore
poporului Romaniel in speciald. fi expiicai in notite.
Esplicatiuni la citirile bisericesei atm& e din Art.10. Stylul jurnaluluf trebue sa fie demug.
apostold §i evaugelia. Nu este permisil nici unit fold de personalitgti,
Prodiee la tete duminicele §i serbgtorile a- cu atata mai pucind atacuri adresate cui-va.
nuale , spre a se citi poporului in biserick la Chiar la atacuri personale din partea altora,
oficiulii divinii. jurnaluld sil respunda, trecOndliposte ele §i coin-
Apgrarea bisericei §i a iustituguralord ei con- batandil purl numai idea eronatti ce aril fi e-
tra atacurilorti ce i s'arii adresa off de unde, misl de atiicatori contra redactoriloril ori a
tie ele provenite din intentiuni malitiose, fie din jurnalulul sea asupra ori-cui.
iguorautti, opunOndil rgtacirei, adevgruld. Art. 11. Nimicti ce nu aril fi in spiritul il in-
Predicgrile i alte lucrgri privitOre la adm vëtaturel bisericel ortodoxe an pito fi admisti
nistratia eparchiali §i in genere la prosper"- in jurnalii de cats dOrg spre combatere §i res-
tatea bisericei nOstre emanate de la ierarchil pingere.
Orel pentru opa 'Thiele respective precumd §i De asemenea ori-ce cestiune ce nu se ra
orl-ce alte lucriiri theologice ti bisericesci s'aru porta Ia materiele specificate mai sus(' nu se
recoma 'Ida de dén§ii. www.dacoromanica.ro
Prodice, disseriatit i alto compuneri iu ra-
admite in colOnele jurnalului.
Art. 12 AbonamentelPa: *real face priu ad-
28 LEGIIIIIII ALE MINISTERIITLITI

minstratiunile eparchiale i anume prin pro- Art. 16. Redactoril vor6 fi remunerati cu o-
toierei, cari vorti trimite la redactie liste de norare egale cu ale profesorilord seminarlilord
numdrulti preotilord si diaconilord affatori prin de gradulti alit II-lea.
districte, era redactia va trimite protoierellord Art. 17. Unuld din membril va fi denumitti
num6ruld cerutd de exemplare. presedinte de atre sAntulti Sinodfi.
Acestia le vord distribui dup.& destinatie. Art. 18. Comitetulti-redactorii Iiva procura
Art. 13. Pretuld abonamentului sa fie redusii tad feluld de jurnale bisericesci sträine ce le
la minimuld posibild, coprinendu-se in eld aril crede eld necesare pe compta easel jur-
costul 4 tiparulul, remonerariuld redactorilord nalului.
si alto necesarie cheltuele. Acelea voril fi proprietate a redactiunii pi
Art. 14. Banii 11 volt aduna de la abonati, vorii forma biblioteca sea.
protoereil la fie-care jumdtate de anti §i'i vord Acestil regulamentfi s'a votatii in unanimi-
triimite redactiei. tate de dare santuld Sinodd ald stinteibiserici
Art. 15. Comitetuld redactoril vatine comp- autocefale ortodox& romitna. in sedinta sea din
tabilitatea regulati de téte cheltuelele si de 6 Noembre anuld 1873.
totti venituld, spre a da comptd antului Si- Presedintele s&ntului Sinodd, Nifon, Mitro-
nodd, la finele anultd, despre starea casei sdle, polituld Ungro-Valahiei.
audit tl va face si budgetuld speciald palm (L. S. St. Sinodd).
redactia jurnalului.

REGULAMENT
PENTRTJ ORGANISAREA SERVICITJLUI ARCHIVELORU STATULUI.
(Decreta No. 1236 din 11 fulie 1872)
TITLUL I 1 ajutorti de registratoril
1 copistii;
DispositiunI generali 1 servitorii.
Art. 5. Impiegatii archiveloril Statului se
Art . 1. Serviciuld archivelord Statului de- inaintéz& dup& vechime si se revocit prin de-
pinde de ministeruld cultelorti i instructiunii cretil domnescti dup& propunerea ministrului,
publice. basati pe recomandatiunea directorului archi-
Art. 2. In archivele Statnitit se depund cu velord.
inventarid act& e de interesfi publicti cad nu mai Pentru posturile de translatori de limba
suntS trebuincidse ministerelord sdS autorit&- gréc& i slavi cerdndu-se cunoscinte speciali,
tilord dependinti de ministere. se potu primi i persdne afar& din cancelarik
Art. 3. Documentele depuse in archiva Sta- supunOndu-se la concursti.
tului potd fi rädicate provisorid, dupS cererea Copistii i caligrafil se numescd prin con-
ministrilord respectivi, tramiténdu-se de di- cursd dintre bacalaureati, cari vorii fi obligati
rectia archivelord cu anume inventarid. a si urma la vre-una din facultati.
Aceste acte ins& sub nici unit cuvéntti nu se Concursuld se publica, prin Monitorii.
vord trämite afar& din tell. Art 6. Servitoril se numescd d'a-dreptulti
Art. 4. Personaluld serviciului archivelord de directoruld archivei.
se compune Art. 7. Servicield archivel din Bacuresci se
imparte in duod sectiuni :
Pentru arehiva din Bueureri 1 sectiunea istoric& si de Statil;
2 sectiunea bunurilord pub'ice.
1 directore ;
2 archivisti de clasa I, din earl unuld si TITLUL II
translatord de limba slava ;
3 archivisti de clasa II ; Atributianile direetorelni.
6 archivistl de clasa III;
1 translatord de limba elenl; Art S. Directoruldi 'I este incredintat& ad-
3 copistI caligrafi; ministratiunea archivelorti Statului, avOndd tot&
3 copisfi ; respunderea serviciului. Elti dirige tete lucri-
3 servitori; rile, sub-scrie espeditiunile i legalisea, co-
piele acteloril afiate in archive. Ori-ce cereri
Pentr arehiva din kW ale autoritatilorii relative la actele depose in
www.dacoromanica.ro
archiva Statuliff se tacit d'a-dreptulu dare
1 cap de servici.' directord.
 CIILTELOR 1 INS TRUMUNE1 PIIBLICe 29
Eld e datord a da la lumina pe fih-care and conservarea, clasificarea i inventarierea ac-
cu cheltuéla Statului un indice sdtI catalogd telord privitóre la propriethtile Statului, cum
de actele din archiva cart potti servi la isto- §i alegerea i clasificarea titlurilord acestord
ria i chronologia térei. Aceld indite va co- propriethtt i transcrierea lord in condici spe-
prinde : data, numele si unit estractii pe scurtil ciali, candil personaluld archive! so va mari.
alti actelord in cestiune ElS dirige corespondintele relative la primi-
Art. 9 In casii de lips.h, directoruld este rea depositelorti si la tramiterea actelord ce-
inlocuitil de celd mai vechid archivistti clasa I. rute de autoritati.
Art. 16. EIS contra-semnéza corespondinta
Atributiunile archivistilorn de clasa 1. speciale a sectiunil sae.
Art. 17. Translatorulti de hmba elenti este
Sectinnea istoried fi de Stahl,. atasatil pe laugit sectitmea bunurilorti publice.
Sarcina sa este traducerea actetord din lim-
Art. 10. Acésth sectiune se aflh sub direc- ba great, colationarea Si verificarea lord.
tiunea unuia din archivistii de clasa I. respell- Elti contra-semnézh actele traduse de den-
sabilit de actele privitóre la acea sectiune. SU1S i dii coneursuld ski ca i trauslatoruld
Art. 11. Atributiunile séle smith primirea de limba slava. la facerea indicelui de care
conservarea, clasificarea i inventarierea ac- mentionézil art. 9.
telord istorice, administrative, legislative si
judectitoresci.
Art. 12. In acésth sectiune suntit concen- TITLUL III
trate: corespondinta generale a serviciului re-
lativa la personald, materiald, locald i mobi- Despre congedii.
herd si la consorvarea depositelord extraordi-
Art. 18. Ministrulti singuril dii congedid
nare si a actelorti de naturi esceptionale, pre- tuturorii
cumii : depositulti actelord particulare, con- impiegahlord archive!, duph recoman-
forma art. 750 din coduld civile , etalimele datiunea directorului. amid mid impiegatil va
prototipe ale mèsurilord si greutatilord canal lipsi de la servicid Mra cougedid, se va con-
se vord admite do Stahl; cumil i tipurile mo- sidera demisionatd.
netelord nationali candii se vord depune in ar-
chive; in fine corespondinta pentru primirea de- TITLUL IV
positelorti i tramiterea actelord si dosarelord
cerute de autorithti. Disposifiuni transitorii.
Art. 13. Eld contra-semnézh corespondinta
relativh la serviciuld sëS, ingrijesce de bibli- Art. 19. Archiva din Iasi porta'. numele de
otheca archive!, cumil i museuld de paleogra- arehiva sucursale. Ea phstréza depositele ad-
fiit si de sigilografia, ciudd se vorti infiiuta ministrative si judechtoresci ale districtului
Iai si ale tuturOrd autoritatilord local!, cumil
Sectinnea bunurilora publice. si tke actele diplomatice penS la anulti 1859.
Ea va urma serviciuld sSS ca, in trecutil
Art 14. Acésta sectiune sta sub directiunea sub conducerea direclitmil generale din Bucu-
celui d'ald II-lea archivistd de clasa I, res- reset.
ponsabild de actele privitóre Ia acésta sectiu- Art. 20. Dupe infiintarea archivelord judo-
ne. EM este totii-uh-dath si translatord do tene, aceste archive vord fi sub priveghihrea
limba slayS, penS se va pntea inliinta miS si conducerea directiunif generale a archive-
postd intrladinsti pentru acestii sfArsitil. lord.
Art. 15. Atributiunile sele suntd : primirea,

REGULAMAT
PENTRU ESAMENILE GENERALE DE LYCEE.
(Decreti'l No 1390 din 3 Julie Th74).
Art. I. Se tine pe fih-care anti duoS sesiuni pucinii 5 profesori. Lista lord se va forma din
pent. u esamenile generale de lycee. Antiia va rectorele universitatii celd pucind cu 15 dile
fi de la 1-15 Maid, a duoa do la 15 Septem- inainte. -"obata de ministerti,
bre penS la 1 Oetomb te. SC va nbri. No va pu-
Art. 2. Esamenile suntii publice, si se Card toa fi ni da lec-
in Bucuresci i Iai, una scrish www.dacoromanica.ro
i alta orate. tium de
Juriuld esaminatord 59 va compune din cola Art. '
go UMW ALE MTNI5TERIMI1
va depune in tertnenuld hotitritil prin art. 6, lul, trebue sit traduck din serierile lab, citite
la cancelaria universitätii, unde are intentiunea conformit programet lyce&oril, oH-unde i se va
a trece esamenu1k, documentele urmatóre: arkta de esaminatord.
a). Actulk de nascere, constatandil cit este In Dula& aceea candidatulk va fi intrebatfi:
verstit de 16 anl celk pucink. I). Asupra Vosofiei.
b). Cererea de a ft admisk la esamenulk ge- II). historiei §i. geografid.
neralk, scriat Intréga, de mann, candidatului , III). p matematicelork.
sub-scrisk cu num-le §i pronumele sett. IV). sciintelord fisice.
Art. 4. Candidatulit care a urmatit in see- V). r sciintel oil' natural e.
lele publice . fie In téra fie In strkinatate , nu Intreblirile se vont margini In e pro-
va fi primitk la esamenuln generalti , de WS gramei lyceale, facAndu-se de catre junk, pen-
numal dee& va presenta unit certificatti ck a fa- tru fik-care sesiune, deosebite bilete in numérk
cutit lyceulfi complectil. indestulatoril, spre a fi trase la sorti de can-
Art. 5. Candidatulk ce va fi urmatii stadiile didati.
in parte, sell In institute private, va trece esa- Proba orale tine celk multk 5 cuarturl de mit.
menulk generalk, notificandit mai antaik ca a Art. 13. Deosebitele parti ale esamenului ge-
urmatit cursuri identice cu acelea ce se pro- nerald se insemneza prin unula din numerile
rmat in lycefl. 10, 9, 8, 7, 6 5, 4, 3, 2, 1, uncle 10 corespunde
Art. 6. Registru de inscriere se va deschide cu o cunoscinta desaversiti a materiel, era una
cu 15 dile mai inainte de inceperea sesiunil §i cu uS totala nesciinta.
se va inchide neaperatk la 6 ore sera, in ditia Art. 14. Candidatulfi va fi primitti and a-
de pe urnia. dunandit. nota media de la proba scrisa cu nota
Art. 7. OH-care candidatil inscristi in milk media de la proba orale, §i Impartiudu-se en
regulatk va trebui se fie esaminatit in sesiunea 2 va ds dreptti resultatil celit pucinti nota 6.
pen-ru care s'a inscrisk. Va ft respinsil in casu'ti contrarik.
Art. S. Presedintele juriulul, Inainte de in- Art. 15. Tete materiile esamenu'ul suntil o-
ceperea probelorti, hotarasce diva in care va fi b'igatóre. Candidatuld o datork se dovedések,
esaminatit fie-care candidatil. ea, tete '1 suntil cunoscute.
Art. 9. OH-care candidatil, ce fark motive Acela care va avea mai pucinit de cata nota
valabile nu respunde la apelulk numelui skit, 3 la una din materiile programel va fi respinsk.
in diva in care i s'a arktata, remane a fi esa- Art. 16. Juriulk esaminatord descoperindk
minatk pentru alta, sesiune. ver-u& fraud& trebue se incheift in privinta a-
Art. 10 Proba Inscrisa i proba oral e, din cesta unk prescriptit--verbalt, pe care Ilti va Ina-
care se compwae esamenuld , nu se vent face inta ministerului cu unit raportu speciale, §1 a-
in aceeat# di. cesta va pronuncia diva irnpregiurarl nu numal
Art. 11. Antaia probit co se face In don& dile respingerea ctindidatulul peutru acea sesiune,
coprinde: dent si ridicarea dreptuluf de a se presenta la
T. Uk versiune do limbo, romanti in cca la- esamenti pentru una sell mai multe sesiuni vi-
fink, de greutatea ace'ora ce se dak in coa de it6re.
pe urma elm& de lycoil. Art. 17. Presedintele juriu'ul incheil unit
II US versiuue din limba great in cea re- prescriptk-verbalit do fik-care §edinik,, sub-is-
mittal, Ina din autorit cc se tradu(k in ea- With de MI' jurii.
sele lyceului. Aceste prescripte-verbale, tab'oulit uotelorit
III. Urit compositiune literarft in 1i tuba romana. si conclusia juriuluf se inaintéza ministerulw
IV. Uk., intreb ire scrisä asupra until subiectfi spre aprobare , d'impreunk cu probe'e sense
de matematice , din materiPe propuse in cla- ale candidatilork. Presedintele trAmite aseme-
sole superiere ale lycculiii. nea lista de nume'e caudidatilork respinto.
Pentru fia-care din acesto probe sense se va Art. IS. Ministerulit, observaudil priu coati-
acorda candidatilork. maximum do 3 ore. litfin permanentk lista de forma, sell prea multa
Textulfi versiuni'orit §i subiectulit compuue- indulgent& in primirea ver-unui candidatii, va
rilorii se hotaresce de juriulti esaminatork in putea respinge conclusiunea juriului.
chiar diva in care se face proba. Art. 19. So vorti elibera candidatilork pri-
Iece candidati celit multit potti face la unit mitt' de junk §i aprobatl de ministerit diplome
lock proba scrisk; el suntd pusi sub prh egherea date in numele miuisterului cultelork §i instruc-
necouteniti a unuia din membrii juriultif, tiuniI.
Candidatii nu potit avea nicl uS comuuicare Aceste dip' ome se vont sub- sem na do roc to -
In afari, nici intre densil, sub pedeps& de es- raid universititil respective §i se vork inm&na
clndere. CSrtio ce li se invooscii Banta numal de acesta candidatilork.
dictionare de that - -arithmi. Art. 20. Nicl uS diploml nu va putea fi In-
Art. 12. La _, punk manata candidatu'ui de dab Cup& ce aceste ,
tn urrx §i fran- iu prcseuta rectoru'id, va iscali atatii in acestu
c- www.dacoromanica.ro
periorti, actii catfi §i intr'uuti registru speciatii, Twin care
autoru- se va constata inmanarea diplomeloru.
 (ATM:BLUR c4.1 INSTRUCTIUNEI PUBLIOE $1

Art. 21. Regulamentuld de faciä va fi pusil 1872, precum i orf-ce dispositiune anteriórg,
n lucrare cu inceperea sesiuniI de la 15 Sep- relativ& la esamenuld generald suntii si re-
I

tembre la 1 Octombre 1874. milnd desfiintate.

I

Art. 22. Regulamentuld din 4 Decembre

STATUTE DE ORGANISARE
PENTRU

KOLA NORMALE DIN BUCURESCI

INTOCMITE DE COMISIUNEA AD-HOC
CAPITOLUL I Art. 9. Ministernlii instructiunil se va adre-
as. asemenea atm Ministeruld de resbeld pentru
Seopulit a da pe fie-care and scOlel, unti numSrii de-
terminatil de elevi dintre militarii en mai
Art. 1. Scopulii acestei scóle este de a instrui mull& sciint& do carte.
si educa invetatori apti pentru comunele rural. Art. 10. Elevii intrindd in scólii, se obligii
Art. 2. Elevii, la e§irea din scOlts, vord fi priuteacésta insiisi a deveni invdtitorI sitesci.
imprastiati in tera catd se va putea fie-care in
judetuld de unde este venitii. CAPITOLUL IV
CAPITOLUL II Directiunea i Adruhlistratiunea ScUle"
Organisarea Art. 11. Directiunea §1 administratiuneasco-
id este incredintata unuia din profesori.
Art. 3. Scóla se imparte in trei clue, fie- Elf va avea soderea in localulti institutului.
care de ale mid and. Art. 12. In privinta partil morale si disci-
Art. 4. In fie-care dm/ vord fi mai multi plinare, directoruld va fi ajutatil de tufa pro-
profesori titulani, i, de va cere trebuinta, si fectu de studii.
profesori supleantl. Art. 13. In privinta pärtii economice eld se
Art. 5. Elevil suntil interni i supusi dis- va ajuta de und economii si de mai multi 6-
positiunilorti disciplinarii pret &Jute de und re- meal de serviciti.
gular:lentil anume elaboratti. Art. 14. Directorele se insarcinéza cu su-
Art. 6. Materiile cursurilorii vor fi: pra-veghiarea studio' ord. Eld veghiaza la in-
Limbo. Roman&. structiunea i educatiuneaelevilord, se intelege
Matematica. cu profesorii asupra esercitielord i conferin-
Notiuni de sciintele fisico-naturale. telord ce va fi do trelminta a se face, supra-
Agricultura. veghiaz& esamenele precumil §1 aplicarea e-
Igiena. sactii a programel ord i regal amentelord scolare.
Geografia §i istoria. Eiti vegbiazii asemenea la ordinea §1 disci-
Notinni de dreptti si in speciald de dreptuld plina ce trebue a& domnescI atftti printre e-
administrativii. levi, cats si intro impie, atil iustitutului, pune
Pedagogia si didactica. in aplicare mésurile disciplinare, are inspeciu-
Religia §i morala. neabibliotecii, colectiunilord de istorianaturall,
Caligrafia §i desemnuld. precumd si altord colectiuni.
Musica, gimnastica, esercitii militare. Art. 15. La sfOrsituld fie-druia and, direc-
toruld va inainta ministerului u& dare de s6-
CAPITOLUL III mi despre starea institutuluI precumfi si des-
pre 1mbunat6 tirile ce arit credo necesaril de
Ileerularea Elevilor0 introdusd.
Art. 16. Economuld, care are sub controlulti
Art. 7. Ministerulti instructiunii publice va directorului administrarea economic& a scold,
lua indsurI ca consiliile judetiane din ter& s& face keltuelelile, le justifica §i tine comptabi-
trimit& in fie-care and la Bucuresci elevii ce RUA tea.
se volt cere. Art. 17. Pe fie-care anti in luna hC Septem .
Art. 8 Acesti elevi vord fi in etate celti bre, directorulti va trimite ministeruluI bud-
sele primari terminate. www.dacoromanica.ro
pucinti de 16 ant si cats se va putea cn cla- getuld de cheltuelile ordinarl i extraordinarI
ale scOlel pentru anuld viitorii.
 32 LEGIUMI LLE nimismaintm
Art. 18. Socotelile se 'yard da conformd re- Profesorulfi supleantS , candii va inlocui pe
gulelord ce suntil pentru cele-alte autoritati. profesoruld titulard, va primi remunerariile séle.
Art. 19. Un medicd este ata§atd pe lêngd Art. 23. Profesoruld este ob'igatii de a tine
institutd. catalOge regulate de numele §i notele lunar! ale
Eld va visita institutuld celd pucind de troi elevilord §i de a matricula notele acestea in re-
ori pe septfimand. gistrulii generald add 8410.
Aparate gimnastice se vord stabili in scóld
pentru esercitiuld corpului in timpuld recrea- CAPITOLUL VI
tiunilorii.
Despre esamene 1 vacantiunl.
CAPITOLUL V
Art. 24. Esamenile §i vacantiunile se vorti
Despre Profes I face §i vord avea locil conformil dispositiuni-
lord prevdclute la gimnasil §i licee de legea in-
Art. 20 Profesoril titulari al scóleI constitue structiunil publice.
co nsiliulfi scolaril.
Art.21. Atributiunile consiliului scolard stint
cele prevficlute de legea instructiunil publice, CAPITOLUL VII
art. 102, 103, 104 , 105 , 106 , 107, 108 , 109.
Art. 22. Fie-care profesord, ud-data ce a lu- Dispusitiuni transitorn.
atil angagiamentuld de a coopera la acésta scola, Art. 25. Una regulamentfi speciald va de-
este obligati' de a'§i face cu cea mai mare re- termina tOte dispositiunile (le detalid neprevë-
gularitate cursurile, inlocuindu. se , candfi va (lute de aceste statute.
lipsi, printeund profesord supleantil ce va a-
vea acela§i metodd §i va urma intocmai aceé§i D. Gusti.
programa:

BEGULAMENT DE ADMITERE
STATORNICIT PENTRU SCOLA NORMALE DIN BUCURESCI
PE BASA STATUTELOR El DE ORGANISARE
(Aprobatil e consiliutet permanentti aid instructiund asupra raportului Scold No. 90
din Tuniii 1869).
1. Nici und devil nu 'Ate fiadmisil in scela a). Eli" nu va putea fi de catii fid de saténd,
normala de catil la Inceputuld nului scolard. ndscutil §i crescutti in uit comund rurald, despre
2. Devil nu vord fi admi§1 la frecuentarea care va fi datord a presinta §i la comisiune §i
scOlei de catil ca intern! peutru a li se putea la scOl 5,, adeverire formala din partea comunel
da nu numal sciinta, ci §i intréga educatiune respective, ed voril putea vietui mai apoi cu
trebuitOre uncut persOne cu menire de a servi deplinainclemanare ea Invetatori prin sate, con-
ca primil educator! ai poporulni. form scopului speciald pentru care functionéza
3. In conformitate cu scopuld de folosil publicS acésta sail& dupa, statutele el de organisare.
pentru care Maria Sa Domnuld a contribuitil b). Eld nu va putea fi mai mica de 18, nici
la fundarea scólei, elevil se voril recruta pe mai mare de 20 ani, pentru care va fi datord
tad anuld din OM téra cate "multi de la fie- a presinta §i la comisiune §.1 la scOld, actii mi-
care judetil in fie-care anti. tricescil In deplind regulS., a§a precum elevii,
4. Alegerea candidatiloril se va face in fie- urmandd a fi intrebuintati ea invfitittori public!,
care judetd de catre ud comisiuue compusa din indatil la e§irea lord din sada ei trebue sa,
prefectuld judetului, capre§edinte, din duoi dele - aibii mane" in minimum §i maturitatea de
gaff din partea consiliului judetianil, din insti- etate cuvenita caracterului de cresefitoriltine-
tutorele primard superiord §i din mediculd ora- rime!, taxa insa a poseda la intrarea In scOld.
§ului de re§edintii. Votarea nu se va putea face nit etate prea mare pentru a se putea aplica
de cats in unanimitate, despre care se va elibera cu Indemanare la silintele i disciplina scolara.
candidatului alesil actil formald din partea in- Ast-feld cursurile scolei finch." de trei an!, e-
. tregel comisiuni intrunite dupa cumil se areta levil intrati in etatea de 18 ani vord putea avea
mai stab. maturitatea de 21 ani, éra acei intrati IAA la
6. Candidatuld alesd va trebuiwww.dacoromanica.ro
sa intrunéscd 20 an!, vorfi putea Inca a'§1 face cu indemanare
conditiunile urmätOre preparMiunile de trel ani.
 CULTELOR I IlISTRUdTIIINEI PUBLICE 83
e). Candidatuld alesi va trebui si aibi ab- cietatea, pentru care urinizi a lucra ; caci cu
solvite celti putind patru daze primari cu notecitil populatiunile aunt' mai simple, cu atatd
eminente, pentru care va fi datord a presinta ele nu primescil a avea de invitätori de Mai
persine cari si le represinte si in exterioril
la comisiune si la mill atestatd in tOta, regula.
Ori-ce invitaturi mai superike vord fi admise, ul imagine ireprosabile de perfectiune.
spre a se inlesni pe add mai multd prepararea 6. Candidatuld alesil in conditiunile de mai
susil va fi tramisd la seilti fira cea mai mica
invititorPoril Mita de urgentil reclamati pentru
luminarea satelord. intircliare pini la 15 Septembre urmitord,
d). Candidatuld va trebui s se afle In staredindu-i-se cheltuila de drumii de la consiliu'il
de Militate deplini, care si garanteze din par-judetiand, éri in sc616, i se va da gratisil de
la Stahl locuinta, iluminarea, Incilclirea, nu-
te'i §i putinta fisici de a urma cursurile scilei
in timpil de trei anT i de a Indeplini servi- trimentult, Imbrichmhtea de uniformit si ma-
terialuld de studid.
child obligatorid de Invititoril sätescd in cur-
gere de alti sese ani. Eld va fi datoril deci a 7. Comisiunile esaminitire si cu osebire insti-
trece prin revisuirea medical& si a presinta actii tutorele primaril care va face parte In ea, dupi
formald despre acista, spre a nu se zadirnici art. 4. de mai susii, vord ingriji a nu trimite
prin causi fisic i. timpuld, ostenelele i hel- la acisti sada elevil earl prin necapacitatea,
tuelele facute cn preparatiunea lui, facid cu slibiciunea de talentil si de moralitate, sid nea-
urgenta trebuintelord InveçmêntuIuI rurald. junsuri corporal sä zildärnicisch cheltuila Mena
e). Candidatuld a' esti va fi datord a presinta de Star], cu perdere de timpil pentru el, cu re-
la comisiune si la sari declaratiune In scrisil comandare schcluta 1,entru.saele districtuali
sub garantia formall a pirintilord séü altord In cari 'si ad fitcutil studnle anteriOre, si cu
persine valabill pentru el va sta In scili cu neindestu'are pentru trebuinta ce Ora are de
bun i. conduita phi la absolvirea cursuriloril invititori bunt, prin care M. se pOM lumina,
el, si ci, dupi, abso'virea lord, va servi Sta- si curindil si Bola, masele poporultd, conformii
tului de asemenea ca Invitätord sätescil, cu plat a marelui scopti pentru care Maria Sa Domnu'il
de una sut lei noui pe Juni, In timpd de sise a luatii initiativa fundaril acestei sedle norma'e.
ani, on unde va fi trimisil in coprinsuld dis- 8. Pentru fie-care elevd alesS si tramisil la
trictului din care este venitil, érä la din contra, scóli, comitetuld judetiand va fixa de indati
va pliti indouitil t6te cheltuelile &cute cu pre- comuna in care va urma a functiona ca Invititord
p aratiunea lui. dupl elirea din sail& si va lua misuri pentru
f). Candidatuld va trebui s insusisci cele ca in timpuld preparatiunilord lui de trei ani la
mai bune conditiuni de moralitate prin care acisti scólS, comuna In cestitine si prepare und
M. se pita spera buna ml reesire in prepare- locald de sail cuviinciosil si mobilatiunea tre-
tiunile ee urmizi s Intreprincl.. Ast-feld tre- buithre, asa feld chtil la ecirea sa din sad'
bue a se a' ege dintre tineril cari s'ard arita elevuld si potS de indati intreprinde iucrSrile
naturalmente mai destepti i mai cu minti, a- misiunei sile de Invititoril cu deplinitate si fang.
dici mai corespunclitori misiunii pentru care mai multi perdere de timpil, in corespundere
urmizi a se prepara. In totil casuld, candidatul cu urgenta resp6ndirii invitimaintului populart.
alesil va trebui sh presinte la comisiune si Ta Scdla normal& va fi tot-d'a-una gate a da ju-
scOli certificatil de buni conduiti pentru ton deteloril ori-ce limuriri i se Torii cere In privinta
timpulii si locula petrecerii see dupi absol- acestord preparatiuui materiale.
virea studieloril anterióre ce arti fi filcutd. 9. Pentru a garanta si mai multi" necompro-
g). Canditatuld va trebui s aibi esteriorulil miterea Invitamintului rnralS, scila normali
fisicil pe atilt se pOte mai corespunclitord ca- nu va. elibera eleviloril sei atestatele de absol-
racterului pedagogici pe care urmizil, alit re- vire de citil dupe mid anti de functionare a
presinta ea invititort. Asa eld trebue si fie lord ca invititori In comunele destinate, adici
bine crescutil si bine formatii la corpil, firi atunci cftndS wird dovedi chiar in factei bunele
nici unit neajunsii fisicti precumil: lorii dispositiuni si Mudd se vord gisi 1 egati de
surclime, intepeneli séti semne defiguratore misiunea 'ord prin uft deprindere mai suficienti.
care sfei OM llama prestigiuld trebuitord Directorele scOlei normale,
pentru misiunea sa de Invitiltord, facia% cu so- George Radu Melidou.

REGULAUENT DE ORDLNIE INTEDNA.

I. panii, si numeruld de ordine care Incepe de
Ordinea de constituirt la companiile formate cu elevii de clasa a III-a.
Ude companiile stet sub ordinile sergentului
1. 'Top elevii scold suntii impirtiti in cete instructora, carele se afla delegatil In servi-
www.dacoromanica.ro
de cite 4ce insI, purtincli numirea de corn- Malta scOleI de la divisiunea teritoriala militara.
3
81 GIIIIRI ALE KINISTERIIILIII

2. Companiile formate cu &evil' de clasa a ocasiunea pre elevil din companiele incredin-
1II-a, pOrtd numirea de companii de modelii tate conducerii lora, pentru tota ce privesce
si stall fie-care sub privigherea i conducerea conduita, curdtenia i aplicatiunile lora, fell
unui sergenta numita de directorulii s 2616 insa a's1 permite sd'i vateme in ceva. El stet'
dintre elevil cel mai distinsl prin diligentd si sub ascultarea sergentulul generala de Opt&
mai alesa prin maturitate de conduitd. Toi nihnl ciiruia raportézd, ori-ce neajunsil din
elevii acestora companil avendii toff, dupd partea elevilora, cunoscenda cd, la ori-ce lips1
programulii scólel, cualitatea i indatorirea de de priveghere sea neraportare, volt fi pedep-
a servi ca instructori elevilora din cele-alte siti impreund cu elevula care s'ara gtisi in
dna clase, suntii scutiti de gardele de nocte, nereguld. Caporalii de septemarid porta spade
preveclute la § 14 de mai josti, urmancla a fi ea semnil de distiuctiune in tail timpula ser-
intrebuintati pentru a conduce ocupatiunile viciului lora si acompaniez6 pre elevi in tota
companii. Fie-care companiä este timpula afard de orele de lectiune prescrise
intrebuintatii la acesta serviciü pe randii pen- de programa pentru clasa III, candil sunt pro-
tru nä septenattnä de clile. fesorii in clasl.
8. Companiile formate din elevil celora-alte 8. Sergentula generala de septemdrad Ora
dna clase stall fie-care sub privegherea spade in tota timpula serviciului sea si are
conducerea unui caporala rinduita pe fie-care de datoriii a priveghea ca sergentii compani-
septemind dintre &evil uneia din companiile elora de modela si caporalil de septemand,
de modela pe arida; dr6 sergentula compa- sa's1 implindscd ingrijirea cu care sunta insSr-
niel de septemând functionez6 in cualitate de cinaçi in privinta elevilora respectivi, rapor-
sergenta generalii in ajutorula sergentului ins- Una' sergentului instructora sea directorului
tructora. scOlei ori-ce trebuintd. in privinta Ievilorll i
4. Pentru timpula dna elevil din clasa a ori-ce abatere din partea sergentilora si ca-
III-a se afld la lectiuni in clasit cu profesorii poralilora, pentru a cdrora purtare este Oa
respectivi, ordinea i priveghiarea sunta in- respuncletora cacienda sub pedépsd la casii de
credintate pentru clasele I 0. II, la &ate unula neraportare. Sergentula generala de septemd-
séui duol din elevil acelorii clase numiti de direc- nit este deci datorii a inspecta cli si nópte
tore in cualitate de brigadierl. In clasa a III-a tete clasele i ocupatiunile scold si a se pre-
functionéz6 ca brigadiera sergentula generalt senta la directorula scolel in ori care momenta
de septeming. spre a raporta starea ordinel. Elii va sta la
meditare in cancelaria sedlel spre asupra-ve-
u. ghee regula intregel scoli si a primi in lipsa
directorului pe profesori sea alti visitatori.
Ordinea de ercurchid, atributiuni i disciplind
III-
6. Toff elevil sunta datori ascultare pove-
tuirilora date de brigadieri, de caporalii de Ordinea sculd rii din somnii.
septemend, de sergentula de septem'anà sea
de sergentula instructora, sub peddpsh de ne- 9. La orele 5 diminéta elevil de gardi scOld
conduitä, drä la casil de vre-una nesjunsil din din somnii pre sergentula instructora, pre ser-
partea lorii, fid-care eleva are dreptu'a a re- gentula de septemAnd, si pre caporalula de
claim& la gradele superibre pe randil IAA la rindii aitu gardelora, care lianda ordinele ser-
directorula sc6leI, sefulii suprema alil tutulora gentului instructora merge de said pre toti
grad elora. sergentil si caporalil de septemand; éra aces-
6. Brigadieril star' la ordinea profesoril ore tia scOld pre elevii din companiele lora ingri-
pentru ori-ce trebuinta in timpult leetiunilora, jinda fid-care pentru sculare, curatire, irnbrd-
ingrijescii ca elevil se aibá materialul a trebui- care si strangerea asternuturilora in deplind,
tora de clase sisa pastreze regula acelui mate- reguld, si in timpula prescrisa de regulamenta,
rialii sell orl-ce obiecta de conservata. El sunta adech in 116 jumetate de ord. ; érd la orele
superiorl elevilora clasel la care apartinii, 5 V, sund clop otelula pentru inceperea meditatiu-
stall had sub ascultarea caporallloril de sep- niloril si &evil intrd toti in clasele lora res-
temAnd si a tutulora gradelora superiere; érd pective.
la vre-unir neajunsa pota reclama pe randil
1)60 la directorele scelel. Brigadieril de la lv.
clasa II facii parte din companiele de modela
ci suntii scutiti de gradele de nocte ca si e- Ordinea meditatiunilord.
levil acelora companii, nu potil 1ns6 a func-
tiona ca el in calitate de caporall de [340- 1 O. In orele de meditatiune prescrise prin re-
mand. gulamentele scelel, attita diminéta chtfi c sera
7. Caporalil de septerntin6 c sergentii corn- caporalii de septeradnii suntS datori a sta in a-
www.dacoromanica.ro
panielora de modela suntii datori a observe ceedi clasS cu elevii din companiele incredin-
de aprepe si a povetui cu blandete la 00, tate conduceril lora, facAndu'll si dênsii medi-
 curanLonii I Inarntruptnizr PUBLICE 35
tatiunile lora proprii pe acolo pentru a da, ca Nu este permisti elevilora a mann din pane in
elevi superiori, ori-ce esplicatii de care elevii timpula distribuirei, nici a se misca din locii
claselord inferigre vorti putea avea lips, erg ski a vorbi inainte de semnalulti desfacerei
la trebuinta vorü cere §i ajutorula sergentului randurilorii. Dupe impärtirea panel, sergentula
generala de sgpt6mang, care este datorti a in- instructora comandit intrarea In retectoria §i
specta clasele In timpula meditatiunilora spre fig-care companie intrg, pre rêncla sub condu-
a se incredinta de bung lucrare st ordine atata cerea caporalului ski a sergentului, aselandu-
a elevitorti catilsi a caporalilora. Caporalii mita se in pic6re la masa care le este destinata. Ser-
datori a ingriji ca elevil lora si aibl prepa- gentulti generala de sgptgmana se aseclg in ca-
rate tote lectiunile clilei urmatóre si ori-ce alte pula mesel mai despre intrarea la stauga si
lucrgri recomandate de profesori dupg, lgmuri- ast-felii toff elevii fiinda intrati, comanda se-
rile ce vord lua de la brigadieri, datori fiincla derea pentru mancare. In cursula manearei
a raporta despre acésta sergentului de sept6- sergentii si caporalii de slptgmang privegheza
mang care la rendula séü va raporta in fig- buna ordine a elevilora. Ganda top elevil aft fiuitti
care Ii directurului. Monitoril-caporall Ingri- de mancata, sergentula instructora comandit
jesca si pentru a nu leptida elevii bucgti de scularea de la masa prin sunarea clopotului §i
(+Artie si alte gun6e prin clasg, mai alesa in toff elevil esti din refectoria in aceeasi regulit
timpula meditatitmilorti de dimineta, candfi ur- pre companil precurna ati intrata incepanda cu
mkä a veni profesorii, indatorkg, pre elevi a compania care se gig aseclata mai despre
stringe asemenea gunge si a le arunca afarg intrare. Esinda din refectoria companiele se a-
inainte de a merge la dejunti. linieza In sala din afara spre a intoua rogatiu-
nea de multumire si unulti din imnelenationa-
V. le admise de scant.
Ordinea claselord. VII.
11. Sergentula de sgptgmang va ingriji a a- Ordinea culcdrii.
nuncia pnin sunarea clopotului intrarea i e-
sirea fitt-chrui profesora la orele dupe programa 13. Elevil se culd in crivaturile lord aseclate
va Ingriji ca nici unit elevii &a nu lipséscl, pre companii. Fig-care sergenta sea caporala
de la lectiune afarg, numal de acel opriti in in- de Apt hating se culd, in crivatuld care se ease-
firmerie pentru casuri de bola. In cash de ne- see mai despre intrare i mai despre marginea
venire a vre-unui profesora sea in orele canal crivaturilora companiei de sub a sa ingrijire.
dupe programa nu este lectiune, brigadierii de Sergentulti generalti de sgpternang se mild, in
la clase mantina ordinea si ingrijesca ca elevii crivatuld celti mai despre intrarea gee
sft se ocupe cu preggtirea lectiunilora urnigtgre Sergentil si caporal il de slptgmana nu se desbra-
farg a face necuratenil ski neoranduell prin cg, nici se cute& Oa canal nu face sg se culce
clase. Ei pftstréa, catalogulti cu notele date in regulit cuvenita toti elevii de sub a lora
de profesori in cursula clilei, despre cari sunta conducere, afarg numai de acel cari cera pi
datori a da copie fift-cgrui caporalii pentru elevil capetft in moda extra-ordinara permisiune a
sgi in fig-care 1i la inceperea meditatiunilora de sta mai multa la lucru. Sergentula generala nu
sera, éra, acestea cercetanda causa notelora ce se desbraci nici se culcit pang nu snuff" culcati
arü fi slabe le commie& sergentului de sgpta- top sergentii si caporalii de sgptlmang. Nu
mang., care este datoril ale presenta directorului este permisa nimenui a se culca imbritcatit, nici
scglei spre a se avisa dupe trebuintg. mai multi la unti loci'. Fig-care elevii este datorti
a 'si stringe hainele In bung regula sub capti
VI si incaltamintea sub crivata.
_Ordinea manceirei VIII
12. La sunarea clopotelulul pentru dejunti ski Ordinea gardelord de nocte
masa', fig-care sergeuta si fig-care caporala de
septlmang adung, pre elevil sli si sit alinieze 14. In fig-care nocte elevii companielora I
pre companif dupe ordinea si numgrula com- si II pre renda vora fi chiamati a da gardele
panielorti, dupe care, la sernnalula data de ser- de seghie pre nocte. Paza se face de trel elevi
gentula instructora, elevil intonkg in cora ro- de utt-data, din earl duel plzescii la dormitora
gatiunea sub conducerea unui sefil. de cora alesti si unulit la spitala. El sunta schimbati prin
dintre elevil clasei supereire. Dupg, acesta altil la fil-care duol ore si jumItate. Ast-fela
sergentula de sgptlmang chiamg, pre impArti- panl In chug. se succeda treI rendurI de elevf
torulti de pane si merge cu ela pre dinaintea sea in totulii nou6 ini. Caporalula de sgptlmang
fig-cgrul elevii §i caporala Dupit terminarea de la compania de gardg se col& irnbricatti
distributiunii, sergentula instructora comandl, si incinsu cu spada pentru a se scula la fia-
www.dacoromanica.ro
destacerea iruri1orit i elevil treed la nAncare. care schimbare de gardg si a Ingriji de ordinea
36 LEGIIIIRI ALE MINISTERIIILII/

lorii. Elevii de gardh p6rtit spada In toth timpuld despre care nu va fi raportatfi de Indati di-
de dud ore §i jumötate a serviciului lorti; era rectoruld sell sergentuld instructora, datorh
la ora de schimbare mergii de sc615 pre caporal lila fiindil a se presenta la directoruld schlei, in
de rêndii, care scdtt, din somnii pre devil arm'atorI eancelarie, in fie-care cli la timpulti de 9 ore
la servicid §i regulézh imbracarea §1 a§edarea diminéta spre a raporta starea generall a in-
lora de gard de indath, dupe care a§écli la firmeriei.
culcare gardele precedente. Nu este permish
elevilorii de garda a se absenta sub nici anti X
motivii de la posturile lora, datori fiindh ca la
orl-ce neregulti seü accidentii vOtimhtorti, care Ordinea rufdriei
s'arh urma in cursulti noctd, sà scale pre ca-
poralul i de rOndil spre a 'la Ineunosciinta, Ora 17, In tóta. Lunea sergentulh de shpthmanh
acesta schla, la trebuinth pre sergentulfi de Op- va anuncia pe caporalii de serviciii ca sit re-
Omani, §i acesta la vre-unti cash gravil pate guleze adunarea rufelorh de chtre elevi pentru
scul a din somnii pre directorulti scOlei. Elevil sphlare. Caporalii vorti stringe fie-care pe e-
de gardh ingrijesch cu osebire pentru focuri, levil lorS pentru adunarea rufelorh. Fie-care
pentru ca elevil sh, nu se desvOlOsch dormindh, elevIl va arhta caporalului respectivil rufele ce
qi pentru ca sit nu se phräsesch crivaturile de are de (lath la sphlare; caporaluld le va inscrie
chtti pentru trebuinth naturale. in al lista generall pentru toth, compania In-
semnandh §i starea loril de stricaciune §i In-
1X. grijindil ea elevil sh dea la spalare totfi ce are
trebuinth, de curatire pentru septemana urnah-
Ordinea infirmeriei Ore, §.1 ca sh fie insemnatkpe fie-care obiectii
numOrulii sell numele elevulal ; apol lufndS
15. La venirea medicaid anunciath prin clo- fie-care eleva In plants rufele sOle, caporalulii
potelii de sergentulti generalti, fih-care sergenth II va conduce la rufarie pe top de aii-dath §i
ski caporalii de rêndil, cercetézh, pre elevil de va priveghia ca el 55 le numere in primir ea
sub a sa conducere déch ah nevoii a se arhta sergentului generalfi intocmai dupe listii; Orb:
la medich §i merge insu§1 la elS cu acei cari sergentulh primindu-le va fi datorti a le copia
poth avea nevoiä Indestulti de seriósh. Déch intocmai pe null inventariti alf sed generalti
medicubi prescrie numal ceva uorS pentru eY, inapoindd fie-caruia sergentil seri caporald lista
caporalula ski sergentulti respectivh Ingrijesce sa sub-semnati de WI spre a se presenta cu
ca elevulh sh indeplinésch prescriptiunea, Ora ea SitmbSta urmatOre la primirea rufelord spa-
(Mcà mediculii prescrie pentru vre-unti elevll late. Nu se va primi de la unti el evil pentru fie-care
sll aibiti a rOmanea In infirmerie, va raporta data de catilnumal cite uS.singurSbucatS.din e-
directorului schlel spre a se Incredinta pre acelii fectele care constituesch rufaria und persOne.
elevii caporalului care functionézh, de shpthmanh, 18. In toth SambIta sera, sergentulti generalh
la infirmerie §i ingrijesce a merge sit fil iea Ina- anuncil pe caporalii de septOmana pentru a
apoi la cliva fixath de medich pentru e§ire. La merge cu elevii lora la primirea rufelorti spa-
cash de WI pripith a vre-unui elevh, sergentuld late. Fie-care caporalil se presenta la rufdrie
respectivii este datorti a reporta de Indath ser- cu lista sa §i cu elevii cari primeschrufele lorti
gentului generalii, sergentului instructora, sea sub privegherea sa, dupe care apoi lash, lista
directorului, pentru a se lua grabnich mhsurile brigadierului de la rufarie spre a o desfiinta.
cuvenite. La cash de perderea ver-unui obiectil capora-
16. Caporalu' ii de shpthmani la spitald face lula respectivil insciintOzh de indati pe diree-
meditatiuuile se' e, mAnhtich, dórme §1 stii, a- torulti scald. Dupi terminarea distribuirii ru-
colo In totil timpulti catil nu are ore de clase, felorti, sergentula de septemanh raportezh in
fllrä sh, póth e§i din cash nici la biserich, totS. Sambäta sera directorulul scOlei. Fie-care
nicl la preumblare, del orl unde. Caporalulil sergenth §i caporalli de shpthiniul, Indata ce
mentionatil are misiune a face practica cu- e' evil sèiaS primitii rufele sphlate este datorti
noscintelorti de medicinh §1 hygiena, Ingri- a ingriji ca el sa, diregh, de indath dupl. Winch
jinda pentru aplicarea medicament elorii §.1 ob- strichciunile ce aril fi la ele sea la ImbrAcii-
servarea prescriptiunilord medicale la elevii mintea lora, §i sh2§I curS;e bine imbrIcamintea
bolnavi dupe indicarile ce va lua de la medial. Oinchltdmintea cerOndil cele trebnincióse pen-
De asemenea este datorti a priveghea pedal tru acOsta de la sergentulii instructord. Toth
curatenie, trebuintele §i regu' a infirmeriei §i a asemenea se voril curaçi i scutura in t6te Sam-
bolnavilorti, oprindii intrarea elevilorii 0,000 betele aseernuturile crivaturilorti.
prin infirmerie §i dandii elevilorti bolnavi es-
plicarile trebuithre la ocupatiunile permise de XI
medial. In fine, caporalula de septemanilaspi-
talti nu va priimi pe nimeni in spitalli far& a- Ordinea vestiariului
nume ordinele directorului sc6lei i va fi res -
punclètorti pentru orl-ce neregulä www.dacoromanica.ro
sett neajunsti 19. Sergentil i caporalit_de.septemaakvord
 CULTELOR ctI INSTRUCTIUREI PITBLIOR 87
ingriji ca elevii se nu pastreze la ei de dila caporalulti respectivil. Multi merge i drape-
numal hainele en care se glisesed imbracati pi lulti scold eld este dust' de sergentuld gene-
done renduri de schimburi, aceld de pe trupd raid; éra in malurile orelinare sergentulti ge-
pi aceld data la spilare. Ori-ce altd efectii arü nerald functionézi in cualitate de adjutore pe
mai poseda, elevii suntd datori a le depune in lenge, sergentuld instructora i sub ordinile se le .
vestiariuld scOlei cu anume inventarid dublu, 24. Cana unulii sett mai multi elevi lipsescii
din care unula se va 'Astra de catre elevii, era din companii pentru bell seri alte Imprejurari,
altuld de catre sergentuld instractord. Off- ce companiile se intregescil prin imprumutare pro-
lucru s'ard gäsi mai multil la vre-und eleva visorie de elevi una de la alta, spre complectarea
peste acestil inveutarid, se va privi ca streind. frontului de mar0.
On candfi unit elevd ard aveatrebuinte sa scar',
pentru Intrebuintare vre-und obiectii din ves- XVI
tiariti, va cere invoirea sergentului instructora,
care.% va asista la scOterea Jul. Regula esercitiilorti gimnastice
XII 25. La esercitiile gimnaatice devil observe,
totti-d'a-una dupe putinta, regula de succedere
Ordinea la baid pe companii spre a se putea observa asidui-
tatea cuvenita din partea tutulord.
20. Elevii intl./ in bail pe ordinea compa-
nielord Cate una sett done de ua-data cu ca- XVII
poralii sed sergentil lord, cari Ingrijescil ca e-
levil sa se spele pe totd trupuld bine cu ad, Regula esercitiilorti tnilitare
punt' i cu osebire pe capii i pe picióre. Niel
unit elevii nu p6te intra in baia cu alt./ com- 26. Pentru esercitiile militare top elevii, fare
panie, nici remane afar*/ din baia candit corn- osebire, se a§ecla §i se conformezi in totulti
pania sea este intrata. dupe ordinea §iinstructiunile oficerului instruc-
tora seil alit locotenentului sett.
XIII
XVIII
Ordinea la bisericd
Ordinea generald
21. In biserice, elevii infra, start i esti in cea
mai buna cuviinta §i regull, in ordinea de com- 27. Sergentuld i caporalii de septemane in-
panii sub privegherea caporalilord i seigen- tre, in serviciti totti-d'a-una Dumineca dimineta
tilord respectivi. inainte de girea la biserica sed la bait', dupa
anunciarea sergentului instructora care ia intru
XIV acésta ordinile directorului scOlei.
Ordinea escursiunilora XIX
22. In escursiunile la camps sett aiurea, e- Sanqiunea penald
levii se con lucii dupe povatuirile sergentului
geueralii, a sergentului instructed', sed a pro- 28. Ori-ce abatere de la instructiunea de fati
fesorului care'l acompanieza. Caporalii q't ser- sea de la regulele disciplinare ale Bead se va
gentii respectivi ingrijescd ca la opririle din pedepsi conformii legilorii§i regule'ord scolare;
marS elevii lord se nu se departeze din com- pentru prima Ora cu mustrarea, pentru a doua
panii, se, nu piece nici unuld inainte sett sit Ora cu postirea, pentru a treia Ora cu posta
remade, in urma. gi inchisOre, pentru a patra Orl cuisgonire din
scOla.
XV 29 La casuri cftndjl abaterile s'ard vedi co-
mise cu precugetare, se vord aplica de indat/
Ordinea marfurilord de efire penalitatile mai grele i fere ordinea de suc-
cesiune mai susil aretata.
23 EOri'e din sail a elevilord se facti in Directoruld scOlei normale,
corpore dupe regula militarl pe ordinea de George Rada Melidon.
companii, cenduse be-care de sergentuld sett

www.dacoromanica.ro
38 LEGIIIIRI ALE MINIBTERIIILITI

REGULAMENT DE CONDUITA
sEti
CONSILII DISCIPLINARE PENTRU ELEVII SCOLEI NORMALE
1. Elevil sc6lei normale suntii veniti la mesa ora. Intrarea si esirea profesorilord va fi anun-
sal a. numal de buna-voia, in uh etate tuatara Ott prin clopoteld ; elevil vord saluta scultn-
de 18 ani, luminati deja prin absolvirea altord du-se in pici6re cu respectd. Elevii suntd ve-
scoll i cu destinare precisa de a se forma pen- nip i adufi la scold nuntai pentru ca sd pri-
tru misiunea de invttatorl satesci. Astd-feld el ntéscd invelcitura adicci esplicatiunile p!. povd-
nu mai potii fi priviti ca scolaricopii ci ca tuirile profesorilord; asa deft in tota timpuld
scolariinvetdtori, carora nu mai pOte fi de cata und profesord este en el, el nu potil lipsi
trebuinta a se prescrie regule, trebuindit a fi din clasa fart invoirea lui si nu se pail ocupa
de ajunsii a li se da numal consilii, cu care cu nici nit altit meditare set scriere de cad' cu
WO p6ta perfecpona cunoscintele, conduita §i acele recomandate de eld, seri cu ascultarea si
morala in modulu cuvenitii pentru misiunea lord notarea cea mai atentit a cuvintelord lui, cari
viitOre. tote , chiar and ele suntd adresate numai u-
2. Elevii, fiindü inteinati in sc611 cu cheltu- nuia diu elevi In deosebi, suntii trebuitóre si
Ola Statului numal ea sa deprinda mai cu les- folositOre tutulord in genere. Orl ce sgomotii
nire regulele de morala qi de conduita , trod' sed intrevorbire este cu totuld oprita s't mal a-
fi datori a observa §i a's1 insusi cu deplinatate lesh soptirea prin care s'arii crede a se da a-
regulele coprinse in consilii'e de facia. jutord vre-unui colegit ambarasatil in respun-
3. Aurora este arnica muselor , §i cine se surile sae catre profesord, cad* prin acesta se
scold mai de diminétd ajunge mai departe. rap esce profesorului ocasiunea de a intelege a-
Nici undo altü timpii nu este mai favorabild pen- devOrata putere a elevului intrebatd si de al'
tru meditatiune i inspiratiune ca timpuld di- da povdtuirea trebuitOre pentru indreptarea qi
minepl candti Ot t. natura se trezesce cu ua sporirea nu numai a lui ci a tutulord.
,

impu'siune relnoita ; aa déHt elevil se Torii 8. La ora 1 dupe arnéqa, devil voril fi visi-
scula din soma' de dinnnéta, totii-d'a-una la o- tag de mediculd institutului, datorl fiindt a'i
rele 6, la sunetuld clopotelului de desceptare. ardta ori-ce suferinta fisiet de care s'ard grtsi
4. Indata dupe sculare, elevii suntil datorl mai afectati si a se conforma cu ingrijire tratamen-
anthill a regula fia-care in modti cuviinciosti as- tului seri dietei prescrise de medial, cacifdret
ternutuld si patuld sèu, apol a se imbraca en- de sdnetatea corpului, spirituld nu póte lucra
ralindu-se bine pe haine, pe capd si pe facia, 5, progresa. Elevii a carord igient s'ard con-
caci orclinea i curdtenia suntli cele cintditi stata de medial ca avOndti trebuinta de mai
cari potil deosebi pe omii de animale , regimd mai speciale, vord fi opriti in infirme-
contribuindti la igiena fisied i cuviinta ?no- da institutului pea la indreptare; elevii inst
raid. trebue sa cugete in totil-d'a-una ca miclloculd
5. La orelp 5 §i jumttate va suna clopote- celii mai sigurd pentru a nu cadea in aseme-
lois pentru inceperea meditatinnilord. Elevil nea boll indelungate, care le 'Ate altera sand-
volti trebui sa fiit top gata si vorti intra in salt tatea si art face srt pércla, IA &gime induoitt
cu bunt ordine spre a se ocupa in linisce cu de timpfi pentru absolvirea studiilord lord, este
repetirea lectiunilord chlel. Just Nihil sine a se pazi insusi el de od ce recOla, necumpd-
Deo (Ninticii feird Dumnecleii), ebta devisa a- tare ski necuratenie. Elevil der stint& dated a se
dust natiunel de M. S. CAROL I Domnulti Ro- observa singuri la ori-ce momentii sub rapor-
manilord §i augustuld fundatord alfl scOlei. Asa tulti igienel i, cu ajutoruld studiilord igienice
dent elevil vord asculta mal Antaid rugiciunea pe cad le Invaçt in scOlt, sit se deprincla a'si
de diminéta, citita pe rOndd in fia-care i de conserva sandtatea fart recurgere prea fre-
catre unuld din el pe rOndd, datori fiindii top cuenta, la ajutorufilmedicale, de cad se pad gasi
a o repeta mentald stancla In picióre cu res- lipsiti mai in urma, prin locurilm uncle ad a func-
pe-Ati si umilinta, invocandii ajutoruld §i bine- Vona ca inv6tatori satesei.
cuvOntarea cerului intru a fi bunl crestini si 9. La orele 1 si jumdtate se va servi elevi-
bunI Romttul ca mosii §i strimosil lord. lord pranclulii in refectorit, unde, la anunciuld
6. La orele 7 se va da elevilord dejunuld prin datil prin clopotelt, vort merge tog duol cite
sunarea clopotelulul. dud, fart a se nevai, aseclandn-se fia-care cu
7. De la orele 7 si junittate diminéta si pent regula la loculd stri i mancandd cu linisce ,
la 1 dupe amécla, precumd si de la 2 ij um6- fart licomie sed necuratenie; prancluld va fi pre-
tate pent la 4 Ora., se veal tine lectiunile clil- cedatd de rugaciunile mesel . Mdncarea va fi
nice sub conducerea profesonloru respectivi buna s curatd, insci sobra fifrugala, ca §i a-
www.dacoromanica.ro
dupe programuld chlnicri , urmandti intro fit- ceea cu care ad fostti crescuti din copilarie ca
care lectiune deosebita tit pant. de jumttate St de sateni §i cu care urmeza sa se Ott nu-
 OrLTELOR ci INSTRUCTIIINRI PUBLICE 39
tri gi pe viitortt ca inv6tator1 de sate, in micl- indelungatd este numai ud perdere inutile de
loculti societatilora rurale. timpti si de viitd.
10. De la orele 4-6 séra, evil se vorti re- 14. Pentru a se deprinde Ins. devil gi en
crea de dila on pe aptömena cu gimnastica vegheri mai extra-ordinare, cerute de multe
gi de dila off cu manuirea armelorti gi cu e- oH in lume pentru unele Impregiurari perso-
sercitiile militare sub conducerea profesorilora nale sea publice, se va observe regula ca, In
respectivi; Sambeta volt face bae gi se voril en: timpu'il de dormire de la orele 10 gijumState
reti pentru Durainica, spillandu'§i corpurile al sera gi 0116 la 6 diminéta, dormitórele sa fie
aerenda, primeninda sag reparandu'al agternu- priveghiate de cAtre duol din elevi. Acegtia
turile gi Imbracamintea; ;foie gi Duminica vora vora fi schimbati prin altt duol la fie-care timpil
face in corpore promenade afar& din orags, vi- de douS ore gi jumState, adica, de trel oH pe
sitanda térinile gi gradinele de pe la margi- n6pte luandu-se totti-d'a-una elevi la renda in
nile oraaului, spre a studia campul5 gi semé: fie-care nópte, a§a catti acei earl ail priveghiata
naturile cu ajutorula cunoscintelora fisice si in ua, nópte, sa nu fie insarcinatieu asemenea
agricole invAtate de ei dupe programula sea- Banana, de cats dupe ce toff cel-altl elevi al
lei. Asta-felt se vora deprinde a intrebuinta scélei aS Scutt' rêndulil lord.
cufolosti chiar recreatiunile §i vora putea duce Elevii de garde. ninth datori a sta imbriicati
In sate ca invntatori esemplula de a nu se perde, gi neculcati in tota timpula de 2 gi junthate
prin alte petrecerf vatematare, timpula carele, ore catil urmeza a avea privegherea dormitori-
dupe principiile activit'atel moderne. este base lora. El nu voril putea pArasi dormitarele sub
cea mai de valare a productiunei gi a inavu- nici un motiva, gi se vora plimba necontenitil
Ord: times is money. prin ele, cautanda de somnnla celortt ador-
11. La ore' e 6 va suna clopotelu15 pentru me- miti spre a'i inveli sea a'i descepta la casil
ditatiunile de s6ra gi top devil volt intra in de trebuinta, ingrijindil de focuri in timpa de
camerile respective, spre a se ocupa en linisce erna gi arderea regulate a lampelora de nap-
In prepararea lectiunilorii slilei urmatOre sub te, observenda In fine t6te migcarile elevilora
priviree gi conducerea monitorilorü. Fie-care e- in timpula noptei, precuma gi ori-ce alte ca-
leva este datora a se feri de ori-ce migcare sea suri Intamplithre, pe cart sunt5 datori a le
sgomota care aril incomoda pe colegil s6i, de nota §i raporta a duoa cli monitotiloril séS
la lucrula lora. Elevii suntd datori a pune in directorului, sea chiara a le vesti Indate a-
prepararea lectiunilord tótd silinta fi stdru- cestora sculandu'l din soma la casa de ur-
inta, gandindu-se cä neisbutirea In studii va a- genta. Sosinda ora pentru schimbarea lora,
trage necesarmente pentru el isgonirea din salla elevii de garde vont' scula po monitorulti de-
cu perderea carierei §i a scopului pentru care jurna sea pe schimbatorii lora gi numal dupe
suntil veniti la ea; cad regulile scolastice nu ce acestia se vora imbrAca gi le volt lua lo-
permitil a se tine In scOla, nici una eleva care vorti putea el a se desbrace gi a se cul-
aril rémane repetentil mai multil de duol anl; ca, respuncletori fiindil toti pentru totti ce s'aril
ére acei cari s'arti dovedi ca, nu pota isbuti int6mpla peste nOpte din cause negligentel
numal din lene sea negligente, vorti fi Mato- lora.
rip a inapoia conform statutelorti scalei ai chel- 15. Scopula intregel instructiuni gi educati-
tuelile acute de Staff' cu intretinerea lora. uni este numai moralitatea, §i isvorula cela
12. La orele 9, elevil anunciati juin sunarea mai sacra de moralitate este religiunea.
clopotelului, vorti merge 6110 Inrefectoria spre Elevil dere vora fi depringi a respecta gi
a cina cu aceiaci regula ea gi la pranclula de a observe de aprópe datoritte "prescrise de
diminéta. Dupa eine, elevii, adunati toti lanai sante nOstre re'igiune. Ei volt merge In corpil
1.6, voril asculta rugaciunea de sere cilia 6- la biserice in tate duminicile gi serbatorile,
regi In fie-care cli de unu'il din ei pe reodfi, spre a asculta santa leturghik vora tine pos-
spre a se deptinde sd se unéscd in comundla turile dupe, obiceiulil romanescii gi se vord
ori-ce dorintd de bine si de folosii. confesa gi comunica de dona oH pe anti. Nu-
13. La orele 10, va suna clopotelulil pentru mai cu asemenea deprinderi bane gi respec-
eulcare, i elevil vorti trece toti in dormitorii, tabile ei vorti putea atrage mai tarçliu, ca in-
unde fie-care se va culca in loculii Oa in li- veçatori, stima §i iubirea populatiunilora ru-
nisce desbrecandu-se in regula gi euviinte. Nu rale , deprinse a respecta cu scrupulosita'e
este permisa nimenui, sub nici unil pretesta, religiunea stramocesca , care singure 'I-a a-
a se culca duoi la un5 loca, nicl a sta necul- jutatil a se mentine nemistuiti In micllocula a
catil peste orele 11 cella multa. Nici a se culca totS felula de lipse, de nnvilliri gi de apAsari.
pe trupti cu hainele cari espunil corpula la ne- 16. Moralitatea nu se pate deprinde fere
curatenie gi r6c615, séS evaporatiune prea mare ascultare. Elevil smith datori, mai ent6iii de
in timpula somnului. Ast-fela pea la orele 5 t6te a da ascultare, respectil gi supunere tu-
diminéta, elevii an 6 ore de dormitti, adicA maxi- tuloril autoritatilorti scolare, monitori, profe-
mum de repaosil ce se cere pentru buna stare soH, directora, etc. cad numai prin ascultare
a 0,0001 unui orna In timpa de 24 ore; ori- volt putea invAta de la ei cunoscintele mo-
ce altd somnii peste cli séd ori-cewww.dacoromanica.ro
dormiremai rale gi regula pentru a earora Inv6tare ail ye.
40 LEditrrnr AtE MINISTERIUtin

nitfi devil la sada. Ori-ce neascultare séü economie, fail a le strica fere cale, a le rupe
nesupunere constitue pentru elevi culpa cea cu nesocotinte prin misciri nebunesci, seil a le
mai grave, care va fi reprimata In mode ri- murdari prin nebagare de semi. Tote de a-
gurosil, caci pentru alto gresell se 'Ate presu- semenea sunte datori elevii a se feri de a face
pune din partea elevului slabiciunea, sea ne- vre-urt stricaciune see murdarid efectelore
sciinta, seri necugetarea; nesupunerea Inge nu localului sae!, Wale see desemninde ban-
pete fi de cdtti until act(' comisti cu intentiu- cile si peretii, stricende ferestrile si Incueto-
ne si vointa dinadinsLl. Candil Insa unti eleve, rile, aducende necuratenil cu piciórele sea M-
pe linga culpa de nesupunerea sa proprie, are ande ori-ce altil-fele de gunOie.
avea nenorocirea se Intrunesca i pe aceea de 20. Pentru a deprinde intrebuintarea folo-
a Incerca sa Induplece §i pe alçii In a se face sitóre i bine-regulatd a timpului, mid unit e -
partasi unei asemenea culpe, elil se va espu- leve, fare de canal va fi opritil in infirmerie pen-
ne prin acesta la a fi departate de Indata si tre case de bold dupe prescriptiunea medicului,
pentru tote-d'a-una din scOle, cu perderea nu va putea a se absenta nici de la clue, nici
drepturilorti de a mai putea functiona In ser- de la meditatiune , nici de la masa comu iii,
viciulti publicü §i cu obligatiune de a plitti nici de la rugaciune, nici de la culcare, nici
tete cheltuelile facute pentru intretinerea sa de la sculare, nici de la escursiuni, nici de
la scOli. la biserica. In timpulit orelore de clase, de
17. La orl-ce aparitiune a directoru'ui, a meditatiune sée de dormire, elevii nu voril
profesorilore, see a ori-ce alte persOne de putea esi din salele respective de catil mo-
distinctiune, fia In clase, fiLl in ori-ce altit mentanit si cate mita, pentru ceva trebuinti
parte unde s'ard afla unule see mai multi e- neaparate. ea scirea monitoriloril seii a profe-
levi, el smite datori a se scula In picióre si sorilore i Inturnandu-se de indata la locii. In
a salute cu cuviinte si respectil, asceptandil, escursiuni si la biserica, Mei unit eleve nu se
pentru a se reasecla, Invoirea see departarea va departa sell dosi de colegii si, fere scirea
lore. Acesta i va deprinde a respecta in lume, §i Invoirea conducatoril ore .
dupd cuviincd, autoritatile legate qi morale, 21. Elevil se yore feri In sal si afar& din
fdrd de care nu este putinciósdnici ad socie- scold de t6te deprinderile rele reprobate de
tate omeniscd §i a merita se fia, si el respec- moralci fi de bilna cuviinta precume, fumarea
tett la Anthill"' lore, fia ca Invetatorl, fie ca jocurile de norocii, minciuni, vorbele necuviin-
omeni de merite si de cuviinta. ciOse, Imbétare, flute, etc. Nu le este de ase-
18. Intro sine elevil trebue se se deprinclamea permisil a sta pe la ferestre §i pe la
la fraternitate, cad dmenii numai prin aso- pOrta, spre a nu se deprinde cu distractil de
ciatiune potd intreprinde qi reap: cu spord la Omeni flea lucru. Sederea in dormitore este
nevoile viefel; aste-fela dere, elevii sunte da- oprita diva.
ter! a trai Intre el ca fratil, iubindu-se si a- 22. La orl-ce vine see greseld comisi, mdr-
jutandu-se unule cu altuld la studii, Indem- turirea adevdrului §i cainta din partea culpa-
nandu-se unule pe altule numat la bine si In- bilului se va privi ca tine meritll pr ecumpd nit ore
gaduindu-si greselile unulii catre altulil. Cantle see micsuratora acelei gneeii, or! ate de cadute
s'arti Imtempla ca unit eleve se aibti vre-unti are fl unit ome; marturisirea franca si leala
neajunsii seri se se crecia insultatLl, vatdmatil este unit semnil signed ca Indreptarea luI este
see neliniscite prin vre-une atulLl, elfi va fi putinciósa. De aceea, negarea greselilore va a-
datorti a face apelii numai la autoritatile sco- grave ori-ce vine, si va trage ud reprimare mai
lare nefiindti permisii elevilore In nici unit esprit.
casü a vorbi intro el vorbe necuviincióse sea 23. Mama tutu'orti virtuiiorLl i a bunelorti
a se Injura, sea a se maltrata, see a se lovi calitati este iubirea de adeard. De aeon, la
unula pe altule, seil pe vre-unulti din servi- cercetarile ce s'arii face In privinta vre-until case
toril scOlei, see Mei macarti pe unit animal it de vied din partea vre-unui elevil, seri In pri-
6re-care. vinta ori-citrei al te I mpregiurdri, tog elevil s until
19. Spre a putea deprinde buna chibzuire datori a arka si a dec'ara cu sinceritate ade-
in ori-ce intreprinderi fi relatii, elevii nu vdrulti ce cunosce In privinta acelui casti. Do-
yore putea cumpera, schimba see vinde ob- vedindu-se pentru vre-unulti din el ca au sciute
iecte Intro ei, nici a trimite scrisori, ban!, see ceva si nu all spuse, see ea au spine ceva mai
lucruri din take si In afare din see* fiLl de multi' de cate art sciute, acelti elevii va ti vi-
or! unde see orI unde, nici a priimi visite In novatasi reprimatti de ulpotrivit cu culpabilule,
scold see a merge afard din sc011 flea scirea, caci a spline mai multi' este a acusa, era a
Invoirea si consiliele directorelui scOlel. ascunde ceva este a se face partasti vinel; a
Pentru a deprinde eanornia i pdstrarea, ascunde adeveruill in folosulii reu'ul nu este
elevil sunte datori a'sI 'Astra Imbracamin- fratie, nici iubire, si e'evii cart are. ascunde
tea, crtrtile, caetele, armele si tote efectele In vina unuia din ei, yore remanea IncircatI cu
cea maI esacti regale, i curatenid Ingrijinde respunderea morald pentru neindreptarea cehii
de aprOpe a nu perde nimicti precume si a le vinovate. Omenii trebue sa privigheze §i sa, se
Intrebuinta numai cu folose §i cu www.dacoromanica.ro
cea mal mare Indrepteze while pe altulfi, cid In oei-ce so-
 CULTELOR st INSTRUCTIIINEI PUBLICE 41
cietate, und individü red face rusinea si pa- ce neintelegere sell nedomirire, consiliele di-
guba tutulord, precum §i und omil bung face rectorului §i a tutulortl autoritatilord scold, c tic I
onfire si folost tutulorii. numal ast-feld potd oferi garantil suficiente pen-
24. In fine, devil, scólei, normale n trebue tru ca Statuld ad, le póta incredinta frumesa
sd pérdd nic tend minuta din vedere, scoptilti §i nobila misiune, de luminitorI al poporulul
pentru care suntd veniti la scold §i misiunea Romania
ce voril avea de indeplinitil cainvetAtori. Ast- Director& e scelel normale,
feld eI suntil datori a'si observa i rationa ori- George Bodo Melidoo.
ce miscare sed Intreprindere §i a cere, la ori-

DECRETe
PENTRU MODIFICAREA ART. 56 DIN REGULAMENTULII DE ORDINE I DISCIPLINA.
PENTRU SCOLELE PRIMARE URBANE §I RURALT DE AMBE SEXE.
(1872).
CAROL I, pectivil seri directerea scdle; era pentru a-
u ce§ti din urind d'adreptulil de la ministeril.
Prin gratia lul Dumnecleil si vointa nationale, slot raportuld de micllocire de congedid ci-
Domnii alii Rominilord, otre ministru se va indica anume:
La toti de facia si viitorm, gnétate; on). Motivele ce aril reclama acordarea de
congedifi;
Asupra raportului ministrului Nostru secre- 43). Dilele de cad are trebuintil §i timpulti
tard de Statd la departamentuld cultelord si de cilndii va incepe congediuld;
instructiunil publice sub No. 783, pe lengd care so). Numele persOnd ce va suplini pe hive-
ni se supune jurnaluld consiliului de ministrii 44toruld, invetittOrea, institutorele si institute-
cu No. 3, de la 14 Ianuariil curentii. area congediati, spre a nu suferi clasa In tim-
Amit decretatii si decretfimil ce urmecla : opal absenteI titularului sdti titulard, §i care
Art. 1. Citatulii jurnald alii consiliului de mi- opersOnd recomandata d'a suplini pe congediatd
nistril se aorobii, intocmal. sed congedia . nu va putea fi de data din cor-
Art. 2. Articoluld 66 din regulamentuld de puld didactic t iespectivd..
ordine si disciplinä pentru sedele primare ur- Art. 3. Ministru Nostru seeretard de Statd
bane si rurali de ambe-sexe, pusil in aplicare la departamentuld cultelord si instructiunii pu-
in urma decretuld Nostru cu No. 1,414, de la blice este insareinatd en executarea decretuluI
10 Octombre, anuld 1870, se modified in mo- de facie.
dulil urmätoril: Datil in Bucuresd, la . . Ianuariii 1872.
"Art. 66. Congediuld se va cere de la mi- CAROL.
nisterii: pentru inveldtorI prin revisorulii sco- Ministre seeretard de Statil la depar-
aaril; pentru institutoril §i instituterele din clo,- tam. culteloril i instruepuldi publiee,
sele inferióre, prin institutorele superioril res- Chr. Tell. No. 8.

REGULAMENTUL
SCOALEI DE MESERIIDIN BUCURESCI
(Decretd No. 1754 din 24 Octomvrie 1872.)
I ale serviciului. Elll e datoril a re§edea In scOli.
CAPITOLUL I Art. 2. Cheltuelele pentru intretinerea sc6-
Atributiunlle personalului. lei §i a atelierelord cumil i administratiunea
intrega a scOld executandu-se sub directa
§ 1. Despre directore respundere a directorelui, urméze, ca totil per-
sona'uld scold precunid §i elevii 'I suntii au-
Art. 1. Directore' e este Insdreinatii cu In- bond onatl.
trega directiune §i administratiune a scold, Art. 3. Directorele servii de intermediard
supraveghiaza O. conduce 1nviltamentuld theo- Intro personaluld institutulul §i ministeruld ins-
www.dacoromanica.ro
retied §i practicil, cumil §i tete cele-alte fluff tructiuni1 publice.
42 LEGIIIIRI ALE MINISTERIULIII

Art. 4. Elii va fi datord a tine und reglatru § 3. Despre maestri.

de iuscriere in care ad fia trecute t6te objec-
tele ficute sea reparate in ate'iere, atatii pen- Art. 17. Fie-care atelierd are und maestro
tru comandele particulare eatil §i pentru tre- prima care are sub conducerea sea tete Inert-
buintele institutulul, gi nu va tolera inceperea rile din aceld atelier&
executiunilord in atelieve mai 'naiute de a fi Art. 18. Maestruld nu va putea pune in lu-
trecute in ace'd registru. Acestii registru tre- crare nici mid objectil, fie a se face din nod
bue Insocita de altuld In care, cu acelagi nu- fie a se repara, One no va primi autorisarea
lard ald inscrieril, sa se treca devisuld ob- directorelui.
jectelord in t6te amOnuntele sOle. Art. 19. Pentru tOte sculele i materialele
Art. 5. Eld e datord a conduce pe elevi in necesarii, maestri ad a se adresa catre direc-
escursiuni, urmdndii lucrarile ce se fa& la torele scOlei, care, dupt ce constata necesita-
instalatiunea podurilord, morilord, agedarea tea lord, fixéza, cantitatea gi natura materia-
machinelord gi Ia constructia binalelord, ori lel ord de cumperatil.
cAndd ocasiunea s'ard ivi, uncle se volt espli- Art. 20. Tóte comandele de lucrari atatil pri-
ca calitatile seil defectele acelord constructi- vate CAM gi pentru trebuintele institutului se
uni, ordinea in care se succedil luerarile cumii comunica maestrilord de catre directore, care
gi metliile gi aparatele intrebuintate, asupra le cla tot- ut-data explicafunile gi planurile a-
carora va ingriji ca el evil sa fact, Lind memo- celord lucrari. Maestrii vord confectiona devi-
rid descriptivil insocitd Ili de croqueurile par- surd obiectului comandatd in atelieruld respec-
tilord mai interesante. tivii.
Art. 6. La casd dada directorele nu p6te Art. 21. Maestruld este respundetoril de ma-
insoci pe elevi in escursiuni, pOte tramite pe terialuld intratil in atelier& cum i de timpuld
mid maestro care va dirige devil In lucrari- red intrebuintatil ald elevilord, pentra care se
le lord. va tine und registru in care fie-care elevd va
Art. 7. Directorele este datord a tine con- avea partida lucrarilord Bele.
ferinte sera gi in dilele de serbttori asupra Art. 22. Elii este respundetord de sculele ele-
lucrarilord urmarite In escursiuni. vilord Mitre directore i devil stint"' respunti-
Art. 8. Eld e datord a face la finele fia-cd- torI Mitre maestru.
rui and uti dare de sOrna despre tote lucrari- Art. 23. Eld nu este liberd a intrebuinta ma-
le scOlel. terialu"d gi timpuld elevilord de catil in profituld
scOl el, Ora la ma de abatere va fi consideratd
§ 2 Despre prolesori ca risipitord de lucruiii publicd.
Art. 24. Maestruld este datord a starui in
Art. 9. Profesoril nu vend putea sit modi- atelierd in orele de lucru gi se va ()cup% en con-
fice programele cursuri'oril fart sa fie enter-- ducerea lucrarilord ce suntii distribuite elevi-
Ball de ministeruld instructiunil publice. lord.
Art. 10. El nu se pad dispense de a'§I Art.25. Eld e datord a avea insemnate. Inteund
face lectiunile In dilele gi orele destinate. anum registru, materialuld primitil in atelier&
Art. 11. El nu potii absenta In nici und obiectele sed sculele confectionate in cursuld
modd pea) ce mai nainte nu volt fi insciin- anului gi materialuld intrebuintatii la fie-care.
tad pe directore, spre a se putea lua mesnri
ca Invettmentuld elevilord sa, nu sufere. § 4. Despre secretarul-comptabila
Art. 12. Ei suntd datori sa se asigure prin
intrebtri cit elevii ad intelesil b ine materia Art. 26. Comptabiluld tine registrele despre
predata. Ott gestiunea institutului potrivitil regulelord
Art. 13. Lectiunile vord dura ui ora, era stabilite; este pusd d'a dreptuld sub ordinile
intrebarile ud jumetate ora In fie-care prela. directorehii, face functiunea de secretard gi este
gere. respundetord de starea cancelariel.
Art. 14. Profesorii suntil datori ca In cur- Art. 27. Eli' este depositaruld materialelort
suld unel luni sa fact ca fie-care elevil sa fie de clasa gi pastratoruld bibliotecei scOlel.
celd pucind de duoe orl intrebatil ; notele b- Art. 28. Comptabiluld, avendd a manipula
tinute sd, fie trecute treptatd in registru ce va fondurl de ale scold, va depune nit cautiune.
sta in cancelaria scOlel pentru acestd Snit&
Art. 15. El suntil datori ca la finele fie - § 5. Despre economuld-magasinerg,
carui mad scolard sit presinte directorelui tex-
tuld materiilord ce are a preda in anuld ur- Art. 29. Economuld magasinerd este insirci-
matoril impartitd in lectiuni, ca sa se pOta natil cu teal ce privesce serviciuld economatului
cunOsce partile ce aril reclama ameliorari. gi ald magasiilord.
Art. 16. Profesoril volt Inscri inteund re- Art. 30. Economuld magasinerd va tine, sub
gistru objectele sed aparatele de cari ad tre- controluld comptabilului, registruld de intrare
buinta in tinerea prelegerilord,www.dacoromanica.ro
spre a lua di- gi egire a materialului brutii sad a obiectelorti
rectorele cunoscinta do ele gi a le procure. gata.
 CULTELOR I INSTRUCTIUNEI PUBLICE 43

Art. 31. Da nu va libera din magasia nici Invipimentalit theoretIch

'ma obiecta sea materiala farit a primi quitanta
visatti de directora. Anuld I
Art. 32. EMI este respunptoril de t6te obiec-
tele si materialula ce i s'a incredintatii. Aritmetica practica. Cele patru operatiunf cu
Art. 33. Ela este datora ca in fie-care sera numere intregi, fractiunile ordinare, fractiunile
sit intocinesca nit lista despre keltuelile de eco- clecimale , sistemula metricti , geometria prac-
nomata si sil o presinte directorulul pentru tied. Definitiunea, trasula si mOsura figurilora
visa. geometrice, liniilorii suprafecielora i volu-
Art. 34. Ela nu pate efectua sea contracta melorti. Desemnulti liniarti, tragerea figurilora
nicl n keltnéla in comptula scald aril. auto- geometrice.
risarea directorolul, si quitantele vislate de den-
sula vorti fi refusate, era In casa de lipsa a Anul4 II
directoruld, quitantele vorui fi viclate de uui per-
sona anume delegata de densulti. Aritmetica. Proportiunile, progresurile arit-
Art. 35. Eiji are sub ordinile sele pe totl melee, notiuni dupa calculula egalitatilora.
servitorii, este responsabila de totti ce privesce Geometria. Geometria plana.
curatenia si buna lntretinere a stabilimentu'ui Desemnuld descriptiva. Notiuni elementare
§P§I are locuinta in localula scOlei. despre projectiunea punctului, drepteisi planuld.
Mechauica elementara. Definitinni, forte, for-
OA PITOLUL II te concurente, paralele, cuple, momentele for-
telora si equilibrula lora, centri de gravitate
Instructianea a figurilora geometrice , equilibrula statica si
la% machinelora simple, cumpOna, balanta, can-
§ 1. Conditiunile de admisiune tarula, bascule, scripete, strungula, poli scripeti,
planuth , vertejulti , planula Inc'inata , visa §i
Art. 36. Aspirantii pentru sc6la de meseril pane.
din Bucuresel trebue s. insu§esca conditiu-
nile urmatere: Anuld ///
a) Si fie remand;
b) Sa sib& etatea de 15 sea 16 anY; Aritmetica. Notiuui asupra c alcul u' ul.
c) Sa eertifice ca a trecutti 4 class primare; Geometria. Geometria in spacia séti a cor-
d) SI presinte act(' de mora'itate din partea pilora solicit.
autoritatilora scol are ; Desemnulti descriptiva. Notiuni elements- e
e) SA presinte garantiti, legalisata din par- despre projectiunea figurilora geometries.
tea parintilora sea tutorilora ea, la casa de a Mecanica elementara. Definitiuni, miscarea
se retrage e'evula inainte de terminarea stu- uniforma , variata i uniforma variatti a until
diilorti,sarecun6sca datoria a desdaunape Staff] corpa, vitesa idrumnlU percursa in fie-care din
de keltueli'e &cute de densulti; aceste miscall, cum si in caderea corpurilora,
f) Teti aspirantil vora trece una concursil a- vitesa angulara, masa until corpii, isbirea cor-
supra materielora col,rinse in programa elasel purilora, travalinla fortelorti, fortele viui, mo-
IV primara. mentula inertiel ala corpurilora cu figurile de-
Art. 37. AspirautiI admil vora educe en sine finite, forta centrifugh, centrula de percursiune,
la scela efectele urmat6re: frectirPe corpului, equilibrala dinamica alti ma-
a) Trel camttsi; chinelorti simple si transformarea miscarilorfi.
b) nparechi ismene ; Desemuula. Epure de geometria discriptiva
c) n . ciorapi ; §i croquiuri.
d) Una Incaltaminte; Comptabilitatea. Notiuni pentru tinerea re-
e) Una rancid de haine. gistrelora.
§ 2. Programa studidoril Anula IV
Art. 38. 1.) Inveternentula scold de meseril Desemnula descriptiva. Aplicatil la taerea pe-
din Bucuresci va fi theoretica si practict. trelor6 la carpenta, la constructiuni!e oltelortii
2) Durata studiilora va fi de 4 ani. formelora, scarilorti ci poduri' orti.
3) Materiele studiilorti theoretice volt fi Mechauica aplicatii. Resistenta materia'ului
Artimetica, geometria desemnula descriptivfi, de constructinne. Despre machinile motrice s.
mechanica clementartt, mecanica aplicata, e- machinele utile. Nomenc' atura orfanelora lora
lemente de constructiuni, desemnula aplicatti Vaporu'ti. Generatoril vaporuldi. Proprietatile
la constructiuni si comptabilitatea. sele i travaliula vaporulifi. Proportinni'e ce
4) Aceste cunoseinte se volt imparti !titre exista intre piirtile unel machini ca sa pOta pro-
eel 4 ani de stndia, dupti cumil urmézil ;
www.dacoromanica.ro
duce unfi efecta asceptata. Combnstibilulfi in-
trebuintata in industrie.
44 LEGIIIIRI ALE MINISTETUULIII

Constructiunile. 1) Studiula materialului de Mechanica aplicatA In 6 luni

constructie, metalul ü, lemnula, petra, cAramida, Constructiunile 6
petra artificialA i varula. 2) Constructiunea Art. 45. Tete aceste materii se vorti preda
binalet, scArile, ui1e, ferestrele, planchetele, de c&tre directora §i unit profesorii, adicA :
fermele, acoperemintele cu zincS, cc plAci, cu Directorula va preda desemnula descrip-
olane, cc table de feril galvanisata sea vepsitil tivO, mechanica elementarit, mechanica apli-
cu uleit, etc. 3) Constructiunea boltelora si po- catA, constructiunile.
durilora u petit set in cfträmidit si studiula Profesorulti va preda : aritmetica, geometria,
e§afodagelorti si constructiunea machinelord, desemnulti liniara i comptabilitatea.
r6tele hydraulice verticale si orisontale. For-
mete practice pentru calcularea dimensinnilora § 5. Despre examene
§i etectula machinclorti hydraulice si machine-
loril de vaporii. Art. 46. a) La fine'e fie-cArui semestru e-
levil vora trece una examena at&til asupra in-
Invetdmentula practic4 vetamentului theoretica catil si practica.
b) La finele fie-citrui anti elevil vorti trece
Art. 39. InvAtimentula practicti se va preda una examena generalti asupramaterielora pre-
In patru ateliere, dupl cum urrnezA: date in cursulti anului.
15 elevi in atelierula de ferhrie. c) Vora trece dinteutt clasti intealta supe-
10 . dulgherie. Her& numal elevii cari vora fi dobendita la
10 J, examenulti generalti nota mi1lociä, er& repe-
tamplArie si
5 . therea petrelora, In tentil nu vora fi tolerati de cAtu unit ana.
earl ateliere elevii lucrezA tota ce se rapOrtA d) La terminarea studielorti, elevi, pe lengit
la specialitatea lord. examenuld generala alti studielora predate in
anulti din urmä, vora fi datori a face ate unit
§ 3. Distribuirea timpului dilei in scold proiecta relativa la specialitatea lora si a e-
secuta acestil proiectficara participarea maes-
Art. 40. Distributiunea timpului sco- triloril ea a profesorilorti.
là va fi In modula urmAtorti: e) Proectulii ce fie-care elevil are a face la
Scularea se va face vera la 4 .1/, ore, era terminarea studielord pentru obtinerea diplo-
érna la 5 ore. mei de meseriali va fi alesil de comisiunea e-
De la 4 '/2-5 ore, intrarea In meditatiune. saminatere compusa din persene competinte,
5-7 mcditatiune. care, dupe esaminarea fie-carul proiectii In par te,
7-7 V, gustare. va incheia unit prescriptii verbale in care se
7 t/2-11 '/, ore, in ateliere. voril arata cualitatile sea defectele acelei lucrari.
11 1/2---12 1/2 ore. prelegere. f) Examenile de practicà se volt face In
2-6 ore, In ateliera. at&iere, made e'evil volt fi obligati a executa
6-7 . cina, spitlatulti si curiitirea. lucritri date de catre comisiunea examinatere
7-8 prelegere. care va examina §i obiectele terminate de catre
8-9 . meditatinnea. elevi in cursulti anului.
g) Maximuld de puncte ce elevii ail a ob-
§ 4. Despre intinderea rnaterielorsl in fie-care tine la fie-care materie In parte este clece, §i
anti de stadia nota m4locia, cu care unit &evil 'Ate trece
dinteua clasa intr'alta este 7.
Art. 41. 14 multi I -iu .
Arithmetica va fi predat in §ése luni. CAPITOLUL III
Geometria 6
Desemuula . 12 . § 1. Vacanfele
Art. 42. In anula II:
Arithmetica va fi predatit in t-el luni. Art. 47. In fie-care'anti sunta trei vacantiuni.
Geometria 6 una de opal clile la nascerea Domnului, a'ta
Descriptive . 3 de 15 dile la Pasce, §i a treia de ua luna in-
Mecanica elementartt 6 cepêndu la 15 hind.
Desemnula 6 Art. 48 In vacantiunile dela nascerea Dom-
Art. 43. In audit III: nuluisiPasce,elevii nu pota merge in concedit.
Arithmetica va fi predati In trei luni. Art. 49. Eleviicari in timpulil vacantiunPoril
Geometria 3 remand in scela, sunta datori a se ocupa regu-
Descriptiva A 6 A lath cu exercitiulti practicfi In executarea mo-
Mecanica elementar& 9 * dele ' ord.
Desemnula 3 ,
Comptabilitatea 6 § 2. Despre devil supraveghicitori
Art. 44. In anula EV :
Descriptiva www.dacoromanica.ro
la fi predatà in §ese luni. Art. 50. In fie-care atelierd este unfi e'eva
 CULTELOR §I INSTRUCTIUNEI PUBLICE 45

supraveghiatorh insarcinath de catre directore penalitati'e ce va crede de cuviinta, potrivith

a veghia la mentinerea ordinel in salele de cu gravitatea greseleloril boa"
studiii, in dormitOre §i in timpulh recreatim
, § 2. Dormitoruhi, sedi de studill, ateliere ci
Art 51. Ei sunth insarcinati a insemna in sala de nitincare.
registrele ce se tinii in ateliere cuantitatea
crului efectuath de catre fie-care elevii. Art. 13. Elevil nu poth intra in dormitoril
mai inainte de 9 ore séra, adica dupa ce esti din
§ 3. Penalitdtile sala de meditatiune i dupafacerea rugaciunii.
Art. 14. La intrarea in dormitorii elevil Su-
Art. 52. Pena Maple ce se ap1 ica eleeilorti praveghiatori mil face apeluld nominale.
suntii : .Art. 15. Nu este permish ca elevii 55. stu-
a) Mustrarea ; dieze séti sa se ocupe cu jocuri ski sit vor-
b) Censura publica ; b6sca in dormitorii.
c) Consemnarea ; Art. 16 In salele de studiii se vorii ocupa
d) Isolarea de cei-alti elevi. in liniste cu preparatiunea lectiunForfi lora, si
e) Darea afara din scOla. elevil supraveghiatori voril nota pe cei ce tul-
bard liniscea i absentéza de la meditatiune.
Art. 17. In timpulii orelord de lucru &evil
REGULAMENT smith opriti de a esi af art din ateliere si a con-
DE DISCIPLINA INTERIORA vorbi, percldndii timpulii.
Art. 18. E'evil smith datori ascultare §i res-
pectii maestrilorii.
CAPITOLUL I Art. 19. Elevil smith obligati ca sa curete
Despre elevi atelierele si sit arangeze t6te sculele in fia-care
sera, mai inainte d'a merge la masa, sub pH-
§ 1. Disposifiuni generali veghiarea elevilorti supraveghiatori.
Art. 20. Elevil sunth datori a merge in Bala
Art. 1. Elevii scOlei datoresch supuuere §i de mancare curatiti si spalaci si in bun& or-
respecth directorelui, profesoriloril §i celord- dine, unde vorii pasha cea mai mare linisce
alti functionari al seolei; smith datori sa se sub priveghiarea elevilorti supraveghittori.
porte uni &are alti cu buna cuviinta. Art. 21. Cana in ateliere, in Bala de me-
Art. 2. Ori-ce gresala mare contra mien-if, ditatinne, In dormitorti si iu clase se producili
moravurilorg §i insubordonatiune este conside- desordini,fera café ptuitorii sa se pOta descoperi,
rata ca Intl cash de departare din scold. atunci se pedepsesch elevil supraveghittori.
Art. 3. Cererile sOb reclamatiunile colective Art. 2.?. In t6te Duminicile §i serbatorile e-
smith oprite. levii vorh merge la biserica in buni ordine sub
Art. 4. Este oprith d'a introduce persona conducerea elevilord supraveghiihori.
straine in interiornlii stabil imentului. Elevii pri- Art. 23. Toti elevii smith datori a se impar-
mesa' in facia economu'ul pe perskele earl td§i de douit oH pe anti : la Paste §i Ia Craciand
suntii autorisate a'i visita.
Art. 5. Directorult indicit elevForui supra- CAPITOLUL II
veghiatori loeurile unde potti conduce pe elevi
in recreatiuni serbatorea. Nutrirea
Art. 6. Jocurile de noroch smith oprite.
Art. 7. Revii nu potil intra séti e§i din sc011 Art. 24. Elevii m5.115,1105, in fie-care cli :
fitrit uniforma. DiminOta, 1/4 jimbla i supa ;
Art. 8. Scrisorile §i ori-ce pachete adresate La pranclii, ), jimbla, supa §i unti felii de
elevilorti trebuesch mai antaid a fi vdclute de bucate ;
ciitre economulii sc6lei. Séra, 1/4 jimbl a si nub felii de bucate.
Art. 9. Elevil a caroril conduita, note si a- Art. 25. Felurile delineate ce trebuescii date
plicatine nu smith multumitOre nu poth e§i Du- &evil orii in fie-care cli se hotarascil de directorii.
minica §i sarbatorile. Art. 26. Eleviloril nu le este ertatil a aduce
Art. 10. Elevil poth merge la parinti al data, in scOlii mancari ski bauturi de ori-ce natura.
pe fia-care luna i vorti esi din scola Sambata,
la 6 ore dupe amédi, fiindii datori a reintra Du- CAPITOLUL III
minica la 6 ore sOra.
Ei vorb aduce biletele de permisiune sub- Vestmintele
scrise de parinti ski corespondiutii lorii.
Art. 11. Elevii earl esti trebue sit se inscria Art. 27. Elevii pOrta imbracamintea urma,-
Ia registrulii tinuth de economh, in care va in- tOre :
dica ora esiril §i intrdril. a) Uniforma de Orna :
Art. 12. Directorulii p6te aplicawww.dacoromanica.ro
elevilorii IA tunica de postavb civitb grosii,fara §nu-
46 LEGIULRI ALE MINISTEBIULUI

ruri §i Ara nasturi, cu uft banta la spate. Pan- la meseriile ce se inveta in scOld, de desemue
taloni de postavd civitd, grosd, fira purr' ; de constructiuni si de carti ce se potd consulta
IJA cravati ; In interesuld invatambntului speciale aid scOlel.
Chepid de pele ; Art. 30. Bibliotheca flindli Incredintath se-
Cisme de vaxd. cretarulul-comptabild, nimeni nu 'Ate cere orl-ce
b) Uniforma de vérd : obiectfi din bibliothectt de la alb/ persOna.
Bluza i pantaloni de drild vinatd ;
Pantofi cu caputa Kura si cu toed, de vaxii, CAPITOLUL V
pentru lucru.
Art. 28. Elevil Banta respunclatori de hai-
nele si obiectele ce li se incredintéza, si, la cast'
Disposiflunl genera I
de a le perde seri a le stricafirtivreme, suntii Art. 31. Este opritit functionarilord sc6'el
Indatoriti a le Inlocui cu altele din spesele lord. de a fuma In coprinsuld scolei, spre a se evita
orl-ce pericold de incendiii.
CAPITOLUL IV Art. 32. Este asemenea opritd functionariloril
interni a face petreceri sgomotOse in interioruld
Bibliotheca stabilimentului.
Art. 33. Este cu desavêrsire oprith elevilord
Art. 29 Bib'iotheca scfileI de meseril se I de a fuma
compune din tractate de constructiunirelative I

REGULAMENT
ASUPRA COMISIUNII MONUMENTEL OR -a PUBLICE
(Decretti No. 754 din 6 Aprilie 1874.)
Art 1. Se institue u comisiune architec- ce, se va publica In Monitorti si se va comu-
to-archeologica, sub numele de Cornisiunea nica la t6te prefecturele ori comunele in cir-
monumentelorei publice" cu resedinta in Bucu- cumscriptiunea carora se va afla unuld sea
rosci, aid cani scoph este de a clasa si a mai multe din aceste monumente.
conserva monumentele n6stre publice. Acestil tabled se va transcrie Intend' re-
Art. 2. Acesta comisiune va fi compush Je gistru speciald ce se va tine la ministerfi sub
opth membril celii pucind si de duol-spre-slece titlu de Registru monumentelora publice",
celd multd. in care se vord adhogi ori-ce schimbari se
Membri sal se numescd prin decretil dom- vord face duph vrerni la =flit tabled, precumfi
nescii de citrre ministruld cultelorii si ins- si notice de t6te lucrdrile de conservare rela-
trucçiunii publice dintre barbatii cel mai corn- tive la acele monumente.
petinti in cunoscinte de architecturi seri de Art. 5. Statuld, comunele on judetuld, care
archeologia. Ei vord fl dorniciliati In capitala aril avea si. fach vre u restaurare, fid interifi-
Functiunile membri'oril comisiunil sung.' o- rd fla, exteribrit in unuld din monumentele a-
nori flee. partinbnclii lord, va trebui mai Arafat si. tramita
Art. 3. Ministruld cult& ord si instructiunil p' anurile i programuld de restaurare prin mi-
publice este presedinte de dreptii alii acestel nisterulii cultelord la comisiuneamonumentelord.
comisiuni, pe care o va putea presida orl de Acésth comisiune va esamina planurile si
nate orl va crede de cuviinth. va da opiniunea sea numal sub punctuld de
Comisiunea va alege dintre membri sCi unit vedere alll stilului si nih interesului istorich.
vice-presedinte, care va convoca §i va presida Comisiunea va avea ca cea mai principala a
comisiunea in lipsa presedintelui. sea datoria a conserva stilulii pnimitivh aid mo-
In casuld de lips& si a vice-presedintelui, numentelui, precumd i aid tuturord obiectelord
luerdrile presedintelul se volt indeplini de decorative, cumfi: soul pturi, imagine, zugravell,
celfi mai In vOrsta dintre membri. vase, vestmiute, lemnärie etc.
Art. 4. ludata dup., numirea qi insta'area Art. 6. Se vord supune esaminarii prealabile
sea, comisiunea va forma unit tablod de tOte a comisiunel, nu numai p'anurile de restau-
edificiile din Ora, fib, proprietate a Statului, rare, ei si cele de reparatiuni mai radicale, car
a judetelorii, oH a comunelord, cari merita a arii afecta in on i ce stiluld sett ornamentarea
fi clasate intre monumentele publice i asu- monumentulul.
ora carord trebue s 5. se ia masnri de con- Art. 7. Membril comisiunii se vord aduna
Jervare. orl de cate-ori volt fl convocati, sea de mini-
www.dacoromanica.ro
Acestil tablod ui-data, formatd i aprobath struld cultelord sell de vice-presedinte.
de ministeruksultelord:si_instructiunii pubU- El vord putea delega chiard pe unulii din ei,
I
 ctlLvELon cI IMITRUCTIUNEI PUBLICE 47

cu aprobarea ministerului, spre a merge la fa- atrage atentiunea ministrului asupra staxii u-
cia locului, unde trebuinta va cere, ca set visi- nui monumentil, si sal indice restaurarPe de
teze ver-und monumentd si sii fact und raportti earl are nevoe, set"' mesurele ce trebuescu luate
asupra s a. spre a se conserva.
Cheltuelile transportului vort fi in socotela Art. 10. UnulIl din impiegatii ministerului
ministerului. cultelord va fi alituratil pe lenge, comisiune spre
Art. S. Ministeruld va face treptatil, prin ad- a forma procesele sele verba'e, a'i tine cores-
j utoruld si concursuld acestei comisiuni,precumii pondenta, a'i conserva acte, etc.
si prin desemnatori §i architecti, remunerati Art. 11. Comisiunea va putea avea corespon-
pentru a nume lucrare, a se aduna planuri, de- dinti si ali membrii onorifici prinjudete, alesi
semne si notite asupra monumentelord cuprin- §i numiti de (Musa, spre a o adjuta in impli-
se In tabloti, insocite de istoriculd lord §i de nirea scopului sail.
studil asupra-le din punctuld de vedere este- Ea 'si va putea face unti regulamentu pentru
tied si artistict. esercitiulti atributiunilord sele i desvoltarea
Acestea se vord publica in albumuri i mo- activitatii se!e.
nographil, in mésuret cu midlecele budgetarii. Acestil regulamenlil va trebui a fi mai anthill
Art. 9. Comisiunea va putea si de la sine so, supusti aprobarii ministrului.

REGULAIIENT
ASUPRA ESPLORARILORt I CUMOERARILORU DE OBIECTE A N TICE
(Deoreta No. 736 din 4 Aprilie 1874)
Art I. Ori-ce obiecie antice, cum: monede, Art. 4. Candil ministeruld va lua cunoscinta
medalii, vase, scule, arme, instrumente, veri-ce despre esistenta unord asemenea locaitlltT, con-
obiecte, in fine, din antichitatea Dace:, Latina tinendd indicii de antichitati, va consulta mal
sell Romanesca, care s'arti referi seil ard inte- antiliti comitetuld archeologicd asupra indici-
resa istoria, artele, industria, mithologia, reli- Hord si notitelord ce a pututil avea One atunci.
giunea sea comerciuld tutulord terilorti Duna- Comitetuld, opinandu ca lucruld merit& a fi
rei-de-Josil sett si altord teri invecinate lord, esaminatfi, va raporta ministerului, care va pu-
se voril aduna, clasifica si aseda in museulll na- tea, in tad casuld, tramite chiar pe unuld din
tionald sed in urma de escursiuni archeologice, membrii comitetului ca sa facet cercetari la fa-
acute si esecutate de barbati speciall si cu chel- cia locului, set raporteze (Wit merit& a se face
tuela ministerului sell prin cumperare de la per- esplorarea.
sOnele ce le-ard poseda. Esplorarea fiindu admisil i incuviintatet de
Art. 2. Escursiuni archeologice pentru des- ministerd, ea se va incredinta a se face de ca-
coperire de asemenea obiecte se vord face pe tre und omit cbmpetinte, conformil regulelord
fie-care anil en cheltue'a ministerului instruc- admise in asemenea casuri.
tiunil si dupe), midlOcele budgetului. Art. 5. Deca monumentuld ander', descope-
Ministeruld instructiunii publ ice va Incredinta ritti, este de natura a se conserva chiar pelo-
acesta misiune, in epocele cele mai favorabile eulll unde se Oa, ministeruld va lua t6te me-
ale anului, persOneloril celord mai competinte, surile cum aceld monumentil sa se conserve in-
amatorBord. desinteresati §i cunoscetori carl vor tactti si set nu flil espusil degradatiunilord ce
voi a face asemenea escursiuni numai in inte- timpult set Omenii 'I potil face.
result sciintei si aliT istoriei nationale, si spre Art. 6. Tete obiectele transportabile , des-
a inavuti museuld nationald cu asemenea co- coperite de esploratoril earl lucreza dupe, de-
legatiune §i cu cheltuela ministerului suntt pe
Art. 3. Ori-ce proprietarti, ori-ce primarti, sema museului nationald.
ori-ce agentil aid administratiunii publice este Art. 7. Esploratoruld va face totfi-d'a-una
Invitatll ca sit facet ir data, cunoscutil ministeru- ministerului, la finele lucriirii sele, und raportd
lui instructiunii ori-ce mine, morminte set alte deta'iatil asupra descoperirilorti ce a facutd, a-
indice de antichitati s'ard ivi unde-va in pil- laturandil si ua lista de t6te obiectele ce a ga-
mêntü sift pe supra-facia pamentului. situ. Era copia dupe acestil raportil se va Ina-
Se Torii lua tete inesurile de protectiune pen- inta de dare ministerti comitetului archeol o-
tru ca asemenea obiecte sa se feresce, de ori- gicii, insarcinatti cu primirea, clasarea §i de-
ce felt de setpetura sell scobitura mai inainte scrierea obiectelort tramise museului.
de a se trämite din partea ministerului persOne Art. 8. Esploratoruld va tramite ministeru-
competinte earl si nig sä fad, sapeturile spre lui obiectele gasite pe add le va descoperi, in-
a nu strica seil sfe,rama obiectelewww.dacoromanica.ro
ce se vord gnijindu ca ele se fia transportate, bine inchise
of% ingropate sell inchise. si bine sigilate.
48 LEGIIIIRI ALE MINISTERIIILIE CULTELOI I INSTRUCTIIINEI PUBLICE

Ministerulii le va depune In ace ea0 stare la Art. 13 Ori-ce esplorare prin sdpäturi, &-
museil §i vorii sta inchise cum s'ait primitil pend cute de &etre State sell de Mitre unU parti-
la intercerea esploratorului. Obiectele cele marl culare, pe o proprietate streine, nu se va putea
fi gree de transportatii, cum sarcofagii,Petee Incepe iii estmuta mai inainte de a se do-
de monumente etc. se voril trámite mini,stern- Undi permisiunea proprietarului locului.
lui numai dupe u anume autorisare ce elit va Acesta va avea totil-d'a-upa dreptu'it a pre-
da pentru acesta. tiude Ile la esploratorii cC, dupe terminarea
Art. 9. Indatit dupi intórcerea esploratorti- esplorarif, sdpaturile sett gdurile si se astupe
Itil, comitetulti archeologice see duol delegati la lode.
al sei vorti fi invitati de ministeril ca facie cu Art 14. Ministerulti, avendit fondulii dispo-
espleratorule sd, deschidd l4ile sett eutiile in nibile, va putea cumpéra pe (fie-oare anti pen-
earl se ail& obiectele descoperite. Comitetule tru coiectiunea museului totll felulii de obiec-
le va esamina, va constata vaterea lord sciinti- te antic.c posedate de particolari.
flee, artistica sett istoricii, ; va alege pe acelea Art. 15. Aceia earl, posedande asemenea
earl meritd, a fi conservate pentru musee §i va obiecte, vorit voi a le vinde ministeruluir.vorit
specifica clasificarea lord. E! é va face ministe- tracta cu acesta prin bunit Intelegere §i mi-
rului und raportil detaliatü kle tea acestit ope- nisterule va consulta comitetulii archeologicti a-
ratiune. supra importantei obiecteloril §i valtirei tort
Art. 10. Obiectele se vorii a§ecla laloculil lorti pecuniare.
Indaté ce se yorü fi clasificatii. La cele mai prin- Pentru acestil scopii ministerulti va Inainta
cipali se va pune pe inscriptiune din etiqueta obiectele ce suntO de cumperatii conservato-
ce voril avea nume1e esploratorului, data §i lo- raU museului; ace'o comitetulii archeo'.ogicil
culti descoperirei lora. sax duol de'egati al seI le roil esamina §i a-
Art. 11. Comitetulii, in raportulii sea catre pretia.
ministerfi,va opina dupd importanta descoperiri- Pe earl timpil aceste obiecte vorit sta la
lore §i durata timpulul, indemnisarea ce s'aril mai mused pea' a se cumplira, nu este permisit
cuveni a se da esploratorului. Comitetuld va putea nimenul a lua desemnuri §i facil-simi'e dupe
Coca opina, cat i din obiecteledescoperite s'arl densele fare a nume permisiune a proprieta-
putea da esploratorului ca tine suvenirti §i unl rului lore.
semnd de multumire pentrd serviciutil see. Art. 16. Tete obiectele ddruite museultil Ce
Ministerulii va publica in .211onitorei in aseme- particulari volt purta uT. inscriptiune de nu-
nea casuri multumirile séle esploratoru'ul, pre- mele daruitorului.
curnit §i din raporturile asupra descopeririloril Conservatoru'll museului va Ingriji, dupe
séle pe cele ce va crede do cuviintd. initiativa i conformil cu clasificarea specie-
Art. 12. Ori-ce particularti va voi a face es- catd, de comitetulii archeologicii, a a§ecla tete
ploreri pentru descoperiri de obiecte antice, obiectele ddruite de particular! cu etiquetele
cu a sea propria keltuéle, va fi datoril a se a- 0 es. licatiuni'e necesaril.
dresa cu cerere ministerului instructiunii; at:e- Se recomande mai alesit celorii ce posedit
ta:1de loculii i indiciele ce are. Ministeruld va antiquitati, cumii : monede, medalii, petre. 'Vase
consulta comitetuld archeologicii ea 0 pentru etc.. qi arti vol sh, le vencle seu sd, le dhrti-
esplordrile facute pe a sea socotéld. La case esce museului, a nu le curdti, nici a le §ter-
tle trebuintd, se va delega pe lingä celu ce ge, riiçlui sed spoi ci a le Idsa in starea mane
face cererea, §i cu a sea cheltuéla. uä persend l. aii gasite ; cad §tergerea seti curatirea lor
speciale, spre a dirige esplo: area. Tete obiec- se OW face §i mal terclid prin metedele cuuos-
tele descoperite yore fi proprietatea celui ce cute, a§a, cum sit nu se strice nimicit din inscrip-
, tttcutu cererea i cheltuelile esporfirfi. tiuni'e,, ,reliefurile 5CC a'te semne ale obiectului,

www.dacoromanica.ro
 ALE MIN/STERULUI CULTELORIT SI INSTRUCTIUNEI PUBLICE 49

REGULAMENTULt
COMISIUNILORU PENTRU EXAMINAREA CARTILORU DE SCOAL&

(1874)

Art. 1. Se instituescd dond comisinni pen- supune cercetgril acestord comisiuni cairtile
trn examinarea cgrtilord de scOlà, una cu re- destinate invatamantului religiosii, a carord
sedinta in Bucuresci, cea-alta cu resedinta in examinare famine a se face de St. Sinodii.
Art. 5. Cartile i manuscriptele mentionate
Art. 2. FiX-care comisinne va fi coropusa in articoluld precedentil yeti fi trImise in car-
din cite 14 membril, nnmiti prin decretfi cetarea a amindond comisinnilorii deosebitil
domnescil, dug+, propunerea ministrului cul- fil-care din ele ti va face raporturile moti-
telord i aid instructinnii pnblice. vate asnpra lord.
Functiunea membrilord acestord comisinni Art. 6. Aceste indouite raporturi ale comi-
este onorifica. siunilord volt servi de temeid pentru defini-
Art. 3. Comisiunile 'si vord alege fiX-care tiva decisiune a Bliiiisterului, data on avisuld
in parte und presidentil, dupd trebuinta, und consiliulni permanentii, conformii legil asupra
vice-presidentii i don! secretart Cate untild instructiunii.
din impiegatii bibliotecel din Bucuresci i ce- Art. 7. Comisinnile se vord impgrti in sub-
lel din Iasi va fi algturatil pe lIng cornisiune comisinni dupe: specialitatea cartilorii de exa-
pentrn a'i face procesele-verbale, a'l tine co- minatd. Insa, raportuld trdmisS Ministerului
respondinta, etc. asnpra fiX-carel carp va trebni sa fi aprobatd
Art. 4. Scopuld comisiunilord este indouit, de majoritatea intregel co misinni.
ele voril avea : Art. S. Fi-care comisinne va ardta Mini-
1. A examina din nod tate &thine astrtdi sterulni acele objecte ale invagmantului pu-
priimite in scalele nOstre fia aprobate, fil ne- blicii, pentru care sail nu exista in limba Ro-
aprobate, a alege dintre ele pe cele bune, a rnana veri-nd carte de scold sad cele existente
exclude pe cele ce nu mai corespumld trebuin- nu suntil indestulatóre. Ea va pntea face pro-
telord, a motiva alPgerea i excluderea prin puneri asnpra modulni d'a indeplini acasta
raporturi speeiale catre Ministeruld cultelord lacund.
si aid instructinnel pnblice. Art. 9. Lncrarea comisiunilord mentionate
II. A examina mannscriptele ce suntd pre- la art. 4 sub I., va trebni s fia sXvirsitil tgi
sintate i ce se vord mai presinta in viitord inaintata, Ministerulni celil multil pane la
Ministeruld spre aprobare si introclucerea, in 23 Decembre, anuld cnrentd 1874.
scale, a'si da pgrerea asupra-le, motivand'o Ministru cultelord si instructinnii pnblice,
prin raporturi catii mai detailate. Nu se vord T. Maiorescu.

REGULAMENTU
PENTRU PERCEPEREA SI INTREBUINTIAREA PENSIUNEI ANUALE PLATITE DE ELEVII
SCOALEI COMERCIALE DIN BUCURESCI

(Decretii No. 1787 din 18 Octombre 1874)

Art. 1. FiX-care elevd al scald de comercid constata prin acte din partea comunel res-
din Bucuresci va plati u pensiune anuald pective, cumd i prin biletald de contribri-
de 24 let tiune cX se sustinii numal din munca cu diva
Art. 2. Acésta pensitme se va respunde sed cd suntil servitori , se word dispensa de
prin anticipatiune pentrn fiX-care trimestrn, ei plata acestel pensinni annale.
elevuld va priimi de la directiunea scolei unU Art. 4. Scolaruld ce nu va fi achitatil pen-
biletd de plata dinteund registru en mated siunea la timpti 'I se va face 3 avertismente,
(a sonche). in intervalii de cite 15 dile, i ne achitandii
Art. 3. Nnmal devil, a carord plrinti s'ar nici dupd ultimulii avertismentil pensinnea,
www.dacoromanica.ro 4
50 LEGIIIIRI
se va §terge din catalOgele scólel, in urma cesare, atuncl se va procede la erearea mason-
propuneril ce va face directorn1U eonferintei lui de e§antiliOne (probe) conformlindu-se pro-
scolare. fesoruld de cursuld de mirfarl ci directinnea
Art. 5. Ca banil percepnt1 din pensiunea scOlei articolnlui precedentU.
annald se voril cumpgra mai finteiti instru- Art. S. Dupd crearea museulni de elanti-
mentelA cele mai indispensabile necesaril pen- liOne, pensinnea pigtail de elevi se va intre-
trn infiintarea unui cabinetU de fisid §i und buinta parte pentrn a se repara instrumen-
laboratord de chimie la seóla comerciald din tele stricate §i a cumpdra altele trebuincióse,
Bucuresci. cum i pentru spesele de experiente , érit.
Art. 6. Profesoruld de fisic a. qi chimie va parte pentru a cumpgra crile necesaril bi-
ardta printenna raportd cltre conferinta se& bliotecel Ballet
lei, instrumentele de care are neapgratd nece- Art. 9. Directornlil scOlel este tinutl a
sitate, §i act:1sta va antorisa pe directinne a presenta conferintel scolare, la finele fid-citnif
intra in tratare pentrn cumgrarea instrnmen- and, comptil detailatil despre suma incasatd
telord ce se voril gdsi de trebninta., cn perse- in cnrsuld annuni, qi despre intrebnintarea el,
ne ce véndd asemenea instrumente. basatil pe acte justificative.
Pretnlii acordatii mind §i calitatea instru- Comptuld aprobatii de conferintI se va co-
mentelord ce se vord cumpgra se vord supine mnnica §i Ministerulul cultelord §i instructiu-
de directinne definitivel aproblei a conferintel nil pnblice spre sciintg.
scólel. Art.10. Dispositinnile acestul regulamentil
Art. 7. Dnp .d. ce se va complecta cabinetuld se vord pune in lucrare en incepere de la
de fisicd §i chimie en tote instrnmentele ne- 1 Septembre 1874.

www.dacoromanica.ro
 M
LEGIUIRI EMANATE DE LA
INILNISTERIULt AGRICULTURET COMERCI11LUI
SI LUCRARILORt PUBLICE.

www.dacoromanica.ro
 3

LETI GE
PENTRU SOLU11UNEA CESTIUNII DRUMULUI DE FERO STRUSBERG,
(Decretii Xo. 1365 din 17 Julie 1871.)
Art. 1. Guvernulti va urmari resiliarea con- Acésta societate, din momentula constituirii
cesiunii din 21 Noembre (3 Decembre) 1868, a- séle si barn drumului ferata in exploatare, '§i
corder', duelled' de Ujest §i de Ratibor, co- ia asupra'i printeacésta chiara tOte drepturile
initelni Lehndorff si doctorului Strusberg , in- ea si tate indatoririle concesionarilora primi-
aintea tribunalului arbitralti, prev6dutil prin a- tivi.
ceea§1 concesinne, farti a intrerupe cursulil ac- Art. 5. Diva resilifirea acestei concesinni si
tiunilora civile si penali deja deschise la Ber- in casil candil posesorii de obligatiuni nu se vora
lin. constitui in societate de actionari in intervala
Art. 2. Diva resniarea coucesiunii, guvernulti, de 30 qile (MO, sentinta de resiliare a conce-
ca m6sura conservatOre,va ingriji de calea ferata sitmei primitive, carol sentinta se va da cea mai
neexploatabile si va exploata calea ferata in intinsa publicitate, atunci guvernulil va precede
partile exploatabile, punend-o sub directiunea in moduli"' prevdduta de articolula urmatoril.
unlit cousin de administratiune, §i fárã ca a- Art. 6. G-uvernula, indata dupa resiliarea
cesta sa angageze alt-fela responsabilitatea concesiunii, facOnda uajusta si larga estimatinne
Statului. a lucrarilora §i a materialului esistentil in Ora,
Art. 3. Accste mésuri este autorisata guver- va despigubi pe toti detentorif d obligatiuni
nula a le lua si in casula canda, in timpula cii suma ce va esi din acesta estimatiuue.
duratei procesului de resin are, doctorula Strus- Art. 7. Guvernulti, dupi resin area concesiunii,
lierg §i consortium vora abandona exploatarea sail in timpulii abandonaril liniei ferate de catre
cliei ferate. dectorul a Strusberg si compauia, este autorisata
Art. 4. Posesorii de obligatimil voril fi in- sa facti tOte cheltuelele necesare pentru con-
cunesciintsti, prin tOte midlOcele de public itate, servarea §i intretinerea liniei p6n6 la cifra de
cii sunta imediatit pusi in intardirtre (mis en 5 milaine lei, pe cari va lua prin compta
demeure) de a se constittu in societate do ac- curentil din citra de 9 ranione de la casa de
tionari indata dupa resiliarea concesiunii, con- depuneri §i consemnatiuni.
forma art. 14 din acésta concesiune.
..11.0
REGULAMENT
PENTRU INSTITUIREA UNUI CONSILIU DE ADMINISTRATIUNE
PENTRU DIRECTIUNEA ESPLOATARII CAILORII FER ATE CONCEDATE DOCTO-
RULUI STRUSBERG CONSORTIUM. I

(Deeretrt No. 1808 din 29 Sept. 1871)

Art. 1. In virtutea art. 2. din lee.ea de la acesta se va numi de Domna, dupa, presinta-
17 luifi 1871, se institue unit consilin de ad- Oa ministralui lucrarilora publice.
rainistratinue pentru directiunea esploatarii ca- Asemenea si celfi-altil personalti trebuinciosa
ilorS ferate coucedate doctorului Strusberg §i se va numi OM de ministera mantinindu-se
consortium. la ca sa de trebninta actualula personalfi.
Art. 2. Consiliula se va compune de trei Art. 4. Ua data, cu mSsurile luate pentru
membri numiti de Domnii. dupa propunerea asigurarea esploatarii partneri' de linil aflate
ministrulut lucrarP era publice, care va lua asta-di in circulatia, consPiula va verifica in-
mai autaiti avisulil consiliuliul ministrilora. ventariile facute, ski le va reface, constatinda
Acesti membri volt primi urt diurna de 30 starea linillorti cu tote accesoriile, material ult1
lei, deeä nu stint(' functionari, si de 15 lei, miscatora, mobilierulS i tate materialele de
dick voril fi functionarI ai Stritulni, pentru constructii sea esploatatia, uneltele si machini
lele audit vorti lucra. aflatOre pe tate cane concedate doctorulut
Art 3. Indata ce consiliula va fi instituitii, Strusberg.
1

ela va ingriji a se asigura serviciula de es- Art 5. Tete cartile de comptabilitate s,i re-
www.dacoromanica.ro
pIoataia prin direotorele de administratia, care ' gistrele a lministratiei centrale se vora incheia,
1
4 LEGIUIRI ALE MINISTERIULUI AGRICULTUREI

parafAndu-se §i punendu-se la la parte, érh Art. 11. Consilialii deliberéza, decide §i ia

gestiunea afacerilord de la data instituiril con- mësurile necesarif pentru asigurarea esploa-
silitf di de administratih. se va consemna In tatiei, intretinerea liniilord §i dependintelord
chrti de comptabilitate §i registre mud, cari lord precumil §i terminarea séit complectarea
vorii fi as -menea celord esisteute inchise. lucrhriloril de facutd pentru restabilirea lutre-
Registrele de prin statii se vord mantine rupçiiior!! esistente, :Mph ce mai hntaid se voril
pentru a nu se intrerupe serviciuld, pe chth supune I t aprobarea ministerului lucrhril )ril
timpti va gfisi de cuviinta, consiliuld de admi- publice.
nistratia. Art. 12. Pentru constructiile necesarii la
Art. 6. Toff band' afihtori In casele Wei fe- reparatia degradarPorii, directorii respectivi
rrite se vord pastra la administratia centrale §i de espleatatie §i de coustructie Led proiecte-
vord servi Inpreunh cu veniturPe liniilord la le §i devise'e necesaril, cu ajutoruld persona-
esploatarea §i imbunatatirea acestora. prise- lulu! pusd sub ordiuile lord, §i le supund la
sub."' urmhmdti a se depune la casa de con- aprobarea consiliului de administratie, care,
semnatiuni. la rhnduld seri, cere aprobarea ministeriale, §i,
Chaltuelele se vend face prin mandate emi- numai dupit dobandirea acelei aprobari, ace-
se de consiliuld de administratiune, duph. tre- le proecte §i devise se punt! in esecutare prin
buinta, asupra fondurilord mentionate la art. midlócele ce consPiuld crede mai sigure §i
8 de mai josa. mai expeditive.
Art. 7. Atributiile consiliului de adminis- Art. 13. Regulamentuld de esploatatie, a-
tratie suntil specificate in duo6 puncturi prin- probatO deja de ministerd pentru aceste Unit,
cipal!: este supusd la veghihrea consiliului de admi-
1. Esploatarea §i Intretinerea phrtilorii de nistratie, §i orl-ce reclamatil din partea pa-
linil puse deja In circulatia ; blicului in privirea esploathrii se vord adresa
2. Conservarea lucritrPord dupit Ruffle ne- consiliului, care le va esamina §i va decide
puse Inca In c;rculatih'. ce'e de cuviinth.
Art. 8. Fondurile destinate pentru keltue- Art. 14. Consilitild de administratie póte
lele de esploatare, Intretinere §i conservare pripune ministerului modificari athtii regula-
potrivitil art 7 suntd: mentului, dad §i tarifelord, duph esperienta
a) Yeniturile adorn in esploatatih, impreu- ce va dobCndi §i dui)! Impregiurari car! ard
nh cu surnele gasite in casele drumului feratil reclama asemenea modifichri.
la Inceperea esploathrii de care consPid; Art. 15. Consiliuld de administratie supune,
b) Fonduld de chid milióne destinatil pentru printeund raportil, la fie-care Inn!, ministeru-
aceste lucrkri prin art. 7 din legea de la 17 lui lucrariloril publice nh, situatie Iiimurita de
With gestiunea administratiunii, in care se va arka
Art. 9. Consiliuld de administratia este con- starea veniturilord §i a keltuelelord.
vocatil §i presidatii de catre ministruld lucra- Art. 16. Decisiuuile consiliului de adminis-
rilord publice, 'care va putea delega prep- tratie se facit In majoritatea membriloril pre-
dinta unuia din membri. sinti.
Una secretard numitil de ministeril duph In casd de paritate, votuld pre§edintelui pre-
recomandatia consiliului de administratie, va fi pouderezh.
ata§atil ht acestd consilid. Duo! membri potii lua nit decisiune.
Art. 10. Iutrunirile coasiliului suntil obli- Art. 17. Tote deliberarile §i decisiunile con-
gelorii de duod ori pe septemana. Afars!, de sihului de administratie se vord consemna in-
acésta, ministeruld Iucrárilorti publice cony& tr'unti procesii-verbale, facutil de dire secre-
cit consiliuld. oft de cate ori interesele Beryl- taruld consiliuluf §i contra-semnata de toti
reclamh. membrif presinti, §i se va supune la aproba-
Intrunirea consiliului de administratie va a- rea ministeru' ui.
yea locd la gara Tdrgu-VesteI, in localuld ad- Mitlistruld agriculture!, comerciului §i lu
mini Aratiei centrale. crhriloril publice, N. Cretnbescu.

LEGE
PENTRU REGLEMENTAREA LEUII CAUJORil FERATE CONCEDATE
DR STRUSBERG DE LA "/ IULIC 1871.
(Decretet din 24 Decembre 1871.)
A rt. 1. Coucesiune i cailonti ferate acordatit Ratibor, comitelui Lehndorf §i Dr. Strusberg,
la 21, Noembre 18(38, Ducilorti www.dacoromanica.ro
de Ujost §i de I fiindu resiliatu, societatea actionarilord formata
 COMERCIULUI I LUCRI.RILORii PUBLICE 5

pe basa legil de la 17 Iu lid 1871, va construi Art. 7. Podurile i viaducele provisoril si de-
si termina Ruffle ferate prev6dute prin acea con- finitive, atatu acelea pentru sectiunea de la art.
cesiune dupa conditiunile stipulate in artico- 6, catd i acele prevédute la art. 4 , se vord
lele urmatóre face din foaduld de constructiune.
Art. 2. Acésta sacietate va intra do la data Art.8. Guvernuld garantéza, conformil con-
promulgaril presentei legi in t6te drepturile si cesiunii, ul dobemda de 20,250 lei pe chile-
iudatoririle vechilord concesionari, precum gi metru.
in posesiunea tuturord Iiniilorti acestui drumil Art. 9. DolAndile pentru capitaluld repre-
de feel in coustructiune, a tuturorti construc- sintatti de susti-disele cal ferate (determinatil
tiuniloril afiate pa dênsuld, a intregului mate- prin art. 11) se garanteza de catre Statii si se
rialti miscatord si a tuturorti materialurilord a- vorti trece in budgetuld amnia ca datorie a
provisiouate. Statului, mai tuiteia pentru liniile mentionate
Ea ia asupra'i construire a, s övêrsirea i exp' oa- la art. 4 si in urmd pentru acelea de la art.
tarea urniatdrelmil hull: 6, i 'data dupd termivarea i primirea lord de
a). Roman prin Tecuciti la Galati, cu ambrau- catre guvernti.
samentulii de la Tecuciti la ROrlad; Art. 10. Déca in termenuld prescrisil de art.
6 nu se va s6vOrsi linia Pitesci, Slatina, Cra-
b). De la Barbosi prin Braila, Buzau, Ploesci,
Chitila la Pitesti i Bucuresci; iova, Turnu-Scvrin, Verciorova (frontiera), séd
deed in cursti de unti anti de la promulgarea
e). Ramurile de la garele Galati si Braila la
portd. acestei legi nu se vord incepe lucrdrUe, guver-
Art. 3. Tote lucrarile terminate sea numal nuld va putea conceda constructiunea el la ori-
incepute de catre consiliu'd de administra- care alta companie fdra nici und dreptd de con-
tie add acestord cal ferate, conformd art. 7 testatiune dill p irtea societatil. Diferinta anu-
din legea de la 17 Ilan , se vord primi de itatii ce ard putea resulta in acestii casti din
societate , inapoindd gavernului sumele chel- cifra totald, a se inscrie in budgetti pentru totit
tuite pênë in momentuld intrarel societatil in resould, so va plati in comptuld societatil, re-
posesiunea acestord tinendu-se din anuitati'e garantate pentru li-
Art. 4. Societatea va stivêrsi i preda li- niile de la art 4.
niile prescrise la art. 2, litera a, b, e, la 1 Sep- Déca insd nici liniile de la art. 4 nu vord fi
tembre, era jonctiunea dintre garele de la li- fostal term'uate si primite la termenu' 6 prevS-
tera d, la 1 Decembre 1872; podurile si via- dual in aceld articold , atunci societatea va fi
ducele se p0th construi provisoriti de lemnti, deposedata imediatti de catre guveruti din po-
éra lucrarile definitive de fedi i pétra se voila sesiunea acestei linii si nu va avea altd dreptd
termina in term end de 3 ani de la promulga- de catti sa prim6scd de la Statii, prin plata, de
rea acestel legi. anuitati, valOrea lucrtori'orO shOrsite si consta-
Art. 5. Guvernuld va da societatii actionari- tate printeud comisiune de patru experti nu-
I ord, la 1 Ianuariti 1871, ud sum& de 4,760,000 mita de ambele parti ; duoi experti se vord nu-
lei precumd si 4,760,000 lei la 1 MHO acelu- mi do societate si duoi de guvernuld ronatand.
iasi anti, t6te aceste sume garantate in fouduii Acesti patru experti, inainte de a procede la ori
drumului de feat. ce altd lucrare , vord alege tint' ald cincilea
Deed' la 1 Septembre 1872 liniile de la art. expertil.
2, litera a, b i e, vord fi terminate si primite, La casd de neintelegere asupra alegeril a-
garantia de mai susd incetCza. cestia, preledintele curtii de casatiune numesce
Déca societatea va termina mai 'nainte de pe acestii ald cincilea expertd.
1 Septembre liniile Roman, Ga'ati , Braila si Resultatuld acestei expertise este definitivii.
Bucuresci, i vorti fi in stare a fi primite de gu- Din valOrea lucrarilord se va deduce mai an-
vernd, atunci garantia pentru aceste Unit va data tCid suma de 9,520,000 lei avansatto prin art.
din diva primirel lord de catre guvernd. 5 si restuld se va plati prin anuitati cu 7 '/,
Dobenda de 7 it, '4, garantata de Statd atâtO °/. dolAnda.
pentru liniile de la art. 4, litera a, b, d i e, Numal casurile de forta majora se potti in-
precumd i pentru acelea de la art. 6, nu se voca pentru intirdieri, la termenile prevSclute
va plati de guvernd de catfi din diva séverci- la art. 4 si 6, cari se voril aprecia si decide
rd i primirei lord de catre guvernii. de catre tribunaluld de arbitril , prevCdutti in
Durata concesiunel va incepe de la 1 Ialid coiresiunea primitiva la art. 27.
1871. Art. 11. Societatea este dathre a converti
Art. 6. Societatea va termina constructinnea imediatd In actiuni obligatiunile depuse penS
liniel Pitesti, Slatina, Craiova, Turnu-Severin, acumil in suma de 200,791,125 lei. Ea va fi a-
VOrciorova (frontiera), in termend de 3 ani do semenea in dreptd a converti in actiuni restuld
la data promulgaril presentel legi. obligatiuniloril in circulatiune cad nu se afla Inca
Podurile i viaducele se potti construi pro- depuse, 1)60 la suma intréga, de 215,160,000 lei
visorid de lemnii, 6ra ltv,rarile definitive de fedi emise de vechil concesionari.
seri 'tetra se vorti termina la termend de 6 ani Déca posesoril ob'igatiunilord nedepuse incg,
de la promulgarea presentel legi.www.dacoromanica.ro
aril refusa sit adere la cele prescrise de art. 4
6 LEGIUIRI ALE MINISTERIULUI AGRICULTURE/

din legea de la 17 (29) mliii societatea va fi eupfinelorii scaclute. pfinè la primirea liniei con-
tinuta, a'i indemnisa conform(' art 6 din legea form(' concesiuni, tree(' In sarcina societatii
citata mai susit de actionari. Asemenea §i t6te pretentiunile u-
Societatea are dreptula a emite, In riscula si non:" aii treilea, de ori-ce natura ara fi ele,
pericolula sS, actiuni si prioritäti suplemen- car"' arS isvorl din vechea concesiune pentru
taril pentru cheltuelile necesarii la constrnc- timpula cat(' ea a fosta acordata. D-r. Strus-
plum& caller(' ferate Pitesci Vfirciorova (fron- berg si consortii.
tiera), jonctiunea intre garele de la Bucuresci Societatea actionarilorfi este in drepta a ur-
si la des6vfirsita terminare si reparatiune a H- marl pe vechil concesionari pentru plata cupfi-
uffier(' specificate la art. 4. nelora datorite de acestia si pentru restituirea
In nici una casil garantia Statului stipulata depositului sustrasa de d6n§ii, gra ca sA., sepfita
pentru totalitatea liniiIoriIarëtat e la art. 4 §i prevala in nici unfit cast", sea in numele sea, sail
6, §i care se urea la 18 609,750 lei corespun- in numele tiersilora, de veH una drepta ce s'ara
Pare la 919 kilometre, lungime totala, §i de- deduce din acfista contra Statului replant".
finitiva de la Roman la Varciorova (frontiera) Art. 14. D'ua-data, cu promulgarea acestei
si ramurile, nu va putea trece peste acésta ci- legi se volt delega trel comisari romani alesi,
frA , off-earl aril fi cheltRelile sub ori-ce de- cate unulii, de senata, adunare si guvernii, carl
numire, emisiunea actiunilora si a prioritatilora vora merge la Berlina spre a pune timbru de
suplementare fieputêndu-se face in sarcina Sta- anulare atatit De obligatiunile emise de vechil
tului. concesionari, cat(' si pe cup6nele lora, i societatea
Societatea va avea insii facultatea , pentru nu va putea emite actiunile ei de cad." in pro-
conversiunea in actiuni a obligatiunilora emise portiune cu obligatiunile anulate.
de vechil concesionari, precum si pentru emi- Obligatiunile anu'ate se veal preda guver-
sienea actiunilora si a prioritatilora suplemen- nului romanii spre a se desfiinta.
tare, sa, repartéscii suma de 18 609,750 lei, men- Art. 15. Resedinta consiliului de administra-
tionata la aliniatula precedenta asupra slime tiune si a directiunei de esploatare va fi in Bu-
totale a capitalului representata in actiuni, in ur- curesci.
mar ea conversiunei si a emisiunei suplementare. Budgetula pentru cheltueli nu va fi valabi'e
Amortismentula capitalului suplementara ce de Mita dupit aprobarea prealabile a guvernului
societatea va emite in virtutea acestui articolil romanii si va fi presentata cu 6 luni inaiutea
va remanea insa cu totula in sarcina sea, fon- exercitiului.
dulfi de amortismenta prevacluta de art. 17 din Guvernula are dreptula de priveghiare si de
vechia concesiune neputenda privi de cats a- controla in privinta administratiunii resoulM,
supra sumPi de 248,130,000 lei corespunclatOre Art. 16. Societatea de actionari se va con -
cu lungimea intregului resod de 919 kilometre. forma en caetula de insarcinari intocmita de
Fondula de reserva si de amortismenta pen- catre ministerula lucrarilora publice, atato pen-
tru capital& a de 248,130,000 ie se va constitui tru sev6r§irea cat(' si pentru costructiun ea li-
indata ce veniturile brute o volt permite, con- niilora.
form(' art. 17 din vechia concesiune. Art 17. Societatea nu are dreptuls de a in-
Art.12. Dispositiunile artico'elora 17 si 25 din straina nici posesiunea , nici esploatatiunea
vechia concesiune relative la amortismenta, la drumului de fell la nici ue. alta societate, nici
formarea fondului de reserva §i la cesiune catre a fusiona cu veri-una.
Stela dupa trecere de 30 ani nu se vora putea Art. 18. Tate dispositiunile concesiunil pri-
ingreuna sub Mei null cuvênta si nici utt-data mitive &ate nu sunt contraril legif de facia ra-
prin capitalulfi suplementara emisfi de socie- mama in vigere.
tatea de actionari in risicula si pericolili ei, Art. 19. In virtutea acestei legi, guvernula
remanênda prin urmare bine intelesa ca fon dula este autorisata a incheia ul convetinne cu so-
de constructiunerecunescuta de Statula replant" cietatea actionarilora.
este fixata la cifra 248,130,000 lei, si ca, amor-
tisarea fondului de constructiune suplementarA Dispositiuni
este in sarcina societatei §i nu se 'Rite pune in
compta la cesiunea prevècluta de art. 25 din Art. 20. L% cast" canda, in termena de 40
vechia concesiune. clile de la data promulgarii acestei legi, socie-
Art. 13 Drepturile Statului roman(' contra tatea detentorilora de obligatiuni nu va voi a
vechilora concesionari, resultanda din legea de primi conventiunea el aborata de guverna in con-
la 17 Iuiii, se trecii societatii de actionari. formitate cu articolula de mai susa se va pro-
Asemenea societatea ia asuprA-'sirespunderea ceda dupa email" urmfiza
catre detentoril de obligatiuni ce nu ara voi § I. In virtutea sentintei arbitri'ora data la
sa participe 0 societatea do actionari. In- octombre 1871, conforma legii de la 17 (29)
datoririle vechilorii concesionarl, precuma plata Edit" anula curenta, totalitatea caller(' ferate,
expropriatiunit desfacerea sub-concesionarilora, concedate la 21,3 11h2 1868 ducilorfi de Ujest
plata tuturora lucrarilora si materialului exis- §i Ratibor, comitelui de Lehndorf si Dr.
www.dacoromanica.ro
tentu in tea, earl n'arti fi inea. achitate, si plata Strasberg, atata cele le parte savérsite cata
 CCMERCIULUI I LIICRAMILOR PUBLICE 7

§i cele in constructiune, suntil §i remand in § IV. Suma trebuinciósa pentru plata doben-
deplina §i intrege proprietate a Statului remand dilord §i amortismentului in termenil prescri§1
libere de ori-ce sarcine. prin presenta lege se va inscri invariabile iu
Drepturile concesionarilorii suntü stinse. fie-care and in budgetuld Statului.
§ II. In privintareclamatiunilord sumelord da- § V. Titlurile capitaluld, ca §1 ale dobendilord
torate pentru constructiunea §i stabilirea dru- acestel datoril a Statultd, vord fi aparate de ori-ce
mnlui de ferd, pentru furnituri de materiale feld de imposite sea tacse, fia pe sema Statu-
de exploatare, WI de organisare a traficului li- lui sett a Comunelord, fie sub ori-ce altd titlu.
niilorti, reclamatiuni provenite din obligatiuni Plata dobendilord se va efectua cu cheltuia-
contractate din epoca constructiunil §i exploa- la Statultd la Ianuarid §i la 1 BIM st. n.,
1

Vara drumului de feel de catre vechil conce- a fie-caruia and pe piecele Bucuresci, Viena,
sionari anteriOre luarii drumului din posesiu- Berlin, Paris §i Londra!, la casele sat sta-
nea lord, guvernuld nu recunOsce nici nä creante. bilimentele desemnate spre acestil sfOr§itil de
§ III. Pentru despagubirea detentorilord de ministeruld financelord.
obligatiuni ale vechilorti concesionari, guvernula § VI. Guvernuld este autorisatd sit acorde
romand va pled 140,000,000 lei valóre nominale 1/2 0/0 asupra cifr el de 140,000,000 lei a dato-
iu titluri, purtandd 7)/, °/, dobenda §i jimaetate riei Statului, stipulate, la § III dreptii comisiond
la sute, amortismentii. ast-feld ea datoria acesta caselord sea stabilimentelord prin a carord mid-
sit fia amortisata intre . §i. ani... locire se va face retragerea stipulate, la § III.
Cu anuitatea de 11,200,000 lei ce ministeruld § VII. Schimbuld vechilorii obligatiuni in con-
financelord o va pliiti in timpd de va retra- tra titlurilorti Statului prin biurourile caselord
ge din circulatiune imediatil obligatiunile ye- ski stabilimentelord earl vord fi desemnate prin
chilord concesionari, §i va amortisa datoria de publicitate de catre guvernuld romand, va fi
140,000,000 lei. terminatd One la 1 Iunid 1872 celii India
Prin recumiscerea datoriel de 140,000,000 lei § VIII. Detentorii de obligatiuni vord avea
a Statului, guvernuld dobandesce tote dreptu- recursii pentru plata cupOnelord scadute Ina-
rile ce detentorii avead in concesiunea dela 21'3 inte de 1 Ianuarid 1872 WI pentru oH-carl
tt,12 1868 in facia guvernului, Ora pentru plata alte pretentiuni privitOre la depositil in contra
cupOnelord scedute la 1 Ianuarie §i 1 Iulid 1871 vechilord concesionari, earl singuri suntd res-
se reguleza la § 8 de mai josti; amortisarea va pundetorl de plata lord.
incepe la. 1 Ianuarid 1872.

