Cap - 6 - Studiu Asupra Perceptiei Cadrelor Didactice - B5 - PG 121-154

Studiu asupra percepţiei cadrelor didactice cu privire la integrarea elevilor cu CES
în şcoala de masă
CAPITOLUL 6
STUDIU ASUPRA PERCEPŢIEI CADRELOR DIDACTICE

CU PRIVIRE LA INTEGRAREA ELEVILOR CU CES
ÎN ŞCOALA DE MASĂ
6.1. Introducere
Acest studiu a fost realizat în cadrul Şcolii Speciale Centru de

Resurse şi Documentare privind Educaţia Integrată/Incluzivă Cluj-
Napoca şi se doreşte a fi o radiografie a procesului integrării elevilor cu
cerinţe/nevoi educative speciale din judeţ.
Studiul analizează percepţia cadrelor didactice asupra
următoarelor componente:
- resursele umane şi materiale existente;
- metodologia utilizată;
- implicarea diverselor instituţii în acest proces;
- barierele care apar în procesul integrării.
Totodată, studiul îşi propune identificarea unor incoerenţe din
sistemul de învăţământ (legate de organizarea, metodologia lui) şi
surprinderea profilului profesional dezirabil al cadrelor didactice
implicate în integrare.
Prin feedback-ul oferit, studiul îşi mai propune să stimuleze la
aplicaţii eficiente în domeniul metodologiei integrării copiilor cu diverse
deficienţe / disabilităţi, să ofere soluţii de training în domeniul elaborării
curriculumului adaptat, să identifice nevoile cadrelor didactice de obţinere
a unor informaţii de nuanţă interdisciplinară şi transdisciplinară, esenţiale
integrării, deoarece opinia cadrelor implicate în integrare este un
barometru cu validitate ridicată în identificarea punctelor tari, punctelor
slabe, oportunităţilor, ameninţărilor pe care sistemul de învăţământ le
deţine în procesul integrării copiilor cu cerinţe educative speciale (CES)
sau nevoi educative speciale (NES).
121
ÎNVĂŢĂM ÎMPREUNĂ - repere metodologice în educaţia incluzivă
6.2. Premisele cercetării
Integrarea copiilor cu cerinţe educative speciale este un concept

nou în cadrul general de dezvoltare a învăţământului din ţara noastră.
Preocupările în această direcţie au început cu cele două centre pilot de la
Cluj-Napoca şi Timişoara, acţiuni care au avut printre obiective şi pe
acela de a extinde activităţile integrative, în scopul generalizării educaţiei
incluzive. Preluarea şi lărgirea aplicării acestei noi concepţii la nivel
naţional necesită o abordare multilaterală a cercetării acestui fenomen.
Cadrele didactice sunt actorii principali de care depinde în mare măsură
reuşita integrării şcolare. Poziţia cadrelor didactice constituie un indicator
semnificativ al succesului procesului de integrare. Cunoaşterea opiniilor
cadrelor didactice faţă de procesul integrării şcolare în învăţământul de
masă a copiilor cu cerinţe educative speciale ar putea releva unele
condiţiii care ar contribui pe viitor la reuşita şi îmbunătăţirea acestui
proces.
În literatura de specialitate există asemenea investigaţii, una
dintre acestea desfăşurată în Canada. Un grup de cercetători de la
Universitatea din Quebec a efectuat un studiu care a vizat investigarea
perceţiei cadrelor didactice din ciclul primar în privinţa integrării copiilor
deficienţi mintal. Pentru aceasta a fost elaborat un chestionar de opinii
care a fost aplicat pe un lot de 153 de subiecţi (Parent, Fortier şi Boisvert,
1993). O asemenea investigaţie intenţionăm să efectuăm şi noi.
Premisele cercetării au fost:
 Cadrele didactice consideră că şcolarizarea elevilor cu
CES/NES este mai eficientă în şcolile speciale în
condiţiile actuale de organizare a sistemului de educaţie
din România.
 Elevii cu CES ating într-un precentaj redus standardele
minimale conform descriptorilor actuali de performanţă şi
datorită dificultăţilor de elaborare a curriculumului adaptat
în condiţiile actuale de organizare a sistemului actual de
educaţie din România.
122
6.3. Obiectivele cercetării
Cadrele didactice sunt actorii principali de care depinde în mare

măsură reuşita integrării şcolare. Poziţia lor constituie un indicator
semnificativ al succesului procesului integraţionist. Cunoaşterea opiniilor
cadrelor didactice faţă de integrarea şcolară credem că ar putea releva
unele condiţii importante ale reuşitei acestui proces. Prin surprinderea
opiniilor cadrelor didactice şi analiza lor încercăm să atragem atenţia
asupra unor eventuale disfuncţionalităţi care ar putea fi evitate.
Investigarea opiniei cadrelor didactice privind aplicarea
concepţiei integraţioniste în şcolarizarea copiilor cu CES este principalul
obiectiv al cercetării noastre.
Intenţionăm să evaluăm şi componentele care stau la baza
concepţiei integraţioniste şi care ar putea frâna realizarea acestui proces.
Acest studiu îşi propune aprofundarea unor aspecte privind
integrarea şcolară a copiilor cu deficienţă mintală. Obiectivele acestei
cercetări vizează o serie de aspecte legate de opinia cadrelor didactice
implicate în procesul de integrare a elevilor cu CES/NES privind
capacitatea sistemului actual de educaţie de a le asigura accesul la
educaţia integrată / incluzivă. Aceste obiective sunt sintetizate în cele ce
urmează:
- investigarea opiniei cadrelor didactice privind aplicarea
concepţiei integraţioniste în şcolarizarea copiilor cu CES/NES
în scopul determinării poziţiei acestora faţă de procesul
integrării lor;
- evidenţierea de către cadrele didactice implicate în procesul
integrării elevilor cu CES/NES a condiţiilor optime care
favorizează acest proces, precum şi a barierelor acestuia,
relevarea trăsăturilor procesului integraţionist caracteristice
etapei prezente;
- evaluarea opiniei cadrelor didactice privind capacitatea
sistemului actual de educaţie de a asigura accesul şi
participarea elevilor cu CES/NES (elevi cu deficienţe/
disabilităţi multiple, senzoriale, neuromotorii, de limbaj,
tulburări socioafective şi comportamentale);
123
- stabilirea de către cadrele didactice implicate în procesul

