Blocaje Reperabile În Comunicarea Preşcolarilor.
Blocaje Reperabile În Comunicarea Preşcolarilor.
Blocaje Reperabile În Comunicarea Preşcolarilor.
preşcolarilor/cu preşcolarii
Studente:Caldare Mădălina-Elena
Cîşlaru Mălina-Elena
Anul II,Grupa IV
Conceptul de comunicare
Diferenţe de percepţie
Modul în care noi privim lumea este influenţat de experienţele noastre anterioare,
astfel că persoane de diferite vârste, naţionalităţi, culturi, ocupaţii, sex, temperamente vor
avea alte percepţii şi vor interpreta situaţii în mod diferit. Diferenţele de percepţie sunt
deseori numai rădăcina multor altor bariere de comunicare.
Lipsa de interes
Una din cele mai mari bariere ce trebuie depăşite este lipsa de interes a
interlocutorului faţă de mesajul transmis.
Emoţii
Emotivitatea emiţătorilor şi receptorilor de mesaje poate fi de asemeni o barieră
de comunicare. Emoţia puternică este răspunzătoare de blocarea aproape completă a
comunicării. Metoda de a împiedica acest blocaj constă în evitarea comunicării atunci
când suntem afectaţi de emoţii puternice. Aceste stări ne pot face incoerenţi sau pot
schimba complet înţelesul mesajelor transmise. Totuşi uneori cel care primeşte mesajul
poate fi mai puţin impresionat de o persoană care vorbeşte fără emoţie sau entuziasm,
considerându-o plictisitoare astfel că emoţia poate deveni un catalizator al comunicării.
Personalitatea
Nu numai diferenţele dintre tipurile de personalităţi pot crea probleme ci şi
adeseori propria noastră percepţie a persoanelor din jurul nostru este afectată şi ca
urmare, comportamentul nostru influenţează pe cel al partenerului de comunicare.
Această ciocnire a personalităţilor este una din cele mai frecvente cauze ale eşecului de
comunicare. Nu întotdeauna suntem capabili să influenţăm sau să schimbăm
personalitatea celuilalt, dar cel puţin, trebuie să fim pregătiţi să ne studiem propria
persoană pentru a observa dacă o schimbare în comportamentul nostru, poate sugera
reacţii satisfăcătoare.
Memorizarea selectiva
Alt mecanism bine cunoscut, constand in uitarea informatiei problematice de
indata ce este receptata, proces care corespunde raspanditei expresii 'Iti intra pe o ureche
si iti iese pe cealalta'. De la psihanalisti la psihologii cognitivisti, toti specialistii sunt de
acord cel putin asupra unui aspect: mecanismele memoriei nu corespund unor procese
simple, ci sunt determinate in acelasi timp de factori cognitivi, de factori afectivi si de
factori sociali si ideologici. Memoram mai bine sau mai putin bine, unele elemente mai
degraba decat altele, in functie de starea noastra afectiva, de modul de functionare
cognitiva, de sistemul de credinte si de norme la care ne raportam.
Interpretarea defensivă
Este un mecanism care constă în a conferi unei informaţii o semnificaţie diferită
de cea reală, dar conformă cu ceea ce am dori să reprezinte. În acest caz, informaţia poate
fi receptată şi memorată corect, dar este transformată într-un sens conform cu
expectanţele sau cu sistemul de atitudini ale subiectului.
Negarea autoritaţii sursei
Dacă informaţia ridică unele probleme, individul are tendinţa să o devalorizeze,
punând la îndoială autoritatea, competenţa şi buna-credinţă ale celui ce se află la originea
acesteia. Informaţia astfel devalorizată îţi pierde statutul de informaţie, putând fi neglijată
sau eliminată.
Prejudecati si stereotipuri
Orice individ funcţionează, conştient sau nu, conform unui anumit număr de
prejudecăţi şi stereotipuri sociale, care facilitează sau perturbă comunicarea. Toate aceste
judecăţi prestabilite se află 3în legatură cu istoria grupului de apartenenţă al subiectului,
precum şi cu o serie de alţi factori: astfel, prejudecăţile sociale cu privire la o minoritate
etnică apar sau capătă o amploare considerabilă în situaţii de criză socială sau economică.
Ori de câte ori scriem sau vorbim, încercând să convingem, să explicăm, să influenţăm, să
educăm sau să îndeplinim orice alt obiectiv, prin intermediul procesului de comunicare urmărim
întotdeauna câteva scopuri principale: să fim receptaţi (auziţi sau citiţi), să fim înţeleşi, să fim
acceptaţi, să provocăm o reacţie(o schimbare de comportament sau atitudine).
Atunci când nu reuşim să atingem niciunul dintre aceste obiective, înseamnă că ceva în
derularea comunicării nu funcţionează corespunzător, adică ceva a interferat în transmiterea
mesajelor. Orice interferează cu procesul de comunicare poartă denumirea de barieră în calea
comunicării.
Blocajele comunicării pot avea o asemenea intensitate, încât între informaţia transmisă şi
mesajul perceput să existe diferenţe vizibile. Comunicarea ineficientă cauzeaza conflicte,
insatisfacţii profesionale, stres psihologic, atunci când comunicarea este complet intreruptă.
