Totalizare 1 Sănătate Publică. Igiena Mediului
Totalizare 1 Sănătate Publică. Igiena Mediului
Totalizare 1 Sănătate Publică. Igiena Mediului
Clasificarea surselor de
alimentare cu apa si caracteristica lor igienica.
-fintini publice
Apeductele se impart in :
- cu alimentare mixta
Componenţa chimică a apei. Apele naturale sînt diferite după compoziţia chimică şi gradul de
mineralizare. La majoritatea apelor naturale cantitatea de săruri dizolvate depăşeşte 1000 mg/l dar sînt
regiuni apa cărora se caracterizează printr-o mineralizare abundentă, de la 3000 pînă la 5000 mg/l.Apa
conţine săruri din cationii de Ca, Mg, Na, K.'.Fe, şi anioni de HCO3, CI, So4, No3, F.în decurs de o zi omul
consumă circa 20 g. de săruri minerale în fond cu produsele alirnentare. Din apă omul primeşte numai
2— 5% din cantitatea necesară de săruri, de aceea importanţa fiziologică a sărurilor minerale, care se
conţin în apă, nu e prea mare.în caz de folosire a apelor mineralizate în organism nimereşte circa 10—
30% din cantitatea totală de săruri.
Apa care conţine peste 1000 mg/l de săruri poate avea un gust sărat-amărui, sălciu, sărat, poate
înrăutăţi secreţia gastrică, spori motorica stomacului şi Intestinelor, deci influenţează negativ asupra
digestiei în genere, cauzînd diareei
Din toăte componentele naturale enumerate ale apei se deosebesc nitraţii care au o acţiune toxică
boala se manifesta prin dereglări intestinale dispeptice, dispnee pronunţată, tahicardie- cianoză S-a
constatat, că apa care conţine o cantitate mai mare de 40 mg/l de . nitraţi provoacă la sugari
methemoglobinemie
Actualmente prezintă interes studierea microelementelor, ce se conţin in apă : fluorul, iodul, strontiul.
seleniul, cobaltul, manganul, molibdenul ş. aSpre exemplu, excesul unor animute mic- roelemente în apă
poate provoca endemnii geochimice. Una dintre cele mai frecvente endeminii geochimice acvatice de pe
globul pămîntesc este fluoroza (boală cauzată de cantitatea sporită de fluor din apă (mai mult de 1,0—
1,5 mg/l). în localităţi cu cantitatea de fluor din apă redusă (mai puţin de 0,5 mg/l) se înregistrează o
creştere a morbidităţii de carie dentară Sînt regiuni şi raioane cu carenţă de iod. Insuficienţa de iod în
organism provoacă guşa endemică (în cazul cînd organismul nu e asigurat cu iod prin intermediul
produselor alimentare). Folosirea surselor de apă bogate în iod (30—100 mcm/1) reduce simţitor sau
definitiv morbiditatea de guşă endemică.
Folosirea intensă a pesticidelor în lupta cu dăunătorii agricoli şi ai pădurilor poate cauza poluarea apelor
superficiale sau subterane cu substanţe chimice stabile în mediul ambiant (hexacloranul, etc.). în ultimii
ani se acordă o atenţie susţinută studierii radioactivităţii apelor naturale şi importanţei ei igienice.
Apa de râu
printr-o mineralizare mai scăzută, suma sărurilor minerale dizolvate fiind sub
400 mg/l. Aceasta este formată din dicarbonaţi, cloruri şi sulfaţi de sodiu,
potasiu, calciu şi magneziu. Duritatea totală este, în general, sub 15 grade, fiind
valorii neutre, fiind cu un pH = 6,8 - 7,8. Dintre gazele dizolvate sunt prezente
în perioadele de îngheţ.
Apa subterană
Apele subterane sunt caracterizate, în general, printr-o mineralizare mai ridicată, conţinutul în săruri
minerale dizolvate fiind peste 400 mg/l şi format, în principal, din dicarbonaţi, cloruri şi sulfaţi de
sodiu,potasiu, calciu şi magneziu. Duritatea totală este cuprinsă între 10-20 grade germane şi este
formată, în cea mai mare parte, din duritate dicarbonatată.Concentraţia ionilor de hidrogen se situează
în jurul valoriineutre, corespunzând unui pH = 6,5 - 7.Dintre gazele dizolvate predomină dioxidul de
carbon liber,conţinutul în oxigen fiind foarte scăzut sub 3 mg O2/l.În funcţie de compoziţia mineralogică
a zonelor străbătute, unele surse subterane conţin cantităţi însemnate de fier, mangan, hidrogen
sulfurat şi sulfuri, compuşi ai azotului etc.
I. surse naturale:
- ape curgătoare;-
- ape stătătoare;
- ape stagnate;
II. surse artificiale:
b)infiltrative
- freatice
- descendente
b)cu presiune
c) fara presiune
2. Debitul sursei
- De origine neinfectioasa : fluor ( 1,4-1,6 mg/l) in exces duce la fluoroza endemic iar insuficienta
la carie dentara,
Deficitul de iod provoaca gusa endemic a, continutul sporit de strontium duce la dereglarea dezvoltarii
tesutului osos care se manifesta prin retinerea dezvoltarii dintilor , scaderea procesului de dezvoltare
armonioasa morfofunctionala printer copii de virsta scolara mica , duritatea marita duce la cresterea
ratei de litiaze renale printer populatie, concentratia crescuta de nitrati si nitriti provoaca
methemoglobinemia la copii, arseniu provoaca boala copitelor
- De origine infectioasa pentru raspindirea bolilor infectioase prin apa sa devina reala sint
necesare 3 conditii :
Prin apa se poate transmite holera , febra tifoida ,salmonelozele, dizenteria, tularemia, bruceloza ,
hepatitele virotice, enteritele virotice , virusurile polimielitei adeno si enterovirusuri.
3. Exigente igienice fata de calitatea apei din sursele folosite pentru constructia apeductului de apa
potabila. Normele si regimul consumelui de apa coeficienti de iregularitate, importanta igienica.
In dependenţă de condiţiile locale şi cele de amenajare a gurii sondelor, instalaţiile pentru captarea
apelor subterane se amplasează într-un pavilion la suprafaţa solului, şi numai în cazuri excepţionale la
nivel subteran într-o fîntînă specială.
. Construcţia gurii sondei, inclusiv şi a găurii pentru cablul de aliinentare cu energie electrică, trebuie să
asigure ermetizarea, completă, ce evită pătrunderea în sondă a apelor de suprafaţă şi a poluanţilor.
Partea de sus a coloanei, ţevilor de tubaj a sondelor, tre¬buie să fie de asupra duşumelei sau a fundului
fîntînii cel puţin cu 0,5 m. Pe conducta de aducţie a apei de la sondă se montează obligatoriu robinet
pentru recoltarea probelor de apă.
Pereţii şi furidul fântânii unde e amplasată gura sondei trebuie să fie impermiabili, fundul să fie înclinat
de la sondă şi cu rezervoar de drenaj pentru recoltarea apei. Totodată trebuie să fie rezolvată problema
scurgerii apei din rezervorul de drenaj.
La echiparea capului sondei în pavilionul terestru, duşumeaua încăperii trebuie să fie impermiabilă şi
înclinată de la sondă spre canalul de scurgere pentru evacuarea apei după hotarele ei.
Pentru izolarea stratului acvifer exploatat contra infectării şi de straturile acvifere nevalorificate, în
sondă este necesar de efectuat cimentarea spaţiului dintre ţevi şi a celui liber din afara lor.
