Importanța economică a vinului și a subproduselor

din vin

Studenți: Cazacu Maria-Alexandra

Grupa: 1302
 CUPRINS

1. Informații generale
2. Importanța în alimentație
3. Importanța economică a vinului în România
3.1. Producția vinului la nivel național
3.2. Consumul vinului la nivel național
3.3. Exportul vinului
3.4. Importul vinului
3.5. Balanța comercială a vinului
3.6. Prețul mediu al vinului
4. Principalii producători la nivel național
5. Utilizări alternative ale vinului
6. Concluzie
7. Referințe
 1.Informații generale

“Vinul este o băutură obținută cu o tărie alcoolică de minimum 8,5 vol. % prin fermentația
alcoolică exclusivă a mustului de struguri. Vinul este un produs agroalimentar, la care folosirea de
arome sau de extracte este interzisă. Singura aromatizare acceptată este cea datorată contactului
vinului cu lemnul de stejar al butoaielor în care se păstrează.
Vinul a apărut pentru prima dată în zonele Caucaz, Mesopotamia, și apoi Egipt, însă grecii l-
au transformat într-un produs de larg consum, fiind principala marfă de export a acestora.
Spațiul geografic românesc a fost în mod tradițional un mare producător european de vinuri,
dar producția a scăzut sensibil după 1990. Conform ultimelor statistici, România ocupă locul 11 în
lume după cantitatea de vin produsă și locul 6 în Europa.

Figura 1. Vin
(https://www.101domain.com/vin.htm )
•Vinurile se clasifică astfel:

- propriu-zise sau liniștite;

- vin de masă;
- vin cu indicație geografică (IG);
- vin cu denumire de origine controlată (DOC)
•În funcție de stadiul de maturare a strugurilor și de caracteristicile lor calitative la cules
,vinurile DOC se clasifică astfel:
- vin cu denumire de origine controlată din struguri culeși la maturitate deplină (DOC-
CMD);
- vin cu denumire de origine controlată din struguri culeși târziu (DOC-CT);
- vin cu denumire de origine controlată din struguri culeși la înnobilarea boabelor (DOC-
CIB).
- speciale.
- efervescente (cu conținut de dioxid de carbon)
- vin spumant (cu conținut de bioxid de carbon exclusiv endogen și presiune de minimum
3,5 bari).
•În funcție de cantitatea de zahăr rezidual, acestea pot fi:
- extrabrut (0-6 g/l);
- brut (6-15 g/l);
- sec (0-12 g/l);
- demisec (12-30 g/l);
- dulce (peste 30 g/l);
- vin petiant (cu conținut de bioxid de carbon exclusiv endogen și presiune de 1-2,5 bari);
- vin perlant(cu conținut de bioxid de carbon total sau parțial exogen și presiune de 1-2,5
bari);
- vin spumos(cu conținut de bioxid de carbon total sau parțial exogen și presiune de
minimum 2,5 bari).
- aromatizate:
- vin pelin;
- vermut;
- nearomatizate:
- vin licoros;
•În funcție de conținutul lor în zahăr rezidual vinurile se clasifică astfel:
- seci, cu cel mult 4 g/l zahăr rezidual;
- demiseci, cu 4,1-12 g/l zahăr rezidual;
- demidulci, cu 12,1-50 g/l zahăr rezidual;
- dulci, cu peste 50 g/l zahăr rezidual;
•După culoare pot fi:
- vin alb;
- vin rose;
- vin roșu.” (https://ro.wikipedia.org/wiki/Vin )

Figura 2. Tipuri de vin

(https://www.101domain.com/vin.htm )
 2.Importanța în alimentație

“Vinul, ca produs al fermentației alcoolice a mustului de struguri, în prezent, este tot mai mult
acceptat ca un complement alimentar ce poate fi consumat rațional în timpul meselor, prin coținutul
său bogat într-o serie de compuși cum ar fi: alcoolii, acizii, aminoacizii, sărurile minerale, compușii
fenolici, vitaminele (mai ales din grupa B), substanțele odorante, dă un plus de savoare alimentelor
consumate împreună stimulând pofta de mâncare și o mai bună digestie a celorlalte substanțe
ingerate. De altfel, încă din antichitate Pliniu spunea că: ,,puțin vin face bine nervilor, prea mult strică
el, recreazăă stomacul, excită apetitul, anihilează supărările și grijile; este diuretic, încălzește și
procură somn.Cercetările efectuate în ultimul timp asupra valorii igienice și alimentare a vinului au
scos în evidență însușirile valoroase ale acestei băuturi.

Astfel, consumul de vin la masa de prânz mărește eficiența muncii omului, ajutându-l să
treacă mai ușor peste oboseala cauzată de digestie. Efecte favorabile are și atunci când e consumat la
cină. Vinul absorbit seara antrenează o concentrație de alcool în sânge mai scăzută, deci mai puțin
toxică, decât cel ingerat dimineața.

