REPERE ÎN ISTORIOGRAFIA

BIBLIOTECII MĂNĂSTIRII NOUL NEAMȚ.

PROBLEME ȘI INTERPRETĂRI

Maria Danilov

Ecleziastică sau profană, istoria mănăstirii Noul academica. Se pare, că istoriografia, atât laică, cât
Neamț (1864)1, s-a impus în inventarele timpului, și ecleziastică evită încă să ia în dezbatere unul
aproape exclusiv, după sursele publicate la sfârși- dintre cele mai controversate evenimente din isto-
tul secolului al XIX-lea - începutul secolului XX ria Bisericii din Principatele Române, cum a fost
(Чудецки 1880, 977-996; Ганицки 1880, 999- risipirea călugărilor de la Lavra Neamț, ca urma-
1002; Гурие 1911, 1-90). Puținele scrieri apărute re a reformelor petrecute în epoca lui Alexandru
în anii din urmă nici pe departe nu acoperă acea Ioan Cuza. Or, monahii plecați de la Neamț să
mare varietate de probleme ce vizează istoricul înființeze noul lăcaș de pe malul Nistrului, erau
mănăstirii și cel al bibliotecii (Catalog 1989, 436; dintre cei aleși, erau elita mănăstirii. Apoi, aceș-
Poștarencu 1994, 64; Ириней 2004, 172). Fără ti monahi n-au plecat într-o țară cu totul străină.
îndoială, cercetările istoricului biblioteci mă- Ei s-au strămutat pe moșiile ce le aparțineau pe
năstirii Noul Neamț, presupun studii complexe, bună dreptate, după vechea datină străbună, și
argumente factologice și interpretări adecvate care temporar erau intrate sub stăpânire străină
obținute in temeiul unor investigații de durată în (Hово-Hямецкий 1881, 20-21) (străinii le stăpâ-
arhivele locale (ANRM), unde se păstrează o bună neau pământurile, însă niciodată sufletele lor).
parte din arhivele mănăstirești de altădată (1864- Ctitoririi noului locaș au obținut cedări esenția-
1962), inclusiv și colecția de carte ce-a aparținut le de la autoritățile sinodale ale Imperiului Rus.
bibliotecii mănăstirii Noul Neamț (1199 volume). Această situație de compromis s-a reflectat în sta-
tutul vieții monahale de la Noul Neamț pe toată
Multiple probleme referitoare la viața sfântului
perioada existenței acesteia sub regimul țarist. În
lăcaș întemeiat de călugării de la Lavra Neamț
ucazul Sf. Sinod din 13 ianuarie 1864, privitor la
pe moșiile străbune de la Chițcani (jud. Tighina),
înființarea noului lăcaș în Basarabia se sublinia în-
asupra cărora aceștia și-au redobândit dreptul de
tre altele: „viața interioară, adică statutul liturgic,
proprietate (Hово-Hямецкий 1881, 20-21), con-
ascultarea și alte canoane monahicești, – toate se
tinuă să rămână în afara interesului de cercetare
vor respecta întocmai ca la Lavra Neamț […] adică
la fel ca și la Muntele Athos” (Гурие 1911, 73).
1
Pe 26 ianuarie, curent (2014) au avut loc ceremoniile ani-
versare dedicate celor 150 de ani de la înființarea mănăstirii Călugării au luat cu ei, în Basarabia, ceea ce era
Noul Neamț, cu participarea I.P.S. Vladimir, Mitropolitul Chi- legat de viața lor duhovnicească: cărți în limbile
șinăului și al întregii Moldove. Slujbele religioase prilejuite de greacă și slavonă, marea lor majoritate fiind pro-
momentul aniversar au început cu sfințirea apei și Acatistul
Cuviosului Paisie Velicikovski († 1794). După Dumnezeiasca curate pentru a fi traduse. O parte, însă, o alcă-
Liturghie, urmată de un Tedeum de sănătate pentru cei pre- tuiau traducerile înseși, care erau rod al Școlii
zenți, a avut loc Sfințirea Crucii ridicată în locul unde au fost paisiene și de care Părintele Andronic, ca unul ce
înmormântați primii călugări din mănăstirea Noul Neamț
(Între soborul Înălțarea Domnului și biserica Sf. Ierarh Ni- a militat mereu pentru păstrarea tradiției, proba-
colae) și o litie pentru toți călugării care s-au nevoit în acest bil nu s-a putut despărți niciodată. Or, părintele
sfânt lăcaș. Manifestările au continuat, apoi, în Sala Festivă
Andronic adusese în Basarabia – pe lângă vechi
a mănăstirii cu o sesiune de comunicări științifice: P. S. Iri-
neu (Tafunea) a prezentat volumul Istoria mănăstirii Noul hrisoave și cărți de valoare – și tradiția unei vechi
Neamț; ierod. Alexie (Lungu), Personalități duhovnicești din vieți monahale de la Lavra Neamț. În contextul
mănăstirea Noul-Neamț în decursul timpului; ierom. Iosif
amintit, ar trebui să repunem în discuție un alt
(Pavlinciuc), Importanța mănăstirii Noul-Neamț pentru Bi-
serica Ortodoxă din Moldova între anii 1944-1962; prot. Vita- aspect alt problemei privitor la rolul pe care l-a
lie (Zelinski), Legătura Seminarului Teologic de la Chișinău avut nou-înființată mănăstire, Noul Neamț, în
cu mănăstirea Noul-Neamț. Ceremoniile aniversare au fost
asistate de prezența starețului mănăstirii Noul Neamț, arhi-
viață spirituală a provinciei românești de la est de
mandritul Paisie (Cecan). Prut, aflată sub stăpânire străină.

