Clasa 7 Compozitia Plastica
Clasa 7 Compozitia Plastica
Clasa 7 Compozitia Plastica
Propunător:
Şcoala:
Data:
Aria curriculară: Arte
Obiectul: Educaţie Plastică
Clasa: a VII-a
Unitatea de învăţare: Compoziţia plastică statică şi dinamică
Subiectul: Peisaj rural – Case în sat
Tipul lecţiei: predare-învăţare-evaluare ( formare de priceperi si deprinderi; de
evaluare)
Scopul – formarea şi dezvoltarea sentimentului de apreciere, păstrare şi transmitere
din generaţie în generaţie a valorilor culturale inestimabile ale poporului nostru.
Competenţe generale:
1. Dezvoltarea capacităţii de exprimare plastică utilizând materiale, instrumente şi
tehnici variate
2. Dezvoltarea sensibilităţii, a imaginaţiei şi a creativităţii artistice
3. Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj plastic
4. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului vizual-artistic
Competenţe specifice:
1.1 Reprezentarea după natură a aspectului exterior şi structura interioară a
formelor;
3.1 organizarea elementelor de limbaj plastic într-un spaţiu dat;
3.2 evidenţierea centrelor de interes ale compoziţiei prin mijloace plastice;
*3.3 realizarea compoziţiilor statice şi dinamice, unitare din punct de vedere
cromatic.
MIJLOACE DIDACTICE
- compoziţii ale copiilor pentru exemplificare;
- tempera , apa, paletă, creioane colorate, liniar;
Timp de lucru – 50 minute
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
PRIMIREA MUSAFIRILOR
2 elevi sunt îmbrăcaţi în costume populare;
Musafirii sunt primiţi cu cozonaci ca semn al ospitalităţii românilor, într-o atmosferă plăcută, pe fond muzical-
melodii populare.
MATERIALE: tavă, ştergar ţesut, cozonaci, DVD Player.
Secvenţele
lecţiei Competenţe specifice Conţinutul lecţiei Strategii didactice Evaluarea
Metode Mijloace de
Activitatea profesorului Activitatea elevilor şi învăţământ
procedee
3.
Astăzi vom discuta despre un alt Elevii notează în caiete M2 Manualul Frontală
şi
tip de compoziţie - statică şi titlul lecţiei Observa individuală
dinamică. -ţia
Comunicare Compoziţie statică şi dinamică
a noilor cu mai multe centre de interes
cunostinte Dacă vom analiza o compoziţie
statică vom observa că: -are un caracter static,
parcă elementele sunt
încremenite, domină liniile
vertical şi orizontale,
culorile sunt armonioase.
Dacă vom analiza o compoziţie
dinamică vom observa că: -are un caracter dinamic,
parcă elementele sunt în DVD player
mişcare, răsucite,
tensionate, domină liniile
pe diagonală, curbe,
culorile sunt contrastante.
Prof.
Şcoala
Metoda se numeşte ,,6-3-5 ”, pentru că grupele sunt compuse din 6 membrii, se enunţă 3 idei care sunt îmbunătăţite de
ceilalţi elevi din grup, timp de lucru 5 minute pentru fiecare elev din grup.
După formularea subiectului pe tablă Peisaj rural – Case în sat, pentru care se cer soluţii întregului colectiv de elevi- de ex:
care sunt elementele specific ţăraneşti, care pot fi reprezentate în compoziţia lor (la rândul lor, acestea vor fi notate pe tablă ca elevii să
le poată vizualiza în permanenţă), clasa este împărţită în grupe de câte 6 elevi. Prin intermediul exemplificărilor elevii au
posibilitatea de a vizualiza alte compoziţii tematice realizate de pictori naivi sau de colegii lor mai mari, acestea îi vor ajuta pe elevi să
înţeleagă mai bine subiectul propus, pentru că scopul nu este de a reprezenta un simplu peisaj rural, ci pornind de la elementele specific
tărăneşti, să le transpună pe foaie într-o manieră fantezista sau idealistă. Elevii pregătesc suprafaţa foii de lucru, culorile şi tot ce au
necesar pentru realizarea compoziţiei. Fiecare elev schiţează trei elemente, apoi la semnalul profesorului, transmite foaia sa
colegului din dreapta şi o primeşte pe a celui din stânga. Acesta, vizualizează cele trei idei schiţate de colegul lui şi încearcă prin
formulări noi să le modifice în sens creativ. Foile sunt transmise de la un elev la altul, până când ideile iniţiale sunt
îmbunătăţite de toţi membrii grupului. Aşezarea culorii pe suprafaţa foii implică acelaşi ritual, lucrările sunt schimbate la semnalul
profesorului, şi treptat se încearcă finalizarea compoziţiilor, prin punerea culorilor pe întreaga suprafaţă a foii.
La finalizarea compoziţiilor, profesorul strânge foile de la elevi, le clasifică în funcţie de originalitatea tratării subiectului, modul
ingenios de rezolvare a problemei şi le expune prin lipire pe tablă realizând o mică expoziţie, elevii având posibilitatea de a vizualiza
într-un timp scurt rezultatul muncii în echipă.
Pentru realizarea feed-back-ului şi stimularea autoevaluării, ulterior vor fi discutate şi analizate rezultatele muncii lor în echipă.
Avantaje:
S-a demonstrat că metoda are o serie de avantaje:
oferă elevilor cu înclinaţii artistice reduse posibilitatea de a conştientiza că şi munca lor contează, şi că poate avea o finalitate,
pozitivă;
similar brainstorming-ului, stimulează construcţia de „idei pe idei”; de ex: pornind de la o imagine oarecare, de pe foaie, pentru
fiecare elev în parte, acea imagine poate reprezenta altceva, şi în acest fel imaginea iniţială poate suferi transformări inedite.
încurajează solidaritatea în grup şi competiţia între grupuri, îmbinând munca individuală cu cea de echipă;
are caracter formativ-educativ, dezvoltând atât spiritul de echipă cât şi procesele psihice superioare (gândirea cu operaţiile ei:
analiza ideilor emise de ceilalţi, comparaţia, sinteza, generalizarea şi abstractizarea; dezvoltă imaginaţia, creativitatea)
dezvoltă spiritul critic.
Dezavantaje:
constrângerea participanţilor de a realiza compoziţia într-un timp fix;
pot exista fenomene de contagiune negativă între reprezentări; elevii pot fi influenţaţi de soluţiile anterioare, intrând într-un
blocaj creativ