Medicii cardiologi, care până nu demult interziceau cardiacilor să consume vin, astăzi și-au
revizuit complet poziția și le recomandă să consume zilnic 1-2 pahare de vin. Tot pentru reducerea
riscului bolilor cardiovasculare în ,,piramida” regimului alimentar mediteranean este inclus consumul
zilnic moderat de vin (în timpul meselor), alături de legume, fructe, brânzeturi și ulei de masline.
Există părerea generală că un consum moderat de vin poate să fie un component al unei
alimentații raționale, sănătoase și că ar trebui inclus în recomandările alimentare din toate țările lumii.
Totodată trebuie să nu se uite că vinul nu este un aliment în sine, ci un complement alimentar; orice
abuz este dăunător organismului. Un consum de 2-3 pahare de vin pe zi pentru bărbați și 1-2 pahare
pe zi pentru femei este acceptat de majoritatea cercetătorilor, fie oenologi sau medici nutriționiști.
Strugurii,materie primă pentru vinificație

Ca materie primă, strugurii sunt folosiți la prepararea sucurilor, vinurilor și a unor distilate.
Pentru a descifra legitațile ce guvernează aplicarea diferitelor operații și metode de vinificare și de
preparare a altor produse este necesar ca, mai întâi, să se cunoască bine, sub aspect compozițional,
atât ceea ce urmează a fi prelucrat (adică strugurii) cât și ceea ce se dorește să se obțină - vinuri și
celelalte derivate vinicole.

Strugurii pot fi considerați materie primă pentru obținerea vinurilor numai atunci când sunt
copți și au acumulat o anumită cantitate de zaharuri. Pe lângă zaharuri, strugurii copți mai conțin o
multitudine de componente (de ordinul sutelor) care participă la formarea calităților viitorului vin,
fiecare având importanța sa. Localizarea acestor componente în organele sau țesuturile strugurilor
este diferită. De aceea, este important să se analizeze alcătuirea strugurilor, atât sub aspect
morfologic, cât și sub aspect compozițional și pe această bază să se stabilească momentul optim de
recoltare și tehnologia de prelucrare.
Compoziția fizico-chimică a strugurilor
Strugurii sunt alcătuiți din boabe și ciorchini. Boabele reprezintă peste 90% din greutatea
strugurelui, fiind partea cea mai importantă. În funcție de țesuturile din care este alcătuit, de
consistența și compoziția chimică, la bob se disting trei părți principale: pielița, pulpa și semințele.”
(https://graduo.ro/referate/industria-alimentara/importanta-in-alimentatie-a-vinului-si-produselor-
vitivinicole-479217 )

Figura 3. Struguri albi

(https://ro.stockfresh.com/image/8961575/wine-bottle-and-grapes )
 „Vinul Roșu:

Avantaje:

•Subtierea sangelui

Resveratrolul are un rol important si in subtierea sangelui. El actioneaza prompt, impiedicand

trombocitele (celulele implicate in formarea cheagurilor de sange) sa se alipeasca. Prin acest
mecanism, resveratrolul poate impiedica aparitia infarctului.

Dezavantaje:

• Durerea de cap cauzata de vinul rosu

Aceasta durere este cauzata de tanin, o substanta chimica responsabila pentru culoarea rosie si
pentru gustul puternic al vinului rosu. Aceasta chimicala se gaseste de obicei in pielita strugurilor - de
aceea este mult mai rar intalnita in cazul vinului alb.

• Afectiuni serioase

Problemele de sanatate asociate consumului de alcool se leaga in primul rand de utilizarea

peste masura sau de utilizarea regulata. Cum am amintit si mai sus, in randurile femeilor riscurile sunt
mai mari, chiar si raportate la cantitati de alcool mai mici decat in cazul barbatilor. Consecintele
nefaste asupra sanatatii includ:

- distrugerea ficatului (ciroza)

- osteoporoza

- riscul de cancer de diferite tipuri: de gat, de ficat, de san, de esofag

(http://www.topsanatate.ro/articol/vinul-rosu-beneficii-si-dezavantaje-19605.html )
 Vinul Alb:

Avantaje:

• La fel ca vinul roşu, cel alb poate contribui la îmbunătăţirea nivelului de colesterol.

• Vinul alb este bun, de asemenea, pentru buna funcţionare a plămânilor. Cercetători de la
Universitatea din Buffalo au arătat că vinul alb, asemenea celui roşu, sporesc sănătatea plămânilor.

• Vinul alb poate contribui la îmbunătăţirea metabolismului şi ritmului cardiac.

Dezavantaje:

•In cantități mari, consumate într-o perioada scurtă de timp, vinul alb poate duce la instalarea
comei alcoolice.

• De asemenea, și cancerul, în special cel mamar, se poate dezvolta mai ușor, dacă vinul alb
este consumat fără moderație, indică unele studii. (https://domeniulbogdan.ro/blog/vinul-alb-tipuri-
beneficii-si-cum-il-combinam-corect-cu-mancarea/ )

Vinul Roze:

„Se poate spune despre vinul rosé că vine ca o completare în spaţiul dintre vinul roşu şi cel
alb. Însă vinul rosé are propria lui personalitate.

