UNIVERSITATE DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

BAZA TEHNICO-
MATERIALA TURISTICA

INDRUMATOR:

STUDENT:

1
 BUCURESTI 2007
CUPRINS

1. Baza tehnico-materiala turistica – definire

2. Structuri de primire turistice – clasificare si dinamica

2.1. Structuri de primire turistice cu functiuni de cazare turistica
2.2. Structuri de primire turistice cu functiuni de alimentatie publica
2.3. Structuri de primire turistice cu functiuni de agrement
2.4. Structuri de primire turistice cu functiuni de transport

BIBLIOGRAFIE

1. GLAVAN V. – „Turismul in Romania”, Editura Economica, Bucuresti 2000;

2. SNAK O.; BARON P.; NEACSU N. – „Economia turismului”, Editura Expert, Bucuresti 2001;

3. Ordonanta Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea si desfasurarea

activitatii de turism in Romania;

4. Ordinul Ministrului Turismului nr. 510/ 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice
privind clasificarea structurilor de primire turistice;

2
 Baza tehnico-materiala turistica – definire, structura, dinamica

1. Baza tehnico-materiala turistica – definire

Baza tehnico-materiala a turismului, numita generic si structuri de primire turistice, cuprinde

totalitatea mijloacelor materiale de care se foloseste turismul pentru realizarea functiilor sale
economice si sociale. In acest context sunt luate in vedere atat mijloacele materiale specifice turismului,
cat si cele comune, apartinand altor ramuri.
Ordonanta Guvernului nr.58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism in
Romania, defineste structura de primire turistica ca fiind orice constructie si amenajare destinata,
prin proiectare si executie, cazarii turistilor, servirii mesei pentru turisti, agrementului,
transportului special destinat turistilor, tratamentului balnear pentru turisti, impreuna cu
serviciile aferente.
In cadrul bazei tehnico-materiale a turismului, spatiile de cazare, alimentatie pentru turism,
agrementul etc., prin numarul, capacitatea si structura lor, reflecta in cea mai mare masura, gradul de
dotare si dezvoltare turistica in ansamblu sau la nivel teritorial.
Valorificarea patrimoniului turistic al unei tari, regiuni sau zone geografice etc., implica in
prealabil asigurarea unor conditii minime pentru deplasarea, sejurul si petrecerea agreabila a timpului de
catre turisti. Imbinarea acestor elemente minime are ca rezultat polarizarea fluxurilor turistice spre acele
destinatii care ofera vizitatorilor cea mai mare satisfactie intr-o calatorie de vacanta.
Pentru ca un teritoriu sa poata fi declarat „de interes turistic”, potentialul sau turistic trebuie sa
raspunda la doua cerinte esentiale:
 sa dispuna de resurse naturale si de alte elemente de atractie preferate de turisti (istorice, cultural-
artisitce etc.);
 sa dispuna de posibilitati de acces, de transport, de cazare, de alimentatie, de unitati comerciale,
de instalatii, de alte amenajari adiacente etc., intr-un cuvant de baza materiala si de
infrastructura necesara pentru a asigura activitatile turistice.
Desfasurarea activitatilor turistice la nivelul exigentelor contemporane si in pas cu mutatiile in
perspectiva ale volumului si intensitatii cererii turistice interne si internationale, nu se poate realiza prin
urmare fara existenta unei baze materiale turistice si a unei infrastructuri tehnice si sociale adecvate, care
sa puna in valoare resursele turistice si antropice de care dispune un teritoriu.

2. Structuri de primire turistice – clasificare si dinamica

Structurile de primire turistice, indiferent de forma de proprietate si organizare, se clasifica in

functie de caracteristicile constructive, de calitatea dotarilor si a serviciilor prestate.
Clasificare structurilor de primire turistice se face de catre Ministerul Turismului care elibereaza
certificatul de clasificare.
Structurile de primire turistice se clasifica astfel:
 structuri de primire turistice cu functiuni de cazare turistica: hoteluri, hoteluri-apartament,
moteluri, vile turistice, cabane, bungalouri, sate de vacanta, campinguri, camere de inchiriat in
locuinte familiale, nave fluviale si maritime, pensiuni turistice si pensiuni agroturistice si alte
unităţi cu functiuni de cazare turistica;
 structuri de primire turistice cu functiuni de alimentatie publica: unitati de alimentatie din
incinta structurilor de primire cu functiuni de cazare, unitati de alimentatie publica situate in
statiuni turistice, precum si cele administrate de societati comerciale de turism, restaurante,
baruri, unitati de fast food, cofetarii, patiserii si care sunt atestate conform legii;

