Copii Cu Parinti Plecati
Copii Cu Parinti Plecati
Copii Cu Parinti Plecati
Plecarea unuia dintre părinţi sau a ambilor, conduce la un sentiment de abandon sau la anxietatea de separare.
S-a vorbit mult despre aceasta categorie de copii, considerata ca fiind in situatie de risc, o categorie defavorizata si
vulnerabila.
Trebuie de la inceput facuta o observatie: exista, de fapt, doua grupuri: copii care au avut sansa sa fie lasati in grija
unor persoane responsabile, constiente de sarcinile care le revin si copii aproape abandonati, lasati in grija unor
persoane incapabile sa faca fata situatiei.
Iata cazul copilului A.C. Este lasat in grija bunicii, o persoana responsabila, afectuoasa, care isi dedica tot timpul
ingrijirii nepotului. Acesta beneficiaza de conditii de viata si invatare optime, este bine educat, are o comportare
civilizata si rezultate scolare bune. Cu siguranta, ii lipseste mama. Vorbeste cu ea aproape zilnic, cu toate acestea,
daca este intrebat ce isi doreste cel mai mult, raspunsul lui este intotdeauna acelasi: sa vina mama. Decizia acesteia
de a munci in strainatate a fost o decizie buna, altfel, familia monoparentala nu i-ar fi putut oferi copilului un trai
decent. Chiar daca mama nu este in permanenta langa el, incearca sa vina cat mai des si pastreaza o stransa
legatura cu copilul. Acesta este un caz fericit. Trebuie stiut ca exista si astfel de cazuri , chiar daca nu foarte multe.
Din pacate exista si celalalt grup, al copiilor lasati acasa in grija unor persoane care, fie nu sunt interesate, fie nu au
autoritatea necesara, pentru a suplini lipsa parintilor.
Iata cateva din consecintele care deriva din despartirea temporara a familiei:
In ultimul timp problema copiilor cu parintii plecati pentru a munci in strainatate a intrat in atentia forurilor responsabile
si a opiniei publice. Scoala, institutiile pentru protectia drepturilor copilui au inceput sa-si faca simtita prezenta.
Astfel exista parteneriate intre scoli si alte institutii care au ca scop sustinerea din toate punctele de vedere a acestor
copii. In alte unitati de invatamant s-au organizat dupa terminarea cursurilor, programe de pregatire a lectiilor. Li se
ofera asistenta psiho-pedagogica ori de cate ori este nevoie. Acolo unde exista psihologi, acestia ii consilieaza daca
este cazul.
Familiile care au in grija astfel de copii trebuie sa stie ca pot apela oricand la consilierul scolar, pot beneficia de
servicii de consiliere si orientare si centre de zi.
S-au realizat si se realizeaza campanii de constientizare pentru parinti, dezvoltarea serviciilor de consiliere pentru
persoanele care au grija de copii, extinderea retelei de consilieri scolari si a programelor de tip „scoala dupa scoala”.
Conform ultimelor date de la ANPDC, în România sunt 82.464 de copii ai caror parinti sunt plecati la munca în
strainatate. 24.406 provin din familii în care ambii parinti sunt plecati, 47.154 din familii în care este plecat doar un
membru, iar în 8.904 cazuri, singurul sustinator legal este plecat. 2.500 de copii sunt în sistemul de protectie sociala.
Cu toate acestea trebuie sa recunoastem calipsa parintilor nu poate fi suplinita de nimeni si nimic. Ei sunt cei care pot
face cu adevarat un copil fericit.
Copiii abandonati in tara de parintii care si-au gasit de lucru
in strainatate sunt mai vulnerabili decat colegii lor, inregistreaza intarzieri in dezvoltarea psihica, iau note slabe si in
general nu sunt interesati de scoala.
Potrivit anchetelor si interviurilor realizate de Fundatia Soros, in cadrul programului „Migratie si dezvoltare”, diferenta
in ceea ce priveste rezultatele scolare ale copiilor supravegheati fata de cei care au parintii plecati la munca in
strainatate „nu este extrem de mare, dar este semnificativa statistic”. Astfel, copiii cu cel putin un parinte plecat in
strainatate au avut in medie note de final de semestru cu aproximativ 10 sutimi mai mici decat ceilalti copii.
Cercetarea mai constata ca „daca se iau in calcul si comunicarea copilului cu parintii sai si importanta pe care copiii o
asociaza cu notele bune la scoala, efectul negativ al emigrarii parintilor dispare in totalitate. Prin urmare, in medie, un
copil dintr-o familie cu parinti emigranti nu are rezultate scolare semnificativ statistic diferite de un copil dintr-o familie
fara parinti emigranti daca ambii copii provin din familii cu acelasi tip de structura si acelasi nivel socioprofesional”.
Cu alte cuvinte, mediul in care creste modeleaza educatia copilului mai mult decat evenimentele de parcurs.