Acest tip de vin este obţinut atunci când cojile strugurilor roşii sunt lăsate la fermentat doar
pentru o scurtă perioadă de timp alături de pulpă. Că vă faceţi o idee, vă vom spune că vinurile roşii
sunt obţinute adesea după ce strugurii au fost lăsaţi să fermenteze săptămâni bune, în timp ce, în cazul
vinurilor rosé, aceste capătă culoarea în numai câteva ore.

Producătorul de vin are controlul absolut asupra culorii vinului şi ştie exact când trebuie să
îndepărteze cojile strugurilor roşii, responsabile cu pigmentarea. După cum cred că întuiţi deja,
aproape orice sortiment de struguri roşii de vin – de la Cabernet Sauvignon la Syrah – poate fi folosit
pentru a obţine vinul rosé. Totuşi, există anumite stiluri şi anumite sortimente de struguri care sunt
agreate în mod deosebit pentru obţinerea acestei băuturi.” (https://wineful.ro/tot-ce-trebuie-sa-stim-
despre-vinul-rose/)
Figura 4. Tipuri de vin

(https://www.agro.basf.ro/ro/stiri/fermier-in-romania/ghidul-degustatorului-de-vin-cum-e-evalua-vinul-
la-concurs.html )

3. Importanța economică a vinului în România

„Patrimoniul vitivinicol cuprinde totalitatea viilor, centrelor de vinificare, depozitare,

conservare, conditionare si îmbuteliere, cu instalatiile aferente si capacitatile de depozitare, indiferent
daca viile apartin sau nu sectorului de stat.
În mod conventional, patrimoniul viticol s-a repartizat pe zone care cuprind podgorii, centre si
plaiuri. O trasatura caracteristica a podgoriei românesti o constituie faptul ca viile sunt cultivate pe
pante, cu expunere favorabila dezvoltarii procesului de maturare a strugurilor, în regiuni de nisipuri si
regiuni calcaroase.
 Patrimoniul vitivinicol este în continua dezvoltare. Viile se vor extinde în special în terenuri în
panta, expuse eroziunii, în regiuni de nisipuri, urmarind ca prin plantarea de vii sa se fixeze dunele
umblatoare si sa se obtina terenuri proprii acestei culturi.
În urma studiilor facute, pe o perioada foarte lunga, prin raionarea viticulturii, s-au stabilit cele mai
valoroase soiuri care trebuie sa se cultive în fiecare podgorie.
Viile de hibrizi care se întindeau la ses, luând locul altor culturi valoroase, au fost defrisate, iar
în locul lor s-au plantat peste 140 000 ha de vie nobila.
În culturile noi s-au promovat cele mai valoroase soiuri de struguri, atât ca productie la hectar
cât si din punct de vedere calitativ. S-a dezvoltat în mod special cultivarea soiurilor de struguri de masa.
La plantarea viilor cu struguri de masa s-a tinut seama de urmatoarele considerente:
- sa se cultive atât soiuri timpurii cât si soiuri târzii, ca sa se asigure un consum de struguri în
stare proaspata, pe o perioada cât mai îndelungata;
- sa se cultive soiuri de struguri cu boabele mari si carnoase, gustoase, aspectuoase si rezistente
la transport si pastrare.
Prin raionarea soiurilor de struguri pentru vin s-a urmarit atât cultivarea unor soiuri valoroase cât si
obtinerea unor vinuri tipizate, cu caracteristici bine definite.”
(http://www.scritub.com/economie/business/IMPORTANTA-SI-DEZVOLTAREA-
VITI12418152412.php )

Figura 5. Viță de vie

(https://www.bautura-online.ro/blog/podgorii-celebre/ )
 „Oferta vitei de vie din Romania
Din cele 13.523 mii ha, cât reprezintă suprafața agricolă a țării noastre, 213.431 ha sunt cultivate
cu viță de vie (1,58%). Această cultură este importantă pentru țara noastră atât ca tradiție, cât și din punct
de vedere economic.
Prezența viței de vie de la dealurile însorite și coastele mării până la cele mai aglomerate centre
urbane demonstrează elemntul tradițional sentimental transmis încă de pe vremea dacilor. Alături de
tradiție, vița de vie are importante avantaje economice, printre care amintim:
- folosirea terenurilor improprii pentru cultura mare (terenuri nisipoase, în pantă)
- potențial pentru export;
- generarea de venituri suplimentare pentru viticultorii care nu au că principală activitate
agricultură.
În ultimii ani, suprafețele cultivate cu viță de vie au o tendință de reducere față de perioada 1990-
2000. După retrocedarea suprafețelor viticole foștilor proprietari, suprafața de vii altoite și indigene pe
rod s-a redus semnificativ, iar cea de vii hibride s-a mărit. Lipsa unor mecanisme de politică în domeniu
și a legislației adecvate au adus mari prejudicii acestui sector.