3
  structuri de primire turistice cu functiuni de agrement: cluburi, cazinouri, sali polivalente,
instalatii si dotari specifice agrementului turistic;
 structuri de primire turistice cu functiuni de transport:
1. transport rutier: autocare etc.;
2. transport feroviar: trenulete, trenuri de cremaliera etc.;
3. transport fluvial si maritim: ambarcatiuni cu scop turistic;
4. transport pe cablu: telecabine, teleschi etc.;
 structuri de primire turistice cu functiuni de tratament balnear: unitati de prestari de servicii
pentru tratament balnear, componente integrate sau arondate complexurilor de turism balnear –
cladiri care includ in acelasi edificiu ori in edificii legate fizic sau functional structuri de primire
turistice (de cazare, de alimentatie si de tratament balnear, eventual de agrement).

2.1. Structuri de primire turistice cu functiuni de cazare turistica

Intr-o zona, statiune, localitate etc., turismul se poate dezvolta satisfacator numai in ipoteza ca
exista suficiente posibilitati pentru cazare (odihna), alimentatia si agrementarea vizitatorilor. De aceea,
din formele de baza materiala, capacitatile de cazare conditioneaza, poate in cea mai mare masura,
volumul activitatii turistice, desi anumite categorii de vizitatori care sosesc intr-o localitate de interes
turistic nu recurg intotdeauna la serviciile obiectivelor de cazare.
Prin capacitati de cazare se inteleg acele dotari de baza materiala care asigura innoptarea si
odihna turistilor pe o anumita durata de timp, in baza unor tarife determinate, diferentiate in
functie de gradul lor de confort, perioada de an (sezonul) in care sunt solicitate serviciile de cazare
etc. Capacitatea de cazare cuprinde totalitatea formelor de cazare care, in vederea asigurarii unui sejur
cat mai atractiv, ofera turistilor conditii optime de innoptare, indeplinid dupa caz si alte functii de
domiciliu temporar (alimentatia, agrementarea, igiena etc.).
In Romania pot functiona urmatoarele tipuri de structuri de primire cu functiuni de cazare
turistica, clasificate astfel:
1. hoteluri de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
2. hoteluri-apartament de 5, 4, 3, 2 stele;
3. moteluri de 3, 2, 1 stele;
4. hoteluri pentru tineret de 3, 2, 1 stele;
5. hosteluri de 3, 2 stele;
6. vile de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
7. bungalouri de 3, 2, 1 stele;
8. cabane (turistice, de vanatoare, de pescuit) de 3, 2, 1 stele;
9. sate de vacanta de 3, 2 stele;
10. campinguri de 4, 3, 2, 1 stele;
11. popasuri turistice de 2, 1 stele;
12. pensiuni turistice urbane de 4, 3, 2, 1 stele;
13. pensiuni turistice rurale (si agroturistice) de 4, 3, 2, 1 flori (margarete);
14. apartamente sau camere de inchiriat in locuinte familiale sau in cladiri cu alta destinatie de 3, 2, 1
stele;
15. structuri de primire cu functiuni de cazare pe nave fluviale si maritime de 5, 4, 3, 2, 1 stele.

Componenta principala a bazei tehnico-materiale, cazarea turistica, prin numarul sau important
de locuri si prin structura acestora, aflata intr-o permanenta adaptare la evolutia cererii turistice,
constituie un puternic sprijin pentru intreaga activitatea turistica din Romania.
La sfarsitul anului 1998, numarul locurilor de cazare de cazare turistica din Romania a fost
estimat la circa 287.268 locuri (fata de 340.000 in 1999; CNS, 1999), ceea ce reprezinta circa 12,7 paturi
la 1000 locuitori. Aceste locuri de cazare se afla cuprinse in 894 hoteluri, 95 moteluri, 9 hanuri, 498 vile,

4
116 cabane, 149 campinguri, 445 pensiuni turistice si agroturistice s.a. In acest fel Romania, desi nu se
afla la nivelul celor mai dezvoltate tari turistice europene cum sunt Spania si Austria, se situeaza printre
tarile cu o structura de cazare similara Elvetiei si tarilor din fosta Iugoslavie.
Pe forme de turism, structurile turistice de primire se prezinta astfel: statiuni balneare: 16,9%,
statiuni de litoral: 42,1%, statiuni de munte: 12,1%, trasee turistice si alte localitati: 28,9%
(Comisia Nationala pentru Statistica, 1999).