CONVENTIUNE
INCHEIATA DE MINISTERIUL LUCRARIL ORH PUBLICE CU
IMPUTERNICITULH SOCIETATEI ACTIONARILORG CAILORH FERATE ROMANE,
IN VIRTUTEA ART. 19 DIN LEGEA DE LA. 24 D ECEMVRIE,1871.
In virtutea legilord din 17 Iulid §i 24 De- feat, in constructiune,a tutulord constructiunilord
cembre, ennui' 1871, intre D. Nicolae Cretu- aflate pe densuld, a intregului materiald miqca-
lescu, ministru agriculture)", comerciului §i lu- tord §i a tutulorn materialurilord aprovisionate.
cririlora publice, lucrandii In numele guver- Ea ia asupra'i construirea, sever§irea §i es-
nultd romand, de ua parte, §i. D.From. impu- ploatarea urmatbrelord huff:
ternicituld societetii anonime formate, de de- a) Romand prin Tecucid la Ga1ai, cu am-
tentorii obligatiunilord emise de fostuld con- bran§amentuld de la Tecucid la Berladd ;
sorp Strusberg, pentru constructiunea si es- b) de la Barbo§i prin Braila, Buzed, Ploesci,
ploatarea cailord ferate romane, de ail& parte, Kitila la Pitesci §i Bucuresci ;
s'a incheiatd urmatórea alcaltuire c) De la Pitesci, Slativa, Craiova la Turnu -
Art. 1. Coucesiunea chilord ferate acordate Severin, Varciorova (frontiera);
la 21 Noembre (3 Decembre) 1868, ducilord de d) Jonctiunea intre gar& e 1'ilar4d §i 'P&p-
Ujest §i de Ratiborl, comitelui Lehndorf §i Vestei la Bucuresci ;
doctorului Strusberg, fiiud resiliatii, societatea e) Ramurile de la garel e Galati §i Breila la
actionarilord, format e. pe basa legil din 17 lulid porta.
1871, va construi §i termina liniile ferate pre- Art. 3. Tote lucrari!e terminate set numai
vedute pnin acea concesiuue dupe conditiunile incepute desatre consiliuld de administratie ald
stipulate in presenta conventiune. acestord cdi ferate, conform art. 7 din legea
Art. 2. Acésta, societate va intra de la data de la 17 Iulid, se vord primi de societate, ina-
presentei conventiuni in t6te drepturile §i in- poindd guvernului sumele cheltuite pene in
datoririle vechilord concesionari,www.dacoromanica.ro
precum gi In momentuld intrarii societatil in posesiuuea ft-
posesiunea tutulord liniilord acestui drumd de cestorti
8 LEGIIIIRI ALE MINISTERULITT AGRICULTUREI

Art. 4. Societatea va Aver§i §i predalinii! e Deca, insit nici liniile de la art. 4 nu vorti
prescrise la art. 2, litera a, b, e, la 1 Sep- fi fostil terminate §i primite la termenuld pre-
tembre, éra jonctiunea din garele de la litera vèclutd in acelii articold, atunci societatea va
d, la 1 Decembre 1872; podurile §i viaducele fi deposedata imediatti de cdtre guvernii din
se potti construi provisoriii de lemnii, era lti-
posesiunea acestei linil §i nuva avea aitti dreptil
crarile definitive de feel §i piétra se voril ter-
de CAW sa primesca de la StatS, prin plata de
mina in termend de trel ani de la 24 Decembre anuitilti, valerea Iurdniiorfl saver§ite §i consta-
1871. tate printr'ua comisiune de 4 esperti, numita
Art. 5. Guvernulii va da societatei actiona- de ambele part,. Duoi esperti se vord numi
rPorti la 1 Tanuaritl 1872 IA suml de 4,760,000 de societate §i duoi de guvernuld romand. A-
lel, precum §i 4,760,000 Id la 1 Uhl acela§1 cesti 4 esperti inainte de a .procede la ori-ce
anti; tote aceste sume garantate in fondulti dru- altit lucrare, veal alege wad alit 5 espertil.
mului de ferd. La cash de neintelegere asupra alegerii a-
INCA la 1 Septembre 1872 liniile de la art. cestuia, pre§edintele curtii de casatiune nu-
2, literile a, b §i e, vord fi terminate §i pri- mesce pe acestil aid 5 espertd.
mite, garantia de mai susil Inceteza. Resultatuld acestel espertise este definitivd.
Deca societatea va termina mai naiute de 1 Din valórea lucrdrilord se va deduce mai
Septembre Duffle Roman-Galati-Braila §i Bu- anteid suma de 9,520,000 lei avantatft prin art.
euresci §i vorfl fi in stare a fi primite de gu- 5 §i restuld se va plati prin anuitati cu 7 1/2
vernii, atunci garantia pentru aceste linil va 0/0 dobenda.
data din cliva primirii lord de cdtre guvernii. Nurnai casurile de fort& majora se potil in-
Dobenda de 7'/2 0/0 garantata de Statil atdtb voca pentru intarcliere la termenele preveclute
pentru liniile de la art. 4, litera a, b, d §i e, la art. 4 §i 6, cari se vord aprecia §i decide
precum §i pentru acelea de la art. 6, nu se de catre tribunaluld de arbitri prevëclutil in
va plati de guvernii de catil din cliva séver- concesiunea primitiva la art. 27.
§irii §i primirii lord de catre guvernii. Art. 11. Societatea este datere a convert
Durata concesiunii va incepe de la 1 LIM imediatii in actiunl obligatiunile depuse penS
1871. acum in suma de 200,791,125 lei.
Art. 6. Societatea va termina constructiunea Ea va fi asemenea in dreptil a converti in
liniei Pitesci-Slatina-Craiova-Turnu-Severind- actiuni restuld olfdgatiuniloril in circulatiune
Varciorova (fronded) In termend de 3 ani so- cari nu se add lima depuse penii Ia suma In-
cotiti de la 24 Decembre 1871. tréga de 245,160,000 lei, encase do vechii con-
Podurile §i viaducele se potti construi pro- cesionari.
visorid de lemnil, era lucrarile definitive de Deed r osesorii obligatiunilord nedepuse Inca
ferd sett 'tetra se vorii termina in termenti de arti refusa sa adore la cele prescrise la art. 4
6 ani, eu Incepere de la 21 Decembre 1871. din legea de la 17 (29) Iuliti, societatea va fi
Art. 7. Podurile §i viaducele provisorii §i de- tinutd, a'i indemnisa, conformil art. 6 din legea
finitive, atatii acelea de la sectiunea de la art. citata mai susii.
6, CAM §i acele preveclute la art. 4, se volt Societatea are dreptuld a emite in risculd §i
face din fondulti de constructiune. pericoluld sed u tiuni §i prioritdti suplementare
Art. 8. Guvernuld garantéza, conform(' con- pentru cheltuelile necesare la constructiunea
cesiunii, ud dobenda, de 20,250 lei p e o- citiiorS ferate Pitesci-Varciorova (frontierd),
metru. jonctiunea intre garele de la Bucuresci §i la
Art. 9. Dobenclile pentru capitaluld repro - desaver§ita terminare §i reparatiune a liniilorti
sintatd de susti clisele cal ferate, (determinate specifirate la art. 4.
prin art. 11, se garanteza de catre Stan §i se In nici unit cash garantia Statului stipulata
veal trece in budgetuld anualii ea datorie a pentru totalitatea linielord arState la art. 4 §i
Statului, mai anthill pentru liniile mentionate 6 §i cart se urea la 18,609,750 lei, corespun-
la art. 4 §i in urrna pentru acelea de la art. (1Stere la 919 kilometri lungime totale §i de-
6, indata dupa terminarea §i primirea lorii de finitiva de la Itornanti la Vdrciorova (frontiera)
catre guvernil. §i ramurele, nu va putea trece peste acesta
Art. 10. Deed in termenuld prescristi la art. cifra, off earl anti fi cheltuelile sub off-ce de-
6 nu se va seiter§i linia Pitesci-Slatina-Craiova- nurnire, emisiunea actiunilord §i a prioritati-
Turnu-Severin-Varciorova (frontiora), sed déca lord suplementare neputendu-se face in sarcina
in cursd de unil and de la 24 Decembre 1871 Statului.
nu se yeti"' incepe lucrdrile, guvernulii va putea Societatea va avea 1usd facultatea pentru
concede constructiunea ei la ori-care alta corn- conversiunea in actiuni a obligatiuniloril emise
panii, gra nici unil dreptil de contestatiune de vechii coucesionari, precum §i pentru emi-
din partea societatii. Diferenta anuitatii ce ard siunea actiunilorii §.1 a prioriattilord suplemen-
putea resulta in acestii casil din cifra totale a tare, sa repartesca snma de 18,609,750 lei men-
se inscrie in budgetti pentru totii resoulti, se tionata la aliniatuld precedentd asupra sumel
www.dacoromanica.ro
va plati in comptuld societatii, retinendu-se din totale a capitalului represintatil in actiuni in ur-
anuitatile garantate pentru liniile de la art. 1. marea conversiunii §i a emisiunil suplementare.
 COMERCITJLUI I LIICRIBILOR PUBLICE 9

Amortismentulii capitalului suplementaril ce tratitthe §i a directiunii de esploatare va fi in

societatea va emite In virtutea acestul articolti Bucuresci.
va remânea insa cu totulti in sarcina sea, fon- Budgetulfi pentru cheltuell nu va fi valabi'e
dull"' de amortismentil prevatlutil la art. 17 din de craft dupa aprobarea prealabile a guvernului
vechia concesiune neputêndil privi de cfitil a- romanil §i va fi presintatil cu 6 half inaintea
supra stand de 248,130,000 lei, corespuncia- exereitiului.
tore cu lungim ea Intregului resoii de 919 ki- Guvernulil are dreptulil de priveghiare §i de
lometri. controlil In privinta administratiunil resoului.
Fondulil de reserva §i de amortismentii pentru Art. 16. Societatea de actionarl se va con-
capitalulti de 248,130,000 lei se va constitui forma cu caetulil de Insarcinari Intocmitil de
indata ce veniturile brute o voril permite, con- catre ministeruld lucrarilorfi publice atata pen-
form art. 17 din vechea concesiune. tm sevOr§ire, catii §i pentru constructiunea li-
Art. 12. Dispositiunile articoleloril 17 §i 26 niilor5.
din vechea concesiune relativa la amortismenta, Art. 17. Societatea n'are dreptulii d'a lnstri-
la formarea fondului de reservii §i la cesiune inn nici posesiunea nici exploatatiunea drumu-
ciitre Statil dupa trecerea de 30 ani, nu se voril lui de felt la nici ua a!ta societate, nici a fu-
putea ingreuna sub nici unit cuventil §i nicl siona cu vre-una.
A, data prin capitalulii suplimentaril emisil de Art. 1S. Tote dispositiunile concesiunii pri-
societatea de actionari in risiculii §i pericolulii mitive efite nu sung' contrarii conventiunii de
el , reminêndil prin urmare bine intelesil cii facia rem Anil In vigóre.
fondulil de constructiune recunoscntil de Sta- Facutil la Bucuresci la J
Februarifi, anulti
tulfi rominil este fixatil la citra de 248,130,000 1872 in duoè exemplare semnate de catre am-
lei, §i ca amortisarea fondului de constructiune bel e Iraqi contractante, §i din earl unulS s'a
suplimentara este in sarcina societatil §i nu se predatil D-lui ministru agriculturel, comerciului
pOte pune in comptil la cesiunea prevNuta la §i IucririlorS publice, spre a reraSnea in archi-
art. 25 din vechea concesiune. vele min'sterului, era celfi de alii doilea s'a
Art. 13. Drepturile Statului romanil contra predatil domnului From, imputernicitulfi socie-
vechilort concesionari resultânda din legea de COI', in virtutea procurel in regulfi presintatft
la 17 Iuliii, se treeil societatil de actionari. de D-sea §i anexata la presinta conventiune.
Asemenea societatea ia a supra'§i respunderea Ministruli agriculturel, comerciului §i lucriiri-
catre detentoril de obligatiuni ce n'aril voi stt lora publice, N. Cretulesen.
participe la societatea de actionari. Indatori-
rile vechilorri concesionari, precum plata ex-
propriatiunii, desfacerea sub-concesionarilort, CAET DE INSARCINARI
plata tutuloril lucrarilortr §i materialului exis-
tentil in Ora, care n'aril fi inch accuitata, §i plata pentru terminarea liiiiiloiS ferate Roma n-
cupeinelorfi scildute 1)60 lapriimirea liniel con- Gala (I-Bneuresci-Varciorova.
formil concesiunii, trecti In sarcina societatil
de actionari. A sernenea §i tote pr.( tentiunile TITLUL I
unorfi alti treilea, de ori-ce natura aril fi en,
cad aiS isvorl din vechea concesiune pentru Dispositiuni generale
timpulti efitfi ea a fostil acordaret D-lui Strus-
berg §i consortis. Art. I. Societatea anonima de actionari a
Societatea actionarilorii este In dreptu a ur- cailoril ferate ron fine, constituita in conformitate
man pe vechil concesionari pentru plata cu- cu legea din "/ JuliO 1871, se obliga a cons-
pónel ora datorite de ace§tia §i pentru resti- trui, complecta §i termina tOte lucrarile ciilorS
tuirea depositului sustrasii de d 61101, fitra ea ferate urmitene:
sa se pita prevala In nnf unit casO, sefi in a) Linia Roman-Galati cu ramura Tecucia-
numele sifi ski in numele tier§iloril, de vre Bêrladil ;
unil dreptii ce s'aril deduce din acésta contra b) Linia Barbo§i la Bucuresci §i Pitesciprin
Statului romanii. Braila, Buzea, Ploescl, Chitila ;
Art. 14. Ind ata dupii sub-serierea presintel c) Linia Pitesci la Turnu-Severinii §i Varcio-
conventiuni, se voril delega trel comisarl ro- rove (frontiera), prin S1atinai Craiova;
mani ale§i cate uvula de Senatii, Adunare §i d) Linia dejonctiune a garelorfi TOrgu-Vestei
guverna, earl vora merge la Berlin spre a si Filaretti in Bucuresci;
pune timbru de anulare atfitil pe obligatiunile e) Ramurele de la gara Galati §i Braila la
ernise de vechil concesionari, CMS §i pe cu- porturi.
pOnele lorli, i societatea nu va putea emite A rt. 2. Liniile aritate la articolulii precedentil
actiunile el de char in proportiune eu oblige- cu lit, a, b, e se voril complecta §i termina pOna
tiunile anulate. la 1/3 Septembre 1872 ;jonctiuneagarelorii din
Obligatiunile anulate se voril preda guver- Bucurescl se va savdr§i pena la 1/i3 Decembre
nului romfinil spre a se desfiinia.www.dacoromanica.ro
acela§i ant.
Art. 15. Re§edinta consiliului de adminis- Art. 3. Constructiunea §i punerea in exploa-
1*
 10 LEGiIIIIII ALE ISIIITI8TEEITLLI AGRICULTLTBEI

tatiune a liniel Pitesci-Craiova Severin-VArcio- , avandtt numere de ordinti socotitfi de la gara

rova se va face in terrnena de 3 ani, socotiti Targu-Vestel. Ace§ti stalpi voril avea ua inAl-
de la 24 Decembre 1871, (5 Ianuariii 1872). time de 0,60 m. 1360 la 0,60 m. §i utt grosime
A rt. 4. Complectarea. savarsirea §i construe- propor(ionata.
tiunea din not' a tutulora liniilora enumerate Asemenea se va infiinta stk'pi indieatori de
la art. 1 de mal Bust', compuse din terasemente, pante §i rampe, cad se vol.(' face in lemna de
cal va propria isà, uvrage de arta, precum6 : stejarti bine lucrati si vapsiti cu uleia, séS vorii
poduri, podete si a peduce. telegrafn, case de fi de fonta. Indicatiunile citite mai susa se vora
päzitora.gare, statiuni, inipreunä cu t6te depen- scrie pe table de fera.
diutele lorfi,ateliere.iinprenna cu machini. scule, Art. 11. Afara de lucrarile arktate mai susii
material(' iscatorn, etc se a coin plecta sét in moda generale, se va executa reparatiunile
construi de catre societate In conformitate cu § i imbunatatirile specificate maijosti si rectums-
stiptilatinnile prescrise prin presentult caett de cute necesaril :
insárcinari, pe care societatea declara ca 'la ac- a) La implinirile acelea pre-um la Colintina,
cepta in Una a liii intindere si 'IS considera ca Sna ov si Teléjen se va iudrepta la satnrile
fac.andt, parte integranta. din Lonventiunea eu prodnse §i se va aduce platforma la profilula
data de asta- cli incheiata cu guvernula romana. primitiva.
b) La sëpktura de la statia 62,2 Oa 'a
TITLUL A statia 62. 6, santui re vora fi largite spre a
da apelort u5, scurgere catre podetula vecina.
Linia de la Bucurescl la Barbo0 c) Asemenea se va face si pentru implini-
rea de la statia 62, 7 catre 63, Intorcanda
Terasemente santurile dare acasta sta(ia 62, 7, in scopii
de a departa apele de la facia podetului a-
Art. 5. Pe t6ta, lungimea acestei linii si in flata In ace'S puncta.
statiuni se va complecta §i rt-gula terasementele d) Tesiturile implinirii ce precede podult"
pentru a le aduce in cea mai huna stare. Cricov, precuma si tan turile se voril regula
Art. 6. Tate tesiturilesapaturilora i acelea asta-fela ca sa dea seurgere apelora In gar-
a santuriloril vora avea nä inclinare de celapucinil lit fart a strica tesiturile impliuirilorii.
una de inaltime pentru una de WWI. e) Se va largi santurile aflate despre deala,
In punctele unde natura terenului arü cere dandu-le ua inclinare cuvenita de la statia
si dupit indicatiile ministerului lucrarilora pu- 51,2 pea la sta(ia 51,8, asta-fela ea apele
blice, se va da acestora tesituri ua inclinare de sa se scurga prin podetula de la statia 51,5
una si jumatate de bash pentru una de inal- ce urmaza a se inflinta din not'.
time. Acésta din urma inclinare se va observa f) Se va regula tesiturile si sau(urile sapii-
si pentru tesiturile de implinire cari vora fi con- turd ce precede statiunea itlizij, astil-fela pre-
solidate Inca prin semanaturi. cuma s'a clisa pentru sapatura de la Cricov.
Art. 7. Largimea plat-formellerasementelora g) Se va inal(a terasementula cu 0,30 m.
va fi pretutindeni de ult.' pucinti 5 metii. cela pucina intro statiile 22.7 §i 25 si se va
Banchetele se vora regula intocmai dupa pro- indrepta lasaturile ce s'ad produsa implinirile
iectele aprobate. anturile se vora Indrepta si profilelora 16,8-16,4-16, si de la 13 6 pea
largi ast-fela en sa fie indestulktare pentru scur- la 14,2 aprape de statiunea Ulmeni.
gerea apelora, éri in punctele unde se va cre- Se va da asemenea scurgere apeloril de la
de de ti elmintit ele se vora pava, dupii cererea statiunea 10,8 catre podetula de la statiunea
ministerului. 10,1.
Art. 8. Depositele de pamantii aflate pe spa- 11) Din partea rlului Buzefi se va deschide
ciula reservata la a duoa cale se vort potrivi ; una santa intre statia 48 si statia 48,9 spre
Ora acelea afiate intre §antulii de hotarb §i san- a da scurgere apelorii sub multi podetil ce
lulu sapaturelort se veal arunca afara din im- se va inflinta in ace, tit punctil ; se va largi
prejmuirea calei, afarift de punctele nude calea §anturile de la 42,2. la 41.4 spre a da scur-
se afla in implinire. Depositele aflate prea a- gore apelora in acele direc(iuni ; astmenea se
prape de crésta saptiturelorti se verb departa la va Pee si cu santulil aflatil Intre g6,8 si 35,1
4 metri distanta aproximativa de acea crésta si se va da scurgere apelora prin §anturl in-
si se verb regula in foima de para-zapecli: a- tre statia 23,6 si 24.2.
vanda nit Inaltime proportionale cu volumula a- i) Se va da scurgere apelora ce baltesca
colon) deposite catre partea opusa vantului do in apropiare de riula Buzau sub unit podeta a
mins nta se Lifiinta din nal la profi'ula 29,6 si se va
Art. 9. In punctele ce se va socoti de cu- shpa unti noft path perpencliculart cale, si
viinta se va infiinta san(urf colectOre despre prin care se va conduce apele in grapa a-
partea dealului pentru a culege apele §i a le flata d'a drapta.
conduce sub podete. In fine se va ridica cu 0,30 terasenientele
Art. 10. Se va infiinta in totu luLguIOcaIoi intre statia 29 1 si 27 1, precumil si intre sta-
www.dacoromanica.ro
ferate stalpi kilometrici do fonta sat de pétra, Oa 12 soi 16,2.
 0OME11011The I LIICRIRIL010 PUBLIC& 11

k) Se va lArgi santurile si se va aduce a- chile de servicit si de abatere se vorfi mftu-

pele din ambele parti catre statia 14,8 uncle tine In bun& stare, se vord complecta si se
se va infiinta nal podetfi. vett preda astil-fe'fi dupa proiecte aprobate
De la, statia 3.4 IAA la 2,4 se va In& Ita la epoca primirii liniei.
terasemeutele cu 0,30 cele pucinU. Intro ki- Ori-ce piesa se va strica séd diforma se va
loin. 62 i kilom. 64 se va spori inclinarea inlocui de societate cu a sea cheltuéla.
tt turilorti de implinire. Aceste tesituri se
voril regnla cu 1 si jumètate de bash pentru Semnale
1 de Inaltime.
1) Pe tOta intinclerea valet Siretulul , par- Art. 17. Se va aseda semnale la intrarea
tea de la Braila la Barbosi, se vorfi inalta si esirea curbelorfi, uncle lipsa lord aril pu-
terasementele cu 1 metru si se va apéra tesi- tea da naseere la accidente. Aceste semnale
turile cu fascinage in partile ce se va credo se voril manevra séu en mana sat prin trans-
trebuilita ; inclinarea tesiturilor& se va face misiune de cantonierit afhti in apropiare. Se
de 2 de bash pentru 1 de inaltime. I va aseda duoe semnele optice in fie-care sta-
Art 12. Ori-ce stricaciuni se volt ocasio- tia, unultt la intrare i celfi-alta la esire.
na terasementeloril. tesituriloril, etc. acestel
linii de asta-t11 pin& la primirea acestora Poduri i podete
nil se vorä repara i pune in bun& store de
catre societate eu a sea keltuéla. Art. 18. Constructiunea podurilorfi si po-
deteloru aflate asta-tli, precumil i acele ce
Balastd urntOza a se infiinta din nett pe linia de la
Bucuresci la Barbosi va fi conform& cu statnlii
Art. 13. Balastulti se va complecta pe tótä aci alaturatil sub lit, a, in ceea co prtvesce
lungimea liniet In cantitatea prevadura prin numSrulit lorü, deschiderile lorü. mod, 10 lorO
concesiune, adi,.6. 1, 18 m. pe metru liniarfi. de executare 1 lucrarile necesarii pentrn a-
Art. 14. Asedarea calel se va regula pre- i p5rarea lorti, bine Intelegendu-se ca podetele
tutindeni astii-felfi ca sh fie cu totulfi confer- I de 6 metri WI 18 piciOre si mai pucinfi nu
ma profilulut longitndinald aprobatil, afara de volrti avea de dad ua singura deschidere. Com-
modificatiunile ce s'ad cretlutti necesarii in pania este autorislta, in casfi de trebuinta, a
timpulfi constructiunit si inaltarile preirfidute constrni provisorin poduri i podete de lemma
prin presentulti caetu de iusarcinari. ins& luerarile defiuitive de terti i pétra se
In ort-ce casü, pautele nu yore trece peste volt sOvOrsi in termena de trel ant, soco-
acele preveth te i aprobate dupa concesiu- titi de la 24 Deeembre 1871 (5 lannarifi
nea primitiva. 1872). Projectele podurilorfi Matti provisorit
oath i definitive va trebui a se aproba de
Traverse ministerti.
Art. 19. Curonameutele tutulonii podurilorfi
Art. 15. Tote traversele vett fi de lemnü podetelora de reparatn sal de reconstruith
de stejard de buna calitate si dup5. dimen- se vorfi face de pOtra mare resistenth. Aseme-
siunile prescrise priu proiectele aprobate. Tra- nea radierele se vord aduce in buna stare si
versele de bradil aflate asta-th pa partea ii- se vo,t apera contra mancaturilorfi apelorit cu
niel coprinsa intre Ulment §i Braila se voru santuri umplute cu pOtra neregulata séfi cu din-
lasa pe locfi. Pentru tOte aceste traverse i tart batuti in partile din susfi si din josii.
pentru altele ce se volt constata defectu6se Podurile marl se vorti termina i comple ta
sell de brach), societatea este datOre a preda in tote detaliurile lorO, conform(' proiectelorti
guvernului, Inainte de primirea liniel si cu a aprobate. Lucrarile de ap5rare prescrise pen-
sea cheltuéla, ua cant,tate ecuivalenta de tru fie-care dintr'Onsele se vorii executa in mo-
traverse de stejard de bun& calitate si a- dulfi celti mai Belida, in scopu de a se asigura
véndü dimensiumle aprobate. Aceste traverse eonservarea acestord uvrage.
se veal depune intro Ulment si Braila, séS TOte partile de zidaria de pétra ce se aflA
in localitatile pe t nde traverseb, urméza a fi stricate séfi ce se Torii strica pea la epoca
schimbate. primiril fluid se verti repara ski reconstrui cu
Cheltuelele ce va necesita asetlarea lord se cheltuéla societatit, in scopil de a dobOndi ufi
nerd face din fondulit constructiunit, éra nu constructinue en totulii solida. Asemenea se va
din acela alfi exploatarit. face si peutru t6te pantile construite sea ce se
vorii coustrui in zidaria de caramida, precum
Calea metalled si cele-alte lucrari accesorit, precum captuseli
de pétra, fascinage, copile, etc.
Art. Ili. T6te pantile ce compuuti calea Art. 20. Pentru tote podurile ante preste
metalica, precumd sine, eclise, bulOne, cram- riud i garle, societatea va construi copile si
One, schimbari si incruci§ari de www.dacoromanica.ro
cale eu t6te fascinage solide in susulfi culeeloril i va in -
accesoriile lent, atatt pe calea curenta, i pe fiinta baterii de diutari tart impregiuruld pile.
12 LEGIIIIRI ALE MINISTEREJLE1 AGRICULTUREI

lora i d'a-lunguld feciel culeelorti la ul dis- tavanuri induoite pentru a le feri contra fri-
tant& de duoi metri de la fondatiuni. Interva- gului.
hug intre acesti dintarl i zidarial se va umple c) l'Ote tencuelele degradate se volt recon-
cu petre neregulate si marl; in casil insfi candil strui in modu aolidd.
inaltimea grindilorti poduriloril d'asupra apel d) Acoperisurile de cartonS earl, prin degra-
nu va fi Ind estulfitôre pentru baterea dintari- darea lora, vorii trebui a se schimba, se vorti
fora , se va hotitri In comunti acordii moduli" inlocui cu acoperisurl de metalii, i sobele de
dupe care societatea va fi datóre a protege pi- caramidfi ce se afifi stricate se vorti preface
ciorele podului. din nots sell se voril inlocui cu altele de me-
A rt. 21. Pe l'angfi prescriptiunile arkate mai tali". Se va combina sobele de ziditiriit cu a-
susil in generalil si acelea coprinse in statutii cele de feril, astii-felii ca sa se pea face bu-
anexata sub lit. A., societatea va executa im- cfitfirid intr'una din camere i sa, se inchldesca
bunätiqirile urmátóre cea-altiti.
Pe partea de la Bfaila la Barbosi se voril e) Usile si ferestrele se voril aduce in stare
adhoga podete in numèril i cu deschideri su- bung precum i ferfiriile lora, inlocuindii pe a-
ficiente, in punctele unde s'a stabilitti curente celea ce lipsescii sea sunta de rea cualitate.
in urala inundatiflorti. Stalpil ulilorts volt trebui a se fixa bine in zi-
in casti audit, dupd studiile ce se vorii face datie, spre a se impedica ori-ce fela de joca.
pel.tru aceste uvrage, se va crede necesariti a f) In Nunctele uncle casele se afla constru-
se infiinta pe acésta parte de linifi poduri mart, ite mai josti de catt terasmentele, §i unde din
compania va fi autorisatfi a le construi provi- acésta causa nu se pate vedea de la ua casa
soriq de lemnil, pentru ca circulatia sit fie a- la alta, se va largi platforma terasementelora
siguratti In termenulii fixatii pentru primirea 0 se va construi eke uS ghereta de lemnit de
intregel linii; podurile definitive de feru i zida- 4 metri patrati in supra-facia.
rits se vorti face dupe trel anl de la semnarea g) Ghisdurile de lemnii de brada ale putu
acestui caetil de insitircinari. rilora de la casele de cantonieri se volt inlo
Curonamentele pilei podului de la Barbosi se cui cu ghisduri de stejarii. Mara de acasta, se
voril inlocui cu altele, avêndil utti lungime in- va complecta furcile, fusula , lantula , galetile
destulatóre. Se va complecta pe langd acésta §i cele-alte accesoril in bune condiliuni, i s
constructiunea acestui poditi cu tOte accesoriile va face puturi pe la casele pe unde nu sunta
séle, intocmai dupiti proiectele aprobate. inca facute.
h) Terenula ce incongiOra fie-care casa de
Telegrafic cantoniera va trebui a se aplana in moth"' de
a presinta uS supra-facia regulata In forma de
Art. 22. Biurourile telegrafice, soneriile ca- curte. Acésta curte va fi inchisa cu ua imprej-
selera de pazitori §i a pclarea liniei telegrafice muire de gardii, sea cu anturi, dupa, localita/1.
se vora termina i complecta.
Pe tat& lungimea liniei intre Bucuresci 0 Bar- Pasage de nivelti
bo0 se vol.!'" alecla duoè fire telegrafice cu tate
accesoriile. Art. 24. Tate pasagele de nivelii vont"' trebui
Stalpii telegrafici se vora consolida ori unde a se complecta dupe prescriptiunile urmitOre:
va fi trebuinta, spre a'i impedica de a cadea a). Inclinarea rampelora de accesa nu va trece
prin actiunea ventului. Distanta intro dOn0i nu peste 5 la mita. lnaintea fie-carii bariere se va
va trece peste 50 metri. afla uS platforma orisontale de 10 metri bun-
Stalpii de brada aflati pe partea coprinsa in- gime.
tre Ploesci §i Britila, sea pe ori-ce parte a li- b). Tata supra-facia rampelora se va impe-
Mel Bucuresci-Barbo§i, se vora inlocui cu stal- trui cu petri01 de buna cualitate sea cu pétra
pii de stejara. sfaramata pe ua grosime de 0,20.
c). Barierile se vora complecta i alecla in-
Case de cantonieri tocmai dupa projectele aprobate.
d). Pe Oa lungimea rampelora §i de fie-care
Art. 23. Casele de cantonieri se vora ter- parte a lora se vainfiinta Imo parapetil de ste-
mina 0 se volt construi acelea ce lipsesca dupe jarti bine lucratii i vapsita.
num6rula fixata prin proiecte. e). De desubtula fia-caril rampe, scurgere a a-
Mara de acésta, se va executa schimbarile pelora se va asigura priu tubi de fonta de 0,50
§i imbuniltatirile urmatare : diametru cela pucints. sea prinapeduce de zidii
a) La tote casele uncle soclurile construite de caramida cu vara sea petre uscate.
de caramida ag fosta atacate de ume(161a, a- f). T6te contralinele afiate asta-cli de lemnii
cele socluri se vorti reconstrui in zidarie de se vora inlocui cu contraliue de fera ; pe lSn-
'Atilt, sea de caramida de buna cualitate cu git acestea se va pava tata zonaplaftormei co-
mortara hydraulicil ; prinsS in largimea pasagiului.
b) Se va umple cu paniêntli bine batuta tOte Candi" nu va fi vre-Mi casa de cantonieri a-
www.dacoromanica.ro
golurile aflate sub pardosell si se va executa laturea cu una pasagia de nivelt, se va alecia uit
 COMERCIIILUI I LIICRXRILOR PUBLICE 13

transmisiune pentru incheeerea si deschiderea corpulu marchisei va putea r6manea de lema,

barierel de la casa de cantonieri cea mai a- lush acoperisuld va fi de metalti; se va decora
propiata. cornicele cladirilorii in stud elvetianuoi se va
esecuta chip& instructiunile ministerulut infru-
ImprejmuiK la eale musetarile necesaril pentru a da acestorti con-
structiuni unu aspectii. mai elegantfi de WS
Art. 25. Imprejmurile destinate a desparti acela ce ad asta-clf.
supra-facia dobhudita peutru calea ferata. de Pe lhnga acestea, tete ziddriile, tencuelele,
proprietatile limitrofe se vorts esecuta pe tote lemnariile si ferariile se vorti repara séS recon-
partile de lini unde se va credo necesariil, a- strui, de va fi trebuinfa, in scopti de a le asi-
farh de gare §i. statiuni, dupa sistemulii apro- gura ua soliditate indestulatOre.
batil de ministerti si lemne de buna cualitate. g). Inve1iiuid actualti alii caselord de prii-
Acestil sistemii de imprejmuire se va mantine mire ale tuturord garelord si statiunilorit se va
penO chndil se va inlocui cu garduri vil a ch.- preface in tinichea sed tabla de ferii, vapsite
rorii semnaturit va trebly a se incepe de IA- cu uleid, in loculti cartonului.
data, cu facerea imprejmuiriloril mentionate. h). Stricaciunile causate de inundatil cladi-
rilord statieiBarbosi se vorii repara cu cheltuela
Gare i statiuni societatil si se vort aduce in bun& stare. Se
va face Inca unti drenagiti eficace in tete sta-
Art. 26. Tote garele i statiunile impreuna tiunile, cu scopti de a culege apele, a le de-
cu tOte dependintele lord se voril complecta 'Arta de la clhdiri si a usca ale.
termina intocmai dupa, proiectele aprobate, du- i). Pentru t6te garele si statiunile va trebui
ph, statulti aci alaturatil sub lit. B. §i dupl pres- a se inchide cu totuld curtea statiunil in partea
criptiunile generall de mai josh : despre orasti, in moduli' prescrisS prin proiec-
a). Soclurile tuturoril clädiriloril construite de tele aprobate, infliuthndu-se portile necesarii
caramida §i atacate de umetléla se voril inlo- cu felinare §i cele-alte accesoril. Terenuld ce
cui cu socluri de pOtra ski de caramida, de cea formOza curtea statiunii se va potrivi si regu -
mai buni cualitate si cu mortarh hydraulicti. la cu declivitatile necesaril pentru scurgerea a-
b). In punctele ce se vorti fixa mai in urma, poled], old va fi impetruitu pe OM a sa intin-
de catre ministerS, compania va construi trel dere cu pétrd sfaramata in grosime de stratfi de
halte compuse fie-care de ua, casa de cantonieri eelS pucinil 0,20. Asemenea se vort) contrui so-
dubli, de uft magazia, de cereale si de ua, cale sele impetruite pe 0,20 grosime, conduckOre la
de abatere suficienta spre a servi la incarcarea magazii si cele-alte cladiri frecuentate de trasuri.
grhnelorti. Aceste constructiuni se vorii infiinta k). La gara Bucuresci, imprejrnuirea din par-
dupa prescriptiunile presentului caetti de insar- tea orasului precumti si portile de intrare se
cinari. vord face cu gribagid metalicii, a§eclatti pe und
Magazia se va compune dinteud infra-structura soclu in zidaria, de pOtra. Interiorulti culla se
de zidfi pea la inaltimea vagOnelorii §i dinteunii va regula si se vorii construi sosele, pavage si
acoperisti rezematil pe sthlpi de stejarfi. Proiec- plantatiuni pe intinderile ce se volt fixa in a-
tuba acestel constructiuni se va aproba de ca- cordii cu ministerulti, in scopil de a inlesni cir-
tre ministeruld lucrarilorti publice. culatia si a infrumuseta curtea.
c). La fie-care gall séti statiune se va infiinta 1). Amplasamentele tuturorti statiuniloril pre-
ua magazil de cereale avOndil ua suprafacid de cum : Ulmeni, lazed, Cilibia, Faurei, Ianca §i
cad pucinii 150 m. p. §i construita duph mo- Muftiu, se vorii usca printr'unil sistemil de van-
indicatil mai susti. turi i tubi de pamOntil arsO, bine dispuse, sOd
d). La i,ortulli Bràila, aprOpe de calea paraleld puturi absorbaute pentru a culege apele din
cii Dundrea, se va construi uf magazia pe tad ploi si din topirea zapeclilorti a le da uS. scur-
i

intindere de celil pucind 600 metri patrati pentru gere repede in afar& séii in interioruld solului.
deposituld cerealelorfi. Acesta magazid se va m). Keurile de calkori si marfuri, rampele
construi de zidarie si de lemnt, dupe proiec- pentru vite, bordurile de trotoare §i in genere
tele ce se volt aproba de ministeruld lucrdrilord tOte lucrarile accesoril infiintate in gare i sta-
publice. Plat-forma magaziei se va asecla la ni- tiuni se vord repara ski reconstrui dupe pro-
velulii plat-formel vagoneloril calei. ' iectele aprobate si cu materiala de cea mai
e). In garele Bucuresci §.1 B rttiia se va con- buna cualitate.
strui uh casil. pentru locuinta a patru familii n). Ziclaria gropiloril de curb:tail si acea a
de amploiall, dupa proiectula deja aprobatii de placelord mobile ce se aid degradata, se va. pre-
ministerd. face, si in acOsta prefacere va trebui a se pre-
f). In garele i statiunile de pe Ia orase, pre- fera intrebuintarea petrel in loculti carami-
corn : Ploesci, BuzOil, Braila, Galai, Tecuciii, deloril.
Baca, BOrladd i Pitesci, se vorti inlocui mar- o). Se va indrepta caile statiunilork§i se va
chisele aflate asth-cli de lemnb prin marchise pune in starea cea mai bum), de serviciO, com-
de metalti cad vord acoperi Vita lungimea tro- plecandu-se cele ce lipsescil dupe proiectele
www.dacoromanica.ro
toarelorti. La cele-alte statil de clase inferiOre, aprobate.
 14 marurtu ALE MINISTERIULUI AGRICULTURE!

p). In fine se va termina asedarea Mord- Balastulti

alte accesorii ale calei si ale chtidirilord, pre-
cern: macarale, balance, etc , intocmal dupe sta- Art. 30. Balastuld se va complecta in gro-
tuld sasS mentionatu sub lit. B. simea reglementaret i va trebui a se compleeta
q). In s'atiile Ploesci. Budd, Braila, Tecucid, cu acea grosirne pe ota, lungimea coprinsh
Marhsesci, Barbosi, Adjud si Baciiii se va a- intre Galati si Romann.
dhoga chte u. said de asceptare, cele actuall Dispositiunile prevSflute de art. 14 vord fi
nefiindei suficiente. aplicabill la hula Galatl-Romand.
r). La t6te statiile, clidirile economice vord
coprinde celd pucind trei piese spre a putea Traverse
conserve sculele de incendid.
Art. 27. Ori-ce degraddri se volt causa cld- Art. 31. Se va observa pentru linia Galati-
dirilord de orf-ce felt' ale garelord qi stiu- Romand acelOsi dispositiuni pre .crise prinart.
nilorS, ateth pe din afara vita si pe din in- 15 aid presentului caetti de Insarcinari.
truld loth penS la epoca primirii liniilord. se
vord repara séS construi eu eheltuéla societd- Calea metalled i setnnale
tit, rare se obliga a le preda la acea epoch
in cea mat bund stare de serviciii. Art. 32. In ceea ce privesee calea metalled
semnalele pe linia Galati-Romanti, se va con-
TITLUL B forma intocmal dispositiunilorit prescrise prin
art. 16 si 17 din presentuld cacti' de instirci-
Liniele de la Galati la Romanii art
Terasmente Pod un i podete
Art. 21.3. Terasementele vord fi complectate Art. 33. Constructia podurilord qi podete-
si terminate intocmal dupd prescripOunile ar- lord aflate acum sOS ce se vord face din nod
ticolelord 5, 6, 7, 8, 9, 10 si 12 dinpresentuld pe linia Galati-Romanii ye trebui a fi conforme
meth de inshreinhrl. en statuld anexatii sub lit. C, in ceea ce pri-
Afard de acestea, pe partea dintre Galati si vesce numdruld, deschiderea, modulti lord de
Barbosi se va esecuta t6te lucrArile de con- constructia, prEcum si lucthrile necesarit pen-
solidare ce se vord ghsi neeesarii pentru asi- tru apirarea lord.
gararea terasernentelord i plat-forme; contra Dispositiilo prevétlute la art. 18, 19 si 20 ale
dhrimirilord de cart potti fi amenintate. presentului caetii de insitrcindri suntu intoc-
Art. 29. Marti. de Incthrile mai Basil ar6- mai aplicabili la podurile si podetele de pe
tate, va trebui a se mai esecutai urmithrele: linia Galati-Romand.
a) Se va complecta rambleuld intro cele donS
podurt peste Bistrita la statinnile unde nu este Telegrafuld
inch terminate', precum is podurile Adjud, Cos-
mesci si Barbing. i debleele apr6pe de Galati.Art. 34. Dispositiunile premise la art 22
b) Pe sectia do la Romand la Budd, plat- alit presentulut cute' de insarcinlirt suntit a-
forma fiindfi prea josh intre eautOnele No. ii plicabilt si la linia Galati-Romand, in ceea ce
si 12, se va inhlta teeasementele celd putind privesce firele si stAlpit telegrafici.
nu 0.30 cu balastd sOS peiranntd petrosd. Ase-
menea se va face si pe Hula Tecuci-Barbosi, Case de cantonleri
de la kilometru 33 0110 la kilometru 52.30, si
se va a ,Sra tesiturile iu contra corosiunei a - Pasage de niveld i imprejmuiri
pelord In sing de statia Preval se va construi I

und digit destinatd a protege calea fermi con- Art. 35. Construrtinnea caselord de c into-
tra deborddrilord Siretului. died pe linia Galati-Romand va trebui a fi
c) Se va construi santuri colectOre pe par- cornpleetatit qi sOversitit in total(' conformd dis-
tile coprinseintre kilometru '228, 227, 226. 225, positiunilord prescrise prin art. 23 alii pre-
212 la 213, 210 la 211, 208 la 209 si 206 la sentului caeth de inshrcinkri. Va trebui ase-
207. si se va deschide colectóre in partea despre menea a se coustrui case la No. 1 (Romani')
dealn, penrtu a da scurgerea apelord pe sub si pe sectiunea de la Adjudd la Galati No. 93
podetele in fiintd. Pe sectia de la Bachd la 115 si 150, pe undo lipsescd
Adjud va trebui a se desehide asemenea co- Art. 36. CAW despre pasage de niveld, ele
lectOre la kilometru 167,5 -158,8. vord trebui a fi t6te complectate dupd arSti-
La kilometru 152,5 se va regu'a si pava sax- rile art. 24 de mat Bust.
I

turile clebleulut si se va lua dispositiuni pen- Art 37. Pe partile pe cart imprejmuirile
tru a impedica apele ce cadet in aceste san- calei curente lipsescii se va exccuta qanturi de
www.dacoromanica.ro
turt d'a ataca mai departe rambleuld. hotard, avOndit dihiensiunile prescriseprin art.
25 ald presentului caetd de insdrciniiri.
 contaiertreur tor itradamon PUBLICZ Th

Gare fi, statiuni Art. 44. In ceea ce privesce garele statiu-

nile, se va observa planele aprobate pentru a-
Art. 38. Garele §i statiunile impreunit cu caste constructiuni, precumb i prescriptiunile
t6te dependintele lore se vont complerta 0 ter- generali ale art. 26 din presentulb caetb de in-
mina in code/Innate en proecteln aprobate cu sarcinari pentru acele din dispositiunile séle ce
statula anexate sub lit. D i prescriptiiie ge- le Bunn) aplicabili.
nerali urmatOre: Art 45. Podurile i podetele vorb trebui a
a) Regulele prescrise la aliniatele a, b, c, fi complectO terminate conforme proiecteloril
g, i, Ii, 0. p, r. art. 28 din presentulu ca eat de aprobate, cu aplicarea dispositiunilorti prescrise
fusarrinail vorb ft aplicabili la gal el §i sta- prin art. 18, 19, 20 din presentuld cad(' de in-
tiunile nuiei Galati-Roulette, en difetibta ca sarcinari.
haltele a se coustrui din nob vorti thu nunibru Atara de acésta, aceste uvrage se verb com-
de una neulai peutru acOsta linia. plecta dup.. indicanile tabloului aci anexatil
b) La Galati se va construi ua magasia-§o- sub lit. K. pentru podurile liiei Bucuresci-Pi-
prone. lit ga calea paralela a Dunarn, in felulu tesci.
§i dupa conditille celei de la Braila. Art. 46. Pe langa indicatiuuile de mai susil
t) Degradarile causate de in nclatii cladiri- se va obseiva §i urinatOrele prescriptiuui
lore din gara Galati se vorU repara in modb a). lune stati le T1- cuciu §i Ghid gent, precumii
satisfackorU en keltuela compaulei. pi iutre Berladii §i Gludigeni la coutluentult
d) Amplasementele statiiluru Torn trebui a Tutovei, se va construi uth haltã compusa de ua
fi uscate prin na sistema. de §anturi pi tevi casa de cantonieri dubla §i cu caile de abate-
bine digitise sett puturi absorbanie, pentru a re necesarii pi ntru incarcarea grânelorb.
aduna apele din pioi i topirea zapeciiloril ci Asemenea la statiunile Ghidigeni §i Meade
a le da ua seurgere repede afara, din coprin- se va construi nnS opronb pentru grane, dupit
Bulb statiunii s60 in adancimea solului. modult aretatt la art. 26 aliniatulu c.
e) In fine, se va termina in condi/buil Bo- b). Intre statii e 25 0 28 precumb ci nitre
lide bite cele-alte custructiuni accesorii ale statiile 32- 35 ale Intim Bucuresri-Pitesei se va
cladirilorb, de ori ce natura ari fi ele. ridica platfoima terasmentelorti cu 0,60 m. celu
Art. 39. Dispositiunile prev6clute prin art. 27 pucinu. Acesta ridicatura va fi de 0,9 m. In-I

alb presentului meth de insareiniri suntb a- ire stanile 43-50, ca 0 in vecinittateapodului

1

plicabill la t6te garele §i statiunile liniei Ga- ROstOca.

lati-Rornanb. La statia 48 se va construi un cantil bides-
Art. 40. Societatea se obligit a se intilege tulatorti pentru a conduce In valea yecina a-
cu compania Lemberg-Cernauti-Ia0 pentru coo- pele ce se aduna in acelit lode
perarea fie-caria din ele la racordarea cailort .Asemenea la statia 33 se va sipa un §anta
0 la constructiunea cSilorS de abatere nece- dispusb pentru conducerea apelorfi in Dambovita.
sarii in gara Roman. c). PiciOrele podului Resthca se vorti ridica
Asemenea se vorb intelege pentru serviciult I metru peste nivelulb actualb, 6ta poduld
de alimentare cu apb a ambelorti companii, peste Argesb se va compleeta conformb cu pro-
precum §i pentru serviciulb comunil alb cale- lectulit aprobatil.
toriloril §i marfurilort, in conforntitate cu re-
gulele admise pentru garele comune. TITLUL D
TITLUL C Linia de jonelinne a garelorti din Bu-
euresei.
Liniele TecueibliMadti i Etheoresci-
Pitesci Art. 47. Societatea se indatoreza a con-
strui cu a sa cheltuéla, in aceieaci conditiuni
Art. 41. Dispositiunile §i regulele generali generali ca pentru cele-alte linii enumerate
prescrise pin presentulii caeth de insarcinari in mai sust, linia ferata, destinata a uni gara de
ceea ce privesce tei asemenli le, b §iturile , §an- la Tel gu-Vestei cu aceea de la Filaretb.
turile. stalpit holaeleleoca, stelpii indicalori, etc. Coesiruirea acestei linil se va face dupa
precumb §t cbspositiele ar . 12 de Thai Bust suntil tat traseb situatt afar& din bariera Spit ea si
aplica bill 0 la liniile Tecnciti-Bérladt i Eu- trec6nde pe platoult Con ocene
curesci-Pin Fd. Ea va avea uft lungime coprinsb. nitre 5 0
Art. 4:- Pentru balastil, traverse. caleame- 6 chilornetri.
talicä §i serei.ale, ele se vorb fare confoi dis- Art. 94. Societatra va supune la aprobarea
positiunilorb preveslute peutru linia Bucuresci- nimisteru ui lucrarilorb publice proiectuth de-
Barboci. taliath alb a cestel linii c i ascepta modificari-
Art. 43. Pentrn telegraffi, case de cantonieri, le ce se vorii crede neeesarit,conformil cu arti-
pasage de nivelti si imprejmuiri, sunlit aplica- colule de mai la vale.
bile dispositinuile analoge ca pentru linia Bucu- Art 49. Terasementele, te§iturile, §anturile
resci-Barboci. www.dacoromanica.ro
platti-foi ma, balastulb, traversele, _ea lea meta-
16 LEGIVIRI ALE MINISTERIILIII AGRICULTUREI

lied Imprenni eu racordarile séle in ambele Sub aceesi ramura, partea de lenga magasil,
gare, casele de cantonieri, pasagele de nivela se va construi una podeta en desehiderea au-
si telegrafula se vora esecuta conforma pres- ficienth spre a da libera scurgere apelora de
criptiunilora general! prevéclute prin presen- pe Multi vecinii.
tufa caetil de Insarciniri.
Espropriatiunile se vora face de compania. TITLUL F
pentru duoe cal, si imprejmuiri Bolide se vora
infiinta de ambele pérti ale el, conforma cu Linia de la Pitesei la Verciorova.
prescriptiunile art. 25. (Frontiera).
Pe la midlocula lungimei acesteI linii se va
construi nä ma de cantonieri dublii, in for- Art. 55. Acesta parte de linie va Incepe din
ma de halta cn cal de garagia necesaril pen- gara Pitesci, va trece prin orasula Slatina, Cra-
tru abaterea trenurilorti. iova, Turnu-Severina i va ajunge la Vêrcio-
Linia telegrafica va avea dud fire. rove (frontiera), In punctula ce se va hothri
Case le de pazitori se vorti construi dup5. a forma legature resoului romana cu liniile a-
Tina anume proiecta ce se va supune la apro- ustro- ungare.
barea ministerului, precumil i acea dubla Lungimea totala a acestei 041 de linie se
mentionata mai susb. fixéth la suma de 271 chilometri, asta-fela in
Art. 50. In ceea ce privesce podurile si po- dal lungimea totale a retelei intregi, cu tOte
detele de infiintata pe acesta linia, societatea ramurile sele, sa nu covOrsesca cifra de 919
va avea facultatea a le infiinta In modil pro- chilometri.
visoria de lemnii solide si bine lucrate, en In limita a cestel lungimi chilometrice, socie-
conditiune a le construi In moda definitiva, a- tatea va stabii traseula liniei coprinth Intre
dica do feril si zida ia i cu a sa cheltudth in Pitesci §i Verciorova, supunênda acelti trasea
termenula prevèclutti la art. 18 de mai susii. la aprobarea ministerului.
Societatea va putea inca schimba, de so va
TITLUL E crede utilt, si Ore-cari Orli din traseula deja
aprobatil si in parte esecutatti dintre Craiova
Ilanthrile din porturile Galati t i Brhila. si Prunisort. Asemenea modificari vora trebui
totusl a fi éra.§1 supuse prealabila la aprobarea
Art. 51. Ramura portului Galati va pleca ministerulni.
din gara cu acelasi nume si se va prelungi pdrth, Art. 56. Pe tota Ii ngimea acestei linii es-
la Dunare, facendil acolo uä intorthtura de 300 propriatille se vorii free pentru largimea tre-
metri lungime paralela cu riula. buithre la dila cal , era terasmentele i po-
Art. 52. Ramura portulul Braila so va de- durile se vorti execute numal pentru ua sin-
tasa din calea deja construita Intre gara Bra- gura rale.
ila si estacada stabilita la Dunare si va ajunge Art. 57. Indata dupe presintarea traseului
la ma gasiile esistenti in acelti porth , confor- si a profilului longitudinala, u5, comisiune cora-
mAndu-se planului aprobata anteriort de n i- pusa de unit inginera delegatii din partea mi-
nisteril pentru acésta lucrare. nisterului i una altula din partea societatil va
Art. 53. Esecutarea tutulorti lucrarilorti a- merge in facia locului, va ve ifica traseulii si
cestora duoè ramuri se va face dupe prescrip- terasmentelora j va fixa nun:16mM
tiunile arétate la art. 49 si 50 de mai Busti, a- si deschiderile osebitelora poduri si podete. lii
dica dupa disposifiunile general! coprinse in acelasi momenta en presentarea proiecteloril,
presentula caeta de insarciari. Se va observe societatea va num! pe delegatula sett, care v
!nth ca inclinarea tesituriloth acelora ramuri trebui slt faca parte din numita comisiune,
va trebui sa flit pe Mt& intinderea valel Du- Acesta comisiune va putea propune modifi-
näril de celii pucina duoe de bath pentru mia carile necesaril de facuta traseulul si profilu-
do inaltime, si se vora consolida cu fascinage lul longitudinala , precum i va opina asupra
in punctele ce se va gasi de euviintä. tntulora lucrarilora accesoril de facuta pentru
Ithca imprejurarile local! aril mai necesita preservarea liniel.
§i site dispositiuni speciali pentru unele din Lucrarea comisiunil va trebui a se termina
acele lucriiri; asemenea dispositthni se voril e- in dila luni de la data presentarei proiecte-
secuta dupe intelegerea prealabile ce va avea lora de calm societate. Deca acestii termena
loaf intro societate si guvernii, in scopii de a va trece gra ca comisiunea sa.'§1 fi terminata
face ca acele ramuri sa corespundii pe deplina lucthrile séle, proiectele presintath de compa-
scopului infiintarii lora. nie vont remanea definitive si guvernula nu va
Art. 54. La ramura portului BrAila se va avea dreptula a pretinde vre ua schimbare a
prelungi santula sapatil din partea dreptii pOnO disposiiuniIorti admise prin acele proiecte.
dincolo de pasagiula de nivela vecint. Acela Aceeasi comisiune va propune amplasamen-
§anta se va acoperi cu pavagia. Se va face inca tele si intinderile osebiteloth game §i statiunii
www.dacoromanica.ro
sub acela pasagiii thte una apeducil de zida a caroth infiintare va fi necesara pe mentio-
de fie-care parte a ealel. natele
 COMERCIIILIII I LIJORIRILOR Puniatra 17

La casil de neintelegere Intre membrii comi- cietatea, lufindu-se de bad construetiunile a-

siunii, se va procede conformii dispositiunilodi naloge executate pe linia ferata Romanii-Su-
concesiel primitive. ceva-Ia§I. Cu t6te acestea magaziile de mar-
Art. 58. Terasementele, te§iturile, santurile, furl si cheurile de animale se vorii esecuta cu
platforma, balastult, traversele, calea metalica, totulii In zidaria. Pe lOnga acestea, In construe-
pasagele de nivelii, telegrafulii i imprejmuirile dunea tutulorii cladirilorti din gare §i statiuni
liniilorS coprinse In presentuld titlu se voril nu se va Intrebuinta de dal materiale de cea
esecuta conformil conditiuniloril generali pres- mai buna cualitate 0 bine lucrate.
crise prin acestil caetir de Insarcinari relativfi Fia-care gara si statiune vaposede, pe lenga
la liniile Bucuresci-Barbosl i Galati-Romani', ua magasia de marfuri spaciOstt , si unii §o-
cu deosebire cä inele volt avea nä greutate pronti pentru depositulii graneloril de at ca-
de 35 kilograme in locii de 30. pacitate In raportil cu importanta garei, pre-
DWI Imprejudri locali §i natura terenului cum asemenea §i uS cale speciale pentru In-
adi necesita Ore-cari modificatiuni acelodi con- carcarea cerealeloril.
ditiuni generall, In interesulti asigurfiril tool- In garele Slatina, Craiova, Severinii si Yar-
rainisterulti, In intelegere cu societatea, ciorova se va coustrui cite ua, remisa de lo-
va prescrie mèsurile necesarii. comotiva capabile a contine fia-care Ira nu-
Art. 59. Numerulii i dimensiile caselorU de mOrii de 4-6 locomotive.
cantonieri se va regula dupa basele admise pe Art. 62. Societatea va construi la punctulii
cele-alte Terciorova nil gad situati pe teritoriulti ro-
Esecutarea lort Ind se va face cu 00 In- manil si adaptatit pentru serviciulti unel gare
grijirea attar' In alegerea materialeloril cats 0 de frontier* adica coprinclêndil, pe lOnga. lo-
a Intrebuintarii lorii. calele trebuitOre unel gare ordinare, ipe cele
Zidaria i tencuelele vorii fi de cea mai buna necesarii la serviciulii de fronded, precumii:
cualitate ; t6te soclurile se voril construi in 'lama, etc.
pétra WI in oaramida ales& si cumortaril by-
draulicS ; lucririle de lemnarie, têmplärie 9i fe- TITLUL G
rade se vord esecuta in modii solidfi si din
materi ale fad nici unil defectli ; tote acope- Material4 mifccitortl
risurile se voril face din table de fedi vfipsite,
séii cu tinichea alba, din eea mai grOsa aflata Art. 63. Pentru t6te liniile enumerate la art.
In comerciii pentru acoperisurl. 1 alii presentului meth de insarcinad , societa-
In fine, nici nä tasa nu se va putea alesla tea se obliga a preda until materialii rulantil com-
mai josil de COATI nivelulS platformel terase- pusil din urmatOrele:
menteloni. Da sutti duoè locomotive cu tenderile lorti
Terenulil ce Incongi6ra fie-care cad se va si accesoril, construite dupa modelurile cele
aplana si regula In forma de curte, ce se va mai perfectionate.Restult locomotivelorii de a-
inchide en o imprejmuire de gardl dusil 0116 la complectarea numOrulul de 102
Puturile acestorii case se vorti construi cu vorti fi compuse din locom otive puternice ca-
ghisduri de stejad §i se voril siipa la adan- pabile de a remorca den uri cu uS greutate de
cime suficienta spre a contine apa In tOte se- 200 tone pe rampe de dud centimetre cu nit
sOnele. Ele vorii fi Insotite cu tOte accesoriile, int Oa de 25 kilometri.
precum fusuri, lantud, Wed, etc., tOte findS Patru Bute §ése-cleci trasuri de calOtori, din
de cea mai bunii cualitate. cari 68 de I clad, 116 de a 2 clash' ' 86 de
Art. 60. Podurile si podetele se vorii con- a 3 clasa.
strui in numèrulii i dimensiunile ce se vorii Unti vagonii princiarti, alficirul modelS socie-
Exa de cornisiunea adtata la art. 67 de mai tatea '111 va supune Ia aprobarea ministerului.
susu cu aplicarea dispositiilort prevèclute la Una mil trei sute optt-ileci vagOne de mar-
art. 18 alu presentulul caetil de Insfircinari. furl, animale, bagage. platforme, de posta, etc.
Mal nainte de a se da circulatiunil, t6te a- din cad 863 acoperite §i 517 descoperite.
ceste poduri voril fi supuse la probele obici- Cinci pluguri de zapadi de Ira greutate de
nnite, spre incredintare Ca ele presinta tOta 6 mil kg. fia-care.
siguranta ceruth. Dresine, vagonetepentru Intretine, etc. dupa
Art. 61. Pentru gare, statiuni si dependin- trebuinta.
tele lorii, societatea va presinta guvernului Art. 64. La trasurile de 1 chug dejatrans-
proiecte detaliate In regula spre esaminare M portate In numOril de 26 se va 'Astra distri-
aprobare mai nainte de a le pune In esecutare. butiunea lorS actuale, schimbandti numal gar-
Aceste proiecte voril coprinde t6te construe- nitura lorii, adica Inlocuind'o cu catifearo§ii si
tiunile necesaril pentru unti serviciii complectii tapete de niStase i adtiogêndii si cele-alte ac-
alu calStorilofil i marfuriloril. cesoril, precum oglini, covOre, etc.
NuraSrulii, dimensiunile si modult construe- Pentru trasurile de 1 clad ce amanii a se
www.dacoromanica.ro
iunil fie-carel constructiuni In parte se va fixa anal aduce pOnO la nuniSrult de 58, fixatii mai
e dare ministeril In comunt acordil cu so- suet), ele volt avea interioruln lorn IuipSritti in
2
18 Luorunta ALE MINIFITERILILIII AGEICULTITREI

trei compartimente separate ; locurile vora fi sculele §i cele-alte ustensile cu cari va fi in-
dispuse in fotoliuri cu resematori de cal:6. Gar- clestratil fia.-care din aceste ateliere, vora fi in
nitura va fi ca pentru cele 26 de mai suit Ele numerula §i calitatea acelort insemnate in sta-
vora avea t6te accesoriile necesarif dupti, modelula tula anexatii pe lenga acestil caeta de inshr-
trasurelora de aceé§i categoria de pe linia Min- cinäri sub lit. E §i va coprinde tete uneltele
den la Hanovra. §i machinele necesaril pentru u. lucrare com-
Art. 65. Trasurile de a duoa clash asta-cli plecti a tucialui, a ferului, a otelulul, a ara-
esistente, In num6ril de 17, vort 'Astra distribu- mei, bronzului §i lemnulul.
tiunea lora actuale §i se va aditogi ua perna
umpluta care va forma resematórea banchetelorb, TITLUL I
utt resem'atere de brate la estremitatea fia-chrel
banchete ; era parchetulii se va acoperi cumu§ama Mobilierurd statiilorei fi ealei
§i cu tapetil de paie.
Cele-alte trasuri de acesttt clastt. 0116 lanu- Art. 71. Garele §i statiunile tutulora liniilora
merult de 116 vora fi cutotulii conforme acelora enumerate la art. 1 ald presentului caeta de
dupa' linia ferata Minden la Hanovra. insarcinari vora fi inclestrate fie-care cu mo-
Art. 66. Träsurile de a treia clash' esistenti bilierula §i uneltele detaliate in statula aci a-
acum, In num& de 178, yore 'Astra distributiunea nexata sub lit. F.
lore actuale. Acele ce mai remanii a se preda Art. 72. Sculele accesoril pentru servicirda
pea la numerulti de 276 vor fi cu totula conforme gar elora, pentru echipele de Intretinere §i pen-
celora de pe linia Bucuresci-Giurgiu. tru casele de paditori vora fi in numèrula §i
Art. 67. Vagonele de marfuri de tote felula cualitatea specificate in tabloulti aci anexata
ce mai remane a se preda pea la nuNèrula sub lit. G.
totala de 1380 bucati voril fi Intocmai ca acelea
aduse deja pentru liniile Roman-Galatl-Bucu- TITLUL K
resci.
Dispositiuni diverse
TITLUL H Art. 73. Pentru fie-care din liniile specifi-
Ateliere cate la art. 1, societatea se oblige, a preda gu-
vernului, Indatä dupa receptia tutulora acelort
Art. 68. Constructiunea atelierelorti din Bu- unit albuma complectil, coprindenda pla-
curesci §i Galati va fi complecta terminata con- nula liniei, profilula sea longitudinala §i de-
forma proiectelOra aprobate. semnele detaliate §i cotate a tutulorfi cons-
La gara Severin, societatea va construi nal tructiilorti, precumin poduri, staii, magasine,
ateliera intocmai ca acela din Galati §i uä re- ateliere, bastimente de alimentatie, case de pa-
misii pentru cinci-spre-dece vagone, clitori, locomotive, tendere gi vagene de tab
Art. 69. Pentru fia-care din cele trel ateliere felula In modt de a represinta nä descriptiune
aretate in articolula precedentil, interiorult va complecta a tutuloril acestora uvrage §i obiecte
fi impartial §i arangiatii in moat de a putea face in starea in care ele se afid esecutate.
ett u§urintä tete reparatiile §i reconstructiile ne- Art. 74. Presentula caetti de insarcinäri, im-
cesaril in raportil cu materialula de care dispu- preuna cu tablourile anexate la densulb, ela-
ne drumulii feratii. borate de D. ministru agriculture, comerciului
Fie-care va poseda, prin urmare, nal ateliera §i lucedrilorti publice, s a anexatii la conven-.
de fituritil, unfi atelieril de strungärie §i de ajus- tiunea incheiata astasli intre guvernult romana
t are, nal altula de caldararia, una altula pentru §i societatea actionarilora cailorti ferate romane
montagiulii locomotivelorb §i nal altulü pentru represintatii In Ora de D. From, In virtutea
montagiula §i reparatia vagenelorii; in fine, unit deplinelort imputerniciri ce posedii.
ateliera de tèmplarie, de zugravel4 de pelkie Facutii in dublu, hi Bucuresci, 2/ Febru-
(§ela' rie) cu t6te accesoriile. aria 1872.
Art. 70. Ma§inele atata fixe ctb §i mobile,

www.dacoromanica.ro
 COMERCIIILIII I LIICEIRILOR NIEL= 19

REGULAMENT
PENTRU APLICAREA CONVENTIUNII INCHEIATA. INTRE MINISTRULe
LUCRARILORe PUBLICE CU SOCIETATEA DE ACTIONARI CONFORMe LEGIT
DE LA 24 DECEMBRE 1871.
(Decreta, No. 245 din 5 Fevruarie 1872)
Art. 1. Prin conventiunea incheiath asth-cli conformil art. 15 din conventiuue, flinch"' in Bu-
intre guvernulti romanti i societatea anoninid curesci, susil clisele organe ale societatii vord tre-
fermata de detentoril ob1igaiuni1orii emise de bui a poseda depline imputerniciri §i instructiuni
vechialti consortium Strusberg. pentru construc- suficiente spre a se putea representa el insmi.
tiune a §i esploatarea chilorti ferate roradne, a- Numirea capului administrativii §i ingmeru-
césth societate intrá, pe de nä parte, In tote drep- lui §efli va fi supusa, la aprobarea guvernului
urile si tote indatoririle vechiloril concesionari, romiind. -
precumd si in posesiunea tutulor5 liniilorti in In ceea ce privesce numirea celorii-alti im-
constructiune, a tutulor5 elädirilorü materialu- piegati intrebuintati la exploatare, societatea va
lui mischtor5 i materialelorti aprovisionate a- putea angagia indigeni sett stritini; acelti din
flate pelinie, Ord, pe de alta, ea ia asuprh'i con- urmit disk, precum §i membri directiund §i a-
struirea, sèvOrsirea si esploatarea acelorti linil ceia al consiliului de administratiune , vorii fi
in totil timpalti duratei acestel concesiuni, in- sup4 legilorii Orel', in totii ce privesce rela-
cepStOre de la 1 Mild 1871. tinnile lord cu serviciulti cdilorS ferate.
Societatea va avea a se conforma regulelorti Pentru a se putea ins& admite strdial in vre
prescrise prin presentuld regalamentil, precum tta fonctiune dependinte de calea feratii, con-
si disposiiilorri prevèclute In legea promulgath siliulii de administratiune sOS directiunea suntit
la 24 Decembre 1871. datOre a se incredinta mai Antaiii pun tote micl-
Art. 2. In termenti celti multi'. de 30 clile de lOcele ea persdna admisk intrunesce conditiu-
nile cuvenite de moralitate §i cit ea nu a fostii
la data ratificärii definitive a conventiunif, susti
numita societate va lua in primire tote liniile condamnatk la nici uS pedépsk infamanti.
ferate aflate deja in esploatare, séS 'lama in La casit cSatht s'aril dovedi eit vre-und a-
constructiune pe directiunile Roman, Galati, Bu- ginte de ori-ce grads alti esploataril ard fi fostii
curesci-Severin, impreund cu ramura Tecuciii, condamnatd in uS peddpsit infamantii, societa-
BOrlad si acelea din porturile Galati i Brdila tea va fi datdre ela inlocui fark intarcliere dtipit
en OW materialuld mischtoril: scule, machine, cererea ministerultd lucrarilord publice.
mobilierti §i ori-ce alte luerdri séS materiale In ori-ce casii agintil esploatarii, call" prin
infiintate ski aprovisionate pe acele Hail, fie de natura fimetiunilorit lord snail in contactii en
vechii concesionari, fie de consiliuld de admi- publiculd , pe laugh conditiunile de mai susii ,
nistratiune intocmitil pe basa art 7 din legea vorii trebui a cunósce §i limba tdrei.
de la 17 IuliO 1871. Dupa, cinci ani de la data preseutulul regu-
Acésth trecere in posesiunea societittii se va lamentil , jutmOtate celd pucind din impiegatii
constata prin procesti-verbale incheiatil de uh, intrebuintati in esploatarea cailord ferate vorii
comisiune format& de unft delegatti alti socie- trebui a ti panAnteni.
thtii §i uni" delegatil alit cousiliului de adminis- Art. G. In totii timpuld esploatarii ckilord
tratie actnale. ferate, cc face obiectuld presentului regulamentil,
I

Unti exemplarti din acelti procesil-verbale se societatea este datOre a face calea ferata, im-
'

va preda societatif, end altulti se va inainta mi- preunk en tote dependintele séle §i totil mate-
nisterului lucrdrilorti publice, spre a se depune riahulit miscittort, sk fie pururea intretinutk in
in arhivele sdle. cea mai bunk stare §i cn circulatiunea sit flit
Art. 3. Comisiunea prevScluth la articolulti totd-d'a-una littera §i sigura.
precediute va determina pun osebitii procesti- Societatea se va conforma in acésta privire
verbale suma totale a cheltuelilorti fdcute de legilord §i reguhmentelord esistente ski ce se
gavernil in virtutea legii din 17 Iuliti , si pe vord infiinta privitOre la politia §i esploatarea
care societatea va vOrsa la thesauri' in termenti eidlord ferate §i la siguranta circulatiunii.
cold multil de 20 Ole. Peutru totti ee privesce indeplinirea acestorn
Art. 4. Contractele incheiate do consiliuld legi si regulamente, societatea va fi supusd la.
de administratiune actuale In interesuld conser- coutroluld §i privegherea guvernului care, pc
yard lucrdrilord dupd liniile ferate, §i earl la lauga privegherea ordinal* va putea delega ,
intrarea in posesiune a societatil nu vorii fi ori de-ciao-on va crede de trebuinta, unuld sOil
fostii cu desitvdr§ire liquidate, se vorii Ina a- mai multi comisari spre a constata starea dru-
I

semenea de societate in sarcina sa. mului feratil §i dependintelorii sOle , a mate-

www.dacoromanica.ro
Art. 5. Re§edinta directiunii precumil §i a rialului milcittord precuni §i a veniturilord .§i
consiliului de administratiune a ekilord ferate, cheltuelelord esploatarei,
20 LE 21111.21 ALB MINISTERIIILIJI AGMCULTUREI

Art. 7. In ceea ce privesce telegrafulh dru- din 24 Decembre, fiindll datOre In cele d'intaifi
6 luni ale fia-cfiruia anfi de esploatare a su-
mului feratil, societatea se va conforma celoril
stipulate In art. . . . alü vechel concesiuni. pune ministerului lucritrilorti publice unti bu-
getil de venituri i cheltuell pentru liniile slate
In cash de necesitate, societatea va ceda gra-
tuitil in garele i statiunile oragelorii i alte lo- in esploatare 12 cursulfi esercitiuldi, Incep6torii
calitati ce se vorii hothri mai in urma terenulii la 1-id Ianuarifi urmatorfi; acestu budgeta e-
necesaril in coprinsulti statiunel pentru infiin- saminatfi, verificatit i, de va fi trebuinta, modi-
tarea chsuteloril destinate a priimi biuroulti te- ficatfi de ministerfi, va servi singurfi de normfi
legraficti alh Statulul, dfich uh, asemenea dis- pentru maximulfi cheltueliloril de esploatare
positiune se va gasi necesarit si In cash ctmdil Intretinere ale anului respectivfi, erfi, orl-ce modi-
trebuintele societatii voril permite cedarea unui ficaiuniIn cursulfi eserc4iulul nu se volt face de
asemenea terenti. atfi in urma unei noui aprobarl a ministerului.
Art. 8. In tote garele si statiunile ce se vorti Art. 12. Comptulli cheltuelilorfi i alit veni-
indica de guvernii, societatea va fi dat6re a pro- turilord fia-caruia esercitih se va statornici dupe
cura fad, plata, localurile necesarii pentru bin- registrele societ01, earl voril fi tinute In mo-
rourile seiviciulul postale I vamale in stati- dulti will mai analitich, spre a se putea veri-
ile Calafi-BrEla, Bucuresci si1/6rciorova, chat fica cu inlesnire.
pentru comisaril de politie in statiile de I-a Dupa verificarea lorii, ele vorfi servi la fixa-
clash urmatóre : Bucurescl, Ploesci, Buz6ii, Bra; rea sumelorti ce societatea va avea a primi de
ila, Galati, Tecuciti, B6rlad, Bachh, Pitesci, Sla- la Stath asupra garantiel stipulate prin legea
tina, Craiova, Severin i V6rciorova. de la 24 Decembre 1871.
Art. 9. Impiegatil i alti functionarI dela- Registrele i ori-ce alte piese de comptabi-
gap de guvernii pentru privegherea i contro- Mate relative la esploatare voril trebui a fi ti-
lulii administratiunil i esploatatiunil cailorri nute In limba Orel.
ferate pentru serviciile de vamä, de telegrafil Art. 13. Wei fi coprinse in cheltuelile a-
si de posta, pe cad' timph voril chl6tori pen- nuall de esploatare tOte acele specificate in §
tru serviciulti relativii la chile ferate ale socie- 17 alll legit' de concesiune din I 2/3 Noembre
tatif, i voril justifica misiunea lord prin acte 1868 cu adhogirea dispositiunilorti prev6clute
autentice, voril fi transportati gratuitil cu t6te de art. 11 alit legil din 24 Decembre 1871.
träsurile impreunft cu bagagiele lora in cuanti- Nu vorti putea face parte din cheltuelile a-
tatea regulamentara. nuali de esploatare orl-ce cheltuell ce socie-
Art. 10. In cash canal guvernulil aril ordona tatea va face relativil la stabilimente sat alte
séti autorisa constructiunea de cal nationale ju- lucrarl ce nu serva directii la esploatarea cal-
detene ski vicinall, cal ferate sea canaluri ce lord ferate.
aril traversa liniile ferate esploatate de socie- Art. 14. Compturile veniturilord gi cheltu-
tate, ea nu se va putea opune la asemenea lu- elile fia-citrui esercitill se vorii supune yeti
cede cu conditiune ca 0, nu resulte pentru guvernului in cele patru luni ale anului
d6nsa nicl uit cheltuélh i nicl uft intrerupere urmittorii 1360 la 1 Maid.
a serviciului esploatitril. Ull comisiune numita de guvernil in care va
Asemenea orl-ce esecutare ulteriOrh de go- lua parte si comisarulfi generalil ruentionath
sele, cal ferate, canaluri, etc. in apropiere sell la articolulil urmatoril va esamina acele comp-
in prelungire de chile ferate administrate de turi si va da avisulil sell. Societatea va fi da-
societate nu va putea da nascere la nici itS. ce- tore a'l pune la dispositiune tote registreleli
rere de desphgubire din partea societätii. ori-ce alte piese necesare pentruverificarea ci-
Concesionarii celorh-alte cuil ferate volt avea frelorti de cheltueli si de venituri.
facultatea cu observarea tarifeloril hothrite gi Art. 15. Und comisaril generalh ce se va de-
a regulamenteloril de serviciil si de politift in- semna de guvernil va fi insarcinatil, sub auto-
tocmite sell ce se voril intocmi a face sh cir- ritatea ministerului lucritriloril publice, a pri-
cule trasurile, vagonele si machinele lora pe veghia, in interesulii Statului, t6te actele ges-
chile ferate administrate de societate pe basa tiunil financiare ale societatil.
unef intelegeri prealabile en acésta din urma ; Acestii comisarti va representa pe guvernil
acésta facultate va fi reciproch vis-a-vis de a- in consiliulii de administratiune la sedintele
eel concesionari. caruia elti va avea drepth a asista ; elil va a-
In cash cindii societatea nu s'aril putea intelege sista la adunarile generali, orl de date orl gu-
cu acei concesionari pentru esercitiuth acestel fa- vernulti va gasi de trebuint5..
cultitti , guvernulii va hothri asupra neintele- ElS va avea dreptulil a suspenda Math in
gerilorh ce se voril isca intre dasn. consiliulti de administratiune catil si la adu-
In ori-ce cash, societatea i concesionaril men- narile generall ori-ce dispositiuni i s'arh parea
tionati voril fi datori a se intelege intre finsil contrarii intereselorti Statului referindil mi-
pentru ca serviciulti transporturilorti de cal& nisterului lucritrilorti publice, care va decide
tori imitrfunisitnu6itnii de cutuil intrerupth fara intardiere.
www.dacoromanica.ro
la punctele de jonctiunl ale osebiteloril Consiliulti de administratiune i directiunea
Art. 11. Societatea, dupa art. 15 alfi legel de esploatare stint* datOre a comunica comi-
 COMERCITTLIII I LIICRXRILOR PUBLICE 21

sarului guvernului, la ori-ce epoct §i cerere a siunii sélle i mai cu shot pentru constatarea
sea, cartile de comptabilitate, registrele, comp- situatiunii activului §i pasivului societatil, la
[

turile, corespondenta ori-ce alte documenteI ori-ce momentii.

de carl va avea nevoe pentru indeplinireami- I

REGULAMENT
PENTRU EXPLOATAREA CAILOBt. FERATE CONCEDATE h ROMANIA
(Decrettl 1Vo. 8 din 3 Ianuariii 1871.)
CAPITOLUL I rile necesaril pentru a asigura in tad timpulu
exploattrii:
DispositiunI generall Buna stare de intretinere a calei ferate im-
preunt cu ciddirile i tOte cele-alte depen-
Art. 1. Controlulii i priveghitrea exploa- dinte ale sOle ;
arii ctilorti ferate romane suntO puse sub au- Paza §i serviciuld barierilord pasagelort de
toritatea ministerului agriculturei, comerciu- niveln ;
lui §i 1ucrri1oril publice. Privighitrea §i manevrarea schimbitrilord §i
Acestil controlii si privighittre se exersézi, incruciserilord de cale, precumti §i a semna-
in conformitate cu legile i regulamentele, de lelord de di §1 de nOpte.
citre agentii delegati de ministerii pentru a- Iluminarea garelorti §i statiunilorii curtilorii
cestii scopfi. §i pasageloril de nivela celoril mai frecuentate;
Art. 2. Off-ce Unit WI parte de Unit fo- Inlocuirea imediatt ori-cttroril lipse séd stri-
ra* terminandu-se si urmandii a se da In caciuni Ward ivi. §i ridicarea fart intardiare
circulatiune, va trebui a se cere pentru acOsta a pedicilorii ce s'aril opune liberil circulatiuni;
autorisatiunea prealabile a ministerului agri- In fine, mantinerea In totil timpulii a unui
culturel, comerciului §i lucrtrilorii publice. numtrii suficientil de personalii, Indestratil cu
Spre acestfi sfUr§itil, va trebui a se consta- tote cunoscintele §i instructiunile cuvenite.
ta c5. linia feratt intrunesce tOte conditiunile Art. 4. In tOte punctele unde va fi necesi-
necesarii pentru nä exploatatiune sigurt, a- tate, se va infiinta unit numéril indestulitorti
tttii in privirea felului constructiunii calei §i de pilzitori §i de privigbittori de di si de n6p-
dependintelorii sOle, catil si a calitatii §i ca- te, cari, In toff' timpulti serviciului lord, nu
timii raaterialului de exploatare. vorii putea, su-b nici unit pretextu, piträsi pos-
Ca astii-felfi, se va cerceta - mai cu osebire tulfi ce ii s'a incredintatil, Uzi uä autorisa-
urmätOrel e tiune exprest a §efului de care depinde si
1. Déca calea feratt §i dependintele ei suntil fart a fi mai inainte in1ocuii cu altii.
construite conformu disposiiuni1oru actului de Ar(. 5. Compania este datOre a aduce la
concesiune qi a planelorii aprobate, §i intru- cunosciuta publicului, prin afi§e §1 alte anun-
nescii t6te conditiunile d.e soliditate. ciuri
2. DOca calea feratt este Indsetratt cu tOte a) Tabloulii organistrii trenurilorii de WC-
midlOcele necesarii unei bune §i sigure ex- tori, orele de plecare §i de sosire §i statiuni-
ploatatii In calitatea §i catimea trebuinciOse. le ce ele deservi;
3. Déca s'ail luatd tOte mOsurile pentru e- b) Tabloulit taxelorii de perceputd atttd
vitarea accidenteloril §i déca, in asemenea pentru ctlètori §i mtrfuri, catfi §i pentru che'-
casuri, alea feratt dispune de tOte midlócele tuelile necesarii in limita maximelord hottrite
de ajutorti. prin legile de concesiune;
4. In fine, déca personaluld de exploatare c) In fine, regulamentele relative la primi-
este in numerii suficientii, posed& cunoscintele rea si transportulii pe drumult feratil alii ct-
§i instructiunile trebuitOre nentru siguranta littonilonit si mftrfurilorii, precumii acelea ce
exploatatiunii. au a se observa de ctlOtori inaintea pornirii
in timpulii mersului §i dupt sosirea la desti-
CAPITOLUL II natia, si acelea pentru primirea objecteloril si
natrfuriloril Incredintate drumului feratii, do-
Indatorirtle coneeslonarilord qI agen cumentele cu care urmézt a fi insocite §i mo-
Word loril dulti predaril lord ettre destinatori.
In aceste regulameute se va stabili si tim-
Art. 3. Indatt dupä liberarea autorisatiunii puld ee va necesita fit-care transportii, atatO
www.dacoromanica.ro
pentru darea In circulatiune a unel linii fe- pentru ctletori eta' si pentru naiirfuri.
rate, compania este datore a lua t6te mem- Art. 6. Tablourilp §i regulamentele arttate
22 LEGWLRI ALE MINISTERIULIII AGEICULTUREI

la articoluld precedinte vord fi observate en sibile a se intrebuinta vitese mai marl in con-
ingrijire pe totti timpuld pentru care ele ad sideratia progreselord ce se vord face in con-
fostii intocmite, mai alesd in coca ce privesce structia calei si materialului ruiscatord.
orele de plecare, timpuld mersului trenurilord Ori-ce modificatiuni se vord emetic necesarii
§i a termenului pentru predarea märfurilord. a se face de cdtre companiile drumurilord fe-
Ori-ce abatere la aceste prescriptiuni nu rate tablourilord i regulamentelord ardtate la
e permisti de cattl pentru casuri de impedidoi art. 5, vord trebui a se aduce la cunoscinta
neprevèclute §i neinlAturabili. . publiA, cn 10 dile celd pueind inainte de a-
Art. 7. Compania e datóre a efectua cu in- plicarea lord.
grijire, esactitate i fárä favOre tote transpor - Art. 9. Concesionaril vorti trebui a lua mi-
turile de ori-ce naturdce'l vord fi incredintate. sad ca oH-ce trend regulatd de caldtori sd, co-
Coletele, animalele, marturile §i ori-ce alte prinp, in proportiune cu micllOcele de tran-
obiecte ce se vord incredinta transportului sportd disponibili, and numird indestulatord
drumului feratil se 'vord inscri la statia de de trdsuri de t6te classic, pentru tate persona-
plecare si la cea de sosire in registre speci- le ce se vord presinta la osebitelQ statiuni,
all, dap& randuld primirii lord §1 cu ardtarea pentru a chlOtori pe drumuld feratd, indepli-
costului transportului. nindil conditiunile prescrise pentru transportd.
Compania e datOre a da expeditorului unord Ei suntd datori asemenea a face sa, se tran-
asemenea obiecte ad recipisd arkatóre de na- sporte in terminile hotdrate de art. 6. tOte ob -
tura §i greutatea obiectelord §i pretuld trauspor- jectele i marfurile ce se vord incredinta dru-
tului. mului feratil, in proportiune cn mijlOcele de
Art. 8. OH-ce taxd, fie oH-ce natura ard transportd disponibili.
nu se va putea percepe de companii fard, prea- Art. 10. Intrebuintarea transportului cu dna-
labila omologare din partea ministerului Merd- multi feratd se va putea refusa caletorilorti ce
rilord publice. aril cadea in veri-una din categoriile urmdtóre:
Pentru cheltuelile accesorii, precumd acelea a). Acel aflati in stare de betia ;
de incArcare, descarcare, cantdritd §i deposite b). Acel cari prin neobservarea bunt cuvi-
in magasii, concesionaril vord cere aprobarea inte vend supira pe cei-alti cdletori;
taxelord, atAtd Ia infiintarea lord, Cad §i la c). Acel earl uu void da ascultare presrip-
ori-ce modificare ulteriOrd. tiunilord agentilord drumului lentil, relative
Cu tate acestea, tarifele genorali aprobate la man tinerea ordinei §i sigurantel;
vord putea fimodificate, cu autorisatiunea prea- d). Acei cari vend purta cu sine arme in-
labile a ministerului agriculturel si lucrdrilorti cdreate sad pachete cari prin natura orl volu-
publice, chiarti §i in cursuld anulci, pentru tota- multi lord vord incomoda pe cei-alti chlitori ;
litatea sad numal pentru una sad mai multe e). Acei cari vord purta semne exteriOre de
pärti a liniilord ferate i pentru obiecte auume nd bald suspecta, sad a chrord stare va sup6ra
insemnate, insd aceste tarife modificate vord la vedere pe cei-alti pasageri;
trebui sa ramand in vigare celd pacind trel Pentru acasta diu urma categoril se va pa-
huff consecutive. tea face transportuld in compartimente deose-
In cud candii directiunile de exploatare vorti bite si, la casil de trebuinta, sub priveghiarea
acorda, dupti OH-care regull aprobate de mi- agentilord trenurilorti.
aisterd, vre until expeditorti, ud reductiune asu- Asupra acestorti refusuri de admitere la cit-
pra preturilord tarifelord sub Ore-cari conditiu- Ikeda, va decide definitivil §efuld statiunii.
ni, sic \rod fi datOre a acorda aceeasi rethic- Art. 11. La oH-ce cerere a gavernultif, corn-
liune tutulorti expeditorilord ce a rd oferi ace- paniile snntd datOre a pane in trenurile ordi-
leasi conditiuni, pentru aceleasiparti ale liniei naH numhulti tram-fiord necesarii pentru tran-
ast-feld c nici intend casti sii nu se faca fa- sportuld arestantilord i condamnatilord, im-
vord individuale. Aceste dispositiuni nu se a- preund cu personaluld de priveghere ce '1
plica insa, la invoelile ce s'ard face intre gu- vord insoci.
vernd si companil in interesuld serviciilord Rognlele de observatd pentru asemenea tran-
publice. sporturi, se vorti hotari printeund regulamen-
In privinta duratei transportului, vitesa maxi- td sporialr, intocmitti prin intelegere CU com-
mum , ce va servi de basil , va fi de 50 kilo- pantile drumului feratii.
metri pe ora peutru trenurile de calitori si Art. 12. In fid-care gard sail stations, se va
de 30 kilometri pentru eels de milrfuri, de 40 tine de catre companii und registru sigilatd si
kilometri pe ora pentru trenurile mixte. parafatd, is care calatorii voru putea inscri
Aceste vitese se yard putea mic§ora iu casil plangerile sad reclamatiunile ce and avea a foe
rand(' va fi necesitate de impregiurdri speciali contra agentilord drumului feratd.
a'e liniel sail de precautluni pentru evitarea Aeestd registru se va presiuta de catre §e-
accidentelord. Asemenea maximuld vites elord a- fold statiunii la oH-ce cerere a publicului.
rëtate mai susti se va putea mdri cu aprobarea Art. 13. Este opritil a transporta cu trawl-
www.dacoromanica.ro
ministerulu, agriculture), comerciului §i lucril- rile de elletori ori-ce materiald ard putea da
milord publice, in casil dud(' se va crede po , nascere la explosiuni sOd 1a incendin.
 C(ME1MULTJ1 sl LITCRAIULOR PUBLICE 23

Asemenea materil, precumd prafuld de pu§ca, Nu e permisd a admite in fia-care trdsurd

muniiile confectionate, chibrituri, fosforuld mai multi ctiletorl de cattl numeruld locurilord
allele de asemenea nature, nu se vord tran- indicate.
sporta de catii cu. trenurile de mdrfuri i cu ob- Art. 19. Locomotivele, tenderile i trisuri-
servarea unoril precautiuni speciall. Expeditorii le, de orl-ce specid , vord avea Insemnate pe
unord asemenea obiecte smith datori a face nä eld :
declaratiune esacta, de uatura lord in minutuld 1. Numeruld §i initialele calei ferate din care
cilndil le incredintezd transportului drumului face parte;
feratti. 2. Unit numeril de ordiud;
Peutru transportuld prafului §i munitiuniord 3. Numeruld clasei pentru trasuri de &ale-
ce apartind Statulul, se va statorniciprin inte- tori. VagOnele de mdrfuri volt purta filed pe
legere cu a dministratiunile dumurilorti ferate re- din afard indicatiunea greuttitii proprid 0 a-
gal speciali privitere laprecautiunile de Matt. ceea cu care se pete Inedrea.
Art. 14 OA candil militarii, gendarmil sea Art. 20. Mara de revisia regulatd ce se va
alte organe ale puteril publice vord caletori face de cdtre aginth companiel fid-cdrel trd-
in. acela§ii compartimentii cu alti pasageri, el sun) ce a intratil in compunerea unui trend,
swath datori a proba inaintea until aginte alü administratiunea calei ferate este dat6re a re-
exploataxii cd, &ad puscile incarcate. visui la intervale hotirite 0 In detalid tete
Acestá prescriptiune nu e aplicabile la tran- locomotivele, tenderile §i trtisurile de trans-
sporturile militarilorü in grupe, pentcu care portd, spre a constata stricdciunile §i nepara-
se va afecta trenurl speciall séü va gene intregi. çiile ce ele necesitd.
In asemenea casuri, autoritatea militard res- In acestd scopii se va tine nal registru In
pectivd va prescri singuramesurile de observatil. care se va lnscri pentru A-care locomotivii,
Aceste transporturi insä, ca §i tete cele-al- tendere seri vagonti, data revisiel filcutd, sta-
te vord reminea sub antoritatea administratiu- rea in care s'a aflatd, precurnd i osebitele
nil chilord ferate, In ceea- ce privesce observa- reparatiuni la earl ad datd nascere.
rea regulelord politienesci §i de siguranca a Art 21. In conditiunile cele mai favorabili
caletori. ale dispositiunil calei §i impregiurdrilord ac-
Art. 15. A gintil exploatdrii, earl, prin natura cesoril, unti trend de ciletori nu se va putea
functiunilorillorti, suntil in co nta eta cu publiculd compune de mid numeril de catil 100 osii.
vord trebui a se purta tot-d'a-una cu modestid §i In acelett§i conditiuni mit trend de mirfuri
ctiviinta ; pe lengit acesta, el vorti trebui a cu.- nu va putea coprinde mai multd de 200 osil.
nOsce limba romtind §i a purta ud, uniformä Art. 22. Este opritd a inhama la wad trend
ski unti senind distinctivd aprobatil de minis- de caletori mai multii de done locomotive.
teruld lucrárilord publice, asupra propuneril Art. 23. Fid-care trend de caletori va tre-
companiilord. bui a fi insocitn,
Art. 16. Orl cAndd, din causa impregiurd- a) De und mecanicil §i ajutorti de fid-care
rilord climaterice sed alte casuri neprevëclute machind ; ajutoruld va fi capabile a opri ma-
§i extraordinare, circutatia drumului feratd va china la orl-ce casd de trebuintd.
fi Impedicatd; ski cu totuld intreruptit in u- b) De until numeril indestuldtord de conduc-
nele puncte, compania este datOre a lua cele tori insircinati cu manevrarea freurilorti in
mai urgente mesuri, pentru a face BA inceteze raportil cu declivitatea liniei §i numerulti va-
asemenea pedici, in celil mai scurtil termend genelorti.
posibile, §i a ingriji pe clad se va putea, ca Art. 24. In ori-ce trend de chletori, va tre-
transportuld postei i chlètorilord -sa. nu sufe- bui sa se punk in capuld trenului §i indatd
re intdrcliere In acele puncte. dupe tenderti atAtea trdsuri feud persene cite
Art. 11. Machinele locomotive nu vord pu- locomotive are trenuld.
tea fi puse in servicid de cdtti dupd coast ata- Art 25. In fie-care trent de cilletori seii
tarea cd ele ad fostfi supuse la tote probele marfuri, va trebui sd, se afle mid numeri de
ob icinuite i privitOre la soliditatea lord. vagOne cu fred in raportd cu declivitiitile lintel.
Ele vord avea t6te aparatele necesaril pen- In ori-ce casd, una din cele done din urma
tru a preveni casurile de incenditi. trtisuri ce compunil trenuld, va avea tot-d'a-
Asemenea se va urma i pentru machinele una nal fred §i until conductord -Insircinatti
reparate mai 'nainte d'a se pune din nod in cu manevrarea lui.
servicid. Art. 26. Locomotivele se voril pune totil-
Art. 18. Tete trdsurile destinate la trans- d'auna in capuld trenului. Nu se va face es-
portuld ciletorilorti volt avea resorturi 0 tam- ceptiune la acestit dispositiune de WO pentru
One. Mari de acesta, ele nu se vord putea manevrele de esecutatil in apropierea statiu-
pune in circulatiune mai 'nainte d'a se cons- nilord, pentru casurl de ajutord §i pentru tre-
tata cd. indeplinesce conditiunile trebuitOre de nurile de lucru.
so liditate §i comoditate. In asemenea casuri speciale, vitesa trenuri-
Fiti-care trasurd va purta inwww.dacoromanica.ro
intruld shil lord va fi redusd 1a jumetatea vitesel hotaria
Indic atiunea numèrulul locurilorl. prin art. 8.
24 LECIIIIIET ALE MINISTERIIIL UI AGRICULTIIREI

Art. 27. Obicinuita tenderula nu va pre- Nu se va face esceppune de etatu in casa

cede locomotiva In timpultt mersului maul trend. cand va fi trebuinta a se tramite veri-ua ma-
Uä asemenea dispositiune se va admite numal chintt in ajutorulti unui trena aflatti pe cale.
In casuri esceptionall, precumil machini de a- Art. 35. DOca calea n'are de catil unti sin-
jutorti, trenuri de calkori si de revisitt a ca- guru rênda de §ine , incrucisCrile trenurilora
lei, manevre in statil si alimeutarea machinei. nu se vorti putea face de catil la locurile de
Art. 28. Tote trenurile vora fi iluminate pe abatere stabilite.
din afara in tett' timpulti noppi. In acesta casti trenula ce va, avea la drOpta
Trasurile de calkori vora fi iluminate pe sa calea de abatere va merge pe dênsa , pc.
din Intru in timpula noptii, precuma aseme- audit edit-alit-1 trena va ranittnea pe calea prin-
nea si In timpula dilei la trecerea pasagelora cipale.
intunecOse. In apropiare de punctulti de Intelnire a unei
Art. 29. Niel utt persOna, afara de mem- ramure cu linia principale, yitesa trenurilorti
nica si ajutorula ski, nu va putea sta pe lo- se va micsora astii-fela ca de va fi nevoil sit
comotiva ski pe tenclerti in timpula mergeril se pOti opri cu totulii mai 'nainte d'a ajunge
unui trenii, fara ua autorisapune speciale a ad- la acela punctti.
ministrapunii drumului feratil. Asemenea se va urma §i pe parple liniei It-
Se esceptéza de la acata disposipune in- flate in apropierea statiuuilorti.
gineril ski alp agenp ai Statului, insarcinap Art. 36. In apropierea pasageloril de nivela
cu controlulti §i priveghiarea calei si maten- a curbelorii , a sapaturilorti adânci, a tunele-
alului mi§catorii. lora si a statiunilorti, mecaniculii va manevra
Art. 30. Nu este permisii a se introduce In fluerula de vaporti spre a anuucia trecerea tre-
trenurile de dilator! nici urt trisura din acele nului.
destinate la destuparea old de zapedi ski Asemenea va urma ori audit i se va pirea
spargerea ghiacei. ca calea nu e cu totula libera.
Art. 31. Nici unti trent' nu va putea pleca Art. 37. Circulatiunea trenurilora special!
de la utt statiune mai inainte de ora hotarita va fi regulata astil-fela ea sa nu impedice mer-
prin tabloula mersului trenurilorti. sulti trenurilorti de calked'.
Canda mai multe trenuri voril porni de la Pornirea until trent' speciale va trebui a se
ua statiune in aceasi directiune, se va obser- anuncia tutuloril pazitorilorti pe linia.
va urmatOrele regule: Art. 38. Ori-ce locomotiva, circulandil sin-
a) lint trenti de calkori nu se va expedia gurui pe linia , se va considera ca und trenti
hi urma unui treat de märfuri, de alit 15 extraordinara si va fi supusa prescrippunil art.
minute dupa pornirea acestuia ; 8 in ceea ce privesce vitesa mersului set. Nu
b) Una trenii de calkori nu va putea urma se putea face exceptiune la Rasta, din urma
una alta trenti de calatori, de catti dupd 10 dispositiune de cata in casulti de prob.& alit
minute de la plecarea acestuia. machineloril.
c) Unit trena de marfuri nu va putea urma Art. 39. Conductorit ce Insotescil una treat
unti trena de calkori, de cad' dupd trecerea va trebui a ocupa positiuni asta-felti ca sa 'iota
a 5 minute de la pornirea acestuia; lesne priveghia mersulii trenului si vedea cu
d) Tretturile de ori-ce categoria nu se vorti inlesnire semnalele ce se vora face de catre
putea apropia unulii de altulti la utt distanta paditori.
mai mica de unti chilometru. Pazitoril calei Se va infiinta midlOce de comunicatiune pe
vorti fi specialti Insarcinap cu esacta indepli- fia-care treat, intre sefulti trenului, conductor!
nine a ace stet prescripliuni. §1 mecanici, spre a putea coresput de intre den-
Art. 32. Afara de casurile de forth majora sii si lua impreuna ori-ce masuri pentru asi-
ski de reparapa a calei, trenurile nu se vorti gurarea mersului trenului.
putea opri sea stationa de cad' la garele ski Art. 40. La fie-care statiune va trebui SA se
locurile de int6lnire hotarite. asede null orologiii in vederea publicului §i a-
Locomotivele, vagOnele ski trttsuri libere, nu gentilorti trenurilora.
veal pute a stationa pe carte afectate circulatiunii. In timpulti noppi acestti orologia va fi ilumi-
Art. 33. Casurile In cart se va putea mic- natti la stapunile principal!.
sora vitesa admisa pentru mersult trenurilora, Fie-care cash' de paditori va avea cate unti
precumil §i acelea in cart mersult until trent, orologia regulata dupe ua era nor':nate.
va trebui a fi oprite cu des6v6r§ire , se you Fie-care mecanica este datorti a purta totti-
specifica In instrucpile de serviciii. d'a-una, in timpula serviciului, unit césornicti
Timpula perdutil la asemenea impregiurari de posunara bine regulatti.
nu se va putea recapka prin crescerea vitesel Art. 41. In punctele unde sigma* circu-
peste limitele prescrise la art 8. lacier va reclama ua asemenea mkura, calea
Art. 34. and calea arfi avea duo6 rénduri ferata va fi Ingradita.
de §ine , trenurile voril trebui a circula totti- Pasagele de nivela vorti fi inchise cu barieri
d'a-una pe sinele din drépta. tart la ua distanta eelti pucinti de 4 metri din
Acésta prescrippune este de www.dacoromanica.ro
rig6re. axula §inelorti colorti mai apropiate.
 COMBROIULIII I LUCRIR/LOR PUBLIC E 25

Barierele acestord pasage se vord inchide cu La garele i statiunile ce se vord indica, com-
5 minute celii pucini mai 'nainte de sosireatre- pania este datere a da und locald pentru bin-
nului. roulS postei si deposituld depesilord, precumil
Cu 10 minute inainte de sosirea trenului ni- §i uft. magasia, de va fi nevoiä pentru inciirca-
ci ua vita nu se va lasa a treversa calea. rea si descarcarea mal-postel.
In cea ce privesce iluminarea pasagelord de Valirea locativa a acestel magasii se va tine
nivel!) acésta se va hotilii dupti impregiura- in grim companiel si se va fixa in comunu a-
rile locall. cordil.
Art. 42. Fie-care trend avendd a fi urmatil Guvernuld va putea lnfiinta eu a sa cheltué-
de mid altuld dupa und intervali scurtil, va la ori-ce aparate necesarii pentru scimbarea
purta unii semnald speciald pentru a prevesti depe§elord cu conditiune ca ele sa nu impe-
pe paditori. dice serviciuld liniel ski statiunilord.
Art. 43. Paditoril si agenti de pri- Art. 4S. Agentiiinsarcinati cu serviciuld pos-
veghiare al liniel vorti avea cu den§ii semna- tale §i telegrafied, vord avea intrare libera in
lele de di §i de nipte cu adjutoruld carora vord gare si statiuni pentru indeplinirea serviciului
anuncia tete impregiurarile calei sal osebi- lord, conformandu-se regulamentelord de politi a
telord trenuri. In cud de ceta, viscold, etc. interiOra ale companiei.
semnalele de di vord fi inlocuite cu cele de Art. 49. Ffindd necesitate a se dirigea tru -
nOpte. pe §i materiald de resbeldla veri-unuld din pun-
Pe Itinga acesta se va infiinta pe cale sem- ctele deservite de linia bratS, compania este da-
nalele de devisa, lesne de vedutd dupa trend. tOre a pune pe data la dispositiunea guvernu-
Art. 44. OH- ce manevra de locomotiva pe lui t6te midlOcele sele de transportil dupa ta-
cale va trebui a fi anunciata prin semnale. rifele fixate de concesiune pentru asemene a
Trenurile de lucratori vend trebui a parlisi transporturi.
calea pricipala pe care circula celd pucing cu Candi' trenuriIe regulate volt fi intrerupte
unii sfertii de era inaintea sosirel unui trend prin uS asemenea dispositiune, posta se va ex-
asceptatil. pedia cu trenuld de transportii milliard.
Art. 45. Paditorii vord trebui a da osebite- Art. 50. Pentru serviciulg telegrafica admi -
lord trenuri ce se diixescil la Ore-care distan- nistratiunea va putea, confound stipuiaiunilori
ta semnale neinduoiOse, prin cari sti le arete: concesiunii,pune pe stalpil compttniel firele ne-
a). Lica calea e libera de ori-ce pedick cesarii pertru corespondente de Stata §i par-
b). Nett urméza a micsora vitesamersului; ticulare.
c). Deca urméza a se opri cu totuld. Compania este datOre a reserva, in garele
Personaluld conductorilord ce insotesce und oraselord §i statiunilord ce se voril otari, ung
trend trebue a putea da semnalele cuvenite biurod pentru serviciuld telegraficil alit Sta-
pentru micsorarea vitesei sea oprirea cu totuld tului §i panioolarilore.
a trenului. Art. 51. A gentii telegraficI §1 postall al
Asemenea mecanicii suntil datori a da sem- Statului nu voril putea circula gratisil in tra-
nalele hotarite pentru ferire , pentru stringe- smile companiei de cad pentru serviciii §i cu
rea freuriloril sOil pentru lasarea lord. auume earth a directiunii drumurilord ferate.
Art. 46. In totil lunguld calei va trebui a Directiunile de exploatare suntd datOre a
se afia semnale cu cari sit se aréte: priveghia prin agentii lord buna stare a fire-
Ca trenuld nu pornesce; lord afectate serviciilord publice si de Statil,
Ca trenuld a plecatil de la statia cea mai a- precumil si de a comunica la timpd agentilord
propiata ség cauimachina de adjutord sosesce. telegrafici ai Statului stricaciunile cc s'aril iv i
Art. 47. Concesionaril called' ferate suntil si causele lord, spre a se lila cuvonitele me-
datori a transporta gratuitil posta. suH de reparatiuni.
Moduli efectuaril acestui transportd se va Art 52. Concesionarit iiniiiori ferate ce aril
fixa, tinendil comptil de impregiurarile diferite- fi In legatura cu resoulil iu figlia vend avea
lord localitati i auotimpuri, de dare admini- facultatea, in mina unord prealabill conven-
stratiunea postale prin intelegere cu directiu- thug, i conformindu-se tarifeloril acordate
nile companglord. SOS ce se vord acorda, si regulamentelord e-
Administratiunea postale va ayes. dreptuld a sistente sOil co se vord infiinta, de a face sa
se servi de vagine de posta proprii ale sale, circule materialuld miscatoril ald unora pe li-
Ora compania este datóre a face gratuitii trans- niile celoril alte, si vice-versa. Aceste conven -
portuld lord , precumil i ald impiegatioril de tiuni se vend face pe base principiilord admise
servicid ce le vord insoti, preening si a 'Astra pe ail() ferate germane.
si a ingriji asemenea vaggne ca tote cele-l-alte. In casil candil concesienaril actuali i vii-
Ganda orele de plecare ale trenurilord do tori nu se veal putea intelego intro den§il
calked* von."' fi schimbate conformil art. 5, Com- pentru esercitarea acustei facultati, ministe-
pania este datire a. comunica acesta schimbare ruld luertirilord publice va regula neintelege-
administratiunil postale celii pucind cu 10 dile rea.
inainte. www.dacoromanica.ro
Art. 53. Cana, concesionarii unei ramure
2*
IC LEGIT= ALE MINISTERLULITI AGRICULTURE1

sea prelungirli, séü concesionaril actuall nu de facia, catil i osebitelord instructiunI si me-
vord voi a usa de facultatea de a circula re- sun ce se voru lua de ctitre companiti In in-
ciprocii pe drumurile ferate concedate, ei suntd teresuld ordinei i sigurantei attail In statiuni
datori a se lute lege Intre densii, asta-fela ca add si in timpuld mersului trenurilord.
serviciuld transporturilord si nu sufere bath- In cast' de opunere din parte-le sefii sta-
tliarb la punctele de functiuni ale osebitelord tiunilord i efii trenurilord vorti putea Inche-
huff. ia procese-verbali pentru constatarea faptului
Art. 54. Od-ce companil autorisatti a exploa- precumil si in casuri grave, chip& pärerea lord,
ta uti cale feratti este dat6re a Infiinta pen- vord putea sili pe ciletori a paräsi trenulti.
tru gestiunea acestel exploatild utt a nume di- Art 61. Ori- ce calétoril pe drumuld feratil
rectiune, si a face cunoscutd ministerului a- va trebui s posede unit biletil in reguld are-
griculturei i lucràrilorü publice persemele ce Word de loculd destinatiel Bele i clasa tea-
compund acea directiune precumil i pe ace- surd la care are dreptil.
lea imputernicite a iscrtli In numele compa- Ori-ce calltorti nu va putea presenta la ori-
Mei. ce cerere unit asemenea biletit, sell .va avea
Totfi astd-feld se va urma i pentru od-ce und bileta de etas& inferiOrd acelui in care
modificare s'ard face mai tar{liti In acestä pH- se glsesce, se va supune la regulele prescri-
vintL se de companiI pentru asemenea casuri cu a-
Art. 55. Directiunea represintä pe Intréga probarea ministerului.
companiä i e responsabile clupd dreptuld ci- Clad unü csaletord va trece peste punctuld
vita pentru t6te actele si omiterile ce s'arti destinatiei sele, arkatil In biletulti de chid-
comite de agentii de ori-ce gradd Intrebuin- torid, eld va p15.ti suplimentuld legale dupr
tati in expl oatare. clasa ce ocupl
Art. 56. Comptabilitatea exploatatiuniI ose- Art. 62. Este opritii calétorilord, sub pe-
bitelord linii concedate se va tine In module depsele pnevëçlute de lege :
cent mai analiticii i va coprinde limuritü tOte a) A intra in vagOne séti a esi din ele de
datele ce interesezi exploatatiunea mai cu dad numai dupd deschiderea usel de cdtre
semd In privinta veniturilord si cheltuelilora conductoruld trenului ;
de exploatare. b) A intra sell a esi di i vagene In alte
Directiunile de exploatare suutü datOre a puncturi de alit la statiuni, si atunci numai
presenta ministerului lucrtirilorti publice find dupd ce trenurile se voril opri cu deseversire.
spocimend de modeld cuing Ii propund &pi c) A se sui sett a Incerca a se sui in va-
organisa comptabilitatea. Ministeruld va putea gene dup./ inchiderea usilord i darea sem-
indica modificatiile ce va crede necesariti a se nalului de plecare.
introduce. d) De a Inma in vagene sed statiuni In
Art. 57. Decempturile se voril stabili de locurile unde nu existd permisiune.
inspectia generale contradictoriii dupti, regis- Art. 63. Este opritd ori-carel persOne strd-
trele companielord in conformitate cu dispo- ine serviciului drumului feratil:
sitiunile prescrise de actele de concesiune res- a). A sträbate, circula i stationa In spatiunt
pective. afectatil liniei ferate, prin alte locuri de citii
Art. 58. Cheltuelile de Intretinere se vord acele reservate;
face independente de cdtre companil prin a- b). A depune ski arunca in aceld spatid vre-
gentil lord fiindit datbri numal a coniunica unit obiectil 6re-care ;
serviciului de controld statele de lucrdri si c). A introduce animale de ori-ce fent si a
dispositiile ce voril lua pentru esecutarea lord stationa cu ele in grupe pe lengrt bariere;
vie a se putea verifica in timpuld oportund. d). A deschide barierele si a trece pe as-
Art. 59. Nici ud cheltueld pentru recons- cunsii sett a sari peste d Onsele ;
tructii, addogiri sell creatii de od-ce fent ce e), A läsa vite ltbere la pdsiune In apropierea
nu se vord fi prevdtlutii prin budgetuld anualü barierelerd sett imprejmurii drumului feratii.
de exploatare, lau se va putea face de cdtii cu Art. 64. Se esceptezd de la oprirea facuti
autorisarea ministerului lucrdrilord publice, prin aliniatuld I ald articolului precedinte :
dupd propunerea companiilord. a). Primarii, comisaril de politid, gendarmil
si cei-alti agentl al puterii publice, vamesii, pe
CAPITOLUL III dad timpll voril justifica cd, suutil In exerci-
Oulu functiunil lord ;
Indatoririle ealetorillord i allorii per- in b). Pers6nele ce vorti poseda autorisatiune
regal& din partea directiunii drumului feratil.
sone allate in relatiuni ea druinula fe- In ori-ce casuri functionarii i persenele a-
ral ii retate mai suet suntil dat6re a se conforma regula-
mentelord de servicid Intocmite de administra-
Art. 60. Od-ce caletoril pe drumuld feratfi tia drumului feratil.
www.dacoromanica.ro
§i ori-ce expeditord de mdrfuri e datorit a se
conforma Matti prescriptiilord regulamentului
Art. 85. Privighiatorii, päzitoril 1i oH-ce aid
agenti al companiei suntd datori a scOte afara
 COMERCIIILUI I LUCRIIIILOR PUBLIQE 27

din spatiuld afectatil drumului feratti si depen- rei, comerciului §i lucririlord publice, §i. care
dinteloril sele pe ori-ce persiOnd s'arti intro- va fi Insdrcinatit cu privighidrea superiOrd §i
duce in contra dispositiilord acestui regulamentil controluld a totil ce e relativd la exploa-
s'i regulelorii prescrise de directiunile drumu- tarea cailord ferate cu concursuld agentilord
rilorii ferate. prevkluti de legea politiel chilorii ferate.
In casil de resistentd, se va putea cere aju- Art. 74. Inspectia generale va avea a pri-
tortild agentiloril administratiunii ski al pute- veghia in generalti stricta observare atatil din
rii publice. partea companiilord catii si din partea publi-
Animalele grit stdpeni ce se vord gäsi in culul, a tutulord legilord §i regulamentelord
spatiuld reservatii din partea proprietarilord relative la exploatarea citilord ferate.
respectivi, cdrora se va Inapoia cu plata amen- Art. 75. Inspectia geigerale va avea a prive-
çIei prevtdate de leg!. ghia §i propune ministerului lucrSrilord publice
Art. 66. Nici ui constructid, nu se pete in- m5surile de luatii, mai cu osebire asupra punc-
fiinta de catre particular! la u5, distantä mai telord urmatóre
mica de cdtil duol metri de la imprejmuirea a). Starea de constructinne §i intretinere a
drumulul fer att." calei si tutulord dependintelord el invitandil pe
Art. 67. In punctele unde calea feratit se afia directiile &afford ferate a repara §i reconstrui
dispusa In Implinire mai mare de cdtil trel me- far& intircliere ori-ce stricaciuni sea Inlocui
tri d'asupra pamentuluT naturale , proprietarii and mai grabnicil orl-ce lipsuri I interesuld
vecini suntd opniti a face , fard ua prealabile simirantei si regulariatii exploatatiunii ;
autorisare, sipdturi pe uä zona de ud lungime Starea de Intretinere a Intregului mate-
egale cu inaltimea terasmentuluT drumului de rialii mi§catord, mdsurile de luatd pentru evi-
la piciorulii te§iturei acestuia. tarea accidentelord §i In generalit privigherea
Art. 68. Este opritd a infiinta acoperisuri tutrilord obiectelord prevklute la art. 2, capito-
de stufti sed de §indrila , §ire de pae sell de lulii 1 ;
fend si In geueralii ori-ce depositii de materii c). Observarea executdrii tablourilord de mer-
aprincletere la u5, distanta mai mica de 20 me- suld trenurilord, moduld aplicdrii tarifelord a-
tri de la imprejmuirea drumului feratd. cordate pentru clletori §i radrfuri, precumii §i
Acesta sporire nu se aplicit la depositele de regularea contestatiunilord §i reclamatiiloril ce
cercale flcute numai In timpuld stringeril re- s'arti face de atm particular! contra directiud
coltelord. nilorti drumurilorti ferate ;
Art. 60. Niel rind depositil de peträ, lemne d). In casurT de stricaciuni ivite pe cale Bed
ski alte obiecte neaprinclet6re, losS mobili nu de accidente intemplate inspectiunea generale
se vord putel a§kla la lid distantä mai mica va cere directiuniloril callerS ferate de a lua
de 5 metri de la imprejmuirea drumului feratil. tote mesurile si a da ajutoruld celd ma! grab-
Art. 70. Primarif, comisarii de politid, geu- nicti i eficace indatd ce administratiunea dru-
darmii si ori-ce alçi agenti ai puterii publice mlin feratfi and negligea datoriile séle Intru
suntit asemenea datori a priveghia stricta pd- acesta ;
zire a prescriptiunilort acestui capitold si a da e). Privigherea asupra tutulord agentilord de
personalului atittd ald inspectiei generale chAil exploatatfl, asupra moduluI cum fie-care 'sl in-
§i aid osebitelord companii, insdrcinatil cu pri- deplinesce indatoririle serviciului sell precumfi
vegherea liniilord ferate, concursuld celd mai §i. a cere pedepsirea lord de cit.() directiune,
puternicii spre a'i arka pe fdptuitori dupit Im- in cast' de cAlcare a instructiilord si regulamen-
pregiurdri, si a'I preda autorittitilord in dreptil telord ;
a'l pedepsi. f). Verificarea venitului brutii aId osebitelord
Art. U. In coprinsuld drumului feratii, po- Unit, si constatarea cheltuelilord de Intretinere
litia se va exersa de cdtre agentii companii- si de exploatatid.
lord, precum : inspector! de exploatare , ingi- Art. 76. Pedepsele disciplinaril ce se volt
nerT, conductor!, pdzitori de linid, cantonieri, putea aplica de cdtre directiune personalului
§eff de statiune, asisteutii lord , schimbSteri de exploatatil a drumurilord ferate vorii fi :
de cale, conductor! de trend, portarT si pdzi- a). MustrAri car! vorfifi tot-d'auna insocite cu
tor!' de nOpte. Tot! aceia vord depune cuve- amenintarea pedepselord la car! fie-care agentd
nituld jurdmentd. se expune in casii de a'§i cAlca datoriile ;
Art. 72. Contraventiile prevklute prin legea b). Amende IAA la jumetate suma retribu-
politiei cailord ferate se vord pedepsi cu amen- tiunii pe utt luta ;
dile §i pedepsele acolo arkate. c). Suspenshme din serviciti pe timpuld cer-
cetdril disciplinarii sed corectionall ;
CAPITOLUL IV d). Dep Irtarea din serviciii.
DepArtarea din servicid se va putea pronuncia
Privegberea i controluiti esploattirii dupd gravitatea faptului, sed definitivti seri numai
provisorib.
www.dacoromanica.ro
Art. 73. Se va infiinta uS inspectil generale Art. 77.Directiile de exploatare a cdiloril fe-
dependinte directd de ministeruld agricultu- rate suntd dat6re a pune in executare sentintele
28 LECingI111 ALE MINNTERITILIII AGEICIILTVREI

ce se wird pronuncia de chtre autoritätfie corn- cari pentru acOsta vord depune cuvenituld ju-
petinte contra agentilord de exploatare, preening rdm 'btu.
Eli a executa tote disposiiiIe ce s'ard prescri Art. 81. In generalii, inspectia generale e da-
de inspectia generale in conformitate cu legile Ore a raporta ministerului agriculture, corner-
regulamentele relative la ordinea i siguranta ciului i lucritrilordpublice, ud data pe fie care
exploataril. hind, de t6te impregiurdrile ce facti obiectuld
Art. 78. In casti candii directiunile cäilorti atributiunilord sOle, Ord, in casuri grave, in-
ferate vord refusa d'a pune, fdrd, intarcliere, in spectia generale va trebui a raporta imediatil
executare sentintele autoritdtilordjudiciare, sad attad ministerului de care depOndi, precumii si
dispositiile inspectie generale, sell candti vre- a cere concursuld altord autoritati constituite a
unuld din membri acelord directiuni se va face cdrord interventiune se va crede necesarid.
personald culpabild de veri-ud cillcare a legilord Fie-care pedépsd de asemenea felf nu se va
si regulamentelord privitOre la exploatare, In- putea find pronuncia de chtti in urma unel cer-
spectia generale este datOre a insciinta flird cetdri in regula i printr' nal pro cesd-verbal e bine
intaqiere pe ministerulii agriculture, cornerciu- motivatii, formath in dublu exemplard, dintre
luI i lucrdrilord publice, care va putea, in fie- earl unuld se va da celuipedepsitil, Ord celti altd
care casd particulard, cere aplicarea pedepselord se va inainta directiunii respective.
disciplinare descrise mai mei, si chiard reclama Art.82. Teti agentiiinspectiunii generale mil
darea in judecath a culpabililoril. avea liberd intrare in garele, statiunile, magaziile
Art. 79. Fie-care pedépsh pronunciatii Be va si tOte cele-alte depedinti ale drumulul feratd,
trece inteund tabled de calittti ce fie-care di- pentru indeplinireaservicfflord lord, conforman-
rectiune de exploatare va fi datóre a tine pen- du-se ins& instructitlord aseclate de adminis-
tru intreguld sOd persona RI. tratiunile drumurilorti ferate.
Art. 80. Ori-cdndii unit agentil aid exploathril Asemenea toti acestI agenti, calkor'ndd pen-
drumului feratti se va face culpabild in exercitiulil tru serviciii, vord fi transportati gratisti, el si
functiunil sOle, de unf actii prevNutd in codulti bagagele lord, in trdsurile companiei, i pentru
penale, ski legiuiri speciali, elf va fi justitia- care li se va libera cartea de circulatid in re-
bile de catre autoritatea corectionale competinte, gulf,.
Ord procesele-verball relative la aseraenea aba- Art. 83. In locurile ce se vord hotdri de mi-
ten séü delicte se vord incheia, cu concursuld nisteruld agriculture, comerciului i1Ncrdri1ord
oficitirilord politiei judiciare, de &are agentil publice, directiunile de exploatare suntii dat6re
inspectiel generale, sad de cdtre agentil com- a pune la dispositittnea cornisarilord de politia
paniilorf recunescuti in asernenea calitate §i and local alit pentru biuroil.
OfIN.0

INSTRUCTIUNI
PENTRU APLICAREA REGULAMENTULUI GENERALE DE EXPLOATARE
A CAILOR FERATE
(Art, 5 din regulamentuld generale)
A Personaluld de servicif nu e liberd a fuma,
in timpuld functiondriI see, vis-a-vis de pu-
Despre transportulii persimelord, blicii.
bagagelord, stcriurilora, trdsurilloril0
animalelord "WI § 2. Despre dreptarile personalului de serviciti

I. DISPOSITIUNI GENERALE Publiculd este datord a se conforma mOsu-

rilorii ce se vord prescrie de cdtre personalulf
§ 1. Indatoririle personalului de servicid, pe cdtll timpti acesta va fi in uni-
form& sOti care va fi investith en semnuld ser-
Personaluld impiegatilord chilord ferate e viciului respectivd.
dated' a pdcli in relatiunile SOle cu publiculd
ud purtare modesti, cuviinciósd, insd ferma, ; § 3. Despre otdriri, in casuri de neinfelegeri
elf urraNd a fi complesantd, fdra a aduce nici
ud vatamare serviciulul. Orl-ce neintelegeri ivite intre publich i per-
Acestf personalf e datord a executa regu- sonaluld de servicid, se vorii add la statiuni,
la tti Indatoririle ce'I sung' impuse de servicid, de cdtre sefuld statiunil , Ord in timpuld mer-
in sd e cu totuld opritii a priirniwww.dacoromanica.ro
pentru acOsta I sului trenurilord, de chtre sefuld trenului.
veri-ud recompensi din partea publiculul. '
 COMERCTOLITI fp LUCRIRILOR PIIBLICE 29
§ 4. Despre reclanzatiuni § 9. Despre vadérea biletelonl. Inapoiarea
biletelori cumperate
Reclamatiunile se potil adresa verbalmente
sell in scrisii citre sefil de servicii; asemenea Venclarea biletelord de caletoriA la statiunile
ele se potii inscri in condica de reclamatiuni, de u5, mica circulatiune, nu p6te fi reclamatil,
ce va trebui a se afla depusii la fie-care sta- de catii cu jumetate orit inaintea porniril tre-
tiune, §i intr'unü locfi pururea in vederea pu- nului; érk la statiunile de la circulatiune mai
blicului. insemnatil, cu uitorit inaintea porniril trenului.
Administratiunea e datóre a respunde la t6te In mil candii intre dui:A trenurl, ce aril ple-
reclamatiunile ce i se voril adresa, deck in ace- ca cu aceiasi directia, arll fi unii intervalii mai
le reclamatiuni se va areta numel e §i locuinta mica, venclérea biletelorS se va face numaI in
reclamantplui. acestil intervalii.
Reclamatiunile contra veri-unui functionarti , Caletoril cari nu all bagage, voril trebui a's1
volt trebui a se precisa prin aretarea nume- lua bilete celii puein5 cu 5 minute inaintea
lui, séü printeund semnii aid uniformei lui. porniril trenuld ; acei cu bagage cu 15 minute
celii pucinü inainte.
§ 5. Despre intrarea N gare si pe linid Peste aceste termene, el n'aii dreptil a re-
clama liberarea de bilete.
Intrarea in gare si pe MIi . nu e permisk Taxa cuvenith, pentru biletll, se va prega-
publicului de cilia in localurile deschise, pen- ti calculatii, pe crag se pate esactfi, spre a nu
tru unit timpil mrginit séS pentru totfi-d'a- se perde timpii cu scimbatulii moneteloril.
una. Se exceptéza persenele autorisate prin Biletele de caletoria daft dreptil la clasa co-
dispositunile regulamentuhii generale de ex- respuncletOre de vagOne, intru cad.' asemenea
ploatare alü ci1orii ferate. locurl voril fi disponibile sell volt remane la
schimbatulil vag6neloril. Deca din intempla-
§ 6. Despre limitarea indatorirei relative la re, nu s'arii putea da unui ckletoril loculil co-
transportzi respuncleteril biletului, sea nici nu i s'aril pu-
tea da,:de uk-cam-datii, mid locil inteunii vago-
MODUL PLATILOR nii de clasa superiOrii, atuncl cilletorulii e li-
beril sk, schimbe biletulii, contra unuia de clask
Transportul5 persOneloril, animalelor5 si o - inferiorrt, despEigubindu-se de prisosulii taxel
biectelord se pike refusa numai la casti de hn- platite, ski sit renunte la clletoria inapoindu-
pedichri extraordinare seil de fort& majorii, ori, i-se taxa platita.
in fine, calla micllOcele ordinare de transport5 In totii casulii pasageril all in.eferinta ina-
aril fi insuficiente. intea celorS noul veniti.
Dreptii plata, se va primi pretutindeni mo-
neta de aura sell de argintS, indigene si strai- § 10. Biletele de" cdlgtoria i valabilitatealoril
ne ce posedä cursuld legale. Plati in monetit
de arami nu se voril primi de catil pea la PRECIURI SCADUTE PENTRU COPII
suma de duel lei pentru fie-care biletil sell
expeditia. Biletuhl va areta statinnile de la care §i O-
ne la care se face transportuhl, taxa si clasa
II. OSEBITE DISPOSITIUNI vagonului care voesce a intrebuinta caletoruld,
pi, in fine, timpulii sell trenulii pentru care e
a). Transportalii persenelora valabile.
Pe fie-care bilet5 va fi imprimat5, prin stam-
§ 7. Planulii cdldoriei,trenuri sep arate, tinipulii pill, cliva i trenuld pentru care va fi valabi-
plecdrei le, in catil fie- cine p6te esamina la momentil
dOckbiletulii cum peratil este pentru cursa doritii.
Transportulfi persOnelorii se va efectua in Pe fie-care bilet5 se va afla Incit imprimatil
conformitate cu planuld publicatii si afisatii si preciurile costului lui.
pe la t6te statiunile §i in care se prevede pi Caletoriloril este 1)ermis5 a se opri, la mi-
clasele vagOnelord ce compunil fie-care tren5. ce statiune, si a continua caletoria in aceeasi
Trenurl separate se vorii acorda de admi- Ii séiA a (lona kb, cu und trent"' care va mer-
nistratiune, déca serviciulS va permite circu- ge in aceeasi directiune cu tarifa anal oga. Ca-
latiunea lorii. latorif insa suntii tinuti a presinta sefului sta-
Pornirea trenurilorii se face dupil césornice- tinnil iu momentulii parasiril trenului, biletulS
le aseslate la garele si statiunile calei ferate. lord, spre a se investi cu nota de valabilitate
prelungitd.
§ 8. Preciurile locurilorii Pentru civil mai mid de 10 nub, se plates-
ce taxa redusk dupa tarifa. La casii de indoe-
www.dacoromanica.ro
Preciurile locurilorll suntil fixate prin tarifa lit asupra etatiI unui copilS, amploiatulti supe-
afiatit pe la tote statiunile. rioril de serviciil va decide. Pentru copfl mici
80 LEGIIIIRI ALE MINIEITERITILIII AGRICULTUREI

cad trebue dusi pe brace si prin urmare nu La ori-cecerere, dilator nit' a datord a pre sinta
ocupa altii locti, nu se platesce mmicO. Biletele biletulii do calatoria, athtil la intrarea sea in
insocitorilord unord asemenea copii,vord pur- sala de asceptare, precumd si Ia intrarea in
ta uà indicatiune speciale. vagond.
In cursuld calItoriel elii va 'Astra biletuld
§ 11. Preschimbarea biletelord la sine, pOnI ce i se va cere.
CalOtorulti care s'ard gasi fara biletti valabile,
Preschimbarea bile telorti contra altorii bilete va plati taxa indoita pentru distance. parcusa ;
de nä cla ia, s uperióra, ple tindu-se diferinta taxei, éra neputOndu-se constata din care statiune a
se va putea face numai in timpti de 10 minute plecatti, atunci distantia araata, se va socoti de
inaintea porniriltrenuluisi numal la casti andil la loculd pornirel trenului. In od-ce cud suma
va fi locti in clasa ceruta. In timpuld mersului de platitii, nu va fi mai mica de att."' 10 lei nuoi.
trenului séti la sosirea lui la ua alta statiune, CalOtoruld care la intrarea sea in vagond va
trecerea la locuri de IA, clasa superiara, se va arata conductorului sOd sefului de trend ca, din
putea acorda,numai prin cumpararea unui biletil, causa intaxclierei, n'a pututil cumpIra biletd, va
a carui taxa, impreuna cu taxa biletului deja plati 2 lei nnol, peste taxa fixata, In casd de
platitil, sä represinte celd pucind taxa cuver a fi primitd In trent.
mtà pentru acea clasa, de la punctuld de schim- Calatorulti, care va refusa plata imediata a
barea clasel. acestei sume, va putea fi esclusd din trend.
Preschimbarea unui biletti de clasi superióra,
contra unul biletfi de clasi inferibra,pfite avea § 15. Intrarea In vageme
load numai In casuld prevatlutil In § 9.
Semnaluld intrarel In vagond se cla prin duo&
§ 12, Distributiunea locurilord lovitud diferite de clopotti.
Locuri a nume nu se petit vinde, nici nu se § 16. Intdrdiere la plecare
peal ocupa de mai inainte.
Personalulfi de servicid e in dreptii, si, dupa Dupa ce se da semnalulil de-plecare prin flu-
cererea calètorilord, chiard datorti , a otarl locuri- eruld locomotivel, nimenrnu mai pOte fiadmisil
le damelord cad voril calatori singure; se va da in trend. Ori-ce cercare d'a se sui In vagond,
pe clad se va putea, in casti de cerere din parte-le, precumti i ori-ce ajetord datil pentru acésta,
und compartimentil deosibitd. canal trenuld va fi in miscare, este cu totul o-
prita si supusa penalitatii.
§ 13. Escluderea persOnelord superdtóre CalOtoruld care n'a observatd ora plecarii ,
n'are dreptulii nici a reclama taxa platita, nici
Persónele cad prin ul. bola invederata ski vre-ul alta, despagubire.
din alta cause; motivata, art supIrape cei-alti
calatori, vord putea fi escluse din trend, deca § 17. Mesurile de observatd la statiunile
nu volt voi sl. platasca und compartimentil deo- intennediare. Deschiderea i inchidereausilonl
sebitti. vayinelord
Taxa platitii li se va inapoia, in cast' de a
fi esclusa. Do u5, data cu sosirea la u5. statiuue, agen-
In casti coma asemenea pasageri se voril ob- tii trenului vord anuncia cu gasd mare numele
serva, numai dupa pornirea trenului, el se vorti ei, proem i timpuld cItti va sta trenuld ; schim-
esclude din trend, la prima statiune, In casd baron vagOnelord asemenea se va anuncia. Dupa
chndil el nu volt voi a plati mid cupoil deosebitii oprirea trenului, se vord deschide wine in par-
séd nu s'arti putea dispune de unti asemenea. tea destinata la coborire a vagOneloril en pa-
In asemenea casii, taxa pentra cilatoria, pre- sageri, peutru acea statiune. Usile celord-
cumil §i pentru transportuld bagagelord, se va alte vagane, se vord deschide numal dupa ce-
inapoia, pentru distance ce mai r6mAne de par- rere.
cursti. Ori-ce calltord va parasi loculd fara a'ld
'Astra prin vre-und semnd Ore-care, nu va pu-
§ 14. Salele de asceptare. Distributia de tea reclama acelasi loci!, in casti candd la in-
bilete i inregistrare de bagage tarcere lid va gasi ocupatti de altfi pasageril.
Controluld biletelord § 18. Oprire extraordinard de trend pe
calea curentd
Salele de asceptare se volt deschide cold pu-
cind cu ua ora inaintea plecarel; biurourile pentru Cândd din causa unorti pedici Ore-cari, ard
expeditiunea bagagelord, cu ua ora inaintea a- deveni necesarii a opri trenuld mai multd
celeeasi plecari, penbru statiunile mad ; éra pen- timpti afar& din statiune, pasageril nu vord pu-
tru statiunile midi, celd pucind cuwww.dacoromanica.ro
jumétate ora tea esi din vagOne fIrl. permisiuuea preala-
Inaintea porniril trenului. bile a conductorului,
 COMERCIIILIII I LIICRIRILOR PUBLICE 31