Specificaţie UM 2010 2011 2012 2013 2014

Suprafaţa Ha 181562 181011 183169 181315 179939
totală
cultivată cu
viţă de vie
pentru vin
Preţ mediu Lei/kg 1,54 1,36 1,94 1,07 1,64
achiziţie
struguri
pentru
vin/tara
Producţia Mii hl 3287,2 4058,2 3310,6 5113,3 3750,0
totală de
vin

Tabelul 1. Suprafete cultivate cu vita de vie

 Diagrama 1.
Sursa: Date prelucrate

Anul 2013 a fost un an bun pentru industria locală a vinului din punctul de vedere al recoltei
obţinute, România clasându-se între primele 15 state din lume, potrivit datelor Organizaţiei Internaţionale
a Viei şi Vinului (OIV).
Producătorii români au raportat in anul 2013 o producţie mai mare cu peste 20% comparativ cu
2012, unul dintre cele mai bune rezultate din lume. Raportul OIV arată că după trei ani consecutivi de
recoltă slabă, România a avut o producţie care reflectă mai bine potenţialul său real şi care este de peste 6
mil. hectolitri.

Diagrama 2,
 Preţul maxim de achiziţie la strugurii pentru vin a avut o evoluţie oscilantă pe întreaga perioadă
analizată, maximul valorii înregistându-se în anul 2012, ajungându-se la valoarea de 2285 lei/tonă,
comparativ cu anul 2013 când valoarea a fost de 1483 lei/tonă. La vinul de masă trendul a fost crescător
în perioada analizată în anul 2010 înregistrându-se o valoare de 2130 lei/tonă şi a crescut cu aproximativ
64% fată de anul 2010, ajungându-se în anul 2013 la o valoare de 3340 lei/tonă.

Diagrama 4

Preţul mediu de achiziţie la strugurii pentru vin a avut o evoluţie oscilantă pe întreaga perioadă
analizată, maximul valorii întregistrându-se în anul 2012, ajungându-se la valoarea de 1.94 lei/kg,
comparativ cu anul 2007 când valoarea era aproximativ de 0.89 lei/kg.

Diagrama 5
 Producţia de vin în România a avut o evoluţie oscilantă pe întreaga perioadă analizată, minimul
valorii înregistrându-se în anul 2012, ajungându-se la valoarea de 3310,6 mii hl, comparativă cu anul
2008 atunci când punctul maxim a fost de 5369,2 mii hl.

Producţia de vin pe categorii de calitate în 2016. Tabelul 2

Total producţie (mii hl) Vin din soiuri nobile (mii hl) Vin din hibrizi interspecifici
(mii hl)
3750,00 2300,00 1450,00

Producţia de vin din soiuri nobile pe categorii de calitate şi regiuni viticole în 2016
Regiunea viticolă Total, Vinuri cu D.O.C. Vinuri cu I.G. Vinuri fără
mii hl D.O.C. şi fără
I.G.
Podişul 204,1 153,5 2,4 48,2
Transilvaniei
Dealurile 846,9 149,4 68,5 629,0
Moldovei
Dealurile 433,9 60,8 31,2 341,9
Munteniei şi
Olteniei
Dealurile 129,8 26,2 0,0 103,6
Banatului
Dealurile 116,6 7,7 4,8 104,1
Crişanei şi
Maramureşului
Colinele 561,4 89,4 23,4 448,6
Dobrogei
Terasele Dunării 5,1 0,0 1,7 3,4
Nisipuri şi Alte 2,2 0,0 0,0 2,2
Terenuri
Favorabile din
Sudul Ţării
 TOTAL 2300 487 132 1681
Tabelul 3
Producţia de vin din soiuri nobile pe categorii de calitate şi regiuni viticole în anul 2016 se
observă faptul că ce-a mai mare producţie de vin a fost realizată în regiunea viticolă dealurile Moldovei,
iar cea mai mică producţie fiind înregistrată în regiunea viticolă cu nisipuri şi alte terenuri favorabile din
sudul ţării de 2,2 mii hl de vin

Producţia de vin din soiuri nobile. Tabelul 6

Pozitia. Compania Cifra de afaceri (mil Profit net (mil euro) Nr. angajati
euro)
2015 2016 2015 2016 2015 2016
1. Murfatlar 29,4 30,1 -23,4 0,1 187 205
2. Cotnari 28,0 23,6 N/A 0,8 N/A 304
3. Jidvei N/A 22,6 N/A 2,0 N/A 162
4. Vincon 27 17,3 N/A 1,0 N/A 490
Vrancea
5. Cramele 19,5 16,4 3,4 2,7 90 83
Recas SA
6. Zarea 12,1 11,5 -0,2 -0,7 136 146
7. Angelli 11,5 10,8 0,5 -0,1 94 94
8. Cramele 10,5 9,4 N/A -0,6 N/A 196
Halewood
9. Domeniile 9,6 8,9 0,5 0,1 193 196
Viticole
Tohani
10. Vinexport N/A 7,6 N/A -0,7 N/A N/A
Trade
Mark
Principalii jucători din industria de vin din România sunt în număr de zece. Murfatlar avea o cifră
de afaceri de 29,4 mil euro în anul 2015 înregistrând o creştere pentru 2016 ajungând 30,1 mil euro şi
numărul de angajaţi al companiei este în creştere în anul 2013 compania avea 187 de angajaţi iar în 2016
numărul angajaţilor a ajuns la 205.
 Cel de-al doilea jucător important pe piaţa vinurilor în România sunt cei de la Cotnari, aceştia
aveau o cifra de afaceri în anul 2015 de 28 mil euro, dar au înregistrat o scădere de 4,4 mil euro în anul
2016 faţă de anul 2015 ajungând în anul 2016 să aibă o cifră de afaceri de 22,6 mil euro. Numărul
angajaţilor companiei în anul 2016 fiind de 304 aproape cu 100 de angajaţi mai mulţi decât Murfatlar,
compania fiind în continuă dezvoltare.”
(https://www.academia.edu/32622353/Analiza-pietei-vinului-in-Romania.docx )

