rl

STEFAN CIOBANU
MEMBRU AL ACADEMIE! ROMANE.

CULTUR A ROMANEASCA
IN

BASARAHIA
SUB

STAPANIREA RUSA

=DIT
Asociatiei Uniunea Culturald
Bisericeased din Chisindu"

1923.

www.dacoromanica.ro
 PREFATA.
In toamna anulOi 1919, intr'o conferinid fi-
nutd la Academia Romeind 9, am ardtat in linii
generale fazele prin care a trecut cultura na/io-
nald la Romdnii basarabeni, in limpid stdpelnirii
ruse0i, am ardtat, cum s'a oglindit aceastd cul-
turd' in via/a unui popor, pe al cdrui suflet cdta
th se alloiascd o culturd strainer'.
Mi-s'au pdrut putin cele relevate si mi-am
dat silinla sd adun tot ce mi s'a Oral ea' a fost
un reflex al vielii nallonale, care respira cu deo-
sebire in massele cele mari a!e poporului de jos.
Sunt departe de a-mi face iluzii, cei am epu-
izat intregul material; sunt sigur, cd un cercetd-
tor mai sdrguincios va gdsi lucruri noui, care
vor schimba poate chiar uncle concluzii ale mele.
Am insel mul/umirea sufleteascei, neidajduind
ca lucrarea mea va contribui totcW cu ceva Ia
cunoWerea mai de aproape a sufletului poporo-
lui romdnesc din Basarabia, at& de mult ignorat
.g de aceia atat de mult expus aprecierilor gre-
site.
La continuité Roumaine dans la Bessarabie. Bucarest. Extras
din Bulletin de la Section Historique de l'Academie Rournaine". 1920,
No. 1.

www.dacoromanica.ro
 II

Pentru acei ce se tndoesc tncö despre dreptul

Roman/tor asupra Basarabiei, lucrarea de fafd va
servi, cred, ea un punct de orientare.
Pentru poate multe din cele relevate in
aceastd lucrare vor pa'rea de puIind" importanfd,
vor pellea nimicuri, ce n'ar avea a face cu litera-
tura de asrdzi, cu culture in genere.
Dar aceste nimicuri sunt fdrdmiturile stifle-
tului romdnese, care au fost un sprijin in incer-
cdrile cele grele ale instraindrii prin care a trecut
aceastd freinturd reisdriteand a poporului nostril.
$i aici autorul vede justificarea muncii si
aparifiel cdrIii sale.
T. CIOBANU
Chiqinek.
5 Aprilie 1928.

www.dacoromanica.ro
 Basarabia in anul 1812.
Tratatul dela Bucure.,ti. Cum a reactionat populatia
romaneascA basarabearai la anexarea Basarabiei
de atre Rusia. Nemulturnirile in sanul populatiel.
Mgsurile guvernului rus pentru a indulci regimul.
Regulamentul dela 1818. Basarabia din punct de
vedere cultural inainte de 1812.
Ocupatia principatelor romanesti de catre ar-
matele ruse in anii 1806 1812 s'a terminal cid
pacea dela Bucuresti la 16 mai 1812. Doua Incer-
cad anterioare (la 1806 si la 1809) de a se incheia.
pacea Intre Rusi i Turci, n'au reusit, fiindca Rusii
vroeau- sa in nici mai mult nici mai putin. Intreaga
Moldova i Muntenie, pasta la Dunare1). Cu toate
ca Turcii n'aveau nici un drept sa dispuna de teri-
toriul principatelor roinanesti, n'aveau drept sa ce-
deze nici o palma din parnAnturile stramosilor nos-
1) 11 XaaH o hi a. Occosew EcToptgecKin Raeousi o Eeccapa.
6:c. Tpyithi 6eccapa6cRoil ry6epocHoi1 resoi apxacRoi KomRecig,
vol. 11., pp. 25 26.

www.dacoromanica.ro
 2 Cultura romilneasca* in Basarabia.

tri, cu toate acestea ia articolul IV al tratatului dela

1.6 mai se spune: Prin primal articol al prelimi-
ndrilor, deja semnate, s' a stabilit, Ca raid Prat dela
intrarea Jul in Moldova si peind ía velrsarea lui in
Dundre, precum i "natal stling al Dundril pdnei la
garde si la mare, vor fi granita intre am-
bele_ imperil" ...
Iar Rusia recunoscAtoare Turciei, Ii asumenzd,
ca si Poarta, dreptul dz a ceda si reintoarce Subli-
mei Porti Otomane pdmiintul Moliovei, aflator pe
malul drept al rilului Prat, asemenea ci Valaida
mare si mica' cu cetei(ile, in acea stare, in care ele
acuma se afld, cu oraselec tdrgurile, satele, locuin-
tele si cu toate cele ce se gdsesc in aceste provincii".
(art. V al tratatului) 1).
Evenimentele din Europa din timpurile acelea,
rdzboaele lui Napoleon, rolul Rusiei In Europa dupd
infrangerea lui Napoleon, au facut C acest tratat
fraudulos, poate unic in .istoria omeneased sd rd-
mae in vigoare, a facut ca Basarabia sd poarte
jugul amar al stapanirei rusesii mai mult de un
veac.
Istoricii rusi i rusificati intr'un glas aratä Ca
aceasta rdpire a fost o binefacere pentru poporul
romanesc din Basarabia, salvandu-1 de sub robia
aziaticd a Turcilor i aducandu-i culturd".
Situatia generale" a Basarabiei in momental
alipirei ei la Rusia era deplorabild ; regiunea era
distrusei, grape imprejuretrilor, ; popula(ia suferea de
birari, rdzboae i neivelliri. Ea nu era sigurd de ziva
de maine. aide de comunica(ie erau primitive, scoli
si spitaluri nu erau")2. *it hate s'au schimbat cu
venirea Rusilor. Dar toate afirmatiile acestea, care
1) thidem, pp. 2S-29.
2) 105aaiiabni cbopearb F. anunniesa. 1812-1912. Pre-
etwantarea.

www.dacoromanica.ro
 Basarabia in anul 1812. 3

zveau rnenirea sa ascunda adevaruI, n'au convins

.pe nimeni, ca Ruii au adus fericire Basarabiei.
De fapt chiar actele ruseti dovedesc ca ocupatia
.ruseasea §i rapirea Basarabiei a lost o adevArata
nenorocire pentru poputatia romaneascsa din Basa-
rabia, a facut, ca populatia, ca in timpurile nava.-
lirei popoarelor barbare, sa-si paraseasca gospoda-
-rifle si sa' se refugieze in munti, in paduri.
Aceasta opera de distrugere a Basarabiei §i
'in deoWe a Moldovei i Tarii Rornane§ti, Rusii
au inceput-o imediat dupa' ocupatie. Arhivele din
Chisinau, pline de documente din timpurile acelea,
nu sunt incA pe deplin cercetate, dar ceea ce s'a
-gasit panâ acuma arata cat au fost sacatuite a-
.

-ceste jri rornane0, cat a lost saracità i rnal-

-tratata populatia romaneasca1). E deajuns a rasfoi
-ALlosarul Despre chferite ofense i asupriri din par-
lea militarilor, cauzate locuitorilor Moldovei ;si Va-
Jahiei" care s'a pastrat in Arhiva senatorilor din
Chisinau (No. 311, ca sa' capeti o idee despre
purtarile Ru§ilor in Wile ocupate. Ispravnicul tinu-
tului Iasi, cum vedem din acest dosar, Mavrocor-
dato la 1808 raporteaz a. comandantului armatei ru-
-se§ti, ca toti locuitorii si mai cu seamd acei cari
irdesc pe Idngd drumul mare, necontenit se plang
de purtarea din partea militarilor" (raportul e sCris
in limba franceza.) Relevand, ca militarii nu numai
-ca nu pratesc pentru rechizitiile, pe care le fac, ci
in localitd(ile mai ina'epdrtate de acest ora.s (Ia;si)
se poartd cu locuitorii in cel mai nepermis mod...
Nu de mult un locotenent trecdnd prin satul
Tabord cu patruzeci de voluntari, i-a chemat pe
tdrani i le-a 'ordonat, neavtind nici un permis din

1) V. 11 a d 11 Rose tti. Arhiva senatorilor din Chi§inlu. Ana-

Iele Acadernici Romane vol. :XXX1XXX11.

www.dacoromanica.ro
 4 Cultura rornâneascii in Basarabia.

partea divanului, aducd 122 gaini, 200 out'', de

# piastri rachiu, si 10 piastri in bani, ci batandu-f
binisor pe doi, i-a pus pe ((Irani sd-i dea adeve--
ring cum cd el a trecut in liniste prin acest sat" .
Din plangerile locuitorilor catre Divan, anexate la
acest dosar, se vede, ce neliniste a cuprins Odle ro--
manesti, din cauza jafurilor, rechizitiilor, corvezilor etc..
Divanul Moldovei, vazand dezastrul spre care
merge Ora din cauza purfarilor mililarilor rusi, a
avut curajul st prezinte la 17 Octombrie 1803 Ira-
puternicitului Rusiei Cusnicov un memoriu in care
'Mire altele se spune :
PIstovirea puterilor locuitorilor sdraci, soartot
lor plind de oboseald, disperarea a fi in situatia de
a suporta greutdfile puse pe ei i hotiirdrea lor de-
finitiva a se refugia mai cu seamd in unele sate
din judefele Moldovei de jos, nu tuunai ne-au pus pe
gdnduri, dar ne-au adus la o scdrbet sufleteascd" .
Ardiand c populatia' grape greutatilor, biru-
rilor mari, podvoritului", rechizitiilo:, fuge in -ais-
perare in toate partile, divanul prezint i un tablou,
din care se vede, ce sume colosale dup `a. vremu-
rile deatunci, ce cantitati de paine, de vile, de fan
si de lemne a dat Moldova dela 1 Ianuarie pana
la 1 Noembrie 1808 ').
Totusi Wand la 1812 populatia romaneasca din
Basarabia avea oarecare speranta ct Rusii vor pa-
fasi Ora, Ca' ocupatia ruseasca este vrernelnica. 5i
mare a fost durerea poporului romanesc, Ca-rid s'a
easpandit vestea, ea prin tratatul dela Bucuresti Ba-
sarabia a ramas Rusilor.
Ceasurile acelea" , povesteste istoricul Mano-
lachi Dragici, au fost de plangeri un. timp neuitat,
1) Arhiva senatodlor din Chi1hAu. Dosarul No. 536. TIMM,
leccapa6csoil peso:i apxeresoi HOMECCilf. Vol. 11, pp. 467-471.

www.dacoromanica.ro
 Basarabia in anal 1812. 5

pentru cä poporul cu cardul, ca turmele de oi, in-

cinsese toatd marginea Prutului dela un papdt la
mergdnd si veni (lid de prin sate si de prin
Virguri sciptdmdni "incheiate, cu luare de ziud bund
dela pdrinti, dela frati si dela rudeni, cu care cres-
cuse i vietuise dimpreund pdnd 7,z vremea aceea
-cad se despdrteau-unii de al(ii pentru totdeauna1).
Impresia, pe care a racut-o tratatul dela Bucuresti
asupra poporului a lost atat de dureroasd, atal
de adancd, Meat a lasat urme nesterse in sufletul
lui, in cantecele i legendele lui. Sate intregi pd-
rdseau Basarabia, ca sd treacd dela eliberatori"
din nou sub jugul turcesc", ceea ce multi din is-
(oricii FUi cu fatd aide, nu pot prin nimica explica.
Locuitorii fugeau din Basarabia" , cum scria cu-
noscutul general rus Chiselev, preferdnd ocdr-
inuirea turceascd grea pentru ei, celei a noastre" 2).
Mid un document, care ridica pandla oarecare mdsursii
panza de deasupra suferintilor basarabenilor din vre-
murile acelea. Episcopul Benderului i Acherma-
nului" Dimitrie Sulima a facut un raport Cake mi-
tropolitul Gavriil Banulescu-Bodoni, unde aratd cä
protopopul Basarabien Teodor Maleavinschi la 9
Noemvrie 1812, adecd dupd cateva luni dupd in-
cheierea tratatului dela Bucuresti, i-a raportat c po-
pulatia satului Saba din jud. Acherman (Cetatea
AIM), a fugit, ramdn'and in aceastd comund numai
-veo trei-patru familii. Mitropolitul Gavriil a facut

M an° la-chi Drag hi ci. 1storia Moldovei de tiinp de 5111

la§i, 1857. vol. II, p. 96.
2) .1. A. Kacce. Paula Ha Ayeat H o6pa3oHaaie Beccapai-
--cad 06JaCTII. lle'rep6yprh 1913, p. 211.
3) Sub denumirea de basarabia Ru§ii, cum vedem §i din dosa-
rul ConsistoruIui duhovnicesc din Chi§inau No. 218, inte1egean olatu-
rile din jurul cetaylor Acherman. Chilia §1 Tighina, a§a ca fa Vasa-
eabia intra nu numai Bugeacul ci §i o parts din jud, Tighina.

www.dacoromanica.ro
 6 Cultura rornaneascil in Basarabia

guvernatorului, excelentii sale, cavalerului Scar lat

Sturdza" urmatorul raport (in romaneste):
ProtOpopul dela Basarabia au trimis rdport
cdtre preosfintia sa Dimitrie episcopal Bincleralui.
Si Achermanului i vicarios cu 'instil/I-tare CUM cei la
olatul Achermanului an sat aname ,Sa'ba njscand
Intre locuitori niste vorbi, cam cd acest sat a sd fie
boeresc s' au Imprdsciet cu tatul rdInclind =mai bi-
serica i preotul si vr'o patru famelii, si nu se scie-
eine au scornit aceste vorbe.
Deci reimdind numai preolal singar an cerat
protopopului voie se mute pi preot 1,1 a/t sat si
preosfintiea sa episcopu Dimitrie ue-a arjtat [toad
aceastj pricinj, insj noi socotim, cJ dac.71 sei va
mata i preatal, apoi mai tare se vor Intemeia lo-
cuitorii pe vorbile si socotelile lor cele neareveirate.
Am poruncit protopopulai cä nici cam se nu
de vole preotului a se mata de acolo pan cand se
va face punerea ía cale de catre ocarmairea cea
politiceascj pentru care de &toile am socotit a in-
stil* pi excelem:ia voastrj" ').
E foarte greu de crezul c populatia si-a pd-
rgsit gospod5rii1e din acest sat, care-i populat a--
cuma de Franceji, Nemti si Ucraineni, nurnai din
cauza zvonurilor, rpandite nu se sile de cine".
Oficialitatile, cum vedem si din acest raport, cautau.
st ascunda aceste fapte, ca sa nu se Intemeieze
lacuitorii pe vorbile i socotelile lor cele neadeva-
rate". Se vede ca la mijloc a fost cu totul aitceva,
a fost faptul, ca Rusii inteadevar au creat o situalie
pe care n'a cunoscufo nici o ramura a neamului
romanesc. Ca sa opreasca populatia, care fugea
pe un cap peste Prut, Rusii dup`a cum se stie, au

1) Arhiva cons:storuha duhovnicese diu Chi§in6.u, Dosarul No..-

325, 1812.

www.dacoromanica.ro
 Basarabia in anul 1812. 7

declarat, cri dincolo de Prut bântue ciuma, ceea ce

nu e-:a adevsarat, $i au stabilit carantina pe malul
acestui rau, interzicand orisicn comunicatie cu Mol-,
dova din dreapta Prutului. Mitro2olitul Basarabiei
Gavriil Banulescu-Bodoni in anul 1812 trimite o cir-
culara' prin eparhie, in care-i roaga pe clerii i
top' pravosiawlicii crestini", ca ei sd nu creadd,
cd in Basarabia va fi introdusd iobdgia, cd din
Malta impdrdteascd milostivire, aveti oceirmuirea din
naiLla voastrd si in limba voastrd" .).
Cum a fast p.imi'd da calm populalia roma-
neasca din Basarabia noaa stapanire ruseascil se
vede din mai multe dacuntate.
lata dosarul ND. 193 din anul 1814 dig can-
celaria guvernaiorului Basa-abiel : Despre abuzu-
rile fdcute de cdtre regimentul de infanterie Ohot-
schi (vandtoresc) rap de locuitorii diferitelor sate
din fuletul Orhei" (pe 101 file). Aici ga'Am mai
multe plangeri ale locuitorilor din judetul Orhei $i
Horarniceni i ale s'ard'ariei din Orhei impotriva regi-
mentului. Guvernul a ordonat o anch?,16, dar ancheta
n'a dovedit nimic, intrucat acci ca:i erau invinu-
iti, au avut grija sa ia cu fola adeverinte din par-
tea locuilorilor, c ei s'au pnrtat bine. lard o plan-
gere a mazililor din satul Bujor, judetul Orhei :
Alecti Ca.. noi tog oamenii din satul Bujor
la carile mai gios ne vom iscJli cu lacrimi jeluim
cdtril cinstita sdrddrie la call lucru au inceput a
si face multd i gre supdrare In satul nostru de
cdtre o.cile rusesti carile de multd vreme (inem mos-
cali sdzetori i trecdtori am stdtut totdeauna cu mic
si mare, iar 'acurn acesci ce au vinit moscali pe gios
si vreu sd n scoatil din rase carele matte cer ce

1) Arhiva Consistorului din Chi§inAu. Dosaru1 No, 221, din

anul 1812

www.dacoromanica.ro
 8 Cullum romilneesca n Basarabia

nu se afld nu numai la un om sau la doi ce in

tot satul fac mare bajocore i sdracii numai pot de
ai tine cum cã ne cer cdte 10 sdnii pe toata ziva
si cai ;ssi o sanii cu boi, cer postd cu sdpkimeina si
noi ne-am rugat la capitanu de mazili ca t ludm
poyeturi i viincl capitanu le-au citit poruncili dupd
urmare, iar porosnecul cel de moscali au sarit la
capitanul nostril cii multa mak si I-au apucat de
pieptu i 1-au facut ca un netrebnic zicând ca nu
scie de poruncile cinstitei sdrdarii, chiar si pi vor-
nicul au vrut sd-1 batd, turburare au fdcut chiar tot
satul sau intristat i pe cdpitanul ocolului I-au luat
sub caraul nu pentru alta pricind, ci numai pentru
cã iau zis sã nu faca alte bajocori st spre cre-
dinta ne-am iscäiit cu tot satul pi cddem in genunchi
inaintea cinstitei serddrii ca si ni izbavim de acea-
stã supdrare chiar i marl pomand ya rdmine. 1814
decemvrie 14."
Nemultumirile intre farani erau atat de mad,
Incâl stapanirea ruseasca" a gasit de cuviinta sa"-i
intrebe, ce fel de stapa.nire ar don ei, cum ar pu-
tea sa fie multumiti; Un raspuns 'al taranilor dlii
câteva sate din jud. Hotin, ceea-ce este si mai in-
teresant, s'a pAstrat in arhivele din Chisinau. A-
cest document poarta." data 1815. II redam in in-
tregime :
La intrebarea ce ni se face de ultra premi-
lostivnica stdpdnire ca sã aratam cu ce obiceiuri ar
fi nzultdmirea noastra ca sa pitrecem noi tam si
sã trdim de acum inainte, noi aratam Ca sdntem
multamiti ca sa trdim cum au trait parintii ci stra-
moii no.,stri cu obiceiurile moldovene.,sti, cu care si
noi ne-am trezit. Macar cã acum de o bucata de-
vreme de card au fost reizboiul tare ne-am zdrun-
cinat si ne-am särdcit cu fel de fel de havalele ci
ndcazuri ce am tras necontenit, precum stiut este

www.dacoromanica.ro
 Basarabia in anul 1812. 9

.tuturor, apoi cdnd s' au facat pace si au rdmas Prutu

hotar, am auzit ca ne-au fost iertat preamilostiv-
nicul nostru imparat de toate havalelile ii ddrile inz-
pardtesti i atunci tare ne-am fost bucurat. Dar pe
urmd vazdnd not saracii, ca Inca ni s' au mai adaos
ndcazurile i havalelile, Inc& am ajuns acum la cea
mai rea stare de plangim unul de altul, i nu a-
vein nici o facere, asteptand peirea noastra, noi
dupd ce cu mare nevoie ni hrdnim pe noi i pe co-
pli nostri, apoi tinem i soldati mai totdeauna
hrdnim cu ce voiea din cele ce pot gdsi la noi.
Uniori ne-au dat cloud dimirlii praviant pe lund di
soldat, cvitantii le dam uniori de nevoie ca sd nu
trdiasca rau cu noi si sa nu ni batd, alti-
ori amdgindu-ne cate cii ceva penfrucd-i hrdnim,
lards le dam, caci noi vdzánd ca si cand n' anz dat
cfitantii nimicd n' am mai isprdvi, asa dar nu ni ma!
punenz de pricind.
Oameni de strap' dam totdeauna la marginile
Basarabiei, Piz imptirdtesc facem precum si in iastd
yard am cosed si am carat In locuri departate. Bani
pentru surugii platim cu ,card in patru rânduri am
fost in iasta yard in Bugeac, cdrand casele colo-
nistilor i zdkivind pe drum cdte o lund i jumd-
tate si arte doud luni cu toatá cheltueala noastrd
fard sJ ni de vre-o plata cine-va, perinclu-ne boil:
Chereste pentru curtlle Mitropoliei in cloud rinduri
tin carat la Chisindu. Stanfeni de lemne anz tdiet
si am carat din codri pentru grajdele ce am fdcut
in Briceni pentru ciii imparatesti a polcurilor. lard
apoi cdrutd cu cai si card cu boi care ne ieu mus-
calii di prin sate faro' poronca stapanirei de la
poarta cat voia .,si pi uncle li-i voia pand pica
vitele. Aceste sant nenumarate Si necontenite in toate
zilele ,,si de le aratam cd este porunca parcalabiei
.ca sd nu ie, ei nu ascultd, ne bat .si ieu, noi ca un

www.dacoromanica.ro
10 Cultura rornineasc5 in Basarabia

norod supus ne având la eine ne mai ruga ca set.

nu .9:1 indure de noi, toate le-am radat si le Mb-
dam jx-inä ceind am ajuns la aceasti pticdtoasd stare,
din care prieinj an inceput a &I sparge si satele,
cd am ajuns Ia aman. Caci si alisverisul hranei
noastre ni s'au inchis de cdnd s'au fdcut Prutu
hotar.
Noi daci n'om fi slobozi s vindem unde om
putea câe o viol ce ridiedin din v4`ci, sau pupnticd
pine cdnd dJ Dumaezdu de prisoseste, apoi cm ce
slt traim clt at't alesveris nu ovem. Noi inainte mai'
cdstiga-n cm chiriea cdratului sdrii dela Ocna, cu
cdrdusia vinului dela Odobesti si altele si nu avem
nici havalele si greu'4i de aceste, care cu tot ne-au
sdräcit. Vile ni se ficrd Ii ni prapdiesc asti si de
La noi loeuitorii di pi margine, care margine fiinar
cm straji inchisd totdeama, nu putenz s mergem
indatd clnd ni se furd precum inainte vreine ieram
slobozi di a cdu..`anz i Ii gäseam, hilindu-ne in pri-
pa dapd dInsele, mai ales ca strdjile nemristi din-
spre Bucovina toate s'au ridicat si pi noi cu totul
ne-au sdrilcit de vile caL`e sate sasntem pi margine,
cü pe noi ne opresc streijile noastre de 111I putem a-
lerga inlatd dupd demsele. Ce a ft mita lui Dum-
nezdu si a impaiatului care auzim cd mare, bun ssi
milostiv este.
Toti ingenunchem cm fimei si cu copii i cu
lacrimi ne rugdm ca sd nu se indure de noi sara-
cii si sã ne milueasca cu strdmosestele noastre obi-
ceiuri si sã ne mantuim de asupririle care trageni
necontenit. 0i, cd mare pomand va face cu not sd-
racii care nu avem nici o facere, oun si pentru
pcircalabi rusi si ocolasi rusi ne rugam ca sã nu
ni sa mai radueascd, al tare ne nacalim si ne o--
sandim si la aceasta sd" fie tot boeri moldoveni de
a nostri cu can &intern deprinsi ne 1m:elegem in

www.dacoromanica.ro
 Basarabia in anul 1812. 11

vorbd la nevoili noastri si &Intern multdmiti i asa'

am putea trdi precum nadajduim, fiindca auzim de
lame cd actin au trimis un credincios a Imptirtitiei
sale, care este urechea imptiratului, ca sJ ne cer-
ceteze cum träim si slim cl nu sä undurd de not
osdndi(ii. 1815 anul" 1).
Lirmeaza iscaltu ile laranilor dh satele Malin-
Zarojanii din jud. Hotin.
Cu Elite cuvinte, regimul rus?sc delcc n'a adus
taranului basarabean ccea sigu-anra, acea lini$te
sufleteasca despre care vo.besc istoricii rusi. Dim-
potrivA, greWatile la care au lost supu$i taranii,
brutanatea fata de ei a militarilor si func:ionallor
ru$i, i-au Mcut pe anil romani, r6bd'ato:i, deprin$i
cu fel de fel de greur4, sa afate suferintele lor,
sa. cear6 inlocuirea functionarilor ru$i cu romani,
i-au fcu si viseze vremea, cand Prutul era des-
chis". tin Inc u caracteristic : intFe taraftii romani
din sudul Basarabiei s'a pastrat pand acuma Era-
ditia, ci ei au fAcut casele bulgardor, cri p'arin(ii
lor au ridicat gaspadariile coloaistilor. Pe langa
fapiul, ca caloni$iibr Ii s'a dal ate 50 60 dese-
tini de pa'mant de fiecare gaspodar, pc cand tara-
nilor r-mani numai Cate 8 12 l/2 desefini, bietul
roman basarabean, cum vedem din documentul
citat mai sus, a lost nevoit sà facri $i casele epic-
niatilor.
Nu mai putin elocvent este in privinta aceasta
un alt document, o pelitie a faranilor din Rachitna,
jud. Han, petitie dated cu anul 1816, adeca dupa.
patru ani ai stapanirii.ruse$ti, cand populatia pan'a
la oarecare masufa s'a deprins cu regimul rusesc.
Locuitorii din aces! sat cu o deosebira Indfazneala

1) Arhiva cancelar ei guvernatorului Basarabiei. No. 517 din 3

lunie 1816.

www.dacoromanica.ro
 12 Cultura rornaneasca in Basarabia

I§i apgrau drepturile lor, obiceiurile §i limba strA-

mo§easca.
Cinsti(i boeri dipartamentului", citim in a-
ceastd petitiel Di ar fi precum auzim, cd au ve-
nd acum in credincios a impdratului, cu lacrami
ne-am bucurat, cd pe seimni au auzat impdratul
di nevoili noastre, cd tare matte am tras, si mai
inainte cu o.tiIi dar si acum di cand s'au inchis
Piutu Inca sd mai multe ; Ca pe tot ceasul ddm di
Mate i nimini nu ni mai intreabd di mai avem de
uncle da ; Inc& acum au reimas di- cei mai multi
flu avem nici ce manca, ca multime havalelilor ce
facem in toate zälile cu cosdri i cdrdturi di fan,
.cu faceri si dirdturi de feliuri de lemni si cheres-
teli Inca si pe la Basarabia si la Chisindu, pi la
Briceni si pe aiure, cum si stanjeni di lemni. Dar
podvorituri ostehesti cu card cu boi peste tot local
cum si postili dim sat in sat peste tot loud pun
tot ceasul pi la toti ofiterii i slujbasii ci cazacii
si soldatii cu, cai cu cdruti cu card cu boi intrebat
neintrebat, cu poroncd si fare" poroncd, care cum
apucd neintrebat i iell bani, dam pentru surugii
gostind destithzd i cafe altd data säldati si dizaci
la fateri tanem si hrdnim, si luandu-ni cu sdla ce-
le ce gaseisc, pe la casdli nOastre i meinancd, ba
Inca ni bat sd le dam ceea ce nu avem, d
apoi ni fac cu frica di li clam i cvitantde, i cate
alte nevoi tragem precum stii cinstita pdrallabie.
Strajd pe granitd, dam in toate zdleli. Di vite cu
total ne-au &Weil si tãlharii cd le furd si di ceed
parte la nemti s' au radecat -strdjali i numai a
noastre au rdmas di ne neiceijim Inc& nici dupd
idlhari nu ne lasd sã mergem ca sã ni cdutdm vi-
Jell in pripd precum mai inainte earam slobozi
-nu ni se pute fura viteli ca acum. i pane al dand
Dumndzdu di set faci mai gloata ne-o mdnancd

www.dacoromanica.ro
 Basarabla in anul 1812. 13

Eltiiprecurn ardtdm, ear nu ca mai inainte cã pi

tern vinde unde ni eara voea si pane si vite ii ori
ce avem din munca noastrd, acum cu total ni s' au
inchis alesverisul si seintem opriti Si nici chirie de
sare di vitl si alteli ca mai inainte nu avem ; si nu
stim ce sd mai facem numai mila impdratului poa-
te sã 11i scape de piere intru careli ne aflam, cd
de ne ar da Maica Precista nästav sa ni aidice
greutatili aceste i sa ni lase in obiceiurile noastre
celi moldovenesti, care am apucat dela bdtrânii
nostri ci sci mai vinim in floare precum am fost
ca sd ski vim numili impdratului noi, .,si In urmd si
urmasii nostril, si se petrecern totdeauna supt dre-
geitorii moldoveni pcimânteni de ai nostri precurn
&Intern deprinsi ci ni intelegem in vorbd. Ca noi
alie reindueli nu pricepern si numai cat ni sa adaug
micazurile si greutdtili noastre. Noi la aceste cu
lacrdmi ne rugdm i set facd mila impdratul cu noi.
Anal 1816 februarie 15 9 Dupd iscblilunile
tdranilor gdsim l numele celui care a scris: Eu
Grigai dascal am scris cu zdsa .satului."
Dar nu numai fdranii au luai ia aparare liher-
tatea lor, drepturile lor strarnosesti, limba i obiceiu- ,
rile lor; boerirnea basarabeand, care cdpätase oa-
recare privilegii de la Rusi i prin urmare avea
mai putine motive sa protesteze, i aceea a adre-
sat prin Mitropolitul Gavriil Bdnulescu-Bodoni o ce-
rere catre Impdratul Alexandru I, in care îi spun
-doleantele lor.
Dupd bdtrdnul Scarlat Sturdza, pe la mijlocu-
lui anului 1813 a fost numb! ca guvernator al Ba-
sarabiei generalul rus Harting. Aces! general a IR-
ceput o luptd impotriva ocArmuirei provizorii" a

1) Arhiva caricelariei guy ernatorului Basarabiel, Dosarul N 5167,

auul it316.

www.dacoromanica.ro
 14 Cu lfura româneasc_ n Basarabia

Basarabiei, alcatuita Ia 1812 de catre contele Ca-

podistria.
Conform regulamentului din acest an, Basa-
rabia avea guvernul el provizoriu, cam la fel cu
fostul divan al Moldovel alcatuit din fuactionari ru5i
elemente locale, care erau in majoritate in a-
si
cest guvern (7:5).
,

Gencralul Hmli g, pornit impotriva boerilor

moldoveni, la 23 Decembrie 1814 a Inaintat un ra-
port Minislerului de Justitie rus, in care aratà, ca
boerii, nefilnd niciodatd in asemenea func(iuni .Fl
nefiind deprinsi cu ordtnea serviciului nu numai
acelui rusesc ci si a celui moldovenesc, neglijea-
_zel orisi-ce huna- rdndueald; falosindu-se de ma-
joritatea voturilor, ei contribue mai mult la in-
thlcarea, deceit la conservarea justifier 9 Bizuin-
. du-se pe aceste fapte, el cere unificarea legei
administrative a Basarabiei cu acea din Rusia, a-
deca transformarea Basarabiei intr'o gubernie ru-
seasca.
Ca raspuns la acest raport, boerii au Inaintat
prin Gavriil Banulescu-Bodoni o cerere Imparatului
Alexandru I, In care Intre allele scriu:
Dd-ne noud an ocdrmuitor civil pentru aceas-
tã provincie din tnoldoveni bdstinasi, an bdrbat,
aruia i-ar fi cunoscute familiile nObile (boerestO
locale, obiceiurile si legile noastre si a tdrilor me-
jiese ea noi, fiindcd neaAnd acuma an asa ocdr-
muitor, din zi in zi vom fi instrainati de obiceiuri-
le noastre". Relevand at' chiar Turcii timp de patru
veacuri au respectat legile jtrii i n'au pus la in-
doiaId existenta acestor legi, ei spun:
,Al patreilea veac trece de cdnd Moldova se
ocdrnzueste cu legile si regulamentele ei, i prin
1) J. A. ttacco. Op. cit., p. 207.

www.dacoromanica.ro
 Basarabia in anul 1812. 15

urmare, s'ar putea crele, c_i ea nu le-a avut si nu

ie are acuina? Oare nu existä vechile obiceiuri
moldovenesti si pravilele permanente? Oare nu
existd pravilele lui Vasile Vodd?
Nu existd scoase in diferite vremuri legile
voevozilor, urictirile testamentele? Oare nu se
judecd toate clzestiile pe baza legilor lui Justinian
si alti impdra(i bizantini? Care calomnie mai mare
ni se poate aduce noud In situa(ia noastrd de astdzi?').
Cu toate Ca' se stie atitudinea mitropolitului
Oavriil Bdnulescu-Bodoni fajd de Rusi, rolul pe ca-
re l'a jucat el in chestia anexdril Basarabiei de
Rusi la 1812, vAzdnd ceea ce se petrecea, la 1813
el roaga guvernul rus sa fie numit in locul lui
_Sturdza un baer moldovean, care cunoaste limba
locara, chiar poate din acei care au trecut in Ru-
sia la 17922) iar la 1815 inaintând petijia boerilor,
el seriea ober-procurorului Sinodului rusesc, prin-
cipelui Oolijin :
Moldova, ca colonie romand, in vechime se
odirmuia cu legile romane, in timpurile din urma
ea a devenit o regiune dependenta de imperiul
Constantinopolului, si cum stdpdnitor-ii crestini, atelt
.si cei musulmani, n' au luat de la ea drepturile ei3)".
Prin urmare, din aceste acte oficiale, se vede
ce nenorocire pentru intreaga populajie a Basa-
rabiei a lost anexarea acestei provincii romdnesti
de cdtre Rusia, prin ce tragedie sufleteascd trecea
aceasta populajie i in ce situajie deplorabild au
fost pusi locuitorii acestei rani. Tot odata se vede
-cu card lade, cu card barbajie ii aparau locuitorii

1) J. A. Kacco. Op. cit., p. 29. A. CTaAssgaiCi ras

pisal BauprecitylioAm. Kuusaurb, p. 285,
2) J1. A. Sacco. Op. cit., p. 208.
3) A. CraiosgEill. Op. cit., p. 287.

www.dacoromanica.ro
 16 Cullum romaneascii in Baarabia

nteresele lor nationale intru cat a fost desvol-

flea In ei constiinta nationed.
Aceste plangeri au ajuns pana la guvernul
central rus, si cu toate cä dup.a. 1815 In Rusia,
cum am notat- mai sus, s'a inceput un reactionarizm
grozav i prin urmare, nu se putea astepta la re-
forme ceva dernocratice, la un regim mai mult
sau mai putin uman pentru Basarabi3, guvernul de
la .Petrograd a trebuit. sa: cedeze necesitatii unei
schimb'ari a sistemului de ocarmuire in Basarabia.
La 1 Aprilie 1816 impsaratul Alexandra I a trimis
Mitropolitului Gavriil Banulescu-Bodoni un rescript
in care, aratand, c guvernul dandu-i Basarabiei
o acarmuire provizori2, a avut in vedere din ex-
perient s vada ce fel de ocarmuire s6-i dea,
potrivita cu obiceiurile de aci." Dar cu cel mai ma-
re regret am constatat in' modal eel mai precis, cd
dorintele rnele n'an fost indeplinite pi ca dezordi-
nele, mai cu seama de la oare care timp incoace,
au ajuns la ce.1 mai 'Malt grad, asa ca matte din
nevinovatele familii ale tdranilor blajini, lasond cd-
rnirniirile lor, mild addpost peste granitd. Toate
acestea, atragond 'atentia mea, ma fac sd iau ma-
sari deosebite, ca rdul fault sa dispara pi sa se
faca pentru locuitorii din Basarabia o soartd, po-
trivita cu dorintele lor, cari sunt in deplind mdsurd
si ale mete Noland ca el trimite un functionar
inalt, care va studia chestia la MO locului, Ale
xandru I, ca sa linisteasca spiritele, spune : Do
rin(a mea este de a se da el. (Basarabiei), _

ocdrmuire civicd, potrivita cu moravurile, obiceiurile

pi legile ei". In sfarsit roaga ca aceste dorinte ale
Iui sa' fie traduse in limba poporului i sa" fie aduse
la cunostinta tuturor.1)
1) 106vadab1ii c6opnw r. KinfaiHesa. Chi§ingu 1912,
anexa 1, p. 3-4..

www.dacoromanica.ro
 Basarabia in anul 1812. 17

Cu alc6tuirea acestei noui legi pentru Basara-

bia a fost ins'arcinat un funclionar superior flahme-
-Rev, c6ruia Alexandru I la 29 Aprilie 1816 ii
scriea ci pentru Basarabia trebusste o ocjrmuire
speciala in conformitate cu legile ei bdstinase, cu
moravurile Si cu obiceiurile ei" '). lar in instructiile
anexate la acest rescript se pune in vedere, ca
alcatuitarli legil speciale pentru Ba:zrabia, sa." se
cluzeasc cii asezam:ntele ocâvmuirli Finlandiei,
Poloniei çi Georgiei, care aveau autonomic pro-
vincialt12).
Aceastsa lege special6 pentru Basarabia a fost
gata la 1817 si sub denurnirea de Regulamentul
asezdmdniului regiunei Basarabia" (Asezdmatul
obrazovaniei oblastie Basarabiei) a ap-drut in 1818
in limba rornâneascti cu text paralel rusesc).
Dupd asezilmantul" dela 1818 Basarabia se
ocârrnuia de un Consiliu Superior" (Stat Ina lt"),
care era compu3 parte din elemente locals alese, .

parte din functionari aurniti de guvernul rus. Aces!

Consiliu in atributiile caruia cadea rezolvirea tutu-
ror chestiilor julidice, administrative si economice,
era campus din 11 persoane, din ca-e 5 erau nu-
mill de &Aire guvern, iar o aiei, i anume: Pre-
sedinteIe General Quvernatorul Podoliei, care de
fapt nu lua parte la sedinte, guvernatorul si vice-
guvernatorul Basarabiei i doi presedinji, al sectii-
lor judecatoriei superioare din Chisingu, al sectiei
penale si al sectiei civile si 6 deputati din partea
nobilimei. Acesti din urmA trebuiau sa fie confir-
mati de &dire General-Guvernatorul Podoliei.

1) J. A. Eacco. Op. cit., p. 214.

2) Ibidem.
3) A fost retiparit i ruseste in Home co6pauie MOM%
ro..:CiECICOR lIMHepiS T 35, pp. 222-281.
9

www.dacoromanica.ro
 18 Cultnra rornâneasca in Basarabin.

Toate hotafarile se luau cu majoritatea voluri-

lor i erau definitive, .insd persoanele p articulare
se puteau plange asupra hotarallor lui prin minh-
Irul de justitie §i procurorul general din Petrograd,
Consiliului de Stat.
Coresponclenta in Consiliu se face in limba
ruseascd si moldoveneascd dupd natura ei, adicd:
acele diriguitoare, acele de stat, acele penale si de
instructie judecdtoreascd In limba ruseascd si mol-
cloveneascd avdndu-se in vedere legile imperiului
rus i pdstrancl legile i obiceiurile pdmantene In
privinta proprietdtii particulare; iar chestiile de
drept civil si de hotdrnicie se vor exercita numai
in limba moldoveneascd si se judecd pe baza legi-
,)
lor i Oiceiurilor molclovenesti" .

Nu ne vom opri mai anlanuntit asupra acestui

regulament, asupra organizatillor judecatore§ti si
administrative in judete.
Nemultumirile generale, care, cum am vazul
mai sus, domneau in Basarabia, cererile taranilor
pi boerilor romani, au silit guvernul rus dea
Basarabiei o ocarmuire speciald", un fel de auto-
nomie provinciald. In .autoadministrarea Basarabiei
Tolul principal il juca nobilimea. Toate functiile mai
importante in administratie i justitie, nu numai de
la centru, ci §i in judete, erau ocupate de nobi-
limea basarabeana prin alegere. Limba moldove-
neasca a bst recunoscula ca limba oficiala in
thate institutiile de stat din Basarabia pe langa
acea rusd, iar in uncle institutii in judete se
intrebuinta exclusiv aceasta limba. Mai mult, legile
§i obiceiurile moldovene§ti, mai cu seamd .acelea,
cari priveau dreptul civil, au ramas in vigoare.
Dar n'au trecut nici doi ani dupd ce a apd-
1) lbidem.

www.dacoromanica.ro
 Basarabia in anul 1812. 19

rut regulamentul dela 1818, si Rusii au inceput sd

incalce acest regulament, si unifice legile moldo-
venesti cu cele rusesti, sau, mai bine zis, sä le
inlocuiasCd cu cele rusesti, an inceput s inlature
elementele locale din institutiile de slat. La 1820
guvernul rus a introdus incd doi membri numiti de
,guvern in Consiliul Superior al Basarabiei1) asa
ci majoritatea voturilor trecea d partea celor nu-
miti. Iar la 16 Martie 1820 Alexandru I a aprobat
propunerea generalului Bahmetiev, prin care vo-
tului preedintelui in ConSilm in toate chestiile
in afard de cele judeceitoreVi, se &idea nollunea
euvantului v e t o; in caz cand el nu se unea cu
opinia rnajoritNii, el avea dreptul a inainta pare-
rile sale discreliei Suveranului" 2).
La 1823 ispravnicil de judet. cari erau alesi, au
lost inlocuiti cu cei numiti, iar la 3 August 1825
dela consiliul superior au fost luate functiile jude-
-cdtoresti. In fine la 29 Februarie 1828 guvernul rus
prin un nou regulament a sters aproape toate ur-
mele autonomiei Basarabiei. Prin acest regulament
Basarabia devenea o oblastie ruseascd, cu institu-
Vile la fel cu acele ruse si dependente de minis-
terele dela Petersburg. Consiliul superior a fost
transformat in Consiliu de Oblastie, in atributiile
,edruia cddea numai sarcina a stabili unele impo-
zite si a regula unele chestiuni de aprovizionare.
Acest consiliu, in care toti membrii erau numiti
de cdtre guvern, in afard de maresalul nobilimei,
se convoca de cloud ori pe an. La anul 1833 si
limba romând, ca limbd oficiald a fost scoasd din
toate institutiile, in afard de bisericd unde s'a men-
linut mai mult timp.
1) .1. A. a.aCco Op. cit./p. 219.
2) lbidem, p. 220.
3) Ibidem, pp. 423-22-1.

www.dacoromanica.ro
 20 Cu aura rornâneaseg in Basarabia

Ins6, luand drepturile Romanilor basarabeni, apa

rate prin lupfa, incalcand legile si obiceiurile tiriir
guvernul rus n'a fost in stare sa stinga constiinta
nationalä a poporului basarabean.
Vitalitatea i statornicia einografica a poporu-
lui romanesc s'a dovedit si in Basarabia. Allmin-
-trelea nici nu patea s'a fie, fiindca Basarabia, care
a ramas romaneasca pada astazi dupa o surd de
ani de incercari din partea Rusilor de a o deznatio-
naliza, era si mai romaneasca in timpurile fapirei.
Dupa o statistica dela 1817 in Basarabia se gasea
aproximativ o jumatate de milion de locuitori 1)
Aproape toed populatia aceasta era romaneasca,
si cum vedem dintr'o alta statistica ruseasca dela
18102), din toate judetele Moldovei, cele din Ba-
sarabia aveau populatie mai numeroasa.
In tofu!, dupa cum am stabilit noi in alta luc-
rare t'), in 1810 in Basarabia se gaseau 327,199
de locuitori, din care numai aproximativ 5°/,, erau
straini de neamul nostru, iar restul Romani. Dar ce
este mai interesant, cetalile call au lost in mainile
Turcilor, Chi ia, Cetatea-Alba, Tighinea i Hotinul,
erau populate in majoritate de Romani. Cum ve-
dem din dosarul Nr. 226 dela 1808 al Arhivei Se-
natorilor din Chisinau4) aceste cetati erau supuse
unui deosebit regim militar, cu comandantii lor, cu
un deosebit regulament pentru populatie. In aceste
cefati, s'a facut un recenzamant la 1808, care este
foarte interesant pentru noi din toate punctele de
1) I. Mstor. Populatia Basarabiei la 13.2-1818. Arhiva 1 entru'
§tiinta gl ref() Ina aociala. 1, p. 96.
2) Arhiva Consistorului Spirirual d iChiin6u. Dosarul N 2 IS, .8 .0.
3) Contributii privitoaie la nurndrul populatiei fu, ri1e loma-
ne§ti la 1810'. In Arhiva peutru §tiintsa i relormA socialio. 1920,
N. 1-3.
4) V. si TpyAu Bcccape6cso yieo RilBECR ICOMUCCii,
Vol 11) PP. 380-381. ,

www.dacoromanica.ro
 Basarabia in anul 1812. 21

vedere. Din raportul S'ardarului Vasilache (acelas

dosar) se vede ca in urma cererii Comandantului
armatelor rusesti, generalul Prozorovschi, Divanul
Moldovei a luat o dispozilie in 1806, s'a se faca
un recensamant cu scopuri fiscale in aceste cetati
si anume sd se faca o condica a tuturor locuito-
rilor bastinasi, de ce natie i confesie sunt, i cati
locuitori au intrat de cand se afla aci armala, de
unde au venit i cu ce se ocupa" (din raportul
comandantului cetàfii Chilia maiorul Lavrov). Din
acest recensamant, in care gasim numele de fa-
milie al tuturor gospodarilor aflam urmatoarele date :
in Tighina cu suburbia Lipcani 331 de gospodari
diti cara 16) Romani, 101 Evrei, 52 supusi rusi si
9 Irmeni. Notam c intre supusii rusi gasim nume
de familii romanesti, asa de pildd doua f9milii Bu-
hai, venite din orasul Tiraspol $i allele. In Cetatea-
Alba 334 familii, din care 168 Romani, 132 Armeni,
18 Eyrei si 16 Sarbi refugiati.
In Chilia 478 de familit din care 393 Romani,
58 de Lipoveni si 27 de Evrei supusi rusi. In Hotin
si -in suburbiile lui 648 gospodari din cari 297 Ro-
mani, 340 Evrei si 11 Armeni.
Adeca in patru cetali romanesti, cari au fost
in manile Turcilor un limp bowie indehmgat, la 1810
Osim 1791 de gospodari din cad 1026 de gasp o-
ttani romani. Daca excludem numarul supusilor rusi
din aceasta eifra, cad au venit dup'a 1806 cu ar-
matele rusesti, reese c aceste cetali au lost po-
pulate de Romani chiar in vremea cand ele erau
stapanite de Turci; numai garnizoana era turceasca.
De olaturile " cari apartineau acestor cetati nici flu
poate fi vorba : incontestabil, ca ele erau locuite
de Romani.
, Se naste intrebarea, a putut aceasta populatie
,romaneasca, alat de numeroas i atM de consti-

www.dacoromanica.ro
 22 Cultura- romlneasc5 in Basarabia

entd in drepturile sale nationale, cum am vdzut mai

sus, sd fi fost lipsild de oH i ce cultura cum in-
cearcd sd dovedeasca istoricii rusi ?
Hand parte integranta din vechea Moldovd,
trecand impreund cu ea prin toate peripetiile istc-
rice, Basaiabia nu putea sa se deosebeascd prin
nimic de restul Motchvei si din pullet de vedere
cultural.
Pand in ziva de astazi se vac' martprii acestei
culturi puternice: ruinele majestoase ale -cc ratilor ve chi
moldcvenesti, ale Cetdtii Albe, ale Chiliei. aleSorecei
si a Hotinului, urmele oraselor moldovenesti, ale ve-
chiului Orhei, ale Lapusnei, ale Tiutului si ale atator o--
rase dispdrute, toate aceste vorbesc despre o cul-
turd foaite intensd pe teritoriul Basarabiei. Iar au-
mdrul mandstifilor, acestor focare de culturd in a-
cele vremu:i, ne povesteste si mai ruult despre ni-
velul cultural al Basarabiei. In momentul anexdrei
Basarabiei, in aceasta provincie se gd3esc 12 ma-
ndstiri si 13 schituri ), din cari mandstiile Cdpriana
si Curchiul au fost infiintate inca in veacul al XV,
pe vremurile rnarelui Voevod moldovenesc Stefan
cel Mare.
Dar multe din manastirile i schiturile Basara-
biei au fest desfiintate inainte de 181225. E foarte
elocvent in aceasta privintd numarul bisericilor din
Basarabia, care erau cu putin mai mic decal cel'
de astazi. Din raportul Mitropolitului Gavriil Banu-
lescu Bodoni dela 1812, in Basarabia erau 749 de
biserici in 755 de sate si orase 3) dintre care fru--
1) Arhim. V. Puiu. Monästirile din Basarabia Chi§.inau 191g.
PP. 8 9.
2) Ibidem, p, 17 et passim. _
8) A. CTaiontotii, op. cit., p. 249.
Arhiva Consistorului din :hi§inAu dosarul No. 224, 1812.

www.dacoromanica.ro
 Basarabia in anul 1812. 23

moasa bisericd a sf. Dimitrie din Orhei zidita de

Vasile Lupu, biserica din Cdusani, probabil din vea-
cul XV-lea, infrumusetatd d2 zug:avii moldoveni at
restauratà de Sca-lat 0:igorie Ohica si Origorie.
Calimah, domnii Mold:Nei, cu chipurile lor pe pereti,
biserica sf. Nicrilae din Chilia, restaurata de Vasile
Lupu, vechea biserica asa ztsd armenaascd dar de
fapt moldoveneascd din Cetatea Alba si atatea bi-
serici in sill moldovenesc earl s'au pdst at si astazi
prin sdtucenile nfastre ').
Baca ne arunearn privirile peste hotarul vechii
Moldove si al Romaniei de astdzi, peste Nistru, ce
semne de culturd se gaseau In vremurile acelea ?
Frumoasa culturd polonezd n'a ajuns pAnd la ma-
lurile Nistrului In afard doar de nordul Podoliei. Pe
mall! slang al Nistrului i pe alocurea si in stepa
Chersonului Wand la Bug, erau asezdri in care e-
rau pe timpurile acelea cam o suld de biserici mol-
dovenesti, iar Inc olo tot sudul Rusiei de astdzi, pand
aproape de Chiev, toaid stepa sud-rusica, era in
stadia de colonizare, care se incepuse abia In vre-
murile Ecaterinei a Il-a, adecd cu vre-o doud de-
cenii inaintea rdpirei Basarabiei.
Prin urmare, comparand situatia Basarabiei de
atunci din punct de vedere cultural cu aceea care
era dincolo de Nistru i cat-e, ca cea mai de a-
proape in mod natural trebuea sd treacd in Basa-
rabia, gasim cd boerii moldoveni haintand petitia
guvernului rus la 181 3, aveau toati dreptatea, ard-
land cd este o mare calomnie" a spune, c Ba-
sarabia n'are cultura ei.
1) Despre bisejei e vechi du. Pasambia v. BaCHAiii EMI"
11013C6ifl.Ciicosi pentafitionl new, Bert Eeceapa6csoit rpepaiu.
Ispviw Baccapakicaro aepsoanaro acropolio-apxmarinecKaro date-
ma. Bun I, pp. 70-177.
A. CTaAHHIANIR. fai Baepency-Boloue p.p. 219-250

www.dacoromanica.ro
 24 Cunura ron'neas5.-In Basardia

Resturile culturii materiale, care s'au pastrat

pand in zilele noastre, nu puteau sd nu contribue
la ment,inerea traditiei romanizmului in Basarabia.
Aceste ruine, aceste cetati Ii aduceau aminte Ro-
mdnului basarabean de gloria strdmoseascd, de vre-
murile caind el era stapan pe aceste orase, pe a-
ceste ceti, iar bisericile vechi Infareau in el cre-
dinta, cd el se trage din acei, care au pus pietre
la aceste biserici.
Nu mai putin importante sunt in ce priveste
culiura moidoveneascd In Basarabia pe la incepu-
tul veacului al XIX si alte mdrturii.
law], centrul cultural si politic al Moldovei, era
capitala judefului, din care cea mai mare parte
se intindea dincoace de Prut, in Basarabia. Acest
centru, as.ezat la marginea Basarabiei, nu putea st
nu aibd influentd asupra populatiei basarabene prin
cultura sa superioard, prin cattle i tipografiile sale.
Era lucru natural, sd pdtrundd aceasta culturd, pen-
tru c drumul dela Iasi in Ora leseascd, In Polo-
nia, cu care Moldova fdcea negot, trecea 'prin Ba-
sarabia, precum i drumul, care ducea spre Chiev,
cu care Moldova avea vechi legaturi. Pdnd acurna
pe la bisericile i mandstirile din Basarabia se gd-
sesc edit tipdrite in Wile romdnesti inainte de
1812, unele chiar In veacul XVII; asa de exemplu
psaltirea in versuri a vestitului mitropolit al Moldo-
vei Dosoftei, care se gaseste ia ildnastirea Noul
Neamt si care, probabil, a fost luatd la aceasra
mândstire dela vre-o biserica din Basarabia.
Eruditul episcop Amfilohie Hotiniul pe la sfdr-
situl veacului al XVIII-Iea a desfasurat dupd cum se
stie o larga activitate culturald.
La 1795 el tipareste la Iai o gramatic d. teo-
loghiceascd, scoasd. In limba moldoveneascd, deep
bogoslovia lui Platon, arhiepiscopul de Moscva st

www.dacoromanica.ro
 Basarabia 'n anul 1812. 25

depe ate cArti bisericesti" 1). la ace1asi an se ti-

pareste de cdtre clausal i Deobsfe Oheografie pe
limba moldoveneascd se-oasd depe gheografia lui
Bufier, dup d. ordnduiala care acum mai pe urrnd
s'au asezat in. Academie dela Parizi" 2). Tot acest
vrednic arhiereu a tipdrit : Elementi arithmetice a-
ratate firesti" 3). Tot lui, suntem aproape Incredin-
tap, se datoreste i frumosu l. manuscis, necunoscut
pand acuma, care se pastreazd in biblioteca Acade-
miei teologice din Chiev sub No. 751. Acest ma-
nuscris a lost clonal, dupd cum ne-a spus bibliote-
carul Academiei D-1 Crilovschi, Academiei de ca-
tre fostul profesor al seminarului teologic din Chi,
5indu E. Mihalevici, basarabean de origind, 5i este
u5or de presupus, cr1 manuscrisul a fost gasit in
Basarabia. El poartd. data 1796, este tradus din
limba italiana, adecd coincide cn vremea activitdtii
culturale a liii Amfilohie, care, cum am vazut mai
sus cuno51ea i limba ilalianr1. Manuscrisul are ur-
mdtorul Rau: 4)
Granzatica
dela Invdtdtura fizicii, scoasa de pe limba italie-
neascd, pre limba moldoveneasczi, Intru care se cu-
prinde tot ceea ce omul voesce a sci si a Inväta,
In ceriu si pre primant, din lucrurile cele mai ctz-
noscute si mai trebuincioase. Anu1=-1796 Aprilie 10" .
Prafata, care incepe indata pe verso titlului
(f. 1 v. 2 card numar), sund astfel:
Iubite cetitoriu,
to(i dascalii, ci invd(crtorii zic i scriu, ca" ore care
11 I. Bianu $i N. Hodo.F Bibliografia romiineasel veche. To-
mul II, pp. 377-378.
2) Ibidein, pp. 378-379. tin exemplar al acestei geografii, gä-
it in jucl. Soroca, se aflii in poses a noasua.
3) Ibidem, pp. 383-384.
4) Manuscrisul cuprinde 5+185 file, mArimea. 201/2X 1521/2 C. In.
scrisul foarte Leer,

www.dacoromanica.ro
 26 Cultura rornaneasc6 in Basarabia

nu poarta griji sJ alba iubire si dragoste cettra pa-

tria sa, adeca pentru tam si ptimântul si limba, iii
care s' au nascut, pacdtuesce intocma ca si cel ce
trece cinstea parinfilor seti. Dupa cunz zice Tireron
si Nisei cel pre intelept, i Ovideo cel minunal, nu
sciu cu ce dalceala s hianesc, cei ce nu pomenesc
de patria sa allele.
Deci i eu pentru datoria aceasta vrand a fi
oaris-ce multdmitoarea, si neavand alta cu ce sä
ma arat, am pus patina ostineald cu toatd prostia
me de aw tälmacit, aceasta carticica numitd gra-
matica invataturilor fizicii de pe limba italieneasca pe
limba moldoveneasca, care socotesc a fi de folos, celor
int& tineri invettatori, ce calatoresc pe drumul invatd-
turilor, apoi ca zeibovindu-se mai intai, cu cetire, au
(?) i cu inveiteitura la aceasta, vor ave multd cu-
nostinta 'Inca si sciintei i dinpreund usurintel si In-
,telegirea vorbilor celor ce-i invata, fiind cJ infra
adancimea inveiteiturilor sunt multi cuvinte si talma-
ciri, cu greu a se deprinde, si a se inielecre, din-
tru tubaL, cä alti cuvinti sint dintru intai Osbicinuite
prin invapturi a sel scri si a se Welege puterea
lor pe limba streind, fiind foarte cu greu altor
limbi, care n' au cuvinte in destul, Ca sa poata de
odatei a zice si a cunoasce talcul si puterea acelu-
iasi cuveint. Dupei CUM i noi aice multi cuvinte
grecesci si latinesci leam pus insusi acelea, ca sci
nu stricdm simtirea lor, dandu-le numai din pate-
rea vocabolariului, adica din cartea care talcuesce,
cu aceeasi cuvantul oarescare simtire de cu-
noscinta for, cu multi cuvinti ii infra acelai loc,
uncle sau scris, iar si le zic celor ce voesc a sä
invelta dela altii apuceind oaresce zugravald, de cu-
noscin(ei, din airticica aceasta ii cv graba or trite-
lege, pre cei ce Ii vorbesc, cum pentru invalaturi,
asisdere si pentru cuvinte, ldsandu-i cu pace intur

www.dacoromanica.ro
 Basarabia in anul 1812. 27

liniscea lor, a sei inveita, iarci pre cei ce vor lua

sama teilcuirii mete, ii rog sel nu prindei indatti In
ponoslu pentru nedreapta me talmacire ciar sei in-
clrepteza."
Dupd Scara de tot ce si afld In cartea a-
ceasta" (i. 3 5 nenum.), urmeazd un capitol, care
trateazd despre filozofie i tiinta in genere cu ur-
rndtorul thlu :
Gramatica inveitaturilor fizicesci de toate lu-
crurile cele ce selnt mai cunoscute si mai obicinuite
rdzeimate asupra increolin(eirilor" (f it 19).
lar dupd aceasta urrneazd patru pdrti ale Carpi
cu titluri dupd curn urmeazd :
1) Gramatica dela invei(citura fizicii partea
Pentru somalogie §1 pentru apropierile dela
materie, pentru feliurile alese a trupurilor cu in-
drepteiri dela fire. Pentru fire de obsce i pentru
apropierile trupurilor firesci." (f. 19-46).
2) Gramatica dela invci(ãtura fizicii partea al
doilea. Pentru cosmologlzie, care cuprinde o vedere
de obsce pentru toatti lumea mai inteii, pentru soare,
pentru lana, pentru planeti, pentru COIneti au steli
cu coadei pentru stelile statornice au inteirite" . (f,
46 46 v.)
4) Gramatica dela fizicii partea
invelteltura
al triilea. Pentru aerologhie si mai inteii pentru at-
mosfera ori pentru aer, pentru veinturi, pentru me-
teore, pentru ivirile cere.sci." (f. 67-88).
4) Gramatica dela inveiteltura fizicii partea a
patra, pentru gheologhie (f. 88185).
Insfdrsit reddm i un pasagiu din lextul aces-
tei carti interesante, din care se vede felul, cum
a fost tradusd cartea : -
Pentra sunet. Set lucrm sama acum la firea
ii apropierea sunetului de vreme cci singirea de toti-
curiozii zic cei i aceasta esti o parte indestulatei-

www.dacoromanica.ro
 28 Cuttura rornâneasca. in Bssarabia

(dela firi spre o trebuincioasd socotintd. Sunetul esti

o pornire de valuri, de a aerii, facdndu-sd dela oa-
recare cldtire de urlet, cä lovirea pricinue.,sce.in par-
tite de un trap, acesti valuri ori lovituri din aerii
viind a lovi asupra timpwwlui dela urechile noastre
cu agiutoriul nervilor poarta Ia spiritele noastre a-
ceastd simtire. i pentru cä un singur si acelassi su-
net esti inteles de multi oameni carele sd gdsesc In
osebite locuri, esti la scuturare i cutremurul, date
dela lovire de oarecare trupuri care sd Inchide, ca
Intru o sferd impregiurul trupului, cd esti ca un.
chedru i cdti sä vor tdmpla intr'aceastd sferd, totl
intr'uli chip vor auzi sunetul de acea lovire" (1. 32).
In bibliotecile ruse$ti se Wasesc mai mulle cacti
mdrtuscise, ca-e poa-tA nurnale unor orase ba-
sarabene, ale bisericilpr, ale dpnatorilor basarabeni,
eea ce aratg, ci cartite 51 manuscrisere acestea
au trecut prig mantle basa-abenilor. Este caracte-
ristic, c chiar in Chisinau, urt ora$ mic pe la sfar-
$itul veacului XVIII, s'a scris o Alexandrie, care
astazi se gaseste in biblioteca aceleasi Acadernii
din Chiev sub No. 372. Acest rnanuscas farsa in-
ceput, lara sfarsit i rara caleva file la mijloc, scris
in 59 file in folio, are pe foaia 40-a urm'atoarea
notit'd : Scrisu-s'au aceastd Alexandrie cu toatd chel-
tueala a dwnisale Donie fecior lui Grigori Pavlo-
vici din tárgul Chisindului, la anii dela nasterea Dom-
nului Hr. 1790, in ulna lui noemvre -20, in zilele
blagocestivei Impdrdtesei Ecaterinii Alexeevnii a toatd
Rosia, pe vreme cãncl bdtea Moscalii cetatea Is-
.maile, fiind cneaz sfeteisii Alexandrovici Potemchin
mai mare preste toata armiea. Deci fiind eu pre
aceia vreme dascal aici, in Chisindu, de invdtat co-
pii, m'au poftit acest Donie negutatorul de aici cu
foatd cheltueala dwnisale. Donie negutdtoriu Chi-

www.dacoromanica.ro
 Basarabia 1n anul 1812. 29'

sineu, si eu Stefan dascal din Putna, am scris ea

cheltuiala dumisale Donie" ').
Aproape la toate bisericile s'au pastrat actele
starii civile i statele personale ale preotilor dela
inceputul veacului XIX-lea scrise in limba roma-
neasca. Pe baza acestor acte a fast facula i cata-
grafia dela 18102).
Am vazut mai sus, ce numar mare de biserici
a avut Basarabia pe la 1812, si prin urmare tre-
bue sa presupunem ca si clasa clericilor a fost foarte
puternica sl numeroasa, i aceast6 clasa nu putea
sa nu aiba scoll.
Din Alexandria, pe care am citat-o mai sus,
se vede Ca la 1790 in Chisinau se gaseste un das-
cal pentru invatat copii" Stefan dela Patna, poate
ca e vre-un elev esit din scoala renumitului Vartolo-
meiu Mazareanul. Autorul manuscrisului dela Chiev
nu indica scoala la care a functional el, dar fara
indoiala, el preda la o scoala cu mai multi elevi,
poate la acea domneasc a, despre care vom vorbi
mai jos.
Cele dintai scoli, in Basarabia, ca i in res-
tul Moldovei, au fast pe langa manastiri i parohii.
Numarul acestor scoli, cum se vede din datele care
s'au pastrat a lost destul de mare. Asa dascalul
Stefan Istrati a invatat a ceti i scrie moldoveneste
precum si tipicul bisericesc in scoala din comuna
Bumbata, o alta scoala a fost in comuna Goler-
card, un preot Lupu Vartic 'Inv* inainte de anul
1786 in comuna Isnovat, din jud. Orhei, iar mai pe
1) $tefan Berechet. Docutnente slave de prin arhivele ruse. Bu-
cure§ti, 192u, p. 3-4. Se prea poate, ca ace sta. Alexandrie ilustrata
este in legatura cut manuscrisul Academlei Romane No 869, care a
foA sedsa In zileie prealuminatii fruparatii sale Mariii Ecaterina
Alexeevna.. la veleat 17901 V. N. Cartojan. Alexandria in literatura
romaneasca. Bucure§ti. 191 ) p. 33-31.
2) Arhiva consistorului din chi5.jna.u. Dosaral 218 din 1810.

www.dacoromanica.ro
 50 Cu !tura rornaneasca in Pasarabia

urma in Tetcani. Asemenea scoli bisericesti au fost

in com. Buda, Truseni, Raspoveni, Scumpia,
pe langa biserica Mazarachi din Chisinau etc.1).
Profesorul serninarului din Chisingu A. Si lin in
lucrarea sa despre Dimitrie Su lima arhiepiscopul
marturiseste ca in anul 1811 vicarul
rnitropoliei din Iasi sub ocupatia ruseasca Dimitrie
Su lima, a infiintat la m6n6.stirea Curchiul o scoalA
pentru copiii d2 preoti 2)
Preotul comunei AlexAndreni, jud. Soroca, Petre
Ohentus a inaintat rnitropolitului Gavriil urmatoarea
petitie :
Malt preosfintite .Si mult milostive stdpane.
pluim preosfintiei voastre de rnila lui Dum-
nezeu am trii cop/J.' de tnvdtdturd si nu averr scoald
acolo in sat si porunca a preosfintiei voartre ca sd
aducim copiii aice Ia scoala preaosfintiii voastre si
copiii sant mici. Rog Inalta mila preosfintiii voas-
tre sJ aibd voiqa si blagosloveniea preosfintiii voas-
tre ca sdi dau Icz Invdtdturd la mandstirea Dobrusii
cd aice mii cu neputintd ai aduci cd sant orn singur
mari pornand va fi preosfin(iii voastre. 1813, Apri-
. lie 28'3).
Din acest document rees'a pe de o parte ea
si la rnanastirea Dobrusa a lost scoala, pe de alfa
parte, din cuvintele nu avem scoald acolo in sat"
tragem concluzia c erau scoli i pe la sate. Ca
prin unele din. satele Basarabiei erau scoli vedern
I) Aceste d.te le gäsim in articolul 1. P. S. Arh episcopului
Gurie: Cate-va extrase din arbive despre §co ile biserice§ti In Basa-
rab'a Inaintea anexArii ei de atre Ilusia".
In Revista societatii Istorico-Arheologice biserice§ti din Chi-
§ináu. V. Xill, p. 68-73.
`2) H. A. .11ongsiii. Ilcropisi !Command comapha. EH-
uniffen, 1913, p. 11.
3) Arldva consistorului din Chi§inau. Dosarul No, 219, a.1813.
v. H. A. dinogRifi, op. ciL p. I3,.

www.dacoromanica.ro
 EaFarabia in anul 1812. 31

si din numarul stiutorilor i nestiutorilor de carte

din copiii preotilor, extras din informatiile eparhiei
din 1815. Dirk 2650 de copii de preoti in elate de
1-15 ani; 886 sgeau carte, restul erau nestiutori
de carte; in elate dela 15 20 ani, din 298 de copii,
244 stieau i numai 54 nu stieau ; din 179 in elate
dela 20 de ani in sus, 101 stiutori de carte si 78
care nu stieau carte 1).
Dar scoalele de pe langa manastiri i biserici
puteau sa foloseasca numai peniru tarani si copiii
de preoti ca scoli inferioare, in care invatau a scrie
ai citi. Arhiva senatorilor din Chisinau dela 1806
pana la 1812, precum i arhiva cancelariei guver-
natorului Basarabiei si a consistorului dela Chisi-
nal' in primele decenii dupa anexare sunt scrise mai
mult de jumatate in limba romaneasca. Toate cere-
rile locuitorilor, preotilor i functionarilor mici
sunt scrise in romaneste, in acea frumoasa limba
moldoveneasca, in care se scria i in Moldova de
peste Prut. Toti autorii acestor petitii, toti dascalii
aipreotii se vede ca au avut o scoala ceva mai
buna de cat cea elementara, pe care puteau s'o
aiba la sate. Statele personale ale clericilor care
se gasesc pe la biserici, ne-arat c foarte multi
din preotii basarabeni pe la 1812 si-au facut stu-
diile la scoala lui V. Costachi din Socola. Se ga-
sesc insa date, din care se vede ca si in Basara-
bia era o scoala care avea menirea sa dea o pre-
gatire ceva mai mare decal scoalele primare. Scoala
aceasta era in Chisinau, se numea domneasca §i
nu se stie cand a lost inchisa. Negustorii i locut-
torii" orasului Chisinau au inaintat la 181.5 mitropo-
litului Gavriil urmatoarea cerere :
Catre Malt preosfintia sa a preosfintitului in-
1) II. A. Jovnuliii, up. e t. p. 12.

www.dacoromanica.ro
 32 Cultura rornâneascA in Basarabia

dreptdtorului Sinod Cilen1) i aceluias exarh Chirio-

Chir Gavriil Mitropolit Chisindului si Hotinului tsi
a feliuri de ordene cavaler.
Dela toti negutitorii Si a1i läcuitori din CYzii-
nan ce avern copii de invdriturd in limba moldove-
neascei
Plecatei jalobd.
Mult indurate Malt preosfintite stäpãne ! Cu
totul impotrivel ne iaste a vedea pe fiii nostri lip-
siti de hrana inveiteiturii limbii noastre, si nu nurnai
[let cel strimam 91 scapati patimei aceastel mare pa-
gubei dar i fiei celor ce ar putea ajuta ceva pe un
dascal inviittitoriu copiilor Mr asemenea lipsiti sunt :
nefand nici case de obSce precum set afla pe la toate
orasele. Mdcar cd in trecutul an 1812 dec. 16
ne-am infiintat din tnilostivei poruncei Malt preosfin-
till voastre sd rdaduiascd Dasailal Gheorghie Po-
povici inveitettori de copii la biserica sfantului proroc
Ilie pentru care nu putin ne-am bucurat : dar de
vrerne cel la ceiteva luni dupd aceea trebuind randuitd
casa de scoald pentru lucrul bisericei sau zeiticnit
Mend. Pe urmel geitinclu-s,e altei casd de scoald la
biserica nascerii Precistii strângeindu-sd i copii a-
colo asemenea urmeind nevoia pentru casei de seizut
parintelui protopop Lupul, s' au dat i aceea sfintiel
sale unde i acum sade. Si asa de istov s' a stricat
acea rnilostivei punere la cale, nu cu putind malmi-
ciunea noastrei si multd pagubei fiilor nostri. Pentru
aceasta facem sliut i rugdm mila Malt preosfintiei-
voastre ca iardsi sei se pue in rdnclueald acest tre-
buincios lucru. Jar pentru dascal sântem multelmi(i
si cerern tot pe dasceilul Gherghe Popovici ca sá
fie reinduit numai pentru Invdtdtura copiilor Alga-
duindu-i si din partea noastrei ceva :ajutoriu si mat
1) Membru.

www.dacoromanica.ro
 Basarabia in anul 1812. 33

vartos venitul cotului targului care mai inainte era-

afierosit scolii obscesti ce sel zicea domneascei (aiceo
in Chisindu) voim a sei trage iardsi infra aceeasi
veclze rancluiald ce sä urnza. Si deacd Malt Preos-
fintiea Voastrd yeti socoti a fi cu cuviin(d a ne sel
da ci o conclicd de milostenie, spre a se putea zidi
nisce case mai mad de *Koala spre multeimirect
obseei va reimanea la Inalt Preosfintia Voastrd bund-
vointei '). Urmeazd patrusprezece iscdlituri i rezolufia
Mitropolitului Gavriil dela 28 Aprilie 1815, care suna
astfel :
Pentru venitul cotului prin targuri sd se gd-
seascei soob.scenie2) wzde se mine
G. M. Ch."
In afard de aceasta la Chisindu Idngd, biserica
sf. Arhanghel Mihail Mire anii 1800 1819 functiona
o scoald gieceascd, in care se Invdtau copiii boe-
rilor i negustorilor din Chisindu i unde ca pro-
fesor era un oarecare Constantin Grecu 3).
Nu este exclus, cd asernenea scoli erau i in
alte orase ale Ba3arablei, cum a lost de exernplu,
oala unui filozof grec" din Movildul de peste
Nistru, unde invdtau fii baerilor din judeiul Soroca.4)
Prin urmare din toate datele ardiate mai
sus reiese un lucru : Basarabia pe la incepu-
tul veacului XIX, avea cultura ei proprie, na-
Pone& avea chiar scoli, -avea carturarii ei, adeed,
nu se deosebea prin nirnic, din aces! punct de
vedere, de Moldova de peste Prut, i luandu-se in
1) Arhiva Consistorului din Chi1inilu. Dosarul No: 178: anul
1815.
2) Informatie, ramurire.
3) Arhiepiscopul Gurie Cate-va. extrase din arhive despre §co-
lile bisericwi in Basarabia, inaintea anexarii el de catre Rusia,
In Revista societ4i istorico-arheologice --bisericelti din Chi§.-
nilu.". Vol. XIII, p. 65,
4) Teodor Várnav. Istoria vietii mele, Bucurelti 1909.
Bibiioteca Minervei, p. 12. 3

www.dacoromanica.ro
 34 Cultura româneasea in Basarabia.

vedere gradul de culturd in genere in orientul Eu-

ropei in vremurile acelea, aceasta culturd, cu toate
imprejurdrile grele prin care a trecut Moldova, era
destul de desvoltatd. Am vazut, cum a reactionat
populatia Basarabiei la introducerea regimului ru-
sesc, am vdzut cum Ii apdrd ea drepturile sale
strdmosesti, pecdt era dezvoltata in sufletul ei
ideea comunitdiii sale etnice cu Romdnii de peste
Prut.
. Evident, ci ar fi o mare gresald, dacd s'ar
crede, ct Rusii cu tot mestesugul i toate sforfarile
lor de a Indbusi miscarea cultural& care se ince-
puse in Basarabia, au reusit in aceasta privinid.
Viata culturala a trebuit in mod firesc, sd continue si
n'a putut ssa se intrerupd in mod brusc. Tradijia cultu-
rata este una din cele mai puternice i, prin urmare,
gresesc acei, cari cred cd orisice popor poate fi des-
nationalizat, asimilat. Istoria popoarelor cari au trait in
Austria si mai cu seamd in Rusia a dovedit zAddrnicia
incercdrilor de a schimba sufletul poporului. Cultura
romdneascd in Basarabia n'a putut sd se manifeste asa
cum s'a manifestat acea din Transilvania sau Bucovina.
A fost o mare nenorocire pentru basarabeni, ea' ei au
fost de aceiasi credinta ca i Rusii, ceea ce a adus
poate la oarecare apropiere a intelectualilor cu
Rusii, la indeferentizmul acestor intelectuali fajd de
problemele nationale. In chestia desnationalizarei
Rusii au reusit mai mult la popoarele de o credinta
cu ei ; Polonejii, de exemplu, popor slay, inrudit
cu acel Rus, si-au pdstrat nationalitatea si cultura
muljumit i faptului cd ei au fost catolici. Cultura ro-
maneascd in Basarabia a avut partite ei slabe, ea
s'a abatut dela matca ei natural& ea si-a rupt, gra-
tie regimului rusesc, legaturile aproape cu desavAr-
sire, cu jar& romanesti, iar lipsa de scoli nationale

www.dacoromanica.ro
 Basarabia in anul 1812. 35

a facut ci aceasta cultufd s'a desvoltat foarte putin

sau mai bine zis, a ramas in stadiul ei de primiti-
vitate, aproape asa cum a fost la 1812. Dar aceastA
cultura, aceste manifestari slabe de viatà roma-
neasca meritä sa fie studiate, pentruc 5. prin ele s'a
mentinut continuitatea traditiei culturale, s'a menti-
nut ideia unitdtii noastre nationale, s'a subliniat ceea
ce zacea sub constiinta poporului de jos.
Cultura romaneasca in Basarabia sub stapanirea
ruseasca s'a manifestat in diferite directiuni. Cea
mai statornied si mai puternica institutie in aceasta
privinta a fost biserica. Preotimea din Basarabia
trecuta in mare parte prin scoala dela Socola con-
stituia in vremurile acelea clasa intelectuara a Ba-
sarabiei, avea traditiile ei moldovenesti i avea cele
mai stranse legaturi cu poporul. Desigur, ci aceasta
preotime conservatoare prin menirea ei nu se putea
impaca cu regimul rusesc ; sunt probe ea multi din
preoti fugeau peste Prut 1). Toata corespondenta bi-
sericeasca, toate actele bisericesti, condicile, in-
ventariile, actele stärii civile se faceau numai in
romaneste si in romaneste se inaintau consistorului
din Chisinau. Aceasta stare de lucruri a durat pada'
la 1871, cand arhiepiscopul ChiinuIui i Hotinului
Pavel, unul din cei mai inversunati dusmani ai nea-
mului romanesc din Basarabia, a dat ordin ca co-
respondenta bisericeasca sa se facd in ruse*.

1) V. arhiva Consistorului din Chi§inAu. Dosarul Nq. 145 din

1813 §i No. 139 din 1914.

www.dacoromanica.ro
 TiOrifurile bisericesti.
Mitropolitul Gavrill Banulescu-Bodoni. Inflintarea
Ppografiel eparhiale din Chiinau. Rolul mitro-
poliiului Gavriil in traducerea si tipthirea airtilor
bisericesti. Crti1e bisericesti ti grite in timpul
pgstortel mitropolitului Gavriil Banulescu-Bodoni.
Dirnitrie Su lima §i cgrtile tipArite de el. Alte
Reinfliniarea tipografiei eparhiale si ear-
file bisericesti noui.
0 r3dnic5. activitate pe terenul cultural roma.-
nese in Basarabia a desfasurat mitropolitul Gavriil
Banulescu-Bodoni. *Uinta romaneascsa n'a fost to-
cmai dreapra cu acest arhipdstor: el este socotit
ca un &Mater al nearnului, ca unul din principalii
sprijinitori al anexaril Basarabiei la Rusia, ca o
ncoada" de topor" a Rusilor ').
1) Ep. Ghenadie de Ramnic: Exarhul Gavrill" in Revista
noutO No. tO, anul i8oS. Bibllografia este arAtatä in cartea D-lui
P. V. Hanes Scriitorii basarabeni". Bucurelti 1920, unde gäsim de-
stul de ituportante date asupra vetii §i operelor mitropolitului Ga-
vriil kpp. 94-140). Cea mai complecta lucrare asupra lui Gavriil
I3anulescuBodoni este lucrarea lui ABacellTi CTutaaRaiii. fa-
npuurn Baaysecso-Bomer, eK3apx% MOZIXOB:laxiiCKifi 0 MEITp01103/ITE,
Knmeeescelii. Kammer', 1894, pp. XII-F374+LIV.

www.dacoromanica.ro
 Tipariturile biserice§ti. 37

Nu ne vom ocupa de biografia lui Gavriil Ba-

nulescu-Bodoni, intrucat ea a fost studiala destul
de amanuntit, asemenea nu' stim in ce masura ise
pot atribut invinuirile care ise aduc. Fapt este ca
mitropolitul Gavriil a pus bazele culturii romanesti
in Basarabia sub stapanirea straina, ca in urma
activitatii lui, cultura romaneasca s'a infant, a luat
o directie, care a contribuit bowie mull la conser-
varea spiritului romanesc in provincia noastra. 5i
nu ne putem inchipui unde ar fi ajuns Basarabia,
daca in capul bisericii ei ar fi fost pus un episcop
rus, un arhipastor, care nu cunostea trecutul Ba-
sarabiei, sufletul poporului ei.
Originr din Ardeal, Gavriil Banulescu-Bodoni
in timpul razboaelor turco-ruse si al ocupatiei ru-
sesti dela 1806 1812 a capatat simpatiile Rusilor,
a devenit mitropolit al Chievului, mai tarziu exarh
al mitropoliei Moldovlahiei, i dupa anexarea Basa-
rabiei, mitropolit al acestei provincii pada la 30
Martie 1821, data mortii lui Gavriil Banulescu-Bo-
doni.
Examinarea activitatii romanesti a mitropolitului
Gavriil Banulescu-Bodoni ne aduce la concluzii,
care fac sa apara figura acestui om cu totul in
and lumina. Am vazut ea in urma raportului guver-
natorului Basarabiei Harting dela 1814, indreptat
impotriva obiceiurilor pamantului Basarabiei, a le-
gilor ei, mitropolitul Gavriil in fruntea boerilor ba-
.sarabeni Ii ridica glasul pentru apararea drepturi-
lor i legilor locale.
Prima grija pe care a avut-o mitropolitul Ga-
vriil dupa ce s'a stabilit in Basarabia a lost orga-
nizarea eparhiei. La 6 August 1812 cu. No. 769,
Oavriil se adreseaza catre comandantul arma-

www.dacoromanica.ro
 38 Cultura rornâneasca in Basarabia.

telor rusesti amiralul P. V. Ciceagov cu urmatoarea

cerere :
Cdnd ma gaseam la Petersburg dupd ce s' a
primit acolo stirea despre incheierea pacei cu Po-
arta Otomana, potrivit caruia read Prat este fixat
ca granita ci toate pamOnturile aflatoare intre Prat
Nistru sunt anexate la Rusia, Sf. Sinod si ober-
procurorul lui au discutat chestia infiintarii in a-
ceasta regime a unei eparhii noi, cat pe motivul
numarului insemnat al bisericilor, care se gasesc 749
in 755 de sate si orase, atát si din cauza( depar-
tarii acestei provincii de alte eparhii ale Rusiei ci
din cauza deosebirei de Umbel si de obiceiuri a po-
poarelor, care o locuesc, propundnd ca em i cu
episcopul Vicar sa ma mut in aceasta eparhie 9".
In adresa lui catre Sinodul rusesc dela 4 Noem-
brie 1812 mitropolitul Gavriil invocand aceleasi
motive subliniaz i mai mult deosebirea de limba,'
moravuri i obiceiuri a poporului de aici si a de-
rului" i bkandu-se pe aceastâ deosebire Gavriil
cere pentru noua eparhie urmalorul lucru:
In ocdrmuirea acestei eparhii sa mi-se inga-
duie sa ma acomodez obiceiurilor de aid, cdnd a-
ceasta nu este in contrazicere cu legile, fiindca a-
ceasta cere linistea poporului acestuia... i fund cd
si din punct de vedere civil lor ii s' au acordat drep-
turile lor vechi moldovenesti... pentru instruirea co-
piilor preotilor si slujitorilor bisericii trebueste in-
fiintat un seminar in care set se invete toate acele
obiecte care se invata in alte seminarii duhovni-
cesti. De a Inv* (in ea) cu preferin(a i neapa-
rat limbele: acea ruseasca ca a stapdnirei, acea na-

1) Arhiva Gonsistorului din Chi§inAu. Dosarol No. 224.

www.dacoromanica.ro
 Tipariturile biserice0i. 39

tionald molaroyeneascd, ca acei ce Inv* sel poatd

propovadui poporului cuv:Intul lui Dumnezeu ; acea
latineascd, flincicd din ea se trage si se poate im-
bogetti acea nationald" 1).
In acest raport se vede tendinta mitropolitului
Gavriil de a da eparhiei din Chisinau aceiasi or-
ganizatie, pe care o avea biserica din Moldova :
el pastreaza cam aceleasi protopopii care au fost
inainte, cere sa fie lasate aceleasi dad pentru bi-
series& micsorandu-le putin, cere sI i se dea 80 de
scutelnici lui ca mitropolitului si 40 episcopului, cum
a lost in Moldova etc. In afar de aceasta mitro-
polital Gavriil maga', ea la episcopia din ChisinAu
sa fie aiaaI i o parte din episcopia Ecaterino-
slavului, i anume regiunea Ociacovului, care avea
peste o suf de biserici. Aceastd alipire", scria
el, nu numai cã ar man (perfectiona) aceastd e-
parhie nothi, ci pentru popoarele care o locuesc ar
fi o mangaere, Intrucat Stepa Ociacovului, ca si
Basarabia, este locuitd de Romani, Greet, Bulgari
pi co!onisti de diferite natii, iar Rusi sunt foarte
pu(ini" 2).
Dupa ce a organizat eparhia ChisMdului si a
deschis seminarul teologic din Chisinau, in care se
preda i limba romaneasca ca obiect cu grama-
tica scrisorii, curata scrisoare si pravila scrisorii
pentru mnvd(dturd" 3) cate 10 ore saptamanale, mi-
tropolitul Gavriil Isi pane in gand sa deschida o ti-
pografie la ChisinAu. La 25 Septemvrie 1813 el
inainteaz5, Sf. Sinod un raport in care intre allele
scrie :

2) Ibidem, ff. 26-32.