2.2. Structuri de primire turistice cu functiuni de alimentatie publica

In conformitate cu normele metodologice, in Romania pot functiona urmatoarele tipuri de structuri de

alimentatie pentru turism:
1. restaurant;
2. restaurant cu specifica national, local, cu program artistic;
3. braserie, berarie, gradina de vara;
4. bar;
5. fast-food – restaurant fast-food;
6. bufet tip expres si bistrou;
7. pizzerie;
8. snack-bar;
9. cofetarie;
10. patiserie, placintarie, simigerie, covrigarie.

Nr. Tipul de unitate Stele

Crt.
1 Restaurant 1 2 3 4 5
1.1. Clasic x x x x x
1.2. Specializat
1.2.1. Pescăresc x x x x -
1.2.2. Vânătoresc x x x x -
1.2.3. Rotiserie x x x x
1.2.4. Zahana x x x x
1.2.5. Dietetic x x x x
1.2.6. Lactovegetarian x x x x
1.2.7. Familial/pensiune x x x x
1.3. Cu specific
1.3.1. Cramă x x x x
1.3.2. Cu specific local x x x x
1.3.3. Cu specific naţional x x x x
1.4. Cu program artistic x x x
1.5. Braserie x x x
1.6. Berărie x x x
1.7. Grădină de vară x x x x
2 Bar
2.1. Bar de noapte x x x
2.2. Bar de zi x x x x
2.3. Cafe-bar, cafenea x x x x
2.4. Disco-bar (discotecă, videotecă) x x x x
2.5. Bufet - bar x x x
3 Fast-food
3.1. Restaurant - autoservire x x x
3.2. Bufet tip expres/bistrou x x x
3.3. Pizzerie x x x
3.4. Snack-bar x x x
4 Cofetărie x x x x x

5
 5 Patiserie, plăcintărie, simigerie x x x

Tipuri de structuri, unitati de alimentatie pentru turism

Alimentatia publica pentru turism in Romania a cunoscut ritmuri inalte de dezvoltare, superioare
celor inregistratre in alte sectoare. In anul 1998, spatiile de alimentatie din Romania dispuneau de peste
28.000 unitati de stat si particulare cu aproape 500.000 de locuri (in restaurante, baruri de zi si de
noapte, terase si braserii, patiserii, cofetarii etc.).
Spatiile de alimentatie pentru turisti apartin, de regula, marilor hoteluri, dar sunt si unitati
independente in statiunile turistice.

2.3. Structuri de primire turistice cu functiuni de agrement

Cuprind o serie de mijloace si dotari destinate sa asigure posibilitati cat mai largi si diversificate
pentru petrecerea placuta a timpului liber de catre turisti.
O grupare generala in cateva categorii mari sugereaza varietatea si importanta acestei
componente a bazei tehnico-materiale:
 Mijloace destinate distractiilor: cluburi de agrement, sali de jocuri, sali de jocuri mecanice, sali
polivalente, parcuri de distractie, instalatii de bowling, popicarii, terenuri de joaca pentri copii,
cluburi, discoteci, videoteci;
 Mijloace de transport pe cablu;
 Mijloace de agrement sportiv: terenuri si sali de sport, stadioane, velodromuri, hipodromuri,
terenuri de tenis;
 Bazine de inot deschise si acoperite (unele cu apa termala);
 Complexe de fitness;
 Patinoare, partii de schi, de schi-bob etc., care asigura turistilor variate posibilitati de
destindere, pentru petrecerea agreabila a timpului liber, atat in calitate de spectatori cat si in
calitate de participanti activi la diferite actiuni.