Cererea de vin din România

“a) Definirea unitatii de consum, a unitatii de cumparare si a unitatii dedecizie

Vinul este consumat de diferite persoane atat de individ cat si de famiie.Persoanele care
aprecieaza cel mai bine calitatile vinului sunt cele de varsta a III a. Existefoarte multe persoane minore
care cumpara si consuma vin desi acest lucru este interzis prin lege.

b) Identificarea principalelor segmente de piata si analiza acestora

In general, vinul se adreseaza urmatoarelor categorii : persoanele fizice, cu varsta peste 18 ani,
actorilor de pe piata horeca, care “servesc” consumatorul final. Din punct de vedere al segmentarii pe
podgorii, românii au preferat, în special, vinurile din Podgoria Murfatlar (21,7%), Târnave (14,7%),
Cotnari (13%) şi Podgoriile Vrancei(5,1%)
Piata vinului, segment cu un ritm redus de crestere in ultima perioada, este, de la inceputul acestui
an, terenul pe care importatorii au inceput sa isi dispute preferintele deconsum ale romanilor.Dacă era de
aşteptat faptul că majoritatea bărbaţilor preferă berea (57%), studiula mai arătat că femeile şi vârstnicii
sunt consumatori de vin mai mari decât bărbaţii, întimp ce tinerii cu vârsta de peste 18 ani preferă
băuturile spirtoase.În 2007, vinurile albe au deţinut o cotă de 67,5% din piaţă iar vinurile roşii 32,3% din
piaţă.
 c) Capacitatea pietei si numarul consumatorilor potentiali si cei efectivi
Aria pietei
Comercializarea vinului, desigur, are loc în zonele mai intens populate, atât înmediul rural, cât şi
urban. Mediul rural, care, în România, reprezintă aproximativ 40 %din totalul populaţiei, în general, e
caracterizat prin economia naturală, producătorii fiindşi ei însuşi consumatorii, adică autoconsumul. Aici
se are în vedere de vinul produs încondiţii casnice, vinul vrac sau de masa ,care, la calitate, gust, aromă,
nu rămâne în urmăfaţă de cel numit de calitate. În mediul urban , însă, e comercializat vinul îmbuteliat
însticle, având o preponderenţă mai mare decât cel vândut în vrac.Structura de vânzări a vinului pe
judeţe, în anul 2005, litri de vin

:Alba10.161.200 Arad12.528.600 Arges17.875.200

Bacau18.806.200 Bihor15.960.000 Bistrita-Nasaud8.299.200

Botosani 12.023.200 Brasov 15.696.660 Braila 9.948.400

Buzau 13.220.200 Caras Severin 8.857.800 Calarasi 8.645.000
Cluj 18.699.800 Constanta 19.045.600 Covasna 5.931.800
Dambovita 14.417.200 Dolj 19.551.000 Galati 16.494.660
Giurigu 7.982.660 Gorj 10.374.000 Hargita 8.671.600
Hunedoara 12.901.00015 Iasi 21.705.600 Ilfov 7.982.660
Maramures13.568.660 Mehedinti 8.139.600 Mures 15.430.660
Neamt14.632.660 Olt 12.770.660 Prahova 22.051.400
Satu Mare9.762.200 Salaj 6.596.800 Sibiu 11.198.600
Suceava18.300.800 Teleorman 11.597.600 Timis 18.008.200
Tulcea 6.836.200 Vaslui 12.103.000 Valcea 10.985.800
Vrancea 10.294.200 Municipiul Bucuresti 53.226.600
 Structura pietei

Vânzări ridicate sunt în zonele geografico-istorice de producere a vinului, înapropierea zonelor

viticole, unde putem face rost într-un timp mai util şi eficient demateria primă : strugurii.Mai jos
prezentăm harta viticolă a României :

Figura 6. Harta viticola

(http://www.profudegeogra.eu/harta-viticola-a-romaniei/ )
 Capacitatea pietei
Consumatorii potentiali ai acestei piete reprezinta persoanele cu varsta mai mare de18 ani. In
Romania, ei sunt in jur de 14 milioane.Consumatorii efectivi pe piata vinului, reprezinta toata populatia
de nationalitateromana, care a implinit 18 ani, plus alte nationalitati care, prin religia si traditia lor, nu
leeste interzis sa consume bauturi alcoolice.