2) A. Cmunartsiii. Op. cit., pag. 250.
3) Arhiva consist. din Chisin'au, f. 71.

www.dacoromanica.ro
 40 Cu ltura romaneascA In Basarabie._

Dupd mutarea mea din Iasi in orasul Chi-

sindu, indreptand luarea aminte spre pdstoria in-
credintatd mie, am constatat, cd ccii bisericile pa-
rohiale de aici atat si mandstirile si schiturile, nu
numai cd n' au cdrti duhovnicesti, care ar putea
servi pentru indrumarea preopor si a crestinilor,
dar n' au chiar cdrtile necesare pentru indeplinirea
serviciului divin, fiinded, bisericile moldoverksti, ccle
mai matte apartineau episcopiei de Husi, unde 1111
era tipografie ; iar tipografia din Iasi, ma singurd
in toatd Moldova, din cauza deranjdrii tin putea in-
zestra indestul bisericile cu carti, si din aceastd
cauzd clerul rnoldovenesc de aici a fost nevoit de
a cumpdra cdrti bisericesti In limba molloveneascd
tipdrite in eea mai mare parte in regiunile austriace.
Si fiindcd cdrtile tiparului de acolo sant unite si
In afard de greseli de limbd, contin invdtdturi si
povdtuiri, care nu seamdnd cu dogmele bisericii or-
todoxe, de aceea a si fost interzisd Callipdrarea
cdrtilor de asa fel. In ce priveste bisericile rusesti,
care se gdsesc cdteva pe Nistru si In Basarabia" ,
pentru ele se pot aduce cdrli din Chiev, insd ea
foarte multe greuMii. Mai deparle rnitropolitul Ga-
vriil spune :
Avdnd In vedere aceastd situatie a bisericilor,
eu clupa datoria pastoreascd a mea am gdsit de
cuviintd a infiinta In hisindu pe langd casa mi-
tropolitand o tipografie pentru tipdrirea sub ingri-
jirea Inca proprie a cdrtilor bisericesti in limba
moldoveneascd si cea slavoneascd pentru eparhia de
aici."
Ardtdnd cd pentru aceastd tipografie el a pre-
gat tot rnaterialul necesar, literile moldovenesii
slavonesti, el scrie cd a chemat din mandstirea Neamlu
un tipograf iscusit, pe cdlugdrul Ignatie, care a veni
dupd buna lui voie si care fiind de origind velico

www.dacoromanica.ro
 Tipariturile biserice0i. 41

rus stie bine in afara de limba slavoneascd j pe

acea de aici moldovenescd" 1)
Inainte de a obline aprobarea sinodului, mi-
tropolitul Gavriil a incepul i traducerea unor carp
din slavoneste in moldoveneste. In scrisoarea lui
&titre Amvrosie, mitropolitul Petersbu-gului si a Nov-
gorodului, Gavriil inure allele scrie, ca daca nu
i-se va ingadui deschiderea lipografiel el nu va
ave7 rnijloace de a inzestra bisericile moldove-
nesti cu carti pentru rugdciuni Oecleurnura rjndu-
laid pentru parastas, catehizise, cii instructii pen-
tru blagocini, cu predici dwninicale i pentru ser-
batori, din care prirnele patru sunt tracluse de mine
in limba locald d gata pentru tipar, iar cu tradu-
cerea predicilor ma ocup acuma." 2)
In aceasta scrisoare ca si in Oa cu a-
celasi continut, adresata ober-procurorului sinodu-
lui Iurachin 3), Oavriil spune, ca cu corectarea car-
Wor molclovenesti se va ocupa el InsusL Sf. Sinod
in ziva de 4 Mai 1814 apfoba cererea lui Oavriil,
iar la 31 Mal tipografia din Chisinau a fost des-
chisa. Din intreaga corespondenta CU privire la des-
chiderea tipografiei din Chisinau Se vede, ce in-
semnalate mare &idea acestei lipografii mitropolitul
Gavriil, ce gija avea el pentru ea, cara munch' a
depus, pana cand realizat scopul sau.
Sinodul rusesc in aprobarea lui pune condifie,
ca cartile, care se vor tipari in moldoveneste, in
tipografia din Chisinau, sa se traduca de pe cartile
tiparne in tipografia sinodala din Moscova.
Cea dintai carte bisericeasca tiparita in tipo-
grafia eparhiala din Chisinau a fost Liturghia de
la 1815.
1) Arluva coasistorului din Chi§inu. Dosarul No. 50 / din a-
zmi 1813,
21 ibidem.
3) linden).

www.dacoromanica.ro
 42 Cultura romaneascà in Basarabia.

Cartea a fost tipdrita in folio pe 1+5 F 9 1-187

foi, pe hdrtie buns si cu litere marl, citete ; in text
se gds2sc cate-va gravuri, iar inceputul unor capi-
tole sunt infrumusetate cu yiniete. Pe prima foaie,
care serveste si ca titlu al .cdrtii, se enumerS, cum
era obicinuit In cartile bisericesti esite din tipogra-
fiile ruse, mgmbrii familiei ImparStesti, iar mai de-
parte mentioneaza locul si data tipdrirei in urrna-
toarele cuvinte. : cu blagoslovenia Preasfantului
inarreptdtorului Sinod si a Preaosfin(itului Gavriil e-
xarh mitropolit Chisindului si Hotinului, sail tip drit
carte3 aceasta ce se numeste liturghie in exarhi-
ceasca tipografie a Basarabiei, ce se afld in sfânta
mitropolie a Chisindului si a Hotinului in Chisindu.
La anul dela facerea lumii 7323. Jar dela nascerea
cea dupd trap a lui Dumnez-eu Cuvantul, 1815, in-
dictionul 3, in luna lui August".
In pecuvantarea" Liturghiei care a fost trimisd
bisericilor din Basarabia si ca circulard. separatd 1)
gasim indicatie asupra motivelor care au determinat
deschiderea tipografiei i asupra felului cum a fost
tradusa cartea. Prin Pronia celui prea Malt in-
. credintandu-se noud povdtuirea pravoslavnicei Bise-
rici a oblastiei Bassarabiei, dupd neaparatd pasto-
reascd datorie, nu incetdm a pune, pre cat se poate,
in bund oranduiald aceastd sfânta Bisericd si pre
slujitorii ei.
1ntre multe alte cuviincioase asezdri, care am
cunoscut a fi trebuintd spre a s:z pane mai cu de-
dinsul in lucrare, instiintindu-ne cd Bisericile intr-
aceastd Oblastie, intr-altele sant lipsite si de car-
(ile trebuincioase, ne-am silit a aseza tipografie in
Mitropolia Eparhiei noastre, ce este in Chisindu,
1) A. Cmonnuciii. Beccapgcsaq Essapaleemari nuorpa4)ia
npn Apxte;eticlum pnrt. K111111111enCEiff EllapRiaJILHEDI BUOMOCT11,
1892, di 1, p. 21.

www.dacoromanica.ro
 Tipariturile biserice§ti. 43

pentru a cdruia punere In lucrare cdstigdnd bkr-

goslovenia Prea sfasntului indreptdtoriului Sinod a
toatd Rossia, laid cd intdiu cea mai trebuincioasd
bisericilor carte, de care intr-aceastd eparhie este
prea mare lipsd, Slujebnicul, care in limba Rum&
neascd sa zice Liturghie, cu ajutoriul lui Dumne-
zeu o am tipdrit-o urmánd intru toate intocma tdl-
mdcirei slavonesti, i asezdrii liturghlitor ce sd ti-
paresc in Rossia, pe care noi din cele slavonesti
indreptându-o cast s-au pulut mai bine, am adaos-o
cu Sinaxariul celor 12 luni, cu toate prochimenele
trebuincioase preste tot anal, i cu alte folositoare
invdtdturi spre povdtuirea preotilOr, care invdtdturi-
in cele mai denainte rumeinesti nu sa- afld".
Cum vedern, Gavriil Banulescu Bodoni a tra-
dus cartea din slavoneste, folosindu-se si de cele
romanesti i confruntand textul si cu originalul gre-
cesc, ceea ce se vede din urmatorul pasagiu din
aceiasi circulara a lui Gavriil Banulescu Bodoni :
Drept aceia de trebuintd am socoti a ardta
aicea deobste la toti, lard mai ales Preotilor carii
slujesc in limba rumasneascd, cd afland intr-aceastd
Liturghie oare-si care cuvinte intr'alt chip tdlmd-
cite, nu precum sd afld in cele mai dinainte mina-
nesti tipdrite Liturglzii, sd nu se mire de aceasta,
nici sd socoteascd a fi gresald, ci mai vartos sd
stie, cd iaste indeptarea celor mai innainte fdcute
gresale... Gresala : cu intelepciune dreaptd. Si In-
telepciune dreaptd",care sd afla in toate Liturghiile
tipdrite rumâneste, iaste cea intasiu care au trebuit
a fi indreptatd. Cdci nici in Liturghiile grecesti,
din care s'au tdlmdcit cele slavenesti, nici in cele
slavenesti acest feliu de tdlmdcire : cu intelepciunea
dreaptd, n'am gdsit, ce in toate Liturghiile am aflat:-

www.dacoromanica.ro
 44 Cultura rornaneasca in 8asarabia.

Intelepciunea drep(i" 1). Mitropolitul Gavriil mai arata

cateva mid modificdri, asemsanatoare celor de mai
sus. Cartea se termind cu urmdtoarele stihuri" :
Tuturor oamenilor canonul sa cade sti fie.
Cdruia ce iaste de trebuintd, fieste care aceia
Domnului laudd totdeauna Ina4incl, ca o ziclire pe
ziditorul san In veac atiind".
Cartea cuprinde Liturghia" cu Vecernia"
Utrenia" (f. 1 116) Sinoxariul pe 12 luni (f. 116
pand la 150), prochimenele" la serbMorile marl
(f. 150 165) si observatiuni, cari privesc partea
practicd a serviciului divin.
N'am avut posibilitate s confruntdm textul a-
cestei Liturghii" cu liturghille tindrite in Wile ro-
manesti, dar suntem siguri, ci partea care priveste
slujba bisericeascd, rugaciunile i rdspunsurile stra-
nei" sun! aceleasi, ci Gavriil nu le-a tradus din
slavoneste, ci s'a folosit de textele vechi, introdu-
and numai modificdri mici, indreptand greselile,
fdcute in text mai inainte. Astfel numai se pot ex-
plica asemdndrile in text ale acestei car* cu cele
moldovenesti, pe care le-a observat D-1 P. V. Hanes2).
Sinaxariul insd este tradus nu din editiile tipografiei
sinodale din Moscova, ci dup d. vre-o editie din Chiev,
ceea ce se dovedeste prin urmdlorul fapt : in edi-
tiile din Chiev se gdseau intre sfintii asezati dupd
zile i sfintii local!, care nu se gdsesc in sinaxa-
rii e moscovite. In Liturghia" din Chisindu se gd-
sesc mai multi sfinti (Nicola sveatosa 14 Oct.,
cuviosii Spiridon i Nicodim dela Pesterd 31 Oct.,
Varlaam igumenul Pesterii 19 Noemvr. etc.), in
total 21, a cdror activitate s'a desfdsurat In Chiev

1) Precnv5,ntarea in intregime este reproclusa in I. Bianu §i N.

Rodo Bibliografia romaneascl. veche. Vol. III, pp. 119-122.
2) Op cit., p. 115.

www.dacoromanica.ro
 Tip5riturile_biserice01. 45

si care nu sunt trecuti in sinaxarele tipdrite la Mos-

cova 1).
In regisfrul cartilor care s'au tiparit in exarhi-
ceasca tipografie in Chisinau, reprodus intr'un ar-
licol de calre A. Stadnitchi2) dupd date pe care i
le-a procurat fostul prolesor al seminarului teologic
L. M*evici, cu data 15 Decemvrie 1815 este tre-
cut si un molevnic, tipd-it in 4° in 1200 exemplare.
N'arn putut da peste aceastd carte, dar lard Indo-
ia1 i acest molevnic a lost in rorndneste si pro-
babil cd este acel care a lost retipdrit la 1816 cu
data 4 Octornvrie
In anul 1816 apare un catihisis atraltuit in
scurt pentru slujitorii bisericesti... cu adijogirea lo-
curilor din sfawta scripturd, din pravilele sfintilor
apostoli si a sfintilor parinti si din duhovnicescul
reglament, care pravile deosebit atarnel asupra preo-
tiei. Scos din cel slavenese ssi tiparit in exarhicea-
sca tipografie a Chisindului. Anal dela Hristos 1816,
luna lui Fevruarie". Carticica contine 1 43 foi in ;

41). Aceastd carte a lost tradusd dupd Catihisisul

pentru preo-(i pi slujitorii bisericti" a mitropolitului
Moscovei Platon (Levsin), carte care in prima e-
ditie a aparut la 1775, la Moscova.
In acelasi an se retipareste molevnicul" dela
1815 (in 4" 4 -I-- 128 f.). Dupd tillu cu enumerarea
membrilor casei impardtesti gasim o precuvantare,
care se vede, lard schimbare se reproduce din e-

1) Y. A. qe.laBl. Beceapaöcsia Eorocayme6Bu2 itHera ia

pymbiHcaowl, Enna. Tpyui Beceapaelmaro Heps9BHaro EcToputo-
apxeolorntiecBaro oknecrea. 2 B. 1909, p. 14.
2) Beccapa6m3R emaapaiecHaa THHOrpaOs HpH Knmeneinsom
apxiepeiscoall aoBt. Knallisensta eaapxiaahabia 13'13A0MOCTII _1892.
10 1, p. 31.
by I. Bianu qi N. Hodo.F. Op, cit., p, 152-153.

www.dacoromanica.ro
 46 Cultura_romaneasca
_ in Basarabia.

ditia dela 1813. WS un fragment din aceasta pre-

cuvantare :
Molevnic, adica rdnduila cdntdrilor de raga-
ciuni, tdlmdcit din cel slavenesc, care sd tipdreste
:in Rossia o i sd intrebuinteazd in pravoslavnicile
biserici, s-au tipdrit actun intdi i romilneste In e-
xarlziceasca tipografie a Bassarabiei pentru biseri-
cite i preo(ii Moldoveni a eparhiei acesteia. Care
carte, fiind cä n povd(uieste cum se cuvine a mut-
tdmi prea milostivului Dumnezetz pentru a lui da-
run ci faceri de bine cdtre noi i cu ce randaiald
ni sa cade a alerga la mila i ajutorul lui, a-I
.,ssz

raga in nevoile ;ssi nacazurile noastre" ').

In acelasi an in registrul citat mai sus si pub-
lic& de A. Stadnitchi gasim trecut cu data de 14
Noemvrie tedeumul in ziva Nasterii lui Hristos, ti-
parit in 1500 de exemplare 2). Este tedeumul spe-.
cial, care se facea in Rusia in ziva Craciunului in
amintirea izgonirii lui Napoleon din aceasta tars in
anul 1812.
In anul 1817 in tipografia din Chisinau apare
un , Ciaslov", o editie foarte frumoasa (1+278- file
in fOlio). In Mc de titlu citim pe prima fila :
Intru slava sfintei, cei de o fintd, de viatd
faciitoarei i nedespdrtitei Troi(e a Tatdlui si a
Fiului si a Sfatului Duh. Cu porunca Prea bla-
gocestivului sdngur stdpiinitorului Marelui Domnu-
lui nostru Impdratalai Alexandra Pavlovici a toatd
Rossia... iar cu blagoslovenia Prea sfatului in-
dreptdtoralui Sinod si a preaosfin(itului Gavriil exarlz
Mitropolit Chisindului i Hotinului s' au tiparit car-
tea aceasta ce se numeasce ciasoslov in exarhicea-
sca tipografie a Basarablei ce sã afld in Sfasnta
1) I. Bianu $i N. Hod4. Op. cit. p. 153.
2) A. CTA/11:114410/5. Op. cit., p. 31.
3) Ibidem, p. 31.

www.dacoromanica.ro
 Tip5rituri1e biserice§ti. 47

.mitropolie a Chisindului si a Hotinului in Chisindu.

La anul dela facerea 11117111 7325, iar dupd nasce-
rea cea dupd trup a lui Dumnezeu cuveintul 1817
indict:1 5 in lima lui August",
In acelasi an la ChL5inAu se tipareste un Re-
tru moldovenesc pentru parastas" (in 1600 de
cxemplare), pe care noi nu I-am pulut consulta.
In anul urmator se tipareste Psaltirea" (in 80
1 + 344 f ). In loc de liilu citim aceia§i formula
care se termina cu urmatoarele cuvinte :
iar cu blagoslovenia preasfantului indreptato-
rului Sinod si a preasfintitului Gaiwiil exarh mi-
-tropolit Chisindului .,si Hotinului s'au tipdrit cartea
aceasta ce sä numeste Psaltire in exarhiceasca ti-
pografie a Bassarabiei, ce se afla in sfanta Mi-
tropolie a Chisindului si a Hotinului in Chisinau.
La anul dela facerea lumil 7326, iar dela nascered
cea dupa trup a lui Dumnezeu cuvantul 1818 in-
dictul 5 in tuna lui Mai".
In acelasi an Gavriil Banulescu-Bodoni HO-
rete urmatoarea carte :
Randulala
Panihidei, ce sd face pentru raposatii Marii
Domni imparati ci impardtese: pentru tari, 7i ta-
ri(e a toatd Rossia, Si pentru preainaltata lor 'fa-
agile. Sau talmacit pe limba Romdneasca, din cea
slaveneasca, si sau tiparit in exarhiceasca tipogra-
fie din mitropolia Chisinduki, pentru trebuinta cl
inlesnirea slujitorilor bisericesti Moldoveni, din e-
parhia Chisindului, la anul 1817'7 9
Pe vers3 Mei intaia i pe urmatoarele gasim
o precuvantare a mitropolitului Gavriil, care cara-
cterizeaza pada la oarecpre masura atitudinea lui

1) Notitele referitoare la formatul §i numärul filelor acestei

arti, gasita intr'o mfinxstire In Basarabia, le-am perdut.

www.dacoromanica.ro
 48 Cultura româneasca 'n Basarabia.

fata de anexarea Basarabiei la Rusia. Iata cum

suna aceasia precuvantare".
Cu inila lui Dumnezeu smeritul Gavriil Exarh
rnitropolit Chisiudului i Hotinului.
Pravoslavnica bisericd a Ross/el, ce sJ odih-
nesce supt schiptrul Preablagocestivelor sdngur std-
pdnitorilor impdrati a toate Rossiei, pdzand obi-
ceiul, ce din inceput sau dat pravoslavnicii biserici
dela sfintii apostoli, i sfintii parinti a face po-
menire si rugdciuni pentru rdposatii binecredinciosii
crescini au asezat sd se sdvdrseascd, i sdvdrsesce
aceste pomeniri pentru rdposatii marii domni inz-
pdrati i Impdrdtese, tarii si tante, si pentru prea
inaltata lor familie, ca pentru preablagocestivii std-
pdnitori i apdrdtori a pravoslavnicii credinta : deci
jiindcd acurn i obiastia Bararabiei dupd rnilostiva
proniea a lui Dumnezeu, cu mom iubitorului de
Hristos Impdrat Alexandra Intdiu sau izbdvit de
jugul agareanilor, i cei cavOntdtori pastorii a ei,
din preund cu turma sa, fiind Impreunati cdtrd cea
de Dumnezeu Impdrdtie a Rossiei, fdrd nici o gnjii
slujesc Dumnezeului pdrintilor lor, indulcindu-sd
deplin cu indurdrile, cu ocrotirea ci cu apdrarea
preablagoslovitului monarh. Pentru aceasta dar
noi tog avem neapdrata datorie a aduce dimpreund
err turtna, cd fiind Impreunati cdtrd ce de Dumne-
zeu pdzitd Impardtie a Ross/el, dimpreund en toatd
ceealalta Bisericd a Rossiei rugdcluni pentru o-
iiihna sufletelor rdposatilor marilor domni Impdrati
ci impardtese, tari si tarite a toatei Rossii si a
preaindltatei lor familii. Drept aceia noi tdImdcind
de pe limba sloveneascd pe cea romonescd, trei
zvoad2 de numele preaindltatelor persoane ce sau
mutat cdtrd Domnul, dintru care cel intdiu sd fie pen-
tru mdndstiri Si schituri Si pentru soboard si bisericile
de prin orcrse, al doilea pentru bisericile cealea de

www.dacoromanica.ro
 Tip5riturile biserice0. 49

prin sate, iard al treilea, aratei cum sei cade pentru

toate acele prea inal(ate persoane pomenire set se
facd la panihidele ceale de obsce, care dupd usta-
vul Bisericii sã sdvdrsesc in sdmbdta leisatului de
carne si in sdrnbeita cea din naintea ,prazniculuf
pogordrei Duhuhti sfelnt i tipdrite aceste izvoade,
in deosebitcr filadJ, impreund si cu insusi rdnduiala
panihidei, pdstoresce indemndndd-vd poruncim prea-
cuviosiilor voastre arhimandriti, igumeni si cucerni-
ciilor voastre protopopi i preoti din oblastiea Ba-
sarabiei, ca sã seivarsiti negresit dupd aceastd bi-
sericeascd rdnduiald (....) panihide pentru prea Indl-
(atele persoane insemnate in aldturatele aicea iz-
voade. lard dant! Domnului nostru lisus Hristos
sa fie cu voi cu top. Amin".
In anul 1817 apare la Petersburg Noul Tes-
tament 1), care face parte din Biblia dela 1819, ti-
parita In acela§i ora§. Si aceste crti sunt In lega-
tura cu numele mitropolitului Gavriil. Irr anul 1812 la
Petersburg s'a inflintat Societatea biblic ruseasca",
al Carei scop era intre altele i traducerea §i HO"-
rirea Bibliei in limbile popoarelor neruse, care lo-
cuiau in imperiul rusesc. 0 sectie a acestei socie-
tali a fost infiintala de catre mitropolitul Gavriil §i
in Chiin'au la 18172). Inainte Inca -de infiintarea
acestei sectii, Comitetul sectiei SocietAtii biblice din
Petersburg 1-a rugat pe mitropolitul Gavriil tri-
meats o Biblie romaneasea. Gavriil trirnite Biblia
dela 1688 ROHM. la Bucure§ti sub Serban Canta-
cuzino i Biblia tiparita in Ardeal, la Blaj, la 1795
cu o scrisoare in care recomanda Comitetului din
1) I. Bianu i N Hodo§. Op. cit., p. 190.
2) Arhiva Gonsistorului din ChiOnau. Dosarnl N ,. 24 din 1827.
A. CT aAlik aid D. l'aspign) Baupecso-Boona... pp. 355-365
AL Mateevici. Tipariturile noastre biser:ce§ti. Extras din ,,Lu-
mindforuL", p. 51-56.
4

www.dacoromanica.ro
 50 Cultura romaneasca in Basarabia.

Petersburg sd se foloseascd de Biblia dela Blaj, Infra

cat traducerea este faced de pe editiile celor 70
de interpretatori de rasdrit, si este mai clard, si in
ea se intrebuinteazd limba cea noud, mai inteleasd".
Presedintele Societatii \biblice principele Golitin la
26 Ianuar. e 1816 aduce la cunostinta lui Gavriil, cI
Comitetul s'a oprit asupra Bibliei dela Blaj, i cd
corectura va sapraveghia-o vicepresedintele
principele Ipsilanti, cu ajutorul consilierului de
-coleghii Matei Crupenschi, care cunoaste limba mol-
doveneascd. Totodald principele Golitin roagd sd-i
trimeata o fa, bisericeascd care cunoaste bine
limba moldoveneascd i sd in insdsi mitropolitul grija
reviziei corecturei; primele coale ale Noului Testa-
ment i le-a si trimis. Neaviind pe nimeni", scrie
Gavriil lui Golitin, in eparhia Chisindului, care sd
stie gramatica si ortografia moldoveneascd, cu toate
cd in Basarabia mai toti vorbeau si serteau moldo-
veneste", Gavriil singur a corectat primele coale,
gAsind mai multe greseli. Pentru a- inlesni tipdrirea
Bibliei, mitropolitul Gavriil Ii chiamd pe arhiman-
dritul Varlaam (Cuza), igumenul mandstirei Dobro-
fat din Moldova, lost elev a lui, un bun cunos-
cAtor al limbei romanesti i grecesti care impreund
cu un psalt pleacr la Petersburg in Februarie 1817.
Noul Testament era aproape tiparit i Varlaam s'a
apucat de corectarea Bibliei, despre care fapt prin-
cipele Golitin comunicd. mitropolitului Gavriil in ur-
maloarele cuvinte :
Comitetul Societätti biblice rusesti , bucurdndu-
se de succesul in interprinderea lui (Varlaam) in
tipdrirea Bibliei moldovenesti, a hotdrit pentru a
scurta timpul pentru revizuirea Si corectarea editiei,
care se va tipdri aici, sa vä trimeatd Preosfintiei Voas-
tre pdrtile corectate a originalutui, ca sä avem bine-
cuvantarea si aprobarea D-trd" . Mitropolitul Gavriil a

www.dacoromanica.ro
 Tipgriturile biserice§ti. 51

confruntat textul trimis dela Petersburg §i a g8si1 in el

multe gre§eli §i aniline: in parteaintdia a ei o nepotri-
vire foarte mica cu textul grecesc i eel slavonesc
si deacea speram, cd in celelalte carp nu vor fi
mari piedici, dar, mai presus de astepteirile mete,
in cartea a doua am intampinat ateitea obstacole,
care, oprindu-ma in cale, ma fac sä ma adresez

I.

Mitropolitul Gavriil Banulescu-Bodoni.

Excelentii voastre cu himuriri amanuntite. Citind Is-
lzodul (Esirea) am vazut, ca traducerea moldove-
neasca in multe locuri deloc nu se potriveste, nici
cu cea greceascd, nici cu cea slavoneascd. In ea in
comparatie cu cea greceasca i slavoneascd sau se
omit randuri (stihuri) intregi sau este tradus cu total
alt neva"... Oavriil arat c asemenea gre§eli in
Bib lia dela 1.795 'se gAsesc §i in celelalte call a
Bibliei §i cA acest lucru 1-a observat i arhiman-

www.dacoromanica.ro
 52 Cullum rornàueasc in Basarabia.

dritul Varlaam, care i-a comunicat, ci traducerea

dela Blaj este mai apropiatei de cea latineascer SI
frantuzeascd, deceit de cea greceasar i slavoneascd,
fapt in care eu nu md indoesc, intrucdt aceastd
Biblie este tipeiritd in Ardeal de catre uni(i").
Propurkerea lui Gaviiil de a revedea si co-
recta intreaga Biblie dupa textele grecesti i sla--
vonesti, a fost respinsa de catre Comitetul dela
Petersburg, pe motivul ca. Biblia trebuie sa fie cM
se poate de repede tiparita, asa c Biblia dela
Petersburg a fost o copie cu corectari mici, 'acute
de Varlaam, de pe Biblia dela 1795. Insfarsit, la
anul 1819 a aparut aceasta monumentala opera in
limba romaneasca.
BIblia dela 1819, a carel parte a apanit (Noul
Testament) la 1817 (in 8° pe 1+274 f.) contine
1+1+1+1249 de file in 8°. Titlul cartii este urma-
torul:
Bibliia
adear -Dumnezeleascd scripturd a legii vechi ssi a-
ceiu noao cu cheltuiala Rossienescii SOcieteiti a Bi-
bliei. In Sanctpeterburg in tipografia lui Nic. Gre-
cia in anul 1819 August 15 zile".
In prefata cartii citim :
Intru slava sfintei si de o fiiqei i de viatii
fdartoarei i nedespartitei Troitei, a Tatd si a
Fiului si a Sfdntului Duh. Din porunca preabineluf
credincios, ci insusi steipeinitoriului marelui nostru
Domn imparat Aleyandru Pavlovici a toatd Rossiei,
in fiinta sotiei Sale" etc., cu blagoslovenia sfelntu-
lui indreptdtorului a toatd Rossiei Sinod Dumne-
zeeascd scripturd a legii vechi i acei noao de
tdlmdcire romeineascd, carea mai inteliu sau tipdrit
in Transilvania, lard acurn sau tipdrit cu cheltuiala
A. CTauNgsiii. Op., cit.

www.dacoromanica.ro
 Tip5riturile biserice0. 53

Rossienescii So(ietati a Bibliei, in pazita de Du-

nmezeu imparateasca cetate Sanctpeterburg, in anul
dela zidirea lumii 7327, iard dela intruparea Ca-
vantului liii Dumnezeu 1819 indiction 6 ; in a noao-
sprezacilea an al fericitei i pacinicii stapaniri al
Impärätestii sale mariri".
lath Inceputul Bibliei :
Intru inceput au facut Dumnezeu ceriul si pa-
meintul, si pamemtul era nevelzut i netocmit si in-
tunearec era deasupra adacului. Si duhul lui Dam-
nezeu se purta pre deasupra apei. 4i au zise Dum-,
nezeu sa se facet lumina; i s'au facut lumina. Si
au vazut Dumnezeu lumina, cci este bund si au dis-
par(it Dumnezeu ?Titre lumina ci tntre intunerec, si
au numit Dumnezeu lumina zio, ci intunerecal
noaptea"...
Fara Indoia1, Biblia dela Petersburg, push la
1819 in vanzare la Chisinhu a adus foloase nepre-
tulle culturii romanesti din Basarabia ; eparhia din
Chisinhu dhdea cate o Biblie i cate un Nou Tes-
tament fiechrui preot care se hirotonia, iar Noul
Testament a fost trimis tuturor protopopilor cu ru-
garninte de a-i obliga pe top preotii, s cumpere
cate un exemplar 1). Tiphrith inteo limbh frumoas6,
corectath de chtre Gavriil si arhimandritul moldo-
vean Varlaam, Biblia pana in ultimii ani .a fost una
din chrtile romanesti care s'a phstrat prin bisericile
basarabene.
Una din cele mai Importante carp, care au
aphrut in Basarabia, a fost Mineile" dela 1819
(1+3 1-221 4-9 f. in 4°). Duph obisnuita pomenire a
familiei Imphratesti, in aceleasi cuvinte S3 arath, ch
s'au tiparit cartea aceasta ce se numeste Mineiu
de ()Ewe, in exarhiceasca tipografie a Basara-
') A. CTamagxiii. Op. cit , p. 364.

www.dacoromanica.ro
 54 Cultura româneasca in Basarabia.

biei, ce sd" afrd in sfdnta Mitropolie... La anal

dela facerea lurnit 7327, iar dela nwerea cea
dupd trap a lui Dumnezeu Cuvántul 1819, 'indic-
ted 7, in luna lui hunie". In pretioasa precuvdn-
tare", care serve* i ca circulará pentru preoti-
mea basarabeana, gasim i motivele tiparirei a-
cestei carti, precum i izvorul de unde a fost tra-
dusg. i intrucAt aceastA precuvantare este opera
lui Gavriil sit are si oareeare calitati literare, o re-
am in intregime :
Cu mila lui Dumnezeu
Smeritul Gavriil exarh Mitropolit Chiqindului
si Hotinului :
Tuturor celor ce vor ceti aceastd Predislovie
pastoreasca a noastrd invataturd, blagoslovenie
cereascd le cerem dela Incepatoriul Pdstorilor, .,si
mantuitorul nostru lisus Hristos.
Silindu-ne dupd pdstoreasca noastrd datorie
a aduce in cea mai band stare Bisericile din 07
blastia Basarabiei, noi cu pdrere de rdu am luat
sama, Ca unile dintransele nu au nici Mineile cele
de pe toatd luna, care pentru savdr#rea Dumne-
zees,stii slujbe neapdrat sant trebuincioase, nici ma-
car Mineiul cel de obge, dupd care in lipsa celor-
lalte, spar putea savarsi Slujba Bisericeascd. Caci
macar ca slujbile de obge in limba moldoveneascd
sau i aldturat la sfar,situl carpi, ce sa clziamd An-
fologhion : Insd afara de aceasta, cd de acest fella
de carti sa afld acum foarte prea la putine bise-
rici, i insu.i slujbile de obsce intransele sant a-
tata de nepline, in cat dupd dansele nici o slujbd
bisericeascd nu sa poate a sa sdvdrsi deosebit cu
toatd slujba ce sd face la Priveghiere.
Si pre langd aceasta tntransele nu-sd afla
slujbile de obsce, a cinstitei crud, a Maicii Dom-

www.dacoromanica.ro
 Tipariturile biserice0. 53

nului, a ingerilor, a Mergatoriului inainte, a mar-

turisitorilor, acelor fdra de arginti, si ale altora.
Pentru a departa o asa de mare ca aceasta
lipsd in cele mai de trebuintd bisericesti carti, noi
ca o datorie a noastra am socotit a impartasi a-
cum mai intaiu bisericele cu Mineiul de obsce, ce
sa intrebuintaza pre la bisericile pravoslavnice din
Rosia: pentru aceasta dar talmacindu-1 de pre
limba sloveneasca pre cea moldoveneascd, l'am ti-
parit in Exarhiceasca tipografie a Basarabiei, ce
sei afla in Rdsaclentia Mitropoliei noastre.
Si fiind cã cartea aceasta cuprinde 'Mtn% sine
toate slujbele cele de obsce, adecd : a Maicii
Domnului, a cinstitei Crud, a ingerilor, a Mergd-
toriului inainte, a mucenicilor, a cuviosilor si a-
celorlalti placuti lui Dumnezeu Sfinti. Drept aceea
vd poruncim pre cuviosiilor voastre Arhimandriti,
Igumeni, Nacialnici, i cucerniciilor voastre Proto-
popi, blagocini, si preoti din oblastia Basarabiei,
ca neavand Mineile ceale pe toatd luna, sa savar-
fiti Dumnezeeasca slujbel, dupd acest Mineiu de
obsce, atat la vrernea praznicilor Maicii Domnului,
si a sfintilor, cat i atuncea, cand intru cinstea
vre unui sfant, adeca a prorocului, a apostolului,
sau a altuia va cere lrebuinta a sdvarS1 prive-
ghiare i ceealalta slujba Bisericeascd, precum mai
ales la praznicile Imparatesti, sau cand cineva din
poporeni va pofti ca sä cantati slujba vreunui slant
anume.
Aceasta carte atata de trebuincioasa pentru bi-
serici, nu mai putin este folositoare si pentru toti
temdtorii de Dumnezeu crescini, carii nezdbovin-
du-se cu indeletniciri deserte slujba bisericeascd nu
o pot asculta pentru vrea-o intamplare de calato-
rie, sau din pricina departarii, sau a alteia oaresi
cariea neinlesniri. Ei vor gdsi 'Mtrit aceasta carte

www.dacoromanica.ro
 56 CnItura roatAneasca in Basatabia.

afard de slujba de obsce a sfintilor, si slujba pen-

tru toate zilele, i a invierii, i allele de suflet
mantuitoare rugaciuni.
Feicand cunoscute pricinile care neau indemnat
pre noi a talmäci, si a tipeiri aceastei carte, de
trebuintei am socotit a arata aicea prifina, pentru
care pre langa slujbile ceale de obsce, am pus la
sfarsitul ceirfii si deosebitel slujba Pocrovului, adecd
a acoperemantului prea sfintei de Dumnezeu nas-
catoarei.
In vremea impeirafiei lui Leon celui intelept,
intru prea slavita bisericei Neiscatoarei de Dumne-
zeu, cea in Vlaherna la Tarigrad seivarsindu-se
bdenia spre 0 duminicei, la zi intaia a lunii lui
octomvrie i mulfimea noroclului inainte stand, stall-
tul Andrei ci sa numesce nebun pentru Hristos :
ridicandu-si ochii in sus au Ddzut impreund cu
ucenicul sau Epifanie . in veizduh pe prea Sfanta
Neisceitoarea de Dumnezeu, cu Prorocii, Apostolii
ii Ingerii, rugandu-s1 pentru fume, i cu acopere-
meintul san (Omolorul), umbrincl pe crescini. Pra-
voslavnica bisericei lucratei fiind cu o asa milosti-
vire si ocrotire a Maicii lui Dunznezeu, au asezat
din vremea aceea Praznicul Acoperemantului Prea
Sfintei de Dumnezeu Neisceitoarei : pentru ca sei-se
pomeneascd totdeauna aceastei prea slävitel vedenie,
Si sd-se sleiveascei mijlocirea Neiscatoarei de Du-
mnezeu, ce prin rugeiciunile sale o face cdtrd fiiul
sau pentru norodul crescinesc. Praznicul acesta de
cdtret pravoslavnica bisericei a Rosiei sau primit
impreunet cu credinta crestineascei, si din vremea
aceea intru slava prea sfintei de Dumnezeu Ndsca-
toarei, care acopere preabine credincioasa Impärä-
(Ic a Rosiei, sa pelzesce in toatei Rosia nestrei-
mutat 'And acum, iaret in locurile de aicea praz-

www.dacoromanica.ro
 Tip5rituri1e biserice0. 57

nicul acesta nu sau prdznuit de okssce si pentru

aceea nu este prea sciut.
Dar fiind ca awn partea aceasta cu apdrarea
Maicii Domnului sau i.thdvit de jugul agarenilor
.si sau imreunat cu cea pdzitet de Dumnezeu impd-
pdtie a Rosiei, sit cuvine, ca pi noi impreund cu
celalalt pravoslavtdc a Rosiei norod sä cinstim ci
sã prosldvim zioa Acoperemântului a prea sfintei
apdrettoarei noastre de Dumnezeu Ndsceitoarei, ssi
pururea Mariei. Pentru aceasta darer ca sa se ino-
iascd i sei se intdreascd praznicul acesta in min-
gle duhovnicescilor fii ai nostri am socotit a ti-
pan Ia sfärsitul acescii cartii slujba pocroimlui,
adecd al acoperemdntului prea sfintei de Dumnezeu
Ndscdtoarei, cu acdreia ruodciuni ci folosintd sa
odihneascd asupra voastreDarul si mila hu Du-
mnezeu, intru toate zilele vietii Voastre. Amin".
In anul 1820 din exarhiceasca tipografie din
Chismau au apkut doua cirji i anume : Ran-
duiala sfintirii bisericii" 5i un Molitvenic". Prima
carte tipkita pe 1+1 +113 f. in 8° are acelasi titlu
lung, care se intalneste si in cartile tipkite mai
inainte Infra slava sfintei, ceii de o fling de
viata feicatoarei i nedespdrtitei Troite... iard cu bla-
goskivenia Preasfantului indreptätorului Sinod si a
Preaosftntitului Gavail Exarh Mitropolit Chissindu-
lui i Hotinului, cdrticica aceasta ce cuprinde in
sine randuiala sfintirii Bisearicii, asijderea si ran-
duelile cum sd-se primeascd jidovii, saratinii, ere-
tied ci shizmaticii, carii viu sd-se impreune cu pra-
voslavnica bisericd a rdsdritului, indreptatd in tocma
dupd randuelile a;ssezate in cdrtile slovenesti i set
1ntrebuinteazd in pravoslavnicile Biserici a impd-
ratiei Rossiei, sau tipdrit in exarhiceascd tipografie
a 'Basarabiei : in orasul Chisindu, la anul 1820 in'
luna lui octomvrie".

www.dacoromanica.ro
 58 Cultura româneasca in Basarabia.

A doua carte tiparita la anul 1820 pe 5 + 551

file in 8° tot cu blagoslovenia" mitropolitului Ga-
vriil dupd asezarea molitvenicului slovenesc ce sã
4ntrebuinteasd in pravoslavnicile biserici a imp&
rchtiei Rossiei, indreptat i adaos neasemdnat mai
mull deceit cel ce au esit mai nainte in Iasi, sau
tipdrit in exarhiceasca tipografie a Basarabiei, ce
sa afld in sfânta mitropolie a Chisindului si a Ho-
tinului in Chisindu. La anal dela facerea mmii
'7328, lard dela nascerea cea dupd trap a lui Du-
mnezeu Cuvcrntul 1820, indictul 8 in luna lui Au-
gust" . Filele 1-5 conlin un Pinax, aclecd in-
semnarea capetelor celor ce sa afld intru acert mo-
litvenic"-. In carte se gasesc rugaciuni la nasterea
darea numelul pruncului", randuiala Botezului,
la moarte, cutremur, la sfintirea hisericii etc.
Am &alai, c Sinodul rusesc, aproband cere-
rea mitropolitului Gavriil pentru deschiderea tipo-
grafiei in Chisingu, pune conditie (alin. 7), ca tra-
ducerea cartilor in moldoveneste sA-se Inca' dupa
cartile bisericesti tiparite in tipografia sinodala dela
Moscova. La anul 1819 rnitropolitul Gavriil se adre-
seaza cu rugaminte de a-i permite s tipareasca
un tipic bisericesc, un Apostol i o Evanghelie dupa
cele romanesti. Aceasta cerere el o motiveaza prin
faptul, Ca in Evanghelia i Apostolul slovenesti pci-
tirile" sunt tiparite dupd inceput", pe cand in acele
romanesti pentru-fiecare duminica si sarbatoare a-
parte, incepand cu ziva Irrvierii. 0 asemenea or-
dine" (ca in Moldova), scrie Gavriil, are acel a-
vantagiu, cö preotii si slujitorii bisericesti usor st
Orel gresaM pot gasi Evanghelia si Apostolul,
care le-trebute. Dacrl lath aceste ea-di s'ar tip6ri
acuma duper' inceput", eu nu neidajduesc c cle-
rut moldovenesc, mai cu searnel acei bettrôni, in
asemenea ca'rfi vor putea gasi usor Evanghelia

www.dacoromanica.ro
 Tipariturile biserice0. 59

Apostolul si cred cd ei prin simplicitatea lor

vor incepe i vor sfilri nu acolo unde se cuvine
sau vor citi cix total alta. De aceia cred, cô a-
vdnd in vedere cY clerul basarabean a suferit
mult sub jugul pilgdnilor, de data aceasta s'd-se
tipd-reascei Evanghelia i Apostolul ca i inainte".
Tiparirea tipicului" dupa modelul tipicului moldo-
venesc Oavriil o motiveald prin imprejurarea, cS
in tipicul moldovenesc se gsasete i randuiala sfin-
tirei vaselor bisericeti §i a icoanelor, care nu se
gasea in tipicul slavonesc 1).
Sf. Sinod prin decizia dela 31 Decembrie 1819
aprobd propunerile mitropolitului Oavriil, i in anul
1821, apare Tipicul" cu urmatorul titlu:
Tipic bisericesc, adunat in scurt pentru cea
mai lesne invateiturd celor ce nu-1 sciu p1 indrep-
tarea prin transit! ce cuprinde in sine acestea : care,
dupd care, si cum se cuvine slujitorilor bisericesti
a ceti si a canta... s' au talmacit moldoveneste de
pre cel slovenesc ui s' au tiparit in duhovniceasca
tipografie a Bessarabiei in Chisinau, anul 1821".
Carteal este tiparita in 8° format mare pe 2 -1-76
pag. Preotul A. Ciolac, fa.cand comparatie intre a-
cest tipic 2) i intre tipicul dela Moscova din anul
1884, cel dela Chiev din 1820 §i cel dela Bucu-
re§ti din anul 1829 (?), gase0e Ci tipicul tiparit la
ChiinAu este mai apropiat de acel tomanesc, cu
toate ea' in el se gasesc unele asemanari cu tipi-
cul tiparit la Chiev.
Pentru noi nu incape nici o indoial& ci tipi-
1) Aihiva Consistorului din L higinAu. Dosarul No. 501. V. A.
CMAlinaliii. Op. cit , p. 352,
2) A. limas. Beccapa6caitt 6orocayze6Bu2 Klan! Ha ppr,
Baud. Tpyau Beccap. itepEOBB. INT.-apnea. o6mecTBa. 2-11 Butt.
pp. 15-18. P. A. Ciolac trece gregit acest tipic, ca tipgrit la anul
1820.

www.dacoromanica.ro
 60 Cultura romaneasea in Basarabia.

-cul dela Ch4inau este o copie a vre-unui lipic ti-

parit in tar& romane§ti i ca mentiunea in titlul
cartii cum ca ea este talmacita din slavonete, este
o simpla formula traditional& care se intrebuinta
in cartile romane§ti tiparite la Chiinau. Aceasta
afirmatie gase§te sprijin in faptul, ca in tipicul dela
1821 gasim Rdnduiala la blagoslovenia pi sfinti-
rea vaselor celor de slujbi, care sant : Discosul,
pdharul, zvezda, iinguri(a a fiesce care de osebi".
Rdnduiala la blagoslovenia ci sfintirea Icoanei mi
Hristos una sau mai matte i a prazdnicilor dom-
.nesti", Randueala blagosloveniei vaselor noao ale
sfintei biserici, adecd cadelnita, blidul cel de Ana-
ford" etc., lucruri, care nu se gasesc nici intr'un
lipic rusesc.
In anul 1821 mitrbpolitul Gavriil Banulescu-
Bodoni moare. Chiar din datele pe care le-en pu-
tut dobandi noi (suntem siguri ca se vor mai gasi
cirji tiparite de el), chiar din cartile aratate mai
sus, se poate trage concluzia,`ca mitropolitul Gavriil
a dat bisericii basarabene o directie national:I ro-
maneasca, care a domnit aproape in tot timpul sta-
panirei ruse0. Cartile tiparite de- el s'au intrebuin-
tat §i se intrebuinteaza pada' in ziva de astazi in
biserica basarabeana 1). In afara de Cali, Gavriil
tiparea i circularile sale catre eparhie, aa cum
vedem cu o circulara-carticica, din anul 1817, in
care se arata scopul societatii biblice ruse§ti,2).
Dupa moartea mitropolitului Gavriil s'a Mout o dare
de seama asupra numarului. cartilor, care s'au ti-
parit in tipografia din Chi§inau. Din aceasta dare
1) In biserica sf. Ilia din Chisintiu se giisesc, ca i in alte bi-
serici din Basarabia, cArti tipArite de Gavriil. M'am adresat preotului
.dela acea biseria, cu rugaminte de a mi-le pune la dispozitie pentru
zercetare ; preotul nu mi le-a putut da saptarntina intaia a pos ului
mare, intructit ii erau necesare pentru serviciul divin.
2) A. Cnumuciii, Op. cit., p. 364.

www.dacoromanica.ro
 Tipariturile biserice§ti. 61.

de seams se vede ca din tipografia din ,Chisinau

dela infiintarea ei i pada la 1821 s'au tiparit 19,320
de exemplare ; in acest registru nu sunt introduse
linsa toate cartile : nu gg.sim tipicul" dela 1821,
molitvenicul" si randuiala sf. biserici" dela 1820,
si allele, asa ca. numarul exemplarilor tiparite la
Chisinau trebuie sa fie cu mull mai mare.
Lard unele date interesante din darea de seama
dela 1821.
La 1814 Sucoavna moldoveneasca cu tra-
ducere in ruseste . 1200 ex.
La 1815 idem 1200
. . .

Liturghia de la 1815 1200

Molevnicul 1815 1200
Catihisirul 1816 3000
Molevnicul 1816 300 ,
Tedeumul In ziva nas-
terii lui Hristos 1816 1500 ,
Ciaslovul 1816 1200 ,
Registru i randueala
parastasului 1817 1600
Psaltire a 1818 1600
Mineile 1919 800
Oramatica ruseasca tra-
dusa in moldove-
neste 1819 1500
o chticicti pentru pri-
mirea din alte religii
in religia ortodoxa 9.. 1820 800
Idem 1821 700 ,
Din aceste carti s'a vândut pentru suma total&
de 158.840 lei 2),, Prin urmare, aproape fiecare editie
1) Aceasti carte n'am cunoscut'o Posibil cit ea a fost in sla-
ione§te.
2) A. CTajousisiii. Beccapgcsaff empmecgas Tnnorpa45is
up I emunescuml. apxiepelieRcon wet Knothettesp enapxian-
HUB BUOMOCTII. 1892, .N1 1, pp. 31-37.

www.dacoromanica.ro
 62 Cultura romaneasca in Basarabia.

esia in 1200 1500 de exemplare, ceea ce, dacgt

luam in seama numgrul btsericilor, era mai mult
decal suficient pentru Basarabia.
Cartile tipSrite in Basarabia in timpul lui Ga-
vriil Banulescu-Bodoni i ceva mai tarziu din punct
de vedere tehnic sunt o continuare a vechei arte
romanesti de tipar. Ele poartS pecetea aceleasi
grije a editorului pentru a da a carte frumoasS : ele
sunt tiparite pe hartie buns, deasS, adeseaori cam
verzue, cu litere mari, citete ; titlul eartilor de obi-
ceiu se incadreaza in viniete ; ici-colo se gaseste
cate o gravursa ; literile marl dela inceputul capito-
lelor uneori sunt tiparite cu rosu, iar sfarsitul prfi-
br mai principale a cartilor sunt infrumusetate cu Cale
o floricicS, Cate cu o finalS, care distreaza, man-
gate ochiul cititorului. Daca luam in seamS. c mi-
tropolitul Gavriil traducea, compara textele, cd el
facea chiar corectura cartilor romSnesti tiparite in
tipografia exarhiceasea din Chisinau, rdmânem mirati
de capacitatea de munc6 o acestui om, care a stiut
intr'un termen atat de scurt sst facS atat de mult
pentru Basarabia. Am rasfoit mai multe dosare care
se referS la activitatea lui i n'am gasit o hartie care
n'a fost corectata de el; ba sunt st ciorne scrise
de mane lui.
Isloria nepartinitoare va justifica activitatea mi-
tropolitului Gavriil Banulescu-Bodoni i pe langS titlul
de organizator al eparhiei Basarabiei Ii va atribui si
titlul nobil de pSstrator a traditiei culturale roma-
nesti in Basarabia.
Pr. A. Ciolac afirmd in articolul sSu despre
cartile romSnesti bisericesti tiparite in Basarabia,
ea* intre anii 1820 si 1853 in tipografia eparhial5
din Chisinau nu s'au mai tiparit carp bisericesti ro-
mSnesti, ceea ce de fapt nu este adevarat. Urma-
sul lui Gavriil Banulescu-Bodoni si colaboratorul lui

www.dacoromanica.ro
 Tip'oriturile bi.sericeti. 63

arhiepiscopul Dimitrie Su lima a continual traditia

predecesorului sau 1).
Nascut la anul 1772 in targusorul Novaia Vo-
dologa din guvernamantul Charcov, Dimitrie Su lima
de origina ucrainean, a terminal seminarul teologic
din Poltava, unde 1-a avut ca profesor i ca rector
pe Gavriil Banulescu-Bodoni. A lost profesor la a-
celasi seminar, pe urma la scoala de marinari din
Nicolaev, iar la 1811 a lost nurnit, in urma cererei
lui Gavriil Banulescu-Bodoni, ca vicar al exarhatului
Moldo-Vlahiei. La 1812 devine vicar a mitropoliei
din Chisinau, iar dela 1821 'Ana la 1844, anul morii
lui, ocupa postul de arhiepiescop al Basarabiei.
Persoana acestui arhiepiscop pentru noi este
interesanta, iutrucat el strain de neamul romanesc,
si-a insusit intr'asa fel limba romaneasca ea a Ira-
dus mai multe crti cu caracter bisericesc din limba
slavona in cea romaneasca, tinea cuvantari in ro-
rnaneste, a lasat chiar o predica in aceasta limba
rostita de el la sliatirea 1-isericii din satul Susleni,
judetul Orhei 2).
In timpul administrarii eparhiei Basarabiei de
catre arhiepiscopul Dimitrie Sulima, in direclia cul-
1) Despre arliiepiscopul amitrie Sulima s'au scris muniitoare10
lucr;ri lepow. CesacTiarm. (BecTa). Inn H Atirrentiocrh npe-
ociameaBaro )IBmwrpia Cyamai. Oieeca. 1906, i TpyAhl Beccap.
uep. apxeoa. 06m." B. 5, pp. 1-97.
1. ilapxonoBBEn. EIpeocsauleanta6 J,aiaTpiii, euncsonBa-
Bapiii Eeajepcai 0 Asoepitaucsiii. TpyAbi Beccapa6cz. gepaosa.
ncrrop.-apxeoar. OOltlecTBa. 2-ct BUIL pp. 230-244.
A. CTaitaBuidli. faBpiBas Bauyaecoy-Buoue, pp. XLII
XLVI.
A. C11.111'11%. IIp. J1,UM0Tpii GyaBlia. IgruaueBcoiz enapxian-
MAR 13tIOMOCT0. 1867, It& 2, 3, 5, 7 ; 1B68, 31 20 ; 1871, Xe 10, 11
3amacxo 0AeencaTo 06luecna BcTopi0 1 pesBoneri, T. II,. pp,
796-798.
2) CeBacTiaal. Bens. Op. cit, p. 34.

www.dacoromanica.ro
 64 Cu !tura rornâneasea
_ _
in Basarabia

turii romanesti s'a facut mai putin decal sub Gavrid

Banulescu-Bodoni. Dar totusi ceea ce s'a facut a
fost 0 continuare a Muria depuse de catre Gavriil,
poate mai putin intensive dar folositaare pentru bi-
serica basarabeana.
La anul 1821 Dimitrie Sulima traduce lucrarea
lui I. N. Inzov, comisarul guvernului in Basarabia
regiune a Novorosiei, Instructia pentru buigaritcolo-
asezati In Basarabia", care a fost tiparita in,
tipografia eparhiala din Chisinau. Tot sub ingrijirea
lui au fost scoase i Bucoavnele romano-rusesti dela
1822, 1842 si 1844.
Din cartile bisericesti, tiparite sub ingrijirea ar-
hiepiscopului Dimitrie Sulima cea dintai este Pentru
datoriile presviterilor de popor", tiparita frumos in 80
ye 2+ 4+ 140 f. Tiflul cartii suna astfel :
Intru slava sfintei, cei de o Junta, de vial&
facdtoarei i nedespartitei Troite, a tatdlui si a fi-
iului si a sfemtului Duh : cu porunca preablagoslo-
vitului sdngur stapanitorului" etc. iar cu blagoslo-
venia Preasfântului indrephitorului Sinod : si a prea
osfintitului Dimitrie arhiescopul Chisindului si Ho-
tinului, .s' au kilmdcit pre limba romaneasai de pre
cea slaveneascd airticica aceasta, ce sd nume.ste :
Pentru datoriile presviterilor de popor, si s' au ti-
parit in duhovniceasca tipografie a Basarabiei, lii
orasul Chisindu, la anul dela zidirea lama 7331, iar
dela nascerea dupd trap a lui Dumnezeu Cuvlintul
1823, imlictul II, in luna luj Iunie" .

Cum se stie, in anul 1825 in Rusia a lost o incer-

care de rascoala a decabristilor", care a fost inabu-
§ira cu multa cruzime de catre imparatul Nicolae L Cu
aceasta ocazie a fost alcatuit un fel de tedeum, care
a fost tradus in moldoveneste de catre arhiepiscopul
Dimitrie la anul 1826. Aceasta brosura (1+ 10 1. in 8°)
are urmatorul titlu :

www.dacoromanica.ro
 Tipariturile bisericeFAL 65

Urmarea cantdrii de rugdciune ceii de mul(d-

mire cdtre Domnul Dunznezeu, cel ce au &fruit a-
giutariul sau Preablagocestivului Dornnului nostru
impdratalui Nicolai Pavlovici, pre surparea zurbalii,
care ingrozea pre impdrdtiea a toatd Rostea cu rdz-
bolul cel dintre sine si cu nevoi.
S'au teilmdcit de pre cea sloveneascd si s'au
tipdrit In duhovniceasca tipografie a Bessarabiei, in
Chi.sindu. Anul 1826. Septemvrie".
In anul urmdtor s'a tipdrit o altà broura (20 L
in 8), a Card titlu nu s'a pastrat in cartea pe care
am avut-6 la IndernanA1), dar care rara indoiara este
Randuiala panihidei" a lui Oavriil Banulescu-Bodoni
dela 1817, insa, cum vom vedea, in noua traducere
de pe o editie dela Moscova.
Continutul cartii se poate vedea 'din urrnatoa-
rele 3 izvaluri": Izvodul I de pomenirile ce sã fac
in fiesce care an la lunile ci zilele mai gios Insem-
nate pentru marl! Domni impdrati i impdartese,
pentru (aril si pritele ci pentru prea inaltata lor
familie cu ardtare, in care zi i pentru cine anume,
pre langd cealaltd bisericeascd slujbd, sä cade sd-le
facd pomenire dupd randuiala bisericeascd.
lzvoclul 2 : dupd care datorii sant pome-
neascd pe Marii Domni impdratii ci impeirdtese,..
(aril i tarite i inaltata lor familie preorii i dia-
conii de prin sate.
lzvodul : Cum se cade sd-se pomeneascd mad
sus atettate preainaltatele persoane ceale de obsce".
La sfarOul Carpi citim:
S'au tipdrit in tipografiea cea din Moscova
la anul 1826 : lard in duhovniceasca tipografie a
Bessarabiei in Chisindu la anul 1827".
Desigur ea' la Moscova cartea a fost tiparia

1) lu bibliot,ca Acailerniei Romane.

5

www.dacoromanica.ro
V_
66 Cultura ro1ânea3c in Basarabia.

in slavoneste. Tot in anul 1828 apare Instructiea

Bisearicilor mai gios insemnate (20 f. in 8"). La
sfdrsitul ctrjii gdsim data tiparului : S'au tipdrit
la preasfantul Sinod la anul 1820. lard de pre cea
slaveneascd sau tälmercit pe limba moldoveneascd,
si sau tipdrit in duhovniceasca tipografie a Bessa-
rabiei in Chisindu, la anul 1827".
Tot de cdtre arhiepiscopul Dimitrie a fost tra-
dus i o brosurd cu alt caracter i anume :
Scurtd pdstoreasca indemnare pentru hultuirea
apdratorului vdrsat de vaci. S'au talmdcit de pre cea
rusasal 0 sau tiparit In duhovniceasca tipografie a
Bessarabiei in Chisindu la mud 1830" (1+ 10 pag-
in 8').
Iata inceputul acestei interesante brosuri :
Binecredinciosilor fii ai bisearicii ceii pra-
voslavnice a lui Hristos.
Tuturor voao este sciut, Ca preabwwl Dumne-
zeu este tatd1 indurdrilor, cel ce sd ingrijasce pen-
tru binele a tot neanudui omenesc. El Ii reisare
soarele sdu nu nwnai preste cei buni, ci ci preste
eel rdi. El ne cla noao din ceriuri ploi si timpuri
roditoare umpland de &and si de veselie inimile
noastre. Tot el slobozesce asupra noastrd ii ispi-
tele, dar nu ne lasd pre noi sd ne ispitim mai malt
dealt putem, ci impreund cu ispita face si sfarsi-
tul ca sei-o putem noi suferi : el rdneste i vindedi ;
bate si mainele lui tdmdduesc" etc.
In aceIasi, an apare a rugaciune,Molitvd la
Ingrozirea de foamete" pe o foaie cu text paralel
rusesc 1)
Insfdrsit, in anul 18,41 sub arhiepiscopul Dimi-
frie se mai tipdreste o carticica (2 +-35 file in 89:
1) In bro§ura Scurta pastoreasa indemnarea din biblioteca
Academiei Romane.

www.dacoromanica.ro
 Tipariturile biserice§ti. 67

Datorille cdlugdrilor a unora cdtrd a4ii, in

via(a lor cea de ob.,sce. S' au HMI-it rusesce la Sanct
peterburg in tipografia Preasfdntului Sinod la 1816
in luna August, lard de pre cea rusascd sau tell-
macit pe linzba moldoveneascd si sau tipdrit in du-
hovniceasca tipografie a Bessarabiei in Chisind-u,
la anal 1841 in Luna lui August" .
Dimitrie Sulima a mai tradus din ruseste si a
tipdrit doud carp i anume : Inceputurile invdtalurii
crestinesti" i Catihizisul mare" ale mitropolitului
lloscovei Filaret 1). Aceastd din urmd lucrare a
fost tradusd dinidi la Petersburg de catre Sinodul
rusesc i trimisd spre corectare lui Dimitrie Sulima,
care a gdsit in ea asa de multe greseli, incat a
lost nevoit s'o traducd din nou. Lui Dimitrie Sulima
i-se mai atribue traducerea serviciului bisericesc in
ziva lui Sf. Sampsonie, principesei Olga, principe-
lui Vladimir si Alexandru Nevschi2), lucrari pe care
nu le-am putut consulta.
Intre anii 1841-1852 in tipografia eparhiald
din Chisindu nu se mai tipdresc cdrti bisericesti.
Cel putin datele pe care le-am putut culege, nu
ne dau nici o indicatie in aceastd privintd. Dar ti-
pografia n'a fost inchisd : in anul 1844 in aceastd
tipografie se tipdreste o bucoavnd ruso-romand. In
anul 1845 aceastd tipografie este arendatd de cdtre
preotul Grigorie Gurschi, care InIen1eaz i un
proces eparhiei3). Abia in 1849 s'a incheiat pro-
cesul i tipografia trece din nou la eparhie. Se

1) CeBacTiaal. Op. e:t . p 42-43, 80-91. 3auBcan Ouccaaro

0-Ba licTopin M IlpeBaorrea. &papal 11, p. 798.
2) 3mm Omccaaro 06BlecTsa HCT. H ApeBaoct, Bun-. II
p. 798.
3) Apxas% amouBliecsaro npaBaeaia. Dosanil din acul 1845
41 1849, No. 236.

www.dacoromanica.ro
 68 __ = Cultura r3n1ânascI mn Basarabia.

vede ea nici nu era mare nevoe de earti roma-

nesti, Intrucat eartile tiparite de catre Gavriil Ba-
nulescu-Bodoni i Dimitrie Sulima ajungeau pentru
necesitatile eparhiei Chisinbului.
Dupd un scurt interval tipografia din Chisindu
incepe din nou s tipdreascd earti romaneSti. Tipd-
riturile noui nu sunt insd atat de frumoase, cum sunt
acele care s'au tiparit in timpurile lui Gavriil Ba-
nulescu-Bodoni. Dar ceea ce este caracteristic, e
cd cele mai multe din eartile tipdrite dela 1853
pada la Inchiderea tipografiei eparhiale nu sunt
traduceri noui, ci sunt earti care au fost tiparite in
tdrile romanesti.
Prima carte care apare dupd acest interval
este un Penticostarion (in folio 1. + 220 f. cu
chipul lnvierii" pe verso primei file si cu mai
multe viniete). Cartea pdstreazd titlul eartilor lipi-
rite in Basarabia mai inainte :
Intru slava sfintei, cei de o fling de viatd
facdtoarei ci nedespdrtitei Troite, a Takilui ci a
fiului ci a sfantului Duh. Cu porunca preablagoce-
stivului, seingurstdpdnitorului Marelui Domnului
nostru Imparatului Nicolai Pavlovici, a toaki Rossia"
etc. lard cu blagoslovenia preasfeintului indreptd-
torului Sinod si a preosfintitului Irinarh arhiepis-
coului Chi#naului .,si Hotinului sau tipdrit cartea
aceasta ce sa numete : Penticostarion in duhovni-
ceasca tipografie in pdzitul de Dumnezeu oras Chi-
.,indu a oblastiei Bessarablei, la anul dela facerea
lumii 7365, iar dela naFerea .ce dupd trap a lui
Dumnezeu Cuvantul 1853. Indictul 11, in luna liii
Septemvrie".
Cartea este tipäritä in doud coloane. Literele
initiale, precum i titlurile capitolelor sunt tipdrite cu
rosu. Cum ne indic i titlul, cartea aceasta n'a fost
tradusd din slavoneste, ci este o copie exacta de

www.dacoromanica.ro
 Tip6riturile biserce1i. 69

pe Penticostarul, care a aparut in tipografia manas-

tirei Neamtu la anul 1848, un exemplar al ca-
rula se Oseste i astazi in biserica sf. Haralambie
din Chisinau 1).
Inca' in anul 1853 arhiepiscopia din Chisinau
ridic chestiunea tipArirei unei Evanghelii moldove-
nesti dupri editiile romanesti. In anul 1855 apare
o Evanghelie, care este copi i evangheliei tiparite
la Buda in anul 181.2 2).
In anul 1856 se retipAreste Tipicul" moldo-
venesc de pe editia dela Iasi dela 18163), iar in
anul 1861. se tipareste un Anfologhion4)" §i a-
cesta o copie de pe o editie din Moldciva. In
anul urrndtor In tipografia din Chisinau se tiOreste
un Octoih" i un Ciaslov". Prima carte (1+325
file in folio) are titlul obicinuit, care se termina cu
cuvintele : iar cu blagoslovenia Preasfantului in-
dreptatorului Sinod i a Preaosfintitului Antonie,
Ariziepiscopului Chisindului .,si Hotimdui sau tipärit
cartea aceasta ce se nume.ste Octoilz mare ce sä
zi,ce osmoglasnic. In duhovniceasca tipografie in
päzitul de Dumnezeu oras Chisindu a Oblastiei Bes-
sarabiei la anul dela facerea lumii 7370. Iar dela
nagerea ce dupe" trup a lai Dumnezeu cuvantul
1862, ianuarie in 12, indictul 5". Din corespon-
denta care s'a pAstrat la arhiva lipografiel reese Ca'
acest Octoih este o copie putin modificat8 a Octo-
ihului tiparit in anul 1836 la manastirea Neamtul.
Ciaslovul" dela anul 1862, tiparit in folio pe
3+222 file, are acelasi titlu, ca i cartea prece-
denta cu singura deosebire Ca' in loc de Octoih
s16. cuvantul Ciasoslov". Dupd Ciaslovul" de la
1) Cs. A. qeaass. op cit. p., 19.
2) Ibidem.
11) Ibidern, p. 20,
4) Ibidem, p. 21.

www.dacoromanica.ro
70 Cultnra romaneasca in BasarabiR.

1862 se tipareste in anul 1867 un Ciaslov" mic,

care este o prelucrare, a ciaslovilor" tiparite in
tarile romanesti '). In anul 1863 in tipografia din
Chisinau se tipareste i un Triod dupa Triodul ti-
parit la Blaj in anul 1800 2).
Dar in afar5 de aceste crli, cari sun! simple
reproduceri de pe car-tile bisericesti tiparite in ta-
rile romanesti, In tipografia eparhiala din Chisinau
se tiparesc i carp traduse din ruseste. Asa in anul
1862 se tipareste Catehismul crestinesc ortodox" al
mitropolitului Filaret, in 1863 Despre credinta
viata crestineascd", in 1867InveiNturile catihizice"
a lui Scvortov, in 1871 apare cartea preotului Po-
niatovschi Colectiune de bucdti cu continut clocma-
tico-religios" , traduse de catre preotul Teodor Bal-
taga etc.
In anul 1883 tipografia eparhiala din Chisinau
a lost inchisa. Arhiepiscopul Chisinaului si Hotinu-
lui Serghie, urmasul pe scaunul arhiepiscopal al
lui Pavel, care punea piedici tiparirei cartilor roma-
nesti, face un raport Sinodului rusesc, al carui mem-
bru era. El roaga, ca tipografia sa fie inchisa, In-
trucât ea nu mai are nici un rost. La 13 Ianuarie
1883 Sinodul a luat urmaloarea hotarAre : '
Avand in vedere, Ca tipografia deschisd la
anal 1814 in eparhia Chisindului pe leingd casa
arhiereascif pentru a procura parohiilor cdrti bise-
ricesti in limba moldoveneascd Si cea slavoneascd
Si-a pierdut importah(a Si si-a indreptat activitatea
spre tiparirea cdr(ilor i foaelor particulare, ci intru-
cat in toate bisericele din acea eparhie in slujba
bisericeascd a fost introdusd limba slavoneascd,
Sfantul Sinod potrivit cererii Preaosfintiei voastre st

1) Ibidem, p, 27.
2) Ibiclem, p. 28.

www.dacoromanica.ro
 Tipariturfie biseAceti. 71.

avizului directiei econornice hotdrd,Fte : Se aprobe

Preaosfintiei voastre sd inchiareti sus nurnita tipo-
grafie, iar averea care apar(ine tipografiei s'o In-
trebuintari cum vor crede autoritdtile eparhiale" 1).
Tipografia a lost curnparatd de cdtre mandstirea
Neamtul nou, dar n'a putut fi deschisd din cauza
piedicilor pe care le puneau autoritatile superioare
bisericesti.
Tipografia eparhiald din Chisindu limp de ap-
roape 70 de ani a servit cauzei nationale nu nu-
mai in Basarabia. Car-tile Update la Chisindu se rds-
pandeau si intre moldoVenii de peste Nistru, du-
caad cuvantul lui Dumnezeu In limba strdmoseascd
pi acelei franturi a neamului nostru, care a fost a-
runcata de soarta istoricd dincolo de hotarele noa-
sire einografice ; ele treceau chiar Prutul, amintind
Romanilor din pile libere despre unitatea neamu-
lui romanesc. Inchiderea tipografiei pe motivul cd
in biserica nu se mai intrebuinta limba moldove-
neascd nu Inseamn ci cdrtile romanesti, care au
esit din aceastd tipografie, au lost uitate. Tradi(ia
moldovenisrnului" in bisericd a fost atat de pu-
ternicd, c dupd 20 si ceva de ani dela inchiderea
iipografiei, cand s'a inceput prima revolutie ru-
seascd, clerul basarabean pune din nou chestiunea
deschiderii tipografiei eparhiale. In urma hotdririi
congresului eparhial din Basarabia, Icr anul 1903,
arhiepiscopul Basarabiei Vladimir intervine la Sf,
Sinod cu rugdminte de a incuviMta tiparirea cdriilor
bisericesti in limba mold Dveneascd.
Sinodul rusesc cu No. 1126 din 25 ,Aprilie
1905 aprobd aceastd cerere. S'a ales o comisiune
pentru deschiderea tipografiei, care reuseste sd. gi-
1) Apcsura asoBoxovecsaro npassenia KomsHescaaro apxie-
peilcsaro joa. Atli() 0 saRphnia TailorpaVa sa 1883 r.

www.dacoromanica.ro
 72 Cultura romaneascA in Basarabia.

seasca locuinta si sa cumpere spesele necesare

lipografiel. La 26 Octombrie 1906 tipografia din
Chisinau a fost deschisa cu mare solemnitate ').
In primul an al deschiderii tipografiei s'a tiparit
un num.& mare de carticele de rugaciuni in limba
romaneasca, pomelnice", slujba Sfantului Spiri-
don etc.
In anul 1907 se tipareste un Ciasosiop" mare
(388, in 8°) ; tot atunci apare Psaltirea" (620 p.
in 4), care In loc de titlu pastreaza formula ye-
che : Intru slava" etc. cu blagoslovenia Prea-
sfantalui indreptãtorului Sinod si a Preosfiniitalui
Vladimir episcopal Chisindulaz si al Hotinalui si a
Freosfin(itului Arcadie episcopal Achermanulai, s' au
tipeirit psaltirea aceasta in orasul Chisindu in ti-
pografia eparbiald la anal dela facerea 1=11 7415,
iar dupei nascerea cea duper trap a lai Dumnezeu
Cavasntal 1907, indictal 5, in lana lui Mai".
In anul 1908 se tipareste un Trebnic mare
(1.334 pag. in 41') S'a mai tiparit o Evanghelie, un
acatist st mai multe foite cu caracter religios, in
special ale societaiii Fratimea nasterii lui firistcs".
Toate Castile biserice.sti, care s'au tiparil dela 1906
incoace sunt- côpii de pe tipariturile vechi moldo-
venesti din Basarabia, irtsa sunt editate frurnos, cu
litera mare, citeata, pe hartie buna. 'Opera monu-
mentala care a aparut in tipografia eparhiala dela
1906 incoace sunt Vieille Sfintilor", din care pana
in anul 1916 au apärut 8_volume marl. Primul vo-
lum are urmatorul tillu :
Vieille sfiniilor
pe-
limba moldoveneascd.
Intocmite pe terneiul cdriilor Vieille sfiniilor" ale
1) Pr. Const. Partenie. Catr6. fratii pAstori din eparhia 014-
Luminatoi. u1" 11,03, No. 1, p. 66-69.

www.dacoromanica.ro
 Tip6rituri1e bi3erice31i. 73

sf. Dimitrie al Rostov!' iui, teilmäcite pe limba ru-

sasca i tipdrite In tipografia sinodalet din Mos-
cova, cu depliniri, insemndri liimuritoare si cu clii-
purile sfintilor.

Rir111111 fthl it il(() P.

Aglifi 4E11 fillPHAIO.

(1 6 730 3440.

!OPT%
I OM.

Ii1411111tIlY.
Tiinorp+I41/4 61-149xvi4Ic.
1916.
Tillul Viefilor sfinfilor".
www.dacoromanica.ro
 74 Cultura romlnea3ca in Basarabia..

Cartea
Editia Sfatului Fratimii Nascerii lui Hristos
din Eparhia Chi.inäului. Adaos la jurnalul Lurni-
nalorul". C7iinäu. Tipografia eparhiald. 1909".
Fiecare volum contine 500-600 pagini in 4°. In
precuvantarea cArtii se dau lamuriri asupra im-
prejurdrilor in care s'au Eiprii Viefile sfintilor".
lard cum sun'a aceasta precuvantare:
Potrivit cu ordnduirea Preasfantului Sinod
dela 25 noemvrie a anuluj 1905 cu N 13,197, E-
parhiei Chisinetului i sau dat vole sa deschidd din
nou tipografia, cea inchisd pe o vreme, 71 sa ti-
pareasca in ea pe limba molcloveneasca cu bachi
slavonesci, carp bisericesci : evangheliile, psaltirea,
ciaslovul, mineele, slujbile sfintilor ci celelalte, ce
se intrebuinfrazd la slujbele dumnezeesci. Dacd sau
Inceput acest lucru in anul ardtat, sau ivit prilejul
a scoate pe limba moldoveneascei i jurnalul biseri-
cesc Lumindtoriul", cu cuprinderea de cuvinte si
povestiri pentru viata moral& Dar sciind cei vie-
tile sfintilor din toate povestirile sastit deosebit fo-
lositOare, redactia Lumindtoriului" au pus scopo-
sul sJu sei dea cetitorilor, ca adaos la jurnal, car-
tile Vietile sfintilor". Asa randuiald a redactiei
Lumitultoriului" s' iii incuviintat spre implinire de
Preasfantui Sinod, prin ucazul dela 20 dechem-
vrie a anului 1907, cu N 15,441. Pe acest u-
caz, rezolutia Preosfintitului Vladimir au fost yr-
matoarea : In statul fratimii Nascerii lui Hristos.
Chem blagoslovenia lui Dumnezeu, si din suflet do-
rescsa blagosloveascd Domnul cif roacle bune os-
tenelele acelora, cari au Myna de a se osteni in
lacrul huminãnii turmei noastre. Lumina lui Hristos
sa lumineze pre tor . Ostenitorii, care se au in
vedere in rezolutia aceasta, sant fetele can alca-
tuesc comitetul de redactie al jurnalului Lumina-

www.dacoromanica.ro
 Tipariturile biserice§ti. 75

torul", ales de adunarea preotilor-depuiati din anal

1907, si, anume : redactorii : arhimandritul Curie,
ci protoiereul Constantin Popovici, tenzorul preotul
Spiridon Muranevici i cilenii : protoiereul Mihail
Ciachir, protoiereul lustin Ignatovici, preotul Cons-
tantin Par feniev si D-1 Grigorie D. Constantinescu,
cart sau intarit si de Preasfantul Sinod, prin uca-
zul mai sus aratat. Cu ajutorul mi Dumnez.eu, a-
cum sau sfarsit cu tipärirea pe limba moldovenea-
sea' cartea intdia a Vietilor Sfintilor" , pe tuna lui
Ianuarie, care cuprinde pe rand cele dint& 15 zile,
aceasta este fageiduitul adaos pentru toti in-
scrisii la jurnalul Luminatorul" pe anul trecut
1908. Tiparirea au urmat intocmai dupd orighinalul
Vietilor Sfintilor", care au iesit pe limba rusased
din tipografia sinodald din Moscva, incepand dela
anul 1902 incoace. Dupd orighinal, la locurile lor,
sau pus i chipurile unora din sfinti, prelucrate
dupd copiile din cartea rusascd in turnatoarea de
buchi din Peterburg a lui 0. I. Leman. Tehnica
tipäririi cartii acescia s' au implinit sub carmuirea
privighetorului tipografiei M. T. Cotrubenco".
Dupd aceastd precuvantare" explicativd, re-
dactia" mineilor face un scurt istoric al tipkirei
Vietilor Sfintilor" de calre tipografia sinodald in
ruseste, aminteste despre traducerea lor in moldo-
veneste i tipdrirea la mandstirea Neamtul in 1812
si la Iasi in 1835, iar mai departe vorbeste des-
pre felul, cum Q1.1 fost alcdtuite Vietile Sfintilor" in
rnoldoveneste. Aici afldm, c Redactia a insdr-
cinat pe cilenul sau parintele protoiereu Instin
Ignatovici, ca sa caute Vietile sfintilor" moldove-
nesci ci cele rusesci, Si sei le aduca pe cele moldo-
venesci, la potrivire cu cele rusesci, iar pe unele
vieti rusesci, care nu se potrivesc defelin cu cele
moldovenesci, sau nu se afld talrnacite, sei le tal-

www.dacoromanica.ro
 76 Cullum romanaesca in Basarabia.

maceasd. Protoiereul Ius lin Ignatovici, avdnd subt

mâna sa Vietile sfintilor" moldovenesci, tipdrite Ia
anii 1812 si 1835, le. acluce la potrivire cu cele ru-
sesci ale tipografiei sinodale din Moscova, i unele
vieti rusesci le idlmdcesce din nou. Manuscriptele
tdlmdcirilor pdrintelui Ignatovici, mai inainte de a
merge la tipariu, se mita- si se corecteazd de re-
dactorul jurnalului Lumindtoriul", arhimandritul
Gurie. Corectura limbii ci cea dela tipariu o cetesce
cu mare Inure aminte D-I Gr. D. Constantinescu,
profesor de limba moldoveneasd".
Prin urmare i Vietile sfintilor" nu sunt o Ira-
ducere originalk ci copie de pe cartile vechi mol-
dovenesti, cornplectata Cu noi traduceri ale bucatilor
care n'au intrat in eclitiile vechi.
Cercetarea cartilor religioase romanesti din
Basarabia, facula de noi cu marl areutati din cauza
lipsei de muzee i biblioteci, unde an fi concentrate
aceste call, este departe de adevar. Dar daca
luarn chiar numarul sobru al cartilor gasite de noi
mai mull la intamplare, i atunci venim la concluzie,
ca viata religioasa a Romanilor basarabeni a urmat
traditia veche moldoveneasca. La inceput prin munca
vrednicului mitropolit Oavriil Banulescu-Bodoni se
traduce un num& mare de carp bisericesti din limba
slava bisericeasca, intre 1853 si 1883 se rettparesc
mai multe carti bisericesti aparute in Wile ro-
manesti, i, insfarsit, in ultima perioada dela 1906
pana la unire, se reediteaza uncle Cali tiparite mai
inainte la Chisinau, se copiaza si uncle carp tipa-
rite in Moldova. Daca mai luarn ;n consideratie, ea
pe langa cartile tiparite in Chisinau, se aduceau
edit si din principate si din Ardeal, care se ga-
sesc intfun numar foarte mare in bisericile basa-
rabene, capatam o icoana fidela a statorniciei Ro-
manilor basarabeni din punct de vedere national-
religios.

www.dacoromanica.ro
 IlL

C5rtile didactice din Basarabia.