integrării elevilor cu CES/NES a importanţei diverselor
servicii de reabilitare/ recuperare, precum şi a altor factori;
- sondarea opiniei cadrelor didactice implicate în integrare în
legătură cu nivelul performanţelor şcolare aşteptate ale elevilor
cu CES/NES conform descriptorilor de performanţă existenţi.
6.4. Ipotezele cercetării
Pentru realizarea obiectivelor a fost testată următoarea ipoteză:

integrarea copiilor cu deficienţă mintală în învăţămâtul obişnuit este
influenţată semnificativ de reprezentările şi atitudinile cadrelor didactice
referitoare la particularităţile psihice ale acestor copii.
Determinarea poziţiei cadrelor didactice faţă de accesul la
educaţia integrată / incluzivă a elevilor cu CES/NES credem că poate
evidenţia anumite condiţii indispensabile pentru reuşita procesului
integraţionist.
Cercetarea constatativă este capabilă să aducă contribuţii
esenţiale pentru activitatea de implementare a procesului de integrare.
6.5. Metodele utilizate
În cercetare s-a utilizat metoda anchetei, iar ca instrument de

lucru chestionarul.
Pentru culegerea datelor s-a folosit un chestionar de opinii care
să evidenţieze percepţia cadrelor didactice referitoare la integrarea
copiilor cu CES. Chestionarul utilizat în investigarea noastră vizează
exprimarea unor opinii şi opţiuni a cadrelor didactice din învăţământul
obişnuit şi a celor din învăţământul special în funcţie de anumite criterii
specifice referitoare la procesul de integrare.
În conformitate cu obiectivele propuse şi ipoteza formulată am
aplicat un chestionar de opinie cu itemi care solicită răspunsuri utilizând
scala Likert (1-5), răspunsuri dihotomice şi răspunsuri deschise, fapt care
în opinia noastră oferă posibilităţi mari de exprimare cadrelor didactice,
conferind consistenţă internă ridicată acestui chestionar.
124
În funcţie de vechimea în învăţământ, mediul în care îşi

desfăşoară activitatea şi aria curriculară, s-a evaluat: opinia cadrelor
didactice privind capacitatea sistemului actual de educaţie de a asigura
accesul şi participarea elevilor cu CES (elevi cu deficienţe multiple,
senzoriale, neuromotorii, de limbaj, tulburări socioafective şi
comportamentale), condiţiile optime, precum şi barierele care
favorizează, respectiv împiedică acest proces, importanţa pentru integrare
a diverselor servicii de reabilitare/recuperare, precum şi a altor factori şi
nivelul performanţelor şcolare ale elevilor cu CES conform descriptorilor
de performanţă existenţi.
Chestionarul a fost distribuit fiecărui cadru didactic, au fost

explicaţi itemii, scala de cotare şi li s-a precizat că au la dispoziţie 3 zile
pentru completarea chestionarului, în vederea analizei fiecărui item,
astfel încât să poată oferi o viziune completă asupra procesului integrării
din perspectivă personală.
6.6. Structura eşantionului de subiecţii
Structura eşantionului - în funcţie de aria curriculară, vechimea în

învăţământ şi mediul în care îşi desfăşoară activitatea este cea ilustrată în
figurile 6.1, 6.2 şi 6.3.
80
71.8
70
60
50
Procentaj
2-10 ani
40
28.2 peste 10 ani
30
20
10
0
Figura 6.1. Structura eşantionului în funcţie de vechimea în învăţământ
125
La o primă analiză a structurii eşantionului, figurile 6.1 şi 6.2, se

poate observa că majoritatea cadrelor didactice, 71,8%, au o vechime în
învăţământ de peste 10 ani, provin din mediul urban 73,5%, iar un
procent mare sunt învăţători 47,9%, variabile care vor constitui puncte
cheie în interpretarea statistică a ipotezelor cercetării.
80 73.5
70
60
50
Procentaj
Urban
40
26.5 Rural
30
20
10
0
Figura 6.2. Structura eşantionului în funcţie de mediul în care

îşi desfăşoară activitatea didactică
60
47.9
Procentaj
40
17.9 23.9
20 10.3
0
Cadru didactic de sprijin

Învăţător
Profesor de matematică şi ştiinţe
Profesor de limbă şi comunicare + om şi societate
Figura 6.3. Structura eşantionului în funcţie de aria curriculară
126
Cercetarea s-a aplicat unui lot de 124 cadre didactice, dintre care
cadre didactice de sprijin 10,3%, învăţători 47,9%, profesori de
matematică şi ştiinţe reale 17,9%, profesori de limbă şi comunicare, om
şi societate 23,9%, figura 6.3.
6.7. Prezentarea, analiza şi interpretarea rezultatelor
Capacitatea sistemului actual de învăţământ de a permite

promovarea educaţiei integrate
40
35 neacceptare
27.4 26.5 27.4
30
acceptare în mică
Procentaj
25 măsură
20 acceptare în măsură
12 medie
15
6.8 acceptare în mare
10
măsură
5 acceptare totală
0
Figura 6.4. Capacitatea sistemului actual de învâţământ de a permite

promovarea educaţiei integrate
Din figura 6.4 rezultă că majoritatea cadrelor didactice consideră

că sistemul actual de educaţie are capacitatea de a permite promovarea
educaţiei integrate 73,6% , cu specificarea că 26,5% acceptă acest lucru
în mică măsură, în timp ce acceptarea totală este de doar 6,8%.
Şcolarizarea eficientă în şcolile speciale
Din analiza figurii 6.5 se observă că un procent covârşitor de

cadre didactice consideră că şcolarizarea mai eficientă a elevilor cu CES
se realizează în şcolile speciale 93,2%, cei care acceptă total acest fapt
fiind de 65%, iar cei care acceptă în mică măsură de doar 0,9%, în timp
127
ce doar 6,8% nu acceptă că se realizează o şcolarizare mai eficientă în