Luînd în consideraţie relieful localităţii, pentru a exclude răspîndirea apelor de scurgere pe teritoriul
perimetrului I-i al ZPS şi a poluării lui, trebuie să fie prevăzute canale de scurgere.
Sondele existente pe sectorul de captare a apei, exploatarea cărora este imposibilă conform deciziei
Asociaţiei de Stat de Producţie „AgeoM” trebuie să fie tamponate, cu întocmirea actului corespunzător.
Conform datelor Organizatiei Mondiale a Sanatatii, consumul zilnic de apa al unui om, in scopuri
igienice si menajere ,include in medie : pregatirea bucatelor – 5l ; spalatul pe mini si fata -5l; dusul
igienic -25l; baia in cada – 35l ; WC – 18l; udatul spatiilor verzi – 32l
Consumul de apa este cu mult mai mare in centrele populate mari si depinde de gradul de asigurare a
blocurilor cu apeduct si canalizare , consumul de apa este mic , constituind 25-50 l/24ore/om.
In scopil potabil omul adult foloseste 2,5 l apa. Coeficient de iregularitate este raportul dintre debitele
maxime si minime anuale luate pe o perioada lunga de timp.
d) nivelul de protecţie naturală şi potenţialul de autoepurare a resurselor de apă (în baza investigaţiilor).
3) pe malul din preajma prizei de apă – cel puţin 100 m de la oglinda apei în perioada de vară-toamnă;
4) în direcţia opusă a malului faţă de priza de apă – la lăţimea unui rîu sau canal mic de 100 de metri
toată zona şi malul opus cu lăţimea de 50 m de la marginea apei, în perioada de vară-toamnă cu volume
reduse;
5) pentru rîurile sau canalele cu lăţimea mai mare de 100 de metri – în mărime minimă de 100 m;
b) pentru lacuri şi alte acumulări de apă – în funcţie de nivelul local al stării sanitare şi condiţiile
hidrologice, dar cu diametrul de cel puţin 100 m de la priza de apă.
Perimetrul II al zonei de protecţie sanitară pe rîuri, canale, lacuri şi acumulări este delimitat în funcţie de
condiţiile naturale, climatice şi hidrologice. În amontele apelor curgătoare distanţa de la priză trebuie să
permită autopurificarea microbiană a apei, care la valoarea debitului apei de 95% durează timp de 3-5
zile.
Viteza apei în m/zi este calculată, în medie pe lungimea şi lăţimea cursului de apă sau a părţilor sale
individuale, cu fluctuaţii bruşte ale vitezei de curgere. Limita perimetrului II al cursului de apă în aval
trebuie să fie determinată luînd în considerare excepţiile influenţei vîntului cu fluxuri cu direcţie inversă,
dar nu mai mică de 250 m de la priză. Limitele laterale ale perimetrului II al zonei de protecţie sanitară
de la oglinda apei în perioada de vară-toamnă cu un nivel scăzut de apă trebuie să fie amplasate:
b) pe un teren deluros – pînă la înălţimea primei pante, situate în direcţia sursei de apă, dar nu mai puţin
de 750 m cu o pantă cu înclinaţie uşoară sau lentă şi nu mai puţin de 1000 m cu pantă abruptă.
În unele cazuri, ţinînd seama de situaţia sanitară specifică, cu o justificare corespunzătoare, limitele
perimetrului II pot fi majorate.
Limitele perimetrului III al zonei de protecţie sanitară a prizelor de apă de suprafaţă în fluxul de apă pînă
şi în aval coincid cu hotarele perimetrului II. Limitele laterale trebuie să treacă prin linia despărţiturii
apei în limita de 3-5 km, inclusiv a afluenţilor.
6.Instalatii de captare a apei .Exigente igienice la alegerea locului de amplasare a prizei de apa si a
instalatiilor de captare a apei.
Cerinte la alegerea locului pt priza de apa: lipsa poluarii periculoase din punct de vedere
igienic;asiguararea cantit necesare de apa;protectia instalatiilor de captare in apa si de pe mal contra
deteriorarii lor.Prognosticul calitatii apei argumentat prin studii sanitaro-
topografice,hidrologice,hidrogeologice,epidemiologice si igienice.Pentru a fi ferita de inghet priza
trebuie sa se afle la minim 0,50 m sub nivelul apei,iar penttru a nu se infunda cu namol la minim 0,70m
de la fund.Se ia in calcul si stratificarea minerala si eutrofizarea apei si temperat.
Locul de captare a apei: trebuie sa fie in amonte fata de locul de deversare a apelor reziduale si fata de
centrul populat dupa cursul riului si a influentilor lui,de locurile organizate pt scaldat si fata de porturile
si bazele de transportare a marfurilor.
Decantarea apei este un proces de limpezire a apei care contine particule solide in suspensie.
Tipuri de decantoare:
2.Decantorul vertical- rezervor de forma patrata sau circulara,sensul de trecere a apei este din teava
metalica spre centrul rezervorului.Apa patrunde in partea de sus a tevii iar teava serveste drept camera
de receptie(form floculilor).Apoi apa patrunde in zona de sedimentare pe care o parcurge de jos in sus
cu viteza mica.Apa limpezita curge peste bordul decantorului intrun canal circular.Sedimentul periodic
este evacuat fara a intrerupe lucrul instalatiei prin deschiderea dispozitivului de culisare din teava de
evacuare.
9.Exigente la constructia sondei amenajarea utilarea dotarea capului sondei.Notiune despre pilnia de
depresie.
In timpul explorarii fintinilor arteziene ca rezultat al aspiratiei de catre instalatiile de ridicare a apei
intro parte anumita a orizontului acvatic se formeaza o zona cu presiune scazuta a apei. Gradul scaderii
presiunii depinde de capacitatea instalatiilor de ridicare a apei de depresiune in orizont pina la
exploatarea lor si de debitul orizontului . volumul stratului purtator de apa asupra caruia influienteaza
aspiratia instalatiilor de ridicare a apei din cauza unei forme caracteristice a primit denumirea de “
pilnie de depresie”
In dependenţă de condiţiile locale şi cele de amenajare a gurii sondelor, instalaţiile pentru captarea
apelor subterane se amplasează într-un pavilion la suprafaţa solului, şi numai în cazuri excepţionale la
nivel subteran într-o fîntînă specială.
. Construcţia gurii sondei, inclusiv şi a găurii pentru cablul de aliinentare cu energie electrică, trebuie să
asigure ermetizarea, completă, ce evită pătrunderea în sondă a apelor de suprafaţă şi a poluanţilor.
Partea de sus a coloanei, ţevilor de tubaj a sondelor, tre¬buie să fie de asupra duşumelei sau a fundului
fîntînii cel puţin cu 0,5 m. Pe conducta de aducţie a apei de la sondă se montează obligatoriu robinet
pentru recoltarea probelor de apă.
Pereţii şi furidul fântânii unde e amplasată gura sondei trebuie să fie impermiabili, fundul să fie înclinat
de la sondă şi cu rezervoar de drenaj pentru recoltarea apei. Totodată trebuie să fie rezolvată problema
scurgerii apei din rezervorul de drenaj.
Fîntîna trebuie să fie echipată cu capac etanşat cu dispozitiv de închidere.La echiparea capului sondei în
pavilionul terestru, duşumeaua încăperii trebuie să fie impermiabilă şi înclinată de la sondă spre canalul
de scurgere pentru evacuarea apei după hotarele ei.