In Romania, in reteaua de turism functioneaza o importanta baza de agrement, bazata pe: parcuri
de distractii, sporturi de agrement, discoteci, jocuri mecanice si o capacitate de transport pe cablu de
aproximativ 35.000 de persoane / ora. Aceasta baza de agrement este concentrata indeosebi pe litoral si
in principalele statiuni balneare si montane. In mijloacele de transport pe cablu, turismul prahovean,
inclusiv Poiana Brsov, detine aproape 70% din totalul instalatiilor.

2.4. Baza tehnico-materiala de transport turistic

Cuprinde mijloacele de transport destinate in exclusivitate turismului. Aici sunt incluse toate
facilitatile si formele de transport care servesc pentru aducerea turistilor de la resedinta lor
permanenta la destinatia dorita si inapoi, precum si facilitatile de transport care asigura
deplasarea turistilor in cadrul unei zone, statiuni, localitati etc.
Se deosebesc:
 Transporturi terestre (rutiere si feroviare);
 Transporturi navale (fluviale si maritime);
 Transporturi aeriene (cu avionul – in sistem „charter” sau pe curse neregulate);
 Instalatiile mecanice de transport pe cablu in statiunile montane si de sporturi de iarna.
La toate acestea se mai adauga si echipamentul (constructii, instalatii) necesar functionarii
acestor mijloace de transport (sosele, autostrazi, aeroporturi, porturi, statii de cale ferata, autogari, statii
de alimentare cu carburanti si lubrifianti etc.).

6
 Romania dispune de o adevarata flota alcatuita din nave de croaziera, hidrobuze, nave
rapide, salupe, pontoane, remorchere, barci cu motor etc. cu peste 1500 de locuri. Aproape 53% din
flota fluviatila este concentrata in Delta Dunarii.
Pentru croazierele pe mare s-a construit moderna nava tip catamaran „Dierna” cu aproape 200 de
locuri si care face legatura intre Constanta si staiunile de pe litoral Eforie Nord si Mangalia
Domeniul schiabil al Romaniei este restrans si partial amenajat. Cuprinde partii pentru schi
alpin, partii de fond fiind putine si destinate competitiilor sportive, iar cele de promenada aproape
lipsesc.
Cele 16 judete montane dispun de circa 374 ha domeniu schiabil alpin, fiind inventariate circa 72
de partii de schi mai mult sau mai putin amenajate, in lungime de peste 91.000 m si cu o capacitate orara
optima de peste 33.000 persoane/h.
Aceste amenajari pentru domeniul schiabil din Romania sunt insignifiante fata de cele similare
din tarile alpine: Austria (1050 km partii de schi alpin), Franta (2900 km piste alpine si 2500 km partii
de fond) (D.S.V. Atlas Ski Winter,1997; INCDT, 1998).
Printre statiunile cu dotari mai consistente pentru sporturile de iarna se numara Poiana Brasov,
Sinaia si Predeal, dar nici acestea nu se apropie de o dotare apropiata de normele internationale. Lipsesc
aproape in totalitate, masinile de batut zapada, tunurile de preparat zapada artificiala, iluminatul partiilor
etc.

2.5. Baza de tratament balnear

In Romania, in statiunile balneare, concomitent cu spatiile de cazare s-a dezvoltat si o baza de

tratament moderna, integrata in baza de cazare sau independenta.
Principalele 24 de statiuni pentru turism international (Baile Felix, Baile Herculane, Calimanesti
– Caciulata, Baile Olanesti, Slanic Moldova, Baile Tusnad, Covasna, Vatra Dornei, Sovata, Govora,
Buzias, Eforie Nord, Mangalia, Neptun etc.) dispun de baze de tratament, din care peste jumatate sunt
bine dotate, aici putandu-se efectua zilnic aproape 100.000 de proceduri.

Concluzii:
Turismul este un fenomen complex, care ridica o serie de probleme dificile legate de dezvoltarea
facilitatilor turistice menite sa sprijine promovarea si dezvoltarea industriei turistice.
Baza materiala este una din partile componenete ale produsului turistic, dar in acelasi timp la
asigurarea circulatiei turistice nu contribuie numai baza materiala turistica specifica, ci si infrastructura
tehnica generala.
Gradul de dezvoltare si diversificare a bazei materiale turistice si a infrastructurii generale
reflecta si conditioneaza, in acelasi timp, nivelul de dezvoltare a circulatiei turistice pe un teritoriu.