şcolile speciale.
80
neacceptare
65
60 acceptare în mică
Procentaj
măsură
medie
20 măsură
10.3
6.8 acceptare totală
0.9
0
Figura 6.5. Şcolarizare eficientă a elevilor cu CES în şcoli speciale
Se observă că deşi un procent foarte mare de cadre didactice,

73,6%, consideră că sistemul actual de educaţie este capabil să permită
promovarea educaţiei integrate, doar 6,8% apreciază că o şcolarizare mai
eficientă a elevilor cu CES se realizează în afara şcolii speciale, aspect
paradoxal la prima vedere, însă care implică o serie de aspecte cum ar fi
neacceptarea de către cadrele didactice din şcoala de masă a integrării
elevilor cu CES sau/şi lipsa informaţiilor despre cum ar trebui să fie
structurat un sistem de educaţie pentru a permite o integrare eficientă,
precum şi condiţiile care trebuie asigurate în acest sens.
Şcolarizarea mai eficientă a elevilor cu deficienţă mintală

în clase speciale din şcoli obişnuite
Din figura 6.6 reiese că 83,9% din cadrele didactice chestionate

consideră că este mai eficientă şcolarizarea elevilor cu CES în clase
speciale din cadrul şcolilor de masă, însă doar un procent de 27,4%
acceptă în totalitate această măsură, 17,1% respingând-o, ceea ce
înseamnă că, deşi sunt marea majoritate de acord cu această măsură pe
ansamblu, doar mai mult de un sfert o acceptă în totalitate.
128
40
neacceptare
27.4
30
23.9 21.4 acceptare în mică
Procentaj
17.1 măsură
medie
10
măsură
acceptare totală
0
Figura 6.6. Şcolarizare mai eficientă a elevilor cu deficienţe

în clase speciale din şcoli obişnuite
Şcolarizarea mai bună în clasele obişnuite
În privinţa integrării individuale a elevilor cu CES în clase

obişnuite, 59,8% consideră că nu se realizează o şcolarizare mai eficientă
a elevilor cu deficienţe în clase obişnuite, iar acceptarea totală că este mai
eficientă şcolarizarea în clase obişnuite a elevilor deficienţi este doar de
4,3%, figura 6.7
70
59.8 neacceptare
60
Procentaj
40 măsură
acceptare în măsură
30
15.4 medie
20 acceptare în mare
12.8 7.7 4.3
10 măsură
acceptare totală
0
Figura 6.7. Şcolarizare mai eficientă a elevilor cu deficienţe

în clase obişnuite
129
Condiţii mai bune de integrare - mai ales:
a. în şcoli speciale
60
50.4 necceptare
50
Procentaj
24.8 măsură
medie
7.7 7.7 9.4
10 măsură
acceptare totală
0
Figura 6.8. Existenţa în şcoală a condiţiilor pentru integrarea elevilor

cu deficienţe în clase speciale
Cadrele didactice consideră că nu există în şcoala proprie condiţii

de integrare a elevilor cu CES în proporţie de 50,4%, însă 24,8% sunt
total de acord că există condiţii de integrare a elevilor cu CES, restul
cadrelor didactice fiind de acord că există condiţii de integrare a elevilor
cu CES, însă cu grade de acceptare mai scăzute, figura 6.8.
b. în clase obişnuite
În privinţa poziţiei cadrelor didactice cu privire la integrarea

copiilor cu deficienţe în clase obişnuite, 40,2% acceptă acest proces, însă o
acceptare totală se regăseşte doar la nivelul unui procent de 4,3%, în timp
ce o poziţie nefavorabilă acestui proces înregistrează un procent de 59,8%,
figura 6.9.
130
70
59.8 neacceptare
60
Procentaj măsură
40
30 medie
15.4
20 12.8 acceptare în mare
7.7 măsură
10 4.3 acceptare totală
0
Figura 6.9. Şcolarizare mai eficientă a elevilor cu deficienţe în clase obişnuite
Cum privesc elevii din clasă / şcoală copiii cu deficienţă
Cadrele didactice implicate în integrare consideră în proporţie de

83,8% că elevii cu diverse deficienţe integraţi în şcolile de masă sunt
acceptaţi de către elevii valizi, în timp ce doar 16,2% consideră că elevii
valizi nu acceptă elevii cu deficienţe, figura 6.10.
40
32.5 neacceptare
30
acceptare în mică
Procentaj
18.8 17.1 măsură

20 16.2 15.4 acceptare în măsură
medie
acceptare în mare
10
măsură
acceptare totală
0
Figura 6.10. Acceptarea de către elevii valizi a elevilor cu deficienţe
131
Poziţia cadrelor didactice privind integrarea copiilor

cu deficienţe în şcoală
40
31.6 neacceptare
30
23.9 acceptare în mică
Procentaj
18.8 măsură
15.4
medie
10 măsură
acceptare totală
0
Figura 6.11. Poziţia cadrelor didactice privind integrarea copiilor

cu deficienţe în clase obişnuite
Un procent de 68,4% din cadrele didactice chestionate acceptă

integrarea copiilor cu deficienţe în clase obişnuite, în timp ce 31,6% din
cadrele didactice chestionate refuză integrarea copiilor cu deficienţe în
clasele obişnuite, figura 6.11.
Părinţii elevilor din clasa obişnuită acceptă intrarea în clasă

a elevilor cu CES
Conform figurii 6.12, un procent de 65,8% din cadrele didactice

chestionate consideră că părinţii elevilor valizi acceptă integrarea copiilor
cu deficienţe în clase obişnuite, în timp ce 34,2% din cadrele didactice
chestionate consideră că părinţii elevilor valizi ar avea o atitudine
nefavorabilă integrării copiilor cu deficienţe în clase obişnuite.
132
40
34.2
neacceptare
30
Procentaj
17.9 măsură
12.8 medie
11.1
acceptare în mare
10
măsură
acceptare totală
0
Figura 6.12. Poziţia părinţilor elevilor valizi privind integrarea copiilor

cu deficienţe în clase obişnuite
Poziţia personalului auxiliar din şcoala obişnuită

faţă de copiii cu deficienţă
40
neacceptare
29.1
30
acceptare în mică
Procentaj
18.8 18.8 17.1 măsură