Pe de alta parte, potrivit studiului dat ieri publicitatii de Fundatia Soros, plecarea unuia dintre parinti, in special a
mamei, nu duce doar la ruperea relatiei cu copilul, dar si la o deteriorare a relatiei dintre cei doi parinti, care poate
culmina cu divortul. Cercetarea atrage insa atentia ca „pentru unele mame, plecarea in strainatate nu este doar o
strategie de imbunatatire a veniturilor, ci si una de solutionare a unei vieti de cuplu conflictuale”, situatie in care
copilul ar putea fi expus si la „riscul unor abuzuri din partea tatilor, ale caror comportamente inadecvate au determinat
plecarea mamelor”. Una dintre concluziile studiului scoate in evidenta tocmai acest risc „confirmat in anumite cazuri”:
ca plecarea temporara in strainatate a mamei „se transforma intr-o abandonare definitiva a familiei si copiilor ramasi
in tara”. z S.F.
STATISTICa
Rezultatele anchetei indica faptul ca din doi copii care provin din medii socioeconomice identice, cel care are ambii
parinti plecati in strainatate va avea rezultate scolare mai slabe.
Totodata, s-a constatat ca efectul dotarii materiale mai bune a copiilor cu parintii plecati nu este la fel de mare ca cel
din grupul de copii fara parinti emigranti.
STUDIU
Potrivit studiului Fundatiei Soros, aproximativ 170.000 de elevi de gimnaziu aveau cel putin un parinte plecat la
munca in strainatate, in iunie 2007. Din acestia, 80.000 aveau doar tatal plecat, 55.000 aveau doar mama plecata, iar
in cazul altor 35.000 atat mama, cat si tatal erau plecati la munca in strainatate, copiii ramanand in ingrijirea familiei
restranse sau a altor persoane. Studiul mai arata ca aproximativ trei sferturi din elevii participanti la studiu au cel
putin un frate sau o sora.
3.3 – Abandonul
Fiecare dintre noi stim ca principala functie a familiei este aceea de a creste tinerele
generatii, de a le face capabile sa duca o viata autonoma si de a-si asuma la randul lor
responsabilitatea de a creste noi generatii. Insa acest rol al fmiliei, este puternic perturbat de
plecarea unuia sau a ambilor parinti in strainatate pe o perioada mai lunga sau mai scurta de timp
si care, din dorinta de a le oferi un trai mai bun, lasa cresterea si educatia copiilor lor in grija
altor personae. Departarea copiilor de parinti, lipsa de atentie si de dragoste pe care o simt
acestia, precum si neglijenta din partea persoanelor care ar trebui sa suplineasca lipsa parintilor,
duc la comportamente deviante pentru copiii lasati singuri. Din pacate, acesti parinti ajung sa
constientizeze riscurile actiunilor lor abia in momentul in care manifestarile copiilor le trezesc
sentimente de culpabilitate si responsabilitate parentala.
Multe din definitiile fenomenului de migrare sunt foarte starns legate de factorii
care determina acest fenomen. Astfel, fenomenul de migratie este definit ca fiind “evenimentele
de plasare a unor personae sau grupuri sociale in afar comunitatii lor de rezidenta in vederea
schimbarii domiciliului stabil si/ sau locului de munca principal”[1]. “Migratia fortei de munca
apare ca raspuns la diferentele dintre nivelurile medii de castig din diferite arii; prin intermediul
acesteia – in conditii de competitie perfecta se asigura un echilibru intre cererea si oferta de forta
de munca”[2].
“Migratia mai este definite ca fiind “ miscarea oamenilor dintr-o tara in alta
tara, cu intenti de a se intoarce in tara sa de origine. Emigrarea se refera la miscarea persoanelor
in afara tarii. Persoana imigranta este aceea persoana care a trait in afara tarii sale de origine cel
putin un an.”[3]
“Migratia pentru munca reprezinta un tip particular de migratie. Migrantii
pentru munca sunt straini admisi de catre statul de destinatie in scopul specific de a exercita o
activitate economica remunerate pe teritoriul statului de destinatie. Durata de sedere este in mod
obisnuit restrictionata la durata angajarii pe care strainii o detin.Definitia are in vedere numai
migratia realizata pe cale legala, darn e ajuta la intelegerea migratiei pentru munca ca deplasare
al carei scop este prestarea unei activitati remunerate pe teritoriul unui stat diferit de cel de
origine.”[4]
“Numarul celor care muncesc legal sau illegal peste granite este estimate la 2 –
2,5 milioane de oamnei. Migratia fortei de munca se concentreaza in zona Moldovei.”[5]
Asta arata ca, odata cu integrrea tarii noastre in Uniunea Europeana, a crescut
numarul familiilor care merg impreuna la munca afara, lasandu-si copiii acasa. Cele mai afectate
regiuni de migratie sunt vestul tarii (Banat, Crisana, Maramures), urmat de Moldova.