Pasageril esiti din vagone, vorti ascepta a- cu vag6nele de calètorl, afari numaI de cainil
laturi de linitt si la celii d'anteih semnalt voril mid cari se poth purta pe brate , i pe cad'
ocupa 61'4 locurile lord. timph acésta se va tolera de pasageril compar-
Semnalulti de plecare se va da prin fluerulh timentului respectivii.
locomotivel; orl-cine nu se va afla in vagona Fumatulti e permisil in vagOnele de orl-ce clash.
la alti treilea semnalil , va perde dreptulti de Administratiunea citilorti terate va reserve in
cal6toria. fie-care trend de caletori, compartimentil de 1-a
si 2.a clasa pentru acei caletori cari nu fu-
§ 19. Purtarea pasagerilord in timpuld cd- mesa.
laoriei precum fi la suirea i cobnrirea Aceste compartimente vord trebui a fi ar6-
din vageme. tate cu inscriptiuni speciale.
bieete infiamabile, precum i orl-ce baga-
In timpulil mersului trenului nu e permisil gill ce aril coprinde liquide séti alte articole cari
a se pleca din vagene afara, a se resema de poth cause vre nal pericolti mai alesil arme
usä MI a umbla pe scaune. Inearcate, Orbit' de pusca, preparate lesne in-
Ferestrele din partea ventului voril trebui flamabile , i, In generalil, orl-ce obiecte de a-
inchise chiar deal cererea s'aril face de unh semenea categoria, nu este permisd pasageri-
singurfi pasageril. lorh a le lua cu dênsil In vagonh, nid a se
Pasageriloril este interclish a deschide Insusi transporta c a bagagiii.
usile, acésta fiindti datoria personalului de ser- Fersonaluld de serviciii este autorisatil a se
viciti ; asemenea nu e permisil a se sui ski a se Ineredinta despre acOsta.
cobori din vagonti Inainte d'a se opri en to- OrI-cine va lama contra acestel regule, va fi
tulti trenulh. respunclOtoril pentru ori-ce pagubit ce s'aril ivi
Pasagerii trebue S. se tie departe de masine din chicane acestorii preseriptiuni i afara de
si de liniä, si nu le este permish a esi din gare acesta va fi supusil penalitl4ilord prescrise de
sed statiuni , prin alte locuri , de catii acelea regulamentuld generale aid citilorti ferate.
ce suntil anume destinate.
§ 23. Depdrtarea din trend a persónelord a-
§ 20. Stricdciuni causate vagónelord fate in stare de berid sefi Indllrlltnici
Pentru spargere de gémuri se afli Intocmiti Candii unti calkord nu va observa regulele
urt taxi de desprigubire ; preciurile fixate pen- prescrise ski nu se va supune dispositiunilorh
tru acésta se veal plati imediatil de chtre vi- personalului de servicia, orl se va purta in mod
novath. sefil statiunilorii i efii trenu-
Vinovatuld e Insi in dreptil a cere presinta- necuviinciosil,
rilorti voru putea Incheia procese-verbale pen-
rea taxel. Pentru murdarirea vageneloril in la- tru constatarea faptului, precum i, in ore-cari
untru, ruperea perdelelorii, gardelorh, etc., ad- casuri dupa parerea lorh, vorii putea sili pe ci-
ministratia ciAlorii ferate e In dreptil a cere ui Worfl a parisi trenulti , fart ea aresta Barna
despkgubire si a o preleva imediatii de la vi- aiba drepth la restituirea taxelord plitite.
novatti. T6te aceste taxe se voril afisa In fia- Intrarea in salele de asceptare i in trenuri
car e vagonii. este oprità, mai alesil persOneloril aflate in stare
de betil. Asemenea persOne vord trebui depar-
§ 21. Intiir(lierea trenurilord. Intrerumpe- tate, in cash amid din nebrigare de semi s'ard
rea cursei fi introdusil In acele locuri.
Pentru ul plecare ce nu se efectuézi, ski ill Urmandti necesitate a se departa asemenea
Intrerumpere in timpulh mersulul, nu da drepth pers6ne in urma pornireI trenului sed ctndti
de Cala la restituirea taxei pentru partea dru- se va fi fostil refusatii primirea lord in trend,
mului neefectuata. dupt ce voril fi predatil deja bagage la expe -
Cana, din causa elementelorti seti alte pedid ditiune, atunci asemenea chlOtori nu voril avea
neprevadute, nu se va putea face circulatia pe drepta si reclame bagagiuld in alta parte de
IA parte a calei, atuncl se voril lua dupil pa- catti la statiunea cireia elti a fostil adresatil.
tin mesurele necesaril pentru continuarea tran-
sportului pOnè la unit punctil practicabile, lu-
andu-se pentru fie-care cash deosebite disposi-
thin!. Pasagerii nu poth pretinde ca expediarea Transportuld bagagelont
lora prin alte micIlOce de transporth sa se efec-
tueze de administratiunea calei terate, dreptil § 24. Intelesuld cuantului bagagizt
taxele plätite.
In generalii nu se considera ca bagagiil de
§ 22. Transportd de cdini, fumatuld, tran- catii numai efectele necesarii pasagerulul In cur-
sportil de efecte imflamabile sulil calOtoriel, si anume : geamantane, sad de
voiagid, cutil cu pitlitril, ladite mid si altele.
CliniC !ft
www.dacoromanica.ro
alte animale nu se pail transporta Obiectele lust cari se volt fi refusatil de es-
32 LEGIUIRI ALE MINISTERIULUI AGRICULTURE/

peditiunea marfurilorit nu se volt primi nici ore nu se va reclama asemenea bagagitl, a-

ca bagagih. tunci se va plati taxa de magasinagiii pres-
crisit.
§ 25. Modulzi de impachetare, anularea sem- In lipsa recepisel, administralia este datbre
nelorti vechi, postale sal ale cciilord ferate a elibera efectele , numal (nca i se presinta
dovedi autentice de cititre primitori, i in con-
Bagagiulil ce nu va fi bine impachetath se tra unui inscrish din parte '1; duptt impregiu-
pbte refusa; semnele vechi postale WI ale &al- rari se va putea cere i garantia".
io:et ferate urméza a se anula dupa acele e- In principiii, bagagiult1 se eliberiza numai
fecte sell bagage , cad in cash candil aril re- la statiunea pentru care era destinatil. Escep-
sulta vre-ua schitnbare séü ritcire de aseme- tionalmente insa , (lea o va permite timpuld
nea obiecte, din causa neobservitirii acestel re- qi impregiurarile, precumil si regulele vamale,
gull, administratia cailorti ferate, nu p6te fi res- pasagerulh care '§i va fi schimbatil plan9lii,
pundötóre de paguba intbmplata. voindit a se opri la ua alta statiune, va pu-
tea cere bagagiulti siti i inainte d'a sosi la
§ 26. Inregistrarea bagagelorg locuiti destinatiel. In multi acesta pasagerulil
e datoril a restitui recepisa; asemenea va pre-
Bagagele cari nu vorii fi predate celii pu- sinta i biletuld de calitoritt, i afara de a-
cinil cc 15 minute inaintea pornirei trenului, cbsta va fi datorh a se legitima, ca adevira-
de nä data cu presentarea biletului de can- tulti presintatoril.
toria, nu se pite pretinde a insoci pe can-
toed. § 29. Garantia administrafiunei pentru
Déca in casurl esceptionale si sub reserva bagage.
de a se espedia mai in urml, se voril primi
de urge* bagage nelnscrise la biuroulit es- Din momentulii eliberarii recepisei, admi-
peditiunei bagageloril, ele vorti fi considerate nistratia garantezit predarea intact& a baga-
pine in momentulti espedierei lora, ca nepre- gageloril conformandu-se in generale condi-
date. tiunilord coprinse sub litera B: (Bespre trans-
Acbsta se va urma i cu primirea bagage- portulic milzfurilord") pe cath timpti acestea
lord pe la halte. Taxa transportului trebuie se voril putea aplica la transportun bagage-
platitä imediath, spre a se evita neespedierea lorti si mai alesti dupi urmatbrele base:
efecteloril. a). Déca nu se va fi declaratil de catre ca-
litorti ua valbre mai mare, atunci 'i se va bo-
§ 27. Bagage de ?nand nifica paguba realiti, in cash de perdere sett
de stricaciune ; acbsta lad nu se va putea
Obiecte mici portative i cari nu income- pretinde in sum& mai insemnata de cath
&zit pe eel ali pasageri, poth fi Mate in va- cinci-spre-dece lei fool pentru unit kilogramil
gong, pe chat acbsta va fi permish de regule- dupa scaderea greutätii continutului neavari-
le vamale. Pentru aceste obiecte nu se elibe- atil, in cash canal este cestiune numai de
rbzit bilete, ci vorit fi priveghiate de catre pa- stricaciune;
sageril b). Candti calitoruld va fi declaratil ua va-
lbre mai mare, se va percepe pe linga taxa
§ 28. Recepisele de bagagiti si distributia obicinuita a bagagiului, unit adaosil peutru fie-
bagagiului. care suta de kilometre incepute, care va avea
sa percurga bagagiuld de la statiunea preda-
Contra predarel bagagiului, se eliberbza pa- rei, pane la statiunea destinata ; acestil adaosil
sagerului ul recepisa ; in acelasi timpii se va va fi de 2 la mia din suma totala declarata ;
cere qi presintarea biletului de calitoria. si in nici unit cash suma perceputa nu va fi
La sosirea trenului, efectele se voril elibera mai mica de catti 25 bani.
contra restituirei recepisel de bagagitl, fara ca Declaratiunea valOrei numai stand pOte a-
administratia sa fia datbre a esamina legitima- vea putere legale , candti acesta va fi fostil
tiunea purtatorului. trecuta in recepisa bagagiului de catre bin-
Posesorulil recepisei e in dreptil a reclama roulit statiunei de plecare;
bagagiulti sill la sosirea trenului, in sala des- c). Administratiunea este scutita de ori-ce
tinata pentru acista, dupa trecerea timpului rispundere pentru bagagiti, dici. acbsta nu se
necesariil pentru descarcare i manipulatii e- va reclama pini in trei dile dupa sostrea
ventuale de vitimuire in localult1 espeditiunei. trenului la local destinatil (§ 28).
La cash candh n'aril voi sa astepte predarea Calitorulti carui nu se va 11 eliberath efec-
bagagiului, dupa cumil se arbta mai susil, tele, va putea pretinde, de la biurould bags-
pasagerulii liii va putea reclama in intervalti gelorti, a se insemna pe recipisa de bagage,
de 24 ore, dupa sosirea lui, pe temeiulti pre- diva i ora reclamatiunel able.
sentarel recepisel la biuroulil de expeditiune, Pentru perderea sea stricaciuneabagagelorh
0 In orele fixate de lucru. Déciwww.dacoromanica.ro
pini in 24 earl nu vorti fi fostii predate de catre Cale-
 COMERCIULITI SI LITCRIRILORu PUBLICE 83

tori spre a fi transportate, mai alesd pentru § 32. Hamali,

perderea séü stricaciunea efectelord de maufi
luate in vagonii (§§ 26-27), administratia ca- Pe la statiunile mide se glisescti hamali, ca-
id ferate garanteza numal intru câtü s'aril litoril se potii servi de dOn§ii, pentru trans-
putea constata ca acele perderi aü provenitil portarea efectelorti lord, de la §i pend la biu-
din grepla administratiei, ea a agentilorii rould espoditiei. Calea ferata nu se insarci-
sii. néza §i nu ia Mei int responsabilitate in a-
cOsta privinth.
§ 30. Bagage perdute Hamalii se vorti recunOsce dupd, numiruld
§i semnuld de serviciii; eI vorii purta cu sine
Bags gele ce vorti lipsi se potti considera instructie, precum §i o lista tiparita de
ca perdute, numai dupd, trecere de 8 clile de taxele ce suntii autorisati a pretinde.
la sosirea trenului chrui aft fostd predate, §i El suntil datori a presinta aceste piese la
numal calitoruld este in dreptil, cu couditia oH-ee cerere §i a elibera uä marcala primirea
de a renunta la orl-ce pretentiune de despa- recepisei de bagagid.
gubiri ulteriOre, a reclama sumo, garantata,
prescrisa la § 29. Afar. de acésta, la primi- § 33. Efeete uitate
rea despagubirei, calétorulti pate cere a fi a-
visatil La casil Audit s'aril gasi mai tâ çlifl o Tote efectele predate §i uitate in intinderea
biectulti perdutti, va trebui a'i se remite unfi statiuniloril sOil in vagOne, se voril pastra celu
certificatti care se constate cererea Inf. Piln6 putind iu timpti de trel luni. Numai dupa tre-
in termenti de patru siptdmani dupä avisulii cerea acestui timpti se va urma en ele dup.
priimitd, caldtoruld póte cere a i se elibera regulele aflate in vigOre la alte administratii.
bagagiulii la loculd sosirei sétI i la loculii Obiectele espuse stricaciuml, se volt vinde
predarei, fare, niciuä plata, de transportu, resti- cu preciulti celil mai favorabile, dOca va fi de
tuindd Insi. despagubirea priimitti. temutil stricaciunea lord ; in acestil casil se va
'Astra preciulti lorfi, care se va tine la dis-
§ 31. Garantiaadministrafiunei edilord ferate positia celui in dr( ptil pené la espirarea ter-
relativa la intarcliarea transportului menului fixatil.
In cele-alte casuri, aceste etecte gisite suntil
Garantia administratiunel relativa, la intar- supuse regulelord generale existente intru a-
clierea transportului se precis'. priu disposi- césta.
tiuuile urmatóre :
1. Dreptfi despaguldre pentru pagubele con- C) Transporlti de sierieri
statate ca proveuite din intfirclierea transpor-
tulul, canciti acOsta s'arft intempla , se "mite § 34. Conditiuni de transportd
pretinde pentru fie-care cli perduta numal ad,
suma, de 25 buil de fie-care kilogramil, vend Transportuld until cadavru. trebue a se avisa
la .cliva candU bagagiuld se va gasi séft chadft la statiunile terminale, eelS puinft cu 6 ore,
se va considera ca perdutd. Ora la statiunile interme;liare, ceifi putind cu
Calitoruld care aril voi sii asigureze cifra 12 ore inaintea plecarii.
despigubirel in casti de intarcliere, precum §i Cadavrele trebue inchise intr'unti sicrid de
interesulii ce eld are, pentru predarea la timpil, metabl, Ora acesta inteua lada de lemuti. Trans-
e datorii a depune uä declaratie la biuroult portuld se pOte face §i en carulti funebru.
espeditiei, celii putina cuni. jumétate ora ina- OH-ce sicriti coprinclOndil unS cadavru va
intea pornirel trenului, cu care so va efectua trebui a fi lnsotitil de. uti, persOna, care ya avea
espediarea dupa regulamentele exploatatiei. a'§i procura unit biletil de caldtoria, eelS pu-
Aces declaratie va fi numal atunci valabila tinfi de clasa I1I-a.
cândft va fi trecuta in buletinulti de bagagiti. La predare trebue a se presouta §i paspor-
Taxa ce urinéza a se plati pentru acesta, nu tuld cadavrului prescristi de lege. Acestil pas-
p6te trece peate duoi la mi. din suma inte- portil se va priimi de calea ferata §i se va
resului declaratti, pentru fie-care 100 pe kilo- restitui I.t eliberarea cadavrului
metri inceputi, pe earl va avea a strabate ba- Asemeuea sicriuri so potii pre da §i la bin-
gagiulil de la statiunea priimirei péné la sta- roula espeditiei bagagelorti, contra until biletti
tiunea destinatiei. Minimum taxei de plätitil do transportil; ele se potil transporta §i ca
va fi de unit leu. In asemenea cast], se va plati mad1% de mare vitesa sea ca marfa ordinara,
calitorului din partea administratiei, dreptil contra unei facturi; basele cuvenite dupa tarifa
despagubire, intrOga cifra a valOrei declarate. volt trebui a se respunde la predare.
Calea ferata, este libera de ori-ce responsa- Ori-cine va spedia cadavre sub if. decla-
bilitate ce arO resulta din insarcinarea pre- ratia falsa, va respuude dreptil penalitate, a-
darei, intru cad' va putea proba ca intaNie- far. de naajunsulil to xel de la loculti pornirel
www.dacoromanica.ro
rea nu s'arti fi pututti evita chiar prin
ce sunlit a se da la oH ce tra usportd
ingrijirilo pOuC la loculii sosirei, inca uä taxi. impiitriti
regulatti. peutru transportulil cadayrului.
13
34 LEGIITIRI ALE MINISTERITILITI &GRIM:11,713RM

In intervalU de 6 ore de la sosirea trenului U5, asemenea declaratiune e valabild num.'"

la statiile destinatere, sicriulti urméz5, a se Ina pentru echipagiuld set" trasura transportatd, erg
de la statiune, altil-felil va fi pusil va dispositia nu si pentru efectele ce se gasescii in ele
autoritatilord locale. (§ 37).
In privinta acestora, administratiunea nu ga-
rantézd pentru pagtiba cc a voitil a preveni a-
companiandil trasura, si ea nu este responsa-
D) Transportii de echipage i alte trasuri bild pentru tote cele-alte daune de dad numal
resultlindd din vina administratiei cdilorii fe-
§ 35. Primire# spediare. preddrei rate si personalului sin.
Dem valórea echipaginl 11' este declaratd, se
Echipage gi alte triisuri se primescii uumal va spori pretulti de transportil indicatil in ta-
Ia, si pend la statiunile hotarite. Pentru espe- rifd cu unO adaosil fixO. Acesta adaosil masa nu
diarea lorii trebue a se da avisil cu 2 ore Ina- [Kite trece peste 1 la mie din totala sumd de-
intea pornirel trenului, i predarea la binroulti clarata pentru fie-care tram* si pentru fie-
espeditiei se va face celd Mint' cu u. ord., care 100 de kilometre inceputi, ai cursei In-
inaintea pornird. tregi; acestil adaosil va fi celii putind de 25 bani.
La statiunile intermediare numal atunci se Cana valórea echipagiului nu va fi declaratd,
'mite asigura Ca träsurile voril fi espediate cu suma evaluatiel si a bonifiedrii (conformti pre-
trenult doritt, dna vorti fi avisate cu 24 ore scriptiunilorti legale) pentru fie-care trasurd im-
mai nainte. preuna cu efectele continute in ea, nu va trece
Administratia nu e datóre a espedia echi- peste 1000 lei noui, Ca in cast' de perdere. fid
page i trasuri cu trenurl de mare vitesa. Ca- in cast' de striciiciune.
letorilorti e interclisil a remttnea in trdsurile Declaratiunea unei valori peste 1000 lel noui
in timpulti caletoriel. pentru nit trasurd espediatd i insocitd. numaT
atunei va avea valóre legald, cdndii va fi fostil
§ 36. Despre eliberare inscrisk in biletulti de transporth, de cdtre ser-
viciula de espeditiune alh statiunei de plecare;
Dupd sosirea la local destinatiei, se va e- declaratiunea nue' valori mai insemnatd a 0-
libera echipagiulii ski trasura contra restitui- chipagelorii trdmise neinsotite , se face dupa
ref recepisei primite. Destinatoruld e datorti a prescriptiunile in vigere pentru transportubi
o ridica celü puinu pend in cloud ore , déca mdrfuriloril de mica vitesd (titlu B, § 23).
trenuld va fi sositil inainte de 6 ore sera. Déca
hist' trenulii arü sosi mai tarp"' , atunci cele § 39. Termenulii preddrii
cloud ore se vorti socoti de la 6 ore dimineta
a iIei urmatere. Pentru fie-care era peste tim- Transportulil echipageloril §i altord trdsuri
pita fixatil, a dministratiunea va fi in dreptil a insotite earl se espediezd cu und trent"' de per-
percepe utt taxa de magasinagiii. Beale, se efectueza pend la statiunea de desti-
natid, pentru care s'a predatil ; Candi" 1usd va
§ 37. Pdstrarea bagagelord i alte efecte fi necesitate a se schimba vagonele in timpulii
in echipage caldtoriei, atunci echipagele predate verb sosi
cu trenulil viitoril de pasageri.
PersOnelord carT conduct' echipage set' tea- Timpuld preddrii pentru tete cele-alte echi-
Burl, e permisii a rasa in ele bagage i efecte page si trasuri va fi acelil prevdcluth pentru
de aletorie, pe chtd timpti acesta nu va fi con- mdrfurile ordinarii.
trarid oispositiuniloril vamale (vecll § 38). Dreptil despdgubire pentru paguba provenitd
din intiltliere , se va plat' celd multi" 40 lei
§ 38. Garanfia calei ferate pentru trdsuri noui pentru fie-care trasurd h pentru fie-care
cli inceputa a intarclierei.
Administratiunea garantézd pentru equipa- Declaratiunea unei despagubiri mai mare ,
gele §i trtisurile spediate dupd conditiunile in pentru predarea la timpU a echipagelord in-
vigere pentru trausportuld marfuriloril , intru sotite si a altoril trasuri, va avea numai atunci
calf" ele vorti fi apliabile. Ea lug nu garan- ud putere legald, calla va fi fostil notatd pre-
téza pentru paguba 'vitt' din pericolil, ce s'aril alabilO iu recepisa de transportil de cdtre es-
fi pututil inlatura, déca trasura art' ii fostti in- peditia statiunei de pornire ; pentru echipage
BOCA, dupd, cererea administratiel sãO deca es- neinsotite , declaratiunea se va face intocmai
peditorulii art" fi primitil a face ul, asemenea dupa prescriptiunile in vigere pentru transpor-
insotire. tuld mitirfuriloril de mica vitesd.
Ivindu-se reclamatiuni de despligubire pen- In ambele casuri se va preleva unu adaosil
tru perderi sed striciciuni, se vord lua de basil, de taxa, de 'Intl bang pentru fie-care 20 kilo-
pentru evaluatia pagubei, dispositiunile legale metri §i pentru fie-care 100 lui noul din suma
in vigere, érd valórea pagubel nuwww.dacoromanica.ro
va trace pecte totala a declaratiei, fart" ca taxa totall ad pith
valórea declarata de esperlitoril. fi mn mica de catiA 50 bani.
 COMERCIULIJI I LUCRIRILORri PUBL10E 35

contra restituirei recepisel de transportii. E-

liberarea cailorti din gara nu se va cere de
Transportuld animalelorU vli catil celii pugina 1 ora dupil sosirea trenului.
Dupi, trecerea acestui timpa, administratia
§ 40. Priimirea, incdrearea i desceircarea. e in dreptil a percepe ua taxa de deposita
.Refusarea animalelorg bolnave ség selbatice. chiara §i canda cail arC sta liberi in gard.
Taxa pentru transportula cailora se va plati
Auimalele vii se priimesca numai la i pea la locula
la statinnile destinate pentru acésta. Espedi-
torulil sea primitorula e datorti a ingriji insusi § 43. Transportula celorit-alte animale
de incarcare in vagone §i de descarcare; e da-
toril a'§i procura midlócele necesaril pentru a Administratia otirasce singura asupra nu-
lega animalele; le va lega elii insu§i sea prin merului animalelera de transportata de urt-da -
emenil sfii §i se va convinge de siguranta le ta, pre( umii §i asupra trenurilora cu earl ele
gaturilora. se vora transporta; mai cu osebire se obser-
Animalele bolnave §i acele provenite din lo- ve, ca primirea animaleloril isolate depinde
curl unde esista epizootia se voril primi numal de locurile disponibile §i prin urmare nici nu
cu observarea preseriptiunilora sanitare. se pOte asigura din 'nainte.
Calea ferata nu e obligate, a transporta ani- Taxa transportului se va plAti la locula por-
male selbatice. nirii. Pentru circulatia din interiorula Orel
Transportandu-se alte animale vi, adminis- insa §i dupi, cererea espeditorului, se p6te es-
tratia e in dreptil a cere insogirea lora prin pedia contra-factura, platindu-se taxa de ea-
pezitori. PAzitorii vorti avea locula lora in va- tre primitora.
gonele vitelora spre a le priveghia in timpulfi Auimalele trebue aduse in garb; cu 2 ore
transportului, afare, numal déca §efula statiei inainte de plecarea trenulni; In casil dada tre-
va permite uà esceptinne. Animale mici, pre- nulii aril trebui si plece nOptea sea diminéca
cumii paseri §i altele, déca yore fi predate in 'nainte de 7 ore, atunci se va avisa mai ina-
cusci bine inchise, ntt afi trebuinte de a fi In- inte, adica pea la 8 ore sera a clilei prece-
souite. dente.
Sosinda la locula destinatiei, animalele se
§ 41. Transportulg cdinilosg vora elibera contra restituirel recepisel de
transporta ; sceterea lora din vagona §i din
Transportula calniloril se face in comparti- garii, va trebui sa se face. celil muitti penfi le
mente separate. 2 ore dupg sosirea trenului.
Preciula transportului trebue platita la pre- Dupa espirarea acestui timpa, administratia
darea cainelui, contra primirel unel recepise, e in dreptti a preleva ua taxa, déca va mai
dupe restituirea careea se va libera canele permite §ederea lora in gal* sea le va in-
terminandu-se caletoria. Administratia nu e da- credinta cul-va spre ingrijire pe comptula §i
tOre a pastra caini ce nu vora fi reclamati responsabilitatea predatorului.
imediata dupe, sosirea trenului.
Acesta dispositiune se pete numal aplica la § 44. Garantia administrafiei calei ferate
acel caini earl insotesca pe pasageri in cede- pentru animate
toria lora, §i se trausporta eu trenula de per-
Belle ; afara de acesta casO, regulile prescrise Garantia administratiei calei ferate pentru
prin §§ 40 i 43 se vora aplica §i la trans- predarea sea vaternarea chinilora, canon) §i
portula calnilord. altora animale vii, primite pentru a se espe-
dia, se va urma conforma prescriptiunilora
§ 42. Transportubl cailorg pentru transportula mitrfurilora copriuse in
capitolula B, intru cata acestea volt fi aplica-
Administratiunea ealei ferate va otari in o- bile la transportula animalelorti.
sebite casuri, cu ce trenuri §i in co numera Administratia nu garanteza pentru ori-ce
de IA date. se va putea trausporta cai. pagube, ce s'aril ivi din pericolii carora suntil
Cali trebue adu§i cela mina cu 1 ora ina- expuse animalele prin transporta insuqi, §i nu
inte de plecarea trenului, spre a se lmbarca va plati nici ui despagubire déca perderea
in vagOne. Déca va fi se. plece trenula neptea sea vatemarea va fi provenita din cadere sell
sea diminéta innainte de 7 ore, atunci trebue lovire in yap:me, din inadu§ire, scipare sea
a se avisa transportula cai1 oat 1)60 la 8 sera din alte cause la imbircare, ori in timpula
a dad precedeute. oprirel in gara. Asemenea nu garantéza
Siguranta unei espeditiuui de la statiunile peutru pa guba ivita din cause pentru a ca-
intermediare, nu se p6te core de cata numai noe" inlaturare se cere (§ 40) insotirea trans-
dupa nä intelegere prealabila cu §efulii ace- portului.
lora statiuni. In aceea§1 categoria se va socoti §i casulti
La statinnea de sosire, call sewww.dacoromanica.ro
vora preda ce n'arb proveni din rem, stare a vagonelora
36 LEGIUIRI ALE MINISTERIULUI AGRICULTUREI

1ntrebuintate pentru transporth, mai alesil §i

acela care s'arti fi pututil Inlatura prin uä bu-
ng 1ngrijire i hrana animalelord in timpuld § 1. Transportutti mdrfurilord
transportului.
Urmhndh a se pilaf vre-uft desplgubire, a- Transportulti nihrfuriloril se va efectua de
tatil in -cash de perdere chat si de vhthmare, la si pea la tOte statiunile destinate pentru
se va lua de bash val6rea declaratit de espe- transportulfi marfurilorii, fail a fi necesarti vre
ditoril; la cash flash et:Ina val6rea n'arti ii ua midlocire pentru trecerea mhrfuriloril de la
fostil declarath, atunci voril servi de bash ur- ua linie la alta.
mhtórele preciurf maximale:
500 lei noni pentru calf]. § 2. Primirea marfurilorb
210 . unS boil grasti.
200 11
uh vitt', mare cornutii. Calea ferath nu e obligath a primi spre trau-
20 11 11 mil vit.eld. sportare mIrfuri earl nu voril fi impachetate
60 11 d unii porch grash dupa regula sea de loch impachetate; pe chndh
25 11 7, o slabh. duph aprecierea administratiei si sub reserva
unS purcelii. decisiunii judiciare, natura lora arti necesita
15 11 a Ole ski caprh. ua impachetare pentru evitarea perderilord sed
6 unil chine strickciunilorti.
70 . a /1 100 kilogr. de alte animale. Asemenea mdrfuri se potil expedia escep-
Dupi ce se va fi alesh valórea declarath, se tionalmente numai déca espeditoruld va recu-
va mai plati, pe lOngh, taxa tarifei, unii adaosti nOsee lipsa sOS retia stare a impachethrel prin
de 1 lea la mih, din suma Intrégh declarath uá declaratiune sub-semnata de elii i pe care
pentru fie-care 100 de kilometri inceputi, fir& o va reproduce si pe biletuld de trhsurh, in-
ca cifra totala sh fiS. mai mich de 25 bani. semnhndu-se i specifichndu-se pachetele in deo-
Declaratiunea unel valori mai mare, va a- sebith.
vea uumai atunci unit temeiti legalii, obliga- ModuTh declaratiunei relative la lipsa ski
torii, deca va fi fostui trecuth de expeditiunea rena stara a impachethrii, din partea trfinaitS-
statiunel de pornire pe recepisa lie transportil torultil se va face din cuvOnth in cuvêntil in-
(la cash chndti s'arti fi Meath transportulii cu tocmaiduph formularnlii (anexa). Acestil formu-
hiletti de trasurh), va fi scrisil de predatorulti laril se va ghsi la thte bitirourile de expeditia
in litere pe dosult1 biletului de transportii, In a calei ferate.
loenlO reservatti pentru acésta.
§ 3. Obiectele ecluse séb admise a se transpor-
§ 45. Termenuta preddrei ta numai sub 6re-care conditiune
Chun trauspoitulii se face cu trenii de I. Sulfa' escluse din transporuri:
pergne, trenulti predhrii va fi acelasi ca pen- 1. Thte acele marfuri cad prin greutatea si
ten mhrfurile cu mare vitesh, ; chndii trans- volumula
portuld se va face cu trenurile de marfl or- nu vord fi in loch, prin forma ski alte conditiuni,
dinal*, trenulti predarii va fi ca pentru aces- raportil en constructia vagOneloril
cu modulti usualii de transporth nih chilorfi
tea; si se vorh socoti duph disposiliunile pres- Jennie;
crise la sectia B. Aceste dispositil voyil si
servi de bash la consecintele earl vorh isvori 2. Documente, bijuteril, petre preciOse, aurti,
din intardierea termenului de predare. argintii, platina, haul, (en esceptia celorti de
Eliberarea cailorii si a chinilorii earl se vorh anima), i chhrtii de bani sOS efecte de val6-
trausporta eu trenurile de perstine, se like core re, 5011 moneda de aramh;
in timpulil fixath pentru bagagitl. (Vedi § 28 3. Tote obiectele spontaned imfiamabile Oil
alinea 2). Declaratiunea unel despagubiri supuse esplosiuuel (Cu esceptia crier!! uumite
mai mare pentru neliberarea la timpulii sub No. 2, A. 6), arme inchreate, fulminantii
va avea numai atunci putere legalS. obligatOre, de argintil, fulminantii de mercuriu, fulminantil
cincln ea va fi mentionath tie recepisa de tran- de anal, pyropapini, glycerina nitrich, piecratil
sporth, de chtre expeditiunea statiunel de por- de potash, sare de anilina , chrhuni de natronil
nice, séti, (la cash chndh n'arti fi espediatil cu sit6te preparatele cart contint in ele fosforti;
biletii de trhsuri), deca se va fi scristi cu li- asemenea si capsule de chartie (amerces), &-
tere de chtre espeditorh in dos'ilif biletului de W. de pusch, fulmicotonti, dinamita, haloxilina,
transportii. obiecte pentru focuri de artificii, etc.
In ambele casuri, se va percepe unti adaosii
la taxa de 1 band pentru fie-care 10 kilome- II. Sub ore-carli cenditiuni smith admisela tran-
tre percurse i pentru fie-care suta, lump nth sporth urmhtórele articole:
de lei noui din suma intrOgd, faxit ca taxa mi-
nimumil sh pOtit fi mai mich de ckth 50 bani. A.
www.dacoromanica.ro
1. Eterulti, Nafta, Licorulti lui Hoffmann,
 COMERCHTLITI qI LITCRIRILOR PUBLICE 37

Colodium, sulfuric de carbonn, acidil aceticil , admite numal déca fie-care vasil In deosebi va
in stare bruth qi rectificatil, alcoolii §i otetu ; avea uS. greutate maximum de 35 kilograme;
2. Vara nestinsa ; b) Calla sulfur de carbon se predh In vase
3. Chiloratil de potash §1 acidilpicried curatii; acute din table de fern solide, bine nituite §i
4. Totu felulfi de acide minerale §i drojdii plumbuite pe la Incheeturi, se va face IA. mar-
de uleiti din rafinhrie, le§ie de potash', le§ie de ginire de greutate numai atunci candil greu-
soda §i de calce, precumn si vasele in earl s'ail tatea fie-carni vasil va fi mai mare de 500 ki-
transportatti astil-felti de materii; asemenea §i lograme (10 maje) ;
smalturi ce se transporteza in balóne, vopsele c) Vasele de tinichea vorii trebui sh fie In-
de smaltil, sucuri, oleiuri eterice §i grase; oteturi, chise In co§uri de nuele impletite;
bromil §i alte spirtuese nespecificate la No. 1 ; 5) Se admite sulfurul de carbon §i chndil se
5. Oleiti de terebentini, Petrolin (hyducarburii) va preda In sticle impachetate in cutii de ti-
ulein mineralS, camphurti, photogenn, pinolinh, nichea §i umplute cu thrice ;
beujma, ligroinh, until de petroliil, uleid mine e) In ori-ce easil transportarea sulfurului de
rah"' de unsd, §i alte asemenea substance, pre- carbon va avea loci numai in vagene desco-
cumil §i vasele in earl aceste materil an fostil perite §i fS.rui mu§amale.
transportate; tete oleinrile cu mirosil greti pre- Transportuld acidului aceticil brutil §1 rec-
cumil §i amoniaculil ; tificatii, alcoholn §i otetulii, va fi admisil numai
6. Materialil de aprinsn, precumil chibrituri calla acestea so voril afla in butee seri in vase
de lemnil i de cdra, aprincletori de siguran- de tinichea.
th (fitilurl), chndii se compunil dinteuntl tubil La No. 2, varuld vid se va transporta nu-
tesutil desil §i in. alu cuirni interiern se aflh mai in vagene descoperite.
proportionalminte uui mica cantitato Se érba de La No 3, chloratul de potash trebue sh fie
pu§ch; cutil de stinsti foculn ale liii Blucheril, impachetatil en ingrijire in hilrtie, §i aeeste
invelite in tinichea ;. rachete imbalate in buthe seA 141 de lemni.
7. Fosforulil; Transportulii acidului de pierina curath., se va
8. Lana §i ramalita de lama, petice de postavil, face numai (Mph uh atestare a unui chimistS
remh§ite de tesatura, bumbacii §i bumbhcels, desore starea de curii,tenik §i lipsa de pericolii.
chnepa, chip, sdrente §i alte asemenea obiecte. La No. 4, balenele In cari se transporteclii
dincln swan unse, precumil §i imitatia de la- aciduri minerale (acidil sulfuricn, vitnioli, acidic
nk lâta de Muugo §i Shoddy, cordene de tesh- cloridrien, acidS nitnicS, aph tare, etc.) voril
tori §i de euirase, cordene de hamuri ; trebui a fi inchise in vase speciale, pentru care
9. Petroliii crudil §i rafinatii, nafth; precum scopil se potil admite §i cosuri impletite, pre-
§i vase de§erte in cari Wei transportatil ase- ghtite pentru a se putea manipula cu ulurinth.
menea obiecte. Priimirea se 'mite refusa cuindS impachetarea
10. Plesnitori pentru semuale de oprire pe nu aril fi esecutath cu ingrijire §i chnclii la-
chile ferate Ole séS vasele nu voril fi preparate In modi
11. Capsule §i patrOne de metalii; d'a facilita manipularea.
12. Picturi §i alte obiecte de arta. Acilele minerale se vorti inchrca totil-d'a-
13. Producte arseniale, adich acidil arsenicalii una separatil §i nici WI data in acelall vagonil
(saricica), arsenicil galbenn (auripigmenth), arse- cu alte obiecte chimice. Inearcarea in acelasi
nicti row (realgarii), cobalt, etc. §i ori-ce alte vagonil a petroleului impreuna cu alte materil
substance otravitere ; minerale de iluminatil este permish; totn§i pe-
13-bis. Negru de funii ; troleuld va trebui pe chtil se 'Rite a se inchrea
14. Drojdii, atatil Bolide chat §i compacte ; singuri.
15. Praffi de pu§ch, fulnicotore, piese de ar- La No 5, hydrocarburulti §i substantele de
tificii, prafS pentru mine, dinamith, etc. asemenea felS, predate In vase de tinichea si
Tete obiectele arAtate de la 1 pene la 15 se balene de sticla neimpletite , numai atunci se
voril priimi spre transportare munal chndii voril vorn primi chndti aceste vase voril fi impache-
fi insotite cu bilete de transportii speciale §i tate in co§iuri. Transportuld oleiului de ter-
necoprin(lendii alte obiecte. Mai cu deosebire bentini §i altoril oleiuri cu mirosi greil, se va
este de observatil : face numai in vagene deschise.
La No. 1, eterulii, nafta, alcohol absolutti, La No. 4 0 5, pentru balenele de acide mi-
precum §i licuorulti Tel Hoffman §i colodium, nerale, precum acidS sulfuricil, clonitricS, acidii
volt avea uh impachetare dubla, gi astn-felti nitricil, etc., precum §i balenele cu hydrocar-
ea sticlele ce continil materiile sa fie inchise buril, oleiii mineralS, camphorii, photogenfi, pi-
In lhcli de lemnil umplute cu tarite sett feres- tolinh, benzinh§i alte asemenea substante, cos-
truiala. Pentrn transportulti sulfurnlui de tulil transportului loaf se va calcula duph gra'.
chrbuni, va trebui a se observa urmaterele pres- tatea efectivh, déca fie-care pia& nu va can-
crip(iuni : tali mai multi de 75 kilogr.
a) In casti audit acestil obiectil se va preda entru transportulti balenelorti a Carona greu-
www.dacoromanica.ro
in vase de zincti cilindrice, earl aS, aiba spre tate va trece peste 75 kilograme, administratia
inthrire susil §i josil cercuri de feril, elti se va chlei ferate are dreptuli a cere plata trans.
38 LEGIIIIRI ALE MINISTERIULUI AGRICULTUREI

portului ca pentru 2,000 kilograme; 6rd, Incar- ce s'aril strica in timpuld transportului, se vorii
carea lord se va efectua de cdtre espeditord, descIrca imediatti si se voril vinde pe comptuld
precum i descdrcarea de dare destinatord. espeditorului, impreund cu restuld substantel
Ace§ti din urmd, n'S dreptuld pentru acele ce va fi remasfi in el e. Transportulti se va efee-
balóne a manifesta cdtre administratia cdilorii tua numal in vagdne deschise.
ferate exigentele cari stint admise pentru mar- Nu se vaprimi nicl nI.expediare de asemenea
furile ordinare. materii iu cud candii, dap& prescriptiunile va-
La casil candil descArcarea acestord baldne male, ele vord trebui a avea inchicletori fixe
de cdtre destinatorti nu se va efectua celSmultü sett plumburi.
pend in trel clile dupd sosirea la destinatiune, La No. 10, plesnitorile trebuescil a fi im-
si dup d. avisuld sosirei, atunci calea ferath are pachetate solidd in fesióre de chartid, terite,
dreptuld a le inapoia, addoghndti Ia preciuld ipsosil séti in altil ele se vorti asecla dos-
transportului suma ameudei peste chiria vago- partite una de alta, ast-feld ca capsulele de
nului provedti din acesta InVircliere (vecli§ 16). tinechea sd. nu se pótä atinge nici intre den-
La iVo. 6, materialele intlamabile (chibrituri, sele, nici de alte corpuri ; 1/4ile in earl se va
etc.), precum i aprincletorile de sigurantd §i efectua impachetarea trebue sd, fib, fAcute cu
fitilurile, urmézi a se impacheta in cutil de ti- scanduri in grosime de celd pucinii 2,6 cen-
nichea grósd, séS celd putind in 1141 de lemnd timetri, bine incheiate cu surupuri i arclate
solide in märime de celii multd 1 2 metricu- in alte 1141 asemenea bine ineheiate, cari nu vord
bicT.Acestd impachetare va trebui a se face avea la capacitate mai mare de cat 0 m. 06 c
cu ingrijire §1 astil-felii ca totS conOnutuld Admiterea acestord obiecte se va face numal
läçlii sd fie umplutil. dupa ce se va constata ci. biletuld de transportii
Pe esterioruld ll4ilorS trebue a se insemna coutine UI. visd oficiale, doveditord ci. imbalarea
continutuld lord. se add Mena in bune conditiuni §i dupd pres-
Cutiile de stinsti foculd so vord admite nrt- criptitmile de mai susii.
mai atunci calla ele voril fi impachetate in La No. 11, capsulele §i patrdnele de metald
ltidite earl nu voril trece peste greutatea de vorii trebui a se imbala cu ingrijire in WI solide
6-10 kilograme. Aceste 1ädie vord fi lipite set"' butóe, si pe fie-care coletti se va lipi und
cu hdrtie induntru si inchise in MO mai marl biletU cu insemnarea "Capsule, etc."
asemenea lipite pe dinduntru. La No. 12, administratia cael ferate este o-
La No. 7, fosforuld va trebui a se transporta bligatd numal atunci a transporta tablourl si
in apd si a fi embalatil in cutil de tinichea de alte obiecte de artd, cAndil prin biletuld lord
Wet capacitate celii multi"' 6 kilograme, plum- de transportfi nu se va fi declaratti nici ul
buite bine la incheidturi. Ele vorii fi aseclate valóre.
in 1141 solide de lemnd umplute rn terite sett La No. 13, arsenicalele, adicit : acidil de ar-
ferestruielft. Afard de acésta, Iaçlile vorti fi in- senicd, arsenicil galbend, arse:lied rosin, cobaltil
velite bine in pencla , la ambele piirtl supe- de harlund, etc., se vord primi numal atunci
ridre volt avea cdte UI. mdnusd si nu vord candil voril fi impachetate in buthe add Hof
avea ud, greutate mai mare de 75 kilograme ; duble.
ele vord purta asemenea pe din afara insem- Fundurile butóelorti vorti trebui a se asigura
narea : ocoprinde fosfordo precum si semnuld prin cercuri tinute de doge si fundti, értiacelea
.partea de sustio, ale lI4ulorS se vord asigura cu cercuri sea le-
La No. 8, camdti se voril preda obiecte de gdturl de ferd. Butóele si ldçIilo interióre vord
feluld celoril coprinse In acestil No. va trebui trebui a fi de, lemnii tare §i uscatii, lipite pe
a se lImuri in biletuld de transportil dOcd ele dinduntru cu pénzit sett cu alte asemenea te-
sunttl unsuróse sea nit. saturi dese.
In casuld d'antdid, ele se vord incIrca in Pe fie-care din colete trebue sd fiti scristi in
vagóne deschise, pe temeiuld incredintaril is- modd deslusitil cu vapsea négri de uleid cuvén-
cilite de presentatoruld, astii-feld ca calea fe- tuld °arsenic d (otravd). Cele-alte preparate me-
rads. se nu aiba nici ud respundere la casti de se talice otrasitóre,culorile inveninate de metal& sa-
vord uda prin plóe. Deed va lipsi insemnarea ruri de metalii, intro cari se numerti mat cu osebire
respectiva, atuncl obiectele in cestiune se verb preparatele mercuriale. preeum : sublimatuld,
considera ca uusurdse si prin urmare modulii calomelulti,precipitatuld alba §i rosin, chinova-
transportäril se va disposa conformil cu acésta. ruld, sdrurile de cuprum si vopselele de cu-
La No. 9, petrolid si naftd, se vord primi prum, precumil si vitriold de cuprum, pigmente
mime atunci candt se voril preda in vase solide verdi albastre, cuprumil, preparate de plumbti
sad lu cutit de tinechea, impachetate in lacli precumii : litarga (massicotil), miniumit, zahdril
umplute eu térite sett in vase de tinechea cu de plumbd i alte sdruri de plumbd, albuld de
forma pittrata. in lungime si latime de aprópe plumbS, si alte vopsele de plumbil, cenuld de
21 centinietri si de tid inältime de 31 centimetre, cositord si antimoniuld, urméza a se preda im-
earl vase se vord impacheta cite duo5 in 141 balate in Unto:5e sett lacli solidi"' Ideate din lemnd
de scanduri gróse de 1,3 centimetri, ast-felti tare si uscatil, cereuite bine ski legate cu fern.
www.dacoromanica.ro
Os si se ovite sguduirile. Vasele_deL tineehea Incheilturile voril fi construite astu-feld ca aft
 COMERCIIILIII 21 LITCRIRILOR PUBLICE 39

nu se introduch prafdprin sguduirile transpor- tionala de 20 lei nuoi pentru fie-care chilogramil
tului. de asemenea colete, §i afarti de acesta, espe -
La No. 13 bis, negru de fumil nueste priimitil ditoruld e responsabild pentru t6te pagubele ce
de chtil in 1141 garnite pe dinhantru de chârtil, ard proveui din asemenea imprejurdri; amenda
saturath de silicatti de potash,. conventionalh se pOte lea dupi imprejurdri
La No. 14, droidiile, Matti solide chtil §i fluide athtil de la espeduitord catti §i de la destinatord.
se vord admite numai in vasuri inchise er- Obiectele inflamabile nu se void admite de
meticesce. cntil in uncle due fixe ce se vord publica deck*
La No. 15, prafuld de pu§ch de that feluld predarea uu se face in cuantitati de celd pu-
se va puue in saci de pOncla, gr6sh §i apol im- chid 2,000 chilograme , destinate la una
pachetate in 1541 bine cercuite §i avOndil cer- acea0 statiune , ski dech costuld transportu-
curl prinse la funduri. lui nu se platesce ca pentru celd pucind 2,000
La No.16, fulmicotonuld va fi impachetatil in- kilograme. DOch, pentru cuantitlfi escedando
tocmai ca prafuld de pu§ch Orh sacii vorti fi pu§i ua incarcare complecti se intrebuintezi nal
in 1411 necaptulite pe dinfiuntru cu chartik. vagond expresti transportatd. se va plAti ca pen-
La No. 17, piesele de artifici5, se vord preda tru 2,000 kilograme.
numai in 1541 de lemnii tare; ele vord fi invelite
separatd in chlti. § 4. Incheidrea contractului de transportd
La No.18, prafuld de minibrevetatii, dinamith
etc., se va primi numai atunci chndil vaproveni Contractuld de transportil se incheiS prin pre-
de la nä fabrich ale cfrii producte se pad tra- sintarea biletului de transportil din partea es -
sporta pe drumuld feratil, in urma autorisatiunil peduitorului §i pun imprimarea stampilei de
data de autoritatea competenth. Ele vord avea espeditinne din partea statiunei priimitOre ca
marcele §i chArtiile de legitimare necesaril, §i semnil d aprobatie. Imprimarea stampilei de
vord trebui a fi impachetate mai dinainte in espeditiune se va face imediatd duph predarea
chSrtiS, §i apol in 1141 de lemnii umplute cu complectii, declarath in biletuld de transportd
0110. Se vord a§ecla apoi in vase de lemnu (vecll § 10 al. 2), §i din acestil momentii con-
inthrite cu cercuri de ferd sad cu scObe de lemnii. tractuld de transportil se consider& ca inche-
iatil i predarea marfei ca efectuath.
13
§ 5. Biletuld de transportS
Fenuld, trestia (afar& de ti estia de mare),
papura. paele, paiele de orezii, de chneph ski Fie-care transportd trebue sSfiS insocita de
in 0 turba, in casti Mina nu void fi imbalate, biletuld de transportil tiphritd, conformil pre-
se vord transporta numal in vagOne acoperite ; scriptinuilord §i stampilatd de administratiu-
Ora incarcarea §i deschrcarea lord vafi in sar- nea chef ferate. Se va observa pentru acesta
cina expeduitorilorti i primitorilord lord. urmAtOrele dispositiuni speciale:
Chndft administratia o va cere expeditorii 1). Pentru mhrfurile ce sunt a se incarca
unord asemenea matei sunt datori a procura de catre espeduitord sed destinatord, ori pen-
in§ii invelitorile cu cari va trebui a se acoperi tru acele mlrfurl ce stad. sub controluld vtimel
aceste articole, precumd §i acelea ce consist& §i alterti imposite urmOzh a se alatura bilete
,

in gipsd, vard,trasii, (cementd naturalii, neprepa- de trausportil speciale, in cari nu -Niord trebui
ratil) §i chi-1mill de lemnii. a figura §i alte obiecte;
2). Biletele de transportd stampilate con-
formii § 4, servh de dovédh despre contractuld
incheiatd intro administratiunea chel ferate si
Objecte1e a chrord inciarcare §i transportil va espeduitord ; totu§1 pentru marfurile carl ur-
causa dificultati speciale, dupd parerea adminis- mezh a se incarca §i deschrca de dare espe-
tratiei, se vord transporta numai sub ore-cari duitord sed destinatorii, dupti dispositiunile ta-
conditiuni speciale ce se vord alchtni intre am- rifului, oil dupa, na", conventinne special& cu es-
bele phrti. peduitoruld, ar6tarea greutatii ski a cuantith-
tii mhrfel , in biletuld de transportii , nu con-
ID stitue uti dovédi in contra calei ferate.
Dupti, cererea espeduitorului, se va imprima
Presentele instructiuni arOth numal marfurile in presenta sea pe biletuld de transportii stam-
cari se prihnescd sub ore-cari conditiuni. pila biuroulul de espeditiune a statiunel de
Ori-cine se va servi cu uh declaratiune falsii, plecare (§ 4), care singura are cualitatea d'a
spre a preda obiecte cu totuld escluse din re- indica data predlril mtirfeI.
gulele chel ferate ski admise numal sub Ore- Primirea biletelord de transportii cari con-
earl conditiuni, va fi supusti a pliiti, afarh de tine prescriptiuni ce se abatil de la dispositiunile
amendele otilrite prin disposithmile politienesci acestord instructiuni se potu refusa.
sell ale condicel penale, i chiar de www.dacoromanica.ro
nu s'ard fi Bilete Se transportil cu cari US marfi a fostil
Intémplatil vre- uh-dauna , uh amenda conven- espediath priu alçi transportatori , nu se void
to LEGIUIRI ALE MINISTEEMLIII AGRICULTUREI

primi ca anexe pe lenge, biletele de transpoitil pentru trafice de martini, espeduitorule e da-
ale calei ferate ; tore a insemna pe biletule de transporte sta-
3). Dupe ce se va insemna in biletule de tran- tiunea calei ferate de la care adresantule va
sportil locule si data formarel lui, se va inscrie avea a ingriji pentru continuarea transportului
merfurile dupe semne, numere, cuautited, mo- (yecli §, 16 si 20) ;
dule imbalern, continutule si greutatea brute 7). Formularule biletului de transportil tre-
a coletelore ; märfurile, insh , earl nu se yore bue sd, fie conforml cu. anexele B si C, i se
primi dupe, greutate , conforme prescriptiuni- va afia de venclare la tote statiunile cu pre-
lore ceilore ferate primitere, yore trebui a se turile indicate in tarife ;
inscri precise si esacte , conforme disposidu- 8). In statiunile unde esista, mai multe biu-
nilore acestore instructiuni. rouri de espeditiune de martini., apartinende.
Biletule de transportd urméza se, coprincle la diferite administratiuni de cal ferate, bile-
semnrttura persenel espeduitere seri stampila tele de transporte stampilate de &etre unule
sea imprimatl, precume i insemnarea esacta din aceste biurouri volt fi recunoscute vela-
§i precise, a destinatorultil §i a locului desti- bile si de &etre cele-alte administratiuni.
natiel.
Dech de la locule espedierel One la acela § 6. Preseriptiun,i, vainale i de aceisti.
aill destinatiei , yore esista diferite directiuni,
atucci se va areta in detente directiunea pe Pentru merfurile ce sunte supuse operatiu-
care se cere a se efectua transportule diu par- nilore de vame see de accise, expeditorulti
tea calei ferate. La case d'a nu se observe a- este obligate, inaintea nredarel lore, a pune pe
céste regula de cdtre espeditore, biuroule es- administratiunea cabl-ferate in posesiunea hex-
peditiunei ee efectueza transportule, va earl, tiilore doveditere de indeplinirea acestore o-
pe riscule espeduitorului, direcdunea ce i se pera tiuni de urt data cu presentarea biletului
va parea mai practice. de transporth. Administratiunea calei-ferate
Semnele esteriere pe colete urméze, a se face ce a primite marfa nu este obligate a exami-
cu ingrijire si precise , aste-fele ea se cores- na déca asemenea hertii sunte uecesare see
punda, esacte cu areterile din biletuld de tram- exacte, si atate ea chte si administratiunile
sporte; calelore urmetere nu sunte responsabile pen-
4). Espeduiterule garanteze pentru esactita- tru gresela provenite la primirea merfurilore
tea areterilore din biletule de transport(' , §i fere hCrtii insocitOre see cu hertil nesuficien-
ia asupra'si tete consecuentele ce are proveni te. Din contra, expeditorulti garanteze calea
din vre-ui insemnare neesacte see neprecish. ferata pentru tete pedepsele §i daunele ce are
Serviciule de espeditiune ale calei fera- proveni din neexactitatea, neindeplinirea for-
te este in drepte a examine si verifica in melore legiuite, on lipsa de hertil insocitere.
presenta espeditorului, a destinatorulul see a Cana dupe, nit anume cerere fecute de ex-
plenipotentilore acestora , on dupe, necesitate peditore, calea ferate va efectua operatiunile
in presenta ceill pucinii a duol martori , (Ike de vama si de accisii la cari sunte supuse
continutule coletelore corespunde cu areterile marfurile, facende intru acésta declaratiunile
din biletule de transporte. §i hertiile dit legitimatiune necesare conforme
La case de aretere neesacte a greutatii see prescriptiunilore, si déca va avansa taxele de
a continutului coletelore, fie-care din chile fe- importer exporte, transite sOS alte taxe ori
rate pe earl se face transportule, are dreptule imposite oficiale, intru catil acesta urmécla a
a incase, peste suplementule curente , pentru se face conforme prescriptiunilore in elle lode
complectarea taxelore de transporte stabilite de eke la locule presentereI see destinatiu-
de la statiunea espeduitere One la statiunea nel, atunci ea nu se insarcineze prin acestil
primitere, dupe, prescriptiunile el speciale , si fecal cu nici ua responsabilitate. Calea ferate
uä amende conventional& de la espeduitore see nu este obligate a face asemeuea tormented
de la destinatore; cande s'ard cere §i este in drepte a inves-
5). In case cende espeduitorule va cere ue ti cu astri-fe' ii de insareinare pe vennh ex-
chitante despre primirea marfurilore , nemul- peditorti, chude in biletule de transportil nu
temindu-se cu recepisa, cu chitanta ce i s'are se va aria indicate nici ua persona pentru a-
fi liberate in acéste privinte , ele e datord a ceste scope.
presenta done esemplare identice ale biletului Ganda expeditorule are propune pentru miLe-
de transporte, din care tmule i se va inapoia funilo sele operatiuni contrarii dispositiunilore
iscClitll de cdtre biuroule espeditiei calei fe- legale, remene bine intelese, ca orl-ce maul-
rate cu insemnarea duplicatti". pulatiune tactile de calea ferate se considerd
Acestil duplicate n'are cualitatea unui bi- ca primite de densula qi ca facuta pe ale se
lett"' de transporte see unui buletine de incer- 'Hite in avantagiule see. Deca se va preda ca-
care ce insotesce merfurile; lei ferate spre expeduire la locule destined-
6). Cerendu-se a se transporta miirfuri la u- unel see la punctulii vamale adinisll pentru
www.dacoromanica.ro
nele puncte ce nu stint(' situate pe calea fe- predarea declaratiunel vamale, merfurI inso-
rate, see la statiuni ce nu smite organisate cite de biletule de transporte, inse fere a fi
 COMERMULUI SI LUCRARTLOR PUBLICH 41

insocite totii de ud, data §i de hirtiile vamale arti fi fixatti deja greutatea, administratiunea
relative, atunci, Wad espeditoruld chat §i des- are dreptuld la plata taxelorti de cantarire,
tinatoruld suntil responsabili catre calea fe- specificate in tarife.
rati §i obligati in cast' de recursi la tote Acésti taxi an se va putea core in casil de
daunele ce arS resulta din neexacti tilt, erori constatare de erOre din partea administratiunii
séd omisitmi biletulul de transportil. Expedi- calei lento.
toruld este obligatd a insemua in biletuld de Aceea§1 taxi de anti:1.11re se va mai perce-
transportil annum hartiile insolitOre despre o- pe §i in casuld clod(' expeditoruld ard fi ne-
peratiunile vamale ski de accise. gligeatti exceptionalemente aritarea greutatil
Pentru hartille insotitóre, earl nu suntil in- in biletuld de transportil aid marfurilord de
semuate in biletuld de transportti, mica fora: mica vitesi, §i am cere de la calea ferati a
th nu'§i ia nici uä r6spundere. otiri greutatea. Pentru mirfurile accelerate
nu se va Ina nici ui taxa de cintirire pentru
§ 7. Caleululd costului transportulut asemenea casuri.
Tote obiectele platindi acela§i preld dupii,
Pe dad timpil §i iutru MS an vorii fi iumä tarifa, copriuse in biletuld de transportd, von('
publicate tarife commie de transportd, j retinl forma unit singurd lotti de transportd pentru
transporturilord se va calcula &gni sumele calcululit taxelord de transportil.
corespunclitOre din tarifele publicate de fia- Plata transportului se va efectua in fractiuni
care cale respectivd. Afarli de preturile indi- de '/ din lei nuoi (5 barn); astil-feld ci. su-
cate in tarife pentru trasportil, incircarea, des- mele mai mid de trel bani nu se vorti socoti
etircarea, neespeduirea eventuald, nu se va de bed, er. acelea de la trel bani spre cinci
plati nimicti. Ori-ce cheltueli fdcute in nume- se voril socoti dreptil cinci bani.
rard de citre cdiele ferate, precumil pentru Candi dupd, prescriptiunile speciale pentru
transito, importil ski exportil, cheltueli pen- uncle cale ferate, expeditoriivatrebui a incarca
tru reparatinnea eventuala, necesard, la mar- insubi milrfurile, el vord fi inuti a incarca in
furl, a carora conditiune ori naturit exteriOrd vagOne numal cantitatea regulamentari, a pu-
ski interibrii arS necesita pentru intretinerea terii purtitOre a vagonului care este inscrisd
lord pe timpulii transportului, va trebui a fi pe vagond.
restituite. Pentru ori- ce incircare poste acea misurä,
Candil uncle cale aducti mirfurile de la do- calea feratipóte, reservindu'§i dreptulti la alte
miciliuld presentatorului ski din corlibil, pre- despigubiri eventuale, sii percépa ud, amenda
cumd §i eandil le transportdzi la domiciliulti conventionale, stipulata pnin dispositiuni spe-
destinatorului ski la alte Inca i, s. e. la in- ciale.
treposite, magasit de revisiune, la coribii, etc.,
atuncl urmézi a se plSti pentru acdsta taxe- § 8. Plata transportului
le indicate prin tarife.
Greutitile se vord calcula in kilogratr.e; la Plata transportului se va respunde la pre-
acele märfuri insa ce se primescd taxi, a se damn marfurilorit ski se va avisa spre plata
cantiri, greutatea lord se va calcula dupti pu- clam des'inatord. Calea ferati va putea Dish
terea purtatore a vaminelord sed dupa spa- a pretinde plata imediata a taxelord de trans-
cial(' ce ocupa, oH dupi capacitatea lord. con- port(' §i a nume pentru acele obiecte , earl
ferral:I dispositiunilord contiuute in tarife §i dupd apreciarea statiei primitóre, smith su-
prescriptiunile speciale ale diferitelord cale puse in ua stricheinne repede, sOd a ciroril
ferate. Greutatea se va fixa, skl printr'ud. ctin- valOre uu va putea a acoperi spesole de tran-
tarire reale la game, séd pH" aplicarea pre. sportii.
utitilori normale indicate in Unite. Ua aplicare gioita a tarifel, ori gre§eli a-
Pentru märfuri predate in colete, chutirirea cute in calcultdd taxeloril Du volt cidea nici
se va face totu-déuna is. stalinuile de plecare. in such calei ferate, Mei in accea a celord-
Transporturile mai mici de call 25 kilogra- alte pärv.
nie se vomit socoti dreptii 25 kilograme ; éri
excedentuld peste acesti greutate pe fractiuni § 9. Rambursure i provisiune
de cite 5 kilograme, astii-feld in MU fie-ca.
re 5 kilograme incepute se vend considera ea Se va plan face plati efectiN e pentru pre-
complete §i se vord socoti ast-feld. darea de märfuri calei ferate, plAti a carom
Prin acestii modd de calculi nu se va pre- specificare se póte pretinde. Aceste piaci se
judeca sumele mind-nolo fixate in tarife. vord numira expeditorului in cast' (Audi ele
Expeditoruld are dreptuld a asista la de- s'ard fi rcspunsti de e tre destinatorti.
termivarea greutitii märfei. Pentru fie-care rawbursare comandatti, ori
In cast' amid expeditoruld and reclama ui cit acOsta s'a respunsi, séti ch in urma altord
'mud cauttirire in presenta sea ski a imputer- disposititun ea s'a retro sit in total:6 ski in parte,
www.dacoromanica.ro
mcitului si mai inainte de incircarea mar- se va percepe provishmea botitrita prin ta ri-
fel, i dupi co administratinuoa cailord ferate fele statiunil de presentare ; sumele lush de
St
42 LEGIUIRI ALE MINISTERIULUI AGRICULTUREI

transportatil rambursate de ud cale ferata la se preda cu biletula de transportii (conformil

alta, la casuld continuirii transportului pe ul anexului B), se voril expedia dupa rtindul pre-
altä cale, nu volt fi supuse la provisiune. taxa lord.
Pentru cheltuell acute in numerard (§ 7), In privirea timpului de espediere nu se va
si cari asemenea se petit rembursa, se va lua da preferinta nici unui expeditorti, farrt ca a-
provisiunea dupa tarita calei ferate care a e- césta sa fia motivata de veul, dispositiune exis-
fectuatii avansuld in numerard. tent& in organisarea calei ferate, de vend im-
Ca dovad& de dreptuld de rembursare la pregiurare motivaa a transportului, sea de
transportuld de märfuri va servi de ordinard veund interesd publica. Calele ferate sunt da-
biletulti de transportil stampilatil sett alte for- tOre a inregistra, marfurile predate (respecti-
mulare de chitante pentru predarea märfuri- vemente depuse dup.& paragrafult110), in astd-
lord (cfr. § 5, No. 5). Cu t6te acestea se vorii fela de moth."' ca sa se póta constata dintr'in-
libera dup& cerere §i chitante speciale de rem- sele ordinuld de inscriere i renduld de es-
bursare i anume flr. perceperea vr'uneitaxe pediare.
in cast candii se vora cere. Ori-ce contraventiune la dispositiunile aces-
Rembursdrile efectuate se vett prati far& in- tui paragrafti va putea a da loch la proton-
tirdiere destinatorului, dupti, ce Walt fi avi- tiuni de despigubire pentru daunele provenite
sata despre acésta. din acesta.
Pentru marfurile cu a crtrora incarcare se
§ 10. Priimirea mdrfurilord insarcinéda presentatorula Insui, va trebui a
se cere vagOnele necesare in anume dfle, era
Calea feratrt nu este obligati a primi mar- ineircarea lord se va efectua in termenuld ce
furl pentru transportfi, de citti numal cad, es- se va othri de catre statiunea exp editere.
peduirea lord ard fi posibi1, adicd intru catu cesta termend se va aduce la cunoscinta
midlOcele séle reglementare de transportiivorii print:Puna anunciii afiptil in biurourile expe .
fi de ajunsii pentru efectuarea transportului ditiunei marfurilora si prin anuncid publicatti
cerutii. inteund Oars locald.
In asemenea casuri calea feraa e obligata
a admite depunerea mdrfurilord aduse, intru § 12. Termenuld preddrei i ealeularea mi
catii spaciuld disponibile va permite, §i a da
uä quitanti despre ele, cu reservii ca primirea Administratiunea calei ferate va publica ter-
ad se efectueze atunci chart Inciircarea mar- menile de predare. Adunaudd termenile de pre-
fei ard if devenita posibile. Presintatoruld va dare ale deosebitelord Buil ce art a efectua
avea Ur& a declara in biletuld de transportd, transportula, se va afla termenuld de predare
crt consimte ca mrtrfurile sit se depund in ma- pentru intrOga distanta de transportd. Acestil
gasie p6në ce incarcarea lord sa se pOtd e- termend incepe de la mediulii noptei ce urm6-
fectua ; acésta mnsa far& plata de magasinagiii za data stamp ilarel biletului de transportii (§
cu conditie ca marfa sd nu fia retrasfi din trans- 4 §.1 5), §i se va considera ca executatii, déca
porta, cad art. 15 va intra in aplicatiune in marfa se va transporta in acestii intervald ha
asemenea cast]. domiciuliuld ski loculd de comerciii aIS desti-
natorului (sea persOneloril carora se va putea
§ 11. Predarea i transportarea mdrfurilord preda conformil art. 19), WI candd intervaluld
disului termena dupa sosirea md.rfel la loculd
Marfa trebue si se predea In termenile de destinatiuneL primitoruld ar6 fi fostii incuno-
expeditiune fixate, s't Inciircarea se va face de sciintatii de acéstit sosire prin posta sért prin
&Litre presentatora. vr'und altd moth).
Marfa se va expedia conformil cu declara- Se va observa urnatórele termine maximum
tiunea expeditorului ca transportil de vitese, de predare :
mesagerie séui ca transporta ordinard (§ 14).
Duminicile §1 sèrbitorile nu se vora priimi A) Pentru marfuri de transportii ordinare
mit:furl pentru transportula ordinard, nici se
vorii preda adresantului la loculd destinatiunei. Pentru und transortii penS la 100 kilometri
Marfuri de transportii de mare vitesa se verb duoS dile; la distante mai marl pentru fie-care
priimi séui preda §i Dumineca ori in clile de 100 kilometri inceputi cite nit di mai multa .
sërbatóre, ins& numal in timpulii dilei otaritii
§i aduse la cunoscinta publica prin anunciuri B). Pentru marfuri cu mare vitesi
afipte in localula espeditiunei i inteunti diara
locala. Pentru una transportii pea la 100 kilometri
Marfa de mare vitesa se va preda cu und inceputi 24 ore; la distance mai marl pentru
biletil de transporta, tiparitti pe hartie re§ie fie-care 100 kilomeri 12 ore mai multi!.
(anexula C), ea se va espedia de preferinta La termenil mentionati sub A. B. se va mai
in moda urgentb. www.dacoromanica.ro
addoga hard cate celii multa 24 séti 12 ore :
Marfurile de transportil ordinarii ce sunt a a). aria expeduirea se va face cu unit trenfi
 COMERCIIILIII fp LIICRIRILOR PUBLICE 43

care duph itinerarti trebue sé petrécl nóptea prin post& Bed prin vre-uft ale(' ocasie usuala)
In veutt statiune intermediarit ; dupa sosirea marfurilord.
b). Mudd transportulii m&rfei nu urmez5, ul. Ori pe unde administratiunea calei ferate o
linie neintreruptä, trece pe nä linie se& trece va gäsi de cuviinta, va infiinta antreprenori spe-
und riui peste care nu se afl& Inca pochi, si in ciali de carutasi pentru aducerea §i expedui-
fine candil ea trele din resould unel admini- rea mdrfurilord In n5untrulll statiunel se& pe
stratil pe acela al& unel adminstratil vecine. afar& la acele locuri la cari se póte aplica §
In calcululd termenelord de predare nu se 18 din presentele instructiuni.
va socoti timpuld duratel operatiunilord yam- Taxa ce este a se prat antrepenorului de
le. Administratiunea '§i reservä dreptuld a 'D- carutasi se va tine tot-d'a-una afi§at& in loca-
atil si publica durata termenului in timp& §i lele exepeditiunilord de märfuri.
alte casuri de transportd estraordinarti. Acei destinatori cart voesca a'sl transporta
Pentru nattrfuri ce suntd adresate gara res- insile märfurile lord, serf prin alte micllóce de
tante, termenuld predarel se va socoti ca im- dad acela ald antreprenorului administratiu-
plinitd Indatà ce marfa va fi pregatiat pentru nel reef ferate, sunt datori a incunosciinta de
predare la statiunea de destinatiune. timpurid despre acésta biurould expeditiunel
mArfurilord, si in ori-ce cacti inainte de sosi-
§ 13. Impedicare neprevddutd a transportului rea marfel.
Acesta incunosciintare va trebui a fi Mout&
Den pornirea se& continuarea transportuldi inscrisii i cu cuvenita semnaturil.
pe calea feratit va fi intreruptit temporard din Acele märfuri cari, dup& prescriptinnile ad-
accidente climaterice séui alte Impregiurdri de ministratiunel vamale sett din alte motive, va
fort& majorä, presentatoruld nu este tinutti a trebui ad se transporteze la stabilimente de
ascepta 1)6E15 la inläturarea obstacolului; du se ambalagid se& la depositele administratiunel
va putea chiard sustrage de la obligatiunea con- vamilord, nu vol.& putea a fi trasnsportate de
tractatit, ins& va trebui sd despagubescii calea dare Insuli destinatoruld. Mdrfurile ce aunt
ferat& intru chtil culpa impediclrei nu ea el, adresate gara restante, sed earl suntd a se ex-
de chehuelile pentru inctircarea la punctuld pedia adresantului prin administratiunea cael
de plecare si de descarcare la punctuld de in- ferate, nu se vorii avisa.
trerumpere (dup5, tarifete aprobate). Afar& de Dup 5. ce se va efectua plata de transportti,
acésta expeditorulii va mai pli.ti si taxa de tran- taxele si cheltuelele ce suntil in sarcina mar-
sport& pentru distanta deja parcursä. furilord, §i dupä predarea unel chitante de prii-
mire, legalisat& conform& prescriptiunilorti §i
14. Avisarea si predarea nidrfei aretarea biletului de transport achitatd, lib erarea
m&rfei se va opera in localurile destinate. Se
Calea feratä e obligatä a libera la loculd va observaintr'acesta termenele urmatóre
destinatiunei, in primire a des tinatorului, arètatd 1. Marfurile se potil lua in primire penS la
prin biletuld de transportd, atatd acest& bi- timpuld liberti de taxa de magasinagiii, fixatil
let& catil si marfa aretat& intr'Snsulti. prin tarife, §i in orele reglementare de servicid
Calea ferat& are a da urmare aviselor& po- prescrise pentru acestil sopa,
sterióre ale presentatorului pentru inapoierea MArfurile adresate gare restante, ski mAr-
märfei, se& predarea el la nit altä adresa de furile ale camel destinatori all cerutil a nu fi
cat& aceea Insemnata, in biletuld de transportii, avisati pnin send, va trebui a se lua in pri-
pe catd timpii ea n'ard fi predatil Inc& acelti mire In termenuld stipulatil prin tarife, care
biletil la adresa primitiva, dup& sosirea mar- Inca nu va fi mai mid& de 24 ore de la sosi-
fel la loculd destinatiunei. rea lord ;
In asemenea casti, presentatoruld e datord a 2. Termenil in cari märfurile, earl trebue
inapoia dutolicatuld biletului de transportil, ce indircate de presentatori i descarcate de catre
s'arti fi fostd liberatil (§ 6 No. 5) ski chi- destinatord, trebuescd a fi ridicate pnin pres-
tanta de primirea marfel. criptiunile administratiunei calei-ferate, si se
Calea feratá nu e obligat& a lua in conside- vord aduce la cunorscinta public& in fie -care
tiune alte avisäri de catti acelea ce s'ati adre- statiune pnin anunciurl afipte in localurile ex-
satii la statiunea unde s'a predatti marfa. peditiunilord, precumti §i prin publicarea in vre
Diva sosirea märfella loculd destinatinnel, find chard localn ;
déca biletuld de transportd va fi deja predatd 3. Duminicile si s6rbtitorile nu se vol.& socoti
destinatorulni, atunci calea feratä e dat6re a In aceste termene ;
lua in consideratie numal avisurile acestuia ; 4. Adresantuld nu va putea refuse primirea
pe catti timpti Inca acestii biletti n'ard fi Inca unei parti numal din marfurile insemnate pe
predatti, ea garantéfik pentru marfl. biletuld de transport& , in cacti cand& partile
Pentru acele marfuri pe cari calea ferat& nu ce formez& intreguld biletti se potti considera
le transport& insäsi la domiciliuld sed localulti indepedente una de alta ; asemeuea nu va putea
de comerciii all destinatorului, se va tramite refuz.a plata costului transportului cc cade a-
www.dacoromanica.ro
adresantului wad avisu inscrisd prin curierd, supra acestel par0 din caus44 tt'a sositti tram.
44 IROITTIRT XLE 3UNISTERTULEU ACTUCULTURET

portudd intregil ; acesta lima ftira prejudicinlii 3. Ori-cine no va veni a'si primi marfurile
dreptulni de despagubire prevadntis prin § 17 sosite in termenuld otarittl, va plati asemenea
de mai jostl. taxa de magazinagid.
Afara de imprejurari estraordinare, marfurile Din contra, administratia calei ferate este
de mare vitesa se vorti avisa in termend de dna obligata. a restitui sumele ce s'ard constata ea
ore dupti sosirea lord. Avisarea,respectivemen- Monte de destinatord pentrn ridicarea unel mar-
te transportarea la domicilid a marfurilora de fe, i in casti calla aeon marfil Edna avisata
mare vitesii, sosite dupii 6 ore sera, se you'd putea n'arti fi sositti Inca in goat in termenulii fi-
reclama numal a duoa di diminéta. xatil ;
Primitornld are dreptti de a cere chutarirea 4. Deca marfurile incarcate in vagend de catre
marfurilord la primirealord plätindd ctintarirea expeditoruld Insn'si nu vord fi descareate situa-
conformti pretutui tarifelord. te in primire in termenuld prescrisd la § 14,
No. 2.
§ 15. Plata de magasinagiA si amende Administratiunea calei ferate e in dreptil a
conventionale efectua descarcarea pe comptuld prdnitorulni
sOd alil destinatorului si ftirti nici na respun-
1. Ori-ce espeditord care fara veunuld din dere ; va putea tot- de-mi-data a statua priu
motivele aretate In § 13 IV va luaInapoi mar- prescriptlimi speciale na indemnisare conven-
furile deja predate din magazie ski din vago- tionala, ea bani tie magazinagid sea de amendti
nele calei ferate, Inainte do pornirea lord, va dreptil chiria vagonului.
fi datord a plati, dupa cererea administratinnel 5. Pentru marfuri, alti corora destinatord n'a
calei ferate, deosebitil de taxele de incarcare pututil a fi Incnnosciintatti despre sosirea lord,
si descarcare, IA taxa de magasinagid ce se va sOil pentru marfurl adresate gara restante, taxa
socoti din momeutulti predarel pe fie-care di de magazinagid amende dreptd chiria vagonului
espitata séti numai Inceputii. incepe de la expirarea termenilord stipulate prin
Deo., presontateruld va core restitnirea \mei prescriptinnile speciale;
marfe la nit statiune intermediara a liniei, §i G. Tanifele pentru transportuld marfurilorti
déca administratiunea calei ferate va aproba coprindii In detalid cifrele i medial de aplicatti
cererea, elti va plati, afara de taxa transportului, in calcululd acestord taxe conventionale de maga-
dupa tarifa, pentru distanta co a strabatutti a- sinagid si amendeloril dreptil chirie pentru
cea marfa, si suma prevedntit In tarifa dreptil vagone.
amenda, pentru cit a remmciatii Ia continuarea Ctindil comunicatiunea va Ii impedicata prin
transportului; WW1 aglomeratitme insomnatti de martini, calea-
. 2. Déca predare a nuorti marfuri dintr'unii trait-
ferata va avea dreptuld a sponi taxa de magasi-
sportil, declaratti pe unit singurit biletd, se face nagid, si de a diminua termenuld de magasi-
In pail mici, sett canda marfurile se predail nagid liberd do taxa in totti timpuld duratoi de
cu biletü, neexacte slii necomplecte §i ast-feld aglomeratiunea marfurilord. Acesta dispositiu-
marfurile va trebni sit astepte pea la adecerea lie va fi supusa cu trel dile mai 'nainte apro-
biletelord exacte i comp'ecte, calea ferata va bard ministerulni care va decide in acestii
putea pretinde nit taxa, de magasinagid, orl de intervald .
cate ori acea predare sod completare no se
va efectua in termenuld de 24 ore seri acesta § 16. Modetti do procedurd in cash de lm-
taxa, de magasinagid se va percepe pentriamar- pedicaK la predare
futile deja predate dupti, trecerea celord 24 ore,
si pénd la predarea totala a marturileril lusem- Marfurile a canna primire séd predare se
nate pe biletuld de trausportd,precamtiasemenea retina, sOil uu se efectueza la timpuld cuve-
§i One la completarea §i indreptarea biletelord. ; acelea a carord predare nn s'a pututii e-
Calea-ferata mai OW Ina nit amenda con- fectua, precum i martini cari, sub adresa gara
ventionala, i pentru care, In mil de cerere restanten you'd fi state' in magasia dupa sosiro
de vagOne, se pOte cere depunerea unet garan- mai multil de cad termenuld prescrisil, taxa
tii ecuivalenta en amenda pentru la di, de la ca tiestivatoruld sa se 11 justificatii, se vord pas-
acela care a comandatii vagOnele pentru mud tra in magasie pe risiculd si cheltuiala presen-
transportii de ralrfuri, en a carora incarcare tatorilord, cari vord fi avisati despre acesta In
s'a insarcinatd presentatoruld , si care nu o celd mai scurtil timpti putinciesd. Calea ferata
efectuOsa conformil ordinel i na aduce mar- va avea asemenea dreptuld a depuno asemenea
furile spre espeduire in termenuld ce se va ()- marfuri in ma gasinuld vre-mmi depositil publicti
tart prin prescriptiunile speciale (vedi con- sea la ver-und espeditord cunoscutil adminis-
clusitmile § 11). Dap, treceroa acelni termend, tratiet, pe comptuld i risiculd celni in dreptd,
calea ferata mai este in dreptil a desel rca mar- in casd caudd espeditoruld va negligea de a
furile incarcate pe ccstulii comandauerului, a Ina masuri pentru avisarea mud altd destina-
le deptme In magasie pe risiculd acestuia, supu- toll !And in termenuld ce calea feratii va fi
indu-le la uit taxa de magasinagiti si retra- comunicatil in cursti de 14 dile de la data a,
www.dacoromanica.ro
géndil vagenuld ce a statii la dispositinnea hni Lestei Incimosciintari.
 tOMERCHTLIII Si LIICRARILOIL PUBLICE 45

Pentra märfurI aiul canal locil de destina- § 18. Crarantia calei ferate pentru ayenfil si
thine nu se tad alipitti de linia ferati, admi-
nistratia ce este In dreptil a le inainta prin Calea ferata garanteza pentru agentii sei §i
veri-und espeditorit sea prin vena alta orasie pentru alte persone cu cad se serva pentra e-
la locula destinatiei pe comptulti si risculd pre- fectuarea transportuniloril incredintate ei.
sentatorului , (Idea din partea acestuia séti a
destinatorului nu s'arti fi luatü dispositiuni pen- q 19.'Intinderea durata garantiei; ino-
tru espedierea imediata a marfuriloril la des- duld reclamatiunitora
tinatie ; asemenea se va urma si pentru mar-
furl abi carorti locii de destinatie va fi uua Calea fent& garantéza pentru ori-ce dome
din statitnii ce nu e destinata la espediere de aril proven' din perderea st:nit stricacitmea mar-
marfuri. fulled' din momentulli primirii si One in mo-
Dispositiunile de mai susit nu se vorit aplica, mentulti predarei, intru catil ea nu va pntea
pe catil timpu administratiunea va fi augagiatii constata ea stricaciunca va fi Instil causata
autreprenorl de car* pentru espedierea mar- prin forta major& sea pan natura insdsi a mar-
fnrilor5 la locurile laterale (vedi § 14). fei, adica: pnin stricaciuni provenite din intru,
Prin faptulii predarii marfurilorti, presenta- prin evaporable, ori scurgene ordinara §i alto
torulti declara ca primesce ca calea ferata are asemenea casuri, on, In fine, provenite dintr'
dreptii de a vinde fard cea mai mica formali- unit ambalagift defectuosit, alit dual de fear"
tate in termenfi de 4 sdptilmani de la data de na se pote eonstata po din afara. Prodarea ca-
calla taxa de magasinagifi se datoresce, acele tre adresantit se va efectua In acelasi moda ca
marfuri a carorit priimire se refusii sell nu si in deposite, la magasine de revisitme s. al.,
so face la timpulti cuvenitti, sea a carorit pre- prectimil si In easuld paragraf. Di, la vre-unti
,

dare nu se pede face candil ele snail de na- interpositit on Ia vre-unit expeditoril.
tura supuse stricaciunii sea candil vatórea lora Numai poste patru stiptemani, dupa espira-
p6te acoperi numal spesele de transport5, insa rea termenului de predare, manta se pOte privi
flU si aceea de intOrcere, sett In fine acele mar- ca perdutit. Prin primirea marfel din partea
tuft earl nu s'ail primitit inapoi de catre pre-. destinatorului mentionatit iu biletulii do tran-
sentatorti, candit acésta s'a fostil refusatit de sporta alit Omenilonit al sell i acelorit per-
destinatorula WI; in fine a carorti destinatoril sOne datre cart predarea unit putea fi valabil-
nu s'a pututtl gasi. mente ofectnata , primindu-se plata speselorit
Peutru intend supuse unei stricaciuni re- de transportit, so stiuge ori-ce pretentiuni con-
podi , acestii viudere va avea bell imediatil tra calei ferate. Numal pentru perderi i stri-
dupt expirarea tormenului liberii de maga- caciuul so potti face protentiuni catre calea to-
sinagiii. rata, chiar diva, primirea mirfel si plata tran-
Diu sumele resultate la venciere , calea fe- sportului; totusi acesta nOte avea loci" numal
rata 's1 va retiue taxele i spesele de trans- atuncl, candil constatarea perderil seti a stri-
pertil , dra restuld jill va trdmite presentatorului. caciunil anti fi facuta imediatli dupa descopo-
Teti' astd-fel5 se va urma §i cttudli espedi - rirea elf si caudd pretentitmea s'arti fi adresatil
torulii nu se va putea gasi. administratiunil calei ferate celti multit in ter-
Marfarile hen stapa,15, earl se vorti gasi in menu de 4 sdptemini, si acésta numaI in ca.-
Incaperile sett iu cerculit posesiunilorti calei suit canda se va dovedi ca stricaciunea art fi
ferate, stint(' supuse asemenoa dispositiunilorti avntil loci' in intervalthil de la primirea mar-
capit. A, § 33. fel, spre transportfi pênd Ia predarea el. Afara
de acésta ori-ce pretentiuni pentru predarea to-
§ 17 Garantare n generalg talt, ori pentru imputinarea i degradarea max-
fail, se considera cn stinsa dap& unit anti, soco-
Deca administratia cel ferate primesce inarta titt din diva in care trobue sa se efectueze pre-
cu unit biletti de transportil, dupa care transport5 darea; asemeuea nu vorti incipea pretentitufi
are a se efectua pe mai multe ciii ferate coin- pentru imputinarea se5 degradarea marfei diva,
cidinte, atunci nu stint responsabile tote chile unit anti socotitil din diva in care a avutii loch
ferate cari transporta marfa , ci numai aceea predarea, deca marfa se va fi primitll, fArt Insa
care ca expeditóre a primitti la inceputil marfa, a se fi platitti banil transportrilui.
si aceea care a primit'o la finele percursului In t6te casurile de per ;ell seti stricaciuni,
en biletul5 de transportit alii celei d'inteiti; una administratitmile cal' orti ferate vomit avea a face
diu cane ferate intermediare duptt linia ce a cercettrile cele mai riguróse si a da intere-
transportatit marfa Ole fi trasi la réspundere santuluf, canal"' 'i so va cere, t6te comunica-
numal atunci, candit se va constata cit strict- rile esacte asap:a resultatultii acelorti cerce-
ciunea mitrfel pentru care se cere despagubire tani ; interesautul5 pote pretinde, canal va
a avutti boat pe acea linie iutermediara. primi marfa perduta, déca 'i se va face cunoscutti
Itecursulit la care diferitele ciii ferate all drep- regasirea mitrfei sCle ; pentru formularea tine"
tulti turn contra alteea, nu se invalidéza iu asemeuea cereri administratia este datóre a
www.dacoromanica.ro
mionprio axéeta. da nail fermularil.
46 LEGIUIRI ALE MINISTERIULTII AGRICULTURE!

In musü de patru septemâni din diva in la primuld boat situatil pe linia, §i calea fe-
care va fi fostd Incunosciintatii despre gasirea rata e respundétOre name pene la predarea
marfei, interesatuld restituindil administrati- merle! la acelit hied.
el pretuld indemniseril primite de densuld, va
putea cere ca marfa regasita se, se transpor- § 22. Miirginiri special! la garantie
teze liberd de plata de la loculfi un4 ea s'a
allatil la destiva Oa primitive, aretat& in bile- l). Calea feratil considerandii marfurile earl
tuld de transportil. prin natura lord suntii expuse la deosebite
Intemplandu-se vre-uit lips& sell stricaciune pericole, precumil : la perdere totale sed par-
märfei transportate, calea ferati va face el tiald, la stricAciuni i anume sfarrtmare, ru-
se constate acésta in presenta de marturi ne- ginire, avariare interne, scurgere extraordina-
partinitori, si de va fi cu putinte in presenta fa, aprindere de sine§1., etc., nu garanteza
interesatului ; cantarirea i constatarea daune- pentru dauna causata printr'aceste pericole pi
lord se va face dupd impregiurari in presen- mai cu deosebire nu garantéze
t& de Omen! speciali. a) Pentru substante periculóse, precumii a-
Cândü interesatuld va voi sa se intelege cu cidd sulfuricit, ape. tare (acidit nitricd) i alte
administratia cael ferate asupra indemniseril materii caustice, precumil i pentru acelea ce
ce acésta va avea a plati prin altd midlocii se aprindd de sine ;
de catit acelt juridicü, elü va fi dated" a re- b) Pentru sfaramare : la objecte ce suntil
cunOsce acésta prin uä declaratie si a formu- lesne supuse stricaciunii, precumft : mobile si
la pretentinnea sea de indemnisare inaintea obiecte de case , sticlarie, tucid, vasuri pline
primiril, relativemente inaintea reludril marfei. seri deqerte, carafe si balOne de sticla, zahard
Déca interesatuld nu se va multumi cu chib- in cape(eni libere, q. a;
suirea espertilord numiti de catre administra- c) Pentru scurgere, adicd scurgerea licuidelord
Oa cäei ferate, eld va fi liberd a cere consta- prin crApdturile vaselord far& vre-ult degradare
tarea daunef prin esperti numiti de catre tri- esteriOre
bunaluld comerciald alit localitatii. d) Pentru corumpere la licuide i alte o-
Ori-ce reclamatiune va trebui a se presinta biecte cari dospesed sett putredescil used], sed
in termenuld legalii de prescriptiune, insocita potil suferi de genii oil cIldurit;
de und documentii ce va indica valOrea mar- e) Pentru ruginire la marfuri de metalii:
fel si la casii deca marfa va fi deja ridicata, Pentru Imputinarea pescelui, la pesci prOs-
insocita chiar de biletuld de transportil; ad- peti i &amp, stridii i fructe coloniali;
ministratia calei ferate e datóre a respuude 2). Pentru marfurile transportate in vageue
resolva cestiunea de urgent:a. descoperite, calea ferata nu garantéze pentru
dauna ce pOte resulta din pericolele inerente
§ 20. llkirginirea garantiei pentru mdr- acestui modil de transportd. Tarifele indica
furi ce nu suntii destinate la statiuni ale ca- marfurile pe earl calea ferata le p6te trans-
lei ferate. porta in vagene descoperite cu aplicarea unei
taxe scedute de transportil, i presintatoruld
Ganda marfa se primesce cu und biletil de declard consimtimentuld sea la mcestd modd de
transportti, in care loculd destinatiei nu se a- transportare, indata ce nu va fi cerutd expres
ft pe percursuld calei ferate, garantia aces- prin scrisd biletuld de transportii, ca marfa
tia ca transportatóre a marlei nu se intinde a se expedieze in vag6ne acoperite sett aco-
peste tett' transportuld, ci numal pane la In- perite cu toluri. Calea ferata totusi are drep-
cubi uncle acesta s'a efectuatii pe calea ferata; tuld a mari in asemenea casuri costuld trans-
era in cad! privesce restulii transportului, a- portului dupe tarife.
asta privesce pe expeditoril urmatori. Dec& in urma unei conventiuni speciale se
In privinta carutelord instituite de Mitre ad- vont! transporta merfuri in vagOne descoperi-
ministratia calei ferate spre localitáti lateral! te. earl altminteri se Inca/Tit in vagOne aco-
(vedi § 14), garantia calm ferate ca transpor- perite, atunci ul lips& din greutate seri lipsa
tatere continua si pentru transportuld pOn6 la de colete nu se potti privi ca pericold la a-
loculd destina(iei. cestd modit de transportare;
3). Calea ferata nu garantezd, pentru daune
§ 21. Ilidrginirea garantiet in casii de are"- provenite dinteund amhalagiii nesuficientii, sett
tare a mai multord locuri de destina(iune din neambalarea mrtrfurilord a Caroni natura
reclama ua ambalare spre aperare in contra
In casii calla presentatoruld ard fi prescrisii perderii sea a stricaciunei iu timpuld trans-
prin biletuld de transportfl ca marfa sa se portului i sunt date a se transporta neimb a-
prethm sett sa se tine la use, statiune a une! late sett ambalate iusuficientd, indata ce pre-
cale ferate, pentru care presintele instructiuni sentatoruld va declara pe biletulil de transportu
suntd vala Dile. atunci. cu t6te ca in biletuld ca a predatt marfa iu aceste conditiuni;
de transpoi ta e insemnatil ua www.dacoromanica.ro
alti destinatiu- 4). Pentru marfuri a carorti incarcare se va
ne, transportuldltotust e valabild numal pen& efectua de catre loam! presentaterii sett des-
 COMERCIUMII §I LUOILIRILOR PUBLICE 47

tinatori, dupa dispositiunile tarifuluiséti dupautt 1). La cash de perdere totalit sed partiale
conventiune speciala, calea ferata nu garantéza a unoni marfuri. se va Ina de bash, pentru cal-
pentru dauua causata prin pericolulti iscatil din cululil &duel, valOrea comunti dovedita de pa-
incarcarea i descarcarea, ski dinteua inchr- gubash, éra, in lipsa a cesteea se v a considera
care defectuósá. Presentatorulti, relativemente valorea corona. care ati marfarilorti de aceeasi
destinatorulti din contra, garanteza pentru dau- cualitate, in timpulti si loculU, caudd i unde
nele ce se vorti causa vagonelorti Wei ferate trebuia sit' se predea marfa, sradendu-se da. -
prin incarcare sell descarcare ; rile vamali, taxe de transportii i alte keltuell
5). Pentru mitrfuri insotite de cine-va, calea economisite prin acésta dating;
ferati nu garanteza pentru dauna provenita 2). Pentru formarea sumel indemnishrii, va-
dinteunil pericolti ce s'arti fi pututil inlatura lórea comerciala comenh respectivemente, va -
prin insotitorti lórea comunii nu se va socoti mai multh de
6). La tote casurile sus(' mentionate sub No. cath 150 lei noui peutru 100 kilograme, intru
1 p'enO la 5, dauna ce s'arii fi pututii causa data no va figura declaratia in litere a va-
prin pericold pentru care calea ferati n'a ga- 1 orii, in rubrica destinatti pentru acesta. in bi-
rantatti, se va privi ca causatit prin acestape - letulti de transportil ;
ricola pea ce nu se va fi constatath contraduld ; 3). In casulii unel declaratiuni de valOre mai
7). Avantagiele calei ferate mentionate in mare, suma declarata va servi ca suma maxi-
No. de la 1, 5 nu vorh avea loch, indata ce mal& pentru indemuisare. In acesta cash expe-
se va constata ca dauna a fostil causata de duitoruld va avea a plati, pe rengit taxele de tran-
catre administratia calei ferate sea de agentif el; sportil dupa tarife, i unit adaosii care nu va
8). Pentru lipsa de greutate nu se va face trece de '60 pentru mia a intregel suma de-
vre-ua, indemnisare la marfuri uscate intru data clarata de fie-care 100 kilometri incepute , ce
acestea nu vorti fi suferitil pe Vita distanta marfa va avea a parcura, cu uh suma maxi-
strabatuta nä scadere peste 1%; pentru mar- mala de 10 bani rotunjindu-se cifrele de cate
furile umede, intre cad se prenumCra: leninh 5 bani.
pulverisatii pentru culori, cop, radacini, ligui- 4). Pentru stricare de marfuri se va indem
ritie (lemnti dulce), tutunii taiath, marfuri grase, nisa scadèméntuld valOrel causate prin stria-
sapunit i oleinri inchegate, fructe prOspete, dune dupit norma sumelorh maximal@ citate
tutunu prOspatti in fol, lama, pel netabacite, sub 2 si 3, conformii dispositiunii citate sub 1
blini i pel lucrate, fructe uscate ori ferte sett pentru aflarea valOrei.
cOpte, vine de animale, come si copite, óse
(intregi serf macinate), pesci uscati, ameid prOs- § 24. Garanfia pentru inttirclierea trenului
path, precum i alte obiecte de categoria aces- de predare
tora, se va enumera in prescriptiunile speciall
si cad vord urma a fi taxate iu ace1asi modt, Calea ferata garantéza pentru dauna prove-
déca din greutatea loch indicata in biletula de nita din intardierea termenului de predare (§
transporth s'a stipulatil prin statiunea trans- 12), intru oath nu va dovedi ca n'a pututti in-
portatOre, nu va 1ips mai multh de catii doué lutura intardierea prin aplicarea ingrijirel unui
procente ; in cash calla se vorii transporta transportatord esactii.
Od-ce pretentiuni pentru intardierea ter-
diferite obiecte cu unit singuril biletii de trans-
porta, aceste procente se vorti calcula pentru menului de predare, dee& ele nu vorti fi Mutat
fie-care bucata in parte, dech tOte bucatile in- 8 dile dup5. predarea marfel, sett dupa, plitti-
semnate in bileth vorii fi cantarite in deosebi sell rea trasportului pe calea juridicit, se vorti cou-
candii acésta s'arh putea face prin alta midloca. sidera ca stinse prin primirea marfel din par-
Garantia susil mentionata va rèmanea in vi- tea destinatorului insemnatti in biletula de
gore intru catii se va dovedi, oh dupa circum- transporth a timeniloril acestuia, sed acelord
stantele casului, daunele nu sunt causate de persOne catre cad se 'kite preda marfa con-
conditiunea märfurilorti, sea ea procentele a- formii § 19.
doptate nu corespundh la acésta conditiune sell Déch marfa nu s'arti fi priimitil, i taxele de
la alte circumstante ale casului. Administratiu- transportti nu se vorti fi plhtitS inch, aceste
nile au totusi dreptulti la marfuri la cad se pretentiuni se stingh dupa trecerea unui anii.
incarch de catre insusi expeditoruld seti se des- Acestil termena se caculéza din diva espirarii
carch de catre destinatorii, a stipula procente mai termenului de predare.
marl de chat. 2 010 pentru scadémentil dupa natura
articolelorh in deosebi Oa. la care stipulare nu § 25. Valórea garanfiel in banipentruinteir-
petit avealoch desdaunari a lipselorh de greutate. (lierea ternienutuf de predare
§ 23. ValOrea yaranfiei in bani Indemnisarea ce este a se efectua de catre
calea feratit pentru &tune causate prin intar-
Indemnisarea in bani ce va trebui a se efectua dierea termenului de predare, si care se va
din partea calei ferate dup5. prescriptiunile § dovedi de catre reclamantele, nu va intrece
precedinte se va calcula pe basele www.dacoromanica.ro
urmatOre : jumëtate din taxele transportului pentru 24 ore
48 LEGIITIRI ALE MINISTERIIILIII AGRICULTUREI

intfircliere si nu va fi mai mare de CM intréga In acestii casil totusi se va mai adiogi la

taxa de transportil la nã intarcliere mai mare taxa transportului pentru fie-care 100 le diu
de eMil 24 ore. suma declarata : pentru eel d'antSiti 100 kilo-
FICA a cere dovédi ea prin intfircliata pre metri 10 haul, si pentru fie-care 100 kilometri
dare s'a causatfi vre-u5, daund, totusi calea fe- tirmätori 5 bath'. 100 kilometri ineepuci so volt
ratä va da urmatdrele indemnisfiri: socoti dreptil 100 kilometri
a) Pentru marfurl ordinare: déca intarclierea Fractiile se .vorti rotunji pe eke 5 bani. Adao-
va fi mai lunga de eats uit cli, se va indem- suln celd minimum la taxa transportului va
nisa penfi la 3 ;file ea '/4 de taxele transpor- fi de 50 haul.
tului, pea, la 8 clile eu '/ i decã intfirclie-
rea va fi mai I ungfi de catti 8 1i1e, cu jumfi- Anexolit A
tate din taxa transportului ;
b) Pentru marfurl de mare vitesit : deca Titan- Expeditiunea de mdrfuri a ciiilord ferate .
clierea va fi mai lung& de 12 ore se vaindem- statia a pr.-
dna pimS la 24 ore cu '/, din taxele transpor- mitt) dupA cererea . . . . . .

tului, 1)5115 la 3 clile en V. i déca inthrclierea urmiltórele marfuri insemnate mai josti, dupa
va fi mai lung& de Cita 3 slile Cu jumfitatea din biletula dii transportil en data de astfi-cli , en
taxa transportului. obligatia de ale transporta de la . . .
Espeditorufil, voimili a'sl asigura na indem- la
nisare care stt tréca peste acele mai susti enu- SI anume
merate, are a declara in rubrica relativfi din
biletulii de transportil, uh sumfi otäritd, ea
interest) ce are la predarea in timpulii cuveniti) .
Acestit declaratiune, spre a avea valdre, va afartt de acesta recunoscil . . . .
trebui a fi scrisli. en litere si investith cu visa expresii, cd aceste marfuri suntfi predate ne-
....... . . .

espeditiunei de marfuri, care le-a primitS spre ambalate . . mu ambalagi-

. . .

transporti). iTS def ctuosti i auume:

Décä espeditorulti vafi arStatti in acestil moth) . . . . . . . . . . .
utt. sumfiotitritfi, ea interestt la predarea in si ea acésta se dovedesce diu biletuld de tran-
timpulii euvenitti, ca'ea ferata e datóre a face sportil din . . .

indemnisarea stricficiunel doveditesipeste suma

taxeloril transportului penfi la implinirea sumei
declarate.
.

. . . in . . 187 ......

www.dacoromanica.ro
- No. VagonuluT
No. Biletului de transport
Stampila Statie
destinatóre :
TRANSPORT DE MARFA Biletil de transportii
in
forrnularg A.
187
Priimitü märfurilede maijosii pe basa calor cuprinsetnregl.transportireimärfurilorde
Pos BOCIETA TEA ACTIONARILOR CAILOR ERRATIC RO:ANE
D-nul mie
preoum i aceloril cuprinse in osebitele ci reglemente cunoscute-noudeare aunt apll
In ea bile la acestri transp ortd.
Statia a calei ferate
prin ,§,z, .1 g 0.° 11:4I Declaratia percepililorK va-
0.1 male pi comunale, designarea
II

Semne
.0 e. mipllocitorula, etc.
11531' .1'902
Suma totald a valcirel decl. (§ 2 §i 3 a Regl. 7,1 s0 No 1 4'1 CONTINUUM .41 0.7> g Denotarea anexelor,documente
ta,
C:5,

0) _sz 0 ' a .0 5 8 F.78' g

vamale pi comunale pi a
pentru marfa) cuprinde : r,;;" ,C4
A .0 5 diferitelor anexe.
,- c -g .1 0 2 2 o. De clararea plumbnrilor.

__
bD
0 8
r.r.7
=isim

I
ce,..

SpecificMiuuea Rambursementului
--__
Suma

_
-
Starnpila ciintaritului Sematura Stampila staliel espeditóre.

Co-
Suma totald a rambursementului in litere cD
'CI; 114i 'I I
0 all° ;
1
StampHa cãilorii
17-174

44 n.74 c
I

ii
.....
................ I
. I
... ... ...

. .

Io P.,

Suma declaratd in interesulti preddrel la timpuln cuvenita (t§ 25

al.) cuprinde:
www.dacoromanica.ro
c
U.
cct

o .. I if
±°fl 1
No. Vagonului Stampila Statiel Stampila Administratief. Transpodil de Marfa ea Vitesa Bilet de trans. form. B
No. Biletului de transport destinatóre : -11 187
Priimit marfurile de mai jos pe basa calor cuprinse in regl. transport. márfurilor pe
Pos. CIILE SOCIETATEI CALEI FBRATE ROMANE
D-nul.. mie
precum *i a celoril cuprinso in osebitele el reglemente cunoscute care stint apli-
in cabile la acest transport. Lloue
Statia a calei ferate ............. ....._

prin to )7; I d Zi)

0 Declaratia perceptiiloril va
male si comunale, designarea

Semne
aMMIMONIIIMBIMIMISIIM
midlocitorului, etc.
Suma totala a valórei decl. 23- No. 2 §i 3
t No 1 F4- t ,5 CONTINUTUL 03 71 Denotarea anexatelorii, docu-
it1.1. fissl //I
-5 4 mente vamale si comunale *i
a Regl. pentru rnarfk) cuprinde : f2. '411
.'
9 7.; a diferitelor anexe.
;Es7Z- 1:1 u on ,",r: Declararea plumbarilorU.
0 ..9
-- ---.- Mil Exmcmapnwe GENIAM1111

I
8
emsammomme=,...2.7¢.111:121==(

Specificaliunea Rambursementului Suma

71206=1 1 I ai 121.173.21:121.MME111

Suma totala a rambursementuluf in litere

i
Stampila ciintaritului
IIJ
Semnittura.

:
IE
-- Stampila statiei espeditóre.

Stampila cdilor
:: i
...
.
...
:.., .
ca, 74
. .
- .
..,
....3
...0., 0ca
a, .
.
.
.
.
. a0
,0 . . c/2
. >0 . . .
1-1 -
0 .....7 . f0' .
04',-.
v2 CO . . gjeTO .
00 . . 00
a..:.el
'-'0 . ,3 ncl
.,.. .0
Suma declaratá in interesuld preclArei la timpuld cuvenitu . . H "'-'1 H '4
..17=1111a,
(§ 25 al.) cuprinde :
-7G a0
COCa

www.dacoromanica.ro
 COMERCIULM i LITCRXEILOR PITBLICE 51

SOCIETATRA ACTIONARILOR A CMLOR FERATE ROMANE

TARIFE GENERALE 1 SPECIALE

PENTEU

TRANSPORTUL CALATORILOR BAGAGIULUI SI MARFURILOR CU VITESA

-MARE SI CU VITESA MICA
TABLA MATERIELOR I. Copiii in vOrsta mai midi de (Atli de trei
ani suntil liberi de plata, canal vord fi tinuti
Conditir generale 1,entru transporturi (s'ail pe geiuchui acelora earl ii insocesed. La casii
inaintatii D-lui ministru). contrariii se va plati pentru dOqii jum6tato
Tarifa No. 1. Persnue. pre tuld de pareursii.
No. 2. Tren ri speciale de persdne. MEI mai multi copii In vOrstlt mai mica
No. 3. Bags ge de cad trei ani suntil intovara§iti de nä sin-
No. 4. Maif. mare vitesa (mesagerii). gtica persona, n va fi Berri dintre densu de
" No. 6. Cadaved (sicriuri). catil unti singurd copild, Ora eel. alçi vord
No. 6. Ecuipagiuri, trasuri ordinare I path fie-care jumOtate pretuld de parcursii.
si altele pe rote si pe tape. Copiii de la trei ani pdnë la deco ani pilt-
Tarifa No. 7. Animale. tescit jumdtatea pre(ului.
No. 8. Martini de mica vitesa. Copiii de etate mai mare de dad cloce ant
Conditii speciale. platesch pretuld pe deplind ;
r6tatoruld kilometrilord. 2. Biletele liberate dupilt plata taxei vord
Table pentru calcululd tarifelord de transport trebui a fi examinate iudata la priimirea lord.
pentru bagage §i animale (se Ad in lticrare). Reclamatinnile posteridre nu voril fi luate in
Clasificatiune do marfuri. consideratie ;
Tarifele statinnilorti (se Oda in lucrare) 3. Trecerea de la at clasit mai mica la uit
Tarife speciale. clasit mai Inalta este admisibila totd-d'a-una,
Anext). platindu-se diferinta taxei i pe Catil timpu se
TARIFA No. 1.
volt mai afla locuri slobode in acea clasa
PERS oNE
mai inaltil ;
.......1.10911111=M112 4. Pentru intrebuintarea esclusiva a 'lead
Taxa pentru transportn de rie-care persóna plirti a vagónelorii (coupe), precumfi §i a va-
§i kilometru cu trenurile ordinarii gdneloril de salond WI separate, va trebui a
so cumpëra atatea bilete cate locuri suntS en-
prinse in acele cupeuri séd vagdne;
CL A S SA 5. Minimum taxei do platitil este aceea pen-
BANI
tru 8 kilometri ;
centimes 6. Militarii romani purtaudii uniforma sea
2 9 I 6
Investiti eu mid ordind de serviciii in reguld
I
plittescd, atatti in servicitmeitti si afara de serviedi
(I) numaijum5tate a taxei a locurilord co vorii ocupa.

TA 1 F A No. 2.
PRETURI OPIICJALB DE PERSOANE
Taxe de transportn pentru trenuri Speciale de persone
2 .1 5 6
Penn a fie-care Pentru tle,aro Penh lie-care Ta Xi de mane- Taxi, de cseeptare
IPeatrutivalocomo- Oslo a anal Va. osie unui altd va- Oslo a 111111 va-
gond do salon I gond, admit dumi: gan inandis de- pecans de tie-
care tren special
peste tirnpS otaritil
pentru pornirea de
86.1 ils porseme, cerore st.,0 semnatit i de a COM isionatil
tie care jumnate de
adtmi itsatiiiiil ritil rig eStre pa- mins nvit Antifirt orit inceputit
dupii cercro. hue ealei

IceNme de fie-care kilometru ,B,7,1, de fie-care tren

200 I 100 100 I 50 5,000 I
10,000.
II) La trampoltarca ea to lari 1e1n1;r1t t de c trioru, codet it ctilorii (orate va ay> I Ircptul 1 n spmi pre turile
www.dacoromanica.ro
1

de mai SI1SIL cui 20 14 inta', CII conditianc ea vitcsa medic a acelorltremiti sK 115 minimum fie 10kilotnetri pc or4.
62 LEGIIIIRI ALE MINIBTERIIILITI AGRICULTUREI

1. Taxa desemnata sub 4 se va pliti atunci La una escedenta de greutate de bagagia, a-

cilia nal vagonti anume desemnatii din par- céstä taxa se va socoti impreuni cu pretulti
tea celui ce a desemnata trenuib, va trebui a relativil de transporta ;
se &duce de la IA alta statie sea cale, la sta- 3. Taxa pentru escedentula greutatei a ba-
Oa de pornire a trenului specialti, §i anume gagiului se va socoti din 10 in 10 kilograme,
pentru spaciulS parcursa in urma aducerel; a§a in cbta fie-care 10 kilograme incepute se
2. Taxele pentru trenuri speciale ail a fi vora socoti ca 10 kilograme intregi;
platite de uft-datá cu comisionarea lora, si nu 4. Minimum taxel este acea sumb care s'aril
vorii fi restituite in casil cândll trenulti s'art
socoti pentru 8 kilometri ;
contramanda; 5. Magazinagill. Neridicandu-se bagagiula
3. Trenurile speciale aii a fi comisionate in penS in 24 ceasuri dupa sosirea lib", se va per-
statiunile principale cela pucinii cu trel ore, cepe 15 ban! de bucata §i pe cli, dreptil ma-
§i in cele-alte statiuni cu 24 ore inaintea por- gazinaghl.
nkel acelui trenti regulatil de calbtori ce le
precede imediatil; TARIFA No. 4.
4. Ora plecirei se va earl de catre befulii
statiei de plecare, §i va fi observatb, intocmal, MARFITRI DE MARE VITESX (Mesagerii).
cid la din contra se va plati taxa pentru
asceptare desemnati sub 6, chiar inainteapor- Taxa de transportu pe fie-care too kilograme
nirel trenulul specialli; §i pe fie-care kilometru.
5. Nei, §i catti de multil timpb va trebm Bani
5
a se tine pregatitti unit trenti specialii dupb centimes
trecerea ore! de pornire, acésta atArni de im-
prejurarile circulatiel , §i se va otari de &ti- 1. Se va considera ca mbrfuri de transportil
tre §efulit statiei de plecare. In Mc! mail cast% accelerate ski mesagerii tOte marfurile pentru
nu se va tine una trent% speciala mai multt cari se va cere termenulil de transporta eelS
timpil pregatitil pentru pornire, de cat.% penè small , care este otarita pentru marfuri de
ce taxa pentru asceptare va egala suma de- mare vitesa;
pusit pentru taxa de transportil aceluia§i trent', 2. Expeditiile mal midi de cata 5 kilograme
afarit numal canda uá noub, taxa se va depu- se writ socoti dreptil 5 kilograme, §i greutatea
ne din nob, cu consimtimentula administratiei escedenta, peste acésta se va socoti dreptil 5
calei ferate. kilograme; a§a in cad.' fie-care 5 kilograme in-
In casulii cittida s'aril cuveni dupi tarifa o- cepute se vorti considera ca fiinda depline ;
bicinuiti , pentru numbrula persOnelorb seti 3. Mara de taxa de transporta se va pre-
altora obiecte transportate cu trona speciala, leva §i ua taxa% de manipulatiune de ate 16
ui taxi mal mare de catil mal mist% fixatii, a- banl pentru fie-care 50 kilograme incepute;
tunci se va percepe pentru asemenea trenuri 4. Minimum taxel de perceputa va fi im-
speciale taxa dap& tarifa obicinuiti; pram& cu taxa de manipulatiune 60 bani pentru
6. Transporturile militare. adica militarl in fie-care expeditie de transporta accelerata ;
corpil, cal, bagagiuri, efecte militare §i materiale 5 Predarea márfurilorii de mare vitesa la
de resbela se volt efectua platindu-se jnmbtatea statiuni va trebui a se incepe §i a se termi-
taxelorti &wit tarifele mai sus(' specificate ; na in una i aceea§1 cli, pentru expeditiile ce
7. Comisionarea unul treat speciala va fi se fact! pe basa unel singure declaratil. Dup.&
acceptatii numal atunci, Audit impregiurarile trecerea acestul termena se va socoti cite 15
circulatiunel vomit admite pornirea WI; bani de fie-care coleta si pe fie, care i drepta
t3 Minimum taxel pentru unti trena sped magazinagib ; si adica pentru fie-care parte a
alil de persône, este pentru fie-care kilometru expeditiei, de la clitia predarei efective &titre
10 lei nol, §i in totala 200 lei nol. administratia calei ferate, penS la tliva preda-
rei ala intregel catatimi, conformil declaratiunel.
TARIFA No. 3. Pentru mbrfurile de mare vitesa se acorda
ung termenil liberii de magazinagia de 48 ore
outaorn (escedentalii greutdrei) dupa sosirea lora. Dupa trecerea acestul ter-
menti se va socoti nate 15 bani pe cli de fie-
Bani
_
Taxa de transp. pe fie-care To kilog. si pe kilom. care coleta ;
6. Pentru avansuri peste 5 lel non! se va socoti
cowimes 0,50 3% alb samei avansate, drepta rrovisitme. Pen-
tru rambursuri, car se vorti elibera predtto-
1. rentru fie-care bileta intrega se va acor- rulul dupa plata efectuata din partea adresan-
da ukt greutate gratis de 25 kilograme ; pen- tului (spese dupI intrare), precumil i pentru
tru fie-care jumState bileta ui asemenea de avansuri penS la suma de 5 lei noul, se va pre-
12,50 kilograme ; leva nit provisiiine de 10/0 alit slime! rambur-
2. Bagagiula este supusti mei taxe de ma- sate.
nipulatiune de 20 baul pentrn www.dacoromanica.ro
fie-care 011010 Minimum provisiuneI percepute va fi 5 haul.
 COMERCIULIII I LUCRARILORiff PUBLIC& 53
TARIFA No. 5. va fart% osebire de clase ate 400 bath de bu-
sIcRITTRI. cafe, ;
6. Dem ecuipagiurile sdil alto trasuri nu voril
Taxa de transporta pentru un sicriU si pe fi radicate IAA in 24 ore dupi avisarea lorin
kilograme se va percepe dreptii magazinagib ate 200 bani
CU VITESA MARE I CU VITESA MICA pentru fie-care bucata si de fie-care di ;
7. Trasurile administratiel militare mu-dine
Bani Beni
Centimes 200 I
Centimes 10 0 se voril transporta cujunibtatea pretului dup.
tarifa de mai susb.
Minimum taxel de perceputb unii sicriii va
fi de 60 lel noui. TARIFA No. 7.
TARIFA No. 6. TRANSPORT DE ANIAIALE

EcurPAGRTRI, TRISBRI ORDINARE qI ALTELE

PE ROTE SI PE TAPI
CATEGORIA I
cal si Manzi mai marl de &ate until anti
Taxa de transport pe bucata §i kilometru Basa tarifului pentru fie-care kilometru
I II II I pentru I pentru 2 I pentru 3 si mai multi
_
1
I
I

CLASA bucati din aceeasi expeditia

Trgsurl de voiagifi de fie-care bucatg
inegrcate, trgsuri de cu vitesa cu vitesa
1

Trgsuri ne infun - Trgsuri pentru 4 curte pentru 4 inai, mare mieg len vitesa cumviietelsalcumvaitreesa
I
1 cumvicitra
.
date cu un seaun Mai neincgrcate, omnibus neincgrcat. re ruled
pcntru 2 Mai, ti g- furmine deserte, dilegente , furgóne
surf de vinat. ne trgsuri de postg, inegreate, trgsurf de BANI
ittednci, brisci,fur- tulumbi, carg do postg, cu mai molt 36 I 18 1 36 1 18 30 15
gime midi pentru slag trlsuri de de eita 6 locnri .
1
1

expeduirea cores- pacbeturi si de trgsuri de panorama

pondentelorO, card mgrfuri mat marl si alte asemenea,
de amunilig , carg de cdt pentrn un trgsuri de mutat, a
de transport cu on cal ai neincgcate. cgror incgreare nu CATEGORIA I 1.
cal si trasuri nesg- va necesita mai mul t Bof. taunt, vacl, catgri, manzi mai mici de cdt de un an
vereite de tot felul. de cdt un vagon al basa tarttulm pentru fle.care kitometru
calei ferate. pentru mai
pentru 1 pentru 2 pentru 3 pentru 4
I
1

multi
pentru transport cu de cgt 4
vitesa I vitesa I vitess I vitesa I vitesa I vitesa 'magi din aceeasi expedititi
mare I micg I mare I mieg
B ANI
I mare I micg
1 S 22 tg g4 ,AE
i
h 1 E .-4̀3 1 1. i'll 4 bflu ec a tag e
.11'

5 2 .. 2 5 2 5 .2 vites.lvitesa
60 1 30 1 70 1 35 I 100 1 50 2 2 'i g E
B
23
AN
g
T
mare micg
,T, I

1. Trasuri cari nu sunta montionate in cele 30 I 15 1 60 1 30 1 72 1 36 1 80 1 40 1 20 1 10

trei clase de mai susti, se vord calcula dub.
analogia a unel din aceste trel clase ;
2. Ecuipagiuri, trasuri de marfuri sti de alte C ATEGO RI A 11 I.
feluri, se voril admite numal atnuci la trans- vitei si magari
portin audit liargimea i inaltimea barb vorti
corespunde conditiunilor esploatarei, adia and basa tarifei pe fie-carei kilometru
flu vorti fi mai largi de alb 2, 5 metri, 1 vitel de un an si magari 1 viel micti
mai inalti de dad 3, 8 m2tri de la platoulti pentru fie-care bucatg ai prin expeditig de cel putin 20 bue
vitesa marelcu vitesa rnicg. cm vitesa mare cu vitesa ming.
vagonului ;
3. Trasuri de marfuri séii de mutatii mobile B ANI
incarcate, platesa afar& de taxa de mai tomb 6 8 3 1 , 5 1 1 I

Inca i pentru greutatea incarcaril fern , dupa

tarifa si clasa privithre, si relativS dupa taxa
de mare vitesa, CATEGORIA IV.
4. Pentru ecuipagiuri, trasuri de marfuri ski of, berbeci, capre, tapf si
altele, i pentru s5nie, carl dupa. scdterea ro- ft-tel. si fedi 1

barbed bgtutf
te] orb, tapelorii si oistelorti, vorti fi aduse la basa tarifei de fie-care kilometru
predare, si nu voru necesita I privinta maxi- pentru fie-care bucatg si prin expedilig de cel pupa
mei lorb unit vagonii intregfi, se va plati dupa 20 buegti
taxa chisel III de märfuri i du;sa greutatea vitesa mare I en vitesa micg. cu vitesa mare Icu vitesa mic,';
lett efectivii; B ANI
5. Dreptii taxa de manipulatia www.dacoromanica.ro
se va prele- 1 ; 2 0 , 5 1 I I
54 LEGIUIRI ALE MINISTERIIILUI AGRICULTTIREI

CATEGORIA V In statinuile mai mid , asemenea transpor-

rimAtori
tnri ail a fi anunciate cu 24 ore inaintea por-
nirel;
basa tarifei de fie-care kilometru 6. Pentru transporturi mai marl de vite, pen-
porcI ingrasati porci slab)" purcei tut earl se va necesita celii puçinti nal vagonil
pentru fle-care buCat 1 prin expedillit do eel puis 1ntregii, va trebui a se asicura predarea lorn,
20 buctiti
cu vitcsa cu vitesa cu vitosa cu \Mesa cu vitesa cu vitesa depuindu-se la statia respectiva arvuna de 20
mare mica mare micO mare midi' lei noui pentru fie-care vagonti, era aducerea
BANI va trebui a se urma in termenulfi
stipulatt, citci alft-felfi expeditorulti va perde
3 I 6 I 1,5 I 3 I 0,5 I 1 ,0
arvuna lntrega. Asemenea transporturl trebue
anunoiate en na di inaintea pornirei;
C AT E GORIA VI. 7. Fie-care transportil de vite va trebui a fi
cani insoçitb dupa cererea statiei de pornire de u-
nulfi seri duo)" emeni, car)" volt avea a supra-
de fie-care bucath si kilometru veghia inearcarea i descarcarea precumil si
eu vItems mica I cu vitesa mare :n ea bagagiii transportarea lora.
BANI Acesti InsoOtori voril plhti jumetate biletele
. ,5 3 de clasa III-a. Bagagiulii Iorfl, One la 25Id-
, lograme, este libern de plata. Prisosulii de gre-
I. La expeditiuni de animale a categoriiloril utate se va calcula dupa tarifald clasei II de
3, 4 si 5, child vorii coprinde nun numerfi mai marfuri;
mica de chtil 20 Uncap, preturile mai susii in- 8. Animole de menagerie si selbatice , pa-
semnate se worn plati iuduoitii i adira penè la seri vii, etc.; trebue a ti ase0ate in cure, co-
sumo, taxel ce s'arii cuveni pentru 20 de bucati; surf ski 160 aerese i destuld de spaciese;
2. Pentru vitel mid cari voril 6 transportati 9. Pentru animalele ce arS scapa, I pentru
en vaci, mamele lorti, se va plati numal taxa acel earl arC fi raniti de catre eel ce le inso-
simpla; cescii seri earl s'arn rani singuri , fia In tim-
3. In privinta clasificatiei diferitelorn soiuri puld inchrcarei, alu transportulni seti alS descar-
de porci se observh, ch ua bucata Oita la 25 carel, nu se va plati nici Ira despagubire
kilograme se va considera ca purcelii. de la 25 10. Dech animalele transportate, nu volt ti
pene la 75 kilograme, ca pored slabS, i de tra, rhdicate One in timpulii otaritS, dupti, sosirea
greutate mai mare de chtn 75 kilograme, ca administratia citilorfi ferate este in dreptil
porefi ingrasiatfi. In casti de indoiald anima- a le da in chrmuire pe costulii i risicula ex-
lulii se va cantari. peditorului
Mara de preturile de transportil de mai susil, 11. Transporturi de vite ale administratiel
se va mai plati si tut taxa de manipulatih, fitra militare romhne , se vorii transporta, plittin-
deosebire de felulii transportului cu vitesa mare du-se jumkate din preturile mai susil fixate;
sett mica pentru: 12. Pentru cal cari on voril fi ridicati in tim-
Car si manzi mai marl de chat pulii otarltri prin reglementulii de esploatare,
,

de unil anti , . . . . . 70 bani se va preleva na taxa de asceptare de 50 bani,

Tauri, boi, vaci, cathri i manzi pentru fie-eare bucata, si fie-care era,.
.

mai mid de char de min anti . . 40 Pentru cele-alte animale se va preleva ur-
Idem tranSportati culcati . . . 80 ratiterea taxa de asceptare :
Magari i vitel de 11110 anti . . 0 10 a Pentru vite marl 50 bani
Vitei mid (la matca) . . . z 10 s . mid 20 de bucata si pen-
Porci Ingrasati 20 . carni 20 tru fie-care ora.
Purcel 5
Berbeci, ol, capre, tapi i ber- `1) TARIFA No. S.
bee' WO 5 MARFURI DE MICA VITESA.
Miei ii ie1i 5
Citini . . . . 5 Taxa de transport de He-care 100 kilogr. i kilom.
II III
Taxe pentru curfitirea 141011am-6 CLA S 8 A
Dant
La boi, vaci i tauri, de fie-care bucata 140 b. Centimes
La vitel 50 b. 1,2 I 1,5 I 2,25
5. Transporturi de animale cu exceptie tie
cat aft a fi aduse in gara la statiunile princi- I. Afarit de aceste trei clase normale mai
pale cela pucinil 1 orit inaintea porniril trenu- suntii si clasele reduse A , B , C, pentru cate-
lui , era eitnd pornirea so face intre 9 ore de va articole, precum si tarife speciale pentru u-
nepte si 6 ore de diminéta, elewww.dacoromanica.ro
vorii trebui sa uele linil a calei ferate ;
lid aduse in gara inainte de 8 ore sera. 2. Taxele pentru transportula marfurilorii s
 COMERCIIILIII I roma' amert, PUBLICE 55

voril calcula dupa clasa in care smith asedate, La marfurile peutru cart, dupa stipulatiile
conformft clasificatiunei marfuril orb, in catil uu tarifeloril, se acorda unit termenti liberii de
vorfi exista pentru unele feluri sea directiile magazinagifi, mai mare de catti 3 dile, se volt
tarife speciale. Pentru obiecte cari nu volt pm- socoti Duminicile si dilele de sèrbatOre ca die
tea fi asimiliate cu una din clasele relative, se de kern ;
va calcula dupe clasa JI-a; 10. Pentru articole in genere escluse de trans-
3. In casil de a se preda marfurI de diferite porta , §i numal conditioualmente admisibile,
clase cu uS singura declaratig, calcululti pe fie- deosebitii mentionate in reglementulti de esploa-
care chug, deosebitii numai atunci se va putea tare, precumil §i pentru
I pale §-1 materiale
admite, and aceste marfuri vorti fi despartite minerale de iluminare, nu se va acorda de
inteunti modil in cad' fie-care feln va putea felt" unti terment liberil de magazivagib ;
fi cantarita In deosebitfi. In casti contrariti to- 11. Taxe le de magazinagiu se volt calcula
talulti acestorti mairfuri se va calcula dupa cla- precumd urméza
sa cea mai mare, la care aparcinti; a. Pentru marfuri obicinuite cite 5bani pen-
4. Sad gol de Sind i de grime se voril trans- tru fie-care 50 kilograme §i pe di, cu incepere
porta gratis Indareptil. Domnii comercianti cari din diva ce va resulta din dispositiile de mai
vorti sg, se bucure de acesta inlesnire, volt cere susii ;
la expeditia marfurilorb de unde pornescii, séS b. Pentru lemne de constructie si de lucru,
unde soseseil transporturi de faina sett de gra: petal de constructie, caramida., paraOntti, esuri
ne, ua retur-recepisa, pe basa declaratiei ori- brute, ardesie, ferti brutd §i materii minerale
ginal e. Transportulti gratuith aln sacilora goi de anti (carbuni de pétra), se va socoti 2 bani
se va efectua numal pe basa retur-recepisel, si pentru fie-care 50ki1ogramei pe di, cuincepere
in termenti de Mt lung, de dile, care se va so- din diva a 4-a ;
coti din diva predarei alb expeditiel corespun- c. Pentru lemne de arsb se va socoti cite
ddtere de faina sell de grave; 40 bani pentru fie-care stanjent si pe di, cu
Dupa trecerea acestui termenti, expira bene- incepere din diva a 4-a.
ficiula pentru transportuld gratuith alii sad- 12. Candil tramitkorulii sett priimitorulii arii
long gol; cere in adinsil cantarirea marfurilorii, sett audit
6. Marfurile de di greutate mai mica. de citii predatorulii ard omite a inscrie greutatea marfei
25 kilograme, se volt socoti ea 25 kilograme, In declaratiunea sea, se va plati cite 4 bani
era escedentulii peste acésta se va socoti de de fie-care 50 kilograme dreptii taxa de dui-
5 in 5 kilograme, ala in cad.' fie-care 5 kilo- thrire.
grame incepute vorii fi socotite dreptil 5 kilo- Pentru lemne de constructie si de lucru,
grame pe depanti. pétra, caramida, paniêntil, nisipb, petristi, lutb,
Afara de taxa transportului dupa tarifa, se ipsosti, esuri brute, ardesie, feril brutO, ma-
va mai plati pentru fie-care CO kilograme in- teriel minerale de arsil (carbuni de pétra).
depute, ug, taxa de manipulatie, si a did, pen- grime, sfecle, legume, sementi de inS, cartofi,
tru marfurile de clasa I, II, si III, 5 bani. gunoiuri de tab feb15 i turte de oleiii, se va
Marfurile trausportate dupa clasele reduse A, socoti taxa de canal-id' cu 1,5 bani pentru fie-
B, C si dupa tarife speciale, volt fi incarcate care 50 kilograme ;
si demarcate prin transportatoril respectivi. 13. Pentru obiecte car! din causa lungimel
Decit ins& arésta manipulatiune se va efectua lora, vorb putea fi transportate numal pe va-
prin administratia calei ferate , atunci se va eine de platforma, taxa de transportii se va
preleva ug, taxa de 8 lei noul pentru inearcatil calcula fink a- tine sena de greutatea lorfi e-
si asemenea pentru descarcatft ; feed* dupa capacitatea int:Ai-care! a vage -
7. Minimum taxei de platitii pentru ua ex- nelorti intrebuintate pentru asedarea obiecte-
peditie este de 50 ban! in care sumit este deja lora, admitendu-se insa atunci pentru fie-care
cuprinsa si taxa de manipulatiune ; osie a vagonului uS greutate de celt wadi
8. Prt darea marfurilortt ce vorti fi a se ex- 2500 kilograme.
pedia pe basa tmei §i aceleeasi deelaratii, va Marfa tragendil mai multi' de cad' 2500 ki-
trebui a se incepe si a se saversi in aceeasi di. lograme pe osie, calculuhS taxei se va urma
Dupa trecerea acestui terminfi se va plati dupa greutatea efectiva ;
magazinagiulfi mai josfi fixatil, si anume pentru 14. Efectele militare simaterialulti de resbela
fie-tate expeditie in parte, din diva predarci e- alb administratiei militare române se volt
ftctive la calea ferat a, pet6 la diva cândS intréga transporta cu juniStatea preturiloril mai susil
expeditie va S efectuatit lionformil declaratiunet ; mentionate.
9. Pentru riclicarea marfuril orb sosite se a- In privinta obiectelorii accesoril la materia-
cordit unit tinipti liberb de niagazinagifi de 3 lulu de resbelt, cari insa nu sunt anuine de-
dile, aqua a se socoti diva inuiSnarei avisului seninate in clasificatiunea marfurilort, se va
ca diva cea d'itateitt. Nica in teimenulii eelb procede ca in privinta marfurilorti de clasa 2-a;
liberb cu esdudcrea dilei d'intOlb, va cadea 15. Pentru avansuri mai marl de chtil 5 lei
Dtuninica seilth-liStOreleginita atuncitermenult nuoi se va preleva uS provisiune de 3% a
www.dacoromanica.ro
mentionatb se va prelungi hi proportie. sumel avansate.
56 LEGIUIRI ALE MINISTERIULUI AGRICUMUREI

l'entru rambursari earl se vorii elibera pre- impovAra vagOne peste capacitatea lorri, atunci
datorului dupa plata lorii din partea adresan- vorii plAti despigubirepentru stricAciunea cart-
tului, precum §i pentru avansuri pea la 5 tel sata, §i afar& de taxa transportului pentru es-
nuoi se va preleva 10/ a sumei rambursate. cedentulil greutripi, incaintreituld acestel taxe
Minimum provisiunel va fi de 5 bani. ca amenda.
16. IncArcarea marfuriloril la camifine pre- 6. La nil nedrépt& declaraliune a greutiltei
cum si descarcarea de la camifine, in magazia sell conCinutului, se va preleva, afar& de plata
de predare, privesce pe transportatoril respec- neajunsi pentru transportil de la statia de ple-
tivi. Dec a insa aasta lucrare in casuri escep- care penS la loculil destinatii, ud amend& care
lionale se va efectua prin administrarea calei se va fixa lnthcoitll catti suma cuvenitA pentru
terate, atunci se va preleva WA taxa de 5 bani taxa tagaduita.
pentru fie-care 100 de kilograme. Minimum 7. Marfuri a chrora incarcare §i descArcare
acestel taxe va fi 5 bani. se ingrijesce de catre tramitStori, trebuescii a
fi incarcate seri descIrcate in termenil de 12
Conditli speciale ore dupri predarea vagonelorii, (timpulii de la
6 ore sera penS la 8 ore dimin6Ca nu este so-
1. Articole primejdifise de focii, cuinsemna- cotitfi in acestil termenfi).
rea uGara restant. nu volt fi priimite la trans- Dup.& trecerea acestui termenil se va pre-
portil. leva ua amend& de nail leti nou pe ceasil pen-
2. In casil candfi predAtorulfivaretrage mar- tru fie-care vagonfi.
furl deja predate, din motive al:State la § 13 8. In privirea milrfurilorti a cirora inchr-
aiS stipulaCiuniloril de transportil, se va preleva care §i descarcare se ingrijesce de catre trans-
nil taxa de manipulatie de 5 bani pentru fie- portatoril respectivi, calea ferati nu garantéza
care 50 de kilograme, si deosebitii taxa trans- pentru nici nit lipsa sell pagub& afara unde
portului pentru distanta in care marfa privi- s'aril do vedi ca acéstA pagubi s'aril fi causatil
t6re a fostil deja transportata; asemenea se prin vina agentiloril societaffi.
vorii mai percepe si cele-alte taxe cuvenite, 9. Calea ferata, isi reserva dreptulii de a trans-
precum pentru cAntaritil, etc. porta märfurile claseloril reduse A, B, C, pre-
3. Bea märfuri deja predate, voril fi re- cum si mArfuri cari se transport& dupA tarita
trase din magaziile sefi vag6ne, ciliar in statie specialli in vagOne neacoperite.
unde sunta priimite la transportfi, si din alte Esceptionate suntil acele marfuri cari, dupa
motive de catil acele prevèclute la § 13 alii sti- natura lord, suferii prin influence vremelnice
pulatiunilort de transportil, atunci se va pre- vre ua pagubri.
leva magazinagiuld cuvenitii, ua tax& de ma- Dec& insa tramitStorulii va cere anume trans
nipulalie de 5 haul pentru fie-care 50 de ki- portarea in vagone acoperite, atunci se va so-
lograme si cele-alte spese accesorie. coti taxa transportului dupl tarifa clasel 1-a.
4. In casil cSndll tramiteteruld mArfei va 10. Blanchete de declaraciuni pentru trans-
cere inapoiarea ei la ua altA statie de catil portil, se voril vinde la tote statiunile cu prep
la cea destinata , si d6citi administraCia cold de 5 bani pentru fie-care bucatA.
ferate consitnte la acésta cerere, se va preleva 11. Pentru fie-care obiectil predatil la trans-
pe ling& taxa transportului pentru distanta portarea cu vitesa mare seri mica, se va eli-
!

parcursa. ua amendA de 15 bani pentru fie- bera dupi cerere, in loculfi unul duplicatri, ua
care 50 kilograme. recepisA de priimire, pentru care se va preleva
5. Déca tramicStorii de milrfuri carl, dupl ua tax& de 10 haul.
stipulatiunile transportului incarcii singuri, arS

CLASIFICATIUNE DE MARFURT
OBSERVATIUNE Cuantitacile mai mici seri prisositOre se vorfi
calcula dupil clasa I, déca ins& taxa soco it&
Pentru calcululfi taxeloril de transportil, mAr- dupI tarifa class I s'aril sui peste aceea pentru
furile suntil lmpartite in 6 clase i adici; I, 10,000 kilograme dupi clasele reduse , atunci
se va aplica tarifa pentru 10,000 kilograme
II, III, A, B, C. dupA clasa cea redusi.
Taxele cl tselorii I, II, III, suntri aplicabi- Obiectele escluse de transportii sell numai
le la or care cuantitate de mArfuri. conditionalmente admise, suntil in clasifica'Ciu-
Pentru clasele reduse A, B, C, se otArasce nea marfurlorfi deosebitil insemnate, i adic&
uI greutate de 10,000 kilograme. cel d'AntAiii cu * si cel din urmrt cu **

www.dacoromanica.ro
 COMERCIULUI I LUCRIRTLOR PUBLICE 57

DENIIMIREA MAEPUMLOE CT, ASA I DENUMTREA MAIM. RILORU MASA

Anisong dulce
Antiquitilti . . . . III .