Dorina Sălăvăstru clasifică blocajele astfel:
,,-Blocaje determinate de caracterisiticile persoanei angajate în comunicarea didactică.
( profersorul pe de o parte, elevul pe de alta)
-Blocaje determinate de relaţiile social-valorice existente între participanţii la realţia de
comunicare didactică.( de exemplu, conflictul de autoritate )
-Blocaje determinate de particularităţile domeniului în care se realizează comunicarea
didactică.(de exmplu, starea emoţională a receptorului poate deforma ceea ce
aude )”( Sălăvăstru,2004)
Sidney Shore (cf. Jaoni, 1990) identificã trei tipuri de blocaje ce constituie reale probleme în
realizarea procesului de comunicare.
a. Blocaje de ordin emoţional:
-teama de a nu comite greşeli, de a nu părea extravagant;
-teama de a fi un „pionier”, de a fi în minoritate;
-neîncrederea faţă de superiori, colegi, colaboratori;
-dificultatea de a schimba modelul de gândire;
-dependenţa excesivă de opiniile altora;
-lipsa capacităţii de a depune un efort susţinut în rezolvarea unei probleme: de la
identificarea ei până la soluţionare.
b. Blocaje de ordin cultural:
-dorinţa de a se conforma modelelor sociale, dorinţa de apartenenţă;
-„conformism” la ideile vechi, dar şi la cele noi;
-slaba capacitate de a transforma sau modifica ideile.
c. Blocaje de ordin perceptiv:
-incapacitatea de a se interoga asupra evidentului;
-incapacitatea de a distinge între cauză şi efect;
-dificultatea de a determina o problemă sau declinarea capacităţii, refuzul de a
sesiza, de a releva;
-incapacitatea de a defini lucrurile;
-îngustarea excesivă a punctului de vedere.
Leonard Saules consideră că în procesul de comunicare pot interveni:
Bariere de limbaj:
-aceleaşi cuvinte au sensuri diferite pentru diferite persoane;
-cel ce vorbeşte şi cel ce ascultă se pot deosebi ca pregătire şi experienţă;
-starea emoţională a receptorului poate deforma ceea ce aude;
-ideile preconcepute şi rutina influenţează receptivitatea;
-dificultăţi de exprimare;
-utilizarea unor cuvinte sau expresii confuze.
Bariere de mediu:
-climat de muncă necorespunzător (poluare fonică ridicată etc.);
-folosirea de suporturi informaţionale neadecvate;
Poziţia emiţătorului şi receptorului în comunicare poate constitui o barieră datorită:
-imaginii pe care o are emiţătorul sau receptorul despre sine şi
despre interlocutor;
-caracterizării diferite de către emiţător şi receptor a situaţiei în care are loc
comunicarea;
-sentimentelor şi intenţiilor cu care interlocutorii participă la
comunicare.
Bariere de concepţie:
-existenţa presupunerilor;
-exprimarea cu stângăcie a mesajului de către emiţător;
-concluzii pripite asupra mesajului;
-lipsa de interes a receptorului faţă de mesaj;
-rutina în procesul de comunicare.
Limbajul reprezintă un instrument al comunicării interumane, iar în cadrul activităților
didactice desfășurate în grădiniță se acordă o mare importanță dezvoltării limbajului, îmbogățirii
vocabularului, exprimării corecte din punct de vedere fonetic, lexical și sintactic, aceste achiziții
fiind absolut necesare unei comunicări eficiente.
Una dintre căile principale de antrenare a comunicării constă în identificarea blocajelor
care reduc semnificativ fidelitatea sau eficiența transferului mesajelor. Blocajele sau barierele
comunicării pot fi de natură internă (fiziologice, perceptive, interpersonale sau intrapersonale),
cât și de natură externă, apărute în mediul fizic în care are loc comunicarea (poluare fonetică
puternică, întreruperi succesive ale procesului de comunicare).
O analiză și o sistematizare riguroasă a blocajelor și barierelor în comunicarea o oferă
Dorina Sălăvăstru, care clasifică aceste blocaje astfel:
A. Blocaje psihologice
Recenzie
1.
2.
3.
4.
5.
6.
B
Bibliografie:
1. Sălăvăstru, D. (2002), Comunicare și dezvoltare personală, Universitatea ,,Ion Creangă”,
Chișinău.
2.Săucan, D. Șt. (2002), Comunicare didactică, Editura Ațos, București.
3. Abric, J.(2002), Psihologia comunicării, Editura Polirom, Iasi;
4. Sălăvăstru, D. (2004), Psihologia educaţiei,Editura Polirom, Iaşi;
WEBOGRAFIE:
1. https://www.creeaza.com/didactica/comunicare-si-relatii-publice/Factorii-generali-ai-
comunicar475.php
2. http://www.univath.ro/pdf/tematica_licenta/Curs_Comunicare_in_AP.pdf
3. https://www.scribd.com/doc/256876768/Factori-Ce-Influenteaza-Comunicarea