Teorie Test EQ

Descărcați ca docx, pdf sau txt
Descărcați ca docx, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 3

Test de inteligenţă emoţională

Testul de inteligenţă emoţională utilizat în cercetarea de faţă a fost preluat din cartea
„Inteligenţa emoţională prin teste”, avându-i ca autori pe Robert Wood şi Harry Tolley şi
publicată pentru prima dată în Marea Britanie şi SUA în anul 2003, iar în România tradusă şi
publicată în anul 2004 şi reeditată în 2007.
Robert Wood este psiholog şi scriitor englez, absolvent al Facultăţii de Matematică şi
Statistică din cadrul Universităţii din Nottingham şi preocupat de instrumentele psihometrice
aplicate în special în domeniul educaţional, ca şi de consultanţa în afaceri. Harry Tolley a fost
profesor emerit la Şcoala pentru educaţie din cadrul Universităţii din Nottingham şi în
prezent are o activitate diversă, fiind cercetător, scriitor şi consultant liber profesionist.
Cartea publicată de cei doi autori conţine subteste situaţionale de autoevaluare
specifice fiecărei dimensiuni a inteligenţei emoţionale:
 Autoreglare (24 de itemi);
 Conştiinţă de sine (36 de itemi);
 Motivaţie (24 de itemi);
 Empatie (24 de itemi);
 Abilităţi sociale (18 itemi).
Pentru fiecare dimensiune în parte, autorii au delimitat anumite laturi care reprezintă
subdimensiunile constructelor respective, construind câte un subtest a câte şase itemi pentru
fiecare dintre acestea. Testul are în total 126 de itemi cu trei variante de răspuns date şi cotate
cu 0 – scăzut, 1 – mediu, 2 – ridicat în funcţie de gradul de dezvoltare a trăsăturii respective.

Robert Wood şi Harry Tolley (2007) au construit un test de autoevaluare a nivelului


de inteligenţă emoţională, pornind de la cele cinci componente general acceptate ale acesteia,
şi anume:
- autoreglarea – capacitatea individului de a-şi dirija emoţiile şi de a controla
propria stare emoţională;
- conştiinţa de sine – cunoaşterea şi înţelegerea propriilor sentimente;
- motivaţia – canalizarea sentimentelor pentru atingerea scopurilor propuse;
- empatia – capacitatea de a identifica şi de a descifra sentimentele celorlalţi;
- abilităţile sociale – stabilirea relaţiilor cu ceilalţi şi influenţarea acestora.
IE este o combinaţie de trăsături puternice şi slăbiciuni ce pot fi îmbunătăţite, fiind
perfectibile. Aceste componente sunt legate între ele, fiecare depinzând de nivelul de
dezvoltare al celorlalte şi problema constă în cum anume va fi echilibrată această combinaţie
de componente şi cum ne va influenţa viaţa în bine sau în rău. Indiferent dacă ne place sau
nu, sentimentele ne dirijează comportamentul şi trebuie să ne decidem dacă ne folosim
sentimentele pentru a face ceea ce ne propunem în viaţă sau ne împotrivim lor. Astfel,
folosirea emoţiilor într-un mod constructiv sau pe care îl considerăm potrivit – autoreglare,
este o aptitudine care se bazează pe un nivel ridicat de autocunoaştere – conştiinţa de sine.
Cei care îşi pot identifica propriile sentimente – conştiinţa de sine, sunt capabili să le
identifice şi să le înţeleagă şi pe ale altor oameni – empatie. Pe de altă parte, toate aceste
abilităţi se formează în şi prin intermediul relaţiilor cu ceilalţi, prin comunicare, comparaţie,
necesitând dezvoltarea abilităţilor sociale. Pe de altă parte, fără a ne cunoaşte suficient, fără
conştiinţa de sine care ne dă puterea de a realiza ceva, este puţin probabil să intrăm în vreo
competiţie - automotivarea.
Autorii menţionaţi au desprins fiecare competenţă în mai multe elemente şi au
construit itemi situaţionali specifici, având în vedere probleme din viaţa reală, pentru
evaluarea fiecăreia dintre ele.
Astfel, autoreglarea a fost descompusă în următoarele cinci laturi (Wood, Tolley,
2007, p. 16-17):
- amânaţi hotărârea; înfrânaţi impulsurile;
- puneţi problema deoparte; detaşaţi-vă; stabiliţi priorităţi;
- exprimaţi-vă – dar hotărât, nu agresiv;
- fiţi flexibil; mergeţi cu valul; nu forţaţi lucrurile;
- dirijaţi-vă comunicarea nonverbală, supravegheaţi-vă limbajul trupului.
Secretul autoreglării este a controla emoţiile şi a nu capitula în faţa acestor „tirani” ce
trebuie domoliţi zilnic, însă acest control trebuie să fie între anumite limite. În exces, acesta
conduce la inhibare, răceală, distanţă emoţională în relaţiile cu ceilalţi.
Conştiinţa de sine a fost la rândul ei descompusă în şase laturi, şi anume (op.cit., p.
57):
- respectaţi-vă pe dumneavoastră înşivă;
- adoptaţi o atitudine pozitivă;
- fiţi sincer cu dumneavoastră înşivă;
- mai lăsaţi deoparte logica şi raţiunea;
- ascultaţi-i pe ceilalţi;
- înţelegeţi influenţa pe care o aveţi asupra celorlalţi.
A fi conştient de propriile simţăminte, a le accepta şi înţelege, este adesea asociat cu
starea de echilibru şi fericire spun autorii.
Motivaţia se referă la forţele care ne dirijează şi ne direcţionează comportamentul
către atingerea scopurilor propuse. Aceasta înseamnă încredere în sine, hotărâre,
perseverenţă, optimism, implicare, dar şi o conştiinţă de sine ridicată, pentru a şti ce anume
ne împinge către succes, care este mobilul interior. Motivaţia a fost descompusă în patru
laturi de bază (Wood, Tolley, 2007, p. 78):
- străduiţi-vă să vă perfecţionaţi şi să atingeţi standarde înalte;
- angajaţi-vă în atingerea propriilor scopuri;
- preluaţi iniţiativa şi profitaţi de ocaziile favorabile;
- fiţi optimist, chiar în faţa necazurilor.
Empatia a fost împărţită în patru laturi principale(op.cit., p. 96):
- a fi sensibil la alţi oameni şi a-i înţelege;
- a vă raporta la nevoile şi la binele celorlalţi;
- a încuraja progresul altor oameni;
- a fi acordat din punct de vedere social şi politic.
A fi empatic înseamnă în primul rând a îţi arăta disponibilitatea, a fi capabil de
căldură pentru a te conecta la stările emoţionale ale celuilalt, a te transpune în situaţia lui şi a
simţi lucrurile din perspectiva lui.
Abilităţile sociale reprezintă o componentă importantă a inteligenţei emoţionale,
întrucât ne ajută să iniţiem şi să întreţinem relaţii interpersonale, să ne integrăm în grupuri, să
ne facem plăcuţi, s influenţăm părerile şi comportamentul altor oameni, să conducem oameni,
să prevenim apariţia conflictelor sau să clarificăm tensiunile pentru îmbunătăţirea atmosferei
în colectiv. Laturile abilităţilor sociale sunt (op.cit., p. 116):
- dezvoltarea şi menţinerea relaţiilor interumane;
- comunicarea cu alte persoane;
- munca împreună cu alte persoane.

itemii 1-24 sunt pt autoreglare


25-60 pt constiinta de sine
61-84 pt motivatie
85-108 pt empatie si
109-124 pt abilitati sociale.

S-ar putea să vă placă și