Tyragetia, s.n., vol. VIII [XXIII], nr. 2, 2014, 173-182. 173

 II. Materiale și cercetări

Informațiile ce s-au conservat în colecțiile arhive- călugări cărturari […]. Atunci, când prin ucazul lui
lor locale privitor la istoricul bibliotecilor mănăs- Petru I, în Rusia a fost întărit un număr constant
tirești de altădată sunt mai mult decât modeste. al călugărilor din mănăstiri, limitând accesul aces-
Marea lor majoritate au fost distruse în perioa- tora la viața monahală, mulți dintre ei au plecat
da regimului sovietic, în special în anii ’50-’60 în Moldova […]. Mănăstirile românești dintotdea-
ai sec. XX, când au fost închise locașurile sfinte. una au fost recunoscute drept importante centre
O excepție în acest sens o constituie doar arhiva de cărturărie […]. În secolul al XVII-lea, mănăs-
mănăstirii Hârjauca și cea a Noului Neamț (jud. tirea de la Snagov era cunoscută prin edițiile Bi-
Tighina), acestea având și un fond special de păs- bliei în limbile Orientului. Lavra Neamț devine
trare în colecțiile arhivelor din Chișinău2. În lipsa un important centru al științei slavone-bisericești.
unor studii speciale consacrate istoricului biblio- Mii de călugări, care s-au perindat pe acele locuri
tecii, informațiile privitor la istoricul colecției de erau preocupați de scrierea și tipărirea cărților”
carte sunt risipite în diverse culegeri, reviste și ca- (Ганицки 1880, 996-997). Astfel, timp de câteva
taloage bibliofile (Каталог 1989, 436). Nu avem secole, au fost adunate importante tezaure de carte
însă în literatura noastră o lucrare temeinică asu- religioasă, constată M. Ganițki, în special colecții
pra istoricului bibliotecii Noul Neamț. de manuscrise slavonești, care se păstrau în incin-
ta Lavei Neamț. Odată cu trecerea călugărilor de
***
la Lavra Neamț în Basarabia, o parte neînsemnată
Etape a acestora „au fost aduse de ieroschimonahul An-
dronic în Basarabia”, constată M. Ganițki. Acesta
În cercetarea istoricului bibliotecii Noul Neamț se
a clasificat cărțile în funcție de limba scrierii, cele
disting două mari etape: cea dintâi acoperă sfâr-
românești fiind evidențiate în primul rând. Aces-
șitul secolului al XIX-lea - primele trei decenii al
tea alcătuiau 30 volume (titluri), manuscrise și ti-
sec. XX. În această etapă sunt acumulate impor-
tante colecții de carte și se întreprind primele părite (vezi în anexă lista acestora)3.
cercetări asupra fondului de manuscrise. Cea de Primele 19 volume – după cum consemna M.
a doua etapă începe cu anii ’70 ai sec. XX. Cel pu- Ganițki – erau alcătuiri sau traduceri ale ieromo-
țin din anii 1965-1970, datează primele inventari- nahului Andronic și se păstrau în manuscris, cu
eri ale cărților (depuse la arhivele statului de A.N. excepția unui singur titlu – Scurtă istorie a mă-
Nikitici, în 1962, în urma închiderii mănăstirii de năstirilor Neamț și Secu (sub nr. 8) – apărută în
către autoritățile sovietice), iar în anii 1982-1983 tipografia Lavrei Neamț, în 1857 (Ганицки 1880,
au fost alcătuite primele inventare ale colecției. În 999)4. Observăm că, marea majoritate, o alcătuiesc
paralel se întreprind primele cercetări asupra co- manuscrisele lucrate de ieromonahul Andronic în
lecției de manuscrise de limbă slavă și română din perioada lui basarabeana de după anul 1861. În-
sec. XIV-XIX (143 de titluri), cealaltă parte a co- tre celelalte 11 titluri în limba română publicate de
lecției (inventarul general cuprinde 1199 de volu- M. Ganițki (din numărul total de 30), – zece ma-
me), rămânând în continuare nevalorificată. Timp nuscrise sunt lucrate, probabil, de alți copiști de la
de aproape patru decenii, informația științifică mănăstire și doar o singură carte tipărită (sub nr.
asupra colecției de carte din biblioteca mănăstirii
30): Răspunsul starețului Timofei la cererea mo-
Noului Neamț a lipsit cu desăvârșire. Mai mult, în
nahului Sofronie Vârnav (Iași, 1862) (Ганицки
mediile științifice aceasta se considera pierdută
1880, 1000)5. Aceasta din urmă a provocat o curi-
după anul 1940 (Constantinescu 1986, 146-149).
ozitate sporită pentru cercetător. Este vorba de o
Primele cercetări asupra colecției de carte din bi- broșură mică (12 pag.), din care a publicat integral
blioteca Noul Neamț au fost întreprinse de M. Ga-
3
M. Ganițki a tradus titlurile cărților (manuscriselor) în limba
nițki. Acesta a identificat 54 de titluri (manuscrise rusă.
și cărți tipărite) (Ганицки 1880, 996-1003, 1050- 4
Ieromanahul Andronic scrie Istoria sfintelor mănăstiri
1059, 1094-1099). Este important să reținem că, Neamțu și Secul adunată în scurt, pe care a terminat-o la 20
martie 1857. Apariția acestei cărți, care ulterior a avut o vastă
cercetătorul aprecia mult rolul spiritual al mănăs-
continuare se datorează unor circumstanțe despre care părin-
tirilor din Țările Române în contextul european: tele Andronic relatează doar în anul 1887, în prefața celei de-a
„Principatele Române s-au deosebit de alte țări patra și ultimei variante a „Istoriei”. Textul-prefață conține
suficiente mărturii în sprijinul partinității acestea ieromona-
din Europa prin numărul impunător de biserici și hului Andronic.
5
Vezi Răspunsul starețului Timofei la cererea monahului So-
2
ANRM, F. 1232, inv. 1; F. 2119, inv. 1-6. fronie Vârnav, Tipogr. ziarului Tribuna, Iași, 1862.

