1.Importanta si tipurile de alimentare cu apa.Componenta chimica a apei.

Clasificarea surselor de
alimentare cu apa si caracteristica lor igienica.

Tipurile de alimentare cu apa:

a) Decentralizata – fintini individuale sapate sau forate tubulare

-fintini publice

-apeduct local cu retele de distributie mica 1-2 robinete

b) Centralizata-importanta deosebita o are apeductul- un complex de instalatii si masuri care include

captarea apei pompe de ascensiune , instalatii de tratare a apei, retele de apeduct si instalatii la retea.

Apeductele se impart in :

A) Dupa metoda transportarii apei populatiei – cu autoscurgere

-cu instalatii tehnice

B) In functie de sursa de apa –din surse de suprafata

- din surse de suprafata

- cu alimentare mixta

Alimentarea centralizata influenteaza benefic asupra sanatatii populatiei si salubritatii colectivitatii,

adduce un beneficiu economic prin promovarea dezvoltarii industriei si8 agriculturii si cfresterea
productivitatii lor.

Compozitia chimica a apei din surse.Importanta igienica.

Componenţa chimică a apei. Apele naturale sînt diferite după compoziţia chimică şi gradul de
mineralizare. La majoritatea apelor naturale cantitatea de săruri dizolvate depăşeşte 1000 mg/l dar sînt
regiuni apa cărora se caracterizează printr-o mineralizare abundentă, de la 3000 pînă la 5000 mg/l.Apa
conţine săruri din cationii de Ca, Mg, Na, K.'.Fe, şi anioni de HCO3, CI, So4, No3, F.în decurs de o zi omul
consumă circa 20 g. de săruri minerale în fond cu produsele alirnentare. Din apă omul primeşte numai
2— 5% din cantitatea necesară de săruri, de aceea importanţa fiziologică a sărurilor minerale, care se
conţin în apă, nu e prea mare.în caz de folosire a apelor mineralizate în organism nimereşte circa 10—
30% din cantitatea totală de săruri.

Apa care conţine peste 1000 mg/l de săruri poate avea un gust sărat-amărui, sălciu, sărat, poate
înrăutăţi secreţia gastrică, spori motorica stomacului şi Intestinelor, deci influenţează negativ asupra
digestiei în genere, cauzînd diareei

Din toăte componentele naturale enumerate ale apei se deosebesc nitraţii care au o acţiune toxică
boala se manifesta prin dereglări intestinale dispeptice, dispnee pronunţată, tahicardie- cianoză S-a
constatat, că apa care conţine o cantitate mai mare de 40 mg/l de . nitraţi provoacă la sugari
methemoglobinemie

Actualmente prezintă interes studierea microelementelor, ce se conţin in apă : fluorul, iodul, strontiul.
seleniul, cobaltul, manganul, molibdenul ş. aSpre exemplu, excesul unor animute mic- roelemente în apă
poate provoca endemnii geochimice. Una dintre cele mai frecvente endeminii geochimice acvatice de pe
globul pămîntesc este fluoroza (boală cauzată de cantitatea sporită de fluor din apă (mai mult de 1,0—
1,5 mg/l). în localităţi cu cantitatea de fluor din apă redusă (mai puţin de 0,5 mg/l) se înregistrează o
creştere a morbidităţii de carie dentară Sînt regiuni şi raioane cu carenţă de iod. Insuficienţa de iod în
organism provoacă guşa endemică (în cazul cînd organismul nu e asigurat cu iod prin intermediul
produselor alimentare). Folosirea surselor de apă bogate în iod (30—100 mcm/1) reduce simţitor sau
definitiv morbiditatea de guşă endemică.
Folosirea intensă a pesticidelor în lupta cu dăunătorii agricoli şi ai pădurilor poate cauza poluarea apelor
superficiale sau subterane cu substanţe chimice stabile în mediul ambiant (hexacloranul, etc.). în ultimii
ani se acordă o atenţie susţinută studierii radioactivităţii apelor naturale şi importanţei ei igienice.

Apa de râu

Cursurile de apă, (râuri şi afluenţi), sunt caracterizate, în general,

printr-o mineralizare mai scăzută, suma sărurilor minerale dizolvate fiind sub

400 mg/l. Aceasta este formată din dicarbonaţi, cloruri şi sulfaţi de sodiu,

potasiu, calciu şi magneziu. Duritatea totală este, în general, sub 15 grade, fiind

formată în cea mai mare parte din duritate dicarbonatată.

Concentraţia ionilor de hidrogen (pH-ul) se situează în jurul

valorii neutre, fiind cu un pH = 6,8 - 7,8. Dintre gazele dizolvate sunt prezente

oxigenul dizolvat, cu saturaţie între 65 - 95% şi bioxidul de carbon liber, în

general sub 10 mg/l. Caracteristica principală a cursurilor de apă o prezintă încărcarea

variabilă cu materii în suspensie şi substanţe organice, încărcare legată direct

proporţional de condiţiile meteorologice şi climatice. Acestea cresc în perioada

ploilor, ajungând la un maxim în perioada viiturilor mari de apă şi la un minim

în perioadele de îngheţ.

Apa subterană

Apele subterane sunt caracterizate, în general, printr-o mineralizare mai ridicată, conţinutul în săruri
minerale dizolvate fiind peste 400 mg/l şi format, în principal, din dicarbonaţi, cloruri şi sulfaţi de
sodiu,potasiu, calciu şi magneziu. Duritatea totală este cuprinsă între 10-20 grade germane şi este
formată, în cea mai mare parte, din duritate dicarbonatată.Concentraţia ionilor de hidrogen se situează
în jurul valoriineutre, corespunzând unui pH = 6,5 - 7.Dintre gazele dizolvate predomină dioxidul de
carbon liber,conţinutul în oxigen fiind foarte scăzut sub 3 mg O2/l.În funcţie de compoziţia mineralogică
a zonelor străbătute, unele surse subterane conţin cantităţi însemnate de fier, mangan, hidrogen
sulfurat şi sulfuri, compuşi ai azotului etc.

Clasificarea surselor de alimentare cu apa si caracteristica lor igienica

 Atmosferice – ploi ,zapada , gheata

 Superficiale- riuri lacuri mari oceane bazine

După natura provenienţei acumulărilor de apă, sursele de suprafaţă se clasifică în:

I. surse naturale:

- ape curgătoare;-
- ape stătătoare;
- ape stagnate;
II. surse artificiale:

- acumulările artificiale de apă;

 - canalele artificiale.
 Subterane - de sol : a) de profunzime

b)infiltrative

- freatice

- interstitiale : a) izvor - ascendente

- descendente

b)cu presiune

c) fara presiune

caracteristice surselor se face conform schemei:

1. Cunostinte atribuite creerii sursei

2. Debitul sursei

3. Compozitia apei din surse: chimica ,organoleptica, bacteriologica

2.Factorii acvatici ai morbiditatii populatiei(cu etiologie infectioasa si neinfectioasa).

- De origine neinfectioasa : fluor ( 1,4-1,6 mg/l) in exces duce la fluoroza endemic iar insuficienta
la carie dentara,

Deficitul de iod provoaca gusa endemic a, continutul sporit de strontium duce la dereglarea dezvoltarii
tesutului osos care se manifesta prin retinerea dezvoltarii dintilor , scaderea procesului de dezvoltare
armonioasa morfofunctionala printer copii de virsta scolara mica , duritatea marita duce la cresterea
ratei de litiaze renale printer populatie, concentratia crescuta de nitrati si nitriti provoaca
methemoglobinemia la copii, arseniu provoaca boala copitelor

- De origine infectioasa pentru raspindirea bolilor infectioase prin apa sa devina reala sint
necesare 3 conditii :

1 patrunderea agentilor patogeni in sursele de apa

2 pastrarea viabilitatii si virulentei agent pathogen

3 patrunderea agent pathogen cu apa consumata

Prin apa se poate transmite holera , febra tifoida ,salmonelozele, dizenteria, tularemia, bruceloza ,
hepatitele virotice, enteritele virotice , virusurile polimielitei adeno si enterovirusuri.

3. Exigente igienice fata de calitatea apei din sursele folosite pentru constructia apeductului de apa
potabila. Normele si regimul consumelui de apa coeficienti de iregularitate, importanta igienica.

In dependenţă de condiţiile locale şi cele de amenajare a gurii sondelor, instalaţiile pentru captarea
apelor subterane se amplasează într-un pavilion la suprafaţa solului, şi numai în cazuri excepţionale la
nivel subteran într-o fîntînă specială.

. Construcţia gurii sondei, inclusiv şi a găurii pentru cablul de aliinentare cu energie electrică, trebuie să
asigure ermetizarea, completă, ce evită pătrunderea în sondă a apelor de suprafaţă şi a poluanţilor.

Partea de sus a coloanei, ţevilor de tubaj a sondelor, tre¬buie să fie de asupra duşumelei sau a fundului
fîntînii cel puţin cu 0,5 m. Pe conducta de aducţie a apei de la sondă se montează obligatoriu robinet
pentru recoltarea probelor de apă.
Pereţii şi furidul fântânii unde e amplasată gura sondei trebuie să fie impermiabili, fundul să fie înclinat
de la sondă şi cu rezervoar de drenaj pentru recoltarea apei. Totodată trebuie să fie rezolvată problema
scurgerii apei din rezervorul de drenaj.

Fîntîna trebuie să fie echipată cu capac etanşat cu dispozitiv de închidere.

La echiparea capului sondei în pavilionul terestru, duşumeaua încăperii trebuie să fie impermiabilă şi
înclinată de la sondă spre canalul de scurgere pentru evacuarea apei după hotarele ei.

Pentru izolarea stratului acvifer exploatat contra infectării şi de straturile acvifere nevalorificate, în
sondă este necesar de efectuat cimentarea spaţiului dintre ţevi şi a celui liber din afara lor.

Luînd în consideraţie relieful localităţii, pentru a exclude răspîndirea apelor de scurgere pe teritoriul
perimetrului I-i al ZPS şi a poluării lui, trebuie să fie prevăzute canale de scurgere.

Sondele existente pe sectorul de captare a apei, exploatarea cărora este imposibilă conform deciziei
Asociaţiei de Stat de Producţie „AgeoM” trebuie să fie tamponate, cu întocmirea actului corespunzător.

Normele si regimul consumelui de apa coeficienti de iregularitate, importanta igienica.

Conform datelor Organizatiei Mondiale a Sanatatii, consumul zilnic de apa al unui om, in scopuri
igienice si menajere ,include in medie : pregatirea bucatelor – 5l ; spalatul pe mini si fata -5l; dusul
igienic -25l; baia in cada – 35l ; WC – 18l; udatul spatiilor verzi – 32l

Consumul de apa este cu mult mai mare in centrele populate mari si depinde de gradul de asigurare a
blocurilor cu apeduct si canalizare , consumul de apa este mic , constituind 25-50 l/24ore/om.

Cladiri utilate cu apeduct si canalizare ,far cada de baie -125-160 l/24h/om

Aceleasi cladiri cu cazi de baie si instalatii locale de incalzire a apei – 160-230.

Aceleasi, aprovizionate cu apa calda pe cale centralizata -250-350.

Centrele populate in care se distribuie prin cismele amplasate pe strada : 40-50.

In scopil potabil omul adult foloseste 2,5 l apa. Coeficient de iregularitate este raportul dintre debitele
maxime si minime anuale luate pe o perioada lunga de timp.

4.Exigente igienice fata de calitatea apei potabile conform normelor in vigoare.

5. ZPS ale surselor de alimentare cu apa si a instalatiilor de apeduct.

Pentru delimitarea perimetrelor zonelor de protecţie sanitară vor fi luate în considerare:

a) parametrii fizico-geografici, hidrogeologici şi hidrologici;

b) sursele existente/potenţiale de poluare şi diapazonul zonei de influenţă negativă (contaminare)

asupra surselor de apă;

c) clasa şi gradarea poluanţilor (chimică, biologică, îndeosebi microbiologică);

d) nivelul de protecţie naturală şi potenţialul de autoepurare a resurselor de apă (în baza investigaţiilor).

La determinarea perimetrelor zonelor de protecţie sanitară trebuie să se ia în considerare durata de

supravieţuire a microorganismelor (pentru perimetrul II), iar pentru contaminarea chimică distanţa de
dispersare (pentru perimetrul III). Alţi factori care limitează posibilitatea de răspîndire a
microorganismelor (adsorbţia, temperatura apei etc.), precum şi capacitatea poluanţilor de a se
transforma sau pierderea concentraţiei lor sub influenţa proceselor fizico-chimice care au loc în sursele
de apă (sorbţia, precipitaţiile etc.) pot fi luate în considerare dacă regularităţile acestor procese sînt
suficient studiate.Perimetrul I al zonei de protecţie sanitară a apeductelor din surse de suprafaţă este
stabilit în următoarele limite:

a) pentru cursurile de apă:

1) în amonte – cel puţin 200 m de la priza de apă;

2) în aval – cel puţin 100 m de la priza de apă;

3) pe malul din preajma prizei de apă – cel puţin 100 m de la oglinda apei în perioada de vară-toamnă;

4) în direcţia opusă a malului faţă de priza de apă – la lăţimea unui rîu sau canal mic de 100 de metri
toată zona şi malul opus cu lăţimea de 50 m de la marginea apei, în perioada de vară-toamnă cu volume
reduse;

5) pentru rîurile sau canalele cu lăţimea mai mare de 100 de metri – în mărime minimă de 100 m;

b) pentru lacuri şi alte acumulări de apă – în funcţie de nivelul local al stării sanitare şi condiţiile
hidrologice, dar cu diametrul de cel puţin 100 m de la priza de apă.

Perimetrul II al zonei de protecţie sanitară pe rîuri, canale, lacuri şi acumulări este delimitat în funcţie de
condiţiile naturale, climatice şi hidrologice. În amontele apelor curgătoare distanţa de la priză trebuie să
permită autopurificarea microbiană a apei, care la valoarea debitului apei de 95% durează timp de 3-5
zile.

Viteza apei în m/zi este calculată, în medie pe lungimea şi lăţimea cursului de apă sau a părţilor sale
individuale, cu fluctuaţii bruşte ale vitezei de curgere. Limita perimetrului II al cursului de apă în aval
trebuie să fie determinată luînd în considerare excepţiile influenţei vîntului cu fluxuri cu direcţie inversă,
dar nu mai mică de 250 m de la priză. Limitele laterale ale perimetrului II al zonei de protecţie sanitară
de la oglinda apei în perioada de vară-toamnă cu un nivel scăzut de apă trebuie să fie amplasate:

a) pe un teren plat – la cel puţin 500 m;

b) pe un teren deluros – pînă la înălţimea primei pante, situate în direcţia sursei de apă, dar nu mai puţin
de 750 m cu o pantă cu înclinaţie uşoară sau lentă şi nu mai puţin de 1000 m cu pantă abruptă.

În unele cazuri, ţinînd seama de situaţia sanitară specifică, cu o justificare corespunzătoare, limitele
perimetrului II pot fi majorate.

Limitele perimetrului III al zonei de protecţie sanitară a prizelor de apă de suprafaţă în fluxul de apă pînă
şi în aval coincid cu hotarele perimetrului II. Limitele laterale trebuie să treacă prin linia despărţiturii
apei în limita de 3-5 km, inclusiv a afluenţilor.
6.Instalatii de captare a apei .Exigente igienice la alegerea locului de amplasare a prizei de apa si a
instalatiilor de captare a apei.

Cerinte la alegerea locului pt priza de apa: lipsa poluarii periculoase din punct de vedere
igienic;asiguararea cantit necesare de apa;protectia instalatiilor de captare in apa si de pe mal contra
deteriorarii lor.Prognosticul calitatii apei argumentat prin studii sanitaro-
topografice,hidrologice,hidrogeologice,epidemiologice si igienice.Pentru a fi ferita de inghet priza
trebuie sa se afle la minim 0,50 m sub nivelul apei,iar penttru a nu se infunda cu namol la minim 0,70m
de la fund.Se ia in calcul si stratificarea minerala si eutrofizarea apei si temperat.

Locul de captare a apei: trebuie sa fie in amonte fata de locul de deversare a apelor reziduale si fata de
centrul populat dupa cursul riului si a influentilor lui,de locurile organizate pt scaldat si fata de porturile
si bazele de transportare a marfurilor.

7. Schema apeductului din surse de suprafata,instalatiile uzinei de apa.

Instalatiile de captare impreuna cu pompele de ascensiune primara alcatuiesc priza de apa.Agitator-

instalatia prin care are loc interactiunea apei cu reagentii utilizati la tehnologia de tratare a
apei.Instalatiile de dezinfectare primara(clorinarea),camera de reactie(de formare a
floculelor),decantoare.Instalatii de dezinfectie secundara;filtre;rezervoare de inmagazinare a apei
potabile;pompe de ascensiune secundara;retele de aductie;retele de distributie;instalatii la retea;fintini
de observatie,hidrante pt pompieri,rezervoare de inmagazinare a apei potabile cu istalatii de
postdezinfectie,cismele de distributie.

8.Sedimentarea apei .Tipurile,constructia,principiile de functionare a decantoarelor.

Decantarea apei este un proces de limpezire a apei care contine particule solide in suspensie.

Tipuri de decantoare:

1.Decantor orizontal-este un rezervor dreptungiular de o forma alungita.Fundul este dotat cu un sir de

instalatii.El este inclinat cu adincire in directia partii de intrare si este asigurat cu un santulet pt
colectarea sedimentului,tot aici este un orificiu prin care namolul depus se evacuiaza din decantor.Apa
patrunde prin jgheabul de deversare si iese printrun sept gaurit si apoi printrun jgheab.de obicei el se
divide in citeva coridoare paralele.

2.Decantorul vertical- rezervor de forma patrata sau circulara,sensul de trecere a apei este din teava
metalica spre centrul rezervorului.Apa patrunde in partea de sus a tevii iar teava serveste drept camera
de receptie(form floculilor).Apoi apa patrunde in zona de sedimentare pe care o parcurge de jos in sus
cu viteza mica.Apa limpezita curge peste bordul decantorului intrun canal circular.Sedimentul periodic
este evacuat fara a intrerupe lucrul instalatiei prin deschiderea dispozitivului de culisare din teava de
evacuare.

9.Exigente la constructia sondei amenajarea utilarea dotarea capului sondei.Notiune despre pilnia de
depresie.

In timpul explorarii fintinilor arteziene ca rezultat al aspiratiei de catre instalatiile de ridicare a apei
intro parte anumita a orizontului acvatic se formeaza o zona cu presiune scazuta a apei. Gradul scaderii
presiunii depinde de capacitatea instalatiilor de ridicare a apei de depresiune in orizont pina la
exploatarea lor si de debitul orizontului . volumul stratului purtator de apa asupra caruia influienteaza
aspiratia instalatiilor de ridicare a apei din cauza unei forme caracteristice a primit denumirea de “
pilnie de depresie”
 In dependenţă de condiţiile locale şi cele de amenajare a gurii sondelor, instalaţiile pentru captarea
apelor subterane se amplasează într-un pavilion la suprafaţa solului, şi numai în cazuri excepţionale la
nivel subteran într-o fîntînă specială.

. Construcţia gurii sondei, inclusiv şi a găurii pentru cablul de aliinentare cu energie electrică, trebuie să
asigure ermetizarea, completă, ce evită pătrunderea în sondă a apelor de suprafaţă şi a poluanţilor.

Partea de sus a coloanei, ţevilor de tubaj a sondelor, tre¬buie să fie de asupra duşumelei sau a fundului
fîntînii cel puţin cu 0,5 m. Pe conducta de aducţie a apei de la sondă se montează obligatoriu robinet
pentru recoltarea probelor de apă.

Pereţii şi furidul fântânii unde e amplasată gura sondei trebuie să fie impermiabili, fundul să fie înclinat
de la sondă şi cu rezervoar de drenaj pentru recoltarea apei. Totodată trebuie să fie rezolvată problema
scurgerii apei din rezervorul de drenaj.

Fîntîna trebuie să fie echipată cu capac etanşat cu dispozitiv de închidere.La echiparea capului sondei în
pavilionul terestru, duşumeaua încăperii trebuie să fie impermiabilă şi înclinată de la sondă spre canalul
de scurgere pentru evacuarea apei după hotarele ei.

Pentru izolarea stratului acvifer exploatat contra infectării şi de straturile acvifere nevalorificate, în
sondă este necesar de efectuat cimentarea spaţiului dintre ţevi şi a celui liber din afara lor.Luînd în
consideraţie relieful localităţii, pentru a exclude răspîndirea apelor de scurgere pe teritoriul perimetrului
I-i al ZPS şi a poluării lui, trebuie să fie prevăzute canale de scurgere.Sondele existente pe sectorul de
captare a apei, exploatarea cărora este imposibilă conform deciziei Asociaţiei de Stat de Producţie
„AgeoM” trebuie să fie tamponate, cu întocmirea actului corespunzător.

11. Clasificarea surselor de alimentare cu apa si caracteristica lor igienica.

 Atmosferice – ploi ,zapada , gheata

 Superficiale- riuri lacuri mari oceane bazine

După natura provenienţei acumulărilor de apă, sursele de suprafaţă se clasifică în:

III.surse naturale:
- ape curgătoare;-

- ape stătătoare;

- ape stagnate;

IV.surse artificiale:
- acumulările artificiale de apă;

- canalele artificiale.

 Subterane - de sol : a) de profunzime

b)infiltrative

- freatice

- interstitiale : a) izvor - ascendente

- descendente
b)cu presiune

c) fara presiune

caracteristice surselor se face conform schemei:

4. Cunostinte atribuite creerii sursei

5. Debitul sursei

6. Compozitia apei din surse: chimica ,organoleptica, bacteriologica

Caile de poluare a pinzelor acvifere subterane sunt :

 - apele meteorice si inundatiile

 - in treprinderi industriale closete grajduri ferme de animale aflate in apropierea sursei de apa

 - devarsarea apelor reziduale in apropierea sursei

 -in apropiere sint automagistrale neoganizarea zonelor de protectie sanitară

 - accidente de scurgere a apelor reziduale

 - amplasarea sursei in apropiere retelei de canalizare

12.ZPS pt instalatiile si echipamentul de apeduct din sursele de profunzime.Exigente igienice catre

exploatarea teritoriului ZPS.

ZPS se subintelege un teritoriile din jurul surselor de apa si a instalatiilor apeductelor separate special pe
care trebuie sa se respecte un regim determinat in scopul protectiei sursei de apa.

I.ZPS(Perimetru cu regim sever) include sursele de apa si instalatiile de captare,toate constructiile si

instalatiile de tratare sau imbunatatire a calitatii apei,instalatii de canalizare,statiile de
pompare,rezervaorele de inmagazinare,rezervoare de compensare.Scopul acestei zone este de protectie
a teritoriului prizei de apa de contaminarea accidentala sau intentionata.

II.si III.ZPS(perimetru de restrictie) teritoriu destinat pt protectia sursei de apa contra poluarii.

Pt avizarea sanitara a terenului selectat,beneficiarul prezinta la CSP materialele ce caracterizeaza sursa

de alimentare cu apa,limitele ZPS si posibilele surse de poluare.Aceste materiale trebuie sa
include:posibilitatea organizarii ZPS la sursa de alimentare cu apa;hotarele aproximative a ZPS si a
fiecarui perimetru;necesitate de tratare a apei din sursa(dezinfectare,limpezire,defierizare).Materiale pt
surse subterane:tipul pinzei acvifere selectate(arteziana-de presiune;fara presiune,freatic);adincimea
ei,rocie acvifere(nisip,pietris,calcare faramitate);conditiile si locurile de alimentare si descarcare a
stratului acvifer;caracteristica sanitara a zonei imediat adiacenta la priza de apa,distanta de la priza de
apa pina la sursele potentiale de poluare:puturi abandonate,chiuvete de absorbtie,mine
abandonate,rezervoare.

13.Tehnica dezinfectiei fintinilor de mina si cismelelor si a apei din ele.Controlul sanitar la alimentarea
locala cu apa.
14. Metodologia intocmirii avizului de expertiza proiectelor de apeduct.

Schema avizării sanitare (dosarul de obiectiv) a Apeductului din surse de suprafaţă

1. Judeţul (raionul)

2. Apartenenţa apeductului

3. Numărul de populaţie deservit

4. Numărul de întreprinderi

5. Apeductul construit în anul

6. Caracteristica sursei, centrul populat, instituţii publice, reconstruit în anul

7. Denumirea sursei (apa curgatoare statatoare)

8. Latimea adincimia bazinului

9. Râul se acoperă cu gheaţă în luna ,se dezgheaţă în luna , este îngheţat luni, înflorirea
apei se observă sau nu

Calitatea apei în sursă după proprietăţile organoleptice, compoziţia minerală, după indicii care
caracterizează procesele de autopu- riîicare în bazin şi gradul securităţii epiderniologicc a apei bazinului

10. Caracteristica locului de amplasare a instalaţiilor de captare a apei

Locul de captare a apei e amplasat în hotarele centrului populat (da,nu); mai sus de centrul populat la
km, prezenţa apelor reziduale mai sus de locul de captare a apei pentru apeduct (da, nu), la cc
distanţă, de care intreprinderi; alte impurificări care in-fluenţează calitatea apei bazinului în locul de
captare a apei

11. Caracteristica sanitară a instalaţiilor de tratare a apei. Tipul instalaţiei de captare a apei
Schema de tratare a apei aplicată la apeduct: limpezirea naturală şi filtrarea lentă,
coagularea, limpezirea şi filtrarea rapidă. Coagulanţii folosiţi la apeduct (sulfat de aluminiu,
sulfat sau clorură de fier), dozele, construcţia instalaţiilor pentru coagulare, construcţia
agitatorului camerei de reacţie. Construcţia şi regimul de exploatare a decantoarelor:
decantoare orizontale, verticale, timpul de decaniare ore, viteza mişcării lichidului în
decantoare mm/s. Regimul de curăţire a decantoarelor. Eficacitatea decantării
Construcţia si regimul de exploatare a filtrelor: tipul (lente, rapide, bistratula- |re),
suprafaţa m2, viteza de filtrare m/h, regi-mul de spălare Caracteristica metodelor de
dezinfecţie, aplicate la apeduct (ciori' narea, varietatea ei, ozonarea, dezinfecţia cu raze
ultraviolete etc.),doza substanţelor dezinfectante, efectul dezinfectării

12. Zona de protecţie sanitară a apeductului e stabilită, nu, de cine este aprobată, componenţa
perimetrelor, măsurile de protective se realizează sau nu

13. Caracteristica reţelei apeductului, sistemul ei. Lungimea reţelei apeductului tevile
apeductului din metal, fontă, lemn, sticlă, azbociment Prezenţa cişmelelor pe reţea
(există, nu); numărul lor. Numărul de populaţie care foloseşte apa din cişmele Apa din sursă
pătrunde în reţeaua apeductului cu autoscurgere, cu ajutorul pompelor, tipul pompei

14. Cât de frecvent au fost observate intermitenţe în lucrul apeductului, nu au fost observate.
Cauza intermitentelor
 15. Au fost sau nu observate în rândul populaţiei, care foloseşte apa apeductului, boli de origine
acvatică? De indicat care boli anul. ,luna , numărul suferinzilor cauza bolilor

16. Analizele apei din sursă, din reţea; se fac sau nu, systematic sau nu La momentul completării
dosarului dat au fost efectuate *n 199 analize chimice , bacteriologice , în ce
laborator se fac analizele

17. In lipsa analizelor apei urmează să fie recoltate probe de apă concomitent pentru investigaţii
chimice şi bacteriologice din sursă şi punctele finale ale reţelei apeductului, să fie îndreptate
la laborator, rezultatele să fie incluse în dosarul dat.(La prezenţa unui număr considerabil de
analize, de indicat va¬riaţiile maxime ale indicilor pe luni sau an şi numărul de ana¬lize) .

18. Calitatea apei conform deciziei populaţiei: utilizabilă, inu¬tilizabilă, se schimbă sau nu pe
parcursul anului

19. Măsurile necesare pentru ameliorarea stării sanitare şi tehnice a sursei de alimentare cu apă
şi a instalaţiilor apeductului,cât şi pentru ameliorarea calităţii apei Informaţii suplimentare

20. Schema apeductului cu notarea instalaţiilor principale ale apeductului şi a obiectivelor

conectate la reţeaua apeductului (de

21. desenat)

22. Semnătura medicului ,(postul, numele de familie) 23.Data cercetarii

15.Exigentele igienice la rceptionarea in exploatare a fintinii arteziene.

- Tevile destinate pentru fortificarea peretilor obligatoriu vor fi supuse anticipat de montare
curatirii si dezinfectiei

- Dupa constructia sondei va fi efectuata pomparea de proba in decurs de 10-14 zile pina la
atingerea compozitiei apei stabilite prin investigatiilor de labotor

- Se efecteaza dezinfectia apei prin sonda si spatiului supraacvatic cu prepararea substantelor

clorigene concentratie de 100-150 mg/l de sol dezinfectanta.

16.Importanta coagularii apei in schema generala de imbunatatire a calitatii.

In tratarea apei, coagularea este rezultatul aderarii reactivilor chimici la particulele suspendate in apa,
cand particulele coloidale dispersate se unesc in agregate mai mari, denumite flocoane sau
microflocoane. Coagularea se realizeaza prin adaugarea de reactivi chimici in apa bruta. Acesti
coagulanti actioneaza asupra particulelor foarte mici si puternic dispersate, producand aglomerarea lor
in flocoane. Acestea, dupa floculare, pot fi indepartate prin procese de separare solid – lichid :
sedimentare, flotatie sau filtrare. Coagularea este o etapa intermediara, care este esentiala in procesul
de tratare fizico – chemical a apelor si apelor reziduale. Aceasta reprezinta primul pas in eliminarea
particulelor coloidale si functia sa principala consta in destabilizarea particulelor. Aceasta destabilizare
este reprezentata prin neutralizarea sarcinilor electrice prezente pe suprafata particulelor, ceea ce
inlesneste aglomerarea coloizilor.

Eficienta decantarii cu coagulare a apei poate atinge 60-80%.

17.Mecanismul fizic si biochimic de filtrare a apei.Caracterizarea si clasificarea filtrelor.

Tipurile de filtre:plasa(micro si macroplase);carcasa(sunt spalate prin contraflux);granulare sau cu nisip.

Clasificarea filtrelor in functie de:

-viteza de filtrare(lente,rapide ,suprarapide);

-directia fluxului filtrant(monflux,biflux);

-nr.straturilor filtrante(unistratificat,bistratificat);

-presiunea de exploatare(fara presiune-deschise,cu presiune-inchise).

Filtrele contin un rezervor cu peretii impermiabili care pot fi din beton armat,la partea inferioara
rezervoarele cu tevi cu orificiu pt captarea apei ce la filtrat si pt abductia apei contraflux la spalarea
filtrului.Pe aceste tevi poate fi pus prundis cu marimea de la 32-16,16-8,8-4 mm;grosimea stratuui de
prundis 1,8-8m.Peste acest prundis se aplica nisip de marimea 4-2,2-1.Peste nisip se asterne carbune
activat,la filtru apa vine prin uluce,stratul de apa care se supune filtrarii poate fi de 1,0-1,5m.Filtrele
rapide granulare se folosesc la apeduct,cele lente limpezesc apa pina la 97%.Filtrele lente nu se folosesc
des deoarece au o viteza mica 1m/h;cele rapide 5-15m/h.Cind se filtreaza apa pe filtru se formeaza o
pelicula biologica,care are proprietati antibacteriene.Spalarea filtrelor se face prin contraflux.

18.Duritatea apei. Metodele principale de ameliorare a ei.

Duritatea apei este un indicator indirect la 1gr de mineralizare a apei.Ea este determinată de prezența
tuturor cationilor din apă în afară de cationii metalelor grele(alcaline). Duritatea este determinantă de
bicarbonați, cloruri, azoți, sulfați.

În funcție de conținutul sărurilor de calciu și Mg la fierbere duritatea poate fi:

1) Temporară-(totalitatea sărurilor de Ca și Mg care se depun prin fierbere)

2) Permanentă (săruri de Ca și Mg care rămân în apă după fierbere.)

Suma durității temporare și permanentă formează duritatea totală.

În funcție de duritatea totală, apele se divid în :

-ape moi, duritatea totală <5°G

-ape cu duritatea moderată

-ape dure, duritatea >20°G

Metodele de ameliorare a compoziției chimice sunt:

1) Adaosul iodurilor și/sau gazelor, în cazul carenței lor(fluorare)

2) Eliminarea din apă a sărurilor și gazeor aflate în exces( demineralizarea,desalinizare, dedurizare,

defluorizare, defierizare, dezactivare, dezodorare,înlăturarea Mg.

Dedurizarea apei se obține prin tratarea ei cu bicarbonați care formează Ca și Mg din apa compuși
indisolubili.

19.Scopul dezinfectiei importanta ei in schema epurarii si imbunatatirea calitatii apei.Metodele de

clorinare a apei.Exigente catre instalatiile si dispozitivele de clorinare si caracteristica lor.

Clorinarea se face pt dezinfectarea apei.Pt aceasta se folosesc diferiti compusi ai cl si diverse metode de
interactiune a lor cu apa.O raspindire larga o are folosirea cl lichid mai eficient acum este cl gazos.Toate
aparatele utilizate in procesul de clorinare se impart in:
-cu act continua care aduc in apa o cantitate strict determinata intro unitate de timp;

-fractionare-aduc cantitatea fractionata;

-automatizate-aduc cantitatea necesara in functie de compozitia apei si vol ei;

Fortate(cu presiune)

-cu vid.

Cel mai rational este utilizarea metodelor de clorinare cu vid deoarece sunt mai sigure si nu permit
eliminarea cl in med inconjurat.Cl este o subs. Extrem de toxica deaceea la constructia instalatiilor de
tratare a apei sunt necesare de indeplinit exigentele:

1.incaperile vor fi amplasate la primul nivel in preajma filtrelor;

2.incaperea trebuie sa fie dotata cu cel putin 2 usi si o fereastra;

3.incaperea data va fi dotata cu perdele de apa care vor fi utilizate la necesitate;

4.va fi asigurata ventilatia de refulare ;

5.trebuie sa fie instalatii de captare si inlaturare a apei din incaperile respective conectate la sistemul de
canalizare;

6.sa fie trusa medicala pt acordarea primului ajutor;

7.sa fie un depozit special pt buteliile de cl cit si pt cele golite.

Procesul de clorinare include etapele:

-pregatirea sol de cl activ;-dozarea cl;-amestecarea apei de cl cu apa prelucrata.

Dozarea apei are loc cu ajutorul dispozitivelor,apoi parcurge procesul de amestecare a apei de cl cu cea
prelucrata.

20.Metodele de clorinare a apei.Instalatiile pentru clorinare.Indicii eficacitatii clorinarii.

21.Ozonarea apei.Mecanismul,metode.Parametri de eficacitate.

Ozonarea este metoda de dezinfectare a apei,ozonul are act. bactericida de decolorare si inlaturarea
gusturilor si mirosurilor,iar molecula de ozon se descompune usor.Descompunerea ozonului in apa
urmeaza cu formarea unor produse intermediare-radicali liberi cu viabilitate scurta de HO2 si OH,si mai
form un atom si o molecula de O2.Ozonarea are propriet:bactericide,nu depinde de
temperat,imbunatateste propriet organoleptice a apei dar are si neajunsuri:costisitor,dozarea mai
dificila.etc.
Ozonarea poate fi :-Franceza(ozon solitar);-americana(dupa atingerea efectului bactericid cu aplicarea
ozonului se adauga doza de cl rezidual).Drept indice indirect al eficientei ozonarii serveste prezenta
cantitatilor reziduale ale ozonului dupa camera de amestecare la nivelul de 0,1-0,3mg/l.

22.Exigente ig. privind constructia si exploatarea retelelor de apeduct(de adductie,de distributie) si a

instalatiile la retea.

Reteaua apeductului poate fi inelara si ramificata.Cea inelara este mai rezistenta si si se impurifica mai
putin.In calitate de material pt tevi se folosesc otelul,beton armat.Actualmente se folosesc tevile din
material plastic.Adimncimea instalarii tevilor se apreciaza in conformitate cu posibilitatea de inghet a
solului,variaza intre 1,5-3,5m,in dependenta de raionul climateric .In caz de situare paralela a
instalatiilor de apeduct si canalizare.Se recomanda a fi respectata o distanta pe orizontala intre ele nu
mai mica de 1,5-3m,cele de canalizare cel mai des sunt instalate mai adinc ca cele de apeduct.Dupa ce a
fost instalata conducta se spala si se dezinfecteaza cu preparatele de cl.Castelurile de apa si rezervoarele
sunt si ele elemente importante ale retelei apeductului.Aceste instalatii trebuie sa fie inzestrate cu
ermiticitatea peretilor,deschizaturile de revizie si reparatie trebie sa fie dotate cu capace ermetice si cu
lacat,pt comunicarea cu aerul atmosferic se fie inzestrate cu canal de ventilatie,capatul exterior treb sa
fie dotat cu o plasa pt protectia de insecte,animale in jurul rezervoarelor de reglare se instaleaza o ZPS
.Subzona intii cu o raza nu mai mica de 30m,iar pt castelul de apa nu mai mic de 10m.

23. Importanța supravegherii igienice preventivela alimentarea centralizată

Pentru asigurarea centrelor poluate cu apa care constă în asigurarea cu o cantitate suficientă de apă de
calitate bună o mare importanță o are controlul sanitar organizat corect și sistematic, controlul
alimentaric cu apă este efectuat de către Serviciul Sănătății Publice.

Scopul acestuia este -> respectarea deplină și strictă a regulilor și cerințelor descrise în documentele
negislative și normativo-tehnice, care reglează consumul apei, calitatea sursei de apă și a apei potabile,
cât și o soluționării inginerești referitoare la schemele de pregătire a apei și a unor instalații p/u
prelucrarea, păstrarea și transportarea ei.

În dependență de sursa, rolul supravegherii sanitare preventive este esențial, deoarece de ea depinde
calitatea, cantitatea, accesibilitatea la sursa de apă,dar și sănătatea populației.

24. Importanta proiectarii sanitare a obiectivului acvatic. Masuri de protective a lor.

Sub protectia sanitara a obiectivelor acvatice se subintelege totalitatea masurilor ce asigura o asa stare
aresurselor de apa , care permite folosirea lor pentru aprovizionarea cu apa potabila si menagera a
populatiei, ocupatiile cu sport si inotul precum si care pastreaza insemnatatea factorului pozitiv in
formarea microclimei centrelor populate . aceasta prevede in primul rind satisfacerea necesitatilor
potabile si habituale ale populatiei , cerintele igienice fata de starea acestor obiective acvatice si
calitatea apei in ele au o importanta primordial.

Problema poluarii obiectivelor acvatice este foarte legata de procesul industrializarii, care a contribuit la
aparitia unui asa factor de poluare ca apele reziduale industriale. Urbanizarea necesita la rindul sau o
cantitate mult mai mare de apa de calitate potabila decit rezervele apelor subterane.

Apa din bazine se poluiaza pe diferite cai mai ales la devarsarea in ele a apelor reziduale urbane si
industrial neepurate .

Argumentarea stiintifica a normativelor igienice este prevazuta ca o cercetare planificata multilaterala si

complexa care caracterizeaza subst normate in functie de indicia de nocivitate:

Influienta asupra organismului sanitar general

Proprietatile organoleptice
Influienta asupra sanatatii populatiei

Masuri de protective:

- Tehnologice modificarea proceselor de producer creare sistemelor inchise de aprovizionare

cu apa , micsorarea cantitatii apelor reziduale

- Sanitaro-tehnice metode fizice mecanice de epurare a apei reziduale , met fizice chimice si
fizico-chimice de dezinfectare si epurarea a apei, met biologice

- Auxiliare canalizarea separate masuri de profilaxie a locurilor de captare a apei si de

deversare a scurgerilor.

25.Autopurificarea bazinelor de apa . mecanism . factorii. rolul autoepurarii material.

În cazul apelor, autoepurarea reprezintă totalitatea proceselor naturale hidrodinamice, chimice,

biochimice, ce au loc în apele naturale poluate și joacă rolul de îmbunătățire a calității apei până la
particularitățile și proprietățile unei ape naturale nepoluate. Ca urmare a amestecării apelor reziduale
deversate în mediul înconjurător cu cele naturale se micșorează concentrația poluanților, sub acțiunea
agenților chimici (oxidanților, reducătorilor), a microorganismelor (oxidarea biochimică) și a proceselor
fotochimice are loc descompunerea substanțelor organice și anorganice.

Factorii care influenteaza procesul de autoepurare

Autoepurarea se realizeaza in esenta, prin indepartarea din masa apei a materiilor solide in stare de
suspensie si prin transformarea unor substante pe cale chimica sau biochimica.
Aceste procese, in dinamica lor, sunt influentate de numerosi factori de mediu, fizici, chimici si biologici.
Factorii fizici. Principalii factori fizici sunt : procesul de sedimentare a suspensiilor, lumina, temperatura
si miscarea apei..

Una din caracteristicile apelor impurificate este turbiditatea lor crescuta, datorita substantelor coloidale
si suspensiilor. Limpezirea costituie, deci, o parte esentiala a procesului de autoepurare si se realizeaza
prin depunerea materiilor in stare de suspensie pe fundul apei. Procesul de sedimentare este
conditionat de natura suspensiilor si de anumite caracteristici ale apei : greutatea specifica, viteza de
curgere, densitatea, viscozitatea, temperatura etc.
Lumina influenteaza direct sau indirect reactiile chimice si procesele biologice care intervin in
autoepurare Lumina constituie sursa de energie pentru procesele fotosintetice.
Temperatura influenteaza majoritatea proceselor fizice, chimice si biologice care participa in cadrul
autoepurarrii. Tot temperatura influenteaza regimul oxigenului din apa, intensitatea proceselor de
descompunere bacteriana, gradul de toxicitate a unor substante etc.
Miscarea apei influenteaza procesul de amestec al apelor uzate cu cel al receptorului, viteza de
aerare, viteza de sedimentare a suspensiilor etc. si joaca un rol important in poluarea cu organisme a
bazinelor acvatice. La rauri, viteza de curgere a apei si natura rocilor determina morfologia fundului,
influentand asupra biocenozelor acvatice.
Factorii chimici. Acesti factori joaca un rol foarte important in procesul d autoepurare a apelor,
contribuind direct si indirect la crearea conditiilor de viata ale organismelor.
Oxigenul este elementul cu cea mai mare importanta in procesul autoepurarii. De concentratia
acestuia depind intensitatea proceselor de descompunere biochimica a materialelor organice, a oxidarii
unor substante minerale si popularea cu organisme a sistemelor acvatice.
Scaderea oxigenului dizolvat din apa poate avea loc ca urmare a proceselor de respiratie a organismelor
acvatice, a proceselor de descompunere bacteriana, a materialelor organice si ca rezultat al oxidarii unor
compusi chimici, ca : hidrogenul sulfurat, clorura si sulfatul feros, sulfitii etc.
Bioxidul de carbon acest gaz se afla in apa in stare libera si combinat sub forma de bicarbonat si
carbonat de calciu. Apele bogate in bicarbonat de calciu formeaza sisteme tampon cu o mare capacitate
de neutralizare a acizilor si a bazelor aduse cu apele uzate.
 3. Principiul de stabilire a CMA subst. chimice, care impurifică obiectivele acvatice.

CMA a subst. toxice din apă obiectivelor acvatice folosită în scopurile notabile și cultural-social. Se
bazează pe determinarea concentrației sub pragale a subst. a care nu se observă modificări cât de mici
ale stării funcționale a organismului, determinate prin metode fiziologice, biochimice,patohistologice.

CMA- este cea mai maximală concentrație care nu exercită influență directă sau indirectă asupra stării
de sănătate a generației actuale și a celei viitoare, depistate prin metode contemporane de investigație
la influența ei asupra organismului pe parcursul vieții.
𝐶1 𝐶2 𝐶𝑛
+ +⋯ = 1 𝐹𝑜𝑟𝑚𝑢𝑙𝑎 𝑙𝑢𝑖 𝐴𝑣𝑒𝑟𝑖𝑎𝑛𝑜𝑣
𝐶𝑀𝐴1 𝐶𝑀𝐴2 𝐶𝑀𝐴𝑛
Indicatorii de poluare a apelor reziduale sunt:
-organoleptici
-sanitari generali
-sanitari toxicologici

26. Programul investigațiilor igienice la deversarea apelor reziduale în bazinele de apă.Se deosebesc
două scheme de investigaţii de laborator ale apelor reziduale: conform unui program scurt şi unui
program deplin.

Programul scurt de investigaţii include determinarea transparentei pH-ului, volumului şi masei

substanţelor şi pierderii lor la ardere, oxigenului dizolvat, C.B.O.5, C.C.O., numărului de microbi, indicelui
coli, ouălor de helminţi, prezenţei microorganismelor patogene la necesităţile epidemiologice,
substanţelor chimice deversa¬te cu apele reziduale industriale. După această schemă se efectuează
controlul zilnic departamental asupra lucrului instalaţiilor de epurare şi controlul în afara planului (la
necesitate) de către serviciul sanitar-antiepidemic.

Programul deplin de investigaţii include determinarea tempera¬turii, intensităţii mirosului, coloraţiei,

pH-ului, transparenţei, volu¬mului şi masei de substanţe sedimentate, suspensiilor, pierderii lor la
ardere, azotului general, azotului amoniacal, nitriţilor, nitraţilor, oxidabilităţii hipermanganice, C.B.O.5,
C.B.O.20, C.C.O., stabilităţii relative, oxigenului dizolvat, clorurilor, fosfaţilor, fluorurilor, clorului liber,
componenţilor specifici, care caracterizează apele reziduale in¬dustriale— fier, cupru, crom, zinc, plumb,
substanţelor sintetice ten- sioactive (S.S.T.A.) etc., numărului de microbi, indicelui coli. Se efectuează
analize radiologice, helmintologice şi hidrobioiogice, din necesităţile epidemiologice — prezenţa
microbilor patogeni.

Investigațiile igienice includ:

1) Calcularea duratei de timp în care apele reziduale se deplasează de la locul de deplasare la

punctele de reutilizare a apei

2) Calcului condițiilor de deversare a apelor reiduale în raport cu indicii limitanți de nocivitate

a.calculul condițiilor de deversare a apelor reziduale în raport cu consumul de 𝑂2 .

b.calculul condițiilor de deversare în funcție de t° sanitar generală în f-ție de subst. în suspensie.

27. Principiile de stabilire a CMA substantelor chimice,care impurifica obiectivele acvatice.Notiune de

indice limitant al nocivitatii substantelor chimice normate in apa bazinelor.
 28. Clasificarea apelor reziduale

Ape reziduale urbane:

-ape uzate menagere- Provenite din gospodării și servicii care rezultă din metabolismul uman și din
activitățile menagere

- ape uzate industriale - se formiaza in procesele tehnologice de producere sau la extragerea

zacamintelor minerale( carbune , minereuri )

- ape meteorice- se formiaza in urma ploilor si de la topirea zapezilor

Apele reziduale industriale propriu-zise – 1. Poluate - cu predominarea impuritatilor minerale

- cu predominarea impuritatilor organice

- mixta

2. nepoluate

29.Notiune de canalizatie.

Canalizarea-sistem desavirsit sanitaro-tehnic care are scopul de a acumula,epura transporta si deversa

apele reziduale.

30.Criteriile de determinare a eficacitatii functionarii instalatiilor de epurare mecanica a apelor

reziduale.

Personalul responsabil de instalaţiile de epurare este obligat să efectueze controlul asupra eficacităţii
epurării apelor reziduale. In acest scop se fac investigaţii de laborator după un plan coordonat cu
serviciul sanitaro-antiepidernic.

Deci la metoda mecanică de epurare (decantoarc orizontale şi verticale) efectul posibil constă în
micşorarea conţinutului de suspensii, mărirea transparenţei, micşorarea C.B.0.5. In schema de analize
ale apelor reziduale se includ coloraţia, mirosul, transparenţa, volumul sedimentului şi masa
suspensiilor.

Dacă la instalaţiile de epurare se prelucrează şi ape reziduale industriale care conţin substanţe toxice,
analizele de laborator vor include şi determinarea cantitativă a acestor ingredienţi.

Indicii investigaţiilor de laborator:

a) Decantoare orizontale, decantoare vertical: Coloraţia, mirosul, transparenţa, volumul sedimentului,

masa suspensiilor

b) Decantoare cu două etaje : In faza lichidă — aceiaşi indici. Referitor ia sediment se determină aspectul
lui exterior, mirosul, pH-ul apelor de nămol
Controlul de producere a apelor reziduale epurate la instalaţiile mici constă cel puţin în recoltarea zilnică
a probelor şi in determinarea volumului de sediment în comparaţie cu conţinutul de sediment în apa
iniţială.

La prelucrarea sedimentului în metantanc eficacitatea fermentării se determină prin aceiaşi indici ca şi la

sedimentul fermentat în partea septică a decantorului cu 2 etaje.

31.Scopul esenta si mecanismul epurarii biologicea apelor reziduale.

De la etapele de epurare din decantoarele primare apa patrunde la epurarea biologica prin intremediul
aerotancurilor.De aici apa este imbogatita cu namol activ dupa care trece in decantoarele
secundare.Apoi are loc reactii biochimice intre subst.si hidrobionti.In decantoare are loc sedimentarea
floculilor.La etapa data se form namol activ,neutralizarea lui se face in metatanc si septtanc. Epurarea
biologica are ca scop de dezintegrare si mineralizare a subst.organice aflate in stare dizolvata sau
coloidala.

Esenta epurarii biologice este in a atinge pragul de mineralizare a subst. organice care pot fi evacuate in
obiecte acvatice.Descompunerea si mineralizarea apelor rezid are loc prin 2 faze:

-de sorbtie-proces fizico-chimic de absorbtie a subst. organice si a coloizilor la suprafata cel. Microbiene;

-de oxidare-a subst.organice dizolvate si absorbite(asimilarea de catre microbi a subst.organice in

calitate de material plastic si energie).

Instalatiile de epurare biologica pot fi:cimpuri de filtrare,cimpuri comunale de irigare,cimpuri de irigare

agricola.

Se folosesc:filtrele biologice,lacurile biologice(bazine de apa construite artificial),aerotancurile(bazine in

care apa este amestecata cu namol activ ce contin mi/o ce descompun subst.)

32.Rolul si compozitia namolului activ.Notiune de stabilizare a lui.

Namolul activ este constituit din mi/o mineralizatoare,capabile sa adune la suprafata lor subst. organice
din apele reziduale si sa le oxideze cu ajutorul oxigenului din aer.Pt asigurarea activitatii vitale normale a
microflorei namolului activ in aerotanc se adm. Neintrupt aer comprimat care contrbuie la amestecarea
continutului.Namolul este inlaturat si divizat,are loc neutralizarea lui in metatncuri sau septicuri.O parte
din el este transportat in instalatiile speciale constructiv identice,cu aerotancuri numite stabilizatoare de
namol.

Instalatiile si mecanismul de neutralizare a namolului.În mod obişnuit, nămolurile trebuie transportate

cu vehicule la locul de valorificare sau de depozitare finală, această operatie nu este însă posibilă,
deoarece nămolurile fermentate contin mari cantităti de apă, umiditatea lor ajungând la 95 - 97%.
Această situatie impune aplicarea unui proces de deshidratare chiar în statia de epurare; prin aceasta
volumul lor se reduce considerabil şi devin transportabile la uscat. În cazuri izolate se pot folosi iazuri de
nămol, unde nămolul rămâne uneori pe loc, fără a mai fi necesar să fie transportat. Mediul uscat al
namolului constitue circa 70-80% din subst.organice,contine multe bacterii,microflora
patogena.Surplusul de namol activ care se aduna in decantoarele secundare se transporta in
condensatorul de namol unde unitatea lui scade pina la 97%.Namolul activ trece prin condensatorul
respectiv si poseda aceleasi proprietati ca si in decantoarele primare.Dezinfectarea namolului este
elementul obligator de epurare a apelor rezidale.Metoda aceasta reprez fermentarea lui in metatancuri
care prezinta un rezervor din beton de forma cilindrica. Fermentarea nămolului. Nămolul putrescibil
colectat trebuie să fie îndepărtat ieftin şi eficient. Separarea lui se face cu filtre rotative . Deoarece este
putrescibil, el poate fi stabilizat prin mijloace biologice, servind ca sursă de alimente şi energie
microorganismelor anaerobe care se găsesc în nămol. Nămolul brut conţine 95% apă, dar această apă
este greu de îndepărtat. Fermentarea nămolului este efectuată în scopul reducerii volumului şi a
 numărului de patogeni. Nămolul proaspăt este de culoare gris, cu miros dezagreabil datorită tiolilor şi
poate fi uşor pompat. Nămolul fermentat este de culoare neagră, granular. Fermentarea nămolului este
un proces realizat de microorganisme, cinetica şi timpul de realizare a procesului fiind dependente de
temperatură.

33.Caracteristica si evaluarea dispozitivelor de epurare biologica a apelor reziduale in mediu acvatic.

Personalul responsabil de instalaţiile de epurare este obligat să efectueze controlul asupra eficacităţii
epurării apelor reziduale. In acest scop se fac investigaţii de laborator după un plan coordonat cu
serviciul sanitaro-antiepidernic.Deci la metoda mecanică de epurare (decantoarc orizontale şi verticale)
efectul posibil constă în micşorarea conţinutului de suspensii, mărirea transparenţei, micşorarea C.B.0.5.
In schema de analize ale apelor reziduale se includ coloraţia, mirosul, transparenţa, volumul
sedimentului şi masa suspensiilor.Dacă la instalaţiile de epurare se prelucrează şi ape reziduale
industriale care conţin substanţe toxice, analizele de laborator vor include şi determinarea cantitativă a
acestor ingredienţi.Indicii investigaţiilor de laborator: Decantoare orizontale, decantoare vertical:
Coloraţia, mirosul, transparenţa, volumul sedimentului, masa suspensiilor

c) Decantoare cu două etaje : In faza lichidă — aceiaşi indici. Referitor ia sediment se determină aspectul
lui exterior, mirosul, pH-ul apelor de nămol.Controlul de producere a apelor reziduale epurate la
instalaţiile mici constă cel puţin în recoltarea zilnică a probelor şi in determinarea volumului de
sediment în comparaţie cu conţinutul de sediment în apa iniţială.

La prelucrarea sedimentului în metantanc eficacitatea fermentării se determină prin aceiaşi indici ca şi la

sedimentul fermentat în partea septică a decantorului cu 2 etaje

34. Schema principiala a statiei de epurare biologica a apelor reziduale.

Epurarea biologica se efectueaza prin:

Modelarea proceselor naturale in conditii de sol : 1- cimpuri de irigare ,

2- cimpuri de filtrare ,

3- biofiltre

4- aerofiltre

Modelarea proceselor natural in mediul acvatic : 1- lacuri biogene ,

2- aerotancuri ,

3- canale circulare

La statia de epurare biologica a apelor reziduale sint construite aerotancuri in care patrunde apa din
decantoarele radiale primare dupa epurarea mecanica . iar pentru a intensifica procesul se adduce
namol active . apa este aerate pentru a intensifica procesul de oxidare cu ajutorul conductelor
amplasate la fundul aerotancului acestea sint inzestrate cu orificii care asigura barbotajul apei si
impiedicarea sedimentarii subst in suspensie . apoi apele sint amplasate in decantoare secundare cu
scopul de precipitare a incluziunilor din apa . namolul active prezinta legaturi dintre fractiile de subst
organice dizolvate in apa si o multime de hidrobionti mono si pluricelulari care au capacitatea de a
utiliza in metoda lor subst si incluziuni din apele reziduale .

Instalatiile de neutralizare a namolului active sunt :- metatancurile septic sau septtanc.

35.Programul avizarii igienice a statiei de epurare biologica a apelor reziduale urbane.

AVIZAREA SANITARĂ A STAŢIILOR DE EPURARE A APELOR REZIDUALE

Scopul principal al avizării sanitare a instalaţiilor de epurare constă în evidenţierea încălcărilor cerinţelor
igienice la întreţinerea şi exploatarea teritoriilor, instalaţiilor şi staţiilor de epurare, cât şi a Z.P.S. Se
controlează corectitudinea construcţiei, întreţinerii şi exploatării instalaţiilor de epurare şi dezinfectare a
apelor reziduale şi a sedimentelor. Avizarea sanitară a stării de epurare a apelor reziduale se face în
conformitate cu schema următoare:

1. Denumirea obiectivului.

2. Adresa!

3. Jurisdicţia departamentală.

4. Anul începutului exploatării.

5. Locul amplasării staţiei.

6. Caracteristica amplasării staţiei faţă de centrul populat.

7. Lăţimea zonei de protecţie sanitară.

8. Aria terenului.

9. Planificarea şi salubritatea teritoriului (înverzirea, reţeaua de drumuri, iluminatul artificial, zona

administrativă, a gospodăriei etc.).

10. Caracterul apelor reziduale epurate la staţie (fecaloid-me- najere, industriale, de şiroire).

11. Volumul total al apelor reziduale supuse prelucrării (pro¬iectat şi factologic).

12. Compoziţia medie nictemerală a apelor reziduale şi cores-punderea ei datelor prevăzute de

proiect.

13. Prezenţa staţiei de pompare a apelor reziduale sosite prin colector spre instalaţiile de epurare.

14. Corespunderea productivităţii staţiei de pompare volumului maximal de ape reziduale sosite
prin colectorul urban.

15. Dacă este prevăzută o rezervă de 50% de instalaţii de pom¬pare.

16. Prezenţa gfilelor înaintea pompelor.

17. Metodele de înlăturare şi dezinfectare a reziduurilor solide reţinute de grile.

18. Prezenta deversării de accident, a plombelor la capacele de evacuare.

19. Metodele de evacuare a apelor reziduale în caz de accident şi locul de pătrundere a lor în bazinul
de apă.

20. Schema de epurare a apelor reziduale (după proiect, de facto).

21. Caracteristica schemei de epurare mecanică:

a) prezenta grilelor, construcţia lor, metodele de înlăturare a reziduurilor reţinute şi de prelucrare

a lor, starea sanitară a încăperilor cu grile (ventilaţia, iluminatul), condiţiile de muncă ale personalului;

b) denisipatoarele, numărul lor, tipul (tangenţiale, orizontale, aerate), metodele de reglare a

timpului de aflare şi a vitezei de. mişcare a apelor rezidual«, starea sanitară în regiunea aflării îoi,
condiţiile de muncă;
c) prezenţa terenurilor pentru nisip, capacitatea, metoda înlăturării şi epurării apelor scurse din
nisip, utilizarea ulterioară a nisipului;

d) prezenţa decantoarelor primare, numărul lor, tipul, timpul aflării apelor reziduale în ele,
periodicitatea înlăturării impurităţilor plutitoare şi a sedimentului, starea sanitară;

e) prezenţa septicului, nr. secţiilor, forma, materialul de construcţie a lui timpul aflării apelor
reziduale aici, periodicitatea înlăturării sedimentului, metoda dezinfectării sedimentului starea sanitară.

22. Caracteristica schemei de epurare biologică:

a) prezenţa aerotancurilor, nr. lor, tipul, nr. de etape ale epurării, metoda amestecării apelor
reziduale cu nămolul activat, regimul de lucru, metoda de regenerare a nămolului, timpul aflării apelor
reziduale în aerotanc, doza de nămol, capacitatea cantitativă, caracteristica stării sanitare;

b) prezenta filtrelor biologice, nr. lor, tipul, nr. de etape ale epu-rării, caracterul apelor reziduale
care pătrund, capacitatea calculată şi de facto, metoda repartizării apelor reziduale pe suprafaţa
filtrelor, caracteristica stării sanitare;

c) instalaţiile locale de epurare: nr. lor, tipul ,capacitatea lor calculată şi de facto, corespunderea
lor tipului de sol şi nivelului apelor freatice, starea dozatoarelor, caracteristica stării sanitare;

d) câmpurile de irigare, câmpurile de filtrare, aria lor, tipul, metoda repartizării apelor reziduale,
metoda irigării, metoda înlăturării apelor epurate, planificarea terenului, prezenţa terenului de rezervă,
capacitatea calculată şi de facto, culturile cultivate, auto¬rizata serviciilor veterinar şi igienic privind
cultivarea culturilor, caracteristica stării sanitare;

e) prezenţa lacurilor biologice: aria totală, destinaţia, tipul, nr.

de etape, regimul de epurare (aerob, anaerob), capacitatea calculată şi de [acto în funcţie de C.B.O.,
frecvenţa înlăturării sedimentului, dezinfectarea lui, starea sanitară.

23. Metoda de prelucrare a sedimentului (schema).

24. Caracteristica metantancului: numărul lor, regimul de fermentaţie a sedimentului (mezofil,

termofil), capacitatea calculată şi de facto, temperatura de fermentaţie (de facto), aprovizionarea cu
căldură.

25. Terenurile de nămol: numărul, tipul, metoda înlăturării apelor de drenaj, capacitatea calculată .şi
de facto, periodicitatea înlăturării nămolului de pe terenuri.

26. Caracteristica filtrelor cu vid şi filtrelor-prese: numărul, ca-pacitatea, metoda de curăţire a

filtrului, metoda de regenerare a materialului de filtru.

27. Uscarea termică a nămolului: tipul de instalaţii, numărul lor, capacitatea, utilizarea nămolului
uscat, starea sanitară.

28. Dezinfectarea apelor reziduale:a) denumirea reagentului;b) metoda de

dezinfectare;c) caracteristica metodei de dozare;d) prezenţa rezervei de reagent;e) condiţiile de
păstrare a reagentului;f) clorabsorbţia apelor reziduale;g) timpul de contact;b)
conţinutul clorului rezidual.

29. Evaluarea lucrului laboratorului departamental referitor la controlul asupra staţiei de epurare şi
a instalaţiilor ci în parte, com-pararea rezultatelor laboratorului de la staţie cu cele de la laboratorul
sanepidului.

30. Starea sanitară a bazinului de apă în locul deversării apelor reziduale.

31. Caracteristica igienică a încăperilor auxiliare 32.Controlul fişelor medicale ale personalului,
respectarea ter-menelor de examen medical.

33. încăperile regulilor igienice.

34. Propuneri privind îmbunătăţirea eficacităţii lucrului staţiei de epurare şi a stării sanitare a
instalaţiilor.

36.Managementul supravegherii efectuata de laboratorul de producere asupra eficacitatii functionarii

instalatiilor si gradul de epurare a apelor reziduale.Personalul responsabil de instalaţiile de epurare
este obligat să efectueze controlul asupra eficacităţii epurării apelor reziduale. In acest scop se fac
investigaţii de laborator după un plan coordonat cu serviciul sanitaro-antiepidernic.

Deci la metoda mecanică de epurare (decantoarc orizontale şi verticale) efectul posibil constă în
micşorarea conţinutului de suspensii, mărirea transparenţei, micşorarea C.B.0.5. In schema de analize
ale apelor reziduale se includ coloraţia, mirosul, transparenţa, volumul sedimentului şi masa
suspensiilor.

Dacă la instalaţiile de epurare se prelucrează şi ape reziduale industriale care conţin substanţe toxice,
analizele de laborator vor include şi determinarea cantitativă a acestor ingredienţi.

Indicii investigaţiilor de laborator:Decantoare orizontale, decantoare vertical: Coloraţia, mirosul,

transparenţa, volumul sedimentului, masa suspensiilor .Decantoare cu două etaje : In faza lichidă —
aceiaşi indici. Referitor ia sediment se determină aspectul lui exterior, mirosul, pH-ul apelor de
nămol.Controlul de producere a apelor reziduale epurate la instalaţiile mici constă cel puţin în recoltarea
zilnică a probelor şi in determinarea volumului de sediment în comparaţie cu conţinutul de sediment în
apa iniţială.La prelucrarea sedimentului în metantanc eficacitatea fermentării se determină prin aceiaşi
indici ca şi la sedimentul fermentat în partea septică a decantorului cu 2 etaje.

37.Clasificarea si caracteristica apelor reziduale industrial.

38. Particularităţile canalizarii intreprinderilor industriale . Conditii de canalizare comuna a obiectelor

industriale.

La alegerea sistemului si a schemei de canalizare a intreprinderilor industrial trebuie sa se ia in

consideratie :Cantitatea , compozitia si proprietatile apeler reziduale ale fiecare sectii in parte si ale
intreprinderii in intregime:

- Posibilitatea micsorarii cantitatii de ape reziduale industrial prin refolosirea lor

- Rationalizarea proceselor tehnologice

- Justificarea retinerii si utilizarii subst pretioase din apele reziduale

- Dirijarea apelor rezid in 2 directii: 1. Folosirea repetata 2. Prelucrarea celor poluate

- Folosirea in procesul tehnologic a aplelor epurate

- Folosirea apelor reziduale in agricultura

- Conditiile de deversare alor conform indicelui limitant al nocivitatate.

Canalizarea intreprinderilor industrial se face de regula dupa sistemul separate complet ( unitar)

39. Metodele generale si speciale de epurare a apelor reziduale industriale.Supravegherea igienica

curenta asupra epurarii apelor reziduale industriale.

La alegerea sistemului si a schemei de canalizare a intreprinderilor industrial trebuie sa se ia in

consideratie :

Cantitatea , compozitia si proprietatile apeler reziduale ale fiecare sectii in parte si ale intreprinderii in
intregime

- Posibilitatea micsorarii cantitatii de ape reziduale industrial prin refolosirea lor

- Rationalizarea proceselor tehnologice

- Justificarea retinerii si utilizarii subst pretioase din apele reziduale

- Dirijarea apelor rezid in 2 directii: 1. Folosirea repetata 2. Prelucrarea celor poluate

- Folosirea in procesul tehnologic a aplelor epurate

- Folosirea apelor reziduale in agricultura

- Conditiile de deversare alor conform indicelui limitant al nocivitatii

Canalizarea intreprinderilor industrial se face de regula dupa sistemul separate complet ( unitar)

40.Exigente igienice la alegerea locului de amplasare a statiei de epurare a apelor

reziduale.Documentatia oficiala.

41. Metoda expertizei igienice a proiectelor de canalizare.Oficializarea avizelor de proiect.

1.Familiarizarea cu datele de pasaport ale proictului(denumirea,etapa de proictare,denumirea institutiei

de proicetare,autorii anul elaborari);

2.Controlul plenititudinii documentelor prezentate:-fisa explicativa(locul amplasarii centrului populat si

caracteristica climatica,calcule despre cantitatea apelor reziduale,caracteristica de laborator a apelor
reziduale,schema canalizarii,caract hidrologica si fizico-chimica a bazinului de apa);-materialul
grafic(planul general al teritoriului,al instalatiilor de canalizare,a retelei si instalatiilor de alimentare cu
apa,a statiilor de epurare biologica)

3.Examinarea schemelor si sistemelor de canalizare.Medicul igienist apreciaza schema de

canalizare:centralizata,decentarlizata,mixta,partiala.Sistemele de
canalizare:unitar,diferentiat,mixt,semidiferentiat.Se apreciaza gradul de canalizare a centrului populat
prin calcularea raportului dintre lungimea retelei canalizatiei fata de lungimea retelei apeductului sau
raportul dinte capacitatea apeductului si vol. apelor reziduale evacuate prin sist de canalizare.Este
suficient raportul egal inte 0,6 si 1,0.

Proprietatile fizice si chimice ale solului.Caracteristica lui igienica.

Proprietatile fizice ale solului:

1.Porozitatea solului-volumlul sumar al prilor de aer din sol la o unitate de volum,exprimat in %.Cu cit e
mai mare porozitatea cu atit e mai mica capacitatea solului de filtratie.Porozitatea in norma=60-65%.

2.Permeabilitatea pt aer a solului-Capacitatea solului de a permite trecerea aerului prin grosimea sa.

3.Capacitatea de filtrare a solului-capacitatea solului de a absorbi si de a permite trecerea apei care

patrunde de la suprafata.

4.Higroscopicitatea solului -cantitatea de umeditate pe care solul e capabil sa o mentina datorita

fortelor de sorbtie si capilare.

5.Capilaritatea solului-capacitatea solului de a ridica apa din orizonturile inferioarein cele

superioare,prin capilare.

6.Temperatura.

Solul primeşte căldură din mai multe surse: prin radiaţia calorică,de la masa incandescentă din centrul
pamîntului şi de la procesele biochimice care se petrec în interiorul său. Temperatura solului are
importanţă sanitară, întrucît influenţează în mare măsură clima regiunii respective, viaţa plantelor,
procesele biochimice şi biologicecare au loc în sol, permite reţinerea relativ constantă a apelor
subterane, protejeazăconductele de apă şi canalizare.

Proprietăţile chimice

Solul cuprinde în structura sa aproape toate substanţele chimice cunoscute(organice şi minerale) în

cantităţi variabile. În cantităţi mai mari în sol se găsesc următoarele elemente: Si, Ca, Al, Fe, Mg, K etc. Si
în cantităţi mai mici: I, F, Br, Co,Mn, Cr etc. În cantităţi si mai mici în sol se găsesc şi elemente
radioactive: Ra, U, To,Cs etc.

Insemnatatea igienica a solului

1.In sol pier bacteriile patogene ,virusurile,protozoarele si ouale de helmenti.

2.Mediul care asigura circulatia ,,mediu ambiant-om'' a substantelor chimice radioactive si chimice
exogene care patrund in sol.

3.Poate fi factorul de transmitere la om a maladiilor infectioase.

4.Principalul factor de formare a zonelor naturale si artificial.

43. DESEURILE CLASIFICAREA DESEURILOR

-Deseuri periculoase:din spitale deseuri infectioase,deseuri ascutite,deseuri chimice,des

farmaceutice,des radioactive,butelii cu gaze sub presiune

-Deseuri inoffensive:deseri menajere(alimente)

-Deseuri likide-apele rexiduale casnice,industrial,scurgeri atmosferice

-Deseuri solide:resturi alimente,hirtie,deseuri din pietre,namol din statile de epurare,detergent

lubrifianti
Principiul procesului de autoepurare a solului.Indicatorii sanitari ai calitatii solului.

Autoepurarea solului-este un proces biologic complicat si de lunga durata pe parcursul careia

substantele organice se transforma in apa,bioxid de carbon,saruri minerale si humus,iar agentii patogeni
se distrug.

Include doua procese biochimice :mineralizarea si humificarea,indreptate la restabilirea starii initiale a

solului.

Procesul de mineralizare-Substantele organice,care au nimerit in sol sub forma de

proteine,lipide,glucide si produse ale metabolismului lor se supun dezintegrarii pina la formarea
substantelor neorganice.

Procesul de humificare-Paralel cu procesul de mineralizare in sol are loc sinteza din substantele organice
a deseurilor unei substante organice noi compuse,care poarta denumirea de humus.

Indicatorii sanitari ai calitatii solului:

 1. Grupa azotatilor mg/kg sol-sanitaro-chimice

2. Cloruri mg/kg sol-sanitaro-chimice

3. pH(unitati relative)

4. Pesticide(cantitatea reziduala)mg/kg sol

5. Metale grele mg/kg sol

6. Petrol si produse petroliere mg/kg sol

7. Fenoli volatili mg/kg sol

8. Compusii sulfurici mg/kg sol

9. Substante cancerogene mg/kg sol

10.Substante radioactive Ci/kg sol

11.Bacterii termofile indexul-sanitaro-bacteriolgice

12.Bacterii nitrificante indexul-sanitaro-bacteriologice

13.Clostridium perfringens indexul-sanitaro-bacteriologice

14.Microorganisme patogene indexul-sanitaro-bacteriologice

15.Virusi roto-,entero-

16.Virusii hepatitei virale A

17.Colifagii indexul-sanitaro-bacteriologice

18.Oua de helminti numarul/kg sol-sanitaro-helmintologice

19.Muste sinantropice numarul de larve si pupe-sanitaro-entomologice

45. Defenitie, etapele si importanta salubrizarii centrului populat. Sistemele de salubrizare. Formele
de gestionare reziduurilor si deseurilor solide.

Prin protectia sanitara a solului se subintelege complexul de masuri, indreptat spre limitarea patrunderii
in sol a diferitelor impuritati pina la marimi, care nu deregleaza procesele de autoepurare in sol, nu
contribuie la acumularea substantelor nocive in plantele cultivate, in cantitati periculoase pentru
sanatatea oamenilor si a animalelor, nu limiteaza folosirea solului in scopuri agricole.

Masurile de protectie sanitara a solului pot fi impartite in 4 grupuri: 1) Masuri sanitaro-tehnice

(salubrizarea centrelor populate), 2) masuri tehnologice, 3) masuri de planificare, 4) masuri legislative,
organizatorice si administrative.

Masuri sanitaro-tehnice (salubrizarea centrelor populate). Acest grup de masuri conditioneaza

indeplinirea cerintelor igienice, inaintate fata de constructia si exploatarea corecta a aparatelor si
instalatiilor, destinate pentru colectarea, pastrarea temporara, transportarea, epurarea si utilizarea
reziduurilor lichide si solide menajere si a deseurilor industriale.
Colectarea reziduurilor solide poate fi efectuata cu ajutorul conductei de gunoi, colectoarelor de gunoi
din apartamente, curti si strazi, conteinere.

Evacuarea si transportarea reziduurilor solide. Pentru evacuarea gunoiului si altor reziduuri solide se
folosesc camione speciale – autogunoiere.

Epurarea reziduurilor solide. Epurarea reziduurilor solide este element cel mai principal a salubrizarii.
Toate metodele de epurare trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte principale:

1 Inofensivitatea

2 Epurarea rapida a reziduurilor

3 Evitarea dezvoltatii mustelor de casa si crearii mediului favorabil pentru sobolani.

4 Transformarea sigura si rapida a subst organice in compusi, care nu putrezesc si nu polueaza aerul

5 Lipsa poluarii apelor subterane si de suprafata

6 Utilizarea maximala si inofensiva pentru sanatatea oamenilor a calitatilor folositoare ale reziduurilor,
care contin pina la 6 % de deseuti utilizate.

Sub notiunea de salubrizare a teritoriilor centrelor populate se subintelege un sistem de masuri planice,
organizatorice, igienice,tehnice, gospodaresti ce include colectarea,pastrarea temporara,indepartarea
rapida,neutralizarea sigura,utilizarea unor reziduuri menajere cu scopul ocrotirii sanatatii populatiei.

Etapele salubrizarii centrului populat:

1.Alegerea tipului de colectare si depozitare temporara a reziduurilor

2.Alegerea caii de evacuare a reziduurilor

3.Efectuarea neutralizarii reziduurilor

Sistemul de salubrizare include construcţii, instalaţii şi echipamente specifice, inclusiv:

a) depozite de colectare şi preselectare a deşeurilor;

b) construcţii şi instalaţii destinate sortării, colectării, evacuării, valorificării şi depozitării deşeurilor;

c) baze de întreţinere a autovehiculelor de salubritate;

d) centre de colectare şi reciclare a materialelor (recipiente de preselectare şi colectare, urne, pubele);

e) puncte pentru activitatea de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare;

f) fabrici, uzine de prelucrare complexă a deşeurilor

Forme de gestionare a reziduurilor si deseurilor solide:

1. Sortarea deseurilor

• Reciclabile

• Organice

• Inerte

• Toxice nereciclabile
2. Colectarea si pastrarea temporara a deseurilor

• Prin conducte de gunoi,cu camera de depozitare temporara

• Colectoare de gunoi din apartamente,curti si strazi(pubele)

• Containere

3. Evacuarea si transportarea reziduurilor

• Cu ajutorul autovehiculelor compactoare

• Autocamioane pe care se incarca pubele si

containere pline si se lasa altele curate

• Prin intermediul retelei de canalizare

• Instalatii pneumatice(tuburi etanse)

4. Neutralizarea reziduurilor

• Compostarea pe cimpuri speciale

• Camere biotermice

• Incinerarea in crematorii speciale

• Fabrici de prelucrare a gunoiului

46. Exigente igienice catre instalatiile de acumulare a reziduurilor manajere solide. Sistemul de
indepartare (transportare, evacuare) reziduurilor manajere solide.

Metode biotermice:

Cimpurile de compostare. Distanta de la cladirile de locuit nu mai mica de cait 300 m. Stivele reziduurilor
solide cu lungimea de 10-25 m si inaltimea 1,5-2m sint amplasate in rinduri paralele la distanta de 3 m
unul de la altul. La baza stivelor de reziduuri menajere se pun materiale hidroscopice (turba, paie,
rumegus de lemn, compost).

Camerele biotermice. Camere se fac cu pereti ingraditori din caramida, beton sau constructii armate
montabile cu capacitatea de 2-20 m ³. Temperatura maximala in camera atinge 65-70 C si se pastreaza
timp de 24-30 de zile. Termenul de compostare : vara – 40 zile, iarna – 60 zile.

Ingroparea reziduurilor pe poligonuri (gunoistile perfectionate). Distanta pin la cladirele de locuit nu mai
mica de cit 1000 m. Temperatura 60 -70 C.

Pentru colectarea si depozitarea temporara a reziduurilor solide se folosesc :conducta de gunoi cu

camera de depozitare temporara,pubele,containere

Exigente igienice:

• Se vor amenaja sectoare special pentru containere,avind cai comode de acces pentru
transportul de salubritate

• Terenul trebuie sa fie copertat,impermeabil pentru apa(betonat sau asfaltat)si izolat cu perdele
verzi

• Se vor lua masuri de prevenire a putrefactiei si de descompunere,in timpul rece al anului

termenul de stocare sa nu depaseasca mai mult de 3 zile,iar in perioada calda a anului-nu mai mult de
24 ore
• Reziduurile menajere solide in zonele amenajate urbanistic vor fi stocate in containere metalice
standarde returnabile(0,73m3),in zonele rezidentiale necanalizate se admite utilizarea recipientelor din
lemn sau metal nestandarde

• Terenul pentru instalarea containerelor se va plasa fata de casele de locuit,institutii

prescolare,terenuri sportive etc la o distanta nu mai mica de 20 m si nu mai mare de 100 m.Suprafata
terenului va corespunde numarului de containere necesare,dar nu mai multe de 5

• Containerele din metal in perioada calda a anului,se vor spala nu mai rar de o data in 10 zile
daca nu sint inlocuite cu containere curate si imediat dupa golire daca se schimba

• Blocurile de locuit cu 6 si mai multe etaje se vor inzestra cu conducte de evacuare a gunoiului

• Accesul in camera de acumulare a gunoiului se va izola de intrarea in blocul de

locuit.Containerele cu reziduuri nu se vor scoate in afara camerei mai devreme de o ora pina la venirea
camionului de evacuare

• Conducta si camera de acumulare trebuie sa fie permanent in functie.Capacele conductei la

etaje trebuie sa se inchida etans si antifonate.Se vor ceea conditii de curatire,dezinfectie,dezinsectie a
lor Se vor folosi dezinfectantii:Lizol,Crealin,Naftalizol,Fenol,Metasilicat de sodiu etc,timpul de
interactiune nu mai putin de 30 min.

Se deosebesc 3 sisteme de evacuare a reziduurilor,care se acumuleaza in centrele populate

1. Evacuarea flotabila(prin reteaua de canalizatie)

2. Prin exportare

3. Mixta

47. Metodele de neutralizare , prelucrare si utilizare a reziduurilor si deseurilor

La prima etapă se alege tipul de colectare şi depozitare temporară a reziduurilor:

a) Pentru reziduurile lichide: sistemul de canalizare cu elementele lui de recepţionare sau latrinele,
gropile septice, luftclose- tele etc.;

b) Pentru reziduurile solide: conducta de gunoi cu camera de depozitare temporară, pubelele,

containerele.

La etapa a doua se alege calea de evacuare a reziduurilor: a) reziduurile lichide se evacuează prin
reţeaua de canalizare sau, în cazul lipsei acestei reţele, cu ajutorul cisternelor auto; b) reziduurile solide
se înlătura cu ajutorul autovehiculelor compactoare, care realizează condiţii etanşe de comprimare şi de
transport; cu ajutorul autocamioanelor pe care se încarcă pubelele sau containerele pline, iar în locul
acestora se lasă altele curate şi dezinfectate; prin in¬termediul reţelei de canalizare împreună cu apele
reziduale după o măcinare fină a reziduurilor solide (sistemul Garcheu) sau prin instalaţii pneumatice
(tuburi etanşe).

La următoarea etapă se efectuează neutralizarea reziduurilor. Metodele de neutralizare a reziduurilor se

aleg în funcţie de condiţiile locale. Reziduurile, lichide sunt supuse prelucrării la staţiile de epurare. Lipsa
canalizării impune transportarea reziduurilor lichide Ia staţiile de deversare ale reţelei de canalizare sau
sunt neutralizate la câmpurile de asenizare sau la câmpurile de îngropare în brazdă. Cea mai simplă
metodă de transportare a reziduurilor solide constă în transportarea gunoiului pe terenurile agricole,
unde sunt încorporate printr-o arătură adâncă. O metodă mai bună pentru transformarea gunoiului în
îngrăşământ agricol este compostarea pe câmpuri speciale de compostare sau pe lotul de lângă casă în
condiţii rurale. Cea mai eficientă pentru mineralizarea reziduurilor solide este metoda camerelor
bioterme. Componentele combustibile ale gunoiului dau o anumită putere calorică şi fac posibilă
incinerarea (arderea) lui în crematorii speciale. Depozitarea simplă de gunoaie este interzisă pentru
folosire. In cazurile necesare sunt recomandabile gunoiştile amenajate. Cele mai raţionale sunt fabricile
de prelucrare a gunoiului.

Cimpurile de compostare se situeaza pe sectoare de pamint special la o distanta nu mai < 300 m de la
cladirile de locuit.Stivele reziduurilor solide cu L=10-25 cm si inaltimea=1,5-2 m sunt amplasate in rinduri
paralele la distanta de 3m de la altul.la baza stivelor de reziduuri menajere se pun material higroscopice
(turba, paie, rumegus de lemn )pt retinerea lichidului care se formeaza la compostare. In dependenta de
conditiile climaterice maturarea compostului dureaza de la 5 pin la 12 luni.

Depozitare care daca este insotita de remanieri periodice (2-3 saptamani) si de corectarea raportului C:N
prin introducerea de resturi vegetale tocate (paie de la culturile cerealiere, coceni de porumb tocati,
etc), duce in final (dupa 3-4 luni)la obtinerea unui produs nou mai putin poluant si mai usor de
bidegradat de catre sol - compost. Prin autoliza celulozelor microbiene aerobe care s-au inmultit, se
asigura o cantitate insemnata de enzime care vor actiona si in conditii de anaerobioza asupra celulozei,
hemicelulozelor, proteinelor, grasimilor si altor compusi astfel descompunerea acestora se va afla intr-
un stadiu mult mai avansat asa-zisa forma de humus.

Mecanism de neutralizare:

Substante organice (proteine, lipide, glucide si produsele lor metabolice) +

Mcroorganisme (bacterii, ciupercii, actinomicete, alge) + O2 din aer =>

Humus (microorganisme sintetizate din nou ale substantelor organice) + carbonati, sulfati, fosfati, nitrati
+ energie.

48. EXIGENTE IGIENICE CATRE CONSTRUCTIA SI SALUBRITATEA CIMPURILOR DE

COMPOSTARE.MECAMISMUL DE NEUTRALIZARE A REZIDURILOR DE COMPOST

Cimpurile de compostare se situeaza pe sectoare de pamint special la o distanta nu mai < 300 m de la
cladirile de locuit.Stivele reziduurilor solide cu L=10-25 cm si inaltimea=1,5-2 m sunt amplasate in rinduri
paralele la distanta de 3m de la altul.la baza stivelor de reziduuri menajere se pun material higroscopice
(turba, paie, rumegus de lemn )pt retinerea lichidului care se formeaza la compostare. In dependenta de
conditiile climaterice maturarea compostului dureaza de la 5 pin la 12 luni.

Depozitare care daca este insotita de remanieri periodice (2-3 saptamani) si de corectarea raportului C:N
prin introducerea de resturi vegetale tocate (paie de la culturile cerealiere, coceni de porumb tocati,
etc), duce in final (dupa 3-4 luni)la obtinerea unui produs nou mai putin poluant si mai usor de
bidegradat de catre sol - compost. Prin autoliza celulozelor microbiene aerobe care s-au inmultit, se
asigura o cantitate insemnata de enzime care vor actiona si in conditii de anaerobioza asupra celulozei,
hemicelulozelor, proteinelor, grasimilor si altor compusi astfel descompunerea acestora se va afla intr-
un stadiu mult mai avansat asa-zisa forma de humus.

Mecanism de neutralizare:Substante organice (proteine, lipide, glucide si produsele lor metabolice) +

Mcroorganisme (bacterii, ciupercii, actinomicete, alge) + O2 din aer =>Humus (microorganisme
sintetizate din nou ale substantelor organice) + carbonati, sulfati, fosfati, nitrati + energie.

49. Managementul Sipravegherii igienice asupra salubrizarii centrelor populate. Legislatia in domeniul
protectiei sanitare a solului. Particuparitatile salubrizarii comunitatilor rurale.

Controlul sanitar curent se efectuiază în corespundere cu planul anual de lucru,adoptat de medicul

șef.Înfăptuirea la nivel înalt a controlului curent asupra salubrizării sanitare a centrelor populate
presupune:
• Controlul asupra efectuării măsurilor de perfecționare a salubrizării sanitare a centrelor
populate(organizarea sau lărgirea cuprinderii centrului populat cu sistemul planificat-regulat de
salubrizare,îmbunătățire îndestulării cu colectoarele de gunoi și cu transport,traducerea în practică a
metodelor eficiente de neutralizare și utilizare a rezidurilor,organizarea observărilor asupra măsurilor de
salibrizare a centrelor populate și efectuarea lucrului de educație sanitară)

• Punerea la timp în fața comitetelor executive a problemelor de planificare curentă și de

perspectivă a măsurilor de ameliorare a salubrizării centrelor populate

• Acțiunea administrativă asupra persoanelor de serviciu și a proprietarilor de case.

Legislația în domeniul protecției solului:

• LEGE Nr. 1515 din 16.06.1993 privind protecţia mediului înconjurător

• Legea Nr. X din 03,02,09 cu privire la suprevegherea de stat a SP(art.34-Solul și menținerea

teritoriului)

• Legea Nr.1236-XIII cu privire la regimul produselor și substanțele nocive

• Legea Nr.119-XV cu privire la produsele de uz fitosanitar și la fertilizanți.

Hotărîrea de Guvern Nr.599 despre aprobarea regulamentului cu privire la

importul,comercializarea,stocarea și utilizarea produselor de uz fitosaitar și a fertilizanților

Particularitatile salubrizarii comunititatilor rurale

In cadrul centrului populat este obligatoriu instalarea recipientelor pentru a acumularea rezidurilor
solide.Numarul si dinstanta intre ele trebue sa fie nu mai mare de 40 m in locurile aglomerate si 100 m
in cele putin aglomerate .

Amenajare pe strada a corturilor,taberelor de vinzare a frunctelor si legumelor trebue sa fie coordonata

cu SSSE .Deriticarea teritoriului in raza de 5m se efectueaza de structura comerciala autorizata
.Salubrizare mecanizata umeda si uscata a strazilor si pietelor in perioada de vara se face in mod
planificat .Stazile cu trafic intens in scopul imbunatatiri microclimatului in timpul arsetei de vara se vor
stopi cu apa .Toamna in perioada caredrii frunzelor salubrizare teritorilor se va face minutios ,iar
frunzele cazute vor fi colectate pe sectoare speciala .In perioada de iarna ,la prelucrarea cailor de
circulatie auto cu reagenti chimici si pentru prevenirea formarii solutilor lor ,vor fi respectate in tocmai
normele de utilizare ;se interzice folosirea sarii de bucatarie .

50. Notiune de poluare exogena si endogena a solului. Principiile de normare igienica a substantelor
chimice exogene in sol.

Poluarea exogena-aducerea din exterior,in sol a unor substante poluante in asa continut care devine
periculos pentru sanatatea omului in cazul contactului direct cu solul poluat sau prin mediile ce
contacteaza cu solul(prin lanturile ecologice:sol-apa-om; sol-plante-om; sol-plante-animale-om; sol-aer
atmosferic-om;)

Poluare endogena-Se manifesta prin procese poluante,care se desfasoara in interiorul

solului(eroziuni,alunecari de teren,refulari,sufozii) sau cresterea unor componenti normali ai solului.

Principiile de normare igienica a substantelor chimice exogene in sol. Etapele de normare

1. Criteriu de normare – posibilitatea patrunderii unei cantitati suplimentare de substante chimice in
forma de amestecuri la compozitia naturala a solului, in cantitati inoffensive pentru sanatataea
oamenilor si mediului inconjurator

2. Criteriueste bazat pe faptul ca securitatea patrunderii unei anumite cantitati de substante chimice in
sol este cnditionata de inadmisibilitatea maririi actiunii ei mai sus de posibilitatile adaptive ale celor mai
sensibile grupe de populatie sau sau a capacitatii adaptive a solului la actiunea izolata, complexa,
combinata sau asociata a substantelor chimice asupra organismului uman.

3. Criteriu ca cercetarie trebuie sa se efectueze in conditii pedo-climaterice extremale, care contribuie la

migrarea maximal a substantelor chimice exogene asupra proceselor de autoepurare si asupra
microbiocenozei din sol.

4. prevede in scopul securitatii sanatatii oamenilor efectuarea cercetarilor pe modele biologice, de

laborator

5. Aceatsa pozitie a teoriei de normare prevede ca pe parcursul experimentuluisa fie evidentiate cele
mai inguste locuri la compararea cantitatilor pragale a substantei chimice in functie de indicia sanitari ai
nocivitatii, ai migratiei acvatice, ai migratiei aeriene, organoleptici, fitoacumulatori…

6. CMA a substantelor chimice este o marime unica pentru orice conditie pedo-climaterica cu
coeficientul de rezerva

7. determinara CMA unice a substantelor chimice pentru o anumita zona pedoclimaterica a tarii.

Etapele normarii:

1. Efectuarea studierii proprietatilor fizico-chimice a substantei si a stabilitatii ei in sol

2. Argumentarea volumului de cercetari experimentale si a concentratiilor pragale preliminare

pentru fiecare indice de nocivitate

Experimental de laborator de argumentare a concentratiilor subpragale dupa 6 indici ai

nocivitatii(organoleptic, sanitary, fitoacumulativ, de migratie acvatica, de migratie aeriana, toxicologic)
cu scopul de a determina indicele limitatnt al nocivitatii si a marimii CMA.

51. Exigente ig la dezinfectarea si utilizarea cadavrelor animalelor si confiscatelor.Exigente ig la

planificarea si amenajarea cimitirelor si crematoriilor.

Locul pentru platforma specializată de înhumare a cadavrelor animalelor se alege conform ordinii de
reglementarea regimului proprietăţii funciare şi se amplasează pe terenuri izo¬late, libere de
construcţii, bine aerisite, neinundabile, care exclud posibilitatea de poluare a centrelor populate, a
zonelor de agrement, a surselor de aprovizionare cu apă potabilă, a surselor de ape minerale, a apelor
de suprafaţă şi subterane.

Platforma specializată trebuie să fie amplasată în partea fe¬rită de vânt a centrelor populate, Luând în
consideraţie direcţia predominantă a vânturilor. Dimensiunea ZPS nu trebuie să fie mai mi¬că de 3000
m. Platforma specializată trebuie amplasată la o distanţă de cel puţin 200 m de la câmpurile agricole şi
şosele, şi de cel puţin 50 m de la păduri şi plantaţiile ce nu sunt destinate pentru odihnă.

Platforma specializată trebuie amplasată pe terenuri cu ape subterane la o adâncime mai mare de 20 m
şi care sunt acoperi¬te de roci cu o permiabilitate mică. Temelia fundaţiei locului de înhumare trebuie
să fie de cel puţin 4 m faţă de nivelul maxim-sezonier al apelor subterane. Trebuie exclusă posibilitatea
de pătrundere a pre¬cipitaţiilor atmosferice.

Se interzice amplasarea platformei specializate de înhuma¬re în albiile râurilor, în râpi, pe sectoarele cu

soluri nisipoase şi nestabile, precum şi în locurile predispuse la crearea golurilor subterane.
Fosele umplute se dezinfecteaza cu sol. de clorura de var,apoi se izolează cu un strat de sol tasat cu
grosimea de 2 m.

Exigente ig la planificarea si amenajarea cimitirelor si crematoriilor:

Lotul de pămînt pentru cimitire de înmormîntare tradiţională se repartizează în conformitate cu

planurile urbanistice generale, aprobate conform Normelor şi regulamentelor de construcţie, reieşind
din calculul 0,24 ha pentru 1000 locuitori.

Fiecare cimitir permanent trebuie să dispună de un teren liber destinat înmormîntărilor, reieşind din
calculul 0,06 ha pentru 1000 locuitori.

Zona de protecţie sanitară de la cimitir pînă la marginea zonei populate trebuie să fie determinată
conform normativelor tehnice de planificare urbanistică.

După închiderea cimitirului, la expirarea a 15 ani de la ultima înmormîntare, lăţimea zonei de protecţie
sanitară poate fi redusă pînă la 100 m.

În cazul în care cimitirul este situat mai sus de cursul apelor subterane, de unde îşi au izvorul fîntînile,
rezervoarele şi alte instalaţii de alimentare descentralizată cu apă a localităţilor rurale, zona de
protecţie sanitară poate fi majorată pînă la 500 m, iar în cazul în care cimitirul este situat mai jos de
cursul apelor subterane - redusă pînă la 100 m.

Pe terenul zonei de protecţie sanitară se interzice construcţia a orice obiecte.

Pe terenul cimitirului nu se permite construcţia apeductului pentru apă potabilă. Cimitirul trebuie să
dispună de apeduct numai pentru scopurile de stropire.

Nu se permite consturcţia cimitirelor pe terenurile:

-zonei de protecţie sanitară a izvoarelor de aprovizionare cu apă, izvoarelor minerale şi zonei de

protecţie sanitară a staţiunii climaterice:

-cu roci, la suprafaţa cărora există multe crăpături mari şi pe locuri unde există roci acvifere;

-pe malurile rîurilor, care sînt utilizate de către populaţie pentru diferite scopuri.

Lotul de pămînt pentru cimitire trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:

-să aibă înclinare în partea opusă localităţii, bazinelor deschise de apă, utilizate în scopuri de
gospodărire;

-să nu fie supusă alunecărilor şi prăbuşirii;

-să nu fie inundate în caz de revărsări;

-nivelul maxim al apelor subterane trebuie să fie la o adîncime nu mai puţin de 2 m de la suprafaţă;

-să dispună de sol uscat poros, care asigură pătrunderea suficientă a aerului şi uscare rapidă;

-să dispună de accese cuvenite amenajate şi înverzite.

52. Metoda alegerii locului de pamint pentru neutralizarea deseurilor.

In cadrul acestei etape de lucru medicul igienist acorda atentie urmatoarelor probleme:suficienta
suprafetei terenului pentru amplasarea instalatiilor proiectate,posibilitatea stabilirii ZPS,valabilitatea
terenului conform indicatorilor de caracterizare a solului si a starii hidrogeologice pentru amplasarea
instalatiilor de colectare,depozitare si neutralizare a reziduurilor.
In scopul determinarii nivelului apelor freatice,beneficiarul sau proiectantul trebuie sa sape o sonda pina
la stratul de apa.Daca pina la adincimea de 5m nu s-a gasit stratul de apa,saparea mai departe este
inutila,deoarece in acest caz practic lipseste posibilitatea poluarii bacteriologice a apelor freatice.Este
necesara insa cunoasterea directiei miscarii apelor freatice(de regula,ele se misca in directia inclinarii
reliefului,adica a curgerii riului etc.),cit si a vitezei miscarii lor.Se va lua in consideratie ca normativele
igienice prevad urmatoarele marimi minimale ale ZPS in jurul instalatiilor de salubrizare(m):

-terenul pentru pubele(containerele)de gunoi 20 m

-pavilionul pentru lazile(containerele) de gunoi 20 m

-camera biotermica 300 m

-cimpuri de compostare 500 m

-poligoane pentru reziduurile comunale solide 500 m

-fabrici de prelucrare a gunoiului 500 m

-instalatii de incinerare a reziduurilor 500 m

-statii de deversare 300 m

-cimpuri de ingropare sub brazda 1000 m

-parcuri auto 100 m

-cimitire de animale 500 m

-cimitire 300 m

-depozite pentru inmagazinarea ingrasamintelor minerale 200 m

-depozite pentru inmagazinarea pesticidelor,tone:

Pina la 20 t -200m; 20-50t 300m; 50-100t 400m; 100-300t 500m; 300-500t 700m

Peste 500t 1000m

53. Salubrizarea strazilor, pietilor si terenurilor din cartier, microraion. Exigente igienice la
proiectarea, amenajarea si exploatarea “Regiei autosalubritate”.

La organizarea retelelor de drumuri si strazi se rezolva un complex de sarcini foarte complicate printer
care cele mai importante fiind: a) indestularea celor mai scurte si comode cai de miscare a trasportului
urban si a pietonilor intre diferite parti ale orasului; b) organizarea evacuarilor apelor de
suprafata;c)amplasarea retelelor ingineresti; d) asigurarea aerisirii normale sau a protectiei contra
vintului.e) organizarea miscarii pietonilor.

Drumurile accelerate si drumul p-u traficul marfurilor trebuie amplasate in afara zonei de trai pe
teritoriile ZPS, pe solurile incomode p-u constructive (ripe, talveguri). Pe teritoriile locative, drumurile
accelerate pot fi construite in cazul argumentarii tehnico-economice corespunzatoare in adincituri,
tunele, pe estacade cu conditia izolarii de zonele pietonale precum si respectarea normativelor
admisibile fata de poluarea sonora si poluarea cu gaze de esapament fata de zonele locative. Distanta
minimala de la marginea partii carosabile a drumurilor accelerate si a drumurilor p-u transportul
marfurilor nu trebuie sa safie mai mic de 50m de la linia rosie. Latimea strazilor se stabileste in
corespundere cu categoria lor si in dependenta de intensitatea circulatiei. Salubrizarea strazilor se face
prin instalarea pubelelor la distanta de 40 m, 100m una de la alta si prin evacuarea deseurilor zilnic pe
timp de vara nu mai tirziu de ora 7 si nu mai tirziu de 23, iar iarna o data la 3 zile. Unele strazi
agglomerate pet timp de vara se vor stropi cu apa.

Terenul pietei trebuie sa fie asfaltat sau cu alt invelis recomandat ( inclusiv sectorul gospodaresc, caile
de acces), p-u a permite scurgerea gravitationala a apelor meteorice spre recepientele de canalizatie
pluviale.

P-u pietele cu suprafata de 0,2 ha se admite teren neasfalt dar bine pavat si acoperit cu nisip in strat de
3 cm. Piata trebuie sa fie asigurata cu sistema de apeduct si canalizatie si deasemenea cu instalatii locale
de epurare a apelor meteorice. In pietele lipsite de canalizatie, toaletele publice construite cu haznale
impermiabile se vor amplasa la distanta nu mai mica de 50m fata de locurile de comert. Sectorul
gospoda-resc se va amplasa la distanta nu mai mica de 30 m fata de locurile de comert.

Nr de pubele se determina avind in vedere ca la fiecare 50m de teritoriu de instaleaza o pubela, iar la
distanta de cele instalate linear cu tarabele comerciale nu va depasi 10 m. Nr recipientelor cu capacitate
pina la 100 l se stabilesc reesind din una la 200m2., iar distanta dintre ele nu va fi mai mica de 20 m. In
pietele mai mari de 0,2 ha rezidurile colectate se vor stoca in recipiente de 0,75 m3..

Programul de lucru al pietei se tabileste de catre organelle administratii publice locale. Se va selecta o zi
din saptamna p-u salubrizarea complexa a pietei. Dupa inchiderea pietei se va efectua dereticarea cu
golirea pubelelor de reziduri. In perioda calda a anului teritoriul pietei se va spala zilnic.