Dinamica pietei
Potrivit datelor preliminare, primii patru jucatori, Murfatlar, Cotnari, Jidvei siVincon au obtinut
crestere la vanzari si deci la cotele de piata. Murfatlar are o cota de piata de circa 29 – 30%, Cotnari -
18,7%, Jidvei - peste 17% si Vincon - circa 10%.Totusi, producatorii au putut sa acopere cererea prin
importurile de vin vrac si prinstocurile existente. Pentru 2009, producatorii estimeaza o crestere a pietei,
mai moderatacomparativ cu anul 2008, dar care va fi alimentata de aparitia unor noi producatoriexterni.

d) Dezvoltarea pietei (extensiva, intensive, mixta)

Piata vinului a cunoscut o dezvoltare destul de ridicata. Datorita integrarii României în Uniunea
Europeană, cei mai mari actori de pe aceasta piata isi dezvolta capacităţile de producţie, apar noi institute
de cercetare-dezvoltare în sectorul vitivinicol. Tot mai des au loc prezentări, târguri de vinuri, unde
actorii de pe aceasta piata isi prezintă capacitatile de productie, prezinta consumatorilor finali ultimele lor
produse, sile ofera pentru degustatie cele mai bune vinuri care poseda. Piata vinului s-a dezvoltat pe cale
intensiva. E bine cunoscut faptul, ca pe parcursul unui an, nu poti mari capacitatea de productie a vinului
datorita faptului ca, plantatiile de vie, pentru a da roada, sunt necesari cativa ani pentru a dezvolta butaşii
deviţă de vie.
Pentru dezvoltare pietei vinului, sunt necesare mai multe legaturi dintre piatavinului si piata
HoReCa(hoteluri, restaurante şi cafenele), legaturi, care, conformspecialistilor din domeniu, lasa mult de
dorit. Capacitaţile de productie a vinului s-aumărit nu datortiă cresterii numărului de plantaţii de vii, ci a
cresterii calitaţiimanagementului si a marketingului din acest sector vitivinicol.”
(https://www.scribd.com/document/127201663/Analiza-Pietei-vinurilor-Proiect-Marketing-doc )
 Figurile 7 si 8. Ciorchini de struguri

http://www.bloguluotrava.ro/10-recomandari-de-crame-unde-se-poate-face-turism-viticol/

3.1 Producția vinului la nivel national

Productia medie de struguri la hectar, pe forme de proprietate, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si

judete

Macroregiuni, Ani
Categorii Forme de regiuni de Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012
de vii proprietate dezvoltare si UM: Kg/ ha
judete Kilograme Kilograme Kilograme Kilograme Kilograme
Total- vii
Total TOTAL
pe rod 5360 5369 4182 4980 4178

Tabelul 7
© 1998 - 2018 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
 3.2. Consumul vinului la nivel national

Consumul mediu anual pe locuitor, la principalele produse alimentare si bauturi

Principalele Unitati de Ani

produse masura
alimentare si Anul Anul Anul Anul Anul
bauturi 2013 2014 2015 2016 2017
Vin si produse din Litri 21,7 22,6 19 18 21,8
vin

Tabelul 8
© 1998 - 2018 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA

3.3. Exportul vinului

AN Import ( mil euro) Import (mil litri) Pret mediu import

(euro/litru)
2012 41,9 54,5 0,8
2013 38,0 36,7 1,0
2014 33,2 34,1 1,0
2015 42,4 50,7 0,8
2016 47,5 50,2 0,9
Tabelul 9
© 1998 - 2018 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
 3.4. Importul vinului

AN Export (mil euro) Export (mil litri) Pret mediu export

(euro/litru)
2012 15,9 11,4 1,4
2013 16,5 10,4 1,6
2014 18,0 10,5 1,7
2015 22,3 13,8 1,6
2016 20,5 12,9 1,6
Tabelul 10
© 1998 - 2018 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA

3.5. Balanța comercială a vinului

România a exportat în primele nouă luni ale anului trecut 9.926,7 tone de vinuri din struguri
proaspeţi, în creştere cu aproape 22% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut când exporturile au totalizat
8.145,6 tone, conform balanţei comerciale cu produse agroalimentare furnizate de Ministerul Agriculturii
şi Dezvoltării Rurale.
Încasările au totalizat 15,013 milioane de euro, în primele nouă luni din 2016, fiind cu 35% mai
mari faţă de sumele obţinute în aceeaşi perioadă din 2015, respectiv 11,126 milioane de euro. Pe de altă
parte, importurile de vin au depăşit, în perioada menţionată, de 3,5 ori exporturile, totalizând 35.258,1
tone, fiind în creştere şi faţă de cantităţile provenite de pe pieţele externe în aceeaşi perioadă din 2015.
Valoarea importurilor de vinuri din struguri proaspeţi din ţările intra şi extra comunitare a
totalizat 31,14 milioane de euro, în primele nouă luni din 2016, în creştere cu 4,3% faţă de cele 29,842
milioane de euro cheltuite în perioada similară din 2015 pentru o cantitate de 31.505,3 tone de vin.
România are o tradiţie în producerea vinului, atestată documentar de peste 2.000 de ani.
 În ultimii 15 ani, sectorul viti-vinicol s-a consolidat prin investiţii şi sprijin financiar al statului
român, dar şi al Uniunii Europene începând cu anul 2007.
Producţia de vin din 2016 este estimată la 4 milioane de hectolitri, cu circa 11% mai mare decât 2015,
cea mai mare creştere a producţiei, de 20%, fiind înregistrată în zona Moldovei, potrivit Patronatului
Naţional al Viei şi Vinului. (https://www.dcnews.ro/export-vin-romania-cifrele-in-cre-tere_528831.html )