Pentru izolarea stratului acvifer exploatat contra infectării şi de straturile acvifere nevalorificate, în
sondă este necesar de efectuat cimentarea spaţiului dintre ţevi şi a celui liber din afara lor.Luînd în
consideraţie relieful localităţii, pentru a exclude răspîndirea apelor de scurgere pe teritoriul perimetrului
I-i al ZPS şi a poluării lui, trebuie să fie prevăzute canale de scurgere.Sondele existente pe sectorul de
captare a apei, exploatarea cărora este imposibilă conform deciziei Asociaţiei de Stat de Producţie
„AgeoM” trebuie să fie tamponate, cu întocmirea actului corespunzător.
III.surse naturale:
- ape curgătoare;-
- ape stătătoare;
- ape stagnate;
IV.surse artificiale:
- acumulările artificiale de apă;
- canalele artificiale.
b)infiltrative
- freatice
- descendente
b)cu presiune
c) fara presiune
5. Debitul sursei
- in treprinderi industriale closete grajduri ferme de animale aflate in apropierea sursei de apa
ZPS se subintelege un teritoriile din jurul surselor de apa si a instalatiilor apeductelor separate special pe
care trebuie sa se respecte un regim determinat in scopul protectiei sursei de apa.
II.si III.ZPS(perimetru de restrictie) teritoriu destinat pt protectia sursei de apa contra poluarii.
13.Tehnica dezinfectiei fintinilor de mina si cismelelor si a apei din ele.Controlul sanitar la alimentarea
locala cu apa.
14. Metodologia intocmirii avizului de expertiza proiectelor de apeduct.
1. Judeţul (raionul)
2. Apartenenţa apeductului
4. Numărul de întreprinderi
9. Râul se acoperă cu gheaţă în luna ,se dezgheaţă în luna , este îngheţat luni, înflorirea
apei se observă sau nu
Calitatea apei în sursă după proprietăţile organoleptice, compoziţia minerală, după indicii care
caracterizează procesele de autopu- riîicare în bazin şi gradul securităţii epiderniologicc a apei bazinului
Locul de captare a apei e amplasat în hotarele centrului populat (da,nu); mai sus de centrul populat la
km, prezenţa apelor reziduale mai sus de locul de captare a apei pentru apeduct (da, nu), la cc
distanţă, de care intreprinderi; alte impurificări care in-fluenţează calitatea apei bazinului în locul de
captare a apei
11. Caracteristica sanitară a instalaţiilor de tratare a apei. Tipul instalaţiei de captare a apei
Schema de tratare a apei aplicată la apeduct: limpezirea naturală şi filtrarea lentă,
coagularea, limpezirea şi filtrarea rapidă. Coagulanţii folosiţi la apeduct (sulfat de aluminiu,
sulfat sau clorură de fier), dozele, construcţia instalaţiilor pentru coagulare, construcţia
agitatorului camerei de reacţie. Construcţia şi regimul de exploatare a decantoarelor:
decantoare orizontale, verticale, timpul de decaniare ore, viteza mişcării lichidului în
decantoare mm/s. Regimul de curăţire a decantoarelor. Eficacitatea decantării
Construcţia si regimul de exploatare a filtrelor: tipul (lente, rapide, bistratula- |re),
suprafaţa m2, viteza de filtrare m/h, regi-mul de spălare Caracteristica metodelor de
dezinfecţie, aplicate la apeduct (ciori' narea, varietatea ei, ozonarea, dezinfecţia cu raze
ultraviolete etc.),doza substanţelor dezinfectante, efectul dezinfectării
12. Zona de protecţie sanitară a apeductului e stabilită, nu, de cine este aprobată, componenţa
perimetrelor, măsurile de protective se realizează sau nu
13. Caracteristica reţelei apeductului, sistemul ei. Lungimea reţelei apeductului tevile
apeductului din metal, fontă, lemn, sticlă, azbociment Prezenţa cişmelelor pe reţea
(există, nu); numărul lor. Numărul de populaţie care foloseşte apa din cişmele Apa din sursă
pătrunde în reţeaua apeductului cu autoscurgere, cu ajutorul pompelor, tipul pompei
14. Cât de frecvent au fost observate intermitenţe în lucrul apeductului, nu au fost observate.
Cauza intermitentelor
15. Au fost sau nu observate în rândul populaţiei, care foloseşte apa apeductului, boli de origine
acvatică? De indicat care boli anul. ,luna , numărul suferinzilor cauza bolilor
16. Analizele apei din sursă, din reţea; se fac sau nu, systematic sau nu La momentul completării
dosarului dat au fost efectuate *n 199 analize chimice , bacteriologice , în ce
laborator se fac analizele
17. In lipsa analizelor apei urmează să fie recoltate probe de apă concomitent pentru investigaţii
chimice şi bacteriologice din sursă şi punctele finale ale reţelei apeductului, să fie îndreptate
la laborator, rezultatele să fie incluse în dosarul dat.(La prezenţa unui număr considerabil de
analize, de indicat va¬riaţiile maxime ale indicilor pe luni sau an şi numărul de ana¬lize) .
18. Calitatea apei conform deciziei populaţiei: utilizabilă, inu¬tilizabilă, se schimbă sau nu pe
parcursul anului
19. Măsurile necesare pentru ameliorarea stării sanitare şi tehnice a sursei de alimentare cu apă
şi a instalaţiilor apeductului,cât şi pentru ameliorarea calităţii apei Informaţii suplimentare
21. desenat)
- Tevile destinate pentru fortificarea peretilor obligatoriu vor fi supuse anticipat de montare
curatirii si dezinfectiei
- Dupa constructia sondei va fi efectuata pomparea de proba in decurs de 10-14 zile pina la
atingerea compozitiei apei stabilite prin investigatiilor de labotor
In tratarea apei, coagularea este rezultatul aderarii reactivilor chimici la particulele suspendate in apa,
cand particulele coloidale dispersate se unesc in agregate mai mari, denumite flocoane sau
microflocoane. Coagularea se realizeaza prin adaugarea de reactivi chimici in apa bruta. Acesti
coagulanti actioneaza asupra particulelor foarte mici si puternic dispersate, producand aglomerarea lor
in flocoane. Acestea, dupa floculare, pot fi indepartate prin procese de separare solid – lichid :
sedimentare, flotatie sau filtrare. Coagularea este o etapa intermediara, care este esentiala in procesul
de tratare fizico – chemical a apelor si apelor reziduale. Aceasta reprezinta primul pas in eliminarea
particulelor coloidale si functia sa principala consta in destabilizarea particulelor. Aceasta destabilizare
este reprezentata prin neutralizarea sarcinilor electrice prezente pe suprafata particulelor, ceea ce
inlesneste aglomerarea coloizilor.
-nr.straturilor filtrante(unistratificat,bistratificat);
Filtrele contin un rezervor cu peretii impermiabili care pot fi din beton armat,la partea inferioara
rezervoarele cu tevi cu orificiu pt captarea apei ce la filtrat si pt abductia apei contraflux la spalarea
filtrului.Pe aceste tevi poate fi pus prundis cu marimea de la 32-16,16-8,8-4 mm;grosimea stratuui de
prundis 1,8-8m.Peste acest prundis se aplica nisip de marimea 4-2,2-1.Peste nisip se asterne carbune
activat,la filtru apa vine prin uluce,stratul de apa care se supune filtrarii poate fi de 1,0-1,5m.Filtrele
rapide granulare se folosesc la apeduct,cele lente limpezesc apa pina la 97%.Filtrele lente nu se folosesc
des deoarece au o viteza mica 1m/h;cele rapide 5-15m/h.Cind se filtreaza apa pe filtru se formeaza o
pelicula biologica,care are proprietati antibacteriene.Spalarea filtrelor se face prin contraflux.
