5/16/2018 JOCUL-slidepdf.

com

JOCUL

 DEFINIREA ŞI CARACTERIZAREA JOCULUI 

“Omul este un om întreg numai atunci când se joacă” (Fr. Schiller)

 
Jocul este forma de activitate dominantă în copilărie, dar nu trebuie să lipsească de-a lungul
întregii vieţi. Este necesară dezvoltarea laturii ludice a personalităţii pentru a pute privi
soluţiile cu fantezie şi inventivitate.
 Normele didactice impun respectarea principiului adaptării conţinuturilor învăţării la
 particularităţile de vârstă ale celui educat. Jocul este prezent în mediul instituţional al
grădiniţei, dar continuă în toate mediile sociale în care se formează.
Jocul alături de învăţare, muncă şi creaţie este una dintre activităţile umane fundamentale.
Jocul este o activitate conştientizată de copil şi tratată ca atare neputând să o confunde cu
celelalte activităţi umane.
S-a constatat că efortul depus de copil în joc este la fel cu cel depus de adult în muncă. Nu
trebuie perceput jocul ca o activitate neserioasă, lipsită de importanţă deoarece pentru copil
 jocul este o activitate dominantă prin care el construieşte lumea, o apropie, o analizează şi
caută să o înţeleagă, prin care acţionează şi scoate la lumină sentimente şi idei interiorizate.
Astfel jocul îl introduce pe cel care-l practică în specificitatea
lumii imaginare create de jucătorul respectiv. Scopul jocului este acţiunea însăşi, capabilă
să-i satisfacă jucătorului imediat dorinţele sau aspiraţiile proprii. Prin atingerea unui
asemenea scop, se restabileşte echilibrul vieţii psihice şi se stimuleaza funcţionalitatea de
ansamblu a cesteia.
Jocul este o activitatea specific umană, dominată în copilărie, prin care omul îşi satisface
nevoile imediat, după propriile dorinţe, acţionând conştient şi liber în lumea imaginară ce
şi-o crease.
Jocul are o semnificaţie funcţională esenţială şi nu este un simplu amuzament. El
formează, dezvoltă şi restructurează întreaga viaţă psihică a copilului. Prin joc copiii îşi
dezvoltă percepţiile, reprezentările, creativitatea, îşi amplifică posibilităţile memoriei, îşi
formează însuşirile voinţei, răbdarea, perseverenţa, stăpânirea de sine.
Tot prin joc sunt modelate trăsăturile de personalitate:respectul faţă de alţii,
responsabilitatea, cinstea, curajul. Astfel psihologul Ursula
Şchiopu consideră faptul că „jocul stimulează creşterea capacităţii de a trăi din plin cu
 pasiune fiecare moment, organizând tensiunea proprie acţiunilor cu finalitate realizată,
având funcţia de mare şi complexă şcoală a vieţii”
Jocul este o şcoală deschisă, cu un program tot atât de bogat precum este viaţa. Prin joc,
viitorul este anticipat şi pregătit. Se apreciază chiar că jocul îndeplineşte în viaţa copilului
de 3-7 ani acelaşi rol ca munca la adulţi. Este forma specifică în care copilul îşi asimilează
munca şi se dezvoltă.
Este suficient să amintim concentrarea copilului prins în joc, precum şi gravitatea cu care el
urmăreşte respectarea unor reguli sau lupta în care se angajează pentru a câştiga. Copiii se
 joacă pentru a se juca.

http://slidepdf.com/reader/full/jocul-55ab57cea0277 1/6
5/16/2018 JOCUL-slidepdf.com

Jocul este o formă de activitate bine gândită, necesară şi indispensabilă procesului