Figurile 9 si 10. Import si Export (https://www.shutterstock.com/image-vector/import-concept-typographic-

poster-461283130)
Figura 11. Sticla de vin alb (http://tdimportexport.com/cotnari.html )
 3.6. Prețul mediu al vinului

Conturile economice din agricultura, preturi curente

Lista variabilelor Categorii de valori Ani
conturilor economice Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017
din agricultura (CEA) UM: Milioane lei
Milioane Milioane Milioane Milioane
lei RON lei RON lei RON lei RON
Vin de masa Valoarea la pretul 1067,89 1052,81 1006,22 1458,31
producatorului

Tabelul 11
© 1998 - 2018 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA

Rezultatele cautarii - Preturile medii ale principalelor produse agricole pe total tara, pe
ani, luni si trimestre
Nomenclatorul Unitati de Perioade
produse agricole masura
Anul Anul Anul Anul Anul
2014 2015 2016 2017 2018
Struguri pentru vin Lei / kg 1,64 1,35 1,67 1,67 1,44

Tabelul 12
© 1998 - 2018 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
 4.Principalii producători la nivel national

“Liderul pietei de vinuri este Jidvei, care a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de peste 33
milioane euro, in crestere cu 15% fata de 2015. Compania din Alba, care in ultimii trei ani a reusit sa
ajunga liderul pietei, a inregistrat o profit net de 3 milioane euro, in usoara crestere fata de anul trecut, si
detine 169 de angajati. Jidvei este unul dintre cei mai importanti producatori de vin din Romania, cu
2.500 de hectare de vie si crame situate la Jidvei, Blaj si Balcaciu.
Pozitia secunda in topul producatorilor de vin este ocupata de Cotnari, care a avut anul trecut o
cifra de afaceri de peste 30 milioane euro, in crestere fata de 2015, cand a inregistrat afaceri de peste 26
milioane euro. In schimb, producatorul de vinuri din Iasi a fost anul trecut cel mai profitabil din piata, cu
un profit net de peste 5 milioane euro, de patru ori mai mare decat cel obtinut in 2015. Producatorul
iesean are aproape 400 de angajati si detine 1.400 hectare cu vita de vie, de pe care se obtin doar soiuri
romanesti de struguri: Grasa de Cotnari, Francusa, Feteasca Alba si Tamaioasa Romaneasca.

Gemarco Industry SRL, parte din grupul Murfatlar, figureaza in topul celor mai mari
cultivatori de vin din Romania cu afaceri de peste 23 milioane euro, in usoara crestere fata de 2015. Anul
trecut, producatorul din Buzau a reusit sa-si micsoreze pierderile fata de 2015, de la 15 milioane euro la
10 milioane euro. Compania detine doar 17 angajati, potrivit informatiilor Ministerului de Finante.

Vincon Vrancea ocupa pozitia a patra in topul producatorilor de vin din Romania, cu afaceri de
aproximativ 15 milioane euro, in usoara crestere din 2015, cand a inregistrat o cifra de afaceri de 13,5
milioane euro. In ceea ce priveste profitabilitatea, anul trecut producatorul din Focsani a obtinut un profit
de circa 870.000 euro, putin peste pragul atins cu un an in urma. In prezent, Vincon detine 1.500 de
hectare cultivate, 11 ferme viticole si 11 crame.

O alta firma cultivatoare pentru grupul Jidvei, Cetatea de Balta SRL, ocupa pozitia urmatoare in
clasament, cu afaceri de peste 6 milioane euro si profit de circa 250.000 euro. Compania detine 115
angajati. Cetatea de Balta este localitatea in care producatorul de vin Jidvei si-a stabilit afacerea.

Domeniul Coroanei Segarcea SRL se afla pe urmatorul loc in clasament, cu afaceri de aproape
6 milioane euro si un profit de peste 250.000 euro. Compania din Dolj detine 85 de angajati. Infiintata in
1999, Domeniul Coroanei Segarcea desfasoara activitati de cultivare si producere a vinului.

In clasamentul cultivatorilor de vin se afla si SC Maria Turism SRL, o alta firma din grupul
Jidvei, cu afaceri de peste cinci milioane euro si profit de aproape 200.000 de euro.

Carl Reh Winery SRL, compania ce detine brandul Crama Oprisor, a obtinut in 2016 o cifra de
afaceri de peste 4,3 milioane euro si un profit de peste 230.000 euro. Compania din Bucuresti are 93 de
angajati. Carl Reh Winery a inceput sa comercializeze pe piata locala vinuri in 2001, dupa ce timp de mai
multi ani a fost exportator exclusiv, printre cele mai importante piete fiind Germania.