Duritatea apei este un indicator indirect la 1gr de mineralizare a apei.Ea este determinată de prezența
tuturor cationilor din apă în afară de cationii metalelor grele(alcaline). Duritatea este determinantă de
bicarbonați, cloruri, azoți, sulfați.
Dedurizarea apei se obține prin tratarea ei cu bicarbonați care formează Ca și Mg din apa compuși
indisolubili.
Clorinarea se face pt dezinfectarea apei.Pt aceasta se folosesc diferiti compusi ai cl si diverse metode de
interactiune a lor cu apa.O raspindire larga o are folosirea cl lichid mai eficient acum este cl gazos.Toate
aparatele utilizate in procesul de clorinare se impart in:
-cu act continua care aduc in apa o cantitate strict determinata intro unitate de timp;
Fortate(cu presiune)
-cu vid.
Cel mai rational este utilizarea metodelor de clorinare cu vid deoarece sunt mai sigure si nu permit
eliminarea cl in med inconjurat.Cl este o subs. Extrem de toxica deaceea la constructia instalatiilor de
tratare a apei sunt necesare de indeplinit exigentele:
5.trebuie sa fie instalatii de captare si inlaturare a apei din incaperile respective conectate la sistemul de
canalizare;
Dozarea apei are loc cu ajutorul dispozitivelor,apoi parcurge procesul de amestecare a apei de cl cu cea
prelucrata.
Ozonarea este metoda de dezinfectare a apei,ozonul are act. bactericida de decolorare si inlaturarea
gusturilor si mirosurilor,iar molecula de ozon se descompune usor.Descompunerea ozonului in apa
urmeaza cu formarea unor produse intermediare-radicali liberi cu viabilitate scurta de HO2 si OH,si mai
form un atom si o molecula de O2.Ozonarea are propriet:bactericide,nu depinde de
temperat,imbunatateste propriet organoleptice a apei dar are si neajunsuri:costisitor,dozarea mai
dificila.etc.
Ozonarea poate fi :-Franceza(ozon solitar);-americana(dupa atingerea efectului bactericid cu aplicarea
ozonului se adauga doza de cl rezidual).Drept indice indirect al eficientei ozonarii serveste prezenta
cantitatilor reziduale ale ozonului dupa camera de amestecare la nivelul de 0,1-0,3mg/l.
Reteaua apeductului poate fi inelara si ramificata.Cea inelara este mai rezistenta si si se impurifica mai
putin.In calitate de material pt tevi se folosesc otelul,beton armat.Actualmente se folosesc tevile din
material plastic.Adimncimea instalarii tevilor se apreciaza in conformitate cu posibilitatea de inghet a
solului,variaza intre 1,5-3,5m,in dependenta de raionul climateric .In caz de situare paralela a
instalatiilor de apeduct si canalizare.Se recomanda a fi respectata o distanta pe orizontala intre ele nu
mai mica de 1,5-3m,cele de canalizare cel mai des sunt instalate mai adinc ca cele de apeduct.Dupa ce a
fost instalata conducta se spala si se dezinfecteaza cu preparatele de cl.Castelurile de apa si rezervoarele
sunt si ele elemente importante ale retelei apeductului.Aceste instalatii trebuie sa fie inzestrate cu
ermiticitatea peretilor,deschizaturile de revizie si reparatie trebie sa fie dotate cu capace ermetice si cu
lacat,pt comunicarea cu aerul atmosferic se fie inzestrate cu canal de ventilatie,capatul exterior treb sa
fie dotat cu o plasa pt protectia de insecte,animale in jurul rezervoarelor de reglare se instaleaza o ZPS
.Subzona intii cu o raza nu mai mica de 30m,iar pt castelul de apa nu mai mic de 10m.
Pentru asigurarea centrelor poluate cu apa care constă în asigurarea cu o cantitate suficientă de apă de
calitate bună o mare importanță o are controlul sanitar organizat corect și sistematic, controlul
alimentaric cu apă este efectuat de către Serviciul Sănătății Publice.
Scopul acestuia este -> respectarea deplină și strictă a regulilor și cerințelor descrise în documentele
negislative și normativo-tehnice, care reglează consumul apei, calitatea sursei de apă și a apei potabile,
cât și o soluționării inginerești referitoare la schemele de pregătire a apei și a unor instalații p/u
prelucrarea, păstrarea și transportarea ei.
În dependență de sursa, rolul supravegherii sanitare preventive este esențial, deoarece de ea depinde
calitatea, cantitatea, accesibilitatea la sursa de apă,dar și sănătatea populației.
Sub protectia sanitara a obiectivelor acvatice se subintelege totalitatea masurilor ce asigura o asa stare
aresurselor de apa , care permite folosirea lor pentru aprovizionarea cu apa potabila si menagera a
populatiei, ocupatiile cu sport si inotul precum si care pastreaza insemnatatea factorului pozitiv in
formarea microclimei centrelor populate . aceasta prevede in primul rind satisfacerea necesitatilor
potabile si habituale ale populatiei , cerintele igienice fata de starea acestor obiective acvatice si
calitatea apei in ele au o importanta primordial.
Problema poluarii obiectivelor acvatice este foarte legata de procesul industrializarii, care a contribuit la
aparitia unui asa factor de poluare ca apele reziduale industriale. Urbanizarea necesita la rindul sau o
cantitate mult mai mare de apa de calitate potabila decit rezervele apelor subterane.
Apa din bazine se poluiaza pe diferite cai mai ales la devarsarea in ele a apelor reziduale urbane si
industrial neepurate .
Proprietatile organoleptice
Influienta asupra sanatatii populatiei
Masuri de protective:
- Sanitaro-tehnice metode fizice mecanice de epurare a apei reziduale , met fizice chimice si
fizico-chimice de dezinfectare si epurarea a apei, met biologice
Una din caracteristicile apelor impurificate este turbiditatea lor crescuta, datorita substantelor coloidale
si suspensiilor. Limpezirea costituie, deci, o parte esentiala a procesului de autoepurare si se realizeaza
prin depunerea materiilor in stare de suspensie pe fundul apei. Procesul de sedimentare este
conditionat de natura suspensiilor si de anumite caracteristici ale apei : greutatea specifica, viteza de
curgere, densitatea, viscozitatea, temperatura etc.
Lumina influenteaza direct sau indirect reactiile chimice si procesele biologice care intervin in
autoepurare Lumina constituie sursa de energie pentru procesele fotosintetice.
Temperatura influenteaza majoritatea proceselor fizice, chimice si biologice care participa in cadrul
autoepurarrii. Tot temperatura influenteaza regimul oxigenului din apa, intensitatea proceselor de
descompunere bacteriana, gradul de toxicitate a unor substante etc.
Miscarea apei influenteaza procesul de amestec al apelor uzate cu cel al receptorului, viteza de
aerare, viteza de sedimentare a suspensiilor etc. si joaca un rol important in poluarea cu organisme a
bazinelor acvatice. La rauri, viteza de curgere a apei si natura rocilor determina morfologia fundului,
influentand asupra biocenozelor acvatice.