Bucoavna dela 1814, 1815. Gramatica ruso-romana
dela 1819. Table le lancasteriene dela 1822. Ducoavna
dela 1822. Stefan Marge 116 si gramatica lui. Abe-
fedarul" tipgrit intre anii 1830 1840. Gramatica
ruso-romanä tiptwila pe la anii 1850-1840. Iacob
Hancu. Crestomatia romfineasca a lui 1. Ilâncu.
Gramatica lui I. flâncu. Alte carti romfinesti ti-
pArite de I. Hancu. Bucoavnele dela 1842, 1844,
1861 Si 1863. Ioan Doncev. Abecedarul, cartea de
ciilre si gramatica lui I. Doncev. Convorbirile
ruso-romane" dela 1877. Cartile didactice ale lui Oh,
Codreanu, P. Rejep, C. Popescu, arhimandritul
Curie (Grosu), i M. Clachir.
D-1 D-r Onisifor Ohibu in valoroasa sa-lucrare
Din istoria literaturii didactice romdnesti 9, a-
duce si ceva contributii foarte pretioase cu privire
la caleva carti didactice, care au aparut In Chi-
sin6u, i anurne: el dd mai mune date despre cea
mai veche bucoavna basarabeana, pe care o cu-
noastern", bucoavna dela 1822, care reapare in e-
1) Onisifor Gliibu. Din istoria literaturii didactice romfineti,
E.,dra, din Pnaiele Academiei Romane.' Seria II, t. XXXV11I, fasc.
1-111.

www.dacoromanica.ro
 78 Cu !tura ronuaneasCA in Basarabia.

ditiile dela 1842 si 1844, despre bucoavna dela

1861. si 1 63, aminteste i despre abeceda ro-
manse dela 1865 a lui I. Doncev 1).
Chiar daea s'ar lua in seam numai aceste
.

carp scolare, ar face impresia, c Basarabia si din

acest punct de vedere a fost destul de ,rodnica,
cd sub regimul strAin ea a stiut sa-si mentie Ira-
ditia culturala prin mijloacele ei proprii.
De fapt Basarabia a avut o intreaga literaturd di-
dactica romaneasca, care rnerita sa" ocupe un loc des-
tul de respectabil n istoria culturii romanesti In genere
si a Basarabiei in special. Tipografia eparhiala din
Chisinau, deschisa' la 31 Mai 1814, a lost menifa
sA joace un rol foarte mare in conservarea tradi-
tiei culturale in Basarabia. In aceasta tipografie se
tiparesc, cum am razut, o multime de carti roma-
nesti bisericesti; aceasta tipografie tipheste i cele
dintai manuale romanesti din Basarabia. Numkul
exact al acestor din urma tipgrituri nu-1 cunoastem.
Desigur, Ca el este cu mult mai mare, decat ceia-
ce am putut afla noi. Probabil, Ca cercelatorul mai
sarguitor va adaoga Inca multe date la cele ce le
vom expune aici.
5colile romanesti din Basarabia, cele mana's-
tiresti, parohiale i cea domneasca din Chisinsau,
inainte de 1812 se foloseau de manualele tiparite
in raffle romanesti. Imediat dupa anexarea Basara-
biei, mitropolitul Gavriil Banulescu-Bodoni deschide
Seminarul din Chisinau, iar ceva mai tarziu se
deschid i alte scoli. Trebuiau i manuale potri-
vite cerintelor noilor imprejurari. 5coala basara-
beana, asa cum o concepea guvernul rus, nebula
sa fie ruseasca, dar populatia basarabeana, era cu
desgvarsire straina de limba rusk i, prin urmare,
1) Ibidem. fase, 1, pp, 117-1:22.

www.dacoromanica.ro
 Car lile didactice. 79

trebuia sh se accepte in aceste scoli i limba mol-

doveneasch. Ba, mai mull, chiar i limba rush, pro-
fesorii furh nevoit,i, cum vom vedea mai jos, s'o
predea in romaneste. Aceasta se explich poate si
prin faptul, c pe la inceputul veacului al XIX-lea sta.
telor europene nu le era cunoscut asa de bine
sistemul de deznationalizare al popoarelor prin scoalk
ci popoarele aveau mai multh toleranth fath de
alle limbi.
In registrul chrttIor, care au fost liparite iii
Chisindu in tipografia exarhiceasch dela infiintarea
ei i pan a'. la anul 1821, cu data de 22 Decem-
vrie 1814 este trecuth o bucoaund moldoveneascei
cu traducere in ruseste", care a aphrut in 1200 e-
xemplare ; aceiasi bucoavnd apare in acelasi nu-
mAr de exemplare la 20 August 1815 '). Despre
aceasth din urrnh bucoavnd menjioneaz i d-1 Ion
Halippa, unul din cei mai buni cunoschtort al tre-
cutului Basarabiei, intr'un comunicat facut la co-
misiunea arhivelor din Basarabia 2) N'am putut da
nici peste una din aceste bucoavne, asa ch deo-
camdath ne mhrginim la aceste date.
Cel rnai vechiu manual scolar din Basarabia,
care s'a phstrat in mai multe exemplare este gra-
matica ruseasch," dela 1819 cu text paralel roma-
nese.
Iath titlul romanesc al chrtii :
Scurtd russascd grammaticd, cu tälmdcire in
limba moldoveneascd pentru ucenicii Seminariei chi-
sindului si ale altor scoale den Basarabia, cu a-
ddogirea cuvintelor i a dialogurilor, ce se intre-
1) AosceaTiii CTaAa a oxiii. Beccapa4caaa Eaaapalecsaa TE-
norpaCia apt Kaanneacsomi enapxiaabaoal Amt. Kaamenzia
Ellapxia.11LHEASI BUOMOCTH. 1892, IS 1, p. 31.
2) Tpyrol beccapa6caoR rind apxmaaoi ROMINCiL T. 3-i,
p. 519.

www.dacoromanica.ro
 80 Cu liura rorn'c'ineasz..a in Basarabia.

buintazd nzai adesdori in limba rusascd si omold-

veneascd. Chisindu. In tipografia mitropoliel Chi-

?indului anut 1819".
Oramatica este tiparita nu cu Mere noui rusesti,
curn era obicinuit atunci in Rusia, ci cu Mere sla-
vonesti, in Ein, pe 1 +-4±138 pag. Ca sa ne faceni
o ideie mai clarsa despre continutul acestei carti re-
&am in intregime scara" ei (pp. 1-4):
Hotdrirea si impartirea gramaticii.
Pentru dreaptd scrisoare.
Pentru scoaterea cuvintelor.
Pentru Algae vorbii.
Pentru mune de obste.
Pentru numele infiintat.
Pentru numele aldturat.
Pentru numele numdratoriu.
Pentru plecarea numelor.
Plecdrile numelor infiintate.
Plecarea nurnelor aldturate.
Pentru pronume.
Plecdrile' a pronumelor infiintate.
Plecdrile pronumelor aldturate.
Pentru graiul.
Pentru injugdrite graiurilor.
Pentru impärtdsire.
Pentru. impdrtelsirea de lucrare.
Pentru spregraiul.
Pentru punerea inainte.
Pentru legdturd.
Pentru aruncare In mijloc.
Pilda a dezlegdrii gramaticesti.
Pentru alcdtuirea cuvintelor.
Adunarea cuvinfelor.
Pentru Dumnezeu i pentru lucrurite, care se
ating de lege.

www.dacoromanica.ro
 C5rtile didectice. 81

Pentru lame ssi pentru

Pentru vreme i pentru vremi!e anului.
Numele sdrbdtorilor.
Pentru lunile ssi zilele saptdm:inei.
Pentru metalluri.
Pentru flori.
Pentru gradini, flori i copaci.
Pentru paseri.
Pentru fiarele cu patru picioare.
Pentru cele ce sa tarusc.
Pentru Insectd.
Pentru om si pentru pdrtile lui.
Pentru vársta i feluri de boerii.
Pentru negutdlorii si fetal" de mar fe.
Ce se atinge de cdldtorie.
Pentru nedesdvdrsirile omului.
Pentru rudenii si prieteni.
Pentru acealea care atárnd asllpra scris9rii.
Pentru 'Write casii.
Pentru mäncare si bduturd.
Pentru a se pune masa.
Pentru oras si pdrtile lui.
Pentru cele ce se vdd pe camp.
Dialoguri.
1. Pentru petrecere cu cineva.
2. A cere vre-o mild.
3. Pentru a cerceta pe prieten.
4. Pentru a heretisi pe prieten Ia anal nou.
5. A cinsti pe cineva cu ceai.
6. Pentru a intrebuinta tabacul pe nas ci cu
ciubuc.
7. Pentru a ospdta pe prietenul.
8. A intreba pentru firea limbii rossienesti.
9. A Intreba pentru vreme..
6

www.dacoromanica.ro
82 Cu hum româneasca in Basorabia.-

10. A tntreba pentru drum.

11. Pentru a eump_ira si a vinde marfa.
Gramatica dela 1.819 a avut o oarecare influ-
enth, cum VDIT1 vedea mai jos, asupra chrtilor di-
dactice care au aphrut rnai pe urrnh. In Basarabia ;
ea a fist un fel de puact de plecare pentru au-
torii, ce au scris mai tarziu, chiar pentru Stefan
Margellà. Prin urmare, aceasta carte meritä o de-
osebith atentie.
Dezvoltarea stiintei gramaticale in Rusia are o
istorie intreagh. I3azele gramaticei limbii rusesti 1113-
derne au lost puse de chire cunoscutul savant enci-
clopedist rus Mihail Lollflollosov prin gramatica lui,
care a aphrut in anul 1755. Vaud atunci au existat
mai multe grarnatici ale limbii slave biserieesti, cari
toate porneau dela cunoscuta gramatich a lui Me-
letie Smotrijchi dela 161.8 1).
Lomonosov a simplificat terminologia gramati-
card rush, a aplicat regulele gramaticale fath de limba
literarh nouh, al chrui inceput se trage din vremurile
lui Petru cel Mare, In genere a creat grannatica
limbii rusesti moderne, care pe urma s'a modificat
foarte putin. Toate gramaticile dela sfarsitul veacu-
lui XVIII si din prirnele decenii ale veacului al XIX-lea
sunk alchtuite duph modelul gramaticei lui Lomono-
sov, phstrand aceiasi teminologie, aceiasi impariire
a partilor vorbirii. Era lucru natural, ca si gramati-
cile rusesti din Basarabia, traduse In romaneste, sa
fie scrise duph acelasi model. Ca sh stabilim legh-
tura intre scoala grarnaticalh a lui M. Lomonosov
intre gramatica dela 1819 din Basarabia, precum
influenja acelei gramatici rusesti asupra grama-

1) V. Studiul nostril In aceastA privintA: K11 BCTOpiGi yqe6Ho-

neitarorageciid minimum lloceoBcEofi Pycn XVII B." Hiypaan
MERacTepurn Hapomiaro u;,ocBlinlenia. 1915, N2 10.

www.dacoromanica.ro
 C'artile didactice. 83

ticei lui Stefan Margelld dela:1827, despre care vom

vorbi mai tgrziu, este suficient s compargm irnpar-
-Ikea partilor vorbirii, care a foal ceva mai tgrziu
modificatd :
Grifflatica lui M. Lo- GraNatica dela 1319 2). Gramatica lui F.Margellai
mon isov 1).
1. Substantival (intra- Name Numile
ducere).
-2. Pronumele Pronume Denumile
3. Verbal Grain Graiu
4. Participial lmpdrt4ire Impdrt4irea
5. Adverbial Spre grail! ,jsupra graiul
6. Prepozitiunea Inainte punere Inamte punere
7. Conjunctiunea Legritard Unitoare
8. Interjec(ianca Aruncare in nzihloc Intrepuneri

emit vedem, i autorul gramaticei dela 1819, pre-

cum si Stefan Margelld pastreazd chiar ordinea im-
pgrfirei cuvintelor.
Una din cele mai rdspgndite gramatici rusesti
dela inceputul veacului al XIX-lea, alcdtuitd dupit
sistemul gramaticei lui M. Lomonosov, a fost gra-
matica lui P. s., tipdritd de cdtre Academia ru-
seasca de stiintd, in cgteva rgnduri. Doug din a-
ceste e'ditii le gäsim in biblioteca Seminarului din
Chisindu, i anume editia a 5-a dela 18084) si a
6-a dela 1816. Era cea mai modernd gramaticä
pentru scoald de pe vremuri i desiguri, c autorul

1) efloceiticicali rpauriama itiixamaa Joidomicoas. ItegaTura

in CaasTaeTepeoyprt not lhirppaTopcsoli ARaeiig Hays'', 1755 r.
p. 26.
2) Gramatica dela 1819, p. 3.
3) Gramatica Russeasca §i Romaneasel Inchipuitl de Stefax
IVIargella i tipäria de dipartamentgl Op§ce§cei favatari. Tom. 1.1827,
p. 31; a fust tiparitl la Petersburg.
4) II. C. Haqa.nabia oenosaata pocciricsig rpammaTael, Es
whimsy riamaroca iosonlecTBa cocTamealibm imaaie 5. Bs
Callan Ilerep6yprt, npa IhiaepaTopcsol Agajeiiifix Hayin 18,8 r.
In 80 vri + 228 p.

www.dacoromanica.ro
 84' CuINra romaneasca in Basarabia.

gramaticei dela 1819 s'a folosil si de aceasta gra-

matica. Si intr'adevar, ordinea materiei, termino-
logia sunt aceleasi, pe alocurea chiar definitiile
seamana cu acele din gramatica dela 1819.
Nu am avut posibilitate sa consult gramaticile ro-
manesti din acele vremuri, dar chiar daca autorul car-
tii dela 1819 a cunoscut asemenea gramatici, el nu
se foloseste de. terminologia lor i, ceea ce este
de admiral, se cazneste sa creeze terminologia
gramaticald romaneasca, traducand-o aproape e-
xact pe acea ruseasca.
Dar gramatica dela 1819 are si deosebirile
ei. Oramatica Acaderniei rusesti este prea corn-
plicata, prea savant& cu toate Ca este scrisa pen-
tru tineret. Autorul gramaticei dela 1819 urmareste
cu totul alte scopuri : el face o gramatica ruseascd
pentru un popor strain si cauta sd fie cat se poate
de simplu In explicatii, cat se poate de sgarcit in
exemple sit concis in definitii. Oramatica lui este
gramatica scurta" 1). Am putea aduce analogii in
definitiile termenilor gramaticali din gramatica dela
1819 si din cea a Academiei rusesti, dar aceasta
nu ne-ar servi la nimic. ,Ddm insa caleva exemple
din gramatica dela 1819.
Gramatica invata a vorbi si a scrie (kept,
Gramatica se '1'171,0(kt:este in patru pdrti:
in dreaptd scrisoare,
in scoaterea cuvintelor,
in alcaluirea cdvintelor si
in gldsuirea cuvintelor.
Pentru dreapta scrisoare.
Dreapta scrisoare inva(d drept ssi cu cuviin-
cioase buchi a scrie slogan i intregi cuvinte,
1) Gramatica prcyriu-zisa" are rairnai 1-88 pag.

www.dacoromanica.ro
 Carti le didadice. 85

aratã unde sã cade a pune ,semnele cele de rand

cele deasupra randului" etc.
Pentru nume de ob*ce.
Nume le este acea parte a vorbii, care arata
fala sau lucrul i toatil priceperea, pentru care se
vorbesce ca pentru un lucru: asijderea aratã fella-
riinea si castatirnea fetii sau a lucrului .etc.
Vorbind despre genul in limba russ st aratand
ca munele Infiintate sant de patru : bärbä-
testi, femeesci, de mijloc i ceale de obsce"'), au-
torul inteo Insenmare" adaoge ci in limba mol-
doveneasar feliul de mijloc nu se afla. Moldove-
neste -infiintate(e mune sant sau de feliul bdrbätesc,
sau de femeiesc" etc.
Gradele de comparatie in gramatica dela 1819
se numesc treptele potrivirii, care sant trei :
Ternealnica, Potrivitoare ci Covarsitoare". Nu
mele au plecare", Plecdrile ac cloud numeri-
-§inguratec i multoratec. Cadent sunt sapte : nu-
mitoare, näscaloare, dätãtoare, pricinuitoare, chic-
matoare, lucrcitoare p1 cea cu punere Inainte".
Graiurile au sase vremi" 2). Ele se Injuga" etc.
A doua parte a Cali" dela 1819 (pp. 89-117)
cuprinde adunarea cuvintelor", un fel de dictio-
nar", alcatuit, probabil, dupa vre-o gramatica a vre-
unei limbi straine, intrucat gramaticele rusesti n'a-
-veau nevoie de asemenea dictionare. Cuvintele nu
sunt oranduite dupa ordinea alfabetica, ci dup 8. a-
numite categorii, asa cum le vedem insirate in
scara" materiel.
latA, de exemplu, cateva cuvinte pentru Dam-
1) Ca §i la gramatica ruseasa, tipgritl de Academia de §tiintl.
2) Timpurile verbului in gramatica Academiei rusqti sunt ceYa
niai complicate. Op. cit , pp. 107-110.

www.dacoromanica.ro
 86 Cullum romaneasea in Basarabia.

nezeu i pentru lucrurile, care se ating de lege

(textul rusesc II omitern) : Dumnezeu, Dumnezea
fiul, Dumnezeu Duhul Sfdnt, Sfasnta Troitd, trei
postasuri, un Dumnezeu, Vecinic tatdI, 13reaputer-
nic fdcdtoriul" etc.
Insfdrsit, a treia i cea din ulna parte Dia-
logurile" (p.p. 117=138) este o parte, ca si a doua,
dictata de interesele specific basarabene. Citdm
cdteva propozitiuni din partea romdneascd a dialo-
gului Mid :
Pentru petrecere cu eineva.
Bund ziva, Nina- dimineata, bine te-am gdsit.
Ce mai faci, sdndtos?
Sdndtos, slava' Domnului. Acum nu-s prea sä-
nãtos.
Ce face Dumnealui N?
El ti sdndtos. Acum nu-i prea sdndtos. Mci-
rog ca sa te Inchini dela mine Dumisalei N.
Uncle te duci acum?
La taro-, la bisericd, la Dumnealui N.
Sd viibDumneata si la noi.
Voi fi negresit. Uncle ai fost Dumneata acum?
De unde vii Dumneata?
Din gradind. Acolo preafrumos este de a se
primbla" ; §i asa mai departe.
In aceste dialoguri" nu gasim aproape nimic.
ce ne-ar aminti de Basarabia, in afard de un sin-
gur caz din dialogul" al 10-lea. unde la intreba-
rea, cdte verste saq de aici pdnd la Moscova, se
rispunde : Aproape de 0 mie cinci sate. Vom a-.
junge astdzi pallet la Dubosari?".
Cum vedem din titlul gramaticei, scopul ei a
fest de a usura invdtarea limbei rusesti. Aceasta se
-vede §i dintr'un dialog4 (p. 130):
Inveti Dumneata Russesce ?
Invdt.

www.dacoromanica.ro
 Cali le didactice. 87

Cumu-ti pare Dumitale limba Rossieneasca ?

Foarte grea.
Greutatea ei se cuprinare 'infra aceia, cd la
ddnsa este multime de cuvinte, mai multe deedt ori
La ce europeneascd limb& Jar pentru mine este grea
proforaua" (pronuntarea).
Cine a alcatuil aceasta gramalica este greu de
fdcut vre-o presupunere. Desigur, cd a fdcut-o un
orn de scoald, un profesor dela Seminarul din Chi-
$indu. Dat fiind ci limba in care este redat textul
rusesc este o limbd moldoveneascd destul de co-
red& posibil ci gramalica a lost tradusd de cdtre
profesorul de limba romdnd de atunci, i anume,
de catre Dimitrie Savijehi, care a predat limba ro-
mdnd In seminarul din Chisinau dela Octomvrie
1816 $i pond la Julie 1819.
In altd parte a acestei lucrdri am vorbit de-
spre limba romdneascd in scoala basarabeand
sub dominatia ruseascd" si am stabilit, ci guvernul
rus pe la 1819 1828 a manifestat multd bund-
vointá fajd de limba moldoveneascd, inlentiondnd
sd infiinteze scoli lancasteriene in limba moldove-
neasc i ingrijindu-se de alcaluirea "tablelor"
pentru aceste scoli chiar la Petersburg. In 1821 a-
ceste table" au lost gala si in curdnd magistrul
sistemului invdtdmantului reciproc". Iacov Hancu,
care a fost i la niste cursuri speciale la Peters-
burg, a deschis prima scoald dupd sistemul lui
Lancaster in ehisindu. Ce fel de table" s'au in-
trebuintat pentru colile lancasteriene din Basara-
bia ? Poseddm trei table" lancasteriene No. 7,
No. 23 si No. 34. Sunt piste coale de hdrtie (60X
52 cm) groasä ; pe o parte a coalei gdsim titlul,
care de obiceiu Ii gdsim in oHce bucoavnd" de
atunci. bald ce contine tabla" No. 34, care poartd
§i No. 2 :

www.dacoromanica.ro
88 . _
Cultura rornneasc

Cuvinte de trei sloguri, din cinci si din $ase

n Basarabia.
_

buchi, cu oxia Id slogul al doilea.

bor-de-i td-id-rea a-dil-ce co-li-bd
a-ceas-ta bo-te-zu a-le-ge cd-tnd-rä
bd-td-rd bo-cea-sce cd-mi-Iii cu-rd-td
a-scedp-td bu-ca-td bo-gd-td rd-rnd-ne" etc.

Epics VI. Tdun 2. . NI al

hii01111Te At Tfal c&rWii All lt i '114115 W AHtf IllAti Celt& Iiiit/41/11 Aa Cairgat !Al POW

sor.lf..ii TI-Ri-ft i-J)'cra Ii0-84-611

fl C-T 4 So-Ts..a's ti-d_uf.' 111-MLI1
s1.7g.r1, fio.ui.tys 117,-VII-d1 lamb-,
11- III i 11 - T1 6$-CA- T1 CO-fA-T 73 fl-klit
6S-di-AS 114-ftfi- T1 IC- 'Fri- TO ree.rrr T1
ni,r1:.-r.s ISC-Iiki-Og t tii-V.A-Ts 01.1.}1- TS
tin.wi.KI El-Hit-no Ci-A.i.ri: damn-um
4-H1i-fill SR- Tii-d71 Cl-fg-TI, se..ui-ss
rl.ii.tri, 11,--ni OK rZ-Ti-C 60-fi.T4
rsti_ni-rs 4-1,-R4_3-1, rh.sii.Ers 61-Ti-Ct
os_ci.os 115-ifT1.U1 61- hii Aid na-sims
10-111- CB 10-ti-IVE TO-ISII-11. ro-str-os
.to_rii_rs TI-ri.E1, UH-1g-nli TI-Kg-Of
SH.Ci- CI cc-rtf.ce r-h-rA..4)1 i-nr_ls
11/fi lyg rl ul.cg.11f nl-Xti-tg .1i lit ss
As. Ulti O. KII-Ati-f11 nsi.-rti-no 11.rtf-lei
Ko.nd it ni,a.rs AA1-711-01 KO-E,1-TS
61 -11ti-E 0.4-Ki FL Cl -Kg.fg tri....5
ii-Ag-Ill Kg.r.4s Tit-Utf;-0 tyr,.A1;4-1,
rt. c,i f C Ii/IA CC an_ua_rto 41,,I.RY

1 ama 1ancastiariana' No, 34.

www.dacoromanica.ro
 C5rtile didactice. 89

Tab la No..23 este o labia de aritmetica"; in

partea stanga gasim scoaterea numerilor proaste"
(scaderea), opt probleme in cifre insa Para rama-
sifa", adica :

t" 1

a) a)
a,
a)
CI) CI)

zeci
; c.)
a.)
Cf: ((-4'
C41

No. 1. 641238
239047
Partea dreapta arafa procedura scaderii st a-
nume :
No 1. 7 din 8 1; pun I supt linie. A scoate
4 din 3 nu pot, ma imprumut cu zece,10 i 3 13,
4 din 13 9, pun nom:I supt linie.
1 imprumutat ,si 0 I, I din 2 1, pun 1 supt
linie", i asa mai departe.
Tabla a 7 confine Citire din sfdnta scriptura.
Dili patru evanghelisti", chestiuni care intrau in
programul -scoalelor lancasteriene. In labia aceasta
sunt bucali despre alegerea acelor doisprezeci a-
postoli" dupa ap. Luca VI, 12 16, despre ince-
putul propoveicluirii evangkelicesci in Nazaret (Luca
IV, 14 22) si despre Propoveduirea ía munte
(Matvei V VII).
Nu cunoastem numarul acestor table" 1), dar
el trebue sa fi fast mare, intrucat in ele trebuia
sa intre aproximativ materia unei scoli primare de
atunci. Vedem ci una din tablele noastre poarta
I) Pentru tiplirirea tablelor s'a cheltuit 4618 ruble i 52 cop.,
o sumA foarte mare dupa vrernurile de atunci, §i P3,482 de coale 1.
hârtie.
II. H. Xa2luuna. Otte,pal ncrophi H a p o,ut a r o dra.aosaato as
neptioii noanat. XIX aim. Tpynta Eeccapa6. rteit.
Beccapaöia 13%
apxm. Kom., T. 2 , p. 146.

www.dacoromanica.ro
 90 Cu liura romaneasc5 cn Basarahia.

numarul 34. Table le lancasteriene se atArnau pe

preIii colii, unde elevii trebuiau s'a" invete unul
dela altul.
Tot in anul 1322 in Chisinau apare i o Bu-
coavna" sub urmsatortil titlu I) : -
Bucoavnd, aclecd incepdtoare invd(diard pentru
cei ce voesc a invdta carte moldovenege. S' au fi-
lial-it In duhovniceasca tipogratie a Bessarabiei in
Chiqindu. Anal 1822" .
, Si aceastA carte este tipArita in dou'd limbi, in
cea slava-bisericeascA si In cea rornaneasc6. Titlul
Carta in romaneste nu corespunde textului slav-
bisericesc, in care se spume, c5. bucaavna este
scrisri pentru acei ce doresc a invdta carte sla-
voneascd" (prin scrieri slavonesti), adicil manualul
dela 1822 urrnsarea acelasi scop, pe care-I urma-
reste gramatica dela 1819.
Iata." ce comtine aceasta bucoavna : Slovele
marl ii Mid in ordinea alfabeticd. Alcdtuirea din
doao stove, ce sd incep dela impreand gldsuitoare.
&whit. Alcdtuirea din trei stove. Alcdtuirea cuvintelor
dupd buche, supt title si fdrd title. Prosodiile. Ru-
gdciunile"2). Sfarsitul bucoavnei nu se cunoaste, intru-
cat in exemplarul pe care l'a consultat d. Ohibu
lipsesc cateva file, dar probabil ea el cuprindea
aceiasi materie, care se gaseste in toate bucoavnele
bisericesti dela sfarsitul veacului XVIII-lea si din
primele dou'a decenit ale veacului XIX-lea, i ceea
ce gasim si in bucoavna dela 1842 si 1844, si anume :
Zece porunci ale lui Dumnezeu, Trei sfaturi evan-
ghele.Fti, Sapte taine ale legii noud" i alte lu-
cruri religioase. Se prea poate ct bucoavna dela
1) 0. Ghibu, Op. ca., p. 117. Ne folosim de observatiile 0.1uk
Ch bu, tutrucat n'am avut posibilitate sa exmin'ain origiaalul
2) 0. Ghibu, Op. cit., p. 117.
3) 0. Ghibu. Ibid.. p. 1:0,

www.dacoromanica.ro
 Cgrfile didactice. 91

--"......

.3.23=Vre,""4"&6"47 ....-/"16
-`4.74,.'7.ft%447!-;
'e"'
-":-.-,.7------
.
---4:'-'-' ---.
x,'It..f\ - .:
....7
-7s71,1,-- -e-f,ft-- 4-i,---',..i?-vv.tek-lf,-
-,---'' .." .....,- ) 1 ------
\-i',i7--,1-10 iT , .
fr
/JO':
-.
--.."'r.- '`or`vr,- "'-'-'!..41-4°-IV -11' ...."17.--.1-G- o' -- ---'

4: 5,i6s14,,qt. , 4tA
.;.:i."-ev,k. .,':I.;"
re :114; s. r'' -ii.,,f,.. -Z"P
X1,1. <IV
A r
. C.:k,, ,4"Ciar
i.
_4-
1 --'7:--,..--
1"-- 'Vr , . .".:- - j.4-.7= ,`',
7,4- k- ii."-ti'v -,,D .'st ,.. vy 4.%."`1;'::-.--.4,
-7-'r4t 4 4..-, 31,
vii_f°1
\'; . iV'' fp, /iffS0 v;.:,
ii; t.4")).-.
Ir.., ,V ICI'
-4 i-i' -11% \ '''''--AV:9
t4-..?
...4 , f.,,,.....,s ,r-- *--;.-:',.1,..
, i q,,,,,..1,,, A
c.'":"...'"='..-3
r,-,.." i ...3:F.V-;

'.7-'.; "/ )e., ';',71,

,',';i

%
'
..':,',,;,

,.,..)" \V
'-' ''' ''`.
'4 :. I 'r.A
.4 '
4.1-=,'T.,V-2--..',
irf ...,..o,,,l; .,,,,i, ,
", ,
R,..., 4Y trif. &tke-vr., iki.,.4kotZ- ....,'Z\
A , -,, t --, i'.'s e.
...::,r7P,..psely.:;.,./.:,-, -=-- ,;1:.
..---
.--
, e C..., .- L-..---1-:,' .,cAl_

xtri-4 .`-' f.
:4_-.
di.k.1.41

v. ts`d;""/' -,.. --......------,. kls ,,-,L ,

\cc 4.':,Als:--,i 44, .ts-:_-_,z,...:_-Tri,,,s,s,--",:_-_,.--.. ... e
I'vrtf-A-_,,, 4.---- cr-- - ;.,r '' ..-4
, i'. \-!..:'.. 4', A , :, .- -;41, ; --_-=-fr4.-/:. - '
-114, s< ...'
...i., 1-..41-53.7.4. -,-,s.-- ''',.-,--- ,-,^.-;.,;, .,1_

...
;1_,....i.-z.V1'..:>..-,-,,.....e._.,0.4"aW
------..-
'isliA;iledirrel.
' -..........,....,2,.

r,ZY
ru 1i% gA r h, EXg0 7 ,1 7.
n ,
L
II A ir C3

PAIMAMIOE 01f.firtjE yo- )1a,11117,70ApE op%

CjI
4;1 TrAtl.thmz 01
II
rft.. (SIV-IPA
r
nitirrid YEA 'if ZOffiCZI ; 4-1
N Ely!'

iiViCAA PIM CA .4% r\Fir(ctlAiiti 1.EriliiA KAM-6 R2.0q,c3fiE-

1

rrAfA a%HiciApetc- tit ii(E o 04g Tr-HP.7qm Th

+53 oco.ii la,X01E.HON TViir, 7)61-11.1°Mcic A Tvaori54-

rocviri 5 E% ilifiWViiiirk 0tIE ;( EES4Afiiifrig jr HAL-
vAVI)14fi OgA,A LISHWig ift."1-0ALI OiTilia
kr
4:47; Iv*
VLPen'T9V "TiM .

Titlul bucoaynei dela 1822.

(C14eu1 Academiei Romane din lucrarea D-lui 0. Ohibu).

www.dacoromanica.ro
 rg.-: ;Ur;pv 0, an4N,e'." Vvzi y,. QWS
ut(lk:Orf'S
yi,-:)*\'',":(47AT
z
olc,-44, 6:45 ,3" iLLelCekaa'10-civIu C.

"4 - . . .

on
. .

54 '

92 Cultura româneascii in Basarabia.

v .

oF*DIKf-itstE4MMUMKEWZOC-LVMVXMI"
n

.'kk,;,
\s1
P14 V V\

ftl
C\1

4* 4111

ryi , .r1,1114,4,
P )11_01111161. -ittirktp-
aga
.4* ifrtto
-,......12.+PAMMINNUMESCINNZOIliriNEV.M.......151111%61,111.0101GMACLIPM.IING101140.MOGIOR
a
iewszsktoi..g..2.*.i:w3 tpy.21_,Gvimsitzu
r*,14, Jeo P44.1. '-',05..vvzkvm;;Nektityr. tt-ip.:JsKevivesibrAt

ii oior ; 0411117 6011,E?Wh'IA%

+a41/01.

T.
Ilustralie din bucovna dela 1822
(Cliaeul Academiei Romane din aceiaai luerare).

www.dacoromanica.ro
 CArtile clidactice. 93

1822 este o editie nou'a a bucoavnei dela 1814

si 1815.
Aceasta bucoavna a fost destinata, probabil,
pentru scolile de pe langa mansasliri i biserici. In
1822 scoli primare Inc ml exisiau i urmand obi-
ceiului vechi rnoldovenesc preotii i calugaril Viva-
tau copiii doritorilor de carte pe langa biserici
manastiri. Invatamautul primar in Basarabia, ale card
baze se pun la 1828, incepe sa se dezvolte abia
dela 1860 incoace i acest Invatamant se face in
ruseste. Prin aceasta se expliCa faptul ci bucoavna
dela 1822 se retipareste si la 1842 si la 1844, si
In afara de aceasta mai apar 5i alte manuale in
romaneste.
Am vazut, ea guvernul rus in cei dintal ani ai
obladuirii Basarabiei, sesizat de numeroasele cereri
ale populatiei i poate dorind a linisti spiritele Ro-
manilor basarabeni, care mu!td vreme nu se puteau
Impaca cu regimul rusesc, avea o atitudine atat de
-binevoitoare fata de basarabeni, Meat ia initiativa
tiparirii tablelor" lancasteriene in romaneste, tipa-
reste Evanghelia la 1817 si Biblia la 1819.
Si cel mai surprinzator lucru este, ca la 1827,
In timpurile lui Nicolae I, se tipareste de catre gu-
vernul rus o gramatica ruso-romana a lui Stefan
Margella sau, cum scrie el in ruseste, Martela.
Numele acestui roman basarabean II gasim
semnat pe o scrisoare, trimisa la anul 1829 dela
Paris de catre opt tined romani, care studiau acolo,
catre directorul Curieralai romdnesc" Eliad Radu-. '
lescu 1). Stefan Margella semneazsa cel dintai a-
ceasta scrisoare, trecandu-si i titlul de Colejschii
Sovetnic, pe care 1-a Capatat in serviciul statului rus.
Presupunerea lui Pompiliu Eliade, ea St. Margella
1) Pefrer Hane.F. Scriitorii basarabeni. Bucureit1.1920, p, 147.
www.dacoromanica.ro
 94 Cultura romart2ascA in Basarabia.

n'a urmat cursurile la Paris '), sunt absolut juste,

IntruCat in anul 1829 St. Marge 116 avea deja un rân
de ani in serviciu si la Petersburg si la Chisinau,
si in acest an, probabil, trecuse de vrasta tinerilor,
cad studiaza, mai cu seama Ca el nici n'avea ne-
voie de aceste studii. Posibil ea el a avut vre-o
misiune la Paris din partea guvernului ns. Un do,
cument, care s'a pastrat in Arhiva Senatorilor din
Chisinsau, ne d oarecare indicii asupra lui St. Mar-
gellb.
Guvernul rusesc potrivit rescriptului im-;:dratului
Alexandru I dela 1 Aprilie 1816 infiinfeaza t o
comistune pentru cddificarea legilor moldovenesti ;
dar comisiunea ria ajuns la nici un rezultat pozitiv.
Ceva mai tarziu, cu acest lucru au fost insarcinati
Brunov i Manega; care insa n'au reusit sa. Med
nimic 2). Chestiunea a lost predatA Comitetului pro-
vizoriu al oblastiei Basarabiei, unde era ca nome-
filax" Stefan MargeIla. In anul 1817 el se adre-
seazil catre acest comitet cu urmAloarea cerere 3).
Catrd Vrenzelnicescul Comitet a Oblastiei Ba-
sarabiei
Dela nomofilax Stefan Marteld
raport.
Slujba cu care ma aflu Inseircinat eu nu am
cerut de cat ca sä slujetsc patriei si monarhului met!,
dupd a me ,putintd. Acestas cuget ma indeamni
spre a face ardtare cã cercetánd heirtille i cdrtile
mie Incredintate de cinstitul Comitet, .am aflat do-
vezi multor bane obiceiuri i cu pa(ine pravili a
fiatriei ; Pisa' potrivindu-le cu multimea pricinilor
11 [Indere'.
2) J. A. Rocco. POWs Ha heat H dpasocasle Beccapa6-
Cad 06.flaCTH. C. tleTcpöyprl 1913, p. 223.
3) Arhiva cancelariei guvernatorului Basirabiei No. 76, din I@
lanuarie 1817.

www.dacoromanica.ro
 C5rtile didadice. 95

-CU osebirile acestora dupd intampldri, din care fie-

;see care cere pravild deosebitd. AsämdnIndu-le cu
pravilele, cure se geisLisc in alte limbi, aflu nu multd
lipsd' atat In obiceiurile cat si In pravilele numite,
lipsd din care curge ticellossiea multora, i nemul-
tumire celor mai multi, ticdlosiea, funded si de ar
'fi toti cei in slujbd cu inimd dreaptd, insd nu pot
ave toti o indestuld lumind a mintii, ea sd inte-
leagd fdrd pravili dreptatea fiestecaruia si sei nu a-
ducd la stangiie pe cel nevinovat. Nemultamcise
flindca i acel osandit dupd dreptate rdmane mutt
- mai ma/mit, socotindu-sd netpcistuit de giudecdtori,
pentru cd din hotdrarea acestuia, iar nu a pravile-
tor' sä vede pdgubit. Si fiincicd fieste care vietu-
este cu neticnire, caizd giudecd precunz cd pravilele
mi sunt destule spre a-I apcira in tot feliul de in-
,tampindri, Insa aceastd clurere are leac foarte u-
sor. Prin rdscriptul pre milostivului nostru nzonarh
ni set hdrdzdsc pravilele noastre intru care se afig
cele impdreitesti. Aceste sant drepte ale noastre
fiindcd cu de este au fost ocarmuiti strdmosii nos-
tri la ce clintai venire aice din R&M. Astjderea Si
acum toate dresurile noastre cele dupti pravile, toate
hotdrgrile ocarmuirii intemeete pe pravild, numgi
de acele impdrdtesti pominesc ; pravile ce infra in-
ceput s'au adunat de inteleptii elinilor, dela neamu-
rile ce le-au fost lor dascali, intoemindu-sd de ei.
Le-au primit dela Elini Romanii adaugand multele
allele. in sfdrsit s'au incheiet in sasd zdci de carti,
adunandu-sd de preinvdtatul Leon. kr acum sant
temeiuri pravililor Evropii, care la multe pe acele
sä raztimd.
Aceste sant un izvor nepreldluit de tot feliul
de pravile ordsdnesti, neguttitoresti, criminalicesti ci
alte. Inset noi ne aflam in asdmine pdtimire pot
zice, ca Tandal lanzd un izvor cu apd atat de

www.dacoromanica.ro
 96 Cultura rornâneasca in Basarabia.

mantuitoare, ne tangui,n de sate. lar pricina este

fiindcd In limba noustrel de acum sa afld o parte
mica din aceste pravile, scrise In limba elineascd
si a strdrnosilor nostri ce latineascei, pentru care
pricind nu pot sel ne fie noud de folos.
Deci Mona spre a sluji patriei si vointii mo-
narhului nostru, areitata prin Malt rescript, nzei in-
deamnei a faci cunoscut cinstitului Comitet intai cU
obiceiurile i pravilele in limba moldoveneascei nu
sant Indestule spre a apeira pe cel nevinovat ci
stare fiie.ste cdruia In orisice intampinare. Si al
dolled stiind eu putan elineste de sd va orandui .

dupd dorirea Si nadejdea nearnului, ca sJ sd tat-

mdceascd pravilele ardtate In limba moldoveneascd,
md insdrcinez, de sa va geisi cu cuviin(d a agiuta
celor ce se .vor orandui spre aceasta cu putinele
mete ,,stiinti, feirei a face vre-o cere.re pentru oste-
nelele mele in destuld rdspleitire giudecand a vide
neamul folosit cu acele pravile, din a ceirora tat-
meicire spanzurd_ norocirea acestei tad.
Nomofilax St. Magela".
Aceasta cerere scoate in evidenta figura a-
cestui modest" nomofilax, cunoscator adanc al le-
gilor Orli, al istoriei neamului, a rnarelui patriot
roman, care ii pune In serviciul neamului pug-
nele" lui stiinr, fard a face vre-o cerere pentru
ostenele" i avand ca mangAere, c lucreaza pen-
tru neam. Stefan Margelld prin activitatea sa ca
jurist ne aminteste personalitatea altui roman din a-
.
.. cele vremuri, a lui Petre Manega, care nascut In
anul 1782 in Muntenia din parinti care se trageau
din Macedonia, studiaza dreptul la Paris si lucreaza."
dela 1820 aproape douazeci de ani. In Basarabia
intr'o comisie juridicA, alcatueste un codex de legi
basarabene pe baza codului civil roman, care n'a

www.dacoromanica.ro
 C51 Ile didactice._ 97

fost aprobat de guvernul rus, i pe la 1840 pleaca

din Basarabia, probabil, in Pile romanesti 1).
D-1 P. Hanes dovedeste, ca St. Marge lla cu-
nostea bine limba francez62); din cerere, vedem
ea el cunoStea perfect de bine limba romaneasca,
cunostea putin", cum spune el din modestie, si
limba greaca veche i, cum vom vedea mai jos,
pe cea noua. St. Marge 116 a fost unul din cei mai
luminati Varbati ai Basarabiei din primele decenii ale
veacului al XIX-lea La Inceputul anului 1820 el era
deja la Petersburg ca functionar la ministerul de
externe si fu insarcinat de catre contele Capo-
diStria cu alcatuirea unui manual romanese pentru
sistemul de invatatura reciproca a lui Lancaster 3).
Desigur ci $t. Marge Ila nu si-a Pacut studiite
in Basarabia, ceea ce se vede si din faptul c.
singura scoala din Basarabia, deschisa sub Rusi, Se-
minarul teologic, a dat absolventi abia in 1821,
cand St. Marge Ila era deja nomofilax!', avocat.
Nu slim daca St. Marge Ha a primit insarcinarea
de a codifica legile moldovenesti, dar avand in
vedere ca pe la 1827 ii vedem la Petersburg ca
functianar la ministerul de instructie publics& pro-
tejat de insusi ministrul, s'ar putea presupune, fard
a avea probe evidente, c'a el a fost codificatorul
legilor lui Donici i Arrnenopulo tiparite in roma-
neste de catre senatul rusesc in anul 1831.
Gramatica lui Stefan Marge 116 are urmalo-
rul titlu :
,,Gramatica Russascd-Rumlineased Inchipaitei
de Stefan Margelid i tipdritd dc dipartamental

1) A. A. Ka eco. nem, Igaaera, s.161olart Ko,314, it 1:3.101i

5eccapaOcsaro alma. C. IIeTepbyprs. 1314.
2) P. V. Nano. Op. cit., p. 146.
:3) II. H. Xanattna. Op. cit., p. 140.

www.dacoromanica.ro
 98 Cultura romaneasc5 in Basarabia.

opscescei inveltdri" torn. I., 1827. Prirnul volum contine

VI1+223 p., iar al doilea 319+111 format in 8°. Este
foarte interesantA precuvantarea" lui St. Margella,
pe care o reproducem in traducere din rusete :
Ma simt obligat a spune cateva cavinte des-
p're aceasta gramaticei romano rusd, care nu
numai -ca poate fi de folos, clar este necesara, fi-
indca ea dei mijloace a cdpdta cunostinta in limba
ruseascd la opt sute mii de Romani, care locuesc
in Basarabia, aflatoare sub stapanirea Rusiei, in
curgerea de cloud zeci ani, neavand nici un- ma-
nual pentru acest scop. In afard de aceasta ea poate
sa aducci foloase catorva milioane de Romani, cari
locuesc intre Prut ci Dundre ; asemenea si Rusilor
care doresc a invata limba romaneasca.
Necesitatea unei carti ca aceasta ,si dorinta
mea mare de a contribui la binele deobste cu munca
clupa puterile mele, demult ma indemnau sa ma o-
cup cu aceasta treabd, dar lipsa de mijloace de a
scoate la lumina o a;sa gramatica, ma impiedica a
indeplini acest scop.
Acum cu marinimoasa aprobare .,si ajutorul sti-
matului ,sef al meu, Excelentii sale domnului minis-
tru al instructiunii publice, care a ordonat sei se
tipareasc.a aceasta carte in rand cu alte opere fo-
lositoare, am pus la alcatuirea ei toata staruinta
mea, i dacd munca mea va fi de folos, acei care
se vor folosi de ea, vor face aceasta multumitd pa-
trondrii Excelentii sale a domnului ministru, care
farei oboseala se ingrijWe pentru raspandirea in-
vdtaturii in tarile, care -se aflei fericite sub sceptrul
rusesc.
Dorind a justifica prin fapte dupd puterile
mele atentia binevoitoare a Excelentii sale cdtre
mine, mi-am luat sarcina grea sa compun regulele

www.dacoromanica.ro
 C'artile didaclice. 99

gramaticale a unei limbi necultivate, fdra Carti di-

dactice si care are nevoie de termeni tehnici. Fa-
când acest lucru principal, ca sä inlesnesc invelta-
rea limbei rusesti pentra Romani si romanesti
pentru Rusi, am addogat i o adunare de cu-
vinte rusesti si romanesti care sant intrebuintate in
viata zilnica i convorbiri in ambele limbi .despre
cele mai necesare lucruri.
Dacei aceastä carte va fi primita cu buncivo-
in(d de catre public, ma voi ocupa ci cu alte
nu mai pufin folositoare manualegramatici, dic-
tionare etc. pentru studierea nu numai a limbei nu-
sesti .,si romdne.sti, ci si a limbei grecesti, acelei
vechi Si acelei moderne".
Din aceastà precuvantare rezulta, Ca St. Mar .
gelid ai aici se calguze§te de acelea§i intentii bune
de a-si ajula neamul romanesc" 1), cum zice el, din
Basarabia §i de peste Prut; iar pe de alta parte
pentru a da posibilitate i Ru§ilor de a Inv* limba
romaneasca.
Primul volum al acestei lucrari cuprinde (pp.
9-68) ,adunarea de cuvinte i (pp. 68 214),
Sfaturile ades intrebuintate".
Citam partea romaneasc6 a primei parti din
volumul intai :

De lucruri Dumnezeesti :
lad Mucenici
Inger Ceriu
Dumnezeu Miruire
Intrupare Raiu
Totputernic Nascire
1) Mi-se pare cá este singurul act oficial (cartea a fost tipl-
ritti de guvern), in care Roma,uri basarabeni se numesc Rornâni §i nu
Moldoveni.

www.dacoromanica.ro
100 Cultura rornaueasca in Basarabia.

Vecinicie Sfeinta Trottel

Domn Slat
Duh Sfantul Duh
Mantuitoriu Slave'
Iisus Hristos Crescin
Botez Pagan" etc.
Urmeaza cuvinte :
De lume si de SOIL De rudenie, de om Si de
pdrti de om. De boll si de betejiri. De ssimtiri M
de patimi. De cuviosii si de ndravuri. De haini. De
masd. De casa. De oras si de sat. De scoald. De
bisericd. De an, de dispartirea lui i de vreme. De
praznici. De mescesuguri. De pdsdri si de Intdete
(insecte). De innotätori. De cele cu patru picioare
Si de taratoare. De gradind: De sadi si de copaci.
De madernuri (metaluri). De cele trebuitoare la scris.
De oras si de partite ml. De cele ce vedem la tard.
De lucruri si de pdtimiri. De numdr".
Cum vedem, aproape toate categoriile de cu-
vinte sunt aceleasi, pe. care le gasim si in grama-
tica dela 1819, dar ele nu coincid intocmai cu textul
acestei din urrna gramatici, ceea ce ne-ar face s'a
credem, ca Margella nu cunostea gramatica dela
1819. Dar cand a aparut aceasta gramatica *t.
Margella se gasea la Chisinau si nu se poate ca un
carturar ca el sa nu fi cunoscut aceasta gramatica
Desigur, ea el a avut la Indemân i. gramaticile
rusesti, dela care s'a folosit autorul gramaticei de
la 1819.
Partea a doua a volumului (plo 68.-214) este
consacrata dialogurilor"; in cartea lui st. Margelld.
se gasesc in numar de 35, pe cand in cartea dela
1819 gasim numai 11. Dialogurile" au urmatoarele
titluri :
De insusirea limbei ruseti De
: poclonire Si
intrebarea sändtd tit. Pentra Inzfericirea prietenulur
www.dacoromanica.ro
 C6rti1e didactice. 101

la anul nou. De fdcut gustare. De praz. De trasul

tabacului si tiutiunului. De a ospdta pi prietini. A
raga pentru ceva" etc.
Textul rusesc pe alocurea este acelasi, ca ai
in gramatica dela 1819 ; dialogurile lui St. Margellà,
ea si glosarul" sunt insd cu mult mai complecte
contin mai multe cuvinte.
Iatd de exemplu, Cdril sund dialogul", pe care
I-am citat din gramatica dela 1819, la St. Margellä :
Buna ziva, blind dimineata, bine te-am gersit.
Ce mai fad ? sendtos te afli ?
Sendtos, slavd Dommdui.
Acum nu-mi este bine.
Cum se afld Dumnealui N.
Se afla sendtos. Acum 1711 este sendtos" etc.
(p. 70). _

Acest pasagm, care seamand aproape textual

cu cel din gramatica dela 1819 dovedeste cd Mar-
gelid s'a folosit si de aceastd din urma gramaticd.
Volomul al doilea a lucrarii lui St. Margellä
cuprinde gramatica propriu zisd.
Ea este mult mai complicatd, mai arnanuntitd
decat gramatica dela 1819. Ea contine mai multe
paradigme, mai multe exemple de declinare si con-
jugare, dar este facutd dupd acelasi model ca
aceia dela 1819, si sunt pasage ceva simplificate
care se repel i intr'o gramatica si in alta.
Iatd un exemplu
Gramatica dela 1319 : Gramatica dela 1327 :
Numele infiintat in- NumileInfiintitoriu in-
semneazd fald sau lucru,
Si toata priceperea pen- semneazd fatd sau lucru
tru care se vorbeste ca si se cunoasci orin Intre-
pentru an lucru si sd cu- barea cto iii cito (clue
noaste prin intrebdrile:
cto cine sau cito ce. (p. 6). sac ce). (p. 47).

www.dacoromanica.ro
102 Cultura romaneasea In Basarabia.

Dar gramatica lui Marge 116 pe alocurea schirn-

ba ordinea materiel, schimba chiar terminologia,
ba uneori introduce dobandirile noui din $tiinta gra-
matica18. A$a, in loc de patru genuri, care se ga-
sesc in gramatica scoalei lui Lomonosov, aici ga-
sim numai trei. Dar in genere si gramatica lui St.
Marge 118, care far8 indoia1 8 a suferit influenta gra-
maticei dela 1819, apartine aceleasi $coale grama-
licale.
Daca pastram ordinea cronologica a earfilor
didactice din Basarabia, trebuie sh ne oprim asupra
unei bucoavne, care a aparut intre anii 1830-18401).
Anul $i locul uncle a fost tipdrit acest abetedar",
nu-1 cunoa$tem, intrucht in exemplarul pe care 1-am
cercetat, lipseste pagina cu titlu $i poate cu labia
de materie. Cartea contine 56 de pagini in 8°.
Partea stangd a fiec8rei pagini in ruseste cu ca-
ractere rusesti, iar partea dreapt8 confine textul ro-
mânesc tiparit cu litere chirilice vechi moldove-
nes-EL Unele Mere din acest abecedar (t) ne-ar
face sd credem, cà el a fost tiparit pe la 1830 si
ceva: Este una din _cele mai interesante bucoavne"
basarabene din toate punctele de vedere. Textul
abetedaridui" s'a 'Astral in exemplarul, pe care 1-am
vdzut, in intregime. lath inceputul lui:
Abetedariu rusesc".
Limba rusascd dupd obsceasca intrebuin(are a
celor mai buni scriitori, are 36 de likre a edror
formd Si numire este precum in gios s' aratd.
a, be, ye, ghe" etc...
Urmeazh: silavire de cloud literi : ba, va, ga,
da"...
Silavire de trei litere : bra, vra,...
Silavire de patru litere : vzva,
1) Biblioteca Seminarului teologic din Chi§inäu, No. 78,

www.dacoromanica.ro
 CM& didactice. 103

Mai pe urmd dam.peste Cuvinte de o si-

lava", de cloud silave", de trii vocale", de patru
vocale" etc.

POCCITACKAP gi3Ey1A AB0A6,4Argi rictog

POelACK1r4 IlZbItcb rio 06!.54cm3P AS1M IS et rgl ACK , Agin OGLIACIC4 4H.
rnowipe6Atm ix, A4XflFC- 'rrfEsititIfE alutof /4.4; fixtolcicf:in-
TuaAect I mmisentb 35 6ygai, Noti-
rropi, apE 36 vorrf ! dimppe thAtz
Xb14a4epno3Ifie it Hazsatile cunt
e.111e4lOyEgee.
wn tit(rAnfE errrovEng m 4.yoccapva.

I girt 'Be rt M 'E 33 rraf

OT6
Sal AI SA. 0 nI "C43 It

14cAL41-1011.14
" a 141 W3 Pio ei Elm UN,

C13 ,o)( ELI

:,.."
hl h. 14.

010ib exr
AB 13F,IEE. 31A I
K K AMHOnticTy
Prima paging a abecedarului din anii
1830 1840.

Toate literele se despart in vocate seau gla-

snice si in consonante seau neglasnice...
Vocalele se impart fh diftongliuri sewn diso-
nante" etc. (p. 1 7).
Dupd partea tehnicd a abecedarului cu mic!

www.dacoromanica.ro
104 Cultura romaneascA in Basara)ia.

exemple gasim cateva rugaciuni (pp. 7-13) si a-

nume :

Inchimiciuni de dimineatd.
Inaintea pranzului. Dupd prdnz. Inaintea cinii.
Multumitd dupel cind. Impdrate ceresc. Preasfanta
treime. Tatell nostril. Crezul" i altele.
Pag. 13-15 contin Cele mai de trebaintd
iclei".
Omul are cinci simtiri : vederea, auzirea, mi-
rosirea, gustarea, pipdirea. o selphimand sant
ssapte zile" etc. Pag. 15 16 Regale de fapte ,si
purtirri bane", unde gasim cateva cugetari, culese
probabil din carp. Iata o regale : Fii Intelept
ssi cand Incepi a face ceva, cautd ce sfarsit va avea
lucrul teal".
Este foarte bine alcatuita partea crestomatica
a acestei carti. Pe pag. 16-20 gasim trei bucati
sub litlul de Feluri de moralice spuneri". Intr'o bu-
card se povesteste despre un june, carele- totdea-
una putea spune faro' sminteald de rost tabla (lee-
/la) sa" i despre altul, care nu prepara lectiile,
dar care luand pilda de la altul, s'a corectaL Mai
gasim o bucata intitulata Pdscariul" i alta Ne-
ascultdtoriul copil" . Mai departe dam peste Zi-
ceri moralice" (pp. 20-21), ca de exemplu: Te-
mete de legi, cä sd nu fii vreodatd In fried" , iar
dupa aceasta urmeaza o bucata din pedagogie (pp.
21-23) despre Vrednica cre,stere" , in care se tra-
teaza. despre necesitatea unei educafii", culti-
vdri" a copilului.
Acest abecedar" are si o Adunare a cuvin-
telor" (pp. 23-32), alcatuita dupa gramatica dela
1819, ceea ce se p Date constata din prima pagina:

www.dacoromanica.ro
 Urine diclactice. 105

Gramatlea dela 1313 : Abecedarul dela 1333 0 ma:

Thunnezeu Dumnezeu
Dumnezeu tar& DumnezLi pdrintele
Dumnezeu fiul Dumnezeu fiut
Dwnnezeu duhul Slant Dumnezeu duhul Sfeint
Sfdnta Troild Sfanta treime
Trei ipostasuri Un Dumnezeu
Un Dwnnezeu Vecinicut pdrinte
Veeinic tatd1" Mantuitoriul, mdntuire"
Cuvintele sunt aranjate dupa aceleasi catego-
rii, insa numarul lor, ca si a categoriilor, este mai
mic.
Pag. 32 cuprind Dialoguri" in numar
P

de 13, din care in prirnul se vorbeste despre gra-

tulatii", care se apropie fparte mull si de acele
din gram. dela 1.819 st de prirnul dialog dela st.
Margella. Ca dialogurile" sunt facute dupa' cartea
dela 1819 se vede din urmaloarea confruntare :
Gramtlea dela 1313 Abeeedarel dela 133 9 qi cera :

Inveti Dumneata ru- Inveti Durnniata ru-

seste. sesce ?
Invat. Invat.
Cumuli pare Dumi- Cumuli pare Dom-
tale limba rossieneasea? niei tale limba rusasca ?
Foarte grea. Foarte grea.
'Greutatea ei se cu- Greutatea ei st a. in
prinde intru aceea, ca la aceia c ea are cuvinte
dansa este multime de mat mune decal ori care
cuvinte ; mai multe de- evropeneasca. limba.
cat ori la care evrope- Iar pentru mine este
neasea limba. grea i pronuntia".
Iar pentru mine este
grea si proforaua".

www.dacoromanica.ro
106 Cultura romaneasca in Basarabia.

Dupd Dialoguri" urmeazd un fel de epistolar,

in care se gdsesc exemple de scrisori priete-
neascd", de recomdnduire ,,cuprinzdtoare dorm*
unei fericite cdldtorii", 5i un testamenr. La slar-
situl cartii mai gasim niste cimilituri" (pp. 52 54)
o fabuld" numai in romdneste, far d. text para-
lel rusesc. Citdm caleva rdnduri din ea :
Avanul seau sgareiful i betivul.
Un avan iubitori de argint,
Ci in toatd viata adundnd
Vetui tiedlos i lipsit.
Proplinclu-se moartea i vrdnd
Asi ascunde averea de fried
Sd n' apuce macar pdrticicd
Ceneva, mistuindu-si mai toate,
Un talant auria o monetd intreaga,
Dupre cum el zicea si se poate
Ca si sufletu standu-i Inca mai drag"... etc,
Cum vedem abecedarul idea data' are un cu-
prins foarte bogat. Ceea ce este de remarcat, e
ci abecedarul n'are caracterul religios al abece-
darelor din epoca aceea ; el a lost alcdtuit dupd
un abecedar pentru scale laice. Autorul se folo-
seste inteo mdsurd oarecare de gramatica dela
1819, in partea care priveste dictionarul" i dia-
logurile", pe care el le simplified, putin le moder-
nizeazd. Autorul intrebuinteazd o multime de neo-
logisme, care nu se intrebuintau in Basarabia, in
vrernurile cdnd a fost alcdtuit abecedarul. Cuvin-
tele : vocale", ,,litere",;>onsonante", cind", re-
gale, June", esemplu", timpuriu", educatie",
cultivare", gratulatii", ocazion" §i allele, ne dau
credinta s afirrndm, ci abecedarul n'a fost racut
de un basarabean, ci de un roman de peste Prut,
poate chiar mai degrabd din Ardeal. In orice
caz, abecedarul fard data si locul tiparului, care

www.dacoromanica.ro
 Csartile didactice. 107

desigur fi fost tiparit la Chisinau, inerita sa fie

cercetat mai amanuntit.
Tot in anii acestia sau poate ceya mai inainte
apare o gramatica ruseasca cu text paralel roma-
nesc. Avem la indemana numal tomul al doilea")
fara data si locul unde a lost tiparita. Tit ltl aces-
tei parti a gramaticei este urmatorul :
lomul al doile.
Gramatica ruseasc6.
De dreptscriere".
Gramatica este tiparita in 8° pe 159 -I 6 I- VI
pag. Paginile cu sot sunt tiparite in ruseste cu- li-
tere moderne, iar cele Para sot la romaneste cu
caractere chirilice. Partea a doua este o conti-
nuare a grarnaticei, care a continut gramatica pro-
priu zisa -in 107 paragrafe. Cu paragraful 108 in-
cepe tomul al doile". Continutul cartii se poate
vedea din scard" :
De dreptscriere.
De regulile dreptscrierei glasnicilor.
De dreplscrierea unilor neglasnici.
De dreptscrierea unilor cuvinte.
De Impreunare sau de impreundpunire.
De Impreunarea numilor imfiin(itoari.
De impreunarea numilor aldturati.
De trnpreunarea numilor imfiintitoari cu cele
numärdloari.
De impreunarea denumilor.
De impreunarea graiurilor cu numile.
De impreunarea Impart4irei i imptirtdsirei
de lucrare.
De umpreunarea asupra graiurilor.
De "impreunarea inaintepunirilor cu numile.
De impreunarea unitoarilor.
De Impreunarea Intrepunirei.
1) 13)blioteca universitatii popnlare din Chi§inau No 6393. Un
alt exemplar (tot partea a 2-a) e gase1te In biblioteca ora§ulni Chi
Olau No. 4575.
www.dacoromanica.ro
-198 Cultura ron-raneas76 in Basarabia.

De semnele puntuirei.
De buchile romdnesti".
In acest din urmä capitol autorul spune cO
din 43 de litere romanesti, el intrebuinteaza numai
24 cu scopul de a simplifica ortografia româneasca
citirea i prin aceasta de a da pull*, a usura
rusilor citirea cdrtilor romonesti, iar romelnilor ce-
for rusesti".
Terminologia româneasca a acestei Carp este
aceiasi, ca i in cartile dela 1819 si 1827. Autorul
traduce ad litteram textul rusesc, dar pe alocurea
intrebuinteazd unele cuvinte, pe care desigur, le-a irn-
prumulat din gramaticele romanesti, ca puntuire",
regule", etc.
In ce priveste insasi gramatica, ea este alca-
Wird' dupa gramatica ruseased a lui P. S., tiparitA
de Academia ruseasca; este Tulsa ceva mai simplri
§i cu mai multe exemple. Citsam dou'a locuri, luate
la intamplare :
Graciatica ruseasci a -tut P. S. Gramatica autorului necunoscut,
(ed. i 808).
«MCTOt1llitHi91: K 0- MICTOHMIHisl : KO-
T opoP, KOI, Cb npe,Erb- Topoti, Fort; Cb ope/V13-
mnyuitiM% CBOHIVrb cy- 14,1yaiHArb C8014M13 cy-
Il4eCTBIlTellbHb1M1) no- 14eCTE314Te.11bHb1M13 riona-
Jlaraioicsi Bb OAHHa- raloTcp. B'b 0,1AiiiHatcomi)
KOWb p0,11t H (mut : peat tit 'mud, HaripHro.:
HO Fie Bcer,aa B'b opt- Ao6poxtTe.rib eCTb Ta-
HaKorwb naLte)cb, Ha- koe coKpoBtme, KOTO-
nportirb : poe -1-111KtIM'b 110X14114eHO
Ao6po,rutTenb eCTb Ta- 6brrb He MO)KeTb" p.
Roe cc:wpm:mule, KOTO- 84.
poe HP1KtAi'b I1OXPILLteHO
661Tb He nio>ken..
B.naronony9Ha Ta
cTpaHa, KOT0p010 ape-
my,npact B.nacTb ynpaa-
_npeTs, (p. 201).

www.dacoromanica.ro
 Ckii le didactice. 109'

Cum vedem, autorul necunoscut al gramaticii

din biblioteca Universitatli populare din Chisindu,
intrebuinteaz d. aceleasi expresiuni, aceleasi cuvinte,
ca si P. S. Materialul este insd aranjat in altd.
ordine.
In 1840 incep st apard operele eruditului Ia-
cob Hancu. 1\16.scut in anul 1800 in orasul Ovidio-
.

p01 din jud. Tirasuolului in familia protoiereului

Danild Hâncu, lacob Hancu Ii incepe studiile la
seminarul oteologic, din Ecaterinoslav (1811 1814),
unde de obiceiu invatau copiii preotilor transhi-
strieni ai regiunii Ociacovului. Mitropolitul Gavriil
Banulescu-Bodoni, care ocarmuise odald eparhia
Ecaterinoslavului, a atras mai multi profesori i e-
levi dela seminarul din EcaterinosIav la Chisindu,
si intre acesti elevi in 1814 trece la seminarul din
Chisindu i -elevul Iacab liâncu, care a terminal semi-
narul la anul 1821. Inci fiind elev, 'Mire anii 1819
si 1820, el predd in clasele gramaticale limba ro-
mâneascd, iar la 1820 1821 pleacd ca unul din
cei mai buni elevi la Petersburg pentru a studia
metoda pentru Invatatura reciprocd a lui Lanca-
cter" 1). Se iatoarce magistru al sisiemului lancas-
terian" si la. 29 Octombrie 1821 este numit ca pro-
fesor in clasele inferioare la pensionatul nobilimei
de pe lângd seminarul te Dlogic din Chisindu, iar
in 1824 il vedem ca director al scoalei lancas-
teriene din Chisindu. Pe la anul 1830 Hdncu
trece la Petersburg, uncle in 1854 devine a-
diunct-profesor de limba romand la universitatea
din aces: oras2) si dragoman pe Idngd milaisterul

1) II. A. 31:musiii. IICTOpi KIaIMueBcKoä mud MIR-

uapis. Kaman'', 1913, pp 63-64.
2) jj. H. Xaaanna. Op. cit., pp> 136 -157.
11. A. 1IparaHoBi. .Bassarabiaua. Karam:len, 1912, p. 4(i.

www.dacoromanica.ro
110 Cultura romaneasca in Basarabia.

afacerilor strait-4e pentru chestiunile m Dldo-valahice.

Nu cunoastem data si locul morfii lui Iacob Hancu.
In anul 1848 Iacpb flancu fipAreste in tipo-
grafia Academiei imperiale de stiinfe ruse dou'a
cirji o crestomafie româneasca i o gramatica.
Prima din. aceste carfi are titlul :
Co6paHie co1EIeHiL i nepeBoAorrb B'b npoBt
croxavb, IIJ15 ynpawHeHis 1313 eanaxo-monAaB.
CKOM13 513b1Kt C'b npvicoBoKynneHiewb : 1) cnoBaps;
2) CoöpaHig CJIBB5JHCKHX1 nepBooöpambivb CJIOns
Erb 513b1id Baiaxo-mon,qaBcKoml; cocTaB.neHHoe $1.
FimicynoEibuirb. CamaneTep6yprb.
1840"
Adica: Adunare de scrieri traducer! in
i
prozö si versuri pentru exercifii Th limba valaho-
moldavel cu adaogirea ; 1) dictionarului ; f) adunel-
rd de cuvinte slave prototipice in limbo' valaho-
moldavel: alccItuird de I. Heinculov. Petersburg,
1840".
Cartea este tiparita in 8' pe 6+200+4 pag.
cu litere chirilice si confine urmatorul material :
Din sfanta scriptura" (pp. 1 5).
Inceputul : rericit bárbatul, carele n'au um-
blat in sfatul necredinciosilor".
Din legile moldovenesti" (pp. 5 14).
A. Pentru pravile.
Inceputul In/elepciunea pravilelor iaste o
epistimi, adecei invaleiturei care invara" pre om, ce
taste strambeitatea". Urmeaz4 capitolul : pentru
judecôtori", pentru jaluitori" sl pentru peireit".
Din Descriersa Mobiovei de D. Cante-
mir", pp. 14 37, capitolele Pentru neiravurile
moldovenilor", Pentru obiceiu rile logodnelor si
a nunjelor in Mo!clova" si Pentru obiceiurile in-
gropeirii in Moldova".

www.dacoromanica.ro
 Celli le didactice. 111
-
Din istoria Moldovei si Munteniei (pp.
37-66). de prof. Aaron i anume fragmentul:
91

LIECTop iue 1E- flg'rfff

A 41,C A AliK Wi Nocti racy

Cx KAM Vt axanocrry.
tiEngi `If H2 Al rrilpArri
tvliOnwamiri CA Hg 14.1171

11?1n 611 (1)2nTe Lui 11lH ()Cr '

r. ticao.

F.'OrnpslanteH3b 110351bl Hymanua:

ittacuthi , neVeHeAeHno0 A. Aoufflearb. ,

.
Kg uriTiHas AHH AOK 414 &CK
1.1101r4mii 1111Ht4 ENG a no:Arra,
Hs nimplat HA 8A 401 11016% a

OAS' pacrare6itimaa ca co:Arra.

CA 4c-ra34 si.ra AS. ffilMiC
11.4 i-MA Ai eiflZ niwrig mac.

Kg u,ciaii; igrtrri, alAga.arrs

K7484114 Al 4 ttnAicIC
II(AfAcgrifil flAH.4 f0:0-1;
A nciii (timilvo rwricK
AlAcHisatc npoevra , supl cl ngH
EgAs?'111 H gH.

Stt Atinrfatt Ci Dr ,
Kg.% cii nacK At! 13.116% 15f1A1 j

0 paging din crestomafia lui I. Hfincu.

Mama lui Stefan cel Mare impiedica pre fiat
sau in cetatea Neamtul, la anal 1848", i Stefan
eel Mare cuvinteazil al sau testament politicesc la
www.dacoromanica.ro
 1.12 Cultura rornâneased in Basarabia.

anul 1504", iar din istoria Munteniei un capitol des-

pre Mihaiu II Viteazul".
Pag. 66-80 sunt consacrate Articolelor, liii-
prumut din editiile piriodice valaho-moldovenesti".
Aici gdsirn articolele : Multumirea cu soarta liz
care ne afläm", semnat de Munteanu, Inmorrneln-
tarea Sultanului din Lahor" i o Re(eta" de C. H.,
bucati, probabil c retiparite din revistele de alunci.
Urrneazd mai departe urmatoarele versuri :
Odd cdtre Dumnezeu" (pp. 81 86) semnatd
de N. Dimachi, dar cum se §tie, tradusd din scrii-
torul rus Derjavin de cdtre C. Stamati".
Albina Si Taintorul" de Oh. Asachi La incepe-
rea gazetei : albina romaneasca" 1829 pp. 86 89);
,,Anul nou al Moldo-románilor" de acela§i autor.
(pp. 89 91). Un fragment din poema lui Puchin,
Tdganii" tradus de A. Donici (pp. 91 93) ; o bu-
card. din Henriada`.` lui Voltair, tradusd de V. Pogor
. (pp. 94 95) i un fragment din tragedia Alzira
sau arnericanii" (pp. 96 100).
In textul crestomafiei nu gasim nici un fel de
explicatii in ruseste, nurnai titlurile pe alocurea sunt
scrise In limba ruseascd.
Dela pag. 101 i pand la pag. 173 gdsim un
dietionar amdnuntit al cuvintelor române§ti, care se
gdsesc in bucdtile din crestomatie cu explicatii in
ruseste in ordinea alfabeticd :
Aib, aibi, alba
Acasä
Acolo
Acolea
Acopiir (p eri-perit)
Alaiu (iuri)
Alb
Albastru
Acu:n, acuma, acu, acus, amu, amus"
www.dacoromanica.ro
 C5r(i1e didactice. 113

Insfarsit, pag. 174 200 cuprind Adunarea de

cuvinte slave, tntrebuintate in limba valako-moldavd",
ca Agneti", Aeve", Azbuche", Babl ", Basnd",
Bdenie", etc.
Crestornatia lui Iacob lidncu a fost cea dintai
crestomatie, care tipareste bucdti din literatura ro-
maneasca, care c1 i un dictionar, primul dictionar
romano-rus, destul de complect. Cititorul pulea gasi
in cartea lui lidncu exernple din proza i poezia
romaneased de pe vremuri, aranjate dupd un anu-
mit plan, g'&ia fragmente din cele mai frurnoase
pagini ale istoriei românesti, desre Stefan cel Mare
si Mihaiu Vileazul.
Lncrarea principald, pe care ne-a ldsat-o lacov
flâncu, este gramatica Iimbi romanesti. Titlul gra-
maiicei este urmMorul:
Hogep-raHie, npzuivin-b Ea9axo-mormaecKo4
tp.ilimaTHK0, C0C1313nerThoe 51 rtimsynomorb CaHKT-
nei-ep(yprb. B-b ninorpadu4 1inepaTOpKot i AKa-
rlemki Haywb. 1840".

AdecA : Descrierea (shita) regulelor grama-

ticei valaho-moldave alcdtuitd de I. Heinculov. Pe-
tersburg. In tipografia Academiei imperiale de sil-
t*. 1840".
Cartea este tipdritd. in 8' for-mat mare pe.
XVIII + 6 + 574 + 2 pag.
In Inainte cuvdntare" (pp. 1XVIII), scrisa in_
ruseste, autorul cu multa eruditie vorbeste despre
limba romaneasca, despre originea ei i despre u-
ncle particularildti ale acestei limbi. Cu toate cd
principatele dundrene ocupd un loc foarte insem-
nat din punct de vedere geografic i istoric nici
originea poporului, nici situatia politicd ssi civild,
nici limba fitlor Dacilor pitna amnia nu sunt cer-
s
www.dacoromanica.ro
114 Cultura rornâneasca in Basarabia.

cetate cum se cuvine, nu sunt tunoscute". Autorul

dovede0e, ci denumirea de Romini nu este pro-
blematiai. Pad .1a Infiintarea principatului Moldo-
vei, poporul ambelor principate era cunoscut sub
numele general de Romeini"..

zumazivalan zuazazzi
114.1AX0-1104.ZIABCROii

Ift a 94P% I'M

ktt 9

coonaasegmoe

41P.
...ia. rimilaraiostmu

y.../.

AnopS, KAI npimmanTeAs rpaur Mt, ecrb

pie Nizommarrai. puma, a roauxo co6tipaTem.
Tv-"""Irre-th era 3akoeog11 sovopue maarra IL
11318414 nel,°40abs a rb nocAtAvraiK, ITO yera-
nolmemin 113Islaa, o6pa31ostaaht PIRCIftearlIM

rpeZE.
Vefle,nIe.

CMIKTIIETEPIGYM.
EI IlifiorPAPJN .1114715PATOPCX0i Al:MEPICH MAY.11b.

1840.
Titlul gramaticel române*ti a lui I. liâncu.

www.dacoromanica.ro
 Carp le didactice. 115

Dovedind ci i moldovenii i muntenii au a-

ceiai 1imb, autorul spune, c limber romelnd din
,punct de vedere material (lexical), adecd in ce pri-
veste massa -cuvintelor este prin excelentd de yip
latMd. Abundenta cuvintelor comune serveste ca o
.dovadd" convingdtoare. Dar de aici deloc nu s' ar
.putea trage concluzia, cei limba romeind este -acea
pe care o invotam noi astdzi potrivit traditiei dupd
celebrii oratori A poeti romani. Vestitul orator ro-
man Cuintilian spune : aliud est Latine, alind gra-
matice loqui" si in alt loc: verba aut latina, aut
,peregrina sunt ; peregrina porro ex omnibus prope
dixerim gentibus, ut homines, ut institutam etiam
.multa, venerunt ; taceo de Tuscis et Sabinus, et
Praenestinis quoque" etc. Autorul citeazd i alti au-
tori romani, din care reese, c limba latind literard
se deosebia de cea vorbitd. Limba romaneascd se
traqe dintr'un dialect al limbei latine vorbite ; cu
toate acestea in ea se gdsesc foarte multe cuvinte
care sund ca -cele la1ine0 literare i ca dovadd
autorul citeazd 30 de cuvinte, care se incep cu Ii-
tera A : abatbatuo, adaog aclaugeo, adeveir
,ad-verum, adecdadeque" etc.
Mai departe autorul combate parerea, cä limba
romaneased este limba italiand stricatd; limba ro-
maneascd, dupd pdrerea lui Hancu, este mai a-
proape de limba latind decat cea italiand, care se
trage din acelai izvor comun. Dar limba remand
in afard de elementele principale romane, mai con-
tine §i cuvinte imprumutate din alte limbi ; a§a ea
-contine 4/10-5/10 de cuvinte latineti, aproximativ 3/10
cuvinte slave, iar restul sunt cuvinte ungure0, turce§ti
§i grece§ti. Dar, adaogd autorul, aceast'd amestecd-
tura, dup6- foate probabilitple, este conseeinfa
conIocuirii indelungate a romanilor ea alte po-

www.dacoromanica.ro
116 Culture rornâneasc5 in Basarabia.

poarei in aceastd priyinfd i-se poate face re--

pro nu numai limbei romeIneVi".
Limba românh, duph Hancu, are douh dialecte,.
foarte apropiate unul de altul : cel moldovenese
pi cel muntenesc, care au oarecare deosebiri, pe
care autorul le stabileste. Din punct de vedere al
formelor gramaticale limba romana confine i ele-
mente latine si slave. Alfabetul latin in limba ro-
manh a lost inlocuit cu cel slavon in vremurile lui
Alexandru cel Bun, in urma pro,unerii mitropolitu-
lui Teoctist. Cel mai bogat izvor de forme curate
gramaticale, de limbh in genere este Sf. Scripturh, .

operele scriitorilor bisericesti, iar in timpul din urrna

apar i lucrhri stiinlifice de mare valoare, cum sunt
scrierile istorice ale lui Asachi, ale profesorului bu-
curestean Aaron, care sunt un semn foarte fru
mos pentru viitor". Flancu dezaprobh incerchrile
scoalei latinesti de a introduce in limba romand
cuyinte noui, constath ch limba romana n'are lu-
crhri bune pe terenul gramatical. Aceasta introdu-
cere frumoash, este, mi se pare, prima incercare
in limba rush de a stabili in mod stiiniific, argu
mentat, originea limbei romhnesti, desigur facuth.
duph izvoare romanesti, dupd cele din urmh do-
bândiri ale stiintei.
Gramatica lui flancu se imparte in cinci phrti.
Partea intaia cuprinde Despre temeliile citifei pi
scrisului Valak-moldovenesc" (pp. 1-57), in care
se vorbeste despre literile romhnesti, felul cum se
scriu si cum se citesc.
Partea a doua : Etimologia generald" (pp..
59-408) . Duph Flancu, in limba romhneasch sunt
urmhtoarele parti ale vorbirii : articolut, substanti:
vul, adjectivul, numeralul, pronumele, verbal, par-
ticipial, gerundial, supinul, adverbial, prepozillunea,
conjuncfiunea i interjec/iunea.. Autorul in modul

www.dacoromanica.ro
 Csartile didectice. 117

cel mai amanuntit analizeaza aceste parti, schim-

barea formelor, citeaza o multime de exemple, da
paradigme.
Partea a treia: Etimologia particularei", In
care este vorba de cuvintele derivate din partile
vorbirii.
Partea a patra : Sintaxei" (pp. 476 540) si
partea a cincea : Pronuntarea cuvintelor" (542
560).
Gramatica lui Hancu face impresia unei gra-
matici prea complicate, prea erudite.
Toate explicatiile i terrninologia gramalicald
.sunt scrise in ruseste. Exemplele din limba româ .
neasca nu sunt luate din texte; de obiceiu sunt
cuvinte izolate, ceea ce da gramaticii un caracter
prea arid. Dar aceasta gramaticd este cea dintai
gramatica a limbei romane, lard tendinta de a o
apropia de cea slava sau de cea ruseasca, cum
fac predecesorii lui Hancu. Concluziile la care a-
junge autorul, regulile gramaticale corespund tiinIii
gramaticale romanesti de atuna. Autorul insa in-
tentionat evita intrebuintarea modernizmelor, cuvin-
telor noui ; el ramane cu parerea, ca cea mai fru-
moasa limba romana, cea mai curatd s'a pdstrat in
cartile bisericesti 5i in scrierile noastre istorice.
La sfarsitul cartii, Hancu da i un mic dictionar al
terminologiei gramaticale romanesti, insa numai in
unele cazuri el intrebuinteaza terminologia moderna
(slova, literel,_gerundiu" etc.); de obiceiu el se folo-
seste de terminologia cartilor, care s'au tiparit in
Basarabia (graiu", spregraiu").
I. Hancu, in atara de aceste doua carti, de va-
loare atat de mare, a mai scris doted cart, pe care
insa nu le avem la indemana. Una din ele tips&
rita la Petersburg la 1847 si semnata cu initialele
J. H. poartd titlul: Concluvile din gramatica Va-

www.dacoromanica.ro
 118 Cultura româneased in Basarabia

tt.gat..rdbUilit+'
'.U,St*IStiMtsitT
4 v-::.
t41T) °...
).6i;;.cr-'?
PO' -1/4k.q t
ojrc.
(5tk`t-
g
CV'
figKOARIII ;Vat
.F4* c4
1On:
1,1
)?::0
4A6KI :a0t:
:LI
Alke:4--,
ZOM
mv
.9, s-)v.s;' Ilfrarro.iirf ./cosubwhrri?p, , a
....Or°
11/11T?g, )(EA Vf ItiOitit 2 :fivid4A ZAre:
,
:t2 Apr MO 8401:01Flipi
I al . Z(A=.
:2 g: 30 r_
.vg...0?,..1,,.
Z4 zor -
war
) :2(0,E
21Z0-: `<.'j gla
9.
-(14.ic
:mg=
24,r. Mg=
34g: 20)=-
121g: OA g fr tine!, if-r :41 T nA) rfti+ltifi :24=.
=i4M. KAcl pxlifkpri :7, K riturarbi. *a&
a'rk,C; S,=
A Ci.;p1 .
01)74-

0 - /
(5;* t1/43 4-4 e.stAS;,..e4.
. 5-16 0,--,;,-tior,s4,04t3A.
-

4 IR' TI7171nTA:MIP
Titlul bucoavnei de la 1861
(Cliseul Academiei Române).

www.dacoromanica.ro
 C5rtile didactice. 119

laho-Moldave, iar alta Ca le de buzunar pentru

militarii riW din campania pr principatele Va-
lahia i Moldavia", tipqritd tot. la Petersburg la
anul 1854.
hike anii 1844., cand se retipdreste bucoavna
dela 1822 si 1842, si 1861 nu gasim nici o carte
didactick tiparitd in Basarabia. Cred insd ct ase-
menea carti au existat si poate c ele se vor gäsi
mM pe urmd. La anul 1861 apare o bucoavnd,
care a fost descri's d. de cMre D-1 0. Ohibu '). Tit-
lul acestei bucoavne" este urmdtorul
71Bucoavnel
adecei
incepdtoare invd/eiturd pentru cei ce voesc a inveita
carte moldoveneascd. Sau tipdrit in tipografia Ca-
sii Arhieresci in Chisindu, anul 1861". Pe coperta
insd gasim alta data : 1862. Cartea este tipdritd
in 80 format mic pe 1 f.+102 pag.
Pe verso primei file chipul Domnului lisus
Hristos.
Dupa litere i compunerile lor urmeazd urma-
toarele rugAciuni :
Preasfintei treime, Tatell nostru, Sculeindu-ne
din .somn fara de veste judeceitorul va veni, Din
somn sculandu-md multdmesc, Psalomul 50, Sim-
volur pravoslavnicii crelin(i" etc. (pp. 1 34); pag.
35 68 Sfeinta istorie in scurt".
lard un fragment din aceasta istorie
Facerea lumii.
Dumnezeu toate le-au feicut din nimica cu un
cuveint al sdu. Intru inceput au fdcut Dumnezeu
cerul i peimeIntul, care era netocmite si le-au in-
tocmit pre eale in sase zile. In ziva dintdia au
feicut Dumnezeu
;) O. cit., l ag. 12'.

www.dacoromanica.ro
120 Cultura rornâneascg in Basarabia.

In ziva adoao --tdriea san cern! vazut.

In a. treea au despeirld apa de pdmeint si au
poruncit pelmeintului sã nisarei odreisliri. In a patra
au feicut soarele, luna i stelele" etc. Cu o limbA
curatA moldovenescg, simpItt, se povestesc istorioare
dirt vechiul si noul testament.
Pag. 67 94 Catihismul scurt", care se in-
cepe :
Intrebare. Pentru ce te numesti In crescin.?
Rdspuns. Pentru cä en crez in Donmul Darn-
nezeu Si meintuitoriul nostru lisus Hristos.
Intrebare. Pentru ce te nurnesci tu prnvoslav-
nic crescin.
Reispwis. Pentru cã eu crez asa, precum tot-
deauna au invatat ci 'Inv*" pravoslavnica cresci-
neascel credintei..."
Pag. 95 99. Inväriturei moralnicei In scurt"
Iii felul urmatoriu :
Fii binecredincios : ndcleijdueasce spre Dam-
nezeu si-1 iubesce pre el cu toatel ininia..."
Pag. 100401. insemnarea tifrelor bisericesti
politicesti" i pag. 102 tablita twmaririi".
Si aceastA bucoavda panA la un punct oarecare
este in legaturd cu bucoavnele bisericesti, care au
aparut mai inainte. In cartea dela 1861, pansa" la
pag. 35, se repetà materia din bucoavna foarte
bine editata din anul 1842. Se pastreaza chiar or-
dinea rugAciunilor; se deosebeste numai prin faptul,
Ca' gramatica dela 1842 are si text pararel rasesc
si nu cpntine istoria sfantei" §i catehismlla . St
bucoavna dela 1861, ca cele dela 1822, 1842
i

si 1844, este scris6 pentru nevoile scoalelor bisect-

cesti, paroh'ale.
13ucoavna dela 1861 a fost retiparitil la anul
863 insii cu text paralel rusesc.
Cartea este tipArita pe 1 1. 131 pag. in 8').
1

www.dacoromanica.ro
 Carp le didaclice. 121

Paginile sunt tipdrite In doud coloane. Titlul

artii sund astfel :
Bucoavnd
adecd
Incepdloare invaldturd pentru cei ce voesc a invdta
carte Slavonesce ci Moldovenesce. Sau tiparit In
tipografia Casii Arhieresci In Chisindu, 1863 a-
nul". Rugaciunile in amandoud limbi sunt tipdrite
cu litere slavone, iar Sfata istorie in scurt" este
tiparita cu Mere, noui rusesti. In cartea dela 1863
se repeta acelasi material si in aceiasi ordine, ca
si in cartea dela anul 1861.
Din cdrtile didactice romanesti, care au apdrut
in Basarabia sau pentru Basarabia, primul loc o-
cupd manualele lui loan Doncev. Crfi1e lui I. Hancu,
alcdtuite atunci, cand abia se puneau incepu-
tthile literaturil romanesti, cand chiar alfabetul limbii
romanesti trecea printr'o perioadd de tranzitie, au
adus cu toate acestea un serviciu foarte mare Ba-
sarabiei, pot fi considerate ca un factor foarte pu-
ternic in conservare.a lirnbei romanesti in provincia
noastrd.
Dar dupd 1860 Cartile lui I. Hancu nu mai pu-
teau corespunde cerintelor vremurilor. Avantul pe
care l'a luat literatura si limba romaneascd dupd
1848, trebuia s dea i Basarabiei ceva nou, ceva
care macar In cea mai mica mdsurd ar fi amintit
miscarea culturald de peste Prut. Si cdrtile lui I.
Doncev au avut menirea s introducd un curent
nou in viata culturald romaneascd din Basarabia.
loan Doncev s'a ndscut in Basarabia, in Chisi-
ndu, atunci, cand in accastd provincie viata culturald
romaneasc era destul de puternicd. Nu cunoastem
-exact data nasterii acestui om vrednic al Basara-
biei. Din statul personal, pe care-1 poseddm, al lui
I, Doncev, eliberat la 2 lanuarie 1884 cu No. 68

www.dacoromanica.ro
122 Cultura romaneasc5 'n Basarabia.

ar reesi, ca loan Doncev in momentul alcatuirei

statului personal avea 60 de ani, adica s'a nascut
la anul 1824. Insa in adeverinta data de biserica sf.
Gheorghe. din Chisinau la anul 1885 cu No. 47 si
certificatd de catre consistorul din Chisinau cu No.
2533 din acelasi an citim : Anul 1885, 1. Aprilie
a murit consilierul de stat loan Petrea Doncev, de

flfr,,, .....---; C.:Z--_. .' : .,.. .1-

7'5'.:-..
/.1. eV''r".
-k:
'...1-'3:;, ,.
--:;..1.-
ki
x;.;1...y..,t.'

,......,..,
,e52.
......-
,....4,,

.11,4011.'1,14m:
:...
s...eq 1
,
Er .c,11i-
! 6g gh';irh 11 EM{Oti11-11 c1.6Si
.........A.s..4,2,=;,,., A A Fl - . . 1 AAGK1
ri-..e7pla :f

:7 HAvkf&HC: tilihir,il :rari-arrcittit .1A5E-

3q., '1--/
PO
Xi)riAltlitk% tyvii-11141,TIO , riEwrpS
4.-..
ri ,t,,, TRU.% r.14..r7, it4c- viA li Kairli ; +15:1,-
lifr.,b

.
.Antliii 0,461PrICH- (.0.IStlrif 0 ,SA EEHi'VE
.

1 MM. fq MOAA firrii-:- IMF; MOAAOUHn .

:i MM. HR6t11;,I4C,RICA
.
rrv-nrr. fp
E% Tirnorf g'4illilITIfinorf;tiA nArA
i,

/ ilqiEptfricg Aro 44,0- !;413.xikfi'1ir, :',I., Kul-

MA, E.71 RHIBH:46.4.1iWII117,6'.

I
j ..1.115.' ,1,,eA.

egg;gia*. -....
....: 4..., .r.,;74,147.4k, I.d'-'1,-,..c.--
,..".. ..,; '.7
,,,,
...1.--
it ll'Ottly, =

Titlul bucoavnei de la 1863.

www.dacoromanica.ro
 Cali le didactice. 123

64 de ani, de febrd (ferbinteald), pe care I-a in-

mormântat la cimitirul ordsan din Chisindu superi-
orur, protoiereul Luca Lascu"...
Adica dupd acest al doilea act, loan Doncev s'a
ndscut la anul 1821. Dat fiind ea I. Doncev a ter-
minat liceul regional din Chisindu la anul 1839,
s'ar putea lesne presupune, cd data din al doilea
act este mai aproape de adevar.

Ioan Doncev.
Tatal lui loan Doncev, dupd spusele sotiei luir
care a murit abia in anul 1920, a fost de origind
sdrb romanizat, iar mama lui romancd basarabeancd.,
Poate din aceastd cauzd in statul sdu personal I._
Doncev esta trecut ca cetatean basarabean din
comunitatea greceascd". Dupd ce a terminat la
1839 ') liceul regional din Chisindu, I. Doncev In
1) H. datum's. EEllc1BCKaH o6.1acraair, Ba0CallACTB1 lit ry
tepecKao, mart [lung r11liaa3i2. [Emmen, 1908 r., p. 53.

www.dacoromanica.ro
124 Cullura rornâneascg in Basarabia.

Noemvrie fu numit ca profesor de istorie i geo-

grafie la scoala medie tinutald din Tighina, unde a
predat mai pe urmä i limba 1atin i aritmetica.
La 22 Noembrie 1847, dupd ce prof. de limba ro-
mand Gheorghe Bilevici, a lost transferal la liceul
regional, I. Doncev trece ca profesor de romand
la scoala medie iinulald din Chisindu. In acelasi
limp el indeplineste funclia de secretar la azilul Bals.
La anul 1853 se transfard ca profesor de a-
celai obiect la liceul regional din Chisindu, unde
predd pand la 1 Martie 186, cand a fost pus in
disponibilitate din cauza suprimarii catedrei de limba
romand. A fost membru la epitropia azilelor, a lost
decorat in cateva rdnduri de cdtre guvernul rus.
In ultimii ani 1. Doncev ocupd postul de director
al azilului Bals, in chestia cdruia a -fost delegat sa
plece la Petersburg. A murit, cum am vazut, la 1.
Aprilie 1885.
Cea dintai carte didactica a lui I. DonceV
poarld urmdtorul titlu :
Cursuld primitiva
de
'Aruba romang
Compus pentru shólele elementare ui IV classe
olmnasiale
de
Ioannti Doncevfi.
K4sineu
Tipografia lui Akimü Popovd.
1865".
In Procuvdntarea"1) Carta lui I. Doncev gd-
sim cateva date interesante cu privire la limba ro-
I) qProeuvântarea" este scrisl. in ru.-;e§te.

www.dacoromanica.ro
 Ca'rtile didactice. 125

mâneasca si la predarea ei In colile din Basara-

bia. lard ce scrie el inaceasta procuvemtare" :

OSHA PRIMITIVO
DE

LIMBA RUMANAI
come Usti

pentra skOlele etemeNtare

- be
i IV classe ginmasiale

Ioanni1 Doncevii.

HAquuIhlü
111ditlarri
ISYPCI)

0211111A,
COC7A132ElifiLln

a.0A RU3i'.LUS6 ra13111AL It Ir imaccon zunmasia

2211 I.

KISINEO
ripegrefie lut Akimd Po povd
186.5.

Titlul Cursului primitiv de limba romanist'

a lui I. Doncev.
Limba rornânei s'a predat in toate cele sapte
clase ale liceului regional din Chisinau, dela des--

www.dacoromanica.ro
426 Cultura rornâne-asc6 in Basarabia.
_

chiderea lui in anal 1833, in mod obligatoriu pentru

acei din elevii liceului, care mi doreau sei invete
limbo. germane!. Ca obiect, care in multe privinti
are interesul sau local, limba romand se mai predd
si in unele scoli (rnedii) finutale din regiune : liz
No. I ;s1 No..2 din Chisinau, in Orhei, Beilti, So-
roca pi Hotin, in Seminar& teologic din Chisindu,
in multe scoli comunale i aproape pe langa fie-
care parohie din Basarabia" (p. 1).
Relevand faptul, ea' la §coala din Hotin auto
riftile §colare rueti intentioneaza sâ suprime ca-
tedra de limba romana, I. Doncev intr-o notita
-spune :
Oni cum ar fi, e foarte regretabil ! Noua ni
se pare, ca tineretul local din mai multe puncte de
vedere, mai mull folos ar avea sel 'env* limba
Ora deceit superficial limba francezei sau germand...
Limba romand este necesard la fiecare pas si in
viata particulara si in administratie.
Ar fi foarte de laudei si de folos, ca ci fetele
romance sel -Inv* limba lor materna, care confine
atatea frumuseti, atata duiosie si in care, probabil,
,ele simt atilt de malt; pentru Ca dupe" firea omeneasca,
cea mai build patrie a sentimentului nostru, a duiosiei
este linzba noastra materna. Cum copilul se apro-
pie de pieptul fragedei mame, tot asa este apro-
plat de sufletul lui tot, ce ea gandeste, ce vorbeste
si ce canta in limba lid materna. Legile naturii
inexplicabile .,si admirabil de exacte nu pot fi into-
cuite grin nimic artificial".
Cu aceiai caldurg, cu aceiai dragoste fatä
de limba romaneasca vorbe§te I. Doncev despre
inceputurile teatrului romanesc in Basarabia.
Mai departe I. DOncev arata scopul cartii lui,
greuratile invafarii limbei romane din cauza lipsei
>de materiale §i face cateva observaiii cu privire
www.dacoromanica.ro
 CSrliIe didactice. 1.27

la limba rornâna. Romatiii" , spune el, ca ci

toate popoarele latine, se foloseau in vechime de
literile latine abia in veacul al XV-lea mitropo-
litul Molarovei Teoctist, de origind bulgar, cu sco-
pul ca pcistoria lui sd nu se uneascd cu biserica
apuseand, l-a convins pe Alexandru cel Bun sd schimbe
alfabetul, latin cu cel slavonese... Aceasta a dus
la aceea, Ca literatura romand a inceput sd-se
scrie cu cloud alfabete : slavon-bisericesc, care a
dominat in principatele unite de astdzi si acel la-
tinese, care a reimas neschimbat in Transilvania pi
la alti romdni uniti de peste hotare". 1. Doncev
aratA, c`a savantii romani caufa sd cur* limba
romand de inraurirea cuvintelor i literilor slavo-
nesti, care sunt in contrazicere claret cu regulele
fundamentale ale gramaticei". Dar aceasta se face
treptat, ceea ce se vede din lipariturile romartesti,
care au trecut dela alfabetul slay la cel de Iran-
zilie, iar mai pe urma la cel nou romanesc. I.
Doncev arata planul cartii lui, mentioneaza c6 el
se foloseste de operele celor mai buni scriitori
romani i termina prin a arata, ci in limba ro-
mama vorbeste un popor de 5 milioane, care a
suferit timp de XVII veacuri cele mai triste si mai
aspre schimbdri i lovituri ale soartei, c!:-Ir care
este infrumusetat cu ai sal Buni, Viteji si Mari
purkitori de coroand" (p. 1X).
Cartea lui I. Doncev este tiparica in 8' pe
1X+6+253 [130+66 pag.
Prima parte (pp. 1 105) contine : ,
Cursul I. Abeceda rumand".
Materialul este aranjat in urmatoarea ordine :
I. Litere slavo-rumane, .de tip roman".
2. Uncle litere chirilice, slavo-rumane, ce se
' ntampla in cdrtile bisericesti i 'n multe magus-
cripturi vechi, valaho-moklave".

www.dacoromanica.ro
128 Cu 'tura rornâneasc n Basarabia.

3; Inceperile fundanzentale de caligrafie".

4. Literele rumane de sriftul vechi".
5. Metod practic de citire si de scriere ru-
mdrul" In- mai multe lectii (27), ia care autorul
dovedeste, en el era la inaltimea cererilor peda-
gogiei de atunci. Aid I. Donici intrebuinteazd al-
fabetul de tranzitie.
6. Ddtoriele sholerului cdtre Dipnnezeu".
7. aitoriele sholerilor cdtrd sine insusi".
8. Sententii morale (neistaviri)".
9. Neste anecdoate" in numar de 24 ( Fama"
Ftigtiduintd", Varsta de XAX ani" etc.).
(
10. Cdteva fabule"., naratiuni mici Valpea",,
Cdrbunariul i Ndlbitoriul" etc.).
I I.. Cimilituri" (18).
12. Cdteva proverbe" (57), care dupa autor
sint neste frase scurte, care cuprind filosofia po-
porald unei natie, despre lame (univers) i viata'
umand".
13. Schimbarea unor litere in alfavitul rumán.
14. Ldmurirea schimbãrii riftelor".
15. Diferite fragmente de sriftul cel vechi
(Universal", Timpul", Anotimpurii" etc.).
16. Din istoria Moldovei" de prof. Albinet.
(Despre cele mai vechi intdmplciri ale Daciei,
pasnd la cdderea ei sub Romdni", Despre schim-
barea numelui .Romeinilor Daciei in Vlahi san
Valahi").
17. Rugaciunele de diminea(d".
\ 18. Rugaciunele de seare .
19. Rugaciunele".
20. Din psaltire" (Psalmul 102, 142, 69).
21. Cartea sfántului apostol Pavel cdtrd Title'
Cursul al 11-lea" a cartii lui Doncey (pp. 106
184) cuprinde mai multe bucati de citire : fa-
bule din A. Donici (Galbeinul", Grierul ci fur--

www.dacoromanica.ro
 Carti le didactice. 129

nica", Stigle(ul Si ciocarlanul", Vulpea i livada",

Vulpea pedepsite , Teiul i stejarul", Vulpea Si
mdgarul", Leal si iepurele", Gastele", Vulpea
Si bursucul", Racal, broasca Si stiuca", Doud
poloboace", Doi mci", Doud spicuri").
Dupd fabule urmeazd urmdtoarele poezii :
Adio Moldovei", La mormantul" de V. Ale-
xandri, Frunza" i Canele soldatului" de Ale-
xandrescu, La o frunza uscatd", Cantecul strdi-
natdtii" §i La Teodor Aman" de Crefeanu, Can-
tecul Soldatului" de Zamfirescu, Imnul Moldove-
nilor" de D. Gusti, Urare principelui Gr. A. Ghica
V. V." de D. P., Imn La rantronarea lui Gri-
gorie Ghica" de Ousti, Imn roman" de Tdutu,
Primavara" §i Nebunia lui Tasso" de Crefeanu
si Limba romand" de Sion.
Mai departe gdsim mai multe fragmente din
botanicd" (23) 0 Din mineralogie" (de Beleze,
18).
Cursul al HI-lea. Limba neo-rumand (pp.
186-253) confine alfabetul modern romdnesc
cdteva 1-.ucdfi Din zoologie" (14) dupd acelasi
autor tiparite cu litere romdnesti noui, iar mai de-
parte gasim un numAr destul de mare de poezii
anume baladele : Pdunasul codrului", Inelul
si Ndframa", Ndluca" de V. Alexandri, Noap-
tea lui Mihaiu cel mare", Mama lui Stefan eel
mare", Mihaiu si cdldul", Marioara" ; elegiile
Proscrisul", Invocare", Plangerele poetului",
La o amicd", Tandra pe patul mortii" §i a-
nima intristatd" de Bolintineanu ; doine i cdntece
Craiu nou", Sora si hotul", Cantec haiducesc"
piCdntec ostdsesc" de V. Alexandri, Harpa" de
Bolintineanu,Tatarul" de V. Alexandri, Valea
Albd", Oita" i Eho" de M. Zamfirescu.
Dupd crestomatie" urmeazd gramatica ru-
9
www.dacoromanica.ro
130 Cultura româneascsa in Ba;arabia.

mand elementard" (pp. 1-130), care se Imparte

in ethnologie" i sintaxd generale .
Este o gramaticd romdneascd in toatd puterea
cuvdntului, scrisd in româneste cu text paralel ru-
sesc. Autorul nu (Id definitia partilor vorbirii, a for-
melo-, dar in schimb In gramatica lui gdsim In
scurt toate regulele gramaticale, cu toate exceptiile,
gdsim mai multe paradigme de declindri i conju-
gad. I. Doncev Iatrebuinteazd terminologia grama-
ticalI romdaeascd. !aid un exemplu :
Toate vorbele rumdne se ' mpart "in verbe re-
gulate, care 'si pdstreazd toate modificatiile cave-
nite, i 'n verbe neregulate, care uneori nu se supun
regalelor generale.
La aceste ultime se repoartd:
I) Verbele ajutdtive : a fi, a voi, a avea.
2) Verbele uno-personale : ploud, tuna", spul-
berd, ninge.
3) Verbele abunddtive : mdiu, cdstig, impart...
4) Verbele defective : hai, mergem, poftim" etc.
Cu toate ca autorul Intrebuinteazd multe neo-
13gizme, care nu erau cunoscute In Basarabia, gra-
matica lui scurta, concisa i clard este foarte acce-
sibila chiar pentru vremurile de astazi. .
Insfdrsit ultima parte a eartii (pp. 1-60 con-
-tine un vocabulariu rumdno-russesc", in care cu-
vintele sunt aranjate in ordinea alfabeticd, ca de
exemplu : Babd, Baca', Bade, Bae, Balend, Balta."
etc. La fiecare cuvânt se araffi i partea vorbirei,
careia el apartine.
Cursul primitiv de -limba romând" a lui I.
Doncev, destinat pentru scolile elementare" §i pa-
tru clase gimnaziale" cuprindea un abecedar, un
bogat material de lecturd, o gramatica a limbei
romdne i un dictionar. I. Doncev Ii realizeaza
planul sd'u din procuvOntare". Si planul lui de mi-

www.dacoromanica.ro
 C'artiie didactice. 131

nune corespunde i cerintelor pedagogice i ne-

voilor scoalei basarabene. Presupunand ct elevii
stiu si citeascd litera ruseascd, I. Doncev organi-
zeazd inteasa fel materialul, ci elevul deodatä pu-
lea sä citeascd in romaneste ; trecand prin alfabe-
tul romanesc de transitie, elevul ajungea la ciiirea
lextelor tipgrite cu literd- noud. Autorul di o mul-
time de bucgti de prozd, in care elevul pe langd
terminologia stiintifica din bptanicd, zoologie, mine-
ralogie, etc. capdta i ceva cunostinte. Autorul nu
se teme s introducd cuvinte moderne, asa cum
face I. Hancu; dimpotrivd, convins ca limba ca un
organizm viu se modified, se dezvaltg, el nu se
fereste de a introduce cuvinte noui in limba basara-
beand. Ceea ce este insd mai important este fa-
ptul cd prin cartea lui I. Doncev, basarabenii cu-
nose ceva din poezia romaneascd, din operele lui
V. Alexandri, Bolintineanu etc. *i aici el stie sg a-
leagd poeziile cele mai potrivite dupd limbd pentru
Basarabia. Ce este de mirat, I. Doncev tipareste
si vre-o doud-trei poezii patriotice romanesti.
Dacd autorul ar fi tintrodus ceva mai multe
bucati din istoria romanilor, carlea lui I. Domcev
alcatuita atat de melodic avea si mai mare inse-
mndtate pentru Basarabia. Desi la 1866 si 1867 se
suprimd catedra de limba romang in scoalele din
Basarabia, cartea lui I. Doncev a Vthruns in cercu-
rile largi ale inteleetualilor basarabeni si pang la
1905 a fost aproape singura carte romaneascd in
Basarabia, care era and i cunoscutd. Intre anii
1906-1917 aceastd carte a servit ca manual de
limba romand la scoala eparhiald de fete din
Chisingu.
In acelasi an I. Doncev lipareste aparte abe-
.cedarul, cu foarte mici modificari. Abecedarul are
urmatorul titlu :

www.dacoromanica.ro
132 Cultura romaneasca in Basarabigt.

Abecedei rumand,
compusä pentru scoalele elementare
de
Ioannii Doncevi.
Chisintiu, Tipografia lui Akim Popov.
1865".
Cartea are acelasi format si este tiparita pe
IIH-163 pug.
In procuvantare" I. Doncev arat& ca abece-
darul a fost tiparit odata in cartea precedent& dar
presupundnd, ca" din cauza expunerii largi a mate-
riel si a pretului, (cursul primitiv") cu greu va
putea fi accesibil pentru elevii scoalelor primare
0 diferite scoli preparatoare din regime ci deaceea"
el a gasit cu cale de a-I scoate aparte cat se poate
de scud. Si aici I. Doncev Ii expune parerile sale
asupra metodel de predare, care dovedesc Inca
odata ca" I. Doncev a fost i un bun pedagog.
Pan'a la pag. 100 I. Doncev reproduce exact
materia din cursul primiliv" in aceiasi ordine. Mai
departe omite Cartea sfilntului apostol Pavel ca-
tre Titu", §i reproducand bucatile de citire .Din
zoologie" i cdteva versuri" (6) djn Donici pi
Gust;, I. Doacev dä i Notitii gramaticale pentra
indeletnicirile practice si studial primitiv a limbei
rumâne" (pp. 147.-165). Aici gasim cele mai prin-
cipale lucru-i din gramatica romaneasc6.
La 1877 izbucneste razboiul ruso-romano-turc,
cand armatele rusesti tree prin Irile romanesti. Cu
aceasta ocazie I. Doncev alcatueste o. carticica
,,Convorbiri i cuvinte informative russo-romilne ea
Intrebuintarea literilor rusesti si In teyt a informa-
tiilor si cuvintclor romeinesli ; pentru convorbiri".
Cartea este tiparioa in 16'. VI -1-136 pag. la Chisi-
nau i contine 54 de convorbiri care se refefa la

www.dacoromanica.ro
 Cgrtile didactice. 133

Pornire", Gard", Bagaj", Tren", Bufet", Sala

de inâncare" etc. Iata de exemplu convorbirea la
Telegraf" :

E EDJ
REMANA,
compusd pentru scaele elementare
be

loanntl Doncevb.

1241.6.0.4

MOCHA A3EYKA.

Ii1§1Ngia.
Tipografié Int Akimn Popovrx.
1863.
Tillul abecedarului lui I. Doncev.

www.dacoromanica.ro
134 Cultura romaneasca in Basarabia.

In ce limbd (dialect) primiti depqe ?

Poftesc sd primiti telegrama in limba ruseascd.
Numerati slovele (cuvintele) i spuneti plata.
Poftesc cvitantia.
Când poate sd-se primeasca rdspunsul ?" etc.
(p. 30).
Manualele lui I. Doncev au fost cele din urma
crji didactice, destinate pentru scoala, care au
aparut in Basarabia sub regimul rusesc. Dupa' ce a
fost scoasa limba romaneasca din scoala basara-
beans, nu mai era nevoie de Cali didactice ro-
manesti. Abia dupa cea dintai revolatie ruseasca
incepe sa-se tipareasca cate o carticica roma-
neasca : dar aceste crji mi erau Ipentru scoala,
intrucat limba romaneasca, in afara de seminar si
scoala eparhiala de fete, nu se preda in scolile
din Basarabia. Cartile erau pentru Romani i pentru
Rust, care doreau s invete limba moldoveneascd.
Ca limb& ca metoda aceste crti sunt cu mult in-
ferioare cArtilor lui I. Doncev. Limba romaneascd
din Basarabia, frumoasa limbn moldoveneascd, se
pastreazä intacta numai pe la sate; ea degene-
reaza in gura intelectualilor, trecuti prin cultura ru-
seasca. Si cartile alcatuite de intelectuali powl .

aceiasi pecete a culturii rusesti, sunt tiparite cu ii-

terfl rush.
Din aceste cal* merita sa. fie amintite cartile
invatatorului Gheorghe Codreanu, unul din putinit
nationalisti basarabeni din ultimele decenii.
Na'scut la 23 aprilie 1856 in suburbia Chisi-
naului Buicani, el dupa ce face scoala primara,
termind scoala normala din Bairamcea ; a fost invd-
tator in judetul Chisinau, tar ultimii ani in suburbia
ChisinSului Buicani, unde Ii sfarseste viata la anul
1911.
Oh. Codreanu debuteaid in literatura didactica

www.dacoromanica.ro
 Cali le didactice. 135

cu am Abeceiar ruses^ pentru moldoveni:` la 1897,

carte care a fo3t adrni3d de catre autoitatile sco .
lare in scolile, uade elevii erau moldove IL Nu cu-
noastem aceasta carte, dar credem c la ea n'a
fost nici un clvânt lase, cdci altfel ea n'ar fi
obtinut aprobarea.

_
Gh. Codreanu.

La anul 1899 Codreanu tipareste la Chisiaau

un Dictionar In scurt pentru convorbiri ruso-mol-
dovenegi", o earticicd pe 56 de pag. in 80, tipd-
rita cu litere rusesii intr'o limbd pur moldove-
neasca, Para neologizme. Convorbirile in dictio-
nar" sunt aranjate dupd anumite categorii, de e-
xemplu:
Vorbe ce sâ atdrnd de partea negustoriei".

www.dacoromanica.ro
136 Cultura romaneasca in Basarabia.

La eine esti de vandut grdu de toamuci (de

yard)? Secarti. Popusoi. Orz" etc.
Dictionarul dela 1899 apare din nou la 1904,
largit i modificat complect (in 8°, 201 + III pag.).
In prefata" autorul spune Ca" el a crezut cu cale
sa organizeze materialul potrivit cursului abeceda-
rului rusesc : materialul didactic, imbracamintea, cia-
dirile, animalele etc.
Iata cum aranjeaza Oh. Conreanu un capitol :
Oamenii dupd sufletestele si al niravului insusid;
faptele cele bune si faptele cele de prilland (pa-
catele).
Dreptos, cu cuviosie. Cuviosie. Facere de bine.
Binefacatori. Cu bun suflet. Destulat. Reibdatori.
Indelung-rdbdatori. Cu bun cuget" etc. (cuvintele ru-
sesti le omitem). Prima parte a cartii este dictionarul
ruso-moldovenesc, a cloud moldavo-rusesc. La 1912
dictionarul dela 1904 apare intro editie noua pu-
tin modificata, care poart i urniatorul titlu roma-
nese:
Russesc-moldovenesc i. mbldovenesc-russesc
cuvantelnic. Au alcatuit fost Invaleitori Glzeorghe
Codreanu".
Oh. Codreanu mai tip.-.'reste la 1904 un abe-
cedar nou pentru a inviita carte pe frnoldoveni si
pe rust la _un toe", in 8b, p?, 40 pag., dar In el
nu gasim nici un cuvant rornânesc, daca nu luAm
in seama cuvintele rusesti care sunsa ca cele mol-
dovenesti (,mama", rac", plug", mac"), ceea
ce di3igur puiea usura elevibr maldoveni insusirea
limb e i ruse sti.
In anul 1906 Oh. Codreanu mai scoate o
carticicd cu
Proverbe (zicatori)
moldovenesti cu kilmacire pe limba ruseascd" (in
16, pag. 14) In felul urmator :

www.dacoromanica.ro
 C5rfile didactice. 137

Ar face mama pldcinte, dacd ar ave unt si

brdnzd, dar n'are si faind. Proverbele sunt aran-
jate in ordinea alfabe!ic i sunt traduse in ruseste.
Cu toate ca aceasta carticica n'a fast pentru
scoala ea merit`a si fie amintita, intrucat autorul a
cules aceste zicdtori" din gura poporului basara-
bean. Tot la anul 1906 Oh. Codreanu tipareste o
alta brosura (format in 16", p. 48) Pilde ,Fi ane-
edoturi, tdlmdcite pe limba moldoveneasar, dar
cum se vede chiar din titlul carpi ele sunt traduse
din ruseste. Multe din aceste anecdote sunt din
viata imparatilor rusi, din razboiul ruso-japonez.
La anul 1908 apare la Chisinau o brosura in-
litulata :
Pilde ci povete
intdia carte moldoveneascd .de cetire tipdritd, de
P. Rejep" (in 16, pag. 47).
Este una din cele mai bine aleatuite articele
romanesti in. Basarabia i ca limbd i ca continut.
Cartea a fost tiparn de calre cooperatorul P. Re-
jep, dar alcatuita de &dire D-1 P. Halippa. In Inaite
cuvantare" scrisa de P. Cubolteauu (pseudonimul
D-lui P. Halippa) citim intre altele :
Dragi copii basarabeni.
Pui din neamul romdnesc ! Luati cdrticica 'n
mând si cititi ! Destuld-vd, cat ati fost orbi din
pricina nestiintei de carte... Ti-a venit dar vremea
si tie, moldovene, sä te: gandesti : cum stai? Cum
trdesti? si pe care drutnuri i cdreiri trebue set a-
puci in viatd?...
Prin aceastd carte mica-, pe care 0 v-o punem
In mdnd, noi vã cliemdm pe voi moldovenilor din
intreaga Basarabie, spre lumina stiintei, spre uni-
re, spre dreptate, spre deplind desteptare"... pupa'
aceste cuvinte pline de avant urmeafa bucati de
citire, poezii 91 fabule, tiparite ca i intreaga carte

www.dacoromanica.ro
138 Cu Itura rornâneasca in Basarabia.

cu htere rusesti. In aceasta carte se gasesc urma-

toarele bucati: SW* este cea mai band bogatie
de I . Tolstoi, Dati invdtdturd si fiicelor voastre"
de P. Cubolteanu, Grierul" de A . Donici, Cor-
bat vulpea" de H. RaduIescu, Doud poloboace" ,
Racul broasca i stiuca" , Lupul ,,si Cucul" si Mo-
rarul" de A. Donici, Broasca i bout" de Asachi,
Doud broaste" de Oh. Sion, Momita si doud mate"
de A. Donici, Toporul si pddurea" de Gh. Ale-
xandrescu; urmeaza mai departe cateva bucati, tra-
duse din cartile de citire rusesti i anume: Sdnd-
tatea este cea mai scumpd comoard", Doud pluguri",
Doi prieteni", Mincinosul", Comoara", Impdr-
tire cu sfadd", Cearta nu aduce folos", Soarecele
siret si lacom", Relele ce decurg din risipd" de
C. Radulescu-Codin, Cinci paint" de I. Creanga
si Sfaturi bdtrdnesti" de C. Negruti. Cum vedem,
aproape toate bucatile sunt cu continut moral, di-
dactic, ceea ce denota poate influenta ideilor lui
L. Tolstoi asupra alcatuitorilor.
De o importanta destul de mare au fost si
cartile lui Constantin Pop escu, un InvAtator basara-
bean. Desi cartile lui, ca i Cartile autorilor pre-
cedenti, n'au fost pentru soothe basarabene, eIe
totusi au contribuit foarte mult la educatia masse-
lor, la cultivarea limbei romSnesti in Basarabia.
Const. Popescu s'a nascut in anul 1878 in sa-
tul Chistelnita, jud. Orhei. A facut scoala primard
la Chisinau, pe urma infra in scoala me die tinu-
talS la Orhei, pe care o termina i Iti complecteaza
studiile la scoala normala din Bairamcea. A fost
invarator la tars si mai pe urma pedagog la liceur
real din Chisinau, iar astazi este institutor in Chi-
sinau.
Cea mai interesanta carte a lui C. Popescu
este Cartea moldoveneascd" care a aparut la 1910

www.dacoromanica.ro
 Cr(i1e didactice. 139

in Chisindu. Este. o carte de lecturd foarte potri-

vita pentru nevoile s ufletesti ale basarabenilor (in
8°, VII-1--208 p.).
In .:'Cdteva cuvinte despre Cartea moldove-
neasar , alcatuitorul mdrturiseste, cd nu fall-a de
sfiahr s'a apucat de o asa serioasd ocupatie, cum
este PO de indoiald, a scoate o carte moldove-
neascd in Basarabia. Aicea afard de aceea cä limba
nu e cunoscutd de autoritdtile rand, -Med mai esti
silit sd nu pre bagi de seamd nu numai greutdtile
tehnice, ca cum de exempludipsa tipografiilor spe-
ciale, librdriilor si alt., care se intelege scumpesc
si cartea, dar Inca mai greu e de adunat si de po-
trivit materialul, cum din partea limbel asa si din
partea intretinerei. Dar eine stie viata moldovanu-
lui basarabean, stie i aceea cd moldovanul nu ci-
,teste cdrti. Cdrtiie rusesti nu le citeste, pentru cd
nu le are".
Cartea moldoveneascd" este tiparita cu litere
rusesti si se imparte in urmatoarele capitole : Proza"
(pp. 5-82), in care gasim mai multe bucdti de lec-
turd despre Pdmânt", Om" etc., ceva din scriitorii
romani : Invdtdtorul satului" de gadu Rosetii, Si-
mon cismarul" de Gh. Cosbuc, Bunica" de Dela-
vrancea, Carte de bun trai" de V. Ureche, Be-
tia" de Odvdnescu. Cu ce se scoate sdrdcia din
casd" de P. Ispirescu, Socoteala" §i La arie" de
A. Vldhutd; gasim i cdteva bucdti din L. Tolstoi
si I. Turghenev.
Capitolul al doilea confine un numdr destul de
mare de Poezii i fabule" (pp. 83-108) din scri-
itorii romani. Aici gdsim Cdntecul strdindtdtii" de
Oh. Creteanu, Ce te legeni coctrule" de M. Emi-
nescu, Roata morii" de Oh. Cosbuc, Adio Mol-
dovei" de V. Alexandri, Limba romaneascd" de
Oh. Sion, poezii de N. Beldiceanu, A. Pan, Radu-

www.dacoromanica.ro
140 Cultura româneascA 1n Basarabia.

lescu-Coum, M. Poni, A. Donici, D. Cichindeal, Gr.

Alexandrescu etc.
Pag. 109-150 contine un numar mare (23)
de anecdote de Teodor Sperantd, jar pe pag.
151 179 C. Popescu iiprete cdteva pove0" din
Creangd, N. Lupescu i T. Pamfile i Legenda
tiganilar" de Dulfu.
C. Popescu a adunat un foarte mult material de
dike din autorii romdni §i a tiut s aleaga ceea
ce a fost mai potrivit ca limbi, ca conceptie de
mentalitatea basarabeanului. C. Popescu a mai ti-
pant Povestea lid Stan Pätitul" i Povestea unui
oin lenes" de I. Creangd inteo carticica apaite in
anul 1910 (20 pag.) §i Ivan Turbince de acela§i
autor (14 pag.).
Dela anul 1910 §i pand la anul 1914, C. Po-
pescu scoate si un Calendar moldovenesc", unde
gdsim mai multe poezii, anecdote, glume din scrii-
torii romdni, precum §i bucdti cu privire la gospo-
(lade, la cre§terea vitelor, ingrijirea bolnavilor etc.
Nu mai putin interesante sunt i cdrtile arhi-
mandritului Curie (Grosu), astazi arhiepiscopul Ba-
sarablei. El s'a ndscut in satul Nimoreni, jud. Chi-
§indu, la 1 Ianuarie 1877. Dupd ce a terminat se-
minarul teologic din Chi5indu, Oheorghe Grosu,
urmeazd Academia teologicd din ChieV, pe care a
termineo la 1902. Dupd ce s'a calugdrit a fost
misionar eparhial In Basarabia, de unde a fost ne-
va din cauza persecutiilor autorithtilor ruse$ti sa
plece, träind in Rusia.
Cea dintdi carte didactica al arhimandritului
Curie a fost
Cartea de Inv6tdturd despre legea lui Dam-
nezeu" tiparitd la 1968 in lipografia eparhiald din
Chisindu (format in 8', 308 pag.). Cartea are ur-
.matorul continut :

www.dacoromanica.ro
 Cartile didactice. 141

1. Ldmurirea rugdciunilor. 2. Istoria sfdntet

a vechiului .,s1 a noului Testament. 3. Catillizisul in
scurt. 4. Tdlmdcirea slujbelor dumnezeeti". Alca-
tuita dupa programul scoaleIor Rrimare, cartea a
fost admisa de catre comitetul scolar din Chisinau
pentru scolile din Basarabia, masa n'a lost aprobata
de catre autoritafile superioare bisericesti.
A doua carte a arhimandritului Gurie este
Bucoavna moldoveneascr, tiparita la Chisinau
la 1908 (in 8, p. 80.). In prefata Carta autorul arata
greutatile pe care le intampina elevii, cand se In-
calca principlile pedagogice de a merge in lucrut
invd Arra cu indetul dela cele u,ssoare la cele grele,
dela cele cunoseute ía cele necunoscute" i ca sä
scape colarul de lir& de care se intoOrds,seste in-
vdtarea la cetire pe cuvintele rusesti in golile cu
invdtdcei-moldoveni" autorul - a aflat de .nevoie si
unit cu lege!e peclagogiei" s alcatuiasca o carte de
invd (area la cetire ei scrisoare rusascd pe euvinte
moldovenep".
.Bucoavna este ilustratä si alcMuita dupa m3delul
abecedarilor romanesti, insa Ii conformilate cu ce-
rintele programei rusesti. Cartea este tiparita cu litere
rusesti, dar paralel cu aceste litere autorul mire-
buinjeazi si litera slavona bisericeasca. Partea a
doua contine bucati mici de c;tire (g. 61 80) des-
pre scoala, carte, casa etc., cateva pia zii mici. E.
caracteristic, ca' continutul celor_ mai multe bucati de
entre este luat din viata Romanilor basarabeni. Al
doilea manual de limba pentru scoala primara a
arlalmandritului Ourie este
Cartea de celire cu sell* din grarnatica mol-
doveneased", care a aparut in cceiasi an si care
infra si in Bucoavna" comPlecta (in 8°, p. 80+XII).
Cele mai mulie din bucatile de citire sunt traduceri
din cartile rusesti, in special din manualul lui On-

www.dacoromanica.ro
-142 Cultura ramaneasca in Basarabia.

goriev i Olenin. Dar sunt bucati din cärtile de

i
citire rornAnesti, cum- sunt caleva poezii i fabule,
bucali de citire, ca de exemplu, Povestea prepe-
ittei" de S. F. Marian si altele. Intre bucatile de
citire, ca i In cartile rornanesti, se dau i ceva
regule grarnaticale, iar la sfarsitul carpi (pp. IXII)
gasim o scu7ta gramaticA rnoldoveneasca".
Bucoavna i cartea de citire a arhimandritului
Gude sunt scrise intr'o limba romaneascd destul de
corecta. Ca si prima carte, ele n'au fost admise in
colile primare din Basarabia.
Insfarsit trebuie se amintirn i despre carttle-
preotului Mihail Ciachir (nascut la 1861 in com.
Ciadar-Lunga, jud. Tighina), care a SC:is mai multe
crji rUso-moldovenesti", intr'o 1irnb& bowie stri-
,cata. El a tipArit urmilloarele carti intre anii 1907
1912 :
1. Bucoavnd russascd Si moldoveneascd".
2. Singur invdtdtoriul limbei russascd cu sti-
.intile din grammatica".
3. Russesc i moldovenesc cuvatelnic (si
vorbirele pe limba russascd ci nzoldoveneascd")
(pag. 478).
4. Inceputurile invdtdturei crestineasce.
5. Agiutatorul molclovenilor in vremea invd-
tdturei limbei russascd. Cartea intdia pentru cetirea
pe limba russascd si moldoveneascd. Pentru mol-
doveni din Bassarabie, care sâ sdlesc a invdta
lumba russascd". (Chisinsdu 19.11, pag. 231+13).
Aceasta din urrna este o carte de citire rusa cu
-text paralel moldovenesc". MI6 moldoveneasca"
din cartea preotului M. Ciachir :
Cioara oari unde au cdpcitat o budildcd de
branzd. Vulpea au simtit duh de brdnzd"... (p. 67);

www.dacoromanica.ro
 C5r(i1e didactice. 1.43

sou: sii jalue un om pre soaria sa i relp.,ste asu-

dra lui Dumnezeu"... (p. 66) etc.
Am facut o revizie generala a cartilor didac-
tice romanesti, care au aparut in Basarabia timp
de o arta de ani, cat a fost sub sr4anirea ru-
seasca. Nu ne--am atins de cartile care s'au tiparit
In anii 1917 1918 '). Suntem incredintati, ca In
Basarabia s'au tiparit nu numai cartile, pe care le-am
enumerat noi : numarul lor trebuie sa fie mai mare,
cer&tarile ulterioare ne vor dovedi acest lucru. Dar
chiar aceea ce am putut gasi este ceva bowie
mare pentru Basarabia, este un numar impunator
(peste 25 de manuale) fata de situatia din Basa-
rabia. Aceasta simpla statistica dovedeste, ca po-
porul romanesc din Basarabia simtea nevoia de
crji rn DIdovenesti", de scoala moldoveneasca",
ca el se luptà pentru aceasta scoala. Manualele
lui I. Hancu, a lui I. Doncev, abecedarul" autoru-
lui necunoscut, fac cinste literaturii didactice nu
numai -basarabene, ci a culturii romanesti in genere.
Ceea ce este si mai interesant este faptul, ca a-
pioape toate manualele didactice basarabene sunt
carti de limba : nu gasim nici o carte de aritme-
tica sau de alte obiecte, si numai unele din ele se
refera la religie. In orisice caz, cartile didactica
romanesti din Basarabia ocupa un loc foarte res-
pectabil in istor:a culturii romanesti.

1) la anul 1917 comisiunea FolarA, moldoveneaseg, de pe PangA.

Zemstva gubernia16, a organizat un concurs pentru carti §colare. La
d August 1947 au lost aprobate §i pe urma tipAr.te urmAtoare'e
manuale: I) Abecedar" de arhimandritul Gurie, 2) Carte de
eitire pentru §co1i1e primare" de t. Ciobanu §i 3) Aritrnetica de C.
Popescu.

www.dacoromanica.ro
 Iv.

Limba romaneasa in hiserica

si institutille de stat din
Basarabia.
Acte bisericesti. Limba romanil in serviciul divirr
si In corespcnclenta bisericeasca. Viata culturalii
in manästiri. Limba roman asca In administratia
ci.vilA in primii ani 01110 anexarea Bas irabiei. ca .
teva acte oficiale tipgrite in romaneste. Zemstvele
limba romaneasca.
Mediul cultural pe care 1-a gAsit stapanirea
ruseasca in Basarabia a fost de asa natura, Meat
trebuia s se mentie starea lucrurilor de inainter
trebuia si se respecte traditiile, in care a trait po-
pulatia rornaneasea dintre Prut i Nistru veacuri.
Intregi.
Prirnul guvernator al Basarabiei a fast Scarlat
Sturdza, fost vel logofet, boer roman, care ins`a.
n'a administrat Basarabia nici un an (2.3 Iu lie 1812.-
17 Iunie 1813), fiind inlocuit prin I. Harting, in-

www.dacoromanica.ro
 Limba rom. in administratie. 145

giner i general-maior. Acest din urma in rapoartele

sale catre guvernul rus (unul din 23 Decembrie
1814) cerea introducerea in administratia Basara-
bid a institutiilor rusesti. Boerii moldoveni in frunte
cu mitropolitul Gavrill au reactional, cum am v5.-
zut in alt capitol, foarte deinn la aceste tentative
din partea lui Harting. Protestul lor, precum i ne-
numdratele plangeri din partea populatiei, I-au fd-
cut pe imparatul Alexandru I s dea pe numele co-
misarului s'Ou Bahmetev cunoscutul rescript dela 1
Aprilie 1816, in care vorbeste despre necesitatea
de a da Basarabiei o deosebitei ocartnuire regionald,
potrivitei cu legile ei bdstinase, at moravurile si obi-
ceiurile ei",iar in instructia care insoteste acest res-
cript se indica c Basarabiei ar fi bine sa se acorde
o autonomie provinciala, asa cum s'a dat Poloniei,
Finlandiei i Georgiei.
in anul 1817 proectul Reaulamentului orga-
nizatiei administrative a Basarabiei"fu gata, iar la
29 Aprilie 1818 se publicd 1) cu un nou rescript
al impAratului Alexandru I catre Bahmetev din care
vedem, ea' Regulamentul... a stat pe terenul deo-
sebirilor numitei regiuni si a creat organe admi-
nistrative pentru pastrarea drepturilor ci privilegi-
ilor pe care le-au avut toate tagmele i pentru a-
sigurarea dezvoltdrii i mai departe a acestei rem-
dueli" . In capul ocarmuirei Basarabiei dupá acest
regularnent se gdseste Consiliul superior, compus
in majoritate din elemente locale. Consiliul su-
perior era ultima instanta in chestiuni adminis-
trative si judecAtoresti, a alrui hotariri puteau
fi contestate numai hi Consiliul de Stat al im-
periului rus. Coresponden(a (treburile) In Con-

1) Home co6panie cannon, POCCNICKOrl umuepia. T. 35,

pp. 222-281. 1818 r. Kg 27,357, 11n. 1830 r.
la

www.dacoromanica.ro
446 Cultura româneasca in Basarabia.

siliu se face in limba ruseascd si moldoveneascd

duper natura ei, adia acele (administrative) dis-
pozitive, fiscale (ale statulua criminate si de ins-
tructiein ruseste 38i moldoveneste cu respectarea
legilor imperiului rus i cu pdstrarea drepturilor
ssi obiceiurilor pdmatului relativ la apdrarea pro-
prietertii private ; iar cele civile judecdtoresti si
cele de hotarnicie se fac intr'o singurd limbd mot-
doveneascd, si se juclecd pe baza legilor si obi-
ceiurilor moldovenesti". Daca cea mai inalra insti-
tulle a Basarabiei intrebuinteaza' inteasa m'asufa
limba romaneasca, de autoritatile judetene nici nu
poate fi vorba : limba romaneasea era singura
limba", care se intrebuinta in afacerile locale.
5i inteadevar s'au Vastrat o multime de acte
care dovedesc, ea primii ani a ta'panirei rusesti,
sau mai bine zis, primele decenii, limba roma-
neasca a fost limba oficiala a institutiilor din Ba-
sarabia, care se intrebuinta in rand cu eealalta
limbd oficiala, cu cea ruseasea.
Circularile mitropolitului Gavriil Banulescu-Bo-
doni si a arhiepiscopului Dimitrie Sulima de obi-
ceiu se fac in dou'a limbi. Asa la anul 1812 mi-
tropolitul Gavriil face un apel catre populatia ro-
maneasca basarabeana, cautand sà o convinga sa
nu emigreze peste Prut '); la 27 Februarie 1815 el
trimite o circulara c'atre clerici indemnandu-i sa
dea copiii la scoala 2); la 7 Iunie 1819 o alfa cir-
culara in chestia betiei intre preoti 3); arhiepiscopul
Dimitrie Sulima traduce la 1821 Instructia pentru
bulgarii colonisti, aseza(i in Basarabia", iar la

1) A. CTaAHHIkliiii. Taayikuri, Baayzecao-Eoram, p. 271.

Apaurs Kinuaaeacaoil Jiyxosuoti Hoacmclopia 1812, N2 224.
2) Ibidem, p. 299. Apxan 1cm. Arc. Koac,, J 299. 1815.
3) lbidem, p. 315.

www.dacoromanica.ro
 Limba rom. in adminigtralie. 1.47

1830 trimite o Scurtd pastoreasal indeninare pen-

tru hultuirea apdrdtorului vdrsat") etc. Actele
oficiale ale protopopiilor erau toate in romfineste,
cum se constatd si din cAteva certificate de cd-.
satorie eliberate dupd anul 1820 de cdtre proto-
popia judetului Orhei, certificate care se gdsese
la Comisiunea monumentelor istorice din Chisinau.
De parohii nici nu poate fi vorbd. Limba romd-
rteased in ele s'a mentinut aproape Wand in tim-
purile noastre. Sunt foarte interesante in aceastd
privintd notitele arhiepiscopului Pavel (1871-1882),
unul din cei mai constienti propagator a culturii
rusesti in Basarabia i unul din prigonitorii limbei
romdnesti In provincia noastrd. Din 18 mandstiri din
Basarabia, dupd aceste notiti, in 13 serviciul divin sO
lacea numai in limba romaneascd, iar in 5 (1-larjanca,
Harbovdt, Jabca, Curchi i Calarasovca) era si cafe o
strand ruseascd (slavond). Pe la 1873-1874 arhie-
piscopul Pavel a luat dispozitie, ca la toate rands-
tirile din Basarabia, pe Mngd strana moldove-
neascd sa se infiinteze i cate una ruseascV), Cu
toate masurile pe care le-a luat arhiepiscopul
Pavel, la sfdrsitul arhipdstoriei lui in Basarabia se
facea serviciul divin Iii romaneste In 207 biserici,
in romaneste i ruseste in 211 biserici si in 608
in limba slavond bisericeascd 3).
Dar credem, c i aceastd din urmd cifrd este
exageraid, Intrucat chiar in timpurile noastre, Ina-
inte de revolutia dela 1905 aproape in toate pa-
rohiile moldovenesti o parte din slujba bisericeascd
se facea in romdneste. Altfel nici nu se putea. In
1) V. capitolul despre tip6riturile biseliee§ti in Basar6bia.
2) TpyAtA Beecaparictioil peps. apxeoaor. o6wezaa. BUIL 111.
I. M. HapX0MOBilq1. Altutumnpairemit AtirreablIOCTL rIpeOCBMIleli
Karo Ham, p. 28.
3) Ibidenz, p 170.

www.dacoromanica.ro
148 Cu ltura rom:ineasc5 in Basarabia.

jurnalul s'au de calatorie prin eparhia Chisinaului

arhiepiscopul Pavel adeseaori noteaza ca clericii-
nu stil limba ruseasca de loc. Nu numai cAntaretii
r
- Alr.or0- 7'"''t,-, ..'W.4%,14r24%Vi' -,;46-.,_"..N%,' vi%
riiii
.d

'
4

firoTononLia LL
flale
MOAHTTEA TA Ilfitorrt 1,96;44. /7/ AHNE.
e0 - 7,%/1*--c-)A144-411111iip
2-A-/74Y
-44,14-4 vksge
110 ElVE AA A
it "I" WI tyAr ?cite
n
ail Agin,
r
E s4NE
frp g .."
bria MOTE 'Irvin
tvapiiHrIZ AL ISA f - CZ 01 ntrt-t:1%
Al nip
Kimb 4AVEiratIth ii AAPI An), minT6Tri
82
air+ aliVI1A (iv .ts
G
swahlt
XgAE,
Agill
tittli; hr,t. 0 vt.
Ob potii.,6. K A AIAli Mt M
94 AIR vitt* *Ats314 sel 1
S.
l'Epe fl ilnrr- AS wiri
rp IntAincs CI S oft olonu;
me Aorh lie øhliI AttAT,

k to
rs,.&-f- -4,..z.ws-

97; V 64. 42 A.9-2.4.

Un act bisericesc eliberat de protopopia
Orheialui la atud 1820.
chiar multi din preort nu cuno5teau limba statului,
Asa in satul laipujeni preotul N. cu putinci carte,
nestiutor a Umbel ruse, moldovean ; catehismul Inset'

www.dacoromanica.ro
 Limba rom. in aclminisiratie. 1.49

in satul Cainar
..stie" 1) ; preotul N. neinvd(at si
nu cunoaste nici un cuvdnt ruseste"2) ; in satul Car-
buna preotul N. din neinva(a(i, moldovean, nu stie
_ruses*" 3); in satut Gangura, dupa Pavel sat ru-
sesc nimeni din clerici nu stie ruseste'); in satul
Colencauti preotul N. de 37 de ani din absolven-
(ii seminarului ; dar s' a sa7bdtdcit intr' atdta in pa-
rohia liii moldoveneascd, incdtvorbeste ruseste rdu"5).
Arhiepiscopul Pavel constata, ea' in mai multe pa-
rohii cu populatie ruseasea sunt preoti, care nu
stiu ruseste 6). Multi din acesti preoti au fost Iran-
sferati pe la alte parohii, multi au fost pusi in dis-
ponibilitate, dar aceste masuri n'au putut _omori tra-
ditia veche in biserica basarabeana.
Corespondenta bisericeasca deasemenea mull
timp s'a facut in romaneste. In arhiva consistorului
din Chisinau se ga'sesc documente in romaneste
pada' la anul 1870. Arhiepiscopul Pavel in vizitele
sale canonice intâmpina greurati in cercetarea ac-
telor bisericilor, din cauza c ele erau scrise in
romaneste. Chiar in multe parohii, in care clerieii
..stiu bine ruseste, registrele se fac in romdneste 7).
La anul 1871 Pavel a luat dispozitie, ca registrele
.clerului (statele personale), sa se Med in roma-
neste, iar la anul 1873 dispune, ca toate actele bi
sericesti sa se faca numai in limba ruseased 8).
In madastirile din Basarabia traditia culturaId
romaneasca era si mai puternica. Ele duceau ace-
ai viatd, pe care o duc eau manastirile din Mol-
1) Ibidem, p. 137.
2) Ibidem, p. 137.
3) Ibidem, p. 137.
41 Ibidem, p. 133.
5) Ibidein, p, 138
6) Ibidem, p. 138.
7) Ibidem, p. 130.
8) Ibidem, p. 130.

www.dacoromanica.ro
150 - . Cu itura romaneasca in Basarabia.

dova, cu aceleasi indeletniciri intelectuale a cdlu-

gdrilor cu copierea cartilor, cu predici in limba
moldoveneascd. La mai multe mdnästiri din Basa-
rabia se gdsesc carti bisericesti scrise cu mana,
copii de pe cattle tipdrite, transcrise ca poslu-
sanie ". La mandstirea Neamtul-nou s'au pdstrat o
mulfime de manuscrise ale arhimandritului Andronic
cronici, care privesc viata religioas i cdlugäreased
in Moldova si Basarabia scrise intre anii 1863-18901).
Un raport al arhiepiscopului Pavel dela 1872 catre
sinodul rusesc caracterizeazd inclestul viata calugd-
rilor din mandstirile din Basarabia. Deschiderea
scolilor (rusesti) pe lânga mdneistiri" , scrie el, a
fost intdmptnatd cu multd simpatie de ceitre fratii
cei mici ceilugeiri tineri, poslusnici (novicei) si de
,ceitre populatia din imprejurime; dar aproape in toate
mdndstirile au fost intdmpinate cu foarte multd rect
vointd de ceitre fratii cei mari, inculii, grosolani,
necunoscdtori a limbei rusesti i dusmdnosi invei-
teimdntului rusesc. Si inveltdtorii ci invdteitoarele mn
unele melndstiri, mai cu seamei la Ildrjauca si Do-
brusa, la inceput au fost insulta(i in mod grosolan
din partea calugeirilor"...2). Mai departe arhiepis-
copul Pavel arata ce masuri a luat el impotriva cd-
lugsarilor, cari i-a Mcut pe cei dusmdnosi 5coalei
rusesti sd. priveascd cu Mutate neputincioaser
mersul ei.
Populatia romaneascd din Basarabia a (inut
foarte mult la obiceiurile vechi moldovenesti. Ei Ii
placea slujba bisericeascd moldoveneascd", biseri-
cile in care se fdcea serviciul in romdneste, chiar
acele din orase, cum a fost biserica sf. Ilie si sL
1). Articolul nostru: La mindstirea Neamful noun. Latnura".
1921, N. 1-2.
2). Awn. Kinn. ityX0B11. KOHCHOT., 1872. Oa 14 360.

www.dacoromanica.ro
 Lirnba ram. in adrninistratie. 151

Haralambie, erau frequentate mai mult, decal cele

rusesti.
Chiar boerirnea basarabeang, trecura prin sco-
lile rusesti tinea bowie mull la biserica moldove-
neasc8. Si cazuri, curn a f3st cu cunoscutul avocat
din ChisinAu Chiriac, care inaintea mortii (a murit
la 1912) a rugat ca la inmormantarea lui sa-se
cante numai in romaneste, n'a fost un caz unic.
Boerii moldoveni uneori chiar epitafiile de pe
pietrele mormantale le scrieau in rothaneste. Asa
facea familia Donici, a carei membri se inmor-
mantau la biserica din Rascani, suburbia Chisinau-
lui si la mosiile lor din judete, familia eaminarului
Zamfirachi Ralli i a paharnicului Toma Starnati
dela Sf. Ilie din Chisinau, a pitarului Casian Suru-
ceanu dela manastirea Suruceni etc. Aceste in-
scriptii se pot citi i astazi. fat-a una din ele, a lui
Ionichie Cazimir, mort la 30 lanuarie 1827 si in-
mormantat in satul rescauti din judetul Flo lin:
Supt aceastd piatrd vdrtoasd
Stint aseunsd multe oath
La doi frati i trii surori
Aceste-s numele lor:
Lascar, lancu, Profiria,
Anastasia 0 Maria...
Dumnezeu sd-i pomineasca
Intru impard(ia cereascd.
Ldngd dân.ii nn de malt
S'au ingropat in mormant
A lor pdrinte iubit
Care asa au poruncit
Sal punem ldngd ai säi fii
Ca sd saza in vecii" 9.
1) V. E. lonescu-Darzeu. Insemn4ri. Neamul romtmesc 1919
No. 4.

www.dacoromanica.ro
152 Cultura romaneasca in Basarabia.

Unele din aceste inscriptii sunt scrise in tim-

purile noui (1864).
In administratia civild a Basarabiei limba ,ro-
niâneased s'a 'pdstrat mai putin timp, totu$i, cu
toate CL Basarabia a fost inundatd de functionari
TUi, $i in aceasta ramurd a vielli basarabene gd-
sim date care dovedesc, cd limba romdneascd a
putut fi scoasd din circulatie cu foarte multe greu-
lati.
Limba romaneascd a fost ingaduita in instilu-
tile din Basarabia pand la anul 1850 $i ceva. La
anul 1835 s'a dat un termen de 7 ani, in care se
mai puteau primi petitii la institutiile de stat ruse$ti
in limba romdneascd, termen care a expirat I a-
nul 18421), dar $i dupd aceastd data gdsim acte
scrise in româneste. Si guvernul rus adeseaori re-
eurgea la limba romdneascd. Citdm cdteva date.
La anul 1818 guvernul rus lipare$te Aseza-
mantul Obrazovaniei Oblastiei Basarabiei" in limba
româneascd si ruseascd (in folio, 210 p.). La anul
1819 se tipdreste tot in doud limbi alt act oficial :
Alcdtuirea ponturilor. Pentru indatoririle, supt care
stint supusii altar stapánii mosiilor, taranii sau
lucrãtorii de pdmantu din oblastea B&'sarabiei, .,si
dreptd(ile ci au ei spre a li sä da de cdtrel stolpd-
nii lor de hrand" pentru dânsii ci pentru vitile lor,
dupd cuprinderea jurnalului ci au inchiet inaltul
stat a acescii oblasti, la anal 1819 mai in 16 zile,
pe temeiul asazdindnturilor Moldovei"... sau tipd-
nit in tipogratia Ocdrmuirii Oblastii Basarabiei
la anal 1819, august in orasul Chisineiy". Brosura
este tiparitd in folio pe 44 p.
In anul urmator se tipdre$te o altd bro$urd
1) Arhive!e statului din Chi§inau Dosarul No. 477 din
anul 1841.

www.dacoromanica.ro
 Limba rom. in administratie. 153

,(10 p. in 4°) intitulatg : Copie dupd predlojenia Do-

mnului imputernicitulut Namestnic a Oblastiei Ba-
.sarabiet si cavaler data- cdrmuirei Oblastiei la 29
Fevruarie 1820". Brosura scrisa in ruseste i ro-
mâneste trateazd despre modul, cum se aleg de-
putatii nobilimei.
Se traduce la 1.824 si se tipgreste tot in doug
limbi la 1827 in tipografia duhovniceasca din Chi-
singu urmgtorul act (9 pag., in 4) : Hrisov do-
mnesc de invdtaturd dupd soborniceascd indreptare
si hotdrire, ce s'au Null pentru rdnduiala daniilor
de mosii, de vii, i locuri dc case, si vdnzdri, vi
schimblri, v1 zdlogituri, i pentru moiile mlneisti-
resti, eisijderea i pentru rdnduiala Impdrtirilor de
tigani, pentru partea moldoveneascd ce s' au a-
mestecat cu partea tigdnesca prin insurdri si md-
ritdri, cum si alte bune indreptari pentru (igani a
feliu de feliu de obraze". Este o reproducere a
hrisovului domnitorului Alexandru Mavrocordat, ti-
pgrit la Iasi in anul 17851).
egad in anul 1828 Basarabiel i-s'au luat drep-
'turtle acordate prin asezdazdntul" dela 1818, in
C'aisingu apare noua lege : Asezeimtintul pentru
ocdrmuirea Oblastiei Bessarablei dinpreund statul
Ad, tdlmeicit pe limba moldoveneascd vi s'au II-
pant in duhovniceasca tipografie in Chisindu, 1828,
Aprilie 27 zile" (in folio, 21 file). Chiar circulgri
cu caracier administrativ se trimiteau in limba mol-
Aoveneasch, asa cum a fost circulara filed data a
guvernatorului. Iliinschi (1854-1857) Tircular prin
Oblastia Bessarabiei si gradonacealstva Ismailului"
In chestia furturilor de vite.
Ceea ce este mai interesant, este faptul, ci
11 I. Diana qi N. Hocio$. Biblibzrafia ramâneaseä veche. Vol.
11, p 306.

www.dacoromanica.ro
154 Cultura romaneascl In Basarabia.

unele aCte oficiale se tipareau la Petersburg. Asa

guvernul rus la anul 1868 gaseste de cuviinca sI
tipdreascd in limba romdneascd i ruseasdi doud
carp cu privire la legea si aplicarea ei dela 19
Februarie 1861 (dezrobirea taranilor), cu toate cI
in Basarabia, cum se stie, n'a fost iobagie, fapt
care denota Inca" guvernul rus era in curent cu
chestiunile basarabene. Prima carticica (39 pag.
in 41)) are urrnatorul titlu :
Ucazul ocarmuitorului senat. Sau tipetrit in
tipografia sinodalnicd a Peterburgului in Jana Oc-
tomvrie anului 1868".
Pe Idngd manifestul imparatului aici se tipd-
reste in 118 articole Asezeimântal pentru intoc-
mirea pcimânteand locuitorilor säteni Oblastiei Bes-
sarabiei, celor asezati cu läcuintd pe pämemturile-
steiptinitorilor particulari, memeistiresti si altor pro-
prietari duhovnicesti".
. In acelasi an se tipäreste o altd brosurd inti-
tulata :
Articolii din asezdmatul dela 19 Februarie-
1861, ardtati in ucazul dela 14 Iulie 1868 si ase-
zeimântul pentru locuitorii sciteni a Oblastiei Bes-
sarabiei". Aici se tipdreste legea dela 1861 (art..
40-191) si Pravilele pentru relnduiala punerei in-
lucrare asezilmeinturilor dela 19 Fevruarie 1861"
(art. 32-46)1).
Tot in liwba romdneascd a fost tiparit pentra
Basarabia si manifestul ImpAratului Alexandru al
II-lea la 1877, cdnd s'a declarat räzboiul TurcieL
La primariile din sate limba româneascd s'a
pastrat si mai mull timp. Dacd autoritdtile rusesti
gaseau functionari rusi pentru orase, la sate era

1) Aceste bropri precum i ceIe pe care le-am citat mai stt

ne-au fost puse la dispozitie de atre D-1 P. Gore.

www.dacoromanica.ro
 Limbo rom. in administra(ie. 155

greu de inlaturat elementele locale care vorbeau

limba româneasca, care se foloseau uneori de ea,
_ Posedam o cdrticicd de platire" din anii
1863-1878, in care se introduceau birurile tara-
nilor, carticica scrisa in ruseste i romaneste. Cei
mai multi din notarii dela sate scrieau i roma-
neste. S'a pastrat an Calendar' scris in anul 1832
in satul Parjblteni de câtre un asemenea notar ').
Este probabil o copie de pe yreun calendar
tiparit in tarile romanesti, fara inceput (41 file in
80), care contine partea calendarislica dupä pla-
nete, Planetoscopia pe luni a anilor planetilor",,
,,Schimbdrile vremilor pe fiesce care lund", In-
semnare pentru infrared soarelui in zodii", Pen -
fru semnile vreamurilor dupd road, piatrd, nin-
soare i dupd ger", Pentru vrenzile sdmdndturilor",
Tablitd alcdtuitd de un sldvit astronom tihobrah
din Europa... care aratd cd intr'un an se afld 32
de zile intru care nu se cade nimicd a incepe nici
a sdvdrsi lucrdri mari", Gromovnic"; Trupelnic",
La sfarsitul cartii gasim i numele copistului : Acest
cdlindariu sau scris de mine pisariu Terentie Pd-
liescu in anal 1832 Sdptemvrie 10 zile satul)
Parjolteni".
Institutiile cu caracter local gospodAresc, Ze mst-
vele", adeseaori popularizau cunostintele gospod6.-
resti si de ordin:sanitar prin limba romaneasca. Si
era lucru natural, intrucat in aceste institutii lucrau
boeri moldoveni.
0 multime de brosuri cari priveau chestiuni de
cresterea vitelor , de sadirea i altoirea pomilor si
viilor, de sanatatea poporului se tipareau pana la
unire si de catre Zemstva gubernialA si de cele

1) Calendarul a fost Osit In satul Valea TrAisteni din

Clai§inAu de cátre D-1 Moisiu, care ni la pus noul la dispozit e.

www.dacoromanica.ro
156 Cultura rornanzasca in Basarabia.

judetene in romaneste. lard de exemplu titlul unei

asemenea brosuri : Invdtaturd cum se poate sä te
pazoti (mai Inainte) de lzolerd .si cum sa ajuti
bolnavilor de dasa". Brosura (46 pag.) scrisd in
tloud limbi a fost edidard de chtre Zemstva guber-
niald la anul 1893. ,

Este bowie interesant, c probabil tot dupd

interventia Zemstvelor basarabene, la (-Mesa in anul
1886 se tipdreste o carte despre filoxerd2 cu Ii-
.lere romdnesti. Gartea are urmatorul film: Fillo-
ssera" (Philloxera vastatrix) inemicul vielor. Compus
de Pogibka. Dupa poronca comisiunii fillosserice
din Odessa" (34+2+2 p. in 8"). Lucrarea este corn-
puss din urrndtoarele capitole : Istoria naturald a
filosserei", Canz se pronunta daramatoarea actiune
a fillosserei pe lozile viei" Cum se discopere fil-
lossernica molipsire in vie" ',Intinderea fillosserei",
Cum se apdreim vielle de filossernica molipsire?"
Bine inteles, c traducerile din ultimii ani inainte
de revolutia ruseascd, ca limbd lash foarte mull de
dorit. Iata cdteva rdnduri din brosura citatd : Pre-
cam mai sus am ardtat, cei mai mare stricd-
ciune lozie de vie face fillossera de rdddcind. Acest
peiduclzi, indatd ce s'aratd caldura de primavard, pe
la mijlocul mai in locurile Bessarabiei ii Chersona,
-essd din coaja rdddcinii" (p. 12).
Dar faptul c aceasta brosurd apare cu Mere
latine denold c intre basarabeni, in special intre
boeri, era un contingent de cititori, care citea cu
lidera romdneascd.
Unul din boerii basarabeni V. V. Ianovschi
strain de neamul romanesc, dar care a lucrat in
'.zemstvele basarabene, a scos pe socoteala lui in
romdneste i o cArticied cu nuvele din L. Tolstoi. Pe
Iângd titlul rusesc citim in romaneste : Seirbarea in
cinstea contelui (grafalui) Lev Nicolaevici Tolstoi.

www.dacoromanica.ro
 Limba rorn. in aiministratie. 157

LXXX. 28 august al anulai 1828.-28 August al"

anului 1908. Povestirile contelui Lev Nicolaevici
Tolstoi. Pentru satele moldovene.Fti. Editia lui V.
V. Ianovschi sub redactia lui N. Visterniceanu. Chi-
sinnu. 1908. Cartea este foarte bine editaffi, pe

riLLossERA
(PHULLOXERA YASTaTRIll,

IEMICtTI
cicalaretia
DE

A. 1. POGIBR A
pupa Procka commissiunii fillosserice cl in Odessa.

OA.ECCA
7..orpkois E N. tOeseumn rpe4rcoag tA L Mr 26
1886.

Titlul crfii despre filoxera dela 1886.

6+108 pag. in 8°, cu portretul lui Tolstoi. Intr'o.,
precuvantare scurta editorul aratà scopul editiei, care
are in vedere a-i face pdrta.si in stirbarea cultu
rale" a lumei intregi pe locuitorii moldoveni de prin:

www.dacoromanica.ro
458 Cultura rornâneasca. in Basarabia.

satele Basarabiei, carii n'au putintd in original sd

ceteascd scrierile lid Lev Nicolaevici". Editorul a-
duce recunastinta sa lui N. Visterniceanu, D. Vol-
fensohn, Teodor Inculet, F. Zaharov, N. Moghi-
leanschi, Pant. Halipa si V. Hartia, care au im-
peirtdsit greutdtile edi(iunei acesteia".
Cartea contine trei nuvele :
1) Doi mosnegiu , Prin ce is vii oamenii"
Staplinul ci argatur. In afara de aceasta in
carte se gasesc i cOteva date cu privire la viata-
lui Tolstoi. Traducerea este fOcutä inteo limba cam
greoaie.
In anul 1917, cOnd s'a inceput revolutia ru-
seasca, Zemstva guberniala a scos o multime de
brosuri in romOneste, in care se explicä rostul re-
volutiei, chestiunea ,agrarg, diferite chestiuni so-
dale, chestiunea addncirei revolutiei" etc. Dar de
aceste brosuri nu ne v'om ocupa, intrucAt ele pre-
vesteau o viat5 nouä in provincia noastra, preve-
steau reinvierea culturii nationale in Basarabia.

www.dacoromanica.ro
 V.

Limba rornaneasc5 in Icoala

basarabeanad.
Infiintarea seminarului din Chisingu. Limba roma%
neasa in programul seminarului. Scolile lanca-
steriene. Liceul regional i coli1e tinutale. Incer-
arile de a introduce limba materng in scoalg
dupa revolutia dela' 1905.
In momentul anexdrei Basarabiei de catre Ru-
sia, in provincia noastra gdsim inceputuri serioase
de §coald romaneascd. Cum am vazut mai sus, in
afard de $colile de pe Idngd mändstiri i parohii,
in afard de dascalii de Imititat copii", cum era
copistul Alexandriei dela 1790 din Chi§indu Siefan
dasailul din Putna", sunt indicati cd. in ChiOntiu a
fost i o cOa1t domneascd", o $coald, care avea
menirea s dea o pregatire mai serioasd copiilor
boerilor i negustorilor din Chi§indu. In aceasta
,coald probabil Ca se infata §i .limba greceascd,
cum era obiceiul pe atunci §i cum vedem §i din
autobiografia boerului basarabean Teodor Vdrnav,

www.dacoromanica.ro
160 Cultura romaneasca in Basarabia.

care pe la 1810-- 1811, petrecdndu-si copildria la

Ataki, judetul Soroca, urmeazd la o scoald a unut.
filozof" grec in Movildul de peste Nistru, unde
Inv* greceste.
La 31 Ianuarie 1813 in Chisindu multumita in-
terventiei mitropolitului Gavriil Banulescu-Bodoni se
deschide prima scoald sub dominatisa ruseascd si
anume seminarul teologic: Mitropolitul Gavriil Ba-
nulescu-Bodoni, care cunostea bine starea lucrurilor
din Basarabia, in numdrul obiectelor introduce si
limba romdnd. In raportul sau cake Sf. Sinod mi-
tropolitul Basarabiei scrie : Din limbi sa se invete
in primul rand si neapdrat limba ruseascd, ca limba
predominantd, cea nationald moldoveneascd cu sco-
pul cã cei ce o Invald sa poatã propowidui cuvaatuf
lui Dumnezeu i buna morald,,Fi cea Wind, fiindca-
din ea se trage si se poate Imbogd(i cea natio--
nald" ').
Programul seminarului nu era incd bine ela-
borat, asa cd flu ne putem face o ideie clard des-
pre felul cum se preda limba romând. Slim numai
cd in cele doud clase, care s'au deschis la inceput,,
in prima clas d. se inv.* citirea i scrisul, iar in a
doua gramatica ').
Potrivit proectului de program al seminaruluir
alcdtuit de catre primul rector al lui P. Cunitchi i.
aprobat la 25 Ianuarie 1813 de cake episcopul de
Tighina Dimitrie Sulima, in clasa 1 i a 2-a limba
moldoveneascd se preda de 3 ori pe saptdmand
cafe doud ore deardndul ; in afard de aceste ore pro-
fesorul era obligat s facd de doud ori pe sdplämand
1) Dosarul No. 221, anal 1812. Arhiva Consistorului dinChi-
§inlu, f. 8.
2) 1. 11 apxomoea trs. Aroeso-rie611bia BaBeAeuis 131111-._
anent' enapxia. Tpma Beecap. aepeoeao-apxpaaregeesaro o6ute
ma. BUIL IX, p. 61.

www.dacoromanica.ro
 tirriba` roii. n vo?.15. 161

cAte cloud ore exercitii in aceiasi limbd, adicd in total

in fiecare clasa era ale 10 ore sdplarnânale de
limba romaneascd1). Nu tim, ce manuale se Intre-
buintau la inceput de catre elevii serninarului, pa-
tern insd presupune, cd seminarul din Chisindu se
folosea de aceleasi Carp de care se folosea scoala
lui Veniamin Costachi dela Socola, adicsa carp ti-
pdrite parte in Ardent, parte in Odle romdnesti.
-Slim numai, c pentru limba laiin i greceascd
s'au adus carti cu traduced si explicatii din Buco-
vina 2).
Desigur, c profesorii seminarului se foloseau
de limba româneascd si la predarea c Aorlalle o-
biecte, Intrucal elevii seminarului nu cunosteau limba
rusd, ceea ce se constatd si din faplul, cä pentru
limba latind, cum am väzut, i cea greceascd se
procurd carti din Bucovina, iar pentru limba ru-
seascd se tipareste In 1819 cunoscula Scurtd gra-
mailed cu tdbmicire in limba moldoveneascd pentru
ucenicii seminariei Chisindului si ale allot- Scoale din
Basarabia". Prin urrnare, chiar limba ruseascd se
predd in romaneste In primii ani a functiondrii se-
minarului.
Ca profesor de limba romdnd la Inc eput a fost
preotul loan, a cdrui nume de farnilie nu s'a pas-
trat, dar care probabil, cd a fost un preol din cei
ce au venit cu mitropolitul Gavriil Banulescu-Bodoni
din Moldova. Preolul loan predd limba moldove-
neascd pând la 1816, iar dela data aceasta la ca-
tedra de limba romanti se perindeazd o serie de
profesori i anurne : Dirnitrie Savitchi (1816 1819);
Iacov Hancu, cunoscutul autor a crestomatiel ro-
1) IT. A. itorogaiii. Ilcropia Kmuuescaort Ayx-osoott Ce-
manapiv. KRIIIBilen 1913, p 25.
2) Ilapxogoautts. Op. cit., p. 62.
11

www.dacoromanica.ro
 162 Cultnra ronfaneasca in Basarabir..

manesti, Andrei Timosevschi (1820-1823) 1), Oli-

jinschi Avraam (1823 -1826), igumenul Antonie
(1826 -1828)2), Mihail Daclatchi (1828 -1845), Ni-
comae Danilevschi (1845-1847), Baltaga Teodor
(1847 1860), Emilian Ghepetchi (1860-1867) 3).
Desi numele de familie a acestor profesori nu sunt
comanesti, cei mai multi din ei, ca fii de preoti din
Basarabia i ca absolventi ai seminarului teologic
din Chisinau, cunosteau limba româneasck unii erau .

propabil chiar romani de origina. Din ei doi, si a-

nume Ghepetchi Emilian i Baltaga Teodor au, fd-
cut Academia teologica Ia Chiev.
Despre spiritul, care domnia la Inceput in se-
minarul din Chisinau, marturisesc cateva documenie
. care dovedesc, c limba romanesca ocupâ un loc
foarte onorabil in. programul acestei scoli. In zilele
onomastice ale mitropolitului Oavriil, profesorii
elevii seminarului aduceau, cum era obisnuit si la
seminarul lui Veniamin Costachi dela Socola 4), e-
Iogii arhipastorului, citind versuri alcatuite ad hoc
si rostind cuvantari ocazionale. Era un fel de con-
curs, care arata i succesele obtinute de scoan.
S'au pastrat cloud carnete cu asemenea poezii
cuvantari, scrise In cateva limbi, unul din anul 1814
cu poezii i cuvanrari semnate de profesori 5) i altul
din anul 1817 cu semnlitura elevilor seminarului.
Cele doua cuvantari romanesti, care se gasesc Iii
aceste carnete sunt fah' numele autorilor. Ilea cum
sun'a prima cuvantare :

1) II. A. doTouid 5. Op. cit., p. 72.

2) II. A. .1Iwrotutig. A moll KMInHEeB-
CEOñ krxosuoil Cemaeapie. KEIIIIHIleirh. 1913, p. 55. -
3) Ibidem, p. 74.
4) $t. Ciobanu. Din trecutul §coalei române§ti. eoa1a Basa-
rabiei, 1921. No. 4, pp. 183 190.
5) lsidor Gherbauovschi, ieromonihul Irinei, loan Rodostat.

www.dacoromanica.ro
 Limba rom. coa1. 165

Cuvemtul.
liwit Preosfintite stdpcine, premilostive pdrinte
_si arhipctstorul nostril :
Iata Premilostivul Dumnezeu de al doilea ne
Invredniceste pe noi sd proslavim aice milile lor in
ziva aceasta, ziva la care el au ales pre tine, ca
semenea cu purtdtorul de lumina Gavriil sa fii
iubitei mostenirei sale vestitorul a judecdtai lui. 0
zi blagoslovita ! 0 zi malt doritd ! Mu i mii de
mu s'am indulcit cu a (a cereascd vestire, mii si
mii de mii isi aduc aminte de aceste bundtdti, pre
-care au vdrsat preste ddnsii prin sfdnta mdna ta,
premilostivul Dumnezeu. Dar noi in ziva aceasta
gustdm adevdrata fericire, noi privim pre tine, mare
Ierarh, pre tine, care intemeiazi si pre noi, precum
-oarescdnd interneiai pre ddnsii, pre piatra credintei
liii Hristos. Mai 'Malta de cat aceasta fericire nu
sd afla, pentru ca ia sd izvord:ste dela insusi lisus,
,pentru cd ia Sd varsd spre viata ce vecinicd. Deci
insus,si el, invrednicindu-ne prin tine, premilostivule
arhipdstor de milile cele nespuse sd te pdzeascd
pre tine pentru binele nostru pan la cea mai a-
&Inca veacuire trimitindu-ti totdeauna aceste bucu-
nil, care sat cei ce fac hucrahai, cei ce sdnt una
ii Dumnezeu" 9.
A doua cuvantare este ceva mai maestrifii, 1m-
podobila cu mai multe figuri retorice. MIA cum sun8
aceastd cuvantare :
Inuit preosfin(ite stdpdne, premilostive pdrinte
i arhipastorul nostru.
Pldcut iaste a-si hndalci vederea ca cu cdmpu-
rile pestrite de tot felul de flori; cu bucurie iaste
ii pravi la holdele cele impodobite cu spicuri de

1) Arhiva Seminaralui teologie din Chi§ini.u. Dosarul No. B. X

28 din 13 Iulie 1814.

www.dacoromanica.ro
-' 64 Cultu- a ro -War ea3cg In Fautrabia.

cur ; cu mángdere iaste pentru inimei a vedea vii

aproape de coptul br, pentru acei pe a carora cam-
pun cresc acum flori care au samanat aceale cam"-
puri, care au rdsddit acele vii : Doard nu dease-
.nenea trebuie i inimd ta sa simteascd celutdnar
spre noi, care cu mila si purtarea ta de grip' a.-
apeindu-ne,. crescem -infra itztelepciunea, ca sd
ducem dulcea roadd spre meingelerea ta, pre Imbu-
riatatitule arhipastorule, §pre meingeferea peirintilor
aostri, spre folosal fratilor nostri.
Sd-se bucure sufletul tau, de pururea, iara mat
vaTtos scr-se bucure Infra aceasta zi, "infra care noi
fiii tãi proslavim pre domnul cel ce te-au ales dirt-
ini flocul norodului, ca sd rdsddesti, ca sd Ingrd-
clesti, ca sa adapi via Domnului lisus.
Sd trelesti dard nedespdrtindu-te de noi Intrir
Ltngitne de zile, sdndtos si "intreg, ci noi atuncea
ceale mai mari vom vedea, vom vedea cat ictste de
(iun Domnul, cel ce te-au trimes noao, voM vedea
.?i noi i urmdtorii nostri, cum cd toate gdndurile
ri dorintele tale cut fost norocirea oamenilor infra-
iiristos Esus"
Elevii seminarului teologic din cursul superior
erau obligati sd alcdtulascd predici in limba roma=
neasc i sd le rosteascd in bisericele din Chisi-
ndu,lucru care se fd ea si la seminarul din So-
eJla intre anii 1812-1815 2). Asemenea exerci-
tii" erau necesare pentru viitorii preoti a parohiilor
-.-noldovenesti. In arhiva seminarului din Chisindu
i'a pdstrat o predicd; care poarld data 1823 3). Ea
are urmdtorul tillu:

1) Arhiva semirkarului teoiogie din Ohi§in5.u. Dosarul No. B. L-

I 9 din anul 1817.
2) $t. Ciobatzu. Din irecutul §coalei romiLue5ti. Revista $coala-
Basarabiei". 1921. No. 4.
3) Doserul No. B. X. 43.

www.dacoromanica.ro
 Jimba rorn. in ,?coarii. 165

Cuvelnt in ziva bunei vestiri. An 1823".

La sfarsitul cuvantarii (6 file in folio) ga,im
,numele autorului :
Sau alcdtuit si sau spus de ucenicul bogoslo-
viei a seminariei Chisindului Laurentie Cuni(chi".
Este ab3olventul seminarului teologic din anul 1823,
care, cum vom vedea mai jos, fusese la Peters-
burg pentru a se pregati pentru scale lancasteriene
moldovenesti si care ulterior a fost profesor la o
asemenea .coald la M(L
Predica lui L. Cunijchi, probabil o tez 5. la re-
loricä, poarra pecetea cuvântarilor scolare, cu a-
celasi stil umflat, nesincer, cu aceleasi podoabe de
figuri poetice luate din lumea abstractel"), ca si
cuvanfarile dela seminarul din Socola, alcatuite dupL1
modelul cuvantarilor din scolile polono-ucrainene,
dupa retoricele scolastice dela sfarsitul veaculu:
al XVIII-lea. Predica are ca motto stihurile" 47-48,
cap. I din evanghelistul Luca si se incepe astfel
S' au implinit vestirea ce au fost cdtre tine
_prea blagoslovitel fecioarei ! Au celutat Dumnezeu
spre srnerenia Ta ! Ta te-ai invrednicit a fi Maica
lui Hristos, Mdntuitorului nostru ! Fericind pre Fiui
Thu, te fericesc si pre Tine fiii omenesti ; kludelna'
_numele lui, te laudd si pre Tine cu catetri de bu-
curie ; inchindndu-se lui, sä inchind ii sã vor in-
china si Tie toate neamurile din veac in veac. Incei
in zilele petrecerii Mdntuitorului nostru pre peinidnt
sei auzi glasuri de Mudeiri pentru Tine : Jericit
jaste pdatecele care te-au purtat si (tete care ai
supt", sa auze atuncea, sã aud ci acuma in biserica
credinciosilor.
Si aceastd zi .ce o preiznuim noi asteizi, iasie
zima Mdriei tale. Acest hram, ce sau zidit spre
1) t. Ciobanu, Din trecutul §coa1ei romilne§t4 pag 191

www.dacoromanica.ro
166 CuItura rorrameasc8 Tr' Basarabia.

cirzstea preaslavitei, bunei vestiri, iaste pomerdrect

Madeira' numelui Tdu, sd mdreascd sufletul Tdu,
pre Domnul, Ca au cdutat spre smerenia Ta, tar
noi te meirim pre Tine, fericim smerenia Ta, prin
care te-ai invrednicit a fi Maica Memtuitorului
nostru"...
In genere cuvantarea lui L. Cunitchi, docu-
mentata cu citatiuni din sf. scriptura, se deosebeste-
doar prin limba ceva mai mladioasa de cuvantarile-
alcaluite de elevii -dela seminarul din Socola.
La 1816 in urma cererii boerilor basarabeni
pe langa seminarul din Chi§inau se deschide
pensionatul nobilimei", care avea ca t cop a pre-
gall pentru regiune oameni capabili i folositori
Si functionari, cunosceitori fundamentali a limbilor
rusesti Si rotnelnesti" '). Cu toate ca copiii oame-
nilor laici aveau acces liber in seminar, pensio-
natul" a fost prima scoala laica in Basarabia, un
fel de liceu, subordonat autoritatilor bisericesti, care-
se deosebea de seminar prin faptul, ea in progra-
mul lui se dadea mai multa atentie obiectelor-
umanitare, decat celor religioase. In pensionatul
nobilimei" erau i burse pentru copiii nobililor-
saraci.
A fost inchis la 1831 din cauza neintelege-
rilor intre autoritatile civile i cele bisericesti. Pro--
gramul limbei romanesti in aceasta scoala nu s'a
pastrat, insa dat fiind ca chiar scopul acestei scoli
a fost sa dea buni cunoscatori si a limbei moldo .
venesti, ne indic ci limba romaneasca ocupa at,
in pensionatul nobilimei primul loc.' Limba romana

1) II H. X az u n a. Oupin Km& Rapwaro dpaposaaisu

BT, Beccapa6hu i. nepsoi nonosmut XIX Asa. TpyAbr Beccapa6
e1011 ryllepund rend apnuntoil NOMEeCig, T. 11, p. 123.

www.dacoromanica.ro
 Limba rom. in coal'a". 167

la pensionat se preda de profesorii de acelasi o-

biect de la seminar.
Am vazut, ci gramatica dela 1819 a lost scrisa
pentru ucenicii seminariei Chisinaului si ale altor
scoale din Basarabia", adica in afara de seminar
pe la 1819 mai erau i alte scoli in Basarabia.
Nil se cunoaste numarul acestor scoli, dar se site,
ca conform regulamentului scoalelor duhovnicesti"
dela 1809 14, in orasele judetene se puteau in-
flit* scoli spirituale" tinutale i parohiale, care
depindeau de seminar din capitala guvernaman-
tului. Primele scoli dupa programul lor constitueau
cursul inferior al seminarului, care Inca nu era
despartit de seminar, asa cum s'a facut mai pe
urma. Prin. urmare, programul scolilor tinutale din
Basarabia era acelasi, ca i in primele doua clase
a seminarului, adica in acest program Tritra si
limba romaneasca. Pe la 1819 gasim asemenea
scoli la Holin i Cetatea-Alba 1), jar ceva mai tar-
ziu (1822 1826) se deschid scoli parohiale civile
in Chisin'au, Balii i Tighina 2).
In afara de aceste scoli, in Basarabia dupa
1820 se infiinteaza o serie de §coli dupa sistemul
pedagogului englez Iosif Lancaster, scoli pentru
inveitäturd reciprocd", in care se preda i limba
moldoveneasca. .In urma vizitei Basarabiei de catre
imparatul Alexandru I, in 1818, comisarul pleni-
potentiar al Guvernului in Basarabia generalul Bah-
metiev 'face o adresa mitropolitului Gavriil Banu-
lescu-Bodoni la 17 Martie 1820, in care intre altele
scrie : cei in afore" de dispozi(iunile prealabile, ce
se fac in capitald pentru pregatirea materialutui
didactic complect in jimba moldoveneascd, este ne-

1) Ibidem, p. 128.
2) Ibidem, p. 129

www.dacoromanica.ro
1C8 Cultura rornaneasca in Basarahia.

cesar ca duper avizul ci sfatul Malt Preaosfintiei

voastre a alege Wi functionar de nedejde, care stie
limba moldoveneascer i ruseascd, si pe einget el
dot finer!, care cunosc in afard de limba moldo-
veneascd pi4in i cea ruseascd pentru a-i trimite Ia
St-Petersburg, unde ei vor cdpdta cunostinte in
metocla lui Lancaster si se vor ocupa -cu corectura
tablelor pentru legit moldovenesti, care vor ft ii-
panic cu litere slavone" I). Mitropontul Gavriil a
recomandat irei isludenti" ai serninarnlui, i anume
pe Iacov Hancu, i ca ajutori pe Laurentie Cunil-
chi si Teodor Bobeic5, care au terminal cursurile
dela Petersburg, primul din ei capaland chiar titlul
de magistru al metodei de invd(dturd reciprocd".
Pentru pregAtirea materialului didactic si a cartilor
necesare In -rnoldoveneste a lost ins6rcinat la 1820
Stefan M6rgella 2), atunci functionar la ministerul
de externe la Petersburg, autorul gramaticei dela
1827. Se vede ci guvernul rus de atunci se ocupa
foarte mull de chestiunile scoalei basarabene i In
special a limbei moldovenesti In aceasta scdala",
Intrucat pe langa c ceva mai larziu la 1827 tipg-
reste pe so:co-teed ministerului instructiei publice
gramatica lui Margelld, cere din Basarabia prin
comisarul guvernului o gramatica, un vocabular st
un abecedar moldoveneste, pentru a inlesni lucrul
traducatorilor 3).
In Iulie 1820 contele Capodistria scrie mitro-
politului Gavriil, cum Ca cartile i tablele in limba
rnoldoveneascei, care se intrebuinteazd in scoalele
de invdtetturd reciprocd, sant deja traduse" 4), ru-

1) lbidem, p. 139.
2) Ibidem, p. 140.
3) lbidem, p. 141.
4) Ibidera, p. 14'2.

www.dacoromanica.ro
 Limba romin §coal5. 169

gandu-I totodai s verifice, dach ele sunt traduse

exact.
Pe la sfarsitul anului 1822 materialul didactic
pentru scoalele lancasteriene a fost tiphrit, i arhie-
piscopul Chisinhului ci Hotinului Dimitrie Su lima se
adreseazh chtre epa;hie cu urmatoarea circulara in
limba rush i moldoveneasch ').
Smerital Dimitrie Arhiepiscopul Chisinaului
Hotinului.
Tuturor iabitiior intru Hristos, celor ce sant in
pastoria noastra duhovnice.,stilor fii dar si milã vei
cerem dela Domnul Dumnezeu si Mantuitorul nos-
tru Iisus Hristos, iar dela smerenia noastra arhie-
reasca blagoslovenie va trirnetem.
Preabinecredinciosul i preamilostivul Monar-
hal nostru, carele cu neadormita priveghiare se in-
grijeste pentru binele Bessarabiel, dorind ca copiii
parintilor celor sdraci, atat a insisi moldovenilor,
cat si a Rosienilor, i a altor locuitori de aicea,
din insäsi copilarie sd poata a cunoaste pre Ras-
cumparatul i Dumnezeul sau pre Domnul nostril
Iisus Hristos si a implini sfintele porunci, a lui,
asazd in Chisinau .,si Benderiu si pre la alte tar-
guri aceiasi oblastie, pcoll, intemeindu-le prea sfanta
invateitura a lui lisus Hristos Dumnezeu. La aceste
scoli copiii se vor invdta fard de nici o plata pen-
tru invateiturei, si fara de nici o cheltueala pentru
carp, pentru hartie .yi pentru alte trebuinti. Toate
ipentru ddrisii se vor da dela indurdrile Monarhului,
si parin(ii in toatei vremea cand vor voi, pot sa-si
ea copiii sal dela aceste scoli pentru ca sa-i 'Entre-
buinteze dupd a lor voie. Scoalele acestea asa sant
alcatuite, ca copiii foarte lesne, foarte in graba, cu

1) Ibidem, p, 148-150. Dat fiind importanti acestei circulri

-o retip6rim.

www.dacoromanica.ro
170 Limba rom. in scoalti.

bund voie i cu bucurie se vor invdta a ceti, a scrie

si a invcita in limba Moldoveneascd i cea a Ro-
ssieneascd, cine dupd cum va voi. Inveigitori la iale
vor fi drepti moldoveni, carii sdnt crescuti la Se-
minarie de aicea, uncle au im)dtat i limba Rossie-
neascd. Purtarea de grijd pentru scoalele aceste
Impdrdteasca sa mdrire pane drept asupra de plind
imputernicitului Namestnic a oblastiei Bessarabiei
ci asupra mea, pentru ca cei ce se invatd la iale,
mai bine si mai cu ncidejde sã sporeascd intru in-
vdtd turd.
Grdbindu-md a vesti yowl, iubitilor fii pdsto-
riei Mele, aceastd noud mild a Monarhului cdtrd
noi, eu stint incredintat, c voi cu evlavie i cu bu-
curie yeti primi-o fi dad Ludo' lui Dumnezeu, in-
tru inimile voastre, yeti trimite cu bund voie pre
copiii vostri la aceste scoli a invapturii cei fard
de plata' lisa fiind ca ei la scoalele acestea se
.

vor invdta in ceasurile insemnate ci dupd aceea se

vor intoarce acasd, ca sã mdie: drept aceia voi ca
niste iubitori de fii pdrinti, ce aveti purtare de
grijd pentru folosul copiilor vostri, ca et
acasd sea' nu piarzd vremea in zadar, ci Ii indem-
nati de a se grabi cdtre insemnatele ceasuri la
scoale pentru invatcrturd i voi ii yeti intrebuinta
pre dansii la trebile caselor voastre.
Trimiteti, zic, trimiteti cu bund voie copiii vos,s-
tri la aceste scoli si Va saliti ca ei cu sdrguinta
sã umble la tale, ei nu vor mvcita acolo oarecare
basme, ci sfántul cuvant al lui Dumnezeu.
Pdrintilor ! Ce bucurie yeti avea voi, cdnd veti
auzi cd din gura pruncilor vostri sä sdvdrseste Ludo'
lui Dumnezeu, in vreme ciind ei vor citi inainte Darn-
nezeescul cuvilnt , ce bucurie yeti avea voi, cdnd yeti ye-
dea Ca copiii vostri singuri vor fi in stare de a face
in scris trebuincioasele socotele i insemndri la gospo-

www.dacoromanica.ro
 Limba rom. in $coalg. 171

deirla voastrZi, cand yeti vedea Ca inveitatura aceasta Ii

va poveitui pre ei a face rugeiciuni, cereri, fageiduinti,
multdmtri pentru toti oamenii, pentru voi peirinti si
rudele voastre, pentru impeiratul i pentru toti cad!
sant in- deregatorii, si cu aceasta nu numal ii va
duce pre ei la viatd find cl cu odihnd infra toatei
cregindtatea .,9i cureitia, ci i la fericirea cea veci-
nica in ceriuri".
Cum vedem aceste scoli aveau ca scop a in-
vata a ceti, a scrie si a nurnara in limba Moldo-
veneasca si in cea Rossieneasca cine dupa cum
va voi". Daca luam In seama raportul contelui
Cociubei dela inceputul anului 1823 catre Alexan-
dru I, In care se cere sa se infiinteze pe tang&
scoaIele lancasteriene cafe o sectie pentru inva-
tarea cartii rusesii- pentru copiii rusilor saraci ce
traesc in Basarabia i pentru Insui Moldovenii,
precum i pentru coIonistii bulgari i alti straini,
cari vor dori sa invete limba noastra", vedem ea
aceste scoli, un_ fel de scoli primare, erau scoli
romanesti i chiar la latitudinea bulgarilor si a al-
tor straini" din Basarabia se lash' libertatea de, a
alege limba, in care doresc a invata.
Prima scoala lancasteriana s'a deschis larhi-
sinau la 7 Februarie 1824, care a fost condusa de
magistrul Hancu; ceva mai tarziu s'a deschis scoal&
dela Balti, Ismail, Bender si Hotin.
In scoalele tinutale, care aveau trei clase gim-
naziale si care s'au deschis pe la 1828, dintai la
Chisinau (18 Mai 1829), iar mai pe urma la Ce-
tatea Alba, Bender, MO, Ismail si Hotin, se preda
limba romana ca obiect de predare. Nu cunoastem-
in ce masura se preda limba romaneasca in aceste
scoli ; stim numai din adresa_ Directoratului .scoa-
lelor din Basarabia din 11 Ianuarie 1830 ca pro-
fesorul de limba romana dela scoala tinutala dia

www.dacoromanica.ro
172 Cu liars ronalneasea ia Basarabia.
_ _

Bälji Oavrill Bilevici, bacovinean de origina, a fost

gasit de, catre director foarte capabil", i cu con-
simtimaraul lui transferal la scoala tinutala din Chi-
sinau, al carei consiliu profesoral a fost rugat a-i
repartiza ore pentru limba romana 1).
La 1833 In Chisinau se deschide liceul regio-
nal, aclualul licau No. 1, In care se introduce si
limba romana. La inceput limba romana se preda
in mod obligatoriu pentru toti elevii, iar ceva mai
tarziu elevii aveau dreptul a alege una din cele
doua limbi, cea germana sau cea romaneasca, si
intrucal pentru a capata dreptul de a fi primit la
universitale se cerea limba germana, multi din e-
levi erau nevoiti sa renunte la limba romana.
Pe la 1860 si ceva limba romana se preda
paralel cu limba greceasca 2). Au fost incercari de
a introduce in programul liceului i un curs de
drept moldovenesc", legile lui Donici sit Armeno-
pulo. Adunarea nobilimei din Basarabia cere Inca-
viintarea guvernului de a Introduce acest obiect,
ceia ce s'a aprobat, insa profesorul de thept Po-
pov, declarand, ea el nu cunoaste aceste legi,
chestiunea introducerei acestui Curs a ramas des-
chisa. E de notal, ca guvernul rus avea o deose-
bird grija pentru Basarabia, ca la 1848 de catre
ministerul afacerilor straine se deschide la univer-
sitatea din Petersburg o catedra de limba romana
care a functional pana la 27 August 1858. Ca-
tedra aceasta avea ca scop pregatirea functiona-
rilor pantru instantele judecatoresti superioare, care
aveau aface cu matte documente scrise in limba
moldoveneaseä 3).
1) Dosarul dela 1820-1830 al §coalei medii No. 1 din Chi;iali.u.
2) H. B. .1ameosl. Korneuescsas o61Iansaa, abiat nep-
Baa rainasia. Bammien,1908, p. 22.
3) lbidem, p. 34.

www.dacoromanica.ro
 Limba rom. in -coalsa. 173

La 9 Februarie 1866 consiliul de stat al gli-'

vernului rus a luat hotarirea de a suspenda pre=
darea limbei romane in liceul regional din Chi-
sinsau pe motivul ca elevii cunosc aceastd limbd
in mod practic, iar predarea ei alte scopuri nu
urmdrea"1).
La liceul regional din Chisinsau au predat limba
romana urmatorii profesori : absolventul scoalei nor-
male superioare din Cernauti Gavriil Bilevici 1835
1847, care era si profesor la scoala medic tinutald
din Chisidau, fiul lui Gheorghe Bilevici (1847 1852)
si loan Doncev, autorul manualelor romanesti din
Basarabia (1863 1867). 2).
Sunt foarte interesante datele in ce priveste
predarea limbei romane in Basarabia a profe-
sorului loan Doncev. In precuvantarea " car-
lit lui Cursul primitiv de limba roman6" 3), cum
am vazut, el spune cd limba romaneasca, In afara
de liceu se mai preda in scoalele medii iinutale
No. I ci No. 2 din Chissindu, in cele din Orhei,
&U(i, Soroca, Hotin, in seminarul din Chi.Findu,
in mai matte coli sdte.sti i aproape pe kingd fie-
care parohie din Basarabia"4). Intr'un articol, tipd-
rit In Buletinul regiunei Basarabiei" No. 30 din
1865 (Cdteva cuvinte despre mersul preddrei Um-
bei romdnes,sti in liceul regional din Chi.sindu") I. Don-
cev cu prilejul suspendarei limbei romanesti in liceu
scrie, c la 1812 administratia intampinà foarte multe
greutati din cauza, ea' nu cunostea limba roman5. A-
vând aceasta in vedere, guvernul rus introduce limba
romaneasc ri. in seminar, unde se predà, pared in

1) Ibidem, p. 85.
2) lbidem, p. 25.
3) loan Doncev. Cursul primitiv de limbs, romang. Chi1ingur
1865.
4) Ibidem, p. I.

www.dacoromanica.ro
-174 Cu ',tura rornaneasc5 in Basarabia.

prezent dupd cartile bisericesti i biblice slavo-ro-

mdnesti (adica cu Mere .chirilice) lard mare folos
pentru cerintele locale. Pe urmd se introduce in
-scoalele medli si in liceu. Intre anii 1840 1850
in liceu se preda limba rom'and. Cate 21 ore pe
saptamdna in mod obligatoriu pentru toti elevii.
Cu toate ca lipseau manualele necesare, pre-
darea mergea bine, ceiace se constatd din faptul,
ca absolventii liceului cunosc bine limba roman&
La 1863 limba romdna a fost declarata neobliga-
torie, ca i limba greceascS, ceiace a avut ca e-
fect micsorarea numärului elevilor, care fiMd supra-
incarcati cu alte obiecte neglijeau limba romand.
Predarea acestui obiect intdmpina multe greutdti
si din partea manualelor, care lipseau, i elevii in-
vStau dupa crestomatia lui Hancu i scoteau note.
In urma propunerii curatorului circumscriptiei scc-
lare dela Odesa Doncev compune manuale, care
insa au fost admise numai ca supliment" la
cartea lui Hancu '). Cu sarguinta nobililor basara-
beni si in special a epitropului liceului, a boerului
T. I. Cazimir pentru biblioteca fundamentalà s'au
,cumpärat circa una surd de cart romanesti cu ca-
racier istoric, literar si didactic. Cu aplicarea nou-
lui regulament scolar dela 1864 limba rom'ana este
scoasS din liceu, dar multumita interventiei nobili-
mei la 1865 se introduce din nou.
Insä din 14 ore de limba romans& 8 se faceau
dui% mash; acest fapt a adus la rezultate nu bc-
mai bune: din 70 de elevi ce s'au inscris abea
frecventan 17. Consiiul profesoral s'a adresat a-
dunarii nobilimei cu rugamintea de-a interveni pen-
tru schimbarea orarului; nobilimea roaga autoriffi-
jile scolare s'a se permits ca limba romdna &a-se
1) Desigur pe motivul, cg, manualele lui Doncev au fost
4ipNrite cu caractere ronaftne§ti.

www.dacoromanica.ro
 Liinba rorn. in cor15. 175

faca dimineata, iar profesarul, dac nu poate fi

plAtit de csatre slat sa-se permita ca nobilimea sa-i
pläteasei din fondurile ei. Dar guvernul n'a satis-
facut aceasta carere. Asa a fost scoasa limba ro-
man 5. din liceul regional din Chisinau.
In curand catedra de limba romana se sus-
pendA si la seminarul teologic: in urma aplicAril
regulamentului nou al saminariilor dela 1867 a-
ceasfa catedra nu mai figureaza la seminar. Cu in-
cell se scoate Iirnba romana si din celelalte scoli
din Basarabia.
Din articolul lui I. Doncev vedem, câ boeri-
mea basarabeand pea foarte mult la limba rc-
maaa, cd ea era considerata, ca aparaloare a a-
cestei limbi. Dosarul N. 477 a fastei cancelarii a
guvernatorului Basarabiei din 28 Septembrie 1841 1)
ne-a pastrat o corespondenta intreagA asupra ches-
tiunei predarii limbei romane si a .atitudinei boeri-
mei fata de ea. La 25 Sept. 1841 maresalul nobi-
limei buarabene I. Sturdza face un raport catre
general-guvernatorul Basarabiei Feodorov, in care
aduce la cunostinfa, c adunarea nobilimei dela 1
Martie 1841 a incheiat un proces verbal al cdrei
aliniat al cincilea surat astfel : Ince/ la 1819 (?)
guvernul care are grija pentru binele supusilor rusi
de diferite neamuri, a deschis in oblastie trei scoli
primare duper' metoda lui Lancaster pentru invdp-
tura reciprocd acornodatd la limba moldoveneascd.
Dar de atunci i pand la deschiderea scolilor rne-
dii tinutale si a liceului regional din Chisindu a
trecut aproximativ zece ani, asa cd tineretul local
din toate pdturile, care crestea in acest interval, a
fost lipsit de mijloace pentru a invdta fundamental
limba rusd ui pentru a se per fec(iona in limba ma-
1) II. B. Xamiana. Op. cit., p.p. 172 176.

www.dacoromanica.ro
176 Cultura româneascii 1r1 Basarabia.

ternd literard. Dela 1832 s'aa deschis sc-oalele de

categoria I si II-a, dar scoalele tinutale sunt lip-
site de profesori de limba moldoveneascei, de ceir(i
si material didactic pentru acest obiect. Copiii nobili-
mei basarabene,'Intrand in liceu, cu toate cd" in el
se predd ci limba n2oldoveneascd nu se pot incei fo-
losi de ea,1) funded in scolile primare invei(eitura
nu duce dela cunoscut la necunoscul, asa cã ei ci
n limba rusd si in cea maternd ies slabi, nepre-
..Mtiti pentru cursul liceal ; 2) din cauza lipsei corn-
tilecte de ceirti I manuale didactice in limba ma-
pernd. Cunoscand din experien(d acest inconvenient,
tagma dvorenilor prin maresalul ei a intrat deja In
corespondentei cu aceastd chestiune importantd la
D-1 Curator al circumscriptiei scolare dela Odesa.
Este util a reinoi acuma cererea si a. ruga : A)
de a numi profesori de neidejde de limba moldove-
neascei la fiecare .ycoald medie (inutald ; B) de a
procura din Moldova si Muntenia cantitäti necesare
de cdrti didactice dupei un catalog al editiilor, vd-
zut prealabil, i infincC) dace" autoritatile sco-
lare vor intampina greutdti in fixarea sumelor pen-.
tru intretinerea inveiratorilor fi cumpdrarea cartilor,
atunci tagma dvorenilor va lua Intretinerea inveltd-
torilor ci cumpdrarea ceirtilor pe socoteala sumelor
obstesti, care se vor strange in fiecare an dela pro-
prietari, in asa fel ca pentru intretinerea numdru
mu invatätorilor in plus pe judete sd fie permis 1,
face 10 70 retinere pentru institutiile in deobste
folositoare regiunei.
Pentru satisfacerea acestei cereri nobilimea m' a
insdrcinat pe mine pentru a interveni la Excelenta
V-rd ; ea insdsi a ales deputati, care sant obligati,
in caz dacd vor fi chemati de guvern set se clued
unde va trebui pentru a da ldmuriri despre toate
nevoile dvorenilor.

www.dacoromanica.ro
 Limba rorn. in coa15. 177

Din partea mea gdsind dorinta dvorenilor in

totul indreptdtitd, imi iau cinstea prin drepturile pe
care le am a ruga Excelenta Voastret a primi ce-
rerea si a aproba .modalitdtile pentru ca tineretul
-local sei invete limba moldoveneascd, si in confor-
mitate cu adresa Excelentii Voastre No. 4274 a-
daog, cd In chestia aceasta a fost coresponclentä
en d-1 Curator al circumscriptiei scolare dela 0-
desa, care in avizul Ara trimis predecesorului meu
din 13 Decembrie 1839 No. 2166 a comunicat, cä
el pentru predarea limbei moldovenesti In colile
medii tinutale Si lancasteriene va Intra cu raportul
sau, dacd nobilimea basarabeand va consimti de a
gdsi pentru aceasta mijloace".
General guvernatorul Basarabiei Feodorov a
cerut avizul directorului scoalelor din Basarabia,
care in raportul sau gsaseste, cd intrucdt in toate
scoalele regionale de aici in genere toate stiintele
se predau in limba ruseascd precum ci termenul de
sapte ani (1835 1842) pentru a primi cereri in
limba moldoveneascd degrabd va expira din care
cauzd se dd o deosebitd atentie preddrii lim-
bei rusesti ; dar dacei guvernul ar binevoi sei sati-
sfacd cererea nobililor de aici, predarea limbei mol-
dovenesti ar putea fi de folos numai in scolile din
Bdlti ci Hotin Si daed se va deschide scoald si in
Soroca, funded ea este introdusd deja in liceul re-
gional si in scoala medie tinutald din Chisindu".
In acelasi sens a hotririt s se satisfaca cererea
dvorenilor i consiliul regional din Basarabia si a-
nume : deocamdatd a admite predarea in .,scoalele
tinutale din Hotin si Bditi numai a limbei moldo-
venesti ca celei mai trebuincioase tineretului moldo-
venesc de aid, iar mai pe urmei dacd vor geisi de
cuviintei autoritätile Scolare, se va introduce in toate
12

www.dacoromanica.ro
178 Cultura româneasca Cn Basarabia.

scoalete tinutale a regiunei predarea # a altor

limbi strcrine".
Ministerul de instructie publica a aprobat pa-
rerea consiliului regional din Basarabia. Cum ve-
dem, cererea dvorenilor din Basarabia n'a lost sa-
lisfacuta decat numai in parte ; autoritatile locale
au diutat si deplaseze chestiunea vorbind si de
predarea altor limbi straine, pentru introducerea
carora nu vorbeste nimic maresalul nobilimei.
Nu stim exact, cand s'au suprimat catedrele
de limba romaneasea in scolile medii tinutale (in
liceu la 1866, in seminar la 1867). Se pare ea
limba romaneasca a fost scoas'a din aceste scoli
ceva mai tarziu si anume pe la anul 1880. Ceva
mai mult limp se mentine cantarea bisericeasc`a
moldoveneasea in seminar, dar aceasta se flicea in
mod neoficial si pe socoteala sumelor eparhiale.
Prin urmare, dela 1867 incoace inviltamantul
din Basarabia_ se rusifica complect ; si daea se mai
gasea cate un roman care citea romaneste, se da-
toreste traditiei, care trecea din generatie in ge-
neratie, si faptului ca cate un canfaret sau preot
batran, trecut prin seminarul vechiu, Invata pe unii
din copiii taranilor s'a citeasca. Cartile vechi bise-
ricesti sense in romaneste cu !Hera' chirilica%
Revolutia ruseasca dela 1905 intre alte pro-
bleme a pus si problema limbei materne in scoara.
ZemstVele basarabene, congresul eparhial al preo-
flor, congresul invatatorilor, care s'a tinut In Fin-
landa, unde au luat parte si cativa invaratori basa-
rabeni in frunte cu Mihail Vantu, au- inceput s'a.
ceara introducerea limbei moldovenesti in 5coa1a.
E foarte caracteristic cà ins4i elevii cereau intro-
ducerea limbei romanesti in scoala. Asa, elevii se-
minarului din Chisinau In ziva de 20 Noembrie
1906 au declarat greva si Mire cele 27 puncte din

www.dacoromanica.ro
 Limba rom. in coalA. 179

-petitia lor grisim i cererea (p. 7) de a Introduce

-In mod obligatoriu in programul claselor teologice
-predarea limbei moldovenesti si in mod neobliga-
toriu a limbei bulgaresti1).
Sinodul rusesc In urma cererii preotilor si a
interventlei arhiepiscopului de Chisinau Vladimir la
31 Octombrie 1906 cu No. 12.066, cum scrie re-
vista Lumindtorul" 2) a poruncit : ne afleincl te-
meiu a desfiinta catedra de linzba evreeascd in se-
minarul din Clzisindu, de altd parte aodnd in ye-
dere trebuintele locuitorilor moldoveni aflatori in
Basarabia intr'un. numdr Insemnat (83% sic!),
Preasfatul Sinod, unindu-se cu inclzeerea corni-
tetului de invdtdturd, hotdrdste: a ldsa la voia
Preosfintiei voastre a introduce in clasele 5 ii 6
din semazarul din Clzisindu predarea Si invdtarea
limbei moldovenesti, ca object neobligat, cu mijloa-
cele eparldale de pe bc, numai ca sd-se facd pre-
darea limbei moldovenesti in vremea slobodd de
.uroace (lec(ii) neimpedecOnd la invd(area obiectelor
,obligate din cursul serninarial fi ca sporirile ele-
vilor in limba moldoveneascd sd nu se iele in samd
la trecerea lor dintr'o clasd in alta fi la invredni-
-cirea de loc in rdnd, dupd sfdryirea cursului".
Ceva mai tarziu preotimea basarabeana cere,
ca In seminar sa. se introduca cantarea moldo-
veneasc i Sinodul rusesc la 14 Decembrie 1907
a hotArIt, ca Nand in samd trebuintele locuitori-
lor moldoveni, foarte multi la numdr in eparhip
cht,sindului, Preasfatul Sinod, potrivit incheierel
Comitetului de invd(dturd, rdndueste: a vd da P.
V. dreptul de a pane in clasele 5 si 6 ale semi-

1) IL M. Ilapxoltoantm Op. cit., p. 132.

2) Luminatorn1", 1908, No. 1, p. 71. Documentul se tiparegte
to. traducerea ,LuminAtorulni" de atunci.

www.dacoromanica.ro
180 Cu !tura româneasca in Basarable.

rzarului duhovnieesc din Ch4inau, cu mijloacele e-

parhiale de loc, invei(area canttirii bisericestf
azoldovene.,sti, pentru. acei care binevoesc, cu aceiqr
rdnduealcr, dupei care se invatti limba moldoveneascd
in seminctriu" ').
La catedra de limba romana a lost numit la
seminar I. l?adulescu, "traducatorul Demonului" lui"
Lermontov, roman din vechiul regat, care a facut
Academia teologica la Chiev, iar in scoala epar
hiala de fete unde deasemenea a fost introdusa
limba romana dupa 1905, a pred-af pana la 1917
Or. Constantinescu tot din regat si el si cu ace-
teasi studii. Dar, cum vedem, predarea limbei ro-
manesti asa cum a lost qprobata de catre Sinod,
nu putea sa aduca foloase mari. Autoritatile bise-
rice0 puneau piedid la fiecare pas, pana cand
profesorul de limba romana I. Radulescu a fost
transferal la alta catedra din oficiu, mi-se pare ca
pe la 1911, la seminarul din Camenita din guver-
namantul Podoliet.
t' In celelalte scoli din Basarabia limba romana
n'a fost introdusa deloc dupa revoIutia dela 1905.
La 1910 cand s'a .ridicat chestiunea limbei materne
in scoala n parlamentul rusesc s'au gasit basara--
beni, care sustineau ca. in Basarabia nu este ne-
voie de limba materna in scoala, eu tdate ca un
deputat basarabean de origine rus a avut curajul
sa ceara introducerea limbei moldovenesti in scoala
primara.' Societatea studentilor moldoveni din Chiev
DeVeptarea" 'a protestat printr'o telegrama trimisa
deputatului georgean Ciheidze, care *apara in par-
Iamentul rus scoalele minoritatilor2). Tot in anul,
1, Ibidem, p. 71.
2) Din aceastg societate fgceau parte: D. Ciugureanu, S. Ma
rafa, t Berechet, t. Ciobanu, A. Mateevici, Mariasev, etc., iar mai
pe urmg, Cazacliu, Bogos, Dumitra.scu, Dumbrava, Bocancea
din generatia mai tingrit.

www.dacoromanica.ro
 Limba min. in coaI. 1.F

-1910 si urmatorii au apArut o serie de articole in

.chestia necesitätii introducerli limbei moldovenesti in
.-§coala, din care remarcam articolele din No. 208
210 (1912) a ziarului rusesc Viata Basarabiei" ,
semnate de Silvan 1). Adunarea zemstvei guberniale,
-care in nenumarate randuri discuta chestiunea intro-
ducerii limbei moldovenesti in scoal& ridica ches-
Aiunea din nou prtn d. P. Gore si altii la 1912 dar
nu reuseste.
Insfarsit la 1917 congresul invacatorilor mol-
-doveni Ia 25-28 Maiu 1917 sustinut mai pe urm8
de diferite congrese si de zemstve, in urma ra-
portului autorului acestei lucrari, a scos urmatoarele
hotarari, care au fost introduse in viata in toamna
anului 19172) :
1. Dela 1 Septembrie 1917 scolile din satele
moldovenesti, sau in majoritate moldovenesti se
Nor preface in scoli moldovenesti.
2. Limba ruseasca .se va invata in aceste scoli
.ca object de invatamant indatoritor, incepand dela
anul al treilea, cate sease ceasuri pe saptamang.
3. In scale cu dou'a clase (sease ani) limba
ruseasca S4 va invAla tot dela al treilea an cate
_sease ceasuri pe s'apfamand.
4. S*6 se deschida scoli moldovenesti si la orase.
5. Programele scolare scn. fie In conformitate
,cu programele rusesti.
6. In Chisinau si in tinuturile unde moldovenii
sunt in majoritate, sä se deschida Inca la 1 Sep-
Aembrie 1917 cate un gimnaziu (liceu) de ba'efi si
-cafe unul de fete.
7. Programele gimnaziilor sä fie potrivite cu
,cele ale gimnazitlor rusesti, dar limba ruseasca

1) Pseudonimal Ini t. Ciobanu.

2) Revista 4coa1a moldoveneasa", anul I No. 2-4 p. 66.

www.dacoromanica.ro
182 Cu Mira româneasca in Basarabia.

istoria i literatura ruseasca sa se predea dupa un-

program pe care-I va lucra o comisie anume.
8. La universitatea din Odesa si la cea din
Chiev sa se deschkla cate o catedra de limba, lite-
ratura i istoria moldoveneasca, pana cand se va in-
fiinta o universitate la Chisinau".
Tot in urma referatului aceleiasi persoane la
acest congres a fost hotarita Introducerea alfabe-
tului latin In cartile moldovenesti din Basarabia, ca
toate c congresul a intampinat si o mica opozitie
din partea unor persoane cu interese straine nea-
mului.
Cu ajutorul Zemstvei guberniale, comisiunea
scolara moldoveneasca de pe langa aceasta Zemstva,
a card presedinte a fost d. P. Gore, iar mai pe
urma d. V. Herta a reusit in mare parte sa infaptu-
iasca aceste deziderate, a organizat cursuri de limba
romana pentru invatatori la care au luat parte apro-
ximativ 800 de Inyatatori, si in toamna acestui an, cu
toate c vremurile erau tulburi si bolsevismul se
intindea i asupra Basarabiei, au inceput sa func-
tioneze mai multe scoli in limba romaneasca, fapt
care a InIesnit bowie mult nationalizarea scoalei
romanesti din Basarabia.
Din aceste date reese, ca populatia basara-
beana intotdeauna a avut un interes viu fata de
limba romana in Basarabia, ea ea a apararo cat a
fost posibil in imprejurarile vietii sociale rusesti i.
cand au venit vremuri mai prielnice, si-a afirmat
vointa de a avea scoli in limba materna.
Vom incheia aceste date cu cateva cuvinte
despre limba romana in co1i1e superioare rusesti._
Am vazut, ca intre anii 1848 1858, Infiintata de
cake ministerul afacerilor straine rusesc pe langa_
universitatea din Petersburg, functioneaza o catedra
de limba romana cu scopul de a pregati functio

www.dacoromanica.ro
 Limba rom. in coalti. 183

nari pentru instantele superioare judecalore§ti. Ca

profesor la aceasta catedra a fost numit Iacob Hancu,
despre care am vorbit mai sus.
Dela 1894 §i pana la 1905 a predat limba ro-
mana la universitatea din Petersburg i la institutul
de limbi orientale P. A. Sarcu,. cunoscutul slavist, un
fiu de Oran din comuna Steawni. Ceva mai tarziu
in mod neobligatoriu tine cursuri de limba romana
la aceia§i universitate profesorul A. I. Iatimirschi,
care a scris o serie de luceari In domeniul rapor-
turilor culturale intre Rui i Romani.
La universitatea din Odesa la 1917 in calitate
de profesor de limba romansa II vedem pe valorosul
profesor dela universitatea din Cernauti I. Nistor.

www.dacoromanica.ro
 VI-.

Teatrul romanesc in Basarabia.

Prime le reprezentalii românesti la Chisin6u. Repre-
zentafiile lui Teodorini. Trupa lui Nicolae Lu-
chian si repertoriul ei. Costache 116.16nescu in Chi-
sinAu. Or. Manolescu si Aristila Romanescu.
Turneurile lui P. Alexandrescu si Bobescu. Tru-
pele de amatori din Basarabia.
Prima jumatate a veacului al XIX-le'a nu ne-a
pastrat nici o indicatie despre vre-o incercare de
a organiza In Basarabia reprezentatii teatrale In
limba romaneasca. Posibil cri asemenea incercari
nici n'au avut loc, dat fiind faptul c chiar Rusii
n'aveau teatru in Chisinau. Din cand in cand rd-
facia, venind dela Odesa cate o trupa ambulanta
ruseasca, de teatru sau de circ, care tulbura li-
nistea vielii patriarhale de sat din Chisinau. Asa,
de exemplu, la anul 1841 a vizitat Chisinaul o
trupa de opereta germana a unui oarecare Frisch,
care supune piesele cenzurei autoritatilor). In schimb
I) Arhivele statului dhi Chiinu. Caneelaria guvernatorului
Basarabiei. DosEitul No. 784.

www.dacoromanica.ro
 Teatrul rom. in Basarabia. 185

nici o petrecere, nici o nuntä in Basarabia nu se

fâcea fard lautarii traditionali, care erau singura
distractie a vechei boerimi moldovenesti din Basa-
rabia. Traditia ne-a pastrat numele vestitului lular
Lemis dela Bd lti, care era purtat dela un capat
aI Basarabiei la altul pe la nuntile i petrece'rile
boeresli. Vioara i vocea lui fermeca lumea, o fd-
cea sd plâng i s rddd. Se spune cd. acest Le-
mis a fost ovrei, amorezat de cdntecele i doinele
romdnesti, de Ste luta" lui V. Alexandri, ckora le
dddea o interpretare care stknea admiratia tutu-
ror i trezea in sufletul romdralor basarabeni do-
ruri nu tocmai pldcute guvernului rus Se stie cd
pe la 1870 si ceva guvernul rus s'a hotardt sd
Ia mdsuri impotriva acestui ldular periculos i 1-a
expulzat din Basarabia.
Batrdnul nationalist basarabean A. I. Botezat,
ndscut pe la 1845, povesteste cd pe la Chisindu a
lost cu trupa sa vestitul Matei Millo, fapt care se
confirma si de altii.
Cu toate cd nu s'a pdstrat nici un document
In aceastd privintd, aceastd 5tire pare a fi adevd-
rata, intrucdt boerimea basarabeand pela 1850 Inca
pdstra legdturile de rudenie cu cea de peste
Prut, unii din boeri aveau mosii si de o parte si
de alta a Prutului, si nu puteau sd nu-1 cunoascd
pe M. Millo i sa nu-1 invite si prin Basarabia,
cum invitau mai tdrziu alte. trupe. Prima 5tim de-
spre reprezentatii teatrale romanesti in Basarabia
ne-o cid Ioan Doncev, cunoscutul autor al cartilor
-didactice romdnesti din Basarabia. In precuvantarea
carpi de citire, care a apkut la 1865, I. Doncev
intre altele spune :
Dupd cdteva reprezentatii romanqti (cu sco-
suri de binefacere) pe scena teatrului din ChLsindu,
xxecutate cu mare succes dinteli de dike elevii ii-

www.dacoromanica.ro
186 Cultura rornaneasca in Basarabia.

ceului din Chisindu, pe urmd de cdtre unit amatori

din persoane din cereal local 'Malt i insfdrsit de
cdtre trupa de arti.yti moldoveni din Iasi, care a
venit pentru un timp oarecare sub conducerea d-lui
Teodorini '),.basarabenii s'au convins Ca si in limba
romdneascd se gdseste mutt propriu na(ional si
atragator interesant"2).
Din aceasta notija reesa, ca inainte de 1865
pe scena teatrului din Chi§inau s'au jucat piese
romane§ti dintai de &lire elevii liceului, mai pe
urma de catre amatori. Reprezentajii §colare roma-
ne§ti probabil ca au fost cu mult inaintea anului
1865, intrucat in §colile medii jinutale precum
in liceul regional din Chi§inau se preda limba
romana.
Aceste incercari de a organiza reprezentatii
in limba romaneasca de catre basarabeni probabil
ca au avut imbold in vre-o trupa romaneasca; ve-
nita la Chi§inau inaintea trupei lui Teodorini.
Au contribuit la organizajia reprezentajiilor ro-
manesti i unii din basarabeni trecuji peste Prut,
unde au invajat arta teatrala. Smeritul scriitor at.
singur socinitor" (autor, alcMuitor) Oheorghe Nun,
un poet basarabean necunoscut 3), in tinereja a fost
artist, jucand inteo trup'a de dincolo de Prut i intor-
candu-se in Basarabia pe la 1860. Petre S. Alexan-
drescu, artistul teatrului national din Iai, basarabean
§i el, dela 1868 §i pa,na la 1912 a jucat nu odata in
Basarabia, organizand, cum vom vedea mai jos,
reprezentajii i din basarabeni, cum Ikea i fostul
artist al teatrului national diu Bucure§ti Oh. Madan,

1) Desigur a e vorba de cunoscutul artist Th. Teodorini.

2) 1 Doncev. Cursul primitiv de limba romtma. Chi§initu, 1865,
p. 11III.
,3) V. articolul nostril ,Pagini ingMbenite" din Rena§terea
lioldovei". No. 1, 1920.

www.dacoromanica.ro
 Teatrul mon. in Basarabia. 187

In tot cazul Teodorini, cunoscutul artisf iesan,

organizatorul teatrului national din Craiova '), a fost
primul artist de dincolo de Prut, despre care gasim
date precise, ca a jucat la Chisinau pe la anul
1 62 18632). Nu avem nici o informatie in pd-
vinta repertorului jucat de el, dar probabil ca. pe
scena Chisinaului s'au jucat piesele lui V, Ale-
xandri, ale cArui interpretator a fost Teodorini 3)-
La anul 1868 vine la Chisinrm trupa artistulut
iesan Nicolae Luchian, care dupa mai multe greu-
tati intimpinate cu obtinerea permisiunii de la gu-
vernul rus, dä la teatrul Grosman o serie de re-
prezentatii teatrale romanesti. Stagiunea a inceput
la 20 Noembrie 1868 si a tinut pada' la 15 Martie
1869, &dud peste 40 de spectacole 4). Trupa lui
Luchian a fosi compusa din cunoscutii actori ieseni
si anume din artistii : A. Evolschi, Mihail Popovici,
Gheorghe Bolez, Petru S. Alexandrescu, I. Iancu-
lescu, I. Constantinescu, d-nele Gabriela Luchian,
Apostoleanu, Maria Vasilescu, Filaret, Constanti-
nescu i altii, iar ca sef al orchestrei a fost
lautarul baltean, despre care am vorbit mai sus.
E de notat c In corul acestei trupe au luat
parte si basarabeni, elevii seminarului din Chisinau,
care mai pe urma complectau i corurile trupei.
lui P. Alexandrescu si Bobescu. In trupa lui Lu
chian a jucat i un elev al seminarului Waltatescu,.
care fiind pe urmil preot in jud. Tighina, cu man-
dde Ij amintea despre acest eveniment din viata sa.
Repertorul trupei lui Luchian a fost compus in
1) Mihail Belador. Istoria teatrului roman. Graiova, p. 94.
2) Ibidem.
3) lbidem.
4) T. T. Burada. Teatrul In Mold.ova. Arhiva Societg.tii isto
rico-filologice din la§i. 191l, No. 1. p. 20-22. Aceste date sunt corn--
plectate cu §tiri, pe care le-am obVnut dela P. S. Alexandrescu i.
Lai. Madan

www.dacoromanica.ro
188 Cu Mira romAneascri in Basarabia.

mare parte din piese din viata poporului si in spe-

cial din V. Alexandri. S'au jucat piesele : Cinel
Cinel", Fluerul fermecat" ,-Urdta satului" Flo-
rin si Florica" , Scara Banalochiul dra-
cului", Cucoana Chirita", Nunta (ärdneasce
Piatra din case , Sora lui jocris" Pupinul"
Madame Lefebte" , Iorgu dela Sadagura", fla-
me , Baba Ifdrca" , Lipitorile satelor" , Vladutul
mamei" ui allele 1).
Trupa era primite , povesteste istoricul ea-
trului din Moldova T. T. Burada, cu mare entu-
ziasm, daruri si buchete de flori erau la fiecare
reprezentatie. Artista Maria Vasilescu care avea
o voce frumoasei i simpatica era serbeitoritd de in-
tregul Chisindu. Piesa Fluerul fermecat" a fost
jucatd pentru beneficial actritei Maria Vasilescu in
travesti rolul lui Nitd Ciobanasul. La intrarea ei in
scend, pe care o Picea aintdnd Doina", toatd sala
s' a ridicat in picioare aplaudlind i strigdnd ura !
era an adevdrat entuziasm ci o mare manifestatie
adusli actritei romance"2).
Costumul pitoresc al taranului roman" , scrie
artistul iesan Mihail Belador, gingdsia muzicei na-
tionale si armonioasa limbd a patriei, redesteaptd
amintiri nu tocmai vechi i scoase un moment din
amor(iald pe Românii basarabeni de sub jugul de-
spotic al tarismului.
La reprezentatiunea piesei Cinel Ciner, sac-
Cesul fu asa de mare, astfel cä chipd versurile :
La Moldova cea frumoasli
Via(a-i dulce si voioasli
La' I Moldovei dulce soare
Creste floare lUngä floare!

1) T. T. Burada. Op. cit p. 21.

2) Ibidem.

www.dacoromanica.ro
 Teatrul rom. In Basarabia. 189

versuri sterse de cenzurti, dar zise de actor, starlit-

an entuziasm ne mai pomenit printre Romtudi din
Chisinau. Incidental trecu neobservat de politic.
La a treia sard de spectacol pe cad se re-
prezenta piesele : Piatra din caste si Craiu nou",
Luchian imparti in public fotografii de ale poetului
Alexandri, facand cunoscuta figura acelui pe care
toti din name Ii tieau si ale airui piese se repre-
zentau. Gangardt, guvernatorul Basarabiei 9, pre-
cum si familia Catargiu, organizard petreceri in
onoarea actorilor romani. Luchian in semn de mul-
tumife pentru onorurile i buna primire ce i se facu
lui si trupei sale, dada o reprezentatie in folostd
popula(iunei &irate din Chisindu, reprezentatie ce
produse mai mult de 1500 ruble. Luchian inmtind
produsul seratei guvernatorului, care dada ordine a.
se pomeni in biserica catedrald numele donato-
rului"
Cu acela§i succes §i moral §i material a ju--
cat ceva mai tarziu i trupa lui Costache BIà-
nescu, a cunoscutului comic, care in potul mare .
din anul 1885 a dat 30 de reprezentatii romane§ti
in localul circului Truti 3). In aceasfa trupa au ju-
cat artiOii Ionescu, Hasna§, Dimitrescu, d-nele Ar-
celeanu, Oalu§c5, Arionescu i altii. S'au jucat piese
cu acela§i caracter : Florin si Florica", Nunta
(arcineascti", Cinel Cinel", Barba ltiutaru", Hersat .

Boccigiu" §. a.
La inceputul anului 1887 pe scena teatrului
Adundrii nobilimei (Blagorodnoe Sobranie) joacti
trupa fratilor VIAdicescu cu Fani Tardini in frunte,

1). 1. E. Gangardt a fost guvernator al Basarab ei in anii

1867-1871.
2) M. Belador Istoria teatrului roman. Craiova, pp. 103-104,
2) Ibidem, p. 97. Aceste date, precum i unele de mai jos, ni
le-a pus la dispozitie D-1 Gh, Madan

www.dacoromanica.ro
tO Cultura româneascA in Basarabia.

-iar ceva mai tarzm in acelasi an vine la Chisinau

vestitul Or. Manolescu cu Aristita Romanescu 1),
care joaca si cateva piese din Shackespeare si a-
nume Romeo .5.i Julieta", Hamlet", Regele
Lear", dar succesul material al acestei trupe n'a
fost mare, intrucat limba literara in care erau tra-
Ause aceste piese era cu greu inteleasa de Mol-
{lovenii din Chisinau ; din punct de vedere moral
Insa succesul trupei fu atat de mare, Meat jocul
actorilor romani era admirat si de Rusi, care nu
-cunosteau limba romana.
0 adevarata epoch' In istoria teatrului roma-
nesc din Basarabia face P. S. Alexandrescu. Ba-
sarabean de origina, cum am notat mai sus, el
vine pentru prima data cu trupa lui N. Luchian la
1868 si de atunci aproape in fiecare an colinda
orasele Basarabiei trecand Nistru, jucand la Movi-
lau, ajungand chiar la Odesa. Impreuna cu Bo-
bescu el joaca aproape exclusiv piesele Jul V. Ale-
xandri si se bucura de o simpatie mare din partea
basarabenilor. Trupa lui este primita pretutindeni
bine, cu mare entuziazm din partea publicului ro-
manesc. Ultima data P. Alexandrescu a jucat la
1912, cand a fost serbatorit de catre comitetul
pentru organizatia unei serbari romanesti.
Pe langa trupele romanesti, care treceau Pru-
tul, in Basarabia si mai tarziu au fost incercari de
a organiza reprezentatii romanesti de catre basa-
rabeni. DUpa revolutia ruseasca dela 1905 chiar iii
unele sate se incearca a se juca piese romanesti.
Asa la 1906 In satul Bacioiu de langa Chisinau re-
gretatul profesor V. Hartia cu cativa intelectuali joaca
In fata taranilor Cinel Cinel", iar invatatorul V.

n Ibidem, p. 7'2,

www.dacoromanica.ro
 Teatrul rom. in Basarahia. 191

Graur joaca aceiasi piesa si Baba HcIrca" in satul

Ialoveni.
Pe la 1908 in Chisinau se organizeaza o trupa
de amatori in frunte cu D-1 Gh. Madan, si cu spri-
jinul boerilor basarabeni P. Dicescu, Suruceanu,
Cononovici si a altor joaca cale-va piese din V.
Alexandri si I. Negruti in Chisinau i Orhei.
In Neamul romilnesc" din 15 Februarie 1908
(p. 314) sub tillu 0 serbare romtineascd tll Ba-
sarabia", gasim descrierea unei reprezentatii orga-
nizate de aceasta trupa de amatori :
In zina de 4 Februar a lost in ChisinClu o
reprezentatie si un bal, aranjate de cdtre societa-
tea de binefacere Bessarabet.
De cdtre d-re i tineri s'a jucat frumosul vo-
devil al d-lui V. Alexandri Cinel Cinel". Rolul ml
Graur l'a jucat cl. Madan, iar al Floriari d-ra
Sirbu. Au mai Nat parte in vodevil d-rele A. Di-
cescu, I. Dicescu, T. Suruceanu, N. Semigradov,
Savoischi s. a. si tinerii Popa, Razu, Suruceanu,
Popescu, Andronovici, Gumalica s. a. 0 multime
de ofiteri ci functionari rusi, guvernatorul Basara-
biei, general! s. a., au Nat parte cu familiile bor.
Cad s'a ridicat cortina, lumea era pared fer-
mecatd de privelistea uimitoare : porturi nationale,
graiu romanesc, tablouri cam uitate, dar scumpe
sufletului nostru. Artistii amatori cu malt drag ju-
eau rolurile Nr. Mai cu deosebire d. Madan in
Graur a arcitat an adevdrat talent de artist. S'au
cantat mai matte catece bine aranjate si execu-
tate perfect... Aplauzele indelungate ale publicului
a fost cea mai dreaptei si mai band rdsplak pentru_
tinerii artisti".
In ziva de 31 Ianuarie 1909 se da o noted re .
prezentatie despre care ziarul iesan Evenimentul"
scrie :

www.dacoromanica.ro
192 Cultura româneasc n Basarabia.

O frumoasei reprezentalie teatralei .,si un gran-

dios bal au avid loc astdzi in teatrul Blagorod-
noe Sobranie" dat de boerii moldoveni din ChiFindu.
D-na Elena Cononovici ci comitetul organiza-
tor telegrafic a invitat pe d. P. S. Alexandrescu
sei binevoiascd a lua parte la reprezentatia teatrald
in rolul lui Colivescu din Florin i Florica".
Sala era mai mull ca plinã, ceici lumea era
nevoitd sä stea .,si prin scilile de intrare...
D-ra Serbova-ScIrbu in rolul Floricell era ih-
cdntelloare, interpretarea dater' era uimitoare, gin-
gãcia jocului a fost fascinatoare, nenumeirate a-
plauze ui recliemdri au fost rdsplata din partea pa-
blicului.
D. Madan in Florin a fost adevdrat actor,
sclzimbärlle ce impune rolul, au fost redate cu mult
talent, despre d. P. S. Alexandrescu in rolul lui
Colivescu e de prisos sã vorbim,. cad e prea cu-
noscut in Chi.Fineiu ca artist de valoare, aplauzele
in tot timpul actului erau nesfeirsite ca i reche-
meirile. La finele piesei s' au dansat hora, frumu-
.Fica si MureFeanca de ceitre toate domniparele st
domnii care luaserd parte"...
La 20 Ianuarie 1910 aceastd trupà joaca la
Orhei in sala zemstvei Florin si Florica", iar la
9 Februarie 1912 in teatrul din thi5inau Blago-
rodnoe Sobranie" aceasra tru$ joaca piesa lui I.
Negruji Doi tdrani si cinci cdrlani". In ziarul
Migarea" un oarecare Rinaldo sub titlu Impresii"
scrie urmatoarele despre aceasta serbare :
Se deidea o serbare moldoveneascd pentru ma-
rirea averii orfelinatului din ChiFindu. Lame multei
dad .0 mare insufletire. Se juca o piesd ro-
mdneascd Doi tdrani i cinci cdrlani" de Jacob.
Negruti. Rolurile de femei au fost sustinute de
cloud d-re din elita ChLyindului, iar rolurile bdrba-

www.dacoromanica.ro
 Teatrul rom. in Basarabia. 193

tilor de d-I Madan, cunoscutul ziarist, i de d-I

Petre Alexandrescu pensionar al teatrului din
Iasipoftit pentru a le da concursul.
Vodevilul lui Negruti, departe de a avea vre-o
valoare dramatica, are totusi vorbe de spirit si u-
nele situatii nimerite. Publicul a rds mult si a a-
plaudat des
Se juca moldoveneste" i publicul roman a
fost entuziasmat".
Dupsa ce se descrie jocul actorilor, autorul a
daogel : Vodevilul ,,Doi tarani i cinci carlani" a
fost primit cu entuziasta bundvointa, ceiace nu se
intampla acum pe scenele din Regal. Nimerit ar fi
sä se joace mai des piese românesti, nevoia se
singe i va fi asigurata izbanda initiatorulUi. A-
plauzele, ce ridicau cortina de atatea ori, I,7Z1 tre-
zeau in suflet o caldd dar stânjenita induiosare".
Din aceste date rees6, ci ci toata asprimea
regimului strain in Basarabia, au fost i inceputuri
de teatru romanesc. Aceste reprezentalii aveau un
caracter mai mull sau mai putin accidental, dar fe-
lul curn erau prirnite reprezentatiile romanesti ifl Ba-
sarabia, caldura cu care publicul primea aceste
reprezentatii, dovedeau c. i pe acest teren dorn-
nea un spirit, care linden spre organizarea unei
vieti nationale.

www.dacoromanica.ro
 VII.

Scriitorii basarabeni.
Considerafiuni generale. Teodor Vilrnav. loan Sfirbu.
Alexis Nacco. Gheorghe Faun. Matei Donici. Tu-
close Roman. Alexid Mateevici.
Din to3le provinciile romanesti, robite de ve-
cini, Basarabia a fost cea mai saraca in manifes-
taril ei literare.
Pe cand Ardealul a lasat o urmA adanca in
istoria literaturii romanesti, iar Bucovina, daea n'a
contribuit in aceiasi masura la desvoltarea literatu-
rii nationale in genere, cel putin a avut o litera-
turk care satisfacea cerintele sufletesti ale roma-
nilor bucovineni, Basarabia in lunga noapte de in-
strainare a ramas stearpa pe ogorul literar. Acei
cativa scriitori basarabeni, care au trecut Prutul si
si-au dat talentul pentru cultura intregului neam ro-
manesc, pentru literatura lui, legati cu Basarabia,
i-au fost aproape straini: geniul lor n'a luminat su-
fletele basarabenilor, n'a creat o traditie literara,
din care sa rasara talente noua, legate cu suferin-

www.dacoromanica.ro
 Scriitorii basarabeni. 195

tele §i aspiratiunile poporului romanesc din Basara-

bia. Este adevarat, c aproape toti ace§ti scriitori
au introdus o nota noua in literatura romaneasca,
o nota specific basarabeana influenta literaturii
ruse§ti, fapt care se remarca indeosebi la C. Sta-
mati §i A. Donici. Aces! curent era insa strain mas-
selor poporului basarabean i arata numai mediul
cultural In care traia patura boereasca din Basa-
rabia.
$i totu§i in Basarabia au fost incercari de li--
teratura romaneasca in sensul adevarat al acestui
cuvant, au fost cativa scriitori izolati, care s'au des-
voltat in mediul basarabean, in imprejurarile cultu-
rale dintre Prut i Nistru. Necunoscuti i ei masse-
lor largi ale basarabenilor, ei reprezinta tipul scrii-
torului in care s'au ciocnit cele doua curente cul-
turale, sub influenta carora a trait Basarabia mai
bine de o sea de ani, cel ba§tina, romanesc
cel artificial rusesc. Ei nu s'au ridicat la nivelul
adevarat al nici uneia din aceste culturi, §i de a-
ceia valoarea lor literara este mai mult decat me-
diocra. Dar din punct de vedere al istoriei litera-
turei, ca o manifestare a spiritului, a limbei roma-
neti in Basarabia, ace§ti poeti basarabeni merita
sa fie cunoscuti mai de aproape. Atunci cand cul-
tura romaneasca veche era amenintata sa se stinga
in Basarabia sub inraurirea altei culturi, care dis-
punea de thate mijloacele unei culturi moderne si
totodata imperialiste, ace§ti scriitori mode§ti par ca
un sambure, care a adus poporul basarabean la
rena0ere.
I.

Generatia veche a basarabenilor, care astazi

clispare, Ii aminte§te adeseaori despre un boer mol-

www.dacoromanica.ro
196 Culthra româneasca in Basarabia.

dovean, anume Varnav, care era cunoscut in toate

cercurile bar, ca un mare filoroman. Se zice, ea
la primele reprezentatii teatrale romanesti in Ba-
sarabia, pe la 1860 $i ceya, Varnav, entuziasmat
de piesele romanesti, de jocul actorilor romani, a-
runca pungi cu bard pe seen& cafe o punga pentiu
fiecare artist, ceiace a atras atentia politiei ru-
sesti 1).
Era Teodor Varnav, autorul Istoriei
mele"2). Este unul din cei mai vechi scriitori ai
Bar.Earablei, care merita s ocupe un loc in istoria
literaturii romanesti nu numai prin faptul, ca este
basarabean $i a scris cand Basarabia era subju-
gala, dar prin ins5$i valoarea operei lui.
Maica mea", povesteste T. Varnav in Istoria
vigil mete", autobiografie scris5 la 1845, Mdri-
oara Vdrnav, au lost fiica dvoreaninului Dumit-
rachi Kirus (fud pitarului Kirus), carele au trait
in- t.tinatul Sorocii si au avid si casd in targal So-
rocu" 1). Ivlaritai 5. a doua oara cu Costachi Varnav,
care .avea asezarel lui in (am de jos, la saint
Fioresti in tinutul Tecuciului" 4), dar care avea
rude. si in B:asarabia, ea a trecut in acel tinut, uncle
la 1801. a dat nastere unui fLi i anurne Teodor,
viPorul scriitor. Copil5ria lui Teodor Varnav s'a
petrecut parte peste Prul, parte la Otaci in Basa-
rabia, in judetul Saroca, de unde pe la 1812 a
fost dat la un filozof" grec la Movilau peste Nistru
sa 'lay* greceste, iar cunostintele de carte $i le-a
complectat la Bucurzsti la o scoara greceasc5. Pe
Acest lucro ¶1 povestelte §i ha rInul. actor ie4an P. Ale
1 )

xandiescu, c,re a facar, mai multe turn-mri in Basarabla in timput

ROlor.
21.Teodor Ydriwv. Istoria vietii mele. LIncure$ti. 1908. Editia.
inb0o' Mint.vrel.
3) Ibidem p. 9.
4) lbidem, p ;1

www.dacoromanica.ro
 Scrillorii bosarabeni. 197

la 1818 a trecut definitiv in Basarabia, unde la 1819

a intrat ca scriitor de limba moldovenedsca" la
judecatoria din Hotin. Dupa trei ani demisioneaza,
ocupandu-se cu gospodaria i cumparand trei moit
in judetul Hotin §i Ia§i (in Basarabia), unde se sta-
bile§te pentru totdeauna In satul Pocembeni.
Autobiografia lui Teodor Varnav, pe langa lap-
tul ca este un izvor nesecat de informatiurti cu pH-
-vire la viata boerilor moidoveni din prima jumatate
a veacului XIX-lea, incat din aceasta autobiografie
4M putea face mai matte deductii asupra societatii
romane§ti din acele vremuri, este §i o opera literara.
Autobiografia este unul din cele mai simpa-
-tice genuri literare, dar foarte putine autobiografil
pot fi citite cu interes. si aceasta se explica prin
faptul, ca dela o autobiografie, mai mult decat de
la ori§ice gen literar, se cere un ton sincer, intim,
o expunere senina i simpla. lar omul intoldeauna
vrea sa apara in fata lumii altfel decat este. De
aceia este foarte greu de scris o autobiografie.
Cite§ti paginile lui T. Varnav §i te simti cu-
prins de o atmosfera sincera, prietenoasa a unui
om simplu, dar plin de Tntelepciune, de practicis-
mul real al vietii. Cele mai intime lucruri din viata
lui el le poveste§te cu o sinceritate rara.
Safta tiganca", poveste§te el, era cel mai
iubit predmet (obiect) al meu in casa aura, si pe
donsa o ascultam ori .yi ce ma povdtuia a face,
adicd a fura oud din poeti, o(et din balerci, bani
de prin buzunarile rudeniilor ce venea la Ciurea, ii
allele" 1).
Ori :
0 sldbiciune fireasca numai nu puteam 'Inca
a 0 stdpeini, adicd band plecare asupra neamului
1) Ibidem, p. 21.

www.dacoromanica.ro
1.98 Cultura romaneascfi ing asarabia.

Evei... din care pi-kind cate odatd eram silit a

mai imputina din zapasul (rezerva) copeicilor ce
strangeam in ladd, si a ma invreljbi 'Inca ci cu
mdtusa mea Sevastita" 1).
Aceste märturisiri, amintindu-mi prin simplici-
tatea lor autobiografia scriitorului rus Axacov, prin
sinceritatea lor lard pareche se apropie de des-
tainurile intime ale marelui Tolstoi, iar umorul sim-
patic cu care este intretesutd povestirea lui, te face
st razi i st te gandesti la contrazicerile vietii
noastre de toate zilele. Stilul lui Varnav este o
icoand vie a gandirii si a graiului unui moldovan
cuminte de pe vremuri. Cand vorbeste despre lu-
cruri vesele, razi cu poft i te Iriduiosezi cand
istoriseste suferintele pe care el insusi le-a indu-
rat" 2). Intr'o limbd and de arhaisme si de cu-
vinte rusesti, asa cum vorbesc inch' i astäzi Ro-
manii basarabeni, Varnav descrie limpede si obi-
ectiv starea societatii noastre cu O sutd de ani
in urmd." 3), viata familiard a boerilor moldoveni
si in deosebi educatia pe care o primeau ei dela
filozofii" greci, pripasiti in Wile noastre, cu me-
todele vechi de educatie. Sunt interesante aminti-
rile lui T. Varnav cu privire la boerii moldoveni
din Basarabia dupd 1812 incoace. Iatd cum des-
crie el preocupdrile obstesti ale boerilor de atunci:
Prezident Ia judecdtoria din Hotin, in acea
vreme, era pome.scicul (proprietarul) lordachi Di-
Fi pentrucd ceilalti doi ai mi tovardsl: C/it-
ru i Proca, se indeletniceau mai mull cu gospo-
dada lor pe la sate, de cat cautau de slujba, apoi
el ocarmuia toatd judecdtoria dupd cum voia, si
tovardsii lui veneau numai de iscdleau de forma
1) Ibidem, p. 77.
2) Ibidem, p. 5.
3) Ibidem. Prefata de Artur Gorovei, p. 7.

www.dacoromanica.ro
 Scriiotrii basarabeni. 199

jurnalele 0 opredeleniile (rezolu(ille) ; pentru acel

sfdrsit ci eu, 'infra ce se atingea de Indatoririle
stir/till mete, atdrnam numai dela Insus Dimitriu.
Acesta vazdnd istetirnea si rdvna ce aveam la slujbd,
ma iubea, iar cdnd se intdmpla de p::team alcatui
vre-o rezolutie, ce el la casa lid mi-o spunea nu-
mai slovesno (verbal), si ma trimitea la cancelarie
sa o scriu pe carat, apoi se afla in voshiscenie
(era "incontat) si se lauda cdtre boerii .ce se intdm-
pla atunci la ddnsul, ca este foarte multdmit cu
slujba mea, i ca cunoaste cd cu vreme am sa fia
om al trebii. Dupd acestea i alte a mete stdruinti
mi-au mdrit leafa, si de odata m'au rdnduit stolo-
nacialnic (sef de biurou), clandu-mi cu aceasta mai
bun prilej a Inmul(i zapasul capeicilor.
In vara anulur 1819 toate cilenurile (membrii)
judecatoriei din poronca nacelstvii, au fost chemate
la orasul Chisindu, spre Inchegarea unui obstesc
asezamdnt, utile a zdbovit mai bine de o lund,
au ramas la judecdtorie numai secretarul de atun-
cea Iordachi Mirzacu Si vre-o doi scriitori..." 1)
0 multime de date pretioase despre unele fa-
mull boeresti d'n Basarabia veche, o serie de no-
tite caracteristice pentru viata boerimei de atunci,
mai multe detalii cu privire la trecerea armatelor
rusesti prin Basarabia la anul. 1828, complecteazil
amintirile intimc ale boerului basarabean Varnav,
sarac la inceput i ImbogAtit pe urma prin cumin-
tenie, muncri cinstita i economii. Povestirea lui
strabatula de intelepciunea unui om practic, de fi-
lozofia reals i simpla a vietii, este povestirea unui
om cu un simt sanatos al realitatil. Autobiografia
lui T. Varnav este o lucrare unica in felul ei in
intreaga literatura româneasca.
1) Ibrdem pp. 77-79.

www.dacoromanica.ro
200 CuItura româneasca in Basarabia,

Teodor Varnav, cum afirrda d. Artur Oorovei,

care a scos la lumina scrierea lui, a scris i poe-
zii, un volum de poezii, care cuprindea o multime
de satire la adresa persoanelor care jucau oare-
care roluri in societate, pe timpul cand traia V.ar-
nay"). Dar acest volum nu s'a gasit, i ar fi pi-
cal daca s'ar pierde, intrucat spiritul de observatie
al lui T. Varnav, umorul, prin prisma caruia el vede
lucrurile, denota in autorul Istoriei vietii mele" un
talent satiric destul de puternic.
2.

Daca trecem cu vederea vre-o trei poezii ale

unui basarabean, supus, cum spune el pe margi-
nea paginilor unei carp, al imparailei Angliterii" 2),
poezii scrise la 1846, a earor provenienta deo-
camdata nu am putut-o stabili, al doilea scriitor ba-
sarabean este Ion Sarbu.
Proprietar basarabean, Ion Sarbu s'a dascut la
anul 1808, se pare c In satul Mascauji, judetul Or-
hei. Dupa cat se stie, el n'a urmat nici o scoalk
ci a invatat carte acask poate ca. la vre-un dascal,
cum se obipula in familiile boere0i de pe atunci.
1) Ibidem, F. 6.
2) Pe paginile crestomatiei romanesti -de I. Hancu :
Co6panie cvmsesiit II nepesuon in. npoat ii criixarb kaa ynpaa-
ern in. Ba.118xOutiMaBCKOMI, .1131)11{t. 41. rall IC y110 Bl. C. limp-
öypn 1840. Inceputul acestor poezii:
1) Din ceasul ce te-am vdzut,
La Mimi cdzut.'.. p. 93
2) Frunzulila cea din sus
La ce stare am agiuns.., p. 89.
3 latd vremea vine si ru plec, md duc, .

Te las strdlucild qi eu ma usuc"... p. i45.

Posibil cg. sant copii, modificate de autor. In aceiasi carte gA-
sim o poezie ruseascA scrisl cu aceiasi manA, ceiace ne face sa. afir-
marn, cA supusul Angliterii" este un basarabean, aruucat de voia.
soartei In Anglia.

www.dacoromanica.ro
 Scriiforii basarabeni. 201

Din scrierile lui se vede lush' cd el a citit mult si

avea cunostinte de-stul de largi, mai cu seamd in
literaturd. Din viata lui cunoastem, ci el se ocupa
cu gospoddria in satul Mascduti i Jdvreni, era un
bowie bun gospodar, n'a ocupat nici o functie in
administratie si a murit la anul 1883, fiind tumor-
mdntat in biserica din Mascduti, a cdrui ctitor era 1).
Cele doud cdrticele, pe care ni le-a Idsat I.
Sarbu, una cu fabule i alta cu poezii 2), cartic ele
editate la Chisindu cu o deoseblä ingrijire, sunt u-
nicele carti de literaturd originaId romdneascd pro-
priu zisd, care au apdrut in Basarabia sub domina-
tia ruseascd. In inainte cuvelntarea" fabulelor lui,
autorul facdnd cateva observatii hsupra intelesului
cuvantului nemurire", ne explica motivele, care
1-au determinat s scrie in romdneste :
Deci i eu, bunule cetitor, nu cel asdmtlneln-
du-ma" lor, dar nici acelui grec Erostrat, carele au
ars templul Artemidei din Efes, ce era pus in nu-
marul celor sapte minuni ai vechimei, numai ca
sei-si lasei numele selu nemuritor, nu, ci pdtruns fi-
ind de scelnteia dragostei, carele sau atitat in su-
fletul meu cdtrd fiii Romelnesti, mai veirtos, vtizand
cei limba aceasta, fiind mai fiicei a sleivitei si ye-
chei mume latine, ar fi de trebuintei a o mai in-
zeistra, atunci, celnd asemenea lucru s'a aflei täimä-
cit in mulre limbi ; en nu m"am lenevit a le urma
Thr, si a traduce aceste fabule in limba Moldove-
neascd, care socot cei iii vor fi de folos, si cred,
.cel de ai ave cea mai mica piceiturd de sänge Ro-

1) Aceste date Ie-am detinut dela nepotul lui I. S'arbu D-1 Va-
lerian SArbu prin D-1 A. P. Oazacu.
2) Fabule alcatuite In limba moldoveneasa.. de d loan Sirbu".
Chi§ina,u. In tipografia lui Popov. 1851. 81 de pag, in go.
A1c5tuiri1e d. loan Sirbu. Poezie. Chi§inAu. In tipografia lui
Popov. 1852. 98 pag, in 80.

www.dacoromanica.ro
202 Cultura româneasca in Basarabia.

man, ai salta vjzand in ma nile tale aceastä car-

ticicd...
Drept aceia aduc in jitnita patriotismului acei
mic graunte, carele Inca ce (de?) intdiaoard ar pate
sluji de dovadd .si semn a dragostei mele" 1).
Constiinta unitatii nationale a Romanilor basa-
rabeni din patura cults cu cei de peste Prut, con-
stiinta de Roman, era, se vede, atat de puternica
pe la jumStatea veacului XIX-lea,-incdt in vremu-
rile celui mai negru reactionarism al domniei lui
Nicolae I, facea posibild aparitia unei carti, cenzu-
rate la Odesa, in care se vorbea despre patriotism
nu in sensul rusesc al cuvantului i despre o limbs,
care nu era cea ruseasca.
Nu incape nici o indoiard, ea I. Sarbu era in
curent cu literatura romaneascä de peste Prut. In-
telectualii romani din Basarabia faceau de obiceiu
cunostinta cu literatura romaneasca in scolile me-
dii tinutale si in liceul regional din Chisinau, unde
se preda facultativ limba romana dupa manualele
lui Stefan Marge1l8 i Iacov Hancu. In cartea a-
cestuia din urmd se ggsesc mai multe bucati din
literatura romaneasca 'Ana la anul 1840.
Dar I. Sarbu cunostea limba i literatura ro-
maneasca nu numai din manualele aparute in Ba-
sarabia.
Intre boerimea basaabean i cea de peste Prut
In vremurile acelea, cum am vgzut, se pastrau ined le-
gaturile de rudenie, multi din ei aveau mosii si de o
parte a Prutului si de alta, asa c usor se poate presu-
pune, cd in Basarabia patrundeau scrierile roma-
nesti de atunci, cu care a facut cunostinta si I.
Sarbu. Multimea de neologisme i cuvinte, care nu
se intrebuintau in Basarabia (marinimie", aten-
1) Fabule, p. 11V.

www.dacoromanica.ro
 Scriitorii basarabenl. 2a3

(ie", ager", ghente"neanzari, vopsea", pre-

tatindene", protie", elefant", tabula" etc., etc.),
dovedesc, ea I. Sarbu cunostea destul de bine
limba literarO romaneascd de atunci. Insa influenta
literaturii romanesti asupra scrierilor lui I. Sarbu
este atat de slab& incat se manifestO doar numai
in faptul ch a scris in romaneste, pentru dragos-
tea calye fiii romanesti", cO a- simtit romaneste,
fara sh. fi fost apucat de curentele literare roma-
nesti, lard sa se fi adapat din izvorul de inspiratie
al scriitorilor romani contimporani. I. Sarbu nu pu-
tea s5. -nu cunoasca literatura plinO de avant patri-
otic si de sperante a renasterei dela 1848, nu pu-
tea SO nu cunoasea inceputurile stralucite ale poe-
ziei lui V. Alecsandri. Dar imprejurarile din Basa-
rabia erau de asa natura, incat l'au facut pe L
Sarbu sa se indeletniceasca pe cat Ii permiteau
mijloacele reduse ale talentului Jui cu traducerea
pt transpunerea unor fabule i poezii cu caracter
didactic, din literatura rush, inocente din toate punc-
tele de vedere.
E ceva caracteristic, c aproape toti fabulistii
wmani, in afara de Oh. Alexandrescu, au fost in-
fluentati de literatura popoarelor slave. Donici
Starnati au tradus aproape in intregime pe Cralov,
fabulistul rus, modificandu-1 i localizandu-1 putin,
Scriitorul basarabean Nacco, despre care vom vorbi
mai jos, traduce din acelasi Cralov, Tichindeal
scrie sub influenta fabulistului sarb, Dositei Obra-
dovici.
Prima carticicO a lui I. Sarbu (Fabule" 1851)
contine cincizeci de fabule, traduse, cum spune _el
insusi din ruseste. In precuvantarea pe care am
citat-o mai sus, I. Sarbu ii pune pe Cralov intre
cei care si-au castigat nemuritori nume" prin scri-
erile lui. i aproape toate fabulele din cartea 1

www.dacoromanica.ro
204 Cu !tura romAnzasca in BaserAia.

I. Sarbu sunt traduceri din era lov, traduceri mai

mult sau mai putin exacte, In cele mai multe Ca-
zuri chiar a titlului fabulelor. Numai unele din ele
sunt putin modificate, localizate pana la oarecare
1116sura.
Din era lov sunt traduse urmatoarele fabule :
Bdtrdmil Si trei tineri" (pp. 186 - 188), ')
Elefantul Si coteiul" (pp. 137-174),
Momite (pp. 175-176),
Momita Si Ochilarii" (pp. 133 134),
Broasca si boul" (p. 120),
Cioara si vulpea" (pp. 113 -116),
Bucdtarul i motanul" (pp. 178-179).
Momiia si oglinda" (pp. 226 227),
Busuiocul" (pp. 124 126),
Lupul i vulpea" (pp. 199-200),
Zmdul de hiirtie" (p. 200),
Vulturul Si cOrtita" (pp. 195-196),
Copaciul" (pp. 188-189),
Porcul" (p. 190),
Frunzele si rdddcinile" (pp. 198-199),
,,Musca Si drumetii" (pp. 191 192),
Stigletul" (pp. 201-202),
Florile" (pp. 208-209),
Iubitul de prdviry" (p. 211),
Omul Si arpele" (pp. 209-210),
Oamenii si pdrdul" (p. 214),
Vulpea cea band" (pp. 215-216),
.Soarcele si guzganul" (pp. 219-220),
Piatra Si vermile" (p. 225),
Bdtrdnul Si moartea" (p. 228),
Omul i toporul" (p. 230),
1) NumArul paginilor indicA originalul din operels complecte
ale lui CrAlov, editia lui V.'Calla, v. IV. 11. A. Kpbutosl. Home
toOpaffie couthempl. 113A. B. KaaJama. IlerporpaAl. T. IV.

www.dacoromanica.ro
 Scriitorii basarabF-ni. 205

Leul si lupul" (p. 231),

Omul si umbra" (p. 230),
Pdstorul i tintarul" (p, 227),
Vdndtorul" (pp. 253-254),
,,Ursul stdpanitoriu pe prisacd" (pp. 225-226), -
,,Lupul i cocostdrcul" (p. 256),
.Ursul ci pustnicul" (pp. 206-208),
Doi copii" (pp. 326-327),
Stiuca pi motanul" (pp. 161-162),
Dundrea Si pdreiutul" (pp. 202-203).
Celelalte fabule au fost traduse de catre Sarbu
din alti fabulisti rusi i ce este curios din cei mai
invechiti chiar pentru timpurile lui Sarbu. Asa din
fabulistul rus Hemniter (1745-1784) este tradusa
prima fabula din cartea lui Sarbu Bogatul i sa-
racul" ') §i Preprocopsitul copil"
Dar sa vedem cum traduce Sarbu fabulele
lui Cralov. Este lucru bine constatat, ca i Stamati
si Donici au scris sub influenta lui Cralov, i pri-
mul din ei Ss tine mai aproape de textul origina-
lului, iar al doilea le dnì o traducere mai mult sau
mai putin libera. Dar aceasta nu scade valoarea
literara a fabulelor lui Stamati i Donici, mai ea
seama a acestuia din urma. Fabula este unul din
cele mai vechi genuri literare si unul din cele7
care a evoluat in desvoltarea lui ca forma poate
mai Win decal celelalte genuri literare si care
astazi este amenintat sa dispara. Cel mai mare fa-
bulist modern a fost La-Fontaine, care a influentat
literatura fabulista aproape a tuturor popoarelor
moderne, dar care la randul sau s'a folosit de fa-
bulele lui Esop. Sunt subiecte de fabule, care se

1) Cognania Xemnimpa. llsauie CAppusa. C.-11eTeplippri,

1852, p. 59.
2) Ibidem, p. 1G2.

www.dacoromanica.ro
206 Cultura rornoneascsa in Basarabia.

repetk la toate popoarele si care au intereg -pen-

tru fiecare din ele. Principalul este felul cum este
redat subiectul, forma fabulei, i ideia pe care o
urmareste autorul si care corespunde necesitatilor
timpului i imprejurkrilor fie ckrui popor.
Skrbu n'a stiut si nici n'a avut pull* skt dea
fabulelor lui o forma mai frurnoask, mai Mere&
si nici n'a stiut sk le localizeze, sk le lege cu viata
poporului basarabean, pentru care el le-a scris.
Oksim o singurk fabuld in care el Med indoialk
face aluzie la starea Romknilor basarabeni sub ju-
gul strain, si nu stiu clack aceastk fabulk nu este
.ehiar originals& intruckt asemenea fabulk nu gasim
nici la Crklov, nici la Hemniter, nici la lzmailov,
desi asemenea subiecte se gasesc in literatura rusä.
Este fabula Strdina floricicd", care sunk astfel :

O crinule ! Ce-ai peitit?

Dece asa te-ai vestejit,
Unde mirozna, frate ;
Au dour nu ploud de agiuns?
Alm !" Crinul au reispuns :
Sant in strdindtate".

Facatul lui Skrbu este ca el s'a tinut prea a-

proape de original. Pân i titlurile fabulelor a-
proape totdeauna sunt traduse exact, uneori chiar in
dauna limbei. Asa, de exemplu, cuvantul rusesc
Itubopatnai", ceiace inseamna curiosul, doritorul de
a cunoaste, il traduce : iubitorul de prdvire". Este
adevarat, Ca' Skrbu uneori omite sau modifick u-
nele notiuni, unele imagini, dar structura gene-
rald a fabulei, naratiunea i morala, raman ace- .

leasi. lard cum traduce el una din cele mai carac-

leristice fabule Momita" :

www.dacoromanica.ro
 Scriitora baiarabeni. 207

Cum vrei- tu sd te trudefti ;

1nsd sd nu gdndoli
Cd-i cd.Ftiga vr'o slavd say multdmire,
Cand din osteneala ta nu iesd vr'o fotosire.
On om de dimineatd sau sculat,
Si cu sapa de prd$it sau apucat ;
katát biet u_cre.Ftin sail ostenit,
bd sudorile de pe el curgea cumplit.
Si cu asa fel-de lzdrnicie lucra,
bd cine pe langd el n'ar fi trecut,
De la toti laude lua;
far momifa de ciudd sau umplut
Si fiind cã laudele linmesc,
Si tog pe iale le doresc,
Apoi i momi(a mea s'au pus sd-se trd-
deascd
Si pi icea pe cole on butuc ea au gdsit"
etc.
Ori cum traduce Särbu Bogatdl 0 Sdracur
din Hemniter:
Aceastd lame Ti asa, Ca eine sant bogati,
Au pretutindenia cunoscuri i frafi.
Macar sd n'aibd nici rang, nici vrednicie,
Macar sd fie din neamul prost ;

1)La Crdlov. Cum vrai, munceste fu ;

Dar nu gandi sl agonisesti
NiC1 multumire, nici onoare,
(And nu este in munca ta nici folos, nici mAneiere.
TAranul din zori cu soha (plug de lerntil
N ogorul sAu muncea:
TAranul zneu muncea asa,
Incal piräu sudorile-i curgeau.
Sateanul lucrAtor a lost adevArat.
De aceia eine nu trecea
Top lui multumiri II aduceau.
Aceasta trezqte hi monailA invidia:
Landele aunt atrAVItoarecum sA nu,le doresli I
SI momita s'a gAndit sA-se trudeaseA,
GAseste un butuc i hai cm el sA-se eAzneascitu

www.dacoromanica.ro
208 Cultura rornameascA .in Basarabia.

Si eine el tear fi fast,'

Fieste care 'II. cia protie.
lar sdracul fie macar elfn. neam de domn
Filosofeasca ca. Platon,
Alba' ingereascd minte
.Ca tot ,daral invistrat
Nimi nu-i dä cinsle,
. Precum la bogatbs'arata),:."
Pfima tabula Sarnu mcearca 's'o localizeze
Hocuind notiunea de sohe, nettmoEcuta
In Basarabia..(un. plugusor. de Jenuv.,pentru un cal,
cu care se. ea' :in, Russia)1 -.4U':pscutul cuvânt
sapda, ceiace apropie dgiir ,tobUla de NA*
-Românului. ,14odifiesa L 14 a .4oua, fabu15, daf
aceSte medificki sunt atat de neinsemnate, Meat
s.chimbA londul fabula Acelasi lucra,se obseryä
si in traducerea celorlalte fabule aceleasi Incer-
cri tie Mcalizare -_pe arocurea .(fOula Itrzul
raul".o .traduce-- Dundrea i peirdul"),,,p.c0aitgn-
Aintk de,-a tle- apropja de: inte1es4pppoplui, scrisA
in aéelasi 1iñibpJin de,:;urrne\_ale .gratului basa-
rabeatr: E- cie remarcat, :C'4 Sarbu ,n:a siiut sa a-
leagsa' pentru traducerile.;;sale -cele nmi frumoase
fabule ale lui Cralov, ceiace denota poate ten-
dinta lui de a scoate la iveala anumite neajwisuri

1) La liewnitenT Asa e lurnea ,asta, cà eine e, begat

La-toti le este prieten i frate
Macar n'aibl el nici merite, nici grade,
Chiar fie el cle .4am. .de rândas de grajd.
Si 41;47r si eine 0, 1
Vei fi
tu .

elm, ca un baiat. .

lar 'saracul fie el chiar neam de print,

Malcdr aiM o minte ingereasca
Si toate calitatile celor mai demni eameni
poate si. se astep4) )a acea ,cinste,
..Pe care .o -are dela toti oel bogat"...
fabula aceasta A . lost tradusti si de catre ,C. Stamati.

www.dacoromanica.ro
 Scriitorii basarabeni. 209

ale societatii de atunci, de a trage anumite con-

cluzii moralizatoare.
Cu un an mai -tarziu Sarbu tipareste Alcti-
tuirile" sale, volumul silt' de poezii. Chiar prin tit-
lul acestei carti autorul ne di s infelegem, ca
aceste poezii sunt originale.

4. NAB UM.

Ifoeale.

K DI I E 8.
Tinorpaeia Azi flonos.

1852.

Tiflul Alatuirilor" lui L Sarbu.

14

www.dacoromanica.ro
210 Cultura româneascii in Basarabia.

In prima poezie, intitulata Moldova", autorul

ii exprimh iubirea sa fath de tarh, fath de Basa-
rabia, pe care o considerh ca Moldova,
Pentru care adevereavi
-rul acestei tart,
L., e de sterna lucieaza
,Acuma sute de veri".
Poezia se incepe cu urmatoarea strola :
Moldovo, fard frurnoasa !
Parnant bun ci 'nbelsugat
Cu paduri multe ci deasa
cu izvoard bogat".
Autorul arath ch Moldova are ceva atrhghtor
pentru straini, care yin si se aseazh pe phmantul ei:
Desi nu esti asa mare
Cu cuprinderea "in sine,
Dar esti foarte priimitoare
De multe neamuri strdine".
E interesant ci Sarbu, enumerand neamurile
ce traesc in Moldova, nimic nu pomeneste despre
Rust Obiceiul de a canta Moldovq frumoash",
cu apele ei dulci", cu phdurile mdgulitoare", era
un obiceiu foarte raspandit intre scriitorii renaste-
rii noastre nationale, I probabil eh aceasth poezie
stangace, dar plinä de iubire fatä de tart', a fost
scrish de Sarbu sub influenta poeziei lui V. Ale-
xandri Adio Moldovei", de unde Sarbu imprumuth
chiar cateva epitete.
Cele mai multe din poeziile sau mai bine zis
versifichrile lui Sarbu au fost scrise sub influenta
literaturii rusesti. i lucru ciudat, pe cand pe la
anul 1850 literatura rush ajunsese la un grad foarte
inalt de desvoltare, cand avusese scriitori de va-
loarea lui Puschin si Lermontov, I. Sarbu este sta-
panit de influenta scriitorilor rusi invechiti i ca
forma, i ca idei i sentimente ; el apartine cu-

www.dacoromanica.ro
 Seri Horn basarabenL 211

rentului literar rusesc dela sfarsitul veacului XVIII-lea,

epocei pseudoclasicismului in decadere, când a-
cest curent localizat in Rusia, pastrand nu tocmai
conseevent terminologia bombastica a pseudoclasi-
cismului, personificarea unor notiuni abstracte, se
apropie de Aar& exprima uneori sentimente ade-
varate, biciueste neajunsurile societatii.
Chiar titlurile poeziilor lui Sarbu dovedesc le-
gaturiIe lui cu acest curent : .Cdtre dreptate",
,,Faptd rd i fapta band", Cdtre bucurie", Cdtre
moarte" sunt personificari la care recurgeau pseu-
doclasicii rusi (si straini, bine inteles). Sau ince-
putul poeziilor lui Sarbu :
0 dreptate, o dreptate !" (Cdtrd dreptate"),
0 crivdt, \plin de "Ingrozire" (Japtd rd. s,si
faptd bund"),
0 bucurie, bucurie !" (Cdtrd bucurie"),
0 moarte, moarte, auz -cutnplit" (Cdtrd
moarte"),
0 fireasca datorie !" (Pentru inso(ire") -etc.
A§a incepeau numai poelii pseudoclacismului fa-
suflat rusesc. Iar unele imagini din lumea clasica,
pe care le intrebuinteaza el, ca Minerva", Ve-
nera", Febus", Filomela" i unele comparatii de-
nola si mai mult legaturile lui Sarbu cu acesti poeti
rusi.
Cea mai mare influentil a avut'o asupra lui
Sarbu poetul rus G. Deijavin (1743-1816). Poe-
zia lui ,Sarbu Visul" (Viderea Minervei") este o
prelucrare a poeziei lui Derjavin Felita". Poetu-
lui rus Ii apare Felita" sub numele cAreia se as-
cunde imparateasa Ecaterina, i poetul o magi s5-i
dea sfaturi, cum sa traiasca, cum si fie fericit pe
lume, preamarind calitatile ei si mai cu seama
simplicitatea ei i comparand aceste calitati cu nea-
junsurile lui, ale poetului, care fumeaza, joaca cat*,

www.dacoromanica.ro
212 Culture. romaneasca In Basarabla.

doarrne mutt, adica face ceia ce face toata lumea.

Poetul cand viseaz a. rasboae, cand mananca ;bine,
cand scrie poezii, aand se plimba cu vre-o a-
Manta etc. Se termina cu ideia ca Felita aduce
pace pe p5mant. Si in poezia lui Sarba, poetul a-
dormit pe varful unui munte, viseaza, cum in fata
lui se iveste o femee impodobitei c'o fa(a prea
1inistita", catre care an glas bine cunoscui poetu-
tului se adreseaza cu cuvinte in care arata tcalifa-
tile ei frumoase i simplicitatea ei :
Minervo ! vinei de ma sfeitudte,
Cain in lame sa trdesc ;
Vin de ma povatudte,
Ca ea set ma folosesc",
tuvinte care la D'erjavin suna astfel:
Da-mi, Felito, sfaturi,
Cum sa trelesc bine ssi cu dreptate,
Cum sa-mi potoldc patimile
Si cum sei fiu fericit in lume"').
51 in poezia lui Sarbu se area neajunsurile ome-
nesti, patimile,- de care este cuprinsa lumea, 0 in-
4arsit Minevra II sfatueste pe prietenul poetului
sa-si petreaca viata cu lin4tire".
Derjavin a prelucrat poezia lui Horatiu Nib-
numentum" (Exegi monumentum aere perenius"),
pi aceasfa poezie a lui Derjaviu a influentat poezia
lui Sarbu :
Eu mi-am facnt o casa mare",
casa, pe care
('utremurul n'o ingrozdte,
Ea sta tare, ne cleitita ;
Furtuna n'o navaleste,
Ea stä foarte linistita"
etc.
1) F. if. AepzaBians. COTIIIHelliff, T. I p 84. C. limp-
Wm,. 1868.

www.dacoromanica.ro
 Scriitorii basaraPeni. 21,5

Si mai mull se vede izvorul laspiratiei lui Sarbu

lii poezia Cdtrd moarte", care este o compunerc
foarte apropiald a poeziei lui Derjavin La moat-
tea principelai Merersclzi". S compafam vre-o
doua pasage :
SARIBU : DERJAVIN ;

O moarte, moor/el Auz ,,CuvOntul vremurilorl -

cumplit netul metaluluil
,Glasul Mzi merrnfricosazd ; Glasul Idu cel strosnic me
infricoseazd,
Ma striga necontenit, Ma chiama, ma chiamd al
Mu gemet,
$i la mormant m'apropiaz Ma chiarna, si ma aprople
de mormdnt.
Abia cat add aceastd lume, Abia am vazutaceasta fume,
De acurn i tu din dinfi Deja moartea sertsneste
scrlisnestil din dinfi,
Prin tun coasall strdlu- Ca fulgerul cu coasa star%
cesti, luceste
_$i pe viaia-rn sa supune... $i zilele mi e tae, ca pe
iarba
,
Ah I de brapd tau eel uscat, Nimic nici o creafiune
Nime aid nu s'au ascuns: .Nu fuge de ghiarele tale
fatale...
&frac, bogat i tmparat, Suveran si definuthrane
viermilor,
_De o potriva 'ft e supus... A elementelor furie sicrille
.....
Via/a este cereascei clipal-
_maw:Ma
Viola este darul momenten
nicd .ddruire; al cerului,
-Sd-mi frztaresc sufletul spre Aranjazd.fi-o spre linis-
linistire tea te,
$i err a pulina picatura, $i eu sufletul tau mat
Sa, Nnecuvtintez a soar- Binecuvantjeazd lovilurJj
lei lovitura.".
..
11 Opelt. 44-3.

www.dacoromanica.ro
214 Cu Itura romaneasca in Basarabia.

Sarbu omite uncle rânduri din poezia ocazio-

nald a lui Derjavin, schimba ordinea strofelor, dar
fondul poeziei scriitorului rus farnane acelasi. Sarbu
traduce, cum am fazut, bucafi intregi din aceasta
poezie. Poeziile lui Derjavin, pline de arhaisme ru-
sesti, sun! foarte greu de infeles chiar in limba
russ, cu alai mai mull le miri de gustul literar a
lui Sarbu.
Intre poeziile lui I. Sarbu gasim i o poezie
tradussa. din Puschin. Este poezia Florile cele tar-
zie", scris6 dupg, gingasa poezie a lui Puschin
Horde torzii1Y. lard cum traduce Sarbu aceasta
poezie :
SARBU: PUSCHIN:
Florile cele tdrzie, Ultimele flori sunt mai
dragalw
Mai clegrabd ne mtmgdie, Deco! trufandalele luxoase
ale ceimpurilor.
Deceit cele inteii Mite, Ele visurile intristate
Care frumos infloresc : Le trezesc mai viu in noi :
Cdci cugetile meihnite, ,z4a cdte odatei cease!
despeirtirii
Mai degrabd in noi tre- E mai yiu deed! inse4i
zesc, intanirea".
$i mai degrabd aduc a-
minte
Me zilele de mai 'nainte.
ceasul dispörfirei,
(Mite odatei ni s'aratd
Pica bun deceit a intdlnirei".

Celelalte poezii ale lui I. Sarbu sunt mai mult-

sat( mai pulin originale. Autorul, nemulfumit, de-
ceplionat, cauta sa-si contretizeze sentinientele sale
1) A C. liymmurb. Comesig. IlaA. IL 0. %Toon. C.-fie-
Teptiprhs T. 11-1, p. 18.

www.dacoromanica.ro
 Seriitorii basarabeni. 215

In poezie. Dar el este un om bowie serios: nu-1

preocupa aproape de loc chestiunile vietii intime,
cu ce se -ocupa de obiceiu poetii, in el sunt foarte
desvoltate sentimentele obstesti ; pe el Il preocupa
neajunsurile societatii l problemele mai mari, de
/wattled filozofica, ca fericirea", dreptatea", moar-
tea" etc. Tendinta moralizatoare a autorului se vede
la fiecare pas. Si aici se vede influenta scriitorilor
rusi, care au trait cu cateva decenii inainte de
Sarbu, se vede didactismul i deceptionismul aces-
tor poeti, influentati la randul lor de poezia decep-
tionista apuseana de dupa revolutia din Franta. Fe-
lul de a alege poeziile din scriitorii rusi, de a urma
scrierilor invechite denota gustul putin desvoltat al
autorului. In versificarile lui cetitorul nu va gasi a-
proape nimic ce aminteste poezia : ca limb& ca
forma ele sunt foarte slabe. Dar I. Sarbu a avut
intentii bune si nu este el poate de yin& daca nu
le-a putut infaptui.
3.

Scrierile lui I. Sarbu, cum am avut ocazie sa arat,

au fost unicele scrieri pur literare, care au vazut
lumina tiparului, in Basarabia. Dar Basarabia a mai
avut scriitorii ei, care Insa au ramas necunoscuti
atat poporului basarabean, cat si celor ce se ocupa
de tstoria literaturii romanesti. Cu atat mai i'ntere-
santi sunt acesti poeti pentru noi ; un object de 'A-
rnie, o jucarie eopiliireasa, care ne aminteste noua
trecutul nostru, uital l gäsita ocazional In timpul
maturitkii noastre, este mai scump pentre noi, ca
on i ce object de artiS, dobandit mai pe urma.
Nu *tiu caror imprejurli e datoreste faptul, a
dupd (3, pauz6 tie vre-o eincisprezeee ani, deodata ri-
ser trei poeti, care- scriu In romaneste Intre anti
,

www.dacoromanica.ro
216 Cultura romineascil in Rasarabia.

1866-1869. Este aceasta o coincidenta ocazionala

sau un fenomen; care poate avea explicatie in im-
prejurarile survenite in timpul marilor reforme so-
dale si al unor oarecari libertati de sub domnia
irnparatului Alexandru at II-lea, e greu de facut
vre-o presupunere. Fapt este cat de pe la 1860 si
ceva i parka la razboiul ruso-romano-turc, dela
1877-1878, Romanti basarabeni se bucurau, cum
se vede, de mai multe libertati. In acest rastimp
au aparut manualele Iui I. Doncev, s'au jucat mai
mune piese de catre trupele romanesti etc.
Primul loc intre acesti poeti necunoscuti II o-
cupa Alexie Nacco1).
Poate ca va rgmânea o enigma pentru istoria
culturala a neamului nostru, ceia ce a fost A. Nacco,
ceia ce s'a petrecut in sufletul lui sbuciumatz). A-
proape autodidact, A. Nacco Ii inzestreaza minted
cu o multime de cunostinte, care fac din el unul
din cei mai buni cunoscatori ai trecatului Basara-
biei. El scrie, pe Mug% alte Iucrari cu caracter is-
toric, cea mai compIecta istorie a Basarabie0) çi
totodata cea mai tendentioasa in concluziile eL A.
Nacco cauta sa dovedeasci, infruntand adetArul,
1) V. articolul nostru: ,Poeziile lui A. Nacce". ReY. sesaafte-
rea Moldoveia 1921, No. 1, pp. 1-5.
2) A. Nacco a llsat si o autobiografie n rnanuscris, oar, a
fost campArat de un bibliafil, N. Moghileanschl. Biblioteca acestuia
din urma, plecat In Rusia, se pàstreaz tn blblioteca primfriei orafn-
lui Ohisinau, dar Intrucat. Ind. nu este transatl chestiunea prodt6
acestei biblioteci primariei, pentru care ea este curnpirati de un pre-
prietas basarabean, mi ne-ampututIolosi de acest pretios manuscris.
3) 1) Istoria Basarabiei din timpurile cele mai yechid. 1873, Is
rusesto In 4 -volume. A mai scris: 2'1 0 Schitfi despre administratla
eivili In Basarabia, Moldova i Valahia tn timpul riisbeinInt rues-
tura 1806-1812. In Heraoriile societitii de istorie i snisichitliti dela
Odesa. Vol, Xl. 8) Antichitlitile Basarabieid 1884. 4) 0 reesnale a-
smpra arvi lui Batingcovs. 5) D-1 Gore posed6 un seanuserie al lai
A. Naece : Reginnea Basarabiei de la alipirea ei la Rusts dupll Ult-
.-Will dela Bucuresti din punet- do vedere eeonomie, Statistic 0 iffb-
tonic. 1871d.

www.dacoromanica.ro
 Seriitorii basarabeni. .tc-- 217

earacterul slay al Basarabiei, drepturile strainilor

asupra acestui petulant, pune la Indoiala latinitatea
Romani lor. Si te miri ca. el, care cunostea atat de
bine istoria farilor romanesti, cronicele noastre, care
stia limba i literatura romaneasca scrie aceste
ucruri.
Din Statul personal" 1) al lui A. Nacco pre-
cum si din dosarul administratiei guberniale" No. 408
din 1893, se vede ea el s'a nriscut In anul 1832,
Inteo familie de boeri moldoveni (dvoreni"), prg-

AIexs Nacco.
kabil nu tocmai bogati 2). Studiile le face In
regimentul nobililor" din Petersburg, transformat pe
until In coalg de artilerie, unde de obiceis ki fa-
eeau studiile dvorenii de mann a doua t Rada
I) Nadal p..na1 1 Ini A. Name aa giant* la antacid &-
coati htarIvi.
21 Dora aseartita areamei lei, A. Name a utottonit vre-o tire
sat. Aleaetiai 1. platitat Ia jad. Serowe_ gl Orkikelei.

www.dacoromanica.ro
218 Cultura rornâneasca In Basarabia.

La anul 1850 devine ofiter de artilerie in armata rusd,

iar la 1.853 trece cu Ufl detasament rusesc Prutul,
unde II gdsim pand in August 1.854 in armata ru-
seascd, care avea de gand s treacd Dundrea.
Probabil cd atunci A. NaCCO face cunostintd cu Ii-
feralura romaneascd. La anul 1858 el pdraseste
din motive Tamil:tare" serviciul militar, i dupd oare-
care incercari de a ocupa alte posturi, II vedem ca
funcjionar cu insdrcindri speciale" in cancelaria
guvernatorului Basarabiei, iar mai pe urrnd (1879)
ocupd postul de ispravnic" (prefect de politie de
judet) al jud. Tighina, ii suplineste in caleva ran-
duri pe vice-guvernatorul Basarabiei, conduce par-
tea neoficiald a ziarului BuletinuI guvernamantului
Basarabiei" i insfarsit ocupd postul, de consilier
superior al administratiei guberniale din Basarabia.
A luat concediu in cateva randuri pentru a pleca in
straindiate, cand probabil a lost i prin Romania.
La anul 1892 se retrage din serviciul statului. A
murit &cum in tirnpul fitzbolutui mondial in luna Ia-
nuarie 1915 la Odesa, unde a fost inmormantat la
cimitirvl Nou
Din dosarele oficiale, pe care le avem* la In-
demank nirnic nu transpird din ceia ce a fost A.
Nacco : a fost un functionar bun si cinstit", i ni-
mic mai mult, nintic din p,reocupdrile lui stiintifice
literore, \care constituiau fondul sufletului lui, pre-
ocuparile yietii lui intregi. .

Pe lting5 luerarile lui *Manfiee cti earaeter is-

lark, scrise toate Ii ruseste, dela A. Nacco ne-au
rimea 10 calete i trei fel separate es pcieik *i
1) Soyis tai 4. Satan, Olga Naooe, Itoanitatei. si ea, a lost o mill
toaro dental do bii s,. aprooiakt fre literatara ras4, si poste singara
aosieltoogra, eszo no-o Zook artai amlto novel. ea eo1orit. Weal, basal*,
imaa, * Iwo 119 dosesio rjOtt bosarobeuilor. A lOgsat dos* volume de
auvalt

www.dacoromanica.ro
 Scriitorii basarabeni. 21.9

traduceri scrtse In romaneste cu there latine intre

anil 1866-1869. Unele din ele sunt in douatrei
redactii i poarta semnele micilor schiinbari. Sun t
indicatii, ca A. Name* a pregatit traducerile i poe-
ziile sale pentru tipar : Demon. Poenia orientald.
Tradusd de pe rusascd de Alexis Nacco. Editia I.
1867. Freitqtii de sus". Insa poezille lui A. Nacco
au ramas in manuscris. Cele mai mulle din scrierile
lui A. Nacco sunt traduced din literatura rusa. Am
relevat faptul, c dintre scriitorii rust, care au fost
transpusi in romaneste, cel mai cunoscut a fos
bullshit I. A. Cralov. Poate ca aceasta se datoreste
pe langa conditiunile de viata ale basarab
faptului, ca acest &editor a stiut sa faca din fabula
prin puterea lui descriptiva, prin stilul lui lapidar
prin zugravirea vietii locale, o adevarala opera li-
terara. Poate c aceasta se datoreste i simplici-
ltii fabuIei din punct de vedere al formei, ceiace
In deosebi se remarca la Cralov.
Cu thate ca A. Nacco avea o pregatire lite-
rara cu mult mai Inaintata decal a lui 1. Sarbu, cu
toate ea pentru socielatea ruseasca, care trecea
prin epoca marelor reforme" i prin materialismul
scepticismul literar, Cralov era mort, A. Nacco
traduce din Cralov urmatharele 15 fabule :
1. Momita i oglinda" (Cralov, op. cit, vol.
IV, pp. 226 227),
2. .Doi cdni" (pp. 293 294),
3. ,Taranul i erpele" (pp. 278-279),
4. ,Porculs i stejarte (g. 279),
3.. Vidpea-0 tistarur (pp. 154 155),
Un ztridu de Mrtie (p. 200),
7. Lebada, ram!' si stiuca" (p.. 201),
8. ,Surtuca( lui Trixe (p. 204),
-9. 4erpile ni elevetitortd" -(pp. 38-239),

www.dacoromanica.ro
 220 Cultura româneascii In Basarabia.

10. Lupul i ciobanii" (p. 247), ,

11. Vulpea ssi poama" (pp. 261-262),

12. Sgdreitul" (pp. 288-289),
13. Magarul i privighetoarca" (p. 168),
14. Cvartetul" (pp. 197-198),
15. Sacul" (pp. 176-178).
A. Nacco alege din fabulistul rus cele mai fru-
moase bucati, pe care reuse* sa le. redea In ro-
mane§te intr'o forma destul de accesibla dupa vre-
murile de atunci. Ca si I. Sarbu, el traduce aproape
in extenso, pastrand pe alocurea chiar masura ver-
sului lui Cralov. Insa sub pana lui A. Nacco ver-
smile viguroase ale lui Cralov capata o interpre-
tare romaneasca destul de buna; unele din fabulele
lui A. Nacco sit astazi ar putea fi citite, multumita
limbel lor, uneori mai rnladioase, chiar decal a lul
Donici i Stamati. Sa vedem cum traduce A. Nacco
fabula .Serpelefi clevetitorur , pe care o cunoastem
§i din traducerea lui C. Stamati :
A. NACCO: CRALOV :1)
De draci degiaba lot Dor- In zadar despre draci se
besc, bdrfeste,
ca ei dreptatea n'o prele- CV nu cunosc de loc drep-
luesc. tatea,
Dar adevdrul si ei adese- Insd ei pelzesc adesea 0-
oarea 11 peizesc devdrul,
Eu al-0 pildei pot s'aduc Adec aid dooadd despre
spre 'ncredinfare. aceasta.
In lad nu stiu la ce Printr'o tntdmplare, tn lad,
'ntdmplare
1.1n sarpi c'un clevetitor Ia $arpele cu pismdreful se
un feremonial de serbel- tntdInesc la 0 serbare
ioare

1) Tradaterea h1 E. lepure Seritkorli fraSatiftweic 'II! P.

Kamm p 239.

www.dacoromanica.ro
 Scriitorii basarabeni. 221

A se "mpdca de locuri n'a Nu vrurei sei lase lnainta,

putut tea unul altuia
$'a se sfddi chiar o 'nceput, $i se luarei ía cearte :
Cui jar Ode mai bine se Ceiruia dintre ei se cuvine
mearga tnainte? a merge tnainte?
$tiut cei 'n iad acela are 0 Dar in iad Intdietalea In
mai multà cinste adeveir acela o fine
Care-9 fdcut aproapelui be- Care a Peat mai mult rdu-
loli mai multe" etc. aproapelui" etc.

Ceva cu mai multä libertate A. Nacco traduce

fabula Sgarcitul".
A. NACCO: CRALOV :

0 stafie peizea odatd o co- 0 stafie oarecare peizea

moard comoarei bogatd,
Ascunsd bine sub pameint : Ingropatei sub [Amelia : pi
iatei eel pe necWeptate Ii
vine ordin
Deodatd de la Vielzevul Ii De la feful demonilor -
vine ei cuvdnt, SO sboare pentru mai multi
Peste treizeci de fad, pe-o ani peste treizeci de fdri;
vreme lungd e so sboare. Serviciul e (101: eti bucu-
Cu slujba nu poti sugui : ros sau nu
Porunca ce-ai primit-o s'o Trebue sd indeplinesti or-
'mpllnesti. dinul.
Std stafia me fi se gem- Stafia mea e tntr'o Incur-
deVe cOturO mare,
Cum feird ea comoara s'a Cum In lipsa ei sd se pd-
pea!, zeascd comoara?
Cine-a patea-o strojui ?"... Cine s'o pOzeasce ?

A. Nacco stie s'a redea pe alocurea chiar ma-

niera lui Cralov de a imita graiul poporului, de a
se apropia de intelesul lui, de a vulgariza unele
situatii i personaje in fabulele sale. lard cM de
bine traduce el fabula Porcul ci stejarul" :
Un pore sub un stejar bcitrein ci 'nalt
S'o indopat de ghinda pan'nu-o mai putut,

www.dacoromanica.ro
222 Cu Ham româneascA in Basarabia.

Dupd mâncare a dormit In voie cat a vrut ;

Pe urmd ochii a crdpat si s'o sculat
Si-a stejarului rdddcind sd rtime cu a lui fat
s'o apucat"...
Cum am vdzut, A. Nacco, ca i I. Sarbu, tra-
duce cuvant Cu cuvant fabulele lui A. Cralov, lard
de a avea chiar tendinta de a le localiza, asa cum
face I. Sarbu; o singurd fabuld Taranul ci ar-
pele" este tradusd fard morals.
A. Nacco mai traduce si unele scrieri din M.
I. Lermontov. Soarta tragicd a acestui poet talen-
tat, omorit la un duel in vrasta, fragedd a tineretii,
precum si operele pibunse de acel pesimism fru-
mos al tineretii, de acel deceptionism atragator
de un protest plin de avant si indrdzneald, note
caracteristice literaturii rusesti din prima jumdtate
a veacului al XIX-lea, in special a curentului by-
ronist" rusesc, au fdcut cd M. Lermontov a de-
venit cel mai iubit poet al tineretului. Poeziile lui
gingase, pline de energie, delicioase erau cunoscute
de intreaga lume intelectuald ruseascd: ele se ci-
tau, se rosteau la serbari, se aranjau pentru mu-
zicd.
Poeziile lui M. Lermontov n'au pdtruns in lite-
ratura romaneascd, in afard de mica poezie tra-
dusd de C. Stamati (Hdulitul inchisului") §i de
poema Demonul", redard in romaneste cu atata
talent de cdtre rdposatul I. Rddulescu acum cativa
ani in urmd.
A. Nacco ne-a lasat urmdtoarele traduceri din
Lermontov :
1. Demonul poemd orientald" (M. I. Lermon-
tov. Opere complete. Editia A. S. Marx, vol II,
pp. 16-46),
2. Melodia ebraiar (vol. I, p. 6),

www.dacoromanica.ro
 Scriitorii basarabeni. 223

3. Rugdciunea" (vol. I, p. 21),

4. Singar es la drum" (vol. I, p. 74),
,5. Ingerul" (vol. I, p. 3),
6. Visul" (vol. I, pp. 68 69),
7. Nu rdde de a mea profeticel durere (vol.
I, p. 64),
8. Profetul" (v. I, p. 76),
9. Trei palmi" (v. I, pp. 21 23),
10. Darurile Terecului" (v. I, pp. 23 26),
11. 0 corabie-ndlucd" (aereand) (v.. I, pp.
37 39). _
12. Copilului" (v. I, pp. 30-31),
13. Trist Si urdt" (v. I, p. 39),
14. Leicasul final" (v. I, pp. 57-59),
19. Testamental" (v. I, pp. 55-56),
16. Ceintec cdzacesc de leagein" (v. I, pp.
31-32),
17. Borodino" (v. I, pp. 14-16),
18. Dorinta" (v. I, p. 8),
19. Gladiatoral murind" (v. I, p. 7),
20. Pentru ce" (v. I, p. 39),
21. La portretul contesei VorontovaDascova
(v.. I, pp. 43-44),
22. Nu's byron eu" (v. I, p. 248),
23.
24.
. Un munte" (,0 stanc6) (v. 1, p. 69),
Oameniii undele" (v. I, p. 199),
25. PriveSc" (v. I, p. 9),
26. La generatia de acu cu o jale mare" (v.
I, p. 20),
27. Nu, nu pe tine eu te-ador asa 'nfocat"
(v. I, p. 74).
Traducerile lui A. Nacco din Lermontov sunt
ceva mai libere decal acele din Cralov; lucrul a-
cesta se explicd uwr prin faptul, CA a traduce o
poezie, a reda thate nuarriele sentimentului poetu-
lui, ale ideilor lui in altd limba nu se poate ad lit-

www.dacoromanica.ro
224 Collura romhneaseil in Basarthia.

term. Traducatorul trebue th fie el iinsusi poet, Ire-

bue sa fie un profund cunoscdtor 1 poeziei, ire-
agzie. z
11

Z./0ZZ, 2G6,24P-o-2.Z

ot-41
-
-atZe":
4.7"--442:4C-.1
-

v.,

ez,:'
C=%.zJZ

/4.L7,4: rz r tr-e, evre4.1

4ie/ Cc-r-ce4 ce-, cvs+Ger...; r

e/te, 74 C.e.ee:z%
atu-teei 0-7-4.2.-e-e. g;G:.e.".
C6i!9-z..2EL 0- ce.7>'&42, 07-CZ - eGie

Aulograful lad A. Nacco.

bue sä fie inspirat de aceleasi idei i sentimente,
de care a fost pdtruns autorul, ca s poatd. da altd
haind poeziei.

www.dacoromanica.ro
 Scriitorii basaraheni. 225

A. Nacco stie sa traduca poeziile lui termon-

tov, fara ca ele sa-se altereze, fara ca sa-si scimbe
fondul, cu toate ca versul lui nu-i intotdeauna la
Thaltime, cu toate ca tehnica acestui vers lash muIt
de dorit. In privinta aceasta A. Nacco traduce poe-
ziile lui Lermontov cu mai mult succes, decat fa-
bulele lui Cralov.
Poema lui Lermontov Demorwl", o capodo-
peak a nefericitului poet, a fost tradusa cu atata
maiestrie, Inca! daca s'ar netezi unele locuri, daca
s'ar coordona masura unor versuri, i astazi s'ar
putea citi cu interes. Nu ne vom Incerca sa tra-
ducem din Lermontov, ci ne v'om folosi de tradu-
cerea lui I. Radulescu ca sa facem comporatie :
A. NACCO: I. RADULESCU: 1)
Un demon trist, spirit Scdrbitul demon, duh de
proscrit- goand,
Deasupra globului sbura, Deasupra relei hard sbura,
$i al timpului mai fericit $i a timpului trecut icoand
Dulci suveniri II injura ( sic) Inalta-i frunte noura
De limp, cdnd el Inger Acel trecut cdnd in lumina',
curat,
Lucea In plaiul luminat, Curat ca Inger el lucea ;
Cdnd c'un surds de salu- Cdnd printre sori, lnfuga4
tare, plind,
Cometei celei sburdtoare Pe bolta cerului senind,
Cu el sd schimbe Ii pldcea, Cometa 'n cale-i surddea
Cdnd printre eternele ne- cdnd prin spatiuri al-
guri bastre
Vrdnd tot so file urmdrea El urmdrea, setos de 0iri,
Nomadilele caravanuri Convoaiele de mii de astre
De fdclii, ceriul ce avea ; Zvdrhte'n largi nemeirgi-
niri ;
Cdnd el credea si cdnd Cdnd el credinid i iubire
iubea,

1) ,DemonulM, trad. de I. Räduleseu. Ed, Iriata RoraaneaselL1,

1920 14.
15

www.dacoromanica.ro
226 Cultura româneascti in Basarabia.

A. NACCO: I. RADULESCII
Mull norocitul al zidirei, Avea, ca cea dinMi japturd,
Cdnd spaima el n'o cu. Cdnd 1111 lia 'ndoelt pf
noa0ea urd
Cod erv, ingerul iubirii, $i mintea nu.i amenintau
sufletu-i nu se 'ngrozea Atatea veacuri red fi goa.
le...
D'a seclelor sececitate, $1 multe... multe-i &We-
&Li
multe, melte... fl de Acum in suflet gOnd de
toate- jale
$'aducd.aminte nu putea

x. X. .

P'un cal voinic, dar obosit, La nunta 7ui, cam intr'a-

murg,
La nuntd calm asfintit Pe calu-i credincios Aft
murg,
Ordbefte mirele 'ngrijit. Aleargd acum grdbitul
mire.
Pe maluri verzi Aragvel Pdn'la Aragva 'n fericire
line
El ajunsese acu cu bine; Cdlcat-a drumuri fel de
fel.
In urma lui foarte incet Subt grele sarcini, dupe, el,
D'abia, d'abia urma pO- Deabia-ci trag paii gd-
sind, fdind,
De daruri scumpe incdr- Cdmile 'n iruri pe subt
cote tei
Ila *ir lung de cdmile Se duc pe drum fl strd-
'nalte lucind,
Se vede 'ntins pe drum La' gdt le sund clopotei...
- mergdnd;
A lor mici clopote sunau. Leisindu-i jara Sinoda-
. lul
El singur domn de Sino- Convoiul printu'l conducea.
daM,
Duce bogata caravand.

www.dacoromanica.ro
 Scriitorii basarabeni. -227

A, NACCO: I. RADULESCU:
Xl. I
XL

Si laid o capeid 'n drum; Un paraclis pe -deal strA-

luce
Aid de mull zace-adormit Demult aid subt slant.
cruce
Nu Ohl- ce print, ce e a- In Domnul doarme -an
cum print sldvit,
D'o nulnd rea pus in pd- De mcind de vrdjrnaf pierit.
mein!.
D'alunci la ospdt, sau la De-atunci, la nuntd, sau
luptd. - , bdtaie,
Ori careva de se grdbea, Ori care cdldtor trecea
Zeloasa pururea molitud Spre Domnul ruga-1 in
. .vdpaie
Ldngd capeld el fdcea ; Sd obi0wia
Si-acea molitvd Ii pdzea $i ruga Il jerea in cale
D'a du0nanului mand rea. De-a Musulmanilor pum-
nate.
Dar junul mire a calcat Dar mimic indrdznef trecu,
Vechi obicelu de bunt Idsat, Ca mofii cruce nu-0 facu,
Ca o iluzie streind La visurt rele, necurate,
Pe-ddnsu demonu-1 cerca; Vicleanul Demon l'indem-
na ;
In gdnd subt umbra nopfii In map nopfii 'ntunecate,
El pe mireas'o sdruta. Miresei gura-i sdruta...
D'indald 'n prêajmd-i doi Deodatd 'n cale- se
trecurd... pare?...
Ba 0 mai mult... o'mpu- Mai multi! trag focuri...
cdturd." ce e oare "7
Cum vedem §i A. Nacco i I. RaduIescu tra-
duc 'pastrand chiar mdsura versului lui Lermontov.
A. Nacco traduce ceva mai_ aproape de textul lui
Lermontov, decal Rddulescu, unele yersuri suntmai
greoale,'dar dacd Iudm in consideratie epoca in
care a tradus A. Nacco, trebue s recunoatern, cd.
traducerea este fäcutd nu färd oarecare talent. Tot
a§a sunt traduse i celelalte poeii. Citdm vre-o
doud-trei bucdti:

www.dacoromanica.ro
225 Cultura romaneascrt in Basarabia.

Din Melodia ebraied".

Inima-mi e tristd. Grabe,Fte-te cántator,.
Din harpa asta auritd,
Cu-a tale degete, ce kneed u.For,
Sa scoti melodia dorita.
Si de vor fi Inca speranti In fundul ei,.
Tu'n cdntator le vei trezi,
So lacrima de s'a gdsi in ochii mei
S' a scurge ea... m'a racori...
Dar fie cantecul tau grav i lini;stit,
Sei nu respire desfcrtare.
Eu vreu sa plâng, dintator. Sau pieptu-mf
chinuit
Mi s'a sdrobi de suparare "
Poezia Nu ride".
Nu ride de a mea profetica durere,"
Cad eu Vieam ce-mi pregatelste sortut
met! ;
Stfeam, ca capul ce-I iubeai cu mângetere,
be pe al tau san va trece la caMu.
Eu it, spuneam iubit'o ca'n lume n'oi ga'si
Glorie, noroc. Cad ora cruder' a sosi
Eu voi cadeasi-a vrajbii gluma
Va inegri, zimbind, un geniu neiflorit,
Si eu m'oi stage fara urma,
b'a mele dulci sperante syi mund ce-anz.
suferit...
Dar eu fare(' de spaimd sfeirVtul mi-t
a.,stept ;
E limp demult sã sclzimb aceasta viatd,
Las lumea sa farame cununa-mi de poet,.
Cununa mea de spini, far de sperante".
Din poezia Privesc".
Privesc in viitor trispainzatat,
Privesc trecutul cu durere,

www.dacoromanica.ro
 Scriitorii basarabeni. 229

Si ca un om la moarte condamnat
In jur eu caut miingdere.
La ce ma pregatesste soarta mea?
La ce amar sa 'mpotriveste ea
Sperantelor juniei mele?
Veni-va oare solul dreptatii
Sa-mi spuie mie scopul vietii?..."
Cu mull talent este tradusa poezia lui Ler-
-montov Cdntec cazacesc de leagan", localizand-o
prin schimbarea refrenului rusesc baiuschi baiu"
prin naturalul puiusorul meu" §i introducand ima-
,ginea fatului frumos" din basmele romanesti.
Dormi, copile, fat frumos,
Puiusorul meu.
Luna cautd voios in leaganul tdu.
Eu povesti ti-oi povesti,
Ti-oi cânta mereu ;
Dar tu dulce vei dormi,
Puiu.sorul men.
Terec fuge 'nfuriat,
Valu-i e turbat,
Rau cecen se furd 'ncet
Côtre main! 'nalt.
Dar viteaz vechi ii vestit
Fostau tateil tau.
Dormi, dreiguta, linistit,
Puiusorul meu. ,
Traiul vitejesc curánd
Singur ?di afla ;
;Si pe cal inceilecad
Pusca vei La.
Seaua ti-oi impodobi
Cu matasuri eu...
Ear tu dormi, nu te trezi,
Puiusorul men.

www.dacoromanica.ro
230 Cu lfura româneascii in Basarabia.

La privire-i fi voinic,
'Tog te-ot Nada
Cad d fi sd Ye petre
fru din milna-i da...
Cdte laCrime de dot
0-i se -Mrs cu gra !
Dormi; copile, 'ncetisor,
Puiusorul meu.
Foarte am se ma mahnesc
Si te-oi astepta ;
Noaptea am sa le vrafesc,
Ziva m'oi ruga :
01 gdndi cd tu urdsti
Si cd-ti este rait
Dormi pan' ingrijit ta esti,
Puiusorul mat.
Iconita din chivot
Ea de drum ti-oi da :
Mid vei ff Eu intristat,
La ea te-i ruga.
Si-n razboiul sageros
Sä fii ca an lea.
Dormi, copile, fat frumos,
Puiusorul meu".
E de prisos ssä ne mai Oprim i asupra celor-
lalte poezii, cu toate ci ar merita sh' fie publicate
ele. In aceste poezii cilitorul va si acelea§i
lipsuri in ce privete forma, tehnica versului, pe a-
locurea gre§eli stilistice, dar va gsasi j unele strofe
In care cat se poate de bine este redara frurnu-
seta energicului vers al lui I. Lermontov.
A. Nacco a scris i cateva bucati originale :
o Poema dedicatd la acei .carl- au rde gaud sa
faca voiajuri prin tari straine riz anul L867", o alfa
poema Fara titiu, cu utin61oarea dedicatie : Prea iu-

www.dacoromanica.ro
 Scriitorii basarabeni. 2I
bitului meu prieten inchin aceastd poemd cu iubire
syi recunaytin(d. Alexis Nacco. Spre aducere aminte.
Editia I. Bessarabia, 1866" §i cateva poezioare
mai midi.
Am vkut din traducerile lui A. Nacco, ca el
cunostea destul de bine limba literara romaneasca,
ca el intrebuinteaza o multime de neologisme, ce
nu erau obisnuite In limba care se vorbea in Ba-
sarabia, Ca el scriea cu s1ov 1aIin. TotodaIt am
constatat, ca A. Nacco a avut ocazia s`a". cunoasca
literatura romaneascA in anul 1853 1854, cand a
stat In Odle romanesti i poate Ca' a trecut prin
Romania si In cAlâtoriile sale prin strainatate. Din
solitorii Romani din vremurile acelea A. Nacco II
cunoaste mai bine pc V. Alexandri. El traduce
din romaneste in ruseste Adio Moldovei", care s'a
pastrat inteun manuscris, singura traducere din V.
Alexandri in versuri, el da titlul frumos de Ldcrd-
mioare" a lui V. Alexandri la doua carnete cu tra-
duceri din ruseste; pe o foaie volanta gäsim Iran-
scrisa poezia lui V. Alexandri Adio" (Adio I ah,
nici odald")1), farg strofa a treia i fr partea a
doua din strofele a patra si a cincea, i poate tot
sub influenta lui V.' Alexandri el culege i vre-o
douä poezii populare. lard cum II imiteaed A. Nacco
pe V. Alexandri :

1.

Floare alba' a primaverei,

Ce ai ndscut din sac de flori,
Zefir dulce tu al serei,
.Aurora fdret nori

V. Alexandri. Opere complecte, Bucuregti 1901,1). 90 --91.

www.dacoromanica.ro
232 Cu lfura romaneasca in Basarabia:

Azi te pierde a me vedere,

Ia se stinge, eu te las,
Pe alte tarmuri soarta cere
S'arunc astazi al meu pas.
&lay& frunza care zboard
P al capriciului veld,
Frunza cade, sclavul moare
Si el d are un mormilnt.
Eu te las, te las ferice,
Uitã clziar de am trait,
Si suspinul iti va zice
Am fost sclav, dar te-am
-
2.

Rãmâi sdneitoasa,
Scumpa mea iubitd,
Peptul ma apasd,
Viata mi-i sdrobita.
De voi muri poate,
Departe de tine,
Peptul meu va bate,
Plangand pentru tine"._
Cum vedem, structura versului este a lui Ale-
xandri ; A. Nacco repeta chiar un rand din Adio
Moldovei" (Eu le las, te las ferice").
aj in poemele" lui A. Nacco se simte influ-
enta caniarefului dela Mirce§ti. Poema dedicata
la aceia care au gad sa facã voiajuri prin tari
straine in anul 1867", este scris'a probabil sub im-
presia calatorirei In strainalate, pe care el a -fa-
curo cu un an inainte. De fapt aceasta scriere a
lui A. Nacco nu este poema", cum o nume§te el,
ci o descriere pe alocurea destul de hazlie a Fran-
jet a Parisului, cu oarecare reflexii asupra anului

www.dacoromanica.ro
 Scriitorii basarabeni. 233

nou. Poetul spude, ,c6 anul yechi, cel pilciitos"

In zadar se lupta cu valul vârtos" al mortii, eh
el se duce 'n vecinicie, unde multi din ani s'au
dus" i se va plange de necazurile, ce Ie-a avut
pe pamtint:
N'a putea sa tdinueascd
El urgia omeneascd,
Care Po imbdtrânit
Si in groapd l'o vdrdt".
El va povesti, cum
Noi petrecem a noastrd viatel
Si c'o inimd de ghiatd
kilele noi omorim,
Si la moartea lor privim"
etc.
Dar iata ea se arata i anul nou, i poetul
esclamh' :
Hai cu totii sd-I hdim,
Hai cu top sei-1 intednim,
Sä ne fie 'n ajutor
El in timpul viitor.
Hai s5 dAm mAng cu mtmA
cu clasul dimpreund,
SA trecem plaiul vietii
Plaiul dulce a tineretii.
CAci al nostru cer ferice
Ni-o trimis pe noi aice,
Impreund s trdim,
Si intre noi sa ne iubim,
Ca doi frail de la o mamU
De-o fapturA i de-o smug,
Amfindoi numai c'un nume
Amândoi c'o soartA 'n lume.

www.dacoromanica.ro
234 Cultura româneasci fu Basarabia.

Haide dar sd ne grdbim

Viata noastrd s'o trdim,
Cu o ginga:se simtire
In amor, in fericire,
In petreceri, in aintdri
In voiajuri, in primbldri,
Pe la tdrmuri departate .

De toti oameni admirate;

Haide sd ne rdcorim,
Haide sd cdldtorim,
Intr'o lard ntdtoare,
Cum nu-i alta pe sub soare,
Hai la Franta 'mpodobitd
Si cu flori acoperitd,
Sd vedein ora?ul lumii
Plin de toate a ei minuni".
Urmeaza descrierea minunelor" din Franta,
din Paris.
Ca Parisul alt ora.s,
Mare, mdndru $1 pozna.F
Toatd lumea de-i umbla,
vedea nici rzu-i afla:
Case le's cu sapte rdnduri,
Tot de piatra si de ziduri,
Cu frontoane 'mpodobite,
Cu balcoane dinainte"
etc.
Poetul descrie toate, ce
In Paris stint adunate
Ca sd fie admirate
De Francez qi de strain,
Fie Turc, fie cre.Ftin.
. . S P

www.dacoromanica.ro
 Scriitorii basarabeni.

Mu lte lucruri am vdzut

In plimbarea ce-am fdcut
Prin orapl malt vestit,
De mimmi impodobit.
Iar din toate-i mai frumoasei
Parisiana gratioath
Cu-a ei sprintend migare
Si tiurniurd 'nca`ntätoare".
A. Nacco cu o abundenta de amanunte se o-
presle asupra parizienelor", asupra frumusetei lor,
asupra fapturei lor gratioase" i inimei miloase" :
Pentru partea bärbeiteascd
Ele 's gala sä jertveascd,
Datorie, cinste, name,
Local eare-I tin in lame ;
intr'aceasta an dreptate,
Pentru Ca sdnt inzestrate
Chiar de singur Ziditor
De un san plin de dulce amor"
Dupa e descrie baletul francez, A. Nacco ter-
mina, recomandand nevestelor sa nu ing8duie baK-
batilor
,,Sei se clued numai ei
Intr' acele fa,
Unde-s fetele frumoase,
Unde-s doinele duioase,
Ca mai mutt nu-i veti vedea,
atunci yeti reimânea,
Ca la tam cea greceascel
Fdrel partea bdrbdteascd,
Si 'n zadar vä yeti boci,
Inapoi ei n'or veni ;
Ca de vreti sd-m'ascultati,
Voi de ddn,sii aninati,

www.dacoromanica.ro
f256 Cultura rorniineascri in Basarabia.

La un loc cdlatoriti,
lar din frau tot tepeniti ;
Cum ceva iti observa,
Pe boo frau! iii scurta,
S'atunci cred cã veli intoarce
Cu barbati n blind pace".
Am subliniat unele randuri, chiar unele strofe,
,care In Intregime au fost imprumutate dela V. Ale-
xandri (Hora unirii" Dridri"). Pe lang'd faptul cä
in poema" lui A. Nacco cu thate defectele de
stil si de vers, se simte ritmul, cadenta, masura
versului lui V. Alexandri, se reperd chiar unele e-
piteje ; in aceasta poem5" simtim maniera de a
descrie a lui V. Alexandri, felul lui de a vedea lu-
crurile, optimismul lui, iubirea lui NA de viatä.
EN 4- A doua poerna farg titlu dedicata unui prieten
spre aducere aminte", scrisa la 1866 este un pain-
flet destul de thutgcios la adresa, probabil, a vre
unui boer basarabean. Se incepe cu promisiunea
poetului deI a descrie portretul" unui boer in
lume" cu conditie, Ct cititorul It va saruta, ii va
inbi; A. Nacco spune c5. se va feri a arata a lui
prostie", csa' va cauta sa-1 scalde In miroazne".
Si pe urmd vi Poi da
Ca sei-I sdrutati in gurd,
Care este ca o pre.
Dup'd acest prolog" se incepe descrierea in
cinci capitole a prietenului" lui A. Nacco :
La o carte domnitoare,
Din peering de vitd mare
Scamp odorul s'au ndscut
Si de Vodd a fost crescut.
Deodatd .Fapte manci
pe urmei cinci dadaci,

www.dacoromanica.ro
 Scriitorli basarabeni. 257

Pruncul nostru a avut,

Cad la carte a gzut.
Pentru aceia a e.,sit
El c'un nas nemärginit,
Pentru aceia a lui gurd
Este mare ca o prd,
Pentru aceia capul lui
Sandal cu-a porcului,
Pentru aceia-i ureclzild
Si-i buzat ca o mdndrild".
Rand la douzeci de ani a crescut antre slugi
si Mitre tigani" i s'a facut ca un bivol". Eroul lui
A. Nacco a infatat si carte,
Si de aceia-i crdcdnat,
aid ii foarte invalat".
Dupd ce facut studiile , prietenul" lui A.
Nacco a fost prezentat lui Vodd, unde "a fdcut cu
modul lui de a se purta o impresie foarte rea,
unde a fost numit inteo demnitate nu tocmai onorabild.
Autorul nu crutd mijloace, ca sd-I injoseascd pe
eroul" eau, poate un adversar personal al lui, el
trece adeseaori in descrierea lui peste marginile in-
gdduite, intrebuinteazd chiar expresii Care nu Ca-
dreazd cu moravurile obicinuite in Iiteraturd. Dupd
ce eroul si-a adunat o avere mare, vânzand mai
multe lucruri din curte, el vine la Vodd sit cere
ski dea voie sa-se clued dela curtea domneascii_
La o ,,satrd tiganeascd,
Cd mit dor de neamul meu
Si de scumpul meu ildu,
bare eu r am lepddat,
Cdnd in slujbd ,am intrar.
Vodd Ii primeste demisia i copilul" trece in
Basarabia, care eveniment A. Nacco 11 descrie, fo--

www.dacoromanica.ro
238 Culhira romilneascii in Basarabla.

losindu-se de o poezie populara cunoscutii, in Ba-

sarabia :
Frunza verde de sulcina,
Trecu-i Prutul apd lind
tSi 'ntr'un codru ° ntunecat
Dragul mamei s'o aflat.
Acolo intrtun bordei
S'o ascuns eu-a lui vitei
tSi-otrait vr-o zece ani,
Zi si -noapte facand bani,
Máncand ghincla de stejar
pelin de cel amar".
Sub indemnul mamei sale, o pganca vrilji-
loare", prietenul lui A. Nacco cauta &a-se castito-
reasca, dar nimeni nu vroia s mearga dupa el si
,,Atunci mama 'n ajutor
Ii descanta de amor
vrajeste-o biatei fata,
Ca sa-1 mndreigiascd 'n data.
Iar pe dansul l'o sclitmbat,
In ficior de imparat
Si i-o dat un talisman,
Sei nu pard gogoman".
llymeaza mai departe descrierea nuntii:
La o carte de 'Mparat
Nunta asa nu s'a 'nteimplat,
Caci atuncea un put .
Zi i noapte-o petrecut;
Au bdut, au ospatat
lar tigwzii au cemtat
Doine dulci de iubire,
De omor de fericire.
Copilita mandra floare,
q'un san plin de leicramware

www.dacoromanica.ro
 SCrlitorii baserabeni 59.

Pare veseld upard,

Ca o zi de primdvar
Numai duph nuntri au observat (off cine e
mirele, c 6. in loc dg- imphrat, l'au v'kut pe-al
meu mintios". In epilog" aotorul descrie, cum
prietenul" lui tr?iia retras; uitat de totL adunand
bani, de o sgârcenie Wit de mare, incat ia murit
femeia de foame.
Ne-am oprit cu intentie asupra t:ontinutului
poemei" lui A. Nacco, in care far6. Indoialli se de-
scrie viaja vre-unui boer basarabean, care a jucat
un oarecare rol 14 Societatea basarabean4 de a-
fund. Scrierea este pktrunsri de, un sublectivism,
de o ura personala a autorului, care cum, am va-
zut, adeseaori 11 face sa." treacA peste formele obi-
cinuite, cu toate, c i acest manuscris a fost de-
stinat pentru tipar '). Din punct de vedere al for-
mei, al limbei aceasta poemil", este inferioarri
descrierei de mai sus a eaTtitoriei laz Paris ; in ea
mai pujin se simple influenja lui V. Alexandri.
Am notat mai 'sus,-,,c6 Nacco a adunat
cateva poezii populare din-,Basarabia, din 'care s'au
pristrat numai lrei.1 Ele au um caracter, pur basara-
bean. Redgm textul uneia dir ele, care poarta titlul
Cdntecul fllicallor".
Frunzd verde alluded,
La mormeintul lui Culled
Este-o floare raseiditd,
iCefnu er4tesei 'nfloreascd,
Ceccrege sä ve$tezascd
SEA pdmant sd putrezased.
L-a rnbsie s'ati cerut,
Din,Chifindu 1-advornit.
1) Pe coperta coloratä a carnetului citim nota : Edifia I"

www.dacoromanica.ro
240 Cu ltura romaneascil in Pasarabia.

Si din trubd l'au jelit ;

La rogatcd au venit,
Doisprezece flacdi l'au inkrInit
Top cdldri pe cai au fost,
Cu cai insiilati, frumo.,si;
La stdpdn s'au inchinat
Prinprejurul ml au stat,
Si a.Fa Pau petrecut
De stdpiln nerdzletit,
La mosFie au sosit,
Cazacii l'au intednit,
Top cu &Wale scoase
Si cu lacrimi toti pe fatd;
Ndrodul cu mare jeli
L'au luat ei pe ndsdli
prin sat cd au primblat
Si din trubd au cantat,
La bisericd l' au dus
Sus pe scaune cã l'au pus,
Sd-1 jdleascd mic i mare
Pe alor stdpdn ce-au lost.
Dimineatd ne-am sculat
La Culkd ne-am adunat
Si din trubd cd- an trubit,
Cazacii s' au adunat,
La Culled s'au grabit;
Septe popi l'au prohodit,
Cd Culica a murit
Si in groapd l'au agzat
Ziva bund ne-am luat".
Poezia aceasta, ca i celelalte douA poezii,.
denotil, ca" A. Nacco se interesa de poezia popu-
lark ca el chiar in poema din urm `ei. intrebuinteaza
In unele cazuri forma acestei poezii (in trei cazuri),.
$1 cä poate aceasta se datoreste tot influentei lui
V. Alexandri.

www.dacoromanica.ro
 Scriitorii basarabeni. 241

Cum vedem, a ctivitatea literarh a lui A. Nacco

este foarte variath. El traduce dirt ruseste, din Cra -
lov i Lermontov, mai multe buchti, el adurth chteva
poezii populare, el scrie douh poezii i douh poems
originale, in care se simte influenta lui V. Ale-
xandri.
A.. Nacco este cel mai tipic reprezentant al
scriitorulut basarabean, care nu s'a yidicat la ni-
velul nici al culturii rusesti, nici al celei romhnesti.
Totusi A. Nacco cunostea bine si Iiteratura rush si
cea romhneasch. El stie sh aleagh . cele mai fru-
moase fabule dirt Crhlov si cele mai gingase poe-
zii din Lermontov, pe de aIth parte el traduce in
ruseste una din cele mai patriotice poezii a lui V.
Alexandri Adio Moldovei" i se foloseste de mij-
loacele poetice ale lui V. Alexandri in poeziile
poemele" lui originale. La A. Nacco nu ghsim
Insh nici o noth patriotich romhneasch, cum vedem
la I. Sarbu, nu ghsim nimic din viata Romanilor
basarabeni, din suferintele lor, nimic despre situatia
lor sub stapanirea ruseasch.
A. Nacco lass prea timpuriu scrisul in roma-
neste. Au fost de villa' imprejurhrile, sau poate ch.
titlurile i situatiile pe care i-le-a oferit guvernul rus
au adormit in el dorul de a scrie in limba strh-
moseasch,nu dim. Faptul este, ch ceva mai thrziu
el scrie o serie de lucrari istorice in ruseste, nu
tocmai favorabile chestiunei romhnesti in Basarabia.
Dar incerchrile lui de a scrie in romhneste vor
ramhnea ca un fapt istoric, care ne va face sh
uittim o parte din greselile lui ulterioare.
4.

Dach I. Sarbu si A. Nacco au. avut o oarecare

cultura literarh, dach ei cunosteau mai mult sau mai
16

www.dacoromanica.ro
242 Cullum romaneasca in Basarabia.

putin literatura rusa i ceva din literatura romaneasca,

Gheorghe Nun, un alt scriitor basarabean necu-
noscut, este poetul esit din sanul poporului roma-
nese din Basarabia, legat cu massele largi ale aces-
-WI popor, strain, ca i acest popor de cultura rush.
El a avut ocazie, cum vom vedea mai jos, sa cu-
noasca putin i literatura romaneasca, in special
poeziile lui V..Alexandri, dar aceste cunostinte s'au
rasfrant in poezlile lui, cum se resfrange in imagi-
natia copilului povestea celor marl : el imiteaza, pe
alocurea reproduce, in intregime cele auzite i ci-
tile de el, dar o face aceasta cu acea sinceritate
si inocenta copilareasch, cu acea credinta, ci el
este autorul celor reproduse, care ne fac si pe noi sa
credem in inocenia lui.
, Gh. Nun s'a nascut la anul 1848 in Aprilie,
in targusorul Falesti din judeful Iai (NO). Parintii lui
iveau intentia sa-1 Med preot, dar ca tarani el n'aveau
posibilitate de a-si da copiii la scoala spirituala
pt ei Ii trimit baiatul la manastireaTrumoasa, unde
Inv* carte, cantarea, tipicul etc. Inzestrat cu o
voce frumoasa, Gh. Nun trece la Chisinau, unde
canta in corul catedralei i unde ia parte pe la
anul 1865 ca actor intr'o trupa romaneasca. Intre
anii 1867-69 Oh. Nun se inroleaza ca actor in-
leo trupa romaneasca cu care trece Prutul, cutre-
erand orasele Moldovei i suportand toate mizeriile
unui actor provincial. Se vede ca Oh. Nun avea
succes, intrucat pariniii cu mare greutate au putut
sa-1 convinga sa-si lase cariera de actor si sa vina
acasa. La anul 1870 casatorindu-se, el devine can-
taret intai in satul Obreja, jud. Iai (Balt°, iar mai
pe urma in satul sau natal Falesti.
Dar si in calitatea de NA bisericeasca, el con-
tinua sa ramaie acelasi actor : n'a fost o nunta
moldoveneasch, o petrecere din jurul Falestilor, la

www.dacoromanica.ro
 Scriitorii basargbeni. 243 ,

care sa nu fi luat parte Oh. Paun, unde sd nu fi

rdsunat vocea lui frumoasd, unde si nu fi cantal,
doine moldovene§ti. Faima cantäretului dela Mesa
trecuse departe de granitele tinutului Iai. Dar viata
obositoare de actor §i poate i mizeriile pe care
le indura In imprejurf rile, in care nu era inteles,
i-au zdruncinat sandtatea, i dupd o board. indelun-
gala, moare in floarea varstei la 1875, Ids find so- .
jia cu doi copii mici 1). Parintii lui indurerati au .
ars cdrtile i manuscrisele, ce au ramas dupd el,
considerdnd, cd. ele au fost cauza mortii lui tim-
purie.

Gheorghe Faun.
Dela- Oh. Faun ne-a ramas un carnet cu 166
-de poezii i cloud acrostihuri". Cdteva file din
carnet lipsesc, aa cd din numdrul de poezii aratat
mai sus unele lipsesc complect, iar din altele s'au
pastrat numai fragmente. Pe ultimele doug pagini
gasimi urmatoarea notita scrisd cu slovd chirilica
veche, ca i intregul carnet :
1) Aceste date ni le-a procurat fiul lui Gh. PAun, Mihail, Di-
rectorul §coalei normale din Hotin.

www.dacoromanica.ro
244 Cp Hum rornhneasc5 in Basarabia.

Cartea aceasta este a smeritului scriitor. ci

singur socinitor1) Gheorghe Feodorov ['dun. 1868".
In aceste cuvinte se oglinde§te, ca intr'o pi-
caturd de apd, talentul modest al scriitorului" Oh.
Pdun.
Poeziele rdmase dela el denotd iubirea lui ne-
marginita fata de poezia popular8, pe care el o
imiteazd, pe care el o creazd, ca s treacd in gura
poporului. Oh Nun este tipul poetului poporan,
care creazd pentru popor §1 este inteles de el, este
tipul ldutarului" roman, anonim, necunoscut, dar
apropiat de popor, tipul cantarefului colectiv. Chiar
poeziile lui V. Alexandri, pe care el le copiazd, le
imiteazd sunt poezii populare, adunate de poetul
roman. In carnetul lui Oh. Nun gasim urmatoarele
poezii din V. Alexandri : Doina doinite , Doina
iubirii", away eram la maica fate , Cdntec hai-
ducesc" , Mule Oltutule" , Frunze" verde baraboi" ,
Ricci de birdu" , Turturica" , Baba cloanta", Cio-
banul" , Adio Moldovei", Hora" i Ciocolul" . Unele
din aceste poezii sunt copii din V. Alexandri cu
foarte mici modificari potrivit graiului basarabean,
jar altele se depärteazd foarte mult de original.
Iatd, de exemplu, Turturica" lui Oh. Pdun :
Amdrita turturicd
Cad rdmilne singuricd
Si cad sopa isi rdpune,
Nu vra sti se mai imbune.
Si zboard in pustie addncd,
Nici nu bea, nici nu mdndnai.
(Jncle este apd rece,
Nici nu vede ii o trece,
Unde vede apd rea
1) AlcAtuitor, autor. Carnetul cu poeziile lui Gh. Nun se ga-
segte hi autorul acestei lucrAri.

www.dacoromanica.ro
 Scriitorii basarabeni. 245

0 turburd i o bea.
Uncle vede ape!' bund
Ea trece ca o nebund.
Cand auzi cucul cantand
Si merluta suerând
Nu ma stilt om pe pamant,
Nici nu ma ytiu unde sant.
La varfusor, sus pe nuc
Ceinta dusmanul de cuc,
Dar mai jos pe-o rtimurea,
Canta ci o turturea,
Canter' Si tzu se jeleyte,
Ca sotia nu-ssi gaseyte
57-si rischird penele,
Ca mandra sprincenile".
Cum vedem, inceputul acestei poezii seamana
cu Turturica" lui Enachita Vacarescu, iar sfar§itul
ei se apropie de varianta acestei poezii culesa de
V. Alexandri. Ceiace este mai interesant, este faptul
ca aci gasim motive (versurile La varfuyor sus pe
nuc") din colectia de doine populare a lui S. Ma-
rian (Cantecul despartirii". Inceputul : Colo'n jos
intre hotare este un nue cu frunza rard"), cantec
a carui varianta se canta i astazi In Basarabia (se
incepe : Ici in vale la izvoare, creyte-un nuc cu
frunza mai" etc.)
Gh. Palm desigur cum*ea poeziile lui V. Ale-
xandri, dar este greu de presupus, ca el a cunos-
cut i varianta lui E. Vacarescu. Ear motivul dela
sfar§itul poeziei, dupa cat ni se pare, nu a fost pu-
blicat 'Ana la 1868, ceiace ne-ar da indicatie sa
credem, ca sau Oh. Nun a cules aceasta poezie
din gura poporului, sau a modificat poezia lui V.
Alexandri, introducand motive auzite de el dela
popor.

www.dacoromanica.ro
 246 Cultura romaneascii in Basarabia.

In poezia Adio Moldovei", cum am avut oca-

zia s constat, Oh. Nun modifica intregul confinut
al acestei poezii, Ostrand numai cateva versuri dela
inceput 1). De asemenea schimba mai multe versuri
din poezia Fatd de birdie, adaugand cateva corn-
paratii noui2). In poezia ()liar Oh. Nun schimbA
numai cate un cuvant in unel versuri, a§a randul
Oltule, rdu blestemat"
din poezia lui V. Alexandri la Oh. Faun suns:
Of, Oltule, rdu supdrat"
sau :
De'mi opregi pe Mut meu",
la Oh. Nun :
opre.Fti iubital meu". etc.
Ca sa putem compara cum schimba Oh. Nun
unele din poeziile lui V. Alexandri, confruntam poe-
zia lui V. Alexandri Ciocoial" cu varianta aceleiai
poezii a lui Oh. Nun :
:1

V. ALEXANDRI : OH. PAUN :

Frunza verde baraboi, Frunza verde baraboi,
Ma 'ntdlnii cu un ciocoi: Pe drumul lui Dorohoi,
Bund cale, mai Romdne, Merge-tin car cu cise boi
L,J-Multumim ciocoi de cane. Incarcat cu popupi,
mojice, tu eti beat. ajunge un ciocoi.
Latre, ciocoi gulerat, Bund vale, mai Romeine,
.
.. Ca eu astazi n'am =Meat. Mulyimim ciocoi batrdne,
Mai, mojice, mojic rau, Mai, Romdne, tu e,sti bat,
Tas'ca nil te-oi drege eu Latri, ciocoi gulerat,
Cdnd o veni birul greu. Ca eu de kei zile n'am
.t indncat,
crnAlelei I pui de ciocoi I Nici boii n'am adópat,
;.De te-a0 prinde la zavoi, tu ma faci co sant bat.
dau maciuci,s6 te moi, Dar ciocoiul dracului

, , 1) V articolul nostiu Vasile A1exandriiBasarabia".1n rev.Viata

Renaaneasca". 1922, N. 4.
1) Ibidem.

www.dacoromanica.ro
 Scriitorii basarabeni. 247

V. ALEXANDRI: OH. PAUN:

De pele set le despoi. .Stiind harul calului,
Ca sd-'mbrac cu pelea ta Vdred mona supt o breincd,
Pistoalele i flinta, .57 scoate un bia rotund
Veintul set' rzu le pdleascei, .i-i da vo una-doud..
Plot sd nu le rugineascei Dar biciu se fremge-n cloud;
Ochiul sei rzu le zeireascd". lar Romemul dracului,
$tiid harul carului,
Verrd memo supt o scoarld
$i scoate o nuea groasd,
jumeitate ciotoroasel,
.5"i-i del vo apte-noud,
.i pe deasupra vo cloud.
Dar ciocoiul dracului,
Deind allele calului
Aleargd la satul lui,
Satul lui cr4marului.
Melt loane, mai cre4-
mare,
Aprinde-mi o lundmare
Mdcar de cloud parale,
.i rachiu de trei 0-rale
Si sd mei ungi pe spinare,
CO m'am balut cu tdranii".

Cum vedem din aceste poezii, Ob. Pam schim-

IA, amplifica poeziile lui V. Alexandri, folosindu-se
de imagini noui, pe care el desigur le impumuta
din poezia populara. Tot sub influenta lui V. Ale-
xandri, a poeziilor lui populare, Oh. Nun compune
o multime de poezii populare in stilul celor adu-
nate de V. Alexandri sau poate le aduna din gura
poporului, modificandu-le putin, cum le modifica si
V. Alexandri. Oh. Pam se foloseste de toate mij-
loacele poeziei populare in ce priveste forma si
conlinutul, de aceleasi comparatii, paralelisme, de a-
celeas epitete, aliterafii, de care se foloseste poezia
populara, avand ca izvor natura, ce-rinconjura pe
Roman. WA inceputul majoritaiii poeziilor lui Oh.

www.dacoromanica.ro
248 Cultura romaneasca in Basarabia.

Nun: Frunze" verde garofitel", Frunzer verde a-

somie", Frunza verde toporas", Frunzer verde tei-
..sor", Frunza verde chiparos", Frunze" verde trei
masline", Frunze" verde de mohor", Frunzd verde
pal de tei", Frunza verde trei Ornate", Frunza
verde trei alune", Frunze" verde de sulcinel"Frutz-
za verde somnoroase", Frunza" verde de seicarei",
Frunze" verde poamd neagra", Frunze" verde lea-
stean", Frunzer verde de preisade", Frunze" verde
arneiut". Iata una din aceste poezii :
Frunza verde pelinitei,
Mai gateste-md, mdicutei,
De-un cal bun si de-o sulita
C'oi set ma duc la granite",
La granita Turcului,
Unde-i greu voinicului
Cat e pasul Turcului.
Busuioc verde pe masei,
Rdmdi, maica, sdnatoasel
Dace" n'ai fost bucuroasa
Sel-ti aduc o nod" 'n cast"
Sei sezi cu nepoti la masa".
Sau:
Frunza verde pownel neagrel,
Gandul meu pe unde-aleargei,
Nu-i pasere sd-I intreacci
Si voinic sa mai petreacet,
De vei vrea a cerceta
Si de mine-a intreba
Eu singur tti voi spune :
Eu totdeauna-s la primblare,
Ca sel-mi mai &eau" de jale"...
etc.
In poeziile lui Oh. Faun, ca i in ale lui A.

www.dacoromanica.ro
 Scriitorii basarabeni. 249

Nacco, nu gasim nimicii, ce ne-ar aminti cte starea

lucrurilor de atunci in Basarabia. Sunt Insa vre-o
doua-trei poezii, care fac aluzie la unele evenimente
istorice, la trecut. Asa, de exemplu, in poezia Frunzd
verde trei górnate" se vorbeste despre Napoleon,
dup.-a ce au luat Rusii Parisul. Iata cum suna Ince-
putul acestei poeziii, care ar fi o prelucrare a u-
nui cantec faspandit in Mile romastesti in prima
jumatate al sec. XIX-lea 1).
Franzd verde trei gdrnate,
Napoleon Bonaparte,
Stand "in pdmânt de departe,
La marea Apusului,
In preajma Parisului
Ochii in sus au. ridicat,
Spre Franta sau uitat,
Si din gurd a.,sa zicea:
Scr trdiascd tara mea,
Tara blind si blajind,
Tu de Rus nu ai hodind,
Tara band voiniceascd.
Cine-au fost s'o stapaneascd?
Rusul din tara rusascd:
Aluxandru imparat
Malta oaste au adunat" etc.
In alla poezie este vorba de eteria de la 1821,
(le Ipsilanti,
Care cu mare fericire,
Sd pornise cu oVire,
Ca el sd dezrobeascd
Patria (ara greceascd" etc.
In aceastrt poezie se ridicu3izeazä aventura lui
1) V. C. Bobutescu. LAutarii no§tri. Bucure§ti, 1922, p 79.

www.dacoromanica.ro
250 Cultura romaneasc5 in Basarabia.

Ipsilanti, care avea in capul otirii comandiri mai

mari, pldcintari ci covrigari".
Majoritatea poeziilor lui Oh. Nun se refers la
iubire, la dragoste, la deziluziile amorului, la trada-
rea femeei .1).
In ora. para se varsd
Din inima mea cea arsd.
Focal acest talburat
La toti este vederat.
Si nimeni nu se indurd
S'astampere a mea arsurd,
Cdci tot fetal- de durere
Are leac i mdngdiere;
Dar durerea de oftare
Nici un leac In lame n'are.
Nu-i durere mai wizard,
Nici mai arzdtoare pard,
De cat focul de amor, _
Cand s' aprinde vrai sd mori.
Acest foc de amor", care s'a aprins in suf-
letul poetului, il face sa-si reverse durerea in poezie,
il face ssa exclame cu desnadejde :
Cd nici an minut nu trece
Din addnc sd nu suspin".
In cele mai multe din poezille lui Nun, de a-
celeasi motive, se zugthveste iubirea femeei, sufe-
rinjele ei din cauza tradarii din partea iubitului, se
canta tristejea despArtirei. Iatsa cateva randuri din-
tr'o poezie de asa fel :
Rdmdi sdndtoasd,
Mi-a zis ,si s'a dus ;
1) Aceste consideratiuni le-am expus in orticoluI nostru ,,Pa-
gini 1net1benite". Rena§terea Moldovei". No. 1, 1920.

www.dacoromanica.ro
 Scriitorii basarabeni. 251

Pieptul mi-s' apasa

Pacea mi-a rapus.
Mi-am pierdut vederea,
Lacrimile-mi curg
imi pierd simtirea
Unde, vai, sa fug.
Acum n' am zi bund
Dragul m' a lersat,
Sant ca nebund,
Doamne, ce pacat.
Inima ma doare,
Capul mi- este greu,
Pieptul de suspinuri
Se bate mereu" .
Dar dupa dragostea poetica cu suspinuri, cu
a§teptari In zadar", (poezia In zadar alerg pa-
mantul"), cu Inlâlniri pline de poezie, vine i proza
vietii, §i poetul nostru, ca i toti poetii, se deziluzio-
neazä i lard cum 41 exprima sentimentele :
Maica sfanta milostivd,
Ce scapi pe top de otravd,
De muerea cea betiva,
Rea, ' ndracita, guralivd.
Eu le auzeam aceste,
Ca este intre neveste,
Si III1 puteam crede ca este.
Ci gandeam cd-i o poveste ;
Dar acum cu insuratul,
Vaz ca m' o dus pacatul
Sa dau peste necuratul,
Sd eu munci ca vinovatul,
Imi pdrea ca ni.ste glume
Cad auzeam din guri bune,
Ca o veste tii in lame
Cu ;saptesprezece, mune :

www.dacoromanica.ro
252 Cultura romaneascii in Basarabia.

Viespe, viperd, omidd,

Strechii, vidrd i aspidd ;
De-asi sta toate a le scrie
N'am cerneaki si hilrtie
Cdte mi le face mie
Draga scumpa mea sotie,
Cei de cilnd ii mie data
Totdeauna-i tulburatd".
5i poeziile de iubire au ca isvor de inspiratie
poezia populara. Turturica", cucusorul", pasaruice,
1,puica", luna", stelele" sunt imaginile poetice la
care recurge Oh. Nun.
Oh. Pa'un nu este un simplu culegator al po-
eziei populare, nici un imitator a poeziilor lui V.
Alexandri, ci este poetul poparan prin spiritul ca-
ruia trec poeziile poporului, pe care le coloreaza,
le individualizeaza, poate uneori chiar le creaza.
Poeziile lui, pline de o naivitate inocenta a omului
simplu fr multa carte, scrise in limba poporului,
uneori fara rima i fara ritm, nu ne pot interesa pe
noi astazi. Dar ele, probabil, ca au fost gustate de
-vechea Basarabie la nuntile, la petrecerile, la care
le rostea i le canta Oh. Paun. Ele vor ramanea ca
o amintire istorica din viata culturala a Basarabiei,
eIe ne vor aminti de firea poetica a unui om mic,
a unui poet esit din popor i cultivat de el.
5.
Acei care au avut prilejuL sa viziteze biserica
suburbiei Chisinaului -Rascani", au putut observa
la stanga dela intrare, in dosul bisericii, cateva
monumente ale familiei Donici.
Sunt mormintele numeroasei familii in Basa-
rabia de alta data, o veche famine boereasca, care
acum aproape s'a stans.

www.dacoromanica.ro
 Seriitorii basarabeni. 2 53

Unele din aceste morminte dateaza din pri-

mete decenii ale yeacului XIX-Iea, altele-s mai noui,
iar unele sunt chlar din zilele noastre, din anii
dinaintea fazboiului mondial. Si ceia ce te surprinde
este faptul, cä toate inscriptiile de pe aceste monu-
mente sunt scrise in romane0e.
Aici odihneste robul lui Dumnezeu . . . .
Donici". -
In ciuda vremurilor §i a imprejurarilor i ca o
mustrare thcuta a acelor familii din boerii moldo-
veni, inmormintate alaturi de Donici, care n'au
*tint sa-§i stimeze limba str6mo§easca, un veac in-
treg au apelat zadarnic la sentimentul de dreptate
al trecatorului grabit, au vestit c ultima dorinta a
acelor care au trait i simtit a fost, ca i amintirea
despre cea mai mare Mina a vietii s'a fie pastrata
in haina, pe care o iubeau.
Familia Donici a fost una din putinele familii
boere§ti in Basarabia, care in decursul intregului
veac de obladuire strain& §i-o pastrat caracterul
s'au national. Alexandru Donici, al carui nume va
fiimanea pururea in literatura romAng, a fost cea
mai buna dovada a acestei afirmatiuni. Una din
ultimele vIastare ale acestei familii, Elena Donici,
care si-a facut studiile la Ia§i, sub regimul rusesc,
si s'a stabilit pe urma definitiv la Paris, a aparat
cauza Basarabiei la conferinta path din 1919 1920.
Ea este nepoata lui Matei Donici, a poetului basa-
rabean necunoscut.
Acei care au luat parte la mi§carea nationald
din 1917, puteau vedea uneori pe la redactia Cu-
vântului moldovenesc", un mwteag batran, cu o
barba lungg, in uniforma de general rus. Era ge-
neraluI Matei Donici. Nimeni nu §tiea ins6, ca a-
cest fost general in armata russ a scris poezii in
tinereta. Nascut la anul 1847 in comuna Breinegi

www.dacoromanica.ro
254 Cullum româneasca in Basarabia

din judetul BIji, unde familia Donici pe vremuri

avea movie, pe care o stapânise bunicul poetului
Stolnicul Mate! Donici"1), viitorul general infra in
liceul regional din Chisindu, pe care insd nu l'a
terminat 2). Ceva mai pe urma Matei Donici ur-
meazd scoala tehnica din Moscova, dar se vede ci
si aici nu i-a mers, intrucdt pe la anul 1868 fu ne-
you 5i pthseasc i aceastd scoald.
Pe la 1869, dupd cum se vede si din poeziile
lui, ii vedern la Odesa, la un unchiu a lui, iar ceva
mai tdrziu in acelasi an, se gdseste la mosia pdrin-
floor lui la Branesti, uneori la rudele lui din Turceni.
Pe la 1870 intrd in scoala militard de cavalerie din
Tveri, dupd terminarea cdreia la 1874 a luat parte
ca voluntar in rdzboiul sdrbo-turc, iar la 1877-1878
in rdzboiul ruso-româno-turc. Dupd rdzboiul ruso-
japonez, la care a luat parte Donici ca general si
in care a fost i capturat, el a esit la pensie, sta-
bilindu-se in Tighina. A murit la 26 Septemvrie
1921 3). Pada la batrdnete Matei Donici si-a pastrat
sentimentele romdnesti din liner*, ludnd parte,
and avea peste 70 de ani, la miscarea nationald
din 1917 si mai pe urmd, fapt care a fost rernarcat
si de cdtre presa romand cu ocazia mortii lui.
Cele cdteva poezii i fragmente din lucrdrile
mai mari a lui Matei Donici s'au pdstrat la nepoata
lui, Elena, careia probabil i-le-a incredinfat poetul,
cand ea Ii facea studiile la Iasi si care a facut o
1) If. II. Xaiauna. POC1111Cb somenantnin IT cocamaro
upon Baceaeuin Beccapa6in 110 penal% uepenmen 1817 rop. TPylAbi
Beccapa6cnoil peed apxonnoil EOMHCCill, T. ill p. 135.
2) II. B. Jadattoin. Kinnonencaaa daacTaas, Bunt nepnaa
manasin. ItIMMECIA 1908, p 161.
3) Aproape toate informatiile le-am apAtat dela fratele gene-
ralului Donici, Vasilie Donici, cáruia Ii aducern multumiri.

www.dacoromanica.ro
 Scriitorii basarabeni 255

copie pentru d. I. Pelivan, iar acest din urma a avut

bunatatea sa-mi ingaduie sa le reproduc.
Poeziile au fost scrise cu caractere noui ro-
maneti, care se intrebuinteau la 1869.

Matei Donici.
Poate ca nici trite() scriere aparuta in Basara-
bia sub Ru§i nota protestului impotriva regimului
strain n'a fost a§a de bine pronuntata, a§a de vi-
guroasa, ca in poeziile lui Matei Donici, poate ca
nici un scriitor basarabean n'a avut o con§tiinta
nationala a§a:de limpede, cum o vedem la el. Posibil,
ca unirea principatelor i viata noua care s'a in-
ceput la Romanii de peste Prut a trezit sperante
noui in sufletul intelectualilor basarabeni.
Prima poezie, scrisa la Odesa in August 1869
este intitulata Soarta" §i suna astfel :
Noi .Fidem pe roata vietii,
Si cu fried 'n sine bietii

www.dacoromanica.ro
256 Cultura rornâneascil in Basarabia.

Tot gdndim, gdcitn intdi,

Ce soartd v'om gasi pe cai.
Dar cat omul n'a gad
La fantazmd n'a red,
Si gandirea s'a hitt
Tot el alta a pap.
lar pre bine el ar face,
Cdnd s'ar alina in pace ;
Cad el viata s'ar increde
In calea cc se vede.
Band oard eu clindva gdndit-am
Se pat vr'o data ce patit-am.
Of ! ce zile am agiuns,
Sd fiu de soartd rdu impuns.
Cad soarta me a prepus
Sd md fac pe-aicea Rus,
Sd md fac eu porcotind
$i de-a Rusului scatind.
Md iertati, la noi grdesc,
Tot in graiul tardnesc.
dau scatina nume,
Cari-i dobitoc in lame.
Si gilcitam eu cdndva
Astfel soartd a lua?
A lua un jug in spate
Sd port zile pre sarate.
Sd port numele de Rus
Si sd fiu dvan supus
La popbrul ista crud,
Ce ndbusit'au pdnd la Prat
Sj n'am putut eu suferi
De-asupra a peri,
Si rupt de vatra pdrinteascd,
Am rdsdrit in tam cea rusascd".
Odesa. August I869"

www.dacoromanica.ro
7== Scriitorit basarabni. 257

Numai cine cunoaste imprejurarile, in care au

tr6it basarabenii, cmditiuntle de viatd socialä si po-
litica, poate sa-si dea seama de indrazneala autoru-
lui, al carui versuri, chiar daca ar fi fost gasite in
manuscris,.puteau .sa atraga dupa sine in cazul cel
mai bun câtiva ani de. munca silnicä i pe urma
Siberia. Matei Donici desigur csd simtea acest lucru,
cad in altä poezie, &lard 17 August 1869 si intitu-
lard Cugetul", el scrie:
Sezand odata de urat,
Ce rnic mi da parut
De a scri versuri romeineste;
Ei, uncle gandul meu loveste!
De a scri versuri, foarte bine!
Zic eu In sine;
Dar sei ma päzesc,
Cad rusine sa nu Mew.
Asa pe cand_ muza vazaeste
Si fantazma iute creste,
Luatam eu de coarda harpa,
Ca se cant de lancu si de Safta.
0, Pronie, Induratoare!
Sä mi dai inimd canteitoare,
Ca .3.1 cant de heroi,
Tot de mare S9i.
In toate sa vad spori
Si scr rap !a flori,
La flori malt mirositoare
De subt a nostrul soare.
Din pamantul romanesc
Din locasul stramosesc."

Ultimele doted' randuri ornise de autor, probabil

cA se refereau la Rusi.
17

www.dacoromanica.ro
238 Cultura romaneasea in Basarabia.

Si Matei Donici in alta poezie, o idil, care

poarth' titlul Satul nou ori Pepene.,sti" ia de coardh
harpa" i chntä despre pamiintul romhnesc", pe
care-1 iubea atat de tare. Aceasta poezie este de-
dicata lui Pavel Roseti, unui proprietar din judetul
BA lti, duph, cum se spune, poet si el, dar dela care
nu s'a phstrat nici o scriere. In epigraful pus In frun-
tea poeziei Satul nou ori Pepenesti" ghsim i ceva
date care se refera la Matei Donici. Aici citim :
Satul lui M. Donici
II frumos si mare,
Locuitorii Romelni voNnici
ci mult pelmet& el are.
In scurt eu S Va spui
Ca 'n scris el este
Dar in fiinta nu-i
nu-i poveste".
Insi idila" se incepe cu descrierea vietii
irtranesti din Basarabia. Si aici Matei Donici nu
scapa' ocazia sh-si manifeste sentimentele lui fifth'
de chestiunea Basarabiei:
Intr'o lard mull frumoasei,
Ce se trage pin' in Reut
Este an sat de multe case
Cu bisericd si preot.
Cad poporul crestinesc
Poartd nume romdnesc
Si-i in fara Bessarabei,
be de Rusi felcutel roabei.
In satul ist sunt matte
Mori de apd, mori de velnt,
Castle albe vr'o cloud sute --
Tot s'asterne pe peimdnt.
Si cat cu 0 cliii vezi
7'ot greiclini i livezi;-

www.dacoromanica.ro
 Scriitorii basarabeni. 259

Aici in flori si verdeatd

Dulce-i vara viata".
Aral And bogAliile, viata intreaga a satului, care
-curge drept, incet i tarrmeste", cardurile de vitei
-si porci", olanii" (MOD, care se joacil ca iezii",
:Matei Donici scrie :
Crasma i-le parlament,
Unde mult s'adund
Tot sdrbalnic element,
Unde pdharele si limba sund.
Rdcnind vorbesc de toate
Ce lor li se poate,
grdesc mull, ferbinte
De ce-1 ajunge minte.
Prezidentul lor crasmarul
Ce-i strut de cap pre mare
Ii vestit de malt tdlhariu,
Ca inimd nu are:
Strange ddjdie; jupoaie,
Pe Roman, ca pe oaie
Si numai nu-al intelege
De ce dumnealui lege".
Ii acest parlament", care este frecventat de
l'aranime, a carei viata doarme 'n letarghie", ta-
lanii vorbesc :
De Dumnezeu, de imparatul,
t.Si mai multe hotdresc,
De boeri si de tot satul.
Aici in pre mare societate
Gdsesc i remezii si seinötate
Si de urat zilele 'q petrec
La rachiu avan mai frec".
Si cu toate cä parlamentul satului nu se asea-
.4anä cu cel libru englezesc", poetul se impacil

www.dacoromanica.ro
260 Cultura româneascii in Basarabia.

eu el, Intruatt el, cum zice Matei Donici, este tn_

stilul järii mele".
Urmeala descrierea curtii boeresti, cu florarie,.
cu acareturi", cu cerdacul moldovenesc in care,
boerul :
Sede, eased fi priveste
La nige rate pe cel lac,
Si soarele ii asfinteste.
0, ce priveliste, ce armonie !
Pe orizont, ce nouri aurii !
Ce landpfturi maestoase !
Ce locasuri scumpe i frumoase !-
Dela deal Rumani, Rumance,
Vin incet de jale cant ;
Se resund in vai, in stance
Plin de dor al Mr cuvant ;
Si se mid ii ostiniti,
La obraze mult parliti;
Si li-i dulce foare traiul,
li-i scump a Mr tot plaiur .
Indragostit in viola simpla a tAranului basara--
bean, inspirat de tablourile scumpe suflefiului sat',
Matei Donici, cum vedem, araI i unele neajun
suri ale vietii Romanului basarabean, care trezesc
in sufletul lui sentimentul de compAtimire, i pe care
el le iubeste, ca i caJi1jile, ca i partile pozitive
ale vietii täranului.
Aceleasi sentimente de dragoste fatil de Ro---
manul basarabean, fatil de viata lui, aceleasi tab-
louri din natura Basarabiei 'cu vaile i dealurile ei,
cu pridurile i Reutul, pe malul cilruia a scris poezia
de sus, le gtisim i intr'un fragment dintr'o poema
care poartil titlul: Intreruptul din poema: Un holtet
de 70 ani, dedicatd lui Victor Donici", desigur vre-o.
nidä _apropiata a poetului.

www.dacoromanica.ro
 Serfitodi basarabeni. 261.

Inceputul acestui fragment din poema lui Matei

Donici este consacrat descrierii drumurilor, care duc
:spre pAduri i câmpii, spre lanuri de grim si care
se aseamana cu caile vietii ornene5ti. Descrierea
unui sat moldovenesc din valea Reutului Matei
_Donici aid o face in urmiltorul mod :
Multe case grdmddite
Tot cu stuh acoperite.
Dar biserica-i frumoasd,
Curtea 'talk! i voioasd.
Dupd curte o gradind
Ce cu apele s 'imbind
Cum s 'imbind doi WV' etc.
Reutul este deserts de catre Matei Donici in
-armatorul fel :
apa Rdutul e purd,
De departe 'n Nistru curd,
Cuprinzad de deal o coastd,
Ca colanul pe nevastd.
Si 'n apa lui se oglindesc_
Viata, traiul rumdnesc:
Cum Rumânca spald rufe,
Cum coplesul joacd 'n tufe,
Cum viteii pe toloacd
Orfanica-i duc sdracd,
Cum purceii dela scroafd
Zmulg o vatrd de garoafd,
Cum o fatd din padure
Duce-o strachind de mare,
Dar flacdul dupd ea
S'o sdrute parth vrea;
Ca cond vrea ca s'o cuprincld,
Se intinde ca s'o prindei
Dar e lute se zmuncege
i de mama. ti vale*
Matte, multe ruminefte".

www.dacoromanica.ro
262 Cultura romaneascZi in Basarabia.

Matei Donici a scris i poezii In alt gen. Asa.

In poezia Sdtea" gäsim motive de dragoste, de
amor, i ceiace este interesant, c aceasta poezie
este scrisil ca forma sub influenta poeziei populare
Red'am in intregime textul acestei poezii destul da
dragaIase, cu toate neajunsurile ei de limbti :
,,Ce frunze verde vioricd,
Unde pleci tu, bre Floricd ?...
Ce pleci tu 'ngrabei la izvor ?
&tea me eu se obor
De adorare ci amor.
Ce frunze verde toporas,
Badea cdntd 'n fluera.,3,
Ceici band apd la izvor
A scapat atunci de dor
De adorare si amor.
Ce frunzd verde leicreimioard,
Wizeind badea o Mdrioard
La poiana lui Bujor,
N'a putut scdpa usor
De adorare i amor".
Aceleasi motive de dragoste vedem si in poe
zia Pentru alta".
Ai iubit i tu in lame,
Dar de malt a fi deatunci,
S'acu scumpul a ei name
In uitare ii arunci ;
Pentru alta care-ti face
Farmecd de tulburat,
Pentru alta, care-ti place
Care mintea ti-o furat".
Poeziile lui Matei Donici sau mai bine zis ver
sificarile lui, fac parte din categoria scrierilor poe
filor basarabeni, despre care am vorbit mai sus_
Au scris in acelas timp, in aceleasi imprejurari, &au..

www.dacoromanica.ro
 Scriitorii basarabeni. 2 63

desvoltat in mediul basarabaan, in atmosfera cul-

turala din Basarabia. Dar ele au si o mare deo-
sebire fala de scrierile celorlalti poeji.
Oh. Nun, cum am vazut, om aproape lara
carte, imiteazA poeziile lui V. Alexandri i eele po-
pulare, le irniteazil cu atata primitivitate, cu atafa'
naivitate copilareasca, incat se pare cd este acel
poet necunoscut al masselor, care traeste cu inte-
resele lor i creaza pentru ele. Prin haina greoaie
a poeziilor lui adeseaori strabate sentimentul cald
al adevaratului poet, mai ca seama acolo, unde el
vorbeste de bucuriile si deziluziile amorului.
A. Nacco un cunoscsator destul de bun al lite-
raturii rusesti si al celei roManesti, are un gust
literar mai fin, mai desvoltat, are si o putere ima-
ginara mai mare.
Matei DolliCi pastrand ceva din primitivitatee
lui Oh. Nun i avand i cultura i puterea de imagi-
najie a lui A. Nacco, are si sentimentul adanc dE
comunitate de neam, are si nota puternica de prorn
test impotriva regimului i iubirea nemarginita faj8
de tara lui, de poporul lui, ia special fajd de pa-
tura de jos. Limba lui taraneasca", cum spune el,
curata limba moldoveneasca, nu se prea mladie
pentru a cuprinde intr'o forma' mai frumoasa gan-
dul, imaginile poetului, dar pe alocurea Ii rupe
ghiata i curge dornol, ca apa Reutului, pe care-I
canta'.
Si acest poet, ca si A. Nacco i Oh. Pam,
n'a patruns in massele largi ale poporului, a ramas
singur, izolat, poate neinjeles, poate suferind din
cauza rnizeriei culturale, in care teala poporul, pe
care el 11 iubea atat de mult. Dar poeziile lui Ma-
tei Donici ca si ale poetitor precedenji vor raid%
nea ca o fapta frumoasa, ca un moment istoric in
viata culturalä a Romanilor basarabeni.

www.dacoromanica.ro
164 Cu Itura rornaneasch in Basarebia. J.:1,
6.

Am vhzut, c pe la anul 1870 in Basarabia

au fost chteva incerchri modeste de poezie roma-
neasch, care la prima vedere par izolate, larh nici
o leghturh cu viata de atunci, dar care oglindesc
situatia Romhnilor basarabeni I), mentalitatea lor,
care se sbatea intre cele dourt culturi, acea natio-
nali veche, inhbu§116, i cea strhinh, care inch nu
rewise s coplewasch sufletele intelectualilor ba-
sarabeni. Dela aceasth data nu cunoa*em nici un
poet, 'Ana in timpurile revolutiei dela 1905. Dar
aceasta nu ar insemna ch interesul NA de litera-
tura românesch lipsea cu desevhr§ire, c n'au fost
poate noui incerchri de literaturh localä. Ch unele
cercuri basarabene se intereisau de literatura ro-
man& dovede§te §i faptul c pe la anul 1900 apar
chteva nuvele romhne§ti, din V1ahuj i alji scriitori,
in limba rush in revista Bessaraber, traduceri
datorite d-lui Paul Gore. Suntem informati, ch fiul lui
Costachi Stamati, octogenarul Nicolae Stamati, care
asthzi locue0e in Bali, are un num.& insemnat
de poezii, pe care nu le-a publicat i despre care
not tieam inch pe vremurile farismului.
Revolulia §colarilor", cum a fost botezath re-
volutia ruseasch din anul 1905, nu s'a manifestat
aproape ; prin nimic in Basarabia, dar a trezit un

1) Ca o dovadl ea' pting, pe la anul 1370 intre basarabeni so

manifesa un interes vitt fa a de literatura rotntlud, poate servi §i tin
carnet cu poezii rorniineti, care se gase§te la D-1 Pant. Halippa.
Carnetul are urntatortt1 titlu:
DORUL
Suvenire, anul 1867 D-rei Gavrilifei. A lui D. E. Bove. (Jar-
metul (338 pag.) contine un Lurnilr de 175 poezii, scrise cu litere la-
thite, copii din poetii romani V. Alexandri, Bolintineanu, Oh. S on,
M. Zamfirescu, I. Gianoglu, Or Alexandrescu, C. Negruti, etc. Este
interesant, c cele mai multe din aceste poezii au un caracter pa-
triotic.

www.dacoromanica.ro
 Scriitorii basarabeni 265

,oarecare interes Sala' de limba romdneascd, a for-

mat un curent nationalist intre tineretul scolar de
origine romdneascd, curent, care nu s'a shins pAnd
in momentul unirii. Dupd aceastd revolutie apar
unul dupd altul cdteva ziare, o revista bisericeascd,
incep s apare i cdrti didactice. Aceasta miscare
a scos la iveald i cdtiva poeti. Nu ne vom opri
-asupra poeziilor d-lui P. Halippa, a cdror valoare li-
terard este recunoscutd, nu este locul sri vorbim
-aici si despre poeziile d-lui I. Buzdugan talentul
ambilor poeti este in crestere ne vom ocupa
in linii generale de activitatea literard a doi poeti
basarabeni disprtruti. Unul din acesti poeti este
Tudose Roman.
Acei care au participat la miscarea nationald
din anul 1917 Ii reamintesc figura tragica a poe-
tuluitdran, orb,. dus de mand de un copil al lui,
figura, care se putea vedea la toate intrunirile cu
caracter national si in special la re dactia Cuvdn-
tului moldovenesc". 0 boald nemiloasd i-a rapit,
vederea, dar n'a stans In sufletul lui dragostea de
neam si de poezie: el ii dicta poeziile sale cola-
boratorilor dela Cuvant moldovenesc". Din auto-
biografia lui, care a ramas nepublicatd '), afIhrn ca
Tudose Roman 's'a ndscut la 5 Ianuarie 1887, in
satul Chipercenii de sus din (inutul Ortzeiului ; pa-
rintii mei, povesteste el mai departe", mazâll, pia-
gari seirmani, .vcizand cat e de greu th trdesti faril
ca sã ytii carte, cdnd eram de fapte ani, m'au dat
.la .Fcoala din sat, unde In curgere de opt ani de zile
am invei(at cu greu cloud clase ') In limba ruseascd".
Dupd ce a terminat scoala a rams pe limgd p2rinti
ajutându-i la mica lor gospoddrie, iar In anul 1905,
1) Aceastli autobiografie, serise la aaul 1917, se af1 lu poee-
laulea noastr6.
1) eo1i1e a§a zise ea doui elase areau de Lipt ;ass clam,.

www.dacoromanica.ro
266 Cultura rornaneasai in Basarabia.

citind cel dintdi numdr al gazetei moldovene;sti Ba-

sarabia" nu-mi credeam ochilor, cä citesc in limba
mea", i tandrul Tudose Roman isi pardseste casa pd-
rinteascd si vine la redactia Basarabiei", unde
a stat mai mult timp si unde a aflat de unde se
trage nearnul nostril" i unde s'a Aprins a citi'
rorridne;ste". Aici §i-a tipdrit si cele dinfai poezii ale
sale. A fost pe urmd invitat la redactia Caveultului
inoldovenesc", unde sia tipdrit cele mai multe din
poeziile sale. In anul 1915 devine orb din cauza ti-
fosului exantematic, jar in toamna anului 1921 moare
la Chipercenii lui, Mire tarani, a gkor viatä a can-
tat'S in poeziile sale.
0 bund parte din poeziile lui Tudose Roman
au fost adunate intr'un voluma§ mic (in total 30 de
poezii), care a aparut in anul 1919 cu litere chi-
rilice in editura Societatii de gospoddrie modernd
st culturd nationald Propdsirea". Carticica poarld
titlul 0/decal plugarului",1) care corespunde ad-
mirabil continutului acestui volumas si care cara-
cterizeazd foarte bine talentul nefericitului poet.
Tdran aproape fr nici o culturd, Tudose Ro-
man i§i petrece viata intre tarani, imparte cu ei
munca i nevoile vietii, sufere de aceleasi mizerii,
si in poeziile lui se fasfrange aceast6 viald card-
neascd, aceste dureri nemangaiate. hi poezia Soa-
rta plugarului", poetul zugrdveste aceastd viatd in
urmdtoarele cuvinte :
Vai de omul cel din tare",
Care cdmpurile ard,
Dela zori de dimineatd
Cu sudorile pe fa(a.
El lucreazd in greu mare,
Dar folos tot nu mai are,
1) 4yRoe Pomag, INsresya imyrapy.nyil 1919 Kounnmy

www.dacoromanica.ro
 Scriitorii basarabeni. 267

Caci averi altora strange

Pan si oasele 1si frange.
Drepturile-i sunt calcate,
Silnicite, daramate,
Carmuirea cea de sus
Traiul i-a facut nespus.
Toti strdinii de prim lume
Fara patrie ii nume,
Negustori fard rusine
Cand numai le vine bipe
Pe /dran 11 tot insald
La cantari, Ia socoteald,
pe zi ce trece urcd
Ddtoria incurcd..
Ei trdesc la noi in sate,
Ca tdunii pe-alui spate,
Stau si store a mi putete,
Gramadindu-si lor avere.
De-I si vdd cd bietul moare
De el nimeni mild n'are,
lasd ca sd piara
In al saraciei ghiare".
In all'a poezie (Cantecul plugarului") T. Ro-
man, crede c taranul uttat de Dumnezeu" va
scapa din chinurile grele" numai prin carte.
,,Ea ti-va da tie putinta
Unui trai mai priitor
te-a face domn pe tara
stapan pe viitor".
Un strigat disperat In acelatd sens vedem in
altra poezie, scrisa in vremea tarismului :
Dati mmmd, dati
Voi carmasi peacest popor,
Ca &teem in intuneric
Toti in somn omorator !

www.dacoromanica.ro
168 Cultura romandiscA in Basarabia.

Fost-am noi dati la peire

Si uitati de Dumnezeu,
Nu stim carte, n'avem parte
Si trdim amdr si greu... .
Dag adevdratd,
Nu pove.,sti cu logofati
Si acelea 'n limbi strdine
A nevoie sd le 'nveti.
Dag in scoald limba noastrd,
Limba duke din popor
Limba cea moldoveneasur
Sã 'nveltdm si noi asor".
Revolutia dela anul 1917 a gilsit in T. Roman
un cantaret al n'Azuintilor Romanilor dintre Prut si
Nistru, al .suferintelor trecutului lor, un poet, care-i
Indeamna la luptsa pe farani pentru dreptate (Spre
.dreptate")
Voi tdrani, copii ai tärii,
Milioane de bdrbati,
Din Hotin la malul mdrii
Glasul vostru ridicati.
Cereti drepturile sfinte,
Cc de-un veac vi s'au rapit,
Ca de-acuma inainte
Sa trdim mai fericiti.
Astd-zi lumea sed rdzbund
Pe tarismul vechi si rau
Si la viatel dreaptd, band
Pleacd toll cu Dumnezeu.
Deci i voi, frati dela tard,
Pentru drepturi vd luptayi,
Dupd viata cea amard
Fericire sd aflati.
pdmtint, si libertate
Voi, Románi, yeti cdpdta

www.dacoromanica.ro
 Scriitorii basarabeni. 269,-

Daca tog pentru dreptate

In unire yeti lupta !"
In poezia Sub a tarului domnie" T. Roman
descrie situatia In care se gilseau Romfinii basara-
bent sub regimul rusesc:
Sub a tarului domnie
Am trait ca vai de noi,
In nespusa sardcie ,
Asupriti, flameinzi i goi!
C' au domnit la noi in lard
Venetici, cdlãi, tirani,
'n robie sub povard
Ne-au tinut atitea ani.
Doamne sfinte, 'n tam mama
Parca-am fost nige straini,
Am trait de buna seama,
Ca o floare printre spini.
Chiar i mila 'mparateasca
Numai rele-ni-a voit,
Cad ci limba stramo.Fascel
Sa vorbim ni s'a oprit.
Am trait la noi in tard
Fara drepturi ci cuveint,
Indurdnd numai ocara
Pe al stramosilor parnernt".
Cand a intrat oastea româneasca in BaSarabia,
*I. a sosit momentul unirii, T. Roman sa adreseazti
ostaOlor cu urmätoarele cuvinte (Catre osta0" :
Frati osta#, cu arma 'n mad'
Aparati tara romeind,
De dumanii din afard
$i de cei ce stint in tara,
Carl vor set' mai domneascd
Pe molsia strdmaFeascd,

www.dacoromanica.ro
270 Cultura romineasc n Basarabia.

pe noi in grea robie

Au de gänd sd ne mai tie.
Selmeindnd la noi in tard
Urd, vrajbel, foe si pard,
Cad n'au ddnsii bucurie
Neamul nostru se reirzvie...".
Dar taranul poet, care in -mai multe poezii
(,Moldova", Craiul dac", Tdrii mete" etc.) can%
durerea i dorintele poporului roman din Basarabia,
iube§te ca toti taranii natura, in mijlocul carei tra-
e§te, i in poeziile lui se vede aceasta iubire ne-
mijlocita, naiva. (Itz luna lui Mai", Chemarea
primdverei", lama"). In mijlocul naturii taranul
uiti de necazurile vietii, natura este izvorul ener-
giei lui, aid el gZise§te 1iniEea sufleteasai. MIA
cum exprima Tudose Roman aceasta legaturd Mire
el 0 natura :
Drag mi-a fost in cdmpul verde
LinWit sä vietuesc,
Departat de-amarul vigil
$i de raid omenesc.
Acolo 'n singuratate
Cucul str-1 aud cantánd
$1 pe biata ciocdrlie
Sus in aer ciripind.
Aer dulce cu mirezme
De pe cdmpul inflorit
Mi-a fost drag sd ma dezmierde,
Ceind ma aflu obosit.,
pe ses in umbra sdlcii
Pe covorul de chirdu
Mi-a fost drag murmurul apii
Sd-mi ingdne gdndul meu".
In poeziile lui Tudose Roman se grisesc
note religioase : credinta in Dumnezeu este o alta

www.dacoromanica.ro
 Scriif orii basarabeni. 271

nota caracteristic . mentalitajii pop orului de jos.

5i aceasta credinta se vede in poezia Venirea lui
lisus Hristos" §i In noaptea invierii". De un adânc
lirizm este patrunsa." poezia Gemduri negre", in
care se oglindeste starea sufleteasca a poetului orb.
Citam aceastá poezie in intregime :
Bate veintul ne'ncetat
Tot mai iute .,si 'ndesat,
Nouri sari plutesc pe cer,
Soare n'am vazut de ieri.
Inima-mi s'a tulburat
Si se sbate 'mpedecat ;
Cine-mi stie jalea mea,
Si de unde vine ea?
Geinduri negre vin mereu
sa 'ndeasa 'tz caput meu,
Vin ca vantul 0 se duc,
Eu de ele ma usuc".
Intre poeziile lui Tudose Roman gäsim i poe-
zii de dragoste (Aduceri aminte", Dorul", Ca-
ke" etc.).
Dar ele nu sunt caracteristice pentru talentul
lui T. Roman, desi si in ele grisim note de senti-
ment poate uneori naiv, dar adanc. In poezia Can-
tec de leagan", poezie scris'ii sub influenja poeziei
românesti din partea dreapta a Prutului, T. Roman
zugrheste dragostea mamei pentru copil:
Dormi, copile, 'n leganas,
Dragul mamei copilas,
Dormi in somnul tau duios
Dragul mamei, fat frumos.
Luna, stelele Neese
Oainenii se odihnesc,
Numai eu de dragul tau
Leganându-te mereu,

www.dacoromanica.ro
 272 Cultura rorniineascil in Basarabia.

Stau cu tine de veglzez

$i din ochi des ldcremezi.
Dormi, cu Domnul eu te las
Dormi, ci fd-te un viteaz.
Fii un Grue grozovan
Sä ai suflet de Roman,
Groaznic pentru cei haini,
Luptdtor cu cei strdini.
Via fa ta, al mamei pa!
Pentru tear tu s'o pui".
Tudose Roman, acest Coltov al Basarabiei, a
cântat viata taranului, nevoile lui; in poezia lui se
oglindeste i epoca renasterli poporului romanesc
din Basarabia, revolutia nationala din anul 1917.
Asa, cum au fost scrise aceste poezii, In limba
poporului, fgrä multä arta si fara influente din a-
far& vor rämtmea ca märturii adeviirate ale senti-
mentelor i gandirii taranului basarabean in timpul
revolutiei i Inainte de ea.
Mai putin interesante sunt poeziile lui Ion Bo-
ur-Cathu, Wan din. com. Gance*ti jud. Chisingu,
mort In raboiul de la 1914-1918, care a lasat un
carnet cu o multime de poezii populare, probabil,
compuse de el, sub titlul destul de nostim: Void-
ceased' vigil a lui Ion Bour Cazdu").
lard un fragment dintr'o poezie a lui:
Cdnd iaram flacdu odatd
Am iubit i eu odatd,
Am iubit asa de strasnic,
Cd-mi era dragd vaijmasnic"...
Sau poezia Cântec ho(esc a lui Ion Bour-Ca-
zau" :
Foaie verde de sulfind,
Cand eram de un an de`zile
1) Carnetu1 lui J. Bour-Csaloa se p6strea44 la D-1 P. Halippa.

www.dacoromanica.ro
 Scriitorii bas arab eni. 273

Lawn caii din grddinei

cdruta cea mai build.
Cad eram de-un an-de doi,
Scoteam din poiatd boii.
Cdnd am prins a strica porti,
Md stiam ea hotii toti.
Cdnd eram de cloi-de trei,
Toti umblam cu buzdugan,
Cdnd eram de ani mai mare
M'am invdtat a 'mbla cdhare" etc.
Sunt niste poezii populare,- pline de naivitali,
greoaie, care oglindesc voiniceascd viaid. a lui Ion
Bour Cazau", iubirea tui, idealizarea puterii brute.
Se zice cd el insdsi era de o putere colosald pi
in naivitatea lui povestea, cd el este cel mai voinic
In Hancesti. Carnetul este sCris pe la anul 1907.
7.
Räzboiul mondial ne-a rapit pe unul din cei
mai de valoare poeti basarabeni, pe Alecu Mate-
evici, al cdrui talent abia trezit la viata era menit
sd. treacdt peste cadrele regionalismului ingust si sa
devie un factor puternic al culturii romanesti in ge-
nere. Nascut la 16 Martie 1888 intr'o familie pre-
()teased cu traditii romanesti In satul Zaim din jud.
Tighina, A. Mateevici de mic copil capdtd un
interes viu fajd de limba romaneascd. Teal lui, preotul
Mihail, un preot cum se mai intalnea cate unul prin
snide ultate ale Basarabiei, era abonat la revista
Album", din care fiul lui capdtd primele cunostin-
te de limba româneasc i, poate, primul im-
bold pentru poezie. Dupd scoala primal% urmeazd
scoala spirituald din Chisindu, iar dupd absol-
virea acestei scoli, la anul 1909 trece la semi-
narul teologic din acelasi oras. Dupd absolvirea se-
18
www.dacoromanica.ro
274 Cultura rornâneasea
_
in Basarahia.
_ _

minarului, in anul 1910 Infra in Academia teologica

din Chiev. In anul 1914, Ii ia licenta in teologie,
este profesor la seminarul din Chisinau, devenind
preot. A murit in floarea vrastei la 13 August
1917, imbolnavindu-se de tifos abdominal pe Iron-
tul românesc, unde plecase in calitate de preot mi-
litar.
Nici unul din scriitorii basarabeni inainte de
unire nu cunoastea atat de bine limba poporana,
hi limba vechilor cazanii". Limba copiIariei lui pi
o imbogateste prin cititul cartilor bisericesti, iar mai
tOrziu si-o perfectioneaza la redactia ziarului, Basa-
rabia"; a ,, Viefii Basarabiei", a -Lumina-tot-alai" §i
a Cuveintului moldovenesc". La Chiev ia parte a-
diva la miscarea cercuiui national al studentilor
moldoveni Degeptarea", jar in timpul revolutiei,
la 1917, vine de pe frontul romanesc pentru cateva
zile la Chisinau, unde participa la congresul corpu-
lui didaclic i unde Ii citeste minunata sa poezie
Limba noastrd".
Majoritatea poeziilor lui A. Mateevici sunt tra-
duceri din ruseste. Dar A. Mateevici stie sa aleaga
din scriitorii rusi ceea ce se potrivea cu firea lui, cu
conceptia lui idealista, religioasa. In ultimii ani Ina-
inte de revolutie in literatura rusa si in conceptia
intelectualitatii rusesti se manifesta un curent mis-
tico-religios, care dealtfel este caracteristic culturii
rusesti in genere. *IL A. Mateevici, care Isi face
studiile in scoalele cu caracter religios rusesti, pa-
trims de ideia unei regenerari sufletesti a omenirei,
pi totodatä un nationalist convins, prin traducerile
sale caut s ridice sufletul poporului din care Ikea
parte. Dar pe el nu-1 pasioneaza curentul bolna-
vicios al religiunei mistico-anarhice a scriitorilor
moderni Rozanov i Merejcovschi, pe el II intere-
seaza poezia idealista din trecut a lui Alexie Tolstoi

www.dacoromanica.ro
 Scriitorli basarabeni. 275

scrierile poetului tineretului deceptionist rus, a lui

Nadson. Acest din urma cel mai stralucit reprezen-
tant al deceptionisinului frumos din literatura rusa,
care prin farmecul poeziilor sale, prin pesimismul
s'au ateggator, a rapit atatea vieti fragede, a sine-
bunit atatea capete sucite, Ii influenteaza pe A. Ma-
teevici. Dar A. Mateevici alege din poeziile lui
Nadson ceia ce se potriveste cu ideile lui, cu con-
ceptia lui idealist& religioasa, ceia ce este mai sa-
l-161os in poezia acestui poet. Si lath' cum traduce
in romaneste A. Mateevici una din cele mai fru-
moase poeme a lui Nadson Crestina":
,,Meireata Romd doarme 'n pace,
Umbrita de livezi tdcute,
Si o liniste addncd zace
In rdndul curtilor ei mute.
O noapte bldndd a primdverii
Domneste 'n uliti sornnoroase,
Iar luna focul tremurarii
Ii scaldei 'n ape scasnteioase ;
$i Tibru-dungei lucitoare,
Curdnd in negrele lui maluri
C-o murmurare gdnditoare,
Isi mad apele in valuri...
Cu capu '17 piept, cu crucea 'n mand,
Sub a 'nchisorii neagra pazd,
O bladd tândrd cregind,
Pe pietre aspre dormiteazd.
Zeidarnic pus-au stdruinte
Chinuitorii ei cei rdi:
Fdgddueli p1 suferinte
N'au sfdrelmat credinta ei...
Neomenoasa judecatd
A oseindit'o eri la moarte,
,Dar mane 'n ceruri ridicatd

www.dacoromanica.ro
27 6 Cullura
_ romaneasca in Basarabia.
Primi-va scrisul altei soarte...
Si iatd c'o dorintd sfdntd
Pe sine 'n jertva a s'aduce,
Ia-si merge calea de osdndd,
Isi merge drurnul cel de cruce.
Prin vis a patriei cdmpie
0 vede de stejari umbrild
$i Mut lunca albdstrie
$i casa dragd 4 iubitd..."
si asa traduce A. Mateevici aceasta frumoasa
poema pana la starsit, ptistrand ritmul originalului,
tinandu-se aproape de textul rusesc, fara neologisme,
introducand uneori cuvinte, ca trernurarii", mur-
murare", care nu se aud in limba roman& dar care
amintesc cuvintele vechi ale carfilor bisericesti.
*i din A. Tolstoi A. Mateevici alege aceleasi
motive religioase, cu caracter idealist, alege aceleasi
poezii, in care se zugravesc carociere tad, gata
pentru sadrificii, care sunt gala sa-si jertveasca chiar
viata pentru idealul sau. Acest ideal este idealul
crestines C.
Poema lui A. Tolstoi Pacatoasa", in care se
descrie desfraul societaiii de pe vremea lui Hristos,
puterea cuvantului acestuia din urmi4, intrupeaza
acest ideal crestinesc. lea cum traduce in roma-
neste A. Mateevici aceasta poemd :
Norodul fierbe... glasuri, tunet,
Cdntdri si din chimvaluri simet,
Verdeatd primprejur i flori,
Iar printre stUlpi, pe la usori,
Perdele-n tesdturi frumoase,
Cusute din mdtdsuri groase,
Curti, minunat Impodobite...
Cristaluri, vase aurite,
Ce ca an soare strdlucesc.

www.dacoromanica.ro
 Scrittorii basarabeni. _ 277

Pe afard mare grdmddire

De cai, trdsuri la hodinire ;
La masd oaspeti ndvdlesc,
di vorba lor se varsd slobod
Prin sgomot, eatece i tropot...".
La mash se vorbeste despre Wale, §i se po-
meneste despre Hristos.
Acele vorbe le ascultd
0 tdndrd 'n pdcat edzutd,
Purtarea necuviincioasd,
Ciudata ei imbrdcdminte
Despre viata pdcdtoasd
Spun tuturor fdrd cuvinte.
Ea, in addneul desfrandrii
Pe toil Ii trage, ca intr'o apd ;
De eursele destrdbdldrii
Nici tandr, nici bdtrdn nu scapd.
Nu-i ;sue inima mustrare,
Precum nu stie nici rusine,
$i frumusetea de viinzare
0 ia pe aur ori si eine..."
In trufia ei care nu §-tie limit52 ea declara ct
nu se teme de nimeni, chiar de Invdtatorul. Vine
In mijlocul comesenilor ei loan Botezatorul, pe care-I
intampina cu vorbe obraznice". Dar iatà Ca se a-
rea' figura bland& iertatoare a lui Hristos.
Privirea bldndd i-a ajuns
Addneurile depdrtate,
$i negrele a ei pdcate
El, ca in zori le-a luminat...
Ea std la indoiald incd,
Dar poedinta cea aprinsd
Incepe inima sd-i strdngd ;
$t 'n mijlocul tdcerei iatd

www.dacoromanica.ro
278 Cu Itura rornfineasca in Basarabia.

Paharul tândra deodatd

Pe pietre jos din mând-1 scapd,
Pan in adancuri sguduitd,
$1 cade-a veseliei roabd
Tremurdthare, ingdlbenitd,
C'un plans amar i tanguios
Jos inaintea lui Hristos".
De aceleasi idealuri crestinesti este pâtrunsa
poema lui Tolstoi loan Damaschin", pe care o
traduce A. Mateevici. fed un fragment din aceasta
traducere :
,,La slujba tdrii asezat
$1 proslavit e Damaschin ;
Din toti slujbasii 'n halifat
El, cel mai mare e crestin ;
Si cdrmuirea din oras
El cu haliful o 'mpdrieste,
Si-al stdpanirei lui pdrtas,
In toate cele 'I sfdtueste...
Grddinile-i nemdrginite
Imbracci curtea in verdeatd,
Si vecinic verzi Si inflorite
Slobod mirosuri de dulceatd ;
Lucesc intr'a luminei raze
Satirii multi de pe pdreti,
valuri rose-sdngeroase
Rubinii stalpilor mdreti
De-a soarelui fierbinte-arsurd
Gdsesc hodind s'alinare
Sub a mdtdsei tesdturd,
In umbra ei rdcoritoare"...
Dupa. A. Mateevici au ramas i cateva poezii
originale, dar i ele sunt pätrunse de aceleasi mo-
tive religioase. laffi una din ele Un slat"):

www.dacoromanica.ro
 Scriitorti basarabeni. 279

Sd fugi de fapta rea, crestine,

Asculf al Domnului cuuant
Si fdptueste numai bine
Din leagan pand la mormant.
Atunci cu zimbet fericit
Vei trece prig aceastd viata
Si chiar Si moartea linistit,
Putea-vei s-o privesti in:fatd.
Atunci plug, sacerd i sapd
Vor fi iLsoare 'n maw ta,
Si langd un ulcior cu apd
Tu vesnic vesel vei canta.
Jar cand muri-vei, cu mult dor
Strdini i neamuri te-or jdli,
Si flori din lacrimile lor
Pe-al tdu mormant vor rdsdri".
Aceleasi idealuri creslinesti, linistitoare, inaltd-
toare, patrund i poezia Cdntecul clopotului".
De un interes deosebit este poezia lui A. Ma-
teevici Eu cant", in care autorul Ii manifesta iu-
birea sa faj a. de taranul roman, pOrerile sale so-
ciale. Reproducem un fragment din aceasta poezie
frumoasa :
Eu cant pe-acei, ce 'n jug si chin
Pe-a lor spinare tara tin,
Cari 'n robie i necaz
Voinici, puternici au rdmas !
Vanjo.Fi, Inal,ti, ca fierul tari,
De soare arsi, bdtuti de veld,
Brdzdeazd harnicii plugari
Al tdrei lor matzos pdmant.
Din plug pe top ei ii hrdnesc,
Vdrs'ind pardie de suclori,
Dar tot puterile le cresc :
Pe-acesti puternici muncitori
Eu cu mandrie-i cant !...

www.dacoromanica.ro
280 Cultura romaneasca in Basarabia.

Eu cant pe-acei, ce pan awn,

Färã cdrare, lard drum,
In noapte reiteiciti air stat,
Midejdea trzsd n-au leisat".
Poetul terminA cu urrnAtoarele cuvinte profe.
lice :
$i glasul vietii ascuitand,
Venirea zorilor eu cant".
Sa nu se utte, Ci aceasla poezie a fost scrisa
la anul 1914.
In poezia Marna" A. Mateevici descrie dure-
rea mamei, care si-a pierdut fiul in ràzboi, dar care
Ii gaseste mangaere In faptul, c fiul el a murit
vitejeste. Poetul terminsa aceasta poezie cu urm'a-
toarele strofe :
$i 'n bdteilia cea aprinsd
Sdrit-ai plin de vitejle,
La moarte, ca Ia stea nesteinsei,
Ai neizuit cu bucurie.
Acurn la vatra ta strdbunei
Incet eu numele-ti soptesc,
Dili lacrimi-li inzpletesc =and,
Dar moartea ti-o blagoslovesc".
In poezille lui A. Mateevici se gasese i alte
motive : asa este frumoasa poezie In zarea anilor",
in care amintirile trecutului sunt amestecate cu do-
rintele nelärnurite ale tangtrului poet (poezia este
scrisa la anul 1907, v. , Viata Basarabiei",, 1907,,.
No. 4).
In zarea anilor trecuti
Eu vdd in flaceiri asfintituri,
Eu vdd albastre ainurgituri
In zarea anilor trecuti.

www.dacoromanica.ro
 Scriiloiii basarabeni. 281

E primavara, sunt in floare

Salcdmii, stau pe gdnduri dus,
Si-o cdldurd 'inbdidtoare
Si-o mirozn' ametitoare
Ma duce lin departe 'n zare,
In zarea anilor apusi.
Si atunci salcdmii gdnditori
Stau infloriti in zori de foc ;
In umbra crengilor cu flori
Visam cu visuri de noroc.
Dar anii ceia sant pierduti
In zarea anilor trecuti"...
Cea mai frumoasa poezie a lui A. Mateevici
este poezia Limba noastrd", cantecul de lebada
al talentatului poet, scrisa de el cu cateva s'aptamani
inainte de moarte. Aceasta admirabild poezie, plina
de avant patriotic, de iubire fala de neam, a lost
scrisa in momentele, cand se rupsese lanfuriie ro-
biei noastre, cand se intrezarea o era nou'a In viala
Romanilor basarabeni. Ea va rarnanea pentru tatdea-
una in literatura roman& ca o podoabgi neprefuita si
totodala ca un indiciu pentru poefii nôfri, ca izvo-
rul frumusefei adeva ate a poeziei se poate gasi
in limba poporang, naiva, dar plina de bogafii ne-
inchipuite. Citam o parte din aceasta minunata
poezie :
Limba noastrd-i o comoard
In addncuri infundatd,
Un sireag de piatrd rard
Pe mosie rdvdrsatd.
Limba noastrd-i foc ce arde
Intr'un neam, ce fard veste
S'a trezit din somn de moarte,
Ca viteazul din poveste.

www.dacoromanica.ro
282 Cultura rornâneasca in Basarabia.

Limba noastrd-i numai catec,

Doina dorurilor noastre,
Rout de fulgere ce spintec'
Mud negri, zäri albastre.
Limba noastrd-i graiul pall,
Cdnd de veint se miscd vara.,.
In rostirea ei bdtrdnii
Cu sudori sfintit-au tara.
Limba noastrd-s vechi izvoade,
Povestiri din alte vremuri ;
cetindu-le 'nsirate,
Te 'nfiori si te cutremuri.
Limba noastrd Ii aleasd,
Sã ridice slava 'n ceruri,
Sd ne spue 'n lzram si-acasd,
Vesnicile adevdruri.
Limba noastrd-i limbd sfántd,
Limba vechilor cazanii,
Care-o pletng i care-o cdntd
Pe la vatra lor tdranii"...
In aceIasi an al revolutiei rusesti la 10 Iulie,
la Marasesti, unde prin sange s'a afirmat Inca °-
data' puterea de viajd a poporului roman, dreptul
de a avea o alta soartA, A. Mateevici se gandeste
la soarta Basarabiei, in care se framanta ideia
unirii i scrie poezia Basarabenilor".
Sd stiti : de nu yeti ridica
Din sdnul vostru un Proroc,
In voi viata va seca ;
Zddarnic soarta veti ruga,
Cdci scosi yeti fi atunci din joc,
Si-ti rdma'nea fdr'de noroc.
Din chiag de lacrimi, de dureri,
Din trdsnet de manic sfontd
Si din nddejdi ci sbuciumdri

www.dacoromanica.ro
 Scriitorii basarabeni. 283

Din ndzuinti framantari

El trebut facia sd-si aprindd.
Si'n suflet neamul sd-si cuprindd.
Si 'n (ara noastrd va purcede
Pe drum de spini ci chinuire
Cu gloata celor ce I' or crede
Si duh aprins de innoire
Va duce 'n propovdcluire"... etc.
In carnetul inedit a lui A. Mateevici mai sunt
cateva poezii originale. Asa este poezia Frunza
nucului", Zina", Catec de leagdn", Unora",
Deasupra targului Bdrlad" i altele. In aceasta
din urrda poezie, scrisa la 15 lulie 1917 poetul
este indignat de faptul c Nemtii au aruncat un
snop de paine" cu o scrisoare, in care se spunea
ca. in Muntenia Nemtii au cules o recolta buna st
nu se tern de foame. Poetul face apel la dreptatea
Celui de sus in urmatoarele cuvinte :
0, Doamne, unde-i ispdsirea,
0, Doamne, unde-i mantuirea,
Strdinii ne-au macat sudoarea,
lar noi ne chinuim fldmanzi.
Pdmatul, ce-ne-a fost ca floare
Din colt in col( Tu ii aprinzi ;
Afurisirea cadd, Sfinte,
Judecatorule pdrinte,
Pe cei ce tam ne-au vandut
Si robi ndvald ne-au facut ;
Dar mild fie-Ti de crestin,
Ce spicul din sudori 11 creste
De-un biet nevinovat Roma,
Ce-si spune-amarul romaneste".
In poezia Unora", A. Mateevici consecvent
parerilor sale exprimate i inteun articol, se ridica
impotriva neologismelor in limba romada, impotriva

www.dacoromanica.ro
 284
_ Cu !tura romanease5 in Basarabia.

tendintei de latinizare, sau mai bine zis, impotriva

curentului pentru introducerea lirnbei literare din
vechiul regal, care preocupa pe vremuri cercurile
intelectuale basarabene :
. . . Vol yogi a noasträ limbd
S'o Inn o41 surpanclu-i temeiurile vechi,
Si noua latinie, macar ca-r fi cam strâmbil
Vet pare totu# cantec"...

A. Mateevici a lasat i alte scrieri in roma-

neste, a lasat caleva cercelki cu caracter cultural,
referitoare la Basarabia, dar numele lui nu va fi
legal de aceste lucrri. Numele lui v'a fi ramas in
literatura român5, chiar daca ar fi scris numai poe-
, zia Limba noastrd".

www.dacoromanica.ro
 VIII.

Publicatiile periodice romane0.

Buletinul eparhiet Chisingului" din anti:1867-187i.
Basarabia". Viafa Basarabiei". Moldovanul".
Basarabia reinoitg." Lumingtorul." Fgclia Orli."
Glasul Basarabiei." Cuvant Moldovenesc." Ca-
lendare moldovenesti. 5coala moldoveneasca".
In Basarabia de sub regimul rusesc au fost
oarecare incercsari de publicistia au fost incercari
de a scoate reviste i ziare in limba romanease&
Nu ne vom ocupa aici de articolele i studiile, care
priveau cultura romaneasa scrise In ziarele si revis-
tele rusesti. Nurndrul acestor articole i studii est(
bowie mare ; n'a fost aproape revista mai mult sau
mai putin serioasa, care inteun fel sau allt.il ssa nu fi
atins chestiunea romanilor din Basarabia. Si cu thate
acestea opinia publiea ruseasca era rdu informatd
asupra Romanilor. Pentru scopul nostru ar fi inte-
resante lucedrile tiparite in ruseste a acelor Ro-
mani basarabeni, care nutreau sentimente nationale,
care aparau chestiunea nationals& care propagau
ideia culturii romanesti in Rusia. Dar aceasta ar

www.dacoromanica.ro
286 .Cultura romaneascA in Basarabia.

cere o cercetare specialk In capitolul de 1'46 ne

marginim. numai la ceeace a fost tiparit in limba
romaneasca.
Autoritatile bisericesti din Basarabia la anul
1867 au intervenit cake Sinodul rusesc cu rugd-
mintea de a aproba scoaterea unui buletin eparhial '),
asa cum era obicinuit in celelalte eparhii din Ru-
sia. Cum ins 5. nu toll clencli cunosteau limba rusk
s'a cerut ca o jumatate a acestei reviste s'a fie
tipArita in moldoveneste", ceeace s'a ingaduit de
Cadre Sinod. Primul num.& apare la 1 lulie 1867
sub redactia arhimandritului Varlaam, rectorul semi-
narului, rus de origink si a profesorului semina-
rului Mihail Scvortov de aceiasi origina. Revista
aparea de cloud ori in haul la 1 si la a 15 zile.
Pretul tipdrirei pe in an cif trimetere bi adu-
cere acasd 6 ruble argint". Revista continea partea
oficiala i neoficialk Prima parte se tipArea in doua
limbi paralele i avea cloud rubrici : Punerile la
cale a preasfemtului Sinod", i Punerile la cale
a stdpdnirei de eparhie". In a doua parte se ga-
sesc articole aparte in ruseste si in romaneste,
fara ca sa fie traduse. Toate articolele romanesti,
ca i cele rusesti, aveau un caracter religios, Asa
in mai multe numere se tiparesc articolele : Iisds
Hristos, a lui vreme, viatd ci lucru", Adunarea
alcdtuirilor in scant, care duhovnice,ste cuprind dog-
mele" , Tdlcuirea evangheliei liii Matveiu", Sfasn-
tul loann. Zlataust ca an propovddnic", Sfontul
Sofronii, patriarhul Ierusalirnului", Descrierea cea
cu bisericeascd procesiune ca sfânta de minuni fd-
cdtoare icoand a Maicii lui Dumnezeu toamna dela
mändstire pdnd la orapl Ch4indu" etc. Ici colea
gasim i cate o predick Limba in care era scrisg

1) KEIIIIIIHeliethl enapxiannia BtAinomm.

www.dacoromanica.ro
 Publicaflile periodice romane§li. 287

revista este o limba moldoveneasc8, Med neolo-

gizme, pe alocurea cam st icata. 1at, de exemplu,
cum scrieau basarabenii la anul 1868 (No. 3, 1
Aprilie, p. 89 art. Sfantul Sofronie Patriarhul Ieru-
salimului") : Nu mai putin de cat Palestina inflorea
cu meindstirile Eghiptul. Infra ele se afla mandstiri
sldvite cu numi de mart nevoitoriAntonii, Maca-
rii, Pahomii, intru carii /nu thceta de a se pastra
chipul cel vechiu a vielii calugeiresti. Ioann Mosh
Inca 'pan la intalnirea cu Sofronii au fost in tara
aceasta, fiind trimis de mai marele lavrii a lui
Feodosii dupd pricinele mandstirii. Nu este indoialei,
di el in voroavele cu Sofronii, 1211 sIobozea din
vedere de a spume prietenului seiu instiintare de
darea aceasta si cu aceea au inteirit intru el nebi-
ruita dorintd a cauta intelepciunea peirintilor din
Eghipet",..
Mate articolele sunt traduse din ruseste, ceea
ce se Simte si in randurile citate.
La anul 1871 partea romaneased a revistei
Buletinul eparhiei Chisineiului" a lost suprimard.
Abia dup5 revolutia dela 1905 se fac noui In-
cercri pentru a scoate reviste i ziare romanesti.
Era lucru natural : revolutia dupa razboiul ruso-ja-
ponez intre alte probleme ale statului rus a pus si
problema drepturilor nationalitatilor din Rusia. Po-
lonejii, Ucrainenii, Finlandejii, in genere aproape
toate popoarele subjugate au inceput o lupta in-
dkjitä pentru Jedobandirea drepturilor nationale,
pentru cuItur i pentru limba nationard. Si Romanii
basarabeni, o mana de intelectuali din Chisinau,
siau pus in gand sá scoata un ziar.
Aceasta s'a facut cu concursul basarabenilor,
care se gaseau in vechiul regat : profesorul univer-
sitâtii din Iasi C. Stere a ventt la Chisinau, unde
a pus la cale, cu cei cativa basarabeni scoaterea

www.dacoromanica.ro
 288 Cul lura romilneasc4 in Basarabia.

primului ziar romanesc in provincia dintre Prut

§iNistru. La 24 Maiu, Mercuri, la anul 1906 apare
prirnul numar al gazetei national-democratice Ba-
sarabia", tip5ri1a la inceput cu litere ruse§ti.
In articolul de fond al ziarului, autorul necu-
noscut, punand un motto: Dacei I711 ea pentru sine,
apoi cine pentru tine" scrie :
Zice un proverb poporal. Cu adeveir putem
zice, cf acestea mink sant intocmai pentru noi
basarabenii.
Pand astazi basarabenii au tost tipsily, ca si
ceealalti cetateni a Rusiei, nu numai de cm drept
a sta la cdrmuirea (aril, a petrece nige dorite legi
pentru binele poporalui, dar au fost opriti si de o
invataturd si de 0 stiintel de limba tor streimo-
.seascd.
Stapanirea dnii, punandu-i pedica la tot pa-
sul basarabeanalui, intru an timp nu prea indelun-
gat a adus Basarabia la o cafe, prin care (drawl
nu putea aduce nici farmciturile de sub masa boe-
rilor.
Na pate face asta intunecatul nici atat, ceit
fdcea macar fratele luitaranal rus"...
Neintelegand limba, sarmanut basarabean au
fost lipsit de lumina inveiteiturii, au fost lipsit de
cel mai int& drept omenesc a inainta cu mintea
pentru binele sau. Prin milostivele rosputzeri a sta-
pdnirii nevoitului basara6ean i-o reimas nanzai se'
plece capul in pdmant si se injugi alcdtuirea cu
boul sdu. Dar iacei o 'nceput a reisari soarele.
0 devenit vremea, cã cdrmuirea tdrii s'o
poarte pOporal singur prin aiecii sal. S'au inte-
meiat Gosudarstvenaia puma"...
Numai o gazeta pe limba moldoveneascd va
deschide ochii moldovanului"... De.,steapteite, Romilne,

www.dacoromanica.ro
 Publicafiile periodice rornâne0i. 289

din somnul robiei. Ai in videre, cd de asteizi tna-'

inte, cum te vei asterne, asa vei dormi".
Caracterul national al ziarului e si mai bine
pronuntat in al doilea articol semnat de Alecu
Nonr. Intre allele in acest articol citim :
,,De o sutd de ani Basarabia noastrd, tard de
plagari Romani, a intrat In sand popoarelor Ra-
siei, dar pdn' acuma basarabenii n' au laat nici a
parte in miscdrile lor nationale. Starea noastrd e
innpoiatd. Poporul basarabean lipsit de famine ye-
mite de pe piscurile inalte ale gdndirii omenesti,
tot reirndne sdrac cu duhul si tot nu r e, nici nu
vede, ca dreptul lui cel mai sfat national rd-
mane sprelmat de mdnele strdine.
Bunul cel mai Malt de gandire .,si de simtire
romanesti nici esd din intunericul, in care de
veacuri este inveilitd mintea .,si inima Moldovanu-
lui"... Peste Prat, in Bucovina, in Arcleal si Ma-
cedonia neamul romemesc are multi vajnici laptätori
pentra interesele lui nationale. Numai noi, moldo-
venii din Basarabia, santern cei rdmasi in urmd
nici n'avem fruntasii sal, n'avem fiii sell ale.f, prin
care poporal nostru va putea spune in Damet an
cuvant In sfatul neamurilor"... Noi stim, cei popo-
rul nostril e o mare putere, dar ea n'a ajuns Inca
la constiintd de sine si fOr' Incepator de aceastd
constlintd poate fi ndprasnicei, ca oceanul nemdr-
olnit".
Cu aceste cuvinte pline de entuziasm revolutio-
nar, de incredere In viitor incepeau tinerii luptd-
tori ziarul romanesc din Basarabia. Aceasta nora
nationara p6trunde toate paginele ziarului, ea se
strecoarg in fiecare rand, in fiecare cuvant. Ziarul
printr'o serie de arqcole cautA s'a trezeasca popo-
rul basarabean la o viata nou5, la o viatA national&
Ii aminteste de origina lui, de comunitatea lui et-
19

www.dacoromanica.ro
290 Cultura rornâneasea in Basarabta.

nica cu Romanii din regat si din provinciile austro-

ungare, propaga ideia scoalei in limba materna,
lupta pentru introducerea limbei romanesti in in-
stitutiile din Basarabia, explica folosal gazetei
moldovene.sti", ii combate pe vanzeitorul de newn"
P. Crusevan. In gazetA gasim bucati din poetii ro-
mani, din M. Erninescu, V. Alexandri, C. Negruti,
M. Poni i altii, ga'sirn informatii din Universal li-
terar" i alte ziare, descrierea expozitiei din Bucu.
resti etc. Aparitia gazetei a fost salutafa de Viata
Romilneascd", ziarul Liberalal" 0 de mai multe
persoane din Basarabia. In genere Basarabia",
care apsarea de douà ori pe sgpfaman a. a fost un
ziar foarte bine informal i cu o directie national5
bine determinara. In fruntea ziarului a fost rtiposa-
ful avocat E. D. Gavrilita., iar ea colaboratori
d-1 P. Halippa (Pintilei Cubolteanu), I. Pelivan,
M. Vantu (T. Vartej), batranul Vasile Oatu (Mosu
Vasile), Alecu Nour, C. Porumbescu (Porumbac),
Al. Mateevici, S. Cujb5, Oh. Slarcea (Oeorgescu),
Th. Inculet i altii.
Rana la 1 Ianuarie 1907 a aparut 54 de nu-
mere ale ziarului Basarabia". Administratia ru-
seasca nu punea piedici aparitiei ziarului la centru,
dar cauta prin toate mijloacele sa impiedice eas-
pandirea la sate. Inca min Decembrie 1906 au
inceput sa se primeasen plangeri dela abonati en
nu primesc ziarul, cu thate cnt trimisese costul a-
bonamentului. Interventia directiei ziarului la admi-
nistratia locala n'a avut succes, asa en conduCa-
torii ziarului au fost nevoiti sn renunte la scoaterea
ziarului. La 11 Martie 1907 apare ultimul num&
scris destul de indenznet, cu poezia Defleaptd-te,
&mane" i cu articole de protestare impotriva re-
gimului. Despre rolul pe care 1-a jucat Basarabia"
in viata culturala a provinciei noastre am putea

www.dacoromanica.ro
 Publicaliile periodice române§ti. 291.

spune cu cuyintele altui ziar romanesc Viata Ba-

sarabiei", care peste un an dela aparitia primului
numar al Basarabiei" scrie Cateva randuri calde
(24 Mai, art. Ziva de mare amintire") la adresa
confratelui sau disparut (No. 6: ) ... Vom spune
numai, ca ea a fost prima gazetd moldoveneascd,
care s'a invrednicit sd-si spue cuvantul salt despre
viata Moldovenilor din Rusia ci despre nevoile si
neajunsurile poporului moldovenesc din Basarabia
In limba stramoseasca, in limba noastrd moldove-
neascd. Tocmai toate acestea i-ar fi gazetei Ba-
sarabia" ca o cunwlei de flori pe care ea a cd.,sti-
gat-o dupa lucrarea sa. Cat pe noi, ne intereseazd
flu parerile si vederile l3asarabiei", dar numai de-
cat singurul fapt, ca ea a trait si a vorbit moklo-
veneste. Astfel astazi... de ceind noi Moldovenii a-
vem cuvantul tiparit, sa ne aducem aminte de ga-
zeta Basarabia" si de acei lucrdtori, iubitori de
neamul lor moldovenesc, care mai Inteii dE toate
s'au dat, cum au stiut, slujirei norodului nostru din
Basarabia ! Si mai cu seatnei sã aducem multumiri
acelui bun moldovean de bastinet, care steitea in
fruntea acelei porniri moldovenesti din Basarabia
bdtranului nostru avocat E. G. Gavrilitel, care cel
dint& s' a supus dorintei de a sluji Moldovenilor
din Basarabia prin limba lor"...
Dupa o 1un i ceva dupa moartea naprasnica
a Basarabiei" apare ziarul citat mai sus Viata
Basarabiei". In ziva Invierii la 22 Aprilie 1907 a
väzut lumina primul numar. E caracteristic, cd
Viata Basarabiei" a aparut in cloud feluri", cum
se spune in anunt, cu litere rusesti, pentru acei,
care stiu sa citeased ruseste, i cu litere roma-
nesti pentru marele public inteligent al Basarabiei
fi tuturor (ardor locuite de Romani". Directia zia-
fului este moderate!, lupland cu reizvratirea ca ni

www.dacoromanica.ro
292 Cu Mira rornanzasea in Basarabia.

cu inapoierea". Viata Basarabiei" anuntd cd, se

va purta potrivit cu imprejurdrile de fold, cu deo-
sebitd bagare de seamd, si nu va urrndri decdt fo-
losul neindoelnic al scurnpei noastre tdri, slujind
progresului marelui imperiu Rus i intereselor de-
licate ale dullard locale, lucrdnd in deosebi, prin
cuvantul deosebit, pentru ridicarea de comun-econo-
mica i pentru propasirea intelectuald ci morald a
Moldovenilor din Basarabia."
In capul ziarului, ca director std. fostul colabo-
rator al Basarabiei", Alexie Nour.
Anul 1907 in istoria vietii sociale i politice
din Rusia se caracterizeazd printeo schimbare des-
tul de bruscd a regimului dela libertatile anuntate
de anul 1905 spre Un reactionarism, care se intro-
na crescdnd In viata statului rus. Prin aceasta se
explicd directia mai moderatd" a ziarului Viata
Basarabiei". Allfel nici nu se putea. Viata Basa-
rabiei", cum am vdzut, apare in cloud feluri". De
fapt sunt doui ziare, unul poporan, altul pentru in-
telectuali. Chiar articolul de fond -din primul numdr
se deosebeste nu nurnai prin 1imb, prin forma, ci
prin felul cum se exprirnd ideia, de$i fondul rd-
mane acelasi. Ziarul romanesc" este ceva mai eu-
ropean", cum se spune in articolul de fond, pe când
gazeta pentru popor cautd sä se acomodeze me-
diului pentru care este scrisd. MI6 ce scrie direc-
tiunea in articolul de fond al ziarului (No. 1):
Imprejurdrile grele, prin care trecenz acuma,
ne ingrijesc foarte mult. E foarte greu de a con-
duce o gazetd nationald, cdnd toatd Rusia se afld
intr'o fierbere politicd, cdnd dreptul hotdrdt al and
nationalitati Inca nici nu existd. Fiecare pas al nos-
tril, de si strict cultural, poate fi explicat ca nele-
gal si numai de aceia, cd e fdcut cu ajutorul unei
limbi strdine,nu ruseste"...

www.dacoromanica.ro
 Publicapile periodice rattane§ti. 293

Tata cum S2 exprimd aceiasi ideie in gazela

peritru sateni (acelasi numAr): In grele vremuri Ira"-
im noi aeum, si ata ne pane pe noi pe gdnduri.
,E foarte greu de fault o gazetd moldoveneased,
cdnd dreptul noroadelor, cari locuesc in Rusia Inca
nu este en total hotdrdt. Fiecare pas al nostru de
si carat pasnic si cu scop de luminarea norodului,
poate fi privit de nail ca ceva jedrd de lege; si nu-
mai pentru aceia, cd pasul acesta este fdcut mi pe
limba ruseascd"...
Mai departe direcliunea ziarului aduce la cu-
noslinf5, c scoate o gazetd In Intelesul europe-
nese al cuvântului, intr' 0 tard care a devenit wiicd
printre tdrile civilizate prin g1-oaznica inapoierc a
ei, in Basarabia uncle multimea populatiunei mol-
doveand, e Inca foarte nepdsdtoare i nepriceputd.
Intrdm pe calea muncii culturale, contempldnd (sic!),
cd iclealul cel mai depdrtat,pe poporul luminat
desvoltat, si care el Insusi va spune odatd cuva-
tul le, pi va ordndui soarta"...
Ne win face trdsura de unire intre toate e-
lementele noroclului moldovenesc, asa ca sd cucerim
clziar ii aprobarea adversarilorfratilor nostri.
Cu ateit mai malt vom urmdri S o statornied
Infrdtire Intre noi i rusi, precum ci fatd de alte
neamuri vom rdnidne fdrd de urd". Vow cduta lu-
au sever, o maned zilnicd si de noapte, ca sd pa-
nem de fapt interesele norodului mai Thainte de toa-
te interesele adevdeate ale neamului nostru Intreg.
Sd creased gustul basarabenilor peigru limba si li-
eraaura destul de bogaid nationald.., In scurt deviza
noastrd es'e: Prin stiintd pi religie voim sd clan-
gem acolo, uncle este menirea noastra de popor ci-
vilizal".
Cu toate eh' ziarul Viata Basarabiei" este ce-
va mai putin inanitat in pareri i sociale i naliona-

www.dacoromanica.ro
294 Cultura româneasca in Basarabia.

le decal Basarabia", cele cateva numere cari au

aphrut sunt alchtuite destul de bine. $i aici ghsim
buchti din scriitorii romhni (din Oh. Cosbuc, V. A-
lexandri, 0. Ooga etc.), ghsim articole cu carac-
ter national romhnesc scrise de basarabeni, si aici
se aphrh cultura nationals& limba romhneasch.
Ideia de a scoate un ziar pentru popor i u-
nul pentru intelectualii din Basarabia i pentru Ro-
mhnii din alte tail" a fost o ideie fericith,.Dar ei
nu i-a fost dat sh se infhptuiasch.
La 25 Mai 1907, cu numhrul 6, ziarul Viata
Basarabiei" Ii inceteaza aparitia. S'a facut acea-
sta de chtre administratia ruseasch, sau ziarul a fost
nevoit &á nu apara din cauza indeferentii inteligen-
tei",nu
Cam odath cu Basarabia" i Viata Basarabiei"
la Chisinau mai aphrea un ziar shplamAnal româ-
nesc Moldovanul", gazeta nationald independentd"
sub directia lui Oheorghe Madan, care era si edi-
tor. Primul nurnhr a vhzut lumina la 14 Ianuarie
1907. In Cuveintul nostru", adresat cititorilor, zia-
rul Ii stabileste programul shu. Pornim la luptd
sfantd,--scrie el cu singura dorintd de a face bine.
Nu v'om fi un element de regres, ci de progres.
Nu urmdrim sä ddramdm, ci din potrivei sd clddirn.
Nu vroirn se intunedim mi sa rdtdcim mintile,
ci set le lumindm si sd le ardtdm calea cea adevd-
ratd..." Dupri ce anunth, c ziarul n'are scopul de
a face vre-o opozitie regimului tarist i duph asigu-
rari de loialitate fath de sthphnirea rush, ziarul con-
tinua :
Si dace' in rupta noastrd pentru redesteptarea
nationald Si desrobirea economicd, v'om fi urmati
pe calea ardtatil mai sus, dace" am fi sprijiniti ui
ajutati, dacd v'om izbâncli, semn va fi Ca ma-
ma nostru este vrednic -de timpurile in care

www.dacoromanica.ro
 Publicatiile periodice romane0. 295

trdim .,si col are viitor ; iar de nu seam va fi Ca

acest nearndupd cum a zis Caragea,este menit
a fi in veci umilit. Un mare scriitor si intelept
francez Victor Hugo a zis: soarta nu osandege pe
nici an popor. Dacd vre-una din natiile de astdzi
Ici pierde viitorul, apoi numai prin gre,sala i ne-
vrednicia yi le pierde".
Inteun anunt Moldavanul" spune c va co-
prinde articole de : I) Politicd .yi economie, 2) Re-
ligie, 3) Scoald, 4) Istorie nationald, 5) Literaturd
nationald si ruseascd, 6) Litetaturd populard (can-
tece, povesti), 7) Gospoddrie, 8) Medicind etc.".
Ca conceptie social i nationala ziarul este
cu mult mai putin inaintat, decat Basarabia' §i
Viata Basarabiei". Dar daea-1 privim din punct
de vedere cultural, el si-a jucat rolul lui, ca factor
pentru propagarea culturii nationale. Pe paginile
,,Moldovanului" se gasesc bucati din Tichindeal, I.
Creanga, Sion (Limba noastra"), Bolintineanu, M.
Sadoveanu, V. Alexandri, M. Eminescu, T. Spe-
rant& Anton Pann etc.
In ziar se gasesc bueati din folclorul roma" -
nese, un rand de articole Din trecutul neamului
nostru" din istoria national6. -Dintre colaboratorii
acestui ziar, pe langa Oh. Madan, II citam pe boe-
rul basarabean Pavel Dicescu, poetul Tudose Ro-
man, preotul Bobeic5, studentul Vasile Bared (mort),
misionarul eparhial Gurie, arhiepiscopul de asfazi,
invaratorul Oh. Racu i altii.
In ziar s'au tiparit mai multe articole cu pri=
vire la introducerea limbei romanesti In scoal5, din
care notam articolul lui P. Dicescu Dati noroa-
delor invdtdturd adevdratd ci inteleasd" §i Drep-
tul firesc si sfdnt al Moldovenilor" de Oh. Madan
(No 16, 1907), din care extragem urmaloarele ran-
duri : Avem' dreptul sd cerem ca In colile de la

www.dacoromanica.ro
296 Cultura romaneasca in Basarabia.

NM' sd se invete pe lined limba ruseascd si

cea moldoveneasca acesta este dreptul cel mai
spilt si mai firesc al oriceirui popor, fiindcd
limba strdmoseascj este pentru un neam ceea ce
este pentru un om tateil i maica7sa. i cdnd pa-
natO nostri cia fost din neamul moldovenesc §i au
vorbit limba moldoveneascd, cdnd maicile noastre
ne-au invd(at sa ne inchineim ci sci ne rugdm lui
Dumnezeu in limba moldoveneascd, noi n'avem.drep-
tul, nu ne lasa inima sã ne leptiddin de ea, ceici
lepeidandu-ne de limba parinteasca de neamnl nos-
Ira ne lepdddm... Pe noi ne ample mdhnirea, ni se
sfasie inima cdnd iie eondim ce a fost neamul nos-
tru oclinioard, cOnd puleam sd ne lumindm, sei ne
adapdm la izvorul vesnic al invdtdturei in limba
noastrei i ce am ajuns astdzi". Ultimul num.& al
ziarului Moldovanul" a apsarut la 15 Octomb-ie
1908.
De un interes deosebit este incercarea unui
proprietar basarabean Leonida Stamati, probabil, o
rud'a a scrKto.utui Stamati, din corn. Caracuseni
jud. Soroca de a organiza tin partid national si
liberal" in Basarabia si de a scoate un ziar roma-
nese pentru Romanii basarabeni.
Avem la Indemana un mic dosar al acestei
Intreprinderi nationale, care cuprinde cinci scrisori
ale acestui patriot roman catre ziaristul iesan D-1
Vasile Meson, un angajament intre aceste dou6
persoane, un program al partidului si patru numere
ale ziarului Basarabia reinoila" ').
Din acest dosar se vede, ea' la 10 Februarie
1907 In Cbisidau intre proprietarul basarabean Leo-
nid& Stamati i ziaristul iesan Vasile Braescu, ba-

1) Suntern foal te racunosc4tori d. Vasile Brfiesca, care ne-a

.pus la dispozitie acest dosar.

www.dacoromanica.ro
 Publicatiile periodice rom'arte0. 297

sarabean si el de origind, s'a incheiat un angaja-

ment prin care D-1 Brdescu se obligd a Ilpdri la
Iai si expedia 500 de exemplare a ziarului Basa-
rabia reinoite, odatd pe sdplarnand, marimea zia-
rului Liberalul" din Iasi", iar D-1 Stamall se ob-
ligd a trimete materie pentru ziar la care vor scrie
Moldovenii basarabeni... Scopul acestui ziar va fi
inchegarea unui partid national-liberal in Basa-
rabia. El se va ocupa si de chestiunele economice,
literare. artistice si sociale. Tonal articolelor tre-
bueste sa fie nu violent pentru ca aceasta sd nu
aducd inchiderea ziarului; ori cum interesele po-
pula(iei moldovenesti fard deosebire de clasd
din Basarabia trebuesc aparate prin ziar".
Proprietarul Leonida Stamati se obliga s I imeald
pentru scoaterea si trimiterea ziarului 178 ruble lu-
nar. Muriel a lost schitatd si programa partidului
national-liberal al Basarabiei", care a lost tiparitd
la Chisindu cu Mere latine si rusesti.
Conform acestui program forma de guverna-
mant in Rusia trebuia sa fie ,o monarhie constitu-
tionald", cu tin parlament esit dirt alegeri univer-
sale, directe, egale si secrete". Sa. cere vespectarea
libertdtilor anuntate la 17 Octombrie 1905, respec-
tarea proprietalii individuale, iar provincille sd se
bucure de descentralizare dupd posibilitate cea
mai largd, care unicd poate considera ilnensa di-
ferinta a climei, natiunilor"... Natiunilor diferite
sd fie posibilitat a se desvolta fiber, limbei lor
sd-i fie data valoare suficienta in bisericd, scoaler,
judecdtorie si in viola publica ; guvernul provincial
sd fie constituit dupd aceleasi principii ca i parla-
mental".
La 6 Martie 1907 apare la Iasi primul num.&
al ziarului Basarabia reinoitd", in care se expune
pe larg acelasi program, cu autonomia provinciald,

www.dacoromanica.ro
298 Culiura rornâneascii in Basarabia.

cu 'thate drepturile pentru minoritajile din Rusia, si

cu un conjinut destul de bogat, cu stiri din Rusia
0 Romania si .cu un anunj, Ca ziarul se va tipari
deocamdata la Iasi, iar cand se vor procura litere
lane la Chisinau va apare in acest din urma oras.
Au mai aparut Inca trei numere, ultimul la 27 Mar-
tia 1907, 0 ziarul si-a incetat aparitia. Din scriso-
rile lui Leonida Stamati catre Vasile Braescu se
fad i cauzele inchiderii ziarului i perseverenja cu
care lupta L. Stamati pentru cauza romaneasca
grija pe care o purta faja de ziar. Din scrisoarea
din 17 Februarie se vede ca L. Stamati a fost la
Odesa, unde a vizitat cenzura pentru tipar strain"
si s'a interesat de felul cum sa se trimeata ziarul
dela Iasi in Basarabia. Fiind incd la C'hisindu"
scrie el mai departe, am vorbit cu mai multi ne-
gustori de librdrie, care consimtesc a vinde nume-
rile gazetei pentru un pret 1-2 capeice... Eu am
promis acestei tipografii, cd gazeta Basarabia re-
Moire la urmd va fi tipdritd la clansa... când
voiu cdpetta dela guvern concesiunea editiunei ga-
zetei"... La Chisinau L. Stamati aranjeaza si vanza-
rea ziarului, avand i un reprezentant al sail.,
Dupa aparijia ziarului L. Stamati scrie : Am
primit numdrul intdi a ziarului Basarabia reino-
itd" in copertd si 20 nutnere in bancld ; am citit cu
mare interes i mi-a pldcut foarte bine." Mai de-
parte, anunjand ca arlicole i corespondeje" va
trimite cu posta viitoare, in mod destul de larg da
sfaturi in privinta programului partidului i roaga sa
se rectifice unele lucruri in numerile viitoare.. In
alta scrisoare L. Sjamati crede ca ay fi bine sa
se tipareasca stiri din Romania, diu Bucovina,
Transilvania si Macedonia." lar in all loc L. Stamati
10 exprima dorinja de a vedea in ziar si oleacd
de gramatica romilnd ca sd usurdm basarabenilor

www.dacoromanica.ro
 PublicaUlle periodice române§ti. 299

citirea gazetei". L. Stamati, cum se vede din aceste

scrisori, face anunturi pentru inscriere la ziar in
presa din Chisindu i Odesa i intervine pe Maga
guvernator sd i se permitd a scoate ziarul la Chi-
sindu. Dar autorlidtile rusesti confiscd No. 2 al zia-
rului chiar la posta din Chisincru. Tot asa si No.
3". L. Stamati speed s capete permisiune pentru
tipdrirea ziarului la Chisindu §i-1 roagd pe V. Bra-
escu sa vie la Chisindu ca scr ne sfcituim cum sd
facem cat mai bine pentru continuarea ziarului, dar
dadi mz vom prirni concesiune dela guvern, apoi
trebue sä asteptdin mai bune timpuri". Guvernul
rus insà, cum vedem din ultima scrisoare, n'a in-
gdduit scoaterea ziarului. L. Stamati s'a gAndit la
schimbarea titlului ziarului (Reforma"), dar s'a la-
sat de aceasta ideie, asteptand vremuri mai bune."
Aceasta incercare de a scoate un ziar roma,-
nese si de a infiinta un partid cu un program asa
de frumos, desigur ed a avut raddcini mai addnci
in cercurile basarabeni, cd ea corespundea pare-
rilor mai multor proprietari din Basarabia, care,
cum spune lute() scrisoare L. Stamati a rdmas
fdrei deputati nationali".
hare revistele romdnesti din Basarabia, apd-
rule dupd revolutia ruseascd dela 1905 este si
,,Lumincitorur, jurnal bisericesc", una din cele
mai statornice reviste in Basarabia, care a apdrut
fard intrerupere din lanuarie 1908 pdnd astdzi.
Preotimea basarabeand prirt societatea preo-
teased dirt Chisindu Frdtimea Nasterei lui Hri-
stos" intervine pe langd autoritatile superioare bi-
sericesti cu rugdmintea de a le aproba scoaterea
unei reviste cu caracter religios si moral.
Sinodul rusesc cu Ncr. 13441 din 20 Decem-
brie 1907, aduce la cunostinta arhiepiscopului din
Chisindu c rdndueste: a sd da dezlegare tipdririi,

www.dacoromanica.ro
300 Cultura rontaneasai in Basurabia.

de (a anul 1908, prin sfatul Freitimei Naste,': liii

Hristos din Chisindu, jurn31ului subt mune:2 .'e
Lumineitorul", lii limba moldoveneascd, dupd pro-
grama arcitatei, subt cenzura protoiereului Spiridon
Muranevici, i cu numirea probiereului Constantin
Popovici si a ieromonahului Gurie ca redactori ai
acestui jurnal" 1)...
Revista are un caracier pur bisericesc, ceeace
se poate constata din programul ei. Dupa acest
program in ea se vor Voiwave, invdtdturi,
cuvinte si cuveintdri in limba moldoveneascd de ale
preotilor parolzi; traduceri"... Scrieri de Dumne-
zeu cuvdntdtoare la intrebdri din cloginele crestine
pravoslavnice, din MO( tura crestini despre mo-
raid, despre slujbele dumnezeesti si obiceiurile bi-
sericii pravoslavnice. Scrieri i ce;-cetdri atingdtoare
de lucrurile deosebite, de obiceiurile i credintele
desarte...
Rdspandirea in norodul molclovenesc a docu-
mentelor (HrisoavelorX atinvitoare de istoria pieta
obstesti bisericesti din Eparhia Chisizzdului.
Poezii de cuprins moral bisericesc. Comunkdri
despre oriinduirea ocdrmuirii bisericesti, i nebiseri-
cesti In ceea ce se atarnd de bisericd Si scoalele
bisericesti"...
Intr'un comunicat destul de lung din partea
redactiei .se poves1e5te istoricul mnfiinjirii revistei,
cu scopul ca preotimea sd-si indeplineascd datoria
de a lumina poporul lor, nu numai orin cuvintele,
care el le spun norodului, ci ci prin scrieri pentra
norod. In privinta asta aclunared a hotdrit, ca in
fiestecare land sel-se scrie caste o carte in limba
moldoveneascd despre adevdrurile credintii cresti-
nesti, pravoslavnice..." cu scopul sei lumineze pe
fl LuminAtorul" 1908, No. 1, p. 2.

www.dacoromanica.ro
 Pub licaliile periodice române§ti. 301

cei ce zac Infra intunericul nestiintei i vorbesc

moldoveneste..."

10111111Z.M11120.0./.01.

.... r,
.. ....1
4I 615 ii...9
d. _i I kl ....:

;1;`:1'11 II lilICV.1'11'1,.:C:11.

An NiA101
"
n,
,...
.

. Afilki4) 44.13,;i1$;(1.(1)01,1.1fkiill H Iil ,tAk Nprr.rcr

mitt Ityoutor.S.

Al III IM1

111 ji .

di_:t.:.
-.-' '--
. . 11 OH II W it r. .
Ir :1'li it o r ii..14T,N .0 \I..mx
t' 1908.. -

4 o

,!...
' it,ICI i',. t .4, iN -;:ki),17;30-jiLlibiat: _kr:Lai

Titlul revistei Aumintitorul".

www.dacoromanica.ro
302 Cultura rornâneasca in Basarabia.

Mai departe redac(ia aduce laude episcopului

Vladimir, care a dat tot concursul preotimei basa-
rabene in aceasta chestiune. Revista ia realizat
scopul pe care l'a pus la inceput.
In fiecare luna in mod regulat aparea un nu-
mar, de cate 5 coale tiparite cu litere rusesti,1) cu
un continut, desi cam unilateral, insa destul de bo-
gat, scrisa inteo limbs frumoask arhaica, care a-
mintea vechile cirji bisericesti. Aici gasim poezii
de I. Radulescu, traducatorul Demonului" lui Ler-
montov, de Alexie Mateevici, poetul basarabean,
bucati cu caracter religios de diferiti preoti din
Basarabia, schite din istoria bisericeasca, din vietile
sfintilor, din trecutul bisericii romanesti etc. Intre
colaboratorii acestei reviste pe laugh' harnicul pro-
fesor dela seminar, preotul C. Popovici i nationa-
listul arhimandritul Gurie, vedem i numele celor
mai vredici preoti, ca ieromonahul Dionisie dela .
manastirea Suruceni, pr. Al. Mateevici, M. Ignato-
vici, C. Parfeniev, prof. N. Enea, invalatorul Oh.
Tudor, pr. VI. Baltaga, Oh. Danga, cantaretul Sava
Danila, etc.
Revista Lumindtorul" a avut un cerc restrâns
de cetitori, ea a fost citita de preoti i cantareti,
dar importanta ei pentru Basarabia a fost foarte
mare. Ea a contribuit prin scrierile ei, in special
prin unele articole, care priveau istoria bisericeasca
a Romanilor, viata Romanilor, la trezirea constiintei
nationale, cu toate ca in manifestarile ei nationale
ea a fost foarte prudenta.
In toamna anului 1912, cand Rusii sarbatoreau
centenarul anexarei Basarabiei, la Chisinau apare
fail data No. 1 a unei reviste efemere, care nici

1) Din cand in cand gision i cate un aw,o1 tip6rit cu 1iter6.

-dad. moldoveneascA.

www.dacoromanica.ro
 Publicafiide periodice române§ti. 303

n'a fost puss in vanzare, fiind confiscata la tipo-

grafie. Este un numer al revistei Fdclia (aril"
editii (sic), literaturd, potiticd, economicel si ob-
.steascci", tipdritä de C. S. Costinovici, intemeiati
de C. S. Costinovici si Gh. S. TOdorov". Revisia
a fost iipArita pe 8 pag. format mare, cu frumoase
ilustratii din viala Romanilor basarabeni. Cum a-
nuntd redactia acestei reviste, Fdclia tdrii"editii,
care va sl ias.d in velpuscari 9 2-3 pe tuna.
Dacö s'a dat_deslegare de la domnu Guber,
natoru, va esi In hipul jurnalului 2 3 pe lend.
In edilia aceasta va gasi Moldovanul nostru tot,
cei de folos. Vor fi tiparite corespondenle di pe
la sate si orasedespre aceea, cum ii pre/ul pd-
nil, despre pradaciuni, pojar, roadel si alte. Daca
s'a fura ceva unde-va (cal, boi) rugam pe fra/ii
moldoveni sa ne scrie, insamnand, cum is call la
par, cat de mari si alte deatata, th multi care
vor ceti despre aceasta vor cunoaste paguba,
vor da de stire Serif!, Romanilor, despre toate,
cum ill pute. Noi vom tipari. Cei mai aproare
lucratori a ediliei sant: Amoro, Vanaga, S. Del-
nIla. C. S. Costinovici, Potemcov, Nadejda To-
dorova, Gheorghil Todorov Vudor) si al/ii... Pe
domnisorii seminaristi, ghimnazisti, realist/ si alti
rugam sa raspandeasca set faca
elevi-ucenicl...
instlin/are despre edifia noastra fraillor Moldo-
veni, pentiu cà noi, cei invalall sontem datori a
lumina norodul nostril, care ii lipsit de car/i.
Preoil, Thy Ofatori...
Nu uitall de neamul moldovenesc, care-i in-
tunecat si merge in cooda tuturor noroadelor !
Scrifi moldoveneste; cetill, rágpandill Faclia- /6-
fit". Nu va lei:A:tall de blandul norodul vostru".,.
Fascicole.'

www.dacoromanica.ro
304 Cultura romaneasea in Basarabia.