Ultima pozitie din top este ocupata de Viile Budureasca, producator din Gura Vadului, Prahova,
cu afaceri de circa 3,7 milioane euro, un profit de aproape 300.000 de euro si un numar de 72 de
angajati.” (https://www.wall-street.ro/articol/Economie/222615/Harta-celor-mai-mari-producatori-de-
vinuri-din-Romania-in-2016.html#gref )

5. Utilizări alternative ale vinului

“E consumat din Antichitate, încă din anul anul 2205 î.Hr., în timpul împăratului Yu al chinezilor.
Era băut pentru gustul său deosebit şi efectul calmant. Vinul a fost apreciat de mii de ani pentru efectele
sale terapeutice. Numeroase scrieri din Antichitate au subliniat calităţile vindecătoare ale vinului.

Hipocrate recomanda vinul pentru tratarea unor debilităţi fiziologice, pneumonie, plăgi deschise şi
muşcături de şarpe. Marele savant Louis Pasteur îl considera drept „cea mai sănătoasă şi igienică
băutură“ . Iulius Cezar le cerea soldaţilor romani să-şi bea vinul pentru a evita boli legate de infecţiile
interne. În secolul al XVII-lea, marinarii francezi primeau zilnic o porţie de trei litri de vin. Efectul era
profilactic în ceea ce priveşte îmbolnăvirile digestive. Rezervele de vin de pe flota spaniolă depăşeau cu
mult rezervele de apă dulce pentru marinari tocmai datorită proprietăţilor sale terapeutice.”

(https://clickpentrufemei.ro/vinul-cel-mai-vechi-antibiotic-natural-din-lume/a18516786 )

Figura 12. Vinurile medicinale in antichitate.

(http://portiadefericire.blogspot.com/2012/12/vinurile-medicinale-si-binefacerile-lor.html )
 6. Concluzie

Vinul este o băutură obținută cu o tărie alcoolică de minimum 8,5 vol. % prin fermentația alcoolică
exclusivă a mustului de struguri. Vinul este un produs agroalimentar, la care folosirea de arome sau de
extracte este interzisă. Singura aromatizare acceptată este cea datorată contactului vinului cu lemnul de
stejar al butoaielor în care se păstrează.

Vinul a apărut pentru prima dată în zonele Caucaz, Mesopotamia, și apoi Egipt, însă grecii l-au
transformat într-un produs de larg consum, fiind principala marfă de export a acestora. Vinul a fost în
antichitate legat intim de divinități, jucând un rol important în religiile orientale.

În concluzie vinul a fost din antichitate și pana în momentul de față un produs foarte important atât
din punct de vedere medicinal si terapeutic cât și din punct de vedere economic.

Figura 13. Butoi de vin

(https://gazetadinvest.ro/sa-curga-vinul-cand-incepe-festivalul-vinului-la-timisoara/ )
 7.Referințe

1. https://www.101domain.com/vin.htm
2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Vin
3. https://www.101domain.com/vin.htm
4. https://graduo.ro/referate/industria-alimentara/importanta-in-alimentatie-a-vinului-si-produselor-
vitivinicole-479217
5. https://ro.stockfresh.com/image/8961575/wine-bottle-and-grapes
6. http://www.topsanatate.ro/articol/vinul-rosu-beneficii-si-dezavantaje-19605.html
7. https://domeniulbogdan.ro/blog/vinul-alb-tipuri-beneficii-si-cum-il-combinam-corect-cu-mancarea/
8. https://wineful.ro/tot-ce-trebuie-sa-stim-despre-vinul-rose/
9. https://www.agro.basf.ro/ro/stiri/fermier-in-romania/ghidul-degustatorului-de-vin-cum-e-evalua-vinul-
la-concurs.html
10. http://www.scritub.com/economie/business/IMPORTANTA-SI-DEZVOLTAREA-
VITI12418152412.php
11. https://www.bautura-online.ro/blog/podgorii-celebre/
12. https://www.academia.edu/32622353/Analiza-pietei-vinului-in-Romania.docx
13. http://www.profudegeogra.eu/harta-viticola-a-romaniei/
14. https://www.scribd.com/document/127201663/Analiza-Pietei-vinurilor-Proiect-Marketing-doc
15. http://www.bloguluotrava.ro/10-recomandari-de-crame-unde-se-poate-face-turism-viticol/
16. https://www.dcnews.ro/export-vin-romania-cifrele-in-cre-tere_528831.html
17. https://www.shutterstock.com/image-vector/import-concept-typographic-poster-461283130
18. http://tdimportexport.com/cotnari.html
19. https://www.wall-street.ro/articol/Economie/222615/Harta-celor-mai-mari-producatori-de-vinuri-din-
Romania-in-2016.html#gref
20. https://clickpentrufemei.ro/vinul-cel-mai-vechi-antibiotic-natural-din-lume/a18516786
21. http://portiadefericire.blogspot.com/2012/12/vinurile-medicinale-si-binefacerile-lor.html
22. https://gazetadinvest.ro/sa-curga-vinul-cand-incepe-festivalul-vinului-la-timisoara/