Acidil d'aloc II Aparatl chimice, farmacentice, fisicale. 111.

**Addl." arsenice Apa amara '
Acidh borosier Aph do Col ognia . . II .

Acidii de hor . . . Aparate pentru ghécii . II

Acid(' de carboth (Phenylii i acidfi Phe- Apa de ruginii de fent' (arghseala de
nol()) fedi)
Acid() de oteth . . .
**Acide minerale nenumite in alte clue
**Acid!'" de silitrh
.

.
. . . Aparate pentru gad
AO de gazil
**AO, tare
. ...... . . . III
I.
B.
**AMU de sare **Apii de aramh (vitriold negru) . . I.
Ace
Ace cu Online . .
**Aetherti (nedeosebite in numirea lord)
fl
Ti
Ape minerale
Apa de soda .
.
.
.
.
Aph dulce si aph de mare . .
.. .

.
.

.. .
1.
I.
I.
Aetherii de fructe i esente de fructe Ape medicinale, cu esceptie de ape mi-
artificiale nerale II
Afine Articole de albastru, vedi articolii de
Agrise
Alabasteril .
Albuminh (albnsii de
. . . ....... petrd
Arachide (nun de uhmen(h)
Arancinf
.
T.
11
I.
Alizaring . . . . . . If. Argentanh si argenth hache (crudil).
Alizari Aracii. 11-
Alcali mineralU i vegetabilil . . . Arrowroot II
Alcaloide(nedeosebite in numirea tort)) IT. Arsenic(' (cobaltum, petrh pentru mus-
Alcohol(' (in buthie) .
Alcohol(' (in 1410 . .
Abney (Augennicht) .
. .

...
...
ce, Mina de otrava. fumulh colibelorii)
Aramit de ciment0
ArgintO de China nelucratii
. . . . . A
I.

Aloe sea lemnd de agallochi . . . If. 'rgintii de China lucrath . . . . II

Alpaca crud(' . . . . . . I. Ardesie peutru acoperem6utulh caselorh B.
AlquitOne (metal(' de Mouth Ole) . . C. Articoli pentru drum(' de ferii: banda-
Albie pentru pane i pentru nutrimen- giurf, perine , arcurf de vagOne , dis-
tub" viteloril II cur( invertibill desfacute, schimburl ,
Albii de barytit (si alba permanentil) . I. stative la schimburi ...... . I.
Alb(' de plumb(' (argintil de Venetia, de Argaserie (nedeosebite in numirea lorii)
Krems, Olanda, Tirolü i fran tuzescii) I. **Argintil vii1 de pocnitfi (escl usa de trans-
Alimae II porta)
Albil de ou Argintii viii in serone (vase de fcrii) . I.

canine, mazesti, fidea

Alice
Albie
. . . .........
Aluaturi prajite i uscate, precumii ma-

...
. II
Annul in trunchl, rosete , bucht" , pre-
cumil veche si spartil
Ammo. alba, (argintil hache) .
lArcuri peutru locomotive
. . .
. .
.

. I.

. .....
. . . . .

Anivauth (asbestil) ..... . 1. 1Arpacasil . . . A.

Ammoniacii. . . I. Ai me de tOte felurile cn esceptiune de
Ambalagiuri intrebuintate de off-ce ge- tunuri ,
nere, precumil: balonuri , butf §i läi Asbestii (in de munte) . .

(cu mai pucinil de cad 1. 3 metri dia- Asfaltil si petra de asfalth .

metru la fundil) cosurf, cusce i c. L A. Astrolabie si instrumente astronomice

Ambalagiurf noul nenumite la alte clase III. Ascernu- e de osil .
Ananas Ate de bumbach . . . II
Anatronh AO de bumbach II
Anisil (s6mOnta) Atti pentru facie II
Antimomum
.
Ancore i lanturi de ancore
. .

Ata de int" . .
:Ate (fire de tote felurile) . . . .
1
. .. II
Animale imphiate . . r !AO, de harrash, precumii si ata de Una
Animale m6rte afar& de vinatil Litigennicht (Almey, Nicht, Nihilum, lion II r.
Animale vii in cuscl si cope" de zincii) . .
Animale testOse (stridif, rad dewww.dacoromanica.ro
mare Auripigmentil (opermentii galben1 de 'A-
cravd, brOsch testOsh, meld). . . 1
pia", galben1 de regele) . t.
4*
58 LE GIUTRI ALE MINIS TERIULUT AGRICULTURE!

DENUMIREA MARFURILORt CLASA I DENUMIREA MARFURILORil CLASI

Aurd i argintd In fóiä . . . . . . II 1Bolusti

Ault i argintS, precumii si mdrfuri de Bomb6ne II
auru si de argintfi numal &ph' con- Bonesige (cleid)
ventiune rBorase
*Ault i argintii de pocnitii (esclusd do
transportil)
Azorti (postavil grosii numitii Lodend")
13riquestd . . ....... .
obite de juniperd, prespete si. uscate
Braunstein (sdpund la fabricatia sticle I
I.
B.

metald de Weiehmanzan) . . . C.
33 Bristold . . II
Bronce crudil . I.
Badiand (Aniscil stevil . . . . II Bresee testese . II
Balsamuri (nedeosebite In numirea lord). Burete II
Barhentti (vesli marld de bumbacd) . Bumbacil in balurI cu cercuri de ferd I.
Barage . Bumbacil nestransit . . . . . . . II
Barytii acru puelosfi. Bumbacil marfurl ordinare, adied : Par-
Basaltil erudd chentil crudd, batistil, calicotil, chaly,
Basaltil lustruitii . . II In oliuosd, costumuri coeperd, shirting.'
. .....
. .

Batistil (vedl mall& de bumbacd). . flird embalagid si fard garantie con-

Bandagiuri (marfd de ferd) tra necurdteniei. . .
Bandagiuri chirurgice . . . II Bumbacd, mdrfuri Impachetate . . . .
Bavelle (tesaturd, din remasitele de ma- Buff Ole noul . . . . . . . .

tase) . II Buti intrebuintate vechi (vecli ambala-

Bidinele de peril de pored i stergatord giuri)
de Orli de pored . . . II Burdufuri de coma . .

Balsamil de Canadia . . . . . . . II Bumbacil de poenitii, esclusii de trans-

Bath, cu esceptie de moneta de alamd, p oral .
numal dup. uà conventiune . . . . Burete
Bëuturl nedeosebite In numirea lord. Bucate giitite
Besice de morund . . . . . . 11.
Bath de amnia . . . II ci
Bati de lemnii, de trestie, osti de pes-
te, c. L Caramell (orange dulci) TT
Benjind (okid de eatarand de Chimp") I. Catarand de munte . . .

Betond i cardmicli de betond, precumii Cadre pe chartie (lard ramd), . .

alte materiale de edificiuri fAcute Cadre pe altd materie i incarnate . . M.
de betond Cali (acidil galbend). . . . . . . 1.
B eton (mdrfuri) altele, precumii luerdrile Cdrbune de pdmentii . . . . . B.
de modeld, C. 1 . . . . II CAntari de puntile (desfdcute) . . . .
Bere In bnt6e A Chntari de punt. nedesfdente . . . .
Bere in lacti . . . . . . carvi §i mdrfuri de librdrie in genere,
Beuturi musante cu esceptie de ape mi- precumil: gazete, musicale, charte sci-
nerale II intifice II
Bijuterie (marfa de) . . . .
Bilarduri desfAcute . ... II
II
Cacao
Cachou (eatech), .. ....... II
I.

....
BimasS (lemne de) . . . . Cafea . . . . . ii
Bismuth (Vismuth) . . . Calieotd. (vecli marl'. de bumbacii) .
Biciuri i tocuri de bice Canepli de Calcuta (Pantil) . . .

Mandrill . . .
Blane i blandril .
. ....
Blende (minerald de zined)
. .
. Calomeld . .
Camelind (gdabenusil de ind) . . .
Camfora
Bobite de Avignon (bobite de cruce Camphind (vedi materie de luminatil)
Bobinetd de bumbacd. . . . . II Candis
Bobite prespete i uscate, precumii : Candite
berberite, mura, fragil , cacklush, a- Cantaride . . .
find, daze, smeurd, agrise, borum- Capul mortuum (rosu de ford) ,
bica. Cardamome
Boghead vertosti Carotte (tutunil) . . . .

Bobd medicineld- . .
. .
...
Bobil ca nutrimentil (legumii) www.dacoromanica.ro
. A. Cartond (mucava crudi)
II
. . .
Cartonege (mdrfurl do) i lemne de pa-
 COMERCIULUI I LUCRIRILOR PITBLICE 69

DENUMIREA MIRFURILOR I MASA I DENUMIREA MARFURILOR CLASA

tentil, mésd de fibre de lemnii, mdr- Ceara de pe la copaci . . . .

furl de macava, fitra cele coprinse Ceara, de munte . . . . . . B.
sub numirea märfuri scobite . . . Cernéla, oleid i politura de chichrim-
Castalotte (materie pentru tabacii) . . bard II
Case (vecli lap de ferii) . Cenu§e de plumbil . . .
Casia (quasia) . . . Cernéla pentru pardosOla II
Casonade (zahard) . . . . . Cimentd
Catech (gambir, cuth, pamêntil de ja- Ceara de pamêntii
pond) ...... .
Chaires (scaune de vine, legaturi gine-
. . . . Cercuri pentru buff
Cesele I.
lord la incruci§are) . . Cere§l I.
**Cali, acidd de chlord (sare de pac- Cesele de caf . .

nita) numal sub inchiderea induoita . CCeera iuctiri §i balamale de r6te de fer d . I.
Catun (vedi mail& de bumbacii). .
Cazand de aburd . .
Cantare ecima1i desfacute . .
.. Cernélä §.1 pravii de cornea .
Ceasornice de t6te felurile
I.
III
II

Cantare çlecimali nedesfacute .

Cafea de ghincli .
Cartofe
. ... Cara, §i fabricate de cOrd, nedeosebite
in numirea lord . .
Cepd consumativa . . . .
.
B.
Catarand de piimênt (asphaltil) Cép& medicinal& §i de &id II
Cafea de smochine . . . Chichrimbard §*1 compositie . II
Carrie próspata, afurnata, in saramur& Chichrimbard lucratii . . . . II
siirata
Cafea de hri§cd . . .. Chinovard de plumb ti (§ofrand de plumbii
menige) . . . . .
Cadre i zugravirea de sticla
Canepd . .
Ciirbuni de lemnu
.7
... . . Hr.
II
II
Chali (vecli märfuri de bumbacd)
Champignon (ciuperci) .
Chinaklay (pamentd pentru tabacarie jO
. . . .
. .
. I.
Capre. . . . . dirstirie)
Carti de jocii, de visite, sciiutifice. . . I. Chlorbaryam baritii, acidd aeratil) . I.
Ca§cavald i branza . . . . 7 I. Chlorcali (le§ie de janell, cali, sub-chlor
Casse §i scrine de feed acidd i natrond de clord) . . .
Castane Chlorcalium (sare digestiva, li0ooid sa
Cazane de tuciii . .
Cazane alto cu esceptia celorii de a-
buri
. . . . .
Chloroformii . ..
punard, caliacidd Barad')
Chinge (marfurl de fundrie)
. . .
.
Cazand de aram& Chimiond . .
Charte geografice . . . .
Candelabre
Cardmida majolica pentra pardoséla
II
I.
Chili"' de asfaltd . .
Ciocolati
..
Chibrituri de lemnd §i de ail

Cafea de migdale . . . I. Cic6re i faina de sfecle cichorie .

Cardmid& de zidarie cu esceptie celord Ciderii in but6e . . . .
de chamotte. . . . Ciderd in WI
Catarand mineralii. . . . Cimentd de sticlard
Capatini de rote de lemud crudii Cinge, cercevele de aura .
Cipatini de rote lucrate . Ciocanatura, cu esceptia acelel de amine'
Cartu§i gOle. Ciubuce
**Cartu§i implute Ciuperci
Came sarata Cleid pentru têmplard
Carbuni de desemnii .... Cleid de pelte
Cassia de trestia Clop ote
Castane s&lbatice . Cleid animali, precumii: de oil, cornuri,
Cafea de sfecle . . . pole de pesce i deli de 'Agri .
Catifea §i fabricate de catifea . . C6je de stridii
Carti de jocii . . . Copaci §i tufi§uri in lacil i galete .
Ca§ii ski branzd. . . Copaci i tufi§uri (yid impachetatl) .
Cast* sat dulapuri de ceasornice C6ja. de copaci (cu esceptia acelord
Calci medicinale) .
Carnag i marf& de carnatl
Cenu§e de ori-ce felt"' . . . . .
www.dacoromanica.ro
COje de cacao
Condeiuri de plumbd (craiOne) . .
60 LEGIUIRI ALE MiNISTERIULUI AGRICULTUREI
I
DENUMIREA MA.RFURILORt CLASA I DENUMIREA MiRFURILORt CLASA

Coje de alámae II.

.. ....
. .
Coacsil B.
Cobalta f. .1)ahdra de paltina
Chochenille
Coconsa
Coji de nuci de cocosa
II.
II.
I.
ar dare . . .

Daharulti de saturna
. .

Damara (resina i lustru do)

..... . . .
Cognacii II. Damastil
Colesthar (rosu de fora) B. Dahara de hrisca . . .

Colodiuma . . . . . II. 1 able' de lapse . . . . . .

Colofoniuma . . . A. 1 aharti cu esceptie de clahara crudii.
Confiture conserve . .
Coriandera .
Corinthe (stafide negre)
.. Il
I.
. .
lahdru cruclft
Deceratiuni nedeosebite in numirea lora
Dégras de peaux (surogata de unturd
Cospettoni (pesce) IT. de pesce pentru tanaci) . .
COrde de mate . II Delicatesuri . . . . . . . IT
COrde de sArma, I Dextrina (gama de scrobela , leicona ,
COje de stejara . 13 gomeline) I.
Cos léla . . . . Deresurl nedeosebite in numirea lora IT.
Cornuri de cerba intregi III Desemnuri (vedf cadre) .
Cornuri . . . Dint1 de animale . . . If
Nei Dovlecei
Coeurl noul gob . III Dogarl (marfd de), nedesfacuti, precuma
Coji de migdale
COje de scoicl . . .
Coji de stejara, brada, mestOcanatocata.
II-
I.
§i embalagiuri . .
Dopurl
Drojdia claho.rului .
.
.. .

macinata Drojdie de bere . . .

Coji medicinale II Drojdie de rachia . . . .

. . C.
Colectiuni sciintifice . . . . . Ill Drila (vecli marfa de ina, pandarie).
Cov Ore It Drognerie (nedeosebite in numirea lora)
Cositor in tinike le , b uchtf , sérme, b olovani, Drojdie i drojdie tescuite . . . I.
table T. Drojdie uleturi
Coceni de zahara
Cristala de munte
Cremora tartaro (petra act* .
.
. . .....
.

. .
If.
II
A.
Drojdie de vina
Dulapuri de a cloci . .
Dulceturi
A
II
II
Cremene Dulapuripentru amunitie . III-
Crepti TI. *Dynanista (esclusti de transporta)
Cruel de mormOnta i petro, precumil
monuments de tad crude ueispravite 1.
Crud de pétra. simple. .
Culorl de anibinti .
Cudbeara (indigo-rosu) .
... .
.

If
If
Easca
Efecte de casanedeosebito iu numirea lora
Efecte de voiagia . . . . . . I.
Curcumae 1. Elaund (oleift de sea) . . . . T.
Curmale If Enzianu
Colori de pamOutil 13. Ecuipagiuri desfacute . . . . .
Cutie i scoicl de colori , If Erba de pe la Alpi ipOrti de pe la Alpi if.
Colori de lustru If Erba aromatica, foile i fiori . . . . 11.
Cusci noul de serma, etc. . . . . Erbe de culori, coje de culoff, radacini
Cusci intrebuintat e (vedi ambalagiuri) de culori
Curele do machna . . . . IF Erbe prespete peutru hrautt viteloth
lora .......
Culori de minerale, netleosobite iunumirea
T.
Erba próspèta . . . .
Erba prtispdta peutru pernele
. .
.
. r.

...
.
Culori de scoki . . . 11 Erba de pusca esclusa do transportu
Culori de pastel . IF Erba duke (radacina) . . .

Cutil góle puse una intrlalta . . 11. Es parto(Orba de sparto ghinster de spagna) If.
Cutii altele III Esente, nedeosebite in numirea loth . Il-
Cue de sdrma, 1 Esenta de lesia . .
Cue de lemnti
Cue de Onto .
Cyancali
.
.

. .. www.dacoromanica.ro I

t
Estracturf nedeosebite in numirea loth
Estracto de materie de argaséla
Estract de malt(' . .
:
 COMERCIULUI SI LUCRIRILOR PUBLICE 61

DENUMIREA MARRURILORil CLASA I DENUMIREA MIRFURILOR6 CLASA

Fasole-Babla . . . . . . .
IF6ie de suflatti
F6ie artificiale . .
I. LFOle de vopsea si medicinale . . . .
II
III . .....
I 'Foie pentru hrana vitelord séti pentru a
Mid de Chamotte sibucati de Chamotte
Fabricate chymicale si materie auxil i are,
nenumite la alte clase
Flinn', de gunoiti (poudrette)
Facie (far& cele de cell)
. .

. .
II
B
1 ganoi
y* Focuri artificiale . .
!Foenum graecum (sOmen( d de roscove)
Folie de plumbil ski cositoril .
..... . . .
T.

I.
I.
Fasine B. Folie de metaluri de oglincli . . . . I.
FasOle A Forine de lumintirI . . . II
Fend tesatil ski tescuitii cu machina . II ** Fosfor amorces (esclusti de tran-
Fdnii si pae netescuite. Espeditile de sportii)
fend si pae netescuite trebue sfl fid a- ** Fosford numaY sub induoitd inchidere II
nunciate cu 24 ore inainte la statia Forme pentru zahard de tinichea , fedi
de pornire, si vorti fi aduse numal a- si pamêntil II
tunci candd vapine necesare pentru
inchrcatti vord fi preparate.
Dupd, sosirea acestord articole la sta-
Fracte uscate
FrAnghie de mate
FrAnghie de sirmii
.
.
.
.
...
. . . .
A
I
I
cia festinate., adresatuld se va avisa in- Frisuri pentru pardosela de parcheturl I.
data, si va fi obligati a se presinta Meet Fructe prOspete . . . . . . . I
intttrOiere pentru primirea lord. Fructe uscate . . .. . . . . A
Fain& de osti . . B. Fructe c6pte in zahard , conserve, con-
Facie de rfisind . . fiture si C. I. . .. . . II
Farainiituri de porteland
Fain& de orezti .
Fdind, de sfecle
.
Frecatorl pentru tipard
Funie de liberii . .
Furnire si lemnd pentru furnire
. ... .
II
I
I.
Rand de mustardil T. Funduri de site de peril II
Fling de pravii pentru vite It Funingine de bradd 1
Faintt de zahird Funingine de sobe I
Fedi spartd .. Funduri de site . . II
Fedi fasonatti si nefasouatil in baturi , Funie de corabie I
bucati, table ford lath , quadratii, ro- Fusuri . . . . II
tuna, buc. pentru potc6ve, ferti de le-
ghturi, grate, felt de ferarti. A.
Felinare . . . . f.
Federveis (fibre de ipsosii) . . , . . I. Galbeni de plumbii (sandix) . . . .
Fesuri (caciuli turcesci) , II. Galate . . . . .
Feril de tuci crudd . . A Galipotd (resind de bradii molar') .
Fedi de plugd Galizenstein (pétrd vend.* vitriold-tinc,
Fibrele de abaca . . . 1 vitriold alba) . . . . . I.
Fibrele (sett firele) de Alocti . . I. Garófe, (oleid, c6je, rddicine de).
Fitild de bumbacil . . . . 11 Giiteje in legituri . . . .
Fibrele de nuci de cocosd Gandaci si coconsti de mdtase . . It-
Fitiluri 11 Galatina
Fitild de puckish (pentru vial) . I. Germuri de maltd
FiIdid si dinti de el efanti . . If Geamantanuri de§orte 111
Fibris Ghiacd i zitpada C.
Figuri do ipsosti, lemue, petre, si alte Ghiäre si rOmasitele lord B.
materii 11 I Ghincli de stejarii pentru 'Abaci .
Firti de mud If Ghin01 de fag(' (fructe de fagii) . I.
Figuri de ipsosii. .
Fisicurl de bumbacii . .
Fitiluri de lampd . .
. . .

. .
. .

. .
... ..
.
III
If
II
. Ghin(11 de sfejarii.
Glonturi de pusci
Glycerind .
I A.

1
Flori facute cu mdua (don't' de tolaetd) II I Gomma de Sandaracil If
Flori natural e, in pacheturi, galete, co-, Gomma de Acarna IT
siuri, oale. II f Gomma ammoniacti II
FlorI uscate 11 Gomma arabicum. . 11.
Flori §i fOie medicivale Ii Gomma de copal, rësina §i lustru de copal
Flueri de orgaue www.dacoromanica.ro
II Gog6se de stejard . .
62 LEGIIIIRI ALE MINISTERIULIII AGRICULTUREI

DENIIMINEA MIREURILORt ICLASA I DENIIMIREA MXRFURILORe CLASA

Grasime de esti Instrumente chirurgice

. ....... II
. . . .
Grasime, i marfuri de grasime nedeo- lmpresse
sebite In numirea lora . . . . I. Ina . . . . . . I.
Gräsime din pele (Dégras de peau) . I. Indigo §i culori de indigo in genere.
Gratin de gasce . . . . . 1. Instrumente musicale (en esceplie de Pia-
Grain de tOte felurile, crude, uruite, mg- no-forte, Harmonici §i organa,§1), pre -
cinate , precum hri§ci, orflii, orecia, cumil §i instrumente astronomice, op-
grail amestecata, mein, porumbil, se- tice, matematice §i fisicale . . .
cart% , speith, grail curatil . A lodI §i preparate de ioda II
Greutati i vOrtejuri de fedi . . . I. Ipsosl . . . . .
. . . .

Grate (grille) de feril . . Isolatori §i portatori pentru conductia

Graphita (condeia de plumbil , plumbil telegrafu tut
de apa , negréla pentru sobe) . . Iuftu II
Grezze (miitase nefilatä)
Grasime de ghiare . .
Grill §i filial de porumbil
. ....
Grail Kautschukil (crudil nelucrata) . . .
Gunoirt natural& . . .
Gunoil de ipsosa
G nano
Gume §i relina de gamm nedeosebite in Lana de argasela ..... II
numirea lora
Gummi elasticum
Gummi gutti .
.

. .....
.
. .
.
.

Gatta-Percha qi fabricate . .
Gutuie (fructe) . . . .
,

.
.
.

.
Lacli nuoi nepuse una intr'alta.
Lafli nuol puse una intealta .
Lacli intrebuintate(vecil embalagiuri). .
Lacke §i cub:ire de lackil nedeosebite in
numirea lora . . . .
.
. .
.
IIT

II
Gunoil, micllóce de gunoiii, saro de gu- Lafete (paturi de tunuri) fr rOte (en es-
noil (vecli insemnarea speciala). . . ceptie celoril de feril) . II
Lafete pe rOte . . . III
Lafete de fern .... .. . . . I.
Lampe II
Hardaie (putine)
Baffle de gigari . ......
IIiirdae pentru stinsa focula . . . .
III Lastings (atlasa de lama)
Lava
Lapte . . . .. IT

Hartie de cremine, nisipil §i §mirgell I. Lacti i cutil de tipara

Harmonica ft Lana de Oie II
Harenghe II Lana §i flocuri de twist' II
Hartie de lemur' Lemne de legatura . .

Hameil Lemne pentru dogari

Hartie de carp' . . 1. emne de moschus II
Haine II Lemne de Quassia . . IT
Made maculatura, . . . . . . . .
Hartie pentru impachetatti, hartie de za-
I. Lemna albastru (ligne-campeche). .
Lemna de Brasilia . . .. I.
haril
Hartle de tOte felurile, precum : de im-
pachetare sug6tOre, de tipara, de fil-
I. Lemnil de arsa (ve0 lemne) . .
Lemnil de cedre . . .
Lemneri pentru claviature . . . .
.. I.
trata §i de serial'', malculatura i har- Lemne de culorl in truuchiuri §i bucati
4 tie de gigari. . . . . . precumil §*1 mic§orate inclusive quer-
Hircuri cu esceptia celora de sticla. I. citrona
**Holoxylin (esclusa din transporta). Lemnil de fernambuc
Hrilcit A Lemna frantusesca . . . . . . I.
Hreana (rädiche de mare)
Hrastraveci . . . . ... Lemna galbena (bobice galbene §i rada-
cini)
Lemna nelucratil §i pregatitil pentru In-
ern, lemna de architecturit, pentru ma-
rina, pentru caretali, pentru paturi de
lora TI pusce, precuma 1i tote felurile de lem-
Impletituri de call ne pregatite in cruda, pentru trebuin-
. . .
www.dacoromanica.ro
Instrumente musicale de suflata .
. TE
. . IlL ca meseriilora §i alte scopuri 1)60
 COMERCHTLITI T LIICRIRILOR PUBLIC& 63
IMEMI -.11:111!.
DENIIMIREA MIRFURILOR CLASA I DENUMIREA MIRFURILOR CLASA

la lungimea de 63 metri, vecli §i ta- cate din pelatina , prafuri §i luminari

rifa special& de fumatil; medil de parfumerie §i cos-
Lemne a carora lungime intrece lungi- mete de tote felurile. . . . , . .
mea unui vagont, volt fi socotite dup& Made de aluatil nedeosebite In numi-
capacitatea lncarcarei a vag6nelord rea lord.
Intrebuintate. INCA lush' unü transportil Marfuri de espediare §i nasturi. . .
de ghile se voril adaoga vag6ne gole Made de liperil si piperigd (nenumite
pentru sicuritatea traficului atuncea la alte clase) . . . .
pentrn acesti din urma nu se va prele- Marfuri de dogari nedesfacute, precumil
va nicl ui taxa, vesli tarifa speciala. C. si ambalagiuri . . . . . .
Lemne lungi (ghile) peste lungimea de Marfuri de toff.' feluld . . . .
6 metri in quantitati mai mici de car-- Mdrfuri de bronce . . . . . . . .
1

mild unui vagond. . ..... . . H. 1Marfur de legator de carp (vech cartonage)

Lemne din strainatate pentru fabricatiuni, Marfurl de pura§1 . . . .
precumd Acajou, cedre, lacli de zaharii, Masine de cafea . . . .. .
cipre, Ebend, Japand purpurd, ma- Marfud coloniale nedeosebite in numi-
hagoni, Palisanderd, jocaranda, tran- rea lord
dafird sed al arnaie pre mmil si palmu Marfuri de cofetari nedeosebite in numi-
nelucrate, cu esceptie de pluta . . . rea lord
Lemne medicinee precumd amare séü Mate
quanssia, sandeld, sasaparile §i c. 1. II. Marfurl de strungarie nedeosebite in nu-
Legume precumii maclere, Hate, micle- mirea lord
riche §i c. 1 . A. Marfurl de fedi, de tacit §i de ()geld ;
Lése de lemnd §i de piatrd I. marfuri carl consistil numal de ford ,
Lesie T. de ()cell.' grosii pentru ferari , pre-
Levante spirtü i uleid cumd parti crude constatatore de ma§ine
Lemne pentru cercuri . . B. ancore, ilai, osl, part! constatOre de
Librü i piperiga crud& I poduri, (pênd la lid lungime de 6' me-
Litargird . . . . B. tre) Ceve de ferd, reservoare si retorte;
Lipitor I. inel gróse, gratarI, cazmale , maiuri ,
Litere pentru tipograff I lanturl, glOnte, scóbe, legaturl de ziclii,
Linte §i Ling, de linte A. pilugi, purtatori, balamale pentru u§e
Licuarurl §i roso!iuri §i 141, birne tar! pentru cantarI, cue
Locomotive . . I. de fedi , gratarl de aruncatd, tesate
Lustru (atatii de uleiü cad' §.1 de poleitii) II de sirma ; top 6re §i ciocane, cazmale,
Lucid de aurd, de argintd . . I. limbe de Watt' erba grape §i ferd de
Lucid de plumbil, de zincti . plugd, ferestrae, cOse, secure, lopeti,
Luntre M. dalte, pile nemontate, pile grOse, cu-
Luminarl de cleat, fdclif de céra . . II. tite grose (la meserii de Intrebuin-
Luminari altele de tote felurile . . J. tatil) si cutite caranesci; arcurl de car*
Lucrarl de tamplarie pentru zidärie. 11. §i de mobile ; greutati si virtegiuri
Lustru de pele . . (limbe), ferd de calcatil §i de potc6ve,
Luminari §i sapunii de stearind . . 1. cesele, oale pentru gdtirea bucatelord,
Lulele . . . II. sobe de tucid §i c. 1., Ins& neunite cu
Luminari de sell . T. alte materialuri . . . . . . . .
Lutd §i paraOntd Marfuri de ferd si de oceld, fine §i in
Luntre de t6te felurile III unire cu alte materiale, precumil : osii,
lemnii, cornd, §i c.1., asemenea alte ne-
ill numite In deosebitu, precumil : rope!,
undite,unelte de meserie montate, tacit-
Mdrfurl de spiterie . . . . II muri, fOrfice, catarame, peptini pentru
Marfuri medicamentale si de parfume a- tesaturl precumil si dinti, objecte de
died foi medicinale, floe!, fructe, lem- galanterie §i de toaleta, jucirii de copfi,
nele, erbele, coji ridacini §i estrac- mobile de feril Impachetate si unelte
te; electuari, mixture, piastre, hapuri, cari nu se coprindil sub marfurI crude de
prafuri, alifil, tincturi , balsmuri me- (nerd §i fend
dicinale §i parfumate , ocetii, grasi- Marfarl de osd de filde§d 1

www.dacoromanica.ro
me, micro , uleiuri, vinuri , dulceturl,
paste. salse, surogate de goma, fabri-
Mazare
Marfuri de culori (nenumite In alte clase) 1.
64 LEGIIIIRI. ALE MINISTERULIIT AGRICULTUREI

DENUMIREA MeRFURILORti CLASA DENUMIREA MARFURIL ORfJ CLAS A

Marfurl de ilia nedeosebite in numirea lor IT. Malachitii cruda

Marfnri de came p re cuma : sunce, carnaci. Malzil . . . , A
§ir 1 Manna IT
Matase de tloreta (remasice de floretil) . IT. Marruri de manufactura nedeosehite in
Marfurl de galanterie . . . IT numirea lora . . .
Materie de argaséla, argstiIä, coje de Ma duva
argasitil, de mestechnii. de stejaril, de Marrnora (crudil cioplita)
brada molidfi , de castani selbaticl , de Marmora in table, nelustruitii . . B.
salcie, de ghindit §i de caje de ghinda B. Maroquinii (pele) . . . . . . . II
Materie de argaselii, ghindi de stejaril Masine nedeosebite in numirea lora
peutru tabaci, goge§e, bablah, dividivi,
sumachil si c. 1.
Masa de sticla in table crude, bucati de
Marfuri materiale nedeosebite
Marfuri de cucitara .
Mated, de lesie
.
. ....
curgere sell in bap' . . . . . . . I. Masline prespete si sarate . . .

Miirfuri de erbil i trestie, nedeosebite Masa. de hartie si papier mache . .

in numirea loru . . . IT Mare de paradisa (d'Adam , d'Evre)
Marturi de &nä IT Esrig , Cedri). . . . . .
.

Märfuri turnate ordinare Margele fabricate de tote felurile

Martini turnate fine
Maricini . .
Manuseri
. .
IT
1.
II
MSlaiS
Marfuri de podeba .
Mature de paie de oredil
.. A.
III
II
Marfuri scobite §i acele earl coprinda Miirfuri de curerarii II
unit spacial neproporcionata cu greutatea Masine de semenatil . II
lora II Marfuri de ferestrea . . . . .
Marfuri de lemur' nenumite in alte clase Marfuri de selari cu esceptie de cara .
cu exceptie de mobile neimpachetate, Marfuri de Una de Mc si de Yana pep-
in ladi sea butaie ...... . tenati, nedeosebite in numirea lora
Materie de fibre de lemna si fain.). de Marfuri de lacatusii neileosebite iu numi-
lemur' rea lorti ir
Mirfuri de coma . .
Märfuri de peptenaril
Mirfuri de Kautciukii
Margéna .
Marfuri de phial
. . .
.
.
.
.

.
..
.

.
.

.
.

. .
IT
II
II
II
Marfuri de sculptura nedeosebite in nu-
mirea lora
Marfuri de cismari
Marfuri de armari . .
.

. .

Matase remasice §i tote fabricatele el

. . .
in
II
Jr
.... .

Materialii de resbela nenumita la alte Marfuri de funerie, funii, otgene, frenghie,

clase II ace, chinge, gristie . . . . . .

Marfuri de caldarara cu escepcia celora Marfuri de j ucarie II

scobite II Marfuri de tombaka . . . . ir
. ....
.

Masine agricole . . . . . II Marfuri de postava nedeosebite in numirea

Marfuri de lava . . IT. lora II
Marfuri de piei . . . . . . II Marfuri nedeosebite in numirea lora, cu
**Materie de luminatil mineralice, nedeo esceptie celora scobite . . . . IT
sebite in numirea lora precuma : cam- Marfuri de caretasii desfacute . . . .
fiti (uleia de munte) hydrocarliura , Marfuri de Cesatori nedeosebite in numirea
ligroinii, naphta, parafina (licuida), lora . . . . . . II
petroleumii, fotogenii, piolinS, uleiii Marfuri de cositora nedeosebite in nu-
solara, nleiii de ardesie in cuantit41 mirea lora IT
de 2,500 kilograme in susii . . . I. Marfari de cofetarl . . . . II
Materie de luminatil mai josa de 2,500 **Marfuri de aprinsa precum : chibrituri
kilograme i penè arida suma cuvenita de puciesa,chibrituri,luminarice de ce-,
nu trece peste taxa acea pentru 2,500 fidibus, fitiluri, corde de aprinsa, esca
kilograme socotite dupa clasa 1 . .
Macarene
Macisii . . . . ....
IT.
II
II
de aprinsii, capsuli.
Masine agricole .
Mere de Evrel (mere de paradisa)
.
.

. ...
. . .

. .
IT
III
Ma gnesia . . . . Metala pentru zugravi . . . . .
Majolica si marfuri de majolica . . . IT. Melase B.
Majorana si uleiii de majorana . . . Merino TT.
Marfuri de paie nedeosebite inwww.dacoromanica.ro
JQrS. .
numirea Metaluri crude de tete felurile
II Metala de clopote . . .... . .
 COMERCIIILIII T LIICRIBILOR PUBLIC% 65

DENIIMIREA DIXRFURILORt CLASA I DENIIMIREA MIRFURILORil CLASA

Mei('
Mere
..
Miere medicinala
Nankin(' . .
Nasturi si cue de portelana
Nesipa de zid(trie
. ....
. II
II

....
. . . . . .
Metal(' de Bath (crudil) . Negru de osii spodium . .

Metal(' de Britania crud(' . Nesipü albastru I.

Metaluri sparte ; nedeosebite In numi- Negrela pentru tipografi
rea lora Noroiuri de soda . .
Metal(' de chrama. . . Nesipü pentru forme . . . . C.
Metala de fed', pétra de féra Nesipti de sticlä. .
Mineral& de plumbil ..... . . Nesipa de prunda . . . C.
Midlóce pentru ardarea §inelort la drum('
de fee."
Migdale de pamêntfi
Midlóce de a vopsi pèrula .
Miere ordinari si de cartofi .
.
Negru de lampe (funingine de lampe).
Negrelä de sobe . . . . .
Negru de vita
Nichel.
Note musicale
. .

. .
......
. . .
.

.
I.
B.
I.
.

Miere medicinalä Nuci de Nil (material(' de strungarie) I.

Migdale ......
Minerale crude nedeosebite in numirea
. . . Nucl de ramisti . . . . .
Nuci de cocosii i nuci de coquilasa .
. II
I.
lora . . . . . . . - . . . Nuci de ptimênta . . . . . . . I.
Meld' Nuele pentru cosuri §i pentru impletita
MidlOce de arga§1 nedeosebite in numi- in legaturl. I.
rea lora. Nuci de t6te felurile.
Modeluri de plumbil, ipsosa §i puciós5
Moschus .
Mori§ca de cafea . . - .
0
Modeluri pentru pálärii Obiecte de armi.turà mulitarà, nedeose-
Mock (otela cruda) . . . bite In numirea lora . . rr. .

Mobile impachetate in lädi sea in butOe Obade pentru rOte (crude) . . A

Mobile neimpachetate Obade pentru rOte lacrate .

.......
. . . . . . .
Modeluri cu esceptie de mdrfuri scobite Obiecte de arte nedeosebite in numirea
ModelurI pentru tipografie . . . lora HI
Moire . . . Obade cdpeteni, cercuri, spite de rote
Molton . de lemna crude. . .

Mosus (Risam) . Obade capOtani, cercuri spite de r6te

Monete de aura §i arginta numal dupii de lemnii lucrate . II .

conventiune . . . OdgOne de fora, cinepii, etc

Mucava de Asphalt(' Oglindi in ramuri. ITT
Must(' de peri Oglindi fárä ramuri TT

Musamale pentru car* 0101 de Aix, (vedl oleium) .

Muschia prosta indigena. Old(' de copal(' (vedi oleiuri) .

Muschia medicinalü . Oleia de bergamota . IT . .

Musta de vina §i do fructe In butOie Old(' de munte (vedi materiale de lu-

Must(' de vina in làçli . minatil)
Museline crude nelmpachetate gra ga- Oleid de nuci de cocosii (vedi oleiuri)
ranti.e pentru mAnjéla . . Oleid de creosotil. . . I.
Museline lmpachetate . . Olane B.
Muscata (balsam(' i uleia) Ole de bucate cu email(' (de tinichea §i
Muscatil, flori (mama) Wei)
Mustard(' Old(' de pam'enta (napht5) vedi materil
Mucava de acoperire, de cataranil. de luminatil
Musama Ole de grafita pentru topitii. . . . I.
Myrche i old(' de myrche. . . . Ole de pdmênta is.alte fabricate de pa-
mOnta, . . .
Ole de tuci, precumil §i unelte de bu-
. ... .. .

ciltdrii, de fera sea de tinikea, de

Natrona §i sare de natrona (nedeosebi- ocela si spoite cu cositord sea de e-
te in numirea lora) . . . . mail(' qi de amnia . . . . .

portelana
www.dacoromanica.ro
Nasturi de osa, lemna, pamenta metala, Oleiuri minerale ca material(' de 'Ins('
Oleiuri in but6e . . . . . .
I.
5
66 LE mum I.LE MINISTERIIItIII A GRICULTIMI

DENIIMIREA MARFIIIIIL OR-6 CLASA I DENUMIREA MARFITRILORt craS.o.

Qleiuri in burclufuel . II PasOri mOrte

Ole (cahle) pentru sobe . II Paturi de pusci crude
"Oleiii de vitriolii . . . . Paturi de pusci lucrate
Oleiü de cremine (vaserglas) . . . . POrt de tott felulh .
Operment (auripigment). . . . Pae tocate si tocaturil I.
Ornamente de architectura, adici: les- PamOntil de Colognia
pede de pOtra, briuri de casa, console PamOntil pentru olari
traille. . .
Organa0 . II POril de vitei si de vite II
Orzii A Parnenth de Lemnos .

Orzil pisath A PAO de machine crude, turnate si pre-

Organtinh
Organe (bisericesei)
f 'rezil
Osil de feril. . . .

()sit' de lemnil crude (ciopbte). . .

.. ..
.
II
IH
I.
B.
gatite cu ciocanu
Parc( de machine altele
Packfong .

Packfong, (mtrfuri de)'

.

Ptnzä pentrn impachetare, llama de sad,

. ....
.

.
.

.
.

. . .
I.
IT.

Ose de pesce . . . . TT. panel. grOsa.

Ose (marfuri de) nedeosebite in numi-
rea lora 0 imprennate cu alte materil
Ossa sepie
Osil crude 0 ram6§ita loch .
Otetil de bere in buten. . . . A
Paprica, piperil rosu, pipecil de Cayen-
ne, pipera de Espagna .
Patlagele ro§iI . .

Parafint tare (unth de parafinii) . .

Parafint liciiidü (vecli materiale de lu-
. ..... . 1.
.

Otetil de bore in 141. . . . minatti) . . .

CVO de blumft (estractii) . . I. Paeuri mineral a .
Oteth de arsti . . Parfumeril . . . . . .

Otetil sparth B. Pareheturl §i marfuri de pardoselariii

Oteth de cimenth. . . . . . . A Pastea (fidea) . . . .

Oteturi pentru consumatie in FAO. . I. Pae de orezii . . .

Otetil si acidh de lemnii . . . POrt de cal si tesiitura de II
Oteturi pentru consumatie in butOe . A. Pae de lustruith 11
Oteth cruda de t6te felurile, besemerii Pa e tescuite cu machina
in bucati, bolovanii . . . . A Pae netescuite (vecli fOnii)
Oat de furnica. . . . . Piirtl constatatOre de acme IT
Oui de toth felulit nedeosebite in nu- Pepe, precumii: pene de luxh si de po-
mirea lora . dOba . .

Ovkil . A Pene de tote felurile, de animale 0 de

metalit
Pesce de tote felurile .

Pétra de musce (arsenich)

Piiménth de pOtra aera,
Net d'Angora . .
Panglice de pae, libert pipirigh .
.
. I.
II
I.
Pétra pentru lytografia
Pepene
Pesmeth pentru militari
...
Pituri l i obiecte de path, rufe, aster- Petre de móri . . . . .

nuturi, fdlit . . . . . . . . II Pergamentil §i phito-pergamentii

Par11 constatiitOre de path si piede, Persiene . . . . R.
staluri de fedi . . . . . . . . I. Persivil (indigo-rosu) 11
rasp constatatóre de paturi de lemnii . II. Perviene IP
Pamentii amarii A POtrunjelii
. .....
. . . . . . . .
Pfiril de porch II Petrol eumii
Pane . . . . . . I. POtra aera . . .

Paturi de fert (cavalestii) . . . POtrii de ochi (vitriolii de zinch) . I.

PamOnturi, precumii: de gradina, no-
rout si luta
Plimenturi nedeosebite in numirea loft.
Pamanturi de culori ordinare . . . .
Pasla si marfuri de !Asa de pOrt i sto-
B.
Pelite . . .
Pere prOspete
Pere uscate
Mfg de Range .
.......
Pétra acra (brekweinstein)
. ..
. .

.
. .

.
11

A
B

furl fibrate . . . . . . . . . . Peril si marfuri de Orli de porch

Page vil (domestice i albatice in co- Petre i caramisli de chamote .
alte inchisori) .www.dacoromanica.ro
. A.
burl, cuscl i . . . Pele de calh . . . .
 COMERCIULU1 i LUCRIRILOR PlIBLICE 67

DENUMIREA MARRURILORIJ I CLASA I DENUM1REA MIR FUR1LORt CLAS

Persicl
Petra pentru pardosél . ..... I 1

C.
I PotcOve 0 cue . . .
PostamenturI pentru case de fedi . .
. ... H
Peril de pae de orezil .
Pe le de oie .
Pesmeta de corabie
. ....... .
. . . . . II
IL
I
Potore ordinare neimpachetate. . . .
Producte de macinatil §i faina de grafi
0., de alte legume, speltd, Orate, hri§-
1.

Pietre de ascutitii . . . . . . . . A. ca, orzil pisatil, gri§a, orzil, etc. .

Pietre crude in genere, bucafi i cuadre B. Porumbil A.

Pietre de pavagia necioplite, prunda si Postavurl pentru uniformá . . 11
pietrisa C. Portocale 11
Pietre lucrate , precuma: lespede , lbii Pot* americana (cenu§e de piatra) A.
de piatra, trepte, teve, columne, pietre Pomil lui Adam . . . . . 11-

de mormênta, cruel de cimitiril, pre-

cum §i table poleite cu esceptie de lu-
crazile sculptorilora
Pednü
. .
II
I.
Paturi (InvelitOre) de cal
Politura
Portelana (marfuri de) .
Porteland ordinaril , (Wedgewood) . ne-.
..... 11
11
11.

Pesmetil , cu esceptia celui de corabie

Pietre preti6se, vértOse 0 fine, diamantil,
rubint , etc., nrimal dupa ua conven-
IT.
Postava . ..

'-'reparate anatomice
. .....
deosebitii in numirea lord . . .
11
III
tiune Preparate de antimona .
Pietri01 c Praia de brance II
Pislit de asphaltii I Prese nedesfacute . . . . II1
Pianari I. Praia (érbii de pulca), esclusa de trans-
Pisla, i macava pentru acoperamêntula porta
caseloru Prafuri medicinale . . 11
Piele de tOte felurile Preparate de arginta viii ri
Piele de peace . . . 11. Prune prOspete 1

Pisalita de fructe A Prune uscate A.-

Piperü Producte animale spre consumatie pre-
Pimenta (pipera de garOfe) cumil until, ouil, came, lprOsptit qi
Pistatie . . . . 1 gatita), miere, ca§cavali, lapte, §unca,
Pleava, olunü until topitil, grasime de porcii 0 de
Placintarie .
. . Ir. gasce, slanina, carnati, etc. . . . . I.
Plapimi de libozna qi rogojini. . . IL Prunda §i pimOntil de prunda. . . C
Plumbü cruda. vechia, spartO, hien tii cc Purpura (porfira) d'Aloe . . Ii
vala, turnatil . .

Plumb t cristalisatil (mineralil de glasura,

plumbil de puciOsa) . . .
. .

.
.

C.
1.
Pumice .

Putini noui
. ....... .
Puciosa de arsenich . . . . .

III
1

Plumba (marfud de plumba) ordina:e , Putini Intrebuintate (vecli embalagiuri

adica tevi , table , tenichele, glonturl, Puff] de perne pentru paturi . . . 11 1

valuri, plumbil rostogolita §i trash (fird Puscl, II

sirma), litere pentru typografiii, table Puderil pentra pdcd 1

pentru stereotipari, pi ecum: strachini, PndOsa A

far:in:if, 61e i diferite alte nnelte fa-
cute de plumbil pent: u bucatarie . I. . Q
Plumbii (mlrfuri de) fuse, precum §i tote
felurile unite cu alte materiale.juca- uassia-extractil. din lemne. co* . . 11.
ru i marfuri de juciiril pentru copii,
fiente de plumbil find, lustruite , po-
leite §i vopsite . . 11
PlugurI intregi Rdmiiie (nedeosebite iii uumirea lord)
.....
III 1.
Plid II Rama§ite de sare (gunoii, maturatura) B.

......
. .
Pleava Radicine de alanth . .. . Ii
Plutil crudil in table
Postavii de sita . .
Postava i chartie de pumice .
.
II
.
Radacine de alcana
Rama§ite do bumbacil
.

I. Radacine de berberita
.
.
.

.
.

..
. . .

Poduri i partile constatat6re de podnr Ra§ina (sm6111) de munte Asphalta . It.

(nu ma) lungi de catd 63 metri) . I. Rame pentru cadre (intregl) 111
Postava de halina (tesatura ordinarawww.dacoromanica.ro
de Rame desfacute
Risatura de plumbil
II
I
lana) II
68 LEGIUIRI ALE MINISTERULU1 AGRICULTUREI

DENUMIREA MARFURILORil I CLASA I DENIIMIREA MIRFURILORil CLASA

Rachid in buteie A SemOnta de pepine

B achid in Iticli I Sementa de macii . A
Radficini de vomitd II Semen0, de gutue
Radicinä de calmnsti . : . . .
...
II. Semênta de svecle
Radäcinti si ceje de . . . H. SemOnta de mu§tarti
Radlcinft de cichorie prespätä §1 uscath B. Sementa pentru canon.
RamAite de fedi, piliturfi surcice . . B. Sementa de esparsette
Ramuri si tocuri de ferestre deja lucrate IT. Semenç a. de campti .

Ramd§ite de argäselfi . . . . . . I Sementa de kVA

Ritmd§ite de gonA .. ... . II. SemOnta de citnepa .
Ramásite de pele §i curea . . B. Sementa de trifolin.
Itiima§ite de lemne nedeosebite in nu- Semênç a. de inil A
mirea lord I Sapunt de oleifi
Rfinattsite de cornuri . B Saci A.
Rad II. Sad de fAinfi BM grane , gal intrebu-
Ramasite §i strente de blanit . . I. intate, pentru cari se va aduce bile-
Ramuri nedesficute TU. tuld de intórcere, se vend transporta

........
Ramuri desfäcute II. gratisti in statia de uncle ati sositti plinI
Rapitfi A. S afiand IT
Ramtt§ite de trestie
Rämäsite de svecle
Re§ind de prtmentd
I.
C.
B.
Salami .
Salepti .
Salmiacti
.
.
.
.

. ...... I.
Resoruri de ferd, precumti de carete §i Salitil A
mobile I. Saxe de tote felurile pentru consumatie A.
Re§inä de bruit], terpentind, galipotti . A. Save pentru scopuri chimice §i technice:
Resini de guajak si gomi . . . I II. sare minerale (metalti) §i siiri aeide
Resin& s'i smelt', de tote felurile nedeo- (Muriate) . . . . . . r.
'sebite in numirea lord . . . . . A. Sari medicinall . . . . . .
'Re§intt próstà Sandaraca (puciosh de rubinti Realgarti)
Resind de jalappa §i radicing. . . Sardele §i sardine . . . .
Retele (mitrfuri de fornier) noui si vechl Siipunti de unsii . . .
Retorte de 'Amend]: §i de tucid . . . S.-4unit prostil . . T.
Retorte de ararad si alte materff. Sapunil finu parfumatil II
Resboifi (scaune de tesittor) nedesfficute Safranft IL
Rhebarbern (reventd) . . . . Semênfa, de bumbacil . . I.
Rhumil (tafia) . . . . . . SemènO, de flori, bop de fiori, cépa de flori I.
Ricinusti (semen(e si oleid) Sare amara
i ......
. . 0.
Roscove (senyziu(e de --) . . . I. Sare Gmelint (Blutlaugeusalz) . . . I.
Roscove . . . . aluri de métase §i lana. . . . .
Rogojine de paek trestie, £ovaril i c. 1 II. Salitra de chili ((Ie océnti de Sail de Pecu)
Rote de drumuri de ferii, osit si cercuri Sane digestiva (Chlorkalium) . . . . r.
de rote I. Sare indoita (C.ili aciriti-puciosil). . .

Rodie IT. Safranti de feat

Rote §i o§ii de locomotive iSare de fed]: argiséla de pOträ acrii, de
T.
Mite de mai, desfacute , lt. I ferfl, chlorid de feril , (oleiti de fere)
&de de fer . . . . E. chlorur, hydrat, oxyd, nitratil. vi-
&

like de lemnti If. 1 triolii de fedi

Rogojine IT. Sad de filtratil
Rosmarind (floe, foi ()kit]. de) . IL 'Salce de impletitu . . . . .

Rae IT Sanil §i carute de man& , nedestnente ,

Rete de torrid nedesfäcute TIT precumti, §i sanii mini de ears& . .

Rupturfi de sticlit si bucäff Sare de trifolift . . . . . . 1

Ruguradturi de ferestred 1**Sare de pornitu (eali-acid-chtor) nu-

....
T.
Rufe II ! mai subil inchiderea indoniti . . IT.
Sare de lelie . r.
Salce (nuele de co§uri) . . T.
:-Sauge uscatti §i licuida, apa de sange B.
Sementl de flerea serelul
Saltele www.dacoromanica.ro
iScafe (mésurit)
II Schmak (Sumach).
.
 tomErtorrsurr i LIICRIRILOR. PUBLIC& 69

DENITUIREA DIIRVITRILORt CLASA. DENIIMIBEA MXII,FIJRILORtJ CLASA.

Scrobélit
Sculptorie (märfuri de) nedeosebite in
numirea lord . .
Sceata crud& si macinatd .
A

II
B.
Statue
.....
.......
Stearin si acid de
Sticle de eeasornice
Struguri
.
.
I.

I.
Scanduri B. Sued de mesteacänd I.
Scamd Sued do peri . . . A.
Scaune de rindea, nedesfácute . Tit Surcele de hartie . . . .
Scrobeld de eartofi . A. Surogate de cafea. .
Scrob(ld albastrd.
.
I Sued i acidd de alamaie
. .

.
Scortisora .
H. Surciee de strungarie de ford . .
Scoied de margäritard i alte scoiel I. :iurcice . . . . . I.

.elacii
Secard
Seto
. ......
Scoica, de mdrgritard (mdrfuri de) IL
II
A.
I.
Surcice de pild, de sfredeld si do strun-
gdrie de tete felurile (cu eseep(ie cc-
lord de ford) .
Sucuri de fructe
. . . . I.
It.
. .....
. . ..
Sfórd I.
Sfórd de legatil
Simbure *de fructe
..
. . . .
I.
1.
Surcele de rindeq
Sued de macil
*lee
I.

vine pentru drunni de 'feril 4. Surcele de cismard T.

si argintil Syropil de zahard . A.
Sindrile . . . . .

Sirma de ferd, oceld i amid, . .

Sirmi din alte metaluri próste . .
Site de Ord in ramuri . .
lii . tO-
Sirmä de leirnd . . . S. TTaafbtaidi de liasU T.
$imurl peutru esdtersi de scarrudnatil or Tapere de tote felurile. . . . . IL
Slibovitä (rachid de prune, tuica in b tOie) Tafta de cérd si mouseEnn de cérd
Slibovitä in NI . . . . Tdindie . . . . .
Slanind próspëtd afumatã séfi sdrata. I. Table lese, cove, scare de cemeurd . I.
Smaltii i margdritard (de stield) . Tarite.
§mirgeld 0. Table de metaluri próste
IL
Smoehine
Sobe i pärtile eonstátAtóre de sobe eu
esceptie de sobe de tinechea, rangia-
te sub miirfuri scobite . .
Sobe de tueiii . . . .... . II
Table de demi porteland seri pdtrii area
Taptql de vita
finite de ()eel-.
Terpentin
.

ferra-cotta nenurnita in alte clase

.

...... . .
I.
I.
I.
A

Soda de tote feluril A reve de luta (teve de drainage si Ole

§epci i cáciule . . . . . II de topitti) precurnd si retorte . . .

Spuma de mare si mErfari de spumil VesOturi nedeosebite in numirea lord .

de mare IL friuppliarie (lucruri de) pentru edifica-
Spirtfl si oleid de Melase tiuni. II
Spine pentru sedrmAnatil Si Teve de Asphaltd . . . .
Spirtir de salmiaed . . . T. Teuerhele (de fe.:ti i de ziued) . .
Spuma de metaluri C. Tenechele de alte metaluri ordinare 40
Sparaugheld. B. amesteedturd de rnetald . . . 1.

...
. .
Spirtil in butede Tenechea (marfuri de cu eseeptie cc-
.....
A.
Spiral in lacli . . 1. lord scobite). . . . . II

. ......
. .

Spirtir de lemne 1. Teve de puturi . . .

Spodium . 13 T,sdturit de sirmd de ford . . . . I.

Spirtil de juniperd 1. Tesdturd i impletirtird de sirmit de fer
Spiral de Nett'. . . I. nedeosebite in numirea lord. . . .

Stridil . . . . . 11. Teve de drainagiii. . . . . .

Stupi (in cosuri si in lemne) H. Tesghele de strungard, nedesfdeute .

....
. .
Strad, Sparta,. . . C. Teneehea si table de ferd nOgra, si al-
Stafide . . I. bd, tenechea de colturi si de unghiuri. T.
Stield de crystald . . . II. Teve pentru gazil. . . .
Sticle i marl& de stieldrie II Teve de tunari de tote felurile pre-
Strenie .
Staniold . . .
A eumd piselucurI i inuri .
www.dacoromanica.ro
I. Teve de pused crude . ..
70 DEGIUIRI ALE MINISTERIULUI AGRICULTUREI

DENUMINEA MARFURILORt CLASA I DENUMIREA MIRFURILORt CLASA

Teve de pusca gatite II lUluci de lemna (nu mallungi de rata 6,

Teascuri pentru litograff 3 metri) 1.
Tencuelii UlciOre pentru ape minerale si acide
Teve de tinichea pentru sobe . . . gUlciare alte . . . . . . IT
Teve de tinichea, plumbil. ferti,aramit I. [Unelte de aratura de lemna , de fern ,
T ye de pétra, pamentii, asfaltO, beton 1 nedeosebite in numirea lo ai . . . . Ir.
Tescovina de villa . . . C. Until, lapte batutil si until topitil. . . I.
Tinikea alba Until de cacao si compositie de cacao 11.
Thibetti Untura de pesce. . . . . I.
Tiska j caramida de tisk . t'. Unelte nedeosebite in numirea lora ;
Tinobert . . . 11. exceptionate marfuriloril scobite . . u.
Tinca de plumbii . 1. Unelte de meserie nedeosebite in numi- If.
Tibisira de munte . 11. rea lora
Tibisirti-vara de Bologna Untura de &att."' de pesee
igiri . 0. Until topita . . .
Tigal la aeoperamentula caselora Unsori de tote felurile
Tibisirfi cruda . . Unelte de scristi . . II
Tibiirti spalata . . 13. Uruela de grail A.
Tote. I. Uruela, de ovaza . A
Tigal pentra scopuri tecnice, prccumti : Usturoia
pentru berhie, distilatinne . . . .
Tolumbe portative ...... V
Tombacii .
Tob e . . . Vata de bumbacil II
Topitura alba de fera si de ocek . Vara de clorti . . . .

Torsaturi (nedeosebite in numirea lor.) VagOne de drumuri de fera, a5cOate pa

Traverse (sleepero)
Tragautil
. ...
Tocuri pentru tabli de ardesie . .
II
rOtele lora
VagOne incareate pe alte vagOne . . .
Vasuri de payence, sidero i Theralith,
I

Trufle I. Majolica, mad& de Delfta, Alcaran-

Trestie de bambusa . . te , terracotta englesa , Wedgowood ,
Trifolia prdspatil . . . . . vasuri sanitare . II
....... B
. ..
Trifoliu uscatil (vecli fent)) . Vara hydraulicii (eimentil)
Trestle pe Spanga, de Bambus, de zaharli Vara . . . .
Trandafiri, apa, oleiii, otetti, miere de Valuri de mOra
Tutunti crudti, adica fai de tutunil, cós- Vatrae de tur.i si de feril
te i coceni de tutunii, precumil Vacsa de cisme.
nruiala de tutuna 1. Vanilie IT
Tutuila lucratti, adica Waal çigdri si Valuri de lemuil , pena la lungimea u-
tabacti de nasii . . . . II nut vagonil . . .
Tusuri i culori de tusti IT Vara de Viena . .
Tud-anglais IT Venatil II
Tulumbe marl pe stative cu rote (vOi Vitriola d'Admont (arnestecatil, de Salz-
tarifa pentru equipage) . burg. vitriola indoita) . . . t I
Tufisa viil: deschisa in pacheturi, har- Villa de mere in but6e I A.

..
dae. couri i Ole . . . . Villa de mere in lacli . . . I.
Turtit duke . . . . . II. Vitriola de plumbil (oxyd de plumbfi-
Turta de argaselä, caramida de argaselb C. acidil puciosii) . . . . . . 1

Turte de oleuri i faina lora . . . C. Vinil de Sampania . . . . . TI

Turt i faina de rapita B Victuale numite in alte clase precumil:
Tunuri pe lafete Bra rOte ciocolata si surogate de ciocolata, co-
Tunuri pe lafete cu rOte TOo feturi, turte biscoturi in sticle, cutil,
Tviste cele-alte fructe cOpte in aburi, sä-
Tvecle pentru hrana vitelora rate qeil conse:ve zarzavaturi, pastete
. C
(phi(iute) ficatil de gasce, bulionuri in,
-T3 tablite. gelées, estracturi de came (ex-I
trait de vial:1de), etc . . . II.
Uluci de meta'a (nu mai lungiwww.dacoromanica.ro
de daft 3, V enturatOre de gräunte . . II
6 metri) . IT Verfuri de coral crude
 COMERCIULUI st LUCRARILOR PUMICE 71

DENUMIREA MARFURILOR6 I CL ASA I DENUMIREA MIEFURILORt I CLASA

** Vitriolü uscate, shate , precumil tete felurile

Vinii In but6e A de verze nemtesci i sfecle, räJcini
Vial in lädi cu escepcia celui de §am- 6i botur1 consumative, cartoff, cepa.
pania . usturoiti, pittlagele, elinä, fadike, spa-
Vite . . .
H ranghelii, dovlecel, etc . . . .1 B.
Zarz5.vaturI giltite, in cutil, sticle i cu-
tii de lemnil . . . .
Zincil de plumbti
Zarzavaturi de tote felurile próspete ,
1717Mff

TARIFF, SPECIALE
No. 6
PENTRU EXPEDITII SARE IN GREUTATE DE 10,000 KILOGEAME LA ILA
SINGURI DECLARATIE
01=11111

DE LA PLOESCI DE LA ADJUD
Taxaunuiva Taxa until
LA gon IncArcat LA va gon blear.
cu 1000 kil. cu 10000 kil.
Lei nuol aNIOlitiZaartillas
I
Lei nuoi
Pitesci 82 Gal. WI Briiila. 74
Golesci 77 Barbosi 70
Leurdeni. . 73 Serbesti . . 62
Gàesci 66 Prevalh 60
Titu 60 Jvesti 44
Gherganl 50 Tecuciii 33
CiocAnesci 44 Miirasest1 20
Bucuresci. 42 Pufesti 11 I

Chitila 38 lascutii 14
Buftea 32 Racaciuni 24
PerisI 24 Berheci 42
Crivma 1
16 Ghidigenl 50
Albesci 14 Tutova 51
Midilil 27 Bêrladu 57
Ulmeni 40 Valea-Sécii 36
Monteorti 41 Bacäü 42
BuzOli 49 Galbeni 56
Cilibia 63 Romanü 62
Faurei 66 Bucuresci . 194
lanca 75
Muftifi 79
Braila 93

www.dacoromanica.ro
 SUPLIMENTU
Continendii taxele liniei de jonetiune pentru eomunicatiunea transitg

I
MA.RFLRI ECUIPAGE SI ALTE CI BERB. RIMATORI
I 2= CAI sr BO`, TAURI VIM
TRISITRI si CAPRB TA- I Pond
CLASA \TAM sl

OBSERYATIIINI
0.,
PI SIBERB. PORCI I 3
SLABI S
!DA
cd MINVI CATAR I MAGARI BATIFTI GRAS I II PIIR.CEI
A' B''.° CLASA I
I II III rp.9teagfee CLASA II CSASA III

- E-I--
r873

DE LA DE LA ' ' cu cu en PE BUCATA I PE BUCATA -9

SEU LA SEU LA
-;,:l 8 ch" 8 h' c3 c's '',. V, cl. V,, .3 cd a V:, cd cd ct 3a3 cd °:, .3 ed Eg,
-

t.,-. V V.,' :,4 W:g W3-1 (DT! .g W'g fl;; T)11 T,L), ' voi .:,, T,t,.. T,,,,
nPc;
: a fa
Ts7=A 02'4 ) ':)?,1)
..... ...,..Fi .',".. al a f. Fl !:., R .r., fEi ::.., i
,,. p. p. p. p. 0. t>. 1.. 1". t 1%. 1. I> I. p. p. I.

in Sara in 1. n. In lI nuoi
-- n lei rnioi in lei nuoi

I
1
!

La taxele alaturate nu se mal adaoea spesa

GARA PORTU 70 25 5 4,80 2,4 5,60 2,80 8,00 4,C,0 2,90 1,45 2.40 1,20 0,50 0,25 0,20 0110 0,50 0,25 0,25 0,15
i
GALATI GALATI i
I

de manipulatiune.
!
MOM= IEMEWELIMOILMI

GARA PORTU i

BRAILA BRAILA 70 26 5 4,80 2,4 5.60 2,80 8,00 4,00 2,90 1,45 2,40 1,20 0,50 0,25 0,20 0 10 0,10 L0,26 0,25 0,15.1 o
!
r

GARA GARA
I
,
O
'
T.-VESTI FILARET 70 25 15 9,60 4,801120 5,60 1600 8,00 5,80 2,90 4,80 2,40 1,00 0,50 0,40 0,20 1,00 0,60 0,60 0,25 'A

(Bucuresci) (Bucurescl)
-- 1
1

- [
!(.1,

I
Cq

www.dacoromanica.ro
1:0
TARIFA SPECIALA I114 000`01. n3 co o a'D to cb .4, o o o vz c3 .--, .4, CO 0 c-
1
Ino.irtil uoll !,,, cr' 'c' '' '4:' UD t- C° Ci' ,9, 2 5_9 4, cc, t-- t-
No. 2 -we Intm exin LT
PENTEII EXPEDITII DE GRINE ix GREITTATE DB
10,000 KILOGNAME LA a SINGITRA. DECLARATIA
LA
od '0 r0
7,3 lio) '5 .m..
PENE LA
1

kilo.,
KIlolmetrt 0 CI ..-4 0 V. In Cn NO Cs] -.:14 IA t- C.0 Cn 10 -
.34 t- c7.3 - CV CO -.4, CO cO cn - co 0 .-1 cq "44
/-1 --. - .-- v-I ,--1 ,--. CV CV .-I r-, .-.1 ,--4
DE LA ca 1
,...s., Galati sebj IrVAIL
Braila En5ii aB7.ilila

Valea-Stsca
.5-1 >I.
1
1* N. 3.

RActiciuni
,a3

Mgrasesci
I c.1
.3

Ghidigeni
<1 V = `C. 0
4 Taxa unui vagonineareat 0 C." 0
00
C.b ,.. >0 >1

Sascutil
>0

Rornann

Barladit
Galbeni:
1.4 ,...1 CII

Berheci
:-.
,eu 10,000 kil in lel nuol

Pufesti
b.°

Tecuci
d'reval
nal

Bacàfi
Ad jud
1
1 ,,T.,a)

Ivesti
14 ,.../ ,'r
al § ,

www.dacoromanica.ro
Roman . . . 239 237 190 195 a. 4 E- ,4 a, -,4 cr.: g cr. C.1g A z-... cal
Galbeni . . 217 215 183 188 Illl 000'0! n3 I
Bacilli . . . 196 194 165 170 al vo3.npu1 no9 - -

DECLARATIE
Valea-Seca 182 aniunnaxal I ci,
TARIFA SPECIALA
184 155 160 <I E.
E-
Racticiunt . 167 165 140 145 N ...,
Sascutit . . 151 149 134 139 P41
00
ct1 ..,.
B6rlad . . . 143 141 130 135 -11 .
Adjud . 137 135 128 133 )4
. . o 0 - c.0 cD CI CO Cr) a) --.
O ..--, c-i tO In co CO Co --,
Pufesci. . . 126 124 124 129 .,.'' CV
Mitraseti . 112 110 10 115
Tecuciii . . 93 9 t 191 96 Cti
<I
Ivesci.. . . 74 72 76 81 A
)-4
Preval . . . 61 49 51 56 N ril
Serbesci. . 34 32 34 39 A
-
Barboci . 21 19 20 25
'11$ 000.0I IlD =
r3auoul tio.9 .,
-aa pun nxul cl,
TARIFA SPECIALA -

Bucur.
PENP LA
No. 3.

to
Pentru transporturi de lemne de constructia
ci ghile a carorti lungime trece peste aceea a

kiLl
unui vagont, de la Braila la Bucuresci se va IDZ
socoti 200 lei noi pentru unu vagopil dublu. E- ...........,.....,
''',
OBSERVATIUNE a 1-4
.a5
La transporturi de mai mil se considera ca W
maximul Incarcarei vag6nelorti (vag6ne duble)
16,000 kilograme.
A
rate:,Wa
74 LEGIIIIRI ILE 3SLEINISTERIIILIII NIRICULTUREI

td t1
L. .L.
"..
L. 554111555..555IfY55......, . ....p. I Ig
0
FD 0-
% '-'.''",11 a .:Cl ,4 =II., >. ,-ti criv MOW001-30C0'li
PCIP`,..Z0 .. a-', ,,,ZID"Zol=e,:P,CDO,
b
t+d

. m, "I - (Ix , 5- ro . t-',13 co - = pc 2_72 . C. .1 ...co

rIVI33dS V,IIIIVL
rD t4,
,. 5. t....

(17 taxa unui va-

.-4 co 4, 'n 4 co cn o
Co - ---1 )4=. CP CAD -.4 t
-
- ,--, 1-, 1-, .-, - ,-, o-, - .-,1-' ,-' P-' I'D t'D
1--, co ,.p. 4, 4, OX Cr CA C0 CO CO CO ,n
- co bD c) co co o .-- co -.1 ,, cc cn - .., gon inriircat
5 I culo,000kil.
55555511555555555,--10PP ti
hi
.e.- V
..,
..
cn m) .. to
,,,..,.............
O.
tIO 1-3 0 ed rn ,7:1 .7 )-3 i4 J-to
.... ;:i ,,... o ,e-4. co n .--, 0 .- 0 P.
o - - c:c in, l=r. Cr' <1 ,.p. __,, ,lc CD 0 0 pc .1
go< C.' '-'
A, -4
p, g ott nCDcDP.-.6--'"a2.,0cDwgDP
co .... ;._-,i , ,-.. . I= p t*
-. of
mm
w,
. 'p CD o-K 0 OC Of
2.<
.- Of O
P ac
t.
E.

(.'7,*1 taxa unuiva

1- '''' -. '"' '-' I"" I-' ''''l gon ine5rcat
CD VD OD OD bD CU CA ...I OD :1D CD I-. ,-.. b..1 CO 4, CA
CD 4, CD CD D'', CD OD Co CO Co - cD CZ -4 C'z M CA P HI 10,000ki].

TARIFE SPECIALE
TARIFA SPECI %LA
.zvo. 1.
PENTRII EXPEDITII DE GRINE IN GREIITATE DE 102000 KILOGRAM LA III SINGURI. DECLARATIX

PENA LA
DE LA
BRAILA I
Portulfi Braila I GALATI Portu Galati 7
1 I

1 Taxa unul vagona incarcata cu 10,000 kilograme in lei noi

kilogr. kilogr.
Pitesci . 317 222 227 357 250 255
, Golesci 309 216 221 349 241 249
: Leurdcni . 295 207 212 335 235 240
Gaesci 279 195 200 223 228
Titu 257 192 197 2311)97 223 228
Ghergani 245 184 189 285 214 219
Ciocanesci 232 174 179 272 204 209
Bucuresci 229 172 177 269 202 207
Buftea 211 169 174 251 201 206
Crivina 189 161 166 229 145 200
Ploesci 169 152 157 209 188 193
Albesci 152 137 142 192 173 178
Mizila 136 136 141 176 176 181
tilmeni 116 116 121 156 136 161
BU7éS 100 100 105 140 140 145
Cilibia 80 80 85 120 120 125
Faurel 69 62 67 99 104 109
Ianca 39 41 46 79 83 88
Muftiu 22 23 28 62 65 70

www.dacoromanica.ro
 eommtetumn I LIICRARIL01111 PUBLICE 75

REGTJLAMENTU
PENTRU CONTROLULt CAILORti FER ATE
(Decrettl, No. 853 din 11 Apr. 1873)*
Art. 1. Serviciulti de controlii alu càilorü h. A veghia, ca in fie-care gall s6U statiune
ferate se imparte in dou6 ramuri : sa fie unit registru sigilatti i parafatii, in care
a. Controlulti financiaril , administrativfi si cal6toril séti expeditoril sä póta inscrie plan-
alü esploataril comerciale. gerile séti reclamatiunile ce anti avea sk fact",
b. Controlulii technicti. in contra agentilorti cailori ferate si a da ur-
Art.2. Controlulii financiarii i alü esploataril mare acestorti plAngeri ski reclamatiuni.
se exercita de catre comisarulb generalt alü i. A veghia sa nu se transporte in trenuri-
serviciului de controlti . le de calétori ori-ce materiale earl aril putea
Art. 3. Controlulii technicil se exercita de da locti la explosiuni sett la incenditi.
unit inginerti inspectoril alü Statului, care are j. A veghia ca agentil esploatarii, cari, prin
subil ordinile séle imediate unit num6rii de in- natura functiunii lora, suntit in contactii cu pu-
gineri i conductori , proportionalti cu necesi- bliculi, sa se p6rte totti-d6-una cu modestie
facile serviciulul. si cu cuviinta.
Art. 4. Comisaril de politia s6ti osebitii a- Art. 6. Comisarulii generalti va presinta ua
genii chiamati, in lipsa comisarului, a indepli- dat6 pe luna Ministerului agriculturei, corner-
ni atributiunile administrative si de priveghe - ciului i 1ucrnilonii publice, unit raportil ge-
re, dal ascultare comisarului generalfi. neralti, care va contine :
Art. 5. Comisarulti generalti are in atribu- a. Miscarea generala a caletorilorii;
tiunite séle : b. Miscarea generalfi a marfurilori ;
a. A asista la sedintele adunariloril generale c. Ua situatie aproximativa de venituri si
ale societatiloril concesionare, precumil si la keltuell.
sedintele consiliilora de administratia a acestorti Art. 7. Inspectoruli inginerti, efil de con-
societtiti; troth pentru partea technica, va avea in atri-
b. A suspenda ori-ce dispositiune care i s'aril butiunile séle :
'Area contrarie intereselorfi Statului, cu inda- a. A veghia asupra staril de constructinne
torire de a supune imediatti Ministerului agricul- si intretinere a cailoril ferate si a tutulorti
turei, comerciului i lucränilorui publice obiec- dependinte'orti tort ceréndi, la trebuinta, a
tiunile s6le. se executa reconstructiunile sett repara stick-
c. A aduna din timpti elementele necesarii ciunile ce anti exista séti s'aril ivi pe linil, spre
earl si póta servi Ministerului agriculturel, co- a nu se vat6ma siguranta si regularitatea es-
merciului i lucrarilorti publice la cercetarea ploatatiunii.
si fixarea maximului alocatiuniloril de keltuell b. A veghia asupra sta./if intregului mate-
ce companiile aril indica prin proiectele de Half' miscatoril, a lua m6suri pentru evitarea
budgete , ce suntti obligate a presinta anual- accidentelorti prin agentil respectivi.
mente spre aprobare de &Are guvernii. c. A veghia ca cane ferate sa fie inzestra-
d. A priveghia in consiliulii de administra- te cu tote materialele necesaril unel bane si
tiune, ca sa nu se autorise keltuelile de catil sigure exploatatiuni in qualitate si in margt-
in marginile strictului necesaril, a starui pe h- nile statornicite prin actele de coucesiune si
uff pentru ca keltuelile autorisate sä serve pro- caetele de insarcinari.
priilorti destinatiuni, facéndu-se putinciósele d. A veghia ca mersulii trenuriloril &à fie
economil. conformil cu prescriptiunile regulamentare.
e. A privegia ca bilantele anuale pentru e. A lua in casuri de stricaciuni ivite ,
fixarea veniturilorti neto a cailorti ferate con- sett de accidente iut6raplate tOte mésurile
cesionate sä fie intocmite la epocele i in con- cuvenite, si a da ajutoruli celii mai grabnicit
ditiunile prescrise prin legile de concesiune si eficace, indata ce admiuistratiunile cailonit
si statutele speciale. ferate aril negligea dOtoriile lorti intr'acésta.
f. A veghia asupra modului aplicaril taxi- f. A veghea sä se execute la timpti in gare
felort aprobate, i asupra m6surilorti prescri- ski statiuni, si in raionuli ce le este desem-
se de regulamente pentru priimirea i inregi - natii la fie-care, mésurile de politie, ce incumbi
strarea märfurilori, transportulil i pre dare a loril dnpa 1 egi , asupra comisarilorii speciali , sett
(nitre destinatori. cel-alti agenti chiamati, dupa legi, a iudeplini
g. A constata miscarea generala a circula- aceste functiuni, acolo unde comisaril lipsescii.
liunii cal6torilorti, a verifica veniturile brute , g. A avea priveghere asupra tutuloril agen-
a constata i fixa keltuelile de intretinere §i Wort" intretinerei i tractiunel, precumu si a-
de exploatare a liniiloril concedate,
turile aprobate in regula. www.dacoromanica.ro
dupa sta- supra acelora ce intovarisescil trenurile de ca.-
l6tori §i de manful, a veghia ca fie-care din
76 LEGIIIIIII ILE MEMBER/MITI AGRICULTUREI

acesti agenti sa'si tuft Hasa. Inddtoririle ser- sale, hi In casuri grave BM -nte, elti va
viciurilord lord si a cere pedepsirea lord de raporta imediatti Ministerului si va cere tota-
Mitre directiud, in casti de calcare a instruc- ua-dat& concursuld altorii autoritati constitui-
tiunilord §i regulamentelord. te, a carora interventiune o va crede necesarie.
Art. 8. Inspectoruld generalti, §efti alii partil Art. 9. Comisaruld generalii, impreuna cu in-
technice si serviciului de controld, va raporta spectoruld serviciului de controlt, formeza und
ua-data pe fie-care bola Ministerului agricul- consilid sub pre§edinta ministrului , de cate-
turei, comerciului si lucrarilorti publice de tote ori ministruld arti crede de trebuinta a'i con-
impregiurarile ce facd obiectuld atributiunilord sulta asupra diferitelord cestitml ce le incumba.

LEGE
PENTRU DECLARAREA DE UTILITATE PUBLICA A CONSTRUCTIUNEI
UNEI cAl FERATE DE LA IA§I LA PRUTV
(Decretil No. 367 din 21 Fevr. 1872)
Art. I. Se declara de utilitate publica con- mumd pe capitaluld efectivii, si und amortis-
structiunea unei cale-ferate de la Ia§i la Prut, mend]. de 4°4 pe and, pentru ca astil-feld in
pe ua lungime aproximativä de dud-tleci si termenti de... ant datoria sa se sting& cu de-
unu kilometri, In scopil de a lega liniile fe- savërsire.
rate din Basarabia. c. Constructiunea se va executa dupd und
Art. 2. Guvernuld este autorisatti a concede proiectil definitivti i caetil de insarcinari, ela-
prin modd de licitatiune, constructiunea ace- boratil de ministeruld lucranlord publice.
stel linii in lungime aproximativa de 21 kilo- d. Largimea calei va fi aceea a Milord ru-
metri, pe bazele urmatóre. sesci.
a. Costuld kilometricii, coprinflandil calea Art. 3. Guvernuld este antorisatd a Incheia
proprid clisa, tote cladirile necesaril, poduri, cu guvernuld rusil uti conventiune speciala
materiald miscatord §i alte accesorii, se fixéza pentru jonctiunea liniilord ambelord tell. con-
la cifra de 200,000 fraud. structiunea podului comunti pe riuld Prutu §i
b. Costuld totald ald constructiunil liniei regularea relatiunilord reciproce la frontier&
se va plati prin anuittici de 8 'I dobanda maxi- sub reserva incuviintarii legislative.

LEGE
PENTRU INFIINTAREA UNEI RAMURE DE CALE FERATA DIN ORA$ULD TERGU-
VESTEI LA LINIA FERATA BUCURESCI-PLOESCI
(Decreta No. 632 din 16 Marge 1873)
Art. 1. Se antorisa consiliuld generald ald Art. 4. Mitllócele ce se afectéz& la acésta
judetului Dambovita a construi utt ramura de lucrare vord fi
linie ferata plecandii din orasuld Tergu-Vestei a. Intrebuintarea pelorii de prestatiune ju-
§i unindu-se cu calea ferat5. Bucuresci-Ploesci detiane §i vicinali in limitele prescrise de le-
la punctnlii Peris. gea drumurilord, pend la terminarea construe-
Art. 2. Constructiunea acestui drumd feratti tiunii ;
se va face de catre consiliulli generald alti ju- b. Guvernuld este autorisatd a da farit plata
detului Dambovita, prin intreprisd, cu modd de din phdurea Statului ;omit& Dula , judetuld
concesiune, si sub privegherea guvernului; a-. Dambovita, plasa Ialomita , cluoè parchete de
vandd facultatea ca, impreung cu cedarea con- cate 18 pogane fie-care, pentru traverse, stalpi
structiunii, art concdda i exploatarea pe timpd de telegrafti §i cele-alte.
maximum de patru-tleci de ani. Ori-ce cheltuiala pentru lucruld i transpor-
Art. 3. Acdsta 1ntreprindere, fie pentru con- tuld lemnelord nu va privi pe guvernd.
structiune, fie pentru exploatare séti fie Impre- c. Cedarea far& despagubire din partea Sta-
uda, se va da prin licitatiune ski prin conce- tului a tutulord terenelord aflate pe proprie-
siune dup& cum guvernuld in unire cu consi- tatile sale, ce volt cadea pe directiunea tra-
www.dacoromanica.ro
liuld generalti va gasi mai avantagiosti. seului cad ferate, in cuantitate suficienta pen-
 ooinnuneLui I LIICRIBILOO PUBLICE 77

tru constructiunea acestel linii §i a dependin- f. Apbrarea de taxe judiciare si taxe de tim-
teloril séle, precumil si pentru extragerea ma- bru i inregistrare alfi actului de concesiune §i
terialului trebuitoril pentru terasemente si ba- a obligatiuniloril ce s'arti emite pentru forma-
lastagiii; era, pentru terenurile depe proprietä- rea capitalului necesariti constructiunil acestei
tile particulare, consiliulft generalt le va do- cai ferate pe timpil de 15 ani, de la data des-
bandi prin donatiune, prin buna invoéla , seti chideril liniei.
conformii legii de expropriatiune pentru utili- Art. 5. Nici urt, taxa, sub nici uit denumire,
litate publich; nu se va putea pune asupra exploatarii Enid
d. U5 subventiune anuala maxima de una acestia.
suta cinci-cleci mil lei, pe tSta durata conce- Art. 6. Obiectele de traseti, studii si devise,
siunii, care se va acoperi de catre consiliuld vord trebui formate inaintea concedarii acestel
judetianfi prin duoS ecimi judetiane pe langa linii §i ele vord trebui sa fie priimite de Mini-
cele existente acumil, la tote contributiunile §i sterulb lucrarilorti publice. -g.--
la cast.' de insuficienta , din escedentulb bud- Art. 7. Unit caetil de insarcinari, aprobatil
getului judetianii ; de Ministerulti lucrarilord publice, va prevedea
e. ApSrarea de taxele de importfi a totfi ma- tote conditiunile necesarii pentru constructiu-
terialulS necesarid la constructiunea si exploa- nea §i exploatarea acestel ramure de cale ferafa.
tarea acestei hub', in timpulfi constructiunii.

LEGE
PENTRU PRELUNGIRE 1 LIN1Ef FERATE DE LA GARA GIURGIU PENE LA
DUNARE I PENTRU CONSTRUCTIUNEA UNUI PODII PESTE DUNARE
(Deeretii No 718 din 26 Martie 1873)
Art. 1. Se declara de utilitate publicä : Art. 3. Se autorisa guvernulti ca, prin In-
a. Infiintarea unel linil ferate in prelun- telegere cu acelb alb Turciei, si, intreprinclit
girea liniei Bucuresci-Giurgiu, care plecandil in comunil acordil studiile trebuinciOse si sa
din gara acestui din urma ora§ii va ajunge la intoemescit proiectulti de constructiune alb pc).
Dunare. dului in largime §i in conditiuni de cea mai
b. Constructiunea unui podii peste Dunare, buna soliditate ;
care va lega acesta linie ferata cu aceea de la Guvernulil va face asemenea studitle necesaril
Ru scink-Varn a. pentru ramura de la gara Giurgiu penala D tin ar e
Art. 2. Guvernult1 este autorisatii a intra in si va intocmi proiectulti §1 caetuld de instil.-
tratatie cu guvernulil imperialb otomanii pentru cinari pentru acésta.
a se regula punctuld de jonctiune alii men- Art. 4. Pentru acestb sfirsitil se deschide
tionatelord mai susii linii ferate, partea aferen- guvernului unit creditii de lei 60,000 asupra
tit la ambele parch contractante pentru construe- resurselorg generale ale Statului.
tiunea podului peste Dunare, precumii i cele-
alte conditiuni relative la asemenea jonctiuni.

LEGE I CONVENTIUNE
PENTRU CONCEDAREA UNEI LINII DE CALE FERATA INTRE
FOC§ANI §I MAR4ESCI
(Decretii No. 716 din 26 Martie 1873)
Art. 1. Se autoriséza consiliuld generald alii b. Patru parquete padure de stejard alesa
judetului Patna a concede prin licitatiune in- Se constructori din phdurile Vardnita, Mierea
treprinderea construirii i exploatdrii unes hub séb VerteFoiu (peste tottl penS la duob-cleci
de cale ferata de la Focsani la Marasesci in si cinel filch) pentru poduri, traverse, stalpi de
,
conditiunile lintel Romanil-Galati. telegrafil i altele ;
1

Art. 2. Guvernulti este autorisatil a da con- c. Totb materialnili necesaria la construe-

siliului generald urmatórele adjutóre : titmea si exploatarea liniel ferate, atatti in tim-
'

a. PamOntulil depe proprietatile www.dacoromanica.ro

Statului,pe pulti constructiunii catii i lece ani dupit deschi-
care va trece linia, fara nici uS despagubire; derea circulatiei, va fi apOratfi de taxe de imp ortii;
78 LEGIVIRI ALE MINI/MERE:TIM AGRICULTUREI

d. Tote contractele, obligatiunile set actin- Gara de la Mara§esci (déca trebuinta va fi.
nile i cup6nele lord privitóre la acésta ra- se va executa dupa marimea celei dela Adjud)
murit de cale ferati vord fi scutite, In timpulii Casele de cantonierl se vord construi in ma-
constructiunil §i dece ani de la punerea in cir- rimea celord depe linia Remand-Galati.
culatiune a liniel, de orl-ce taxe de justitie, Art. 5. T6te podurile depe mesa linilvorti
timbru i inregistrare. fi de ua cam data &cute provisorid de lemur'
Art. 3. Guvernuld va autorisa pe consiliuiti de stejart, era la expirarea termenului con-
generald de Putna a da pe fie-care and, in ( esiunil, ele vont" fi ficute de feel dupa unti
timpil de duol anl, din venituld drumurilort typil din cele mai noul fixate in comunti a-
judetiane: cordil iutre consiliti i concesionard.
a. Dou.-deci mil dile, din earl 10,000 en Art. 6. Constructiunea liniei se va incepe
earn 0 10,000 eu minele ; dup.. ui luni, de la preschimbarea contracte-
b. Dua-cleci i cinci mil In numerarid ; lorii, afara de impedicarea de forta major.,
e. In totn timpulii duratel conventiunii de era darea In circulacie va avea bed dupii, duo 1
sése-deci ani, nit subventiune anualft din diva ani de la incheerea contractului.
puneril i priimirii liniei, de maximum non.- Linia cu t6te ale el se va construi dup., cae-
decl mil lei. tulii de sarcini si proiectuld intocmitil de ca-
Pentru inlesnirea platil subventiunii de mal tre Ministeruld lucrarilorti publice, in condi-
soda, consiliulti generald de Putna va putea tiunile liniel Romanti-Galati.
percepe Ana uft a 3-a clecime aditionala de la Art. 7. Tarifele §i moduld controlulul de
tote ditrile existente si earl se vorO mal as* exploatare se vord fixa prin unit regulamentd
conformil legilord Orel. Acésta decime se va facutil de cousiliula generalti in acordti cu co n-
lua §i de la proprietatile Statulul. cesionarulti, insi In privirea tarifelorii, ele se
Art. 4. Guvernulii isireserva dreptuth, dup., vorti a§eda Intocmal cu acelea a liniel Roma n-
trecerea de trel-sleci de ani de exploatare, a Galati. Aceste regulamente ua-datit stabilite §i
rescumpëra acestä linie facuta, platindu pe aprobate de Ministerulti lucrarilord publice,
ling& cele prevddute la art. 16 din conven- vord fi obligatoril pentru ambele pirti.
tiune i nit despagubire consiliului generalii Intreprenoruld este obligati', In tail timpulii
pentru sumele intrebuintate pend la aceld ter- duratel concesiunil, a intretine drumulti eu kel-
mend. tuéla sea in buna stare, pentru a nu Intrerupe
Art. 5. Consiliula generald de Patna va su- circul atiune a.
pune aprobaril guvernului conventiunea ce va Art. S. Concesionarulti va putea emite acti-
fi incheiath cu intreprindkorulfi. Acésta con- uni sd oblizatiuni in numele sett propriti , pen-
ventiune se desaversesce de consiliulii gene tru capitalulti necesarid la constructiunea dru-
ralti intocmai dupd conventiunea alaturata de mului de feel, far. nici ui responsbilitate a
nest., lege. jude tulul liberd fiindii a afecta ca garantie totti
venituld drumului §i subventiunea ce i o da
CON VENTIUNE judetulfi Subventiunea ce judetulti seingagéza
a da nu va putea insa fi afectatade concesio-
pentru facerea unei linii de cale feratd nard, de catti din diva priimiril drumului de
intre Focfani i Mardpsci ford de judetti §i In limitele i indétoririle a-
cestel conventiuni.
Art. 1. Consiliuld generalti alu judetului Art. 9. Durata concesiunil este fixati la 60 de
.. .. ..
Putna acorda prin conventiunea de facia D-lui
. . concesiunea pentru con-
struirea i exploatarea unei cal ferate de la
ani, socotita din diva punerii liniel in circu-
latiune. La expirarea termenulul concesiunil,
calea feratit cu t6te stabilimentele i depen-
Focsani la Mardsesci. dintele ei, materialuld fixd si rulantil voril tre-
Art 2 D . . . . . . . (concesio ce in deplina proprietate a judetului in sta-
narulii), priimesce concesiunea de facia in in- rea cea mai buna, conformil caetului de in-
tregulft el §i este obligati' a termina linia in sarcinare, §i libere de orl-ce sarcini §i pre-
termenulii prevedutti la art. 6. tentiune ce aril putea avea ui a treia pers6-
Art. 3. Punctuld de plecare aid acestel linil na asupra lui. La deer ani inainte de expi-
este la Focsani si punctuld estremil la gara rarea termenulul concesiunil, consiliulit gene-
1V1ardsesci. raid '§i reserva dreptuld d'a obliga pe conce-
Lungimea acestel linil va fi maximum done- sionari sa puna linia In ban& stare; in cast"'
deci kilometri cu ul singura cale. de refusti, subventiunea va putea fi atacatit §i
Afara de gara de la Focsani, se va mai face poprita.
Art. 10. Pe ling. dreptuld de exploatare,
uá haiti. intermediard si chiarti nit gad. la Ma.-
*set' den trebuinta va cere. cons;liuld generald alu judetului Putna mai da
Art. 4. Gara de la Focsani se va cladi in si urinatOrele avantage concesionarului acestel
marimea celei de la Giurgiu. Halta interme-
diara se va cladi in marimeawww.dacoromanica.ro
celei de la Ha- a. Terenulii necesarii pentru terasementuld
nu] ii-Konake liniei, pentru gare, magazil i cantOne ;
 COMERCIIILIII I LITCRIRILORt PUBLICE 79

b. Patru parquete pfidure de stejaril alese representantl al consiliului generalil, duoi al

de concesionarfi din pa durile Vardnita, Mie- concesionarului i unulfi alü Ministerului lu-
rea sail Varte§coiult (paste totil perm la dm:A- crarilorti publice.
pe §i eine falci), pentru poduri, traverse, Numal In urma unui raportil positivil de ac-
stalpi de telegraffi 0. altele. ceptare eu majoritatea voturilorii aid acestel
c. Toth materialulfi necesarli la construe- comisiuni cu reserva aprobdril con siliului
tiunea i esploatarea liniel ferate, atatii in judetiant st a Ministerule luerarilorfi publice
timpuld construetiunel catfi §i dece ani dupa, se va considera linia ca pug in circulatie §i
deschiderea circulaiei, va fi apfiratil de taxe definitiva el priimire.
de importfi. Art. 13. La facerea contractului definitive,
d. Tote contractele, obligatiunile .7611 actin- concesionarulfi va fi détoril a depune ui ga-
nile §i cupenele lorfi privitOre la acésta ra- rantie de 10,000 (dece mil) lei de fie-care ki-
mud, de cale ferata voril fi scutite, In timpult lometru, In bani ski efecte publice ale Statu-
constructiunii §i clece ani de la punerea in cir- lui Romanti, care va rfimanea in pastrarea
culatio a liniel, de orl-ce taxe de justitie, tim- consiliului §i se va depune la casa de depu-
bru i Inregistrare. neri pad la definitivt, terminare i punere in
e. In timpil de due ani de la Incheerea circulatie a lin iel.
conventiunil, pe fie-care and din venitulii bud- In casil de neurmare din parte'l acéstri ga-
getului pentru drumurilejudetiane cate (20,000) rantio va rimanea in profitulil judetulul.
duailecI mil dile In naturk din cari (10,000) Art. 14. Oil- ce nelntel egerl se vorfi ivi !ti-
dece mil cu carale §i (10,000) dece mil cu tre partile contractante se vorfi judeca, firS
mrmele, cari se vorii Intrebuinta In limitele apelii, de dare unit tribunalt de arbitri, alesti
prescrise de legea drumurilorti. unulfi din partea consiliului i altulti din par-
Aceste clUe consiliulti generalii le va putea tea concesiont rule.
converti In bani, dad, trebuinta va cere, dupg Déca perm In termerm de 15 dile de la o-
preseriptiunea aceleea§i legi, pe basä de unu tarirea de a recurge la arbitri, una din 041
jumfitate lefi diva cu manele i trel lel diva cu nu va numi arbitrulil 555, cea-alti parte va
cantle. numi pe ambiI arbitri ; sentinta se va comu-
f. Durm-decl i cind mil lel (25,000) in nu- nica partilort In terment de 10 dile de la
merard pe fie-care arm, in timpil de duel ani darea el.
de la diva incheeril contractului; In cast' de neintelegere, supra-arbitru de
g. Ud subventiune de maximum norm-deci dreptil va li primuld pre§edinte alfi Curtii de
mil lel (90,000) pe fie-care arm, pe totti tim- casatiune, SOS uS OM persona delegati din
duratel concesiunii, platita in durm rate parte
pe fie-care arm. Art 15. Concesionarulfi nu va putea fi nici
Platile vorfi Incepe din prima di a priimiril ul-dat S dispensatfi de indétoririle contractu-
§i puneril linie: In circulatie. tulul pentrn constructirmea calei ferate 0 nu
Acésta, subventie este asiguratrt in decimile se va putea adjuta cu ver-rm, protectiune strai.
judetiane 0 tote veniturile districtului ce se na , alegOndu'§I loculd locuintel in ora§ulfi
percepil In puterea legilord asap in vigOre Foc§ani.
0 earl se depunfi ca garantil de consilifi ca- Art 16. Dupi tre- deci alai de la exploata-
tre concesionaril, conformd art. 8, rea liniei, judetulti ted Statulil va putea res-
Art. 11. Concesionaruld este obligatii, pen- cumOra linia pe sOma sea, contirmandt a IM-
tru trebuintele administratiune postale, a por- O concesionarului perm la expirarea termenu-
ni in tOte dilele in fie-care directie celti pu- liii concesiunil , pe ling& subventiunea resul-
tins ate turd trerm 0 a se insareina cu trans- tati la concurenta, §i ua sumfi anuala ega'S
portuld fall plata. a scrisoriloril, banil oat 0 cu media venitulut neto a acelorii eine anl
alte paquete incredintate postel, pêrm la at din urma. de esploatare. In calcululii venitulul
greutate care se va admite §i pe cele-alte neto se va pune la venitil subventiunea §i ve-
Asemenea este Mord a transporta fdrS pla- t:Ruh"' exploataril anule; Cri la keltuell anui-
ta pe functionarulil postalii care va Insoci a- tatea detorita de concesionaril capitalului Im-
ceste obiecte, precumil i trupele i soldatil prumutatil de la publicii precumfi i keltuele-
ostiriI romttne dupS tarifele fixate de legile §i le pentru exploatarea anului.
regulamentele in vigOre. Art. 17. Contractulfi nu va fi Incheiatd de-
Art. 12. Pentru priimirea liniel, punerea el finitivii intru catil nu va avea aprobarea Mi-
In circulatie, precuiril i pentru predarea ci nisterului lucrarilord publice i Intarirea Dom-
definitivrt la expirarea termenului concesiunii, 'ABCS.
se va constitui urt comisinne compusfi din duoi

www.dacoromanica.ro
 80 LEGSUIRI ALE MMISTERITTLITI AGRICULTUREI

CAETV DE INSARCINARI
§I

CONCESI U NEA
PENTRU CONSTRUIREA ITNEI LINII FERATE DE LA MARAgs CI LA FOCSANI
(1873)
CAETil DE INSARCINARI Art. 6. Neil concesionarulil va lipsi la an-
gagiamentele séle, presenta concesiune va ft
In virtutea legii din 28 Martiii 1873 s'a - considerate. ca nuld si ferti fiiqe, i cautiunea
laboratil caetulii de insarcineri de face, prin va remânea In beneficiulil consiliului generalii
care se statornicesce cele ce urmézit : de Putna.

CAPITOLUL I Inceperea 0 terminarea lucrdrilorfi

Disposifiuni generale Art. 7. Concesionarulil se angagiaza a incepe
lucrärile dupe ud lund de la semattura con-
Concesiunea ventiunel definitive, afara de impedi care de forte
majora, érä darea In circulatie va avea locS
A rt. 1. Consiliutil genarald all judetului Putna, dupe. duol ani de la data semneturel contrac-
concede D-lui tului séb a conventiunel definitive.
dreptuld i 1ndetorirea esclusiva de a construi Art. S. Tereuurile necesarif voriitrebui ad fie
paexploata linia drumului de feril de la Mare, puse la dispositia concesionarului la timpit o-
cool la Focsani. portune; ca sit nu 1mpedice marsa lucrdrilor..
Formarea Companiei CAPITOLUL II
Art. 2. Concesionarulil p6te sa formeze uä Condifille constrnefiunli
societate de actionari pentru constructia si ex-
ploatarea disei lea Lungimea liniei
Concesionarulb sal societatea formate va putea
emite obligatiunf sal actiuni In numele seil Art. 9. Lungimea totale, a Enid este apro-
propie pentru capitalulu necesard la construe- ximativil de 19,500 metre, lungime care urmézii,
thmea drumuluf de fere, fare Did ud respon- a se verifica i statornici de tnitivii dupe. ter-
sabilitate a judetuluf, liberS fiind6 a afecta ca minarea liniel.
garantie tad venitula drumulufsi subventiunea
ce'l-o de. judetulil. Subventiunea ce judetule Declivita"tile si curbele
se angagéze a da nu va putea ins& fi afectata
do concesionare, de catil din cliva priimirei Art. 10. Pantele i rampel e yor0 fi conf ormil
drumului de fedi. cu cele insemnate In profilulu longitudinalfi a-
Art. 3. Acésta societate va avea tete drep- probate de Ministeruldlucrdrilore publice.
turile ii tete obligatiunile concesionarului pi Calea este La singurd linie drépta din Foc-
va trebui se. supuia la aprobarea guvernului sani pen6 la Märesesci, unde se racordéza cu
statutele. Ole. Ea nu va avea dreptulf se. ce- calea Roman-Galati prin ud curbit cu raza de
dez e concesiunea séuisSofusionezecualte com- 500 metri.
panif fare, aprobarea guvernului. Modificatiuni in casuri esceptionale yoril putea
fi intro duse numaf cu autorisatiunea Ministerului.
Cauttunea
Calea
Art. 4. Ca garantie pentru indeplinirea an-
gagiamenteloril ce ia asuprit'si, concesionarulf Art. 11. Calea ferata va fi construith cu uit
va justifica inaintea sub-scrieril conventiunel simpla, cale, dérd terenurile voril fi reservate
definitive, ce, a depusit la casa de depuneri pi qi pentru a duoa cale.
consemnatiuni uà cautiune de 10.000 lei noul Litrgimea calei va fi de 1 m. 60 1ntre axele
pentru fie-care kilometru in obligatiunf d'ale Sta-.
tuluf see in titluri garantate de State; eleva dis- 't
pune de cupénele de interese ale acestoril titluri. Railurile
Art. 5. Acéste. =thine se vawww.dacoromanica.ro
restitui con-
eesionarului dupa punerea liniel n exploatare. Art. 12. Railurie i accesoriile lord volt 11
 COMEIICIULUI I LUCEXBILORft PUBLICE 81

de buna cualitate, inaintea intrebuintarel lorti , b. Interesele eapitalului intrebuintatil in re-

vorii trebui sa fie priimite de unit agentil alS stulii constructiuniloril din acea gara, precumil
guvernului delegatti pentru mato,. care le va §i cheltuelile anuale de exploatatie ale garel
supune la incerchrile regulamentare. in raportil cu trafieulti acestoril
Railurile voril fi de cele cu talpa numite rai c. Concesionarulfi liniei Mara§esei-Focsani
luri Viguolles. Grcutatea lord va fi minimum) va face pe compta sea tote racordarile si pre-
de 30 kilograme pa metru corentil, ca pe linia lungirile de cal de garagiii din gara Marasesei.
Roman-Galati. lutoresele de platitil vorti fi acele ce platesce
§i Statulti de 7 §i jumètate la sta.
Traverse
Poduri i podete
Art. 13. Traversele vorii fi 71a numëril pen-
tru unit railS de lungime de 6 m. Ele veal fi Art. 1S. Tote podurile §i podetele dope a,
de stejard §i \Torii avea dimensiunile traverselorii cesta linie se vorti face de lemnil de stejarii ,
liniel Ithman-Galati. Ora la espirarea termcnului concesiunel, ele von'
fi facute de feril dupa unS tipii din cele mai
Balast noul fixate in comunii acordil iutre consiliulti
Art. 14. Balastulii va fi petrisiU, care se va judetianii §i concesionarg.
intrebuinta in catime minimumil de 1m. 40 pe Tipurile dupa earl urméza a se construi po-
metru curentil de cale. durile de lemnil, r6mane cu totulil la chibzu-
inta concesionarului, care le va proiecta §i e-
Profihii nor»udit xecuta dupft dimensiunile lemneloril ce se volt
gasi in parchetele ce urméza a i so pune la
Art. 15. Proalulii normalii all caei va fi de dispositie.
ul largime de 5 m. Intre mukele plat-forme te- Deschiderea §i amplasamentulil acestorti po-
rasementelorii. duff vorii fi acelea indicate pe profilulS longi-
Talusele ski tesiturile voril avea 1'12 de ba- tudinalS aprobatil de Ministeruld lucrànilorul
sit pentru 1 inaltime, in impliniri, §i una de pubi ice.
basa pentru 1 inaltime in taeturi.
Fara insä a se esclude alte declivitati juts- , Materialetlit miceitortl
tificate prin natura terenului.
Art. 19. Tote locomotivele, trasurile §i va-
Ceiile 1e garagiii gonele voril fi bine construite. Acestil materialti
se va compune la deschiderea liniei minimumS
Art. 16. Calle de garagiii din statiuni vorS de 3 locomotive cu tenderele lorS, in greutate
avea cell pucinil uá lungime totala, egala en de 25 la 30 tone in serviciii, 10 trasuri de voia-
'II, din lungimea eaei principale. giori, 30 vagóne de marfuri.
Dispositiunile generale ale acestoril machini
Bastimente si vagOne voril fi asemenea celorti depe linia
Roman-Galati pcntru ca sa potS circula pe acea
Art. 17. Bastimentele statitinilca so mil linia.
construi in fondatil §i soclulti de zidarie de pé- Numfirtifil machineloril §i alti vagonelord se
trä de bolovani ciopliti din grog' §i restuld de va spori clupS cerintele traficului.
zidaria de caramida. A patra parte din numërullii vagOnelorii vorti
Constructiunile dependinteloril, precum suntil fi inzestrate cu frdnele necesarii pentru opri-
magaziile, keurile de inearcare, casele de can- rca trenurilorti.
tonieri , etc., voril putea fi construite parte in
zidaria §i parte in lemnii, fondatille insa vorti
fi de ziddria. CAPITOLUL III
Tote constructiunile acestorS bastimente se Dibposititmi particulare
voril face conformit cu projectele aprobate de
Ministeruld luerarilorti publice. Inlesniri date concesionarulul
La gara de la Märdsesci nu se va face de ui
cam-data nici unS bastimentii, putêndu-se face Art. 20. Pentru a se veni In ajutorfi cOn-
serviciulfi in bastimentele aflatOre ale compa- cesionarului la executarea ingagiamentelorii
niel actionarilortt cailorti ferate romane. séle , consiliulS generalti de Putna, pe linga
Pentru acésta insii concesionarulii liniei Mara- dreptulti de exploatare, mai da §i urmatórele
§esci,Poc§ani va avea in sarcina sea sit platésca avantage:
companiel actionariloril cäilorul ferate romane: a. Terenulil necesarid pentru terasementulii
a. Interesele capitalului intrebuintatil pentru liniei, pentru gare, magazii §i cantóne ;
constructia remisel de locomotive si a plfici in- b. Patru larchete pidure de stejarU, alese
tumatOre , care nu suntii necesarewww.dacoromanica.ro
serviciului de concesicmarii din 'Muffle Varnita, Miera
acelei companil. sea VOrte§coiu (pesto totu pdnè la 25 Mel)
6
82 LEGIIIIRI ALE MINISTERIULE1 AGEICULTUREI

pentru peduri, traverse, stilpi de telegrafil §i Deschiderea linie

altele ;
c. Totii materialulfi necesariii la constructia Art. 25. Concesionarulii va avisa guvernulii
§iexploatarea calei ferate. atitil in timpulti con- cu uà lima mai Inainte despre diva cind linia
strucliunii etü i 10 ani dupi deschiderea cir- va putea fi push'. in circulatiune, si guvernulil
culataei va fi apèratil de taxe de importii ; va numi ua, comisiune compusa din duoi re-
d. T6te contractele, obligatiunile sOil cup6- presintanti al consiliuldi general(' de Putna ,
nele lorü, privitfire la acésti ramura de cale alesl de cdtre acelii consilifi, duoi represintantl
feratä, voril fi scutite In timpulii constructiunii al concesionarului designatl de catre acesta,
si 10 ani de la punerea in circulatiune a li- ua-data cu avisulti Mena' pentra deschiderea
mei de ori-ce taxa de justitie, timbru i lure- Enid, si Ina represintantil alil Ministerului hi-
gistrare ; crfrilorO publice.
e. In timpil de duoi ani de la incheerea Acista comisiune va examina starea liniei In
coaventiunii, pe fie care and din venitula bud- diva ceruti de concesionaril si numal in urma
getuldi, pentru drumurile judetiane cite 20,000 unui raportil positivti cu majoritatea voturiloril
dile In naturi, din earl 10,000 cu carlle §i se va considera linia ca priimita si pusa in cir-
10,000 ea milnele, cari se vorti intrebuinta in culatig.
limitele prescrise de legea drumuriloril. Acisti priimire ins& nu este definitivä de chtil
Aceste dile consiliulil generalii le va putea dupi aprobarea consiliului judetianil , care va
converti in bani, déci trebuinta va cere , dupl fi convocatil pentru acea di, si a Ministerului
prescriptiunea aceleeasl legi, pe baza de unulii lucrtiriloril publice.
§i jumitate leO, diva cu mâinile, i trei lei diva Dina puneril in circulatie a liniel va fixa in-
cu carulfi. ceperea periodului concesiunii.
f. Duofi-deci i cinci mil lel In numerarifi Art. 26. Nu se va privi ca obstacolii inan-
pe fie-care anfi, in timpil de duol ani de la diva guririi i puneril In circulatie a liniel lucririle
incheerii contractului; secundare, cari nu afectOzi securitatea si co-
g. Urt subventiune de maximumil nonO-deci moditatea circulatiunii.
mil lel pe fie-care anti, pe totO timpulO dura- Aceste lucrari find, voril trebui O. fie termi-
tel concesiunii, plititi In dna rate pe fie-ca- nate inteunil timpti fixatil in acordil cu gu-
re ant. vernulti.
Platile voril Incepe din prima di a priimirel
§i punerel liniei in circulatie. Exploatatia
Acistä subventiune este asigurati in decimile
judetiane i tOte veniturile districtulni ce se Art. 27. Exploatatia va trebui sfi fie ficuta
percept' in puterea legiloril asta. di In vigfire, In cele mai bune conditiuni de sigurantri si re-
si earl se depunil ca garantie de consiliti chtre gularitate. Va trebui sO. fie celil polIo duod
concesionaril. trenuri in fie care directiune in tOte dilele, §i
aceste trenuri trebue sa fii In corespondenti
Executiunea lucrdrilorei cu cele ale Enid Roman-Galati.
Concesionarulii va fi détoril a face ufi con-
Art. 21. T6te lucrarile i constructiunile se ventiune cu directinnea companiel actionariloril
vord executa conformil cu dispositiunile pro- cfilorfi ferate romane, in ceea ce privesce ser-
jecteloril intocmite de Ministerulii IucrärilorO viciulil de exploatare comunil din gara Mira-
publice. sesci, care conventiune va fi supusi aprobárif
Art. 22. Cu tfite acestea, concesionarulil va Ministerului lucrOrilorO publice.
avea facultatea de a propune modificatil, a eh-
rora utilitate séO necesitate arti fi ceruti de ex- . Secuestrarea liniei
perienti; . aceste modificatii ilia nu vorii putea
fi introduse fir& autorisarea guvernulul. Art. 28. Dia constructiunea lucrO.rilorti va
fi intrerupta si pardsita de concesionarii, sOti
Controlulit guvernului ilea. la epoca fixati lucrarile nu vorti fi ter-
minate pentru a se putea pune linia in circu-
Art. 23. Pentru garantarea intereseloril Sta- latie, guvernultt va avea dreptulti sa pupa li-
tultif si ale judetulul, si pentru a se asigura nia sub secuestru i si o cedeze in urmi Ia
despre buna executare a lucrilrilorfi, guvernulil unti altO concesionaril in conditiunile ce anti
va avea unit controlii permanentil asupra tutu- crede cO. suntil mai bone. Asemenea se va pro-
lord luerfriloril de constructiune. coda si cinch"' exploatatia se va liisa cu totuld
in suferinta.
Durata concesiunii
Rescumpe'rarea lintel
Art. 24. Durata concesiunil este fixath la
www.dacoromanica.ro
lése-cleci (60) anl din diva deschideril liniel. Art. 29. Dupa trei-deci (30) de ani de la
exploatarea liniel judetulil séti Statnlii va res-
 COMERCLULUI I LITCR.A.RILORu PUBLICE 83

cumpara linia pe séma sea, continuanda a plati chete incrediutate postai, pOna la O. greutate
concesionarului liana la expirarea termenului care se va admite §i pe cele-alte lint'. Aseme-
concesiunil , pe linga subventiunea resultata Rea este dOtorti a transport& fSrS plata pe
la concurenta §i uä suma anualä egala cu me- functionarula postal(' , care va insect aceste
dia veniturilora neto ale acelora 5 aui din urma obiecte.
de exploatare. In calculula venitului neto, se Art. 3t1 La cash calla serviciula postal('
va pane la venial subventiunea §i venitala es- art' core mai multi" de chta ad. trasura in fie-
ploatärii anuale, Ora la cheltuell anuitatea dé- care trent'', atunci concesionarula sea compa-
torita de concesionari capitalulul imprumutata nia va priimi pentru fie-care trasurd suplimen-
de la publica, precuma §i cheltuelile pentru ex- tar& uS indemuitate kilometrich ce se va fixa
ploatarea anului. in comae(' acorda.
Art. 30. In casa dada Statula s é consiliula Art, 37. Concesionarula sOS compauia va fi
general(' de Patna aril voi O. se folosésca de autorisati a expedia pe linia sa i prin am-
acesta drepta, va trebui sa previnl, pe concesio- ploiatif sal fara sS alba a plati veua, indemni-
nara séa compania ce'lii va represinta, intr'unii tate administratiei postelorti, tots coresponden-
mod(' oficia'il, mai 'nainte de expirarea anului ta iutre directie §i subalternii 551, precuma si
ala 29-lea de exploatatie. intre acestia, pentra tota ce privesce admini-
stratiunea cad ferate.
Transmiterea caei ferate Statalui seei
judetului Patna. Transporturi militare
Art. 31. La expirarea concesiunil actuale Art. 38. Trupele §i soldatil ostirei romane
consiliula general(' de Patna, Para nici uS in- precumil §i materialuld de resbela se vorti trans -
demnitate, va intra in deplinaposesiune a &lei porta dupl. tarifele fixate de legile si regula-
ferate , care coprinde: terenurile, terasementele, mentele in vigOre.
uvragele de arta en tote constructiunile, precumil
sunta garele, amplasamentele pentru iucarcarea Tarife i politid
§i descarcarea marfurilorti, magazinele, atelie-
rele, §oprónele, casele de cantonieri, materia- Art. 39. Cestiunile relative la tarife §i la
lulu fixa si rulanta, precumil §i aprovisiondrile, politia cad ferate se vorii regula dupti princi-
inteunii cuvantil tote mobilele §i imobilele liniel. piile in vigOre pe cele-alte linii romane.
TOte in liana. stare de intretinere §i de servicia
§i libere de ori-ce sarcini §i pretentiuni aril Diferende intre consiliuli generald de Putna
putea avea la a treia persona asupra lora. se concesionani
Art. 32. In casa de rOscumparare a liniei
tote mobilele §i imobilele liniei se vora trans- Art. 40. Ori-ce neintelegeri se voril ivi intre
mite in liana stare de intretinere §i de servicia partile contractante, se vora judeca fSrS apela
judetului sOh Statului platindu-se concesio- de catre anti tribunala de arbitri compush de
narului despagubirea prevOclutd la art. 29. duol membril, dintre cari unulh v fi alesh de
Art. 33. Ca clece aui inaintea expiraxii ter- consiliula general(' §i altula de concesionara.
menului concesiunil, consilitilii general(' de DOoS liana in term en de 15 dile de la hotti-
Patna 'si reservii dreptula de a obliga pe con- 'Area de a recurge la arbitri, una din parti
cesionara 55. mina linia in liana stare ; Incas(' nu va nurai arbitru' a sad, cea-altä parte va
de refusa, sub ventianea va putea fi atacatii sl uumi pe ambil arbitri, sentinta se va comuni-
popritii. ca partiloril in termena de 10 clile de la da-
rea ei.
Telegrafuld In cash de neintelegere, supra-arbitru de
dreptil va fi primula prep dinte ala Curtii de
Art. 34 Co acesionarald vatrebai sa stator- casatiune sea u'a alta persona delegata din
nicasca in lungula caei ferate uSliniS telegra- parte'l.
del. Intrqinerea acestui te'egyala va fi res-
trinsa numai s erviciu'ui caei ferate. Desestare de protectiune strdind si alegerea
Guvernalti 'si reserva dreptula de a pane doniiciliuhtei
firele sele te'egrifire pe stalpii concesionaru-
lui Una nici la plata. Art. 41. Concesionarula nu va putea fi lid
ua. data. dispensata de indOtoririle contractu-
Posta lei pentru constructiune a del ferate, §i nu se
va putea ajuta cu veal protectinne strait*
Art. 35. Concesionartf il este obigatil pentru ramainda supusti toth-dé-una legilorh Orel.
trebuintele administratiunii postale a porni in Art. 42. Concesionarula este obligata a
tOte clilele in fie-care direefia cola mill eke alege pentru domiciliulh sag ora§nla Foc§ani ,
una trent" , §i a se insarcina cu transportula atatil in timpula constructiunel catil §i ala ex-
www.dacoromanica.ro
Mat plata, a scrisorilora , banilorii §i a'te pa- ploatatiunei acestei cOl, uncle urmOzh a i se a.
.
 84 LEGIIIIRI ALE MINISTERIULII1 AGRICULTURE1

dresa t6te corespondentele i somatiuni1e rela- tilorti la Ministerulti luerrtrilorii publice si la

tive la indeplinirea obligaiunilorS cuprinse in comitetulti permaninte de Patna, cu uä lunit
acestti caetil de insfircinfiri. de dile inaintea termenului fixatii pentru ad-
La Intl de a nu fi desemnatil domiciliulii, j udecatie.
orl-ce notificiri din partea Ministerului sell a Ofertele se vorti face lnscrise si sigilate, ele
consiliului generalfi se voril adresa Prefectu- vorS cuprinde subventiunea anuall ce cere fie-
rel locale si voril fi considerate ca inmfinate care concurentfi pentru indeplinirea prescrip-
concesionarului. tiunilorti presentului caetti de instircinfiri.
Ofertele volt fi priimite pen6 la 4 ore in dins,
Concurenta fixati pentru concurentti. La 4 ore ofertele se
vorti deschide de &titre presedintele consiliului
Art. 43. Concurenta se va tine la consiliulti generalii.
generalil de Purna la Focsani, la 31 Iu liil 1873 Ori-ce modificare sea conditinne ceruta prin
st. v., 12 Augustil st. n. ofertfi va face a se considera acea ofertfi, ca
Pentrn a fi admisfi cine-va la concurenti tre- nulit i f6ri fiintti.
bue a justifica cii, a depusti la casieria jude- Art. 44. Adjudecatia nu va fi definitiva si
tului utt cautiune provisorie de 50,000 lei noui nu se va incheia conventiunea de catti dupl a-
in bani sell efecte garantate de Statti. probarea Ministerului lucrtirilorS publice si in-
Projectele se vorti pune in vederea corcuren- ttirirea domnescii,
.11(=awymormwm....1

REGULAMENT
PENTRU EXPLOATAREA LINIEI FE it ATE IAU-UNGHENI.
(/ 8 7 4)
Art. 1. Exploatarea liniei Iasi-Ungheni se I nisterti, se intercalézi In budgetulti Ministe-
va efectua In regie, prin 116 directiune insti- I riului care se presintit Camerei legiuitore spre
tuit la Iasi, sub priveghierea Ministerulni a- aprobare.
griculture, comerciului i lint-111'11prd publice. Art. 8. Tote cheltuelele de materialii, se
Art. 2. Cheltuelele de personalti si materialii facti cu indeplinirea regulelorti statornicite
ce va ocasiona esploatarea acestei linil se wail prin legea de comptabilitate, si dupit autori-
face in limitele sumelorii prev6dute pe sectiuni sArile speciale ce va da Ministeriulii agricul-
in budgetulti specialti votatfi. ture, comerciului i lucrtirilorti publice asu-
Art. 3. Aceste cheltuell, in limita sumeloril, pra cererilora direcliunel de exploatare.
votate fie-etrii sectiuni, se volt regnla de D. mi- Art. 9. Pentru personald directiunea de ex-
nistru alil lueritrilorti pablice dup6 exigentole ploatare presinta state nominate mensuale in-
serviciule. termite in conditiunile statornieite pentru am-
Arl. 4. In ce privesc exp'oatarea acestei ploiatii statulni in genere, pentru care dup6
Hutt In genere se va aplica Intocmal, regula- ce se voril verifica in regula, se vorti ordo-
mentula in vigóre pentru &dile ferate conce- nania sumele cuvenite in marginile alocatid
date. budgetuluI speciala i1 cu observarea regule-
Art. 5. Numirea personalului In genere se lord de retinerl pentru pensil.
va face prin Ministeriulti agriculture, comer- Art. 10. Casierulti liniei, vOrsit la casieria
ciului i lucrarilorti publice. generall de Iasi venitulfi ce aril Incasa trep -
Art. O. Pentru amploiatil liniei ferate Iasi- tatfi dupa sumele ce arll avea, priimindfi re-
Ungheni, earl dupl posturile ce aril ocupa cepise in regul5, pe cari le presinta
suntil supasi la dare de garantii, se va urma prin directiunea de exploatare la finele
regulele statornicite pentru cei asimilati lorti fie-careea luni.
la linia ferati a Statului Bucuresci-Giurgiu, Art. II. La finele fie-clrui trimestru, di-
érit casierulti se va asimila cu casierii gene- rectiunea de exploatare presinta Ministeriti-
rali do districte. lul u. situatiune sumaria financiarA, cuprin-
Art. 7. In luua Noembre a fie-c6rui anti, ciCati veniturile do ori-ce naturä precumil si
directorele de esploatare elaborOzi. si propune choltuelele fiicute cu exploatarea.
Ministeriulul agriculture, comerciului si lu- La finele fie-citruia exercitin, directiuuea do
cririlorii publice unit projectii de bridged de exploatare presinta Ministeriului iii situatitt-
cheltuell detai1udti trebuintele prin usä expunere ne detailatti de veniturile 1i cheltuelele urma,
specialfi, i sumele e e aril fi necesarii pentru te in acelil exercilifi.
cheltuelele de exploatare ale anului www.dacoromanica.ro
viitorii. Aceste situatii trimestriale i anuale, aura
Acestii budgetti dupi, co se aprobi de Mi- ce se vorii verifica de inspectoruld sefu aill
 COMERCIULUI I LUCRIRILORt PUBLICE 85
controlului clilora ferate , se vora declara in gineril sefil alii controlului cailor6 ferate este
regula si se volt aproba de Ministeria, se insarcinatu a inspecta celu Tic= de duo6
vor6 tramite Inaltei Curti de compturi cu to- on pe luna linia Iasi-Unghent ; a refera Mi-
te piesele admise in sprijinirea lora. nisteriului agriculturei, comercinlui si Inert,.
Art. 12. Pentru off-ce m6suri esceptiouale, rilorii publice despre situatia ei, §i a propune
directiunea de exploatare cere autorisatiunea de acorda cu directorula de exploatare me-
Ministeriului agriculturel, comerciului §i lucra- surile de 'math' pentru ua treptata imbunatiitire.
rilora publice. Catre acestea inspectorula in- Ministru lucr. publice, G Gr. Cantacozina.