- Lipsa unui loc de munca sau dorinta de a gasi unul mai bun: Statul are obligatia sa
asigure cetatenilor sai locuri de munca, posibilitatea ca acestia sa-si castige existenta prin
prestarea unor servicii liber alese. De asemenea, oamenii trebuie platiti cu un salariu
echitabil cu munca pe care o depun. Dorinta romanilor de a pleca in strainatate apare in
momentul in care aceeasi munca, prestata intr-o alta tara, este mai bine platita decat
in tara de origine sau atunci cand statul nu este capabil sa le asigure un loc de munca.
- Lipsa banilor: Acest factor este strans legat de stadiul in care se afla economia Romaniei
de azi, a salariilor si pensiilor foarte mici. Intr-o tara in care preturile cresc de la o luna la
alta, cigar si oamenii care au slujbe stabile nu reusesc din remuneratia primita sa-si
acopere necesitatile de baza.[8]
- Lipsa locuintei: Multe din personae locuiesc cu chirie la orase pentru ca salariul nu le
permite sa puna deoparte sau sa plateasca un credit pentru locuinta. Plecarea in strainatate
le dau macar posibilitatea de a strange bani pentru un posibil avans la banca.
- Dorinta de a oferi familiei o viata mai buna: Studiile au aratat ca majoritatea persoanelor
care pleaca in strainatate au cel putin doi copiii in intretinere. In conditiile in care
cheltuielile nu le ajung nici pentru strictul necesar, acesti parinti din dorinta de a le oferi
un trai mai bun copiilor lor pleaca in strainatate.[9]
- Imitatia sociala: Unii din romanii care parasesc tara pleaca la alte rude sau prieteni care
au reusit prin munca prestata in afara granitelor tarii sa-si imbunatateasca conditia sociala
in tara de origine.
Bibliografie:
1. http://www.osf.ro/ro/index.php
2. Jary David si Jary Julia, Dictionary of Sociology, Second edition, 1995
3. Lomaca Silvia, Lomaca Constantin, Emigrarea foaie de parcurs, Ed. Enciclopedica, Bucuresti,
2004
4. Rostas Zoltan, Sorin Stoica, Tur-retur. Vol. I Convorbiri despre munca in strainatate, Ed.
Curtea Veche, Bucuresti, 2006
5. Sander Dumitru, Fluxurile de migratie in Romania, Ed. Academiei Republicii
Socialiste Romania, Bucuresti, 1984
6. Sandu Dumitru, Migratia si dinamica structurii sociale. Migratie si mobilitate sociala, Publicat in
Ion Dragan, C. Anastasiu, Structura sociala a Romaniei Socialiste, Ed. Stiintifica, Bucuresti,
1989
7. Serban Monica, Stoica Melinda, Politici si institutii in migratia internationala: migratia pentru
munca din Romania. 1996 – 2006, Martie 2007, Bucuresti
[1] Dumitru Sander, Fluxurile de migratie in Romania, Ed. Academiei Republicii Socialiste Romania,
Bucuresti, 1984, pag. 15.
[2] Dumitru Sander, Fluxurile de migratie in Romania, Ed. Academiei Republicii Socialiste Romania,
Bucuresti, 1984, pag. 13.
[3] David Jary si Julia Jary, Dictionary of Sociology, Second edition, 1995, pag. 414.
[4] Monica Serban, Melinda Stoica, Politici si institutii in migratia internationala: migratia pentru munca
din Romania. 1996 – 2006, Martie 2007, Bucuresti, pag. 8.
[5] http://www.osf.ro/ro/index.php
[6] http://www.osf.ro/ro/index.php
[7] Silvia Lomaca, Constantin Lomaca, Emigrarea foaie de parcurs, Ed. Enciclopedica, Bucuresti, 2004,
pag. 7.
[8] Zoltan Rostas, Sorin Stoica, Tur-retur. Vol. I Convorbiri despre munca in strainatate, Ed. Curtea
Veche, Bucuresti, 2006, pag. 185-191.
[9] Zoltan Rostas, Sorin Stoica, Tur-retur. Vol. I Convorbiri despre munca in strainatate, Ed. Curtea
Veche, Bucuresti, 2006, pag. 195- 200.
[10] Dumitru Sandu, Migratia si dinamica structurii sociale. Migratie si mobilitate sociala, Publicat in
Ion Dragan, C. Anastasiu, Structura sociala a Romaniei Socialiste, Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1989, pag.
9.
[11] Dumitru Sandu, Migratia si dinamica structurii sociale. Migratie si mobilitate sociala, Publicat in
Ion Dragan, C. Anastasiu, Structura sociala a Romaniei Socialiste, Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1989,pag.
10.