Factorii chimici. Acesti factori joaca un rol foarte important in procesul d autoepurare a apelor,
contribuind direct si indirect la crearea conditiilor de viata ale organismelor.
Oxigenul este elementul cu cea mai mare importanta in procesul autoepurarii. De concentratia
acestuia depind intensitatea proceselor de descompunere biochimica a materialelor organice, a oxidarii
unor substante minerale si popularea cu organisme a sistemelor acvatice.
Scaderea oxigenului dizolvat din apa poate avea loc ca urmare a proceselor de respiratie a organismelor
acvatice, a proceselor de descompunere bacteriana, a materialelor organice si ca rezultat al oxidarii unor
compusi chimici, ca : hidrogenul sulfurat, clorura si sulfatul feros, sulfitii etc.
Bioxidul de carbon acest gaz se afla in apa in stare libera si combinat sub forma de bicarbonat si
carbonat de calciu. Apele bogate in bicarbonat de calciu formeaza sisteme tampon cu o mare capacitate
de neutralizare a acizilor si a bazelor aduse cu apele uzate.
3. Principiul de stabilire a CMA subst. chimice, care impurifică obiectivele acvatice.
CMA a subst. toxice din apă obiectivelor acvatice folosită în scopurile notabile și cultural-social. Se
bazează pe determinarea concentrației sub pragale a subst. a care nu se observă modificări cât de mici
ale stării funcționale a organismului, determinate prin metode fiziologice, biochimice,patohistologice.
CMA- este cea mai maximală concentrație care nu exercită influență directă sau indirectă asupra stării
de sănătate a generației actuale și a celei viitoare, depistate prin metode contemporane de investigație
la influența ei asupra organismului pe parcursul vieții.
𝐶1 𝐶2 𝐶𝑛
+ +⋯ = 1 𝐹𝑜𝑟𝑚𝑢𝑙𝑎 𝑙𝑢𝑖 𝐴𝑣𝑒𝑟𝑖𝑎𝑛𝑜𝑣
𝐶𝑀𝐴1 𝐶𝑀𝐴2 𝐶𝑀𝐴𝑛
Indicatorii de poluare a apelor reziduale sunt:
-organoleptici
-sanitari generali
-sanitari toxicologici
26. Programul investigațiilor igienice la deversarea apelor reziduale în bazinele de apă.Se deosebesc
două scheme de investigaţii de laborator ale apelor reziduale: conform unui program scurt şi unui
program deplin.
-ape uzate menagere- Provenite din gospodării și servicii care rezultă din metabolismul uman și din
activitățile menagere
- mixta
2. nepoluate
29.Notiune de canalizatie.
Personalul responsabil de instalaţiile de epurare este obligat să efectueze controlul asupra eficacităţii
epurării apelor reziduale. In acest scop se fac investigaţii de laborator după un plan coordonat cu
serviciul sanitaro-antiepidernic.
Deci la metoda mecanică de epurare (decantoarc orizontale şi verticale) efectul posibil constă în
micşorarea conţinutului de suspensii, mărirea transparenţei, micşorarea C.B.0.5. In schema de analize
ale apelor reziduale se includ coloraţia, mirosul, transparenţa, volumul sedimentului şi masa
suspensiilor.
Dacă la instalaţiile de epurare se prelucrează şi ape reziduale industriale care conţin substanţe toxice,
analizele de laborator vor include şi determinarea cantitativă a acestor ingredienţi.
b) Decantoare cu două etaje : In faza lichidă — aceiaşi indici. Referitor ia sediment se determină aspectul
lui exterior, mirosul, pH-ul apelor de nămol
Controlul de producere a apelor reziduale epurate la instalaţiile mici constă cel puţin în recoltarea zilnică
a probelor şi in determinarea volumului de sediment în comparaţie cu conţinutul de sediment în apa
iniţială.
De la etapele de epurare din decantoarele primare apa patrunde la epurarea biologica prin intremediul
aerotancurilor.De aici apa este imbogatita cu namol activ dupa care trece in decantoarele
secundare.Apoi are loc reactii biochimice intre subst.si hidrobionti.In decantoare are loc sedimentarea
floculilor.La etapa data se form namol activ,neutralizarea lui se face in metatanc si septtanc. Epurarea
biologica are ca scop de dezintegrare si mineralizare a subst.organice aflate in stare dizolvata sau
coloidala.
Esenta epurarii biologice este in a atinge pragul de mineralizare a subst. organice care pot fi evacuate in
obiecte acvatice.Descompunerea si mineralizarea apelor rezid are loc prin 2 faze:
-de sorbtie-proces fizico-chimic de absorbtie a subst. organice si a coloizilor la suprafata cel. Microbiene;
Namolul activ este constituit din mi/o mineralizatoare,capabile sa adune la suprafata lor subst. organice
din apele reziduale si sa le oxideze cu ajutorul oxigenului din aer.Pt asigurarea activitatii vitale normale a
microflorei namolului activ in aerotanc se adm. Neintrupt aer comprimat care contrbuie la amestecarea
continutului.Namolul este inlaturat si divizat,are loc neutralizarea lui in metatncuri sau septicuri.O parte
din el este transportat in instalatiile speciale constructiv identice,cu aerotancuri numite stabilizatoare de
namol.
Personalul responsabil de instalaţiile de epurare este obligat să efectueze controlul asupra eficacităţii
epurării apelor reziduale. In acest scop se fac investigaţii de laborator după un plan coordonat cu
serviciul sanitaro-antiepidernic.Deci la metoda mecanică de epurare (decantoarc orizontale şi verticale)
efectul posibil constă în micşorarea conţinutului de suspensii, mărirea transparenţei, micşorarea C.B.0.5.
In schema de analize ale apelor reziduale se includ coloraţia, mirosul, transparenţa, volumul
sedimentului şi masa suspensiilor.Dacă la instalaţiile de epurare se prelucrează şi ape reziduale
industriale care conţin substanţe toxice, analizele de laborator vor include şi determinarea cantitativă a
acestor ingredienţi.Indicii investigaţiilor de laborator: Decantoare orizontale, decantoare vertical:
Coloraţia, mirosul, transparenţa, volumul sedimentului, masa suspensiilor
c) Decantoare cu două etaje : In faza lichidă — aceiaşi indici. Referitor ia sediment se determină aspectul
lui exterior, mirosul, pH-ul apelor de nămol.Controlul de producere a apelor reziduale epurate la
instalaţiile mici constă cel puţin în recoltarea zilnică a probelor şi in determinarea volumului de
sediment în comparaţie cu conţinutul de sediment în apa iniţială.
2- cimpuri de filtrare ,
3- biofiltre
4- aerofiltre
2- aerotancuri ,
3- canale circulare
La statia de epurare biologica a apelor reziduale sint construite aerotancuri in care patrunde apa din
decantoarele radiale primare dupa epurarea mecanica . iar pentru a intensifica procesul se adduce
namol active . apa este aerate pentru a intensifica procesul de oxidare cu ajutorul conductelor
amplasate la fundul aerotancului acestea sint inzestrate cu orificii care asigura barbotajul apei si
impiedicarea sedimentarii subst in suspensie . apoi apele sint amplasate in decantoare secundare cu
scopul de precipitare a incluziunilor din apa . namolul active prezinta legaturi dintre fractiile de subst
organice dizolvate in apa si o multime de hidrobionti mono si pluricelulari care au capacitatea de a
utiliza in metoda lor subst si incluziuni din apele reziduale .
Scopul principal al avizării sanitare a instalaţiilor de epurare constă în evidenţierea încălcărilor cerinţelor
igienice la întreţinerea şi exploatarea teritoriilor, instalaţiilor şi staţiilor de epurare, cât şi a Z.P.S. Se
controlează corectitudinea construcţiei, întreţinerii şi exploatării instalaţiilor de epurare şi dezinfectare a
apelor reziduale şi a sedimentelor. Avizarea sanitară a stării de epurare a apelor reziduale se face în
conformitate cu schema următoare:
1. Denumirea obiectivului.
2. Adresa!
3. Jurisdicţia departamentală.
8. Aria terenului.
10. Caracterul apelor reziduale epurate la staţie (fecaloid-me- najere, industriale, de şiroire).
13. Prezenţa staţiei de pompare a apelor reziduale sosite prin colector spre instalaţiile de epurare.
14. Corespunderea productivităţii staţiei de pompare volumului maximal de ape reziduale sosite
prin colectorul urban.
19. Metodele de evacuare a apelor reziduale în caz de accident şi locul de pătrundere a lor în bazinul
de apă.
d) prezenţa decantoarelor primare, numărul lor, tipul, timpul aflării apelor reziduale în ele,
periodicitatea înlăturării impurităţilor plutitoare şi a sedimentului, starea sanitară;
e) prezenţa septicului, nr. secţiilor, forma, materialul de construcţie a lui timpul aflării apelor
reziduale aici, periodicitatea înlăturării sedimentului, metoda dezinfectării sedimentului starea sanitară.
a) prezenţa aerotancurilor, nr. lor, tipul, nr. de etape ale epurării, metoda amestecării apelor
reziduale cu nămolul activat, regimul de lucru, metoda de regenerare a nămolului, timpul aflării apelor
reziduale în aerotanc, doza de nămol, capacitatea cantitativă, caracteristica stării sanitare;
b) prezenta filtrelor biologice, nr. lor, tipul, nr. de etape ale epu-rării, caracterul apelor reziduale
care pătrund, capacitatea calculată şi de facto, metoda repartizării apelor reziduale pe suprafaţa
filtrelor, caracteristica stării sanitare;
c) instalaţiile locale de epurare: nr. lor, tipul ,capacitatea lor calculată şi de facto, corespunderea
lor tipului de sol şi nivelului apelor freatice, starea dozatoarelor, caracteristica stării sanitare;
d) câmpurile de irigare, câmpurile de filtrare, aria lor, tipul, metoda repartizării apelor reziduale,
metoda irigării, metoda înlăturării apelor epurate, planificarea terenului, prezenţa terenului de rezervă,
capacitatea calculată şi de facto, culturile cultivate, auto¬rizata serviciilor veterinar şi igienic privind
cultivarea culturilor, caracteristica stării sanitare;
de etape, regimul de epurare (aerob, anaerob), capacitatea calculată şi de [acto în funcţie de C.B.O.,
frecvenţa înlăturării sedimentului, dezinfectarea lui, starea sanitară.
25. Terenurile de nămol: numărul, tipul, metoda înlăturării apelor de drenaj, capacitatea calculată .şi
de facto, periodicitatea înlăturării nămolului de pe terenuri.
27. Uscarea termică a nămolului: tipul de instalaţii, numărul lor, capacitatea, utilizarea nămolului
uscat, starea sanitară.
29. Evaluarea lucrului laboratorului departamental referitor la controlul asupra staţiei de epurare şi
a instalaţiilor ci în parte, com-pararea rezultatelor laboratorului de la staţie cu cele de la laboratorul
sanepidului.
34. Propuneri privind îmbunătăţirea eficacităţii lucrului staţiei de epurare şi a stării sanitare a
instalaţiilor.
Deci la metoda mecanică de epurare (decantoarc orizontale şi verticale) efectul posibil constă în
micşorarea conţinutului de suspensii, mărirea transparenţei, micşorarea C.B.0.5. In schema de analize
ale apelor reziduale se includ coloraţia, mirosul, transparenţa, volumul sedimentului şi masa
suspensiilor.
Dacă la instalaţiile de epurare se prelucrează şi ape reziduale industriale care conţin substanţe toxice,
analizele de laborator vor include şi determinarea cantitativă a acestor ingredienţi.
Canalizarea intreprinderilor industrial se face de regula dupa sistemul separate complet ( unitar)
Cantitatea , compozitia si proprietatile apeler reziduale ale fiecare sectii in parte si ale intreprinderii in
intregime
Canalizarea intreprinderilor industrial se face de regula dupa sistemul separate complet ( unitar)
1.Porozitatea solului-volumlul sumar al prilor de aer din sol la o unitate de volum,exprimat in %.Cu cit e
mai mare porozitatea cu atit e mai mica capacitatea solului de filtratie.Porozitatea in norma=60-65%.
2.Permeabilitatea pt aer a solului-Capacitatea solului de a permite trecerea aerului prin grosimea sa.
6.Temperatura.
Solul primeşte căldură din mai multe surse: prin radiaţia calorică,de la masa incandescentă din centrul
pamîntului şi de la procesele biochimice care se petrec în interiorul său. Temperatura solului are
importanţă sanitară, întrucît influenţează în mare măsură clima regiunii respective, viaţa plantelor,
procesele biochimice şi biologicecare au loc în sol, permite reţinerea relativ constantă a apelor
subterane, protejeazăconductele de apă şi canalizare.
Proprietăţile chimice
2.Mediul care asigura circulatia ,,mediu ambiant-om'' a substantelor chimice radioactive si chimice
exogene care patrund in sol.
Procesul de humificare-Paralel cu procesul de mineralizare in sol are loc sinteza din substantele organice
a deseurilor unei substante organice noi compuse,care poarta denumirea de humus.
3. pH(unitati relative)
15.Virusi roto-,entero-
17.Colifagii indexul-sanitaro-bacteriologice
45. Defenitie, etapele si importanta salubrizarii centrului populat. Sistemele de salubrizare. Formele
de gestionare reziduurilor si deseurilor solide.
Prin protectia sanitara a solului se subintelege complexul de masuri, indreptat spre limitarea patrunderii
in sol a diferitelor impuritati pina la marimi, care nu deregleaza procesele de autoepurare in sol, nu
contribuie la acumularea substantelor nocive in plantele cultivate, in cantitati periculoase pentru
sanatatea oamenilor si a animalelor, nu limiteaza folosirea solului in scopuri agricole.
Evacuarea si transportarea reziduurilor solide. Pentru evacuarea gunoiului si altor reziduuri solide se
folosesc camione speciale – autogunoiere.
Epurarea reziduurilor solide. Epurarea reziduurilor solide este element cel mai principal a salubrizarii.
Toate metodele de epurare trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte principale:
1 Inofensivitatea
4 Transformarea sigura si rapida a subst organice in compusi, care nu putrezesc si nu polueaza aerul
6 Utilizarea maximala si inofensiva pentru sanatatea oamenilor a calitatilor folositoare ale reziduurilor,
care contin pina la 6 % de deseuti utilizate.
Sub notiunea de salubrizare a teritoriilor centrelor populate se subintelege un sistem de masuri planice,
organizatorice, igienice,tehnice, gospodaresti ce include colectarea,pastrarea temporara,indepartarea
rapida,neutralizarea sigura,utilizarea unor reziduuri menajere cu scopul ocrotirii sanatatii populatiei.
1. Sortarea deseurilor
• Reciclabile
• Organice
• Inerte
• Toxice nereciclabile
2. Colectarea si pastrarea temporara a deseurilor
• Containere
4. Neutralizarea reziduurilor
• Camere biotermice
46. Exigente igienice catre instalatiile de acumulare a reziduurilor manajere solide. Sistemul de
indepartare (transportare, evacuare) reziduurilor manajere solide.
Metode biotermice:
Cimpurile de compostare. Distanta de la cladirile de locuit nu mai mica de cait 300 m. Stivele reziduurilor
solide cu lungimea de 10-25 m si inaltimea 1,5-2m sint amplasate in rinduri paralele la distanta de 3 m
unul de la altul. La baza stivelor de reziduuri menajere se pun materiale hidroscopice (turba, paie,
rumegus de lemn, compost).
Camerele biotermice. Camere se fac cu pereti ingraditori din caramida, beton sau constructii armate
montabile cu capacitatea de 2-20 m ³. Temperatura maximala in camera atinge 65-70 C si se pastreaza
timp de 24-30 de zile. Termenul de compostare : vara – 40 zile, iarna – 60 zile.
Ingroparea reziduurilor pe poligonuri (gunoistile perfectionate). Distanta pin la cladirele de locuit nu mai
mica de cit 1000 m. Temperatura 60 -70 C.
Exigente igienice:
• Se vor amenaja sectoare special pentru containere,avind cai comode de acces pentru
transportul de salubritate
• Terenul trebuie sa fie copertat,impermeabil pentru apa(betonat sau asfaltat)si izolat cu perdele
verzi
• Containerele din metal in perioada calda a anului,se vor spala nu mai rar de o data in 10 zile
daca nu sint inlocuite cu containere curate si imediat dupa golire daca se schimba
• Blocurile de locuit cu 6 si mai multe etaje se vor inzestra cu conducte de evacuare a gunoiului
2. Prin exportare
3. Mixta
a) Pentru reziduurile lichide: sistemul de canalizare cu elementele lui de recepţionare sau latrinele,
gropile septice, luftclose- tele etc.;
La etapa a doua se alege calea de evacuare a reziduurilor: a) reziduurile lichide se evacuează prin
reţeaua de canalizare sau, în cazul lipsei acestei reţele, cu ajutorul cisternelor auto; b) reziduurile solide
se înlătura cu ajutorul autovehiculelor compactoare, care realizează condiţii etanşe de comprimare şi de
transport; cu ajutorul autocamioanelor pe care se încarcă pubelele sau containerele pline, iar în locul
acestora se lasă altele curate şi dezinfectate; prin in¬termediul reţelei de canalizare împreună cu apele
reziduale după o măcinare fină a reziduurilor solide (sistemul Garcheu) sau prin instalaţii pneumatice
(tuburi etanşe).
Cimpurile de compostare se situeaza pe sectoare de pamint special la o distanta nu mai < 300 m de la
cladirile de locuit.Stivele reziduurilor solide cu L=10-25 cm si inaltimea=1,5-2 m sunt amplasate in rinduri
paralele la distanta de 3m de la altul.la baza stivelor de reziduuri menajere se pun material higroscopice
(turba, paie, rumegus de lemn )pt retinerea lichidului care se formeaza la compostare. In dependenta de
conditiile climaterice maturarea compostului dureaza de la 5 pin la 12 luni.
Depozitare care daca este insotita de remanieri periodice (2-3 saptamani) si de corectarea raportului C:N
prin introducerea de resturi vegetale tocate (paie de la culturile cerealiere, coceni de porumb tocati,
etc), duce in final (dupa 3-4 luni)la obtinerea unui produs nou mai putin poluant si mai usor de
bidegradat de catre sol - compost. Prin autoliza celulozelor microbiene aerobe care s-au inmultit, se
asigura o cantitate insemnata de enzime care vor actiona si in conditii de anaerobioza asupra celulozei,
hemicelulozelor, proteinelor, grasimilor si altor compusi astfel descompunerea acestora se va afla intr-
un stadiu mult mai avansat asa-zisa forma de humus.
Mecanism de neutralizare:
Humus (microorganisme sintetizate din nou ale substantelor organice) + carbonati, sulfati, fosfati, nitrati
+ energie.
Cimpurile de compostare se situeaza pe sectoare de pamint special la o distanta nu mai < 300 m de la
cladirile de locuit.Stivele reziduurilor solide cu L=10-25 cm si inaltimea=1,5-2 m sunt amplasate in rinduri
paralele la distanta de 3m de la altul.la baza stivelor de reziduuri menajere se pun material higroscopice
(turba, paie, rumegus de lemn )pt retinerea lichidului care se formeaza la compostare. In dependenta de
conditiile climaterice maturarea compostului dureaza de la 5 pin la 12 luni.
Depozitare care daca este insotita de remanieri periodice (2-3 saptamani) si de corectarea raportului C:N
prin introducerea de resturi vegetale tocate (paie de la culturile cerealiere, coceni de porumb tocati,
etc), duce in final (dupa 3-4 luni)la obtinerea unui produs nou mai putin poluant si mai usor de
bidegradat de catre sol - compost. Prin autoliza celulozelor microbiene aerobe care s-au inmultit, se
asigura o cantitate insemnata de enzime care vor actiona si in conditii de anaerobioza asupra celulozei,
hemicelulozelor, proteinelor, grasimilor si altor compusi astfel descompunerea acestora se va afla intr-
un stadiu mult mai avansat asa-zisa forma de humus.
49. Managementul Sipravegherii igienice asupra salubrizarii centrelor populate. Legislatia in domeniul
protectiei sanitare a solului. Particuparitatile salubrizarii comunitatilor rurale.
In cadrul centrului populat este obligatoriu instalarea recipientelor pentru a acumularea rezidurilor
solide.Numarul si dinstanta intre ele trebue sa fie nu mai mare de 40 m in locurile aglomerate si 100 m
in cele putin aglomerate .
50. Notiune de poluare exogena si endogena a solului. Principiile de normare igienica a substantelor
chimice exogene in sol.
Poluarea exogena-aducerea din exterior,in sol a unor substante poluante in asa continut care devine
periculos pentru sanatatea omului in cazul contactului direct cu solul poluat sau prin mediile ce
contacteaza cu solul(prin lanturile ecologice:sol-apa-om; sol-plante-om; sol-plante-animale-om; sol-aer
atmosferic-om;)
2. Criteriueste bazat pe faptul ca securitatea patrunderii unei anumite cantitati de substante chimice in
sol este cnditionata de inadmisibilitatea maririi actiunii ei mai sus de posibilitatile adaptive ale celor mai
sensibile grupe de populatie sau sau a capacitatii adaptive a solului la actiunea izolata, complexa,
combinata sau asociata a substantelor chimice asupra organismului uman.
5. Aceatsa pozitie a teoriei de normare prevede ca pe parcursul experimentuluisa fie evidentiate cele
mai inguste locuri la compararea cantitatilor pragale a substantei chimice in functie de indicia sanitari ai
nocivitatii, ai migratiei acvatice, ai migratiei aeriene, organoleptici, fitoacumulatori…
6. CMA a substantelor chimice este o marime unica pentru orice conditie pedo-climaterica cu
coeficientul de rezerva
7. determinara CMA unice a substantelor chimice pentru o anumita zona pedoclimaterica a tarii.
Etapele normarii:
Locul pentru platforma specializată de înhumare a cadavrelor animalelor se alege conform ordinii de
reglementarea regimului proprietăţii funciare şi se amplasează pe terenuri izo¬late, libere de
construcţii, bine aerisite, neinundabile, care exclud posibilitatea de poluare a centrelor populate, a
zonelor de agrement, a surselor de aprovizionare cu apă potabilă, a surselor de ape minerale, a apelor
de suprafaţă şi subterane.
Platforma specializată trebuie să fie amplasată în partea fe¬rită de vânt a centrelor populate, Luând în
consideraţie direcţia predominantă a vânturilor. Dimensiunea ZPS nu trebuie să fie mai mi¬că de 3000
m. Platforma specializată trebuie amplasată la o distanţă de cel puţin 200 m de la câmpurile agricole şi
şosele, şi de cel puţin 50 m de la păduri şi plantaţiile ce nu sunt destinate pentru odihnă.
Platforma specializată trebuie amplasată pe terenuri cu ape subterane la o adâncime mai mare de 20 m
şi care sunt acoperi¬te de roci cu o permiabilitate mică. Temelia fundaţiei locului de înhumare trebuie
să fie de cel puţin 4 m faţă de nivelul maxim-sezonier al apelor subterane. Trebuie exclusă posibilitatea
de pătrundere a pre¬cipitaţiilor atmosferice.
Fiecare cimitir permanent trebuie să dispună de un teren liber destinat înmormîntărilor, reieşind din
calculul 0,06 ha pentru 1000 locuitori.
Zona de protecţie sanitară de la cimitir pînă la marginea zonei populate trebuie să fie determinată
conform normativelor tehnice de planificare urbanistică.
După închiderea cimitirului, la expirarea a 15 ani de la ultima înmormîntare, lăţimea zonei de protecţie
sanitară poate fi redusă pînă la 100 m.
În cazul în care cimitirul este situat mai sus de cursul apelor subterane, de unde îşi au izvorul fîntînile,
rezervoarele şi alte instalaţii de alimentare descentralizată cu apă a localităţilor rurale, zona de
protecţie sanitară poate fi majorată pînă la 500 m, iar în cazul în care cimitirul este situat mai jos de
cursul apelor subterane - redusă pînă la 100 m.
Pe terenul cimitirului nu se permite construcţia apeductului pentru apă potabilă. Cimitirul trebuie să
dispună de apeduct numai pentru scopurile de stropire.
-cu roci, la suprafaţa cărora există multe crăpături mari şi pe locuri unde există roci acvifere;
-pe malurile rîurilor, care sînt utilizate de către populaţie pentru diferite scopuri.
-să aibă înclinare în partea opusă localităţii, bazinelor deschise de apă, utilizate în scopuri de
gospodărire;
-nivelul maxim al apelor subterane trebuie să fie la o adîncime nu mai puţin de 2 m de la suprafaţă;
-să dispună de sol uscat poros, care asigură pătrunderea suficientă a aerului şi uscare rapidă;
In cadrul acestei etape de lucru medicul igienist acorda atentie urmatoarelor probleme:suficienta
suprafetei terenului pentru amplasarea instalatiilor proiectate,posibilitatea stabilirii ZPS,valabilitatea
terenului conform indicatorilor de caracterizare a solului si a starii hidrogeologice pentru amplasarea
instalatiilor de colectare,depozitare si neutralizare a reziduurilor.
In scopul determinarii nivelului apelor freatice,beneficiarul sau proiectantul trebuie sa sape o sonda pina
la stratul de apa.Daca pina la adincimea de 5m nu s-a gasit stratul de apa,saparea mai departe este
inutila,deoarece in acest caz practic lipseste posibilitatea poluarii bacteriologice a apelor freatice.Este
necesara insa cunoasterea directiei miscarii apelor freatice(de regula,ele se misca in directia inclinarii
reliefului,adica a curgerii riului etc.),cit si a vitezei miscarii lor.Se va lua in consideratie ca normativele
igienice prevad urmatoarele marimi minimale ale ZPS in jurul instalatiilor de salubrizare(m):
-cimitire 300 m
Pina la 20 t -200m; 20-50t 300m; 50-100t 400m; 100-300t 500m; 300-500t 700m
53. Salubrizarea strazilor, pietilor si terenurilor din cartier, microraion. Exigente igienice la
proiectarea, amenajarea si exploatarea “Regiei autosalubritate”.
La organizarea retelelor de drumuri si strazi se rezolva un complex de sarcini foarte complicate printer
care cele mai importante fiind: a) indestularea celor mai scurte si comode cai de miscare a trasportului
urban si a pietonilor intre diferite parti ale orasului; b) organizarea evacuarilor apelor de
suprafata;c)amplasarea retelelor ingineresti; d) asigurarea aerisirii normale sau a protectiei contra
vintului.e) organizarea miscarii pietonilor.
Drumurile accelerate si drumul p-u traficul marfurilor trebuie amplasate in afara zonei de trai pe
teritoriile ZPS, pe solurile incomode p-u constructive (ripe, talveguri). Pe teritoriile locative, drumurile
accelerate pot fi construite in cazul argumentarii tehnico-economice corespunzatoare in adincituri,
tunele, pe estacade cu conditia izolarii de zonele pietonale precum si respectarea normativelor
admisibile fata de poluarea sonora si poluarea cu gaze de esapament fata de zonele locative. Distanta
minimala de la marginea partii carosabile a drumurilor accelerate si a drumurilor p-u transportul
marfurilor nu trebuie sa safie mai mic de 50m de la linia rosie. Latimea strazilor se stabileste in
corespundere cu categoria lor si in dependenta de intensitatea circulatiei. Salubrizarea strazilor se face
prin instalarea pubelelor la distanta de 40 m, 100m una de la alta si prin evacuarea deseurilor zilnic pe
timp de vara nu mai tirziu de ora 7 si nu mai tirziu de 23, iar iarna o data la 3 zile. Unele strazi
agglomerate pet timp de vara se vor stropi cu apa.
Terenul pietei trebuie sa fie asfaltat sau cu alt invelis recomandat ( inclusiv sectorul gospodaresc, caile
de acces), p-u a permite scurgerea gravitationala a apelor meteorice spre recepientele de canalizatie
pluviale.
P-u pietele cu suprafata de 0,2 ha se admite teren neasfalt dar bine pavat si acoperit cu nisip in strat de
3 cm. Piata trebuie sa fie asigurata cu sistema de apeduct si canalizatie si deasemenea cu instalatii locale
de epurare a apelor meteorice. In pietele lipsite de canalizatie, toaletele publice construite cu haznale
impermiabile se vor amplasa la distanta nu mai mica de 50m fata de locurile de comert. Sectorul
gospoda-resc se va amplasa la distanta nu mai mica de 30 m fata de locurile de comert.
Nr de pubele se determina avind in vedere ca la fiecare 50m de teritoriu de instaleaza o pubela, iar la
distanta de cele instalate linear cu tarabele comerciale nu va depasi 10 m. Nr recipientelor cu capacitate
pina la 100 l se stabilesc reesind din una la 200m2., iar distanta dintre ele nu va fi mai mica de 20 m. In
pietele mai mari de 0,2 ha rezidurile colectate se vor stoca in recipiente de 0,75 m3..
Programul de lucru al pietei se tabileste de catre organelle administratii publice locale. Se va selecta o zi
din saptamna p-u salubrizarea complexa a pietei. Dupa inchiderea pietei se va efectua dereticarea cu
golirea pubelelor de reziduri. In perioda calda a anului teritoriul pietei se va spala zilnic.