educaţiei, este o activitate prin care conţinutul, forma şi funcţionalitatea sa specifică nu se
confundă cu nici o altă formă de activitate
instructiv-educativă, motiv pentru care nu poate fi suplinită şi nici nu este în măsură să
suplinească pe una din ele.
Pentru a înţelege
cunoaştem specificul
şi celelalte jocului
sensuri ce i secaatribuie
formă de activitate
jocului, cuminstructiv-educativă, trebuie
ar fi: activitate specific să
umană,
activitate dominantă la vârsta preşcolară, factor hotărâtor în viaţa copilului preşcolar.
Aceste sensuri indică, fie poziţia jocului în raport didactic cu celelalte forme de activitate
specifice omului, fie aportul jocului în procesul educaţiei. Jocul este o activitate specific
umană pentru că numai oamenii îl practică în adevăratul sens al cuvântului. Este una dintre
variatele activităţi desfăşurate de om, fiind în strânsă legătură cu acestea. Este determinat
de celelalte activităţi –învăţarea, munca, dar în acelaşi timp este puternic implicat în
acestea. Învăţarea, munca, creaţia, includ elemente de joc şi în acelaşi timp jocul este
 purtătorul unor importante elemente psihologice de esenţă neludică ale celorlalte activităţi
specific umane.
Jocul preşcolară
vârsta – activitatejocul
dominantă la vârsta preşcolară
este o activitate cu caracter, are rol hotărâtor
dominant, în evoluţiadecopilului.
fapt demonstrat modul înLa
care polarizează asupra celorlalte activităţi din viaţa copilului, dar şi de durata şi ponderea
sa. Aceasta idee este susţinută şi de rolul pe care-l are pe planul dezvoltării copilului,
favorizând trecerea sa pe o treaptă superioară de dezvoltare. Pentru copil, evidenţiază J.
Chateau, aproape orice activitate este joc sau, după cum afirmă Claparede “jocul este
munca, este binele, este datoria, este idealul vieţii...este singura atmosferă în care fiinţa sa
 psihologică poate să respire şi, în consecinţă, poate să acţioneze”.
Jocul este elementul care face trecerea de la grădiniţă la şcoală să nu fie percepută de fiinţa
umană ca un „şoc” ci ca o continuare firească a activităţilor desfăşurate în cadrul grădiniţei
numai cu un grad de dificultate mai ridicat. Activitate dominantă, fundamentală la vârsta
 preşcolarităţii, jocul reprezintă
copilului, permiţându-i acestuiaosăforţă cu caracter
pătrundă propulsor
în realitatea în procesul
pe care dezvoltării
o cunoaşte activ, sporindu-
ţi totodată întregul potenţial de care dispune.
“Copilul trăieşte în lumina fericită a jocului, spiriduş ce preface zilele în sărbătoare şi viaţa
în minune” (S. Bivolaru).
 
IMPORTANŢA ŞI FUNCŢIILE JOCULUI
 
Sub influenţa jocului se formează, se dezvoltă şi se restructurează întreaga activitate
 psihică a copilului. Modul serios şi pasiunea cu care se joacă copiii constituie indicatori ai
dezvoltării şi perfecţionării proceselor de cunoaştere. Prin joc se dezvoltă personalitatea
copilului, prin crearea
a)între libertatea şi rezolvarea
de acţiune progresivă
şi conformarea a diverse
la schema defeluri
joc; de contradicţii:
 b)între invitaţie şi iniţiativă;
c)între repetiţie şi variabilitate;
d)între dorinţa de joc şi pregătirea prealabilă necesară;
e)între ceea ce este parţial cunoscut şi ceea ce se cunoaşte bine;
f) între absenţa vreunui rezultat material util şi bucuria jocului;
g)între operarea cu obiecte reale şi efectuarea de acţiuni simbolice;

http://slidepdf.com/reader/full/jocul-55ab57cea0277 2/6
5/16/2018 JOCUL-slidepdf.com