Editorul C. Costinovici face un apel ceitre

fralii Moldoveni", in 'care scrie c Moidovenii
nostri core-s vo cdteva since de mii, si milioane
sa nasc st mor in negura nestiinfii", i có este
de trebuin/ei a tipari jurnal sau gazeta moldove-
neasca si cu asa scop" l'a poftit ca redactor pe
d. GIL Tudor, care este orn cii practica,4tie ne-
voile larii si limba moldoveneascer.
Pe langa articole care privesc parlamentul ru-
sesc, pe langa inforrnatii cu caracter local, gasim
si vre-o dou'd poezii; din care una semnata de Oh.
Tudor este destul de frumoassd si plina de avant :
.

Sculall, a /órii lucratori!

In noaptea gre, ce ne cuprinde,
Factia /aril se aprinde
Pan la scemteele de zori.
Aoi vrern sChirrlbare si dreplate
.57 vrern via/a fath kr.
Nai departe I. Amoro (Oh. Tudor) tipareste
un articol ,,O said de ani", care a adus confisca-
rea re vistei.
Autorul, amintind despre alipirea Basarabiei la
Rusia, scrie : Numai una 11 rdu : Moldovemi i-s
ramasi fara carte. A'au gazeta... Moldovenii cei
invalati preolii, invalatorii, doctorii, advoca/ii,
vichdii, pornescicii9 toll au uitat pe Moldoveni..
Tara 'wastrel ii cuprinth de intunerec, ca si o
site' de ani inapot. coli sun!, da-s rusesti,. If
drept cä trebue sex' tii oleaca limbo rusasca
pentru moscaldrii si altele, insa aceasta MI in-
somna, cá trebue limbo moldoveneascd alungalci
din scoald"...
1) Proprietar de pgroMat.

www.dacoromanica.ro
 Publicatiile periodice rornâne0i.
_
305

Centenarul anexarii l'au seirbat boerii, care

au primit medaluri dela imp'dratu, cinovnicii, nem-
tii, evreii allli, care n'au nici o legaturei cu Ba-
sarabia. Moldovenii de peste Prat, care sant in-
vaja/i, dWeplali au trimas Rosiei protest-nernulki-
mire pentru Ca' coala i limba moldoveneascd Ii
stramtorat6... El bolesc, pentru cà noi santem
neinvalall, mergim in coadei cu noroadele cele
seilbatice... Romanii de peOe Prut (in Romania)
s'au straps i au slujit panihiclei pentru basarabenii
care au chicat In Manjuria la beitalie cu Japonia
pentru acei 14 mii de Moldoveni. Au pus la case
steaguri traure (negre, semnul plangerii). Au fdcut
o unire intie Moldovenii din toate 1drile ca sá
Mrgeasca inKtatura intre Moldoveni".
Bine infeles, ca. cu asemenea articole in im-
prejurarile de atunci, revista trebuia sa fie suspen-
data". In on i ce caz, este o incercare pling de
indrazneald de a scoate o revisfa in limba roma-
neasca.
Intre ziarele romanesti care au aparut In Ba
sarabia sub stapanirea ruseasca ocupa un loc de-
stul de onorabil i Glasul Basarabiei", gazetd
nationald i nepdrtinitoare a Moldovenilor", care a
fost scoasa de câtre Grigore D. Constantinescu,
atunci profesor de limba romanä la scoala epar-
Mara de fete din -Chisinau. In articolul de fond a
No. 1 Cdtre cetitori", care a aparut la 7 Aprilie
1913, citim cä Dintre toate noroadele; cari alcd-
tuesc impdrdtia rusascd, norodul moldovenesc din
Basarabia, fard indoiald, este cel mai intunecat
norod, care incd numsi dd seama nici pdnd acuma,
de rostul ce-1 are in lame, de chemarea ce o are-
pe acest pdmdnt". Vorbind despre nepasarea"
Moldovenilor, autorul (Oh. Constantinescu) arafa,
COL popoarele mai laminate se jertvesc pdnd la le-
20

www.dacoromanica.ro
306 Cultura romaneasca in Basarabia.

peidarea de sine pentru peistrarea graiului lOr strd-

mosesc, pe care-1 iubesc ca i pe cea mai scumpd
mostenire, rdmasei dela strämosi, i lucreazd ne-
incetat pentru cioplirea, Indreptarea ii ineiltarea
lui,pentru Ca numai prin graiul strämosesc, prin
limba noastrd dulce, moldoveneascd se pästreazei
la noi iubirea de neam, Intratzsa se oglindeste
tntelepciunea neamului nostru, bunettatea sufleteasca
ui treapta_sa de propäsire".
Ziarul Glasul Basarabiei" pe langa articole
cu caracter politic si economic, tipareste in fiecare
num& bucati din scriitorii romani, din istoria ro-
mAng, are o rubrica Stiri din Impeirdtie", Stiri
din Dumd", Sfaturi gospodaresti" etc. Ca si
aproape toate tipariturile periodice romanesti basa-
rabene, apara limba româneasca, cere introducerea
ei in biseric i coala, are in genere un caracter
national destul de bine pronuntat, cu toate ea' in
ea gasim i articole in care ziarul Ii manifestä
loialitatea sa fata de stapanirea ruseasca, ceeace
era desigur sili1t si o faca. Intre colaboratorii
acestui ziar, pe langa directorul ei d-1 Constanti-
nescu, care scriea in fiecare numar, Ii vedem pe
Mihail Minciunk Sava Danila, V. Cazacliu etc.
Ziarul esea odata pe saptamana si a incetat
sb apara in al doilea an al existentei sale, in prima
jumatate a anului 1914 1).
Incerearile de a scoate un ziar sau o revista
romaneasca in Basarabia, care sa creeze un curent,
s'a lase o urma mai adanc6 in viata poporului ba-
sarabean, pan5 la anul 1913 au etimas zadarnice.
Aceste manifest4ri ale culturii romanesti in Basa-
rabia, intamplatoare la prima vedere, aveau logica
lor, izvorau din necesitatile vietii poporului basara-
1> N'am putut gsi liltimul numAr al acestui ziar.

www.dacoromanica.ro
 Publicatiile periodice romane0i. 507

bean, si erau in leghtura cu nouile idei liberatoare,

pe care te-a anuntat revolutia dela 1905. Dar scri-
erile periodice nu puteau prinde in Basarabia din
cauza reactiunei care se intronh in viata politica si
socialh a Rusiei, iar pe de alth parte, poporul ro-
manesc din Basarabia nu era preghtit pentru o pre-
sa româneasch si, prin urmare, nu putea sa-i dea
nici un sprijin. Intelectualitatea basarabeanh, cum
se constath si din unele tiparituri periodice de a-
tunci, era instrhinath ca idei, ca conceptie, iar po-
pulatia romaneasch dela sate, 90 la suth analfa-
beta, nu putea fi.alrasi cu teorii nationaliste. Se
impunea o munch culturalh lenffi, indelungath, se
cerea o revisth cu mai putinä teorie, chiar nationa-
lists& dar cu mai multe fapte diw viata culturalh
romaneasch, din trecutul neamului romanesc. Si a-
ceasth revisth a fost Caviintul Moldovenesc".
0 generatie de tineri, preparath de revolutia
-dela 1905, incepe sh se intereseze de chestiunile
nationale romanesti ; mai cu searna sub influenta
lui I. Pelivan, cari cu cativa ani inainte de 1905
incepe propaganda nationald intre studentii basara-
beni, unii din- tined urmeazh Universitatea dela Iasi,
iar altii, fachndu-si studiile in Rusia, se constitue
pe alocurea, asa cum a lost la Chiev, in cercuri
nationale moldovenesti". Ideia scoaterii unei revi-
ste romanesti in Basarabia, se framanth de mul-
th vreme intre aceste putine elemente românesti.
Si iata ch la 1913 aceasth ideie se realizeazh. Cativa
tineri, din cei cad au trecut prin Universitatea dela
Iasi sit Rusia in frunte cu Pantelimon Halippa, Ni-
colae Alexandri si Simeon Murafa i cu concursul
material al marelui nationalist basarabean Vasile
Stroescu in luna Mai 1913 reusesc s scoath primul
numar al revistei Cuveint Moldovenesc, revistd dc
_literature' practice!". Intr'un .Cuvdnt Thainte" redactia

www.dacoromanica.ro
508 Cultura româneasca in Basarabia.

schiteaza programul viitoarei reviste. Urmdrim",

citim intre altele, ganduri curate. Vrem sd dam
Moldovenilor din Basarabia in fiecare lund cate o
carte moldoveneascd mica, insd cu cunostinte cat
se poate mai multe, din care cetitorii sd poatd
trage cat mai numeroase foloase sufletesti si tru- ,
pesti. Socotirn cuvantal moldovenesc tipdrit drept
unul din cele mai bane mijloace pentru desteptarea
Moldovenilor din Basarabia, care zac in intunericul
nes,stiintei si de aceia nu ravnim dela cetitori alt
nume, dec.& ,..cela de slujitori ai cuvantului moldo-
venesc tipdrit.... Moldovenii cei "invdtati in scoli
inalte rusesti au uitat, cd au marea datorie de a
impdrti cunostintele lor cu cei rdmasi in nestiintd ;
mai mull dealt atata : Moldovenii cei invatati prin
scoli rusesti, au uitat limba pdrintilor si nu stiu
sd vorbeascd cu Moldovenii dela turd in limba strd-
moseascd
Deasemenea nu se creadd nimeni scutit dela
munca de desteptare a Moldovenilor din Basarabia
sub cuvant, cd nu stie, ce sä faca si cum sd facd...
Aici in cdrticelele aceste doritorii de lumina
cunostintei, vor geisi scrieri despre nevoile lor
obstesti, despre istoria neamului lor i vor putea
sd-se addpe din cugetarea celor mai marl scriitori.
In cdrticelele noastre se vor tipdri scrieri privitoare
la lege si la viata sufleteasca a omului, care seri-
eri sant menite sa scideascd in mintea cetitorului
ganduri mai inalte, iar in inima lor porniri Si sim-
tiri mai frumoase si mai omenesti".
Mai departe redactia anunt6, ci va scrie des-
pre boale, va da sfaturi gospodaresti, va pune In
discutie chestiuni economice. In deobste Cavan-
tul Moldovenesc" doreste sa oglindeascd intreagcr
viatd si toate nevoile Basarabenilor".

www.dacoromanica.ro
 Publicaliile periodice românesti. 309

Cuveintal Mainte" se terminA cu un apel cake

Romanii basarabeni de a da concurs revistei.

11YE3b111T MO11,0,0Bti1ffth
FTBK(Tbi J3 FIVITEPATyPbt, E rocouarie C3TfICtibl, kke 60011EFA-
141 Bill WTRItIUbI 11PAKT1115b1.

AR 15
? I Myln- e rty.a4 e wil cPpymoacat
JIHm6a, qeo eopauvi,
Afrru niud6' apmoHioacw,
Ka A, Hy r3cHrH. ..

0, eop6Hub, ci<pHub pombmeinTe

Ilewrpy Jiyisme33y! . .
reoprie Ciom.
IWO
a KyHoawTeub anaapyll
um aainapy.n 83 ea clio6o3H.

Cenmem5pie Tisior EoaH r I oaH, 8. 32.

1914.
* * * * * * * * * * * ** * * * * * * * * * * *
flpettyn ofiyebitnynyii MoweeHece ay Tpumerrepa: 1143 ya aa-
2 py6.. [le acym je aa 1 py6. 20 nu., ap Hym3pvi Aeocs-
NIT 12 ion. In streinarate ab-onamentuI pentru an.ul
intreg 3 ruble (8 tranci), iar un numAr separat un franc.
°Ahonamentul se poate plati in Iasi la Banca Groswald
Si in Bucuresti la Banca Marmorosch-Blank et C-D.
* * * * * * * * * * * ** * * * * * * * * * * *
AApeca pe.a.aRuien: 1. Hameln, Htmepan 16, H. H. Anexcaupc

PenaKiop, aBoKaTyn C. r. Mypalm. I Eawrop H. 1.1. Anexcatutpu

Titlul revistei Cuvânt Moldovenesc".

Primul numar al revistei a apärut in 6 coale,

www.dacoromanica.ro
310 Cultura româneasca in Basarabia.

tiparite frumos cu litera ruseasca, avand ca redac-

tor responsabil pe N. N. Alexandri, care, desi se
apropia de batranete, a urmat catva timp hi Uni-
versitatea din Iasi impreuna cu P. Halippa. Insä
aproape lc:eta munca redactionala cadea asupra Iui
P. Halippa. Cel dintâi numar al revistei a fost alcatuit
foarte bine. In el gasim mai multe bucati din lite-
ratura romaneascd care de minune se potrivea i ca
limba si ca continut cu i'mprejurgrile din' Basarabia.
Aici gasim Cdntecul gintei latine" de V. Alexandri,
Cdntarea Romdniei" de A. RUSSO, 0 Doine de 0.
Carp, Sdnuindtorii" de V. Alexandri, Nunta Zam-
firei"de Cosbuc, Miorita" etc. In afara de buchli
din poetii din vechiul regat, g'asim i poezii de P.
Halippa, M. Minciunk Gh. Madan, precum i arti-
cole de S. Murafa (Cine-s Moldovenii"), de coope-
ratorul V. Ghenzul, de invatatorul C. Popescu etc.
La sfarsitul carpi se tipAreste o rubrica Cuvinte
de sdndtate" si una Stiri din lume".
Al doilea num.& al revistei Cuvant moldove-
nese" apare in August 1913 dupa acelasi program.
Redactia cu satisfactie constata, ca cel dintdi pas
este fault. Cuvánt moldovenesc" Fi-a croi un drum
in viatd. hddejdile ci credinta noastrd, cd o maned
chibzuitd pi lzarnicd pentru luminarea poporului
moldovenesc trebuia sd umple de bucurie sufletele
binevoitorilor neamului nostru, nu ne-au Inselat.
Redadia Cuveintului moldovenesc" o prima din
toate pdrtile Basarabiei ci cigar dela multi moldo-
veni ce trdesc in Rusia, cele mai cdlduroase feud-
tdri ii indemnuri la maned cu bdrbdtie pentru treaba
moldoveneascd, fdgdduindu-se sprijinul moral tre-
buitor"...
Nurnarul al doilea apare ceva mai mic (5 coale),
dar este tot atat de variat ca i primul. Pe lânga

www.dacoromanica.ro
 Publicapile periodice române0i. 311

poezii din scriitorii romani de M. Eminescu, Ma-

tilda Cugler, A. Donici, gasim i traduceri din
scriiitorii rt0 Pu§chin i Schitalet, poezii de P. Ha-
lippa, Tudose Roman, articole de preotul I. Friptu,
de d-rul D. Ciuhureanu §i de mai multi alti basa-
rabeni. -
Vona in anul 1917 revista apare regulat HO-
rita pe 3-5 coale cu scrieri din cei mai de seama
manuitori ai condeiului din Vechiul Regat i cu con-
cursul mai multor basarabeni, din care pe langa
cei citati mai sus, putem adaoga numele poetului
basarabean A. Mateevici, a lui I. Pelivan, V. Harea,
Oh. Mastase, I. Buzdugan, d-rul P. Cazacu, T. Vicol etc.
La 1 Ianuarie 1914 redactia revistei Cuvemt moldo-
venesc" scoate i un ziar saptamanal cu acelai
nume, iar revista apare de doua ori pe luna. Pe
langa articole de fond §i in diferite chestiuni care
privesc Basarabia, §coala ei, administratia, etc., ziarul
contine stiri din- rdzboi", sfaturi de gospoddrie sã-
teascä", stiri din Rusia", stiri locale", fel de fel",
gdcitori", in genere gazeta cuprinde: scrieri de in-
teres obstesc, politice,-de gospoddrie sdteascd, de
sdndtate si de literaturd, precum: cugetdri, poezii
fabule, povesti i istorioare pentru copii, catece,
glume,. gácitori i felurite frdmanntdri de minte"....
La ziar colaboreaza acelea§i persoane, al caror
nume II vedem in revista. La 1 Ianuarie 1915, cand
aparuse al 47-lea numar al ziarului, redactia face
un bilant, care nu este lipsit de interes : Cu nu-
marul de fald", citim in cuainful cdfre cififori",
gazefa Cuvtinf moldovenesc" ihfrö in al doilea
an al fiinfdrii si al muncii sale. lin an de zile in
via/a omenirii qi chiar in via/a unui om singur-
fireqte cd rzu ins6amnd mare lucru. Dar un an
de munccr sf7fornica, indrepfalei spre un anumit

www.dacoromanica.ro
312_ Cultura româneasca in Basarabia.

scop, inseamnal ceva... Acum un an in urmei re-

daclia Cuveintului moldovenesc", s'a hoteirit th
scoatei pe le1ngá revistel tiparitura ei de ternelie
o gazetei mica saptilmeinalei, in care se:i se oglin-
deascel viala gird, impörNier si chiar a lumii M-
tregi, meicar in màsura puterilor nu prea marl ale
unei redaclii mici si cu putine mijloace banesti.
Hotareirea noastra a intellnit in scurtei vreme un
viu rcisuneit in mul/imea rnoldoveneasca din Basa-
rabia si din Rusia intreager. Moldovenimea sá
loasei de cuveint moldovenesc tiparit, a inceput sa
se adune in jury! nostru, aducándu-ne obolul ei,
ea sprijin si ca reisplatö pentru munca noastrer,
indreptató spre luminarea norodului moldovenesc
si apeirarea intereselor lui de toate zilele"...
Redactia a intervenit pe langa autoritatile ru-
sesti cu rugAminte sa aprobe, ca ziarul sa apara
de doua ori pe saptamana Dar stapelnirea an ne-a
incuviinfat cererile facute. Deci trebuie ser ne su-
punem". Redactia arata, ca ea are de implinit
marea sa sarcinei de a face cuveintul moldovenesc
tipeirit .un instrument de lurninare a gloatelor mot-
dovenesti. (*Urea acestui instrument, impodobirea
graiului moldovenesc si aducerea lui la treapta de
umbel mleidioath, frumoasei, puternicei MAO-
toare, iatei unul din scopurde redacflei".
In August 1914 ca redactor responsabil al re-
vistei i ziarului ii vedem pe S. Murafa, in lo-
cul lui N. N. Alexandri, care ramane editor, insa
aceasta schimbare, cum anunta i revista, nu in-
seamna schimbarea directiei tipariturilor romanesti;
ceva mai tarziu ziarul apare de doua ori pe sap-
tamana.
Rolul, pe care 1-a jucat Cuvdntul moldove-
nese" in pregatirea masselor pentru revolulia dela
1917, cand s'au pus problemele nationale, a fost

www.dacoromanica.ro
 Publicapile periodice române0. 313

covarsitor. Prin popularizarea scriitorilor romani,

prin articole i poezii scrise de basarabeni inteo
limbh curath moldoveneasch, Cuvântul moldove-
nesc" a stiut sh' atragh taranimea care stiea carte,
st atragh intelectualitatea moldoveneasch dela sate,
a stiut sh fach leghturi cu ea. Unele din buchfile
tiphrite in Cuveintul moldovenesc" au aphrut aparte
( Micul dor' cantece moldovenesti, Cel dintdi ra-
cider" de Tolstoi, Oameni nevoesi" de V. Hugo etc).
N'a fost chestiune mai mult sau mai putin Im-
portant& care privea viafa Romanilor basarabeni,
care n'a fost atinsh de Cuvantut.moldovenesc" . Re-
dacfia ii indeamna pe cetitori la munch pentru bi-
nele Moldovenilor, le recomandà s culeagh can-
tece romanesti, ii Inv* st citeasch romaneste cu
litere latine etc. Dela 1914 si 'Ana' la unire re-
dacfia Cuvântal moldovenesc" scoate i un calen-
dar cu acelasi nume cu un material bogat de lec-
tura. ,In anul 1917 Cuvântul rnoldovenesc" a jucat
Un rol foarte insemnat in miscarea national& care
a dus la unire.
Intre tiphriturile periodice romanesti, dach un
calendar poate fi socolit ca o tiphriturh periodic&
merith sh fie amintit i un calendar moldovenesc,
tiphrit de infatatorul C. V. Popescu i scos patru
ani dearandul (1910-1914), care pe langh partea
calendaristich confine si buchfi din literatura roma-
neasch, sfaturi gospodäresti, glume, anecdote etc.
Incheiem acest capitol cu menfiunea despre o
reVisth pedagogich Scoala moldoveneascd" , care a
aphrut in 4 numere in anul 1917 si care a fost
redactath de chtre profesorul ardelean 0. Ohibu.
In aceasth revista cititoruk4 poate gilsi mai multe
materiale, care privesc inceputurile nafionalizarii
scoalei romanesti din Basarabia.

www.dacoromanica.ro
 Ix.

Studii rusesti asupra trecutului

si culturii Romani lor.
Notife le de datorie a lui A. Sturdza. Scrierile lui
C. C. Stamati. Cercetiirile lui Gh. Gore. Lucrárile
istorice a lui A. Nacco. Scrierile lui I. Fraliman.
Joan Halippa si Operele Comisiunii savante a
arhivelor guvernamântului Basarabiei". Lucrärile
lui P. Gore. Schtfa istorica a lut Pant. Halippa.
Lucrarile lui A. Mateevici, I. P. S. Gurie Grosu i.
A. Ciolac. Cercet6ri1e lui L. Casso.
Studiul de fata n'ar putea fi consider& ca
complect, mai mull sau mai putin, bine inteles, daca
n'am atinge macar in treacat chestiunea operelor
literare sau §ffintifice In ruse§te a Romanilor basa-
rabeni, in care s'a manifest& interesul lor MO de
neam, de trecutul i cultura lui, In genere de viata
lui. Dei aceste lucrari au fost scrise inteo limba
strains& &le vadesc preocuparile cercurilor intelec-
tuale a Romanilor basarabeni, adeseaori tendinta
lor de a lamuri opinia publica ruseasca in ches-

www.dacoromanica.ro
 Shull; rusesti asupra Românilor. 31.5

tiunea originei Romani lor, a vietii lor, iar uneori

in aceste scrieri in mod spontan izbucneste iubirea
lor fatâ de neam, patriotismul lor cald.
Facand analiza cartilor didactice, care au a-
parut In Basarabia, am vdzut cu ce dragoste
uneori cu ce cunostinte a chestiunii, vorbesc unii
autori de carti romdnesti, ca Stefan Marge 11ä, Iacoh
Hdncu si loan Doncev, despre limba romdneascd,
cu ce caldurd apard ei latinitatea acestei limbi. E
foarte greu de stabilit numele tuturor Romdnilor,
care intr'un fel sau altul, au atins chestiunele na-
tionale in scrierile sale. Lucrdri de asemenea na-
turd in dimensiuni mai mari, au fost scrise bowie
putine, articole mai mici s'au scris mai multe, dar
ele zac in imensitatea presei periodice rusesti.
Sunt cunoscute in deajuns scrierile lui Ale-
xandru P. Hdjdeu, a cdror analiza o face D-1 P. V.
Hanes in frumoasa sa lucrare despre- scriitorii ba-
sarabeni1). Majoritatea scrierilor lui Alexandru Hdj-
deu sunt in legdturd cu viata i trecutul Romdnilor;
pe A. Hdjdeu Ii intereseazd cdntecele istorice ale
Moldovei, cugetdrile moldovenesti, legendele i. po-
vestirile trecutului poporului romdnesc. 1n scrierile
lui A. Hdjdeu predomind ideia nationalistd.
Printre acei care au atins chestiunea Basara-
biei este si Alexandru Sturdza, fiul primului guver-
nator al Basarabiei, Scarlat Sturdza. Catre acest A.
Sturdza Al. P. Hdjdeu adreseazd o scrisoare asu-
pra gospoddriei cdmpesti a Basarabiei" 2). Cum a-
firma fostul vice-guvernator al Basarabiei F. F. Vi-
ghel, A. Sturdza era un om de o culturd superi-
oard 3) §i multumild lui, era in circalatie un plan,
1) P. V. Hano. Scriitorii basarabeni. Bucure§ti 1920, pp. 159-191
2) Ibidem, p. 169.
3) Bocuommuist P. P. Bursas. Mocasa. 1865, T. YI, p. 103,
A. Sturdza a 16sat o serie de lucrAri cu caracter teologic In
limba rus i francezA.

www.dacoromanica.ro
316 Cultura romaneasch. in Basarabia.

ea in Basarabia drepturile 0 obiceiurile moldove-

nesti nu numai sa fie peistrate, dar sä fie si mai
mutt reispandite" ').
El nu-si ascundea dorinta sa de a vedea Mol-
dovlahia ca o Impiirdtie deosebitd (independentd)
Impreund cu Basarabia, Bucovina si Transilvania"2),
spune acelasi autor. Acest mare patriot basara.
bean, care visa unirea tuturor RomSnilor, a ISsat
o descriere a und calatorii, fAcutá de el la Viena
si Venetia si tipdrita in revista Moscviteanin" No. 1
din anul 1847 si in brosurS aparte sub tiflu : Car-
netul cu notite a unui calStor farà voie" 3). Autorul
a trecut prin Tighina, unde i aminteste de timpu-
rile lui Carol al XII-lea, regele Suediei, de sederea
lui lângS aceasta cetate, atunci turceasca. Trecand
prin Chisinau autorul vorbeste despre acest oras in
urmStoarele cuvinte duioase, care vh'desc sentimen-
tele lui nationale :
Acest colt al pdrnatului meu natal este nu-
mai un mic exempla a frumuse(ei si bogei(iei Mol-
clovei; ca sä le cunosti mai bine si se" le admiri,
trebue sa vizitezi madstirile de pe valea Orheiutui
sau si mai bine sa treci Prutul ci Siretul, ca sã
vezi muntii Neamtului si a Piatrei, Impreunarea Bi-
stritei si a Siretului, intr'un cuvemt sei vizitezi lo-
curile sldvite prin isprdvile lui Stefan cel mare"4).
Vorbind despre Bucovina, A. Sturdza releveazS,
ch. aceasta tars a fost anexata de catre Austrieci
dela Moldova, iar despre locuitorii ei el constatS,
cà ei sunt daco-romSni. Din aceste note fugare,
impresii personale ale autorului, reese, CS A. Sturdza,
1) Ibidem, p. 102.
2) Ibidern, p. 104.
3) A. CxypAsa. 3austaalt mum nyreluecneausa UOTB
Bont. Oxecca 1847.
4) Op. cit. p. 4.

www.dacoromanica.ro
 Studii ruse§ti asUpra Romani lor. 317

avea cele mai dare idei despre Moldova veche,

despre originea Românilor despre unitatea lor
cii
etnicd. El fdcea parte din boerimea basarabeand,
din prima jumätate a veacului XIX-lea, despre care
,acelasi F. F. Vighel scrie cu amdraciune : Nimeni
din ei nu stiea ruseste si nu a avid curiozitatea
sa vadd Moscova sau Petersburgul ; din cuvintele
lor se putea observa, ca" ei considerd nordul nostru
ca o tara sdlbatecel. In schimb multi din ei ceildto-
reau la Viena"1).
Dintre scriitorii basarabeni, care au atins ches-
tiunile trecutului basarabean, face parte si C. C.
Stamati, un belletrist cunoscut in literatura rush 1),
probabil, cd o rudd a lui C. Stamati. Nu cunoastem
ce legdturd a avut acest C. C. Stamati cu litera-
tura romdnd, faptul este, Ca in unele schite ale lui
la numele sau de familie -el adaogd i titlul de
membru al societatilor scriitorilor franceji i ro-
melni". In una din scrierile saleAmintiri despre
vdmitoare in Basarabia"2), tipdrita prima data la
Odesa la anul 1854, C. C. Stamati face o des-
criere a impresiilor cdpdtate la vandloare in sudul
§i nordul Basarabiei, a epizoadelor din aceasta va-
ngtoare, cu tablouri din nafur i amintiri istorice.
In compania cdtorva vândtori, autorul pleacd In
Bugeac, care dupd el se Incepe dela satul Casca-
lia. Ca sä descrii aceste stepe, autorul crede cä
trebuieste sd aibi talentul lui Gogol. D-rci pro--
babil", continud C. C. Stamati, veti getsi in isto- .

ria acestor stepe un interes poetic, D-rei se vor

prezenta sujete dramatice in gradul cel mai inalt.
i) Opt cii., p. 98.
i critia teatrala,
2) A scris mai mulle nuvele, cateva fabule
Din ntivelele lui cele mai eunoscute sunt: Omul enigmatic"Ne-
potul men", Feia din Nipru" etc.
K. K. CTamany. Boonommanin o5. oxort no Beccapgin.
Nei." 1854.

www.dacoromanica.ro
318 Cultura Tomaneascii in Basarabia.

Oare nu pe aceste stepe odinioard treceau ca-

ravane triste de prizoniere nefericite, care se duceau
departe... departe... la Bahcisarai, unde in garemul
hanului frumoasa tandra rnoldoveancd era sortitd .

sd-se topeascd de dor sub jugul clzinuitor al

Selaviei ?
Pe aceste stepe nu odatd furiosul nagai sbura
ca sdgeata pe calul salbatec, ca Si stepa, tarand
dupd sine din Suceava inclepdrtatd cadavrul insan-
gerat al mosneagului, ca sd-1 asvarld pentru bdtaie
de joc cioarelor din Crimeia.
In aceste stepe nu odatd cddea sub topornl cd-
Idului capul mirelui la picioarele miresei, sau mu-
rea la pieptul mamei sale pruncul din care avea
sd iasd fiul patriei .Fi pe care-I apdra de lovitura
fatald cu plansete ci lacrimi"...
A doua zi de vanatoare C. Stamati ajunge la
Valul lui Traian i aid imaginea lui II duce in tre-
,eut. Dupd opt ore de drum," povestete el, noi
ne-am oprit sd manem langd Valul lui Traian, $i
eu fumand o sigard, am rdmas aiurit pe acest val.
Fantezia, acest foc ceresc sburdtor, aceastd, cum
s'ar zice, parte a sufletului, in-a dus tr4 negura tre-
cutului, 0 a inviat in fata mea traditiile istorice
despre marele Traian, a cdrui nume nemuritor s'aude
fried, ca un ecou indepdrtat din intunericul vechimei.
Da, poate eu am stat pe acela.si loc pe unde titer-
geau picioarele marelui impdrat ; dar urma ml de-
mult este stearsd de maim distrugdtoare a vremii.
larba mototolitd de piciorul lui puternic demult este
ruptd de furtund si transformatd Iii praf i pidbere;
dar mauzoleul lui maret 0 mandril, cu dispret fatii
de vretne ;si astdzi se ridicd in memoria fiecdrui.
Cine nu-I ,stie pe gloriosul impdrat al Romanilor,
Traian, pe acel care a fost pe la prmurile Dund-
rii ca sd infraneze indrdzneala lui Decebal, condu-

www.dacoromanica.ro
 Studii rusesti asupra Rornâni lor. 319

cdtorul Dacilor, cari locuiau atunci intre Dundre si

Carpall. Victoria asupra barbarilor I-a costat scamp
pe Traian, dar aceastd victorie a fost definitivd, si
Decebal in disperare s'a sinucis. Si atunciintreaga
vale a Dundrii a fost transformaid in provincie ro-
mand. Ca sd-si intdreasal stelptinirea aci, Traian
fondeazd orase si le populeazd cu colonisti adusi
tocmai din Italia. Sd prea poate, cd el a fi zidit
acest val, care i-a ydstrat numele lui glorios ;
dupd atâtea veacuri vi transformari aborigenii no-
.tri i astdzi pronuntd nestricat ,si curat Valul lui
Train". (p. 24).
Acelasi- stil romantic, pres'arat .cu un lirism
cald si adeseaori, cu un umor fin, intrebuinjeaza C.
Stamati in descrierea van'atoarei. Elea indoiala, a-
ceasta carte este scrisa sub influenta lui Gogol, a
descrierei stepei ucrainene in Tams Bulba" i in
alte povestiri ale talentatului scriitor rus.
N'am putut stabili, daca tot acest C. Stamati
sau poate scriitorul roman C. Stamati, a publicat
in anul 1850 un studiu ,,Despre Basarabia si des-
pre cetd(ile ei vechi" in revista Memoriile societdtii
de istorie fi antichitdti dela Odesa"1). In aceasfa
lucrare autorul, bazandu-se pe marturiile scriitorilor
vechi, vorbeste despre popoarele, care au trait in
Basarabia in trecut, despre formarea poporului ro-
man, si aratsa urmele, vechei civilizatii In aceasfa
provincie. Dupa' C. Stamati, cetatea Sorocii este
ziditil de eatre Moldoveni sub Stefan cel mare. Ti-
ghina deasemenea este o cetate moldoveneasca.
Autorul esle in curent cu lucrarile lui Cantemir si
cu cronicele moldovenesti.
Cu alfa ocazie am vorbit despre un studiu a-
1) 3amicell oAeccearo dalecrsa avropia N ApessocTeil. V. II,
p. 803 815.

www.dacoromanica.ro
320 Cultura romàneascsa in Basarabia.

supra lui V. Alexandri a regretatului nationalist ba-

sarabean Oh. Core, care in anul 1867 n ziarul
Buletinul regiunei Basarabia" face o critica asu-
pra operelor scriitorului roman 1). Oh. Core a ldsat
o serie de scrieri foarte interesante privitoare la
chestiunile nationale publicate in ace1ai ziar. Cu-
noscdtor adanc al istoriei i literaturii romaneti,
Oh. Core a fost unul din cei mai de seamd pro- .

pagatori a culturii romane§ti, unul din cei mai aprigi

aparatori ai chestiunilor nationale. In anul 1866 el
publica o lucrare asupra lui Oh. Sincai, cateva ar-
ticole in chestiunea istoriei §coalei In Basarabia, a
atins chestiunea poeziei_populare din Basarabia 2),
iar la anul 1867 tipareste un studiu Despre ince-
putul tipografiel in Molclovan, in care dupd oare-
care consideratiuni generale, vorbe§te despre in7
fiintarea tipografiei la Romani, care, dupd autor, a
avut loc la anul 1580 in ArdeaL Ceeace este inte-
resant in acest studiu este faptul, cä autorul cautd
si dovedeascd superioritatea culturii in Principatele
romane chiar fatä de acea ruseascd. Cu cat pa-
trundem mai adanc", termind el, in istoria natio-
nalitatii române, cu at-at gasim in ea mai multe urme ssi
semne ale oarnenilor savanti, a eroilor viteji, a vic-
torillor glorioase, a politicei adanci si a stabilitatii
barbeite.,sti. Românii par simpli i incul(i numai pen-
tru aceia, care n' au nici un fel de cunaytinte despre
istoria poporului roman i despre istoria literaturii
lui si care privesc prea superficial mersul natural
al treburilor, care inainteazd cu ineetul, ne *and
nici un fel de salturi in calea sa".
In NQ. 10, 11, 15 §i 17 al aceluia§i ziar din_

1) Via4a roc:At:teasel" 1922, No. 4.

2) N'aro avut la indern4ni toate articolele loi Gh. Gore. .

3) c Boccapa6cRio o6 Minis otaotdocTo . 1867, NI 6.

www.dacoromanica.ro
 Studii ruseti asupra Românilor. 321

anul 1867 gasim continuarea articplului Scoala si

instructia in Basarabia" '), in care autorul cu o rara
competintd dovedeste, cd colonistii romani, care
n'au pardsit cu desavársire Dacia Traiand sub Au-
relian, au adus cu sine nu numai administrailia, ci
si scoala. In legd-turd cu istoria Romdnilor, autorul
desfäsoard isto:ia scoalei in Princ:pate, invocdnd
mArturille izvoarelor istoriografice romdnesti, dove-
dind cd numdrul scoalelor in Principate i In spe-
cial in Moldova era foarte mare mai cu seamd sub
Vastle Lupu, ci chiar in Hotin a lost o scoald, unde
a Invdtat Ian Sobieschi, regale Poloniei, i c po-
porul romdnesc in trecut a fost In _fruntea popoare-
lor civilizate. Cultura romdneascd a avut influentd
$1. asupra popoarelor vecine in special asupra 11u$1,
lor, Intre care au lucrat pe terenul cultural Petru
Novi 16, Pamva Berdnda, Nicolae Milescu, Dimitrie
Cantemir, Herdscu etc. TO acestea au Invdtat in
scale romdnesti.
Acesti barbati", spune Oh. Gore Intr'un
pot servi ca exempla al gradului inalt de desvol-
tare si al culturii, la care au ajuns multi din Ro-
mdni in vedcurile trecute, cu toate cd soarta Ro-
mailor a fost nenorocitd. Si de bund seamd, isto-
ria Romemilor prezintd o priveliste mdreatd. In tim-
purile care astdzi se chiamd barbare, ei aveau
institutii de instructie, care se bucurau in statele
vecine' de o band reputatie, asa cd aceste scoli sa-
tisfdceau cerintele instructive nu numai a tarll sale,
ci in parte si a statelor vecine. Prin urmare, Ro-
mall cu o sutd de ani inainte au dat statelor vecine
cdtiva oameni luminati i culti ; ei furnizau cdrti
statelor vecine, dddeau ostasi viteji, fete bisericesti
sus puse si diploma(i iscusi(i" 2).
1) la vase articole oubliette in anul 1866 autorul vorbevte des-
pre veolile romitnevti In timpul fanariotilor.
2) 1b:clem No 17. 1867.
21

www.dacoromanica.ro
322 Cullum rornaneasca in Basarabia.

Cu aceiasi competinj i cu acerasi dragoste

fa( a de neamul romanesc si de trecutul lui Oh.
Gore vorbeste i despre Dimitrie Cantemir".1)
ana1izeaz1 cu mull spirit critic operele lui A. Do-
nici2). Fara indoiala Oh. Gore este unul din cei
mai buni cunoscatori ai trecutului cultural romanesc
unul din cei mai bunt nationalisti basarabeni.
Alexis Nacco, care a dat cele mai bune tra-
duceri in romaneste pe la anii 1866 1869 si care
in traducerile sale si in incercarile originate va-
deste calitati de adevarat poet, a lasat i o monu-
mentala lucrare stiintifica, care va intra "insa ca o
pagina trista in istoria culturala a provinciei dintre
Prut i Nisiru. Este vorba de Istoria Basarabiei
din timpurile cele mai vechi"3), cea mai complecta
cea mai tendentioasa opera aparuta in ruseste
asupra Basarabiei. Istoria lui Nacco cuprinde istoria
-teritorului basarabean din veemurile Scitilor 'Ana
la anul 1812, adica 'Jana la anexarea acestei pro-
vincii de catre Rusi; Cu o competinta fara de pa-
reche, invocand marturiile scriitorilor antici, iar mai
pe urma a cronicarilor romani, A. Nacco desvolta
istoria provinciei noastre. Dar in aceasta istorie,
autorul, infruntand adevarul istoric, cauta sa dove-
deasca lucruri, care puteau sa fie numai pe placul
Rusilor. Tendinta in genere se reduce la faptul,
ca Basarabia si in genere Tar& Romanesti au
fost in timpurile lui Traian un fel de Siberie, unde
se exilau criminalii, ca poporul roman este o ames-
tecatura de sange in care elementul principal este
sangele slay, ca Rusii au pus stapanire pe Ba-

1) Ibidem No. 19, 1867.

2) lbidem No. No. 16, 18 si 24,
. 3) AseNctii Ilasso. IleToliji Feccapa6iu Ci Apesatilunfrh
vpemeErb. Oncca. 1873-1876. 901 I 433 pag. -

www.dacoromanica.ro
 Studii rusesti asupra Românilor. 325,

-sarabia Inca in timpurile formarii statului rus, ca

Basarabia la anul 1812 era o Ora pustie etc.
Este dureros sa te ocupi cu analiza lucrarilor
istorice a lui A. Nacco, om care nu putea sa
-cunoasca trecutul Basarabiei, adevarul asupra aces-
tei provincii. Poate ca demnitatile pe ,care le ocupa
,acest Roman sub Rusi II face sa-si calce convin-
verile i sa faca o istorie, In care cauta sa spele
nedreptatea adusa de Rusi Basarabiei, reinviind teo-
ria dusmanilor neamului romanesc, care a fost corn-
batuta Inca de catre Miron Costin.
A. Nacco a mai scris o Saute!" asuPra admi-
nistra(iei civile in Basarabia, Moldova ci Muntenia
in tirnpul rázboiului ruso-turc la 1806 1812 ')",
lucrare bazata pe unele date din Arhiva Senatorilor
din Chisinau ç,i o alta opera : Antichitatile Basa-
rabiei 2)". Dar aceste lucrari n'au nici importanfa,
Mei vina pe care o poarta cea dintai lucrare. So-
tia lui A. Nacco, Olga Nacco a, fost o remarcabilli
nuvelista, care s'a distins prin mai multe nuvele
schite, in care se zugraveste, nu fara talent, viata
basarabeana ").
In domeniul trecutului bisericesc a Basarabiei
§i in genere a Moldovei merita sa fie remarcate
eercetarile lui I. Fratiman. In anul 1S01 apare stu-
diuI lui Iacob (Stamati) episcopul Hupor9". In
aceasta lucrare autorul, bazandu-se pe izvoare no-
manesti, face o biografie complecta a episcopului
1) (Nem. rpawaHosaro yopeonain WI, Beccapabio, Mom-
BIN H Buaxis Bo opus! pycozo-Typeasoli BORHEJ. 1806 1812.
.3an. (Aeccg. o aa ELT B ApeoF., T. XI. p. 269 et passim.
2) Eeccapa6c.sas crraposa.
3) Oabra Haim. llootm B 8CB3bL nwr. Beccapa6csoll
ABM. OAUCL 1900.
4) I y CTE Opatuatto%. Xywoxiii MCCORT" In01113 (CTC.-.
AMU). K1111111118131 1901.

www.dacoromanica.ro
324 Cultura romilneascii In Basarabia.

Iacob, incadrata in imprejurarile culturale i politice-

a Moldovei de atunci, vorbe§te pe larg de activi-
tatea lui Iacob Stamati, aducand §i date necunoscute
'Jana atunci din viata i activitatea episcopului de
Husi. In alta lucrare intitulata In chestia eparhillor
din Basarabia 1)" autorul stabile§te legaturile Basa-
rabiei cu biserica de dincolo de Prut, "se opre§te
asupra eparhiilor Proilaviei (Brag lei), Huilor i a
Hotinului, asupra mitropolitilor i episcopilor i acti-
vitatii lor biserice§ti i culturale, in special asupra
episcopului Amfilohie Hotiniul. In acela§i sens este
lucrarea lui I. Fratiman asupra vietii i activitatii.
episcopului de Husi Inochentie 2).
De o mare insemnatate istorica sunt Operele
comisiunii savante a arhivelor guverndmântalui Ba-
sarabia"3), care a inceput se apare la anul 1900.-
Ca redactor al acestor publicatiuni a lost loan Ha-
lippa, Roman tbasarabean, unul din cei mai buni
cunoscatori ai trecutului nostril-. In cele trei volume
al Operelor comisiunii" sunt publicate o multime
de documente i studii privitoare la Basarabia, da--
torite in cea mai mare parte lui loan Halippa. A§a
sunt Material& privitoare la istoria Chi$incrului
din veacul XVI ,si XVII" 4), Descrierea arhivei sena-
torilor"), lucrare neterminata dar de o important('
deosebita, Cele mai importante date istorice asu--
pra Basarabiei"6i, 0 schi(d istoricd asupra invd-
1) I yen] a 7, chant( as%. g% [aoupocy -06% eaapxiarb as-
LOCCapailf. 11101011eBs 1902.
2) I. (I) p a u:si a H %. llaoKeETi meson% Xymesil gRIIIII-
EB%. 1903.
3) Tpvihr Beccapa6caoli plead& apxasuoli Boned& Vol. 1--
1900, Vol. II 1902, Vol 111-1907.
4) Tpyigi Becapa66Rory6epscsok rasa apnosoff gout-
OIL V. I.
5) Ibidem, vol. I, 31 §i
6) Ibidem, vol. If,

www.dacoromanica.ro
 Studii rusesti asupra Ron-that lor. 325

fdmlintului din Basarabia 'in prima jumatate al yea-

xului XIX-lea"), o serie de documente privitoare
la unele localitilti din Basarabia pi la -unele familii
boeresti, o catagrafie dela anul 1817 2) 'etc.
Istoricul Basarabiei nu va putea trece cu vede-
rea studiile constiincioase ale lui loan Halippa, pen-
tru care autorul a avut de suferit din partea auto-
ritatilor rusesti.
, Din lucrarile izolate, care au apärut in Basa-
rabia sub regimul rusesc si 'in care s'a manifestat
-interesul fata de neamul romanesc si de trecutul
lui face parte si lucrarea lui Paul Gore, fiul natio-
nalistului Gheorghe Gore, un vechiu luptator pentru
-cauza romaneasca In Basarabia., Este o lucrare intitu-
lata Memoriu asupra mazililor din Basarabia" 3), in
care autorul un bun jurist si un cunoscator distins
al istoriei romanesti, ia apararea din punct de ve-
dere juridic si istoric a mazililor din Basarabia, ale
ciiror drepturi incepeau s'a" fie incalcate de catre
guvernul rus, ceeace a produs chiar rascoale in sa-
tele mazilesti.
0 lucrarare, care a rrimas aproape necunos-
cuta, dar -care si-a avut rostul ei pe vremuri este
lucrarea lui Pant. Halippa, a cunoscutului luptator
basarabean, care poartA urmiltorul titlu : Scurtd
_schi(d istoricd asupra Basarabiei panel la alipirea ei
la Rusia 4)" Autorul Incepe istoricul Basarabiei cu
infiintarea principatului Moldovei i urmaresie soarta
acestei provincii in stransä legaturä cu Moldova.
1) Ibidem, vol. II
2) Ibidem, vol. III.
3) II. 11. rope. 3aunna o6 olsoiteoptiaxs Beecapa6ia (Ka-
swim). Ks IIIIIHelrh 19 8.
4) II. II. Xsaenna. KpaTiii aeropmgecsiil oriepsi. Beceapa.
biP o upacoemiseulif ex rh roceie. IO6nefishai 6eceapa6ezifi cub-
.cso-xonieneendi itanappb us 1914, p. p. 81-125.

www.dacoromanica.ro
326 Cultura româneasca In Basarabia.

Este cea mai obiectivd istorie a Basarabiei, tipdrita

in ruseste, alcatuird dupd datele mai recente ale
stiintei romdne0, expuse cam ridig, dar concis i.
clan
Poetut A. Mateevici a ldsat i cdteva lucrdri
cu caracter ffintific, sau mai bine zis lucrdri de
popularizare, tipdrite parte in romdneste in revista
Luminätorul", iar parte in ruseste In Buletinul e-
parhiei Chis,sinclutui". Asa in anul 1913 1) apare lu-
crarea lui A. Mateevici despre Mitropolitul Gay-
nil Banulescu-Bodoni", scrisd dupd un studiu mai
complect al lui Auxentie Stadnitchi. In acelasi an A.
Mateevici publicd o lucrare asupra Tipdriturilor
noastre bisericeVi 1)", in care, folosindu-se de Is-
toria literaturei religioase romdnesti" a lui N. Iorga,
autorul ne d'd un istoric al aparitiei cartilor biseri-
cesti in limba româneascd In legdturd cu viata cul-
tured. a Romdnilor, oprindu-se mai amanuntit asu-
pra infiintdrii tipografiei in Chisinau.
Din Iucrdrile scrise in ruseste ale lui A. Ma--
teevici cea mai interesantd este lucrarea publicata
la anul 1910 sub tillu Momentele influentei biseri-
cesti asupra originei,sidesvoltdrii istorice a limbii mol-
dovenesti1)". In aceasta lucrare autorul ne dá o scurta
istorie a desvoltdrii limbei românesti, oprindu-se asu-
pra influentei limbilor straine si in special -a celei
slavone. Autorul gdseste ci aceastd influentd" a fost
binefdcdtoare pentru limba romdneascd. In genere
lucrarea este fdcutd dupd uItimele date ale stiintei,
dar autorul arat c drumul pe care a apucat limba
romdneascd din regat, introducdnd alfabetul latin
1) Lumilultorul" 1911. August, Septembrie, Octombrie ii
Noembrie.
31_Lumind(orul' 1913. lunie, Lille, August si Septembrie.
1) ligiugHesesis enapxiannisI stimocna 1910 Al 45,..
X, 49) N 52.

www.dacoromanica.ro
 Studii rusesti asupra Romani lor. 327

neologisme, este un drum gresit i cd este un bine

pentru poporul basarabean, ci el, alipindu-se la
Rusia, si-a pdstrat limba veche bisericeascd, scrisd
cu slovd chilled. Aceleasi idei le dezvoltd autorul
in alt articol Adaos la ariicolul : Momentele influ-
entei biseficesti 1)" etc., provocat de un rdspuns cam
aspru al autorului acestei lucrari, In care s'a ard-
tat netemeinicia afirmajiunilor lui A. Mateevici in
primul articol 2)
A. Mateevici a mai rasa! i doted articole cu
caracter folcloristic : unul Bocetele de 'tumor-
mântare moldovenevti" i altul 0 schild asupra tra-
ditiei religioase moldovenegi", in care autorul pe
Idngd date pe care le culege din lucrärile lui Sim.
Marian aduce i contributii noui din viata basara-
beand.
Operele lui A. Mateevici, in care el se ocupd
de viata poporului romdnesc, de trecutul lui, poate
au multe neajunsuri din punct de vedere shingle,
dar aceasta era natural, intrucat autorul le-a scris
cand 41 urma studiile.
leromonahul Curie Orosul, actualul arhiepiscop
al Basarabiei, in anul 1910 publicd un studiu Mo-
mentele principale in istoria tiparirei airtilor mol-
dovene,sti in Basarabia" 3). In aces! studiu intere-
sant autorul pe baza actelor stabileste In ce Impre-
jurdri s'a infiintat tipografia la Chisindu de cdtre
Gavriil Banulescu-Bodoni, corespondenta acestui din
urmä cu autoritalile superioare rusesti, vorbeste
1) KOLIIIIHOBettia euapxianubm stomocrril 1911, 34. 42.
2) (Beccapa6csaa moan, 1911, M 172. Ohm OT'b Oa-
zorig,. C. tl-aul.
3) TpyAbl Beccapakitaro Aepsossaro acTopaso-apxeonoratie-
csaro oCquecrBa, 1-a shraym. KHEIIIIHeBb 1910. Ieponaarr, rypit.
EMBEItEllue MOMCBTU B1 EcTopiff moJgaBcKaro guarolletiaTaRig at
Beccapa6iv.

www.dacoromanica.ro
 323 Cultura românease5 in Basarabia.

despre primele carti tiparite in romaneste si se

opreste destul de amanuntit asupra inchiderii lipo-
grafii la anul 1883. A doua parte a lucrarii este
consacrata redeschiclerii lipografiel eparhiale si ti-
parirei ektilor noui.
Cu un an inainte apare lucrarea preotului A.
Ciolac Cdrtile bisericesti basarabene in limba ro-
mdnd" 1) Dupa ce se face istoricul deschiderii tipo-
grafiei la Chisinau, autorul se opreste intr'un mod
foarte constiincios asupra cartilor care au aparut in
Basarabia, confruntand textuI unor din ele si stabilind
legaturile acestor tiparituri cu tipariturile romanesti.
Daca trecem cu vederea nurneroasele lucrari
ale lui A. Iatimirschi si A. Stadnitchi, care aveau
in ei si sange romanesc si care au adus Un tribut
foarte mare stiintei rusesti prin cercetarile lor in
domeniul legaturilor slavO-romane, flu putem sa - nu
amintim Incrarile unuia din cei mai buni profesori
de drept din Rusia, ale lui Leon Casso, Roman ba-
sarabean, lost ministru de instructie in Rusia, ca re
in aceasta din urma calitate lasat o amintire
nu tocmai frumoasa in cercurile democralke ru-
sesti, dar care a basal cateva lucrari de o waloare
stiintifica incontestabila. Din aceste lucrari ,,Drep-
tul bizantin in Basarabia" 2), tin codificator uttat
al dreptului basarabean" 3) i Ra.Fil la Damire ci
infiintarea Oblastiei Basarabiei" 4), fac parte dirt
lucrarile care ating chestiunile Romanilor basara-
beni. In special in ultima lucrare autorul cu oobiec-
tivitate, pe care nu i-o permiteat postul ce-I ocupa,
I) Ibidem. Bunyan 2-fi. A. qe.uaal.. Beccapa6cBia liorocay-
ze6ubta tem na 110.71AaBeE0111 33361Et. p p 1-29.
2) BinaBrificaoe upaBo i Beccapan§ix, MocaBa. 19(g.
3) 3a6mmili liamplisaTop BeccapakKaro upaBa, 11.-11e-rep-
Gypn. 1913.
4) Poccia Ha JAyuat u o6pa3oatautat geceapa6cBoil daacza.
llama. 1913.

www.dacoromanica.ro
 Studii rusesti asupra Rornfinilor. 329

-vorbeste, bazindu-se pe documente, despre ocupa-

jia ruseasa räpirea Basarabiei, autonomia, care a
fost acordatä Basarabiei la inceput, argtand, cum
aceastA autonomie a fost cu incetul tricalcata de
.catre guvernul rus.
Insfarsit, ca o _complectare al acestui capitol,
ne vom permite st amintim i despre unele studii
al autorului acestei carp, care se refera la folclorul
Tomanesc, cum este lucrarea : Legendele roma-
ne.Fti despre Maica Domnului" 9 i Mitul despre
Aranea in legendele Maicii Domnulur2) 91 lucrS-
rile in IegilturA cu relatiile culturale romano-ruse,
-cum sunt: Dic(ionarul slava-roman din biblioteca
societatii de istorie ci antichitati ruse din Moscova
No. 240" 9 i Dos'oftei, mitropolitul Sucevei si
-activitatea lui carturdreascel"2), studiu publicat de
cake Academia de stiintä rus6.

1) s Pymbiticsig seresAm. o Boropomt3. 3Tnorpainn.

Aospteie. 1911, X 3-4.
2) Me..71 oOi Apaxet Wb Boropolke,111011 Jereexh. C.-11eTep
byprl. 1912.
1) Pymbleo-caaezeesiii Camp 606Aioneu HOCH. otiEueem
IICTOpiH H ApeBHOCT81 Se 210. PycesiA 0.11oeurat1eceill BUT-
HER% 1914, Xe 1. ,
2) MHTp01103HT1 Criaeceill Jocøeei u ero Hatunam Ats-
TOJILHOCTI,. 1191(anie llmeepaTopesoil Anomie Ilayin. Klee'''. 1915.

www.dacoromanica.ro
 INCHEIER E.
Am examinat unele fapte cu caracter cultural
din trecutul Basarabiei si am vazuf, c Romanii ba-
sarabeni timp de o surd de ani au luptat pentru
mentinerea vechilor asezaminte de culturk pentru
mentinere a vechei organizatii administrative, biseri-
cesti i colare. Aceasth hip% n'a avut caracterul
luptelor, pe care le-au dus 'Romanii ardeleni i bu-
covineni cu stbanitorii lor.
Conditiunile vietii sociale i politice dirt Rusia
erau de asa natura, c lupta se putea duce mai
mull sub forma unei rezistente pasive. In aceasta
lupta a lipsit elementul religios, a divirgentei con-
fesionale Mire Rusi i Romanii Basarabeni, care o-
teleste sufletul poporului, care pasioneaza massele:
ortodoxismul stapanitorilor si a supusilor Moldoveni a
fost elementul de temperare, de calmare a spiri-
telor, si a dus la formele de lupth pe care le-am
vhzut. i in rezistenta pe care au aratat-o basara-
benii fard de incerearile Rusilor de-ai instraina, in-
stinctul de conservare a neamului a jucat primul rolt.
Din cercetarile de mai sus am vhzut, ct toate
clasele sociale din Basarabia au avut partea lor de
munch In mentinerea vechilor traditii culturale :
boerimea basarabeanil, i preatimea, si in genere
intelectualitatea si-au dat tributul sau in aceastapri-
vintA. Am mai constatat, ct manifestatiuni cu carac-
ter cultural si national au fost foarte multe, c a-

www.dacoromanica.ro
 Incheiere. 331

ceste manifestatiuni au avut un caracter specific

basarabean, uneori fir nici o legatura cu rnisca-
rile culturale din alte provincii romanesti.
Dar toate aceste manifestatiuni, izolate la prima
vedere, au lost in legatura organica cu viata po-
porului de jos. Mate cartile cu caracter religios,
didactic, toate incercarile de literatura, scrierile pe-
riodice, nu au putut rasari pe un ogor sterp. Ele
au auvi ca izvor energia nationala a poporului dela
sate, care a trait in traditiile culturale vechi, In o-
biceiurile i datinele stramosesti, in cantecele pi
basmele neamului romanesc Intreg. 5i rnanifesta-
rile culturale pe care leam cercetat in lucrarea
noastra sunt numai niste reflexe palide ale vietii
nationale taranesti.
Am mai putea trage Inca urmatoarele conclu-
zii : in primele trei sferturi ale viacului trecut viata
culturala nationala in Basarabia a lost mult mai in-
tensil decal in ultimul sfert al acestui veac. Acea-
sta se exeplica, pe de o parte, grin faptul ca pana
pe la anul 1870 si ceva In Basarabia erau Inca
vii amintirile trecutului, iar pe de alta parte, Basa-
rabia, fara legaturi de cal ferate cu Rusia, aproape
fara scoala, era izolata de restul Rusiei, mai cu seama
daca luam in consideratie ca basarabenii au fost
scutiti de a face armata pana la anul 1874. Raz-
boiul ruso-romano-turc care Intre alte probleme a
ridicat i prOblema Basarabiei, in special acelei de
sud, a intarit vegherea statului rus, care dela a-
ceasta data face Incercare de rusificare mai sistema-
tica si mai artificial& Dar aceasta rusificare a atins
pant la oarecare masura numai patura de sus : tara-
nimea in massele ei nu s'a schimbat, nu a fost In-
strainata deloc : ea a pastrat cu sfintenie flinta nea-
mului romanesc in provincia intre Prut i Nistru.
=emm.....

www.dacoromanica.ro
 INDICE DE NUME PROPRiI.

A Antonie arhim. 69.

Antonie igum. 160.
Aaron, prof. 111, 116 Apostoleanu 187,
Acherman (Cet.-Albii), 5, Arcadie episc. 72.
6, 20, 21, 22, 23, 167, 171. Arceleanu 189.
Alexandri V. 129, 131, 139, Arionescu 189.
185, 187, 190, 191, 203, Arm enopulo legisl. 97, 172.
210, 231, 232, 236, 239, Artemida 201.
240, 241, 242, 244, 245, Atachl 160, 196.
246, 247, 252, 263, 264, Axacov 198.
290, 294, 295, 320.
Alexandri Nic. 307, 310,
312.
Alexandreni 30. Bahmetiev 19, 145.
Alexandrescu Or. 129, 138, Balanescu C. 184, 189.
140, 203, 264. Baltaga Th. 70, 162.
Alexandrescu Petre 184, Baltaga VI. 302.
186, 187, 190, 192, 193, BAWatescu 187.
196. Bilti 126, 165, 166, 171,
Alexandru I 13, 14, 16, 17, 172, 184.
19, 46, 48, 62, 94, 145, Barlad 283.
167, 171. Bârat V. 295.
Alexandru II 154, 216. Beldiceanu N. 139.
Alexandru cel Bun 116, 127. Belador M. 187, 188.
Amfilohie Hotin.24, 25, 324. Beleze 129.
Amvrosie mitrop. 41. Bender (Tighina) 5, 6, 20,
Amoro 303, 304. 21, 124, 142, 167, 171,
Andronic arh. 150. 187, 218, 234.
Andronovici 191. Beranda P. 321.

www.dacoromanica.ro
 I ndice. 333

Berechet $t. 29, 180. C5rbuna 149.

Bianu 1. 23, 44, 45, 46, 49, Cartojan V. '29.
153. Casso L. 5, 14, 15, 19, 94,..
Bilevici Oavr. 172, 173. 97, 328,--329.
bilevici Oh. 124, 173. Cascalia 317.
E1ei 49, 50, 52, 70. Catargiu 189.
Bobeicil T. 168. Cazacliu V. 180, 306.
Bobeicil pr. 293. Cazacu A. 201.
Bobescu 184, 187, 190. Cazacu P. 311.
Bobulescu C. 249. Cazimir T. 1.74.
Bolintineanu 129, 264. Ciiusani 23.
Bocancea 180. Charcov 63.
Bogos St. 180. Chiev 23 25, 28, 29, 40,.
Bogos D. 264. 44, 59 162, 180, 182,
Botezat A. 185. 274.
Botez Oh. 187. Chiperceni 265.
Bour-Caztiu I. 272-173. Chilia 2, 5, 20, 21, 22, 23..
Brilescu V. 296, 297, 298, Chiselev 5.
299. Chiste1nif a 138.
Brânesii 254. Chiru§ D. 196, 198.
Brunov 94. Chiriac 151.
Briceni 9. Churchiul 22, 30.
Buda 30, 69. Cernauti 173, 183.
Bucuresti 1, 4, 5, 59. Ciadar Lunga 142.
Bug 23. Ciachir N. 75. ,

Bujor 7. Cianoglu I. 264.

Buicani 134. Ciceagov P. -38.
Bugeac 5, 9. Cichindeal D. 140, 203,
Bufier 25. 295.
Bumbata 29. Clobanu $t. 143, 162,7.164,
Burada T. 187, 188. 165, 170, 181.
Buzdugan I. 265, 311. Ciolac A. 45, 54, 62, 69,.
328.
Ciugureanu D. 180, 311:
Ciurea 197.
Cainar 149. Ciheidze 180. .

Calimah Or. 23. Cbscoufi 11.

Calla§ V. 204, 219. Codreanu Oh. 134-137.
Cantemir D. 110, 319, 321, Cociubei cont. 171.
322. Colencouti 149.
Capodistria 14, 97, 168. Cononovici E. 191, 192.
Capriana 22. Constantinescu -Or. 75, 76,-
Caracuseni 296. 180, 305, 306.

www.dacoromanica.ro
 334 Indice.

Constantinescu I. 187. Dionisie igum. 302.

Conslantinopol 15. Doncev I. 78, 121, 134,
Co 1jov A. 274. 143, 173, 174, 175, 185,
Costin M. 323. 186, 216, 315.
Cosbuc Oh. 139, 294. Donici A. 112, 128, 132,
Costinovici C. 303. 138, 140, 195, 203, 205,
Cotrubenco M. 75. 220, 253, 311, 322.
Crejeanu Oh. 129, 139. Donici E. 253, 254.
Craiova 187. Donici M. 252-263.
Creang3. I. 138, 140, 295. Donici Vas. 254.
Criloyschi A. 25. Donici Viet. 260.
Crupenschl M. 50. Donici legisl. 97, 172.
Crusevan P. 290. Donie Or. 28, 29.
Cr Alov 1. 203, .204, 205, Dosoftei mitr. 24, 329.
206, 207, 208, 220, 221, Draganov P. 109.
222, 225. Draghici M. 4, 5.
Cubotteanu P. 137, 138. Dubosari 86.
Cuintilian 115. Dumbrava 180.
Cujba S. 290. Dumitrascu 180.
Curdinovschi V. 23. Dun5re 1, 2, 98.
Canitchi L. 165. 166.
Cunijchi P. 160.
Cusnicov 4.
Cuza Varlaam 50, 52, 53. Ecaterina II 23, 28.
Ecaterinoslav 109.
Eliade P. 93..
Efes 201.
DAdAjchi M. 162. Eminescu M. 139, 295, 311.
Danilevschi N. 162. Enea N. 302.
Dânga Oh. 302. Erostrat 201.
Dani la S. 302, 306. Esop 201.
Derjavin O. 211. 212, 213, Evolscht A. 187.
214.
Dicescu A. 191.
Dicescu I. 191.
Dicescu P. 191. Falesti 242.
Dimachi N.E112. Filaret mitr. 187.
Dimitrescu 189. Feodorov. guvern. 175,
Dimitrie Su lima ep. 5, 6, 177.
30, 63 68, 146, 160, 169. Finlanda 17, 195.
Dimitriu I. 198, 199. FIoresti 196.
Dobrusa 30, 150. Fratestii de sus 219.
Dobrovilf 50. Fraliman I. 323-324.

www.dacoromanica.ro
 Indica. 335

Friptu I. 311. Gusti D. 129.

_Frumoasa 242. Gumalic 191.
Frisch 184. Gurschi Gr. 67.

Oalusca 189. HAjdeu A. 315,

Gangardt I. 189. Halippa I. 1, 79,-89, 97, 109,
Oangura 149. 166, 175, 254, 324 325.
Gavriil Banulescu . Bodoni Halippa P. 137, 158, 264,
mitr. 3, 7, 13, 14, 15, 16, 265, 272, 290, 307, 310.
22, 30, 32, 33, 36 65, 68, Hencu D. 109, 200.
76, 78, 145, 146, 160, Hancu I. 87, 109-119, 121,
161, 167, 168, 326, 327. 131, 143, 161, 168, 171,
Oavrilita E. 290, 291. 173, 183, 315.
OrivAnescu 139. Hanes P. V. 36, 44, 93, 97,
OAncesti 272. 315.
Georgia 17, 145. Hartia V. 158, 190.
Ohica Scarl. Gr. 23. Harting I. 14, 37, 144, 145.
Ohentus P. 30. Harea V. 311.
Ohenadie ep. 36: Hasnas 189.
Ghenzul V. 310. HerAscu 321.
Ghepetchi E. 162. Herta V. 182.
Oherbanovschi I. 162. Hemniter 205, 206, 208.
'Ghibu 0. 77, 90,91,119,313. Hodos N. 212.
Glijinschi A. 162. Hotin 8, 11, 20, 21, 126,
Ooga 0. 294. 167, 1.71, 197.
Gogol N. 317, 319.
Oolercani 29.
Oolitin 15, 50.
Gore Oh. 320 -322, 325. Jacob (Stamati) ep. 323.
'Gore P. 154, 181, 182, 264, Iasi 3; 24, 30, 69.
325. Ianculescu 187.
Gorovei A. 200. Ianovschi V. 156, 157.
Graur V. 191. Iatimirschi A. 183, 328.
Grecia Nic. 52. Ignatovici I. 75, 76.
Grecu Const. 33. Ignatovici M. 302.
Grigorie dasc. 13. Inculet Th. 158, 290.
Grigoriev 142.` Inochentie ep. 324.
Orosman 187. Iorga N. 326. .

Ourie, arhiep. 30, 33, 75, Ipsilanti 50, 249.

76, 140 141, 143; 295, lonescu Darzeu E. 151.
300, 327-328. Isnovilf 29.

www.dacoromanica.ro
 336 Indice.

Ispirescu- P. 139. Marian S. F. 142.

!strati St. 29. Margella $t. 82, 83, 93402
Ismail 171. 105, 168, 315.
Ismailov 206. Marzacu I. 199.
Iurachin 41. Marx A. 222.
lustinian imp. 15. Mascauti 200, 201.
Mateevici L. 45.
1 Mateevici A. 49, 180, 273,
284, 290, 302, 326, 327..
Rivreni 201. Mavrocordat A. 153.
Mavrocordato ispr. 3.
1. Mazarachi 30.
Merejcovschi 274.
La Fontain 205. Mescerschi 213.
Lancaster 87, 97, 168. Mihalevici 25.
Lilpusna 22. Mihai Viteazul 112, 113.
Laseu L. 123. Nilo M. 185.
LEI§CONT N. 123, 172, 254. Minciunii M. 306.
Lavrov maior 21. Moghileanschi M. 158.
Leman 0. 75. Mbisiu V. 155.
Lemi§ 185. Molesti 30.
Leon imp. 56. Morozov P. 214.
Lermontov M. 210, 222, 223, Movilau 33, 160, 190.
225, 227, 229, 230, 241. Movila P, 321.
Lipcani 21. Moscova 59, 65, 73, 75,.
Lornonosov M. 82, 83, 102. 86, 254.
Lototchi 31, 109, 161, 162. Murafa S. 180, 307, 310,
Luchian 0. 187. 312.
Luchian N. 184, 187, 189, Muranevici Sp. 75, 300.
190.
Lupu Vas. 15, 23, 321. 14
Lvpul protopop 32.
Lupescu M. 140. Nacco A. 203, 215 241,
249, 322-323.
Nacco 0. 218, 263, 323.
Nadson 275.
Madan Oh. 186, 187, 189, Napoleon 2, 46, 249.
190, 192, 193, 294, 295. Nastase Oh. 311.
Maleavinschi Th. 5. Nearntu 40, 69, 75.
Malinti 11. Nearntul Nou 24, 71, 150,
Manolescu Or. 184, 189. Negruti C. 138, 264, 290.
Manega P. 94, 96, 97. Negruti I. 191, 192.
Mariasev 180. Nicolae 164, 65, 68, 93, 202.

www.dacoromanica.ro
 Indice. 337

Nicolaev 63. Petru cel Mare 82.

Nimoreni 140. Platon arh. 24, 45.
Nistor I. 20, 183. Pocembeni 197.
Nistrul 23, 38, 40, 71, 144, Podolia 17.
190 Pogibca 156.
Nour A. 290, 292. Pogor V. 112.
Poltava 63.
0 Poniatovschi pr. 70.
Oatu V. 290. Poni M. 140, 290, 311.
Obreja 242. Po Ionia 17, 24, 145.
Ocna 10. Popa 190.
Ociacov 39, 109. Popescu C. 138 140, 143, -
Odesa 156, 174, 182, 183, 191, 310.
1.90, 194, 202, 218, 254, Popovici Oh. 32.
258. Popovici Const. 75, 300,
Odobe0i 10. 302.
Olenin 142. Popovici M. 187.
Orhei 7, 22, 23, 29, 63, Popov'. A. 124.
r:F126, 138, 147, 148, 191. Porumbescu C. 290.
Ovidiu 26. Potemchin 28.
Ovidiopol 109. Potemcov 303.
Proca 1.98.
Prozorovschi 21
Pilliescu T. 155. Prut 2, 5, 7, 9, 10, 11, 21,
Pann A. 139, 295. 30, 35, 38, 71, 99, 121,
Pamfile T. 140. 144, 185, 186.
Parhomovici I. 63, 147,
160, 161, 179.
Paris 94, 96, 235.
Parjolteni 155. Racu Oh. 295.
Parteniev Const. 72, 75, Radu Rosetti 3, 139.
302. Rachitna 11.
Pgun Oh. 186, 241-252, 263. Radulescu-Codin C. 138.
Nun M. 243. 140.
Pavel arhiep. 35, 147, 149, Radulescu I. 180, 225, 226,
150. 227, 302.
Pelivan I. 255, 290, 311. Reidulescu H. 138.
Pepene§ti 258. Ralli Z. 1.51.
Petersburg 18, 19, 38, 49, Waspoveni 30.
50, 51, 52, 53, 67, 75, R'4cani 151, 202.
83, 87, 94, 97, 109, 110, Razu 191.
113, 117, 119, 124, 154, Rejep P. 137.
165, 168, 172, 182, 217. Reutul 261.
22

www.dacoromanica.ro
 338 Indice.

Roman T. 264 273, 295. Stamati N. 264.

Romanescu A. 184, 190. Stamati T. 151.
Rozanov 274. 5tefan cel Mare 22, 111,
112.
$tefan dasc. 29, 159.
Stere C. 287.
5abo 5, 6. St'arcea Oh. 290.
Sadoveanu M. 295. Straseni 183.
Sarbu I. 200 215, 222, Stroescu V. 307.
241. Sturdza A. 315 316.
Sarbu V. 201. Sturdza I. 175.
Sarcu P. 183. Sturdza Sc. 6, 13, 15, 144,
Savitchi Dim. 87, 161. 315.
Savoischi 191. Suruceanu C. 151.
Scumpia 30. Suroceanu T. 191.
Scvortov M. 70, 270.
Semigradov N. 191.
Serbova-Sarbu 192.
Serghie arhiep. 70. Tabora 3.
Sevastian (Vest° ler. 63,
- Serban
67.
Cantacuzino 49.
Tardini F. 189.
Tautu 129.
Tecuci 196.
Shackespeare 190. Teoctist mitr. 116, 127.
Si lin A. 30, 63. Teodorini 184, 186, 187.
Silvan 181. Tetcani 30.
$incai Oh. 320. Timwvschi A. 162.
Sion Oh. 129, 138, 139, Tintul 22.
214, 295.
Sobieschi I. 321. Titeron 25.
Socola 30, 35, 161, 164, Tiraspol 21, 109.
166.
Todorova N. 303.
Soroca 21, 25, 126, 196. Tolstoi L. 138, 139, 198.
Smotritchi Mel. 82. Tolstoi A. 274, 276, 278.
Tru§eni 30.
Sperant5 T. 140, 295. Truti 189.
Stadnitchi A. 15, 22, 23, 36, Tudor Oh. 302, 303, 304.
39, 42, 45, 46, 49, 52, 53, Turceni 254.
59, 60, 61, 63, 79, 146, Turghenev I. 139.
326, 328.
Stamati C. 112, 195, 203,
205, 208, 220, 222, 264.
Smamati C. C. 317 319.
Stamati L. 296, 297, 298, Ulise 26.
299. Ureche V. 139.

www.dacoromanica.ro
 ^ Indice. - 339

II Vighel T. 315, 317.

Visarion Puiu arh. 22.
Vaciirescu E. 245. Visterniceanu 157, 158.
Valea Tr5isteni 155. VlAdicescu 189.
Valul lui Traian 318. Vladimir arhiep. 71, 72, 74,
Vantu M. 178 290. 179.
Varlaam arh. 286. Vlahula A. 139, 264.
Varnav C. 196. Volfensohn D. 158.
Varnav T. 33,159, 1195-200. Voltair 112.
Varnav M. 196.
Vartic Lupu 29.
Vartolomei Wazâreanul 29.
Vasilache Sardar 21. Zaharov F. 158.
Vaseauli 151. Zaim-273.
Veniamin Costachi 31, 161, Zamfirescu M. 129, 264.
162. Zarojani 11.
Vicol T. 311.

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL.

Basarabia in anul 1812.

Pagina
Tratatul dela Bucure§ti. Cum a reactional
populatia romemeasc6 basarabeada la anexarea
Basarabiei de catre Rusia. Nemullumirile in
s'anul populatiei. Masurile guvernului rus pentru
a indulci regimul. Regulamentul dela 1818. Ba-
sarabia din punct de vedere cultural inainte
de 1812 1 35

II

Tipgriturile bisericesti.
Mitropolitul Oavriil Banulescu-Bodoni. In-
fiintarea tipografiei eparhiale. Rolul Mitropoli-
tului Oavriil in traducerea gi tipgrirea airtilor
biserice§ti. Cartile biserice§ti 1ip5rite in timpul
p5s1oriei mitropolitului Oavriil Banulescu-Bo-
doni. Dimitrie' Sulima i cartile tiparite de el.
Alte tiparituri. Reinfiintarea tipografiei eparhiale
pi cirgle biserice0 noui 36 76

www.dacoromanica.ro
 Cuprinsul. 341

Cal* le diclactice românesti din Basarabia.

Pagina
Bucoavna dela 1814, 1815. Gramatica ruso-
romfina dela 1819. Table le lancasteriene dela
1822. Bucoavna dela 1822. $tefan Marge lla ei
gramatica lui. Abetedarul" tiparit intre anii
1830 1840. Oramatica ruso-rornana tiparita pe
la anii 1830 1840. lacob Hancu. Crestomatia
romaneasca a lui I. Hancu. Gramatica lui 1.
Hancu. Alte carp romanesti tiparite de I. Hancu.
Bucoavnele dela 1842, 1844, 1861 si 1863. loan
Doncev. Abecedarul, cartea de citire i grama-
tica lui I. Doncev. Convorbirile ruso-romane"
dela 1.877. Cartile didactice ale lui Oh. Co-
dreanu, P. Rejep, C. Popescu, arhimandritul
Gurie (Grosu), M. Ciachir 77 143

IV

Limba româneasa in biserica si institutiile

de stat din Basarabia.
Acte bisericesti. Limba romana in serviciul
di vin si in corespondenta bisericeasca. Viaja
culturala in manastiri. Limba romaneasca in
administratia civila in primii ani dupa anexarea
Basarabiei. Cateva acte oficiale tiparite in ro-
rnaneste. Zernstvele i limba romaneasca . 144 158

Limba romAneasca in scoala basarabeang.

Inflintarea seminarulni din Chisinau. Limba
romaneasca in ;programul serninarului. Scolile
lancasteriene. Liceul regional si *collie tinu-
tale. Incercarile de a introduce limba materna
in scoala basarabeana dupa revolutia dela 1905. 159-185

www.dacoromanica.ro
 342 Cuprinsul.

Teatrul românesc in Basarabia.

Pa gin 1
Primele reprezentatii românesti la Chisinau.
Reprezentatiile lui Teodorini. Trupa lui Nicolae
Luchian i repertoriul ei. Costachi Balgnescu
la Chisingu. Gr. Manolescu i Aristita Mano-
lescu. Turneurile lui P. Alexandrescu si Bo-
bescu. Trupele de amatori din Basarabia . 184-193
. .

VII
Scriitorii basarabeni.
Consideratiuni generale. Teodor Varnav.
roan Sarbu. Alexis Nacco. Gheorghe Vaun. Ma-
tel Donici. Tudose Roman. Alexie Mateevici . 194-284
VIII
Publicatine periodice românesti.
Buletinul eparhiei Chisinaului" din anul
1867 1871. Basarabia". Viata Basarabiei".
Moldovanul". Basarabia reinoità". Lumina'.
torn!". Faclia OM". Glasul Basarabiei". Cu-
vant moldovenesc". Calendare moldovenesti.
Scoala mo1doveneasc5" . . . 285 313
Ix
Studii rusesti aSupra trecutului si culturii
Românilor.
Notitele de alatorie a lui A. Sturdza.
Scrierile lui C. C. Stamati. Cercer6rile lui Oh.
Gore. Lucr8ri1e istorice a lui A. Nacco. Scrie-
lite lui I. Fratiman. loan Halippa i Operele
comisiunii savante a arhivelor guvern'amAntului
Basarabiei". Lucrarile lui P. Gore. Schita isto-
tica a 1W Pant. Halippa. Lucr5riie lui A. Ma-
reevici, I. P. S. Gurie Grosu i A. Ciolac.
Cercetaile lui L. Casso 314 329
Incheiere . . . . 330 341
Indice de nume proprii 332 339
Cuprinsul 540 343
Errata 344

www.dacoromanica.ro
 ILUSTRATII.
Pa ;
I.. Portretul mitropolitului Oavrill Banulescu.Bodoni 51.
2. Titlul Viefilor sfiniilor" 73
3. Tabla lancasteriang No. 34
4. Titlul bucoavnei dela 1822 . .....
5. Hustralie din bucoavna dela 1822 . . . .
.
88
91
92
6. Prima paging a abecedarului din anii 1830 1840. 103
7. 0 paging din crestomalia lui I. Hancu 111
8. Titlul gramaticei românesti a lui I. Hancu . 114
9. Titlul bucoavnei dela 1861 118
10. Titlul bucoavnei dela 1863 . . . . 122
11. Portretul lui loan Doncev ...... . . 123
12. Titlul Cursului primitiv de limba romang" a lui
I. Doncev 125
13. Titlul abecedarului lui I. Doncev . . . . 133
14. Portretul lui Oh. Codreanu 135
15. Un act bisericesc eliberat de protopopia Orheiu-
lui la anul 1820 . . . 148
16. Titlul &grill despre filoxerg dela 1.886 157
17. Titlul Alcatuirilor" lui I. Sgrbu 209
18. Portretul lui Alexis Nacco 217
19. Autograful lui A. Nacco 224
20. Portretul lui Gheorghe Paun 243
21. Portretul lui Matei Donici 255
22. Titlul revistei Lumingtorul" 301
23. Titlul revistei Cuvgnt moldovenesc" 309

www.dacoromanica.ro
 ERRATA.
Pag Tipärit : Trebue s6, fie :
2 rândul al 2-lea sus mai Mai
2 18-lea sus cd acest ca acest
15 11-lea jos cu legile de legile
22 13-lea sus Tiutului Tintului
23 7-lea sus zlsd zisd
24 2-lea -jos de ep derpe
25 4-lea jos Prafafa Prefata
32 )1 * 3-lea jos Gherghe Gheorghe
35 notita de jos 1914 1814
37 Iliad. 3-lea §i 4-lea sus ise i-se
38 rAndul al 5-lea sus caruia car eia
38 2-lea jos in ea in el
50 . ,i 14-lea jos a lui al lui
52 4-lea sus in care de care
55 . 11-lea sus Rdsdaenfia R4lidentia
57 5-lea sus imreunat impreunat
63 11-lea sus a mitropoliei al mitropoliei
64 . 15-lea jos arhiescopul arhiepiscopul
65 . 11-lea sus a caret al cgrei
72 1 sus spesele maOnele
85 ,, 1 jos desiguri desigur
93 Lotita de jos Petrer Petre
113 rândul al 12-lea sus desre despre
113 PP
14-lea sus Iacov lacob
115 . 10-lea sus Alind Aliud
128 0 71
6-lea sus I. Donici I. Doncev
147 12-lea sus propagator a propagatori ai
147 . 15-lea sus sd -se
147 16 lea sus Ildrjanca Ilarjauca
149 II 4-lea jos ltmba limba
159 . 3-lea jos v'om vom
tefan
159 . 8-lea jos $iejan
159 . 7-lea jos indicafi indicatii
161 n 2-lea sus era erau
176 . 11-lea sus comtilecte complecte
176 . 12-lea sus mapernd materna
181 . , 8-lea sus prtn prin
191 . 9-lea sus Mu titlu
2U . 12 lea jos Minevra Minerva
225 n 0 2-lea sus scimbe schlmbe
225 . , 14-lea sus comporafie comparatie
239
249
252
.
.
, 7-lea sus
9-lea jos
15-lea sus
ia
Aluxandru
poparan
i-a
Alexandru
poporan

www.dacoromanica.ro