CONVENTIUNE
PENTRU NAVIGATTUNEA PRUTULUI
(1 86)
Stipulatiuni privitére navigallunei Prutultil
Guvernula altetil Séle Serenisime , princi- 5. Spre a favorisa pe cata se p6te desvolta-
pele domnitora ala Principateloril-Unite , gu- rea comerciului si a navigatinnei se vora intro-
vernulti Maestatel Séle Imperiale si Regale duce in reglementula politiei fluviale dispositiuni
Apostolice i Guvernula Maestatei Séle impe- speciale, avenda de scopil a popri ca functiu-
ratorului tutulora Rusiilora, in dorinta lora de nile dtianierilora sa devie ui. pedica ski nä sta.-
a regula printeuna comuna acorda, in cuali- vilire la exercitiula navigatiunei. Se va avea
tatea lora de State coriverane , navigatiunea mal cu sem.; in vedere de a se inlesni cad' se
Prutului ail convenita spre acesta sfirsitti de va putea halagiula bastimentelora d'a lungula
stipulatiunile urmatere : marginilora.
1. Navigatiunea pe toff' parcursula Prutului, 6. Spre a inlesni operatiunile comerciului si
pe cat(' acesta strebate sea desparte Statele navigatiunei, Guvernele vora inmulti asemenea
Inaltelora 1rçi contractante, va fi in intregula pe cata imprejurarile locale vord permite nu-
ei liberi, i nu va putea in privinta conierciu- merula scheleloril ski ala statiunilora duaniare
lui 11 interdisa la nici unii paviliona. pentru exportatiune si importatiune de marfuri.
Bastimentele i echipagiurile lora verb fi insä 7. Ui. comisiune mixti. permanenta, compusa
obligate a se conforma stricta cu reglementele de delegatii Austriei, Rusiei si Principatelora-
de navigatiune re smith a se face, precum si Unite se va iustitui pentru a pune Prutula in
cu disposilitmile speriale cuprinse In articolii cele mai bune conditiuni posibile do naviga-
arestni acta. tiune, i pentru a elabora una acta de naviga-
2. Spre scopula exclusivii d'a acoperi chel- tiune continendii reglemcntele de politic flu-
tuelile luerbrilora de imbunatatire ale fluviu- vial. si tarifula do peagia (plata. de treckere).
lui si acele de intretinere a navigabilitatii in Misiunea acestei autoritati internationale va
general(' se va impune navigatiunel nä taxa consista:
Wel catime convenabila, si se va percepe la a. In a indica si a face sa se executeze lu-
gura Prutului de revOrsare in Dunare. Peste crarile indispensabile pentru a imbunCt'ati al-
bia fluviului;
aresta taxa maid. nici nail alta drepta, off care
ara fi numele sea origina sa, nu se va putea b. In a hotari si pune in aplicatiune tarifula
implini asupra navigatiunei afar. de casurile drepturiloril de navigatiune destinate la plata
prevedute la Art. 18. cheltuelilora de imbunitatire a fluviului §i a ce-
3. Producte'e si marfurile trativortate pe lora-alte intretineri a luerarilora ;
Pruta vorb fi libere cu totulb de ori-ce drepta c. In a elabora reglementele politiei fluviale;
de trecere ski de transita. d. In a veghia intretinerea lucrarilora si la
4. Liniile duaniare vora tirmari pretutindeni stricta observatiune a dispositiunilora regle-
marginile fluviului fara a lo strebate nici la data. mentelorti.
De wide urrnéza eh bastimentele, plutele etc. pe 8. Comisiunea, mixta a Prutului va numi din-
rata timpa mita in cursa de navigatiune ski Wet comuna intelegere a celora trel membri
aucorate pe albia fluviului vora fi en totula de care este compusa unit iuspectore care va
afara do ori-ce actiune a duanolora , vorti fi avea sarcina :
din contra suptise la regulele iu vigore in fie- a de a veghia exe :.utarca luerariloril de im-
care din Statele riverane pentru comerciula bunCtätire spre a fi conform cu projectele , pl a-
www.dacoromanica.ro
exteriora, pe data ce vora at:0U, tufa ski cea- nele §i devisurile aprobate de cele trei guver-
Ma din ambele margiui. ue ; b, de a exersa unii controld exacta a supra
86 LEmunti ALE MINISTERIULIII AGRICIILTUREI

incasarel taxelorfi, dupa tarifula hotaritti de de navigatiune, fie in fine de catre particulari
comisiune ; c, d'a asigura stricta aplicatiune nici una podS, ilia de barcaderii, nici cheiuri,
a tutulorS dispositiunilorti reglementelorS pen- schele, §i alte stabilimente de acesta natura
tru politia fiuviala; d, d'a veghia la intretine- ale canons planar! nu se wird fi comunicata
rea in Mina stare a lucrarilorti de imbunata- comisiunel mixte §i nu se vorti fi recunoscutti
tire si d'a face a se executa pentru acesta lu- ca neputOndil compromite in nimicii efectele
crarile necesaric. lucranilorti de imbunatatire.
9. Inspectoruld va functiona ca organd alti 18. Comunele urbane §i rurale riverane care
comisiunel permanente si sub directiunea sea anti voi sii cladeasca en a lord cheltuiala lu-
va avea unit caracterfi internationalti si auto- crari de ul utilitate recunoscuta pentru nave,
ritatea sea se va exersa in privinta tutulorit precumil lucrini de accesii, etc., voril fi autori-
pavilifinelorti Idea distinctiune. sate a percepe ua taxa corespunclatOre care ,
10. Intretinerea Ins pectorul ul se va trece pe fie- in tOte casurile nu va putea fi de cata ecuiva-
care anti in budgetula cheltuelilorS generale lenttfli exacta alit serviciului facutS, §i a cirei
pentru navigatiunea fluviulul. percepere nu se va putea efectua de catil es-
11. Luerarile pentru corectarea Prutulul se clusivii in sarcina navelord ce art voi sa pro-
vorti executa dupa unfi projectit generalti pen- fite de acestil serviciii.
tru totli paLcursuld seil navigabila. Catimea taxelorti ce ail a se percepe sub a-
Acesa.' projectS generalti, precum §i planu- cestii titlu va fi supusa la aprobatiunea prea-
rile speciale si devisurile privitére lora, vorii labila a comistunel mixte.
fi supuse la aprobarea celorti trel guverne. 19. Conditiunile speciale sub cari se vorti pu-
12. In consideratinnea deselorti §i nepreva- tea efectua comunicatiunile de la ua margine
clutelora schimbari Ia cari suntii in generala su- la cea-alta prin ajutorula de podurf §i vase
puse fiuviurile, se va reserva comisituael mixte (bacs), se vorti regula de comisiunea mixta in-
facultatea de a introduce in projectele lucra- Wittig modii convenabilS pentru navigatiune.
rilora, la executarea lora, §i déca trebuinta se 20. Conforma art. 2 §i 7 ale presentului actii
va ivi, modificatiuni de nä importantrt secunda- comisiunea mixta a Prutului va hotdri unit ta-
IA. Se intelege insa cii comisiunea nu va pu- rifa alti taxelord de navigatiune care trebue a
tea nici sit suprime de totii yeti ua parte a lu- se percepe la gara hit pentro rembursarea chel-
crarilortl, nicl sii tréca peste limitele devisuri- tuelilorii de imbunatatire. Acestil tarifa, dupa
lora gra uii autorisatiune expresa a gayer- ce se va aproba de guverne se va alatura a-
nelora. cestui actii spre a avea aceeasi putere §i va-
13. Tote lucrarile create ia couformitate cu lOre ca §i ciiadis art face parte integrantit
articolii precedentl de catre comisiunea mixtä din elti.
dimpreunä cu accesoriile si dependintele lora, 21. Productulti peagelorti se va efectua:
vora trebui sii ramina totti-d(-una afeetate ex- a. Prin prioritate §1 preferinta la acoperirea
clusivil la nsuili navigatiunel Prntului si nu vora cheltuelflord de administratiune §i de intreti-
putea fi distruse de la acesta destinatiune pen- none a lucrarilorti de corectiuue dupa savOr§i-
tru ori-ce motivti arti fi. §i sub acesta raportil rea lora; b, la plata dobênclilort sumelorti in-
vorti fi puse sub garantia §i ocrotirea dreptu- trebuintate pentru lucllrile de imbunatatire ;
In! internationals. Comisiunea permanent& ce c, la amortisarea succesiva a acestui capitalS.
are a se institui In virtutea art. 7 va fi insir- 22. Dupa rembursarea fondurilorii intrebuin-
cinata cu exclusiune de ori-ce alta ingerentit, tate primitivti pentru lucrarile de corectiune,
de a administra acele luerari in profitulii na- §i spre a`se impueina sarcinile impuse naviga-
vigatiunei, d'a veghia la mentinerea §i conser- tiunei , delegap guvernelord semnatere vont
vatiunea lora, si d'a le da tOta desvoltarea ce procede la ua revisiune a disposititmilorti sOle
trebuintele navigatiunei vorti putea reclama. §i catti va fi cu putinta catimea taxelord se va
14. Gruvernele semnatóre presentului actil se reduce conservandt totti-de-ua-data venitulti
obligi a da comisiunel mixte si organoloril sele media socotitil necesaria pentru intretinerea in
tOt asistenta si totti concursuld de care \Torii buna stare a navigabilitatii.
putea avea trebuinta pentru executarea lucra- 23. De ua data cu tarifulti taxelorti, comi-
rilorti de arta. §i in genere pentru totti ce pri- si Linea mixta va elabora §i unit regulamentil
vesee la indeplinirea sarcinei bort). specials pentru perceperea peagiurilort §i ad-
15. Cal pentru halagiulti bastimentelorti se ministratiunea easel do navigatiune.
voril stabili pe ambele margin! ale fluviului. 24. Operatiunile acestei case trona fi puse
16. Nu va fi permisa d'a infiinta in kluviti §i sub controlula Iaspectorului carele conformil
aprope de marginile selQ , mori, stavile , rOte art. 9 de mai susa trebue sa functioneze ca
de irigatitme §i alto constructiuni earl astupa organit alii comisiunei permanente.
albia fluviuluI ski impedica comunicatiunea prin 25. Unit bilantti detaliatil alit operatitmilcra
calea de halagiti. casei de navigatiune, procuma si unit §tatil a-
V. Nu se va infiinta pe una sea pe cea-alta rfitators alti reparatiunei §i alit intrebuintarei
www.dacoromanica.ro
margine a fiuviului, fie de catre autoritatea te- produselort tarifului va fi presentatil anualti
ritoriala, fie de catre companif de comercid Bed de comisiunea mixta guvernelort contractante,
 COAILRCIULUI si LUCRIBILORU PUBLICS 87

26. Navigatiunea Prutului se va regisa de 32. Unil post(' Romunti se va a§ecla la gura
mid reglementil de navigaciune §i de politie, e- Prutului §i va da ajutoruld sea la casti de o-
laboratti de comisiunea mixt& i aprobatti de positiune comisarilord, Inspectorului naviga-
cele trel guverne semnatóre; dupd ce va prii- tiunel, precumil §i aputiloril insarcinati cu
mi sanctiunea guvernelord, reglementuld se va perceptiunea.
alatura presentului act(' spre a avea aceea§1 Comisiunea mixtil va cere la trebuintd con-
putere §i valOre ca §i dna ard face parte cursuld autoritatil consulare competinte.
integrant& dinteensuld. 33. Comisiunea mixtrt ii va avea sediuld in
27. Se intelege eh acestil reglementil va fa- Bucuresci sell Ia Galati.
ce lege nu numal in ceea ce privesce politia flu- Facuth la 3/1Decembrid 1866 la Bucuresci.
dara §i pentru judecata contestatiunilord (Semnati) G. B. Sfirbeiu, Ministru
civile ce s'a'ü putea nasce in urma exercip- afaccriloril straine.
lul navigatiunel. Baron d'Eder, Agent(' §i Consult'
28. Pentru a se asigura executiunea regle- General(' ald Austriel.
mentulul de politie in tail parcursuld Prutu- Baron d'Offenberg, Consult"
hit, guverne!e semnatóre se obligl, a da agiu- General(' aid RusieL
tort' §i asistentd Inspectorului §i in genere
tutulord organelord comisiunel mixte cad vord Sub-semnaluld Presedinte aid Consiliului de
fi insarcinate a ve ghia la mentinerea ordinel Ministri §i Ministru lucruriloru publice aid
§i a regularitateI p e calea fluviala. Principatelord Uuite, ratified In numele Gu-
29. Dec& arti isbucni verd-ua epidemic, se vernului Altetei-Sele Principelui Carol(' I pre-
vorti putea infiinta linil carantinesci pe Prntd, sentuld acto destinatil a regula navigatiunea
ins& se va starui en teed sib* pentru a con- Prutului, incheiatd intre plenipotentiarii Gu-
cilia pe cdtil va fi cu putinta garantiile sa- vernulul Princiard, guvernului Imperiale si
nitare cu trebuinteie comerciului §i naviga- Regale Apostolicti, i ald Guvernului tutulorti
tiunel. Rusiilord, §i declara cI. stipulatiunile aeestui
39. Bastimentele coborândil Prutulti vord actd se vord observa §i executa inteund modd.
fi francate de ori-ce control(' sanitaril; tad a- strict(' §i
semenea va fi §i pentru bastimentele care ye- Dreptil care amd semnatil presenta decla-
nindii de la Dimare pe cad" timpü ver-ua, e- ratiune puindii rota ud, data §i sigiliuld statului
pidemie nu va domni In provinciile riverane Bucuresci in "4 ,Decembriu 1869.
ale finviulul, bastimentelord voril fi numai o- (Semnatd) Dimitrie Ghlea.
bligate sh presinte patenta lord de sanetate la Pentru conformitatea acesteT traductiuni cu
autorittitile schelelord unde vorü poposi. originaluld in limba francesä ratificatd de ce-
31. Perceperea drepturilord nu se- va putea le trel puteri contractante §1 depusd in ar-
efectua de Wit la gura Prutului de reversare chivele Ministerului afacerilord strdine.
in Dunare §i nu va trebui sa geneze in ni- (Semnatd) efuld Divisiund consulare
mica mi§carea navigatiunei. §i administrative M. Mitilineu.

REGULAMENT
Dli NAVIGATIUNE SI DE POLITIE APLICABILE PRUTULUI, INCHEIATU
DE COMISIUNEA MIXTA PERMANINTE, INSTITUITA CONFORMO CONVENTIUNII
SEMNATA IN BUCURE SU, LA 3/ DECEMBRE 1866
(1 8 7 1)
Comisiunea mixtd, a Prutuluf, TITLUL I
Spre executarea articolului 26 din conventiun ea
semnatä la Bucuresci la 3/, Decembre 18661 Dispositinni generale
do delegatii Austro-Ungariei, Busiei i Roma- Art. 1. Navigatinnea Prutului este cu totulti
thei, priu care se tlice cd navigotiunea Prutu- liberd §i nit pete in privinta comerciului fi in
lul se va exersa prin unü regulamentft de navi- terclisa nici unui paviliond. Bastimentele i e-
gatiune §i de politie elaboratd de clisa comi-cuipagele suntil tinute cu tote acestea a se
conforma strict(' dispositiunilord din presen-
'shine mixtä §i aprobatd de cele trei gaverne tuld reglementil i cererilord ce li se vord a-
semnatare. dresa , spre executarea acestord dispositiuni
www.dacoromanica.ro
Incheid reglementuld a cdruia coprindere ur- de catre agentii insdrcinati cu aplicarea lord.
DAM: Suntti mai ales(' tinuti de a rldica culorile
88 tEGIITIM ALE MINISTERIIItUI AGRICULMEI

lora nationale la cea ftutêiü cerere a disil era aburti car" navigh pe Pruta nut(' tinute a a-
agenti. vea unit certificatil prin care sh se constate re-
Art. 2. Cipitanii de lungil cursti si de ca- sultatula incerchrilorti la cart a fest(' supusa
botagiti, pilotii inmatriculati la inspectiunea ge- casanula lora.
neral& a navigatiunii Dunärel sea la capitana- In lipsa documentelora, despre cari s'a vor-
tula portulul Sulina si in genera toll patronii bith in presentula articola , bastimentele cu
sea conductor(' de bard facenda navigatiunea panza, salande de remora sea bastimente cu
fluvial:á sea maritimA until admi§1 a dirige bas- aburh sunta tinute, pentru a fi admise a na-
timentele p Pruta in cualitate de capital(' , viga pe Pruth, a se supune constatatiunilora
patron' sea conductori, fitirh a avea a produce necesarii inaintea autoritAtilora competinte a
alto justificatinul despre capacitatea lora, de uneia din terile riverane sea inaintea inspec-
cata diplomele sea brevetele ce ii s'ail liberata torului navigatiunii, cad autorititti le liberezii
regulata de autoritatea de la care atarna. atunci, deca este trebuinta, patentele §i certifica-
Marinarii necapuiti de unit asemenea docu- tele necesarii.
ment( sunta limit" de a lua uá patentd specia- Art. 7. Machinist(' bastimentelora cu abura,
to pentru a fi admisi a dirige bastiment le pc cart navigl pe Prnta, trebue in ori-ce cash a
Pruth. cesti patentl li se liberézh de auto- 11 capuiti de certificatele necesarii pentru a
ritatea lora nalionali., déca sunta supusi unuia stabili ch posed(' cunoscintele cerute spre a
din statele riverane, si, in cash contraria, de in- implini serviciula lora intermit moda conform('
speetorula navigatiunil Prutului; ea nu se pate exigentilora securitatiT publice.
libera de oath la marinairexperimentati de Art. S. Imbarcatinuile de ua mica greutate
bunk conduita §i posedanda cunescintele ne- pentru trebuintele locale sunth scutite, precuma
cesaril pentru exercitiula navigatiunii. si conductorii lora, de obligatiunea de a pur-
Dispositiunile presentului articola stint(' apli- ta patentele prescrise de articolele 2 si 6 din
cabile chiara conductorilora bastimentelora con- presentula reglementa.
struite pentru a face un singura voiagia pe &luta asemenea scutite de obligatiunea de
Pruta. a purta patentaprescrisa la art. 6 bastimentele
Art. 3. Patentele liberate conform(' aliniatu- construite pentru a face 'mil singura voiagia pe
lul ala douilea de la articolula precedinte poth Pruta, sea in sus(' sea In josa.
fi retrase de autoritatea de la care emand, seti Art. 9. Ori-ce patrona sea conductora este
de oficia, sea duph, cererea inspectorului na- tinuta, inainte de a Incarca, sea cela pusinti
vigatiunil Prutului, capitanilora, patroniloril sea inainte de a pleca din locula unde a incarcata,
conductorilorti recunoscuti culpabili de trei sit ia uO carte de plecare sea de recunescere,
contraventiuni la disposiliunile presentului re- prin sare sit se constate:
glementa. Loculti incarcarii;
Exercitiula navigatiunii pe Pruta pate ase- Numele expeditorului ;
menea fi interclisa de inspector(' ori-carui ca- Felula si cuantitatea marfurilora i déca este
pitanti, pilota sea marinara, ori-care arü fi au- trebuinta, numërula, greutatea, numerile de or-
toritatea de la care 's1 are diplomula sea bre- dina si marcile coletelorti;
vetula, duph a treia condamnare pronunciata Locula destinatiunil sinumele destinatarului;
contra sa pentru contraventiune la disposilin- Cartea de plecare este datat& si trebue sh
nile presentului regulamenta. fie semnatiti atata de expeditora oath si de pa-
Art. 4. Conductorii de plute si plute incgr- trona sea conductoril.
cate cu lemne sunta dispensati de obligatiunea Ea este redigiath in IDA originale ceill pu-
de a lua patenta prescrisä de art. 2 ; sunta nu- cina , dintre care unula trebue sit se afle pe
mai linuti de a se cOpui de documentele ne- bora pe cat(' timpil bastimentulti este In cursa
cesarii pentru a constata identitatea lora. de voiagia sea incarcata.
Art. 5. Ori-ce bastimenta care naviga pe Art. 10. Déca acelast bastimentil Incarch
Pruta este tinutti de a avea una rola de ecui- marforl pentru cari s'a fitcuta mai multe carp
pagia in regulu, §i plute inchrcate eu lemne de plecare sea recurmsceri, se redigéza unll
de a se capui de piesele necesaril pentru a manifesta in care se treca diferitele recurms -
constata indentitatea emenilora cari se aflä pe ceri duph numerile lora de ordina.
borda ; aceste documente trebue conservate pe Inctircarile sea descarchrile partiale facute
bora p e tota timpula catil bastimentula, plute sea in cursulti voiagiului sunta mentionate in ma-
plutele incircate cu lemue este in cunt" de nifesta, care este semnata de conductor(' sea
voiagia sea incarcata. patron(' i trebue sa se gitsesca pe borda pené
Art. 6. Ori-ce bastiment care Davie', pe Prutil la descarcarea complecta a caricului.
trebue, intre altele, a if chpuita de uh patentã sea Art. 11. Cana plutele sea plutele incarcate
de orl-ce altll documenta liberata de autorita- cu lemne sunta Intrebuintate a transporta mar-
tea sa nationalO, prin care sa se constate eh fart pe Prnta , patronil sea conductorii lora
BB gasesce in builu stare de navigabilitate si sunta tinuti a Implini tete formalitatile prescrise
indichnda capicitatea sa. www.dacoromanica.ro
Afará de aceste documente, bastimeutele cu
de art. 9 si 10 cari preceda.
iii patron' sea conductor' sung' tinutl, in
 C0MERMUL111 I Lumant Lout PUBLIC& 69
ori-ce cast", de a fi eitpuiti de ult carta de re- ancorate sefi trase la mala, este tinutu a veghia
cumescere prin care sit se constate numerula ca bastimentula sea sa nu causeze nici pedicit
si dimensiunea arborilord earl compunfi plutele navigatiunii, nici paguba, sea altora bastimente,
sea plutele pentru incitrcarea lerenelore. see scheleloru, bolob6eelora, semnalelora, dru-
Art. 12. Patronil sea conductoril de basti- murilora de trasa la edeca si altoru stabilimente
mente, plute sea plute pentru incircarea lem- cari servO , peutru navigatiune , aseclate pe rift
nelora earl naviga sea stationéza pe Prutil sea pe malurile séle, §i trebue sa veghieze cu
sunta tinuti a produce documentele despre cari aceea§i grijit a se pezi elO insusi.
s'a vorbita la art. 1 pene la 6 inclusiva §i la Capitanula, patronul a sea conductorula tin
art. 9, 10, 11 din presintele reglementa, la ori- plate sit se depexteze de bastimente, transporta,
ce cerere a agentilora orenduiti cu politia na- plutit sea plute incercate en lemne, ce este
vigatiunil pe totui cursula riului, §i ace§ti a- insarcinata a dirigia, pe timpu'a candle se afla
gent" swath autorisati a pune visa lora pe rolu- mergenda.
rile de ecuipagia §i pe manifeste. Art. 15. Bastimentele cari uaviga pe Prutil
Machinistil bastimentelorfi cu abura sunta sung' tinute a purta ancorele lora pe pod& taxa
asemenea tinuti a produce la aceia§i agenti cer- a putea stt le attune de lemuele d'inaintea co-
tificatele despre cari s'a vorbita la art. 7 de rabiel (bossoirs), nici.a le tine pe bordagia. Axel
mai suit. cari navigit in josa sunttt tinuti, intre altele, a
Art. 13. Patronil sea conductoril de bast"- tine neintrerupta indarata ua aneora gata a fi
mente, plute sea plute pentru incarcarea lem- aruncata, ast-fela ca sa pieta fi oprita cu inles-
nel orti sunta tinui, chiarit färä a li se cere, a nire la casit de trebuinta.
produce agentului insärcinatd cu perceperea ta- A rt. 16. Este cu dinadinsula opritil de a arun-
xelora stabilite la confluentul Prutului, Oinain- ca ancore sea a sta in sanalula navigatiunii
te de a traversa acesta confluente, seil la intra- §i chiara in lungula termurilora, In cotiturile
rea sea la esirea din rift, patenta bastimente- Auld".
lora precume si rolul ii ecuipagiului sea documen- Nu p6te avea nici ui-dati afara de porturi.
tulti destinatil pentru a'i tine loeulii, §i tote car- duoe seil mai multe bastimente aucorate set
tile de plecitri, recumescere sea manifeste cu a§eclate unuill lftngll altulti In lungula drumului
earl iil patroni sea conductori trebue sa fie tragerei la edecti.
capuiti conforma articolelora precedinte. Smith Art 17. Candu pentru 6re-care motive chianti
tinuti intro eltele andii esti din Pruta pentru peutru a se repara unit bastimenta, uapluta see
a intra in Dunare, a produce perceptorului ta- ua pluta inearcatit cu lemne este obligati de a
xelorii biletula de acuitare a drepturilora de pune null palmiaril sea unii lante in curmezipla
vame, sea altele, la cari merfurile imbarcate ski sanalului, aceste funii trebue sa fie radicate in-
bastimentele ati fostii supuse la locula de im- data ce una aka bastimenta se presinta pen-
barcare. tru a trece.
Age] tuff" insercinatti cu perceperea pune visa Nu este permisii, in nici unit case, de a tine
sa, cu indicarea datei canda s'a facutil acesti funii in curmezisulii riului in timpula noptii sett
formalitate, pe rolula de ecuipagia see pe do- in timpa de cep..
cum entula destinata a'i tine loculii a ori-carui Art. 18. Bastimentele cu aburi, cu r6te i
bastimenta, pluti incarcatit cu lemne sea plutit eu helice nu plate sit lege alaturi cu bordula
care traverse, confluentulii Prutului cu Dunarea. lora bastimentele ce remora pe Prath, §i este
Trecerea confluentului, sea la intrarea sea interclisti in generala de a naviga pe ria cu mai
la esirea Prutului, nu p6te fi acordatit de cit- multi' de dime bastimente aliiturate.
tre agentulii insarcinata la acelii punctil cu politia Art. 19. Capitanula ori-citrui remorcoril care
navigatiunil nici unui bastimenta, transporta, intreprinde a remorca pe Pruta unula sea mai
pluta sea pluta incarcata cu lemne, care nu multe bastimente, transporturi, plute seti plute
arti fi capuita de mail bileta de libera trecere incarcate cu lemne, pentru cari forta bastimen-
data de cittre perceptorula taxeloril. tului sea este insuficiente, este civilicesce res-
ponsabila de tote pagubele ce potil results din
TITLUL II acesta.
Art. 20. Candi' bastimente seri transporturi
conduse prin remorea trebue sa se opresca sea
Despre polifia navigatiunii pe Prutil sll arunce ancora in Prutti, remorcoril nu pod"
a 'Illicit funiile de remordll inainte ce corpurile
CAPITOLUL I remoreate n'ail evitata curentula apel §i nu se
all in siguranta de a ancora,
Reguli, generale Art. 21. Plutele sea plutele incarcate eu lem-
ne, cari naviga pe Pruta, nu pota avea in spa
Ori-ce capitana, patronti sell conductora ala nA adancime mai multi de duoe piciare angle-
unui bastimenta cu panze sea cti aburi, unui ze, sea 60 centimetre si jumetate, nici uta lar-
www.dacoromanica.ro
§alanda de remorca, pima seti pluta
lemne, in cursa de navigatiure seti
inearcata cu gime mai multi' de cinci-spre-slece piciere en-
stationanda, gleze sea patru metri §i cinci-deci §i patru centi-
6*
 90 LIMITITIRT ALE MINISTERMLUT AORMITLTURET

metri, si nu potii fi compnse de mai mutat de striga, si deca este unit bastimentii cu aburi,
patru serif de arbori aseklati virfli In vIrfil In a trage clopotulit bordului. Aceste semnale stint
sensuld lungimei. repetate din 5 in 5 minute
Off-ce pluta seS plutit incarcatl cu lemne Art. 26. Drumulit despre cele dua termini
Inomolita pe Prutii, la unit punctil unde impedica ale Prutulni este specials afectatii pentru tra-
liberulti pasagiS, si care nu 'Ate sa se scOta in gerea la edecil a bastimentelorti, pluteloril seC
24 ore. p6te sã fie descarcata si desfacuta chiara, plutelorit Incarcate cu lemne séti cu dmeni, sett
la trebuinta, de agentii politiei navigatiunif cu cii animale.
(heltudla proprietarului. Largimea acestui drumS, afara de porturi,
Art. 22. Orl-ce bastimentil cu aburit, care este fixatit in minimumil de 20 piciOre engleze,
navigit pe Prutfl, in timpulii noptii (intre apusulii sea de 0 metri si 5 centimetri, socotite de la
resaritulti sórelui.) trebue sa alba na mmmd tormulti normalit. Drumnlit de tragere la edecil
alba visibila la distant-a de dorm mile celti preinfi , trebue sit fie liberii do orif ce obiectit, adica :
push', In capulfi catartuluf din midlocil, den& lu- tuflsi, arbori, ograda, case si alte constructiuu
mina verde la tribordit si de uit lumina rosia la pentru a nu Impedeca usalr].
babordii. Art. 27. Este interdisil de a aseda pe Prutil
Focurile de la parte si de alta ati In in- mai cu osebire linga t &muff, mori, stavilare,
. trulS bordului perdele puse de indarate Sta- de irigatiune si alte asemenea constructiuni earl
tute, astii-felit ca foculit verde sa nu peta fi arh Impedica navigatiunea fluviuluf, seii coma-
vedutil de la babordil Inainte, nici foculS rola nicatinnea pe drumulit de tragere la edecit.
de la tribordii Inainte. Trebue intre altele sa Este asemenea interdisii de a sapa santuri
fie asedate la tia inaltime mai Inalta de catit In curmedisulit drumului de tragere la edecti,
niveluld bordului termului normalil alS riului, fart nit autorisatiune formalit a antoritatif in-
In modit de a fi veklute In cotituri la distanta sareinOti cu politia navigatiunii, i acOsta -
necesarie. torisatiune nu 'kite fi data perm ce proprieta-
Bastimentele en aburd earl remorca unnlit rtilit riverarm nu se va ingagia a restabili co
ski mai multe bastimente, plute sea plute In- municatiunea printeunil podfi.
carcate cu lemne au, afara de focurile de na Art. 2S. Este interdisil de a descarca In al -
parte si de alta, dorm focurf albe aseklate n- bia Prutuluf savnra bastimentelorit si de a a-
nulii asupra altuia In capuld catartulul. runca cenusa si zgura vapóreloril.
Bastimentele cu panze i salandele de re- Descarcarea savurel pe termuri nu se pete
morca, preoum plutele i plutele Incarcate cu efectua de catii la punctele determinate de au-
lemne, carl navigS pe Prutit In timpulii noptif, toritatea Insarcinatit en patia navigatinnil si
séd cu panze, ski remorcate sera trase la e- sub priveghierea agentflora BSI.
deal, trebue sit p6rte lnainte unit fond albil, Savura deseareata trebue transportata la na
pusii pe und catartii, la indltimea de 15 piciOre distanta ast-felti in catii basa el sa fie depar-
engleze, seil 4 metre 54 centimetre celit pu- tata de '20 picióre engleze, sat 6 metri si 5
cinil In susula liniel lorii de plutire. centimetri celd pucinii de la tarmulit normald,
Acesta lumina alba este inlocuita prin ua si nu 'Ate fi gramadite mai multti de catii 4
mmmd rosie pe bastimentele a6i1 transporturf piciOre englese, séti unit metru si 21 centime-
earl plutescil In voia ventului in vremea noptif tri, de Inaltime d'asupra nivelului terrnulnI.
(en derive).
Art. 23. Off-ce bastimentii, pluta sed pluta CAPITOLUL II
cu lemne oprite pe Prutii in timpuld noptif,
ti ebue sa alba unit felinard luminatti ea sticla Beget pentru bastimentele earl se ineru-
alba, aseklatii pe din afara pe partea despre eiqézd sec se intrecit
canalS si la tia Inaltime suficienta, astfi-feld
ca sit p6t5, fi zarite indestulii de bine, atatil Art. 29. Este interdisti In generala until ha-
din josii, catii si din suse, chiar in cotituri. stimentit a Intrece bastimentuld care urmeza,
Art. 24. Plutele sett plutele incarcate cu ac.eeasi cale, si dorm bastimente earl mergii in
lemne earl nu suntii remorcate nu potil naviga sensit contrarill d'a se Incruzisa In puneturf
pe Prutil in timpulit nopii, i navigatiunea unde canalulit riului nu oferit ad litrgime in -
riului este ii terklisa Intennu modd absolutd destulathre.
Mudd obscuritatea nu permite de a klari d'ul- La cotituri si pe la treated' strimte basti-
data cele &toe termuri. mentele cu vapord nu se potti apropia la mica.
Art. 25. Intermit timpit de cep', bastimen- distant& de bastimentele earl le preceda.
tele cu aburi nu potil naviga de catil incetti, Art. 39. Cana and bastimentii care merge in
suntS obligati pe lInga acOsta a suna tara in- multi Prutului este expusit a intalni unit ba-
trerupere clopotulu bordului si a fluera din 5 stimentit care ,cerge In josil pe la und punctit
In 5 minute care nu oferit destula largime, este tinutit a
Ori-ce bastimentil, pluta Incarcatit cu lemne se opri In susulti pasagiultd, perm candit va
s6U pluta, omit& In timpula de cep*, afard din trece celfi-altil bastimentii. Deca bastimentultt
porturile 555 schelele portului, www.dacoromanica.ro
este obligati] a care merge In Basil este deja intratit In pasa-
 COMERCIIILIII I LIICRIRILORII PITBLICE 91

giulS strimpt5, in momentulit intalnirii, basti- Art 35. Bastimentele cu aburti earl naviga
mentulti care merge in josii este tinutil de a in josil trebue sa's1 domol6scit mersula la punc-
arunca ancora ce trebue sä o alba indiritd, tele undo calea navigabilit are grele cotituri,
conformii art. 15 de mal susil si a se opri in penS coma, d'indaratulti bastimeutului ochititi
sash p6n6 candii calea va fi libera. va putea vedea trecerea. Déca bastimentulft
Art. 31. Cana duo6 bastimente cu aburil cu aburit gasesce bastimente intrate in coti-
ski duoè bastimente cu pan* navigandil en turi, face cunoscutii aproprierea sa prin ua
unit vintS lavorabilii, se intalnescti mergéndit fluertitura.
in sensil contrariti, acela care merge in Knit Art. 36. Ori-ce bastimentil cu aburS, in ori-ce
trebue s6 çinä spre termulii stangii, i acela sensil aril merge, precunati i ori-ce bastimenta
care merge in josti spre tumu1i:1 drepth, ast- care merge in susulti Prutului, ski prin pan* seii
felti ca aniênduo6 sh vinä pe triborrm, dupa prin tragere la edecti, este china' a se feri do
cumti se obicinuesce pe mare. bastimentele, plutele i plutele incarcate c u
Este asemenea alarm intalnirea se intâm- lemne ce intilluesce mergendti in 1, oia vtintului.
plä intre unii bastimentfi cu aburti si unit ba- Bastimentulii, p!uta sett pluta incarcata cu
stimentil cu liana naviganda ca unit ventii fa- lemne care navigh in voia vrmtulut trebue di n par
vorabilti. te-I, candillutalnescil alte bastimente ski cu pan-
Cdpitanulti, patronulti srm conductorulti care za sea cu anal, sit se asecle inteurm modS
se abate de la aceste regnil trebue sa probe- paralela la termuri, pentru a nu face eel('
ze, in cash de stricaciuni, ca a fostti in nepu- mai micti obstacolit treceril.
tinti a le observa, fdra care este responsabi- Art. 37. Cdpitanii, patronil séti conductoril
le inaintea tribunalului competinte de acciden. de bastimente incarcate cu grele poveri, séit
tele intamplate. bastimentelorti incareate mai puqinil de sae-
Mari de acesta este timid' a da semnalele clecl tonele, precumii i conductoril pluteloril
prescrise la art. 33 si 34 de mai josii. sea plutelors inctircate cu lemne suntii tinuti
Déca duo6 bastimente cu aburS dad de-uit- a se del:arta, pe dal se 'Ate, din drumulii
data acelasl semnalti, semnaiJS bastimentului bastimentelorh cu aburti ce intaluescii sea
care navigit in josti servi de regula.. cari le ajunge.
Art. 3.t. Candil duoë bastimente cu abarS Cipitanii bastimentelorii cu aburii din par-
mergandu in semi contrarifi ajungil inaintea te-le trebue, candfi treat in apropiere de ba-
unel cotituri, trebue salt dea semnalele pre- stimentele desemnate iu aliniatulti precedentil,
mise de art. 33 si 34 de mai josfi, i acela care ski de bastimentele ancorate sell oprite la
este in mit se opresce pen6 canal celt-altil termil, sell de plute. plute incarcate cu lemne
bastimentil va trece pasagiulti. earl mere' sell suntii ancorate, sti domolésca
Art. 33. Cana unit bastimentil cu aburil foculti machinel lorti §i air opri cu desavar-
voesce sä intréca unit altii bastimentii in ace- sire la casit de pericolti pentru 1ise1e basti-
1asi sensti, da semnaluld inainte de a ajunge mente, plute sea plute Incarcate cu lemne,
la mica distanta, prin cinci sundri de clopotti déca potS insa sa tacit acesta grti pericolti
sea de flueril si aratandil unit pavilonii pusti pentru el ensusi seri pentru bastimentele ce
intermit lemnii pe partea d'inainte a podulul, remorca.
séii aridicandii la junt6tatea catartului unit pa- Art. 38. Capitanii ski conductoril de re-
vilonti &Wasted, çliva, srm unii felinarit lumi- morcuri cari naviga cu sett fail vase dupa
natii cu sacra alba, nrmtea. Dupti, aceste sem- drmsii suntii tinuti a observa t6te dispositiu-
nale bastimentulit care merge inainte se tra- nile ce precedi, trebue mai alesti a se con-
ge spre stanga i lasti trecerea celui-altii ba- forma prescriptinuiloril art. 33, 34 si 35, câudS
stimentulti care ia drépta; indata ce bastimen- unu convoiti voesce sit intréca uuS altulti; a -
tulti care urméza se gitsesce la distanta unel fad. de acestil din urma casti, duo6 convoiurl
jum6tate lungimi de bastimentfi de acela care nu potil nici ua data sa se &Una, 'multi
precede séfi de partea din urma a bastimen- ling& altulti, fie charm suntii ancorate, fie candll
tului remorcatil de densulit, acestil din urmit suntil in curs!' de voiagiii.
trebue sa'si domolésca mersulti perm audit In casil de intalnire cu basmintele cu pftn-
va fi intrecutil. zti sell cu aburit earl mergii in sensil contrariti,
Art. 34. Candil unit bastimentit care umbla remorcorulii, d6ca merge in susulti Prutului. pi:Ste
mai iute ajunge unit bastimentil cu panza §i sd s e departeze de prescriptiunile art. 31 de
voesce snit intréch, da semnalulti strigandil mai susti, pentru a se tine afara de curentulti
la timpti inaintasului 565, carele este tinutil de a'l apel , déca p6te sa fad, acésta firti pericolit
litsa trecerea la vantii. pentru bastimentele intalnite.
Candi], unit bastimentil cu aburti voesce sit Remorcorulil este tinutil cu tOte acestea, deal
intrécit unit bastimentil cu panzit care merge intrebuintéza acOsta faeultate, a da semnalele
in acelasi sensii cu dCnsulll, ii da, semnalele prescrise de art. 33 si 34 de mai suit
prescrise de art. 33 , inainte de a ajunge la Art. 39. In regula generala , ori-ce basti-
tului cu panza. www.dacoromanica.ro
mica distanta, i trece sub véntulli bastimen- mentil cu aburil care nu remora, unit altil con-
veal, precumil si ori-ce bastimentfi cu panza
92 LEGIIIIRI AL& MINISTE1IIILU1 AGRICULTURBI

care navigi cu unil yenta favorabila, trebue sii CAPITOLUL III

lase libera trecerea un il convoia de bastimente
remorcate. In lips& de spatia suficienta pentru Despre naafrage i spargerca bastinzentelorii
a face acesta, cápitanii, patronil sea conducto-
ril atatii al remorcorilo u cata i ai bastimen- Art. 4:1. Ori-ce capitanfi patrona seil con-
telora remorcate, suntü inuçi, chiar in casula ductora unui b ..stimenta sea unei plute sparte
cand semnalele prescrise de art. 33, 34 si 36 in Pratt', este tinuth a pune pe uull pundit
de mai MIMI nu ail fostil date a se departa , bine situata in susulil ape' nit streja, insarci-
n.ita a striga la hastimentele i plutele cari
conformil dispositiunilorii diselora articole, si
a asecla in uit singura linie bastimentele re- cobora naTe pentru a le insciinta despre na-
m orcate. tura si locula accidentului.
Capitanii, patronil seh conductorii remorco- Deca bastimentula, plata incarcata cu lemne
rilorü set bastimenteloril remorcate trebue, a- sea pluta sparta nav ga, sub remorca, i deco,
farit de acesta, in tote casurile de intalnire cu spargerea este atribuita greselei remorcorului,
alt.t bastimente , plute sea plite incircate cu acesta nu pOte continua voiagiulli sell inaiute
lemne, a apropia pe chta se 'kite uuele de al- d'a se constata ca, forta machinei sole este in-
tele bastimentele remorcate in convoia, in moda suficienta pentru a face din nal a pluti ba-
a se lasa celora-alte bastimente nä trecere in- stimentula, phial sea pluta incarcata cu lemne,
destula de larga. sparta.
Art. 40. Deca dna bastimente, plute incii,r- Art. 4-1. Bastimentele cu aburil nu poth sa
cate cu lemne sell plate trase la edech in sensh intrebuinteze de cad' jumatate din fella lora,
contraria , se intalnesch iu lungulh aceluiasi traversandii trecerile in cari null bastimenta
tenth, acela care merge in Kish se da in laturi sea 'la pinta s'a spartil sea s'a cufundata.
ca sä p6th. trece cold-alai. Art. 45. Dec& unit bastimentil face naufra-
Deca unll vasa trash la edecil de animale in- gia pe Pruth , clipitanula , patrouulii sea con-
taluesce unit alai vast"' trash la edeca de 6- ductorula trebue sa's1 puna tote silintele pen-
meni, acesta trebue sa-i lase libera trecerea. ru aila trage de indota, liuga unulil din tor-
In casula dada unit vash trash la edech in- muri, ast-felh ea sa nu stea in sanalii.
teluesce 'multi sea mai multe bastimente, plute Capitanula, Fitronulh sell conductorula ba-
sea plute incarcate CU lemne ancorate pe stimentului naufragiata l echipagiul ii sea stall
mai pe care se trage, patronii sell conducto- pe bordh sea pe termil, in apropierea locului
rii aeestoril din "Irma stint(' Omit' sa permita unde s'a intemplata nenorocirea pea canda
Omenilora cart traga vasula la edecil sit se urce se va incheia procesulii-verbalti mentionata la
pe bordula lora pentru a'81 trausporta funiile. art. 47 de mai josh.
Art. 41. Nimeni nu pOte incerca a intrece Le este interclisa de a departa, sub venni'
unit vasii trash la edecil, fail, a se sprijini ca- Ore-care pretexta. nimich din caricula, din ma-
tre termula opush aceluia pe care se face tra- teriala, din ancore, lanturi, funil i alte obiecte
gerea la edeca. coprinse in necesariile bastimentului.
Vasele trase la &led" smith tinute, din par- Art. 46. In cash de naufragia sea de spar-
gerea until bastimentil, transporta, plutit sea
te-le , dupa, semnalele prescrise de art. 3.3 si
31 de mai snail, a se mach caul se pOte mai plata incarcatit et' lemne remorcata, capitanula
aprOpe de termula pe lingh care merga. remorcorului, urmanda mersula sea, este tinuta
Art. 42. Conformaudu-se regulilorll prescrise d'a incunosciinta accidentula la cela anteiu a-
de art. 29 pen6 la 41 cari precedl, capitanii, genta alh politiel navigatiunii ce va intalni,
patronii sea conductoril de bastimente, plute sea celui d'anteia porta militaril inaintea caruia
sea plute incarcate cu lemne cari naviga pe va trece.
Prutil trebue sh tina compth de tote pericolele Deca remorcorula merge la Galati, capita-
navigatiunii i sa alba, in vedere circuinstantele null"' este tinuth, intre altele, indata dupa ce
particulare earl pota sit fact uecesarie la de- va ajunge in acela porta, a insciint3 despre
rogatinne la aceste reguli , pentru a inlatura naufragia sea dupa spargere pe inspectorulit
una pericola imediata. navigatinnil Prutu'ui.
plutele si plutele incarcate cu lemne si ba- Art. 47. Indata ce inspectorula navigatiu nil
stimentele sell transporturile cu ua mica greu- Prutului este iusciintath chspre naufragifi, se
tate sea cad naviga gole sunta tinute, mai a- duce la locula acciclentului i inchee unil pro-
loe"' caddil stint"' inta,luite sea ajunse , chiard cesil verbald detaliatS, dupl.', care uit copie
navigh,ntla in voia ventultu, de bastimente sea certificata, se va comunica prin ingrijirile sOle
transporturi de WI greutate mai considerabilk autoritatiloril locale si consulare competinte.
a dirigea cursa lora, pe cad' se pote, astil-fela Art. 48. Dem inspectorula erode necesaria
ea aceste diu urtna sit alba, trecerea liberl, iu a lua indata mesuri in interesulii navigatiunii,
apa adanci, caudil aa cerut'o prin muilocuIll chiama pentruacestii sfirsita pe ca,pitanula, pa-
semnalelora prescrise de art, 33 si 34 de mai tronulii sea conductorulil bastimentului pan-
susa,
www.dacoromanica.ro
fragiatil, care este obligati' sea a declara in-
data cit'si parasesce bastimentula, sea a lucra
 COMERCIIILUI si LueniinmoBil PUBLIC& 93

cu emenil sei sub ordinile inspectorului; acesta climate cu lemne séti pluteloril suntii asetne-
dirige sceterea bastimentului din ape, One la nea tinuti de a lua precautiunile necesaril pen-
punctula canal inceteza de a fi u operatiune tru a nu impedica catu§i de pucinti luerarile
de utilitate publicit pentru a deveni ua afacere ce stint(' in cursil de executiune, mai cu ose-
de interesa privatd. hire luertirile de dragagid si constructiunea lu-
Bastimentula a caria scetere s'a Mouth prin crarilora intreprinse sea care Bunt(' a se in-
ingrijirile autoritatilora insarcinate cu .politia treprincle pe Prem.
navigatiunii pete fi tinuta de a acoperi chel- Spre acesta slIrtitti, capitanii ori-carorti ba-
tuelele de scetere §i de intretinere a materia- stimente cu aburil suntil tinuti de a dome' i mer-
lului. sula lora, pe cad" pail saga faca fare, pericold
Art. 49. Ori-ce luc rad acute, de proprietari, pentrn propriula lord bastimenta sea pentru
asiguratori si alp aveuda drepta, cu scopti de bastimentele remorcate de ele, caucla traversa
a opera scoterea bastimentelora naufragiate si uti sectiuue in care luerari de dragagia sea
a caricului lora, se fact" sub veghiarea inspec- altele stint(' In curs(' de executiune, si acésta
torului sea agentilora si, i pot(' fi interklise attitti pe cat(' se gasesce intre semnalele spa-
pentru una momenta, déca aunt(' de nature, a ciale aieklate pe tennuri, in susuld §i Injosuld
causa vre ua piedica navigatiunii. locului de lucrari.
Art. 50. Déca afara, de casulii de urgenti, Art. 54. Candi' machinele de dragagia cu
prevekluta la art. 48 de mai sus(' , radical., a abura vonul fi intrebuintate in timpuld noptii
scheletului (carcase) sea sfarimaturile basti- pe Pruta, trecerea sectiunilora nude se veal
mentului naufragiata este socotita de trebuinta, efectua lucrarile de dragagia si transportulfi
proprietarii, asiguraterii sea alp avenda dreptil pamentului sees(' (déblais) va putea ti interklisa
trebue s efectueze acesta in lulu notificatiunii ori-carui bastimenta cu panza sea cu aburii,
transporturilora plutelora sea pluteloril incar-
ce ii s'afi facuta peutru acestii sfer§itfi, fare',
care, lucrarile pot(' fi exocutate de oficiti de cate cu lemne de attitea off de cell" se va so-
inspector(' in limitele determinate de sus(' (li- coti necesarii, si care va fi fixatil printeunti avi-
suit" articola 48; bastimentuld uaufragiata cu sa ce comisiunea mixta, va face a se publica spre
uccesariele (agres) sea sfarimaturile lora , este acesta sfirsita.
special(' afectatil, In acesta casa, peatru p'ata
cheltuelilora de radicare. TIULUL III
Art. 51. In cast' de stricaciuni §i mai ales('
déca ele sunta causate din isbirea a done ba- Despre aplicatiunea pe Prutil a legiforii
stimente, inspectorula deca pete se, constate asupra vainilorti stateloril riverane
faptele si deep, acésta este ceruta de una din
partile interesante, incheia asemenea null pro- Art. 55. Conform art. 4 din couventi Linea de
cesti-verbala care se transmite autoritatil corn- la 3 Decembre 1866, liniile vamale ale terilora
petinte. riverane a le Prutului urnaézi pretutindeni ter-
muril e, fara ale traversa nici ua data, ast-fela
CATITOLUL IV ca apele riului sunta considerate In privinta va-
milorti ca pe deplina scutite §i nu se pete a
Dispositiuni speciale de observatil in se percepe nici unti drepta de transit(' asupra
interesuhilucrdrilord de imbuluitatiri ce suntd marfurilora transportate prin acesta cale.
a se intreprinde in Pruhi Art. 5ti. Bastimentele, transporturile, plutele
sea plutele Incarcate cu lemne caH naviga pe
Art. 52. Regulele de precautiune prescrise Pruta nu pot(' fi actionate de catre vamile sta-
de art. 14 ala presentului reglementa capita- telorti riverane pe timpuld cat(' sunta In mis-
nilora, patronilora sea conductorilora de ba- care sea ancorate in albia riului, i interventiu-
stimente, plute incarcate cii lemne sea plute nea autorittitilora vamale nu vete incepe in pri-
earl naviga pe Prutil, se aplica mai ales(' la vintalora, afara de ceea ce va fi klisil la articoluld
materialula flotanta intrebuintata la lucrarile 58 si 61 de mai la vale de civil in momen-
de imbunatatire ale riului, precum §i la acele tulti calla se aproprie de unula din termuri.
de oH-ce natura, adica, zagaze (jetées), petre Tragerea la edecii mai cu osebire se exsersa
pentru a Infrange navala valuriloru (éperons), pe ambele termuri fedi nici uä pedica din
ori-ce lucru facuta ca sI tae puterea apel in- partea amploiatilora vamilora, §i nu se like
aintea stalpilord mini poda, cheiuri, impetrirea opri comunicatiunea intre echipage §i emenii
tCrmunilorti ce stint(' a se construi de catre debarcati sea conductoril animalelora intrebuin-
comisiunea mixta permanenta , sea sub direc- tate la tragerea la edecii, afara, bine intelesa,
1,i tmea sea, sea de catre autoritatile porturi- de surveghiarea ce este a se exersa asupra
lora sea schelelora riverane, si bolobecelora §i comunicatiunilora acestora cu interior II Ord
altorti semnale aseclate pe calea navigabila set" riverane.
pe termuri. Art. 57. Incarcarea §i descarcarea marfu-
Art. 53. Capitanii, patronil sea conductoril rilora transportate pe Pruta nu pot(' fi efec-
www.dacoromanica.ro
bastimentelora, transporturilora, plutelora In tuate In alt.(' loci' de cata in porturile sea sche-
94 LEGIITIRI ALE MINISTERIIILISTI AGEICULTUEEI

lele State lorti riverane, avdndil statiuni vamale, can chiard in casulil unui voiagill ce se efec-
Ili ale cirora guverne s'aii angagiatil a aditoga tuft& litre dud porturi seil schele ale aceleea§1
numèrult pe cfttti permit(' circumstantele locale, Sni riverane, Want imbarca pe bordulil basti-
conformn art. 6 alti conventiunil din 3/ Decem- menteloril, transporturiloril, plutelord sell plu-
bre 1866. telorti ineircate cu lemne ce navigi pe Print,
Cndü aceste marlin suntil debarcate inteunil se mArginesce la supra-veghittrea bastimente-
portil séü schela apartinendil aceleea§1 çSri lord §i a caricurilord. Raporturile acestoril im-
ca §i loculti de imbareare, suntil scutite de on- piegati cu capitanii, patronil seil conductoril
ce drepti at&til de exportatiune ciltd §i de im- de bastimente, plute sed plute inc&rcate cu lem-
portatiune, §1 formalitatile la can patronii ski ne pe earl suntil imbarcati suntil determinate
conductorii bastimentelord inlrebuin tate pentru prin legile §i reglementele asupra materiel in
transportulli acestord marfun snuff" tinutl a se fie-care tent riveranti.
conforma aunt(' regulate de autorit tea nor- Art. 61. Dispositiunile conventiunil din '/
male a fil-careea èri riverane. Decembre 1866, cad stabilescil scutirea drep-
CatS despre mdrfurile expediate pentru de- turilord vamale ale Prutului nu potil impedica
stinatiunea unui pont' ski schelit can apartinil comisiunea mixt& permanent& de a face a& se
unei alte èri cu localil de imbarcare, este bine exerseze prin agentult1 orinduitil cu perceptin-
intelesil ci suntil supuse la plata drepturilord de nea drepturil oril de navigatiune §i in intend-
vami, atiltd la e§ire cat(' §i la intrare, déca va fi ailS comund aid celoril trei State riverane unti
loci, dupa legileterilord de plecare qi de venire. controld specialti spre a se constata déca mar-
Art. 58. Cilpitanii, patronii sdi conductoril furile can esil din Prutt cu destinatiune pen-
de bastimente, transporturi, plute séd plute in- tru Dunitre all plStitll drepturile de exporta-
cdrcate cu lemne earl pled' din porturile sed tiune la earl pod' fi supuse in Ora de prove-
schelele Prutului, ajungil sell se oprescii in cursil ninta.
de voiagid, mind' tinuti de a aquita taxele spe- Acestil controlti se intinde asemenea asu-
ciale in generald stabilite in ipsele porturi seu pra platel taxelord locale mentionate in art. 58
schele, conform(' art. 18 din conventiunea de ald reglementului de fac&; se exersézil con-
la a/ Decembre 1866 , numal sä fi profitatil formti instructiunilord speciale date percep-
direct(' de aleclamintele in virtutea chrora ace- torulul drepturiloni de navigatiune §i in mo-
ste taxe locale mitt" percepute. menturn cndd aceste drepturi se percept': elll
Art. 59. Candi' patronuld sell conductoruld are afant de acésta unit caracteril curath in-
unui bastimentil , transportil , pluti set" plutil formatoriil §i nu pine fi urm&ritil de vre-unil
incárcatá cu lemne este obligati"' a Inceta mer- actii constatnetoril din partea clisului agentti.
anTS set din causl de fort& major& , precumil Art. 62. Candi' unti patronil sell -conduc-
lips& de ap5., spargere, stric&ciuni séfi naufragid, tor(' este convinsd c'S a WW1 sea a incercatil
este autorisatti a debarca totil seil parte din ca- sS fac& contrabande, nu pote invoca libera
riculd set', séti sn's1 scót& la uscatil pluta sell navigatiune pe Prutu ca sl'§I pun& persOna
pluta inciircat& culemne pe off-ce altil punctil de sell marfa care a fostii obiectulil fraudei co-
catii porturile séti schelele desemnate conformil mis& séil incercatS a se face sub apSrarea un-
art. 57 de mai susil §i avindii statiuni vamale, mgririlorti earl arS fi dirigiate de autoritatile
cu insarcinare de a vesti indat& amploiatii fa- vamale, conformii legilorll fie-carel On rive-
rad sell autoritatile locale celei mai apropiate, rane.
pentru ca ace§tia aS poti constata causele can
i'ati fortatil s5. aborde §i s& ia mOsurile nece- TITLTJL IV
sarii pentru a veghia marfurile debarcate. Despre autoritatile oranduite cu poll-
Déca mArfurile carl mergti intre dua por-
tun ski schele ale aceleeasi 5ri riverane, dup& tia navigatiunii i perceptiunea taxelorti
cum este prevSclutil la ald duoilea aliniatil de pe Prutti
la art. 67 de mai susil, erail plumbuite §i si- Art. 63. Exercitiult" navigatiunii pe Prutil
gilate In momentuld debarchril causata de fort& este pusil sub autoritatea inspectorului numitii
majorit, plumburile §i sigiliile suntii puse din de comisiunea mixt& permanentl, conform('
nod in momentuld reimbarciril de dare auto- art. 8 ald conventiunil din 3/ Decembre 1866.
ritatea vamalil care a intervenitu dup& acci- Acestii agentil este insAreinatii d'a asigura a-
dentS, i marfurile nu potil fi supuse , pentru plicatiunea dispositiuniloril reglementului de
a'§i urma drumuld, la nici unit dreptil de ex- fagtt. Em functionèza sub directiunea disci co-
portatiune , de importatiune , niel de transitti. misiuni mixtd, inaintea citria depune juri-
Este bine intelesil c& patronuld sell conduc- mCnth de a implini cu exactitate §i fidelitate
toruld este tinutii a se supine, in timpuld chuff' détoriile can 'I suntii impuse prin dispositiu-
tett' sét." parte din cariculd sSil se gitsesce pe nile ,lisului. reglementil. Elti este investitti de
uscatu, la tOte mSsurile legale ce autoritatea und caracteril international(' §i autoritatea sa
vamall a localui crede necesari6 a lua pentru se exerséz& far& distinctie In privinta tutuloril
www.dacoromanica.ro
a preveni orl-ce importatiune clandestinit. paviliOnelorti.
Art. 60. Serviciulti amp1oiai1ord vdmiloril , Art. 64. Inspectorulil navigatiunil Prutului
 COMEROTIIT,III ST LIICRARILORff PTIBLTCR 95

are dreptulti a cere directfl, pentru implinirea pluteloril sell pluteloril Inchreate cu lemne'
sarcinel sele, ajutorulfi posturiloril militare sta- cad navigh, pe Prutfi
i tin posedit unulit seh
bilite pe termud, sell acela all autorithtilorii
altulit din documentele de earl trebne sã fat
locale riverane. *nip, conformil art 2, 3. 4, 5, 6, 7,9,10 si 11
Art. 05. Atributiunile speciale ale politieIalii reglementului de fach, suntupedepsiti cu
judiciare sunlit exersate in ceea ce privesce uft amendh de 10 franci cell pucinil si de 50
navigatiunea Prutulni de agentil numiti pentru ft-and celii multll. Chpitanii, patronil sett con-
acestfi sfirsitil de fie-care diu Odle riverane ductoril cad retina de a produce clisele docu-
pe intinderea tèrmurilorti sele. mente seti de a radica pavilionult lorfi natio-
Acesti agentl suntii asermentati; el suntti in- nalfi duph cererea agentilorti orandniti cu po-
shrcinati a constata contraventiunile comise in litia navigatiunii suntfi pedepsiti culla amendi
contra dispositiunilorii regl ementulni de filch de 20 fraud celti pucinil si 80 fraud celit multfi.
si a face raportud Oprocese-verbale cari sung' Art. 69. Orl-ce capital* patronii sell con-
valabile One la proba contrariit, §i earl sunth ductorti all until bastimentii, transportil, plutä
transmise de den§il directil inspectorului navi- sett pluth Warmth cu lemne care traversh con-
gatiunii Prutulul. Ace§t1 agenti al politiel ju- fluentulil Prutului Inainte de a fi produsil char-
diciare indeplinescil atributiunile lora sub or- tiile see de berth"' a gentului oranduitil cu pence-
dinile inspectorului navigatiunil Prutului; el perea taxeloril, conformil art. 13 alit reglemen-
al, ca §i densulti, unit caracterfi internationalti tulul de fach, este pedepsitil cu uä amendi de
si suntfi antorisatl, in acestä cualitate, a cere 50 fraud celii pucinit si 300 francl celfi roultn.
de la patroni sett conducted arètarea docu- Art. 70. Od-ce contraventiune la una din dis-
menteloril determinate de art. 12 alfi regle- positiunile art. 14-20 inclusivil, 22, 23, 25 si
mentului de facih. 27 ale reglementului de fach este pedepsita cu
Art. 66. Agentulit comptabilit orhnduitfi cu ua amendh, de 5 fraud celit pucinfi §i 25 franci
perceperea taxeloril cad swath Sell voril fi im- celti multil.
puse bastimentelorti earl navigh pe Prutti la Art. 71. Od-ce contraventiune la una din dis-
confluentulit sëil, conformil art. 2 si 20 alit con- positinnile art. 21 si 24 ale reglementului de
ventiunii din 3/ Decembre 1866, este anted- facit este pedepsitft cu nä ameudi de 10 fraud
satii a cere directil ajutorulit oficiitrulul co- celil pucinii si 60 celfi math.
mandantil alit postulni militant seit alit sta- Art. 72. Aruncarea savarel In albia Prutului
tiunii maritirna stabilith la clisulit confinentfi este pedepsith cu ull amend& de 50 fraud celti
de guvernulii remit* chndit acestil adjutorti pucind si 150 francl celti multii.
este necesarift pentru a constrange pe proprie- Ori-ce alth contraventiune la una din disposi-
taril sett conductoril hastimenteloril, transpor- tiunile art. 28 alii reglementului de facii este
turilorti, pluteloril seti plutelorii lncarcate cu pedepsith cu uft amenda de 5 frand cent pu-
lemne la plata cliselorti taxe, precum si amen- Oat si 25 fraud celti
clilorit la cad art fi fostfi condamnati pentru Art. 73. Orl-ce contraventiune la una din dis-
contraventinne la dispositiunile reglementului positiunile art. 29-41 inclusivb, la acele ale a-
de fach, seil la acele ale tarifel taxeloril. liniatului alit 2-lea din art. 42, sea la una din
Art. 67. Agcntulti ortuaduitit cu perceperea dispositiunile art. 43, 44. 45 si 46 ale regle-
taxeloril este investitii, ca i inspectoruhl na- mentului de faci, este pedepsita cu uS. amendii
vigatiunil Prutului, cu unit caracterfi interna- de 10 fraud celii pucint si de 50 fraud celt
tionalfi, §P§I Indeplinesce actiunea sea far& deo- multil.
sebire In privinta tutulorti pavilióneloril. Eli Art. 74. OH-ce contraventiune la una din dis-
depune jurameutil inaintea comisiunfi mixte positiunile art. 52, 53 si 54 ale reglementului
permanente pentru lndeplinirea functiuniloril de filch este pedepsith u uS. amend& de 20
sele en exactitate i fidelitate. P6te fi constritnsti franci celil pucinti si 100 fraud celit multfi.
a da cautiuni pentru asignrarea gestinnii sele. Art. 75. Chndil nit contraventlune comisit
Elti are caracterulti de oficiftrit alit politielju- contra unel din dispositunile cliselord articole
diciare, in ceea ce privesce contraventiunile 52. 53 si 54, set una din contraventiunile pre-
comise in contra dispositiunilorfi tarifei drep- veclute si pedepsite de art. 70, 71 §i 73 ale re-
turiloril de navigatitme. glementului de fach este Insocith set urmatii
de ua paguba sell de uh, strichciune 6re-care
TITLUL V ocasionata de bastimentii, transportil, pluta sea
pluta incarcath cu lemne contravenina la lu-
Despre cont,raventinni cririle executate pentru Imbun6tatirea naviga-
tiunil Prutului si a materialului Intrebuintatil la
CAPITOLUL I aceste lucrad, seil la bolobecele (bonees) sem-
naleloril seil altoril proprietati apartinendfi co-
Fixarea amendelora misiunil mixte permaninte, amenda meritath de
Mitre contravenentil este de 100 francl celil pu-
Art. 68. Crtpitanil, patronil sell conductoril cinit si 1,000 franc! celft multi.
www.dacoromanica.ro
seil machinistil bastimentelorii,transporturilorti, Art. 76. OH-ce capitanit, patronfi seil con-
96 LEGIIITET ALE MTNTSTERTULEI AGRICULTUREI

ductorn gasitil In stare de betie pe and basti- Apelulii nu mai p6te fi priimitii dupa expi-
mentult, transportulii, pluta séü plutele Incar- rarea termenului de trel luni, socotitii de la
cate cu lemne, a duel directiune 'I este lucre- notificarea sentintel celei instantri.
dintata, este in mergere, este pedepsitil cu ua Sentinta data dupii apelii de comisiunea mixti
amendi de 10 franci celü pucinii 0 40 franci este definitiva 0 nu mai pOte fi objectulu nici
cela multii. unui recursfi 6re-care.
Art. 77. Ori-ce ofensa séd injurie comisi si
ori-ce amenintare pronunciata in contra agen- Dispositiuni finale
tilorfi insarcinati cu politia navigatiunii ség cu
erceperea texelorii pe Prutii, fiindil in exer- Art. 85. Presentulii regulamentfi va putea fi
ciçiulu functiunilorti bet, precumii qi od-ce in- modificatil, dupii trebuinte, de dare comisiu-
jurie séti ofensa Indreptata contra autoritatil nea mixth permanenta.
de la care di0i agenti '0 aü puterea lorü, este Ficuth in Bucuresci, la 27 Ianuariii, 8 Fe-
pedepsita cu u& amend& de 5 franci celu pu- bru aril"' 1871.
cinfi 0 50 franci celii multi. Semnati: Pottenburg, d'Olfettherg,
Déca se comite maltratare sell tentatiune con- P. Donici.
tra agentilorti politiel séti al perceptiunil taxe-
lorti in timpulfi indeplinirii functiuniloril lorti.
maximulü amendel 'mite fi pen& la 100 franci.
TARIFA PROVISORIA
CAPITOLUL II
Pentru drepturile de navigatiune ce suntii
Reguli despre aplicarea amenclilorti a se percepe la confluentulii Prutului fi
Dundrii.
Art. 78. Amendile nu suntil aplicabile con-
traventiuniloril ocasionate prin casuri de forta Comisiunea mixtä a Prutului,
majora. Wendt' articolulti 2 alii conventiunii inche-
Art. 10. Maximumii amendel p6te fi Indoitü iata in Bucuresci la '115 Decembre 1866, intre
iii casti de recidiva, calla aceeasi contraven- Austro-Ungaria, Rusia §i Romania, peutru a
tiune se reinoesce In sarcina aceluiasi contra- regula navigatiunea Prutului, relatandil cä, cu
venentfi in intervalii de 12 luni. scopubl de a acoperi cheltuelile lucrarilorii de
Art. SO. Afara de ameudile la cad sunth amelioratie ale fluviului precum qi acele alte
condamnati, contravenentil potu fi urmariti in- intretineri navigabilitatil in genere, nit taxa de
ainte tribunalelorii competente in proportie cu uii valOre convenabile, va fi impusa naviga-
repararea civile a pagubelorii ce aü causatii. tiunii i perceputa la gura Prutului in Dunare;
Art. SI. Cipitanii, patronil sett conductorii Vedêndii art. 7 0 20 ale ace1eea0 conven-
mita personalmente responsabili de contraven- punt, stipulandii ca tarifa snsii diselodi drop-
titinile comise de Omenil set de ecuipagiii. turi de navigatie va fi fixata si pusii in ap!i-
Art. 82. Inspectoruld navigatiunii Prutului cetiune de comisiunea mixt& permanenta, sta-
pronuncia. In prima instant& aplicarea amen- bilit& conformil acestui actil internationalii;
deloril meritate in proportiune cu contraven- Considerandii ca, (led, lucrarile de imbuna-
tiunile comise In contra dispositiunilort regle- tatire ale navigabilitatii Prutului n'afostil anca
mentului de faca : incepute, este Ins& indispensabilft de a se crea,
Notificarea sentinteloril sCle este faci.ta, pe chiar astadi resursele necesarie pentru a pre-
daft se pbte, partii condamnati in persona; In para executiunea lorti; prin studii prealabile;
casil de impedicare, ea este Multi la Galati, considerandii afara de acésta ca, cu scopuld
In cancelaria autoritatil consulare sétit locale de a stabili peste Pratt uT. bunä politie asu-
de care atarna parte& condamnati. pra navigatiunii, fara care acésta nu s'aril putea
Art. 83. Suma amendeloril este Orsat& In exersa in conditiuni de ordine i securitate,
manele agentului oranduitil cu percepereataxe- comisiunea mixt& a fixatil und reglementfi de
lora la confluentulft Prutului, 0 plata ei este politie fluviala 0 a instituita pentru executarea
efectuata, In ori-ce Imprejurare, inainte ca, art. 8 alit conventiunii din 3//5 Decembre 1860
bastimentulft, transportuld, pluta seu pluta in- pe inspectorulti insarcinatil de a pune in exe-
&Arcata cu lemne ce contravine Ba pOta e0 din. cutie susii disulii reglementii.
rift pentru a intra in Dunare. Ca, dupa art. 10 alti aceleea0 conventiuni,
Art. 8-1. Apelulti contra sentintel de condam- intretinerea inspectorului este coprinsa in chel-
nare este facutil in trei luni de la notificatiune, tuelile generale ale navigatiunii Prutului ;
Inaintea comisiunii mixte permaninte; sentinta, Ca trebue de a se face faca cheltuelilorfi ser-
Insá celei d'intAie instante este totil-dé-una viciului inspectiunii, i ca pentru aceste mo-
executoria, vremelnicesce, 0 in casil de apelft, tive perceperea imediata a unel taxe la Gura-
suma amendei este qrsatii la perceptorulii taxe- Prutului este indispensabilii ;
lord navigatiunii Prutului, carewww.dacoromanica.ro
o pastrdza in Hotarasce tarifa a caria coprindere urmézh:
depositii pen& ce apelulu se va stiv6r0. Art. 1. Orl-ce bastimentil cu nanze sal cu
 COMERCIO.AJI I LIICRXRIL010 POBLICE 97

aburii, §i ori-ce transportil ski salande de re- transporturi ski salande de remora): (chalands
morcit (chalands de remorque), ori-care't va de remorque) ce traverse confluentuld Prutu-
fi denominatiunea, care parcurit confluentunl lui fere, a educe altit povarit de catii aceea
Prutului ski Dundrii, inteund sensil sed in- ce compune lestuld ski carbuncle pentru tre-
tr'altulti cu unit caricS complectil ski partiald, buinta aparatului miscatord, suntil scutite de
pldtesce und dreptil de navigatiune de 60 cen- plata taxel determinatd in celd d'inteid arti-
time pentru fie-care tend. colii susti m entionatil.
Acestil dreptii de navigatiune se percepe a- Asemenea §i pentru remorcori, chiard dna
supra tonagiului totald alU bastimentului, trans- remorcheza bastimente ski transporturi, !neer-
porta ski salande de remora. (chalands de re- cate sell descarcate, decd. nu suntti intrebuin-
morgue), cSndS dupd facture, ski declaratiune tate la transportulti unei Ord a caricului ba-
cariculS este ecuivalentil la mai multi" de ju- stimentelorti remorcori. Cdrbunii imbarcati in
metatea tonagiului ; in casuld contrariti si a- cala vaperelorti audit considerati ca earicti.
far& de scutirea taxei asigurata de art. 4 ur- Sundt asemenea scutite de plata de orl-ce
mittord bastimentelord descarcate, dreptuld se taxi. imbarcatiunile de use, mica povara pen-
percepe asupra jumiltddi numal a tonagiului tru trebuintele locale.
totalti. Art. 5. Suma drepturilorii se verse. in null-
Drepturile détorate de vapere suntil calcu- nele agentului comptabilii care este Inserci-
late dupe tonagiuld cured' alS bastimentului. nett"' de a gera case navicatiunil Prutului, la
ast-felti dupe, cum este indicatil in hertiile do confluentuni riului, si care in schimbuld ba-
bordS, adick dupe, ce se va scedea din tone- niloril libereze chitanta.
giulii totalti greutataa machinei si combusti- Unti tablofi prin care se arkit reductiunea
bilului. in fraud a monedeloril in usii este tot-de-una
Nee numeruld toneloril aferentil motorului afisatti in biuroulii de percepere,
nu este indicatti in chartiile de bordil, se scade Acestil tabloil este revisuitti dupe, trebuinte.
din tonagiuni totale 37% pentru bastimentele Drepturile a cdrora exiginte, este contested!,
cu rote, §i 32 la sutit pentru bastimentele cu ski lichidarea criticatd de parti intr.& in case
helice ; scaderea se opereze dupe, conversiunea navigatiunii sub titlulti de depositii.
tonagiului bastimentului in tone de registru en- Cererile de restituire in toted' sea in parte
glezescii, efectuata conformil disposiiuniIorfl ale drepturilord platite se refer& inaintea co-
art. 6 urmetorii. misiunii mixte. a Prutulte ; ele vorti fi fitcute
Art. 2. Ori-ce plute. ski plute. incarcata cu sub iuscristi, in cursuld de 3 luni aid platil
lemne ce traverse. confluentulti Prutului §i care se5 aid depositului; in cast' contrariti, nu vord
nu transport& alte mirfuri de cStti arbori de avea efectil.
care ea se compune, platesce unii dreptil fixti Art. 6. Tone (de jange) pe care suntti li-
de navigatie determined' in moduli,' urmetoril: chidate drepturi'e de perceputil, lii virtutea
Dem, lungimea plutei séti plutel incarcatit cu art. I alit presentului tarifa: este tone de re-
lemne nu trece peste 50 de picióre englezesci, gistru englezescii.
sell 15 metri, 14 centimetri, acestti dreptti fixti Tonagiulti bastimenteloril se trage din char-
este de 5 franci. tiile de bordd, Inst. capitanil ale cdrora basti-
Déca lungimea plutei ski plutei incercate cu mente all fostil estimate de case de navigatiu-
lemne este de mai multi" de 50 de piciere sea 15 ne a Prutului din Sulina, (NO legea englesit
metri, 14 centimetri, dreptulti fixed' de achi- si regula principale aplicabile la bastimentele
tad" este de 10 franci. descarcate, suntii admisi de a plati taxa lord pe
Nu p6te sit se considere, in nici unti cud ca baz tonagiului indicatil In certificatulti de esti-
formindil u& singurd pluta ski plutit incercate machine liberatil de directoruld susii disei case.
cu lemue, in ceea ce privesce perceperea drop- Mara de acestil oralS, reductiunea tonelorti
tului dxii, aceea care s'arti compune de mai multi"' diferitelorti tart, in mesuri englezesei, se ope-
de 4 serif de arborl pusi capil la capil. rOdt dup5, presentuln tarifa aci anexatfi.
Art. 3. Plutele seS plutele incercate cu lemne Tone de mare, servindd de baze. la lichida-
earl traverse, confluentuld Prutului i cart sunta rea taxelorti ce se percept' asupra merfurilorti
Intrebuintate a transporta séS cereale, sOS ori transportate de plate ski plutele incercate cu
ce altd marfé, lemnS chiar neplutitors, pldtescil lemne, se calculézi. pe greutatea de patru chile de
numal unit dreptil de navigatie de 60 de cen- Galati si optii-decl i dime sutimi la uft tone
time pe ton& de mare pe cuantitatea mSrfuri- pentru cereale, si de none sute de oca la uft
ionS imbarcate. tont% pentru cele-alte marfuri.
Totalulii dreptului de achitatti in acestil casti Cuantitatile pe can calcululd se open. se
nu pete fi Ins& inferiorti dreptului fixti ce pluta séS trage din facturele sell declaratiunea ce con-
pluta incarcata cu I emne aril avea sS achite- ductorii de plute sOri plute incarcate cu lemne
ze, dupd dimensiunile sele si conformii artico- avendd greutati, suntii snip sa. aibS, conformil
lului precedents, dee& aril traverse confiuen- art. XI al(' reglementulul de navigatiune
tulti Prutalui fere, lucked:tura. www.dacoromanica.ro
de politie aplicabild Prutului, cu data de 27
Art. 4. Bastimentele cu panze séti cu aburti, Ianuariti 8 Februarid, 1871.
7
98 LRGLOITU ALE MINISTERLIMIII AGRICULTIIHEI

Art 7. Bastimentele, transporturi sea salande Art. S. Ori-ce hastimentti , plutä sea plutd
de remora co se presina la confluentulti Pru- eu lemne ce incerca, prin vre-unti mi41oca öre-
tului i care nu poseda chartiile aretanda to- care, de a se sustrage, in totalitate séti in parte,
nagiulti lora, sunta supuse la ua estimatiune la plata taxelord fixate prin presentuld tariff",
aproximativa ce se face de agintele comptabila este pasibild , afara de drepturile ce este de-
inarcinata cu perceperea taxelora ; i suma tora de a plati , conforma celorti ce precede ,
drepturilord de platitii se calculea dupä to- de nit amenda induoia cold pucind, sett impa-
nagiuld constatata dup acést a operatiuue. trita cold multd acestord drepturi.
Totü asemenea se urméza déca tonagiuld Déc aretarea tonagiului ce compora char-
relatatil pe cbartiile de borda se afla in ade- tiile de bordti ski cele ale manifesturilora sea
yard neexactii in comparatiune cu cuantitatea conesamenteloa pare fraudulósi, se procede,
marfurilora semnalate pe facturele (manife- in forma prescrisa de articoluld precedentil, fa
sturi) sea declaratiune. verificarea capacitatii bastimentului, sea a cuan-
Candi' unit bastimenta, transportil, salande titatil marfurilorti transportate.
de remora, plua cu lemne sea pluta este Aplirarea amendel este pronunciatii in pri-
lipsitd de documentele necesarii, sea pentru a ma instanta de inspectoruld navigatiunii Pru-
evalua catatimea caricului in raportil cu tona- tului; sentinta de condamnare se notified, par-
giulti totald, in casuld preveclutil de alit doui- tii condamnata in moduli"' prescrisa de art. 81
lea aliniata art. 1 susti mentionatil, sta pen- ald reglementului de navigatiune si de politie
ult a evalua in tone de mare cuantitatea mar- de la 27 Ianuarid 8 Februarid 1871.
furilora transportate, in casulii preveclutd de Apeluld contra condamnarii se face inaintea
alin. I. art. III, agentuld inarcinatd cu per- comisiunil mixa a Prutului care pronuncia in
ceperea taxelora procede asemenea la nit e- ultima instanta.
valuatie aproximativd, aid caruia resultata ser- Eld se respinge dupii termenuld de trel luni
vd, de basa la lichidarea drepturilora de plit- de la notificatiune sub pedépsa de nulitate.
tad. Condamnarile pronunciate de inspectorulii na-
Ganda ud operatie de estimatiune sed de e- vigatiunil sunlit executorii, Ina cu apelti ; in
valuatiune se efectudza in lipsa documentelora casd de apela, suma amendel este consemnata,
necesaril pentru a constata incarcarea basti- sub titluld de deposita , in casa navigatiunii
mentului sdti cuantitatea narfurilorii, sea a Prutului, undo se versa asemenea suma con-
da unit resultatil diferindii de mai multd dc damnarilord remase definitive.
cinci tone cu arätarile documentelorii produse Art. 9. Presentuld tarifa provisoria, care va
sett deelaratiunilord facute, capitanula, pro- putea fi modificatil, dupa trebuinta, de comisiu-
prietarula add conductorula bastimentului, plu- nea mixta permanenta, , va intra in vigare la
a sell pluta inarcata cu lemne, obiectd alti 3/u Alain viitord.
estimatiunil add evaluaril, este tinuta de a a- Semnati: Pottenburg, d' Offend erg ,
chita, sub titluld do cheltueli, uä taxa, speciall Facutd in Bucuresci , la 28 Ianuariti 9 Fe-
de clece fraud, far& a impedica aplicatiunea bruariii 1871.
penalitatil dictati de articoluld urmatora, in
casuld de va fi franca sad tentativa de franda. ANEXA
Estimatia sea evaluatiunea cu aproximatiu-
ne acuta de agintele ce percepe taxele ser- Tablod aratandii proportiunea care exisa intre
fa. In off-ce casa, la lichidarea taxei de pla- tona de registru englezd i mesurele adoptate
tita a chruia suma este totil-de-una imediatil in cele-alte teri pentru mesuraterea bastimen-
exigibild, rem amend a recurge in urma la inspec- telord de mare.
toruld navigatiunii, in casual cand partea in- Factorulit prin care
teresatii contesa exactitatea operatiunii. trebue immultitit u-
In nrma acestui recursa , inspectorulti pro- nitatea de ingsuegi a
cede din nod la estimatiunea bastimentului sea tie-caria
la evaluarea marfurilora, in faca Jinni esperta ce Bastiniente
eta aduce pentru acesta scopti, ua-data pentru tone last.
totd-de-una. Acesta operatitme se efectudza a- Austriace 0 77 _
tunci in faca autoriatii consulare a partel in- Francese 0,94
teresata, la care de dreptii este chiamata, i, in Italiaue 0,94
acesta casd, nu mai late fi obiectuld vre-unui Otomane . .
recurst. Prusiane . . . 0,98 1,50
Bastimentula pentru care se cere la a doua
estimatiune sed evaluatiune este tinutd de a a-.
coperi cheltuelele, déca resultatuld acestel o-
Rusesci
Americane (Statele-U.
Belgiane .
nite)
. . .
.
1
1.08

0,95
1,89

1,81
peratiuni nu da nä diferina mai mare de cinci Bremese 1,89
tone de registru sea de greutate cu cuantita- Danese . . . 1,02 1,96
tea evaluata de perceptorula taxelora. Ispaniole
www.dacoromanica.ro 1
I

(1) 1 tonel englgz 6153/100 kilo de Constantin.

 COMERCIITLIII I LIICRARILORti PUBLICE 99
tone last. 1 tone last.
Grecescl m6surrt vechiä 0,97 Norvegiane 0,98 2,03
mèsurit noua .. 0,78 Oldenburgese 0 96 1,60
Hamburgese . . .
Hanovriane 0,98
2,76
2 25
Romane
Samiote
0,97
0,78
(l)
Holandese 0,89 1,76 SSrbesci 0,97
Din Lubeck . 1,89 Svetiane 1,02 1,98
Mecklemburgese 1,09 2,44

LEGE
PENTRU PRIVEGHIEREA INTREBUINTAREI FON DULUI DE V, LA SUTA
PENTRU PORTURI SI CHEIURI
(Decretit No 688 din 27 Martie 1874)
Art. 1. Priveghierea asupra intrebuintarii fon- Art. 4. Cheltuelele ce se Lea din aceste fon-
dulut de jumètate la suta. destinatil imbunetatirii dui Torii fi supuse regulelora prevèclute prin
porturilorti d'alungulti Dunaril, prevèclutd prin legea asupra comptabilitatil generale a Statuliff
legea din 18 Noembre 1863, este lasata en §i nu se vorii putea efectua fárS. autorisatiunea
totuld Ministerulai agriculturei, comerciului §i prealabila a Ministerului agriculturei, corner-
lucrarilorti publice. ciului §i Incrarilord publice.
Art. 2. In fie-care din aceste portur: so in- Art. 5. Samele adunate din venitulil de ju-
stitue unil comitetii, compusil din prefectuld nadtate la suta ald porturilord se vérsa la Casa
primaruld comunei §i ingineruld circum- de depuneri §i cousemnatiuni, ale caret rece-
scriptiei, care subti directiunea Ministerului pise se vorii 'Astra de Ministeruld lucrarilord
lucrarilord publice, va.verifica veniturile, chel- publice §i nu se voril libera comitetelord res-
tuelele §i lucrarile ce se vorti face din aceste pective de catti pentru auume cheltueli, aprobate
fonduri, conformti legit din 1863, earl se vord ve- conformil art. IV de mai mad.
rifica de Curtea de compturi. Art. 6. Ministeruld agriculturei, comerciului
Art.3. Licitatiunile pentru arendareavenitului §i luerarilorfi publice va face a se presenta Cur-
de jum6tate la mita se tinti atatii la Ministeriulg tit de compturi, in ter mend de duol ani, celit
lucrariloril publice cad §i la re§edintele disc multS compturile de perceperea §i Intrebuin-
tricteloril respective, in presenta comitetelord tarea fondului mentionatti la art. I, de la in-
instituite, conformit art II, si nu voril fi defiuitive fiintarea acestes taxe.
de CMS dupa aprobarea Ministerulul.

PEGULAMENT
ASUPRA APL'CARIf LEGEI DIN MARTII3 1874, PENPRIJ AD AIINIST a MUNE
FONDULUI DE 7,°/o DESTINATO IMBUNATATIREI PORT URILORC D'A
LUNGULt DUNAREI
(Decretti No. 1339 din 25 _Muhl 1874)
Disposilioni generale tru a asigura buna intrebuintare a acestorti
fonduri, ast-feld ca ele sit serve numai la lu-
Art.1. Administratiunea fondului de 72°/0 , crarile de imbunètatire a porturilorti respective.
provenitfi din perceperea taxei prevèclutft prin 2. In fie-care porta und c omitetti compusil din
lepa din Noembre 1873 §.1 dstinatti imbund- urefectuld judetului, ca pre§edinte, primarnlii
tatirel porturilcro Romaniei d'alungulii Mina- comunet respective §i inginerulti-§effi a IU cir-
ret, este pusa sub priveghierea directa §i ime- cumscriptiunii, va fi iusarcinatil en verificarea
diata a Ministerului agriculturel , comerciului veniturilord §i cheltuelelord relative la fnnrliilii
gi lucrarilorn publice, care, prin comitetele de 'A °/0. supunSndit lucrdrile séle aprolliri Mi-
mstituite in fia-care portS §i delegatii set spe- nisterului a griculturel, comerciului 5i lucrari-
va esercita priveghierea nocesaria pen- lord publice .
(') 1 tonel englez 282/, www.dacoromanica.ro
kilo de Galati 'hop kilo de Braila.
100 LEGIIIIRI ALS MINISTERIIILIII AGRICULTUREI

3. Cheltuelele privitóre pe aceste fondurl Licitatiunile se vorti putea face prin oferte
suntii supuse , in ceea ce privesce justificarea sigilate set" oferte orale, ski §1 una i alta ,
regulelorfi prev6dute de legea asupra comp- insi in aceea§i cli fixati prin conditiunile pu-
tabilittitii generale a Statului si nu se volt blicatiunei, constatAndu-se aasta prin proce
putea efectua de cAtti pe acte acute in regulä sul-verbald alti adjudecatiei, dresatil in presenta
§i in urma autorisatiunii data. de Ministeruld concurentilorti §i Matti, dupl incheierea ope-
hicrAriloril publice. rati unei.
Verificarea acestord cheltuell urmAnd a se face 7. Termenulti arendirei va fi maximumfi de
de inalta Curte de compturi, conformii art. II 5 ani, set' minimumd de unti anC, i se va de-
din lege , comitetele porturilord remAnd di- termina prin conditiunile arendirei publicate
rectii respundetóre pentru neregularitatea ac- mai d'inainte ; in nici unti casti acestil termenti
teloril earl void' trebui sit serve de justificare. nu se va putea modifica, spori Beg micsora nici
4. Sumele privithre pe fondulii de '/,°/,, alS in diva adjudecatiei, nicA in cursulti contrac-
portului, provenite, fie din intreprindere, fie tului.
din perceptie in regie, se voril versa, fie de in- Licitatiunile se vorti tine in aceea§l i, atAtii
treprenori, fie de comunele respective, la Casa la reledinta judetului in care se gasesce por-
de depuneri §i consemnatiuni ale card recepise tuld si in presenta comit etului prevédutil la arti-
se voril trAmite spre pastrare Ministerului lu- colulti 2 alil legii §i a casierului comunalti, care va
crAriloril publiee §i voril constitui fondulti fie- fi insArcinatii cu past rarea garantiilort. rovi-
cArui porta in parte. sorif, depuse de adjudicatori, aft si la Mini-
.Asemenea recepisele easel de depuneri §i con- sterulti agriculturel, comerciului i lucririlord
semnatiuni, séS actele de hypotecA ale iutre- publice, §i nu vorti fi definitive de dad dupli
prenorilorti, fie pentru arenda venitului aceld aprobarea Ministerului.
taxe, fie pentru lucrari contractate a se exe- 9. Concurentii spre a putea fi admi§i la li-
cuta din acele fouduri constatate in regula de citatie voril trebui BA depunl u'a garantie pro-
comitetele porturiloril respective, se voril trA- visoriii de 10% calculatA pe suma cu care a
mite spre pi" strare la Ministeruld azriculturei, fostii arendatti acelii venial pen6 atunci, §i a-
comerciului §i lucrArilorti publice. céstS garantie nu va putea fi de WS in nu-
5. Recepisele easel de depuneri §i consem- merarid seri efecte public e d'ale SLatului.
natiuni privithre sumelorti vArsate, constituindil Concurentului care va fi oferitti pretuld eelS
fonduld fie-cArui porta, precumti i acelea re- mai avantagiosti '1 se va retine garantia pro-
lative gal antArii lucrArilorii sdii arendarii ve- visorie §i care nu i se va inapoia de catti dupA.
niturilorS fie recipise, fie acte de hypoted, se depunerea garantiei definitive, sell in cast' de
volt priimi la Ministerulfi agriculturei, corner- readjudecare, dupl avisuiC Ministerului lucre-
ciului §i lucrArilor publice, de divisiunea compta- tiler! publice.
biltalei, un le se vett depune spre pAstrare in 10. Duptt aprobarea adju lecatiunei de Mi-
teuA cast" de ferti specialA cu trel chel , din nisterti , intreprenorulti va fi detoril a depune
care una se va conserva de ministru, uS alta in termenti celti multi" de 15 dile de la data a-
de directoruld generalti alfl Ministerului, era celei aprobilri uS garantie definitivl de valOre
cea d'a treia de sefulti comptabilitatei. egalA jumétatei arendei pe unS and §i care
Ac .ste recepise §i acte se vorti inscrie in- garantie va fi in numerarid sell in efecte pu-
tenni"' registru anume, destinatii comptabilita- blice ; era de va fi in hypotecA, ea se va so-
tei acestoril forduri (model(' lit. A) vizatil la coti pe jumState alórea fondului, constatatii prin
fie-care intrare §i (lire de directorulti generals rolurile de perceptiune i ecluvalAndu unu foudu
§i §efulti comptabilitatei. a alit valóre se va deduce pe baza de 7% a
Iuscrierile in acestri registru se volt face venitului supusil perceptiunei.
pentru fie-care portil in parte §i osebitil Such Numai dupi preseutarea recepisel de depu-
se veal separa aceste inscrieri in trel eate- nerea cautiunei definitivA, set" a casieriel ju-
gorii : detului, seu a Casei de consemnatiuui, seri pre-
I. Inscrierea garantiilorti pentru arendarea seutarea actului de hypotecil in regulA, se va
veniturilorti ; incheia contractuld §i se va libera garantia
II. Inscrierea garantiiloril lucrArilorii contrac- provisorid.
tate ; 11. Iu casil cAndil dispositiunile de mai susti
HI. Inscrierea veniturilorti constituindii fon- nu s'arti iudeplini in termenulS prescristi la arti-
daiS propriii dist' §i mi§carea acestal ninth". colulii 0, intrepronorulil va perde garantia de
100/0 care va reveui de dreptil in profituld foe-
Arendarea pereeperii taxei de jumatate la satii dului portului; érA arendarea se va sc6te din nod
in licitatie, far5. veri-uti pretentiuue din par-
6. Arendarea perceperel taxel de ',,°, nu se te'i, recunosceuclu. se pusti in intirdiere prin
va putea face de cAtil prin concurenta §i publi- simple espirare a termenului,,faxii prealabilA
catie, observandu-se cele prescrise prin articolii somatiune seti chiemare in judecatii.
47 59 din legea asupra comptabilitAtei gene-
rale a Statutui. www.dacoromanica.ro 12. Arenda fic-cSrui 0115 se va r6spunde do
intreprenoril in patru rate egale §i la tome-
 COMERCIIILIII I LumaRILoaii yoafacx 101

nele urmatOre : 2 Ianuarit, 1 ApriliS, 1 Tulin Obligatiunile vechiule antreprenoril vor5 in-
0 1 Octombre alil fie-care anti., trebuindil a ceta indata ce noulil antreprenoril va fi depusil
presenta la aceste date recepisa de varsare in garantii ecuivalente i recunoscute valabile, in-
numerarin, sei a casieriei judetului, se"' a Ca- trSndti atunci in t6te drepturile §i sarcinele
sei de consemnatiuni. vechiului antreprenoril.
Aceste recepise se vorn presenta de intre - 18. La casil de rearendare pentru neexecu-
prenoril directii comitetului portului respectivil, tarea conditiuniloril contractului, garantuld are
care constatindu-le in regula §i pe valóre a facultatea de a cere substituire a sea in drop-
sumeloril détorate, conformil contractuki, le va tulti antreprenorului sub aceleall conditiuni §i
inainta Ministerului agriculturei , comerciului indétorirl, déci insd va plati indatS sumele (16-
§i ald lucrdrilord publice. torite de antreprenoril 1060 la acea tli.
13. Dupa trecere celii multii de 15 clile de Dreptulii acesta incetéza pentru garanti (Mei
la termenele fixate prin art. precedentil, antre- nu va fi facutil cererea de substituire la comi-
prenorulfi ne respunclendii vre-una din rate, co- tetulii portului respectivil §i nu va fi achitatil
mitetuln va face cunoscutil acésta Ministerului. datoriile antreprenorului penS in ajunulil lici-
care va putea disposa punerea din non In lici- tatiei de rearendare.
tatie a venitului portului, in socotéla antrepre- 19. La mei de incetare din viéta a antre-
norului , faril a mai face vre nä somatiune prea- prenoruld, mostenitoril sal suntil tinuti soli-
labild de punere in intarcliere §i firà jude- daricesce de tote sarcinele contractului.
catä; deficitulii ce aril resulta prin rearenda- 20. Domiciliuln legal5 alti antreprenorului pen-
re, precumii §i ori-ce cheltuell arü fi ocasio- tru totil ce va atinge directil ski indirectil de
natil acésta, voril fi in sarcina garantiei antre- obligatiunile resultandil din contractii va fi la
prenoru'ui, lard nici unii dreptil de reclamatie resedinta judetului in care se gasesce porturile
din parte'l. arendate.
Pentru totil timpuln petrecutil de la neres- 21. In cas5 de procesil nitre comitetaln por
punderea rateloril i Olin la aprobarea nuoel tului si antreprenoril, nu se va putea intenta
licitatiuni, antreprenorulti va fi détoril a plati de cola la tribunalulii judetului iu care se old
procente la sumele détorite §i neplatite, soco- porturile arendate.
titil procentulii de 101a Rita pe anti; procen- 22. Antreprenorulil apartinSudil yen uneia
tele vorn curge de dreptil din cliva candil urma din protectiunile straiue, nu va putea invoca
a se face plata ratel nerespunse, farl soma- sub nici unil pretextii cualitatea sea de strainft
tiune nici cer ere de judecata. in privinta obligatiunilorii ce '§i aü luatS prin
14. Despdgubirea se va face din garantia an- contractn, ci remane, in ori-ce case, supusil
treprenorului, care garanyie, de va fi hypote- legiloril Orel §i jurisdictiunii esclusiva a tri-
card, se va pune indata in vOn(lare, fara a se bunalelorn pamSntene.
putea invoca legea comund, nici de antrepre- 23. Garantia antreprenorului nu se va putea
non), nici de garantuld se ,; érd de va fi in haul restitui de catil dupa achitarea tutulorti rate-
sel efecte publice, despagubirea se va opera lorti pe toff anil de arendare, prevequtl prin
a supra acestel garantii, asemenea fSrdj udecata; contractil, i presintarea recepiseloril de plata;
efectele publice se vett vinde prin licitatiune. atunci coutractulil findS indeplinitil se va des-
Osebitii de garantie, antreprenoruld remaue fiinta.
respunclatoril cu ori-ce alta avere s'aril mai des-
coperi peutru daunele causate §i supusii legil Pereeperea in regie a taxei de 'I, la%
de urmarire din 31 Martin 1862.
15. Perceperea taxei de '/,'/Onu se va putea 24. OAS perceperea taxei de 1/2 la 0.10 a
face de antreprenoril de (AAA conformil legel veH unui portii se va efectua In regie, sumele
din 22 Noembre 1863, §i tarifele publicate de provenite se vorn incasa de casierula comunalii
Ministeruld de finance ii va servi de norma localii peutru comunele urbane, Wide percep-
pentru evalnarea pretului marfEriloril, sub ori torulil comunei rurale respective, dupl instruc-
ce denumire aril fi, precum §i scutirile pre- tiunile ce se vord da de comitetulii portului
vaclute prin acele tarife, off-, ail aril fi data contra liberaril de recepise dinteunil registru
contractului de arendare. cu mated data de comitetil, Epauruitil, sigilatS
16. Nu se va putea acorda antreprenorului si pars fatil de acesta.
In timpulii duratel contractuki, sub nici nal 25. Sumele adunate se voril vSrsa pe fie-care
motivii, nicl ua scadere din pre Ohl adjudeca- septSmani. la casieria general" a judetului pen-
tie; ei renadue respunclatorn pentruintréga suma tru casa de consemnatiuni, predanduse in fie-
détorati in totil intervalulti areudarei, trivia- care Luni comitetului recepisa casieriei consta-
du'ld ori-ce câtigt1 sel paguba, ori-ce cud tandil varsarea sumelorn percep :te in septa-
fortuitil sel altd-fell, prevSclutil aSS uepre mina trecuta, era acesta &Tit priimirea rece-
17. Antreprenorulii nu este libern a sub a- pisel Casel de depuneri o va inainta Ministe-
rends, venituld portului färii consimtimeatulii rule agriculturel, comerciului §i lucrarilorn
comitetului §i aprobarea Ministerului agricul- publice.
www.dacoromanica.ro
ture, comerciului §i lucrarilorii publice. 20. Primaril reap ectivi suntil respunigtori de
 102 LEGILT/RI ALE MINISTERIIILIII AufuctmmurtnI

priveghierea ce suntü deteri a exercita asupra porturilord §i va fi retribuitil asupra fondurilorii

regulatei Ineasdri §i versdri a banilord, pre- geuerale ale venitului de 1/,°1,
cum §i de regulata inaintare a recepiselord 35. Evaluarea lucrarilord exe-utate se va face
de versare, anunciandii pe comitetuld portului de personaluld technicd a nume desemnatil prin
pentru ori-ce intarslieri sed neregularitatl aril situatiuni in regula, conformd dispositiunilord
constata. adoptate pentru luerarile privitOre pe Statil, ai
acele situatiuni vord fi verificate in faca loca-
Darea in intreprindere a luerarilor pri- le de inspectoruld inginerd ald luerarilord pu-
vitóre tondului de 172 la °. blice Insarcinatii cu acesta verificare §.1 epocele
hotarite prin contractd.
27. Darea in intreprindere a lucrdrilord ce 36. In lima Decembre a fie-carui anfi, co-
se vor face din fonduld de 14 la 0/0 ald portu- mitetele respective voril intocmi budgetuld a-
rilor se va face prin concurenta si publicatii, nului urmatord, prevesleudd veuiturile §i chel-
conformil legei asupra comptabilitatii generale tuelile privitere pe aceld and, fonduld de V, 0/o
si observandu-se regulile prescrise pentru in- ald porturilorfi.
treprinderea lucrarilord publice privitóre pe Acestfi budgetd se va preseuta Ministerului
Stat. agriculture, comerciului §i lucrariloril publice
28. Intreprinderile de WI va'ere mai mare celd mai tarslid pea la 15 Decembre acea fund.
de 40,000 lei vor fi presentate aprobaril con- 37. Budgetuld astii-feld intocmitil i cu mo-
siliului de ministri; 6r5. acelea intrecendil au- dificarile aduse de Ministeriuld luerarilord pu-
ma de 100,000 lei, se vord supune §i apro- blice vord fi supuse aprobaril M. S. Domni-
baril Mariel SOle Domniterului, §i nu volt fi torului.
definitive de catd dupa, acesta aprobare. Niel ud alta choltuela nu'va putea plivi bud-
Nici ua intreprindere de lucrare nu se va getuld aprobatil de dad acelea anume prove-
nutea face de nu va fi anume prevesluta prin slute printeensuld.
budgeteld anului in care urmézit a se efectua. 38. Cheltuelile relative personalului se voril
29. Nu veil fi admi§i la concurentá pentru regula dupa necesitatile ce se voril fi consta-
executarea de asemenea facile, de calif per- tatii §i aprobatd de Ministeruld lucrdrilord pu-
sOnele de specialitate sed cari aü executatil lu- blice, Ora acelea relative materialelord, dupa
crari publice in modd satisfacetord in tell sell contractele incheiate seri prevederile aprobate
In strainetate, dovedindii acOsta prin certificate de Ministert, inscriindu-se totil-de-una ua sumil
In regula. disponibila pentru cheltuell nepreveslute §i care
s'ard recunOsee suficieuta in cursuld anului.
Executarea kit priveghierea lucrAri
Justiticarea gestiuna anuale
30. In executarea lucrdrilord privitfire fon-
dului de 1/2°', alti porturilord, se vord observa 39. In luna Ianuarid a fie-carui and, comite-
regulile stabilite pentru lucrarile de asemenea tuld va Inteemi, pe a sa respundere, bilantuld
natura privitere pe Stabil. anului expiratii , constatandd sumele incasate,
31. Conducerea lucrarilord se va face de und fie in regie, fie in intreprindere, sumele chel-
personald technicil hotaritil de Ministeruld luerd- tuite in cursuld anului in virtutea autorisatiu-
rilorll publice in raportd cuimportanta lucrarii nilord date , in fine economiile ce vord ft re-
Qi retribuitil din fonduld de 1120/0 pe care pri- sultatil.
vesce lucrarea. 40. Bilantuld astd-feld Intocmitil §i insocitd
Acestil personalti se va consideraca deta§atii de tote actele justificative de veuituri §i chel-
din corpuld technicii §i va fi supusil regulamen- tuell d'impreuna en talOnele recepiselord libe-
tului acestui corpti. rate la perceptiunea in regie §i contrasemuate
32. Pentru inspectiunea executdrii acelord §i de casierii sell perceptoril comunelord , se
lucraff, se va desemna unulti din inginerii in- veal inainta de comitetele respective Ministe-
spectori al lucrdrilorii publice, a earui diurna rule agriculturei, comerciului §i ald lucrari-
pentru acesta inspectiune va privi asemenea pe lord publice, care conformil legii le va tramite
fonduld portului respectivil. inaltei Curti de compturi.
33. Lucrarile de studid, projecte etc., se vord
face de personaluld aretatil la art. 31 sea de Efectuarea platilorü
inginerl speciali, angagiati ad-hocil §i retribuiti
din fonduld respectivii altiportaluipe care pri- 41. La finele fie-cdril lenT, comitetele portu-
vesce, éra facendu-se de inginerit Statului, nu- rilord vorti inainta Ministerului agriculture ,
mai diurua va privi pe aceld fon dd.. comerciului §i lucrariloru publice unit borde-
34. De se va simti trebuinta §i in interesuld red in dublu exemplard, in care vord hiscrie,
lucrarilord generale ce va fi a se executa in di- specificandil anume platile ce urmOza a se face
feritele porturi ale Dunarii se va putea an- in sarcina fondului de 'A peutru luna im
www.dacoromanica.ro
gagia und iugiuerll speciald, care va avea sub a care privesce ; acestd bordered va fi certificatil
ea directiune personaluld technicilald tutulora de toti membrii comitetului,
 COMERCIIILITI I LIT0RXRILORt1 P1TBL*Ca 1

42. In ceea ce privesce personaluld retri- 46. De ul data cu notificarea aprobaril chel-
buitil din fonduld de V, °Jo, se va anexa la bor- tuelilord, Ministeruld va inainta Case de de-
derould prevedutti prin art. precedentil und puneri recepiscle privitóre fondului respectivii,
statil in regula, semnatil de cel in drepti), a ca.- indicandil suma ce urméza a deduce din acele
rel suma va corespunde acelea inscrisa in bor- recipise , spre a se tramite comunei pe care
demi). privesce ; era de regd. facendd uit noua rece-
43. In ceea ce privesce cheltuelile relative o va tramite Ministerului.
materialului ski luerarilord efectuate. se va a- 47. Sumele aprobate se vord tramite de ea-
nexa asemenea la borderould intocmitti situa- tre Casa de depuneri casierului comunel In care
tiuuile inginerului dirigentii §i recunoseute bune se afia, portuld pe care privesce cheltuela, spre
de plata la comitetuld portului respectivd. efectuarea platilord aprobate de Ministert.
Platile efectuate depe aceste situatii se vord 48. Sume!e priimite se vord ;nscrie de casie-
considera nutr al ea provisorii pea la verifica- rii respectivi intr'und registru speciald (mo-
rea situatiilord respective de catre ingineruld deli lit. B) §nuruitd, sigilatti §i parafatil de Mi-
insoectord prevedutil la art. 32 de mai susii. nisteruld agriculturei, comerciului §i lucriri-
44. In ceea ce privesce diurnele §i. parcur- lord publice.
sole cuvenite inspectorului de- lucrari publice In acestil registru yard semna de priimire toff
§i ingineruluilefft aid circumscriptiei, a earth cel in dreptii, §i efectuarea platilord in limita
re§edinta, nu ard fi aceea in care se afia exe- sumelord aprobate se va certifica de comitetuld
cutarea luerarilorti, se va regula in ceea ce respectivii pentru fie-care autorisare data de
privesce diurna, socoth:du-se 20 lei pe cli pen- Ministerd, observandil ca pentru ori-ce cheltué-
tru inspectord §i 15 lei pentru §efuld circum- là neefectuati 54 se fad, mentiune in cererea
scriptiel; era pentru parcurse se va lua de nor- de plata ce va adresa Ministerului, in comptuld
ma acele admise pentru corpuld technied ald lunei urmatore.
Statului; awbii vord intocmi statue in dublu, 49. IJnii biurod speciald , instituitil ad-hoc
cari se vord adresa comitetului §i din earl u- pe hnga Ministeruld agriculture)", comerciului
nulii, visatd in regula . se va anexa la borde, §i ald lucrárilord publice, §i retribuitti asupra
roulci prevedutil prin art. 41 de mai susd. tutuloril fondurilord porturilord, va fi speciald
45. Dupa verificarea §i aprobarea actelord insareinatd cu observarea tutulord regulelord
de Ministerd , unuld din borderouri, vedutil §i de administratiune privitdre pe aceste fonduri.
aprobatil, se va inapoia comitetu'ui pentru e- Acestii biurod va fi ata§atti la divisiunea II-a
fectuarea platilorti ; era celd-altd impreuna cu din aceld Ministerd , §i se va compune din-
actele alaturate se vord couserva de clivisiunea tenni §efd de biurod , und adjutord i duoi
comptabilitatil Ministerulni, spre a se inainta copilti , ale carorti remuneraril volt fi con-
la timpti inaltei Curti de compturi, conformd forme cu acelea ale gradelord similarii din Mi-
art. 6 OE legil. nisterd.

LEGE
A SUPRA PLATEI VALOREI DILELORt PENTRU OSELE COW:WALE
SAU VICINALE
(Decreta No. 573 din 18 Martiii 1872)
Art. 1. Locuitorii comunelord urbane lucid- criirilord (nu voril pute a fi luati la alte Iti-
torati dupa art. 27 din legea drumurilord a crari in limitele acestel distante), veil face
plati valórea dilelord de lucru in bald pre- insa chlele judetiane in lucrari de §osele co-
cumd §i locuitoril comunelord rurale, earl, du- munale sea vicinale §i vice-versa, deed nu le
pa art. 28, ad §.1 el facultatea a plati aseme- vord plati in bath, conformil articolului 28.
nea dile in bani, vord desface acestä détorie Art. 3. Taxele dilelord convertite in bani
celii mai tardiii pea la 1 Maid ald fie-ca- se fixeza pe fie-care and de consiliile judetia-
ruia ant. ne, dupd preturile curente §i cu aprobarea.
Primaril comunelord cad nu vord urmari Ministerului lucrärilord publice.
implinirea unorti asemenea bani §i nu vorti e- Déca Ministeruld nu se va pronuncia in ter-
xecuta facerea dilelord in natura la timpil, mend de 30 Ole asupra tarifelord presentate
conformd art. 32 din lege, suntii pasibill de de consiliuri, ele remand executorii.
penalitatea prevesluta la alba. 4, art. 2, din Art. 4. Cele-alte dispositil prevedute in arti-
legea de perceptia. ticolii 27 §i 28 din legea promulgata la 1868 sunti
Art Z. Locuitoril carT fiindd in uä departa- §i remand in vigóre.
www.dacoromanica.ro
re mai mare de 20 kilometri de punctele lu- Art. 5. Locuitoril comunelord urbane §i ru.
104 t,notural ALE MINISTERIULIII AGRICULTUREI

rale asupra carora din diferite imprejuriiri Art. 6. Tote legile i osebitele dispositiuni,
plata clileloril de prestatiune s'a grämdditil din I contrarli legil de faca, suntil si r6minti abro-
anti in anti, vorii r6fui plata acestoril clile in t gate.
rate anuale impArtite pe trei ani.

REGULAMENT
PENTRU INSTITUIREA UNEI COMISIUNI, CARE SA ADUNE I SA EXPEDIEZE
OBIECTELE NECESARII PENTRU EXPOSITIUNEA DE LA VIENA.
(Decrettt No. 1977 din 8 Oct. 1871)
Art. 1. Se institue pe lingit Ministerulti a- Art. 7. Ministrulh lucrärilorii publice , In
griculturei, comerciului si lucrdrilorii publice urma aprobáril consiliului de ministri, va nu-
u5. comisiune permanentä, compusi din 15 mem- mi pe unulti din membri comisiunif ca dele-
bri, care sit se ocupe de t6te lucrarile atin- gatil alit Orel pe linga comisiunea imperiala
gOtOre de adunarea si expednirea la Viena a din Viena. Acestil delegath va merge la Viena
tutulorti productelord agricole, minerale, in- si se va intelege cu comisiunea imperialé, a-
dustriale si artistice, i cu unit cuv6ntil a tottl Wu in aceea ce privesce localulti pentru asecla-
ce produce Ora, spre a fi presentate la ex- rea obiectelord , catS si In timpulti deschide-
positiunea universale ce este a se face in a- rii expositiunii spre a da deslusirile necesarii.
milli 1873. Art. 8. TOte cheltuelile necesaril pentru vo-
Art. 2. Functiunile membriloril comisiunil iagiii si intretinerea delegatului t6reI la Viena,
voril fi onorifice, 6r5, comisiunea va fi presi- pentru infiintarea constructiunilorii expositiunii
data de ministruld agriculture, comerciului si române, de se voril cere, pentru adunarea si
lucritrPorti publice, §i in lipsd'i de unuld din expedierea productelorii, vitelorti §i objectelorii
membri comisiel. industriale la Viena, se voril face de dare Statfi,
Art. 3. Din numèrufil membrilorh comisiunii trecendu-se pentru anii viitori in budgetulti Mi-
arkatil la articoluld precedentii se va institui nisterului agriculturel, comerciuluI §i lucrdri-
uuü comitetii compusii din 5 persOne, care va lorti publice.
lucra in permanenta pentru indeplinirea lucrã- Art. 9. Sumele necesarii pentru int6mpina-
rilorU mentionate. Ministerulfi va delega pre- rea cheltueliloril de mai susii se vorti pune trep-
sedinta comitetului unuia din membri s6i, 6- tatti, dup5, cum se vorii cere, la dispositia co-
ri comisiunea intregi sé,i in majoritate va mitetului care va da compturi cu acte justifi-
constitui juriuld care va fi chiämatti s5. aléga cative de intrebuintarea lord.
0 sit aprecieze productele si obiectele carl Art. 10. Comitetulfi va fi asistatil in lucrtirl
meritit a fi depuse in expositiune. de und secretarti, care va fi §efulfi divisiel de
Art. 4. Comitetulfi, in numele comisiunii, agriculturti , ca unulii ce are in specialfi tOte
va expedui tOte lucrarile necesaril pentru ex- lucrarile de agricultura, comercih si industrie.
positiune, va corespunde cu tOte autorithtile Art. 11. TOte productele , objectele indu-
administrative pentru pregiitirea si adunarea strial°, minerale i altele ce se vord aduna, spre
obiectelord necesaril expositinnii, precumil si a se trämite la expositiune, se vorii inscrie in-
prin delegatulti guvernului de care se face teat a nume condici., ce se va title de comi-
mentiune la art. 7, va corespunde cu membri tett], si in care se va arka numele proprieta-
comisiunii imperiale de la Viena, pentru totti rului domiciliulii , numirea objectului depusil
ce privesce la organisarea expositiunii. si valOrea TnT, dupa estimatiunea ce i se va
Art. 5. S6 vorii institui sub-comisiuni In face de comitetti . ca dupii, acesta sa se fac5,
tOte judetele Ord, compuse; din prefectulfi catalogulfi generalil , cu care sà se Inainteze
judetului, unit membru alt comitetului perma- la Viena, érd acele producte si objecte se voril
neutti, primarul comunei si duo6 persOne cu cuno- priimi de la proprietarii lora cu cbitantä libe-
scinte in agriculturl i industrie, cad voril co- ratti din partca comitetului i, la inapoierea
respunde cu comitetufii in afacerile expositiunii. Torii, proprietarulh va libera chitanta admini-
Art. 6 Pentru tinerea §edintelorii comite- stratiei.
tului §i conservarea obiecte7orti §i a produc- Art. 12. 'Me productele §i obiectele pe carI
telorti destinate expositiunii, se va pune la proprietaril nu vorti reclama inapoierea lent,
dispositia comitetutui una ski mai =lie ca- se vorti desface de dare guvernt, si proprie-
mere in veri-unulti din localurile Statulnl pre- tarii nit volt putea pretiude de dal pretulfi
cumti si luminarea, Incálçlirea, efecte de can- cu care s'ail estimatil.
celarie i tail ce se va cere.
www.dacoromanica.ro
Ministru, N. Cretuleseu.
 COMERCIULUI I LUCRIBILORil PUBLIC& 105

DECRETI3
§1 STATUTELE SOCIETATEI GENERALE DE ASIGURALE DIN BUCURESCi DACIA
(1 8 7 1)
CAROL I,
Prin gratia lui Dumnecleil i vointa natio-
DACIA
nala, Domnii alii Romani SOC1ETATE GENERALA DE ASIGURARE ill BUCURESCI
La tort de facet i viitori, sënaate;
Asupra raportului ministrului nostru secre-
STATUTE
tarfi de Stahl ad-interimii la departamentulti Numele, durata, refedinta i seopulit societatii
agriculture, comerciulth i lucrariloril publice,
cu No. 2,284; Art. I. Se formézi Ira societate anonimft de
Avendii in vedere statutele intocmite pentru asigurare, sub numele de Dacia, societate ge-
instituirea in Bucuresci a societatil anonime de nerala de asigurare.
asigurare contra focului, trasnetului, explosiei, Art. 2. Durata societatil este fixatit de cincl-
a grindine i altele, sub denumirea Dacia ; cleci ani, din cliva autorisarii séle.
Avendfi in vedere jurnalulti incheiatil de con- Resedinta va fi in Bucurescl, capitala Roma-
siliulO Nostra de ministri, in sedinta de la 31 niei. Se vorfi putea institui atatea agentil catil
Mania, prin care incuviintéza, statutele socie- va cere trebuinta.
tatif, 0010-0eln precum5 s'aU intocmitfi de co- Art. 3. Scopule acestei societati este de a e-
mitet 016 fondatorii, i autorisa functionarea el fectua totS felulu de asigurarl in Romania si
in Ord; in strainkate, precumil;
Avendil in vedere incredintarea data de re- 1. Asigurari de objecte mobill i imobill con-
presentantulii comitetului societatil, ca antea tra pagubilorti produse prin incenditi, triune('
serie de actiuni s'a subscrisii de actionari, si si explosiune ksectiunea I);
ua a patra parte din capitalulii de 1.500,000 2. Asigurari de recolte resdrite i plantatiuni
lei noui s'a i depusil in casa societith ; de totti felulti contra pagubilorti causate prin
AvOndu in vedere regulamentulii societati- grindina (sectiunea II);
lora anonime, cu care s'a conformatil i acesta 3. Asiguriri de marfuri in transport ne apii.
societate, in ceea ce privesce indeplinirea dis- si pe uscatti (sectiunea III);
positiuniloril prescrise la art. 2 si 10 ; 4. Asigurari de capitaluri i rente pe viata
Pe temeiulii art. 5 din reglementulti socie- precumii i pentru casuri de mórte a emenilorti
täçiloro anonime, in tete combine tiunile practice si cari se usi-
Amfi decretatii i decretämti ce urmdzii: -feet (sectinnea IV).
Art. 1. Jurnalult consiliultil ministrilorU, ci- Ea are totir-d'ua-data de scopti a face sit fruc-
tad' mai susii, este aprobatil. tifere capitalulti set disponibilfi prin plasmente,
Art. 2. Se autorisa functionarea in tell a dupa curer mai josil se specifici prin art. 21.
societatii anonime de asigurare Dacia institui- Art. 4. Raportulb legal0 intre societate si a-
0, in Bururesci , conformii statutelor0 intoc- siguratil se reguléza 0 se fixdzi priri conditiu-
mite de comitetulii fondatorit sub directiunea nile generale de asigurare i, unde cere trebuin-
consiliului de administratiune, preveclutil la arti- ta, prin aditogirea de conditiuni speciale.
colulft 76 din statute. Pentru fie-care ramura de asigurare In par-
Art. 3. Dispositiunile prescrise prin art. 7, te se voril publica in deosebi conditiunile de
11, 12, 13, 14, 21 si 23 din regulamentulii so- asigurare.
cietatilord anonime se vorti indeplini iutocmai Art. 5. Contractul0 obligatorii se incheie
de acesta, societate. legalminte din partea asiguratului prin cerere
Art. 4. Ministru nostru secretarn de Staff]. (oferta) sub-scrisa de asiguratb si din partea
ad-interim la departamentulti agriculture, co- societatil prin actulti de asigurare, gio-
merciului i lucrariloril publice va aduce la in- lir,
deplinire decretulti de faca.
Capitalutil societatii, aetiunile i actionarii
Datfi In Bucuresci, la 5 April10 1871.
CAROL.
Art. 6. Capitalulii socialil este de trel mi-
Ministru secretaril d Stat5 ad.inte- Hone lei noul ; ea este represintat0 prin se-
rim la dopartamentulii agricultural, se mii actiun! la portorii, de cate duel sute
comerciulul i luerSeilorO publice, le mill. fie-care.
N. Crettilescu. Acestil capitalfi se mai 'Ate marl prin isa
www.dacoromanica.ro
No. GO%
non& emitere de aqiuni, drip& decisiunea a-
duntiril generale.
106 LRGITTERI ALR MINISTERItTLIII AGRICULTMRI

Art. 7. La constituirea societatil se va e- telt, pentru care va plati uadobanda de duo&

mite IA prima sera de tref mil actinni. A spre-dece la suta. Dnpit expirarea i acestui
doua emitere se va face OW priu seria de termenti, consiliulti de administratiune va vinde
trel mil actiuni, dupar trebuinta si la epocele actiunile neplatite. dupa cursulii dilei, in so-
botarlte de consiliulit de administratiune. cotéla posesorului. Ori-ce pagubi va resulta,
Art. 8. I. a sub-scrierao actiunilorti fie-care este in sarcina posesorului. Ori-ce beneficia
acOonaril va plati cinci-deci lei not'i de ac- este In favorulti societatil.
tiune. Alti uua &It'd lei noui de actiune se Art. 16. Fie -care actiune da dreptil in pro-
vord pläti dupa utt hind de la inchiderea sub- prietatea activului socialfi si In impartirea be-
scriptiunif. Restulti se va plati in versiiminte neficiilorg la ua parte proportionala, dupa nu-
Innare de cate cinci-cleci lei notd, pentru fie- mOrulti actiunilorti emise.
care actiune, péné la complecta plata a va- Art. 17. Actionarii nu sunta responsabili,
lOrel actiunil. de dart numal ph.na la concurenta valórei ac-
Art. 9. Dupa ce sa va plati valbrea intré- tiunilorti lord.
ga, a actiunii, fie-care actionaril va priimi ti- Art. 1S. Prin subscrierea chianti a actin-
tlurile definitive ale actiunilorit sale, Impreu- nilort, fie-care actionarii a priimitil tate dispo-
na cc cupónele de procente i dividende pe dece sitiunile coprinse in aceste statute.
ant si nal talonfi pentru cupOnele ulteriare. Art. 19. Orl-ce actiune este personalit si so-
Art. 10. La sub-scrierea actiunilorti se va cietatea nu cunósce de cath unii proprietarii
da fie-carui actionaril unu titlu provisoriii no- pentru uit actiune.
minativfl. Pe acestu titlu se volt Inscrie bate Drepturile si obligatiunile ce trage dupe sine
versamintele efectuate. fie-care actiune urmaza titlulti in orl-ce mama
Art. 11. Indata ce se vorti sub-scrie dna s'ari) afla.
mil actiunii ti dupit varsarea a una Rita cinci- Art 20. Mostenitoril sea creditorii unui ae-
deci lei noul, pentru fie-care actiune, societa- tionarti nu potS, sub 'lid una pretextti, pro-
tea se va considera constituita si va putea in- voca purcerea de sigilii asupra bunurilorii
cepe operatiunile sele. valorilorii societatil, sail a cere impartirea orl
Pentru restulti pOna la complectarea a treI licuidarea sail a se amesteca In ori-ce chip(' In
mil actiuni din antêia serie, se va continua administratinnea el. Ei trebue a se raporta,
subscrierea. pentru exerciçiulS drepturilord lora, la inveu-
Art. 12. La a duoa emisiune de actiune, tariele societatii si la decisiunile adunarif ge-
fondatoril societatii ati dreptula de preferinta nerale.
la jumStatea actiunilorti din nor' emise, pe
pretulti emisiunii ; éra posesorii de actiuni Fructificarea capitaluriloril disponibili
vechI aü dreptulti de preferinta la cate uit ac-
tiune noua pentru duoO vechi, tot."' cu pre- Art. 21. Capitalurile disponibill ale socie-
tulti emisiunii. tatif, spre a deveni productive, se potil intre-
Actiunile noui se vorii emite pe valórea lora buinta in urmatórele plasruente:
nominalit de cinci sute lei noul. a. In cumparari i vinderi de titluri asupra
Art. 13. Actiunile product' ua dobanda fixit Statultif Romani', obligatiuni rurale, bonuri de
de optil la suta pe anti, platibile in duoè ter- thesaurfi, obligatiuni du imprumuturi ale Sta-
mine, la 1 Tun si 2 Ianuariii. tului Romani' ski ale municipalitatilorii, ac-
Pénè la plata complecta a actiunilorii se va tiuni ale Wince)" romane privilegiate, obliga-
plati sub-scriptorilorii dobanda de opal la su- tiuni ale drumuriloril de ferti romane, titlurile
ta pe surr ele varsate si de la epoca fie-carui creditului fonciarii (lettres de gage);
vOrsamêntit. Sumele cuvenite ca procente la b. In avansuri asupra fondurilorti publice,
1-fil MIR"' viitorti se vora tine in séma la Or- pine la concurenta, in proportiune cc trei pit-
saniêntulti lunar& ce va avea a face fie-care tnimi ale cursului (Wei;
sub-scriitorit. c. Fondurile provenindS din premiele rente-
Deosebitii de acésta, actionaril vorti benefi- lora viagere i asigurarilorti pe viata se poth
cia si de dividende, conformil art. 58. plasa in ipoteci pe imobili din Romania.
Art. 14. Titlurile definitive ale actionarilorti
vorii fi la portorit. Ele volt fi scose dintr'unt Administrarea societdil
registru cu matca; suntii sub-scrise de prase-
dintele consiliului de administratiune si de Art. 22. Afacerile societatil so administréza
und membru alii acestui consiliti si contra-sem- de ("are unti consilii" de administratiune si de
nate de directorii. catre nit directiuue.
Ele se potii transmite prin simple predare
de la unulii la altulti. A. Consiliutei de administrariune
Art. 15. Candi" unii actionarti nu va face
platile cuvenite pena la expirarea termenelorti Art. 23. Consiliulti de administratiune se
fixate , www.dacoromanica.ro
i se va mai acorda unfi tern-lent) de compune din dece membri alesi din adunarea
cinci-spre-clece One de la expirarea celui d'an- generale din senuli" ei; acestia alegS dintre
 COMERMUL111 I LIIORARILORt PIIBLICE 107
densii ung presedinte i unit vice-presedinte. pondintele, sIt examineze starea easel si a tu-
Fie-care consiliard trebue sä posed& celti pa- tulord valorilorti societatii.
cinti doue-cleci actiuni. earl suntti inalienabile Spre a exercita aceste inspectiuni , are si
Ia timpulti functioniril see i cari yore sta presedintele singurti dreptulti, sett pote delega
depuse in casa societatil. on ce altii membru alti consiliului de admini-
Art. 24. Durata celui consiliti de stratiune.
administratiune este de cinci ani. Art. 32. Dapaincheerea compturiloril anuale
Dupá expirarea acestui periodii de cinci ant, consiliulti de administratiune numesce , dintre
ate duoi din consilieri se vorti reinoi pe fie- actionarii, cart nu ocupti nici u& functiune in
care anti, adia in anulti 1, 2, 3 si 4-lea prin administratiunea societtitii, trot persiine com-
tragere la sorti, dintre membril cei vechl; er& petinte pentru examinarea compturilerti si bi -
de la acea epoc& inainte vorfi esi pe fie-care lantel
anti duoi membri cei mai. vechi. Art. 33. Consiliulii de administratiune p6te
Adunarea general& va alege membril nuol in delega parte din atributiunile sele comisarilord,
loculd celorti esiti. din directiune, seu altorti funtionari al societIt-
Cel esiti potti fi realest. iT pentru 'inti timpti märginitii ski One la
Art. 25. Yacantele de consiliari de admi- retragerea delegatinnii.
nistratiune, Incetati din functiune prin merte Art. 3-1, Mentbrii consiliului de administra-
sea demisinue, se volt Implini prin alti mem- fume nu tail pentru gestiunile lorti nici u& in-
bri numiti de dare consiliulti de administra- détorire personal& ; ei nu respundti de WA
tiune ; acestia ins& nu vorti putea functiona de pentru executarea maudatului lorti , conformti
add pe timpuld exercitiului ce mai remânea alestorti stat, te.
acelora pe earl el inlacuescii. Ei nu potii 1u nIt hoarare, deca, afar& de
Art. 26. Consiliulti de administratiune con- presedinte, nu suntil AndIt celti pucinii patru
stitue organulfi principaltide priveghere i con- membri- presinti.
trol(' alit societatil ; elii indic. modulii condu- Decisiunile se jail cu majoritate absolut6 a
cerii afacerilorii in genere, si In specialfi pen- voturilorti; in cast' de paritate de voturi. votul
tru administrarea casei i fructificarea capi- presedintelni, seil, in lipsa'i, ald viee-presedin-
talelorti; elti priveghiaz& stricta observare si telui este preponderentii
aplicare a statutelorti si a decisinnilorti adunti- Art. 35. Consiliulti de admiuistratiune se adu-
rilorti generale. lt& celii puçinIl nIt data pe Tun& sell mai desti
Art. 27. Consiliul de administratiune numesce deca trebuinta va core.
din sênulti seti pe cel trei comisari ai directiunii. Téte decisiunile sele se constati In scristi ,
Ela numesce prin Incheere de contracta pe di- prin until procesti-verbalti in regulA, care se va
rectorulii societatil Chi revOci la trebuintit subsemna de cei ce aft luatfi parte la discu-
Art. 28. Consiliulti de administratiune ho- tiune. si se va trece inteunii registru specialii.
tärasce si specific& numerulti, cualitatea si a- Art. 30. Fie-care membru alu consiliului de
puntamentele tutulorti functionariloril societatil administratiuue, care asista la deliberarile con-
de ori-ce categorie. Elti va mai nnmi directu siliului, priimesce nail jetonii de present& de duoè
seti va revoca pe sub-directoril, pe casierulii cleci lei noni.
generalii i pe capulti eomptabilitàtii, duph pro-
punerea directiunii. 13. Direefiunea
Art. 29. Consiliulti de administratiune ho-
tirasce conditinnile generale ale politeloril de Art. 37. Directiunea se compune din trei
asigorare, fixezii tarifa premielorti i aprobil comisari alesi de consiliulti de administratiune
regulamentele despagubirilorii. Ertl decide a- din senul5 seri si de unii directorii , angagiatu
supra modului celui mai nemeritil spre a se prin contractil de consiliulti de administratiune.
exploata capitalurile di sponibil e. Mil are si n guru Art. 38. Fie-care comisaril va functiona pe
dreptulii de a autorisa incheerea de contracte atatti, In acesta cualitate, pe eatil va fi si mem-
cu alte societtiti, fixandil maximumil sumei, ce bru alii consiliului de administratiune.
societatea reserva In comptulii sett. In casti de demisionare sell incetare din viétti,
Art. 30. Consiliulii de administratiune are consiliulti de administratinne '1 va inlocui de
in fine dreptulii sIt desbate, i sit hotarascil a- indat& printr'unti
supra tutulorti afacerilorti earl interes6za so- Art. 39. Directiunea este organuld specialti
cietatea , elti are dreptulii de a face regula- alIt conducerii afacerilorti societMil i alti exe
mente speciale pentru fie-care ramura din ser- cutarii tutulorf" decisiunilorti adundrii generale
viciulti operatiunilori societatii. si ale consiliului de administratiune; directo-
Cestiunile, ce volt fi a se desbate de adu- multi este principalulti ag oitii de executnre.
narea general& a actionarilorb, se prepara, de Spre a lua nIt hotarire, se cere presenta a
consiliulti de administratiune. trei cclii puginfi din membril directiuttii.
Art. 31. Consiliulti de administratiune va pa- Tote hotdririle directiunil se jail dup& ma-
tea la ori-ce moment!' se., revisuéscawww.dacoromanica.ro
biurouri- joritatea voturilorti membrilorti presinti, si se
le, sIt verifice compturile, registrele i cores- trecil In extractil inteunii registru speciall La
108 LEGIIIIRI ALE MINISTERIULIII AGRICULTUREI

casil de paritate de voturi, cestiunea se va de- Art. 51. Comisarii ad dreptuld de priveghere
cide in consiliuld de administratiune. atatd asupra tutulord actelord directorului, catii
Art. 40. Directiunea numesce §i revecd pe asupra actelord celord-altlimpiegaci §i a casie-
top functionaril societatii, afara de cei prev6- rului.
duti la art. 28. La trebuintii , comisarii vord putea raporta
Art. 41. Directiunea va desemna tote loca- consiliului de administratie asupra lucrarilord
litatile uncle societatea va stabili sucursale séü directorelui sett altord impiegati, a cdrord nu-
agentii. Ea va numi pe agenti Bed corespon- mire Bed revocare depinde de acestd cousilid.
denti, II va revoca , le va face remunerarea Art. 52. Tete valorile societatil se vord tine
§1 le va daputerile §i instructiuniletrebuincióse. intr'ud casa, care va avea ud indoitii chee din
Arl. 42. Directiunea priveghezd i ia boa- care una se va tine de casierd §i alta de und
rari asupra tutulord afacerilord §i o peratiuni- comisard.
lord societiitii cu cari este insireinata, asupra Art 53. Sub-diretoruld !va snplini pe di-
incasdril sumelord ajunse la scadentd. asdpra rectord, cu acelemi atributiuni , candd acesta
platilord de premii ski de alte venituri, asupra va lipsi. Alt-feld eld va fi intrebuintatii in alte
executdril reasigurdrilord, asupra evaludril §i lucrdri §i afaceri ale societatil.
platilord desdauudrilord.
Art. 43. Directiunea va face pe fie-care hind Compturi, dividende fi reserve
unii raportd detailatd edtre consiliuld de ad-
ministratiune, despre veniturile §i cheltuelile din Art. 54. Pentru fie-care ramurii de asigu-
luna Cxpirati, precumii §i despre mersuld §i sta- rare se va tine ud comptabilitate speciald, dupd
rea in care se add afacerile societatii. sistemuld celd mai build.
Art. 44. Directorulii este capnld tutulori mpie- Art. 55. La finele fie-cftrui and, la 31 De-
gatilor societhtil, pe cari 'i conduce §i priveghezi. cembre, se inchee de cdtre directord t6te comp-
Art. 45. Directoruld este speciald insarcinatd turile anului expiratii si se formezi bilantele 138E16
cu corespondenta. la fine'e lunel Februariii, anuld viitord; aceste
Procesele §i ori ce urmdriri §i actiuni inain- compturi se examinezd de consiliuid de admi-
tea justitiei ski altord autoritdti se autorisii de nistratie conform regulelord prevOdute prin a-
consiliuld de administratiune i se executi de ceste statute, spre a se presenta apoi Adund-
directiune. Hi generale.
Art. 46. T6te actele societfitii cu eel de la ald Uii-data compturile aprobate de adunarea
treilea, din call se nasce ud obligatiune pentru generald, direetoruld §i comptabilii smith des-
societate, se subscriii de directore §i de unuld circati, i resumatuld compturilord se publicd.
din comisari. Ar. 56. Veniturile societiltil se formezd:
Politile de asigurdri pe vieta si de rente a. Din procente realisate asupra capitalului
viagere se subserid de presedintele consiliului §i fondului de reservii ;
de administratid, de und membru ald directiu- b. Din premii realisate ;
nil §i de directorii. a. Din venituri extraordinare.
Ineuviintdrile de plitti §i avisurile de case Art. 57. Spre a se afla beneficiuld anuald
se subscrid de direetord §i de und comisard. curatil, trebue sfi, se nada :
Politile de altii-feld de asigurdri se subscrid a. Tete cheltuelile generale de administrare.
de delegatii directiunii. b. Procentele de 80/0 asupra capitalului adi-
Art. 47. Directoruld va asista la adundrile tiunilord emise ;
consiliului de administratie, unde va avea nu- c. Reservele premiilord pentru asigurari, a-
mai votii cousultativii. died acele parti ale premiilord incasate, a cd-
Art. 48. Directoruld, afard de lucrdrile cu rord timpil de asigurare n'a expiratil And, seri
rente d3 administratie, nu pate face nici ud o- rare dap& natura afacerilord de asigurare. ad
peratiune, de dad prin iutelegere cu comisa- a se respunde inteund timpii mai departatd;
rii directiunii in limitele acestoril statute. d. Despdgubirile pldtite de societate In de-
Cu tete acestea, cdtidd asupra unel cestiuni cursuld auului;
intre dirnctord §i comisari se ivesce ud dife- e. Sumele reservate peutru despdgubiei re-
rinth de opiniune, directoruld pete provoca a- clamate §i nelicuidate penO la ineheerea comptu-
dunarea consiliului de administratie pentru ca nilorti precum si acele licuidate i neplatite
acesta sfi hotarascd definitive 'thick precum §i sumele de reintOrcere, numite
Art. 49. Directoruld priiinesce ud remunerare ,storni;,,
fixd hotarita, prin contractd , precumii §i ud f. Pre miele de reasigurare ;
tantiemd la suta din beneficiuld curatil anuald g. Provisiunile ce cadu in sarcina auului ex-
aid societatii, fix atd totii priu conti act,,. piratd.
Art. 50. Membrii comisari din directinne Escedentuld veniturilord formezd profituld
priimesed fie.care pentru osteneli'e lord, afar& curatd alu societatii.
de remunerare,, hotaritd ca membril ai consi- Art. 5. Din acestd profitd curatii se pia-
balm le administratie, dud duo6 la sutd din tesed mai inteid
benefici www.dacoromanica.ro
curatd anualii add societatii. a. Ciuci-spre-dece la sutd, sub titlu de iu-
 COMERCIIILUJ I LIICRARILORti PIIBui 109

demnitate, pentru a se 1mpàri intre membrii supra obiectelorU, earl trebuiaii s se discute
consiliului de administratie; la prima intrunire.
b. Tantiemele cuvenite comisarilorg si three- Art. 66. Adunarea general& se presidéza de
torului conformil art. 49 si 50 ; presedintele consiliului de administratie, add
c, Dou6-deci la mita spre a se forma unit in lipsa sea de vice-presedinte, i, la casti de
finial de reservä, destinatii numal spre a a- va lipsi i acesta, de tutu membru alesii spre
coperi perderile i sinistrele ; acestii sfirsitd din sinulti consiliului de admi-
d. Uá sum& ce se va pune, de &etre adu- nistratie.
narea general&a aetionarilorti, la dispositiunea Duol din membril consiliului de administra-
consiliului de administratie, spre a se recom- tie servescit de secretari.
pensa serviciele date societatil de &atm func- Art. 67. Consiliuld de administratie supune
tionarif s61. adundril generale unii raporta generalii des-
Totfi restulii beneficiiloril se va imparti intro pre tote operatiunile societStil in anuld expi-
actionari ca dividende. ratil. Se mai supune adundrii, prin directorii,
Art. 59. Candi"' fondulii de reserva va a- compturile i bilantele societatii, cu tote ac-
junge lie:suma de unil miliond lel nuol, eld nu tele justificative necesarii.
se mai adaogd. Scaddadil adaosubd se va re- Adunarea generala se va pronuncia asupra
incepe. compturilorii; ea va hotaxi dividendele i alte
Art. 60. Dividendele se patescii la optil dile tantieme prevedute priu statute.
dupti ce bilantuld s'a aprobatd de adunarea Art. 68. Adunarea general& va delibera sit
generala. se va pronuncia asupra tutuloril propunerilord
Dividendele, cad nu se vorU reclama in timpii ale i se voril face de consiliuld de administratie.
de trel ani, vord remanea in folosuld fondului Ea va delibera i asupra propuneriloril cari
socialO. i se voril face de dece actionari; ins& aceste
propuneri trebuescil comunicate cu trel dile
Adanarea generald celd puginu mai inaiute consiliului de admi-
nistratie.
Art. 61. Pe fie-care anu, in lunaMartifi, se Adunarea general& va procede si la alege-
va tine in Bucuresci adunarea generala a ac- rile de membril al consiliului de admiuistratie,
tionarilord in cline ce se va fixa de consiliuld décit va fi trebuiutit.
de administratie, cu trel-decl dile mai nainte, Art. 69. Adunarea general& se va reuni es-
anunciandu-se prin Monitoruld Ofieiald. traordinarii, in cursuld anului, oil de cate ori
Art. 62. Adunarea generala represinta uni- consiliuld de administratie va afla de cuviintii.
versalitatea actionarilord; hotaririle el suntil Ea se va putea convoca i alma doud-deci
obligatorif pentru totl. actionari, cad posedd cinci sute actiuni, voril
Hotaririle se iaii prin majoritate absoluth a face acesta cerere in scristi catre presedintele
voturilorfi. consiliului de administratie.
Art. 63. Spre a face cine-va parte din adu- In oH-ce casii couvocarea acestei adundri
narea generala , trebue sti, fie proprietarii de extraordivare, trebue sa aréte i principalele
cinci actiuni celii pucinii, earl daft dreptuld la cestimal ce all a se discuta, si se va anuncia
und votO. Nici unit actionaril nu va putea in- cu trel dile inaintea dilei de reuninne.
truni mai multil de dece voturi pentru den- Art. 70. In adnuarea general& se decide des-
sulti i alte dece ca mandatard, ori-care arllfi pre cumpdrari de imobili in folosulii i pentru
numerulii actiunilora ce va posede sell va re- trebuinta societatii.
presenta. Art. 71. Adunarea generalii nu va putea lag
Art. 64. Nimeni nu va putea representa pe hotari a se educe schimbare acestorh statute,
unit actionarii, décit nu va fi lusuT actionard. a se intinde cerculti operatiuniloril sell a se pre-
Dreptuld de votare se va legitima prin de- lungi durata societatii de chat prin nit majo-
punerea actiunilord in casa societatii, cu optii ritate de dna treimi a membrilorh presenti,
dile mai nainte de diva fixata pentru aduna- care sa represinte celti pucind jumState din
rea generala. actiunile emise.
Art. 65 Adunarea general& póte tine sedin'td Cinci ani inaintea expirarii termenului so-
gi lua valabile hotariri, indata ce num6ruld ac- cietatii, cousiliulli de administratie convóca a-
tionariloril presinti este de trei-deci celll pu- dunarea generala spre a o consulta, (kat mai
Ong cari sa represinte done a cincea din ac- voesce, i pentru cath timpii. a continua so -
tiunile emise. cietatea ia urrna expirarii termenului seti.
Déca acestfi numeril nn se va putea intruni, Art. 72. Decisiunile luate in adunarea ge-
adunarea va fi convocata in termenii de trel- neral& se vord trece in procese-verbale, care
deci dile celii multO, din diva ce s'a fixatii se vorii ceti aclunaril si se volt sub-scri de
pentru prima Ord, i atunci adunarea va deli- presedinte, de secretari si de actionari , cari
bera valabild ori-care va fi numeruld membri- vorii voi.
lord presinti i alii actinuhlorti cewww.dacoromanica.ro
ei voril re - Art. 73. In tote alegerile, in adunarea ge-
presinta; deliberarea ins6 se va face numal a- neral& in cash de egalitate de voturi, se va
110 LEGIUIRI ILE MINIBTERIULUI AGRICULTUREI

preferi acela care are celh mai mare numaril push din membrii fondatori, asa precumd s'a
de actiuni. hotdrith prin unti procesh-verbalil de la 1 Oc-
tombre 1870.
Disolvarea i licuidarea Membrii dOrg, fondatori §i primulii consiliii
de administratie smith :
Art. 74. Societatea se disolva candh, din D-nii B. Boerescu presedinte ; I. Negroponte,
cause perderiloril capitaluld soden, a schclutii vice-pre§edi ate ; G. Gr. Cantacuzino ; Menelas
pe jumOtate. Germany ; Th. 21fechedinténu ; V. C. Forum-
In acestii cash, consiliuld de administratie baru ; Stefan Bnide; S. Cazoti ; Ales. Zisu ;
convOcii lndatá adunarea generali, care nu- Th. Vacarescu.
mesce pe licuidatori, ski decide, cu majoritate Acesth cousin a a1sü din sinuld sëü ca
de done treimi a actionarilorti presinti, (IOW comisari al directinnei pe D-nif
ah a se acoperi perderile Incercate, i déca V. G. Porumbaru, Th. Mechedinténu, S. Ca-
societatea are prin urmare s& continue. zoti.
Art. 75. Candil disolvarea societitif se pro- Art. 77. Cheltuelile de fondare 0 de insta-
nuncig de adunarea generalg, acésta adunare lare se vorti trece In compturi, treptatfi, prin
I§i numesce indata licuidatoril earl sa procéd& amortismentil In timpii de sése ani.
la licuidatia societitii dupi instructiunile ce Ii Art. 78. Se da de cgtre top membrii fon-
se vord da de Adunare ; unulu din licuidatori datorl coprin§1 In aceste statute deplina pu-
va fi membru alü consiliului de administratie. ter e D-lui Basiliu Boerescu, membru al& con-
Adunarea va fixa remunerariula cuvenitfi li- siliulni de adrainistratie, ca sg facg t6te for-
cuidatorilorfi. mele necesaril spre a dobandi de la guvernii
In ori-ce cash de disolvare a societatii, a- autorisarea cuvenitg, conformil legil comerciale.
cOstä disolvare nu va fi definitiva, si prin un- Bucuresci, 20 Decembre, 1870.
mare capitalulii nu se va putea impart.' Intro
actionari, de catil numal dupa ce societatea Comitetula fondatora si primula consilia de
se va libera de tote iugagiamentele séle dare administratiune
asigurat I.
B. Boerescu, I. Negroponte, St. Ifinide, V. G.
Dispositiuni generale. Porumbaru, A. T. Zisu, S. Cazoti, Th. Vick-
rescu, G. Gr. Cantacuzino, Menelas Germany,
Art. 76. D'ua-datii cu constituirea acestei Th. Mechedinténu.
societati, consiliult de administratie este corn-