h)între emoţiile dictate de rolul îndeplinit şi emoţia pozitivă provocată de participarea la joc
.Putem afirma că, la vârsta preşcolarităţii, jocul oferă cadrul pentru efort şi depăşire
a unor obstacole, iar “moralitatea ludică” contribuie la geneza comportamentului socio-
moral, la asimilarea unor elemente de disciplină în ansamblul expresiilor comportamentale
ale copiilor. Important este că jocul le oferă copiilor posibilitatea dezvăluirii naturii
autentice a copilului,
Este suficient a forţelor
să priveşti sale,
copiii în observându-se
timpul o ultimă
jocului pentru cerinţă
a-ţi face spre afirmare.
o impresie referitoare la
conduita acestora şi la particularităţile lor psihologice.
Unii copii se exprimă deschis, clar, dezinvolt, în timp ce alţii sunt mai reţinuţi, mai puţin
activi. Primii sunt mai uşor de cunoscut deoarece manifestările lor sunt spontane, iar 
ceilalţi exprimă mai mascat trăsăturile lor interne.
Se poate afirma că, jocurile satisfac o anumită cerinţă implacabilă care îl stimulează pe
copil la o activitate permanentă.
Valorificând disponibilităţile interne, jocul propulsează copilul pe traiectoria progresului în
dezvoltarea sa. Soluţiile adoptate în joc, inventivitatea şi capacitatea de a găsi strategiile
cele mai nimerite pentru reuşita acţiunii odată cu corelarea cu partenerii de joc, denotă arta
interogării
 punct în colectivitate
de vedere psihologic,şicu
în atât
viaţasesocială. Cu mult,
joacă mai cât unmai
preşcolar
bine şieste
maimai dezvoltat
frumos, din a
se remarcă
fi un veritabil creator şi iniţiator de acţiuni, cu semnificaţii multiple pentru evoluţia
ulterioară.
Jocul contribuie la dezvoltarea intelectuală a copiilor, la formarea percepţiilor de formă,
mărime, spaţiu, timp, la educarea spiritului de observaţie, a imaginaţiei creatoare, a gândirii
şi nu în ultimul rând la dezvoltarea limbajului.
Tot jocul este un mijloc eficient şi suficient pentru realizarea sarcinilor educaţiei morale a
copilului, contribuind la dezvoltarea stăpânirii de sine, autocontrolului, spiritului de
independenţă, disciplinei conştiente, perseverenţei, precum şi a multor altor calităţi de
voinţă şi trăsături de caracter. Valoarea jocului se observă şi în dezvoltarea sociabilităţii, a
spiritului de importanţa
Jocul îşi are colectivitate,
saaînrelaţiilor
formareareciproce întrede
colectivului copii.
copii, în formarea spiritului de
independenţă, în formarea atitudinii pozitive faţă de muncă, în corectarea unor abateri
sesizate în comportamentul unor copii.
Toate aceste efecte educative se sprijină, ca pe un adevărat fundament, pe influenţa pe care
 jocul o exercită asupra dezvoltării psihice a copilului, asupra personalităţii lui.
Jocul răspunde trebuinţei de creaţie a personalităţii, dar şi a sinelui în raport cu viaţa şi
ipostazele ei fericite.
Analiza jocului pune în evidenţă (oglindeşte) statutul mintal, cel afectiv, cel de sănătate al
copilului, dar şi structura experienţei şi a mediului de cultură.
Prin toate jocurile, dar mai ales prin cele de mişcare, se creează posibilităţi multiple de
dezvoltare cu
dispoziţie, armonioasă a organismului.
efecte benefice pe planul În plus, joculPrin
dezvoltării. determină
jocurileodestare de veselie,
mişcare de bună
se realizează
numeroase din sarcinile educaţiei fizice.
Prin joc copilul dobândeşte deprinderi de autoservire, în scopul satisfacerii trebuinţelor 
 proprii şi odată formate acestea permit ca jocul să devină mai complex cu o valoare
formativă sporită.
Participând la joc, preşcolarul este iniţiat în tainele frumosului şi învaţă să-l creeze,
realizându-se astfel şi sarcini de educaţie estetice.

http://slidepdf.com/reader/full/jocul-55ab57cea0277 3/6
5/16/2018 JOCUL-slidepdf.com

În concluzie, se poate spune că prin joc are loc o largă expansiune a personalităţii
copilului, realizându-se o absorbţie uriaşă de experienţă şi trăire de viaţă, de interiorizare şi
de creaţie, conturarea de aspiraţii, dorinţe care se manifestă direct în conduită şi reprezintă
latura proiectivă a personalităţii. Jocul îi permite individului să-şi realizeze „eu-l”, să-şi
manifeste personalitatea, să urmeze, pentru un moment, linia interesului său major, atunci
când
Este nu o face
bine prin alte
cunoscut activităţi.
că acel copil care nu se joacă rămâne sărac din punct de vedere
cognitiv, afectiv, al întregii dezvoltări a personalităţii.
Ca şcoală a vieţii sociale, jocul face apel la optimismul specific vârstei, la dorinţa copilului
de a avea un rol, de a îndeplini o funcţie, de a avea o poziţie în grup, de a se afirma şi de a-
şi face datoria.
Diferite studii şi observaţii efectuate asupra jocului au evidenţiat faptul că acesta
îndeplineşte multiple funcţii.
J. Piaget stabileşte următoarele funcţii ale jocului:
1.funcţia de adoptare realizată pe cele două coordonate: asimilarea realului la „eu” şi
acomodarea, transformarea „eu-lui” în funcţie de modelele exterioare;
2.funcţia de
3.funcţia catarctică,de descărcareîn
socializare,constând energetică şi rezolvare
acomodarea copiluluialaconflictelor;
ceilalţi, asimilarea relaţiilor cu
cei din jur la propriul „eu”;
4.funcţia de extindere a „eu-lui”, de satisfacere a multiplelor trebuinţe ale copilului, de la
trebuinţele cognitive de explorare a mediului la cele de valorificare a potenţialului de care
dispune, de la trebuinţele perceptive şi motorii la cele de autoexprimare în plan
comportamental.
Psihologul Ursula Şchiopu în lucrarea „Probleme psihologice ale jocului şi distracţiilor”
stabileşte funcţiile jocului precizând că acestea se pot grupa în funcţii esenţiale, secundare
şi marginale.
Funcţiile esenţialeale jocului sunt următoarele:
-funcţia de cunoaşterecare se exprimă în asimilarea practică şi mentală a caracteristicilor 
lumii şi vieţii;
-funcţia formativ-educativă exprimată în faptul că jocul constituie o şcoală a energiei, a
educaţiei, a conduitei, a gesturilor, a imaginaţiei. Jocul educă atenţia, abilităţile şi
capacităţile fizice, trăsăturile de caracter (perseverenţa, promptitudinea, spiritul de ordine),
trăsături legate de atitudinea faţă de colectiv (corectitudinea, spiritul de competiţie, de
dreptate, sociabilitatea, ş.a), modelează dimensiunile etice ale conduitei.
-funcţia de exercitare complexă, stimulativă a mişcărilor (pusă în evidenţă mai ales de
Gross şi Carr) concretizată în contribuţia activă pe care jocul o are la creşterea şi
dezvoltarea complexă. Aceasta apare ca funcţie principală în jocurile de mişcare, jocurile
sportive, de competiţie şi ca funcţie secundară în jocurile simple de mânuire, proprii
copiilor mici. În perioada copilăriei şi tinereţii este o funcţie principală, devenind ulterior 
marginală.
Printre funcţiile secundare ale jocului se înscriu următoarele:
-funcţia de echilibru şi tonificare prin caracterul activ şi compensator pe
care-l întreţine jocul faţă de activităţile cu caracter tensional;
-funcţia catarctică şi proiectivă;
-funcţia distractivă.

http://slidepdf.com/reader/full/jocul-55ab57cea0277 4/6
5/16/2018 JOCUL-slidepdf.com

Ca funcţie marginală este precizată funcţia terapeuticăce se manifestă cu succes în cazuri

maladive.
In esenta, putem afirma ca jocul este o activitate specific umana, fiind una din variatele
activitati ale oamenilor si in stransa interdependenta cu acestea, fiind determinat de
celelalte activitati si determinandu-le pe toate acestea, invatarea, munca si creatia
neputandu-seelemente
 principalelor realiza inpsihologice
afara jocului,
dedupa cum
esenta acesta ale
neludica nu ar putea ocupatii
oricarei exista fara a fi purtatorul
specific umane.
Jocul a fost, este si va fi o prezenta permanenta in viata oamenilor, o realitate care a depasit
de mult granitele de varsta. Jocul este un fenomen de cultura si civilizatie multidimensional

BIBLIOGRAFIE:
 

http://slidepdf.com/reader/full/jocul-55ab57cea0277 5/6
5/16/2018 JOCUL-slidepdf.com

1.Antohe, Georgeta; Barna, Iuliana ,(2006)„Psihopedagogia joculu”, Ediţia a doua

completată. Editura Fundaţiei Universitare „Dunărea de Jos”, Galaţi
2.Cristea, Sorin ,(1998)„Dicţionar de termeni pedagogici”, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti
3.Enache, Melania; Munteanu, Maria,(1998) „Jocuri didactice”, Editura Porto-Franco,
Galaţi
4.Manolache, A. şi colaboratorii ,(1979)„Dicţionar de pedagogie”, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti
5.Oprescu, Nicolae; Dănilă, Ioan; Novac, Cornel; Cămăraşu, Gina; Păunescu, Anca,(2007)
„Metodica activităţilor instructiv-educative în învăţământul preprimar”, Editura Didactică
 Nova, Craiova
6.Internet

http://slidepdf.com/reader/full/jocul-55ab57cea0277 6/6