174
 M. Danilov, Repere în istoriografia bibliotecii mănăstirii Noul Neamţ. Probleme şi interpretări

mai multe fragmente, care în opinia lui M. Ganițki stantinescu-Iași 1933, 43-47) și Paul Mihail[ovici]
reflectau unele particularități ale vieții monahale (Mihail 1993, 23-36), ultimul s-a referit în special
din Principatele Române ca urmare a impactului la legăturile cărturărești dintre Mitropolia Moldo-
reformelor lui Alexandru Ioan Cuza. vei și mănăstirea Noului Neamț în cea de a doua
jumătate a secolului al XIX-lea. Constantinescu-
Importante sunt cercetările lui Arsenie Stadnițki
Iași considera, între altele, că biblioteca mănăsti-
cu referință la activitățile cărturărești ale părin-
rii Noul Neamț „este una din puținele comori de
telui Andronic (Стадницкий 1894, 503-512;
acest fel pe care le poseda Basarabia” (Constan-
Стадницкий 1894а, 547-557; Стадницкий 1895, tinescu-Iași 1933, 43). A existat chiar și o inten-
137-143), în special asupra perioadei când acesta ție nerealizată, de altfel, a unor reprezentanți ai
este ridicat în treapta de arhimandrit (ucazul Sf. Academiei Române, care insistau să fie „transpor-
Sinod din 15 mai 1885; Гурие 1911, 121). tate la București” o parte din manuscrisele de la
Prețioase cercetări asupra colecției de manuscrise Noul Neamț. A fost „o încercare” numai, – sus-
îi aparțin lui Alexandru Iațimirski. Pentru prima ține Constantinescu-Iași, pentru că administrația
data este apreciată valoarea științifică a colecției mănăstirii nu s-a lăsat provocată: Cercetătorul
de carte într-un context mult mai larg al investi- mai amintea în context și despre faptul că unele
gației, – cel al epocii slavonismului cultural la ro- manuscrise de valoare au fost sustrase și înstrăi-
mâni (Яцимирский 1898, 81-105). Pe același seg- nate de Al. Iațimirschi (Constantinescu-Iași 1933,
ment cronologic se înscrie și o „Istorie” a mănăsti- 43-44). Constantinescu-Iași însă nu ne oferă re-
rii Noului Neamț (apărută în tipografia arhiereas- levanța unei cercetări minuțioase a colecției de
că din Chișinău), rămasă, de altfel nesemnalată în manuscrise. Mai mult, acesta avea o cunoaștere
literatura de specialitate. Este vorba de o lucrare aproximativă asupra numărului de exemplare din
biblioteca mănăstirii, susținând că „numărul ma-
modestă (cu doar 70 pagini), textul de bază (p.
nuscriselor e cam de vreo 25- 30”. Multe le găsea
1-36) este aranjat cu multă grijă în pagină, însoțit
însemnate din punct de vedere filologic, însă s-a
de o gravură (Maica Domnului Făcătoare de Mi-
ocupat numai de cele „câteva cu oarecare valoa-
nuni, cea aflătoare la Lavra Neamț) și de o imagine
re artistică” (Constantinescu-Iași 1933, 45-46).
în medalion a mănăstirii Noul Neamț, plasată la
Referințele asupra activităților cărturărești ale
începutul textului (Hово-Hямецкий 1881, 1). În
lui Andronic sunt destul de sumare, acesta fiind
cuprinsul cărții mai sunt inserate și cuvântările
așezat în tagma cronicarilor: „În rândul lor putem
arhiepiscopului Pavel Lebedev (paginație separa-
aminti și lucrările călugărului Andronic […]. Sunt
tă) din 21 mai 1881 în legătură cu sfințirea Porților
scrise intr-un stil aproape naiv, care îl fixează în
Sfinte și a zidului de mănăstire, dar și alte texte familia cronicarilor drept un întârziat urmaș al
ale cuvântărilor arhierești în legătură cu diferi- lor, cu o frumoasă scriere ce amintește de faimo-
te evenimente petrecute la Noul Neamț (Hово- șii călugări de la mănăstiri – fără nici o ilustrație
Hямецкий 1881, 1-7, 1-13, 1-12). Deși lucrarea […]. Manuscrisele de la Noul Neamț […] pot sta
apare fără autor, acesta poate fi lesne identificat cu cinste alături de cele de la Putna sau Drago-
în baza publicațiilor apărute în paginile Buletinu- mirna ale Mitropolitului artist Anastasie Crimca”
lui eparhial, în 1880 (Чудецкий 1880, 977-996). (Constantinescu-Iași 1933, 44-47).
Relevante sunt informațiile oferite de autor privi-
tor la activitățile lui Teofan Cristea, care cunoștea Ieromonahul Andronic – primul
limbile „greacă, germană și parțial rusa”, iar în istoriograf al bibliotecii mănăstirii Noul
timpul liber acesta citea cărți din biblioteca per- Neamț
sonală, care se compunea, de altfel, din multă lite- Este cunoscut faptul că ieroschimonahul Andro-
ratură în limbi străine, lămuritoare asupra Sfintei nic a adus pe ascuns în Basarabia două valize cu
Scripturi (Ново-Нямецкий 1881, 5-6). O istorie a cărți – „vreo 30 de volume” – manuscrise slave și
mănăstirii Noul Neamț a fost alcătuită de către ar- românești din secolele XIV-XIX, dar și copii de
himandritul Gurie (Grosu), însă, aceasta în mare documente ce i-au servit mai târziu în scrierea
parte este o reproducere după istoriile scrise de unui șir de lucrări în Basarabia6.
părintele Andronic (Гурие 1911, 107-125).
6
Atunci când se afirmă că au fost aduse „clandestin” două vali-
Unele referințe asupra valorii bibliofile ale colec- ze cu cărți se are în vedere faptul că părintele Andronic a fugit
pe ascuns să nu fie prins de autoritățile române. Trecerea „va-
ției de manuscrise de la Noul Neamț – în perioada
lizelor cu cărți” n-a fost, însă, înregistrată la carantina vămii
interbelică – ne-a lăsat Constantinescu-Iași (Con- de la Sculeni.

175
 II. Materiale și cercetări

Cărțile aduse au alcătuit de fapt temelia viitoarei nuscriselor, revenind asupra lor ori de câte ori i
biblioteci de la Noul Neamț. Biblioteca s-a com- s-a ivit un răgaz de muncă asupra operei sale de
pletat ulterior cu volume aduse și de alți călugări gândire. Mai mult, atunci când apăruse o rară
veniți de la Lavra Neamț sau din alte mănăstiri ocazie ce l-ar fi ajutat într-o oarecare măsură să-și
(Каталог 1989, 17; Гурие 1911, 59-61)7. O altă ușureze munca de legare a cărților (manuscrise),
parte a bibliotecii o formează numeroase danii acest lucru nu s-a întâmplat. Mărturie în acest
care sunt menționate în Pomelnicul (1893) mă- sens ne servește adresa din 19 iunie 1886 (nr. 46),
năstirii cu numele donatorilor8. Pomelnicul a fost către arhiepiscopul Sergie. Părintele Andronic so-
alcătuit de arhimandritul Andronic și continuat licita să i se permită utilizarea inventarului tipo-
de alți călugări, după anul 1893. grafic ce zăcea în lăzile sigilate din incinta mănăs-
tirii14. Acesta mai indică scrupulos, precum că „la
Arhimandritul Andronic (1820-1893), a fost vre-
mănăstire sunt frați care se pricep în meșteșugul
me de mai mulți ani bibliotecar mai întâi la Secu,
legatului cărților și ar putea să amenajeze și un
apoi la Lavra Neamț9. Având la îndemână teza-
atelier de legătorie”. Sursele de arhivă, însă, nu ne
urul de documente și manuscrise din biblioteca
mărturisesc nimic mai mult în această privință.
mănăstirii (atingea la acea vreme cifra de 1671 de
Să mai notăm că în partea inferioară a filei – do-
volume), scrie de timpuriu. Pe la 1859 avea câteva
sarul de arhivă – poate fi decodificată următoarea
creații originale și compilații manuscrise (Andro-
însemnare: „Din spusele verbale ale arhiepisco-
nic 1881, 1-30)10. Era mai degrabă un autodidact,
pului Serghie, Tipografia Eparhială a fost vându-
însă a manifestat interes constant pentru agoni-
tă lui Șlimovici din Chișinău, la anul 1887”15. Se
sirea cărților dar și pentru scriere. Printre însem-
pare, cel care a lăsat acest comentariu a scris mult
nările lăsate în cuprinsul manuscriselor îngrijite
mai târziu după cele întâmplate.
de părintele Andronic, decodificăm o astfel de
mărturisire: „Îndeletnicirile mele cele mai dese Problema organizării unei tipografii în incinta
care în fire mi-au fost, alcătuirea și scrierea și pre- mănăstirii Noului Neamț a rămas, în fond, un
scrierea sfintelor cărți, dintre care unele au rămas proiect nerealizat. Deși, în acest scop anume fuse-
în Moldova, iar cele mai multe se află zestre în bi- se procurat de către mănăstire utilajul Tipografiei
blioteca acestei monastiri […]”11. Eparhiale16 (închisă în luna ianuarie 1883) la in-
sistența arhiepiscopului Serghie (1882-1891). Ca-
În colecția arhivelor din Chișinău s-au conser-
uzele acelui eșec rămân în continuare o problemă
vat 32 volume/manuscris din cele alcătuite de
neelucidată în spectrul istoriografic al istoricului
Andronic, printre care 10 volume din Istoria
mănăstirii. Fără îndoială, atât interdicțiile sino-
Mănăstirilor Neamtul și Secul și două volume
dale, cât și acțiunile întreprinse de arhiepiscopul
cuprinzând Istoria Mănăstirii Noului-Neamț
Serghie, au periclitat realizarea acelui proiect cul-
(cartea I-a, 1881; cartea III-a, 1888)12. Se cuvine
tural.
să menționăm că părintele Andronic a avut inten-
ția să-și editeze opera sa de căpătâi – „Istoriile” În contextul amintit, nu pare a fi lipsit de interes
mănăstirii Neamțul și Secul13. Sursele cercetate faptul că, Paul Mihail, amintea de vizita arhiman-
stau dovadă că părintele Andronic a manifestat o dritului Conon Aramescu-Donici, de la Iași, care
exigență deosebită în munca de redactare a ma- a obținut o întrevedere cu arhiepiscopul Serghie.
Iar acesta i-a solicitat o referința asupra manus-
7
Părintele Andronic a trecut Prutul pe la vama Sculeni în
noaptea de 1 octombrie 1861. Împreună cu părintele Andronic crisului îngrijit de Andronic, Istoria mănăstirii
au trecut 10 călugări, apoi încă 22. Neamțul și Secul. Arhiepiscopul Serghie era inte-
8
ANRM, F. 2119, inv. 3, d. 98, f. 93-101.
9
În lume Andrei Nicolaevici Nanu-Badenschi, numit și Popo-
resat să cunoască părerea arhimandritului Conon
vici, s-a născut la 4 iulie 1820 în satul Lungani (Bucovina), în Aramescu-Donici privitor la reformele lui Ale-
familia preotului Nicolae Nanu și a soției sale Măria, născută xandru Ioan Cuza. Paul Mihail, susține, precum
Badenschi. Rămas orfan, în 1831, a fost adus la mănăstirea
Neamț, unde s-a aflat în diferite ascultări. În 1839, a fost călu-
că în urma acestor discuții arhiepiscopul Serghie
gărit la Lavra Neamțu, primind numele Andronic.
10
ANRM, F. 2119, inv. 3, d. 93. 14
ANRM, F. 2119, inv. 1, d. 83, f. 43.
11
ANRM, F. 2119, inv.3, d. 98, f. 9. 15
ANRM, F. 2119, inv. 1, d. 83, f. 43.
12
ANRM, F. 2119, inv. 3, d. 64, 70-75, 77, 82-84, 89, 90, 93. 16
ANRM, F. 2119, inv. 1, d. 83 [inventarul vechi sub nr. 42].
13
ANRM, F. 2119, inv. 3, d 74; vezi Istoria mănăstirilor Neam- Сметы, просьбы, переписка с архиепископом Кишинев-
țul și Secul, Cartea a 8-a [manuscris autograf], 1877, 298 f.; ский и Хотинский об устройстве Типографии в Ново-
este vorba de exemplarul pregătit pentru tipar de către An- Нямецком монастырю. 8 августа 1883 г. - 16 июня 1886
dronic. г., 43 с.