STATUTELE
SOCIETATII GENERALE DE ASIGURARE, NUMITA ROMANIA
(Decreta No. 1144 din 4 Iunie 1873)
CAPITOLITL I c. Asigurarl de marfuri in transporturi pe
apä si pe uscatil.
Despre instituirea, numele, durata i operatiu- d. Asigurdri de capitaluri §i rente pe viata,
nile societatii precumil §i pentru casuri de m6rte a fimeni-
lord in tOte combinatiunile practice 0 cari se
Art. 1. Se institne ua societate anoming, ge- usitézg.
neral& de asigurare, sub numirea : «Romania.. Ea are toth-dO-una scopuld de a face pro-
Art. 2. Re§edinta societatii este stabilita in ductivil capitalulii sOil disponibilfi , prin plas-
Bucuresci ; ea va avea ca delegatiune mail co- mente dup g. cumfi mai josh al specificg priu
miteth dirigentil in Iasi, si va putea crea atatea art. 20.
agentii cate voril fi de trebuinta. Aceste diferite ramuri de asigurdri se vorii
Art. 3. Societatea are de scopii a face tote fe- infiinta Mote ua-data, sOfi succesivil, dupg, gasi-
lulu de asigurari In Romania §i straing tate, rea cu cale a consiliului de administratie.
precumil: Art. 4. Pentru fie-care ramura de asigurare,
a. Asigurari de objectele mobile si imobile in parte se vont' publica in deosebi conditin-
contra p agubel orb produse prin incendil, trgsnetil nile de asigurare, cad voril servi de raporth le-
pi explosiune. gala Intro societate i asigurati.
b. Asigurari de recolte si plantatiuni de Asigurgrile se vortl face prin cerere (oferta
www.dacoromanica.ro
totil felulti, contra pagubeloru causate
ding.
prin grin- subscrisa de asiguratti, Qi prin polita de asi-
gurare libenata de societate.
 aoluErtermur ST LIICRIB IL OR1, PUBLIC& 111

Art. 5. Durata societa4iI este limitatit la 50 Art. 12. Actiunile producil uit dobandit de
de ani, earl se vora socoti din dina aprobaril 8 0/0 pe anti pentru sumele varsate; care se va
statutelora de guvernii. plati In duo6 term ene: la una Maiii §i la una
Cu duel ani inainte de termenula fixata pen- Noembre.
trn disolvarea societatii, ea va putea fi proro- Pent la plata complecti a actiunilora se va
gatit deefl actionaril vora da consimtimentula plati sub-scriitorilorfi dobanda de 8 °/ pe su-
lora Sntenit adunare ad-hoc. mele v6rsate §i de la epoca fie-carui varsa-
menta, sumele cuvenite ca procente se voril ti-
CAPITOLUL II nea in semi la varsimAntula aliT patrulea.
Deosebita de acfista actionarii vora benefi-
Capitaluhl socierdtii. actiunile fir actionarii cia qi de dividende, conform!) art 53.
Art. 13. Titlurile actionarilora vorii fi la por-
Art. 6. Capitalula social') este de 4.000,000 toil; ele vora fi scOse dinteuail registru cu
lei noul, Oa este represintatil priu 20.000 ac- matcii sub-scrise de presedintele consiliului de
tiuni la portore de cite 200 lei noui fie-care. administratie, de una membru ala acestul con-
Acestil capitala se mai p6te maxi prin noul shin i contra-semnate de director!).
emiteri de actiuni , dup.& decisiunea adunarit Ele se volt putea transmite prin simpla pre-
generale. dare de la 'multi la altult.
Art. 7. La constituirea societatil, se va emite Art. 14. Candi" um) actionara dupii apelulu
nä prima serie de 10,000 actiuni. de fonduri ce se va face de consiliula de ad-
A rt. 8. La sub-scrierea actiunilora, fie-care ministratie , nu va face platile cuvenite One
actionara va pliti 10 °/ de actiune ; dupit uá la expirarea termenuluI fixata , se va mai a-
luni se vora plati 20 04; alp 20%, se voril re- corda una termena de 15 dile de la expirarea
spuude dupe dna luni, restula se va plati suc- acelui d'anteit, pentru care va plitti de drepta
cesivil dupit apelula de fonduri ce se va face si Uri somatinne nit dobanda de 12 V°.
de consiliulii de administratiune, la epocile ce Dupit expirarea si acestui termenii, consiliula
se vorii fixa de acelii consilia , dupi trebuin- de administratie va anula actiunile neplatite
tele societatil, i dupii publicatiile ce se volt farii intervenirea justitiei; érti varsimintele an-
insera in duo6 jurnale din Ora, unulti din Bu- teriOre vora ramanea In folosula societatei, care
curesci i altula din Iasi, si anume cu patru va avea dreptula a emite alte actiuni in locula
saptamini cela mina inainte de diva fixata celora anulate.
pentru efectuarea varsamfintului. Art. 15. Fie-care actiune dS dreptil in pro-
In cast) candii prin ore-carl sinistre, capita- prietatea activulu! socialii i in Impartirea be-
lulS vlosatfi alS societatii s'ara micsora cu ua neficillora la ui parte proportional& dupii nu-
a decea parte, atunci consiliula de administrd - mOrula actiunilorii emise.
tie va fi obligati' de a face imediatil apela de Art. 16. Actionaril i fondatoril societatii nu
ronduri pentru suma necesaria spre integrarea snail responsabili de cata numal pen6 la con-
acestul capitala. curenta valorel actiunilorii lora.
Art. 9. Dupli ce se va pliti jumState din va- Art. 17. Prin sub-scrierea chiar a actiuni-
lOrea action% fie-care actionara va priimi titlu- lora fie-care actionara priimesce tOte dispositiu-
rile definitive ale actiuniloril sele in care se nile coprinse in aceste statute.
va face mentiune ca s'a platita numal jum6- Art. 18. Ori-ce actiune este personalii i ne-
tate din valOrea lora. divisibila; societatea nu cunOsce de eta' um)
ModulS verificarii varsamintelora ce even- proprietara pentru ua actiune.
Walt s'ara cere de consiliulti de administra- Drepturile i obligatiunile ce trage clupi sine
tie, in urma liberaril titlurilora definitive, se fie-care actiune, urnAzit in ori-ce mina s'ara
va regula si decide de acela consilia. afia titlult.
Art. 10. Titlurile definitive , vorii avea en- Art. 19. Mostenitoril sea creditorii until ac-
pOnele de procente i dividende pe dece ani tionarii nu pot!" sub nici mid pretextil provoca
si una tabloS pentru cupOnele ulteriOn . punerea de sigile asupra bunurilora i valori-
Art. 11. Fie-carc fondatora este Mora a lora societatei, nici a le secuestra, nici a cere
subscrie pentru una mita actiuni; fie-care fon- impartirea sea licuidarea, nici a se amesteca
dotora mai are dreptula de a's1 reserva din in ori-ce chipt in administratiunea ef.
anteia emisiune 0126 la 250 de acliuni. El trebue di se raporte pentru esercitiula
La a doua emisiune si la alte emisiuni e- dreptului lora la inventariile societatel i la
ventuale de actiuni, fondatoril societatil volt' decisiunile adunarii generale si ale consiliului
avea dreptula de preferinta la jumatatea actin- de administratie.
nilora din noii emise pe pretula emisiunel éra
posesoril de actiuni vechi aS dreptula de pre- CAPITOLUL III
ferinti la cite nä actiune noui pentru duoS
vech I totfi cu pretula emisiunei. IntrebuinWea capitalurilortl disponibili
Actiunile noui nu se vol.(' emite mai josfi de
al pari. www.dacoromanica.ro
Art. 20. Capitalurile disponibile ale socie-
112 LEGIUIRI ALE KINIBTERIULUI AGRICULTURE!

tatel, spre a deveni productivive , se pad in- Art. 25. ElS numesee prin incheere de con-
trebuinta in urmatórele plasmente: tractil pe directoruld genereld aid societatii ,
a. In cumpSrari i vincleri de titluri asupra pe directorti §i pe casierti, §i 'I revocti, la casil
Statului Romand, ski de titluri garantate de de trebuinta.
eld si in cumperari de imobile. Art. 20. Consiliulti de administratie hota,
b. In avansuri asupra fondurilord publice pene rasce §i specified num6ruld , calitatea §i lefile
la coneurenta in proportiune cu trel pltrimi a tutulord functionarilord societatil de ori-ce ca-
cursului clilei. ti gorie.
Art. 27. Cousiliulti de administratie hotd-
CAPITOLUL IV rasce conditiunile generale ale politilord de a-
sigurare, fixezd. tarifa premieloril §i aproba re-
Despre administrarea societdcii gulamentele despagubirilord. EIS decide asu-
pra modului celui mai nemeritil spre a se ex-
Art. 21. Afacerile societhOi se administrézd ploata capitalurile dispouibile ; elu are singurd
de catre unit consilid generalti de administra- dreptuld de a autorisa incheierea de coutracte
tie, de catre anti comitetil dirigentil ca delega- cc alte societati, fixandil maximuld surnel ce
tiune pentru judetele de peste Milcovil §i de societatea reserva in comptuld sett
tra directiune general& stabiIit In Bucuresci Art. 28. Consiliuld de administratie are in
cu and clirectoril ata§atil pe 1ing5 comitetuld fine dreptuld si desbat& §i sd, hotarascd, asu-
din Ia;i. pra tutulord afacerilorS earl interesezd soci e-
Va exista §1 und comitetti de trei censori nu- tatea ; eld are dreptuld a face regulamente spe-
miti de adunarea generala, care voril examina ciale pentru fie-care ramurd din serviciuld o-
§i controla socotelele inainte de a se supune peratiunilorti societatii.
aduuarii generale; acestia vord avea draptulti Cestiuuile ce volt fi a se desbate de aduna-
de priveghere asupra tutulord actelord direc- rea generala a actionarilord se prepard de con-
tiunel, a casierilord §i a tutulord celodc 0111 siliulti de administratie.
impiegati. Art. 29. Consiliuld de administratie va pu-
La trebuinta, censoril vord putea raporta con- tea la ori-ce momenta se revisuésed biurourile,
sul alai de administratie asupra tutulorti nea- sd verifice corapturile, registrele si corespon-
junsurilorti i abateriloril deseoperite de den§ii. dentele, sd examineze starea easel §i a tutu-
Art. 22. Qonsiliuld de administratie se com- lord valorilord societatii.
pare din 20 membri ale§i de adunarea gene- Spre a exercita aceste inspectiunl are §1 pre-
rale din sinultt el, ace§tia alegti dintre densii §edintele singurd dreptuld, sell pete delega mi-
anti presedinte i, anti vice-pre§edinte. ce altd membru ald cousiliului de administratie.
Fie-care consilierti trebue sd posede, precum Art. 30. Dupa incheerea compturilocil anua-
s'a cusS mai saki., celd pucinti 100 actiuni cari le , consiliuld de administratie numesce dintre
math inWienabili in timpani functionarii séle actionaril cari nu ocupti nici ua functiu le ins
si voril sta depuse in casa societatii administratia societatil trel persene competinte
Durata celui anteid consilid de administratie pentru examinarea compturilora si bilantelorti.
este de 6 ani. A rt. 31. Consiliuld de administratie pOte de-
Dupti expirarea acestui perioda de 6 ani, cate lega parte din atribtiuunile sele directorului
patru consilieri .se vord reinoi pe fie-care anti, generald , sett altord functionari al directiunii
adica : 1, 2, 3 §14 prin tragere la sorti dintre generale, sell altord fanctionari al societatei
membri cei vechi, era de la acea epoca inainte pentru unti timpti milrginitti ski pea la retra-
yeti"' e§i pe fie-care anti patru merabri cei mai ger ea delegatiunii.
vechi. Art. 32. Membril consiliului de administra-
Adunarea gene:alit va alege membri noul in tie nu iail pentru gestiunea lora nici Ira indé-
loculd celord e§iti, acei esiti potii fi reale§i. torire personala, el nu respundil de card pen-
Art. 23. Vacantele de consilieri de admini- tru executarea mandatului lord , conferral:1 a-
stratie, incetati din functiune prin merte sea di- cestord statute.
misiune, se vord implini prin alti membri nurniti El nu pail lua ud. hotirare deed nu suntii
de catre consiliuld de administratie ; acestia celir pucint 5 membri presenti.
insd nu veal putea functiona de catti pe tim- Decisiunile se lad cu majoritate absolutd a
pani exercitiului ce mai ramanea acelora pe voturilord ; in casti de paritate de voturi, vo-
cari '1 inlocuescd. tulS presedintelui, séti in lip sa alti vice-pr e-
Art. 24. Consiliuld de administratie consti- §edintelui, este preponderentii.
tue organuld principald de priveghere §i con- Art. 33. Consiliuld de administratie se a-
trold alti societatii; eld indica moduld condu- dada, celd pugind ua-data, pe lurid sea mai destr,
ceril afacerilord in genere i in speciald pen- decd, trebuinta va cere. Tote decisiunile séle
tru administrarea easel si fructificarea capita- se constata in scristi prin and process-verbald
lurilord ; eld priveghézit stricta observare §i a- in regal& , care se va sub-semna de cel cari
plicare a statutelord §i a decisiuniloril aduna- aii luatil parte la discutiune §i se va trece in-
ril generale. www.dacoromanica.ro
Wand registru speciald.
 COMERCIIILIII I LIICRIBILOR6 PUBLICE 113

Membril eonsiliului de administratie cari nu Art. 42. Procesele si ort-ce urmariri §i ac-
se aflit cu domiciliuld in Bucuresci, spre a ve- tiuni inaintea justitiei seC alter(' autoritati, se
ni la sedinta, vord fi insciintati despre chlele autorisi de consiliuld de administratie si se
candii va urma a se desbate afaceri de mare executa de directiune prin avocatii ce socie-
importanta in consiliii. tatea va angagia cu und onorarti anaald.
Fie-care membru ald consiliului de admini- Art. 93. Tate actele societatil cu tertele
stratie, care asista, la deliberarile consiliului, persOne din care se nasce ad obligatiune pen-
primesce unit jetend de presenta de 20 lei noul. tru societate se subscrid de directoruld gene-
Art. 34. Consiliuld general& de administra- neralii sad de directoruld din Iasi si de unti
tie va avea in Iasi uá delegatiune, sub name membru aid consiliului de administratiune ori
de comitetil diriginte, care va avea sub admi- ald comitetului diriginte.
nistratiunea sea speciala judetele din Moldova. Politile de asigurari pe viata si rente-via-
Acestii comitetii se va forma din membrii gere se subscrid de presedintele consiliului de
consiliului de administratie cu resedinta in Iasi administratie sad de comitetuld diriginte sidt
si va avea nemicllocita priveghere asupra su- directed.
cursalelord din Moldova; relatiunile acestui co- Incuviintarile de plati §i avisurile la cash
mitetü diriginte cu consiliuld de administra- se subscrid de directoruld generald sad de di-
tiune din Bucuresci i atributiile sale speciale rectord si de unit membru ald consiliului de
se volt determina prin unit anume regalement& administratie, ori alii comitetulul diriginte de-
facutil de consiliulit de administratie in intaile legatti pe fie-care luni.
sale sedinte. Politele de astii-feld de asigurari se subscrid
de delegatii directiunei.
Direepiunea Art. 44. Directoruld general& va asista Ia
adunarile consiliului do administratie, unde va
Art 35. Directiunea se compune de unit di- avea numai veal con4,1-at1vii; acelasi dreptil
rected' generald cu resedinta in Bucuresci si ild are si directoruld t adunarile comitetului
de unit director& atasatii pe ling& comitetulti diriginte.
diriginte din Iasi, si unulti si altuld angagiati Art. 45. Directiuuea afara de lucritricurente
prin contract& de consiliuld de administratie. de administratie, nu pate face nici ua, opera-
Art. 36. Directoruld generald este orga- tiune de catii prin intelegere cu consiliuld de
unlit specialii ala conducerii afacerilord socie- administratie sail cu comitetuld diriginte in li-
tätii si alii executarii tutuloril decisiunilord a- mitele acestord statute si ale regulamentelorit
dunarii generale 0 ale consiliului de admini- speciale.
stratie. Directoruld din Iasi cs e organulti co- Directoruld generald pate provoca ori &add
mitetului diriginte in marginea atributelorti a- aduuarea consiliului de administratie.
cestuia. Art. 46. Directoruld general& si directoruld
Art. 37. Directoruld generahl si directorulti priimesce iid remunerare fixa, hotarita prin
numesce i revaca pe toti functionarii inferiori contractii, precum i ua tantienad la mita din
ai soeietatii afara de col: prevacluti la art. 26. beneficiuld curatii anuald aln societatii, fixatil
Art. 38. Atatil directoruld generald catil §i totti prin contractulti incheiatti de consiliuld
directoruld numai cu aprobarea consiliulnI ge- de administratie.
nerald sad a comitetului diriginte volt desem- Art. 47. T6te valorile societatii se vord tinea
na tate localitatile uncle societatea va stabili in anume case de ferii , earl va avea u6, in-
sucursale se& ag ,ntii, vorii mud pe agenti sad duoita cheia, din care una se va tinea de ca-
corespondenti , yore revoca , le vor& fixa sierti si alta de directoruld generalii sad de
remunerarea .0 le volt da puterile instruc- directed'.
tiunile trebumcióse. Art. 48. In casti de lipsit sad bola a three-
Art. 39. Directorulii generalii i directoruld, torului generald ori a directorului, ei volt fi
fie-care in competinta sea , priveghiaza i ia inlocuiti prin functioned din cancelariile re-
hotariri asupra tutulorii afacetilorti si opera- spective desemnati mai din nainte de consiliuld
tiunilord societatii cu cari suntil insarcinati generalti sail de comitetuld diriginte.
asupra incasarif sumelord ajunse la scadenta,
asupra platiloril de premil sail de alte venituri, CAPITOLUL V
asupra executaril reasigurarilorti si asupra e-
valuaril pretului desdaunarilorti. Compturi, dividende 1 reserve
Art. 40. Directoruld general& va face pe fie-
care lune: und raportil detaliatil catre consi- Art. 49. Pentru fie-care ramurd de asigu-
liuld de administratie despre veniturile i chel- rare se va tine al comptabilitate specialidupti
tuelile din luna expirata precum si despre mer- sistemuld celd mai bunt'.
suld si stares in care se afia afacerile societatii. Art. 50. La finele fie-carui and, la 31 De-
Art 41. Directoruld generald este nimbi tu- cembre, se incheie de cdtre directoruld gene-
tulord impiegatilorti societatii, pe cari if con- rald tote compturile anului expiratil si fern:Lk&
duce 0 priveghiaza. www.dacoromanica.ro
bilantele.
8
114 LEMMA/ ALI1 MINISTERIULIII AGRICIILTITRAI

La finele lunei Februariii, anult viitorti, a- CAPITOLUL VI

ceste compturi se examineza de consiliult de
administratie, conformti regulelort preveclute
prin aceste statute, spr e a se presinta apol a-
Adunarea generald
dunäril generale. Art. 56. Pe fie-care ant in luna luiMartid,
DA data compturile aprobate de adunarea se va tine In Bucuresci adunarea generale a
generale:, si comptabilult smith descarcati 0 re- actionarilorti, in diva ce se va fixa de consi-
sumatult compturilort se publici. Buhl de administratie, en 30 clile mai nainte,
Art. 51. Veniturile societatil se formeza anunciandu-se prin Monitoruld Oficiald i prin
a. Din pro centele re alis ate asupra capitalului gazeta oficiala din Iasi.
fondului de reserva. Art. 5'7. Adunarea generala represinta uni-
b. Din premii realisate. versalitatea actionarilort.
c. Din venituri extraordinare. Hotaririle el suntii obligatorii pentru toti.
Art. 52. Spre a se afla beneficiuld anuald Hotaririle se hat prin majoritatea absoluta
curatd trebue sa se scull: a voturilort.
a. Tote cheituelile generale de administra- Art. 58. Spre a face cine-va parte din adu-
tiune. narea generalk trebue sa fie proprietarti de
b. Procentele de 8°4 asupra capitalulul ac- 20 actiuni celü puginfi, cari dail dreptulti Ia
iunilorh emise. uniT vott. Nici nut actionart nu va putea In-
c. Reservele premiilort pentru asigurari, a- truni mai multil de 10 voturi pentru densult
dicá acele parti ale premfiloril Incasate, a ca- M alte 10 ca mandataril, orl-care arü fi nu-.
roril timpil de asigurare nu e expiratt Inca, natrult actiunilort ce Ira poseda set va repre-
set cari, dupl natura afacerilorti de asigurare senta.
ail a se respunde In und timpil mai departatii. Art. 59. Nimeni sin va putea representa pe
d. Despagubirile platite de societate in de- mit actionart, deca nu va fi Insusi actionart.
cursult anului. Dreptulii de votare se va legitima prin de-
e. Sumele reservate pentru despagubiri re- punerea actiuniloril in casa societatil ca 8 chle
clamate i nelicuidate pent la Incheerea comptu- mai nainte de slivafixata pentru adunarea ge-
riled, acele licuidate si neplatite Inca, pre- nerala.
cum si sumele de reintercere numite .Storni, Art. 60. Adunarea generalä p6te tine se-
f. Premffle de reasiaurare. dinta i lua valabile hotarari, Indatii ce num6-
g. Provisiunile ce cad In sarcina anului ex- rulii actionarilort presinti este de 30 celti pu-
pirat . Oral care sä represinte 'A din actionile emise.
Excedentulfi veniturilorti formeza profitult Deca acesta numerii nu se va putea intruni,
curatil atü societatii. adunarea va fi convocata, In terment de 30 chle
Art 53. Din acestil profitil curatii se pla- celü multti, din cliva ce s'a fixatii pentru prima
tesce mai auteifi: era, si atunci adunarea va delibera valabilti
a. Cinci-spre-clece la mita sub titlu de in- ori-care art fi numfirulii membrilorii presinti
demnitate, pentru a se imparti intre membril alu actiunilort ce el vord presinta; delibe-
consiliului de administratie, fara privire catre rarea ins& se va face numai asupra obiectelort
resedinta loril. earl trebuiat sis, se discute in prima intrunire.
b. Tautiemele cuvenite directorului generalt Art. 61. Adunarea generala se presideza de
directorului , conformil art. 40, precum presedintele consiliului de administratie Baba
suma destinata pentru recompensa impiegati- lipsa sea de vice-presedinte, qi la cast de va
lort, dupa dispositiunile consiliului de admi- lipsi i acesta, de tint membru alest, spre a-
nistratie. Aceste tantieme nu voril putea trece cestii sfirsitti, din sinuld consiliului de admi-
maximutnt de 5°/o. nistratie.
c. Doufi-sleci la suta spre a se forma unU Duoi din membril consiliului de administratie
fondii de reserva, destinatil numai spre a a- serva ca secretari.
coperi perderile i sinistrele. Art. 62. Coonsiliult de administratie supune
Tett restult beneficiiloril adica mil mini- adunarii generale mat raportil generalildespre
=mil de 60°4 se va Imparti intre actionari tete operatiunile societatii, acute In anult ex-
ca dividende. piratt.
Art. 54. Candii fonduld de reserva va a- Se mai supune adunarii prin directorulti ge-
junge la suma de 2,000,000 lei nuoi, elt nu se neralt compturile si bilanturile societatil, cu
mai adaoga; scaclendil adaosulii se va reincepe. tete actele justificative necesarii.
Art. 55. Dividendele se platescil la 8 sine Adunarea generala se va pronuncia asupra
dupa ce bilantulli se va fi aprobatt de adu- compturilort ; ea va hotari dividendele i alte
narea generala. tantieme, prev6clute prin statute.
Dividendele cari nu se vort reclama in timpii Art. 63. Adunarea generala va delibera qi
de 3 ani, voril remanea in folosult fondului se va pronuncia asupra tutulort propunerilort
socialL www.dacoromanica.ro
cate i se vont face de consiliulti de admini-
stratiune.
 coxencruLtri sT Lucalniiont PUBLIOB 115
Ea va delibera i asupra propunerilorii cari nuncie de adunarea generald, ac6sta adunare
i se vord face de 10 actionarl,insii acestepro- numesce de indata trel lichidatori earl sa
punerl trebuescii comunicate cu 3 clile celii pu- prockla, la lichidatia societatil , dupa instruc-
cind mai naintea consiliului de administratie. tiunile ce li se vend da de adunare; unulii din
Adunarea goner ila va procede si la aleg re lichidatorl va fi membru aid cousiliului de ad-
de niembri al consiliului de administratiune mini stra tiune.
&cd va fi trebuinta. Adunarea va fixa remunerariuld cuvenitii li-
Art. 64. Adunarea generala se va reuni ex- chidatorilord.
traordinard, in cursulii anului, orl de cate ori In orl-ce casil de disolvare a societatil, a-
consiliuld de administratie va afia de cuviinia. asta disolvare nu va fi definitiva, i prin ur-
Ea se va putea convoca, i candil 20 actio- mare capitaluld nu se va imparti intre actio-
nail, care posedd 1,000 actiuni, vord face a - nari, de dad numal dupa ce societatea se va
c6sta cerere In scrisii catre preqedintele con- libera de ingagiamentele séle catre asiguranti.
,

siliului de administratie.
In orl-ce cast', convocarea acestel adunarl CAPITOLUL VIII
extraordinare trebue saarete i principalele ce-
stiunl, ce aii a se discuta si se va anuncia cu
30 clile celd puçinu inaintea Old de reuniune.
Dispositiuni generale
Art. 65. Adunarea generala nu va putea lnsd Art. O. De urt data en constituirea acestei
hotari a se aduce schimbiiri acestord statute, societap, consiliuld de administratiune este corn-
a se intinde cerculd operatiunilorti ski a se pusii pentru cei ant6id cinci ani, prin deroga-
prelungi durata societatii de catii prin nil ma- plum la statutele de faca , de membril fen-
joritate de duod treiml a membrilord presenp, datori.
earl sa represinte celd puçinii junikate din ac- Asa Mit membrii fondatori i membril al
punile emise. primului consiliii de administrapune suutd;
Cinci ani inaintea expirdril termenului socie- D-nii D. Gr. Ghika.
tatii, consiliuld de administratiune convocd a- .Alexandru C. Plagino.
dunarea generala spre a o consulta déca mai Michail Kogalniceanu.
voesce si pentru catil timpii a continua socie- Alexandra B. §tirbey.
tatea In urma expirdril termenului Bed. Dimitrie Rosseti.
Art. 66. Decisiunile luate in adunarea gene- Major Misa Anastasievid.
raid se volt trece in procese-verbale, carl se » George C. Filipescu.
vori citi adunaril si se voril subscri de prese- Banca Romania.
dinte, de secretaff si de actionarl cari vord voi. D-nil Vasile Pogor.
Art. 67. In t6te alegerile in adunarea gene- Mihel Daniel.
raid, in casti de egalitate de voturi, se va pre- Dimitrie Cozadin.
feri acela care are celd mai mare numdril de A Theodor Veissa.
acpuni. Alexandru Sendrea.
Iacob Naushatz.
CAPITOLUL VII O George Racovitza.
George Cozadin
Disolvarea filichidarea »
Moise Waldberg.
Lazar Calenderolu.
Art. 68. Societatea se disolva candd, din eau- Art. 71. Cheltuelile de fondare si de insta-
sa perderilord, capitaluld sociald a scaclutil la lane se vord trece in compturl treptatii prin a-
jumdtate. mortismentii in timpil de sése ani.
In acestil cast' consiliuld de administratiune Art. 72. Se dd de catre top membrii fon-
convOca Indati adunarea generala care nume- datorl deplina putere D-lord Dimitrie Gr. Ghi-
sce pe lichidatori ski decide cu majoritate de ka si Theodor Veisa, membril aI consiliului de
duoë treimi a actionarilord presintl, déca ad a administrape, a face tote formele necesaril
se acoperi perdirile incercate, i (Idea societa- de a subscri verl-ce declaratiuni si acte vord
tea are prin urmare sit continue. fi necesaril pentru a obtine de la guvernii au-
Art. 69. Candii disolvarea societatil se pro- torisatiunea cuvenitii, conformii legilord.

www.dacoromanica.ro
116 LEGIMEI ALE MINISTERIIILITI AGRIOULTIMEI

STATUTELE BANCEI BRAILEI

(Aprohate prin diurnaluld Consiliutui Ministrilord No. 18 din 9 bate 1873).
TITLUL I D. A. A. Ralli, din Londra . . .
actiuni.
1,200
Constituirea societdtii, denumirea sea, 'rep- D. Theodore E. Schilizzi, din caRa
dinfa sea, durata sea. Argenti Sehilizzi et comp. din Londra 500
D. Jacques Poumay, din Bucuresci 500
Art. 1. Se formdza ua societate anonima, n Hilleld Manoachii , freres, idernd 400
care va exista Intre sub-semnatil ca fondatori . Nicolasti G. Paspati, din Liver-
precumil se specifica mai la vale si intre toci poold 375
proprietaril de actiuni create, sea earl se vorii Société ottomane de Change et de
crea, In conformitate en dispositiunile ce ur- Valeurs, Constantinopole . . . . . 250
méza. D. N. Germani et fluid, din Bucur.. 250
Art. 2. Societatea va purta titluld §i deno- » S. N. Alfon si fiul, idem . . . 250
minatiunea de Banat Braila . A. N. Elias, fratif, idem . . . 256
Art. 3. Resedinta legal& si domiciliuld so- » T. I. Negroponte, idem . . . 250
cietatil va fi in Braila. Societatea va putea . Stefan Ioanide idem . . . . 250
stabili sucursale séS agentii, sell va avea co- » Achile L. Zerlendi, de la maison
respondinte in alte orase ale Romaniei si In L. Zerlendi fils din Bucuresci . . 250
strainfitate. D. L. S. Galata, din casa Galatti §i
Art. 4. Durata societatil v fi de 30 ani de comp., din Liverpool . . . . . 250
la data aprobarii presentelord statute de ca- D. C. M. Salvago, din casa G. P
tre guvernii. Psicha §i comp., din Liverpool . 250
D. A. E. Ralli, din casa A. et M
TI TLIJL II Ralli, din Liverpool . , . , . 150
D. Marco Cohen, din Braila . 150
Scopuld Societ0ii D. Leonidas C. Embiricos, idem 150
D. C. M. Ralli, din casa Ralli et
Art. 5. Societatea va avea de scopli a face, Psicha. din Liverpool . . . . . 125
séd pentru comptulfi sed, sfid pentru comptuld D. George Psicha, din Liverpool 100
altora, sett in unire cu alte persOne ski so- D. I. I. Manosch, din Bucuresci 100
cietati, toth feluld de operatiuni financiare, co- . Rodocanaki Agnese si comp ,
merciale, industriale, chiard imobiliare seu te- din Braila . . . . . . . . 100
ritoriale si ori-ce intreprinderi de lucrdri pu- D. Constantin Nicolaidi . . 100
Mice. » George Budesco 100
Societatea Ins& nu pOte face imprumutari . Nicolas D. Roidi 100
pe depositulfi proprielorti séle actiuni, nici a 10,000
cumpfira aceste actiuni ale sfile.
adica impreuna Oece mil (10,000) actiunI ski
TITLUL III franci duoS miliOne (2,000.(00).
Societatea este prin urmare definitivfi con-
Fonduld .604, actiuni, eersdminte stituita §i siish numiii suntii si remand fon-
datori.
Art. 6. Fondulfi sociald este fixatii provi- Ea va putea functiona pe data ce presen-
sorid la 4 miliOne fraud, impartitil In 20,000 tele statute voril fi aprobate de guvernii
actiuni, ate 200 fraud fie. care. Art. 7. Vertuld actiunilord cari s'ail sub-
Din aceste 20,000 actiuni nä prima seria de scrish adica (lona sute (200) franci de actiune
10,000 actiuni se va emite pe data ce societatea se va plati la Braila integrald 8 clile inaintea
va fi constituita. cererii de aprobare a statutelord de la guvernii.
Aceste 10,000 actiuni séd sub-scris imediatfi Art. S. VdrshmAntulfi vertului actiunilord va
de sub-sem natii, in proportiunile urmatOre, adica fi constatatd prin ua simpla recepisa ; care,
de catre D-lord : dupa donfi huff de la aprobarea statutelord de
actiunf. guvernd se va schimba in actiuni definitive la
D. M. S. Rodocanaki, din casa Se- purtatorfi.
chiari Rodocanaki et comp. din Braila 1,200 Art. 9. Emisiunea seriel a doufi de clece mil
Societatea financiari a Romaniei, (10 000) actiuni va fi subordonatti necesitati-
ponnier . . . . . ......
representata prin directorulti A. Tap-
www.dacoromanica.ro
D. Solomond Allatini, din casa Al-
lord ce se volt ivi prin extensiunea afaceriloril
1,200 societatii §i conformii dem siunif consiliului de
administratiune.
latini et comp., din Marsilia . . . 1,200 Posesorii certificatelord de fondatiune a so-
 COMERCIIILIII I nuonnmoati BITBLICE 117

death' vorg avea dreptil de preferinta in pro- Art. 16. Actionarii nu sunti" responsabili de
portiunea certificatelorti ce vorti poseda la a- catil pOnd la concurenta vertului actiunilord lora.
cuisitiunea jumatatil actiunilorti din nottemise Art. 17. Fia-care actiune cid dreptil in pro-
precum i posesorii actiunilorti precedente e- prietatea activului social(' §i la Impartirea be-
mise voril avea dreptil de preferinta in pro- neficiului pentru ult parte proportionata cu nu-
portiunea actiunilorti posedate de el, la acui- mdrulg actiunilorg emise.
sitiunea celei alte jumdtati a actiunilorti ce se Art. 18. Dreptulti §i détoriile ce trage dupit
vorti emite. sine fie-care actiune urnieza titlulti In ori-ce
Nuoile actiuni nu vorg putea fi emise de catil 'Villa an. trece. Posesiunea unei actiuni im-
pe pretulg de douè sute (200) franci actiunea. pune de dreptli actionarului adesiunea la sta-
Vertulii celorg (lece mil (10,000) actiuni din tutule societatii §i la decisiunile adunarii ge-
&log emise se va plati dupa decisiunea con- nerale a actionarilorg.
siliului de administratiune luata in conformi- Art. 19. Ereclii séu creditorii unui actionaril
tate cu statutele, fara cu tote acestea ca ver- nu peel' sub nici uu pretextil provoca punerea
tut(' cerin sui fia exigibilti inainte de treiluni sub sigilid a bunuriloril i valorilorii societatii,
din (liva in care se va publica avisulti apelu- nici cere impirtirea séil licitatinea, yid a se
lui de fonduri in organele de publicitate ale amesteca in vre nal mon In administratiunea
societatii. i. El vorti avea pentru exercitiuld dreptului
Art. 10. Fondulti social(' va mai putea Ana lord, a se raporta la inventariile sociale §i la
sit fie adaogitii prin creatiunea si emisiunea deliberatiunile adanaril generale.
de nuoi serif de actiuni, déca desvoltarea afa- Art. 20. VOrsamintele vertului actiunilorg §i
cerilorn societatil o va permite, dera numai in platile cupOnelorti de do bandit §i de dividentil
urma decisiunii luata de actionaril intruniti in se yogi face in Braila la resedinta societatil.
adunarea generala.
In asemenea cast" dispositiunile articolului 9 TITLUL IV
suntii aplicabile la aceste nuol serif emise.
Art. 11. La versamentulti vertului actiuni- Administrariunea societatii
lorg, ori-ce surd, a caria plata va fi intaxcliata,
va fi supusa de dreptil la ua, dobanda in fa- Art. 21. Administratiunea societatil se va
vorulti societatil de (lece la sutl, pe anti din compune :
sliva exigibi1itäii fara cerere in judecata. 1. De ung consiliti de administratiune ;
Art. 12. La cast" de neplata la scadenta, na- 2. De directori.
med e titlurilord neplatite se vorg publica in Art. 22. Consiliuld de administratiune se com-
organele de publicitate ale societatii. Ualuna pune de sdse membri numiti de adunarea ge-
dupa mesa publicatiune, societatea va avea nerala §i cari se potil realege indefinitil.
dreptulti a procede la vinclarea acestorti titlurl Art. 23. Durata functiuniloril lora este de
prin adjudecatiune publica, ski prin micllocirea trel ani. Se reiaoescg prin a treia parte in toti
unui samsarti pe comptulfi, risiculd si perico- ani. Membril cad vorti esi suntii desemnati prin
lulü Intarclietorulul. sorçu pentru primele duod reinoiri §i in urmi
Acésta vinslare se va putea face in total(' prin vechime.
ski in parte, in acea (li sduiia epoce succesive, Art. 24. In casti de mórte, de retragere set'
fara somatiune §i fara nici ua formalitate ju- de lipsa permaninte a unui membru din con-
diciara. sin. se procede provisoriti la inlocuirea lui
Ori-ce titlu care nu va purta mentiune re- de catre membri can rdman pea la prima adu-
gulata a versamintelorg exigibile va inceta de nare generalit, care statuéza definitivü. Admini-
a fi negociabild. stratorulti astti-feld nuumitil nu rdmane in func-
Mèsurile autorisate prin presentulti articolü tiune de catri pentru timpulii ,ce mai avea sa
nu impeding pe societate de a exercita §imiçl- exercite predecesoruld
lócele ordinare de constrangere prescrise de Art. 25. FM-care administratord mai nainte
lege. de a intra in functiune trebue sit fie proprie-
Art. 13. Tote titlurile vorti fi la purtatorti. tarii de nna sal de actiun pe earl le va de-
Ele vorti fi extrase dinunu registru cumatca pune in casa societatii si cari remand inalie-
numerotate, subscrise de duoimembri din con- nabile in totti timpuld functiunilorg séle.
siliuiti de administratiune §i purtandu timbrulti Art. 26. Consiliulit numesce dintre membrii
societatil. sdi unti presedinte i unti secretarti. In cash de
Ele voril fi transmisibile prin simple. remi- absenta a unuia sag a celul-altii, consiliuld nu-
tere a titlului. mesce pentru fie-care sedinta pe acela dintre
Art. 14. Actiunile vorti avea séseileci (60) membril present'', care trebue s a implindsca func-
cupOne de dobanda semestriala ti trei-cleci (30) tiunile a bsintelul.
cupOne de dividend(' anualti. Presedintele si secretarulil aunt(' numiti pen-
Art. 15. Actiunea este indivisabili. Societa- tru unii anti si potti tot-d'a-una fi real i.
www.dacoromanica.ro
tea nu recunOace de cat(' unu singuril proprie- Art. 27. ConsiliulU de administratiun se va
taril pentru fie-care actiune. intruni la resedinta societatii regulatu la data
118 LEGIIIIRI ALE ninimmtroruf AGILIGULTUREI

pe sfipt6ming, Inu i ce se va fixa, §i extra- Eld autorisrt Infacisarea soctetatii inaintea

ordinarti, ori de chte on interesele societap tutulord tribunalelorti séti jurisdictiunilord, fie
o va reclama, dupti convocarea pre§edintelui ca reclamante séri ca piratit.
s6ii a trel administratori. Eld face regulamenteleinteribre ale societfitil.
Art. 28. Consilinlil de administratiune nu Elti autorisfi ori-ce cheltuéla pentru cumpfi-
p6te delibera d6c& mai multil dejunifitatea mem- rarea mobilieru1ui i alte cheltueli de instala-
brilord nu smith presenti. Decisiunile se iati tiune ale societatil séti la resedinta ei sed la
prin majoritatea voturiloril membrilorti presenti sucursale i agentii.
§i, in casti de ImprtHirea voturilorti, votulti pre- Elti autorisa, cheltuelele administratiunil.
§edintelui va fi preponderentd, Eld numesce pe directori, flick& atributiu-
Art. 29. Fie-care membru din consiliuld de nile lord §1 retributiunea lord, si determinfi
administratiune va avea dreptuld de a se re- cautinnea ce ad sa verse In casa social& Ica
presenta prin urt persónit alésil de eld d'intre garantie gestiunilort.
membrii consiliulul de administratiune séii a- Elii numesce séti revocit pe oH-ce agentil §i
far& din consilid. In acestil din urnifi casti can- Impiegatil alti societatii.
didatuld presentatti va trebui sä aib& in fav6- EId fixézfi atributiunile lord. detoriile lord,
rea admisiunil séle duoS treimi din voturile apuntamentele lord si gratificatiuni. Eld deter-
consiliului intregfi. min& importanta cautiunil ce ad a depune de
Art. 30. Deliberatiunile consiliului de ad- li se va cere.
ministratiune snail constatate prin procese-ver- Eld determind recompensa serviciilord dime-
bale sub-semnate de presedinte si de toti mem- torilord, dee& se va gasi de cuviintit, care va
bri caH volt ii Matti parte la deliberatiune. consiste In atita la mita din beneficiile cura-
Copiile sed extractele acestord deliberatiuni ce te specificate la articoluld 61 din statutele pre-
s'ard produce In justii seu aiurea suntil sub- sente.
scrise do presedinte ski de acela din membril In fine eld are In generalti puterea cea mai
care '1 Inlocuesce, precum si de secretard. absolutrt pentru gestiunea afacerilord sociale
Art. 31. Consiliuld de administratiune este In conformitate cu statutele societatii, enume-
investitil cu puterile cele mai absolute pentru ratiunea de mai mei nefiindd de add indica-
adn inistratiunea afacerilord societätii. tivit Or& nulimitativrt a drepturilord séle.
Eld autorisfi oH-ce creare séti emisinne de Art. 32. Cosiliuld pOte delega puterile sele
actiuni ski obligatiuni ale societatil In limite- In totald ski In parte pentru unit timpti limi-
le prescrise de statute. tatil si pentru unti obiectii determinatii.
Elti autorisa oH ce operatiuni coprinse In Eld 'mite asemenea alege din slnuld sfiti,prin
articoluld 6 din presentele statute. majoritate de voturi, unuld ski mai multi ad-
Eld autorisl crearea seri suprimarea agentie- ministratori dirigenti, chrora le va delega t6te
lord ski sucursalelord. puterile séle athtil pentru administratiunea cen-
Eld deter min& conditiunile generale de scompt, tral& dad i pentru sucursale si agentii, décfi
de Imprumuturi si de deposite pe gagiti (nan- se va gitsi de cuviintfi, si cari vord cata sS
tissement). asiste In tOte clilele in biurourile societatil spre
El5 Incheid, In fiii.-care and, compturile earl a facilita astti-feld mersulti afacerilord.
ad srt fie presintate adunfirii generale a actio- Art. 33. Membrii consiliului de administra-
narilorti cu und raportti asupra situatiunii So- tiune nu contract6z6 pentru gestiunea lord nici
uS responsabilitate personala relativ& la anga-
Eld p6te convoca extra-ordinard adunarea giamentele societatil.
general& c&ndil va crede utild. Ei nu rfispunde de Mil de executarea man-
Eld flack& provisorid dividenduld. datului lord.
Elti regulezd Intrebuintarea fondurilorti dis - Art. 34. Administratoril n'ati dreptii la ufi,
ponibill. retributiune fixa. El vord primi numal marci de
Eld autoriaori-ce sub-scriptiune, acuisitiu- presentit a cArora valOre se va determina de
ne, vinclare, cqmpfirare si schimbuld de efecte prima adunare generala.
publice de actiuni i ohligatiuni, oH-ce deschi- Art. 35. Prin derogatiunea la art. 22 si 23
dere de creditil si de compturi, oH-ce avanse ale statutelord de faed , primuld consilid de
pe depositd de valori seri mfirfuri, si In genere administratiune se va compune pentru eel d'an-
ori-ce feld de contractil de transactiuni si o- tOid trel ani de 6 persOne urmatOre :
peratiunl de schimbil §i de scomptd, orl-ce com- Domnil Michaild S. Rodocanaki, Achile Zer-
promise, substitutiuni, rambursäri de fonduri, lendi , Constantind Nicolaidi, Leonidas C. Em-
oH-ce punere de sequestru i apositiunl, chi- biricos, G. Budesco , Marco Cohen.
tante, acceptatiuni, radicari de secuestruri, ra- Art. 36. Afacerile corente ale societatil suntti
diatiuni de inscriptiuni ipotecare. gerate de und directord si und sub-directorii.
Eld autorisfi Inchirierea si chiard, de va crede Directoril sunlit numiti de consiliulti de ad-
couvenabild, cumpérarea de imobile pentru a- ministratiune.
seclarea societMii dependenlilorwww.dacoromanica.ro
s6d sucursale- Directoruld trebue sd posddrt 60 actiuni pi
lord séle. sub-directorulti 25 actiuni.
 COMERCIDIATI I Lucaktmoat PUBLICE 119

Aceste actiunt suntli inalienabile pe otrt du- ordinare se face nit lune celd pucind inainte
rata functiunil lore, si suntd depuse In casa de intrunire, printeund avisti inseratii in jur-
societatii ca garantie a gestiunilore. naluld oficiald din Bucuresci si in done alte
Directorii priimescii anual pe tóte, durata func- jurnale ce apare in Romania see In strain&
tiunil lord Ma retributiune ce se va fixa de con- tate, indicate de consiliale de administratiune.
siliuld de administratiune , precume i off-ce Art. 41. Adunerile generale ordinare suntii
alte plate sée unit atate la suta ce ii s'are regulate constituite , ort-care are fi numerate
putea aloca. actionarilord presinti i ale actiunitord repre-
Directoril sante insarcinaff cu gestiunea a- sentate. Decisiunile se ifte prin simpla majori-
facerilore sociale l cu executitmea decisiu- tate de voturt.
nilorti consiliului de administatiune. Adunirile generale extraordinare trebue se
Ei represintti societatea in face streinilore. intrunesca a treia parte cele pacing din actin-
Si subscrie colectivil corespondenta, acui- nile emise i resolutiunile cafe, sa fie luate celd
tdrile , girurile efectelord, acceptatiunile, chi- pucinti cu ua majoritate de dime treimi din
tat-Stele de sumele détorite societätil , man- vaunt.
datele nominative §i asignatiunile, tratele si Art. 42, Nei la ua prime, convocatiune a
mandatele la ordinti, contractele, conventiunile, adunirii generale extraordinare conditiunea Ca-
invoirile , transactiunile , desisterile, radicarile nute, prin ale 2-lea paragrafti de la articoluld
de secuestrurt, si In generale ori-ce acte , a- ce procede nu e indeplinite, ua a doua Intru-
vénde de obiectil realisarea afacerilorti autorL nire este convocata in termend de 30 One. Re-
sate de consiliula de administratiune. cepisele ce ad servite de carte de admisinne
El dirigu lucrarea biurourilorti. pentru prinia convocatiune sante valabile pen-
Et efectuiaza incasarile si cheltuelite. tru a duoa. Deliberatiunile acestel din urmi
El priimescii deposite i depuneri de fon- sante valabile §i obligatorii, off-care aril fi nu-
dant 0 dad ori-ce recepisa. merate actiunitore represintate, dera delibera-
Actiunile judiciare se exercita de catre direc- tiunile nu pote urma de cite asupra objecte-
tort in numele societatil. lord la ordinea clilei a primei convocatiuni si
aceeasi majoritate de dna treimi se cere.
TITLUL V Art. 43. Ordinea pet se determine de con-
siliuld de administratiune. Nu se va produce
Adunarea generala de cite propositiunile emanate de la acestti
consilii §i acelea cart 'I s'are fi comunicate 15 cli-
Art. 37. Adunarea generale regulate consti- le cele mai pucinti inaintea convocatiunii a-
tuite represinte universalitatea actionarilore. dunitril cu semnitura a clece membrii a ace-
Ea se compune de toti actionarii posesori stet adunari, posedandil impreune, la a duoa-
celd pucind de 10 actiuni a &drone lista se fi- clecea parte cele pucind din actiunile emise.
xéze, de consiliuld de administratiune 10 clile Propositiunile consiliului de administratie vor
cele pucind inaintea chief fixate pentru intru- fi depuse, clece clile inaintea intrunirii, in biu-
nirea adunarei. In cele 20 clile ce procedil a- rourile societatit, unde actionarii yore putea lua
cdste, intrunire, actionaril cart doresce a asista cunoscinta de ele.
cafe, sti depune, titturile lord in casa sociala , Ordinea clilel va fi tote-de-lane pe scurte a
see in orl-ce altd toed indicate de consili dü rétate In avisurile convocatiunitore.
de administratiune, in Romania , sed in strai- Niel mad aitti objecte de dad ecela la ordi-
nétate, contra and recepise, care va tine lace nea pei nu póte fi pusil in deliberatiune.
de carte de admisiune in adunare. Art. 44. Ori-ce cestiune se va decide prin
Singuri actionaril inscri§1 pe registrele so- redicarea mallet , gaze numal déce imediate
cietatit, in urma depositului mai suse Qisii, vord dupe vote une scrutine nu se va cere de clece
putea figura pe lista mentionata. actionari celti pucint, represintande impreuni
Art. 38. Nimeni nu se póte face a fi repre- cinci sate actiuni cele pucinti.
sentate la adunare de catil de catre unit man- La scrutind fie-care actionard are atatea vo-
datare actionare ele insu0 0 care va avea drep- turi de cite ori posedi cite clece actiuni, fare
tutu de a fi admise. ca unule se póte posede mai multi de a treia
Art. 39. Adunarea generale se intrunesce parte din actiunile emise i dime a cincea din
de drepte in fie-care anti la sediulti societätil actiunile represintate atatti in propriuld see
in cursuld lune Martiii. name, cite §i ca mandatari.
In acéste §edinta consiliuld de administratiune In case de impirtire egale a voturilorti, pre-
presinta raportulii sdd asupra operatiunilore §edintele aduntirii are votuld preponderente.
societatil pe exercitiule trecute insocite de bi- Art. 45. Adunarea generale este presidate
tante 0 de unit compte de profituri si pendent. de presedintele consiliului de administratiune,
Ea se mai intrunesce ince extraordinard de si, in absenta sea, de unit administratore are-
cite oil consiliu'd de administratiunc, o crede tate de consilitt.
necesarii. www.dacoromanica.ro
Functiunile scrutatorilord se indeplinescti de
Art. 40. Convocarile la adunarile generale cel duoi mai marl actionart presinti séti , in
120 LEGIMIRI ALE MINIBTERIULIIT AGRICULTITREI

cast' de refusü din partea lorii, de aceia cari sari posesori de celii puçind utt suta, actiuni
'I urméza. impreuna, insttreinati de a face mad raportd a-
Functiunile de secretaril se indeplinescd de supra situatiunil societatii, asupra inventariu-
secretaruld consiliului de administratiune asu- lui §i. asupra compturilord presentate de con-
pra situatiunii afaceriloril sociale. siliuld de administratiune. Adunarea se va in-
Ea discuta, aproba sett respinge compturile. truni din nod inteunii termed" fixatii de ea in-
Ea fixéza thvidendult. ski spre a asculta raportulti comisariloril.
Ea numesce pe administratori de cite off va Exemplare imprimate a compturilord i ra-
fi trebuinti. portului consiliului de administratiune se vord
Ea deliberéza asupra propositiunilord con- pune la dispositiunea actionarilorii la §edinta
siliulul de administratiune relative la adaogi- societatii cincl-spre-Vece vile celt" puçinü inain-
rea fondului socialii, la prelungirea duratei so- tea intrunirii adunarii generale anuale.
cietatii, la modificatiunile statuteloril, de va fi
necesitate. TIT LUL VII
In fine ea pronuncia in modd suveranil asu-
pra tutulorta intereselord societ ii i confera linpartirea beneficiilorit
prin deliberatiuniie séle cousiliului de admi-
nistratiune puterile necesaril pentru casurile Art. 51. Produsurile operatiunilorii societtt-
cari n'arfi fi fostfi specialf" preveclute. tii servii mai anted" a achita spesele i in ge-
Art. 47. Decisiunile adunarii luate in con- nere tote sarcinile societatii. Produsurile cu-
formitate cu statutele obligu pe toti actionarii rate , deductiune facuta de sarcini , consti-
chiar pe cel absenti se& desidenti. tuescii beneficiile.
Art. 48. Decisiunile adundrii suntii consta- Din aceste beneficii curate se va prelua :
tate win procese-verbale inscrise pe unii re- 1. Suma necesarie spre a servi actionarilorii
gistru specialü i subsemnatii de administra- optti la suta. pe and, interesii asupra capitalu-
tor& cari ad fostii presinti, de duoi scrutatori luI vOrsatt" aid actiunilorit lora
si de secretaril. 2. I?ece la mita pentra fonduk de reserva;
In casii de 'Thad de a subsemna a vre u- 3. pece la suta pentru posesorii de certifi-
nuia séd a mai multora dintre ei, se va face cate de fundatiune a societatil spre a se di-
mentiune de acésta. vide intre den§ii iu proportiune cn certifica-
Afar& de casurile in earl deliberatiunile tre- tele posedate de ei;
hue sa fie In modil autenticil constatate. justi- 4. Duo& la suta pentru membril consiliului
ficatiunea deliberatiunilorii in faca celorii de de administratiune spre a se divide intre eel
alü treilea resulta din copiile seu extractele china intelegerea ce vont' avea Intro densii;
procesului -verbal(' certificate pentru conformi- 5. Trei la suta se va pune la dispositiu-
tate de presedinte sea de unulfi din admini- nea consiliului de administratiune spre a re-
stratori, chiar de secretarii. compensa, de va crede convenabilii, serviciile
Art. 49. Tote regulile relative la tinerea a- directorilorii;
dunärilord generale ordinare suntii aplicabile 6. Restuld beneficiiloril se va imparti actio-
adunärilorfi extraordinare, Blurt de ceea ce s'a narilori ca dividendfi.
Visit la alu duoile aparagrafa de la a rticoluld 41 Art. 52. Plata acestord diverse parti se va
din presentele statute, relativt" la majorita- face anuald la epocele fixate de consiliuld de
tile cerute. administratiune.
Dobanda anuala de optil la suta se ye phi&
TITLUL VI de done off pe anu, adici:
Patru la suta la 1 Ianuariii;
Comptarde anuale. Incentarii Patru la suta la 1 Wit.
Art. 53. La casii de neajungere a produsu.
Art. 50. Anuld sociald incepe la 1 Ianuariii rilord curate in unii and spre a plati actiona-
§i. se termini la 31 Decembre (stilt vechiti). rilord dobanda de optii la sea , diferenta se
Cu acestea primulii exercitifi va coprinde tim- va prelua din fonduld de reserva.
pulii tre cut(' intre data decretului aprobatoru ald Art. 54. Plata dobancliloril3i dividendelorii
statutelord §i 81 Decembre din anuld urmatord. se face la casa social'''. la Braila qi in locurile
La finele fie-chrui anu socialii se va face lint determinate de consiliulii de administratiune.
inventarifi generald de activuld i pasivulu so- Ori-ce dividend& care nu se va reclama cinci
cietatil. Acestfi inventarifi precumfi §i comptuld ani dupg epoca exigibilitl4ii va Ii prescrist" in
profiturilort i perderilord §i raportulii consi- beneficiuld societatii.
liului de administratiune este supusii aduniril Art. 55. Pentru constatarea drepturilord fon-
generale a actionarilorti la intrunirea anuala. datorilord la partea beneficiilord ce le snuff'
Adunarea discuti, aprobli add respinge comp- atribuite se vorii crea dud sute certificate la
turile i fixed' definitivit divplendulfi. purtittorii numite certificate de fundqiune, a-
Nat compturile nu suntd aprobatewww.dacoromanica.ro
imediatfi dick unti certificatil pentru fie-ce sub-scriptiu-
adunarea numesce unulit set' mai multi cord- ne de cinci-Veci actiuni de prima serie.
 oomnnanmul I rucniumona PUBLICE 121

Aceste certificate voril fi investite de aceleasI pitalului vOrsatii, administratoril suntil obligati
semnaturi ca i actiunile societatil §i volt fi a supune adunaril generale ordinare seil unel
transmisibile prinsimpla remitere a certificatului. adundri, convocatii speciala pentru acestil fine,
Fie-care certificata da drepta la la' juraState cestiunea disolvarii societatil.
sutime din cele clece la suta alocate fondato- Art. 59. La expirarea duratel societatil sea
rilora asupra beneficiilora. in casii de disolvare anticipata, adunarea ge-
Certificatele de fondatiune represinta, aseme- nerala se va convoca de consiliula de admi-
nea dreptula de preferinta prevaclutil la arti- nistratiune spre a regula modula licuidaril §i
colula 9 si 10 din presentele statute pentru a numi unula sea mai multi licuidatori.
sub-scrierea seriel a duoa de actiuni §i in ca- Ea va avea drepturile cele mai intinse spre
sulii unel adaogirl a fondului sociala la sub- a da licuidatorilora puterile ce se va crede ne-
scrierea nouelora serii de emis. cesaril. Ea va putea mai cu sOmit a'l autorisa
a face priu amalgamare, fusitme sea altti-fela
TITLUL VIII trausmiterea unei alto societati a drepturilora
Fondult do reservd §i actiunilora societatii disolvate.
Pe tail timpula licuiddrii, puterile adundril
Art. 56. Fondula de reserva , formata prin generale sunlit aceleasi ca si in timpula exi-
preluarea anuala de clece la suta din benefi- stentei societatil. Ea are mai alesa dreptula de
ciile curate ale societatii, va fi destinata spre a examina compturile licuiddrii §i de a con-
a face faç ii. perderilorn si evenimentelora ne- simti ori-ce chitanta i descarcarea.
prevadute si a complecta, la casa de necesitate, Numirea licuidatoriloril face sa, inceteze pu-
suma necesara spre a plati interesula anuala terile administratorilora si directorilora.
de optii la suta asupra capitalului actiunilora,
precurna s'a disii la articolula 53.
Cand acumulatiunea acestora prelevari anuali TITLUL XI
va forma unii totala de 25 la suta din capita-
lult versata, prelevarile vora putea inceta de a Publicatiuni ale societatii
mai avea boO, déca adunarea generala va cre- Art. 60. Ori-ce publicatiune emanaM de la
de de cuviinta, remaindii a le reincepe din nog, societate se va face prin Monitorulti OJiciaOl
déca acésta cifra se va diminua. aid Romania si done jurnale ce apare in Ro.,
Consiliula de administratiune va determina mania
intrebuintarea capitalurilora apartinenda fon- de admsell in strainatate, indicate de consiliula
distratiune.
dului de reserva. Ori-ce comunicatiune se va considera ea a-
TITLUL IX venda ua publicitate suficienta din momentula
in care ea a fosta publicata na-data prin jur-
Modificatiunea statutelora nalele societatil.
Art. 57. Adtmarea generala ve putea, dupit
initiativa consiliului de administratiune, sa facd TITLUL XII
presentelora statute modificatiunile ce ea va
crede utile. Contestatiuni
Ea va putea mai alesa autorisa.
1. Adaogirea fondului sociale ; Art. 61. Tote contestatiunile ce s'ard putea
2. Prelungirea duratel societatii ; ivi, in timpula duratei societatil séa alii licui-
3. Disolutiunea anticipatd. darii, fie intre actionari si societate, fie intre
In aceste diferite casuri convocatiunile vora actionarii el insiI si pentru afacerile sociali ,
indica pe scurta objectele intrunirii. ee vora judeca conforma cu legea.
Decisiunea nu va fi valabila de cat"' atunci In casa de contestatiune ori-ce actionara ce
canda numerula actionarilora presinti sea re- va fi in causa va fi detora a'si alege domici-
presentati va forma a treia parte din actiunile liula in irlliia, i ori-ce notificatiuni vora fi
emise si Cana majoritatea va fi de douè treimi Val abilmeute facute la domiciliula alesa de den-
din voturi. sula fail a avea in vedere distanta locuintel
Consiliula de administratiune va remine de séle.
fapta autorisata spre a lua mesurile necesarii In lipsd de alegere de domicilia acesta a-
pentru executarea decisiunilord adunaril ge- legere va fi de drepta pentru notificatiuni ju-
nerale, si a midloci pe ling& guverna cererea diciare si extrajudiciare la grefa tribunaluld
de aprobatiune a modificatiunilora adoptate. de Braila.
Domiciliulti alesil formala sea implicita, pre-
TITLUL X cuma s'a disa , va atrage atributiune de juri-
dictiune la tribunalele competinte din Romania.
Disolvare. Licuidare Pentru executarea presentelora , semnatorii
Art. 5S. In casd de perdere a www.dacoromanica.ro
alegii domiciliula la biuroula directiunii socie-
jumatatilca- tatii in Braila.
8*
 122 LEGrouti ALE MINISTERIULIII AGEICULTUREI

Brdila la "I Iunid 1873 Veclutti i aprobatii M S. Rodocanaki.

Vedutii §i aprobata, T. I. Negroponti.
VSclutil i aprobats, M. S. Rodocauaki, din VNutil §1 aprobatil Hillel Manoah.
casa Sechiari Rodocanaki & din Braila. W ciutti §i aprobata prin delegatitmea Dint
Vesluta §i aprobatii prin delegaliunea D-loril Nicolas G. Paspati din Liverpool, D. S. Rodo-
A. A. Rali din Londra. canaki.
Theodore E. Schilizzi din casa Argenti Schi- ITSchitri i aprobata, S. IIalfon et fils.
lizzi din Londra. Vecluta §i aprobatii, Achille L. Zerlendi din
George Psicha din Liverpool. casa L. Zerlendi ID%
L. S. Galatti din casa Galatti et comp. din ecluta §i aprobatti, N. Germani §i fii.
Liverpool. Ilèclutii i aprobatii, S. Ioanide.
A.B. Ralli din casa A. et M. Rain din Liverpool. Veclutil §i aprobata, fratil A. II. Elias.
C. M. Ralli din casa Ralli et Psicha din Li- Vecluta §i aprobatii prin delegatiunea D-lui
verpool. Solomon Alatini din casa Alatini et comp. din
C. M. Salvago din casa G. P. Psicha & din Marsilia, Henry Fernande.
Liverpool. D. S. Bodocanalci VOW' §i aprobatii, M. Cohen.
èclutti i aprobata, Societe financii:r de Rou- WW1 §i aprobatii, Leonidas C. Embiric.
manie. Directeur, A. Taponnier. VdOutil §i aprobata, G. Budescu.
Vecluta i aprobata, I. I. Manoah. VNutil i aprobatt, C. Nicolaidi.
Sslutii §i aprobatii, Jacques Poummay. latluta §i aprobatti, Rodocanaki Agnese et
Vecluta i aprobata prin delegatiunea D-lora comp.
Eugenidi §i Darker, administratoril societatil Veclutti §i aprobata, :Nicolas D. Roidi.
ottomane de Change et de "Valeurs din Con-
stantinopole.

DECRETt
§I STATUTELE SOCIETATEI GENERALE DE ILLUMINARE I INCALDIRE
PRIN GAZU" IN ROMANIA
(1 8 7 /)
CAROL I, Prin gratia lui Dumneclea §i vo- Am decretata §i decretamil ce urméza:
inta nationala, Domna alti Romanilora, Art. 1. Jurnalula consiliului ministrilora ,
La toti de fa ta. gi viitori sanatate; citatti mai susil este aprobata.
Art. 2. Se autorisa functionarea in téra a
Asupra raportului ministrului nostra secre- societatii generale de iluminarea i incalclire
tad' de Stata la departamentula agricultural, prin gazti , instituita in Bucuresci , conforma
comerciului §i lucrarilora pnblice , No. 5,300; statutelora intocmite sub directiunea consiliu-
AvAnda in vedere statutele intocmite pentru lui de administratia, preveclutii la art. 19 din
instituirea in Romania a societatii gen erala de statnte.
iluminare §i incalciire prin gazil; Art. 3. Dispositiunile prescrise prin art. 7,
Avénda In vedere jurnalulti consiliului nostru 11, 12, 13, 14, 21, 22, §i 23 din regulamentulti
de ministri de la 3 fuliti, prin care incuviin- societatilora anonime se vora indeplini intoc-
ISA statutele societatii, ast-felb precumii s'afi mai de acésta societate.
intocmita, §i autorisa functionarea el in Ora ; Art. 4. Ministru nostru secretaril de Staff'
Avendil in vedere incredintarea data de re- la departamentula agriculture, comerciului §i
presintantii societatii, ca capitalulti de 5,000,000 lucrarilora publice va aduce la indeplinire de-
de franci, prevSclutti de art. 5 din statute, este cretula de facia.
subscrisa §i versata in totalitate in casa socie- Data in Bucuresci, la 7 luliti 1871.
tatii; CAROL.
Avendil in vedere regulamentulii socictatilorti Ministru secretaril do Stata la
departamenturd agriculturei,
anonime, cu care s'a conformata §i acesta so- comerclulul si Iucr5rilorC publice,
cietate , in ceea ce privesce indeplinirea dis- N. Crefulescu. No. 1,330
positiunilora prescrise la art. 2 §i 10 ;
tatilora anonime,
www.dacoromanica.ro
Pe temeiula art. 5 din regulamentula socie-
 COMERCIULIII st LIICRID,ILOBZ POBLICE 123

STATUTELE SOCIETATII GENERALE Art. 6. Susd disele actiuui vord purta und
interesd de optd la mita pe and , piätibile pe
DE semestru la 18 Iunid gi 19 Decembre ald fia-
cdrui and; ele vord mai avea dreptuld la di-
ILUMINARE ,$1 INCALDIRE videnduld ce va putea sit resulte din operatiuni.
Acestil dividendd va fi platitti la 18 Apriliti
PRIN GAZO IN ROMANIA ald fie-caruia and, pentru anulil expiratti.
Actiunile suntil la purtatorti extrase dinteunil
TITLUL I registru cu matc5,, avêncld semnatura a duo!
administratori.
Formarea, objectula, domiciliufd i durata Fie care actiune va purta 72 cupóne de in-
societalii terese si 36 cupóne de dividende.
Cesiunea lord se operézd, prin predarea tit-
Art. 1. S'a fermata prin acestea, intre pro- lului.
prietaril actinnilorti create, conformd stipula- Art. 7, In casd candii societatea aril obtine
tiunilord aci ardtate, urt societate anonima sub concesiuni sétl ard cumpdra noui contracte pen-
denumirea de S'ocietatea generald de ilumina- tru iluminarea aitorti orase din Romania, atunci,
re i incal(lire prin gaza in Romania. va putea crea alte titluri spre marirea ca-
Art. 2. Siegiuld societatil este in Bucuresci. pitalului sdti socialti, cu tOte acestea nici ud,
Art. 3. Ea are de objectil: creatiune séd emisiune de twill titluri nu va
1. Sumisiunea, obtinerea si exploatarea ori- putea sti and, locti, Ruti consimtimentulil adu-
carel concesiuni de iluminare incaldire prin 'Axil generale a actionariloril, legalminte con-
gaza in tdta intinderea Romaniel ; stituita.
2. Cumpdrarea i cedarea orl-cdrei conce- Art. S. Drepturile §i obligatiunile ce atérnd
siuni ski intreprinderi de asemenea natura; de actiuue nu incetéza cu schimbarea titlului
3 Cumpérarea si exploataica concesiunii, a- dint:N.1a mama, intealta; posesiunea unel ac-
cordatd, D-lui Alfred Gottereau, pentru ilumi- tiuni trage dupii sine, de dreptd, adesiunea di-
narea §i incaldirea prin gazd a ormului Bucu- spositiunilorti presentelord statute gi decisiu-
resci, conformti actului de concesiune ald ma- niloril adundril generale.
nicipalitäçii ormului en data de 26 Martifi,186S, Moscenitorii sea creditoril unui actionarii nu
modificatil la Maid, 1870, §i transferatil D-lord petit, sub nici unit pretextd, provoca punerea
T. Mehedintenu gi T. I. Negropontes, banqueri sigilielord asupra bunurilord §i valoriiord so-
in Bucaresci, conforma actului municipalti din cietatil, nici a se amesteca in administratiunea
23 Maid 1870, si actului de cesiune legalisatd sa; eld trebue a se raporta, pentru exercitiuld
de tribunaluld civild Ilfovil sub No. 367 din 28 drepturilorii lord, la inventartile societatil ci
Maid, 1870, cari ad cedatd disa concesiune Dom- la desbaterile adundrii generale.
nilord : G. Zarifi, G. D. Zafiropulo, din Constan- Art. 9. Actiunile suutd indivisibile ; societa-
tinopole ; N. I. Negropontes , din Galati; T. I. tea nu recunósce de dad unit singurti propne-
Negropoutes §1 T. Mehedintdnu din Bucuresci, tard pentru fie-care actiune. Toti coproprie-
carl suutd fondatori §i respresinta societatea tarii noel actiuni vord fi tinuti a se face cu-
susil numita. noscuti societatil printr'una i aceea§1 persOna.
Cesiunea acestel co:ices:mil s'a facutd gi Art. 10. Valórea actiunilord este platibild,
convenitil conformd actuhii din 18 Iunid, 1870 pe deplind la biurould societatil séti asupra
in pretd de franci mad rniUoud cinci-sute de altord piece, ce se vorti desemna in urns& de
mil, plätibili indata dupa constituirea societatil, consiliuld do administratiuune, gi contra remi-
in actiuni pe deplind liberate. terii titlurilord definitive.
Art. 4. Durata societatii este fixata provi- Art. 11. Actionarii nu vord fi obligati, in
soriii pdnd la 26 Mardi], 1908, termenula con- nici und cast!, a plati vre nit sumd, trecendii
cesiunii acordata, de municipalitatea Bucuresci peste valórea acttunilord lord ; el nu vorti fi
pentru iluminarea orasului. Ea va fi de dreptil respousabili de ingagémentele societatil de catil
prelungitä, in puterea presentelord statute, deco, pend la concurenta valórei actiunilorti ce po-
in cursuld existentel séle , ard obtine conce- sea
siuni de unit termend mai lune:, séu deca ard
parveni sä obtina, prelungirea concesiunilorti TITLUL III
ce'i vord fi acordate sed ard fi cumpdrate.
Administratiunea
TITLUL II
Art. 12. Societatea este administrate', de mid
Capitald, actiuni eonsiiiti wi administratiune, compusd din dna
membri unntiti de aduuarea generali.
Art. 5. Fenduld socialii este fixatii la suma Art. 13. Fie-care administratord trebue sa lie
de cinci milióne franc!, impartial in dece mu proprietarii do una suta actiuni, cari rtimënii ina-
www.dacoromanica.ro
actiuni de cinci-sute fraud, fie-care. lienabile pe totii timpuld functiuniloril idle. Ti-
124 LEGIUMI ALE MINISTERIULUI AGRICULTURE/

tlurile acestorii actiuni suntfi depuse intenh vestitii cu puterile cele mai intinse pentru ad-
cash desemnath de consiliuM de administratiune. ministrarea societhtii.
Art. 14. Membril consiliului de administra- Elil emite actiunie create de societate In vir-
tiune sand' numiti pentru cinci ani , reinoiti tutea art. 5 din statutele de facii.
pe fie-care anti. Face 0 autorish cumphririle §i vinprile de
Membrii ce ail e§itil suntii hotariti, pin calea ori-ce naturi; autorish cumphririle terenului
sortulai, in modulii urraktorti: adich , duoi la imobililorii necesarii esploatiril societatil; au-
expirarea anului alll cincelea; doul la expira- torish i dirige tote constructiunile §i face ori-
rea anului alii sésele , i unulii la expirarea ce contracte delnchiriere.
anului aill éptelea, §i a§a mai incolo. Membrii Fixézi cheltuelile generale ale administratiee
ce aii esitii suntfi infinitii reeligibili. moduli d'a tine comptabilitatea §i d'a intre-
Art. 15. In casulii chndfi Inlocuirea unuia buinta fondurile dispombile.
set' mai multoriti administratori arll avea bell Numesce i reveca, amploiatii; determini a-
in urma unel motif , demisiuni sefi dificultati tributiunile i tratamentele lorii.
constatath de a'§i continua functiunile, consiliula Decide asupra tutulorfi conventiunilorii pen-
va numi unii altula provisoriii pea la prima tru iluminarea oraplui Bucuresci e asupra
adunare generalii ce va numi definitiv& conditiuniloril §i modului abonamenteloril pen-
Admistratoruld ast-feld numitfi nu rhinhne tru iluminarea i incilclirea prin gazii.
in functiune, de chtfi timpula exercitiului ce Exercith tete actiunilejudiciari; autorish ori-
mai remanea predecesorului sell; eld are aceemi ce rescumphriri, transferiri, transporturi §i In-
putere ca i cei-alti membri ai consiliului. striinitri de fondant, reute i valori, apartinendil
Art. 16. Prin derogarea art. 14, primula con- societatii; tratézh ori-ce regulari; di tete qui-
Mal de administratiune va fi compusu ast-felii tantele si autorish ori-ce Iufiiniri §i desfiintiri
cumil urmézh: D-ail T. Mehedinténu, T. I. Ne- de hipotech.
gropontes, din Bucuresci; U. I. Negropontes , Tratézh, invoesce si decide asupra tutulorii
din Galati; G. D. Zanfiropulo , G. Zarifi, din intereselori societitil; face §i semnézi tete ac-
Constantinopole. tele ; hothrasce asupra tutuloril intereselorfi ce
Fie-care membru din consiliulii de admini- intri In administrarea societititii, cu deosebire
stratiune va avea dreptulii d'a se represinta o represiuth i lucreza in numele el In tete
printr'ua altiti persenh, duph voiä, luata, dintre circumstantele prevëclute i neprevhclute.
membril shi afarä din consiliulii de administratie. Art. 24. Consiliulfi de administratiune pete
In acestii din urnaiti cast], persona alésh tre- delega, pentru totalitate sal parte din puterile
bue sa fie actionarä clisel societhti, posedandil séle, pe veri-ce person& ce va alege, Una, nu-
cinci-cleci de actiuni ce trebue sh le depunä in mai printeuna mandatiti speciali §i pentru unfi
cam societatil. objectii determinatii.
Art. 17. Membril consiliului numescil Intre Pete asemenea delega pe unulii sell mai multi
den§ii pe fie-care anil unil pre§edinte. din membril sei, cu totalitatea sea partea pu-
Art. 18. In casu de absenth ski de impe- terilorfi séle generale, in administrarea aface-
dicare, preledintele va fi momentaufi Inlocuitti rilorfi sociale.
prin cela mai in versa dintre membrii presinti. Art, 25. Membrii consiliului de administra-
Art. 19. Decisiunile consiliului suntil luate tiune nu contract& in virtutea gestiunii lorii,
dupa majoritatea voturilorr membriloril presinti nici ui obligatiune personali sea solidarl, re-
sea represintati. lativi ingagementelord societitii.
In casfi de paritate, votuld pre§edititelui este El nu respundii de catii de executarea man-
preponderaute. datului lord.
Art. 20. Ca uh, decisiune lush a consiliulul Art. 26. Functiunile consiliului de admini-
sa fie valabile, va trebui ca celiti pucinil trel stratiune suntll retribuite prin prelevarea stipu-
membri sh, fie presing sefi represeutati. lati in faverea administratoriloriti prin artico-
Art. 21. Trausferirile rentelora i efectelorii lulu 43 si prin mitirci de presenth a chrorfi va-
publice apartinendii societlitii, actele d'aquisi- lere este fixati de adunarea general&
thine , de vindere si de schimbulfi proprieth- Prin derogarea celora ce precedil , mhrcile
tiloru imobili ale societhtei, aquithrile , ando- de presentl, suntu fixate peutru cei d'inteiii
sarile, catii §i mandatele asupra altorii band cinci ant la uiti valóre de dua-cleci i cinci franci.
seu altorii depositari de fondurile societipi,
vorii fi semnate de duoi administratori, afar& TITLUL IV
de casuld unel delegatiuni speciale a consiliu-
lui, pentru unit singuril administratorii sell vent- Verificatorii
ce alti persena.
Art. 22. Se va tine uufi registru dc dilibera- Art. 27. Aduuarea generali a actionarilora
tiunile i decisiunile consilialui; procesul-ver- numesco tie fie-care anii duel verificatorl pen-
balu clii fie-chrei sedinte va fi semnatil de chtre tru. a inspecta comptabilitatea ; verified. comp-
www.dacoromanica.ro
pre.sedinte 0 de dare top membrii presinti. turile , inventariuld §i bilantaliti inainte d'a fi
Art. 23. Consiliuliti de administratie este in- presintate 0 a face raportd de dOnsele.
 COMERCIIILIII I Ltroniumortir PUBLICE 125

Art. 28. Verificatorii se voril alege dintre d'a aproba definitivii compturile exercipului
acponaril ce all dreptulti de a vota, afar& din trecutil.
rnembril consiliului de administratiune §i din 3. D'a aproba seS refusa propositiunile ce
amploiatil companiei. consiliuld de administratiune va supune sane-
Acesti membri suntii totil-clO-una reeligibill; punii séle, si principalmente d'a decide asupra
fnucpunile lord suntil gratuite. dividendului ce are sl se distribue ;
4. De a inlocui pe membril ce all esitti din
TITLUL V disulti conga si de a numi verificatori pentru
anul& curentil ;
Adanarea general& 5. In fine d'a se pronuncia, in limitele sta-
tutelorii, asupra intereselor& societifil.
Art. 29. Adunarea general& , regularmiute Art. 34. Adunarea general& este regulare-
constituitä, represintd universalitatea actiona- mente constituita, and& membril presinp po-
riloril. Decisinnile séle aunt& obligatorii pentru sed& sea represint& unil cuartil din actiunile
toti, chiar pentru cel absinti. emise.
Art. 30. Pentru a asista si vota in adundrile Deca in urma acestel prime convocAri, con-
generale , se cere a poseda celil Twin& dece dipunea aretat6 nu este implinita, se va face
actiuni si a le depune contra-recepisl, cu dece uft a duoa , dupl unil interval& de u& hula.
dile inaintea celei fixate pentru adunare la biu- Membril presinp la acést& din urma reunire
roul& directiunii se& la bancherii arëtati pen- deliber6zd, in mod& valabilii pentru toti cel ab-
tru acest& scopii, din cele-alte orase ale Ro- sentl, ori-care an& fi numhrulii actiunilorti ce
maniel catil si In strilinkate. posed& se& represinti.
Dece actiuni dall dreptulil la unit vottl , cu Art. 35. ua adunare general& extraordinara
tote acestqt acelasi actionaril nu pOte avea mai va fi convocatd :
multti de cat& deco voturi pentru comptulti se& 1. Child& consiliul& de administratiune va
personalti, ori-care aru fi numCrulti actiunilor& avea sari supuna ceva;
ce posedil. 2. In urma unel cereri , adresatit in scrish
Veri-ce actionarit are dreptulti de a repre- pre§edintelui, din partea a duoh-deci de ac-
sinta pre alp actionari , Gca este legalmente Oonari, cu dreptul& d'a vota si 'poseandil cu
autorisatil , conform& stipulatiuniloril art. 32, totii um& cuartil din actiunile emise.
§i totti-c16-una in proportiune de dece actiuni Art. 36. Consiliulil de administratiune va con-
pentru unit votil, fara, cu tote acestea, sS. pOti voca adunarile generale prin anunciuri, conti-
represiuta mai math de cat& cinci voturi pen- Oa& loculb, diva §i ora intrunirii ; aceste a-
tru ul singur& persOnh, ori-care aril fi num& nunciuri voril fi inserate, de trel ori, in Moni-
multi actiuniloril cn cari p6te fi inshrcinatil. torulic Oficialii roman& , si in alte diare, mai
Nunahrulfi voturiloril , represintate astil-fela mnitll resp&ndite; ce von& apare in strainfttate.
printr'unii actionaril, nu va putea trece peste Tabloulti subjecteloril ce voril trebui sa se
um. Sufi, voturi. supund adunarii generale va fi depus& la biu-
Art. 31. Adunarea general& a actionariloril roulti directiunii, made fid-care act;onaril, cu
se reunesce in intervalulti de la 1 pen6 la 15 dreptulh d'a vota, va putea sit ia cunoscincd.
Martiil; cu t6te acestea , veri de ale ori uti- Art. 37. Adunarile generale voril fi presi-
litatea cere , consiliulti de administrape 'kite date de presedintele consiliulul de admini-
convoca adunarea general& in §edint& extraor- stratiune. Secretarulti consilinlui va lua nota.
dinard. Biuroulil va fi compusii, afar& din presedinte,
Art. 32. Unit actionaril, avOndil dreptulti de de duoi actionari, din eel presinti, ce vol.& po-
a vota, va putea fi represintattt in adunarea ge- seda mai multe actinni ; in cash citudS numh-
neral& de unit imputernicitil alS au, investitil rub"' actiunilord arii fi egale, atunci se da pre-
d'u& procurapune special& ce va purta numai ferint& celui mai in vOrsta.
simpla sa semnättirä. Art. 38. Cestiunile ce s'aril radica asupra
Acestii dreptii nu va putea fi datil de cat& dreptului de votare séit asupra unnihrului vo-
until actionarii, av6ndii asemenea dr eptuld de a turilorti actionarilora presinti, voril fi decise de
vota. biuroii, conform& reguleloril mai sus& expuse.
Art. 33. Adnuarea general& ordinara va a- Art. 39. Deliberatiuuile adunarit generale,
vea de object& : chianti acelea ce aril atinge disolvarea socie-
1. D'a asculta comptulil ce consilinlii de ad- tatii, vorii fi luate en majoritatea voturiloril
ministrape va fi Omit& sit inainteze in ce pH- membrilorti presinti sea represintanti. In cash
vesce gestiunea anului trecutii si situapunea de paritate, votulS pre§sdintelui va fi prepon-
societatii. derante.
Acestil comptil va fi insocitii de unti raportii Art. 40. In ori-ce cash, nici nit resolutiung
alit inginerultu societatii, arStandil starea usi- avOndfi de scoph derogarea presintelor& sta-
nelorn si constructiunilorii, impreuna cu Merit- tute, nu va putea fi luatit, (Idea majoritatea nu
rile si reparatiunile fdcute si de www.dacoromanica.ro
Mouth. intumesce eel& pucinit jumatatea totalitapi ac-
2. D'a asculta raportul& verificatorilorti §i titurilorh. In acestu din urm& cash §i prin ex
,0011.
126 LEGIIIIRI ALE MINISTERIULTII AGRICULTUREI

ceptiunile art. 30, tett" actionaril vord fi chid:- in ordinea susd ardtati, se va imparti tutulord
matt la yeti', orl-care aril fi numdruld actin- actiunilord emise, sub titln de dividenclii.
nilorit ce and poseda. Art. 44. Fonduld de reserva se comptme din
Fie-care actiune va fi socotitil dreptii unit acumularea sumeloril produse din preridicarea
votd. Actionarii ce n'ard fi pututti sit asiste la anuali, facet& asupra beneficielord, in confor-
adunarea generalit, vord fi admi§i a trdmite mitate cu articoluld precedentii. Candi' fonduld
votuld prin scrisd. de reservit va ajunge la cifra de cinci sute mil
Art. 41. Niel unit subjectil, strainti convo - franci, preridicarea ce '1 se afectii va putea fi
aril, nu se va putea pune in deliberarea a- snspensi; adunarea generald, in urma propu-
dundrif generale ; ea tote acestea, actionaril neril consiliului de administratiune, va decide
vord avea dreptuld a face observatiuni si re- in acéstd privintd, cat(' si asupra intrebuintd-
comandatiunl §i a'§i da opininnea lord asupra nil fondurilord disponibile, ce vord trebui sd se
ori-citrui punctd ce n'arti fi la ordinea dilei. plaseze, in valorl sigure si facild de realisatd.
Art. 42. Alegerile se voril face in adunarea Art. 45. In cast' audit venituld unui and
generald ordinard: antdid, prin scrutind §i ma- n'arti fi suficientd sd asigure actionarilord unit
joritate absolutit, i aid duoilea prin majoritate interest"' de optii la sutd, atunci suma necesa-
relativi, intro candidatii ce vont fi avutd an- rd complectiirii acestui procentd se va lua din
tdid mai multe voturl. fondurile de reservd.
Se va da fie-cdrui actionard presinte atatea Art. 46. Plata procentelord si dividendelord
bilete de sufragid cite voturi suntd. actiunilord se face la siegiuld societatil, in Bu-
In cast" de egalitate de voturi se va da pre- curescl, §"i in alte orase din Romania CAW si
ferintd intro candidatl, antdifi numdrulul ac- in Paris, Londra, Viena §i Constantinopole de
tiunilord si apo 1 etatii. Mitre bancherif ce se vord desemna pentra a-
césta.
TITLUL VI Dividenduld neroclamatti in cei cincl ani al
exigibilittitil séle, rdmane in profituld societd-
Conzpturi anuali, fonduri de reservd, dividende til , conformit dispositinnilord codului civild.
(Titluld III, Cap. VIII, Art. 1,091).
Art. 43. Là 31 Decembre ald fie- cdrui ant,
se va dresa und inventarid generald de acti- TITLUL VII
vuld si pasivuld societatil.
Acestil inventarid va fi supusti adundril ge- Despre amortismentii
nerale a actionarilord in intrunirea anuald din
luna lui Martiii. Art. 47. Amortismentuld actiunilord create
Anuld sociald incepe la 1 Ianuariti i fiuesce in virtutea presentelord statute se va face pe
la 31 Decembre. Primuld ale" sociald va co- pretuld de una mid francl pentru fie-care ac-
prinde, prin exceptiune, timpuld trecutil de la tiune §i se va efectua:
constituirea societatil 'Anna 31 Decembre 1872. 1. Din preridicarea anuald a sumei ardtatd
Inventariuld va coprinde: in dosuld actiunilord, conformil art. 46.
1. Cheltuelele de administrare §i exploatare; 2. Din acumularea procentelord actiunilord
2. Procentele actiunilord prevddute la anti- amortisate.
colulti 6 ; 3. Din alocarea de francl 1,200,000 , stipu-
3. Preridicarea anuale a sumel, ardtata in latd in favdrea concesionarilord la expirarea
dosuld actiunilord, care, addogata procentelord actulul de concesiune.
actiunilorn amortisate i iudemnitItil de fr. 4. Din f ondurile de reservd ce and remanea
1,200,000. Una miliond duod sute de mil francl, disponibill pdnd la fiuele concesiunii.
ce orasuld Bacuresci trebue sä plittéscd la fi Art 48. Amortisarea actiunilord se va face
nele concesiunil, conformd art. 2 din contractd, prin tragerl la sort'', conformii tabloulni din
pentru rescumpdrarea usinen trelme sàasigure dosuld fie-caria actiuni.
amortismentuld tutulord actiunilord emise, pe Tragerile vord avea locd In urma aprobd-
pretuld de una mid fraud de actiune ; nil compturilord anuale de cdtre Adunarea ge-
L 4. Cincl la sutd, asupra beneficielord brute, neral& ordinara a actionarilord , si in pre-
pentru primii fondatori, mentionati la articoluld senta ei.
3, si car)", compund primuld consilid de admi- Prima tragere va avea toed in presenta A-
nistratiune. duudrif generale ordinard a actionarilord, con-
Acésti preridicare este personall, inaliena- vocatd pentru acceptarea si aprobarea comp-
Mid §i transmisibild moscenitorilord sdi, pe in- UM' pe exereitiuld ce are sd, se findsch la 31
trdga durata a societatil; Decembre 1872.
5. Cincl la sutd asupraacelorasI beneficii ca Dupd fie-care tragere, se va dresa unit pro-
sd se impartd intro administratorilu exercitiii; cesti-verbald, constatandd numdruld actiunilorii
6. Retiuerea de deco la sutd pentru consti- esite, si urea, contindndii numerile actiunilord
www.dacoromanica.ro
tuirea ulna fond(' de reservd. Restuld benefi- remase, se va inchide si sigila de cdtre prese-
cielorii netto, dupa, preridicarile susd clise si dinte §i de care membric biuroului Adundrii,
 COMERCIULIII si LIICRIRIL010 PUBLICE 127

La tragerea viitare, inainte de a se deschide tisate urt pota in nici unit casa sa fie chitimati
urna, sigiliile vorti fi verificate. acésta consta- a restitui tota sSa parte din sumele incasate
taudu-se, se va face mentiune in procesula-ver- de densii sub titlu de amortismenta, facutil in-
bala alit edintei. Waal moth."' regulata i conforma prescriptiu-
Urna va ft depusd in biuroulti societatel sub uilorti ce preceda.
pdstrarea consiliului de administratiune.
Art. 49. Actiunile esite la fie-care tragere, TITLUL VIII
pentru amortisarea lora, volt fi presentate spre
rambursare la epocele fixate pentru plata di- Disolvarea i licuidarea
videudului aprobata de Adunarea generald. A-
ceste actiuni voril fi marcate de nal timbru Art. 5-1. La espirarea termenului societatil
ad-hoc, indicanda cd snail rambursate pc de- sea in casa de disolvare icaintea acelei epoce,
dlinU i far. de cuponele do procente , cc se licuidarea va fi dirigeta de consiliulil de admi-
vora anula cu acelasi timbru i depune in ar- nistratiune i operata intr'una modt ce va tre-
chivele societatii. Actiunile astii-fela timbrate bui sa fie supusti i aprobatil de adunarea ge-
si fir. de cupanele lora de procente se vora neralit a actionarilora.
restitui proprietarilora lora , cari pastrézd a-
celai dreptd ca si In trecuta pentru percepe- TITLUL IX
rea dividendeloril viitare i participarea in a-
dunarde generale ordinarii i extraordinaril ale Contestatinni i arbitragiti
actionariloril.
Art. 50. Ori-ce actiune *luta la sorta pen- Art. 55. Contestatiunile concernanda lute-
tut amortisarea el incetiza, on incepere de la resele colective si generale ale societatil , nu
exercitiula canda a fosta favorisatä grin tra- pota fi facute contra consiliului de administra-
gere, a mal avea dreptula la plata cuponeloril tiune sari contra unuia din membri se1, de rata
de procente ce aril mal avea, chiara in casulti in numele masel actionarilora si In virtutea ii-
dada nu va fi presentath spre rambarsare. neT deliberatiuni a adunarii generale.
Art. 51. Societatea are vis-a-vis de actin- Déca. causa nu se pate concilia, va fi supusk
nea esita 1a sorta, pentru amortisarea el', ace- decisiunil unora trel arbitri , numiti de parti
liii drepturi de prescriptiune ca cele prey& soil de tribunalulil comerciala.
On la art. 46 pentru dividendula nereclamata Arbitrif se vora pronuncia in ultimil resortil
in timpa de 6 aid. ei conforma titlulul 3 din legea procedurel ci-
Art. 52. In casults canda arti esi la sortil , vile cartea IV.
pentru amortisare, tufa sail mal multe actiuni Pentru executarea acestora, sub- semnatif a-
din cele d puse de administratoril i represen- legit domiciliula in Bucuresci, la biuroula di-
tantii lora drepta garantie de gestiunea lora, rectiunii societatil.
aceste actiuni nu volt fi rambursate, décd nu Bucuresci, 30 Iunifi 1870.
vora fi inlocuite printeunil numéril egalii de 'Nut i aprobat T. lifehedintianu la Bucuresci
actiunl neesite Inca la sortil. Id em T. I. Negropontes idem;
In casulu contraria, societatea va pdstra Ia Idem U. I. 1Vegropontes, la Galavi ;
Rasa pretulil amortismentului pe totti timpula Idem G. D. Zafiropulo, la Constan-
duratel functiuniloril proprietarului actiunii sda tinopole:
acçiuuilorf depuse. Idem G. Zarifi, idem.
Art. 53. Proprietaril actiunilora deja amen-

STATUTELE
PRIME1 SOCIETATI ROMINE PENTRU FABRICAREA DE CARAMIDA
§I TERACOTA
(Decretii No. 2178 din 15 Decembre 1873).

TITLUL I prima societate romind pentru fabricarea de

cdramidtt si teracotd, avanda de scopa cum-
pArarea i exploatarea fabricel de cdramidd a
Formarea, scopulmi, scaunulA i durata D-lui colonela V. Ghergheli, din Bucuresci,
societdrii unde se afld i scaunula societatil.
Art. 2. Durata societatil este fixatit la 30 de
Art. 1. S'a constituitti in Bucurescl nä so- anl, cu incepere de la diva aprobiiriI acestoril
cletate anonima, prin actiuni, sub www.dacoromanica.ro
numele de : statute de guvernula Romani'.
128 LEGIural ALE MINISTERIIILDI AGRICITLTUREI

TITLUL II Durata functiunil lord este fixatd pe termenil

de und and.
Capitalulti, actiuni Art. 11. La casti de vacantl in consilid,
membril remasi ingrijescd la inlocuire, dera
Art. 3. Capita lulls' societatil este fixatil pro- membruld consiliului astd-feld numitd nu std
visorid la suma de lei nuoi 800,000, adicii lei in functiune de add timpuld ce remdne de la
nuol optil sute mil, represintatdprin 4,000 ac- predecesoruld sett
tiuni de ate 200 lei nuol fie-care. Art. 12. Fie-care membru ald consiliului
Acestfi capitald va putea fi mitritd prin crea- trebue ca in opt(' Vile de la numirea sea sit
rea si emiterea de nuoi actiuni, decã desvol- depund in casa societsatif 25 actiuni, cu cup6-
tarea afacerilord sociefatii o va cere. nele lord Ina neespirate, care depositd va rd-
Acestd noud emisiune va fi reservath sub- mdnea nealienabild tea durata functiunii séle.
scriitorilord de la Anteia emisiune si rigurosil Art. 13. Peste Lind and, adunarea general&
subordonatd la trebuintele create prin intin- va proceda la reinoirea consiliulul de admi-
derea afacerilord societiltil i supuse la sane- nistratiune, care va fi alesd pe termend de trel
tionarea actionarilord reuniti in adunarea ge- mit; membril esiti suntd reeligibili.
nerald. Art. 14. Pentru ca consiliuld sd pOtd deli-
Art. 4. Actiunile volt fi la puratord si bera valabild, preset*. a 3 membri este nem-
transmisibile prin simpla traditiune a titlului. saHe. Presedintele va fi alesd de consilid si
Art 5. Actitmile suntil extrase dinteund re- din sinuld sCa.
gistru cu match', numerotate §i investite cu Art. 15. Consiliuld de administratiune are
semndtura a duoi membri delegati ai consi- puterea nelimitatd pentru gestiunea afaceri-
liului de administratie si pertil timbruld so- lord societatil. Eld numesce i revdcd pe di-
cietátii. Ele vord fi aldturate de 60 cupene de rectornili i pe toti amploiatii societatil. Nu-
dobandd semestriald 0 de 30 de dividenduld mirea §i revocarea insi a directorului trebue
annalist. fdcutd, cu majoritate de 3 membri din consi-
Art. 6. Actionaril nu suntd responsabill de hula de administratiune. Incheie in e-care
catil p 6116 la concurenta sum el actiunilord lord. and compturile ce trebuescd sé, .fie presintate
Art. 7. Drepturile §i obligatiele resultandd adundril generale, conveca adunarea generald,
din actiune urmarescd titlulti in ori-care mand prepard si produce inaintea adunaril unit ra-
va trece. Posesiunea unei actiuni trage dupd, porta detaliatd asupra afacerilord fabricei, §i
sine adhesiunea la presentele statute si deci- propane dividenduld cuvenitfi acti onarilorii, au-
siunile adundril generale. Actionarii, creditoril torisd cumpèrarea materialelord de fabrica-
lord §i moscenitorii lord, sub nici und pretextii tiune si a face reparatiele i amelioratiele ce
nu potd provoca mèsuri conservatrice asupra reclamd fabrica. Exercitii tote actiunile judi-
proprietatilord i valorilord societatil, nici a ciare, autorisd ori-ce transferdri, transporturi
se amesteca in administratiune. Pentru exer- §i instreindzi de fonduri, rente i valori, spar-
sarea drepturilord lord trebue s& se refere tinandit societatii, face tOte reglementele, dd
reglementelord §i deliberatiuniloril adundril ge- tote chitantele i autorisd el-co infiintdri §i
nerale regulatU constituiti. desfiintdri de ipotece, tratezd, invoesce si decide
Art. 8. Versiimentuld de lei nuoI 200, adicd, asupra tutulord intereselord societatil, trece §i
duod sute lei nuol de actiune, se face la casa semnéza, Ude actele, statutele, hotarasce asupra
societdtii in moduld i termenile fixate de con- tutulord intereselord ce intrd in administratia
siliuld de administratiune contra unel recepise societatil, si in generalii o represinta si lucrezd
provisorie care va fi inlocnita, prin actiune de- in numele el in tete circumstantele prevèclute
findivd, dupd, acuitarea intregei valori a ac- §i neprevdclute.
tiunii. Art. 16. Consiliuld de administratiune p6te
delega totd ski parte din puterile sele veri-
TITLUL III Carel persene '§i va alege, dérd numai prin-
tr'und mandatil specialii i pentru unit objectd
Administratiunea societdii determinatii. P6te asemenea delega pe unuld
sed mai multi din membrii seT cu totalitatea
Art 9. Administratiunea societiltil se corn- sea parte din puterile séle generale in admi-
pune: nistratiunea afacerilord sociale.
De unit consilid de administratiune compusil Art. 17. Membril consiliului de administra-
de chid membril. tiune nu contractd in virtutea gestiunilord nici
Art. 10. Ca derogatiune la art. 13, cel dInteid ul obligatiune personals& sea solidard relativd
membri al consiliului de administratiune mutt: Ingagiamentelord societatil. Nu respunde de
D. Alexandra Yericiano, chtd numal de executarea mandatului lord.
Christophe Zerlenti, Art. 18. Directourld este obligatil de a de-
* E. Grunwald, pune ca =thine in casa societtitii 20 actiuni.
Nicolae Christo,
s C. Ferrerati.
www.dacoromanica.roAcestil depositd va remanea nealienabild tea
durata functiunil séle.
 COMERCIIMOI fp urcrattmond PUBLICE 129

TITLUL IV nale uncle a& avutd locil avisuld fintAiei reu-

niuni. Deliberatiunile adunitrii de la a doua
Inventariele convocare volt fi valabile , ori-care va fi nu-
mOrulti membrilord presenti i ald actiunilord
Art. 19. In fie-care anti, la 31 Decembre, lorti, asupra obiectelord ce erau puse la ordi-
se va face unit inventarid general& de activulti nea çlilei In antêia adunare. Adunarea general&
pasivuld societatil. este presidafa de presedintele consiliului de
administratiune , In absent& elil va fi Inlocuitti
TITLUL V prin unulii din membril consiliului de admini-
stratiune ales& de adunare.
Imp drfirea folosului Art. 23. Adunarea general& se intrunesce
u&-datit pe and la epoca i locuS fixatii de
Art. 20. Produsuld netti, dap& ce s'ad sea- consiliulti de administratiune.
Vutil tete cheltuelile, constitue beneficiurile. Art. 24. Consiliuld de a dministrat:une pOte
Asupra acestord beneficiuri se vapreleva: convoca nit adunare general& extraordinarl
1. 10 la &Aft asupra 800,0001el noui ce for- oft de cate ori va crecle necesard, el& fixez&
méza capitalulii actiunilorti. si loculd de reuniune. In uS. asemenea adunare
2. 10 la silt& asupra beneficiului ce rèmfine nu pdte discuta asupra unui alit' object(' de catil
honorard pentru membril consiliului de admi- asupra celoril indicate in avisuld convocatiunii.
nistratiune. Art. 25. TOte convocatiunile pentru adung,-
3. 15 la sutä asupra totalului beneficid pen- rile ordinare se voril face prin trei avise inserate
tru a crea unü fondii de reserva p6nd la con- in Monitorulit oficialfi din Romania si Inteund
curenta de lei nuol 100,000. altd jurnald din Bucuresci, cu uS. luna Inainte
4. 5 la mita pentru directoruld i amploiati, de Viva reuniunil , i volt anuncia objectele ce
cari se vorti imparti chip& dispositiunile con- vorii fi puse la ordinea (Mei. Decisiunile vord
siliului de administratiune. fi luate cu majoritatea de voturi a membrilorti
Escedentuld productelord ce va remanea dis- presinti sOd represintati (cu esceptiunea ces-
ponibilü va fi impartitil cu titlu de dividend& tiunil de disolutiunea prevdcluta la art. 29); In
intr e cele patru mfi actiuni. casti de Impirtirea voturilorii, votulil presedin-
telui va avea preponderenta. Fie-care actio-
TITLUL VI nard are atktea voturi de cate ori posed& Vece
actiuni. Ira person& nu pete Intruni mai multi"'
Fonda de reserva de c'a,til Voce voturi.
Art. 26. Cestiunile ce urmez& mai josti suntil
Art. 21. Fondurile de reserv& se compune expresamente reservate decisiunel adunarel ge-
de acumulatiunea sumelorti produse prin pre- nerale, care singurd in acesta privinti p6te
levirile anuale operate asupra beneficiuriloru angagia societatea :
in executiunea art. 20. a. Pr oj ectuld de naärirea capitalului societatii.
Indati ce fondulti de reserv& va ajunge la, 5. Fixarea di videndului.
suma de lei nuoI 100,000 prin tote prelevarile c. Alegerea consilialui de administratie.
ulterióre, acestti titlu va fi incetatd. d. Adoptarea sea refusarea raportului anuald
La casil de a nu ajunge produsurile de und alti societatii.
anti pentru a pllti &hada, de 10 la anti ac- e. Emisiunea nouelold actiuni.
diferinta se va putea lua din fon- f. Schimbarea u modificarea In parte sed
dulti de reservA, §i prelevarea anuala va re: In totald a statuteloril supuse la aprobarea gu-
incepe pentru a complecta cele una sut& mu vernultii remand.
lei nuoi fixate mai sued. g. Tete cestiunile privitóre la disolutiunea
societatii sOft la prelungirea ei.
TITLUL VII Art. 27. Decisiunile adunarii generale obli-
ga pe toti actionaril presenti sdii absenti.
Adun area generald Decisiunile adunarii generale se vord Inscrie
in registruld speciald alti proceselord-verbale
Art. 22. Adunarea general& regitlatd consti- qi iscalite de presediutele adunaril §i de se-
tuitä represinfa, totl actionarii. cretarti. Numdruld actionarilord presenti seri
Ea este regulatf constituiti candti actionaril represintati In adunare precumil §i numdruld
presentl, in person& ski prin procurd, volt im- actiunilord lord trebue ea fie mentionatfi.
plini a cincea parte din actiune. Actionarii nu Art. 28. Pentru a asista sOd sa, fie repre-
potti fi representati de catii prin altu actionari sintati la adunarea general& , actionaril tre-
avêndil OnsusI el dreptulti la votti. buescii s & depund actiunile lord la biuroulii so-
Déca adunarea nu este constituit6 in modd cietatil cold pucinii cinci-spre-Vece Vile lnain-
convenabild in séra cea fixata pentru convo- tea epocei fixate pentru reuniune; ii se va e-
www.dacoromanica.ro
catiune ea va fi ajurnata la 15 Vile. Avisulil a- libera in schimbd u& recepisa nominativa care
Jurndrii trebue sa, fie publicatti in acelea§ijur- le va servi ca cale de intrare la adunarea ge-
 130 LEGluittI ALE MINISTEREILIII AGRICULTUREI

nerall. Lista actionariloril earl aS depusii ac-

funile lord este incheiatii de secretard. pe lin- TITLUL IX
ed numele fie-cdrui actionarti se va arOta gi
numele actiunilord ce posedrz, precumii si nu- Contestariun'i fi arbitragiii
mOrulti voturilorti la care are dreptulti si care
nu p6te trece nici ud-data, peste numèruld de Art. 31. Societatea póte reclama sOil a se
slece voturi, conformil art. 25. apèra in faca justitieI, In numele sëS coke-
tvu, dera membril consiliului de administratie
TITLUL VIII seu actionarii nu potii fi urmariti in persona
pentru détoriile Bode-LSO.
Disolutiunea i licuidatiunea Art. 32. Contestatiunile atingendii interesulii
colectivii i generalii aid societatil nu potii fi
Art. 29. Licuidarea i disolutiunea societB- facute contra consiliului de administratie sett
In pote fi pronunciata prin decisiunea aduna- contra unui din membrii al, de catil In numele
naril generale cu majoritate celti pucind a masei actionarilorti, 0 in virtutea unel delibe-
dou6 041 a voturiloril presenti si deca in in- ratiunl a adunaril generale.
tervalii de trei ani consecutivi beneficiurile nu Deed objectulti nu se 'Ate consilia, va fi su-
ad ajunsil de cail a se plati actionarilorti do- pusii decisiunii unui tribunalii arbitrard, care
Mild-Ile de 10 la sued , adica beneficiurile nu va fi numitti de Orti, sea de Tribunalulti de
s'an urcatii Ia suma de lei noul 80,000, adica comercil Arbitriit se voril pronuncia in ulti-
optii-deci mil leI notil. multi resortil i conformii titlului alit 3-lea din
Art. 30. La expirarea societätif, séti In cast' legea procedurel civile (cartea IV).
de disolutiune anticipata , adunarea generala , Pentru executarea acestora, sub-semnatil a-
dupa propunerea consiliului de administratie, legit domiciliulil legalil in Bucuresci, la biuroulii
reguleza moduld de lichidatie i numesce u- directiunii societag
nulti seti mal multi lichidatori. (UrmOz5, numele fondatorilorit)
0111111i

DECRETV
STATIITELE SOCIETATET ACTIONARILORG CAILORt FERATE ROMANE
(1872)
CAROL I, Prin gratia lui Dumnedeil i vo- *Societatea actionarilorii cdilord ferate ro-
inta nationalë, Domnii aid Romdniloru, maned,
La tori, de facei f viitori, sdnetate; §2
Asupra raportului ministrului Nostru secre-
taril de Staid la departamentuld agriculture)", Resedinta Sociefatil este in Berlin, bask prin
comerciului i Iucràrilord publice, sub No. 6,380, decisiunea consilului de supra-veghiere, ea pOte
pe ling& care Ne spune spre sanctionare statutole fi trlansferata la mid alit' keit Resedinta con-
bocietatil actionarilord cdiloril ferate romdne ; siliuull de administratiune si a directiunii de
Aveadii in vedere § 14 din legea de conce- exploaare este in Bucuresci.
siune a cailorti ferate din 21 Septembre 1868;
Avendii in vedere art. 18 din legea alorti §3
ferate de la 24 Decembre 1871 ;
Avtindil in vedere jurnaluld incheiatd de con- Scopulti societatil este constructiunea si es-
siliuld ministrilorti sub No. 5, de la 20 Maiti ploatarea dllilord ferate romane pe Ruffle
trecutti, pentru a doptarea acestorii statute , a. De la Roman prin Tecuciii la Galati, cu
Amu decretatil i decretamil ce urmezd : ramura Tecuciii-Derladii;
b. De la Barbosi prin Braila, Buzèd, Ploesci,
Iiitila. la Bucuresci i Pitesci;
STATUTELE c. De la Pitesci prin Slatina, Craiova i Tur-
SOCIETATII ACTIONARILORD CAILORO FERATE ROMINE nu-Severin la VOrciorova (frontiera Austro- Un-
garb') ;
TIT LUL I d. Ramura ferata de jonctiune a celord duo6
Firma societalii , reqedi7qa, durata fi objec- gare Filaret i TOrgu-Vestei din Bucuresci ;
tau, intreprinderii e. Ramurile garelorS de la Galati si Braila
la porturile respective.
§ 1 Spro acestil scopii, societatea se va sili a face
Prin statutele de faca B a formatii uS socie- arangeamentele necesarii cu guvernuld romanil
tate de actionarl sub firma - www.dacoromanica.ro
0 en fo0ii concesionari al cailord mentionate
 COMERCIITLIII sa LITORATULOth PUBLICE 131

Ea este autorisatd a ceda la ad altd socie- versa atunci la subscriptiune 100/0 din sterna
tate de drumurf de ferd complinirea si con- subscrisit.
structitmea Hanford noul ale drumuriloril de ford Versamintele ulteriOr e. se vord face dupd dis-
romdne si de a incheia contractele necesaril. positiunile spreciale ce va Ina consiliuld de su-
praveghiere. Asupra primelord acompturi se
g4 vord libera recepise provisorifl (la numele pur-
titoralui) cari voril purta semnatura unuf mem -
Durata societdtii nu se limiti la null timpil bru ald represintatiunil si a anal membru din
determinatil. consiliuld de supraveghiere ald societatii; a-
ceste recepise se vord schimba diva', plata to-
TITLUL II tea a valórel nominate in contra actiunilord
societdtil.
Fonda socialii i actiuni Versdmintele ulterike se vord achita contra
recepisei provisoril prin agentuld insdrcinatd cu
g 5 priirairea sumelord de respunsti.
Tot-de-una ddndd va fi cestiune in aceste
Fondulil sociald aid sooietdii s'a fixatd pro- statute despre actiunile societatil, se intelege
visorid la 62,340,500 talere sea 196,276,875 cd recepisele provisorif vord tine locil 1'60 la
fraud, si se compune de 523,405 actiuni de eraiterea actiunilord.
100 taleri fie-care.
Actiunile societatii small la purthtord, emise s9
intend singurd aerie, si purtamdd cup6ne pen-
tru ad prima serie de 5 ani si and talond. Pentru pi:41e asupra actiunilord neefectuato
Distributiunea unei foul serif de cup6ne cu la scadenti se vord pan interesuld de intar-
talond se va face totti-de-una la 5 ani in con- cbere de 6°/0 pe and.
,

tra presintdril talouului respectivil. D6ca plata intdrcliatii, precurad i aceea' a in -

Modeluld actiunilord, cupOnelorii i ald tale- tereselord de intdrcliere mentionate, nu se va
nelord se va fixa de consiliuld de supraveghiare. fi efectuatd dupd tret somatium in cliarele socie-
tatii, din earl cea din armd trebue ad, fie fa-
§6 cub', cold pacing cu patru septemami inaintea
termenului fixatii pentru platf, actionarif intdr-
Fie-care subscriitord precuind i succcesoruld chap' vord perde tOte drepturile earl le suntil
sell legald este autorisatil a versa in Med de acordate prin recepisele provisorif corespuncle -
bani in numerarid obligatiuni de 7 it, 00/ ale tore.
drumului de ferd romilnu emise in comund de Aceste recepise se vord declara utile i fard
D-lord Dr. Strusberg, ducele de Ratibor, du- valdre i numerile lorh se vord publica.
cele d'Ujest i comitele Lehndorff, in cele duoe In loculu recepiselord provisoril anulate, se
serif de emismne din 1868-69 si din 1869-70 vord libera i vinde noul recepise in folosuld
pe basa actului de concesiune sanctionatii de societdtii.
principele Carol aid Romilniei din 21 Noembre Prisosuld recetelorti asupra sumelord pentru
(3 Decembre) 1868; asemenea si cup6nele de intarcliate se va versa in fonduld de
interese , cn scadenta la 1 Ianuariii 1872, si reserva alu socitatif.
t6te cupOnele de interese cari urmOzd cu ta- § 10
lonulu valórel nominale a obligatiunilord co-
respunsletOre cu subscriptiunea sa de actiuni, Dividendele cari nu vord fi incasate in timpd
fiindd obligati:1 lase a face acesta versare in mo- de patru ani, socotiti de la finele anulni sca-
mentulu subscrierif i pentru sterna totald sub- dantel lord, vord fi proprietatea societatil.
scrisa. Lisa déca s'a perdutil anti cupond i dem s'a
Mcutii avisil despre acesta la represintatiunea
g 7 societittif in te menulS susd nwationatd, suma
cuponuhf4 se va pilti prin ad chilmare in cur-
Foaduld sociald se pOto spori prin decisiunea said anului care va amnia dap& eel patru ani
consiliului de supraveghiere One la suma de stipulatf. mai anti , d6ea in acesta interva'd
66,000,000 talere sed 247,500.000 fraud. and alu treilea nu va fi presintatii cuponulh
Consiliuld de supraveghiere decide aseme- ai va fi Matti valórea.
nea asupra suraei totale a fid &Aria serif de e- Priimindti avisuld desple perderea unni en-
misiune precumil i asupra modaliatilord si pend. societatea nu este de locd tinuta d'a
termenelorii acestord emisiuni. verifica identitatea purtgtorulm acestui cupond
si nu este responsabila despre plata sa. Ile .Idne
§ S asupra posesorului i deposedatului u 'a meanl
intre 136110 drapturile lord asupra cupu.,Mai
Subscriitorii actiunilord, cândd vord avea a in litigid.
www.dacoromanica.ro
face asupra lord ud plata in numerarid, vord Nu se face amortisarea cupenelord perdute.
132 LEGIIIIRI ALE MLNISTERIIILLTI AGRICULTURE1

§ 11 TITLUL IV
Asemenea nici talónele perdute nu mai potti Fonduri de reserve , fonduri de renoire qi
fi amortisate. de amortisare conforma § 17 din ye-
Remisa nouei serii de cupóne se face ace- chia concesiune
luia care presinta actiunea corespuncldtóre ,
déca talonuld ce '1 a fostti destinatil nu s'a § 15
presintatil inaintea seadentel celui de alti duoi-
lea cupond aid nouel serif. Dupd expirarea anului anteiii de esploatare
Insd den perderea talonului s'a datd mai se va forma unit fondd de reservg , destinatd
Outdid in cunoscinta cosiliului de supraveghiere a acoperi cheltuelile necesitate de casuri escep-
si dada s'a fdcutil opositiune in contra remi- tionale, precumti i acelea causate cu imultirea
sei nouei seril de eupóne, acestea vord fi con- materialului misatorti ce se va crede necesa-
servate pênd candti drepturile asupranonei serii rig la finele anului intditi de esploatare.
vord fi regulate prin buna invoéld seri prin ca- In acestti fondd de reserfa se va versa:
naluld tribunalelorti. a. Suma dividendelord cad fall fostii radi-
ate la timpd i cad dupd § 10 ad aclutti in
§ 12 folosuld societatil.
b. Suma capitalului constructiunei remasa
Actiunile perdute acemenea ca i recepisele disponibile dupa totala constructiune si in
provisoril suntii supuse prescriptiunii, care tre- stalatiunea complectd a liniilord.
bue s fie cerut 5. de la jurisdictiunea unde re-
séde secietatea. Pe basa sentintel de prescrip- g 16
tiune se va face emisiunea i distributiunea u-
nui nog numdrii pe comptuld aceluia care a Dupd espirarea primului and de esploatare
cerut-o. se va mai forma incii unit fondd de renoire
destinatd a acoperi cheltuelile de schimbare a
§ 13 sinelord, traverseloril i a micului materialg
ald calei, cuprincldndd i schimburile, precumfi
Déca actiunile, recepisele provisoril, talóne si acele spese de renoire a masinelord, tende-
sed cupóne, nu suntg perdute, ci numal stri- relord i vagOnelord de OW felulit
cate, conservate ins& in pärtile lora esentiale, Aceste renoiri cuprindd mai cu sOmit:
ast-felg in atti sit nu existe nici ua, induoéla Pentru locomotive si tendere:
asupra indentitatii lord , represintatiunea are 1. Schimbarea vetrelord, a cazanelord, cilin-
dreptulg d'a emite cu cheltuelele purtatorului dre, tevi, arcuri, osii, rote, bandage, frêne si a
si d'a distribui noui asemenea titluri sub ace- musamalelord de plOie.
lasi numèrd contra preddril titlurilord stricate. 2. Pentru vagOne.
Prefacerea totalg a cosurilord vagOnelord, a
arcurilord, osielorg, rótelord, bandagelord, frd-
TITLUL III nelorti i intrega reconstructiune a interiorului
tutulorg cupeelord.
.piarele societeifii In totti casuld aceste prefaced nu suntil in
sarcina fondului de renoire de catti numai a-
§ 14 tunci candii ele vorti fi fostg necesitate prin
intrebuintare, éra nu si candd vord fi provenite
Diarele societätil din intrebuintarea facuta de &are intreprenori,
1. Monitoruld imperiului germand; furnisori etc.
2. Gazeta bursel de Berlinti; Mara de sumele expuse in urmatorulii para-
3. Curieruld bursel de Berlind; grafd, apartind fondului de renoire tote recetele
4. Gazeta de Colonia provenite dinv inclérea materialelord celord vechl
5. Presa de Viena ; ale calei si a materialului miscatord.
6. Monitoruld din Bucuresci;
7. Romanulti din Bucuresci; `; 17
S. Presa din Bucuresci.
Tote avisurile se vord considera ca valabile Osebitif de acésta se va vOrsa in fie- care and
eandil vorti fi publicate in aceste opal cliare. la fondurile de reserva si de renoire ud sumd
Consiliuld de supra-veghere decide . fie-care ecuivalenta. de 1°°/,o (una la mie) din capita-
scimbare ulteriór a. a qiarului sojetatei, sehim - luld de constructiune fixatd prin actula de con-
bare care so va insera in tOte diarele intre- cesiuue din 21 Noembre (3 Decembre 1868)
buintate pond atunci de (Musa, intru catil nu pOnd andd fonduld formatti cu aceste vdrsdri
Torii fi ineetatti a apare ség de nu vord fi neac- se va urea la suma de 5,000 franci de kilome-
cesibile prin vend alit+, causä. www.dacoromanica.ro
tru de linie in esploatare.
Déca fonduld sued clisti a atinsii acésta suma,
 COMERCIULII1 I LIICRIRILORil P1TBLICg 133

nu este necesarifi de catil a '1 tine totti-de-una 4. Una din jumetetile celorti3/, ale exceden-
complectii si versemintele nu vorti reincepe de tului din venitulti nen, cari remand, in virtu-
can in casulti unei seeded. tea § 18, dupe, versarea de V, in fondulti spe-
Este reservan consiliului de supraveghiere cialti de reserve.
a decide cari sume din acestii fondil se mit Amortisarea se va efectua pe cale de ram-
intrebuinta pentru reserve §i cari din ele pen- bursare cu micllocirea fondului de amortisare,
tru renoire. déce ins& consiliulti de supraveghiere nu va
Pe timpil câtii fondulii Buse numitil se va afla determine unil that modS de amortisare.
complecte, dividentele neredicate (§ 10) se von Numerile actiilord de rarnbursatil se yore
versa la fondulti de amortisare (§ 19), §i dada fixa prin sorti inteue, sedinte a consiliului de
acesta va inceta ac, mai fi la casa de exploa- supraveghiere, care trebue se, se tine, in toti
tare. anii in luna Apriliti, in presenta unui notarti
§ 18 inseminate de a redigea prescriptulfi verbale.
Aceste actiuni yore fi rambursate la 1 LIM
Atari de acesta se va forma unit fondil spe- urmetore, dupe, publicatiunea fecute. celti pu-
cialti de reserve, destinatti a complecta sumele cind cu done luni inainte de numerile esite.
ce swatti a se pled anualmente ca dobancli §i Rambursarea actiiloril desemnate prin sorti
amortisare la imprumuturile ce s'ard contracta va urma cu incepere din cliva fixate la casa
pete precumti §i unll dividentil anualii de 50/0 societätii, i va efectua dupe valerea nominala
din capitalulti actiunilorti emise. &etre purtatorulti actiunil in schimbuld ei.
Se va versa la acestti fondti anualmente a Din cliva fixate pentru rambursare, incetéze
patra parte a escedentului venitului neto aill pentru actia desemnatit prin sorti ori-ce dreptii
annlui remasil disponibile dupe, ce se va scii- la dividende.
dea dinteensule versemintele la fondulti de re- Cupenele actiilorti declarate sc'e(lute si ram-
serve generalii, la fondulii de renoire, conformii bursate, se von arde cu formalitetile expuse
§ 17, si la foudulti de amortisare (§ 19). mai susti in privinta tragerei.
Inainte de a face acestä versare, va trebui Numerile actiflorO scaclute ce nu s'ail pre-
a se sce.dea din venitulti neat: sintatil pentru rambursare yore fi in termenfi
I. 3% care conformfi § 46 suntii la dispo- de 10 ani rechilmate anualti de care consi-
s'titmea aduneril generale. liun de supraveghiere pentru a provoca plata
2. 20,250 fraud pe kilometru pentru tete li- lora.
niile concedate . . Actiile earl nu s'ail presintate spre afi ram-
3. Sumele intrebuintate pentru rambursarea bursate in cursulti anului care urméze ulti-
verserilorti Monte de gavernii in anii precedenti, mului apelti publican, suntii fere val Ore; a-
in virtutea garantiel intereselon. cesta va trebui se fie publican prin consiliuld
de supraveghiftre care va indica numerile ne-
s I9 valabile.
Societatea nu mai este supuse la nici uS. res-
Actiunile Bunn supuse amortiserii, care va ponsabilitate &etre aceste actii; ea va putea
trebui se, fie desaver§itii efectuate, la expirarea Oise permite prin ue resolutiune a aduneril ge-
termenului pentru care guvernule remain a a- nerale, sub titlu de favbre, rambursrea par-
cordatil socientei dreptulti de esploatare. tiale a unei asemenea actiuni.
Spre acestil scopii, se va forma, dupe expi-
rarea primului anfi de exercititi, unti fondti de TITLUL V
amortisare, destinatti spre a rescumpera si a
anula tote actiile pentru expirarea termenu- Organisatiune cultitinistratittne
lui mentionatO mai susti.
Se vorii versa la fondulti de amprtisare : § 20
1. Interesele i dividendele neredicate, cari,
dupe. § 10, s'ail sciiclutii in beneficiuld socie- Organele societatil suntti :
tiI (§ 15), fuse. numai in casulti candil fon- a. Representatiunea, la Berlin ,
dun de renoire (§ 17) vorii fi in complectd. b. Consiliulti de supraveghiere, tote la Berlin;
2. Recete provenite din vinclarea vechieloril c. Directitmea de exploatatiune, la Bucuresci;
materii ale calei si ale materialului miscetorti, d. Consiliulii de aJministratiune, totii in Ba
precum §i interesele fondurilorti de reserve, si curesci ;
de renoire (§ 17), candu acésta va fi la unti e. Adunaraa generale.
asemenea punctO, in can, dupe, (§ 17), numai
este locii de all spori. A Rep resentafiunca
3. US, versare provenindii din recetele de ex-
ploatare, versare care pe anti trebue se, se urce § 21
la suma de una la mie din capitalulti de con-
www.dacoromanica.ro
structiune fixatO prin actulfi de concesiune din Representatiunea se compune de duol me m-
21 Noembre (5 Decembre 1868). bri , safi , déca consiliulii de supraveghiere gi-
134 LEGIIIIRI iLE MINISTERIIILM A GRICULTUREI

sesce necesarii, d'und num6rd mai mare de shi §i a unuia din membri representatiunei
membri, ale§1 de consiliuld de supraveghiere cu (§ 21) sal a unuia din membrilirepresentatiunei
constatare prin und prescriptd-verbald judi- §i unit impiegatii add societtitil investitti de
ciard séd notariald. nfl imputernicire judiciarh seti notariald ce i
Durata serviciului, retributiunea §i tote cele- se va fi data de consiliuld de supraveghiere
alte drepturi ale membrilord representatiunei ea sh participe prin procurd la semnaltura fir-
se vord regula prin contracte ce se vord in- mei sociala §i sub conditiunea de a adhuga la
cheia intre dên§ii §i consiliuld de suprave- semuatura sa unil anexd, certifichndd procura.
ghiere.
Relativil la numhrulii facultativil ald mem- s 93
brilorti representatiunei, duel sed mai multi
membri ai consiliului de supraveghiere potd, Legitimatiunea membrilOrd represintatiunei
duph aprecierea sea, a fi ale§1 ca membri su- §i a supleantilorti lord este constatath prin und
pleant1 al represintatiunel pentru und timpti e- extractd legalisatii din registru de c )mercid'
gala cu durata functiunel lord, ea membri al care atesth numirea lord. Cesi-alti impiegatl al
consiliului de supraveghiere. societhtii se vord legitima prin utt atestare sem-
Membri consiliului de supraveghiere potd a- nata de represeutatiune, sedprin null altil bre-
semenea, in cast' de absenth WI de maladie a vetd de nominaciune.
unora sett mai multorh membri reglementari
al representatiunel, a fi chihmatI de pre§edin- B. Consilitaii de sepraveghiere
tele consiliului de supraveghiere, sea de su-
pleantuld BM, spre a se ocupa de afacerile re- § 24
presentatiunei.
Ei ad cualitatea, in faca celord d'a treilea Consiliuld de supraveghiere se compune c eld
(des tiers) pentru conducerea afacerilord re- puOnd de 10 §i celd multil de 15 membri, a-
presentatiunel, farh a fi obligati d'a constata le§1 dintre actionari, §i din cari 5 cold pucinti
impedicarea unuia din membri representatiu- trebue sh alba domiciiiuld lord in Romhuia.
nel, nici delegarea de putere facutd lord de Resolutiunile consiliului de supraveghiere
pre§edintele consiliului de supraveghiere.
In timpulil duratei functiunei lord, ca mom- suntd valabile deed cold pueind 4 membri suntil
bri al representatiunei, membri consiliului de offUna
presinti sea representati.
supraveghiere incetezil a mai face parte din a- p6te fi membru ald consiliului de supraveghiere
represintatd prin mad alid membruald
cesta. Pentru timpuld de activitate In care el
exervd drepturile §i detoriele membilord re- consiliului de supraveghiere, care urnaézh a avea
gulatl al representatiuuel; ei priimescd diurne ud procurh Inserish, a cdreiasemnaturh trebue
§i cheltuell de caletorie eventuala a ehrui sumh sh,Niel
fie legahsath de unit oficerd publied.
und membru add consiliului de supra-
a fixath de consiliuld de supraveghiere. veghiere nu se pete inshrcina in acelmi timpd
Totuql lush cifra onorariilord celord mai
inalte atribuite membrilord regulati al repre- cu mai multi"' de 2 representatiuni.
sentatiunei nu se va putea spori. 95
Pe dath ce ijud membru supleantil ald repro- §
sentatiunei Inc etéza de a fi membru alit con-
siliului de suproveghiere, ineetezil de uh, datI Fie-care membru aid consiliului de suprave-
drepturile §i detoriele séle ca membru s uple- ghiere trebue sh, posede celd puOnii 20 actil
anti' alu rept esentatiune-. cari in timpuld sarcinel see urmaza a fi de-
puse in casa societatii.
g 99 Nu suntil eligibill:
1. Impiegatii societhtii;
Representatinnea administrézh tote afacerile 2. Minorit, persUnele sub epitropie §i acei
societatii, pe chtU timpd aceste afaceri nu vord cati vo d fi suspendatil platile lord §i nu se
fi atribuite pnin statuld de fach seLl prin unix word fi regulatil cn deshvOr§ire cu creditorii
regulamentil la competinta adunaril generale lord.
sed a consiliulut de supraveghiere, oH a con- 3. Perskele cari nu suing in deplinh pose-
siliniui de administratiune, seLl directiunel de siune a drepturilord lord ci
exploatare in Bueuresci.
Representatiunea subserie fitma sociale a § 26
societatel.
Tette declaratiunile, tOte a^tele tratatiuni si Consiluld de supraveghiere alege in fie-care
negociatiuni ce va face, sea va incheia repro- and unu pre§edinte §i und vice-pre§edinte.
sentatiunea, angagezh pe societate ori chndii Pentru validitatea electiunei este de trebuin .
pe Hugh firma sociale a societhtii se va a- tii ch ea sh fi avutil loch cu majoritate ab-
dauga. §i senuaturile a duoi membri al repro- soluth. Preiedintele diHge mersuld afacerilord,
sentattunel Bed a unuia singurdwww.dacoromanica.ro
din membri priimesee §i desehide corespondenta , convOch
 CONERCIIILIII si LucRiRiLeEtr PIIDLICE 13

adunarea, invit membrii a asista la acOsta, § 29

adresandu-le catil va fi posibilii uä circulard,
inscris'a indicândS, d'inainte objectulti adunerei TOte declaratiunile, t6te actele , tratate si
si dirige deliberatiunile. Vice -presedintele, in negociatiunile ce consiliuld de supravegiere face
casti de impedicare a presedintelui, are in tote sea inchee in specialti, ad putere de lege indate
circumstantele aceleasi drepturi i dOtorii ca ce vord fi investite cu firma sociale: Consi-
acesta. liulit de supraveghiere aid societatii actiona-
rilorti, edzlorii ferate romdne i care pe huge
§ 27 acOsta pOrta semnatura presedintelui, sOti a
locotiitorului s611 si a celoril duoi din membrii
Consiliulil de supraveghiere se adund regu- consiliului de supraveghiere.
latii la fie-care 4 luni in Ow, fixate prin ua Pentru exercitiuM tutulord drepturiloril a-
deliberatiune anteriOrd ; se adune ins6 afard signate consiliului de supraveghiere in para-
de acOsta de atatea ori dart presedintele va grafulil ac esta contra celortt d'al treilea (tiers)
crede necesarid , seti si clOca patru membri o sOtt acelord ce voril representa dreptulil ace-
voril cere, arettindti motivula. storil din urine, consiliulil de supraveghiere nu
Reunirile aS loci]. in generalfi la Berlin; voril are trebuinte de nici u alte legitimatie de
putea ins6 a fi convocate asemenea de cdtre cats de unii certificatti notarialil sOd judiciarti,
presedinte la Viena séS in Bncuresci. stabilith pe baza neg ociatiuuei intreprinse, prin
Resolutiunile nu potil fi valabile de catti nu- magistratuld sOil notaruld care va certifica i-
mai candil suntti adoptate cu majoritate ab- dentitatea persOnelorS din cari consiluld de su-
solute. praveghiere este compusil precumil i acea a
In cast' de impertire a voturiloril , votulS presedintelui ski loco-tiitorului en.
presedintelui este preponderentil. In privinta
voturilorti se procede dupe prescriptiile § 41. § 30
Decá se facil propositiuni de representatiune
a cerora urmezti a se lua uà resolutiune , §i Consiliulil de supraveghiere este autorisatil
deed, membruhl consiliului de supraveghiere a incredinta gestiunea i supraveghierea Ore-
arS fi participatil ca suplininte la propositiunea cdroril afaceri speciale la comitete compuse de
representatiunei, elS va urma a se abtine de la unuld singuril ski de mai multi din membril
votil in acestä cestiune. s61, (a se vedea § 34).
§ 28 § 31
Membrii primului consiliulti de supraveghiere
ConsilinIU de supraveghiere are tote puterile se voril numi pentru unit anti in adunarea ge-
concedate si t6te obligatiunile impuse de lege nerale constituante. Dupe acestil timpti alege-
unui consilid de supraveghiere alil unei socie- rea celoril 15 membri ai consiliului de supra-
tati de actionari, pe catil timpti aceste puteri veghiere va avea locS pentra 5 ani; in durata
sl obligatiuni nu vorii fi fostil transmise con- acestui period de 5 ani, trei membri voril esi
siliului de administratiune si in specialil di- in fie-care anti. POn6 ce ordinuld esirei se va
rectiunea de esploatare din Bucuresci. stabili voril decide sortii. Membrii esiti suntu
Sub reserva unel restrictiuni eventuale, afa- re eligib
cerile urnaittOre '1 suntil particularil reservate: In casulti esirei unui membru Inaintea expi-
1. Fixarea vOrsdriloril a se face asupra ac- ränii mandatului sOS, va avea locil unil votil
emisiunea lorii. nod, insa numai pcntru timpulti ce rOmane pOn6
2. Alegerea tutuloril membriloril representa- la realegere. Deca vacanta se va face in unti
tiunii si stabilirea tratatelord de incheiatil cu ailS momenta de catti acela fixatil de aduna-
densii, precumil si comunicarea instructiuniloal rea generale regulate, alegerea se va face prin
relative. membrii consiliului de supraveghiere, dére nu-
3. Aprobarea ingagiamenteloril impiegailorS mai pentru timpulil ce a:mane pea la viitOrea
societatil pentru acelea car): continii sett ue du- adunare generale regulate.
rate mai mare de trei ani On und salarill a- § 32
nualti de 2000 taleri, sail mai multil.
4. Aseclarea unei a duoa cale. Partea de ietributiune atribuite membrilord
5. Fixarea staturiloril de venituri si de chel- consiliului de supraveghiere se va fixa de prima
tueli ce suntii a se preseuta de representatiune. adunare generale regulate care va succede a-
6. Fixarea inventariului si a bilantului, sub dui:Axil generale constituante.
reserva aprobatiunil guvernului.
7. Determinarea cifrei de dividende anuale. C. .Direetia de exploatare
8. Concedarea de pensiuni;gratificatiuni, re-
muneratiuni sed ajutóre dare membril repro- § 33
sentatiunei seri locotiitoriloril lora Directiunea exploaterei din Bucuresci diri-
9. Infiintarea de sucursale. www.dacoromanica.ro
ge exploatarea §i constructiunea cdilord.
136 LEGIIIIRT ALB 1111NISTERIIILITI AGRICULTUREI

