2.

Principiile metodei comparativ-istorice :

-comparatia sincronica

-comparatia intre limbi inrudite.

Definitie : METODA COMPARATIV-ISTORICA reprz. un ansamblu de procedee care permit ca, prin
co pararea evolutiei unor lb. Înrudite sa se traga concluzii privitoare la perioadele pentru care nu
exista texte. Ea are drept material lb inrudite pt ca numai in cazul lb provenite din acelasi izvor
formele sunt comparabile in detaliile lor, iar asemanarile au valoare istorica.

2.Reconstructia

Lb-baza se poate reconstrui pe baza corespondentelor fonetice

Pt reconstructia etimonului din lb baza se aleg formele cele mai vechi din lb inrudite

A. MEILLET spune:
Metoda comparativ istoroica nu poate ajunge sa reconstituie limba indo europeana asa
cum a fost vorbita, ci numai un sistem de corespondente carederiva din ea.

3. Analiza fono-morfologica

Definitie: reprezinta restrangerea la o limba atestata a procedeului comparatiei aplicat intr-o

familie de limbi.

5. Reconstructia interna

Definitie: aplicarea analizei fono-morfologice la o limba reconstruita

=cu ajutorul ei s-a putut stabili o cronologie relativa a unor fapte din fonologie si morfologie

= recontructia interne a fost folosita pt 1 data de catre Ferdinand de Saussure in analiza vocalismului
indo –european.

Elementul nou al acestei analize a fost considerarea formelor din pdv al corelatiilor lor in sistem.
Pe aceasta baza , autorul adescompus formulele , reconstruite in altele mai simple , considerate a fi
mai vechi.

Tratat de lingvistica generala- Alexandru Graur

Curs de lingvistica generala – Dumitru Irimia

⃗
a. Efortul minum
Este considerta ca o actinune a acestui principiu caderea silabelor potaccent din lb.
Franceza, fenomen care a putut sa fie determinat de intensitatea accentuarii silabei
precedente . „cu cat accentul se concentreaza mai mult asupra unei silabe , cu atat cele
care sunt mai slab accentuate , sau deloc, chiar slabesc sau chiar dispar”(A. Martinet)
Ex: lat. „directus”- rom. „drept”( cu o forma populara mai veche„driept”)

b. Economia limbii
-economia sigmatica = legata de tendinta de realizare de eforturi minime in desfasurarea
lantului vorbirii; implica o crestere a semnelor din plan paradicmatic„reducerea nr fiecarei
unitati conduce la cresterea unitatilor distinctive”(A. MARINET)
EX: omonimia cuvintelor din germ. Veche „scono” si „sconi”, pein sincoparea silabei
post accent , a stimulat construirea unui nou fonem „o”, si a unei noi opozitii fonetice ”o-
o”: schon(deja) si schon( frumos)

-economia paradigmatica = implica intrebuintarea semnelor lingvistice , deja existente, in

combinatii noi, fara introducerea altor semne

c. Randamentul functional= necesita pastrarea unei stari de echiliburu intre energia cheltuita
in actul unei comunicari lingvistice si si cantitatea de informatie transmisa . determina
intarirea opozitiilor functionale si abandonarea opozitiilor neffunctionale.

d. Integrarea in sistem = sistemjul este construit dint –o retea de corelatii. Opozitiile

integrate in aceasta retea de corelatii sunt mai sabile si impun rezistenta mai mare la
presiunile diferitilor factori decat cele neintegrate.

Ex: perechi de foneme opuse unul altuia prin aceeasi trasatura distinctiva( p-b , t-d

, s-z )

Opozitia sicronie-diacronie
Ferdinand de Saussure considera ca legile diacronice particulare(numai cele sincronice ar
fi generale ) si imperatice
Saussure considera ca schimbarile fonetice ating semne lingvistice individuale, nu
ansamblul sistemului.

F. Boop vobeste despre o preistorie a limbilor, o numeste „perioada organica” -perspectiva

naturalista

3 epoci de ale limbii

 a. Perioada comuna: epoca a constituirii identitatii ei unitare de sistem semiotic
distinct de cel al lb de origine
b. Organizarea si imbogatirea in permananta a sistemului lexical
c. Distantarea dialectelor si diferentierea acestora : se accentueaza procesul ce
simplificare a flexiunii, deabstractizare prin extinerea mijloacelor gramatice in locul
celor lexicale , a mijloacelor sintactice in locul celor morfologice.

Teoria arborelui genealogic –A. Schleicher

Teoria valurilor-J. Schmidt

- Combate teoria arborelui genealogic si explica diversitatea lb. Prin apropierea sau
departarea geografica a popoarelor care le vorbesc, in stransa legatura cu procesul
inovatiilor lingvistice si de raspandire(in valuri) a acestora.
 „Introducere in lingvistica ” - Eugen Munteanu

Principiile comparativismului istoric

1. Principiul inrudirii intre limbi
„Orice limba reprezinta un sistem unitar si relativ,stabil in orce monent al existentei
sale. Caracterul relativ unitatii si stabilitatii unei limbi istorice , este dat de faptul ca
in timp, datorita in primul rand dinamismului specific al actelor de vorbire , o limba
sufera schimbari permanente si succesive , care conduc , in cele din urma , la
acumularea unor diferentieri sistematice. Acesta este momentul in care un vechi
sistem lingvistic se transforma in unul nou. Apare cu alte cuvinte o noua limba.”
(Eugen Munteanu)
-limbile noi au la baza dialecte ale limbei primare
Limba ”mama” ->dialecte= limba ”fiica”

2. Principiul cresterii progresive a diferentelor lingvistice intre limbile inrudite

„deosebirile intre limbile inrudite sunt cu atat mai mari cu cat ele sunt separate de
intervale mai mari de timp”
3. Principiul necesitatii compararii cuvintelor si formelor care is au originea direct din
limba primara
Impune obligatia de a lua in calcul si a compara acele forme gramaticale sau radicali
lexicali care isi au realmente originea in limba primara.
In limbile inrudite , elementele care au o certă origine comuna sunt in general cuvintele
care alcatuiesc vocabularul elementar
Ex: formele octo(lat.), opt , otto, huit, ocho
Lacte(m), lapte, latte, lait , leche pun in lumina evidenta de inrudire intre
limbile in cauza si si o lege fonetica care se impune in trecerea de la limba latina la limbile
romanice.

4. Principiul regularitatii corespondentelor fonetice

Principiul a fost intrebuintat drept critriu de clasificare a limbilor indo-europene

Ex: pe baza corespondentei regulate intre guturala(k/h) si silfanta(s) intre cuvintele care
desemneaza notiunea de „suta”, aceste limbi au fost imartite in limbi de tip kentum si
limbi satem

5. Principiul gradului de relevanta diferit a asemanarilor lingvistice intre limbile inrudite

Cele mai relevante in sensul dovedirii inrudirii sunt fenomele fonetice si cele de natura
morfosemantic-gramaticala, iar cel mai putin importante sunt asemanarile de natura
lexical-semantica si sintactica.

6. Principiul aplicarii comparatiei intre fenomene lingvistice situate in stadii de evolutie

echivalente
Pentru obinerea unor rezultate valabile este obligatoriu sa se compare de exemplu slava
veche cu latina , dar nu latina cu rusa sau poleneza , deoarece latina si slava veche
reprezinta trepte relativ echivalente ale desprinderii din indo-europeana comuna
 7. Principiul abordarii in pararel a evolutiei semantoice si a celei fonetice sau
morfologice

8. Principul limitarii in timp a unei legi fonetice

Reprezentanti :

 Ferdinad de Saussure
 Franz Bopp
 August Schleicher
 Johannes Schmidt
 Antione Meillet
 Ramsus Kristian Rask

„Sincronie si diacronie in limba. Delimitari conceptuale” –Inna Negrescu-Babeș

„Sincronie, diacronie si istorie ”–Eugen Coșeriu

- Adopta o noua perspectiva de analiza teoriei saussurene sicronie-diacronie, releva eroarea

comisa de Saussure si discipolii sai ce consta in confuzia dintre obiectul de cercetare si
cercetarea insasi , Adica intre lb. ca atare si metoda lingvistica.
- „ Limba functioneaza sincronic si se constituie diacronic. Dar acesti termeni nu sunt
anitnomici , nici contradictorii, pentru ca FACEREA se realizeaza in vederea functionarii.
De aceea,si studiile care le corespund , chiar mentinandu-le distince, trebuie sa implice
depasirea antinomiei ca atare, ”

Sincronia= starea, situatia limbii la un moment dat

Diacronia= desemneaza evolutia, schimbarea , istoria

Lingvistica sincronica presupune raporturile logice si psihologice care leaga termenii ce coexista si
formeaza un sistem, asa cum sunt ei vazuti in aceeasi constiinta colectiva.

Lingvistica diacronica se va ocupa de raporturile care leaga termenii succesivi neperceputi de

aceeasi constiinta colectiva si care se subtituie unii altora, fara a forma un sistem.