176
 M. Danilov, Repere în istoriografia bibliotecii mănăstirii Noul Neamţ. Probleme şi interpretări

„a intervenit către Sf. Sinod spre a se învoi tipă- Să amintim că, demersul Frăției de la mănăstire
rirea manuscrisului duhovnicul Andronic”. De în vederea construcției unui bloc special prevăzut
asemenea se afirmă că, pe 19 decembrie 1888 (nr. pentru bibliotecă a fost înaintat către oficialități în
5793), arhiepiscopul din Chișinău a fost înștiințat 10 august 1879 (Гурие 1911, 111), însă evenimen-
că „manuscrisul poate fi aprobat spre tipar, însă tul inaugurării s-a întâmplat abia peste șase ani,
numai după îndepărtarea și prescurtarea acelor în 1885. Vom consemna, între altele, și manuscri-
locuri în care se judecă aspru înstrăinarea averi- sul Oareșcare aduceri aminte (1892)21, cuprinde
lor mănăstirești fără analizarea pricinilor care au un „Catalog despre toate cărțile alcătuite de mine
determinat guvernul la aceasta”. și scrise cu mâna mea, și de ceale copiate de prin
alte alcătuiri […], care se află aicea în bibliote-
Probele aduse în discuție stau mărturie că părin-
ca Sfintei noăi monăstiri Neamțului legate gata,
tele avea speranța că, într-o buna zi, manuscrisele
1889, august 25”. Volumul cuprinde 67 titluri din
îngrijite de el cu atâta trudă, timp de mai bine de
opera de gândire a lui Andronic (creații origina-
trei decenii, vor vedea lumina tiparului. Foarte
le sau copii multiplicate) 22. Referințele noastre
precaut în intențiile sale, el a încercat să treacă
sintetice asupra preocupărilor cărturărești ale
peste restricțiile cenzurii sinodale, obținând în
părintelui Andronic nu pot trece peste Diata ar-
acest scop, în 1889, permisiunea oficială a Sf.
himandritului Andronic (1886)23, în care părin-
Sinod din Sankt Petersburg în tipărirea lucrării
tele a lăsat posterității o cutremurătoare rugă, un
sale Istoria Mănăstirii Neamțul (Mihail 1993, 24,
testament, de fapt, referitor la cărțile ce-i aparți-
28), deși, o ediție tipărită a acestui volum nu se
neau: „Mă rog, ca sfintele cărți, toate câte se vor
cunoaște.
afla în limba moldovenească și russască, și gre-
Dincolo de ambițiile imperiale ale administrației cească, tipărite și adunate prin multă sârguință a
țariste din Basarabia – în baza mărturiilor certe mea aici, precum și cărțile di psaltichie cele scrise
ale vieții bisericești de la Noul Neamț – ar trebui de păcătoasă mâna mea, așijderi și cărțile cu is-
să reculegem, să rescriem, de fapt, acea istorie vie, torii, cele adunate și scrise cu multă osteneală de
defel ușoară, trăită de comunitatea monahală sub mine, să rămâie spre îmbogățire bibliotecii
stăpânire străină. Numai cărțile scrise de mână și mănăstirii”24 (s.n. - M.D.). Toate aceste nespus
legate personal de părintele Andronic alcătuiesc o de prețioase informații istorice, fără îndoială, vor
colecție cu totul impresionantă (sub 60 volume). asigura pe viitor o cercetare temeinică asupra ac-
Fondul de manuscrise atribuite lui Andronic au o tivității părintelui Andronic, cel care, timp de mai
tematică variată. Printre acestea se numără, ală- bine de trei decenii a fost o personalitate de primă
turi de istoriile mănăstirii (Neamțul, Secu, Noul mărime în viața cultural-spirituală a mănăstirii
Neamț) și Voroavă pentru pomenirea egumeni- Noului Neamț.
lor mănăstirii Neamțul și Secul (1857); Pomel-
nicul egumenilor și a tuturor părinților (1859, Inventarierea fondului de carte
1863); Corespondența cu privire la întemeierea Acumularea fondului de carte, fie manuscrise
mănăstirii Noului Neamț, 1861-1864; Istorie cu- sau tipărită, l-a determinat pe arhimandritul An-
prinzătoare în scurt pentru călătoria din Basa- dronic să întocmească primele cărți de inventar.
rabia la Chiev a ieroshim. Andronic (1864)17 etc. Colecția cărților (manuscrise și tipărite) din bibli-
Pentru o mai bună cunoaștere a preocupărilor căr- oteca mănăstirii Noul Neamț a fost (de-a lungul
turărești sau de oarecare altă natură, de fel de ne- unui secol) în repetate rânduri inventariate. Însă
glijat este și manuscrisul Învățături și predici ale înainte de a lămuri importanța cărților de inven-
arhimandritului Andronic18. O contribuție destul tar propriu-zise, vom consemna, între altele, că
de modestă ca cuprindere (12 file), care conține începând cu anul 1861 (imediat după sosirea pă-
texte de o valoare istorică și culturală inedită: Vo- rintelui Andronic în Basarabia, octombrie 1, 1861)
roavă la iubileiu de 25 de ani de la întemeierea sunt atestate pe filele manuscriselor de limbă sla-
mănăstirii Noul-Neamț19; Cuvânt la sfințirea bi- vă (13 vol.) primele însemnări de posesie: „Din
bliotecii și a școalei de cântări (9 iunie 1885)20. sfânta m[ănastire] Neamțului adusă aice” (Ca-

17
ANRM, F. 2119, inv. 3, d. 30, 41, 54, 55. 21
ANRM, F. 2119, inv. 3, d. 95, 50 f.
18
ANRM, F. 2119, inv. 3, d. 87, 12 f. 22
ANRM, F. 2119, inv. 3, d. 95, f. 48-50.
19
ANRM, F. 2119, inv. 3, d. 87, f. 5. 23
ANRM, F. 2119, inv. 3, d. 88, 15 f.
20
ANRM, F. 2119, inv. 3, d. 87, f. 1 v. 24
ANRM, F. 2119, inv. 3, d. 88, f. 4-6.

177
 II. Materiale și cercetări

talog 1989, 18). Un alt text și/sau notă de posesie catalog constatăm că la 1884, în colecția bibliote-
este datat cu anul 1864: „Această carte s-au adus cii erau cărți tipărite în limba română – 805 vol.31,
din sf[â]nta monastire Neamțului cea veche în iar manuscrise – 10332. Prezintă interes și Con-
sf[â]nta Noua monastire Neamțul prin ieroshi- dica odoarelor mănăstirii Noul Neamț (1884),
monah Andronic și cine o va înstrăina, să fie ne- îngrijită de Andronic. Alături de acele odoare
iertat în veci, anul 1864. Andronic d[u]hovnic”25 bisericești sunt înregistrate și cărțile de bibliote-
(text în limba română). Ulterior (probabil dintre că33. Printre manuscrisele părintelui Andronic se
ucenicii lui Andronic), notele de posesie au fost numără până și două volume de notație psaltică,
consemnate pe filele unor manuscrise și în limba fapt care arată aria largă pe care o acopereau ma-
rusă – cu același text. nuscrisele sale.
Primul inventar al bibliotecii Noului Neamț a fost Alte cărți de inventar au fost alcătuite în anii 1892,
alcătuit de părintele Andronic în 1884 (la numai 1929, 1934-1938, 1959-1961, 1965-1970, care, la
20 de ani de la întemeierea mănăstirii)26. În listele fel, se păstrează în colecția Arhivelor Naționale
de inventar au fost înregistrate 146 de manuscrise din Chișinău34. Conform datelor din inventarul
(în limbile română și slavă) și 2272 vol./tipărite bibliotecii pe anii 1934-1938, biblioteca mănăsti-
în limbile română, slavă, greacă, rusă, bulgară, rii cuprindea 2408 volume35. Astfel constatăm, că
sârbă etc. (Каталог 1989, 431)27. Sursele cercetate timp de 54 de ani (după 1884) fondul colecției de
stau dovadă că acest catalog/inventar a fost com- carte a crescut cu numai 136 exemplare. În anul
pletat de arhimandritul Andronic și după anul 1944, în legătură cu evenimentele dramatice ce
indicat în titlu (1884). Ultimele înregistrări s-au s-au petrecut pe teritoriul Basarabiei (locul mă-
păstrat din 1891 (Andronic a decedat în 1893). năstirii se afla tocmai în epicentrul operației Iași-
Deși, am putea presupune că au fost completări și Chișinău), autoritățile Statului Român au avut in-
mai târzii, însă sfârșitul catalogului lipsește28. În tenția să evacueze o parte din bunurile mănăstirii.
sprijinul acestor ipoteze de lucru sunt și alte ar- În acest scop au fost alcătuite inventare speciale
gumente: de pildă, în Marele Pomelnic (1893), se în care au fost înregistrate și cărțile din bibliote-
menționează; „Iosif Naniescu Mitropolitul Mol- ca mănăstirii Noului Neamț. Odată cu instalarea
dovei la 30 aprilie 1890 au dăruit 40 de cărți care pe teritoriul Basarabiei a regimului sovietic de
sunt însemnate în Catalogul cărților și un album ocupație (august 1944), au fost închise un șir de
cu 55 fotografii, înfățișând deosebite vederi ale mănăstiri. Astfel, între anii 1945-1958, în urma
Mitropoliei Moldovei”29. lichidării unor mănăstiri (Curchi, Căpriana, Hâr-
bovăț, Hâncu ș.a.), o parte din bunurile acestora,
Un deosebit interes în cercetarea istoriei bibli-
în special cărțile, au fost salvate și aduse la mă-
otecii, în special a acumulării fondului de carte,
năstirea Noul Neamț, nefiind însă și inventariate.
îl prezintă Catalogul cărților mănăstirii Noul
În data de 16 octombrie 1962 a fost închisă și mă-
Neamț, de Andronic (1884) (Каталог 1989, 342-
năstirea Noul Neamț (arhiva mănăstirii, cărțile
343)30. O lectură mai atentă a cuprinsului cărții
din biblioteca, atât cât s-a salvat cu putință), au
scoate în evidență faptul că biblioteca mănăsti-
fost depuse din inițiativa lui A. Nichitici la Arhiva
rii cuprindea cărți în limbile bulgară, polonă,
Centrală de Stat a RSSM (Каталог 1989, 19).
sârbă, germană, franceză, rusă, greacă, latină,
turcă și română, începând cu secolul al XV-lea și În anii 1965-1970 colecțiile de documente și căr-
până la anul amintit mai sus (1884). Referințele țile au fost supuse unei inventarieri minuțioase,
bibliografice din catalog cuprind date importante alcătuindu-se în acest scop mai multe cărți de
asupra cărților. Alături de indicarea titlului, auto- inventar. Colecția de documente a fost cuprinsă
rului sau a copistului, neapărat este însemnată și într-un singur inventar și cuprinde anii 1860-
limba scrierii. În baza datelor selectate din acest 1962. Celelalte inventare cuprind cărțile (manus-
crise și tipărite). În inventarul din acești ani sunt
25
ANRM, F. 2119, inv. 3, d. 88, f. 4-6, p. 18; nota este înregis- incluse 1348 vol., cele de la Noul Neamț – 1199
trată pe câmpul inferior al filei de manuscris și a fost atestată
în 30 de volume scrise în limbile română și slavă.
26
ANRM, F. 2119, inv. 3, d. 85, 98 f. 31
ANRM, F. 2119, inv. 3, d. 85, f. 21-45.
27
ANRM, F. 2119, inv. 3, d. 85, 1-98 f. 32
ANRM, F. 2119, inv. 3, d. 85, f. 12-21.
28
ANRM, F. 2119, inv. 3, d. 85, f. 98. 33
ANRM, F. 2119, inv. 3, d. 86, f. 83-86, 87-98.
29
ANRM, F. 2119, inv. 3, d. 98, f. 56. 34
ANRM, F. 2119, inv. 1, d. 23, 110, 130, 273, 313, 325, 393.
30
ANRM, F. 2119, inv. 3, d. 85, f. 1-98. 35
ANRM, F. 2119, inv. 1, d. 318, f. 1-74.

178
 M. Danilov, Repere în istoriografia bibliotecii mănăstirii Noul Neamţ. Probleme şi interpretări

vol. Colecția de manuscrise, atât câte s-au păs- nr. inv. 203; Biblioteca Academiei de Științe din
trat (143), a fost cercetată integral de V. Ovcini- Sankt Petersburg, Fondul Al. Iațimirski, nr. 13, 3,
cov-Pelin, în anii 1982-1983. În acest scop a fost 19; Biblioteca Academiei de Științe a Moldovei, nr.
alcătuite inventare separate pentru manuscrisele inv. 318111) (Каталог 1989, 29).
de limbă slavă (sec. XIV-XIX)36 și cele de limbă Descrierea colecției de manuscrise cuprinse în
română (sec. XVIII-XIX)37. Pentru prima dată s-a Catalog are la bază principiul cronologic, astfel
încercat o descriere bibliografică a fiecărui exem- încât cuprinde: sec. XIV – 2 vol. (nr. 1 -2); sf. sec.
plar inventariat. O colecție impunătoare se con- XIV - înc. sec. XV – 2 vol. (nr. 3-4); sec. XV – 5 vol.
stituie din manuscrisele cu note muzicale din sec. (nr. 5-9); sf. sec. XV - înc. sec. XVI – 2 vol. (nr.
XVIII-XIX, în limbile română, greacă și slavonă. 10-11); sec. XVI – 4 vol. (nr. 12-15); sec. XVII – 1
Acestea, de asemenea, alcătuiesc registre separa- vol. ( nr. 16); sec. XVIII – 24 vol. (nr. 17-40); sec.
te – manuscrise38 și tipărite (sec. XVIII-XX)39. XIX – 103 vol. (nr. 41-143). Dintre manuscrise-
În urma cercetărilor întreprinse asupra colecției le secolului al XIX-lea, lucrările arhimandritului
s-a stabilit că, ultima inventariere a fondului de Andronic, alcătuiesc 32 de volume, acestea fiind
carte (Arhiva Națională) s-a întreprins în 1992 compartimentate separat (nr. 103-142) (Каталог
(martie, 20). În patrimoniul Arhivei Naționale 1989, 30). Manuscrisele incluse în Catalog (143
(fondul mănăstirii Noul Neamț), actualmente se volume) au fost identificate și după limba scrierii:
dețin 1352 vol. (sec. XVII-XX) și 78 exemplare slave – 48 vol. (sec. XIV-XIX)40 și română – 95
(note muzicale). În total – 1430 volume/ cărți ti- vol. (sec. XVIII-XIX). Cercetările întreprinse de
părite, dintre care cele de la Noul Neamț alcătu- V. Ovcinicov-Pelin s-au extins și asupra integri-
iesc 1199 vol. Celelalte volume sunt cărți ce au fă- tății exemplarelor de colecție (numărul de file,
cut parte din colecțiile altor centre monastice din erorile și lipsurile de file). Au fost identificate fi-
Basarabia: Curchi, Hărbovăț, Hâncu și Suruceni. ligranele de hârtie (moment foarte important, de
De asemenea constatăm că, după Catalogul lui altfel în datarea manuscriselor), au fost descrise
Andronic (1884), predominau cărțile românești ornamentele și conținutul manuscriselor.
(acum în inventarele arhivelor din Chișinău pre- În catalogul îngrijit de V. Ovcinicov-Pelin (1989),
domină cele străine, grecești și rusești). după cum s-a arătat mai sus, au fost incluse 6 ma-
nuscrise „înstrăinate” de colecția bibliotecii Nou-
Primul catalog tipărit al colecției de lui Neamț. În urma unor cercetări în colecțiile bi-
manuscrise bliofile din URSS (Moscova și Sankt Petersburg),
După aproape trei decenii de la depozitarea în ar- s-a stabilit cu certitudine locul lor de depozitare,
hivele din Chișinău a colecției de carte ce a aparți- cinci dintre ele sunt cărți rare cu valoare de uni-
nut mănăstirii Noului Neamț (1962), tăcerea aces- cat: Сборник аскетических сочинений, sf. sec.
tora a fost deturnată prin apariția volumului îngri- XIV - înc. sec. XV (izvod sârbesc) (Каталог 1989,
jit de Valentina Ovcinicov-Pelin, în 1989 (Каталог 82)41; Слова Григория Богослова, 1424 (izvod
1989, 436). A fost valorificată doar o parte din medio-bulgar) (Каталог 1989, 91)42; Сборник
colecția bibliotecii Noului Neamț – cea de manus- слов житий, апокрифов и патериковых
crise „de limbă slavă și moldovenească” din sec. повестей, 1448 (izvod medio-bulgar) (Каталог
XIV-XIX (143 de titluri), cealaltă parte a colecți- 1989, 101)43; Библейские книги 16 пророков
ei (inventarul general cuprinde 1199 de volume), с толкованими, 1475 (izvod medio-bulgar)
rămânând în continuare nevalorificată. Precizăm (Каталог 1989, 101)44; Псалтырь, 1529 (izvod
că în catalogul îngrijit de V. Pelin au fost incluse 40
Manuscrisele decodificate au la baza scrierii izvodul medio-
și „6 manuscrise” înstrăinate de colecția arhive- bulgar, sârbesc și rusesc.
lor din Chișinău, acestea având loc de depozitare
41
Muzeul Istoric de Stat, Moscova, Fondul Barsov, nr. inv. 25.
42
Biblioteca Națională a Federației Ruse (fosta V.I. Lenin),
în patrimonial unor instituții din Federația Rusă Fondul 218, nr. 178; pe filele cărții se păstrează numerele
(Muzeul Istoric de Stat, Moscova, Fondul Barsov, vechi de inventar: 1, 22, 727, 1477: în 1951, cartea a fost achizi-
nr. inv. 25; Fondul Șciukin, nr. inv. 507; Biblioteca ționată de fondul de manuscrise de la I. Bogaci.
43
Biblioteca Academiei de Științe din Sankt Petersburg, Fon-
Națională a Federației Ruse, Fondul 218, nr. 178; dul Al. Iațimirski, nr. 13, 3, 19); în 1903, împreună cu alte ma-
nuscrise este donat de Al. Iațimirschi acestei instituții.
36
ANRM, F. 2119, inv. 2; manuscrise inventariate - 43. 44
Muzeul Istoric de Stat, Moscova, Fondul Șciukin, nr. inv.
37
ANRM, F. 2119, inv. 3; manuscrise inventariate - 100. 507; exemplarul a fost semnalat în colecția moscovită de Al.
38
ANRM, F. 2119, inv. 4; manuscrise inventariate - 76. Iațimirski, în 1889 (achiziționat din Basarabia de la pr. Teofil
39
ANRM, F. 2119, inv. 4; cărți tipărite inventariate - 78. Ghepețki).

179
 II. Materiale și cercetări

medio-bulgar) (Каталог 1989, 118)45; Codice În finalul acestui succint discurs istoriografic îfor-
miscelaneu de învățătură și vieți de sfinți, 1802 mulăm câteva considerente de lucru:
(limba română) (Каталог 1989, 204)46
• Statutul mănăstirii Noul Neamț, pentru toată
Cercetătoarea V. Pelin aduce în câmpul de cerce- perioada aflării acesteia „sub ruși” (1864-1918)
tare informația științifică privitor la 16 cărți/ma- a fost unul special, cu rânduiala și tipicul așe-
nuscrise (sec. XIV - înc. sec. XX) al căror loc de zat de Paisie Velicikovski, adică cu o viață in-
păstrare nu este cunoscut. Cărțile au fost incluse ternă specifică tradiției aduse în Basarabia de
într-un compartiment separat în cuprinsul cata- călugării veniți de la Lavra Neamț. Cât privește
logului (Овчиникова-Пелин 1989, 357-365). In- reperele în istoriografia bibliotecii mănăstirii
formațiile bibliografice asupra manuscriselor au Noul Neamț, trebuie să punem în valoare con-
fost recuperate după ediția Catalogului cărților tribuția enormă în edificarea acesteia de către
mănăstirii Noului Neamț de Andronic (1884), ieromonahul Andronic (1820-1893). Manus-
dar și din descrierile lui Al. Iațimirski (1898) crisele acestuia, în exclusivitate românești, ci-
(Овчиникова-Пелин 1989, 358). frându-se la 67 volume, îl situează dintr-odată
într-o lumină relevantă sub raport cultural.
Din cercetările prealabile (anii ’90 ai sec. XX) s-a
stabilit, precum că în diverse instituții de patri- • În istoriografia tradițională arhimandritul An-
moniu din Federația Rusă se păstrează în jur de dronic va fi numit „ultimul cronicar al secolului
800 de manuscrise românești (de limbă slavă) al XIX-lea”. Iar faptul că n-a reușit să-și edite-
din sec. XIV-XIX și peste 200 (în română) sec. ze opera scrisă în Basarabia – rămasă toată în
XVII-XIX (Каталог 1989, 7). Printre acestea, manuscris – stă dovadă că părintele Andronic
fără îndoială se regăsesc o bună parte din acele s-a autoizolat în mediul monahal al obștii de la
valori de patrimoniu ce au aparținut bibliotecii mănăstire, cum de altfel și întreaga obște mo-
mănăstirii Noul Neamț. În contextul amintit vom nahală de acolo.
reține atenția asupra cercetărilor întreprinse de • În urma cercetărilor întreprinse în anii ’70-’80
către alți cercetători consacrați: Nina Negru (Ne- ai sec. XX, a fost valorificată doar o parte din
gru 2008, 41-49.) și Nina Matei (Matei 1997, 6), colecția bibliotecii Noului Neamț – cea de ma-
care au adus în câmpul disputelor istoriografice nuscrise de limbă slavă și română din sec. XIV-
multiple alte aspecte ale istoricului completării XIX (143 de titluri), cealaltă parte a colecției
colecției de carte din biblioteca mănăstirii, nee- (inventarul general cuprinde 1199 de volume),
lucidate încă. Nu sunt lipsite de interes nici unele rămânând în continuare nevalorificată. Astfel,
date noi privitor la reactivarea activităților căr- valorificarea integrală a colecției de carte (de-
turărești la Noul Neamț în cercetările întreprin- pozitată în colecțiile Arhivelor Naționale din
se de Dinu Poștarencu (Poștarencu 1994, 64) și Chișinău) ce-a aparținut bibliotecii mănăstirii
ieromonahul Irineu (Tafunea) (Ириней 2004, în perioada anilor 1864-1962, devine o necesi-
123-127). tate de netăgăduit.

Anexă
Manuscrise și cărți tipărite în limba română din colecția bibliotecii mănăstirii Noul
Neamț (după catalogul publicat de M. Ganițki, în 1880)47123
1. Istoria creștinismului și a ierarhiei bisericești în Țara Moldovei, 1867, 369 f.
2. Istoria creștinismului și a ierarhiei bisericești în Valahia, 1860, 67 f.
3. Istoria începutului cinului călugăresc adevărat, manuscris, 1864, 109 f.
4. Istoria Lavrei Neamț de la începuturi până la anul 1779, 1864, 238 f.
5. Istoria mănăstirilor Neamț și Secul de la 1794 până la 1855, 1875, 225 f.
6. Istoria mănăstirilor Neamț și Secul de la 1855 până la 1875, 1876, 308 f.
45
Biblioteca Națională a Federației Ruse, Fondul 218, nr. inv. 203; manuscrisul are pe file numerele de inventar ale Bibliotecii
Noului Neamț: 1, 6, 727, 1487 și ștampila mănăstirii cu anul 1932; în 1952, cartea a fost achiziționată de la I. Bogaci.
45
Biblioteca Academiei de Științe a Moldovei, nr. inv. 318 111; cartea are numere de inventar vechi: 36, 590, 2059 și a fost achi-
ziționată în 1977.
47
Ганицки 1880, 998-1000.

180
 M. Danilov, Repere în istoriografia bibliotecii mănăstirii Noul Neamţ. Probleme şi interpretări

7. Adaos la istoria mănăstirilor Neamț și Secul, 298 f.

8. Scurtă istorie a mănăstirilor Neamț și Secul, tipărită la tipografia Lavrei Neamț, 1859, 298 p.
9. Istoria fondări mănăstirii Noul Neamț, 1873, 193 f.
10. Minunile Sfintei Icoane a Maicii Domnului de la Noul Neamț, 42 f.
11. Istoria mănăstirii Secul de la 1775, 1874, 176 f.
12. Viața Cuviosului Paisie Velicikovski până la moarte - 1794, 1874, 176 f.
13. Așezământul vieții de obște de Paisie Velicikovski până la moarte - 1794, 1874, 241 f.
14. Compunerile Cuviosului Paisie Velicikovski, 1878, 210 f.
15. Despre schizmaticii moldoveni, 108 f.
16. Istoria călătoriei la muntele Athos și a Sf. mănăstiri, 200 f.
17. Călătoria în Palestina și istoria pentru cetatea Ierusalim, 118 f.
18. Istorie pentru călătoria din Basarabia la Chiev și alte locuri din Rusia, 90 f.
19. Învățături și predici ale arhimandritului Andronic, 42 f.
20. Ispitirea Mântuitorului în pustie și întoarcerea în rai, 1862, 49 f.
21. Viața Sf. Ioan Valahul, care a suferit la 1662, 160, 19 f.
22. Învățături despre pământul Sfânt, 1856, 85 f.
23. Creațiile Sf. Simion, noul Teolog, 1878, 160 f.
24. Miscelaneu de slujbe și acatiste, 1854, 454 f.
25. Sinaxarul sfinților pe tot anul, 1860, 150 f.
26. Sinaxarul lunii septembrie și octombrie, 1867, 526 f.
27. Sinaxarul lunii noiembrie, 850 f.
28. Cuviosul Maxim mărturisitorul de iubire și Sf. Simeon, manuscris, sec. XVIII.
29. Cronică a Valahiei de la anul 6798-7197.
30. Răspunsul starețului Timofei la cererea monahului Sofronie Vârnav, Tipogr. ziarului Tribuna, Iași,
1862.
Bibliografie
Andronic 1877: Andronic, Istoria mănăstirilor Neamțul și Secul, Cartea a 8-a [manuscris autograf] (Noul Neamț
1877), 298 f.
Andronic 1884: Andronic, Catalogul cărților manuscrise și tipărite de Andronic [manuscris] (Noul Neamț 1884).
Andronic 1889: Andronic, Istoria monăstirii Neamțul de ieroshim Andronic. Cartea I [redactată și completată
în 1889], manuscris, 204 f.
Constantinescu 1986: R. Constantinescu, Manuscrise de origine românească din colecții străine. Repertoriu
(București 1986).
Constantinescu-Iași 1933: P. Constantinescu-Iași, Manuscrisele de la mănăstirea Noul Neamț. Viața Basara-
biei, nr. 2, 1933, 43-47.
Danilov 2013: M. Danilov, Biblioteca mănăstirii Noul Neamț. 1864-1964. In: Mănăstiri și schituri din Republicii
Moldova. Studii enciclopedice (coord. și red. șt. acad. A. Eșanu; cond. de proiect dr. C. Manolache), Centrul de
Studii enciclopedice (Chișinău 2013), 491-502.
Matei 1997: N. Matei, Biblioteca mănăstirii Noul Neamț, tezaur de spiritualitate și cultură românească. In: Lite-
ratura și Arta 40 (2720), Chișinău, 2 octombrie 1997, 6.
Mihail 1993: P. Mihail, Legături cărturărești dintre Mitropolia Moldovei și mănăstirea Noul Neamț. In: Mărturii
de spiritualitate românească în Basarabia (Chișinău: Știința 1993), 23-36.
Negru 2008: N. Negru, De la Neamț la Noul Neamț: secularizarea ca prilej pentru înstrăinarea de valori patrimo-
niale românești. In: Magazin bibliologic 1-2, 2008, 41-49.
Pelin 1997: V. Pelin, Manuscrise românești inedite din biblioteca mănăstirii Noul Neamț (sec. al XIX-lea). In:
Sud-Estul și contextul european, [Buletin VIII] (București 1997), 61-67.
Poștarencu 1994: D. Poștarencu, Mănăstirea Noul-Neamț (Chișinău: Editura Universitas 1994).
Ганицки 1880: М. Ганицки, Старопечатныя книги и рукописи в Ново-Нямецком монастырь. В сб.: Киши-
невские Епархиальные Ведомости, № 20, 21, 22 (Кишинев 1880), 996-1003, 1050-1059, 1094-1099.
Гурие (Гроссу) 1911: Архим. Гурие, История Ново-Нямецкого Свято-Вознесенского монастыря (Киши-
нев: Епархиальная Типография 1911).

181
 II. Materiale și cercetări

Ириней (Тафуня): Иером. Ириней (Тафуня), История Свято-Вознесенскаго Ново-Нямецкого Кицкан-

ского монастыря. Издание Второе исправленное и дополненное (Ново-Нямецкий: Издательство Пре-
под. Паисия Величиковского 2004).
Каталог 1989: Каталогул женерал ал манускриселор молдовенешть че се пэстрязэ ын УРСС. Коллекция
Мэнэстирий Ноулуй Нямц, cек. XIV-XIX (алкэтуитор В. Овчиникова-Пелин) (Кишинэу 1989).
Hово-Hямецкий 1880: Hово-Hямецкий монастырь (Kишинев: Тип. Архиерейского Дома 1881).
Овчиникова-Пелин 1989: В. Овчиникова-Пелин, Дате деспре манускриселе библиотечий мэнэстирий
Ноул Нямц ал кэрор лок де депозитаре ну се куноаште. Ын: Каталогул женерал ал манускриселор мол-
довенешть че се пэстрязэ ын УРСС. Колекция Мэнэстирий Ноулуй Нямц, cек. XIV-XIX (алкэтуитор В.
Овчиникова-Пелин) (Кишинэу 1989), 357-365.
Стадницкий 1894: А. Стадницкий, Архимандрит Андроник, игумин Ново-Нямецкого Свято-Вознесен-
ского монастыря в Бессарабии. В сб.: Кишиневские Епархиальные Ведомости, №17, (Кишинев 1894),
503-512.
Стадницкий 1894а: А. Стадницкий, Архимандрит Андроник, игумин Ново-Нямецкого Свято-Вознесен-
ского монастыря в Бессарабии. В сб.: Кишиневские Епархиальные Ведомости, №18 (Кишинев 1894),
547-557.
Стадницкий 1895: А. Стадницкий, Архимандрит Андроник, игумин Ново-Нямецкого Свято-Вознесенско-
го монастыря в Бессарабии. В сб.: Кишиневские Епархиальные Ведомости, №5, (Кишинев 1895), 7-143.
Чудецки 1880: П. Чудецки, Ново-Нямецкий монастырь. В сб.: Кишиневские Епархиальные Ведомости,
№20 (Кишинев 1880), 977-996.
Яцимирски 1898: А. Яцимирски, Рукописи хранящиеся въ Ново-Нямецком монастыръ в Бессарабии.
Славянские рукописи Нямецкого Монастыря в Румынии (Отд. оттиск из Древности. Труды Славянской
коммисии Московского Археологического Общества) (Москва 1898).

Reference points in the historiography of the Noul Neamţ Monastery.

Issues and interpretations

Abstract
The history of the Noul Neamţ Monastery (1864), both ecclesiastic and secular, is known mainly by sources pub-
lished in the late 19th - early 20th centuries. Few papers written in recent years do not cover the entire variety of
issues regarding the history of the monastery and its library. Large contribution to the historiography of the monas-
tic library introduced hieromonk Andronic (1820-1893), who compiled the first catalogues of the collection. These
catalogues require complex research involving long-term work with book collections in Moscow (State Historical
Museum, Funds of Barsov and Shchukin), Saint-Petersburg (Library of the Academy of Sciences, Fund of Yatsi-
mirsky) and in local archives (National Archives of the Republic of Moldova), which houses most of the catalogues
(1864-1962) and a collection of books from the Noul Neamţ monastic library (1199 volumes).

Историографические источники по истории Ново-Нямецкого монастыря:

Проблемы исследования

Резюме
История Монастыря Ноул Нямц (1864), церковная или светская, известна нам, в основном, в свете
источников, опубликованных в конце XIX – начале XX веков. Немногочисленные труды, изданные
в последние годы, не охватывают всего многообразия вопросов относительно истории монастыря и
его библиотеки. Нельзя не отметить огромный вклад в историографию библиотеки Ново-Нямецкого
монастыря иеромонаха Андроника (1820-1893 гг.), составившего ее первые каталоги. Эти каталоги требуют
комплексных исследований, предполагающих долговременную работу в книжных собраниях Москвы
(Государственный исторический музей, фонды Барсова и Щукина), Санкт-Петербурга (Библиотека АН,
фонд Яцимирского) и в местных архивах (Национальный архив РМ), где хранится большая часть каталогов
(1864-1962) и коллекция книг библиотеки Ново-Нямецкого монастыря (1199 экземпляров).

07.02.2014

Dr. Maria Danilov, Muzeul Național de Istorie a Moldovei, str. 31 August, 121-A, MD-2012 Chișinău, Republica
Moldova, e-mail: [email protected]

182