D. Consiliuhl de administratiune Toff cel-alti actionari nu potil fi represintati

de catil prin imputerniciti, actionari el Onsusi
§ 34 Pers6nele de sexuld femeescd suntil excluse
d'a participa In pers6na la adunarile generale.
Consiliulti de administratiune in Bucurescl
este compusii celü pucind de trei i cold multd § 39
de chef membril. Acestia vord fi alesi de mem-
bril consiliului de supraveghiere dintre aceia Potii lua parte numai la adunarea generald
earl vord avea domiciliuld lord In Romania. aceI din actionarl earl vord depune celti pu-
OA la optti ile inainte de adunare actiunile
§ 35 lord In casa societatii. Numerile actiuniloril de-
puse suntfi marcate cu rosu pe uS lista asedate
Consiliuld de administratiune, In comund cu clupa numerile curente i aceste inscriptiuni a-
directia exploatarel, este intermediarulil intre cute sub controluln unui impiegata desemnatil
societate si puterea centrala si intre delegatii spre acestd scopii suntd verificate de unii mem-
sdi stabiliti in Romania, pe catil timpil nu vorn bra aid consiliului de supraveghiere.
fi cestiuni ordinare de constructiune si de ex- In acelasi timpil fie-care actionard trebue sll
ploatare earl mutt' In singura competinta a dispund nil lista in dubla, expeditiune semnata
directiunil de esploatare. de densuln si a numirilorti cortificatelord sele
nominative séti a actiunilorii sOle din earl una
§ 86 se depune in arhivele societatii si cea-alta in-
vestita cu sigiliulti societatii si constatandti de-
Atributiile organelorn sus-numite ale socie- punerea facuta cu indicarea numdrului votu-
tatil §i raporturile intre densele, vord fi intro rilord i se va inapoia. Acesta piesa servi de
totd, ce nu este prin statutuld de faga. , deter- earth de admisiune la adunare §i pe basa el
minatd grin unti regulamentil emanatil de la se va preda purtatorului , la intrarea sa , und
cousiliuld de supraveghiere. numaril determinatfi de buletine de votti earl
suntil iuvestite cu timbruld soeietatii.
E. Adunarea generald Pe temeiuld remisei acestel liste in dubla
expeditie, va avea hen restituirea actiunilorn
§ 37 cor6spundetóre.
Numai siugure certificatele formale ale au-
Aduniirile generale ale actionariloril se vorh toritatilord guvernului sell celord comunali, a-
tine la Berlin sell inteunii altii orasil desemnatii supra depuneril actiunilord acute in mama lord
de consiliuld de supraveghere. Ele se convech potti tine hell de dispositiunl reale facute In
de consiliuld de supraveghere prin anunciuri mainele societatii.
publice de dila orl repetate , din care cela
d'antOiii urmeza sa alma In jurnalele soda- § 40
tacif, celd mai tardin cu 15 dile si mai de vre-
me cu duo6 luni inainte de diva adunarii. Este permisii la fie-care actionard a se In-
Data reunirel adundril este: locui prin und imputernicitd, luta din numdrulli
a. Pentru adunarea ordinara la ald duoilea tri- celorti-alti actionarI §i ale cdruia imputerniciri
mestru alii fie-carui esercititi; suntil stabilite prin ua atestatiune demna de
b. Pentru adunarea extraordinara, atatil de credinta §i inscrisa, fie de unn membru aid re-
adesea pe data se va jndeca necesarie do con- presentatiunii , fie prin und functionard auto-
siliuld de supravegluere sOn de cold pueinii risatii a aplica Lind sigilin publicii. Acesta im-
dece acponari cari posedd minimum a cincea puternicire urmeza a fi depusa, eelS multd en
parte din tote actiunile emise , cu conditiune trei dile inainte de adunare in biurouln socie-
d'a Incunosciinta prin inscristi scopuld acestei tatii; legitimatiunea posesorului imputerniciril
convocari si a depune actiunile lord in casa trebue sa fie egalmeute compusa dupa moduln
societatii. In acestil din urral cast', adunarea prescrisn la § 34.
generala urméza a avea leen In termenuld de Membrii consiliului de supraveghiere pre-
patru sdptdmani dupa depunerea cererii. senti la adunarea generala se pronuncie asu-
pra recunOsceriI imputernicirilord cari nu s'ara
§ 38 fi transmisil dupa moduld prescrisd.
Sub reserva prescriptiunilorti § 39, toti ac- § 41.
tionaril suntil autorisati a lua parte In pers6-
na sen prin represintanti la adunarile generale. Presedintele consiliului de supraveghiere este
Magistratil, asociatiunile, minoril, persdnele investitd cu presedinta adunarilorn generale;
sub epitropie §i femeile viduve , potil fi ram- in absenta sa , presedintia este exercitata de
plasate prin represintantii lordwww.dacoromanica.ro
legall , dftndfi unuln din locotiitorii sal , §i in lipsa acestin
chiard acesti represintauti nu vorti fi actionari. din urma, de nail aitd membru aid consiliului
 OOMERCIIILIII till LIICRIEILOR .11 PIIBLICE 137
de supraveghiere. Pre§edintele dirige delibe- e. Asupra emisiunil de Imprumuturi;
ratiunile , determind ordinulii resolutiunilorii, f. Asupra anularil resolutiunilord adundri-
precumil §i modulh scrutinului. Pentru electi- lord generahl anteriOre;
uni, se va intrebuinta scrutinulii secretil prin g. Asupra disolutiuniloru socieatii;
mi4locirea buletinului de voturi, pe data ce Resolutiunile mentionate sub alin. b §i g nu
s'arh ivi ud objectiune catii de mica in contra lega pe societate de cat(' atunci canal ud, a-
ori-carui alit' modil de scrutinii propusg. semenea propunere s'aril face de ua, majori-
Resolutiunile sunth adoptate sub reserva dis- tate, represintandil edit puçind pe cele 3/, ale
positiunilorg § 43 cu majoritatea absolute', a voturilorii presinte la adunarea generald sett
membrilord presinti. In cash de impartire a vo- represintandil ele mai multil de jum6tate a ca-
turiloril, sortulh decide candil se va trata des- pitalalui sociald.
pre electiuni ; In tete cele-alte casuri votuld
preiedintelui este preponderenth. § 44
Deed pentru ud alegere nu ese la primula
randh aid scrutinului ud majoritate absolute', Asupra deliberatiilorii fie-cdrei adundri ge-
ori Impartire de voturi, acei earl ad obtimitil nerale urmeza, a se dresa unit procesh-verbalii
(Till mai mare numerg aid sufragielorii suntil judiciarg sd notarialii, la care se va alipi, sem-
supu§i unel alegeri mai restrinsd §i in numerh nata, de pre§edinte, ud nomenclaturd a actio-
dublu aid persOneloril ce ad sd a16gi. narilorii presinti, represintati in adunarea ge-
nerald.
§ 42 Acesth procesh-verbalil este valabilii candil
este semnatil de pre §edintele sOd celd pucing
La adunarea generald ordinal* representa- de duoi actionari. Anexarea la procesulti-ver-
tiunea are de ud-dati cu depunerea bilantului balii a Imputernicirilord acordate nu este ne-
a Infaci§a ung raporth asupra situatiunil afa- cesarie.
cerilorg societatil, pentru esercitiulu espiratil,
§1 dupit acesta va avea loch ale gerea membri- TITLUL VI
lord consiliului de supraveghiere.
Consiliulil de supraveghiere are a verifica Bilantii, dividende
bilantuid fie-cdrui ang comercialti. § 45
Consiliulli de supraveghiere trebue a face
In adunarea generald, unit raporth asupra re- Exereitiuth este anuld civile curenth.
sultatului verificaril bilantului. La finele fie-cdrui anil representatiunea face
Consiliula de supraveghiete da absolutorig inventariuld §i stabilesce bilantull.
representatiunii. In bilanth se trece la activa tete recetele a-
nului trecuth, dupd valOrea lord reald, crean-
§ 43 tele de tail felulh, dupa suma 1ord nominal*
§i in cast d'a fi Ceti! de pucinii nesigurd vo-
Adunarea general& decide cu putere de lege tarea lord, se va trece dup& ud pretuire con-
pentru toti actionaril societatil: sciiutiosh flcutd de consiliulil de supraveghiere.
a. Asupra propositiunilorg facute in intere- Chartifie cu cursh variabild nu vorg fi eva-
sub"' societatii de cdtre consiliulii do suprave- luate de catii dupa cursulii ce ad avail In mo-
ghiere ski de dire actionaril isolati. Nu se mentulii stabiliril bilantului.
p6te lua ud decisiune asupra propunerilorh fa- Din contra, se vorg trece la pasivii: capita-
cute de actionaril isolati, de catii numal atunci hill actiunilorh, fondulg de reserva, de reinoi-
arida ele ad fostg comunicate prin scrish con- re §i de amortisare , cheltuelile de organisa-
siliului de supraveghiere cela pucing optii clile titme §i de administratiune, In particularg tete
inaintea publicatiunei celei d'Ant&id facutit spre cheltuelile de reparatiune §i prefacere a cai-
a convoca adunarea generale', In cestiune , In lord , ale materialului mi§catoril , ale cladiri-
care cast aceste propuneri volt fi coprinse in lord, pe catil acestea nu void cadea In sarcina
clisa publicatiune. fondului de reinoire coprinclendu-se dncd i
b. Asupra sporiril capitalului socialh peste cate-va cheltueli uitate la finele exercitiului
suma fixatii. la § 7 §.1 asupra emisiunii de obli- precedentil.
gatiuni peste cifra capitalului socialii fixed. Din recetele anului stabilite precum s'a clish,
c. Asupra modificarilorii sell aditiuniloril la se scade mai 'nainte de tete:
statute In alte casuri, afard de cele arOtate la a. Pentru formarea fondului de reserva §i
alin. b §i c, §i numai cu Invoirea guvernului de reinoire, sumele fixate prin § 17 pen& amid
romanil; fonduld astil-felii constituith va ajunge la suma
d. Asupra conventiunil ce este a se Incheia de 6,000 franci pe chilometru alu resoului In
cu guvernulii romand pentru reluarea citilord exploatare, §i in cash eanda prin cheltuell fft-
ferate mentionate la § 2 §i savariirea lord, pre- cute in comptuld sell va fi rescdcluth sub cifra
ening §i asupra Invoirilorti ce smith de fdcutii fixatii, p6u6 candil se va atiuge din nod cifra
en vechil concesionari; www.dacoromanica.ro
fixata;
9*
138 LEGIVERI ALE NENISTERIULIII AGRICULTUREI

b. Pentru formarea fondului de amortisare, a desemna pe membrii comisiunil de licuidare

suma fixatii prin § 19 No. 3. prin care urmezd a se face acOstii licuidare.
Disolutiunea societatil cu t6te acestea nu
§ 46 'fete avea loch fad, ud declaratiune fOcutd prea-
labia guvernului rorolati.
Din venituld netto rhmasii dupa aceste de-
ductiuni se va pune mai Anthill trel la sutd TITLITL VIII
la dispositiunea adundril generale, care decide
de intrebuintarea lord. Dispositiuni, transitorii
Suma venitului netto ce mai rhm&ne dupd
acest6 deductiune este consacratd la reparti- § 51
tiune Intro actionari in proportiune cu cifra ac-
tionarilord lord inteund dividendd care se urca Penh la inscriptiunea societOtil in registrulii
la suma de 20,250 franci pe chilometru, pen- de cornered'', t6te afacerile societatii se vord
tru t6te liniile concedate, pe dad adunarea ge- regula de membril consilulul de supraveghiere
neral& nu va dispune de ud parte a acestei ce Bunn a se numi de subscriitorl in prima a-
sume pentru plat& de interese shit pentru a- dunare general& constituantO.
mortisare a Imprumutiirilord contractate. Adunarea general& constituant& a actionari-
Deed, dupd complectarea acestei sume r5- lord se va tine imediatil chip& publicarea ace-.
mane (Inc& unit escedentil din venitulti netto, stord statute.
aceld escedentil se va intrebuinta la rambur- Acesta publicatiune va servi pentru actiona-
sarea &titre guvernuld remand a sumelord pid- ril societatii de convocare la adunarea gene-
tite de densuld in anil precedenti pentru ga- ral& si nu va fi nevoie pentru acestd adunare
rantia promisa, ins& fOrd ca aceste avansuri sO general& nici de publicatiuni nici de termene
fie considerate ca purtOtere de interese. fixate , conformii § 37 ald statutelord , i nici
Dupi. rambursarea acestord avansuri ale gu- de verf-nd alt& convocatiune.
vernului romand, mill cuartil din acestii esee- In acestd adunare general& va avea loch ale-
dentil se va versa in fonduld de reservl specialt. gerea membrilord consiliului de supraveghiere.
Din cele-alte trei cuarturi , ad jumhtate se Primuld consilid de supraveghiere alesd de
va consacra spre a inthri fonduld de amorti- acestd adunare general& constituanta are pu-
sare, §i all& jumOtate se va plati purtOtorilord terea d'a decide §i d'a pune in executare cu
de actiuni, dreptd dividende §i suplimentare. putere de lege pentru toti actionaril , addogi-
rile si tOte schimbOrile la statute, earl ail pa-
§ 47 tea sä par& necesarie spre a fi trecute in re-
gistru societatii. Pentru priimire de asemenea
Bilantele anului se vord publica prinjurna- addogiri i schimbOri, este de ajunsd en deems-
lele societotii in primele sese luni earl suc- ratiunea s& fie semnatrt numai de doul mere-
cedd anului expiratil. brii ai consiliului de supraveghiere, atestOndil
cd statutele vord avea, prin priimirea acestord
§ 48 addogiri i schimbOri, putere de lege pentru
top subscriitorii.
Plata dividendelord suplimentare se va face § 62
in fie-care and, cold mai tOrdid la 1 klid.
Prima adunare general& are facultatea , in
§ 49 cash de a nu precede ea insEtsi la alegerea ce-
lord 15 membri ai consiliului de supraveghiere,
Dispositiunile concesiunii din 21 Noembre de a nu alege de chtd 4 membri §.1 a da pria
(3 Decembre 1868) si acele ale conventiunil in- unit votO putere membrilord alesi de a corn-
cheiate cu guvernulO, pe basa legit din 24 De- plecta pea la 16 , prin propriuld lord votd,
cembre 1871 , precurad in fine §i dispositiu- numeruld membrilord consiliului de suprave-
nile reglementului anexatfi la legea in cestiu- ghiere.
ne, BuntS obligatoril pentru societate pe tót& Membrii alesi in acestii modd la consiliuld
durata concesiunif si trebue a fi aplicate de tete de supraveghiere trebue sO rhspund& la ace-
organele sele. lealI exigente cari suntil prescrise in statute
pentru membrii consiliului de supraveghiere.
TITLITL VII Membri consiliului de supraveghiere al esi in
adunarea general& constituanta ad puterea de
Disolutiunea societalii a alege representatiunea i pentru a desemna
pe delegati, a le da imputerniciri §i a'i acredita.
§ 50 § 63
www.dacoromanica.ro
Adunarea general& care decide legalmente Contractuld socialii precum e recunoscutii
disolutiunea so6etatil urmez& in acelasi find aid de top, este incheiatti de top actionarii
 COMERCIIILIII I LtroalufLoati PUBLICE 139
societatil. Parti le contractante, In virtutea u- cestord statute, textuld legilord din 21 Sep-
nei declaratil speciale scrisd, ad subscrisii de tembre 1868 §i 24 Decembre 1871 trebuesci
astd-di totalitatea capitalulul sociald urcandu- plate de basa.
se la 52,340,500 talerl, adica cinci-deci §i dou6 Ministru Nostru secretand de Statd la depar-
milidne, trel-sute patru-deci mil cinci-sute ta- tamentulii agriculturei. comerciulul i lucraxi-
lent, §i ad varsatti asupra fie-carei actiuni sub- lord publice este insancinatd cu aducerea la
scrise, precumfi este recunoscutd aici de toff, 1ndeplinire a decretului de facd.
suma totald prin transferarea unui Dumanul e-
gald de obligatiunt ale callord ferate, precum Datil In Sinaia, la 19 Iunid 1872.
se prescrie la § 6 cu cuponuld de interese cu Ministrn seeretarti da Statil la CAROL.
scadenla la 1 Ianuariti 1872, §i cup6nele ur-
matOre §i talonuld. departatuentuld agriculturel,
comerciulul qI lucrSrilor5 publice,
§ 54 N. Cretulescu. No.1 2
In casil de Induoéld asupra 1nterpretarif a-

MODIFIC ATIENT
LA STATUTELE SOCIETATIT ACTIONARILORt CAILORt FERATE
ROMANE, COPRINDENDU DISPOSITIUNILE RELATIVE LA EMISIIINEA
ACTIUNILORt DE PRIORITATE.
(Trento in registrula de comerciti al5 tribunalulta regal5 din Berlin, la 15 Noembre 1872.)
(Deerettl No. 1271 din 2 .Tulie 1873).
In conformitate cu disposiii1e § 39, litera C, In cele-alte, relativil la actiunile de priori-
din statutele sociefatil actionarilord cailord fe- tate, se aplica dispositiunile §§ 8 13 din statute.
rate romine, §i In virtutea plenipotentei acor- Lib erg este fie-care sub-scriptord a varsa d'ud-
data, consiliului de supravegheire prin resolu- data. primele 40 'V, din suma actiunii, doban-
tiunea adundrii generale, din 22 Iuniii 1872, con- dindd dreptti de bonificatiune de 5 0/0 pentru
siliulti de supraveghiere, in unire cu comitetuld sumele vdrsate peste proceutele prescrise §i
alesd de adunarea generala din 26 lanuarid pen6 la diva scadentei lord.
1872, decide suplimentuld urmdtord la statute : Purtatoril actiunilord de prioritate participg
la tóta averea §i beneficiile societatil actiona-
l'aragrafd adifionalii 1, la §§ 5-13 din rilord cailord ferate romdne, nroportioLald cu
statute , valOrea actiundord §i cu tete drepturile de pre -
ferinta, acordate actionarilord, prin dispositiu-
Capitaluld societatii se p6te maxi prin de- nile urmatOre:
cisiunea consiliului de supraveghiere cu talent
20,400,000=76,500,000 fraud In actiuni denu- Paragrafil aditionalii 2, la §§ 19, 14-44
mite, actiuni de prioritate. din statute
Consiliult de supraveghiere decide asupra Em-
met fie-carel serif de emisiuni, catti §i asupra 1. In casii de emisiune de actiuni de prio-
modalitatilord §i termenelord acestoril emisiuni. ritate cu inceperea celui d'antOid and de e-
Actiunile de prioritate se confectioneza In sencitiiit care urmeza, din momentuld 1nceperif
titlurt de 150 taleri (562,5 francs° la purfatord emisiund, beneficiuld curath, care dupd statute
In numere curenti §i se emitil Impreund en prima (§§ 41, 42 din statute), ravine ca devidende Bed
serie de cupOne pentru 10 ant §i cu und ta- superdevidende vechielord actiuni din produsulii
loud. Liberarea nuoel serii de cupone, Impreund cdilorii ferate a garantiei guvernului romfind,
cu talonulii, se face in schimbuld talonulul res- se va reparti intre actiunile de prioritate §i
pectivd, din 10 In 10 ant. Modeluld actiona- intre vechile actiuni precumil urnika:
rilord de prioritate ald cupdnelord §ita16neloril Din acelii beneficiii priimescii mai Anted pur-
se va determina de consiliuld de supraveghiere. thtorit actiuniloril de prioritate , emise optii
Consiliuld de supraveghierepOte decide ca dupti procente , din valórea nominala a actiunilord
plata de patru-decl procente (40 %) la actiu- lord.
nile de prioritate, subscriptorii safie scutiti de Dupa aceea se scoff.' din aceld beneficid 331/30/a
obligatiune la plata posteriOrd, §i eh pentru cele din aceld capitald ald actiunilord de prioritate
www.dacoromanica.ro
40 Vo varsate, sit se elibereze tiflurt provisorii care este destinatil pentru amortisare In anuld
la purtatord. respectivii ceea ce se face pentru plata met
140 LEGIIIIIII ALE MINISTERIIILIII AGRICULTUREI

extra-dividende de 331/30/e din valdrea nomi- La amortisatiune se afectezi N, procentil

nall a fie-cArei actiuni de prioritate. esite la din totaluld sumei de rambursatii, la care so
sorti si de reambursatii. adaogi dividendele ce s'ard fi piStitti la ac-
Din restil priimescd purtitoril vechilord ac- tiunile de prioritate amortisate.
tiunl 60% din capitaluld actiunilora lord. Relativd la amortisatiune, consiliuld de supra-
Din escedintele ce mal remine, si care, dupit veghiere decide ca si nu se termine inainte
§ 42 alit statutelord, este de repartitd, purtii- de 25 aul Impliniti.
toril actiunilord de prioritate priimescd V, par- Sumele necesare la amortisatiune, ca i ca
titoril vechilord actiunl 3/4 pitaluld emisti add actiunilord de prioritate, se
2. Weft In vre-und anti venituld curatil nu vord deduce la facerea bilantului si inainte do
va ajunge ca sä Implinesca purtitorilord de constatarea beneficiului curatil (§ 42 din sta-
actiuni de prioritate devidendele de 8 °/, men- tute).
tionate la 1, si purtitorilord de actiuni de prio- Pentru fie-care actiune de prioritate amor-
ritate, (lite la sortl, extra-devidendele de 33'/,0/,, tisatii se va plati valdrea el nominali precum
din capitaluld actiunilord, deficituld se va plati estra-dividenda de 33V, 31, din valdrea eI no-
in urmi din venituld curatil alti anului sett a- mentionati la 1 §i care se va prelua
nilord urmatori si purtitorii de actiuni vechl din beneficiulii curatii ald anului precedinte.
nu priimescii dividendd Inainte de a se liquida Dreptuld la acesti estra-dividenti espira sub
pe deplind acestä plata posteridri. aceleasi conditiuni §i prescriptiuul, sub earl,
Insà, One la terminarea si punerea In ex- dupa § 19 din statute, actiunile esite la sortl
ploatare a dulcet construite cu adjutoruld a- §.1 publicate 41 perdu valórea.
cestei sporiri a capitalului, celti multd One la 6. In casii audit societatea s'arti disolvaséti
1 Ianuarid 1877, purtatorif actiunilord de prio- a:JIM averea el s'arti liquida Inainte de a se
ritate priimescii numal devidendele asigurate amortisa, tett' capitaluld actiunilord de prio-
lord de 8 3/0 din capitaluld nominald alti ac- ritate emise, amortisatiunea In moduld stabi-
tiunilord de prioritate, precum §i. sumele de- hat la No. 4 se va continua din produsuld yen-
stinate pentru amortisatiune; aceste pliti se vord Ord fondurilord sociale §i partatoril actiuni-
face din fonduld de constructiune la care se lord de prioritate neamortisate Inca vord priimi
adaogii din venituld liniilord terminate acele din aceld produsti ald vênclarel sumele aretate
snme cari vord prisosi dupa repartirea dividendel la No. 1 si 4 si pentru acestea precum §i pen-
de edit multi' 5 0/0 In favdrea vechilord actiuni. tru sumele de amortisatd. In fil-care anii vord
S. Plata dividendei de 8 0/0 se face la 1 Martiti, avea la produsuld vênclarel fondurilorti sociale
era plata superdividendel eventuall dupg § 44 drepturi de preferinti Inaintea purtitorilord de
din statute. Plata estra-dividendei de 331/3 3/5 actiunl vechl.
din capitaluld actianilord de prioritate esite la
sorti se face In acelasi timpil cu plata actin- Paragrafil aditionalii 3 la § 33 din statute
nilord de prioritate esite la sorti.
4. Actiunile de prior itate se vord amortisa Purtitoril de actiuni de prioritate, conformil
oonformii dispositiunilord § 19 aliniatuld 8, de dispositiunilord §§ 33-40 din statute , parti-
la espresiunile : amortisatiunea se va.... pea cipti la adunari' e generale cu aceleasi drepturi
la finea paragrafului si tragerea la sorti in- ca si purtitorii vechilord actiuni §i posedd und
cepe cu alti duoilea anti de esploatatiune, care votii pentru fie-care act'utne.
urinéza duptt slina inceperei
M
DECRETt
JURNALULt CONSILIULUI MINISTRILORG SI ST ATUTELE SOCIETATEI MONO-
POLULUI TUTUNURUJORe IN B
(1872)
CAROL I, me intocmiti de concesionaril monopolului tu-
Prin gratia 1111 Dumnecleil si vointa nationa- tunultd, pe temeiulil art. 24 din contractil, sub
le, Donand aIti Rominilord, denumirea Societatea regiei monopoluluI tu-
tunuriloril in Romania ;
La tori de facd i viitori, senetate ; Avendti in vedere Incredintarea ce se di ea
Asupra raportului ministrulul Nostru secre- capitaluld nominalii de 25,000.000 frame pre-
tard de Statti la departamentuld agriculturel, veslutil la art. 7 din statute este subscristi In
comerciului i lucrtirilorti publicewww.dacoromanica.ro
en No. 7,268 ; totalitate de actionari si o a patra parte ver-
Avendti In vedere statutole societatiI anoni- satd in casa societitii, l cu acestil modd dis-
 oomanciumn I LUORIBILORtY PUBLIC& 141

positiile art. 10 din regulamentuld societatilorti cuviintarea aduniril generale a actionarilori ;

anonime Bunt Indeplinite; ca societatea, dupe, art. 22, se administrOze, de
Avenc Id In vedere jurnaluld incheiatil de con- "Ind consilid de administratiune , unit consilid
siliuld Nostru de ministri, In sedinta de la 6 de esperti si ud directiune generale, ; ca consi-
fun, prin care incuvinteza statutele societatil Huh"' de administratie , care are a corespunde
si functionarea el In Ord ; cu guvernuld, dupa art. 23, se compune din
Pe temeiuld art. 5 din regulamentulti socie- 8 membri, diu earl 6 numitl din cinci in cinei
tätilord anonime, ani de adanarea generale, a actionariloril, si 2
Arad decretatii i decretamil ce urmeza : de catre coneesionari pe tete, dutata concesiu-
Art. 1. Jurnaluld consilinlui ministrilorii ci- nif, cari Inse se potii revoca si inlocui dupd
tatil mai susii este aprobatil. trebuintii; Ord pentru dateiuld periodd de einci
Art. 2. Statutele societatil regie monopolu- ani, cel 6 membri eligibili, dupa art. 24, se vorii
lul tutunurilori se aproba astil-feld precumil numi de concesionari; i ca guvernulii, dupe,
stmtil Intocmite de concesionari si autorisamil art. 52, are dreptii pe ling& consiliuld de admi-
functionarea el in Ora sub directiunea consi- nistratie a numi unii comisard care sa asiste la
liului de administratinne preveclutii la art. 23 sedintele sele , ale adunaril generale §i a pri-
din statute. veghia fidela executare a statutelord;
Art. 3. Personalula consiliului de admini- Avendd in ve dere legea monopolului tutunuluI
stratie pentru eel inteiii 5 ani se va confirma si care nu contraclice Infiintarea acestel societaff,
dupe, ce va fi notificatii de concesionari. precum si art. 24 din conditiile ce ad servitii de
A rt. 4. Dispositiunile preveclute in art. 11, basä la licitatie, cari autorisk pe concesionari a
12, 13. 14, 17, 19, 22 si 23 din regulamentuld infiinta acesta societate cu indetoririle acolo
societatiloril anonime suntii obligatorif si pen- prescrise i cari suntil preveclute In statute ;
tru acesta societate si le va executa intoemai. AvOndil in vedere declaratiunea Inscrisa co
Art. 5. Ministru Nostru secretard de StatU a facutii D. directoril aid baited romane cii
la departamentuld agriculture, comerciului si capitaluld nominald de 25 milieme este sub-
Iucririlori publice este Insarcinatii a aduce la scrisii de actionari si de di a patra parte ver-
indeplinire dispositiunile presentulul decretii. sail" In casa societatil, i cu acestii modii dis-
Datil in Sinaia, la 11 Mir' 1872. positiile art. 10 din regulamentulii societatilord
CAROL. anonime, decretatil la Ianuarid 1868, suntii In-
Miniatru aecretarrt do Statli la de- deplinite; cii membril consiliului de admini-
partamentulg agriculturef, comer-
ciului i luerri1orC publice, stratie se vorii numi In curenta lung, si mai
N. Crefulescu. No. 1,232. Inainte de finele ei vord fi notificati Ministe-
mini, i ea pentiu plata comisarului ce se va
CONSILIUL MINISTRILOR numi de guvernil se Ingageza a versa la Mi-
nisterd cate sese mil fraud pe fie-care and;
Avendii In vedere ca prin art. 2 din statute
Jurnalii de si se treed catre acesta societate tete drep-
turile i Indetoririle ce decurga din legea mo-
Asta-c11, Joul, la 6 Iuliii, anulii 1872, in se- nopolului tutunului In virtutea adjudecatiel, to-
dinta consiliului ministrilorS, luandu-se In con- tui Statuld este asiguratti la ori-ce abatere
sideratie raportuld Domnului ministru alu agri- a societatii, cael ea fiindii constituita de con-
culture, comerciului i lucrerilord publice cu cesionari, pe temeiuld dreptului ce le acerb',
No. 7,209 si.statutele anexate de densulii, pre-contractutil, guvernuill pOte revoca autorisa-
sintate de D. directed' alu bincei romane pen- thmea data societetil, pe temeiuld art. 23 din
tru societatea anonima Infiintata de &are conce-regulamentil, i ebiama la indeplinirea Inde-
sionaril monopolului tutnnurilord in Ora sub toririlord contractului pe concesionari;
denumirea ,,Societatea regiei monopolului tu- Avendd In vedere i opinia emisa de D. lid-
tunurilord in Romania nistrn prin aceld referatil, cu care unindu-se
Avendh In vedere ca dupa art. 2 din statute, consiliuld, incuviinteza statutele societatil ast-
asupra acestel societati se treed tete dreptu- feld precumii s'ad intocmitil de concesionari
rile si Indétoririle ce decurgil din legea mono autorisa functionarea ci In tent' sub directiu-
polului tutunuriloril, In virtutea adjudecatiel, fa- nea consiliului de administratie, care se va con-
cute, prin licitatie ciitre banca Rominiel si ban- firma Indata ce se va notifica de concesionari;
ca Franco-Ungara; ca scopulii el, dupe, art. 3, era comisaruld guvernului se va numi dupe, ce
este de a exploata monopoluld tutunurilord in societatea va fi constituita i va incepe func-
tere, pe Intrega durata concesiunil de 15 ani; tionarea el.
cii sediulii i domiciliulti el, dupa art. 4, stint Dispositiunile jurnalului de fagii se volt a-
stabilite In Bucuresci; cii societatea, dupe, art. 6, duce la Indeplinire de 1). ministru respectidi
nu depinde de OAS de autoritatile romane ; dupe, ce veril fi aprobate de M. S. Domnitorulii.
cii capitaluld eI, dupa art. 7, este fixatil Ia Ministri : L. Catargi, N. Krefulesco, ge-
25,000,000 fraud , impartial In 50,000 actiuni, nerala Floresca, G. Costa-Fora.
www.dacoromanica.ro
si care se va putea spori la trebuinta cu In-
142 LEMMA ALE MINISTERIULD1 AGRICULTITIOT

ce se va fi versat 50 0/0 adid, 250 francl de

SOCIETATEA fie-care actiune.
BEcof =moo= TUTUNLIMILOR Ele atunci suntil transmisibile prin simpla
predare.
DIN Art. 11. Actiunile voni fi extrase dinteund
registru cu matea , numerotate si investite en
ROMANIA semnatura unui membru din consiliulii de ad-
ministratiune si a directorului generalu. Ele
STATUTE voril purta timbruill societatii.
Art. 12, Actionarii nu suntii respundetori
de catii numal IAA la concurenta capitalulni
TITLUL I fie-carel actiuni si nu suntil supu§i la niei ua.
alta cerere de fonduri.
Denomingiunea , sediul4, scopuli ci durata Art. 13. La emiterea actiunilord 50 la suta
societdtii din valórea fie-earia actiuni (seii 260 franci
ori lire 10) se veil versa la casa societatil in
Art. 1. Se formeza, u societate anonima ro- Bucuresci ski In manele agentilord ei , la lo-
man& sub denumire de aSocietatea regiei mo- curile indicate prin publicatiunile speciale.
nopolului tutunurilora din Romanian. Lusa consiliuld de administratiune va decide
Art. 2. Se treed ciltre acesta societate tote deca tote actiunile vord trebui emise de ua
drepturile si inclétoririle ce decurgii din legea data. In casil cândll s'ar pronuncia penrtu ua
monopolului tutunurilorii din 6/is Februariii 1872, emitere partiala, elii va hotara epocele §i quan-
In virtutea adjudecatiunii prin licitatiune pu- titatile ce voril trebui emise In urnfa.
blica, urmat& la 5/17 Maid 1872, atm banca Art. 14. Posesiunea unel actiiuni trage dupa
romana si banea franco-ungara. sine adhesiune la statutele de fac& si la t6te
Art. 3. Societatea are de scopfi exploatarea modificarile ce ar putea primi in urma, dupa
monopolului tutunurilora in Romania pe intre- isa prealabila intelegere intre societate i gu-
ga durata a concesiunei, aka de la /1, Au- vernit.
gusta 1872 si One la 6/Is Augustil 1887, si a- Art. 15. In casii candil nh non& chiamare
cesta In conformitate cu conventiunea incheia- de fonduri ard deveni necesaria peste acel 50
ta de glivernulii romand cu susü clisele band la suta, versati la inceputii, acesta se va aun-
la "A" Maiii 1872. cia cclii puçiull cu duoe luni mai nainte prin
Art. 4. Sediulfi i domiciliulü societatil snail cliarele mentionate la art. 5.
stabilite in Bucuresci. Art. 16. Consiliulii de administratiune, candii
Art. 5. TOte publicatiunile privitere pe so- i s'arb proba ca nh actiune s'a perdutd de
cietate se vord face legalmente prin Monito- buna credinta seii ca din intemplare s'a disturs,
rulit oficialg din Bucuresci, prin cliarulil Times pOte proceda la anularea si inlocuirea ei, cu
din Londra si prin Journal des Debate din conditiune Inca de a face mai d'inainte cuno-
Paris. scutil intentiunea ce are de a recurge la acesta
Art. 6. Societatea nu depinde de CAW de au- mesura pirn trel publicatiuni succesive inserate
toritatile romane. la cliarele aretate la art. 6.
Art. 17. In lips& de versamentU asupra ae-
TITLUL II tiunilorti la termenile hotarate, dobanda pen-
tru fie-care cli de intarcliere va fi In proportiu-
Fondulfi socialti, actiuni, versamatii ne de 10 la silt& pe anu.
Societatea este in dreptd a exersa nh autiune
Art. 7. CapitalulU sociald este fixat la personala In contra intarclietorilorU sett keza-
25,000,000 franci sell L. 1,000,000. Candil spo- silora ionS. Ea va putea asemenea , afara de
rirea acestui capitalil arui deveni necesaria, a- urmärire personala sea impreuna cu ea, pro-
dunarea general& a actionarilora va fi chiamata cede la vinclarea aciuni1orti intarcliate: spre
a o autorisa. acestii sfarsitti , numerile actiunilord se voril
Art. 8. Capitaluld socialii este impartitil in publica prin cliarele aretate la art. 6.
60,000 actiuni de cate 600 franci seii L. 20 De la a 16 cli dupd acesta publicatiune, a-
fie-care. Cara numai tied, in acelii intervalS se va fi pot-
Societatea va fi prin urmare constituita In- Eat capitalulii i dobanclile , societatea , fari
tre acei ce suntu sell voril deveni mai tarp punere in intarcliere si fara alte formalitati
propietari al ise1orü actinni. ulteriere va fi in dreptii de a proceda la vin-
Art. 9. Fie-care actiune da dreptulii la ua clarea aciuniIorll prin duplicata , chiaril sue-
parte proportional& in proprietatPa activului cesivll prin parti , la bursele din Bucuresci ,
sociala §i in beueficiurile intreprinderii. Paris sefi Londra, prin micllocirea uuui agentil
Dobanclile i dividendele fie-carei actiuni se de schimbii, (agent de change) pe comptulii
www.dacoromanica.ro
platescil valabilemente purtatorului titlului.
Atr. 10. Actiunile vorO fi la purtatoril Indatll
si in risiculii si pericolulil intarclietorului.
Art. 18. Titlurile actiunilorfi ast-felil yen-
 COMERCIULLTI I LIICIIIRILORti PUBLICE 143

date devinA nule de dreptil 0 se vorti libera vine valabill pOn6 la sihr§ituld periodului co-
cumphrAtorilorh noui Whirl purtandu numerile res punclOtorti de cinci ani.
celorü anulate. Art. 25. In consiliuld de administratinne, ma-
Prin urmare, orl-ce actiune care nu va purta joritatea va fi tot-de-una compus& de Roman!.
mentiunea regulat& a vèrsiiminteloril ce trebuiah Art. 26. Fie-care administrator(' e détoril ,
facute, va inceta de a mai fi admis& la nego- in cele optii clile de la numirea sa, sii &Tu-
ciare ski la transportil. n& in casa societatil 100 actiuni de ale acesteI
Art. 19. Intrebuintarea preturiloril vindbra. societilti , earl voru sta inalienabill in totti
dup& deducerea cheltuelelort" 0 a dobnAdiloril timpulti functiunii sele.
detonate, se va opera incephndil prin versa- Art. 27. Administratoril nu aa apuntamen_
mintele eele mai vechl exigibili. Deficitulti va tele fixe , el priimescil alocatiunile autorisate
fi in sarcina intardietorului , dee& va exista ; prin art. 38 0 40 lit. e.
escendentuld 'I va apartine. Art. 28. Preledintele se alege pe anti anti
Art. 20. Yeri-ce actiune este indivisibile. de care membri consiliului 0 din sinuld lord
Societatea nu recunesce de cIttti unit pro- eu majoritatea simpla, a glasurilorti.
prietart" pentru fie-care actiune. Mostenitoril, La cash de paritate de voturi, glasulil sell
creditoril sell cel cu drepturi asupra unui no- este preponderant'''.
tionaril suntii détori a fi representati printeu& In cast de absent& a pre§edinteluI, membruld
singur& persónft. celft mai in versta 'Id inlocuesce.
Art. 21. Capitalulti socialil este in specialii Art. 29. Consiliulti de administratiune se in-
destinatil: trunesce la sediuM societatii de Cate off in-
a. A rescumpera i plati tutunurile ce se teresulti el o va cere §i celti pueinti ui-data pe
gäsescil in Ora la cultivatori i neguthtori , luna. Directorulil generalii aste detoril a asista
dupa indicaliunile i limitele legii de la bil, Fe- la §edinte, in can ins& nu va avea de catti
bruariii 1872. mill glasu consultativb.
b. A face in str&inatate cumperatórele tre- Art. 30. Deliberatiunile consiliului de ad-
buincióse, spre a asigura serviciuM regulath ministratiune se vord lua cu simpla majoritate
alti regiel i desvoltarea intreprinderil. a membnilorii presenfi.
c. A infiinta magaziile, fabricile i manufac- Pentru ca consiliulti de administratiune sa
turele necesaril. pht& delibera valabilemente, presenta celd pa-
d. In fine, a Indeplini cu exactitate thte In-
Ont." a patru membri este necesarie.
gagiamentele kate de societate cAtre guvernii, Cu tete acestea, in casulti chndh directoruld
&titre public(' i catre tertiile persene. generalti arti fi de uti opiniune contraril deli-
beratiunil urmatä, elii are dreptulii a o sus-
TITLUL III penda §i a convoca in §edin'a unit& pa mem-
bril consiliului de administratie impreuna cu
Administratiunea societdrii consiliuld de experti pentru a reincepe disca-
tiunea. Prin derogatiune la art. 34. aliniatulii 4,
Art. 22. Societatda se administrez& de: §i pentru acestil singuril cash , expertil vorii
a. Una consiliti de administratie. avea dreptulii de voth deliberativii §i deci-
b. thifi comitetil de experti. siunile se vord ba atunci asemenea cu sim-
c. 1JA directiune generala. pla majoritate a membrilord presinci intre earl
Art 23. Consiliulti de administratiune va fi se vont" numëna i expertii.
compush de optil membri, dintre cari §ese snub"' Deliberatiunile se constatä prin procese-ver-
numiti , din cinci in cinci ani , de adunarea bale inscrise inteunti registru tinuth la §ecliulii
general& a actionarilorfi. societi4ii §i semnate de pre§edinte §i de unii
Banca roman& din Bucurescl i banca frau- administrated'.
co-ungara din Pesta vor numi fie-care , pentru Art. 31. Consiliula de administratiune are
tOtii durata concesiunel, &ate anti membru alesti urmatOrele conditiuni:
de densele, spre a le represinta In sinulii con- a. Elil executa cu scrupulositate tractatele
siliului de administratiune. Ele voril putea, dup& gi indetoririle
contractate cu guvernulfi romanii;
vointa lorti. revoca 1iinlocui representantil lord.b. Elü fixéza d'impreuna cu comisiunile gu-
Art. 24. Prin derogghme la art. precedentil, vernului preturile de cumperarea §i vinclOrea
cel §6se membri eligibill din consiliulh de ad- tutunuriloril in tera;
ministratiune se volt numi , pentru primula c. Elfi decide despre constructiile §i ciädi-
periodh de cinci ani, de concesionari. rile, de spre areno §i chirii, de spre stabilimentele,
Membril ce esti din functiune stint"' tot-de- fabricele §i magaziile.
una reeligibili. d. Elti flick& pe fie-care anil diferitele tipuri
In casil de vacant& a locului yen unui din gi clase de tutunuri ce trebuesch cumperate
cel §ese membri eligibili, consiliuld de admi- at&til in strilinatate catii 0 in Ora ;
nistratitme numesce provisorit anti aitti membru. e. Elti ingrijesce pentru asigurdrile in con-
Adunarea general& la prima www.dacoromanica.ro
ei intrunire tra focului atatti a imobililorti societatii data
precede la alegerea definitivA, care atunci de- 0 a aprovisionariloril 0 a mobilierului;
144 LEGIIIIBI ALE MINISITRITTLITI AGRICIILTITRBI

f. Ela protegézi si sustine, prin t6te mid- Expertil nu ail lefd fixd, ei priimesca su-
lOcele in a sa putere, chiara prin dare de pre- mele determinate prin art. 38 si 40, lit. C.
mil, desvoltarea cultureI tutunulni in Ora ; Ei se adunit dupa convocarea directornlui
g. Ela ia tote mOsurile posibile pentru star- generald de chte on interesuld societatei o
pirea fraudelord si a contrabandel i intrebuin- cere i cold pucind ua data pe septemand.
teza pentru acesta sfarsitil veri-ce agenti. Adunarea lora se presidezd de directoruld
h. Ela stabilesce cadrurile personalului so- generald i deliberatiunile lord ad numai uft
cieatil, numesce i revoci pe amplioiati si valOre consultativd.
hotarasce salariele i apuntamentele lord; Art. 35. Directiunea general& se compune
i. EÜ hotarasce cheltuelile generale de ad- din directoruld generala si din §efii de divi-
toinistratiune ; siunl ceruci de servicia.
k. EIü inchee contractele i alchtuirile de Art. 36. In casa de vacant& a postului de
veri-ce natura, cumpera. sea autorisa a cum- directoril generalt, concesionaril 1i reserva
Ora imobile sea mobile, autorisa cump6rarea dreptuld de alit inlocui.
materialelora, machinelord si altord objecte ne- Directoruld generald e- Mord a depune In
cesaril exploatatiunif ; case societatii 50 actiuni inalienabill pentru
1. Ela reguldza Intrebuintarea fondurilora tot& durata functiunilord Bele.
de reservit si hotarasce plasamentuld fonduri- Garantiile ce vord avea a depune sefil de
lora disponibile; divisiuni l cel-alti amploiatl se vorii fixa de
vt. Eli autorisa verl-ce retragere, trecere , consiliulil de administratiune, tinenda comptil
transportd sea alienatiune de fonduri publice de partea de responsabilitate ce convine func-
§i valor)" ce apartina societittil. tionariloril lora.
n. Eli libereza verl-ce chitanta; Art. 37. Una tegulamenta speciald va de-
o. Ela autorisd orl-ce rëdicare de opositiune termina cerculd de lucrare aid consiliultli de
sea de inscriptiune hipotecard, precuma si oti administratiune, al& comitetulul expertilord
co desistare, fie en plata, fie farit platit; aid direetoruld generala, precum si ca ope-
p. Eli autorisi orl-ce actiune judiciara, , ratiunea lord mutuald In interesuld societatii.
compromisil sea transactiune: Art. 38. ValOrea marcilora de presenta (je-
q. Elil tratézd, transige si se invoesce asu- tons de presence) va fide francl 40 pentru unit
pra tutulora intereselord societatil; membru aid consiliului de administratiune , si
r. Ela se adresezit din propria sa autoritate de 20 francl pentru und membru ald comite-
en ori-ce cerere catre guverna ; tulul de experti.
s. Ela este autorisatil a delega gestiunea aface-
rilora, intotuld sea in parte, directoralui gene- TITLUL IV
ral& seri unui comiteta speciald set la orl-ce
altapersendpentru casuri speciale i determinate. Inventariuki, compturile anuale, amortis-
t. Ela p6te emite, pentru trebuintele regiel mentutii, impeirrirea beneficielonl
efecte la ordine si cu scadente fixe;
u. E1ll convOc a. adundrile ordinare si extra- Art. 39. La 6, Augusta aid fie-cdruia and
ordinare ale actionarilord si supune bilantu- se va face prin directiunea generald inventa-
rile anuale precumil §i tote propunerile legal- riuld generald ald activului i pasivnlui socie-
mente autorisate de statutele de faca; tatil si se va transmite consiliului de admi-
v *i in genere eld hotarasce despre t6te a- nistratiune.
facerile cari privescil administratunea societatli. Acesta din urrna cercetéza aceste compturi
Art. 32. Administratoril sunta mandatarii si le comunich celord trel delegati revisori pro-
timporall si revocabili aI societatii; el nucon- vecInti la art. 49,
tractézit prin gestiunea lord nici ua responsa- Art. 40. Produsuld netd scaclenda t6te sar-
bilitate personal& peste acea fixatit de lege. cinile constitue beneficiula.
Art. 33. Comitetula expertilord se compune Asupra acestui beneficia se va lua :
de sése membri ales1 din 5 In cinci anI de a- a. Optd la suta pe and din capitalula vr-
dunarea generala a actionarilord. satll, earl vora servi a plati la 6 Februarid
Prin derogatiune la articolii de facii , cel cuponuld corespunclOtora.
Anteia experti pentru primulaperiodii de 5 anl 0. 0 suma egala en acea versata asupra u-
se vora numi de concesionari. nui numOrd de actiuni precumil se aretit in ta-
In casa de vacanta. In comitetulii experti- bloula urmStord :
lora, .consiliulii de administratiune va numi pro- In 1873 1000 actiuni de fr. 250 fr. 250,000
mond la loculd vacantil pene la viitOrea a- 1874 1500 375,000
&mare a actionarilord. 1875 2500 625,000
Art. 34. Ireri-care expertii e détora a de- 1876 3750 937,0(0
pune In casa societatii pen& in 8 lithe de la 1877 937.000
numirea sea 50 actiuni de ale societAtil, earl 1878 937,000
1879 937.000
tiunilora sele- www.dacoromanica.ro
vorfi sta inalienabill pentru tea durata func-
de transportata 4,998,000
 comnaclum I urcainaLcatil PUBLICS 146
Transportd 4,998,000 tea intrunirei ordinal.'" sell extraordinara a a-
In 1880 3760 actiuni de fr. 250 fr. 937 000 ' d undrii.
1881 Spre acestil sfersitd, purtatoril de actiuni
.
937,000
1882 937,000 earl voescd a face parte de adunare vord de-
1883 ' 937,000 pune titlurile lord la sediuld consiliului de
1884 937,000 administratiune, eu 15 clile celd pucind Wain-
1885 937,000 tea Ode! fixata peutru Intrunirea adunarel.
1886 937,000 Lista membrilord adundreT generala se va
1887 937,000 tine la dispositiunea tutulorii actionarilord earl
Totald franc! 12,500,000 aril don sd o consulte si va arSta, pe llngd
care suma este destinati pentru amortisarea numele fie-cdruia actionard, numdruld actin-
In 15 ani a tutulord actiunilord intreprinderei. nilord ce posedd.
c. Dupe en se va deduce din produsuld nett La intrunirea adunarei aces% lista va sta
sumele insemnate la litera a, si b, se von' pre- pe biurod.
leva clece la mita in folosulii administratorilord Art. 43. Veri-care membru, presentd la a-
si aid expertilord, can se von"' imparti pro- dunare, are dreptuld la atdtea glasuri de cite
cumd unnéza: orl posed!, 20 actiuni, sédpnin sine insusi sell
1. Representantil concesionariloril von"' priimi prin delegatiunea a unui séd mai multord mem-
fie-care cate unuld la anti", séd Impreunit doul bri a! adunarel. Insh numSruld glasurilorti a
la anti. um! singurd membru nu va putea nici Ca data
2. Cei-ald sése membri ai consiliului vord trece poste 20.
imparti intre el patru la sutd. Art. 44. Nimeni nu pOte fi represintatti in
3. Comitetuld expertilord Ii va imparti eel- adunarea generala, de clad prin md maoda-
alp 4 la suta. tad care sa fie i densuld membru aid acestel
d. 0 suma egala cu acea hotarata la lit. b, actunari.
41 calculata dupa acelasi tabloil se va preleva Art. 45. Adunarea general.'" se intrunesce
spre a constitui "Ind fondii de reservi, care de dreptd la tad audit la sediuld societatei,
prin irgrijirea consiliului de administratiune in cursuld lunel Octombre.
se va plasa in moduld cold mai sigurd i in Art. 46. Ea se mai intrunesce extraordinarti
valorile earl i se vord parea cele mai reco- Ce cite-ori trebuinta se va recundsce prin utt
mandabile. deliberare a consiliulul.
La expirarea celui de pe urmi and aid con- Convocarile se fact" en 20 clile inaintea in-
cesiunei, mead fon id de reservä se va Im- trunirii prin ud insciintare publicata In cliarele
parti Intro cele 60,000 actiuni de folosiuta (ac- ardtate la art. 5.
tion de jouisance) (art. 41) can singure vord Art. 47. Adunarea este regulatil constituita
avea acestii dreptd. Candi"' membri presend mutt in numOrd de 25,
e. Sumele ce volt mai remanea se voril im- fall a numera membrii consiliului de admini-
parti dreptil dividend Intre tdte aetiunle, fie stratiune, si candil Intrunesed in milinele lord
originale fie de folosinta, preuimil se va Id- 'la a 'leen parte a actiunilort emise.
muri la art. 41. Deed acesta indouiti, conditiune nu este in-
Art. 41. In top* and la 30 Septerabre s. v., deplinita dupa andia convocare, se va face ud
va avea Iced tragerea la sord a actiuneloril a duoa la und intervalii de 16 clik celd pu-
dupa tablould aratatil la art. 40, lit. b. cind. In casuld acesta, termenuld intro data
Actiunelord eslie la sord se va rembursa, la convocaril si data intrunirei se reduce la Oece
6 (18) Februariii aid anului urmatord, intréga chle.
sum!: vérsath asupra acelord actiuni impreund Deliberdrile membriloril presend la acésta
en cuponuld de dobancli ajunst la scadentd; a doua intrunire vond fi valabile ven-care aril
purtittorii acestord actiuni vor priimi in sehirobt fi numSruld membrilort i alii actiunilord lord,
actiuni de folosinti can nu von' mai avea dreptd Ins!. numal asupra materiilord cari ern la or-
la dobanda flxd, (Ida cari vont avea drepit Is dinca Iiiei a prime! adunari.
dividenduld anualt pend la finele coneesiunel Art. 98. Adunarea va fi presidata de pre-
si la impartirea fondului do reserva art. (40, sedintele consiliului Ce administratiune.
lit. d) i a intregului activil aid societiiIii. Functiunile d e se'rutatori se vord thdeplini
de cel mai tari actionari present!, sefi refu-
TITLUL V sindil acestia, de ace! ce vind dupa el, dupa
ordinuld din lista pend la priimire.
Adundrile generali Secretarii se numesed de biurod
Deeisiunile se iaii cumajoritatea glasurilorii
Art. 42. Adunarea general!, regulath con- membrilord presenti afar! de casurile unde
stituita, represintd totalitatea actionarilord. statutele aril cere na, majoritate special!.
Ea se compune din toti purtatord de 20 ac- Presedintele hotarasce ordinea clilei dui" ce
duni colt pueind; lista lord se va lucheia de va lua avisuld consiliului.
www.dacoromanica.ro
consiliuld de administratiune cu 10 chieftain- Niel turd objectii afar.'" de acelea ce smith
10
146 LEGIIIIR/ ALE MINISTERIIILITI AGRIOULTUREI

la ordinea Old nu se p6te pune in delibera- telerd de facia voril fi supusejuridictiunil tri-
tiune. bunaleloril ordinare ale domiciliului societätil
Adunarea ascultit raportuld pre§edintelui a- (art. 4).
supra situatiunel afacerilord societ4ii, delibe- Art. 54. Reclamatiunile In numele interesu-
rez5, asupra bilantului presentat6,numesce ad- lui generalti si corectivii alti societatil nu se
ministrated si experti , déc va fi trebuintä, veal putea porni Impotriva consiliului de ad-
deliber&A asupra tutulorti materieloriice este ministratiune s611 a presedintelui WI, do cfttil
Medi consiliulti de administratiune a i le su- numal in virtutea unel deliberatiuni a adunkil
pune , asupra tutulord propunerilorfi hotarlte generale.
de consiliti a se pane In vederea adunarii, si Art. 55. Veri-ce actionaril aril voi s5, pro-
in fine asupra tutulorti modificarilorti ce art v6ce uit reclamatiune de acesté, natura va fi clé -
fi a se introduce In statutele de fact% (art. 14). torti, cu 15 dile celii pucint Inaintea viitórel
Art. 49. Adunarea numesce trel delegati re- adunari generale a incunosciinta despre acesta
vised can vorti avea a cerceta si a insoci cu pe presedinte prin u5, comunicatiune. Acesta
unit raporth din parte-le, bilantul presentatil este Morita pune propunerea la ordiuea (Mei
si socotelele anexate ale anului viitord; spre a acelei adunari.
acesta sfersitti documentele necesarii lise volt Decti propunerea se respinge de dare adu-
preda de directiunea generali precum si con- nare, nici unti actionarti nu o mai pOte repro-
dicile societatii cu 15 Iile Inaintea adunitril duce Inaintea justitil in interesulti sëu parti-
generale. culard.
Art. 50. Decisiunile adunarii luate conformil Déca propunerea se priimesce, adunarea nu-
statuteloril suntS obligatorii pentru toti actio- mesce unulti sell mai multi comisari spre a da
narii, fie absenti, de opiniune contraria sell In- cursti reclamatiunii.
capabili. Notificatiunile la cad 'Ate da nascere pro-
Art. 51. Deliberatiunile se constatiprin pro- cedura se voril adresanumal acestoril comisari.
cese-verbale semnate de presedinte si de ma- Nici uit notificatiune individualb, nu se 'Ate
joritatea membriloril biuroului. Copiile &Tit face actionarilorfi.
aceste procese-verbale incredintate de prep- Art. 56. Contestatiunile dintre guveruii §i
dinte vorh servi de probil si de justiticatiune societate se writ judeca de tribunalele ordi-
in faca terçiiloru pers6ne. nare ale domiciliului societatil (art. 4).
TITLUL VI TITLUL VII
Coln isaruld gavernalui Licuidatiunea
Contestatiunile Art. 57. La expirarea societatii, adunarea
generala, in urma propuneril consiliului de ad-
Art. 52. Guyer nulti Rom awl va numi pe ling5, ministratiune si dupil ce va asculta comitetulii
consiliulit de administratiune uuti comisarti care, de experti, va regula moduld licuidatiunil §i
afar& a se amesteca in atacerile regiei, va a- va numi uuulti sOil mai multi licuidatori spre
vea dreptulfi de a asista la sedintele sele pre- a proceda la licuidatiune c u concursnlii di-
cum si la adunarile ordinare séti extraordi- rectorului generalii.
nare ale acOonarilorti si de a veghia la fidela In cursulii licuidatiunii puterile aduniril re-
executare a statutelorti de fact). , precum si a manu neatinse. Ea are mai cu osebire drep-
conventiunilorii si invoelile lord intre guvernil tulfi de a aproba socotelile licuidatiunPi si de
si societate. a libera chitanta pentru ele.
In cash cftndti i s'arfi parea di in gestiunea De la numirea licuidatorilorii incet625, pu-
societatii urméza iregn1anitâi set abated de terile i funcfmnile Midi ale consiliului de ad-
la stipulatiunile fundameutale, elti va refera ministratiune catii si ale comitetului de ex-
Ministerului agriculturei, comerciului i merit- perti; insa si unit si a1ii potti fi chiamati la
rilorti publice. Acesta, tiecit va fi motivil de a functiunile de licuidatoril.
interveni, va cere explicatiuni de la presedin- Banca Romania
tele consiliului de administraliune si'i va co- Directorele generalii, De Herz.
munica observatiunile sele. S'a v5clutii si aprobatil In sedinta consiliului
Art. 53. T6te contestatiunile ce &aril putea ministrilort de la 6 IuiiS 1872.
nasce iutre asociati asupra executarii statu- (L. S.)

www.dacoromanica.ro
 COMEROXIMIII I Lucalsmoail PUBLICS 147

DECRETt
§I STATIITELE SOCIETATEI FINANCIARE DIN ROMANIA
(1871)

CAROL I, STATIJTELE
Prin gratia liii Dumnecleil §i vointa nationa-
la, Domnii a1 Romhailorti,
SOCIETATI! FINANCILRE
DIN
La tori de facd 0 viitori, sdne'tate;
Asupra raportulul ministrulul Nostru secre- ROMANIA
tart' tie Statii la departamentuld agricultu-
rel comerciului §i lucrarilorti publice sub No. TITLUL I
11,701;
Avêndil In vedere statutele Intocmite pentru Numele, siegiuld i durata societeitii
instituirea in Ora a societatii anonime sub de-
numirea Societatea financiard a Bomdniei , Art. 1. Casele :
Avêndfi In vedere jurnaluld consiliului No- .AT. Germany et flu, represintata prin D-nulti
stru de ministri de la 22 Decembre , prin care Menelas Germany.
incuviinteza, statutele societatii astii-feld pre- Hillel Manoachfratii, rep re sintati prin Born-
cumb nod Intocmitfi de fondatori §i autorisii nuld I. I. Manoach.
functionarea el in térii; S. Halfon et fii, represintara prin D-nuld Io-
Avbndli In vedere tncredintarea data de re- sef Halfon.
presintantii societatfi ca capitalulti de 2,000,000 T. Mehedinfeanu.
fraud, preveclutil la art. 7 din statute, este v6r- T. I. Nepropontes.
satfi In totalitate In casa societatii ; Jacques Poumay.
AvAndil in vedere regulamentulfi societatiIord Sekiari Rodocanaki et Derousi, representata
anonime cu care s'a conformatfi §i acésta so- prin D-nulii S. .Rodocanaki.
cietate In aceea ce privesce indeplinirea dis- Fratii A. H. Elias, represintath prim Dorn-
positiilord prescrise la art. 2 foi 10; nulii Jaques Elias.
Pe temeiulti art. 5, din regulamentuld so- Stabilite in Bucuresci, In numele lord §i alb
cietatilord anonime citatii mai susii, acelord patru fundatori, stabiliti in strata:tate,
Auld decretatii §i decretamb : ce '§i reserva dreptulfi de a'i asocia, §i in nu-
Art, 1. Jurnalulti consiliulul ministrilord ci- mele tutulord persónelord earl in urma vord
tatil mai susti este aprobatti. putea deveni actionari, constitub §i formaza ua
Art. 2. Se autorisa functionarea in Ora a societate anonima sub miracle de ,,Societatea
societatii financiara a Romomiel instituita in financiard a Tomdniei. §i suntil §i remttnii
Bucuresci, conformfi statutelorti intocinite, sub fondatoril acestel societati.
directiunea consiliului de administratie prey& Art. 2. Siegiulu §i domiciliuld societatiI este
clutil la art. 21 din statute. fixatil In Bucuresci.
Art. 3. Dispositiile prescrise la art. 7, 11, 12, Art. 3. Durata societatil este fixata la 30 de
13, 14, 21, 22 §i 23 din regulamentuld socie- cu incepere din cliva calla presentele sta-
tatilorti anonime se verb Indeplini intoemai de tute vord fi aprobate de guvernuld remand.
acésta societate. Societatea 'Ate crea athtea agentii ski su-
Art. 4. Ministruld Nostrusecretarti de Stilt' cursale chat va crede necesariti, fie In Rornâ-
la departamentulfi agriculturel, comerciuluf ida fie in strainatate.
lucrarilorti publice va aduce la Indeplinire or-
donanta de &eh. TITLUL II
Data In Bucuresci, la 24 Decembre 1871.
CAROL.
Capitalii socialfl
Ministru secretarii de SW'S la Actiuni
departamentulii agricultural,
comerciului i IucrrilorS publice, Art. 4. Capitalulii socialti este fixatti provi-
N. Cretulesca soriti la suma de fraud §ése rniliOne, divisatu
No. 2287
,
In duoè-spre-slece mil actiuni de chte cinci-sute
francl fie-care.
Acestfi capitalti va putea fi rafiritti prin crea-
www.dacoromanica.ro
rea §i emiterea unord noui actiuni, décii des-
voltarea afacerilord societatil va permite.
148 LEGIIIIBI ALE MIITISTERIMIII AGRICULTUREI

Orl-ce none emitere de actiuni va fi reser- Art. 10. Titrel e actiuniloru suntil la purtatorti
vete ntdiü fondatorilorti societfitil i rigurosil extrase dinteund registru cu mated, numero-
subordonata cerintelord §i sanetiunil actiona- tate, semnate de duol membri al consiliulni
rilord, lntrunici in adunarea generale, in mo- de administratiune i investite de timbruld so-
duld ce se va detennina prin articoluld rela- cietatil.
tivti la acésta. Aceste actiuni von"' route sése-decl cnpOne
Art. 5. Societatea financier& a Romenial va de interese semestriale i trel-deci cupOne de
fl constituita i va putea Incepe operatinnile dividende anuale.
see Mate, ce se vord subscri optti mli actiuni, Cesiunea lord se opereze prin predarca ti-
represinteradil done treimi diu capitaluld susii trului.
aretatd, adice &and patru milióne. Art. 11. Orl-ee actiune este indivisibild So-
Art. 6. Fondatoril numifi la art, 1 sub-scri- cietatea nu recunOsce de catirunil singurti pro-
indd fie-care cete una mie actiuni ski peste prietard pentru fie-care actiune; posesiunea unel
tett suma da patru railióne francl, societatea actiunl atrage de dreptd adhesiune la statutele
este de acumti constituite. societatil si la decisiunile adundril generale.
Art. 7. Valdrea actiunilord este pletibile Art. 12. Fie-care aetinne dä dreptti In pro-
Doue-clecI si eincI la slit& sed una-sute, duo& pH et atea activului socialt si In partagiuld be-
deal si cincl fraud pentru fie-care actinne la neficiilord la tie parte proportional& cu nu-
sag criere. meruld aetiunilord emise.
Doue-decl i cincl la mite séd una sate done- A rt. 13. Actionaril nu suntti responsabili de
deci i cincl franc1 pentru fie-care actiune la cdtd pene la concurenta valoril actiunilort lord.
111/ Deoembre 1871. A rt. 14. Drepturile §i obligatiunile ce a-
Restuld de cinel-decl la mita see doue-sute- Ornfl de actiune urméze, titruld in verd-ce mind
duel-deal frand pentrui fie-care actiune va fi and trece.
cerutt treptatti i proportionald cu desvoltarea Art. 15. Mostenitoril sea creditoril unul ae-
operatiunilord societatil. dupe decisiunile consi- tionard nu potti sub nicl und pretextil pro-
liulul de administratiune luate conformd statu- vont, punerea de sigiliti asupra bunurilord qi
telord, fere ins& ca sumele cerute se trece pe- valorilord societetil sed a cere impertirea or1
ste doue-deci i cinci la sutd, adice, una suti- licitarea, sea a se amesteca ln ori-ce chipd
doue-decl i einci franai pentru fie-care ac- in administratiunea sea.
tiune, si se fie exigibile Inainte de trel luni din El trebue se se rapOrte pentru esereitiuld
diva cendii s'a clan pnblicittith acestri cerere drepturilord lord la inventariile societatii si
de fondurl. la deliberatiunile adundril generale.
Orl-ce sume a eerie plat& erte Interdiate
One de dreptd la faverea societatil tint in- TITLUL III
terest"' de dece la entepe ant, cu lncepere din
cline exigibiliti4ii, fere chid:mare in judecate. Operatiunile societatii
Art. S. Nerespuridende Tersementuld la sea-
dente, numerile titlurilord In intfirdiete vorti Art. 16r Operatiunile societetil financiard a
fi publicate in Monitotalel oficiale romdnic Romkniel von' consiste :
im alte done diare prineipale, ce vorti apare in I. A scompta ori-ce efectil de cornered!), bi-
strainfitate. lete la ordind qi cu seeder:1i firth, purtandil
Ue lune dupe aceste publicatiune, societa- dove semi:CI:Ault din earl una celd pucinti co-
tea are dreptil d'a procede la vinderea actin- merciala si pletibild in Romania ;
nilord -pc comptuld, risculti i pericluld celui 2. A efectua pentru comptuld altorti socie-
In intardiere. tag séti pentru particular! oH-ee felti de prep'
Acestd vOndare pOte fi efectuate fere cltd set' acoperiri, si a face pentru comptuld altuia
punere in ,Interdiere: si fere alte formaliati veH-ce operatiune ;
judiciare. 3. A priimi in depositd orl-ce fedi de valorl
Titrele actiunilorn véndute devind nule de hi numerarid sed titruri, si a tine compturi
drepth. Se va libera cutnperetorilord altele curente cu veri-ce corporatiune , societati séd
nuol purtandd aceleasl numere. persOne;
OH-ce actin:se fera mentiune In regule de 4. A cumpera §i vinde efecte asupra strai-
versiimintele exigibile incetéza d'a fi negocia- netatil;
bile. 6. A sumisiona guvernulul §i primarilord o-
Mesurile autbrisate prin acestd articold nu raselord din Romania orl-ce imprumutd; a lua
impedicil pe societate de a exersa in acelasI in intreprise ori-ce contributiuul i orl-ce In-
timpd i alte E.:had de urmilrirl legall. crdri publice; a executa veri-ce Invoell inehe-
Art. 9. Pretuld vAuddrii, minus cheltuelile, late sell a opera cesiunea lord ;
se von) tine In comptuld sumel ce d étordza ac- 6. A crea sea comandita off-ce feld de In-
tionarule in interdicre, care remene respon- treprind erl, cal ferate, drumurl, canale, fa-
www.dacoromanica.ro
sabile de diferintii, deed este deficitd, si pro- bric!, miue, Puminail i ori ce Intreprinderi
fit& de excedentd de va exista industrial" sa de utilitate publica;
 CoramtoruLux 1 LuCRARILoutr PUBLICE 149
7. A cumpera i vinde imobile atftti pentru Art. 24. Decisiunile consiliului sung.' luate
comptula ei catt si penfru comptule altora;a dupe, majoritatea voturiloril membrilord pre-
Imprumuta asupra merfurilord, deureuri , re- senti see represintati.
coit i imobile. In case de paritate,votuld presedintelui este
preponderante.
TITLIJIA IV Art.- 25. ftte administratori celii pucine
trebue se fie presinti ca deliberatiunile .00 fia
Administratiunea societeitii valabile; veH-ce decisiune, ca s. p0th. fi va-
labile, trebue sä intrunesci cele pucinii patru
Art. 17. Administratiunea societatil se va voturi.
compune: Art. 26. Decisiunile consiliului de admini-
I. Din consiliule de administratiune; stratiune Bunn constatate prin procese-verbale,
2. Din directiune. redigiate de secretarule consiliului , semnate
Art. 18. Fie-care administrated' trebue se de presedinte si de toti membril ce are fi luatii
fie propriatare de done sute actinni, earl re- parte la deliberare.
mane inalienabile pe timpulii functiuniloril see Art. 27. Consiliule de administratiune are
si stall depuse in case societatii. puterile cele mai intinse pentru administrarea
Art. 19. Membril consiliului d'administra- afacerilore societatil.
tiune sante numiti pentru und anti; numerulil a. Autorisi oH-ce sumisinni, ImprumuturI,
lord nu 1z:cite trece peste doi-spre-clece, nici a acoperire, regii, exploatari , intreprinderi in-
fi mai mice de opte. dustriale i oH-ce comandite.
In fie-care anti, jumetatea membrilore for- b. Stipuléze, conditiunile generale asupra
mande consiliule se trage la sorti ca se fie scomptului, imprumutului i depositelore ca a-
reinoitä. manete (en nantissement.)
Membril ce esti suntil infinite reeligibill. e. Numesce directorula i sub-directorule ,
Art. 20. In casuld candil inlocuirea unuia principalii amploiati; fixéze, tratamentule lore
see mai mulled' administratori are avea loci) si determine, cautiunea ce ',ore trebni :Averse
In urma unei morp, demisiuni see altei cause, in casa societatil dreptil garantie de gestiunea
consiliula va numi une altule provisorid péné lore.
la aduuarea prima generale, ce va numd defi- C. Inchee pa fie-care anti compturile ce yore
nitive. trebni BI fie presentate adunarii generale.
Administraroruld ast-fele numitii nu remane e. Fixézi provisorie dividendele.
In exercitie de cad' pane la epoca cande tre- f. Reguleze Intrebuintarea fonduril ore dis-
bue se, expire functinuile celui ce inlocuesce; ponibili, autorisi ori-ce suscriptiu.ne, acuisi-
ele are aceeasi putere ca i cel-altimembri ai tiuni, venpri, cumpérari i schimbil de efecte
consiliului. publice, actiuni i obligatiuni, deschideri de
Art. 21. Prin derogarea art. 19, primulil credite si de compturi; ori-ce uvanse cu depo-
consilid de administratiune se va compune din site de valere, si in generale tote felula de
eel 8 foudatori numiti la art. 1 si de eel 4 contracte, transactiuni i operatiuni no schimbe
fondatori stabiliti in strainatate, de va avea si de scompte ; oH-ce compromise, substituid,
md, Qi a cerore admitere este a,semenea pre- remburserl de fonduri, orl-ce urmarire de infiin-
veclula la acelasi art. 1. tani de secuestru, chitante, acceptatiuni, fedi-
Acestd consilie va dura In tote timpule ce- caH i desfiintari de inscriptiuni hypotecare.
lore d'enteie 5 ani al functionaril societatil. g. Autorise deca crede convenabile cumpe-
La finele anului ale cineilea, jumétate din rarea imobilelord pentru stabilirea siegiului
administratoril fondatori v'LL fi hothrite prin societatei, dependintelore sell sucursalelord
sorti §i incetéza functiunile séle; cea-alta ju- séle.
raetate va fi prin fapte hotarata d'a se retrage h. Autorisa represintarea societatii inaintea
In exercitiule anului viitore. tribunalel ore seii altore autoritati, fie in chie,-
Fie-care membru din consiliulii de admini- marl In judecata fie in apérari.
stratinne va avea dreptul d'a se represinta i. Face reglementele interiere ale societitil.
printeue altä persene dupe voia luata dintre j. Autorisa ori-ce cunt:Ariel de mobile si
membril consiliului de administratiune see a- ori-ce cheltueli necesarii pentru instalarea biu-
fare, din consilifi. In aceste din urmii case, ...fiord séle.
persona alésa trebue se fie actionare clisel so- Art. 28. Consiliuliipete delega tote see parte
cietati i agreati de majoritatea consiliului de din puterile séle unuia din membrii sel, sed
administratiune directorului societatil.
Art. 22. Membril consiliultd de administra- Art. 29 Membrii consiliului de administra-
tiune numesce intre densii pe Ee-care anti unil tiune nu contracte in puterea functiuniloril lord
presedinte i unS secretire. nici uS obligatiune personale.
Art. 23. In case de absentI seii de impe- El nu respundii de Cate de executarea man-
www.dacoromanica.ro
dicare, presedintele va fi momentane
prin cele mai in versa dintre membrii
inlocuite datului lore.
presinti.
150 LEGITTIRI AL & MINISTBRIIILIII AGEICULTUREI

TITLUL V de optii la suti asupra capitalului vdrsatii, di-

ferinta p6te fi luata din fonduld de reservd.
Inventariiifi compturi anuali Decd. din veri-ua cans& 6re-care fonduld de
reservd, aril scddea din doud-deci la suta pre-
Art. 30. Arndt' sociald Incepe la 20 De- levärile vord relua mirsuld lord pea amid a-
cembre (1 Ianuarid) §i finesce la 19 , Decembre ces-tit cifra va fi din nod complectata; cu tOte
anuld viitord. acestea se va preleva totd-d6-una mai anteid
Primuld exercitiii va cuprinde timpuld per- opal la suth pentru actionari.
cursil de la data decretulul aprobandii statu- Intrebuintarea capitalurilora apartiandd fon-
tele pend la 1961 Decembre, anald viitord. dului de reserfa se va regula de catre consi-
La finele fie cdrui and, se va adresa sub in- Buhl de administratiune.
grijirea directorului und inventarid generald
de activuld §i pasivuld societatil. TITLUL VIII
Compturile suntii Incheiate de consiliuld de
administratiune; suntil supuse adunaril gene- Adunarea generald
rale, care le aprob& sed le respinge i fixéza,
dividendele, dupd ce mai &Wig a ascii-Ilan Art. 34. Adunarea generald legalmente con-
raportuld consiliului de administratiune. stituita, represintd totalitatea actionarilord.
DOca compturile nu suntO aprobate In data Art. 35. Ea se compune din top actionaril
adunarea p6te numi comisari insarcinati cu ce posedd celii pucind dece actiuni, lucrandii
examinarea lord §i d'a face und raportii la In- prin ei ensu§1 sea prin Imputernicitil lord.
trunirea viitóre. CO' co volt voi a& asiste In adunare vord
trebui ad depund actiunile lord cu trailed dile
TITLUL VI Inaintea celei fixate pentru Intrunire.
Deposituld se va face s6ii In Bucuresci , la
Partagiuli beneficielord siegiuld societatil, seri In mainele agentilord
desernnati cu acesta , In principalele ora§e ale
Art. 31. Beneficiele societiitii se compund Romaniei §i in straindtate.
din produsele neto ale operatiunilord efectuate, Recepisa nominativa ce se liberdzi deposan-
scadendu-se cheltuelile. tilord area diva In care s'a fAcutd depositulit
1. Asupra acestord beneficii se va preleva
in fie-care and cu preferinta suma necesarie sista la36.
Art. Ori-ce actionard cu dreptuld d'a a-
adunarea general& p6te fi represintatii
pentru a servi actionarilord dreptil interese de numai printeund actionard avOndii §.1 eld ace-
optil la sad* asupra capitalului versatd. last dreptd d'a fi admisil.
2. l?ece la suta dreptil reservd. Art. 37. Adunarea generall va avea locd
3. Ose la But& pentru fondatorii mentionati pe fie-care and la siegiuld societatii , In u-
la art. 1, §i cari compund primula consiliii de rentuld lunei lui Aprilid.
administratiune. Acesta prelevare este perso- Art. 38. Convocarile se voril face cu doud
nali, §i inalienabila transmisibill mo§tenitori- luni Inaintea Intrunirii prin anunciuri inserate
lord lord pe totil timpuld duratel societatii. In principalele cliare ale Romaniel §i In trel celd
4. Patru la silt& pentru administratoril in pugind din cele mai rdspandite din strdinatate.
functiune.
Aceste anunciuri volt coprinde ordinea clilei
Prisosuld se va distribui actionarilord, dreptii a adundail generale.
dividendt.
Repartitiunea se va face la 3 9 Iunid (1 In- treArt. 39. Ordinea dilei va fi hotarltd, de c&-
consiliuld de administratiune. Deliberdrile
lid) ald fie-carui and.
Art. 32. Ori-ce devidendd nereclamatii in se vord face numai asupra propunerilord ema-
nândil de la consilid.
timpd de cinci anI remane prescrisii in fav6- Art. 40. Adundrile generale suntii regulare-
rea societatil. mente constituite cftndd membril presenti re-
presintii celd pucind cuartuld aciunilond emise.
TITLUL VII Deed, In urma primelconvociiri acesta con-
Fonduld de reservci ditiune nu este Implinita, se va anuncia ime-
diatd u& a doua convocare.
Art. 33. Fonduld de reserva se compune din In acestd cast', termenuld Intro convocare §i
acumularea sumelord prelevate pe fie-care and diva Intruniril va putea fi redusii la optii dile.
asupra beneficielord In executarea paragrafu- Membrii presenti la a duoa Intrunire deli-
lui ald duoilea de la art. 31. berd Intr'und modd valabili, ori-care and fi nu-
Cana fonduld de reserva va ajunge la duod- mdruld actiunilord ce represintd, d6rd, numal
deci la sutd, din capitaluld versatd, veri-ce pre- asupra objectelord ce erati la ordinea dilei In
levare ce i se afecta din beneficii Inceteza d'a prima convocare.
mai avea boat. Art. 41. Adunarea va fi presidata de pre -
In casd canlill produsele unal www.dacoromanica.ro
and n'ard fi §edintele consiliului de administratiune sea de
suficiente sa asigure actionarilord und interesii catre und administratord ce va numi consiliold.
 CODIBROIIILIII ci iincnInnonilr PUBLICH 151

Doul actionari presenti, cei ce wird posede TITLUL IX

mai multe actiuni, i In casd de refusii eel ce'l
vord urma chip& ordinea listei, pênd la accep- Modificciri la statute
tare, vord fi chitimati a implini functiunile de
scrutatori. Art. 48. Adunarea general& va putea sit a-
Prese0intele i scrutatoril vord numi unit se- dud, modificari presentelord statute. in urma
cret ard. propunerii consiliului de administratiune, mo-
Art. 42. Decisiunile smith luate dupd ma- dificari insti ce le va crede convenabile.
joritatea voturitoril ; in casS de paritate, votuld Va putea mai cu deosebire sa autorize:
presedinteIui este preponderentii. 1. Marirea capitalului socialii;
Fie-care membru ald Adunarii are unit votil 2. Intinderea operatiunilord societatii;
de fie-care 10 actiuni , fled cu tote acestea , 3. Prelungirea duratel séle; .
ca unuld din ei sa intrunésc& mai multi de In aceste diverse casuri, eonvocilrile vord
dal 20 voturi, fie In numele edit proprid , fie trebui sit indice in sumard objectuld intrunirii.
ca mandatard. Decisiunea nu va ft valabilit de catii numal
STotulij va fi secretil oil de elite ori se va canal va intruni duod treimi din voturile ac-
cere de 3 actionari eelS pucind, ce &di parte tionarilord presintl sad nepresintati.
din membril adunarii. Nun:Len:1bl membrilord presinti sOd represin-
Art. 43. Adunarea generalti asculta rapor- tact va trebui sa fie celii pucinii de u& treime
turile administratorilord asupra situatiunil afa- din actionarii cu dreptuld d'a asista la aduna-
cerilord sociale. rea generall i s& represinte unit cuartii din
Ascuita, asemenea raportuld comisarilord a- capitaluld sociald.
supra situatiunel societatii, asupra bilantulni Consilittlit de administratiune rdnidne de faptil
§i asupra compturilorii presintate de admini- autorisatil a lua mdsurile necesaril pentru e-
stratori. xecutarea decisiunilord adunarii generale.
Discuta, aprobi séd respinge compturile.
Fixéza dividendele,
Numesce administratori ori de cite ori se T1TLUL X
presinta ocasiune de a'l Inlocui.
Alege comisari insarcinati cu facerea rapor- Disolearea, licuidarea
tului prevdcluth la art. 30, titluld 6.
Delibera asupra propunerilord trecute la or- Art. 49. In casu candS societatea and per-
dinea Oilef. de jumdtate din capitalulii sOd, disolvarea 'Ate
In fine, se pronuncia defintivii asupra tutu- fi pronunciata de adunarea general& lnaintea
lord intereselord societatii. expirdrii termenului fixatil pentru durata.
Mara de atributiunile conferate adundril ge- Dispositiunile articolului 48 suntil aplicabile
nerale a actionarilord, prima adunare general& In. acestd cati0
va trebui sa fixeze valOrea marcilord de pre- Art. 50. La expirarea termenulul societatii
sent& ce se cuvine administratorilord societatii. sed In casts de disolvare anticipatd, adnnarea ge-
Art. 44. Resolutiunile adunarii generale , neral& va fi convocata dupa propunerea consiliul-
luate conformil statutelord, stintS obligatorie lui de administratiune pentru a regula modulit e
pentru toff actlonarii absenti add disidenti. licuidare si a numi unuld séd mai multi licuidatorl.
Art. 45. Resohitiunile adunaril generale se In cursuld licuidSrii, atributiunile adunaril
constata prin procese-verbale, inscrise Intern:id generale suntii aceleasi ca si pe timpulit exi-
registru specialt i sub-scrise de majoritatea stentei societatii.
membrilord. Are mai cu deosebire dreptuld de a exami-
US lista de presenflt, destinatit a constata na compturile licuidariI i d'a Incuviinta mi-
nunadruld membrilord asistenti la aduuare §i ce chitante i descaTcari.
numéruld actiunilord lord, rêmane anexata pe Numirea licuidatorilorit face sa inceteze drep-
llug& procesuld-verbald. turile administratorilord i acele ale directo-
Acésta lista porta aceleasi semndturi. rule!.
Art. 46. Justificarea ce este de facutii vis-
a-vis de ud. a treia persOna de deliberarile a-
dundrii resultd din copie seri extracte certifi- TITLUL XI
cate, ca conforme de presedintele adundrii, Bed
In lipsa'l de unuld din administratori. Contestatiuni
Art. 47. Consiliuld do administratiune pOte
convoca uS adunare generala extraordinara; Art. 51. Contestatiunile concernandd intere-
In acestii casfi convocarea trebue 55 alba loch sele colective si generale ale societatii, nu potil
cu 2 luni inaintea IiIei fixata pentru intrunire. fi Indreptate contra comitetului sell unuia din
Tote neintelegerile relative la adunarea ge- membril sdi de oath in nnmele masel actiona-
www.dacoromanica.ro
nerala ordinara suntil aplicabile adunarilord ex- rilord si In virtntea unei deliberatiuni a adu-
tra, ordinare. ndrii generale.
152 LEGIIIIEU ALLE MINI8TERIIILITI AGRICULTURNI

Pentru executarea acestora, sub-semnatil a- écluttirii aprobatil Hillel Manoach frapii,

lega domiciliulii In Bucuresci, la biuroulti di- Sekiari Rodocanaki 0
rectiunil societatil In Romania. Derousst.
Bucuresci 1 648 Augustil 1871. w outti i aprobatti T. I. Negropontes.
V6clutil i aprobatil, N. Germany i fii. Fratii A. H. Elias.
Jacques Poumay. . S. Halfon tu fii.
. T. Mehedinteanu.

DEORETt
PENTRU CONTINUAREA OPERATIUNILORU SOCIETATII DE ASIGURARE
DIN BRAILA
(1871)
CAROL I, Amu decretatil i decretämil ce urméza:
Prin gratia lui Dumnecleil i vointa natio- nistriArt. 1. Jurnalulti consiliului nostru de mi-
nalä, Domnil alfi Romaniloril. citata mai mit este aprobatil de mil.
Art. 2. Se autorisä societatea anonimii U-
La tofi de fagd i viitori, sdnétate; nirea, instituiti In ormulti Braila, a continua
Asupra raportului ministrului nostru secre- operatiunile Eel e de asigurare In érä Inca pe
taril de Statii la departamentulfi agriculturei, unii termenii de clece ani, conformastatutelora
comerciulni §1 lucrariloril publice sub No. 8,726; aprobate.
Avêndil In vedcre statutele societatilanonime Art. 3. Dispositiunile regulamentului socie-
de asigurare Unirea, in stituitA In orasulil Braila, tatiloril anonime suntS obligatoril i pentru a-
In auulii 1861 cu decretulfi pripciara sub No. 420, cesta societate, cu earl se va conforma In-
pe termed' de cinci ani fermi; tocmai.
Avendillin vedere ordonanta nóstri cu No. 1,560, Art. 4. Ministru nostru secretarii de Staff]
de la 9 Octombre 1866, prin care s'a autorisatil Ia departamentulti agriculturei, comerciului ai
clisa societate continua operatiunile séle IucrkrilorS publice va aduce la indeplinire de-
pe fad duoilea periodil de cinci ani, conformii cretulii de tack.
art. 18 din acele statute ; Datil in Bucuresci, la 5 Ootombre 1871.
AvAndii In vedere jurnalula Incheiatil de con-
siliulil ministriloril, In sedinta ae la 28 Sep- Ministru seeretarli de Matti la CAROL.
tembre trecutii, prin care incuviintéza Conti-
nuarea societatii Inca pe 10 ani, conformil ce- dcomerciului
epartamentulil agriculturel,
oi lucrielord publics,
rerti facuta de actionaril el, totii dupa statu-
tel6 deja aprobate; N. Crefulescu.
Po temeiulii art. 5 din regulamentulii socie- No. 1,849
t4i1 anonime.

DECRETt
I ST ATU TELE SOCIETATEI ECUESTRA ROMANI
(1872)

CAROL I, instituirea In térii, sub patronagiulii Nostru, a

societatil de actionarl sub denumirea Societa-
Prin gratia lul Dumnecleti i vointa nationa- tea
là, Domini alti Ronifinilort, ecuestrd romând;
Avêndil In vedere jurnalulti consiliului No-
La top de facd i viitori, s'enetate; stru de ministri de la 24 DecembI e, prin care
Asupra raportului ministrului Nostru secre- Incuvintéza statutele societatii astii-felt precum
taril de Stag' la departamentulti agriculturel, s'at intoemitil de fondatori i autorisi fuctio-
c o merciului i lucruirilor publicewww.dacoromanica.ro
sub No. 11.861. narea el In Ora;
Avendil In vedere statutele Intormite pentru Avêndii in vedere ca capitalulti societAtil este
 comancruLm I 1,17011AltILORt PUBLICE 153

fixatil la suma de 100,000 lei Impar itii in 500 Politica este eu totulti prohibita.
actiuni de 200 lei fie-care, din earl lei 13,080 d. Intretinerea unui hipodromil pentru cuy -
s'a §i Orsatil in casa societatil; sole de orl-ce categoria, unde &I se póta dis-
Pe temeiulil art. 5 din regulamentulil socie- tinge i ineuragia atltti meritulil calhretiloril
tatil anonime. catil i qualitatea canonti de antaia forta, earl
ADA decretatti i decretimil ce urméz a: pe nedreptil i In paguba tutuloril ail statii
Art. I. Jurnalufil consiliului ministrilorS ci- pen6 astacli necunoscuti si alti carui venitS im-
tatO mai sing este aprobatil. portantii va contribui numal la Imbunatatirea
Art. 2. Se autorisa functionarea in Ora a stabilimentului ;
societatil equestra romana instituitil in Bucu- e. Mantinerea celil pucinil a unul reproduc-
reseT, conformil statutelord intocmite, sub di- toril de pretil la dispositiunea ori-carul pro-
reqiunea consiliului de administratiune pro- prietarri de, berghelia, care aril voi sa'§1 lin-
visoria compusil din D-nif G. Cantacuzin, C. Bla- bunilta4ese6 rasa, platindil societatii unü dreptii
remberg, locotenentul-colonell E. Anion, ma- fixatii prin regulamenth ;
joril Berendel 0 T. Negropontes , remanêndfi f. Mantinerea cu plata a until ecuryer , ve-
ca consiliulii definitive sit se confirme dupd ce terinaril, potcovaril, portarfi, slujitori etc., pe
va fi alesil de societate in urma constituirii ef. sOma stabilimentului §i numai pentru alul ex-
Art. 3. Ministru Nostru secretara de Statil ploatare.
la departamentulil agriculturel, comerciului pi Art. 3. Durata societatileste nelimitata, dera
lucrarilora publice va aduce la indeplinire de- nu va trece peste 99 anT fara uul nouri, auto-
cretuld de faca. risarei disolutinnea ci insa, pOte fi provooata
Mitt In Bucuresci, la 31 Decembre 1871. de celil pucinil dou6 treimi a num6ruluitotali1
CAROL. de actionarl i pronunciata, de uii, majoritate
Ministru secretarii de Statil la, de- de peste trei p6trimi. CharS atunci ea nu'§i
partarneutuld agriculturei, comer- va avea efectunl çle WU cina ani dupa pro-
ciulut l lucrgrilort. publice,
N. Cretulescu. No. 2.0318 nuuciarea sea.
Art. 4. Dupa deciderea diso1Iuiunii, consi-
liulii de adminis-ratiune In alS 5-lea ant pro-
ceda la vênclarea stabilimentulul prin mezatil,
STATUTELE elk& restulii actionariloril earl aS fostfy In con-
tra disolutiunil nu voril oferi a rescumpara ac-
SOCIETATII EQUESTRA RaMANA. tiunile existente.
Produsulil e§itii ii casulii d'anteia, dup6 ce
TITLUL I se voril plAti tote dateline One la complecta
liquide re, se va impl rti Iii 0,111 egale dupa nu-
Denantirea, co uid, durata i refedinta marula aeiunilorti existente; Ora In casulil de
societatii alil duoilea se va imparti eu aceleali condi-
tiuni numai dupa numSrula actiuniloril pose-
Art. I. S'a creatil In Romania, sub inaltulil date de disolvatort
patronagifi alti Inaltimel Séle Doomitorului, pit Art. 5, Rerdinta societatil este in Eucuresci.
societate de actionari cu numele de Societatea
eguestrei roman& TITLUL IT
Art. 2. Societatea are de scopii a propaga
sciintele hipice §i imbuna.tatirea raseloril de cal Membrii actionari
In téril prin:
a. Cladirea unuT manegia-circii cu grajdu- Art. 6. Toff actionarii aS drepturI deu po-
rile 0 dependintele trebuit6re acestuia, care triva. fart), deosebire de nationalitate, religie,
sa fie, pe d'ua parte sc6i5. pentru calarell pi profesiune sér) versa de la 21 ani inclusivii.
pentru dresarea cailorty de orl-ce- felS, Ora pe EY suntii inevitabi'il de done categoril:
de alta sul se pOtii Inchiria la circuri, vodevile, , 1. Aceia d'a poseda numal qualitatea unica
scamatori, etc., call anti veni in -Ora; de actionari.
b. Cladirea unuT spitalt, pensionil i potco- 2. Aceia de a insuli pe lingS acesta i pe
varie de cal, tinute de Omenil cei mal compe- aceea de amatori; dera pentru cii cel de anthill
tinti, pentru inlesnirea §i garantia tutuloril a- profita numal de beneficiulfy actiunilord lore,
matoriorii §i particulariorii in genere, §i infine era cel d'a duoa profita §i de manegiu, spre a
pentru Incuragearea comerciului de cal burn"; li se egalisa drepturile de benefidi, actionaril
. e. Cla.direa unui localS pentru §edintele ge- amatori vorii plati societiitiI In folosulil colorii
nerale 0 intrunirile clubulul societatii, de wide de anteia uS indemnitate 6re-care fixata priu re-
prin discutiuni asupra cancel, puin neconte- glementfi . . 3
dell a c'trui citril, nu va putea co-
nitulil contactil alS acestui subiectil §i prin ver§i me' ua data bencficiuli1 unel actiunT pen-
...

lectura jurnaleloril stiaine i exclusivri hipice, tru fie-care, 0 care suma se va retine la fini-
sa se propage In modulii celil mai intinsu sci- tulti fie-carui anti din venitulti actionale alti tu-
www.dacoromanica.ro
intele earl facil scopulii acestel institutiunt t uloril membrilorfr de acesta categoric.
10*
154 LEGlintil ALE MINISTERIULIII AGRICULTUREI

Acestia formdzi §i clubulti societatii, dupit rotate, nominale i voril pinta isciliturile pre-
cum se prevede prin reglementii. §edintelui, a unui membru, a tresorierului si
Art. 7. Veri-cine va fi posesorulit unel ac- timbrulfi societatil tinutit de consiliulit Intregit.
tiuni devine actionqrit , i pane 1a inchiderea Art. 16. Actiunile fiindit nominate, nu se petit
listelorti definitive este de dreptil membru fon- transmite de catil prin indosare, dupd ce mai
datorti si face parte din clubulfi societatil fa- anteifi se va anuncia prin songS consiliului de
cultativit. administratie, care va avea unil registru des-
Dupd incheerea listelorii definitive si din chisit pram acestii scopt. Consiliulti de admi-
cliva in care societatea se va declara consti- nistratie, de va consimti la acdstit transactiune
tuita. veri-cine va voi s5 facä parte din clubil desistandu-se d'a dreptuld d'a o rescump6ra
va trebni: pe séma easel generale, Ya, autorisa pe treso-
1. SI posede minimum 2 actiuni; riertt a certifica In dosuld actiunii ci cesiunea
2. A pliti unit dreptil de admisibilitate ; e &cut& conformit cu formele cerute.
3. A se supune la balotagiulit membrilord Art. 17. Societ Itea isi reservi dreptulti d'a
fondatori ai clubului. emite. In rasa de necesitate, nit noua serie de
Majoritatea pentru admisibilitate va fi fixatd obligatiuni mai mid la purtatoril.
prin regul am entn. Art. IS. Cumperitorulit unel actiuni cedate
Art 8. Membril de a duoa categorie fiindit intri numai in beneficinlit actiunii, end nu 0
exc Ilsivti act'ionari-amatori, numal din sinula in privilegiurile persOnel cesionard.
lora se vora alege comisaril i administratorii Art. 19. Fie-care actiune di dreptulit la unit
prevecluti in reglementh pentru politia admi- votii, find ca sd pótd cu tote acestea unit ace-
nistrativA, interiOrd si de ordine a exploatarii lasi actionaril acumula mai multe de 10 vo-
stab ilimentulul. turf, on catil de mare art fi numërulit actin-
Art. 9. Toti mentbrif fard osebire suntil au- nilorS Bele.
pusi reglementelorit rotate de adunarea gene- Titluti de mandatara este admisti numal In
nerald sub pedépsà de amenda si chianti ex- faverea persOnelorti absente din capitald.
pulsiune pentru infractiuni mai grave. Mandatarulti trebue ad fie 0 old actionarii;
Regulamentele cora fi votate ua-datd pentru priiminda titlulit de mandatard priimesce §i sar-
totfi-dé-una i ele nu volt mai fi supuse de cinele persOnel represintatd.
Cita la comp'ectarea lacunelorti si la modifi- Art. 20. Veniturile generale ale societitil
carile p8rtia1i cerufe de timpil si de casa. voril proveni
Art. 10. Infractiunile de ori-ce naturd se a. Din dreptulit ce voril plti amatoril si par-
voril supune consilitilui de administratiune, care ticularii pentru a inedleca §i da In dresare cail
In edinta secreta decide cifra de amend& sail D-lora, 0 din lectiunile de calarie a D-lorit ,
casula de expulsiune, potrivitil cu faptulit de- damelora, etc.;
taliatii in raportulit prefe-tulni manegiului. b. Din inchirierea circului 0 a scenel la vol-
Hotdririle consiliului sunta far& ; ele tijori, acrobati, vodevile, scamatori, seante, etc.;
se daft in 24 de ore si porta chianti In isine title c. Din pensionulti cautarea i potcovitulti
exe^utorift, adurendu-se la indeplinire de dare cailorii ;
prefectulii manegiului. d. Din taxele cailoril negarantati, depusi pen-
Art. 11. TO membril smith détori a plati tru vInclére prin licitatie;
sumele hotarite prin statute , reglemente sdit e. Din taxele vincleril si cumphirii cailorit
decisinni ale adundrii intregi la termenulti fixatil, garantati din stabilimentil;
sub osinda d'a ge anula ori-ce drepturi casti- f. Din taxele constathrii sanatitii cailoril cum-
gate, perclenda tit'u si ori-ce sume deja con- 'Anti afard din stabilimentil;
tribuite, afar& de casurile preveclute prin re- g. Din chiriele ce vomit pliti intreprenorii de
glementil. bufete, birturi, etc., atatil la stabilimentil dad
Art. 1 2. Ori-ce membru expulsatil nu mai pote §i la hypodromit;
reintra candit expulsiunea sea a fosta motivati, h. Din intrarile la curse 0 represintatiunile
de nil rea condmita ; pentrn rele-alte casuri, anuali date In manegiii pentru beneficiulii sta-
dupi 6 Juni se potit propune din noil. bilimentului ;
Art. 13. Actionaril suntil solidari numai de 1. i)in taxele platite- pentru intrebuintarea
capitalulit actiunilorti lora. rel?roducetorului ;
3. Din incbirierea cailorii de cildrie si altil ;
TITLUL III lc. Din vinclérea cocardelorii de distinctiune
ce fie-care membru e détorti si aThd si si pOrte
Capitala, actiunile i venitutii societdtii la solemnitatile §i serbdrile societatn.
Art. 14. Capitalulfi societatil este d'ud-cam- TITLUL IV
data de 100,000 lei nouI, impdrtitt in 600 pdrti
egale. numite artiuni, fie-care In val ere de 200 lei
Consiliuhi de administratiune
Art. 15. Actiunile vorii fi cuwww.dacoromanica.ro
nuol una.
mated, nume- Art. 21. EIS este alesS de societatea Intrégi
 OOKIROIIILITI I LIJORIAILOO PUBLIC:1R 155

Ia scrutind cu vett] secretil la majoritatea vo- nanciare ale stabilimentulul, va Incheia veni-
turilord. turile i cheltuelile , va face bilantuld §i bud-
Art. 22. Eld se compune de 10 membri din- gerulti, §1 ele se vol.(' supune adundrii gene-
tre earl cell] pining 5 vord fi din membri fon- rale, dupd, verificarea lord de cktre tat comi-
datorl-amatori ai din sinuld cdrora va fi nu- shine investiat de acestii dreptd futeadinsd de
mith i pre§edintele. Fie-care din toti iv-3(1U cktre adunarea generald.
membri a le0 In consilid wird trebui sit posed& Art. 30. Din veniturile generale. (1110 cc se
cell"' mind 5 actinni ale Ole propril, ark dreptil vord seddea cheltuelile de exploatare. intreti-
de cesiune in timpuld functiunii séle. nere, lefi, luminatti, incSlçlitii, anbundtatin etc.,
Contrariii acestel dispositiuni, dupd 15 Vile se va constitui beneficiuld actionarilord, sea-
este consideratil ea nil, demisiune indirect& ai Vendu-se din elf" sumele afectate la reserve pen-
adunarea procedezd, dupd acelii termend la In- al.' reseumpdrarea actiimilord si pentru a face
locuirea sa facd Impregiurdrilord nepreveclute. Adunarea
Art. 23. Resolutiile consiliuluI de admini- generald va hotarl in fie-care and 9ifra aces-
stratie, se voril Ina la maoritatea voturilord tel reserve.
cu preponderenja votulul pre§edintelm iu cast" Art. 31. Consiliuld de administratiune pen-
de paritate. tru eheltueli extraordinare cars ard trece peste
Art. 24. Membril consiliului de administra- suma de 1.000 lei noui neprevdclute nicI pnin
fune a denumirile urrnatere statute Ida prin regulamente , va trebui mal
1 pre§edinte, Inainte sil, cer ua decisiune a adundril ge-
1 vice-pre§edinte, nerale.
1 casieril,
2 secretari §i TITLUL V
5 membril, top cu drepturi egali la votil.
afard de pre§edinte care are dreptuld ardtatil Aclunarea generald
maI sus&
Art. 25. Unuld dintre eel cincl membri, de- Art. 32. Adnuarca generald la solemnitdti
terminatii de consiliuld de administrajmne, va este presidati de patronuld el, érd In siedin-
supraveghia mal de aprdpe Indeplinirea regu- tele de luern de dare pre§edintele consiliuluf
lamentelord, a resolutiiloril consiliulul, a poli- de administrajiune.
tiel interiOrd §i represint d. directiunea generald. Ea are cell' pucinti 2 §edinte fixe pe and.
El& pórtá numele de prefectuld manegiului Art. 33. Uouvoedrile extraordinare se facti
0 elS supune desbateril consiliului orl-ce Im- de preaedintele general(' prin publicarea unul
bundtdtiri, neregularitall, cererl, reclamajiunl, anuncid in 2 jurnale determinate ale Orel, celd
abateri etc. pucind cu 8 Vile Inainte, ai prin afi§area lord
Art. 26. Pe fie-care and treI din ace§ti mern- In cancelaria stabilimentului ai sala clubului.
bri al consiliulul, distin§1 de sorti, vorti fi In- A rt. 34. Adunarea generald nu ya putea tine
locuiti de aljil add rea1e§1. Era pre§edintele §edintd, de nu volt fi presinti celd pucint ju-
este votatti la fie-care duol ani spre a fi mb- metate din top' membrii actionarl.
onion séti realest]. La casil Ins& de nevenirea numdruluI cerutd
Art. 21. Alegerea membrilord consiliulul de de membrt, pre§edintele o convOca. peutru a
admioistrajiune va S fAcutd In ultimele Vile doua drd, celd multi] In 8 clue, ai atunci se
ale lui Decembre. tine §edinta cu ori-cati membri ard fi presintl,
Art. 28. Consiliuld de administratiune este §i hotttririle el luate la majoritatea voturilord
investitil de tote drepturile societdtil; ell' are remand definitive.
mandatuld de a continua constructiunea, con- Art. 35. Una din seantele fixe ale adundrii
formil cu scopuld statutelord, a priimi venitu- generale va fi In cele d'Anteid Vile ale lul Fe-
rile §i capitaluld , a efectua plajfie , a Inchi- bruarid, candiI este a se priimi socotelile anu-
ria stabilimentuld In partile Bele disponibile , lab trecutd §i vota budgetulti anulus curentd.
potriyitti cu spirituld, coprinderea ai scopuld Reetmescerea socotehlord de cktre comisiu-
acestord statute. Intr'und cuventii a face orl-ce nea verificatdre equivalezd sanctiunii generale.
acte atingdtóre de administrajiune si exploa- Art. 36. Societatea, gilsindu-se In numerd
tarea stabilimentului atStS tn interiort catti el suficientii de membri spre a ineepe lucrarile
In generald numal Intru (la" nu lovesce ca- séle, s'a declaratd constituiat asta-VI, la 28
pitaluld actionald in fondil, cad pentru acestil Noembre 1871.
cast", pentru hypoteci §i altele va trebui mai Peste totti pdnë acumii 137 actionari, repre-
ftnteid ud, prealabild autorisare a adundril ge- sintandd 218 actiuni din earl s'ad i supusil
nerale. In casa societatii ate 60 franel de fie-care ae-
Art. 29. In cele d'anteid Vile ale lul Fe- tiune.
bruarid, consiliuld va constata resultatele fi-
www.dacoromanica.ro
166 LEGIIIIRI ALE MINIBTERRTLIII AGR CULTIIRRI

DECRETt
SI STATUTELE SOCIETATEI GENERALE DE ASIGURARE RECIPROCA
TRANSILVANIA"
(1871)
CAROL I,
Prin gracia lui Dumnecleil §i vointa eationa-
STATTJTELE
11, Domnd alb Romani lorii,
SOCIETATH GENERALE
La tori de facet i viitori, sdnetate;
DB
Asupra raportului ministrului Nostru secre-
tarii de Statfi la departamentulit agriculturel , ASIGURARE marnoCA ,,TRANBILVANI4"
comerciulu i 1ucrri1orS publice, cu No. 439;
Avilndii in vedere statutele societatil de asi- DISPOSITIUNI GENERALE
gurarea reciproci Transilvania;
Avendii in vedere jurnalulii incheiatii de con- 8copursi
siliulü ministrilorfi la 7 Ianuariii, prin care in-
cuviintéza statutele isei societati §i autorisa Art.l. Scopulti bancel de asiguratiune Tran-
functionarea el in Ora : silvania" este inaintarea §i asigurarea intere-
Avêndil in vedere regulamentulii societatiloril selorii patriotice pe terenult institutiunii de asi-
anonime decretatfi la 31 Ianuaria, anulti 1868; gurare peste totti, si in specialii d'ui parte a des-
Pe temeiulii art. 6 din acelti regulamentii , dauna pe participautI pentru casuri de nenorocire
Araü decretatil i decretamil ce urméza : on daune nevinuite, nial 'naiute stipulate, era de
Art. 1. Jurnalulti consiliului Nostru de mi- pita parte a efectua ca capitalele insemnate ce
nistri, citatii mai susii, este aprobatti. se adunä prin asigurari, din earl 1)60 acumii
Art. 2. Statutele societatil de asigurare re- tragiat folóse uumai Sri i societati straine,
ciproca Transilvania se aproba astii-felfi pre- sa se conserve, respectivfi create pentru tera
cumil suntil incuviintate de guvernulti localS i nóstra ca cu atari capitale §i venituld lord sa
autorisamii stabilirea el in térii sub directiu- se lucreze spre inaintarea economiel nationale,
nea D-lui Elia Macelaru, agentuld generalii alii prin sprijinirea intreprinderiloril industriare ,
societatii pentru Romania. meseriare §i economice.
Art. 3. Societatea va fi represintata pentru Ro-
mania de ua ageutie, a aria reledinta' va fi in Constituirea
Bucurescl §i va corespunde cuguvernulii, S ocieta-
tea va fi respuuclëtóre de tote operatiunile §i con- Art. 2. Banca de asiguratiune Transilva-
ventiunile ce acestti agentii va face in numele el. nia" se bazézo. pe principiile reciprocitatii ,
Art. 4. Durata societatil nefiindii limitata dupa cari membril formeza impreuna Ma so-
prin statute, autorisatiunea de facti,se dä numal cietate §i ingrijesce §i garanteza ca sa se des-
pentru unS termenti de einci ani, §i la expirarea dauneze casurile de nenorocire predeterminate
lui se va mai putea prelungi, candii guvernulil ce se volt intêmpla intre den§ii.
se va incredinta cit statutele el nu s'aii violatb.
Art. 5. Societatea va fi détdre a supune mi- Firma
nisterulul agriculturel , comerciului §i Iucräri-
lord publice, la fincle fie-caruia anti, unii comptd Art. 3. Firma societatii e: Banat generald
generafil de operatitmile acute in téra in cur- de asiguratiune reciprocd Transilvania".
sulti acelui anii.
Art. 6. Dispositiunile prescrise prin art. 17, Membrii
19, 20, 21, 22 §i 23 din regulamentulfi socie-
tatilorii anonime smith obligatoril pentru acésta Art. 4. Membru e: eine s'a insinuatu la ad-
societate §i le va indeplini intocmai. ministratura societatii on la organele el, cu do-
Art. 7. Ministrulii Nostru secretarii de Statti rinta de a fi asiguratii in veunulti din ramii
la departamentulii agriculturel, comerciului si de asigurare dupe'. modulti §.i forma prescrisa
lucrariloru publice va aduce la indeplinire de- in dispositiunile speciale §i totil-ua-data a re-
cretulil de faca. cunoscutil apriath statutele de obligatóre pen-
Datu In Bucurescl, la 21 Ianuariii 1871. inn 1ti, i cine se priimesce din partea admi-
CAROL. nistraturei §i solveza suma respectiva.
Ministru seeretaril de StatS Cu timpulfi, in care nescine solvéza suma pre-
la departamentual agrieulturei
comereinlui i Iucr8r liarS publice, scrisil on conditionata dupa, sensula acestorfi
D Berendet. www.dacoromanica.ro
No. 108. statute, in epe §i functionarea sa de membru.
 COMEacIufim I LIICRIRILORt PUBLICE 157

Intrarea Asigurafiuni
Art. 5. Ir trarea In societate se face prin- Sectiunea I. Contra dauneloril prin focii de
tett& insinuare in scrisb, care sa coprinda re- totü felulti ;
spicatti numele, caracterulfi i locuinta mem- Sectiunea II. Pe viata omulul:
brului, cum si specia i calitatea asiguratiunii Sectiunea III. Contra daunelorti causate prin
ce doresce. Sub-scrierea simpla a clausulei ti- grindine ;
phrite, cum ca membrulii recunOsce statutele Sectiunoa IV. Contra dauneloril la bunuri de
de obligatore pentru sine, obliga dupa dreptil. transportti.
Societatea nu "Ate tine pe comptulti el pro-
.Refusarea i escluderea priti unit nisicb (pericolii) singuritil :nal mare
de 10,000 liorini.
Art. 6. SC/ In voia administraturel de a pri-
mi s61.1 nu intrarea insinuati. Adminitrntura nu Administratura
e lndétorat& a spune si motivele refusaril.
Membrii deja priimiti in societate se pat Art. 12. Societatea i activitatea el se efec-
exclude prin administratura, insa numai In ca- tuéza si conduce prin:
surile apriath mentionate In dispositiunile spe- a. AdunarPa generala a membrilorb ;
ciale (partea II). b. Consiliulti administrativii;
c. Directiunea generala ;
Drepturile i obligamentele membrilord d. Directiunile tinutale ;
e. Representatii speciall.
Art. 7. Fie-care membru priimitü castiga, in Art. 13. Adunarea general/ e corporatiunea
puterea acestord statute, tOte drepturile i fo- séti instanta cea mai Inalta deciptóre si nu-
lOsele fixate in acelasi. S i Indétoresce lug mai ea pOte sá ia in desbatere intrebari pri-
a implini t6te obligamentele impuse prin ace- vitOre la esistenta societätii, la modificarea sta-
lea fie-carui membru. Totusi unit memoru prii- tutelorti si a altorb intocmirl statorite in orga-
mesce drepturile si obligamentele numal din nisrauld ei, prin ea numal se pete determiva
acelil ram& (sectiune) de asiguratiune si des- averea stabila a societatii, se pail alege per-
pertamentulb lui de care se tine ; prin ur- sOnele consiliului administrativii 0 a comite-
mare nicl drepturile unei sectiuni nu se potii tului pentru revisiunea compturilorb si se potil
folosi de membrii din alta sectiune, i nici o- examina i aproba compturile. Concluse cart
b'igamentele de acolo nu se potti impune acestora. privesca modificarea statutelorfi suntil a se sub-
sterne ministerului regal& ungurescil pentru a-
Midlócele gricultura, industria i comerciult spre apro-
bare.
Art. S. Fie-care membru platesce admini- Consiliulti administrativil e represintantele le-
straturel pentru asiguratiunea ceruta i priimitrt galti alb societatil In intru i in afara i, prin
periodice sOb, &TA impregiurari, uti-data pen- coulucrarea directiuniI generale subordinate MI,
tru totti-d6-una, unb premiii, care sta in pro- elii are de a exercita puterea executiva intru
portiune cu calitatea, natura i marimea peri- executarea statutelorti si a concluselorb adu-
colului de asiguratil. Suma total& a premiiloril naril generale. In cursuli afacerilorti, consi-
iucurse formézi micliOcele pentrn ducerea in hula administrativii e organulti deciclètorti, era
iudeplinire a scopului asociatiunil. directiunea organuld de executare.
Consiliulil administrativil i direetiunea ge-
Tarifele de premii neral& formOzi si se numescii, cu privire Ia
relatiunile lord comune In afara, administra-
Art. 9. Premiile de solvitti multii fixate pe tura supremd a societatii.
basa de date statistice, dupti principiile comp- Directiunile tinutale i representantele spe-
tutui de probabilitate i tarifele pentru acele se ciale (agenturele) suntb organele executOre ale
alatur& statutelorti acestora ca parte intre- directiunii generale.
gritOre in adaosb (p arte a III) in forma tab elari ca.
Rqedinfa
Estinderea
Art. 14. Resedinta administraturel supreme
Art. 10. Activitatea societa.tii se va estinde a societatii este Sibiul in Transilvania.
d'int-cam data peste ferule tinkOre de corOna
Ungarini. Adunarea generald.
Bailiff, de asiguratiune Art. 15. In fie-care anti se va tine urt adu-
nare general& in loculil de resedinta alb ad-
Art. 11. Activitatea societatiiwww.dacoromanica.ro
coprinde ur- ministraturei; ea se va conchiama prin consi-
matoril raml de asiguratiune i adicii: Hula administrativii i Oua el este a se pu-
168 LIMIER:SI ILE MnnsTEannin Aomori.' Amon

blica celti pucinU cu patru septAmAni mai na- Cornitetula pentru revisiunea compturilora
inte In diarele ofici6se din Buda-Pesta, cum si
in eele din Transilvania. In adunarea acésta Art. 22. La fie-care adunare generale, co-
are dreptil de votatil fiA-care membru maio- mitetulti pentru revisiunea compt trilort se a-
rent], carele se bucuri de exercitarea drop- lege din nuod si esclusivti numal pentru pe-
turilorti séle civile, dupet dispositiunile speciale riodulfi de comptulil urmStord. Cornitetultr a-
pentru deosebitii rami de asiguratiune. cestuia se voril preda compturile Incheiate spre
Art. 16. La adunarea acésta general& se va examinare i darea paredi cu unti timpt am&-
da sémh. mai tinthitt In unil raportii generalii suratil inaintea adunOrii generale (art. 16).
despre purtarea afacerilorii In periodulil tre-
cutti de la adunarea generala cea de pe urmft. Protocoluli i verificafiunea
Apol se vorfi resolve propuneri incurse, re-
feritóre la Intrebärile mentinute In articoluill A rt. 23. Despre desbaterile aduntiril generale
13, se von) alterne compturile incheiate spre se va purta unil protocol!), care se va subscri
examinare i aprobare si In fine se vorti face mai tintOiti de prep dinte i protocolistfi, apoi se
alegerile nuol cele de lipse. va substerne spre verificatiune. Verificatiunea
Examinarea compturilorti i darea plireril se va face prin aceea ca, dupe finirea desba-
despre ele se va face prin nil comisiune de re- teriloril, se va alege prin membri presinti unti
visiune alesa, pe cändü absolutoduld se p6te contiteta de isése persOne, dirora li se citesce
da prin conclusulti generalt. protocoluM subscristi §i duph aprobarea res-
Compturile incheiate §i bilantele anuale cum pectiv& observarea celoril neacurate In compu-
si protocifilele adunAriloril generale mind] a se nere, se subscrifi din partea lorS. Subscrierile
trAmite totil-c16-una ministerului regalii un- se fact) sub cuvintele comitetulii verificatord.
preset] pentru agriculturO , industriA 0 co- Protocolulti despre desbaterile adunitrii gene-
mercitt rale ajutatil In moduli!! acesta are pentru cor-
Art. 17. Pentru ca se. fie adunarea generale pulii administrativh, de uh parte, si pentru
capace de a aduce unS conduct], cunt!) uS cuta, membril de lta parte puterea de dreptil 0-
de voturi de lipsa si trebue sit fie tog remit bligitOre.
de asiguratiune priimiti represintati. Membrii
cari locuescil afara de locultrre§edintei admi- Adunarea generala extraordinami
nistratiunel strata indreptatiti a exercita drep-
thiS Iona de votil prin plenipotentiati; ca ple- Art. 24. Adunfirile generale extraordinare
nipotentiati Inca se potti alege numai membri, se potft chiAme In puterea unui conclusil al&
si um) membru nu p6te Intruni in sine mai multe consiliului administrativil, care se like aduce
de cad' cinci voturi. numai in presenta a pOrti din membri, sOil
Art. 18. Déca aril fi adunarea generalh, in In urmarea unel cereri motivate din partea a
diva anumith, necapace de a educe unfi con- celil pu6nil ug, sutii. de membrii. Atare adu-
duct), se va conchitima numal de clitU inteunii nare extraordinarii. se tine totu in modulil a-
termenil amOsuratti u& adunare nouh., dechia- cela ca si adunArile generale ordinare.
rAndu-se tail de uft-data expres ca adunarea A rt. 25. TOte concluseleadunArilorti generale
va fi In diva aceea capace de a hottiri, far& se voril publica prin foile publice.
respectil la numdrulii presintiloril i plenipo-
tentiatilorti. Consiliula administrativa
Art. 19. Objectele de pertractare suntfi a se
statornici la Inceputulii adunkrii generale ; a- Art. 26. ConsiliuM administrativti ste. In pre-
supra altoril objecte nu se p6te educe conduct' siditi 0 din numOrulti de lips& de consiliari.
In aceiasi. Prin urmare propunerile trebuescti statornicitil de "mil presedinte §i
fitcute in sensulil art. 13, cu cloud sept6mAni duol vice-pcesedinti , pOrtft conducerea supe-
mai nainte de diva defiptO pentrulinerea a- Her& a consiliului administrativii.
duntiril generale, déca este ca ele sA se ia In Consiliulti administrativil 10 denumesce pe
desbatere. secretarulil seU.
Motiunile sosith magyarditi se lair; in per- Art. 27. AtAtti presedintele dal si conch
tractare la adunarea generalh ,urmiltóre. liaril administrativi se alegti In adunarea ge-
Art. 20. Pre sidiulti 115 port& in ad unhrile gene- neralh, i Adicti presedint61 e deosebitil ca a-
rale presedintele consiliului administrativil si in tare. Consiliarii administrativi alegil din mid-
cacti cAndil acesta aru fi impedicatri, loch-tiito- loculii lora duoi vice-pre§edinti pe timpuld
rub) lui. Presedintele respunde la interpelatiuni unui anti, care alegere trebue sa se fach chip&
§i candidézit consiliaril administrativi. fie-care adunare generalA.
Art. 21. Concluse seladucii prinmajoritatea Functiunea membriloril consiliului admini-
absolutl de voturi; in casa chndil voturile aril strativii durézi 4 anl. Durata functiunii prep-
fi egale, adjunge acea propunere la valOre de dintolui e pe timpulfi acesta nestraimutabilft.;
www.dacoromanica.ro
conduct] la care s'a alhturatil pre§edintele aceea a consiliarilord administrativi se schimba
&uph, moduld urmAtoril ;
 COMERCIIILIII I ruonlamonil PUBLICH 159

Cu finituM fie-cerui anti alit asociatinnii, la Art. 30. Tote afacerile , atatil ale admini-
adunarea generale, urmatere, este 1/4 din con- straturei catil si aledirectiunil , se resolvescii
siliarii administrativi (inclusivii vice -presedintii) prin aducerea unul conclusil din partea consi-
si adie aceia a carorfi functiune se datézit mal liului ad rninistrativil.
de multi). Directorulil e in tete afacerile . cari nu a-
In adunarea generale, seintregesce numeruld tingfi intreberi personale ale consiliului admi-
consiliarilorn administrativi prin alegeri noui; nistrative seil persona lui proprie BOA purta-
consiliarii esiti sung"' eligibili din nuot. rea lul, referinte cu vote (propunetoril cu nal
In consiliulfi administrativil se potti alege nu- von). Pentru afacerile acestea se va denumi
mai membril de societate i numai de aceia, prin presidifi unil referinte din miclloculfi con-
cari locuescfi In resedinta administraturel su- siliari ore administrativi.
preme. Art. 31. Pentru tinerea sedinteloril ordinare
Numerulil consiliariloril administrativi tre- ale consiliului administrativii se vorti detige din
buinciosi dupe, estinderea afaceriloril ilfi pro- partea presedintelui clue auumite: sedintele ex-
pune presedintele la adunarea generale. traordinare se conchiama din partea presedin-
Déca ese unü membru din consiliulti admi- telui.
nistrativil inaintea expirerii timpului lui de Consiliulti administrativil este capace de con-
functiune, atunci loculti lui se indeplinesce la clusti deca suntti celfi pucinfi 5 membri de face..
adunarea generale, viitere. Numal candd prin La consult-sari preside unit membru alit pre-
nä ast-fehl de esire conducerea lucrärilorü arti sidiului, conformii ordinel de rangil si de sub-
suferi, are presedintele drept5 de a Inlocui po- stitutiune determinate In articolulti 28.
stulil lui; déra i In ca suit' acesta trebue se se Conclusele se facfi prin majoritatea absolute,
cer l'. de la adunarea generala urniiiterea apro- de voturi ; fiindfi voturile egale, se privesce a-
bare, eventualminte alegerea noutt. cea propunere redicata la conclust, linga care
Amploiati de ai societiltil nu se pctitfi alege se alittura presedintele.
In consiliuld administrative. Art. 32. Presidiubl, ca atare, are obligatiu-
Art. 28. Presedintele se pede substitui prin nea de a supraveghia observarea exacta a sta-
vice-presedintele alesil anteiti si acesta prin tutelorti, a dispune scontrari la case si cerce-
vice-presedintele alese alul duoilea. tarT despre protocele.
La case se, fie i acestia impedicati, substi- Scontrari de case sä se face', periodice In
tuirea se face prim cel mai de aprópe consi- fiinta de facä a duol membri nepartinitori al
liari administrativi dupä urmarea ordinei. societetil, earl nu stati In nici nal postil ad-
Art. 29. Consiliulti administrathti dccide In ministrative.
tote acele afacerrale societatii cari nu suntil re- Despre fie-care scontrare se va lua unit pro-
servate adunarii generale. Activitatea lui se tocolil, se va subscrie de fostil de faca si se
Imparte esentialmente In done parti: va asterne cu nal raportii adunarii generale
a. In afaceri administrative; vlitere.
b. In afaceri directionall; Art. 33. Presidiulfi consiliului administra-
ad a. De afacerile administrative se tinil tive e i locuhS apelativfi atatii pentru plan-
tete trebile consiliului administrativii i mai cu sori de alE, membriloril societatil , catS i ale
seine trebile personale ale aceluia ; apoi anume consiliariloril administrativi si ale amploiati-
supraveghiarea i conducerea lucrarilorii in tete lora. Cine se simte asa dere, nedreptatitii prin-
ramurele actiyitatii societatii, denumirea si de- teunil conclusii ahS consiliului administrativil ,
misionarea directorului generale conducetort are de a'si da motivele séle presidiului, care
si a celorfi alti amploiati directionali, cum si decide despre dreptatea lore. Candfi se aducti
a altoril plenipotentiati i organe ; fixarea le- noul i atari motive, cari, déca aril fi fostti cu-
felorti i remuneratiuniloril, represintarea aso- noscute la aducerea conclusului aril fi causatil
ciatiunii In afar& i Inaintea judecetoriilorti, elle, decisiune , atunci presidiulfi va da locii
conchiamarea adunarii generale si suprave- plansórii numal Inteatata In catti va dispune
ghierea peste propunerile cart se substernti a- ca se, se tine despre afacerea apelata, In
cestia; fructificarea capitaleloril disponibill si timpti catti mai scurtil si in presenta unul
In genere t6te dispositi.unile cart conditionOza consiliii catil se pete de numerosti , ua se-
utt purtare a trebilorfi regulat e. si salutara. dinte, none, i sa se aducti Inteaceea unit con-
ad b. De afacerile directionale se tine prii- clusil mut.
mirea ski respingerea membriloril prin resol- Art. 34. Secretarulil consiliului administra-
varea declaratiunilorti de participare incurse tivfi are mai cu seine a funga la consultari ca
(articolulil 4 si 5), incasarea si tinerea In evi- protocolistil, a gati tete lucrarile scripturistice
dente, a tutuloril premiilorti i altorti venite, pur- usitate §i a compune tete protocedele prescrise.
tarea easel, prestatiunea solvarilorfi, darea de
instructiuni, defigerea i Impartirea cercului de Directiunea generald
activitate la amploiatii directionali si la alte
www.dacoromanica.ro
organe, cercetarea §i licuidarea casuriloril
&lune, i corespondinta In tete lucrarile.
de Art. 35. Col ducetorulfi directiunii (directo-
rele generalil), denumitil prin consiliult admi-
160 LEGIIIIRT AL.. MINISTERICILM AGRICULTUREI

nistrativd, cu amploiatii eel ali i cu perso- semna prin celd pucind trel membril al con-
nalald de cancelarie, forméxii directiunea ge- siliului administrativii i contrasemna prin di-
nerald. Acésta va purta tOtã manipulatiunea, 'rectoruld conducatord.
cum improtocolarile, tinerea In evidenta si alto Plenipotinte spre subsemuarea de documente
anotari. si chártii. cu valOre de dreptil se potil da din
Directoruld e sefuld celni alit' personald aRt partea consiliului administrativii prat unit con-
directiunii, si ea atare, pentru tote dispositiu- clusd.
nile in cerculd activitatii see, stransil respun- Atari plenipotinti trebue sa aiba. formalitatile
datord faca cu consiliuM administrativii. susti mentionate.
Dealtmintrelea, directoruld, in positiunea sea
faca cu consiliuld administrativii, are cerculd Afaceri, curente i corespondinte
de activitate aRt unul referinte §i asa dOra are
a compune tote propunerile dare consilitild Art. 39. Epistole si in genere tOte cele-alte
administrativii, a face tOte propunerile privi- scrisori (afaceri curente) nenumite in artico-
t6re la negoeiatiuni, a propune posturile de luld premergOtord se vord compune sub numele
serviciurl trebuincióse, inlocuirea lord catd si directiunii generale *i se vord subscrie prin
demisionarea din ele si in genere a raporta und consiliard administrativii si prin directord.
despre ori-ce evenimentil ard cade in sferalul
de activitate, facendu'§i tool ua data si pro- Jurisconsultd
punerea (art 30).
In mil candil conduatoruld directiunil ge. Art. 40. Consiliulii administrativil alege din
nerale ard fi impedicatii denumesce admini- mediloculit ski und membru, care poseda. cali-
stratura suprema unit substitutii dintre cel-alti tatile recerute, de juriseonsultil aRt societatii.
amploiatl al directiunii. In lipsa unul membru din consiliuld admini-
strativii manoscOtord de drepturl, se va denumi
Directiuni tinutale afar& de cerculd consiliului administrativil unit
jurisconsultd statornict, der& dupa putinta unit
Art. 36. Cerculd de societate ald societatil membru aid societatil.
(art. 10) se imparte in tinuturl si pentru fie- Obligatiunea aceluia este a'si da parerea de
care tinutd se numesce in loculd capitald aRt dreptil despre pertractarile numite In art. 38 si
aceluia nä representanta add agenturi proprie, despre documntele carl ad sa se compuna in
care sta In comunicatiune cu directiunea cen- conformitate eu acela. Inainte de se '0 va da
trala si e subordinata el. jurisconsultuld parerea in priviuta unord astil-
Conducerea unel atari afaceri partiale se nu- fell de documente, acelea nu se potii expedia.
mesce directiune tinutald orl cercuali.
Problema prhicipala a acestord directiuni Left
este procurarea i acceptarea de negociäri, res-
pective la citstigarea de membril i propunerea Art. 41. Consiliaril administrativi priimescii
lord la directiunca general& spre pertractare pentru functiunile lord marce de presinta ; pre-
dupe prescripte (art. 30). tuld acelora se va defige din partea adunarii
Sta in voia administraturel societatil a da generale.
acelord dire ctiunl und cercil de activitate mai Pentru presedinti §i pentru consiliaril admi-
latitti, i pentru anumite parti ale acelora a nistrativi se scOte din castiguld curatil ua parte
le concede na activitate independinte sub res. (tantieme) de 10 procente spre Impärtire dupa
punderea lord, cum si a regale, organismuld in- uä proportiune defipta din partea consiliului
ternd alii directiunilord tinutale. administrativil. tJit competinta mai mare e su-
ps& aprobaril adunitril generale.
Agent! speciali Remuneratiunile acelord consiliari, earl pOrta
grije de afacerl curente (art. 39, 40 0 52), re-
Art. V. Cerdndii veri-ua afacere speciala, muneratiunile membrilord comitetului de revi-
ori aducendil cu sine intinderea negociarilord, siune, lefa si competintele directorului condu-
administratura societath va denumi asemenea cdtorti, cum si lefile i remuneratiunea amplo-
agenti ori representanti, carl numai pe basa iatilord directionalI i altord functionarI si ser-
unei pleniputinte speciale vord putea lucre. vitori, le defige consiliuld administrativd.
.Documente cu valóre de dreptd. Comptura
Art. 38. T6te documentele si hartiele pe basa Art. 42. Compturile se writ purta dupa re-
chroril se 'Ascii obligamente pentru asocialiune, gulele compturel duple 0 pentru fie-care ramil
ski prin earl se aplacidéza ua plata din ca- de asiguratiune deosebitd,
se'e societatil, se vord estrada sub numele : ad- Cartile se vont.' incheia in fie-care and, 0 com-
ministratura supremd a bdncei www.dacoromanica.ro
generale da a- punOndu-se compturile, se vord asterne adunaril
siguratiune recipoocd dTransilvania. 0 se vort general& conformil determinatiunilord statutare.
 COME/101MM I mama. &rt,oltil PIMLICO:4 161

Comitetulti de revisiune are dreptula de a durile de sectiune si ka a acoperi perderile

revedea cartile (art. 22). neprevadute. Spre adsta insa se potti intre-
buinta numal cktigurile proprii ale respecti-
Fonduri velord sectiuni §i nici de cum nu se pate lua
cktiguld dinteuna ramd pentru acoperirea per-
Art. 43. Societatea trece in comptit averea deril intealtd ramd.
sea dupa fondurl si adictt: Déca spre acoperirea unorti astil-feld de de-
a. Ca fonduri de sectiune (de premii); ficite nu aril ajunge fondula de cktigd pre-
b. Ca fonduri de cktigii; sinte, se p6te lua in adjutord fonduid de ga-
c. Ca fonduri de garantia; rantii. Adsta ins& trebue ér a. sa se reintre-
d. Ca fonduri de spese. gacä totd-d6-una cu castigui ile urmat6re ale
sectiunilord respective.
Fonduri de secfiune Art. 48. Fonduld do c6,stigii din fie-care and
de comptil, care remane dupa scaterea sumel
Art. 44. Fie-care rama de asiguratiune 's'i destinate pentru fonduld de garantia, (art. 46),
are fondula sea, despre care se parta deose- are nit durata de trel ani, adica cktigula fie-
bitil comptil (fondil de sectiuni). Ace la se for- carui and se reserdza §i fructific64á in timpa
mézit prin premiile incurse §i venitula intere- de Lac& duoi ani mai departe, spre scopula de-
selorti. Saldurile fonduriloril de sectiune tre- stinatiunil lui determinate in articoluld premer-
bue sit corespundi totil-d6-una cu valórea o- &bra.
bligamenteloril deja priimite pentru ramurele
singuratice §i respective &ma sustät6re. Impcirtirea diftigului
Clltile pentru asiguratiuni (resultate) earl
se fad in decursult anului de compta, res- Art. 49. In cata fonduld acesta de castiga
pectivele spese de regulare, provisitinile pen- de pe und anti atinsti in timpuld celord
tru midlocirea negociitrilorii s. m. d. se said duol ani de comptil urmatori, spre coperi-
in sarcina fondurilora de sectiune respective. rea deficitelord in fondurile de sectiune séu
spre intregirea fondului "Le garantiä, adica
Fonduri de distigt1 prisosula, care va resulta ih urma la comp-
tuld finalii, se face proprietatea acelorii mem-
Art. 45. Dad,' la incheerea compturilorii cu- brii earl meintrerupt0 ad limn parte la socie-
rente in compturile sectiuniloril singaratice, tate ca atari in timpuld celoril trel ani trecuti.
dupa scaterea reservelorapentru asiguratiunile Suma se imparte pe membril acestia, luandu-
(risicile) curente si sub-tragerea speselorti ad- se de norma fiorinil premiilord platite.
ministrationale (fondulti de spese), cari se im- Una membru lovitd de und casil de paguba.
parta proportionalmente pe fondurile de sec- 0 In genere ori-cine care s'a desdaunatil din
funi, se vora ar6ta remasite, acestea se vora partea societatil pentru resu'tatuld asiguratil,
sub-trage din compturile sectiunii §i se vorii n'are parte la c'ktigula produsii ald anului a-
transpune la comptula de castiga, punéndu-se celuia de comptii in care s'a intOmplatt dauna
in evident& ramurele (sectiunile), din cari pro- séti resultatuld asigurdril.
vina castigurile. Dupa acele asigurdri, in privinta drora in
Cifra totali a rhaitsitelorii acestora (ckti- sensula determinatiunilord speciale (II parte
gula curatil), forméza fonduld de cktigii. speciale) biletuld de priimire (asigurare) s'a
declaratii de anulatii, sea dreptuld de preten-
Fondulii de garantid tiune de nimicitil, membril sal favorisatii n'ad
nici ua, parte la impartirea urmatOre a casti-
Art. 46. Din remkitele anuale (fondula de gului, nici chiar atun'ci duet castiguld pro-
castigii) trebue ea se Beata sume corespunda- vine din timpuld acela pe duff,' ad fostil §i el
tore pentru formarea §i sustinerea unel averi membri.
a societatii, care sit pót. da garantia pentru
tote casurile. Perderi neacoperite
Aceea ce se va destina din fonduld de ca-
stigd spre scopuld acesta si venitulti interese- Art. 50. D6ca s'ara intampla casula nepre-
lord dup a. suma adsta, forméza fonduld de ga- vëdutii, ca spre acoperirea deficitelord la fon-
rantia. durile de sectiune singuratice sa nu ajungit
P6n6 la ce marime are sit ajunga fondulii fondurile lord de castiga §i nici fonduld de ga-
de garantie, decide adunarea generala la pro- rantie, atunci se efectueza acoperirea prinma-
punerea consiliului administrativii. rimea tr.mpora'e a premiilorti de asiguratiune
respectiva, prin cresdni6ntii la acestea, §i In
Destinarea fondului de ctistigil i de garantici easii de necesitate, prin incasarea crescamên-
tului la asiguritrile curente a anului cu defi-
Art. 47. Destinarea fondului de www.dacoromanica.ro
chstigil ea cid. De normit se va lua, ca la impartirea cit-
reintregi deficitele (debetti)intilmplande in fon- stigului, fiorinuld de premil. Totki aruncaturi
11
 162 LE GILTRI ALE MINIS TERIIILITI AGRICULTUREI

séti crescdminte mai marl de 50°4 alil premiu- timpt scurtti , care se vddil acomodate de a
lui primitivil nu se potil face nici candt. Pen- servi intereselord industriare, meseriare si a-
tru deficitult unel sectiuni nu se 'Ate lua altti gronomice, (dart. 1 scopult..)
ramt de asiguratiune inteajutorti,fiindii el fie- Asemenea negociatiuni se pota face si prin
care sectiune trebue sa'st acopere singurd, tote micllocirea caselort publice oil a societatilort
trebuintele (art. 47). ce stall in legaturi cu negutatoril, meseriasil
si agricultoril, sPi ajutora pe acestia cu capi-
Fondulii de spese talele lorti, cum suntii casele de pastrare si
societatile meseriare de imprumutil.
Art. 51. Fondult de spese se va compta ea Art. 55. Pe lingd egala sigurantd, se va lua
unit fondt deosebitt. Acela se forméza prin privirea cuvenita la trebuinta de capitale a mem-
aceea ea consiliult administrativii ilti dotéza brilort.
prin unit conclust cu butt' gata de lipsa, des- Art. 56. TOte propunerile facute din partea
pre care trebue sit se dea sénia ; fondulii a- organelort set membrilort societatii in pri-
cesta se va scri cu finele anului proportional- vinta fructificaril banilort, trebueresolvite prin
mente In sarcina fondurilor de se ctiune singulare. conclust din partea consiliului administrativii.
Din fonduld acesta ad sa se acopere lefile Acesta va chiema in casurile acelea in cad
consilierilort administrativi §i ale amploiati- se cere pentru judecarea modului fructificaril
lord directionali, spesele de cancelarie, chiriele banilort cunoscinte speciale Omeni de specia-
pentru localitati si In genere orice felt de litatea respectiva la consultare. '
cheltueli ale societatil cad se coprindii sub
vorba spese, catil si t6te cheltuelile extraor- Comisiune de comerciil
dinare, In catil nu mitt de uti atare natura ca
sa se tina exprest de alai fondil de sectiune. Art. 57. Sta in voia consiliului administra-
tivil de a infiinta si ua comisiune de comercit
Purtarea easel deosebita, ca organd consultativii.
Art. 52. Duoi consilieri administrativi, cad Cause controverse
se alegt prin majoritatea voturilort spre sco-
puld acecta, ad obligamOntuld d'a purta casa Art. 58. Tote causele controverse, cad se
societatil. vort isca din relatiunile societatii Intro admi-
Fie-care din cel duoi consilieri va avea uà nistratiune §i intro membri despre pretentiuni
cheia. In cast calla acesti functionari ai easel in casuri de dauna set despre maximea des-
art. fi impedicati , se va alege in loculd fie- daundrii, SO vort decide prin ud judecitoria de
caruia unti substitutii. arbitri.
Partida care pOrta planstre a trebue celd multil
Manipulatiunea casei inteund termenti peremtoricil de trei luni de
la priimirea decisiunii, prin care se simte ne-
Art. 53. Od-ce solvire se p6te face numai indreptatita, ad propuna la presidiuld consi-
In urmarea unui conclust si a aplacidaril con- liului administrativti compunerea unei judeca-
siliului administrativt. Aplacidarea acOsta tre- tort de arbitri. (art. 33).
bue sa se fad, inscrist in forma unel asemna- Fie-care judecatorie de arbitri va consta din
tiuni catre casa (art. 38). Asemnatiunea, i dupd cinci persOne, dintre cad 'si denumesce fie-
impregiurari pe linga ea si quitanta pers6nel care parte duoi judecatori. Aceste patru per-
care priimesce band , cum §i alte documente same Isi denumescii in cointelegere pe prese-
referitóre la aceeast afacere , trebuescil reti- dintele lord. Majoritatea voturilort decide.
nuts cu ocasiunea solvirii §.1 pastrate ca docu- Decisiunea judecatoriel de arbitri este pen-
mente de casa,. tali fie-care parte obligatOre §i fie-care parte
Déca se asemnéza la veri-nd directiune ti- abdica in puterea statutelort acestora la drep-
nutald ud solvire, acOsta are sa substerne far& tuld de a apela in contra la atari sentinte de
amOnare directiunii generale asemnatiunea de arbitril.
plata, si respective quitante §i alte documente Spesele judecdtoriel de arbitri le pórtii par-
Mate in priimire. tea perptOre , defigéndu.se suma acelora in
sentinfa.
Fructificarea banilorti DOca ud partidd nu'si numescejudectitorii de
arbitri in 14 clile dupa inmannarea provoca-
Art. 54. Consiliulii administrativil are de a tiunii judecatoresci, set deo, judecatoril alesi
a fla moduli"' prin care societatea '§i p6te fruc- nu s'ati pututil uni in timpil de trel clile In a-
tifica sigurt si cu (*tie) capital de séle. A- legerea pre§edintelui, atunci servescil de norma
cOs ta se esoperéza mai cu semi prin purtarea determinatiunile din articoluld 61.
de negociare de escomptil, de compto-corentt , Inainte de ce ad adust consiliuld administra-
www.dacoromanica.ro
de cesiune, de scompturi, lombardil i depo- tivii In privinta unui cast de desdaunare veri-
site, cum §i prin she operatiuni de creditt pe na decisiune, séd 1nainte de ce a deeisa jade-
 cordmorortm X LU0BIRIL010 PUBLIC& 163
catoria. de arbitri definitivfi, nu p6te inctpea se impartii in 3,000 actil de ate una sutd flo-
veri-ut pranstre in contra administraturei so- rin! (100 fr.) v. a. Fondula acesta se procurt
cietatii, nici nu se pate castiga veri-unii dreptil in calea subscriptiunel i servesce spre asi-
de cautiune sdd executiune. Unit membru care gurarea i acoperirea speselort preliminare, a
lucréz& in contra dispositiunilort acestora, cheltuelelort de organisare §i in genere a tutu-
perde atatt cualitatea de membru, catt i ori- lord speselort si pericolelort resultatOre din or-
care dreptii de pretentiune. ganisatiunea deschiderea i conducerea societatii.
Desfiinfarea soczetatii II
Art. 2. La subscriptiune suntil a se depune
Art. 59. Desfiintarea acestel societati set a dece procente ale sumel subscrise i subscrii-
unort ram! de asiguratiune singulari va avea torula trebue sit se oblige de a mai plati And,
loot déca se face din partea consiliului admi- dua-deci, procente inainte de activarea socie-
nistrativii la adunarea general& sett din partea tatil si a mai plai anc& 0 mai departe pent
a cell' pucint ul, suti de membri, in terment la implinirea sumel totale dup& actiile sub-
amésuratt inainte de tinerea aceleia, ita pro- scrise. Aceste solviri suplinitOre vort urma la
punere in privinta acesta; déca adunarea ge- provocarea consiliului administrativii in rate lu-
neral& va aduce coneltsult expresii despre des- nare de Cate 101a suta, dup5, inceperea activitatil.
fiintare §i acestii conclust va fi aprobatil din La solvirea ratei antêiii de 101a sut& se da
partea ministerului reg. ung. de agriculturt , sub-scriitorului unit bilett interimart pe ata-
industrie §i comerciu. tea actii cate a subsemnatii. La solvirea ce-
Propunerea va expune pe largii motivele des- lord alte 20 la silt& se estradail insu0 actiile
prevddute cu adeverirea pId4ii. Solvirile mai
Desfiintarea e numal sub acea conditiune ad- tardit se cuitéza, in deosebi.
misibile clOca swath tote obligamentele impli- Déca nit solTire ceruta nu se rdspunde , a-
nite §i dem s'aii bide stulatii pe deplint tote tune! decadii sumele deja platite in favOrea
pretentiunile de desdaunare, cari Tint a se pliti fondului de spese alt societatii (art. 51 din par-
pent la aducerea conclusului despre desfiintare. tea generala), i actiile respective rdmant nule,
Art. 60. Déca desfiintarea s'a radicatt la far& nici ud. valOre. Administratura societatil
conclust , adunarea general& are de a hotari p6te atunci s5, emite , in locult la atari actii,
gi asupra modului de licuidatiune, impartirea altele noud.
averii ce se mai afli, in flint& se face numal Art. 3. Actiile fondului de intemeiere suntt
intre membril call exist& in diva desfiintaril pe numele subscriitorului i fac& cu societa -
hotarite, dup5, mesurit, ca si la imphrtirea unui tea ele at dreptuld de obligatiuni cu priori-
ca§tigt, (art. 49); membril de mai 'nainte, cari tate. Sumele cart s'aii plittitit pe acele se pri-
pent atunci at e§iti din societate ari s'at es- vescil ca unit imprumutil datt societatii. Dup&
dust in puterea statutelorti nu se Mil in con- acestil imprumutii se dat 6 la sutt interese
sideratiune. §i afara de aceea se scott in Ott audit din
Art. 61. T6te casurile nementio nate exprest totalult venitd curatt 15 la suta cari se im-
in statutele acestea se volt tracta 0 decide , partil apoi pe actiile fondului do intemeiere .
atatii in privinta formal& catt 0 in privinta ca dividende.
materiala, conformii legilort domnittre in cert. Art. 4. Pênd la activarea societtitil garan-
Societatea insasi se pOte trage la judecath nu- tOza fondatorii, respectivii membril administra-
mai inlorult ieqedincei adminastraturei supreme. turel supreme, pentru siguranta i buna intre-
buintare a sumelort incurse la fondult de in-
Supraveghierea autoritdtii de Static temeiere. Dupi activarea societttil garantéza
pentrn implinirea obligamentelort priimite fact).
Art. 62. Ministerulii, reg. ung. de agricul- cu fondult de intemeiere societatea intrégii.
tura, industrie i comercit exersta, dreptult Art. 5. Replatirea fondului de intern eiere se
de supraveghiere, deca cere trebuinta, prin unit face prin sortire anuale de actii.
comisart esmisii din calla in canal. Numtrult actiilort ce suntii sa vial la sOrte se
Comisarult acesta ministerialii e Indrepta- orientéza, dup& proportiunea castigului resul-
titt de a asista la sedintele administraturei , tatii. Cu tOte acestea se pott sorti pe ant nu-
de a anula conclusele aduse in contra state- mai atatea actil, ca capitalult actiilort and, ne-
telort si de a's1 procura cunoscinta signed, a- sortite si suraa fondului de garantiii, stabilitti
tatt despre manipularea case!, cfttS i peste (Art. 46 din partea generala) sit dea impreuna
tott despre starea institutultu. celt pucind suma primitiva a fondului de in-
temeiere
DISPOSITIUNI TRANSITO aft Sortiturile se fact nemidlocitii dupt tinerea
Fonduld de intemeiere aduntrilort generale ordinare ale societatil §.1
actiile trase se rescumparti indata.
Art. 1: Fonduld de intemeiere consta din Cu diva sortiril incetdzkpentru actiile trasi
www.dacoromanica.ro
trei-sute de mil florin!. (300,000 fi.) v. a., casN atatii interesele, catii i dreptulii la caltigt.
164 LEGIIIIRI ALB MINISTERIIILLI AGRIOITLTUILEI

Inceperea activitdfii societdfii jecte de una sutd mii fiorini v. a spre asi-
gurare.
Indati ce s'a subscrisa pucinii una mie de
actil la fondula de Intemeiere, In conformitate Secpiunea /V, ramulti transportului:
cu art. 2, si s'a platita dupa aceasi 301a suta,
institutula pike sa'pi Incepa asiguratiunea con- Dem jail la societate parte Om membril ad-
tra pericolului de feed (sectiunea I.) La in- misibill dupa art. 6 alit determinatiunilora sta-
trarea altora una mie de actil se p6te Incepe tutare (case negutatoresci , expeditori i ase-
despartëmêntulii asiguratiunii pe viéfd (sec- deminte de transporta orl comunicatiune.)
tiunea II). Despartèmintele de asiguratiune con-
tra daunelora de grindind ci transportd (sec- Consiliuld administrativa
tiunile III i IV), se vora putea pune in lu -
crare numai dupii venirea la Infiintare a In- Art. 7. Membril comitetului fondatora re-
tregului fonda de intemeiere. Afara de fon- mana In conformitate cu dispositiunile art. 26
dull.' de intemeiere, se cere pentru Inceperea pdnO la 33 inclusivil ale partil generale , In
lucrarilora in sectiunile singuratice, ca pentra functiunile consiliului administrativa ordinara
fie-care din ele si se asigureze 6re-care suma eu Ude drepturile i obligamintele atribuite
minima de participari insinuate. mai in puterea statutelora: Intregirile eventuale
Ca atare suma minimala este a se privi. se volt face prin concursula membrilora a-
flätori.
Secfiunea I, ramuld focului Pe timpula celora d'antela 3 anl al socie-
tatii esirea de a patra parte a consiliarilora
a. Despartëmêntula pentru asiguratiunl rea- administrativi (art. 27 din partea generala) se
le-speciale i mobi'e, déca s'a insinuata pen- face prin sorti.
tru asiguratiune una prep totalii de objecte Pentru cei d'antAiii 4 ani al societatil ale-
.

de und mihond fiorini v. a.; gerea presedintelui se face asemenea prin con-
b. Despart6mentula pentru asiguratiuni rea- siliula administrativa.
le-comunale , d6ca s'a declaratii a lua parte Pretula marcilorti de presinta ale consilia-
una sutd comune. nilorS administrativi (art. 41, partea generala)
pentru timpula OLIO la prima adunare gene-
Sectiunea IL ramuld asigurafiunii pe viétd rala se defige prn conclusula consiliului ad-
ministrativil en privire la estinderea afacerilorii.
Déca s'ati imbiata respective (insinuata) de -
claratiuni de participare la asigurari cu cela Comitetuld pentru revisiunea comptwrilord
pucina trei sute de miT v. a.
Pentru periodula de comptSpênelacead'an-
Sectiunea III, ramuld grindinei têitI adunare generala, comitetulii pentru re-
visiunea socotelora se numesce tota prin con-
D6ca s'a insinuata una prep totala de ob- siliula administrativa.