14.5
medie
acceptare în mare
10 măsură
acceptare totală
0
Figura 6.13. Acceptarea elevilor cu deficienţe de către personalul auxiliar

a şcolii
Datele rezultate, reprezentate în diagrama din figura 6.13, incă

faptul că un procent de 70,9% din cadrele didactice chestionate consideră
că personalul auxiliar al şcolilor acceptă integrarea copiilor cu deficienţe
în clase obişnuite, în timp ce 29,1% din cadrele didactice chestionate
133
consideră că personalul auxiliar ar avea o atitudine nefavorabilă integrării

copiilor cu deficienţe în clase obişnuite.
Atitudinea autorităţilor faţă de integrare
Datele rezultate, cuprinse în diagrama din figura 6.14, arată faptul

că într-un procent de 77,8% autorităţile au o atitudine pozitivă, de
acceptare a integrării.
50
neacceptare
40.2
măsură
Procentaj
18.8 19.7 medie
15.4 măsură
acceptare totală
10
2.6 3.4
fără răspuns
0
Figura 6.14. Acceptarea de către inspectoratul şcolar şi alte autorităţi locale

a integrării
Existenţa condiţiilor de integrare
Datele rezultate sunt cuprinse în diagrama din figura 6.15.

Un procent semnificativ de cadre didactice 62,4% consideră că nu
există condiţii la nivelul şcolii de integrare a copiilor cu deficienţe,
24,8% cred contrariul, iar 12,8% nu răspund la această întrebare.
134
30
24.8 neacceptare
acceptare în mică
20 măsură
Procentaj 17.1 16.2 17.1 acceptare în măsură
12 12.8 medie
acceptare în mare
10 măsură
acceptare totală
fără răspuns
0
Figura 6.15. Lipsa condiţiilor de integrare a copiilor cu deficienţe

la nivelul şcolii
Prezenţa unui elev cu deficienţe este benefică pentru

ceilaţi elevi din clasă / şcoală
60
47.9 neacceptare
50
Procentaj
măsură
22.2
medie
12 10.3
6.8 măsură
10
acceptare totală
0
Figura 6.16. Prezenţa unui elev cu deficienţe este benefică pentru ceilalţi
elevi din clasă / şcoală
Datele rezultate sunt cuprinse în diagrama din figura 6.16 şi

relevă faptul că într-un procent de 52,1% cadrele didactice chestionate
consideră că prezenţa unui elev cu cerinţe educaţionale speciale este
135
benefică pentru restul elevilor din clasă, însă doar 6,8% acceptă total
această ideea, iar 47,9% nu sunt de acord cu ea.
Prezenţa uni elev cu deficienţe este în defavoarea celorlalţi

elevi din clasă / şcoală
Din datele rezultate, cuprinse în diagrama din figura 6.17, corelat

cu cele prezentate în figura 6.16 se poate observă că un procent de 82,1%
din cadrele didactice consideră că prezenţa unui elev cu cerinţe
educaţionale speciale în clasă este în defavoarea celorlalţi elevi şi doar
17,9% nu sunt de acord cu această asumpţie.
40
32.5 neacceptare
30
acceptare în mică
Procentaj
17.9
măsură
20 17.9 18.8
12 medie
acceptare în mare
10 măsură
acceptare totală
0
Figura 6.17. Prezenţa uni elev cu deficienţe este în defavoarea

celorlalţi elevi din clasă / şcoală
Stres suplimentar pentru cadrele didactice implicate

în integrare
Datele rezultate, prezentate în diagrama din figura 6.18, arată că

un procent covârşitor dintre cadrele didactice chestionate 94,9%
consideră că acele cadre didactice care lucrează cu copii integraţi sunt
supuse unui stres suplimentar, doar 5,1% nefiind de acord cu acest lucru.
136
80
70.1
70 neacceptare
60
acceptare în mică
50
Procentaj
măsură
30 medie
20
5.1 2.6 6 măsură
10 acceptare totală
0
Figura 6.18. Stres suplimentar pentru cadrele didactice implicate în integrare
Integrarea unui copil cu deficienţă contribuie la

dezvoltarea profesională a unui cadru didactic
Un procent de 86,3% dintre cadrele didactice chestionate consideră

că integrarea unui copil cu deficienţe contribuie la dezvoltarea profesională
a unui cadru didactic, figura 6.19, iar 13,7% nu sunt de acord.
30
26.5 26.5
neacceptare

20
Procentaj
14.5 măsură
13.7 acceptare în măsură
medie
măsură
acceptare totală
0
Figura 6.19. Integrarea unui copil cu deficienţă contribuie

la dezvoltarea profesională a cadrului didactic
137
Necesitatea unei pregătiri suplimantare a cadrului didactic

care are în clasă elevi cu deficienţă mintală pentru integrare
70
59 neacceptare
60
Procentaj
măsură
40
30 medie
21.4
7.7 10.3 măsură
10
0.9 acceptare totală
0
Figura 6.20. Necesitatea unei pregătiri suplimentare a cadrului didactic

care are în clasă elevi cu deficienţe integraţi
Cadrele didactice consideră în proporţie de 92,7% că prezenţa

unor copii integraţi intr-o clasă obişnuită necesită pregătiri suplimentare a
cadrului didactic de la clasă, din acest procent 59% fiind întru totul de
acord cu acest fapt şi doar 7,7% respingând această necesitate, figura 6.20.
Ce informaţii / cunoştinţe sunt necesare unui cadru didactic

care desfăşoară activităţi cu clasele în care sunt integraţi
copii cu deficienţe
Cadrele didactice consideră în proporţie de 86,3% că un cadru

didactic care lucrează cu elevi cu deficienţe are nevoie de cunoştinţe de
psihopedagogie specială, 12% consideră că sunt necesare cunoştinţe cu
privire la elaborarea curriculum-ului adaptat, iar 10,3% consideră că sunt
necesare cunoştinţe cu privire la diagnosticul şi prognosticul deficienţei,
figura 6.21.
138
100
86.3
80 cunoştinţe de
Procentaj psihopedagogie specială
60
curriculum adaptat
40
20 12 diagnosticul şi
10.3
prognosticul deficienţei
0
Figura 6.21. Informaţii / cunoştinţe necesare unui cadru didactic

care lucrează cu elevi cu deficienţe
Grupuri de persoane - în afara cadrelor didactice -

care trebuie informate şi pregătite pentru integrare
80
72.6
70
55.6 Părinţii elevilor
60 deficienţi şi a celor
50 valizi
Procentaj
40 Factorii decizionali
30
20
8.5 Elevii valizi
10
0
Figura 6.22. Grupuri de persoane, în afara cadrelor didactice, care trebuie

informate şi pregătite pentru integrare
Aşa cum reiese din figura 6.22, cadrele didactice consideră în

proporţie de 72,6% că atât părinţii elevilor valizi, cât şi a celor deficienţi
139
trebuie pregătiţi şi informaţi în legătură cu integrarea, în ordine

descrescătoare urmează elevii valizi, 55,6% şi factorii decizionali 8,5%.
Condiţii necesare integrării optime a elevilor cu deficienţe
80
65.8
70 Curriculum adaptat
60
44.4 Suport psihopedagogic
50
Procentaj
eficient
40
29.9 Munca în echipă
30
23.1
20
Resurse umane şi
10 materiale adaptate
0
Figura 6.23. Condiţii necesare integrării optime a elevilor cu deficienţe
Conform figurii 6.23, cadrele didactice consideră în proporţie de

65,8% că este necesar un suport psihopedagogic eficient, 44,4%
consideră drept condiţie optimă resursele umane şi materiale adaptate
elevilor cu CES, munca în echipă este listată de 29,9% dintre cadrele
didactice, iar curriculum-ul adaptat în proporţie de 23,1%.
Bariere care pot să apară în procesul de integrare

al elevilor cu CES
Barierele care pot să apară în procesul integrări, figura 6.24, sunt

în opinia cadrelor didactice chestionate următoarele: pregătire inadecvată
privind elevii cu CES a cadrelor didactice, părinţilor şi elevilor valizi
9,4%, resurse materiale şi umane inadecvate 35,3%, lipsa cunoştinţelor
de psihopedagogie specială 30,8%, lipsa muncii în echipă 9,4%, lipsa
curriculum-ului adaptat 9,4%.
140
40 35.3
30.8
30
Procentaj
20
9.4 9.4 9.4
10
0
Lipsa curriculumului adaptat
Pregătire inadecvată a cadrelor didactice, părinţilor şi elevilor valizi
Lipsa cunoştinţelor de psihopedagogie specială
Lipsa muncii în echipă
Resurse materiale şi umane inadecvate
Figura 6.24. Bariere care pot să apară în procesul integrării elevilor cu CES
Tipuri de servicii de sprijin necesare derulării procesului

de integrare
80
59.8
60
Procentaj
30.8
40
15.4
20
0
Suport psihopedagogic
Consilierea psihologică a tuturor celor implicaţi
Suport informaţional şi metodologic pentru cadrele didactice implicate
Figura 6.25. Tipuri de servicii de sprijin necesare derulării procesului

de integrare
141
Principalele tipuri de servicii de sprijin implicate în procesul

integrării, figura 6.25, sunt în opinia cadrelor didactice: serviciile de
suport psihopedagogic 59,8%, consilierea psihologică a profesorilor,
părinţilor şi elevilor valizi şi deficienţi 30,8%, suport informaţional şi
metodologic pentru cadrele didactice implicate în integrare 15,4%.
Factorii care intervin în integrare:
a. Părinţii
În scopul integrării este necesară colaborarea cu părinţii, figura

6.26, obţinându-se un procent de 77,7%, colaborarea cu părinţii ca factor
puternic semnificativ obţinând o medie de 63,2 puncte, ambele valori
indicând colaborarea cu părinţii ca factor semnificativ (p < 0,05).
70
63.2 nesemnificativ
60
50 semnificativ în mică
măsură
Procentaj
40 semnificativ în măsură
medie
30 semnificativ în mare
20 15.4 măsură
puternic semnificativ
6.8 6.8
10
3.4 4.3 fără răspuns
0
Figura 6.26. Colaborarea cu părinţii
b. Profesorii itineranţi şi de sprijin
Colaborarea cu profesorii itineranţi şi de sprijin obţine un

procent de 84,6%, colaborarea cu aceştia ca factor puternic semnificativ
obţinând o medie de 65,8 puncte, figura 6.27, ambele valori indicând
colaborarea cu profesorii itineranţi şi de sprijin ca factor puternic
semnificativ (p < 0,01).
142
80
65.8 nesemnificativ
70
50 măsură
Procentaj
semnificativ în măsură
40 medie
măsură
20 puternic semnificativ
5.1 9.4 12
10 3.4 4.3 fără răspuns
0
Figura 6.27. Colaborarea cu profesorii itineranţi şi de sprijin
c. Cadrele didactice care au beneficiat de formare

în educaţie integrată
Datele rezultate sunt reprezentate în diagrama din figura 6.28.
70
57.3 nesemnificativ
60
măsură
Procentaj
medie
20 măsură
13.7 puternic semnificativ
6.8 6 6.8 9.4
10
fără răspuns
0
Figura 6.28. Cadre didactice care au beneficiat de formare

în educaţia integrată
Pentru cadrele didactice care au beneficiat de educaţie

integrată se obţine un procentaj de 84,6%, colaborarea cu aceştia ca
143
factor puternic semnificativ obţinând o medie de 65,8 puncte, ambele

valori indicând colaborarea cu profesorii itineranţi şi de sprijin ca factor
puternic semnificativ (p < 0,01).
d. Specialiştii din şcolile speciale
Colaborarea cu specialiştii din şcolile speciale obţine un procentaj

de 85,6%, colaborarea cu aceştia ca factor puternic semnificativ obţinând o
medie de 59 puncte, ambele valori indicând colaborarea cu specialiştii din
şcolile speciale ca factor puternic semnificativ (p < 0,01), figura 6.29.
70
59 nesemnificativ
60
semnificativ în mică
50
măsură
Procentaj
medie
măsură
5.1 9.4 9.4 6.8 10.3
10
fără răspuns
0
Figura 6.29. Colaborarea cu specialiştii din şcolile speciale
e. Specialiştii din Centrele Logopedice Interşcolare
Colaborarea cu specialiştii din Centrele Logopedice Interşcolare

obţine un procentaj de 77,7%, colaborarea cu aceştia ca factor puternic
semnificativ obţinând o medie de 44,4 puncte, ambele valori indicând
colaborarea cu specialiştii din Centrele Logopedice Interşcolare ca nefiind
un factor puternic semnificativ (p > 0,05), figura 6.30.
144
50
44.4 nesemnificativ
40
măsură
Procentaj
16.2 medie
11.1 14.5 măsură
10 6
fără răspuns
0
Figura 6.30. Colaborarea cu specialiştii din Centrele Logopedice Interşcolare
f. Specialiştii din Centrele de Asistenţă Psihopedagogică
50
nesemnificativ
37.6
40
măsură
Procentaj
25.6
18.8 medie
măsură
7.7 6.8 puternic semnificativ
10
3.4
fără răspuns
0
Figura 6.31. Colaborarea cu specialiştii din Centrele de Asistenţă

Psihopedagogică
Colaborarea cu specialiştii din Centrele de Asistenţă

Psihopedagogică obţine un procent de 73,4%, figura 6.31, colaborarea cu
aceştia ca factor puternic semnificativ obţinând o medie de 37,6 puncte,
ambele valori indicând colaborarea cu specialiştii din Centrele de Asistenţă
Psihopedagogică ca nefiind factor puternic semnificativ (p > 0,05).
145
g. Specialiştii din Direcţiile Judeţene pentu Protecţia

şi Drepturile Copilului
Colaborarea cu specialiştii din Direcţiile Judeţene de Protecţie

a Drepturilor Copilului obţine un procentaj de 68,3%, figura 6.32,
colaborarea cu aceştia ca factor puternic semnificativ obţinând o medie
de 34,2 puncte, ambele valori indicând colaborarea cu specialiştii din
Direcţiile Judeţene de Protecţie a Drepturilor Copilului ca nefiind factor
puternic semnificativ (p > 0,05).
40
34.2 nesemnificativ
26.5
măsură
Procentaj
20 medie
16.2
12.8 semnificativ în mare
măsură
5.1 5.1
fără răspuns
0
Figura 6.32. Colaborarea cu specialiştii din Direcţiile Judeţene

pentu Protecţia şi Drepturile Copilului
h. Instituţiile de formare a personalului didactic

Colaborarea cu specialiştii din instituţiile de formare a
personalului didactic obţine un procentaj de 63,3%, figura 6.33,
colaborarea cu aceştia ca factor puternic semnificativ obţinând o medie de
33,3 puncte, ambele valori indicând colaborarea cu specialiştii din
instituţiile de formare a personalului didactic ca nefiind factor puternic
semnificativ (p > 0,05).
146
40
33.3 nesemnificativ
28.2
măsură
Procentaj
20 medie
10.3
8.5 măsură
6
fără răspuns
0
Figura 6.33. Colaborarea cu instituţiile de formare a personalului didactic
i. Autorităţile şi instituţiile locale: primărie, biserică
40
nesemnificativ
29.1
măsură
Procentaj
17.1 19.7 semnificativ în măsură

20 medie
9.4 9.4 măsură
fără răspuns
0
Figura 6.34. Colaborarea cu autorităţile şi instituţiile locale
Colaborarea cu autorităţile şi instituţiile locale (primăria,

biserica) obţine un procent de 56,6%, figura 6.34, colaborarea cu acestea
ca factor puternic semnificativ obţinând o medie de 19,7 puncte, ambele
valori indicând colaborarea cu specialiştii din instituţiile de formare a
personalului didactic ca nefiind factor puternic semnificativ (p > 0,05).
147
j. Organizaţiile neguvernamentale
Colaborarea cu organizaţiile neguvernamentale obţine un

procentaj de 60%, figura 6.35, colaborarea cu acestea ca factor puternic
semnificativ obţinând o medie de 23,1 puncte, ambele valori indicând
colaborarea cu specialiştii din instituţiile de formare a personalului
didactic ca nefiind factor puternic semnificativ (p > 0,05).
40
nesemnificativ
28.2
23.1 măsură
Procentaj
20 medie
15.4 14.5
7.7 măsură
fără răspuns
0
Figura 6.35. Colaborarea cu organizaţiile neguvernamentale
Motivaţii pentru a lucra în acţiunile de integrare

a copiilor cu CES
Activitatea cadrelor didactice care lucrează în cadrul educaţiei

integrate este motivată de:
a. Suplimentarea veniturilor
Cadrele didactice consideră în proporţie de 59,8% că

suplimentarea veniturilor este un factor puternic semnificativ în
motivarea activităţii cadrelor didactice care lucrează în cadrul educaţiei
integrate, doar 5,1% consideră acest factor ca fiind nesemnificativ,
figura 6.36.
148
70
59.8 nesemnificativ
60
măsură
Procentaj
medie
17.1 măsură
20
10 5.1 5.1 6
fără răspuns
0
Figura 6.36. Suplimentarea veniturilor
b. Creşterea prestigiului profesional
Conform datelor reprezentate în figura 6.37, cadrele didactice

consideră doar în proporţie de 22,2% că un factor puternic semnificativ
în motivarea activităţii cadrelor didactice care lucrează în cadrul
educaţiei integrate este creşterea prestigiului profesional, 17,9%
consideră acest factor ca fiind nesemnificativ.
30
nesemnificativ
22.2
17.9 19.7 semnificativ în mică
20 măsură
17.1
Procentaj
13.7 semnificativ în măsură

medie
10 măsură
puternic semnificativ
fără răspuns
0
Figura 6.37. Creşterea prestigiului profesional
149
c. Constrângeri administrative
Conform datelor reprezenatte în diagrama din figura 6.38,
cadrele didactice consideră doar în proporţie de 5,1% că un factor
puternic semnificativ în motivarea activităţii cadrelor didactice care
lucrează în cadrul educaţiei integrate sunt constrângerile administrative,
49,6% consideră acest factor ca fiind nesemnificativ.
60
49.6 nesemnificativ
50
40 măsură
Procentaj
30 medie
20 măsură
6.8 9.4 5.1 5.1 puternic semnificativ
10
fără răspuns
0
Figura 6.38. Constrângeri administrative
d. Motive personale
Cadrele didactice consideră doar în proporţie de 11,1% că un

factor puternic semnificativ în motivarea activităţii cadrelor didactice
care lucrează în cadrul educaţiei integrate sunt motivele personale, 35%
consideră acest factor ca fiind nesemnificativ, conform datelor
reprezentate în figura 6.39.
e. Raţiuni umanitare
Conform figurii 6.40, cadrele didactice consideră în proporţie de

35% că un factor puternic semnificativ în motivarea activităţii cadrelor
150
didactice care lucrează în cadrul educaţiei integrate sunt raţiunile
umanitare, doar 2,6% consideră acest factor ca fiind nesemnificativ.
40
35 nesemnificativ
măsură
Procentaj
19.7 17.9 semnificativ în măsură

20 medie
semnificativ în mare
11.1 11.1
măsură
5.1
fără răspuns
0
Figura 6.39. Motive personale
40
35 nesemnificativ
măsură
Procentaj
19.7 semnificativ în măsură

17.1
20 medie
12
măsură
2.6
fără răspuns
0
Figura 6.40. Raţiuni umanitare
Măsura în care realizează indicatorii de performanţă
Conform datelor cuprinse în diagrama din figura 6.41, cadrele

didactice consideră în proporţie de 70,9% că elevii cu dizabilităţi nu ating
standardele minimale de performanţă conform descriptorilor de
151
performanţă, 25,6% consideră că obţin rezultate suficiente pentru a

promova, iar 3,4% consideră că obţin rezultate bune.
80
70.9
70
Insuficient
60
Suficient
50
Procentaj
Bine
40
25.6 Foarte bine
30
20
10 3.4 0
0
Figura 6.41. Realizarea descriptorilor de performanţă
6.8. Concluzii şi recomandări
Ipotezele formulate se verifică, astfel cadrele didactice susţinând

că se realizează o şcolarizare mai eficientă a copiilor cu dizabilităţi în
cadrul şcolilor speciale, deşi ei afirmă într-un procent semnificativ că
sistemul actual de educaţie are capacitatea de a integra elevii cu
deficienţe în cadrul şcolilor de masă.
Cele două concluzii par paradoxale la prima vedere, însă ele se
explică astfel: cadrele didactice consideră că la nivel formal sistemul
actual de învăţământ din România are capacitatea de a integra elevi cu
disabilităţi, fără a avea o imagine concretă şi fără să fi efectuat o analiză
de nevoi sau un SWOT cu privire la toate elementele necesare integrării
acestor copii.
Foarte important este şi faptul că integrarea acestor copii se face
într-un sistem de educaţie preponderent ierarhic, în cadrul căruia se
promovează descriptori de performanţă nivelari, puţin diferenţiaţi, în care
există dificultăţi de operaţionalizare a curriculumului adaptat, training
insuficient al cadrelor didactice implicate în elaborarea acestui
curriculum şi în munca în echipă, precum şi tendinţa unora dintre cadrele
152
didactice (deşi programele şcolare s-au mai flexibilizat, mai ales la ciclul
primar), de a nivela performanţele elevilor.
Studiul mai confirmă şi că elemente cum sunt curriculumul adaptat,
munca în echipă sunt scoase în evidenţă de o mică parte din cadrele
didactice chestionate, accentul fiind pus în mare măsură pe rolul părinţilor
în integrare şi pe resursele materiale adecvate, care, deşi sunt elemente
importante trebuie integrate într-o strategie unitară care să includă:
 curriculum adaptat;
 modalităţi de muncă în echipă;
 descriptori personalizaţi de evaluare;
 colaborări cu autorităţile locale;
 colaborări cu diversele servicii de
reabilitare/recuperare;
 colaborări cu diverse ONG-uri;
 colaborări cu fundaţii specializate în diverse
deficienţe;
 implicarea în proiecte transnaţionale pe teme de
integrare;
 operaţionalizarea în fiecare şcoală a unor abordări
ecologice ale resurselor umane şi materiale în funcţie de
situaţiile concrete de integrare.
Din analiza studiului reiese că deşi cadrele didactice vehiculează
o serie de elemente esenţiale reuşitei procesului integrării, acestea sunt
insuficient asumate şi operaţionalizate, nefiind integrate într-o strategie
unitară, lucru firesc având în vedere că procesul integrării este doar într-o
fază incipinentă.
Majoritatea cadrelor didactice consideră că elevii cu disabilităţi
nu ating nici măcar standardele minimale, însă aici se impun o serie de
precizări legate de dinamica, nivelul şi tipul deficienţei, de ciclul şcolar,
de modul în care cadrele didactice realizează evaluarea acestor elevi.
Acest studiu nu s-a vrut sub nici o formă o etichetare sau o
diagnoză sumbră asupra integrării ci şi-a propus ca obiective principale
identificarea unor incoerenţe legate de organizarea sistemului şi
surprinderea unor caracteristici legate de profilul profesional al cadrelor
implicate în integrare, iar prin feedback-ul oferit să stimuleze la aplicaţii
mai eficiente ale metodologiei integrării copiilor cu diverse deficienţe.
6.9. Implicaţii metodologice

153
Pe baza datelor colectate pe parcursul studiului şi a concluziilor

prezentate anterior, propunem următorul sistem de obiective şi acţiuni.
Sistem de obiective
- evaluarea complexă a situaţiei individuale a fiecărui elev cu CES;
- inventarierea datelor personale, cauzelor deficienţei şi a evoluţiei
cazuistice;
- evaluarea obiectivă a capacităţilor şi dificultăţilor copilului;
- culegerea de informaţii despre familie, gradul de conştientizare a
familiei asupra posibilităţilor de recuperare, a perspectivei de
dezvoltare;
- determinarea gradului implicării familiei în demesul de recuperare şi
de realizare a copilului;
- sensibilizarea opiniei publice prin intermediul mass-media (presă
scrisă, radio, televiziune) cu privire la resursele copiilor cu CES;
- formarea spiritului de echipă, a dragostei faţă de muncă, respectarea
colegilor, dascălilor, a tuturor persoanelor cu care intră în contact
social;
- formarea conştiinţei apartenenţei elevilor la un grup, şi a aceleia că au
valori comune;
- stimularea dorinţei elevilor de a se implica în diverse activităţi şcolare,
ca şi în alte domenii de activităţi social-culturale;
- încurajarea îndrăznelii, iniţiativei şi autocunoaşterii;
- dezvoltarea capacităţilor de colaborare şi integrare;
- conştientizarea părinţilor copiilor defavorizaţi asupra poteţialităţilor şi
posibilităţilor de afirmare a copiilor;
- întocmirea unui program complex de educaţie integrată.
Bibliografie:
1. Bocoş, M., (2003), Cercetarea pedagogică - Suporturi teoretice

şi metodologice, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca.
2. Iluţ, P., (1997), Abordarea calitativă a socioumanului - concepte
şi metode, Ed. Polirom, Iaşi.
3. Parent, G., Fortier R., Boisvert D., (1993). Perception des
enseignants du primaire quant à l’intégration en classe ordinaire
154
d’enfants handicapés et en difficulté d’adaptation et
d’apprentissage. Revue francophone de la déficience
intellectuelle, 4 (2), 177-197.
155

Cap - 6 - Studiu Asupra Perceptiei Cadrelor Didactice - B5 - PG 121-154

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cap - 6 - Studiu Asupra Perceptiei Cadrelor Didactice - B5 - PG 121-154

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cap - 6 - Studiu Asupra Perceptiei Cadrelor Didactice - B5 - PG 121-154

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu asupra percepţiei cadrelor didactice cu privire la integrarea elevilor cu CES

STUDIU ASUPRA PERCEPŢIEI CADRELOR DIDACTICE

Acest studiu a fost realizat în cadrul Şcolii Speciale Centru de

6.2. Premisele cercetării

Integrarea copiilor cu cerinţe educative speciale este un concept

6.3. Obiectivele cercetării

Cadrele didactice sunt actorii principali de care depinde în mare

- stabilirea de către cadrele didactice implicate în procesul

6.4. Ipotezele cercetării

Pentru realizarea obiectivelor a fost testată următoarea ipoteză:

6.5. Metodele utilizate

În cercetare s-a utilizat metoda anchetei, iar ca instrument de

În funcţie de vechimea în învăţământ, mediul în care îşi

Chestionarul a fost distribuit fiecărui cadru didactic, au fost

6.6. Structura eşantionului de subiecţii

Structura eşantionului - în funcţie de aria curriculară, vechimea în

Figura 6.1. Structura eşantionului în funcţie de vechimea în învăţământ

La o primă analiză a structurii eşantionului, figurile 6.1 şi 6.2, se

Figura 6.2. Structura eşantionului în funcţie de mediul în care

Cadru didactic de sprijin

Figura 6.3. Structura eşantionului în funcţie de aria curriculară

6.7. Prezentarea, analiza şi interpretarea rezultatelor

Capacitatea sistemului actual de învăţământ de a permite

Figura 6.4. Capacitatea sistemului actual de învâţământ de a permite

Din figura 6.4 rezultă că majoritatea cadrelor didactice consideră

Şcolarizarea eficientă în şcolile speciale

Din analiza figurii 6.5 se observă că un procent covârşitor de

ce doar 6,8% nu acceptă că se realizează o şcolarizare mai eficientă în

Figura 6.5. Şcolarizare eficientă a elevilor cu CES în şcoli speciale

Se observă că deşi un procent foarte mare de cadre didactice,

Şcolarizarea mai eficientă a elevilor cu deficienţă mintală

Din figura 6.6 reiese că 83,9% din cadrele didactice chestionate

Figura 6.6. Şcolarizare mai eficientă a elevilor cu deficienţe

Şcolarizarea mai bună în clasele obişnuite

În privinţa integrării individuale a elevilor cu CES în clase

Figura 6.7. Şcolarizare mai eficientă a elevilor cu deficienţe

Condiţii mai bune de integrare - mai ales:

Figura 6.8. Existenţa în şcoală a condiţiilor pentru integrarea elevilor

Cadrele didactice consideră că nu există în şcoala proprie condiţii

În privinţa poziţiei cadrelor didactice cu privire la integrarea

Figura 6.9. Şcolarizare mai eficientă a elevilor cu deficienţe în clase obişnuite

Cum privesc elevii din clasă / şcoală copiii cu deficienţă

Cadrele didactice implicate în integrare consideră în proporţie de

18.8 17.1 măsură

Figura 6.10. Acceptarea de către elevii valizi a elevilor cu deficienţe

Poziţia cadrelor didactice privind integrarea copiilor

Figura 6.11. Poziţia cadrelor didactice privind integrarea copiilor

Un procent de 68,4% din cadrele didactice chestionate acceptă

Părinţii elevilor din clasa obişnuită acceptă intrarea în clasă

Conform figurii 6.12, un procent de 65,8% din cadrele didactice

Figura 6.12. Poziţia părinţilor elevilor valizi privind integrarea copiilor

Poziţia personalului auxiliar din şcoala obişnuită

18.8 18.8 17.1 măsură

Figura 6.13. Acceptarea elevilor cu deficienţe de către personalul auxiliar

Datele rezultate, reprezentate în diagrama din figura 6.13, incă

consideră că personalul auxiliar ar avea o atitudine nefavorabilă integrării

Atitudinea autorităţilor faţă de integrare

Datele rezultate, cuprinse în diagrama din figura 6.14, arată faptul

Figura 6.14. Acceptarea de către inspectoratul şcolar şi alte autorităţi locale