DECRET
PENTRU AUTOBISAREA FUNCTIONAREI SOCIETATEI DE ASIGURARE iN CONTRA
INCENIMULUI I ALTE, VERSICHERUNGS GHESELSCHAFT DIN PESTA
(1872)

CAROL I, gurare contra incendiului i alte, numita Ver-

Prin gratia ml. Dumnedea i vointa nationa- sicherungs Gheselschaft din Pesta ;
la, Domini ala Romanilorii, Avenda in vedere garantia depusa de banca
roman& pentru acatti, societate , In sum& de
La top de facd qi viitQri, sanétate; 60,000 lei noui , spre indeplinirea art. 16 din
Asupra raportului ministrului Nostru secre- regulamentula modificata prin ordonanta N6s-
tarn de Stag' la departamentula agriculta- tra cu No. 2,039, de la 23 Decembre 1868;
rel, comerciulul i lucrarilora publice sub No. Avenda in vedere regulamentula societ4ilora
6,303 ; anonime, decretatii la 31 Ianuaril, acelasi anti ,
Avada In vedere jurnalula 1ncheiata de con- Pe temeiula art. 6 din disula regulamenta;
siliula Nostru de ministri , In ledinta de la 3 Arna deeretatil si decretamil ce urméza :
lulitI curenta ; Art. 1. Jurnalul a consiliului, citatil mai susit,
www.dacoromanica.ro
Avenda in vedere statutele societatii de asi- este aprobatil.
 COMEILCIITLITI I LIICIII1111,01tt PUBLICE 166

Art. 2. Statute le societatil de asigurare con- miile ce va incasa iu natura sea in bonnri de
tra incendiului i alte, numita, Versicherungs thesaurd i rurale, conforma art. 18 din regu-
Gheselchaft din Pesta se aproba asta-felii pre- lamentula societatilera.
cumil sunta ineuviintate de guvernulti locala, Art. 5. Dispositiile prescrise prin art. 17,
§i autorisamil stabilirea el in Ora sub direc- 19, 20, 21, 22 §i 23 din regulamentulti socie-
tiunea D-lorfi Ghinsberg i Vaisblid, agenti ge- tatilora anonime sunta obltgatorii pentru acesta
nerall al societatil pentru Romania. societate 9i le va Indeplini intocmai.
Art. 3. Societatea va fi representatit pentru Art. 6. Ministru Nostru secretara de Stata
Romania numal de uà singura agentie, a c5,- la departamentula agriculturel, comerciului §i
relit re§edinta va fi in Bucuresci §i care va co- lucrarilora publice va aduce la Indeplinire de-
respunde cu guvernula ; Ora agentiile din cele cretula de faça.
alte judete sunta nisce simple sucursale, §i so- Data in Buctirescl, la 7 Iuliii 1871.
cietatea va fi respuntlkóre de tote operatiile CAROL.
si conventiile &cute de acesti agenti in nu- Mlnistru secretaril de Statil la de-
mele el. partamentulli agricalturel, comer-
Art. 4. Pe ling garantia banceI romane , ciului i lucrSrilorS publice,
societatea va mai depune in casa de consem- N. CrOulescu. No. 1,931.
natil and, ua garantie de 20 la suta din pre-

DECRE TtT
PENTRU APROBAREA STATUTELORt SOCIETATEI DE ASIGURARE A
TRANSPORTURILORa NUMITA: BANGA MARITIMA ARCHANGELOS DIN ATHENA
(1872)

CAROL I, precum mita incuviintate de guvernula locala

Prin gratia lui Dumne9leil i vointa natio- §i autorisama stabilirea ei in Ora sub direc-
nalä, Domnfi ala Romanilorti. tiunea D-lui Simon Reinek, agintele generala
ala societatil pentru Romania.
La top; de favd i viitori, sdnétate; Art 3. Societatea va ii ropresintata pentru
Asupra raportului ministrului Nostru secre- Romania numal de IA singura agentie, a cti-
tail de Statil la departamentula agriculturei, reia re§edinta va fi in Braila si care va co-
comerciului si lucrarilora publice, No. 971; respunde cu guvernuld, Ora agentiile din cele-
Avênda in vedere statutele societatil de a- alte judete sunta nisce simple sucursale, si so-
sigurare a transporturilorfi pe apa , numita cietatea va fi respuncletOre de tOte operatiele
Banca-maritima-archanghelose din Athena ; §i conventiunile facute de acesti agentl in nu-
AvOnda in vedere jurnalula consiliului No - mele ei.
stru de ministri, incheiata in sedinta de la 26 Art. 4. Dispositiile prescrise prin art. 17, 19,
Ianuarifi 1872, prin care incuviintéza statutele 20, 21, 22 §i 23 din regulamentula societatiloru
societatil i autorisa functionarea ei in téri; anonime sunta obligatoril pentru acésta socie-
Avencla in vedere garantia depusi pentru tate §i le va indeplini intocmai.
acesta societate In suma de lei 100,000, con- Art. 5. Ministru Nostru seretara de Stata
forma art. 16 9i 28 din regulamentula societä- la departamentula agriculturei, comerciului §.1
tilora anonime; lucrarilorti publice va aduce la Indeplinire de-
Pe temeiula art. 6 din regulamentulti socie- cretula de faça.
tatilora anonime. Data In Bucuresci, la 31 Ianuarifi 1872.
Arad decretata i decretama ce urméza: CAROL.
Art. 1. Jurnalula consiliului de ministri ci- Ministru secretaril de Statil la
tat5 mai susti este aprobatil. departamentulti agriculturei,
Art. 2. Statutele societatii de asigurare a comerciulul i lucrttrilorti publics,
transporturilora numita .Banca-maritima-ar- N. Cretulescu
chaugheolos. din Athena se aproba astil-feld No. 207.

www.dacoromanica.ro
166 LEGITTIEU ALB MINISTERIIILIII AGRICIIILTITREI

DEORET.Or
PENTRU SOCIETATEA DE ASIGURARE CONTRA INCENDIULU1, GRINDINE1
fI ALTELE, ELEMENTARA VERSIHERUNGS DIN VIENA
0871)
CAROL I, §edinta va 6 in Bucuresci §i care va cores-
Prin gratia lui Dumnedell §i vointa nationa- punde cu guvernulti , §i societatea va fi ras-
la, Domini alu Romani lord, ,
pundStóre de tote operatiunile §.1 conventiunile
ce acestil agentil va face in numele el.
La toti de facd i viitori, scinetate; A rl. 4. Durata societatii nefiindil limitatit prth
Asupra raportului ministrului Nostru secre- statute, autorisatiunea de faga se da numal pen-
tart' de Statti la departamentuld agricultu- tru und ternient de cinci ani, §i la expirarea
rel, cornerciulul i lucrarilort publice, cu No. lui se va mai putea prelungi, cand guvernulii
10,726; se va Incredinta ca statutele el nu s'aii violatti.
Avêndti in vedere statutele societafi de asi- Art. 5. Pe lingl, garantia de 50,000 fraud
gurare reciprocti contra incendiului, grindinel ce societatea se ingagaza a depune pentru in-
§i altele numita, Elementara Versiherungs din deplinirea art. 16 , va mai depune in casa de
Viena; consemnatil Inca ua garantie de 20 0/0 din pre-
Avêndil in vedere deelaratiunea' ce face so- miile ce va incasa in natura séti in bonuri de
cietatea ca se supune la indeplinirea art. 18 thesaurd i rurale, conforma articolului 18 din
din regulamentil, precumil §1 de a depune in regulamentii.
chartii de valOre , in termenii de duol ani, in Art. G. Societatea va fi datóre a supune Mi-
mainele guvermilui suma de 50,000 franci , nisterului agriculturel comerciului §i lucrari-
dreptil garantie pentru indeplinirea art. 17 din lord publice la finele and unit comptii
acelti regulamentii; generalii de operatiunile facute in tail in cur-
Avdndil in vedere regulamentulti societati- sulti acelui anu.
lord anonime, decretatti la 31 Ianuariti, anuld Art. 7. Disposittunile prescrise prin artico-
1868; lile 17, 19, 20, 21, 22 §i 23 din regulamentulti
Pe temeiulfi art. 5 din acelti regulamentii, societatilorti anonime suntil obligatorii pentru
Anail decretatti §i decretanati ce urmaza : acésta societate §i le va incleplini intocmal.
Art. 1. Jurnaluld consiliului Nostru de mi- Art. 8. MinistrulS Nostru secretaril de Statil
nistri citatil mai susii este aprobatti. la departamentuld agriculturei, comerciului §i
Art. 2. Statutele societatii de asigurare re- lucrarilorii publice va aduce la indeplinire de-
ciproca contra incendiulul, grindinei §i altele cretulti de faca.
numita Elementara Versiherungs din Viena Datil in Bucuresci, la 26 Noembre 1871.
se aproba astil-feld precumil suntii incuviintate
de guvernulii localS i autorisamil stabilirea ei CAROL.
in Ora sub direcOunea D-lui A. E. Gaster, a- Ministru seeretarii de Steal
gentulti generalil ald societatil pentru Romania. la departamentulii agrieulturei
Art. 3. Societatea va fi represintatä pentru cornereiului i luerilrilorti wince,
Romania de u5, singura agentie, a careia re- N. Cretullescat. No. 2,133.

LE OE
PENTRU INCURAGIAREA. INTRODUCERII INDUSTRIEI Z AIIARULUI IN TERA
(Decretii Yo. 763 din 29 Martie 1873)
Art. 1. Se autorisa instituirea In téra a so- Art. 2. Totti zaharuld din fabrilcele socie-
cietatilord, ce s'ail presentatti deja §i earl se tritilorti ce se vord autorisa de guvernii, pe
vord mai presenta in viitorti cu cerere la gu- 20 ani, nu va fi supusii la nici unit imposita
vernii, in scopil de a introduce fabricaliunea alti Sta ului séri taxa comunala in tot& intin-
zaharului din sfecle. derea Orel.
Asemenea autorisatiuni se voril putea da de Art. 3. Actiunile ce se vorti emite la fon-
guvernii §i particolarilorfi earl, in numele lord darea societatilord pentru formarea capitalu-
www.dacoromanica.ro
propril, aril cere iniiintarea unorri asemenea lui vorti fi scutite de timbru.
fabrice. Art. 4. \Torii fi libere de plata vamii §i a
 COMERCIDLUI T LITCRXRILORTI PUBLICE 167

taxel cothunale tote machinele ce se volt a- fabricelord lord , sOd vorti introduce masine
duce In Ord de cdtre societati, pentru trebuin- pentru specula ség altd destinatiune sub cu-
ta fabriulorii de zaharil in timpii de 20 ani. vOntil ca. aril fi pentru fabrica de zahdril, pe
Art. 5. La cud de a se dovedi ea societä- liegh confiscarea lord, li se va radica tornua.
tile séti particolaril carora ii s'ati acordatil data si dreptuld de concesiune.
concesiunea de a Infiinta asemenea fabrici, vord Art. 6. Unit regulamentii de administratiune
fi introdusil din straindtate zahard sOil siropil I se va intocmi de guvernil pentru aplicarea legil
pe care vord incerca a le trececa produsdald I de faca.

REGTJLAMENT
ASUPRA APLICARII LEGEI DiN MARTIt 1873, PENTRU INCURAGIAREA
INTRODUCERII INDUSTRIEI ZAIIARULITI IN TERA
(Decretii No. 1363 din 1 _Mix 1874)
1. Conformil legil pentru incuragiarea in- In mil contrarid, se va considera ca contra-
dustrial zaharului in Ora , Infiintarea de fa- banda si se va confisca.
brice destinate acestei productiuni, este liberti 9. Actiunile emise de societätile fondate pen-
In orl-care puntil aid teritoriului Româniel. tru Infiintarea de fabrice de zahard, voril fi
2. Guvernuld va da autorisarea infiintarii fa- scutite de taxa timbrului.
briceloril de zaharil, atatil societatilord catil si In asemenea casd Ina, se va comunica Mi-
particularilord cari o vord cere, Ins numal nisterulul agriculturei, comerciului §i lucrilri-
conformandu-se dispositiunilord legii i regu- lord publice, numOruld actiuniloril §i suma ce
lamentului de facd. ele represinta.
3. Autorisatiunea se va da de cdtre Mini- 10. Suntil scutite de taxele vamale i comu-
sterulii agriculturel, comerciului §i lucriirilorti nale tote machinele Intrebuintate la fabrica-
publice, dare care, doritorii de a infiinta ase- tiunea zaharului, in timpuld prevëclutil de lege.
menea fabrice vord trebui a se adresa. 11. Societatile sOd particularii cari voril dori
4. Cererile de autorisatiune vorii trc.bui sä sa aduca machini de feluld acesta din strii-
fie insocite de urmätórele acte : natate, urméza mai AntOill a presinta Ministe-
a. Unit pland ald fabricel , insogitti de unii rului agriculturei, comerciului i lucrarilord pu-
memoriil explicativd sistemei de fabricatiune, blice, nO lista detaliata de tote machinele ce
numdruld si capacitatea vaselord ce va fi a se ad comandatit, spre a li se da atunci and cer-
intrebuinta, precum si cantitatea anuala aproxi- tificatil de liberd importatiune.
mativa, de zahard, ce fabrica va fi destinati a Acestti certificatfi se va preda sefului vamei pe
produce ; unde se introducti acele machine, de la care, visat
b. Declaratiunea cd, din remasitele fabrica- in reguld se vatransmite Ministerulul agricultu-
tiunix zaharului se va estrage sail nu alcoold; rel, comerciului si lucrarilor publice spre anulare.
5. Autorisatiunea pentru infiintarea fabrice- 12. In mil calla s'aril dovedi ca vre una
lord de zahard, cu beneficiurile prevëclute prin din persOnele ség societatile carora s'a aeon-
lege, nu vord putea fi acordate de catd in in- datil autorisatiune a introduce machini pentra
tervaluld de 20 ani, socotitd de la promulgarea fabricatiunea zaharulul, aril aduce In acelasi
legil (Martid 1873). timpO machini de feluld acesta si pentru vOn-
6. In totil acestil intervald de 20 ani, zaha- clare séii altele, osebitil de confiscarea obiec-
raid fabricatd In ter. va fi scutitil de ori-ce telord, li se va ridica incd i dreptuld la scu-
impositd ald Statului séli comunelord. tirile ce le acorda legea fabricatil zaharului.
Ori-ce altil productfi alii acestord fabi ice, de- 13. Asemenea se va confisca si se va retrage
stinatii vOncldril pe limit séu exportatiunel, pre- dreptuld de concesiune persOnelorti séd socie-
cum alcoolulil, biuthrile licuorOse s. C. 1. voril tätilorti cari sub ori-ce forma, voril introduce
fi supuseimpositelord prevCclute de legile Ora zahard ski siropii din straindtate, spre a le trece
7. In toll"' timpuld concesiunii, concesiona- apol caproduse ale fabriceloril lord ; cad autori-
multi va presenta, la inceputuld fie-cdrul anii, satiunea nu le este data si nu pat beneficia de a-
Ministerului de agricultura , comerchl §i in- vantagele legii, de &Mil anume pentru fabricarea
oman publice, ta lista detaliatd de machinile zaharului chiarti din sfecle cultivate in ter..
i productele ce va avea sit importe in acelil 14. La finele fie-cdrui and, persOnele sOil so-
and in trebuinta fabricatiunil zaharalui. cietatile autorisate pentru fabricatiunea zaha-
S. Totil zaharuld fabricatil in tend va trebui rului, vord comunica Ministerului agriculturei,
p6rte marca fabricel incrustata pe cdpaldna comerciului si lucrärilord publice unit raportil
§i pa chdrtia care o acopere, catiiwww.dacoromanica.ro
sipe blithe; statisticii asupra fabricatiunil annlui expiratil.
168 LEGIUIRT ALE MINISTERRILUT AGRICITLTIMEI

DECRETP I STATUTELE SOCIET4EI "ALBINA

DECRETtc
CAROL I, CAPITOLUL I
Prin gratia lui Dumnedeil i vointa natio-
nale, Domnd ald Rom ;milord, Constituirea, scopuld i durata
La tofi de favd 0 viitori, scinêtate; § 1. Se infiintéza uft societate anonima, pe
Asupra raportului ministrului Nostra secre- actiuni, dOca va fi aprobatd §i de guvernd, sub
tard de Statii la departamenfuld agriculturei , denumirea mAlbinao.
comerciuld §i Inc/Ai:Bort' publice cu No. 7,397; § 2. Re§edinta principale, a societatil va fi
Avendil in vedere legea promulgate. la 29 In Ia§i.
Martid trecutil, pentru Incuragiarea Introduce- § 3. Durata acestel societati este fixate. la
ru indnstriel zacharului in Ord §i prin care 20 ani din diva constituiril el, dare, de casu-
se autorisa instituirea societatilord de aseme- rile pentru disolvare prevedute mai josil.
nea industrie in Ord; § 4. Scopuld societatii este de a produce za-
Avendil In vedere jurnaluld Incheiatfi de con- hard din sfecle, 01111 rafina, a ingrd§a cu pool-
siliuld Nostru de ministri , In edinta de la 9 pa (residuld fabricatiunii zaharului), vite cor-
Mild, prin care ineuviinteza statutele societa- nute a produce rhumil din Melassa, a desface
tii A1bina i instituirea el In cérä ; productele ei §i in fine a face tote operatiunile
Avendil In vedere statutele disel societati ce decurgil de la ud asemenea Intreprindere.
aid careia scopil , dupd § 4 , este a produce
zacharil din sfecle, &la rafina §i alte; CAPITOLUL II
Amil decretatil §i decretamil ce urmézit:
Art. 1. durnaluld consiliului ministrilord ci- Capitalaei soeieteifii
tat"' mai susd este aprobatfi.
Art. 2. Se aprobd statutele societatii .AI- § 6. Capitaluld societhtii este fixatil la und mi-
binad, pentru Introducerea industriel zacharu- liond 1,000,000 lei noul §i Impartitil In dime mii
lui din sfecle i autorise functionarea el In actiuni, de Cate cinci-sute lei nuoi fie-care.
tetra , sub directiunea consiliului de admini- § 6. La Infiintarea societatii, se vord emite
stratie preveduta la art. 11 din statute. d'ul-cam-data numal 1,600 actiuni, reservan-
Art. 3. Ministru Nostru secretard de Statd du'§i fondatoril dreptuld de a emite §i restulil
la departamentuld agriculturel, comerciului de 400 actiunl spre complectarea capitalului
lucrarilord publice va aduce la indeplinire de- mai snag citatd, déce, pentru infiintarea §i di-
cretuld de face,. solvarea acestei fabrice se va necesita und ca-
Datil in Sigmaringen, la 31 lulid 1873. pitald mai mare de catd aceld emisfi la In-
CAROL. ceputil.
Miniatru seeretail de Statil In Fondatoril ad prerogativa a lua aid paH in
dopartamentulii agrieulturei, co- comptuld lord jumetate din actiunile emise din
mereiulul i luerArilorti pnblice, nod , Ora cea-altd jumetate se va impdrti de
N. Kretulescn. preferinta actionarilord societatii, platindu-le
§i el totd alit pari, §i numal actiunile ce voril
remanea neplasate se voril putea vinde dupe.
STATTJTELE SOCIETATIT ALBINA" cursuld dilei la alte fece, insa nu sub pari.
Fie-care din fondatori §i actionari se oblige
Sub- semnatii, Nicolae Drosu, Vasile Pogor, a respunde la subscrierea actiunilord cate 150,
I. Neuischotz, Michel Daniel §i fiuld, Dimitrie una sutd cinci-deci lei nuol de fie-care actin-
Cosadini, George Ion Racovita, printult M. G. ne , contra unei recepise provisorie deta§ate
Sutzo, Grigorie Cosadini §i coloneld N. Iamandi dinteue condica ass*, care se va elibera de
ad convenitd a forma utt societate anonima pe D. Dimitrie Cosadini casieruld provisorid alii
actiuni pentru infiintarea unel fabrice de za- societdtei , érd restuld de trel Bute cinci-deci
chard , pentru care scopd s'ail obligatil unuld id noul se va plati in trel rate, cea d'anteid
&litre altultl a versa fie-care ca tondatori in de cdte una suth cinci-deci lei noui §i cele din
casa societatil, uft-datit §i pentru totil-de-una, urine a lei noui una mita, din trel In trel luni,
fard alta obligatiune, hum de 23,500 lel (duo& One la Implinirea de 500 lei noul de actii ,
deci i trel de mil cinci side lei foul); sub- candii atunci recepisele se vord preschimba in
scriindil athtea actiuni cu cate se va 1mb/ilea actiuni definitive ale societatei.
acésta suma, pentru acestil finitd ad hothritil § 8. Pentru ca §i publicult sti pea lua parte
www.dacoromanica.ro
§.1 statuatil basele acestel societati In moduli] la beneficiele acestel societati, se va deschide
urmittorfi. nd subscrigiune ce se va publica prin afipte
 COMERCIIILIII I LIICRISIL010 PIIBLIOR 169
cu arkarea datel inceperei, durateI el si localulii Nimeni nu p6te fi numita membru In con-
unde se va putea sub-scrie i efectua plata ttin- siliulii de administratie, fir& a depune mai tom-
têtului vèretim6ntii a actiuniloril sub-scrise. t6iti doué-cleci i cinci actii in casa societatei,
Durata sub-scrierel de actiuni nu pOteflpre- earl voril sta In totil timpulti functiunei Bele
lungit peste trei luni de la inceperea el. Web", in depositii fitira a le putea instraina.
prin sub-scriptiunile i capitalul adunatil de § 17. Deliberatiunile consiliului de admini-
fondatorI se va complecta capitalulti represin- stratie se voril inscrie inteuuti registru spe-
tatti prin una mie sése sute actiuni ce ail a cialii i decisiunile séle se vorti lua cu majo-
se emite de utti cam data, societatea se va de- ritatea de voturi; in mil de paritate , votult
clara constituitit i va incepe imediatti lucra- presedintelui va fi preponderentii; presedintele
rile necesarif pentru infiintarea fabricel de za- se va alege dintre membrii consiliulul de ad-
harti, déca va avea deja aprobarea guvernului ; ministratie prin bilete scrise ; in lipsa prese-
la casti contrariti, casierulii societatii va res- dintelui; fotoliulti se va ocupa de membruld
titui sumele Orsate contra recepiselorii libe- caii mai in vérsti, 6/.5, in casil de vacantiti a
rate, fail sit pail In asemenea casti vre-unii unul membru, consiliulti 115 Inlocuesce prinuna
actionard séti fondatoru alti societatil pretinde altulli provisoril
vre ulti desdaunare.
§ 9. Actiunile definitive se Torii detasa din- CAPITOL EJL IV
tr'unti registru cu =toil i spre a fi valabile
vorü fi sub-scrise de matt membru alui consi- Directiunea
liuluI de administratie, de directorii si de ca-
sierula societätil. § 18. Directiunea se va compune de unt di-
§ 10. Actiunile se vortz emite la portatorti, rectorii, unii controlorti i unti casierti, acestia
si cesiunea lorti se face prin simpla InmAnare se voril numi de consiliulti de administratiune.
cAtre altä perinina. § 19. Directiunel este data semnittura (firma)
§ 11. Actionaril ca i fondatoril nu suntil societatii; spre a fi valabili semnAtura, este
responsabill de angagiamentele societatil de catil exigibile ca orl-ce actii de angagiamenth obli-
p6nè la concurenta val6rel actiunilorti limit; et gatoriii pentru societate BS fie investitil pe
voril priimi din diva cândil societatea va fi con- semnatura directorulul i cu aceea a casieru-
stituita dobanda de 6°/0 asupra capitalului vér- lul ski controloruluI. In afacerilecurente, sera-
satti platitorii la 1 Septembre a fie-citiruia anu. nitura directorulni este suficientS.
§ 20. Directorulii este insfircinath cu con-
CAPITOLIM III ducerea tutulorti afacerilorti i transactiunilorli
societatei in limitele ce i se voril prescrie de
Despre consiliuta de administratiune con siliulii de administratiune. Elii este special-
mente indkoratti a veglaia cu neadormire ca
§ 12. Societatea va fi administrata de unti top impiegatil de sub ordinele Bele sh's1 in-
consilid de administratie, compusti de cinci deplinésca, serviciulii lorti In conformitate cu
membril numiti de adunarea generala a actio- reglementulii interioril alti fabrics).
nariloril. bash la inceputil i pentru eel d'in- § 21. Elti este autorisatii a alege si a numi
t6iii eine/ ani incepkori de la constituirea so- amploiatii subalterni, si la casii de abatere, Ii
cietitteI, fondatorii ce ail luatil initiativa pen- va putea suspenda i depirta referandil despre
tru formarea acestel societati voila fi de dreptil acésta consiliului de administratie.
consilierl administrativl. In urma, alegerile con- § 22. Elti este InsArcinatti cu conducerea tu-
siliului de administratie se vorti face din trei tuloril lucririlorS biurourilorti, transactiunilorti
ani In trei ant ; membri eqiti potil fi reales'. de comerciii i cu priveghierea =Id regu-
§ 13. Consiliulti de administratie este sin- late a fabricel ; p6te asista la deliberatiunile
guru indrituitil a supraveghia , controla si a- consiliului de administratie cu votti consulta-
proba propunerile carI directorulti insarcinatil tivii si a aduce la indeplinire decisiunile We.
cu girarea afacerilorti acestei societilp Ii va § 23. Propune consiliulul de administratie
presinta. tote amelioratiunile i modificatiunile ce le aru
§ 14. Eli' va putea determina lucrrtirile pi crede necesaril pentru desvoltarea fabriceI pi
schimbArile de ori-ce naturit a se face stabi- interesulti societStil.
limentulta dupit trebuintit, si se va ocupa cu § 24. Toti impiegatil stabilimentului suntil
deosebire cu afacerile societittii privitóre la subordonatl directoruldi si Mori a'i da as-
cumpkarea obiectelorti necesare fabricatiunii cultare.
de zahrril si stabilirea moduluI de véndarea § 25. Directorulti este responsabilfi pentru
producteorii acestel fabrice. actele i dispositiunile ce va lua, elii va de-
§ 15. Elii numesce directorii i cel-alti impie- pune la intrare In functie mat nunakii de douè-
gati principall, fixitindil emolumentele lora. deci actiI, cari vorta sta in depositii IAA la
§ / 6. Functiunile lorfi suntil gratuite, avéndil esirea din functie i verificarea complurilorti
www.dacoromanica.ro
dreptulfi de despigugire a cheltuelelord de cell privescu.
drum& § 26. Casierulu nu p6te priimi, nici pad
11*
170 LEGLITILa ALE MINIS TERRILLTI AGRICLT LTUREI

bani gra' piese justificative si semnate de di- ndrei generale despre operatiunile si afacerile
rectort ; la finele fie-carii luni va presinta unit societatei ale anului expiratii, presentandd totil-
tablod directorului de starea easel. ud-data si bilantuld relativd , care se va im-
§ 27. Controloruld este Insdrcinatil cu tinerea parti tipliritti actionarilord , si se va publica.
comptabilitatei generale si controlarea comptu- § 36. Posesiunea a cinci actiuni dad dreptii
rilorii respective , conformd prescriptiunilord la mid troth la adunarea generall.
dire etorului. § 37. Nimeni nu póte avea dreptii , pentru
§ 28. La 15 Apriliii a fie-ehruia anti, direc- densuld séti pentru altutt de chtil maximulti
tiunea va dresa inventare de tote obiectele a- de cinci voturi, ori cdte actiunl aril poseda
partinêndii societatii, cari se vord estima pe peste aceste voturi.
pretulti lord reale, i va Incheia unit blimp § 38. Toti actionaril earl ard voi a exersa
generalii de averea societatii, acestii bilantd drepturile lord in adunarea generale. suntd ti-
va fl sub-scrisfi de directort, controlord §i ca- nuti a depune actiunile lord en duoè clile In-
siert, si contra-semnatii de presedintele consi- aiutea deschiderii sesiunel la loculd indicatti
liului de administratiune; atatfi bilantuld craft prin anunciuld de convocare, priimindti chitante
si piesele justificative se vord pune la dicpo- de depunerea actiunilord si bilete de admitere,
sitiunea a ctionariloril In biurould stabilimen- in call se va indica numdruld actiunilord de-
tului cu cinci-spre-clece vile inaintea intrunirii puse si voturile de cari dispune.
aduniirei generale, pentruca actionaril eu pOta § 39. Scrutatorii i secretarii voril constata
lua cunoseintq dp dinvele. lnaintea deschiderii desbaterilord numeruld ac-
tionarilord presinO si numerulii voturilord de
CAPITOLUL V earl dispune fie-care clupa, biletele de depune-
rea actiunilord, dresandil dupil acdsta ud, lista,
Adunarea generald care va sta la bitirod ; ei vord contra-semna de-
cisiunile luate de adunarea generald dresandii
§ 29. In fie-care anii se va convoca de ciitre und prescriptd ,erbald.
consiliuld de administratie uh, adunare generald
obligatorie , In decursuld lunei Augustd, care
va fi presidath de pre§edintele consiliului de CA PITOLUL VI
administratie. Convocarea se va publica cu uti
lund Inainte In foile oficiale , arkandil cestiu- Incheicrea eompturilord qi repartitia be-
nile co volt fi la ordinea iIei. Adunarea ge- neficielord
nerald alege scrutatori si secretari din sinuld
ei, Ws . acestia Sd ru fie din membril consi- § 40. In fie care and la 1 Lind se vord In-
liului de administratie. cheia tote compturile societatil Intocmindd bi-
Déca adunarea generald nu va Intruni mai lantil genera1d.
multe voturi de chtt ua a patra parte a actiu- § 41. Beneficiuld societatei consta In produ-
consiliuld de administratie va convoca suld neto, dupi sedderea tutulord cheltuelelord,
nil alta adunare In termend de cinci-spre-clece Din essedentil:
Ole, In acéstd a duoa convocare membril pre- a. Se va asigura fondului de reserva celd
sinti cu drepturi de votii vorii decide cestiu- pucind cinci la sutd , sed cold multh clece la
nile puse la ordinea clilei de consiliuld de ad- mita, dupa propunerea consiliului de admini-
ministratie. stratie si decisiunea aduniirei generale.
§ 30. Adunarea generala siege naembrii con- b. Se va deosebi §i imparti ud tantiemh de
siliului de administrMie , examinézit §i aprobit ce la mita, pe timpii de 10 clece an!, fonda-
compturile anului trecutd dandil votulii de des- torilord, de cinci la suth membrilord consiliu-
carcare §i hotarasce asupra tutuloril cestiuni- 1M de administratie si de cinci la mita' direc-
lord desemnate In ordinea clilei. torului si impiegatilord institutului.
§ 31. Cestiunile necoprinse in ordinea slilei Dupa decurgerea acestord clece ani, dreptuld
trobue sd fie propuse si sustinute de cold pu- la tantiema a fondatorilord va inceta si va rè-
ginii einci-spre-clece actionari, spre a putea fi me.nea in vigore numai pentru consiliuld de ad-
luate In delberatiune inteud sesiune viitóre , ministratie, directoruld §i impiegatil institutului.
care urméza a se fixa de adunarea generald. c. Escedentulii se va imparti ca supra-divi-
§ 32. Ea are dreptuld de a inlocui directo- denda actionarilord.
ruld in mod de negligenta, necapacitate ski Plata dividendei si a supra-dividendel se va
rea-credinta. efectua totii-dé-una eu uä luna dupa Inchide-
§ 33. Adunarea generald póte hotärl spori- rea sesiunii adunarel generale a fie-cdrui and,
rea capitalului sociald i emiterea de nuoi ac- anunciandu-se acésta prin publicatiuni.
tiuni In raportd cu desvoltarea si cerintele in- § 42. Candi"' fonduld de reserva s'aril urea
stitutului. la jumhtatea capitalului socialii, consiliuld de
§ 34. Decisiunile el suntii obligatorii pentru administratie va decide de urn:16A a se Imparti
www.dacoromanica.ro
actionari chiar §i peutru cei abseno. intre actionari, acésta decisiune va fi supusa
§ 35. Directoruld va refera In detal ii adu- la aprobarea adundrel generale.
 COMERCIITLITI I Lucakumoatr PUBLICE 171

CAPITOLUL VII CAPITOLUL VIII

Disolvarea ti licuidarea § 46. In t6te casurile de neintelegere de off-
ce natura ivite Intre membri societAtil, acestea
§ 43. Societatea este disolvati de drepta la se vora judeca de trel arbitri numiti de comuna
expirarea termenulul fixatil pentru durata el; acorda de pail. §i dintre actionari.
ea p6te fi disolvata si Inaintea termenului, déca Arbitril Insarcinati a Impaciui amicalmeute
capitalula sociala se va reduce prin perdere la diferintele diutre 041 vora fi scutig de pres-
duoè din trel din Intregirnea sa, si déca acesta tarea juramentulul si de formalitatile proce-
disolvare se va cere (Inteua adunare generala spe- durei.
cialmente convocatä) de majoritatea actionari- In casa de desbinare, vora alege de supra-
lora representandil cel pugina patru din cincf arbitru pe pre§edintle tribunalului comerciala
de voturi. de Iasi; decisiunile vora fi far& apelii.
§ 44. In casa de disolvaie, adunarea gene- § 47. Statutele de fagit eat acceptata de sub-
rala va numi cornisarI licuidatori si va fixa e- scriii fondatori i remana a se supune la a-
molumentele lora si unO termend peutru pre - probarea guvernubil.
sentarea compturilora de licuidatiune. Nicolae Drosu, Vasile .Pogor, I. Neuschot.v,
§ 45. Modificarea statuteloril nu se pate face Michal Daniel fiul. Dimitrie Cosadini, Geor-
de cad' de adunarea generala, Intruninda cela ge Ioan Racovird, principele M. G. Sutzo, Gri-
pucina trel din pa tru din totalitatea actiunilorb gorie Cosadini ri colonel N. Iamandi.
si convocata, anume pentru acesta finite.
I XV a II I I 1 a V. ICC S IN I% M ...Mo.

BANCA AUSTRO-ROMANA PENTRU CLAD IRi

STATUTE
(Promulgate pe lingil Decretu No. 3118 din Decem. 1872)
PARTEA I 1 multi, in specia'a Intreprindere i restanrare de
1 zidiri, regularea §1 prelungirea de strade, cla-
Disposi ;Loa, generale diri de case de lucratorI, in fine, cladirl re,
lative la strade, ape, si cal ferate, tote aceste
§ 1. Banca Austro-Rornana este nä societate pe séma proprie séa In comptuld altora ;
pe actinnl, fondata pentru efectuarea operatiu- 2. Acuisitiune si esploatatiune de caramida-
nilort, prevédute priu presentele statute. ril, carieri de pétra si de vara, etc. etc. etc
§ 2. Societatea va purta firma: Banco. Aus- precuma i prelucrare pe propria semi a ma-
tro-Romana pentru cladiri." terialuri de cladirl;
§ 3. Resedinta societatil este in Viena, cu na 3. Administrare de case de tota soiula pen-
ctirectiune principala in Bucuresci. Ea este in- tru comptula tiertiloril ;
drituith a aseda tiliale §i agentil atata in Ro- 4. Procurare de credite si Imprumutiff pe
mania cat(' si alto State, dupa cum interesele objecte de cladirl Rata si negata, i procurare
aril povetuPo. de objecte si cladiri Intre locatori si locatarl,
§ 4. Societatea este coustituita Indatit ce cumperatori si vindatorl, pe basa unui provi-
25,000 actimal volt fi semnate §i platite pe siona, convenita intre partl ;
deplina. 5. Acuisitiuni si revendirea de privilegif 41
§ 5. Tote Incunosciintarile indétoritóre ale patente ;
societatif se voril face prin .21conitoruldoficiald 6. Fondarea de Intreprinderi de tOta felula,
românii,prin Gazeta de Viena (Wiener Zeitung) care , in conformitate cu statutele societatel,
precumb si prin alte ;Hare ce se vora Insemna s'ara apropia de departe sea de aprOpe, cut o-
do catre consilinla de administratiune. peratiuni'e presintei societati, precuma si par-
ticiparea la societati de asemenea natura deja
PARTEA II existinte.
7. Societatea este indrituita a lua onorare,
Operatiunile societtitei cheltuell si provisióne pentru t6te afacerile ce in-
tra In cercula prescriptiunilora din aceste statute.
§ 6. Operatiunile societateI vora fi ce'e ur- § 8. Societatea este iudrituita a greva o-
___matore: bilele sble cu hypoteci isi a emite obligatiunl
1. Acuisitiunea §i revendirea de imobill de purthnda procenta ; aceste diu urrna insa nu
tS soiula, acuisitiunea, intreprinderea, recon- vora fi pe termenil mai scurta de null ann. nici
Mirea si lnstrainarea de cladiri,www.dacoromanica.ro
de tail so- mai lune' de cinci ani, §i nu vora fi de ua T -
172 LEGIIIIRI ALE MINISTERIIILUI AGED:MU:MEI

16re mai mica de 260 iranci sad 100 fiorini de administranune mutt indrituiti a se com-
in menet& sungthre. Catimea lord totald nu va plecta el Snsusi Ong la No. de 18 dintre ac-
putea trece peste sumele stmatOre plätite deja tionari si in casil de esire din consilid a vre-
asupra capitalului in acnuni. unuia din inembri , In cursuld acelorti 6 an%
eld este in dreptii a numi und altS consilierd
PARTEA 111 In loculd remasfi vacantil.
§ 17. Dupd trecerea celorui antgiii 6 ani, pa-
Capitalultl n actiuni i relatittnile de dreptii tru consilieri de administrant= se retragt pe
ale aefionariloril fie-care ant. Peng la formarea rgndului de re-
tragere dupg vechime, acel ce urméz& a se re-
§ 9. Capita lulti incepgtorti aid societatei va trage vorti fi hotgriti prin sorti. Consilieril e-
ft de utt camfi data 12 V, miligne fraud ski 5 sin pota fi realesi. Déca chip& trecerea celorti
miligne fiorini in =meta efectiva, impartitti In 6 ani, s'arti Intempla ca postuld de consilierti
50,000 actiuni, fie-care ate 260 franci edit 100 sa remand prin =de séd esirea veri unuia din
fiorini. ei inaintea terminarei functiunil séle atunci
Din aceste 60,000 actiuni smith emise 25,000 consiliuld de administratiune 'lli va inlocui provi-
de nit mina data, platite integrath. Consiliuld sorit din numgrulti actionarilord. Inlocuirea de-
de administratiune va decide asupra epocel gi finitiva se face la cea dutêid adunare general&
oportunitgni emisiunii si a restului de actiuni a actionarilorti; nould alesS ia, in privirea ter-
1)60 la totalitatea capitalului de fondare. menului incetgril mandatului sett, locula mem-
Capitalulu primitivii de 12 1/2 miliOne fraud brului epitil.
p6te fi ridicatti peng la sema de 37 V, milig- Fie-care consilierti de administratiune este
ne fraud asupra propositiunii consiliului de tinutti, la intrarea Bea in functiuni, a posede
administratiune, adoptata prin hotddrea adu- pi depune la casa socienitei 25 actiuni séti si
'aril generale a actionarilorti. chitanta provisorig d'impreung cu cup6nele lord
§ 10. Asupra nouilord actiuni , vechii acne- nesosite and, la scadenta, cad, pe can't timpg
nail au und dreptd de prioritate in raportfi cu va dura functiunea sea, nu pad fi nici ema-
numgrulti actiunilortl ce posedd deja. Consi- netate, nici instrainate.
Hull"' de administratiune va determina timpuld 18. Consiliuld de administratiune alege din
in intrulii cgruia actionaril se vord putea fo- sdnulS sgt, pentru fie-care anti, unu presedinte
losi de acestil dreptii. si und vice-presedinte.
§ 11. Fie-care actionard este solidarii cu in- Lucrarile sele voril fi basate pe discutiuni
detoririle luate de catre societate peng la va- pi hotadri luate In comund , se va aduna de
lgrea actiunilorti séle, si are dreptii de a par- atate od pe catil afacerile o volt cere si va
ticipa la cgstigurile societatel in proportiune tiae §ediute cold pucind de (long on pe lung.
cu nuragruld actiunilor sile. Unti regulamentii speciald va regula expo-
§ 12. Drepturile i indétoririle earl decurgii duirea afacerilord curente, numirea, susptnsiu-
din actiuni treed asupra fie-cdruia purtatord nea i disolvarea sub-comitetelorti pentru fie-
aid lorü. Posesiunea unei actiuni coprinde In care ramura special& de administranune , séd
sine i aderare la statutele societatii preen= pentru Impregiurgri speciale precum i dritu-
si la decisiunile aduniirii generale. rile si Indétoririle acelorii comitete, nu mai pu-
§ 13. Actiunile nu potd fi impirtite si so- cinii i serviciuld interiodi aid administratiunei.
cietatea nu pOte recungsce de OAS und sin- § 19. Pentru ca ug decisiune a consiliului
gurti proprietard pe ug actiune. de administratiune sa fie valabile , trebue ca
ton membril nedispensati timpuradi de la func-
PARTEA IV nunea lord al fi fostii chieman la set: int& dupg,
moduli' cum se va determina de atre consi-
Directiunea § administratiunea societafei liulti de administratinne ; si la sedinta trebue
sg fie face, celti pucing cinci consilieri , intro
§ 14. Societatea efectuézg operatiunile séle cad presedintele sea vice-presedintele aSS, In
prin : casti de neputintg a acestora, unti membru a-
Unil consilid de administratiune ; lead spre a preside de care cousiliulii de ad-
Directori ; ministratiune.
Und comitetil de revisuire ; § 20. Hotgririle consiliului de administranune
Adunarea generali. se vord lua cu majoritate absoluti de glasuri, la
§ 15. Directiunea afacerilord societiltei se face care ocasiune aceld alesti spre a presida va vo-
prin und consilifi de administratiune, co -r pusti ta si elf".
din 12 consilieri celd pueinti si din 18 celil § 21. Membril consiliului de administratiu-
multd. Eld o represinta atStd facia, cu tiertii ne, cad nu ad resedinta lord in Viena, suntd.
cani i cu autorititile. autorisan a face sa se represinte prin unti altil
§ 16. Pentru eel* Antgiti sgse ani, consiliuld membru ald consiliului de administratiune, a-
de administranune se va alege de catre adu- seciatti la Viena, In tote sedintele consiliului,
narea generala. Membrii celuiwww.dacoromanica.ro
gntOid consilid precumii si la deliberanuni i votare.
 comcnermur rfr ramslurtorui runr.aos 173

§ 22. Pentru luare de hot&HrI asupra pune- Direekrii

teloril ce urmez& este necesarid majoritatea de
celd pucint '4 a membrilord presintl si a mem- § 31. Directianea care este compus& de unit
brilord represintati prin Imputernicitl: nuniCril de directorl, ce se va determina de
1. Pentru cererl de plittl asupra actiunilord; catre consiliuld de administratie, este orga-
2. Pentru dispositiunl generale spre fructi- nuld executivd alti societatel. i ca asemenea,
ficarea sumelord disponibile; are a aduce la Implinire decisiunile consiliu-
3. Pentru acuisitiunt i Instráinirl de imo- lui de administratie.
bile ale cdrorti val6re trece peste suma de § 32. Impiegatil §i servitoril suntd sub or-
25,000 florini ; dinile directiunil, care are a supune la apro-
4. Pentru luare si executiunI de cládirl pe batiunea consiliului de administratie téte pro-
comptuld sociefatel; positiunile relative la numirI, suspendlrl
5. Pentru lnfiintbi de stabilimente spre e- destituid, precum qi drepturile, lefile §i remu-
fectuare de lucriiri, ce stall In legAturi cu cla- neratiunea lord.
dirt, 0 ale arord cost"' aril trece peste 25,000 § 33. Directoril asista la qedintele consilin-
florini ; lui de administratie, clée& consiliulti nu and fi
6. Pentru Infiintki de hypotecl §i emisiuni hotSrltil de altmintrelea; eiaS glasd deliberativti.
de obligatiuni ; § 34. Consiliuld de administratie p6te de-
7. Pentru contractid ale cAroril objecte trece l:arta pe directorl din functiunile lord fall a
suma de 25,000 florini. prejudeca prin acésta pretentiunile ce ardpu-
§ 23. Cana duol consilierI de administratie tea el avea la despagubirf. Decisiunile pentru
ceril amanarea deliberatiunilord asupra unel suspensiune séti departare nu p6te fi luat& de
afaceri ce se p6te arnana, asemenea am&nare catti In O. sedingt anume convocat& pentru a-
se p6te Incuviinta pe celd multi' 14 0.i'e; eon- data, i dupl ce se va fi ascultatd i pe di-
siliuld de administratiune are a se pronuncia rectorir respectivi.
déca este ski nu locil de amanare. Pentru ea u& decisiune de dep&rtare a unul
§ 24. Consiliuluide administrafune este au- directord s& fie valabili trebue presenta real
torisatil a trece, Intr'und modil revosabild, a- multil de jumétate a membrilorti consilierl si
supra unuia séfi mai multoril din membri sei exer- adesiunea a celd pucind d din eL
citarea atributiunilord see pentru anume a- Comitetula de revisuire
faceri §i anume timpS, In puterea unei pro-
curatiuni speciale. § 85. Comitetuld de revisuire se va compune
§ 25. Deliberatiunile i decisiunile consiliu- dintre membriI si locotiitoril, earl se vord a-
lui de administratiune se vortitrecetotii-d6-una lege de catre adunarea generalS, pe timpd de
In procese-verbale cari se vord pregati de dare unit and, din actionaril ce nu apartind athni-
pre§edinte sell vice-presedinte ség secretarnlil. nistratiunii.
Presintii vord fi anume mentionati In aceste § 36. Comitetulti de revisuire are dreptuld
procese-verbale ; de asemenea propositiunile, de a cere Itimuriri asupra st&ril avereI socie-
precum §i decisiunile luate. t&tel i asupra operatiunilorti societiitel In t6te
Fie-care membru are dreptuld a:cere ea pro- ramurile, si este obligati', lop& invitarea con-
cesulti-verbald sS coprind& opiniunea lul dife- siliului de administratie, de a cerceta In toth
Hat asupra vre unei hotrtrarl luate. anulti socotelile faci cu Agile de compturi
§ 26. OH si ce alegere la care va procede si a face raportuld sëS adunaril generale.
consiliuld de administratie se va face prin bilete. § 37. Comitetulti de revisuire p6te, in pute-
§ 27. Consiliulti de administratiune organi- rea mei decisiuni luate de critre too 3 membri
skit serviciuld societtitel, numesce, suspendézi ai ei, s& provOce convocarea unel adunttri ge-
§i destitue directoril, precum §i pe cel-alti im- nerale extraordinare.
piegati, agent/ si servitorl ; regulézé. drepturle § Ed. Comitetulti de revisuire se va alege pen-
lord si incuviintéz& lefii remuneratiuni. tru IntSiulti anti de eStre consiliuld de admi-
§ 28. Conslliulti de administratiune p6te prin nistratiune In conformitate cu dispositiunil e § 36.
imputerniciri sti Insrcineze Impiegati al so- Adunarea generall
cietatel cu administratiunea unord ramure ale
afacerilord. § 39. Adunarea generalfi, formats pe base
§ 29. Consiliuld de administratiune are, la statutelord, represint& totalitatea actionarilord ;
finitulti fie-di:1.11i and de afaceri, a preghti ac- ea este séS ordinar& séa extraordinarS, i se
tivulti i pasivuldprecum 0 a alcittui bilaraull. convOeS de atre consiliulti de administratie.
§ 30. Consiliuld de administratiune, are pen- § 40. Adunarea general& ordinarS va avea
tru ostenelele séle, dreptulti la tantiema pre- loci], In toti anii, celd tSrliS In lunalui Maid,
vèclut& la § 59 ; afar& de acestea, fie-care mem- érti cea d'anteid dupti Incheaerea bilantului celut
bru mai are dreptil la u& mama'. de presinta, Itntéiti anti de afaceri.
a chreia val6re va fi de 25 francl de ua cam § 41. Convocarea uneI Adunid generale ex-
cietStil generale.
www.dacoromanica.ro
data i Oa la yen& altS dispositiune a so- traordinare valurma, c&ndfi ea:
a. Va fi hottirltii dec&tre consiliuld de ad-
r
174 LEGIT:URI ALE 1111/41STERIIILIII AGRICULTIIREI

ministratiune cu mai multi' de jum6tate din prin ImputernicitiI lord legali, i ace§tia nu ad
membril sal; nevoie sa fie §i. el ensu§1 actionarl.
b. Se va face de catre comitetula de revi- § 47. Intrunirile generale suntii presidate de
suire, in puterea § 38; pre§edinte, serivice-pre§edinte; sea in lipsa lord
c. Se va decide de critre Adunarea generala de unl membru alesii de consiliulti de admi-
ordinara pentru a delibera i hotazi asupra o- nistratiune din sinuld seq.
biecteloril ce intra in cerculii actiunii sdie §i Pre§ediutele are a decide despre ordinea o-
d. Candii cinci ski mai multi membrii din ' biectelorri de tratatii , a conduce desbaterile
consiliulii de administratiune s'aii retrasii, §i, in 0 a provoca votarea ; elS alege trel scrutatori
acestri casü, pentru a proceda la alegeri spre dintre actionari.
a complecta consiliulii de administratiune. Totil pre§edintele desemna unuld séti mai
§ 42. Convocarea adunaril generale ordinara multi secretari.
§i extraordinara urmeza a se face prin trei pu- § 48. Competinta adunarii generale consis-
blicatiuni succesive In acele Viare de earl se fa in :
servii societatea pentru anunciurile séle.Ul- a. Luarea de cunoscinta a darel de sénart a-
tima desteptare este de ficutri cu 4 sept6mani supra administratiunei §i. a starei afacerilorri
lnaintea çliIei decisa pentru tinerea adinahrii societatel precum §i bilantuld anului §i hota-
generale; ea va coprinde insemnarea caselorii rasce asupra propunerilorl facute ;
autorisate pentru priimirea actiuniloru ce ur- b. Alegerea. la trebuinta, a membrilor5 de
meat a se depune, precum §i objectele asupra administratiune §i a comitetului de revisuire ;
carora se va delibera. c. Luare do cunoscinta, a raportului 0 pro -
§ 43. La fie-care adunare genera16, ordinar6 punerile comitetului de revisuire asupra ma -
acel actionari ail dreptii de votii, cad, cela nipulatiunei capitalurilorl societatel §i socote-
multti 14 Vile inaintea convocaril adunaril ge- leloril §i a decide asupra lord, precum a he-
nerale, aii depusd la uri casa insemnatä de art §i asupra impartelei beneficiurilord;
consiliulii de administratiune, cela pucinil 10 ac- d. Ea este indrituita, in castill cand5 nu ari
tiuni, séü chitante provisorie, séul chitante de Incuviinta imediatri socotelile §i bilantulti, a a-
priimire asupra 10 actiuni, séul chitante provi- lege unii comitetii de revisuire speciall spre
sorie de ale societatel. ua, non, examinare a lora 0 urt altI intrunire
§ 44. In adunarea generala extraordinara a- spre a lua cuuoscinta despre resultatii;
cel actionari aS dreptil de votri, earl, cell târçliu e. Ea are dreptul5 a lua resolutiuni §i, spre
cu 14 Vile Inaintea intrunireLail facutlacestil aducerea lord intru implinire, a alege impu-
deposita. terniciti pentru revendicarea responsabilitatel
Actionaril, cari aS probat5 , In asemenea legale a consiliului de administratiune nil 0
modil dreptulii lord la votii , priimescri gra- a unui singurti membru all consihului faca.
tisii Arti de legitimare cu arkarea numkului cu societatea ;
de voturi de car! potii face Intrebuintare. f. Ea hotarasce asupra propositiunilord con-
Actiile depuse, chitantele provisorie ski de siliului de administratiune , relativa la acope -
depunere reman5 neradicate pen dupa ter- rirea de pagube extraordinare din fondul5 de
minarea adunaril generale, 0 depumatorului reserva, asupra nouilora emisinni de actiuni,
nu se pota restitui mai inainte titlurile depuse, asupra modificarilord statutelorl, asupra diso-
earl nu se voril inapoia de catti duprt forma lutiuna i asupra modulul de licuidare ;
ce se va determina de catre consiliulii de admi- g. In fine ea este indrituita, a provoca intru-
nistratiune. Insemnarea astionarilorii cu dreptil nirea adunarei generale extraordinare pentru
de votri, numkulii actiiloril 0 a voturilord lorrt a delibera §1 decide asupra objectelord ce in-
se va presenta actionarllor5 , dupa cererea tra in circulil actiunii séle.
lorii , i se va depune 0 in localulil intru- § 49. In Intrunirea adunarei generale nu se
nirfi. voril trata alte objecte de data acele pentru
Optil Vile inaintea intrunirel generale se voril cari ea a testa convocata.
depune In localulii societatel, la dispositiunea Si acele propositiuni asupra objectelord de
actionariloril, bilanulS dimpreun, cu incheiere a competinta adunarel generale suntil de trecuta
compturilorti, 0 fie-care actionarii, cu dreptii in programa, cari ail testa anunciate consiliu-
de votii, este indrituitfi a obtine un5 exemplarl lui de administratiune sél directiunii de cell
imprimatil all statutelorl. pricing 10 actionari , cu dreptull probata de
§ 45. Pentru fie-cere 20 actil, proprietaruld vota In conforrnitate cu §§ 43 0 46 rill cu pa-
lord dispune de un5 votd la adunarea gene- tru-spre-clece Vile ce15 mai tarVirx ivaintea uuei
rala; nimeni nu pate intruni , in nä singura adunari generale.
persón, mai multi"' de 15 voturi. In a [imam, generali asemenea propositiuni
§ 46. Actionarulil pate intrebuinta dreptulii nu se potil ivi , déca, ele nu voril S sustinute
WI de votri sea In persen ski prin una altri de cola pucinii 10 actionari eu dreptil de val.
actionaril, Imputernicitfi, §i elI Insu§1 InVes- Cu esceptiunea propuneril pentru convocarea
nscil capacitatile civile, voril www.dacoromanica.ro
tratri cu dritull de vota. Actionarii,
fi
crtrora lip- unei adunarl generale esceptionale , urt deci-
representati sine nu se va putea lua imediatl asupra lorii.
 COMERCIIILIII I LITORIEILOEfT PUBLICE 175
'ci se p6te numal hotdri la care viitóre adunare 1 Ianuariti alu fie-cdrul and Ott& la 31 Decemb re
generald asemenea propositiuni voril sosi in aid aceluia§i anti.
deliberatiune. In castl cAndii societatea ard Incepe aface-
§ 50. Adunarea general& nu va putea lua ud, rile sOle In cursuld acestui ann, ea va patea
decisiune valabild décii, esceptinda casulti ur- la finele anulul incheia dntOiuld ei bilano; re-
mdtoril i acelS prevdclutii la § 62, nu vorti fi mane insd in dreptil a nu incheia acestet AntOiti
facti celd puQinil 16 actionari §i presentii nu alb el bilantil de dial la finele anului viitorti.
volt intruni celd pucinil 150 voturi; in lipsa § 58. Consiliuld de administratiune va pre-
acestui numdril , ud meta convocare va avea gdti pentru finele fie-cAruia anti unit inventarti
locS; In acestil casO insd de§teptarea public& despre activuld i pasivuld societatei, §i va In-
(§ 42) se va face numai cu 10 clile, §i depu- cheia bilantuld.
nerea titlurilorti (§ 43) precumil §i pro lucerea Cheltuelile pentru fundarea §i instalatinnea
procuratiunei (§ 46) numai cu 5 clue inaintea societatii se vorti impArti in Bunn egale asu-
intrunirei adunärel generale. pra celoril Antedil cinci-spre-dece ani de ata-
Validitatea decisiunilorti luate de catfe a- cerl; bilantulti se va supune comitetului de re-
césta pentru a duoa 6rd convocatd adunare nu visuire.
va depinde de veri-unti numdril hotdritil alü § 59. Dupti scriderea tutalorti cheltueliloril
membrilort , impregiarare despre care are a §i tinOndu-se sémS. i de productiunea fondu-
se face mentiune in desceptarea de convocatiune. lui de reservd, beneficiuld curatil ce aril re-
In asemenea cast.' nn se volt lua decisiuni sulta peutru societate se va impArti In moduld
de catti numal asupra cestiunilorti coprinse In urmdtorii :
ordinea de di primitivd. Mal Antbiil se veal pune la IA parte 50/0 din
§ 51. Decisiunile adundrel generale se dad capitaluld platil alii aetiunilord pentru actio-
cu majoritate absolutd de glasuri, votandil si nan si pe urnat 10°/o din beneficial(' netti ca
pre§edintele. In casil de paritate de voturi, de- tantiemd pentru consilierii de administratiune,
vine decisiune acea opiniune pentru cart a vo- care 100/0 se va Imparti intre membril consiliulul
tatti pre§edintele. Decisiunele , despre care a de administratiune, dupe cum se va fi stabilitti
fostii vorba la § 48 sub e §i f, nu potu fi luate de cdtre el.
de cad' cu 3/, a voturilorti date. Rested beneficiului nett' se va destina :
§ 52. Irotarea se face WI prin bilete séd prin a. Pentru fonduld de reservii 63/ §i celt multti
veri-und altd modS, propusti tie pre§edinte §i 100/0 dupti cum se va fi hotdrittl de catre a-
prnmitti de adunarea generald. dunarea generala, §i
§ 53. Propuneri pentru modificarea statute- b. Ce va mai remttne se va Imphrti intre ac-
lorn, fAcute nu de consiliulii de administratiune tionari ca supradividendii.
ci de actionari §i priimite de adunarea gene- § 60. Partea din benefieiulti netti, cuvenitd
raid nu petit veni In deliberare §i votare de actionarilorti, se va plAti in toff anil la 1 Ialiti;
CAW la ud viithre intrunire a adundrei generale. consiliuld de administratiun3 insd, ludndS cu-
§ 54. T6te alegerile se fedi prin bilete. noscintd dupti resultatulil anului ImplinitU, p6te
Deed la ud votare nu se 'Ate obtine majo- face actionarilorti ud inaintare de plata.
rita.tea absoluta atunci va urma balotagiuld Partea de beneficiii, care nu se va fi ridi -
Intre membril, cari la AntOia votare cii obti- catti in cursuld de cincl ani, din diva de andil
nutil glasurile cele mai multe. .-- Vorti fi en- a fosttl pldtitord, va trece in folosuld fondului
pu§1 balotagiului numdrulti induoitil alit mem- de reservA.
briloril Ailed de alesti. In cast' ctuadii s'arti ivi § 61. Se va forma de cAtre societate unit town
paritate nitre duel membri supu§1 balotagiulel, de reservA, care, compusil in conformitate cn
posesiunea unui numdril mai mare sea mal micb prescriptiunile § 59, va putea cresce p6nd la
de actil, §i In casii de posestuue de numOrd e- 10 0/, aid capitalului nominalti in actiuni. A-
gahl de actii, sortii voril decide. cestil fondil de reservd rOmAne proprietatea so-
§ 55. Decisiunlle luate de chtre adunarea ge- cietAtei, §i trebue plasatil a§a in catil si pro-
nerald, in conformitate cu statutele , slintii o- ducd beneficii. Fondulti de reserve', ajungOndii
bligatorie pentru toti actionarti. la maximurnuld arOtatil mai susil, midlocele din
§ 56. Se va tine procese-verbale asupra de- cari ad fostn compusil i se vord retrage , pe
liberatiunilord adundreI generale , cu ardtarea clad nem eld se va mentine la acea Indltime.
membrilord presenti. Procesele-verbale se vorii Pentru casuld eAndil in vre-unti and benefi-
sub-semna de citre pre§edinte §i secretard; ele ciuld nu aril ajunge pentru a acoperi acel 50/0
cuveniti actionarilorii, lipsa se va lua din fon-
vorti cuprinde t6te propunerile fAcute, decisiu-
nile luate §i resultatele deliberatiunilorti. dulil de reservd.
Adunarea generald are dreptulti, asupra pro-
PARTEA V positiunil consiliului de administraturkt, a aco-
Bilantutti anului, impdrtirea beneficiului, peri perderile extraordinare din fondulti de re-
fondulii generalei de reservei servd; érd déca acesta arti cddea sub 100/o alti
www.dacoromanica.ro
capitaluluI nominald de actiuni, atuuci se INA
§ 57. Anuld de afaceri se socotesce de la aplica din nog cele prevdclute la § 69.
 176 LEGIT:UR/ ALE MNIBTERIIILIII AGRICULTIIIIET

PARTEA VI intru drepturile tiertilorti Bi mai pucinii And.

acele ale proprietarilorii de obligatiuni.
Disolutiune i licuidczt-iune Cn nurnirea licuidatorilorii, incetéz& actin-
nea consiliului de administratiune.
§ 62. Societatea pOte s& se disolve :
a. CAndil propunerea de disolutiune este fet- PARTEA TII
cud, de etttre consiliulii de administratiune, pe
basa mad hotAriri luate de ' din membrif si Controlul4 i agentukil gavernutui
set de eAtre unit numtril de actionari, earl potu
proba posesiunea de jumetate eel& pucint alü § 63. Survegherea guvernulul asupra socie-
capitalulul de actiuni. tigei se va exercita de cAtre unit comisaril prin.
b. CAndd resultatulfi until bilanIti definitivil ciarii sell de cAtre locotiitorulti acestuia, potri-
arii artta cä s'a perdutil fondulii de reservit Ili
vita legilorii. Eld este in dreptii a asista la se-
jumttate din fostulfi capitalii de actiuni. dintele consiliulni de administratiune Bi ale a-
In ambele casurl se va convoca imediatil a- dui:aril generale.
dnnarea generald, care trebue O. fie represin- § 64. Comisarulti princiarii are dreptuld a
tatA de celtt pucinti 2/ . din capitalulti de ac- surveghea ca decisiunile consiliului de admi-
tiunl pitititti. Licuidatorii, pe basa unei deci- nistratiune sett ale adundril generale st. fie In
sinni a adandrel generale a aria competint& acordil ea dispositiunile din statute.
va dura in tot4 cursuld licuidatinnii, precumil Spesele anuale pentru acestii controlfi, fixate
qi In totti timptila afacerilord, potu sti trécA de ciitre guvernt, se volt purta de cAtre so-
cittre u altit societate drepturile ci indétorile cietate i se vorti versa in casa StatulnI.
societatel disolvate, en prealabile aprobatiune In numele fondatorilord, N. C. Aslan.
a guvernnlul. UA asemenea trecere nu va Idea

REGULAMENT
PENTRU EXPLOATAREA LINIE1 FERATE IA§1-UNG HEM
(Decrettl No. 1721 din 9 Octom. 1874)
Art. 1. Exploatarea liniei IaBI-Ungheni se rilorti publice, Lind projectil de budgetti de chel-
va efectua in regie prin u& directiune, insti- tueli, detaliAndil trebuintele prin ntt expnn ere
tuft& la lad, Bub privegherea Ministerului a- special& i sume'e ce arti fi necesaril pentru
griculturel, comercinlul i lucrri1orti publice. cheltuelele de exploatare ale anulul viitord.
Art. 2. Cheltnel-le de personalii i materialil Acestil budgetil, dupA ce se aprob& de Mi-
ce va ocasiona exploatarea acestei linil, se voril nisterd , se intercalézd in budgetuld Ministe-
face In limitele sumelord prevdclute pe sectiuni, tului, care se presintil Camerei spre aprobare .
In budgetulii specialii votatil. Art. 8. Tote cheltuelile de materialti se 'tacit
Art. 3. Aceste cheltuell, In limita sumeloril cu indeplinirea regulelorti statornicite prin le-
'rotate fie-cire1 sectimal, se volt regula de D. gea de comptabilitate, i dupit antorisArile spe-
Ministru alu lucrAriloril publice, clupti exigin- ciale ce va da Ministerula lucritriloril publice
tele serviciuluf. asupra cererilorii directiunel de exploatare.
Art. 4. In .ce privesce esploatarea acestei Art. 9. Pentru personalfi, directiunea de ex-
Mail in genera, se va aplica Intocmai regula- ploatare presintA Btate nominale mensuale, In-
mentula in vigdre, pentru c.iIe ferate conce- toemite in conditiunile statornicite pentru am-
date. ploiatil Statuluf in genere , pentrn care, dupe
Art. 5. Nnmirea personalulal in genere se ce se voril verifica in regul& se voril ordonanta
Ti% face prin Ministerulu agriculturei, corner- sumele cuvenite in marginele alocatief budge-
cinlul i lucririlord publice. tare speciale , i en observarea regulelorii de
Art. 6. Pentru amploiatil liniel ferate IaBi- retineri pentru pensil.
Ungheni , nig dup& posturile ce arti ocupa , Art. 10. Casierulti Enid versti la casieria
suntil supusi la dare de garantii, se voril urma general& de Iasi, venitulii ce arti Incasa trep-
regulele statornicite pentru ceI asimilati lorti tatil chip& sumele ce artt avea, priiniindtl rece-
la linia ferat& a Statuluf Bucuresci-Giurgiu, pise in regula, pe care le presintA Ministeru-
ér casierult se va asimila. en casierii generali lui prin directia de exploatare la finele fie-ed-
de distriete etc. rel Ina
Art. 7. In luna Nombre a fie-cArui anti, di- Art. 11. La finele fie-cArui trimestru, direc-
www.dacoromanica.ro
rectorult de exploatare elaborézA i propune tiunea de exploatare, presina Ministerultil utt
714l-sexelrl enriculturel, comerciulul i Weak- situatiune sumaria financiarl coprin(lendil ye-
'
 comanomm cr LIICRXRILOIth PUBLICE 177

niturile de orl-ce naturi precumil Eli cheltue- Art. 12. Pentru orl-ce mèsurI esceptionale,
lile &cute cu exploatarea. directiunea de exploatare cere autorisatia Mi-
La finele fie-cirui exercitiii, directiunea de nisterului agriculturei, comerciului si lucrfiri-
exploatare presinta Ministerulul uä situatiune loril publice. Cate acestea, inspectoruld ingi-
detaliati de veniturile si cheltuelile urmate In nerii sad alfi controlului dilorti ferate este
acelfi exercitit. insärcinatfi a inspecta celfi pucinil la duoè luni
Aceste situatii trimestriale si anuale . dupil ud-datit linia Iasi-Ungheni, a refera Ministe-
ce se vorti verifica de inspectorulfi sefft alfi con- rului agriculturel , corn erciultd si lucrarilorii
trolului citiloril ferate, se vorfi declara in re- publice despre situatia ei si a propune de a-
gull si se vorfi aproba de Ministern, se volt cordti cu directoralfi de exploatare mèsurile de
transmite inaltel Curti de compturi cu tote pie- luatil pentru IA treptatfi Imbunfititire.
sele admise In sprijinirea lorii.

www.dacoromanica.ro
LEGIUIRI DIVERSE

www.dacoromanica.ro
 LEGE
PENTRU MODIFICAREA ARMELORt TERM'
(Deeretii No. 498 din 8 Martie 1872)
Art. 1. Armele Rom Attie"' se fixézA cum ur- Art. 3. In midloculfi scutului RomAniei fi-
rnézi: gurézA scutulilMáriei Séle Domnitorului, scar-
Art. 2. Scutulil ski pavècla are forma ve- teatit, avéndil In sectiunea I-a susii din drepta
chilorui scuturi roinAnesci, adicii a unuipitratil si in cea din josil din stAnga alba (argint5);
lungü rotunjitil la ambele unghiuri din josil §i era in cea din stanga de suit i In cea din
terminatil la midloculii basel printeunti Oda. drepta dejosil negru (sable). Scutulii RomAniei
Era de la midloculd laturilortt Inaltimil, scu- are suporti 2 lei de colOre naturali, privindii
tulii se ascute §i apol cresce 61.4 spre un- scutulil §i cu cOdele treandil Intre piciOre;
ghiurile de susii. simboluld Dacia
Linia de susii a capului (chef) este u§oril Art. 4. Sub suporti este a§edata ua e§arpa
Inaltata In semi-cercil orizontalit de la untiun- albastrA, captu§ita cu rosu, pe care este scrisii
ghiii spre cell-alto. cu aurti devisa familial Hohenzollern: Nihil
Scutula se imparte In 4 sectiuni prin dou6 sine Deo.
linil Incruci§ate la midlocii. Art. 5. Pavilionulii este de colOre purpurie,
In I-ia sectiune din drepta de sus5 pe al- ctiptusit5 cu hermina (cum), avêndil d'asupra
bastru figuréza aquila roman& cu capulil spre corOna regall.
aripa dreptit, cu uá cruce in gurtt, cu corona Art. 6. Drapelulil Domnului, ca §i acela ald
DomnéscA, sabia i toiagul5, simbolele princi- armatei, va avea dispuse colorile nationali, in
patuluiTerei-RomtimescI,t6te de autii. In drepta modulti urmatoril .
aquilei susil anti sore mi§cAndil (mouvant), a- Albastru perpendicularrt §i alitturi cu hampa
semenea de audit (lemnuld stindardului).
In a II-a sectiune din stAnga de susil pe rogu Galbenil in midlocil, ro§u la margine flo-
figuréza capulit de bouti cu uä stea cu 6 rade tAndri. In midlocil vorii fi armele Orel.
Intro cor6ne, simbolulil principatului Moldovel Art. 7. Drapelulil guardel orA§enesci va fi
tote de aura. In stanga bourului susii uAlunti. Intocmai ca alti armatel, pastrandit In loculil
miscandil (mouvant), asemenea de ate/. armelorti Orel insemnele orasului respectivii
In a III-a sectinne din drOpta de josti pe §i No. Legiunii.
rosu figur6z6 leulti ridicatii coronatil, coda fur- Art. 8. Drapelulil autoritAtilorti civili va fi
catA (queue fourchée), cu uA stea cu 6 rade ca celti alu armatei, fitrit a purta armele Orel
intre pici6re §i eindui dintena corOnti, de bath'', in midlocil.
tOte de aur5 ; simbolul5 banatului Crajovel. Art. 9. Drapelul5 marMei de resbelu va fi
In a IV-a sectiune din stAnga de josa pe al- Intocmai ca aceld alti armatei cc armele Orel
bastru figuréza 2 delfini, capil la capil §i cO- in midlocii.
dele departate in mu cad suntit simbolulti Drapelulii marina de comercitiva fi Intocmai
termuriloril Mädi-Negre, tOte de aur5. Pe scutil ca ace15 alti marinel de resbelti, ftirl. insa a
va fi corOna regale. purta In micllocu armele Ord.

LEGE
IN PRIVINTA SERVITTJTILORt IMPIJSE PROPRIETA III DIN PRE-
JURIJIAJ MA GAZINELORt DE ERBA
(Deeretti din 15 Martie 1873)
Art. 1. In viitorii nu so mai 'Ate instala In de cAtil la uA depirtare de 100 metri dela zi-
prejurul5 magazineloril de érbA ale Ministeru- durile de Imprejmuire ale acelorfi magazine.
lui de resbeld aid unit felt"' dewww.dacoromanica.ro
constructiune Suntil prohibite penti la intinderea de 100 u,
4 Laeirrint DIVERSE

tri: stabilirea conductelorii de gazii, imprej- ca necesarie, se va procede pentru expropriere

muirile de lemne , garduri uscate , inmagazi- in conformitate cu dispositiunile legil speciale.
wire 866 deposite de lemne, furagiii i ori-ce Art. 4. Statulii, voindti a construi noui de-
materil combustibile, precumil §i plantatiunea posite de 61.136, va fi datorii a se conforma to-
do arbori de specie lualtii. tulorS dispositiuniloril prev5clute in articolele
Art. 2. Suntil asemenea prohibite penS la 1, 2 §i 3, neapropiindu-se de sine de t6te a-
distant4 de 150 metri de la acelea§1 ziduri cele construct:min', plantatiuni , deposite, con-
de imprejmuire usinele sell stabilimentele a- ducte de gazil §i cele-alte pomenite in citatele
vend(' focare sell cäminuri cu co§uri s66 fail articole.
cosuri de apelii. Do asemenea Statrilii nu va putea asecla pr5.-
Art. 3. Constructiunile, imprejmuirile de lemn, fáril in apropiere cu pamentulil strainfi a cdroril
plantaliimile de arbori, depositele de materii naturii ard oferi folOse esclusive la construire a
combustibile §i altele, esistente actualmente in de moil, usiue ski alte stabilimeute productive
lutruill limiteloril de mai susil, se vorii putea s66 menite a radica valOrea plmOnturilorti.
suprima cu despagubire, d6di ele arii fi de na- Art. 5. Contraventiunile la legea de Tacit se
tura a compromite siguranta seri conservarea vorii consrati, urmari, reprima, conform legilortl.
magazinelord de kV!. Se va face will regulamentil de administra-
Ta casula cândil acéstri s 6primare s'arti de cide tinue public& pentru executarea legii de MO.

www.dacoromanica.ro
 TABLA GENERALA
A LEGIIIIRILORII TRECIITE IN ACESTA PARTE A II A COLECTIIINEI

Observatiuni. multe leginirl din cele trecnte in I parte a acestel colectiuni, nnil e
at fostd abrogate, ere altele inlocuite seti modificate, de aceea amd insemnate prin notitii,
in mat e. table. generale., explicatiuuile si tramiterile necesaril.

A. LegluirI politice
PAGINA.
Tractatuld de pace (conferintele din Paris) din 30 Martie 1856 1 ...... . . 3
Tractatele incheiate de Romania si Moldavia cu Inalta Porta in anil 1393 si 1460
(Cele dime tractate ale Itornaniei) . . . . . . . . . . . 8
Tractatule Moldova cu Turcia incheiatil intro Domnuld Bogdan qi sultanule Solim
in anuld 1513 3 9
Tractatb privitore la crearea unei UniunT generale a postelorii (1874) . . . . . 11
Regulamentii de detalid ei de ordine pentru executarea tratatului privitord la crea-
tiunea Uniunel generale a postelore, incheiate la Berna la 9 Oct. 1874 (1874). 15
1. Rartea acestuT tractata, privitnre la Romania, Incept: de la art. 15-27.
2. Tractate veal earl servt pentrn istorie.
3. ldem.

B. Leginirl emanate de la Ministerlulil de externe

Lege pentru organisarea Ministeriului afaceriloril straine (1873) . . . . . . 3
Regulamentil pentru servicinle interiord ale Ministeriulul afacerilorti straine (1874) . 8
Lege in privinta taxelord de ancoragie si cheiagie (1871) . . . . . . . . 10
Decretil si regulamentil pentru fixarea costumului representantilor Romfiniei in stred-
natate (1871) . . . . . . . . . . 10
Conventiune de extraditiunea reciproca a criminalilord si desertorilord intro Roma-
ilia si Serbia (1871) 1 11
Lege si conventiune pentru jonctiunea linielorti forate ruse cu liniele ferate romane
intro Iasi si Iiisinev (1872) . . . . 12
Regulamente de punere in aplicatiune a legilord de la 20 Noembrie 1871 si 25 Maid
1873 pentru stabilirea si perceptiunoa taxei de cheiagiti (1874) . . . 15
Lege si Conventiune pentru jonctiunile liniilore ferate romtine en cele Anstro-Un
gare (1874) . . . . . . . . . . . . . . . . 16

1. Presenta conventions a abrogata pe arena din 1963 Uncial la pag 2053 a colectiuneT, partea 1, a card
.urat1 a expirata la 1870.

C. Legiuir comune
Decret11 pentrn modificarea art. 19 diu regulamentulti privitort la actele stareT iJvi-
le (1871)1

1. A so Team in partea I a eolectinneT : a, regularnent pyntrn servicinla actelord starei civile,

forrnularele actelora starel eivile, pagina 231; e, decre a din 1860 pentrn indreptarea maT
itrecarate in regulamentuM aetelora ali8rei eivile, pagina 211.
www.dacoromanica.ro
 2 TABLA GENEHALA
PAGINA
Lege pentru reformarea i completarea nnorii articoll din codicele penalii (1874) 2 . . 3
Codice pena1 en modificatinuile introdnse prin legea pentrn reformarea i completa-
rea unora articoll din acestft codice (1874) 3 . . . f . . . . . . 15
Tabla de materti a codicelni penalt 50

2. Acdst5 lege s'a trecut6 precnm s'a votat6 ee Corpurile leginitere i promnIgath juin llonitornlii oficialii.
S'a trecrt6 insh in intregul6 sill codictee pecalll cumodificatianila introdnse e!i precum tirmdd a se Beryl on
dinsalii in intregulA shd. Vel nagina 15 p acestul apendice sthi partea 11 A oolectinnei nude este trecutL
3. Vedl noata precedenth 2. Veg asqmenea i codicele penallitrecat Ia pertea I a colectIund, paina 304;
legea precedend modificitdre acestul sodicc, trecutd la parte& Ii pagina 8, (ambele inaiporate precum nr-
mid a se Beryl' gi consdta asap).

D. Leginiri veal
Pravilnicdsca condiel a Domnulni Alexandra Ion Ipsilant V. V. 1 . 3
Scara pentru cde ce se cuprindit inteacésta pravilnicesca condica a lui Ipsilantil . . 24
1. Acesta este a 6-lea legiuire veche din cele mai importante i necesariT ce s'a and trecnt6 in antis% co.
lectinnede legiuid. A se vedea la pantos. I : a5 Legiuirea Caragea pag. 429; b, Culegerea de leginid ale Dom.
nnlul B. D. Stirbeit, pagina 515; c, codicele (Calimal0 civilS alh Moldover on anexele InS, pagina 556;
ct, Mannal5 de pravila biseric6sc5, pagina 682; i e, etiatatele colonillod bulgare dial. Basarabia, pagina 731.

E. Legiuiri judiciare
Lege compleetdndii art. 18 din legea organisatinnel judecaloresci (1873) 1 . . . . 3
Decretil pentru adoptarea de insemne exteriori distinctive pentrn procnroril de Curti
gi Tribnnale, substitnti, judecatori de instractinne gijudecatori de pace (1871) 3
Decisinnea Ministerinlui justitiei pentrn uniforma portareiloril (1872) . . . . . . 3
1. A se vedea la partea I a colectinnd : a, Legea pentrn organisarea judeciltoresch, pagina 766; b, Legea
pentrn modificarea alineatulni V de sub art. 18 din legea organisatinnd judechtoresci privitorii la Tribune.
In16 G#latY, pagina 775.

F. Leginiri administrative, judetiane qt comunale

. ..... .
ReguIamentii pentru organisarea i administratinnea imprimeriei Statului i Monito-
rulai oficialii (1873) . . . . . . . . . . . .
Lege pentrn reorganisarea serviciulni statistica generald aid Romaniei (1871) . . .
3
22
Regulamenta aid servicialui generalii de statistica din Romania (1873) . . , . . . 24
Lege asupra regimulni inchisorilorii (1874) 1 . . . . . . . . . . . 80
Regnlamentil de administratinnea penitenciara in judetulii Argegn (1871) , . . 35
Concesiunea pentrn constrnirea de tramvais in judetnla Ilfovii (1873) . . . . . . 37
Conventiunea aditiunalg intro Consiliulit general affi judetulni Ilfovd i D: Enric Sla-
de, concesinnarula tramvayulni din acel jndet gi Caduld de inscircindri (1874) 38
Lege pentrn Consiliile jndetiane promulgata la 31 Martie 1864 en modificatinnile In-
troduse prin legea promulgatg la 31 Martie 1872 (1872) 2 . . . . . . 41
RegAnientil de aplicarea legel Consiliiloril judetiane.(1872) 8 . . . . . . . . 51
Clr-ulara Ministeriului de interne asnpra legel modificata gi a regulamentului pen-
trn Consiliile judetiane (1872) . . . . . . . . . . . . . 53
I cco pentrn maximum taxeloril gi contributirmilorii comunale (1871) 55

1. An6st5, lege iropreuni en regu'amentull ei care nrmdd mai la vale pll abrogatti i inlocnit5 nrmiltdrele
legiuiri trecnte in partea I a colectiund, adech : a, regnlamentieil pentru organisarea servicinlui penitencia-
relod ei de bine-faced din Romanis, pagina 82 ; b, lnetencliunile pentru inchisorl (aneal Is regalamentuld
precedent6), pagina 840; c, Duch circulare instructive ale Ministeriului de interne asupra serviciulul inchiso-
rilorti i arestatiloril, pagina 853; ci, Cirenlara explicativii a Ministerinld de interne, pagina 857; e, Regula-
meatchll generalt pentru arestele districtnale din ted tem, pagina 860.
. aci din nno6 legea Consiliilontl judetiane la care s'ab. intercalath nrodificatinnile introdnse
-i»6 inutile legiuirile trecnte Ia piatea 1 a cdec;iund, adech : a Legea pentrn infiintarea Conejljjlorll jn-
ne, pagina 868; b, 1Decred modificfitorii art. 3-din loges Consiiiilort judetiane, pagina 876; c. Apendice
"1-102 de snb tint; VII din lege& Consilinrilon6 de Indele privitOre la secretarii Consiliilonll (Comi-
aanente) pagina 876.
ita precedend.
www.dacoromanica.ro
 ETUILORII
PAGINA
Lege pentru tocmelile de lacra'ri agricoie c peutru executarea lora cu modificatiunile
introduse prim legba promulgati h 28 Marble (1872) 5. . . . . . . 57
Colectie de tote instructille 0 deslegalile ce s'afi mai data in aplicatia nuoei legi
rnrale, partea II (1864-1865) 6 . . . . . . . . . . 60
Regnlamenta asupra comergiloril de pommeri urbaui (1871) 75
Decretii pentru fixarea uniformel sergent toril de oracii (1872) 78
Regnlamenta pentru vinyrea lemnelora in eapitall (1872) . . . . . . . 79
Regalamentii elaboratii de Consilinla commoni ala capitalei pentru apele feruginOse
de la Vacaresci (1872) . . . . 79
Lege pentru licuidarea averilor administrate de desfiintata obstésca epitropie (1873) . 80
Regulamenta pentru administrarea avutalni .sericesca (1873) . . . . . . 81
Lege pentru taxa jedetiana e comunalk cam sa serve la despagubire pentru vitele
ohlorite (1874) 82
Lege pentru modific4ri la legea comunall (1844) 7. . . ._ 83
Legea comunelorii (1864 1874) 8 . . . . . . 95
5. ItetipArindu-se nal acentit lege du Modificatinnile ce '1 8'01 introdusli la 1872, Amine neintrebuintabild a-
ceea de la partea I a colectinnei, pagina 912.
6. A se vedea partea I a noIcettunei de aseinenea instruqiuni gi deslegdri in apliclinnoa leget rnrale la
partea I a colectiung begilorui, pagina 893.
7. Andstil lege s'a tronatl. astd-feld precum s'a votatd de Corpurile legiuitare gi promnIgatil prin Monito-
nut oficiald. Spre ud, real mare inlesnire insd s'a trecutd imediatd dupil acésta, in intreguld eT la nnd locd
set intr'und corpd1 partea legeT comunelord din 1864 care a rdinasii nemodificatl precnm i modificatinnile ce
'T s'ail Vann. in 1874.
8. 'Pep notita precedentd. Acdstit lege Jihad tipdritd proem lama.i a servi ast1Y, in 1874; legea co-
anunelord trecna la partea I a colectienei, pagina 877, fievine inland i neintrebuintabild.

G. Leginiri telegrafo-postale
Iegea telegrafo-postala (1871) 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
Regulamentii pentru fixarea atributinnilora amploiatilor telegrafo-postall (1871) 2 . 10 0 17
Lege pentru organisarea Corpului telegrafo-postald (1871) . . . . . . . . . 12
Regulamenta pentru darea in antreprisa a transportului voiagiorilora, corespondin-
telorti 0 objectelora de mesagerii (1871) 3 ..... . . . . . . 15 0 76
Decisiunea Ministeriuki de interne in privirea responsabilitatei amploiatilorii tele-
grafo-postali la casii de abateri de la legi 0 regulamente (1871) . . 19
Instructinni speciale pentrn serviciula telegrafica interioni (1871) . . . . . . 20

Regulamentil postala (1872) . . . . . . . . ..... .

Decisiun ea Ministeriulni de interne pentruregularea serviciuluitelegrafo-postalii (1871)
. . . . . .
Lege pentru retinerea mensuala de 5 5/0 din salariile impiegatilora telegrafo-po-
87
38
stall (1874) . . . 53
Regulamentii tii descrierea uniformel corpului telegrafo-postala (1871) 53
Regnlamentil pentru uniforma personalului telegrafo-postalU inferiord (1872) . .
Lege pentru fixarea taxelorb telegrafo-postale (1871) 4 . . . . . .. 55
56
Lege pentru cArtile de posta (1873) . . . . . . . .
Regulamentii la legea asupra cartilora de pasta (1873) . . . .
,
. ... 57
57
Lege pentru introdncerea depeplora urgente in servicinla telegrafica (1873) . . .
Lege pentru idintarea mini servicia de poste rurale (1872) . .
Regnlamentii 1 instructii de manipnlare pentru postele rurale (1872) . .
. .. 58
59
,1 i
Lege pentru introducerea cartiloril de poste"; in serviciulU postal international (1874) a

Lege asupra timbrelovii telegrafice (1874) . . . . . . . . . . . . , 1.,7

Lege 0. conventiune intro Rorohnia qi Austro-Ungaria pentru serviciula te/eg. (1872) 67
Lege 0 conventiune postalit intre Rusia si Romania (1873) . . . . . . . 69
1. Actistii lege fiindd mai intinsit gi prin nrmare mai complectit de cfitd aeeea din annlii 1864 sedate din nr-
Ind, care este trecntii, la. pagina 969 a plata 1 a colectinneT, Amine desfiintat.1 imprennl en instructinnile de
la pagina 912.
2. Din erdre s'a trecutd de (Nod orT acestd regulamentd, adicd la paginile 10 gi 17.
3. Acosta regulamentl. a modificatd gi abrogatt pe acela din 1870 trecutd la pagina 977 a pdrteT I a colon-
Vire.
S'a trroatd din eróre in dnod bead, adicil la, paginile 15 gi 76 a pIntel a II a colectinnel ea a acestni A-
peudice.
4. Amistd lege a abrogatd regulamentuld din 1870 pentrn fixarea taxelorll telegrafo-postale trecutd la par;r,
lea I a, colectiuner, pagina 975.
www.dacoromanica.ro
4 TAMA GENERALA
PAGINA-
T ege §i conventiune posta1 5 intro Romania gi Serbia (1874) . . . . . 73
Lege gi conventiune Intre Directiunea postelord i telegratelord romane Cu compania
egilort ferate Lemberg-Cernovitz-Iagi pentru priimirea gi expediarea telegra-
melord de Statii gi private (1874). . . . . . . . . . . . . . . . 81
Regulamentil de executie a conventiei postale incheiate intro Rusia i Romdnia la
17 Februarie (1 Martie 1873) . . . . . . . . . . . 84
Regulamentii de executiune a conventieiincheiatd la 6i20 Tanuarie 1874 intro Directiu-
nea generalit a poste1or5 §1 telegrafelord gi compania calord ferate Lemberg-
Cernovitz-Iagi (1874) 88

H. Leginiri medicaln
Regulamentuld facultiltei de medicind din Bucuresci (1871) 1 . . . . . . . . . 3
Decretil pentru modificarea art. 70 din regulamentuld facultgel de medicing (1872) , 8
Regulamentil pentru organisarea scólei de farmacie din Capita1 5 (1871) 2 . . . 8
Regulamentil pentru sceila de veterin5rie.(1872) 8 . . , 12
Regulamentii de politie veterinarie (1874) 4 . . . . . . . . . . . . . . 12

. ..... .
Instructiuni pentru autoritatile administrative asupra nthurelord profilactice in con-
tra cholerei asiatice (1871) . , . . . . . . . . .
Instructiuni pentru carantinele infiintate la frontierele terei (1871). . . . . . .
20
23-
Instructiuni pentru publicd asupra msuriIor apdr5tOre in contra cholerei (1871) . . 24
Instructiuni asupra executheI mesurilorii profilactice in contra variolei maligne(1871) 24

Taxa medicamentelorii (1874) 6 . . . . . . . . . . . .

. .....
Regulamentil pentru serviciuld sanitard alii judeteloril (1873) 5 . . . .
Regulamentil farmaceuticti (1874) 6 . . . . I
.. ;
26
28
29
Lege pentru organisarea serviciului sanitaril (1874) 7 50-
Regulamentuld Consiliului medicald superiord (1874) . . . . . . 63
Regulamentuld pentrn Consiliele de igiend publied i salubritate (1874). .
Regulamentuld serviciului sanitard de judete (1874) . . . . .
Regulamentuld spitaleloril judetiane i comunale (1874) . . . . .
.. . 66
71
78
Regulamentuld serviciului sanitard de urbe (1874) 85
1. Acest5 regulament5 a abrogatii pb acela din 1870 trecutil la vagina 1093 a prirteT a colectinnet.
Acest5 regtilamentfi urma a se trece la legiuirile emanate de la ilinisteriulA cultelor5 i instructiuneT pu-
Slice. Spre a nu. se mince third vre-u5, confusinue, s'd trecnta titlultit gi Is. aces rubricd.
A se vedea gi urmatorului decretti modilicitoril art. 70 din aces.% regulamentt.
2. A se vedea. in partea I a colectinnei : a, regulamente i documente pentra smile tational5 de medicinii,
farmacie i veterindrie, pagina 1068; 1', Decretl. pentru veriticarea titlurilorti academice, pagina 1095; c, De-
eretti pentru concedarea dreptilui de a, deschido farmacie in te'rti, pagina. 1104.
3. A se vedea in parted I a colectiunei : a, liegulamente gi documents pentru scola national:0 de medicinl,
farmacie gi yeterinttrie, pag. 1068; b, ltegulamentulii pentru servicluld veterinarilorit de judete, pagina 1109;
c, Decret5 §l instructiunT pontrn veterinaril-geff ala raione, pug. 1110; (1,, Regulamentt pentru politia veteri-
narit atingttóre de epizootil, pag. 1111.
4. Ve41 notita precedentl.
5. A se vedea la partea I a colectiund : a, Instructiuni pentru medicit primarT do judete, pagina 1096 ;
b, ProjectS pentru consiliurile de igiend gi salubritate publicd, pag. 1103.
6. AcestA regulament5 a abrogatil pe acels. din parted I a colectiuneT trecutu la pag. 1117 precum gi taxa
medicamentelor5 trecutl la pug. 1110.
7. Acesti lege i cele urmatore ati abrogatd i inlocuM pa colt+ mel multe din cele trecute pen)S ad (prone-
dentele).

I. Legiuiri financiare

,
Lege pentru modificarea articolelorii 4, 16, 19, 98, gi 112 din legea asupra compta-
bilitatei generale a Statului (1873) 1
tie 1873 (1874)2
. . .1. . . . . . .
Lege pntru modificarea alineatului 2, art. 16 din legea (precedenta) de la 26 Mar-
.

4
3

Lege pentru modificarea legel organice a inaltei Curti de Compturi (1874) 3 . . . 4

1. A se vedea loges comptabiliatei 11 partoa I a colectiuneT peg. 1180. A se vbdea leget modiflcItdre care
urmdzI imethatit.
2. Veit notita precedentti.
2. A se vedea leged pentru inaintarea inalteT Curti de Compturi la parts's, I a colectiund pagina 1185, pre-
crua i legc.. lientru inlocuirea consiliarulul inaltd CuorV de Compturi in administratiunile publice (peg. 8 a.
atTee,;,nT Apendiee). www.dacoromanica.ro
 A MATERIIL01111 5

PAGINA

publice din care face parte (1874)4 . . ..... .

lege pentru inlocuirea consiliarulul inaltel Curti. de Comprurt in administratiunile
. .
Lege pentru fixarea veniturilorii qi cheltuelilorq Statului pe anult 1875 (1874) . .
. . 8
8
Lege pentru constatarea i perceptiunea contributiuniloril directs (1871)8 . , 10
'Lege pentru sma.narea incasfiriloril de care comune a dfiriloril (1871)6 12
Regulamentfi pentru constatarea i perceperea venituriloril directe (1871) . . 12
Cireuldrile Ministerinlui financeloril cfitre prefectil i casieril de districte pentru a-
plicarea legal perceptiunel'de la 1871 (1871) 8 . . . . . . . . 24
Circulara Dlinisteriului de finance cfitre prefectiI do judetb §i instructfile pentrn fa-
cerea recensimentulul generalfi pe periodulil 1872-1816 (1871) 9 . . . . . 29
Lege pentru fixarea cfitim el contributiunel fonciare la oifra de 6 la sutit (1871)10 . 42
Lege pentru monopolnlfi vinderel tutunuriloril (1872) " . . . . . . . . 42
Lege pentrn modifickile introduce in legea pentrut monopolulit vindereI tutunuri-
loll (1873)12 . 45
Caetii de insfircinfiri pentru arendarea exploatatinnet monopolului tutunuriloril in-
fiintatil prin legea din 6 Februarifi 18721 . . . . . . . . . . . 46
Regulamentil de aplicatiune alil legal din 6 Februariil 1872 pentru infiintarea Mono-
polului vinderil tutunurilorii (1872)14. . . . . . . . . . . . . . . 51
Regulamentii pentru modifictbrile articolelorti 8, 9, 38, 74, 91, 111, 112, 113, 121,
122, 123, 124, 127, 128 0 130 aid decretulul cu No. 1098 din 13 Ernie 1872 a-
supra monopolulul vinderei tutunurilori114 . . . . . . . . . . 66
Lege pentru allministrarea domeniilord Statului (1872) '6. . . . . . . . . 69
Lege pentru trecerea in sarcina administratiet donseniilori5. licuidarea averilorti de la
desfiintata 011téscl epitropifi (1874) . . . . . . . . . . . . . 73
Lege pentru stingerea deficitulnI de 5 miliOne alil easel pensiunilorfi constatatil la fi-
nele anului 1871, precumfi 0 a deficitului de 2 miliOne ahl anului 1872 f2i ecili-
brarea budgetelorfi viitóre (1872) 16 . . . . . . . . . . . . . . . 74
RegnIamentulfi easel pensiuniloril (1872)" . . . . . . . . . . . 75
'Conventiunea incheiat a. de comitetula easel pensinnilonl cu societatea financiarit a
Româniel pentru convertirea bonurilorfi de pensiunl neachitate in obligatiunl
amortisabile in marl de 25 ant (1872) 17 . . . . . . . . . 79
lege pentru stingerea détoriel fiotante (1871) . . . . . . . . . . . . . 80
,lege pentrn regularea i mfirginirea imprnmuturilorii provisoril ale tesauruluT in
cursulii anulul (1871) 91
Lege modificfitóre unorg articoll din legea asupra imprumuturilorii provisorii ale te-
saurnlul (1873) 91
L ege pentru modificarea legel vinderit bonurilorti rurale ce posedit tesaurultl publicti
din vinderea unei 041 din bunurile Statulul (1870) . . . . . . . 92
Regulamentil ahl comitetuluI de licuidare alii ob1igaiuni1orti rurale (1873). . . . 92
Lege pentru amendarea alineatnlui III de sub art. 22 din legea constitutivit a caseY
de depuneri qi consemaatiunl (1871) 18 . . . . . . . . . . . 96
4. Veoi notita precedenta.
5. A se vedea legea, regulamentuld i trei circulare instructive ce se succedn imediatif.
Adstii, lege impreunI en regulamentnili i circularele instructive omit modiflcil sidtennulti de constatare pi
perceptiune a veniturilord directe, an abrogatn i modificatn legiuirile trecute la partea I-a a colectinneT, pa-
.ginele : 1028, 1218, 1221, 1231, 1238, 1252, 1257, 1273, 1277, 1278, 1281, 1321, 1325, 1326.
8. YeIT notita precedentii 5.
7. Mem.
8. lbidem.
9. lbidem.
10. A se vedoa in partea I a colectiund nolo 6 leginid privitcire la contributinnea fonciarl, paginele : 1249,
1251, (bis), 1252, 1257, 1268. -
U. Acdstn, leginire, impreunn en ce)e ce e sncceIli imediatt, relative la monopoluld vinderei tutunnrilorti,
-an abrogatn cele 6 leginid asupra taunt:NT i tabaculuT trecute in parte% 1-a a colectinneT, paginele : 1437,
1441, 1445, 1446, 1449, 1452.
12. Ve41 notita procedentA 11.
13. Idem.
14. Ibidem. A se vedea i statntele actionarilord pentru monopolnln tntnnurilorn in acestt vol. II pag. 140,
Me. Ag.
15. Prin acdsti lege s'an schimbatd dispositiile logeT i regnlamentulni consilinlai de advocatT, pe lingn sri-
mister., trecnte in partea 1-a a coltIctinneT, pagina 1205.
16. A se vedea leginirile co larmiSza privitare la pausing preonm i acelea trecute in partea I-a a colectia=
end, la paginele 2066, 2069, 2071 ti 2072.
17. Idem.
www.dacoromanica.ro
18. A se vedea legea acestel ease fa partea I-a a colectinnei, pag. 2059.
6 TABLA tiENERALA
PAG1NA
Lege pentrn instr&inarea bunurilord Statulul de prin orale, terguel qi alte localitiitl,
isolate de moffile séle , tii pentrn continuarea rescumpArlrel embatieuriloril

. .......... .
(1873) 713 96
Regulamentil de licitatiuni pentru arendarea brinarilor Statului pe pulodulZ1 13 -,3
1878 '° ..... . .
Regulamentulil cousiliulul Lecnicii de administrarea paduriloril Stetul di (1871) " .
. . . . . . 97
106
Regulamentii de licitaiiuni per tra venclérea spre exploatare a pildurilorfi Statulul
(1872) " 107
Conclitiunl generale pentru exploatarea pildurilorii Statulul (1872) 20 . . . . . 103
Caetii de insgrcinArT pentru exploatarea pAduriloril Statului (1872) 20 . . . . . 112
Lege pent^u fondarea unui ora01 pe proprietatea Statulul numit& Corabia din die-
trictulil Romanati (1871). . . . . . . . . . . . . . . . . 115
Lege pentru formarea unui orafil pe proprietatea Statului numitil Bechetu din dis-
trictult Dolji& (1873) 116
Lege peutru constituirea oraplui Ismailii in port-franco (1872) . . . . . 116
Lege pentru instituirea taxel de tirnbru i inregistrare promalgatti la 1 Martie 1672
cu modiSciirile introduce prin legea promulgatil, la 1 Iunie 1874 (1874) . . . 117
Lege pentra infiintarea dreptulul de licenti. asupra comerciantilor& béuturilor& spil-
tuese (1873) 2/' 126
Regulamentil pentru aee4area §i perceperea taxel de licente asupra coirerciantilorii
de lAuturi spirtuOce (1873) 22 . . . . . . . . . . . . . . 128
TreT decisil ministeriale esplicative unorii articoll al legil asupra licenteloril co.oer-
ciantiloril de beuturi spirtuese (1873) 23 . . . . . . . .
. . . . 135
Regalement pentru aplicatiunea legei impositului asupra beutarilor spirtuese (1874) 24 138
Lege pentru instituirea a unii-spre-tlece inspectorl financiarl (1873) " . . . . 144
Lege pentru creditulii fonciarii rorrand (1873) . . . . . . . . . . . . . 145-
Societatea creditului fouciar& roman& (Statute) . . . . . . . . . . . . . 154
Lege pentru modificatitinea unoril dispositiuni ale legeI din 20 Aprilie 1867 pentru
impositulfr asupra b6uturiloril spirtuose (1874) 213 . . .
Lege general& a v&miloril (1874) 27 . . . .
Regulamentil de esecutiune a art. 6 alu lege): generale a vAmilorti (1874). . .
. . . .
....... 166
167

Lege pentru regnlarea proprietWorfl Statului din Basarabia ocupate de locuitorii 197
coloniqt1 gi domenieni (1874) . . . . . . . . .
. . . . 198
Lege pentru arendarea moOiloril StatulnI pe termeuii de 10 anl (1874) 200

19. A se vedea i leginirile privittire la ven4prea bunurilord Statulni i rescampdrarea embaticarilord in

partoa I-a a colectiunol, pag. 1378, 1380, 1383, 1389, 1392, 1402, 1404, 1410.
20 A so vedea i 1ogiiriia privitere Is pddurile StatuluI in partea I-a a colackiunel, pag. 1413, 1410, 1420,
1421, cu deslutirea cI aceste trel 4n unnd reculed abrogate.
21. A so vedea leghiirile privitlre la bilutarile spirtudse trecute in partea T-a a colecliuner, peg. 1462, 1464,
(abrogata) i 1481, 1484, precumil i legoa din 1874 modifictitero legal impositulta asupra bOuturilord spirtuese,
trocuid mal la vale, pag. 166.
22. Idem.
23. lb'dem.
24. Ibblem. Acosta regulamentd a abrogatil po acola din 1867 trecuttl in partea I-a a colectiunel, pag. 1464.
25. A se vedea regulamentuld din 1862 pentru serviciall irtspeqieI de finance trocutd in paitea 1-a a coloc-
tiunel, pag. 1203.
26. Vetj1 notita 21.
37. Acestil lege a abrogatd regulamontuld vamald din 1859 trecull in partoa I-a a colectinng, pag. 1327.

J. Legluiri militare
Codice de justitil militar& (1873) 1 3
Tabio. de materii a aceatul codice . 28.

. ......
. . . . .
Lege pentrn modificarea u 're-& art.co'e din Te-sea or,Tar's!' .el pute .el armati din a-
Dahl 1868 (1872) 2 . . . . . . . . 29
Lege per tra modificarea unorti ertice'e Lin 1ee.de la 11 Intik+ 1868 tft din Tegea de
la 27 Martie 1872 (1874) 8 . . 45

1. Ace3td codlce a abrogatti condica nenallI ost1viscl din 1852 treanti in vol. I, pag. 1531.
2. Veli acestd loge in vol. I pas% 1523.
3. veil notita precendentl.
www.dacoromanica.ro
 A IIATERIILORII 7

PAGTNA
Decisiune ministeAala pentru sc61a fiilort de militari si sc616 militalt de infanterit
si cavalerid (1874) 46
Decreta pent,na iafiintarea until comiteth consultativil permanentt pe lingt Ministe-
ri.lii de resbeld (1871)
Lege asupra po-ntiunei oficieriloril (1872)4 . . . . . .
Regulamentil asupra positinnel oficieriloril (1872) . . .
. .
. . . . . . . .
..... 48
49
52
Regulamentt pentru admisibilitatea si examinarea sub-oficieriloril cu dreptil de inain-
t.re la fungi:mile de guardi de artilerig (1871) . . . . . . . . . 58
Dec ett pentr a co nplectarea art. 48 alu regulamentului legal de inaintare in 0-
sire (1L71) 5

. ......
61
Decretu pentra molifica:ea mai multord articoli din legea de inaintare din 22 Sep-
tembre 1E62 (1871)4 . . . . . . . . . . 61
Lege pentru inaintAl in armatt (1874) 7 . . . . . . . . . . 63
Decrett din 1871 pentru rnodificarea art. 14 din regulamentuld militianilord (1872) 3 66
Regulamentii asupra administratiunel kii corn ptabilitA V,1 corpurilort de trupt (1871). 66
Suplementil la regulamentult asupra administratiunel iiii comptabilitd tel corpuri-
lort de trat,d, (1871) 102
Regulamentit asupra administratianel si comptabilitatel depositeloal militare ale
Statulni, pentan imbricaminte, coitura si mare echipanientil, canapamentil si ca-
sarmamentt, harna§amenid 0 atelagit si asupra administratiunel §i comptabi-
litttel atelierelort de confectiune ale Statului pentru efectele de asemenea ca-
tegoriii (1871) 103
Regularrertii asapra administratiunei 0 comptabilitAtel regimentelort de ciiltrasi
qi dorobanti (1873) 122
Decretn pentru modificarea art. 12 0 3 din regulamentuld pentrn subdivisiunile teri-
toriale (1872)
Regultmen it asupra dorobantilort (1870) 9 . .
Supletuen.Lil la regulamentuld asupi a serviciulai granicerilort (1871)1°
Decreit penzan uniforirele caitra,ilord, dorobwatilort, militianilord si gardelort ord-
.... 132
133
157

mesci (1872)
Decretii pertau uniformele elevilord de administratiune (1872) .
. .

Decisinr= ministeriale pertru adroiterea in scOlele militare in mild 1873 . . .

. .
. .... 158
159
159
Regulaweatuld medaliel militare (1872) . . . . . . . . . . . 161
Decreta peatru infiintarea semnelord onorifice pentru serviciulii militart (1872) . 163
Proiectn de reulanientil relativil la atributinnile 0 détoriile veterinarnluilefil ald
armotel (decreta din 1872) . . . . . . . . . . . . . 163
Lege penton fixasea taxei asupra transporturilort militare (1871) . . . 164
Regularrentd pentru cuartiruirea trupelott armatel in mariii §i in timpii de concen-
trare (1872) 165
Condifiuni gene:ale de ordinal qi administratiune aplicabill la t6te intreprinderile
de lacriiri §i furniture privitOre serviciului de material alt geniului mili-
tart (1871) 166
Regulamented sc63eloril regimentare, divisionare, scOla fiilorii de militari, scaa mill-
tart. de infanterit qi cavalerit, scóla specialt de artilerit tii geniii 0 sada ofi-
cerilord de orl-ce armt sea academia de resbelt (1872) . . , . . . . 175
Decrett pentru administratiunea sc6leloril Hort de militari (1874) 184
Regulamentult scOlei speciale de cavalerit (1872) 186
Uniformele armatel (1873) . . . . . . . . . . . . . 188
Regulamentil asupra tranapoi.thlui materialialui riii personaluld militant pe drumulil
de fert (1873) 210
Regulamentil wovisoriii esupra plrotecniel si sc61ei do artificieri (1873) 222
Reguiamenitlii serviciului de garnisont (1873) . . . . . . . 226
Decrett pentrn recrutarea oficerilord din corpulil de statu-rnajort (1873) 244
4. Acdstd lege a abrogatit e inlocana pa accea din 1884, trecutd in vol. I, peg. 1587.
5. ',rep leges din 1882 trate,: in vol.], p,g. 1583.
6. Vogl petit? precedentd.
7. Aciistl lege a abrogatd i nlocoit'd pe aceea din 1882 trocua in vol. I, peg. 1585.
Si 31(.0 acestd regulamen1 trecutd in vol. 1, pag. 1729.
9. Vedl aceetil regulamentil in vol. 1, pag, 1581.
www.dacoromanica.ro
10. Veil aceetn regulamentS in vol. 1, pag. 170.
8 TABLE GENERALE
PAGINA
Regulamentii pentru trarninarea medicilorti de regimentil clasa I la reintrarea lorii
in serviciil, in nrma aflarel loril in positinne de neactivitate (1873) . . . . 247
Regulamentii asupra serviciului corpului sanitard MU militianiloril (1873) . . . . 248
DecisiA ministerial's: relativg la. numirea in funetinnile de grefierl ii ajutori de gee-
fierY de pe ling.t consiliura de n'sbelil (1873) . . . . . . . . . 250
Regulamentil astir a modulul de distributiune a epengletel de tragere la tinfg in regi-
mentele de artileria (1873) . . . . . . . . . . . . . . 251
Lege relativa, la constrnetii militare ce snntii a se construi (1874) . . . . . 252
Regulamentii relativil angagerel amploiatiloril civill al fiotilel (1874) . . . . . 252
Decretii pentru administratia §i eomptabilitatea corpulul flotilei (1874) . . . . 253
Regulamentil asupra indétoririlorfi coniandantiloril de bastithente in intruniritg in-
talniri (1874) 257
Lege pentru infiintarea imel herghelii roilitare (1874) . . . . . . . . . . 258
Lege pentrn concedarea farniturel postavulül, cergeloril 1i alte objecte de lana, tre-
buitóre armatel pc termenii de 10 anl (1874) . . . . . . . . . . 259
Regulamentil asupra instructiel militare in scold, (1874) 259

L. Legiuiri emanate de la Ministerinlii cultelorii g instructianel public()

Lege pentrn alegerea rnitropolitiloril §i episcopilorii eparchiotT curn §i a constitnireI
sAntulul Sinod alit santel bisericl autocefale ortodoxA romatia (1872) 1 . . 3
Lege pentria diurnele i cheltuelile de transportare ale membrilorii santulni Sinodil
MU santel biserici antocefale ortodoxi romanA (1873) . . . . . . . 5
Regulamentil intetiorU alit St. Sinodd al bisericel autocefale ortodoxa romanA (1873) 1. 5
Regulamentil pentru disciplina bisericesca (1870) 4 . . .
Regulamentti pentru disciplina monabala (1873) 3 . . .
. .
. ...... .
. . . . .

Regulamentii de procedura, in materil de judecatg bisericdsca (187S) . . . . . .

.
7
12
19
Regulamentil pentrn atributianile de precadere ale Metropolitulal Primatii alU Re-
maniel (1873). , 21
Regulamentil penttu arangfarea arcbiereilorl locotenenti pe eparchii (1873) . . . . 22
RegulamentU pentru positiunea seminaritiloril (1873) . . . . 22
Regulamenth pentru imormdntari §i pomenirl (1873). . . . . . . . . . . 23
RegulamentU pentru mipcele de intretinerea clerulul pe la bisericile intretinute de
comnnele urbane i rnrale (1874) . : . . . . . . . . . . . 24
Regulamentil pentru arbAtorile ce trebue a tinea cregtinil ortodoxl in curgerea ann-
lui (1874) 26
Regulamentii pentru jtvna1u1ii bisericescil (1874) . . . . . 27
Regulamenta pentru organisarea serviciului arcliivelorii Statului (1872) 4 . . . 28
Regulamentil yearn txaminele de licee (1874) 4 . . . . . . . . . . . 29
Statute de organisare pentin scOla normall din Bncuresci intocmite de comisiunea
ad-hoc , . . 31
Regulamentii do admitere statornicitU pentru scOla nermala din Bucuresci pe baza
statuteloril el de organisare (1869) . . . . . . . . . . . . . . 32
Regulamentu de ordine interna . . . . . . . . . . . . . . . . 33
Regulamentii de conduita soil consilil disciplinare pentru elevil scólel normale . . . 38
Deeretil pentru roodificarea art. 56 din regulamentulil de ordine tii disciplina pentra
scOlele primare urbane qi rurale de ambe sere (1872) 6 41 .
Regnlannutuld scOlel de meseril din Bucnresel (1872) 41
Regulamentil de disciplina interibra a acestel scOle , 45

1. Amietit lege a abrogat5 po scow, din 1805 pentrn nnmire do mitropolitl tt episoopT, regnlamentul pen-
tru algoroa mom .rilord SinoduluT generalg al5 bisericel romine, trecute partoa 1 a colectinne, la pagi-
nile 1789 0 1791.
2. Aceetti regulamentu a modificatii i ialoeuitO pe ce15-altd asemenea din 1865 treetatt in partea I a colec-
Vane la pagina 1792.
S. A so yedea legoa ciflugliriel trecntl in partea. I a coloctinneT la pagina 1795.
4. AcostO regulamentO a abrogar5 1)0 acela din 1869 0 decretral modificiitort unor5 articolI dinteasul5
trecuto in partea I a colectienol la paginile 2074 0 2076.
5. Acestil regulament5 a al,rogat5 i inlocuita atatti po acela din 1869 trocut5 in partea I a colectinne8 la
-agina 1823, ca5 0 pa acela co s'a promulgatl in 1872 0 care, din asemenea canal, nu s'a mai trecut5 in
'estu
S. Aapendice 1365 partea a II a colectinnoT.
so yedea regulamentuld in partea 1 a colectiuneT 1 s pagina 1875.
www.dacoromanica.ro
 A MATERIMORII 9

PLOINL
Regulamentii asnpra comisinnel monnmenteloril publice (1874)
Regulamentil asnpra esplorariloril de obiecte antiee (1874) . . . .
Regulamenta pentrn comisinnile pentrn examinarea cartilord de scold (1874) . .
. .... 46
47
49
Regulamentii pentrn perceperea i intrebuintarea pensiunel annale platita de elevil
scolei comerciale din Bucuresel (1874) . . . . . . . . . . . . 49

M. Leginirl emanate de la Ministering' agriculture, comereinlul

§i lucriirilor public")
Lege pentru solutinnea cestinnei drumulni de feril Strusberg (1871) 1 . . 3
Regmlamentil pentru instituirea nnul Consilia de administratiune pentrn directinnea

1 . . . . ........... .
exploatarei cdilord ferate concedate doctorelul Strnsberg §i consortium (1871)1
Lege pentrn reglementarea legil cailor ferate concedate Dr. Strusberg de la '7120 In-
lie 1871 (1871)
Conventiune incheiata de Ministerinla Incrariloril publice en imputernicitulu societa-
tei actionarilor ci1ord ferate romame, in virtutea art. 19 din legea de la 24 Dc-
. . ..
3

cembrie 1871 1 7
Caeta de insarcinarl pentru terminarea liniilora ferate Romanil-Galatl-Bucurescl-
Varciorova 1 9
Regulamenta pentrn aplicarea conventinnel incheiatit intro ministrul luerarilord pu-
blice eu societatea de actionarT conforma legel de la 24 Decembrie 1871 (1872) 19
Regulamentil pen trn exploatarea ci1orii ferate concedate in Romania (1871) 1 . . 21
Instructinni pentru aplicarea regulamentulul generald de exploatare a eailor ferate 2 28
Tarifa generale qi speciale pentru transportula calatorilord, bagagiulni i marfuriloril
cu vitesa mare §i en vitesa mica 2 . . . . . . . . . . . . 51
Regulamentd pentru controluld cailora ferate (1S73) . . . . . . . . 75
Lege pentru deolararea de ntilitate publica a constructiunel unei cal ferate de la Ia§1
la Prata (1872) 2 76
Lege pentrn infiintarea nnel ramnre de cale ferata din oraplii Targn-Vestel la linia
ferata Bucurescl-Ploescl (1873) 2 . . . . . . . 76
Lege pentru prelungirea Enid ferate de la gara Giurgiu pad la Duniire i pentrn
constructiunea until peg"( peste Dimare (1873) 2 . . . . . . . . 77
Lege §i conventinne nentrd concedarea nneI Buil de cale ferata intro Foc§anI §i MA-
raqesci (1873) 2 77
Caetil de insarcindri §i concesinnea pentrn constrnirea nnel linil ferate de la Mara-
§escl la Foc§ani (1873) 2 80
Regulamentd pentru exploatarea liniel ferate Ia§1-1Inghen1 (1874) 2 84
Conventiune pentru navigatinnea Prutului (1869) . . . . . . . . . . 85
Regulamenta de navigatinne §i de politic) aplicabile PrntnIni, incheiata de comisin-
nea mixtd permaninte, institnita conforma conventiunel semnata in Bucnresel
la fio Decembrie 1866 (1871) . . . . . . . . . . . . . . 87
Tarifa provisoria pentim drepturile de navigatinne ce sunta a se percepe la confluen-
tuld Prntulut i ala Dullard . . . . . . . . . . . . . .

. ............ .
Lege pentru priveghiarea intrebninta'rel fondulni de '12 la enta pentru portnrl qi
cheinrl (1874) ° . . . . . . . .
Regnlamenta asupra aplicarel legel din Martid 1874 pentru administratinnea fondu-
hil" de 112 la ante: destinat imbrmatatirel porturilor de-alungn1 Dunlirei (1874)3
96

99
99
Lege asupra platel valorel i1e1ord pentrn tiosele comunale séii vicinale (1872) . . 103
Regulamentil pentrn institnirea unei Comisiuni care 81 adnne §i 84 espedieze aloe-
tele necesaril pentrn expositinnea de la Viena (1871) . . . . . . . . 104
Decreta §i Statutele Societatel generale de asigurare din Bucnresci Dacia (1871). 105
Statntele Societatel generale de asigurare, namita Romania (1873) . . . . 110
" "Statutele bancel Brailel (1873) . . . . . . . . . . . . , . . 116 .
Decretil §i statutele societatel generale de iluminare §i inc44ire prin gaza in Roma-
nia (1871) 122
Statutele primel societati romane pentru fabricarea de caramida §i teracota (1873) . 127
1. vets loginirile privitóre la ails forats treente in vol. I. pag. 1989-2036.
2. VelT notita precedentii.
8. A so vodea loginirile trecute in vol. I, la pag. 1921.
www.dacoromanica.ro
10 TABLA GENERA.LA
PAGMA
Decreta qi statntele socletateT actionarilora cailora ferste romane (1872) 4 . . . . 130
Modificatiuni la statutuk societatei actionarilorii ca"orI ferate romane. coprinléndii
disuosithmile relative la emisinrea actinniloril de pjoritatte (1873)4 . . . . 139
Decretii, jurnalula consilinlni ministrilo-ii i statut-e societatel monopolu)al tutu-
nurilora in Romania (1872) 5 . . . . . . . . . . . . . . 140
Decretil gi statutele societatei financiare din Lomania (1871) . . . . . . 147
Decretfi pentru continuarea operatiunilora socletatei de asicarare din Braila (1871) 152
Deere-LI i statntele societateI ecnestra romana (1872) . . . . . . . . . 152
Decretii qi statutele societatel generale de asicurare recipvoca Tronsilvania (1871) 156
Decretii pentru autorisarea fanctionarei societateI de asicurare in contra ircendinlul
si alte Versiherungs Geselsehaft din Pasta (1872) . . . . . . . . . . 164
Decretil peutru aprobarea statntelorii societatel de asieurare a transporturilorii nu-
mita' : Bancamaritimd Archangelos din Atena (1872) . . . . . . . . 165
Decreth penl;rn societatea de asicnrare contra incerdiulni, grirdirel i altele, Ele-
mentara Versiherungs din Viena (1871) . . . . . . . . . . . . 166 ,
Lege pentru incuragiarea introdncerei indastriei zaeharulal in tea, (1873) . . . . 166.
Regulamentii asnpra aplicareI legel din Nettie 1873, pentrn incuragiareaintroducerei
industriei zacharulni in tera' (1879) . . . . . . . . . . . 167
Decreti-, qi statutele societ5tel Albina (a zacharulni) 168
Banca Anstro-Romana pentru cladhl statute (1872) 171
Regulamenta 6 pentrn exploatarea liniel ferate Ia0-Ungheni (1874) 176
4. VAIYIT notita 1.
5. Vccy notita 16 de la leginirile financiave.
6. Acestn mice regulamente din erdre tea m al trecut0 i is pag. 84.

N. Leginiri diverse
Lege peitru modifcarea armelorii Orel' (1872) . . . . . . . . . . . . 3
Lege in privinta aervitatiloril imprse plop:MLA:I din prejurulii magazinelora de
iérbei (1873) 3

1. dodstil lege a abrogat0 i inlocuitt pe aceea trocutii in vol. 1, pag. 2074.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro