33 Repere Metodologice Consiliere Si Orientare 0

REPERE METODOLOGICE ÎN CONSILIERE ȘI ORIENTARE PENTRU TRANZIȚIA
DE LA CLASA a VIII-a LA CLASA a IX-a
MINISTERUL EDUCAȚIEI
CENTRUL NAȚIONAL DE POLITICI ȘI EVALUARE ÎN EDUCAȚIE
REPERE METODOLOGICE PENTRU APLICAREA

CURRICULUMULUI
LA CLASA a IX-a
ÎN ANUL ȘCOLAR 2021-2022
DISCIPLINA: CONSILIERE ȘI ORIENTARE
București, 2021
Repere metodologice în Consiliere și orientare

Pentru tranziția de succes de la clasa a VIII-a la clasa a IX-a Pagină 1
CUPRINS
Suport pentru o tranziție de succes
1. Elemente ale profilului de formare al absolventului de liceu

2. Elemente programatice cu privire la Consilierea și orientarea (liceu). Precizări
privind activitățile de dirigenție
2.1. Metodologii în vigoare referitoare la curriculumul național: Metodologia
privind elaborarea și aprobarea curriculumului școlar- planuri cadru și programe
școlare (OMEN nr. 3593/2014); Metodologia privind dezvoltarea
curriculumului la decizia școlii (OMEN nr. 3238/2021)
2.2.Documente de politici curriculare realizate în cadrul Proiectului CRED Repere
pentru proiectarea, actualizarea și evaluarea Curriculumului național. Cadrul de
referință al Curriculumului național (OMEN nr. 5765/15.10.2020)
2.3. Programe școlare în vigoare pentru Consiliere și orientare în liceu
2.4. Concluzii ale unor rapoarte tematice cu relevanță în Consiliere și orientare
3. Considerații generale și idei practice pentru estimarea nivelului de dezvoltare a
competențelor de consiliere și orientare la finalul clasei a VIII-a în vederea
planificării activităților de consiliere și orientare pentru anul școlar 2021-2022
3.1. Evaluarea gradului de achiziție a competențelor din anii școlari anteriori,
ciclul gimnazial
3.2. Evidențierea continuităților între curriculum existent pentru liceu și cel aflat
în vigoare pentru învățământul gimnazial
4. Valorificarea experiențelor pozitive utilizate în învățarea din cadrul disciplinei

Consiliere și dezvoltare personală din gimnaziu
4.1. Prezentarea modelului dezirabil de proiectare curriculară pe baza reperelor
de design curricular a programelor școlare din gimnaziu
4.2. Lecții învățate din demersurile anterioare de elaborare a programelor școlare
de gimnaziu
4.3. Elemente de specificitate ale Consilierii și orientării pentru elaborarea
programelor școlare
4.4. Resurse necesare dezvoltării programelor școlare pentru liceu
5. Recomandări pentru construirea și dezvoltarea noilor achiziții în clasa a IX-a
5.1. Competențe cheie. Competențe generale și competențe specifice
5.2. Activități de învățare
5.3. Sugestii metodologice
5.4. Feedback și evaluare
5.5. Intervenții personalizate (elevi în categorii de risc, învățare on-line, situații
de criză etc.)
5.6. Bune practici și experiențe ale practicienilor în educație
Concluzii
Referințe

Suport pentru o tranziție de succes
Documentul elaborat valorifică contribuţiile anterioare, bunele practici și cercetările

relevante din domeniul consilierii școlare. Educația este veriga esențială pentru a ține pasul cu
schimbările în societate prin faptul că oferă absolvenților și societății maximum de oportunități.
Cu ritmul rapid de schimbări al tehnologiei, sociale și culturale în economia globală actuală,
elevii au nevoie de consiliere și orientare pentru a fi susținuți în tranziția de la școala gimnazială,
la liceu/colegiu, indiferent dacă este vorba de formare în ucenicie, viață în comunitate,
universitate sau la locul de muncă.
Luând în considerare faptul că, la liceu, activitățile de Consiliere și orientare beneficiază

de condiții speciale, personalizate, având în vedere lipsa notării și desfășurarea acestora în afara
orelor de curs, ține de priceperea, voința și pasiunea diriginților de a motiva corespunzător și
de a oferi elevilor cadrul necesar exersării unor oportunități valoroase pentru dezvoltare,
puternic ancorate în nevoile și particularitățile vârstei acestora.
Consilierul școlar este cadrul didactic care în activitatea de Consiliere și orientare oferă
încredere elevilor și conduce la abordarea deschisă și sinceră a provocărilor cu care aceștia se
confruntă. Rezultatele obținute într-un astfel de demers au consecințe favorabile asupra
performanțelor academice obținute de elevi, îmbunătățirii calității vieții și a stării de bine.

1.
ELEMENTE ALE PROFILULUI DE
FORMARE AL ABSOLVENTULUI
DE LICEU
Profilul de formare al absolventului de liceu reprezintă o componentă reglatoare a

Curriculumului naţional și descrie aşteptările exprimate faţă de elevi la sfârşitul învăţământului
preuniversitar, prin raportare la cerinţele exprimate în Legea educaţiei naţionale, în alte
documente de politică educaţională şi în studii de specialitate.
Profilul absolventului de liceu este axat pe competenţele cheie și exprimă în ce măsură

educabilul s-a apropiat de idealul educaţional. Pe lângă competenţele care definesc profilul
absolventului la finalul clasei a X-a, respectiv clasei a XII-a, profilul de formare al absolventului
învățământului profesional şi al învățământului liceal tehnologic şi vocațional cuprinde un
ansamblu de rezultate ale învăţării, cu relevanţă directă pentru calificarea dobândită.

Rezultatele învăţării fac explicit

REZULTATELE ÎNVĂȚĂRII referire la selectarea, combinarea
sunt descrise prin standardul de şi utilizarea adecvată de
pregătire profesională specific cunoştinţe, abilităţi şi atitudini
fiecărei calificări profesionale și pentru rezolvarea cu succes a
se corelează cu descriptorii de unei anumite situaţii de muncă
nivel ai Cadrului naţional al sau de învăţare, precum şi pentru
calificărilor. dezvoltarea profesională şi
personală.
Profilul absolventului de liceu descrie setul de competențe pe care elevii trebuie să le aibă în
etapa specifică a formării lor educaționale, pentru a-și cunoște și maximiza potențialul, pentru
a face față diferitelor contexte din afara spațiului școlar/universitar, corelând contextelor
formale, nonformale şi informale de învăţare.
Centrarea pe competenţe în domeniul Consiliere și orientare presupune promovarea adecvată a

unor cunoştinţe, abilităţi şi atitudini, nu doar a unor cunoştinţe/ conţinuturi ale învăţării, pentru
contexte diferite de viaţă, raportate la nevoile şi la interesele omului contemporan. Acestea
reprezintă sisteme integrate de cunoştinţe, abilităţi, valori şi atitudini care se preconizează a fi
atinse până la sfârşitul anilor de studii.
Competențele generale/ specifice în aria curriculară Consiliere și orientare sunt concepute pe

de o parte, pentru dezvoltare și împlinire personală, inserție profesională, incluziune socială și
cetățenie activă, dezvoltare durabilă și un stil de viață sănătos, iar, pe de altă parte, pentru a face
față schimbărilor economice, sociale, culturale, informaționale cu care se confruntă omenirea. 1
1. COMPETENȚĂ DE LITERAȚIE
2. COMPETENȚE DE MULTILINGVISM COMPETENȚE CHEIE

3. COMPETENȚE PENTRU MATEMATICĂ,
ÎN ȘTIINȚE, TEHNOLOGIE ȘI INGINERIE
EUROPENE (2018)
4. COMPETENȚĂ DIGITALĂ
5. COMPETENȚĂ PERSONALĂ, SOCIALĂ ȘI

DE A ÎNVĂȚA SĂ ÎNVEȚI
6. COMPETENȚĂ CIVICĂ
7. COMPETENȚĂ ANTREPRENORIALĂ
8. COMPETENȚĂ DE SENSIBILIZARE ȘI
EXPRIMARE CULTURALĂ
1
Council Recommendation of 22 May 2018 on key competences for lifelong learning Text with EEA
relevance. (europa.eu). RECOMMENDATIONS COUNCIL COUNCIL RECOMMENDATION of 22 May
2018 on key competences for lifelong learning (Text with EEA relevance) (2018/C 189/01)

Competențele specifice sunt derivate din competențele generale și sunt formulate progresiv.
Astfel, achizițiile dintr-un an superior continuă și aprofundează achizițiile din anii anteriori,
valorifică experiențele de învățare și viață ale copiilor, facilitează transferul în contexte
situaționale specifice vieții școlare și extrașcolare. Competențele formate prin aria curriculară
Consiliere și orientare sunt cu precădere competențe non-cognitive, cunoscute uneori sub
numele de competențe socio-emoționale, competențele secolului XXI, soft-skills sau abilități
tranferabile. Acestea sunt dezvoltate pentru realizarea conexiunilor între ceea ce elevii învață și
raportarea la utilitatea abilităților și a cunoștințelor dobândite, pentru viața reală.
În spiritul Recomandării europene cu privire la competențele cheie, disciplinele tradiționale

devin instrumente de lucru și un cadru de formare pentru competențele cheie. Profesorul
modern este cel care își asumă un rol de facilitator al învățării, care se focalizează pe formarea
și dezvoltarea acestor competențe pentru fiecare elev, atât de necesare pentru un viitor împlinit
în zona personală și de carieră. Piața muncii solicită competențe non-cognitive și competențe
digitale, în special o combinație a acestora. (JRC, Gonzalez Vazquez et al., 2019)
Pentru a pregăti tinerii pentru viitor, este necesar ca în școală, elevii să fie implicați activ în
construitrea unui traseu educațional și profesional compatibil cu lumea muncii, accesibil în
comunitate. Aflat într-un moment cheie în educația sa, elevul învață să-și exploreze
oportunitățile de carieră disponibile, propriile interese, valori și obiective. Cercetările arată că
mulți tineri aspiră la ocupații care se îndreaptă vertiginos spre automatizare (OECD, 2020). În
acest context, cei care provin din medii defavorizate au mai puține șanse de a participa la
activități pentru dezvoltarea carierei, cum ar fi: lecții, workshopuri, târguri de joburi, job
shadowing, întâlniri cu specilaiști, webseminarii etc. și de a discuta cu un consilier specializat
în domeniul carierei (Mann et al., 2020), fapt pentru care aceștia au un risc mai mare de a
manifesta confuzie în legătură cu modul în care educația și calificările sunt legate de locuri de
muncă și cariere. (PISA, 2018)
Educația și planificarea carierei sunt esențiale pentru ca elevii să ia decizii bine informate,
responsabile și adecvate aspirațiilor lor, construind managerii eficienți ai propriei vieți. Etapa
maturizării din liceu ţine cont de trei repere de bază: vreau, pot, trebuie și transformă prin
activitățile de consiliere visurile tinerilor în adevărate proiecte de viaţă profesională.
Pentru a-și asigura succesul în carieră, elevul învață în școală să-şi proiecteze traseul de carieră,
să-şi concentreze eforturile şi resursele personale, pentru a obţine cele mai bune rezultate în
activitatea școlară și profesională. S-a constatat că 30% dintre adolescenți la nivel global sunt
interesați doar de 10 ocupații (IAG, 2019) și este nevoie de o mai mare conștientizare asupra
aspectelor legate de mediu sau chiar adaptări ale procesului de muncă. (ILO, 2019)
Oferta educațională pentru aria curriculară Consiliere şi orientare urmărește în prezent, simultan,
următoarele direcții:
1. facilitarea accesului la întreaga ofertă de educație şi formare profesională;
2. sprijinirea bunei inserții socio-profesionale viitoare a tinerilor;
3. ameliorarea continuă a procesului de utilizare a resurselor umane de care dispune
societatea.

În cadrul Consilierii şi orientării, preocuparea pentru cele trei aspecte menționate mai sus devine
centrală, focalizarea pe acestea fiind explicită. În principal, elevii beneficiază, în cadrul orelor
alocate în aria curriculară Consiliere şi orientare, de sprijin pentru conștientizarea conexiunilor
între ceea ce învață, deschiderea pentru dezvoltare personală şi utilitatea competențelor
dobândite, pentru viața reală.
Conștientizarea transferului de atitudini, abilități şi de cunoștințe în activitatea şcolară şi în viața
reală sporește motivația şi interesul elevilor pentru învăţare, așa cum reiese din programa
școlară aflată încă în vigoare pentru această etapă de școlarizare.2
Este de dorit astfel, ca activitățile desfășurate de către profesorii diriginți și de consilierii școlari
în cadrul ariei curriculare Consiliere şi orientare:
 să ofere cadrul necesar descoperirii și valorificării optime a resurselor personale ale
elevilor, a modului în care acestea pot fi îmbunătățite sau dezvoltate;
 să cultive respectul şi încrederea în sine şi în ceilalţi;
 să conducă la recunoașterea și aprecierea unicității fiecărei persoane;
 să exerseze reziliența;
 să creeze contexte favorabile exersării abilităților de comunicare eficientă, de
dezvoltare a abilităților sociale, de valorizare a relațiilor interpersonale și de
promovare a relațiilor sănătoase cu ceilalți;
 să creeze contexte favorabile de înțelegere și de punere în practică a mecanismelor
de prelucrare eficientă a informației, de valorificare critică şi selectivă a
informațiilor, de bun management al învățării, de adaptare şi deschidere la noi tipuri
de învățare;
 să ofere cadrul motivațional și flexibil care să faciliteze oportunități de luare a
deciziilor și de conștientizare a importanței dezvoltării și exersării abilităților de
planificare a carierei, de explorare și selecție a acelor alternative de carieră care
corespund propriului profil vocațional, de căutare a unui loc de muncă și de
identificare a posibilelor căi de acces pe piața muncii.
Știut fiind faptul că experiențele de învățare socială și emoțională facilitează dobândirea unor
abilități, atitudini, comportamente sociale și emoționale și performanțe academice de nivel
superior (Durlak, J. A.; Weissberg, R. P.; Dymnicki, A. B.; Taylor, R. D.; Schellinger, K. B.
2011).3 este necesar ca activitatea de Consiliere și orientare să promoveze o învățare autentică,
puternic ancorată în prezent și viitor, care să valorifice experiențele elevilor din trecut și să-i
pregătească pentru o viață în care trăirile, emoțiile, comportamentele și atitudinile din viața de
zi să se completeze armonios și să fie orientate spre o viaţă de calitate și o stare de bine bio-
psiho-socială.
2
Programa școlară pentru aria curriculară Consiliere și orientare, clasele a IX-a- a XII-a, 2006
3
Durlak, J. A.; Weissberg, R. P.; Dymnicki, A. B.; Taylor, R. D.; Schellinger, K. B. 2011. The Impact
of Enhancing Students’ Social and Emotional Learning: A Meta-Analysis of School-Based Universal
Interventions. In: Child Development, January/February 2011, Volume 82, Number 1, Pages 405–432)
ORDIN ME nr. 3.239 din 5 februarie 2021 privind aprobarea documentului de politici educaţionale
4
Repere pentru proiectarea, actualizarea şi evaluarea Curriculumului naţional. Cadrul de referinţă al

Curriculumului naţional

Recomandările cuprinse în Rezoluţiile Consiliului Europei (2004, 2008) subliniază rolul

consilierii şi orientării ca suport concret pentru câştigarea autonomiei în învăţare, pentru
deciziile cotidiene ale individului și facilitarea accesului la activități de consiliere pentru toţi
cetăţenii, pe tot parcursul vieții.
Sistemul de învățământ românesc este centrat pe formarea de competențe. Fiecare persoană are
nevoie de competențe pentru împlinire și dezvoltare, angajare, incluziune socială, stil de viață
sănătos și sustenabil, viață de succes, integrare în comunitate și cetățenie activă. Competențele
se dezvoltă pe parcursul întregii vieți, din copilăria timpurie către senectute, din perspectiva
unui context de învățare formală, non-formală, informală, în medii familiare, școlare,
profesionale și comunitare.4
Ca rezultate ale proceselor de învățare, competențele sunt definite, în Recomandările europene,

ca ansamblu structurat de cunoștințe, abilități și atitudini, așa cum se precizează și în Repere
pentru proiectarea, actualizarea și evaluarea Curriculumului național. Cadrul de referință al
Curriculumului național (CRED, 2020):
 cunoștințe- reprezintă un ansamblu de informații factuale, conceptuale, procedurale;
idei, teorii validate și care sprijină înțelegerea unei discipline sau a unui domeniu de
cunoaștere
 abilități- se referă la utilizarea cunoașterii existente în vederea obținerii unor
rezultate
 atitudini- descriu modalități de raportare la idei, persoane sau situații
În sistemul de învățământ românesc se operează cu următoarele categorii de competențe:

competențe cheie, competențe generale și competențe specifice.
Figura 1. Categorii de competențe din sistemul educațional

Conform ORDIN ME nr. 3.239 din 5 februarie 2021 privind aprobarea documentului de politici
educaţionale Repere pentru proiectarea, actualizarea şi evaluarea Curriculumului naţional. Cadrul de
referinţă al Curriculumului naţional, caracterizarea succintă a competențelor cheie, din
perspectiva documentului european din 2018, pune în evidență următoarele aspecte definitorii:
competențele cheie sunt cele de care are nevoie fiecare tânăr pentru împlinire şi dezvoltarea
personală, pentru angajare, incluziune socială, pentru un stil de viață sustenabil, pentru o viață
de succes în societăți pașnice, pentru gestionarea unei vieți sănătoase și pentru cetățenie activă.
Competențele cheie sunt definite ca ansamblu de cunoştinţe, abilități şi atitudini ceea ce pune
în evidență caracterul de construct complex al acestora și care structurează un profil de formare
european pentru absolvenţii învăţământului preuniversitar.5
Gândirea critică, rezolvarea de probleme, luarea deciziilor, negocierea, creativitatea, empatia,

abilitățile de analiză și interculturale sunt incluse în ansamblul competențelor-cheie, ce sunt
vizate să fie dezvoltate și exersate cu succes în cadrul activităților de Consiliere și orientare.
Astfel, rolul Consilierii și orientării în dezvoltarea competențelor definitorii pentru profilul de

formare al absolventului de liceu nu este unul secundar, dimpotrivă activitățile desfășurate de
către diriginți în strânsă colaborare cu profesorii consilieri școlari, pot contribui în mod
semnificativ la dezvoltarea și exersarea unor modalități optime de punere în practică a
competențelor cheie.
Exersarea abilităților de comunicare eficientă și dezvoltarea abilităților sociale, managementul

eficient al comportamentului, emoțiilor, informațiilor și al învățării, dezvoltarea și exersarea
abilităților de planificare a carierei și de practicare a unui stil de viață sănătos, sunt doar câteva
dintre domeniile majore de competențe a căror abordare în cadrul activităților de Consiliere și
orientare facilitează învățarea și echiparea tânărului cu abilitățile viitorului, rezilienței și
încrederii în sine.
Spre deosebire de celelalte discipline din Planul cadru, formatul orelor de Consiliere și orientare,
așa cum este prevăzut în documentele curriculare actuale, lipsa notării și organizarea
activităților în afara orelor de curs pentru învățământul liceal, facilitează o abordare altfel,
relaxată, pliată pe nevoile de dezvoltare și specifice particularităților de vârstă ale elevilor.
Înțelegerea importanței și deschiderea cadrului didactic spre satisfacerea acestor nevoi prin
realizarea activităților de Consiliere și orientare constituie condiții esențiale a căror îndeplinire
pot contribui semnificativ la îmbunătățirea actului educativ și implicit la dezvoltarea
competențelor cheie, cu impact pozitiv asupra rezultatelor învățării.
Diversele provocări, specifice vârstei, cu care se confruntă elevii, care nu pot fi abordate și
aprofundate în cadrul altor discipline, se pot constitui în situații de învățare relevante pentru
orele de Consiliere și orientare, pot constitui puncte de plecare în abordarea Curriculum-ului, a
5
Recomandarea Consiliului privind competenţele cheie din perspectiva învățării pe parcursul întregii
vieţi (2018/C 189/01) [Council Recommendation of 22 May 2018 on key competences for lifelong
learning (2018/C 189/01)] https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:32018H0604(01))

căror inspirație este chiar elevul. În felul acesta, orele de Consiliere și orientare plasează elevul
și nevoile acestuia în centrul atenției.
Profilul de formare al absolventului unui nivel de învățământ constituie referențialul pentru

dezvoltarea curriculumului și are implicații asupra evaluărilor și certificării competențelor
dobândite de elevi. Profilul de formare al absolventului reprezintă o componentă reglatoare a
Curriculumului naţional și este construit pornind de la reperele fundamentale de dezvoltare (în
învățământul preșcolar) și de la descriptorii competențelor-cheie, declinați pe niveluri de
învățământ (primar, secundar). Acesta descrie aşteptările exprimate faţă de absolvenții
diferitelor niveluri de studiu, prin raportare la: cerinţele exprimate în Legea educaţiei naţionale,
în alte documente de politică educaţională şi în studii de specialitate, la finalităţile
învăţământului, caracteristicile de dezvoltare ale elevilor.6
Disciplina Consiliere și orientare contribuie la dezvoltarea a patru dintre cele opt

COMPETENŢE-CHEIE stabilite la nivel european.7
 competenţe interpersonale, interculturale, sociale şi civice
 competențe pentru a învăţa să înveţi
 competenţe digitale (bazate pe deprinderi de utilizare a tehnologiei pentru
gestionarea informaţiei şi comunicarea electronică)
 competenţe antreprenoriale8
În cadrul activităților desfășurate la clasă de către diriginte, parcurgerea conținuturilor învățării

subordonate celor cinci module tematice:
1. Autocunoaștere și dezvoltare personală
2. Comunicare şi abilităţi sociale
3. Managementul informaţiilor şi al învăţării
4. Planificarea carierei
5. Calitatea stilului de viață
6
ORDIN ME nr. 3.239 din 5 februarie 2021 privind aprobarea documentului de politici educaţionale
Repere pentru proiectarea, actualizarea şi evaluarea Curriculumului naţional. Cadrul de referinţă al
Curriculumului naţional
7
Council of the European Union, Commission of the European Communities, „Proposal for a Recommendation
of the European Parliament and of the Council on Key Competences for Lifelong Learning”, Brussels,
10.11.2005, COM (2005)548 final.
8
Programa școlară pentru aria curriculară Consiliere și orientare, clasele a IX-a – a XII-a, 2006

oferă cadrul necesar atingerii competențelor care alcătuiesc profilul de formare, asigură un
suport funcțional și atractiv pentru adolescenți, astfel încât aceștia să fie asistați în explorarea
și stabilirea obiectivelor de viață, pentru a deveni încrezători în propriile forțe, persoane active
şi responsabile care participă motivat la inițierea şi la derularea propriului traseu de învățare.
Cea mai importantă provocare este reprezentată de depăşirea simplei invocări a competenţelor
cheie şi angajarea în practici didactice relevante care conduc la dezvoltarea efectivă a acestor
competenţe, esenţiale pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii. În acest sens, activitățile
desfășurate în cadrul ariei curriculare Consiliere și orientare joacă un rol crucial.
Cea mai importantă provocare este reprezentată de depăşirea simplei invocări a competenţelor
cheie şi angajarea în practici didactice relevante care conduc la dezvoltarea efectivă a acestor
competenţe, esenţiale pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii. În acest sens, activitățile
desfășurate în cadrul ariei curriculare Consiliere și orientare joacă un rol crucial.
Competențele cheie cu relevanță majoră în activitățile de consiliere și orientare dezvoltate la

disciplina de Consiliere și Orientare pentru clasa a IX-a vizează următoarele (CRED, 2020):9
• „Competența digitală – Implică utilizarea cu încredere, critică și responsabilă a
tehnologiilor digitale în contexte de învăţare, de muncă şi participare la activități sociale.
Include alfabetizare digitală, comunicare și colaborare, alfabetizare media, creare de
conținuturi digitale (inclusiv programare), siguranță (inclusiv stare de bine/confort în
mediul online şi competențe de securitate cibernetică), respectarea proprietății intelectuale,
rezolvare de probleme și gândire critică.
• Competența personală, socială și de a învăța să înveți– Presupune reflectarea asupra
propriei persoane, gestionarea eficientă a timpului și a informației, a lucra în mod
constructiv cu ceilalți, reziliență și managementul propriei învățări și al carierei. Totodată,
se referă la a face față incertitudinilor și complexității, a învăța să înveți, a susține propria
stare de bine fizică și emoțională, a menține sănătatea fizică și mentală, a empatiza și a
gestiona conflicte într-un context incluziv și stimulativ.
• Competența civică– Se referă la acțiunea în calitate de cetățean responsabil și la
participarea activă la viața civică și socială, pe baza înțelegerii conceptelor și structurilor
sociale, economice, juridice și politice, precum și a dezvoltării globale și durabile.
• Competența antreprenorială– Reprezintă valorificarea oportunităților și a ideilor pentru
a le transforma în valoare pentru ceilalți. Competența se fundamentează pe creativitate,
gândire critică și rezolvare de probleme, inițiativă și perseverență, pe activitatea
colaborativă pentru a planifica și gestiona proiecte care au valoare culturală, socială sau
financiară”.
Tabelul de mai jos, propune o selecție a descriptorilor regăsiți în Profilul de formare al

absolventului de clasa a X-a (disponibil online la: https://www.ise.ro/wp-
content/uploads/2015/12/Profilul-de-formare-al-absolventului_final.pdf), care pot fi dezvoltați
prin abordări specifice în cadrul Consilierii și orientării pe parcursul clasei a IX-a și a X-a.
Rubrica Repere metodologice oferă câteva sugestii preluate din Programa școlară pentru aria
9
Repere pentru proiectarea, actualizarea și evaluarea Curriculumului național. Cadrul de referință al
Curriculumului național- CRED, 2020

curriculară Consiliere și orientare, clasa IX-a și a X-a, 2006 și puse în corespondență cu cele
patru Competețe-cheie cu relevanță majoră în activitățile de Consiliere și orientare (Programa
școlară pentru aria curriculară Consiliere și orientare, clasele a IX-a- a XII-a, 2006).
Profilul de formare al absolventului de clasa a X-a
Descriptori conform Profilului

de formare al absolventului de
clasa a X-a, relevanți
Competența cheie Repere metodologice
pentru/care pot fi dezvoltați prin
intermediul Consilierii și
orientării
Competență digitală - Utilizarea critică, selectivă și Utilizarea TIC în activități: completarea unor
creativă a resurselor și aplicaţiilor chestionare, teste și instrumente de evaluare a
informaţionale și educaţionale abilităţilor şi intereselor personale, pentru
digitale complexe, ca suport în orientarea în carieră; realizare unor teme pentru
rutina zilnică a învăţării; portofoliu, care presupun documentarea pe
- Participarea constructivă și internet pe teme despre învăţare, muncă şi
creativă la dezvoltarea unor carieră; realizarea unor portofolii digitale care
conţinuturi digitale, inclusiv de cuprind produse ale activităților și resurse
tip social media sau resurse personale relevante pentru nevoile și interesele
educaţionale deschise în cadrul de învățare.
unor proiecte educaţionale; Discuţii de grup, dezbateri, interviuri, sondaje de
- Promovarea normelor privind opinie cu privire la factorii care influenţează
siguranţa pe internet și a alegerea şi dezvoltarea carierei, brainstorming.
comportamentelor pozitive și
constructive în mediile virtuale Ex:
sociale. - resurse informatice şi comunicaţionale de
informare cu privire la învăţare, muncă şi carieră
(cls. a IX-a);
- discuţii de grup, dezbateri pe tema diversităţii şi
veridicităţii surselor de informaţii cu privire la
oferta educaţională şi locurile de muncă (cls. a
IX-a);
- interviuri cu angajaţi şi angajatori, specialişti
din agenţiile de plasare a forţei de muncă,
specialişti din cadrul ANOFM, consilieri şcolari
cu privire la sursele de informare despre educaţie
şi piaţa muncii (cls. a IX-a);
- interviuri, sondaje de opinie cu privire la
factorii care influenţează alegerea şi dezvoltarea
carierei (cls. a IX-a);
- căutarea pe Internet a informaţiilor despre
învăţare, muncă şi carieră (cls. a X-a);
- E-learning-ul ca sistem educaţional alternativ;
învăţarea on-line: avantaje şi limite (cls. a X-a);
- utilizarea Internet-ului în identificarea
opţiunilor educaţionale şi ofertelor de muncă

potrivite aspiraţiilor individuale. Accesarea

paginilor unor pagini web de specialitate (cls. a
X-a);
- brainstorming, discuţii în grupuri de lucru, cu
privire la utilitatea sistemului e-learning de
învăţare (cls. a X-a);
- căutarea pe Internet, documentarea cu privire la
condiţiile de angajare, discuţii cu specialişti din
cadrul departamentelor de resurse umane (cls. a
X-a);
- explorarea site-ului www.go.ise.ro (cls. a X-a);
A învăța să - Formularea unor obiective şi Brainstorming, discuţii în grup, exerciţii
înveți planuri de învăţare realiste pe metaforice de cunoaştere şi intercunoaştere,
baza aspiraţiilor personale, elaborarea unor proiecte individuale sau de grup.
şcolare şi profesionale;
- Identificarea şi aplicarea unor Ex:
strategii şi tehnici de învăţare - brainstorming, discuţii în grup despre factorii
eficientă; care influenţează încrederea în propria persoană
- Asumarea responsabilităţii şi strategiile de dezvoltare a acesteia (cls. a IX-
pentru propria învăţare, a);
monitorizarea progresului - exerciţii individuale şi de grup pentru
personal şi autoreglarea în înţelegerea şi interpretarea comportamentelor,
activităţi de învăţare individuală emoţiilor, atitudinilor specifice adolescenţei (cls.
sau de grup; a IX-a);
- Analizarea posibilităţilor de - exerciţii metaforice de cunoaştere şi
dezvoltare personală. intercunoaştere (cls. a IX-a);
- exerciţii de comunicare eficientă (cls. a IX-a);
- exerciţii de optimizare a gestionării emoţiilor
(cls. a IX-a);
- dezbateri elevi – profesori - consilieri cu privire
la rolul tipurilor de învăţare în obţinerea
succesului personal şi profesional (cls. a IX-a);
- exerciţii pentru stabilirea criteriilor de
autoevaluare a calităţilor personale (cls. a X-a);
- dezvoltarea unui proiect de acţiune pentru
gestionarea optimă a resurselor personale (cls. a
X-a);
- exerciţii de exersare a mesajelor de tip “Eu” şi
de ascultare activă. Scenarii de comunicare /
lipsă de comunicare cu părinţii(cls. a X-a);
- realizarea unei liste de emoţii şi de modalităţi
de autocontrol emoţional (cls. a X-a);
- elaborarea unui plan de îmbunătăţire a
autocontrolului emoţional (cls. a X-a);
- discuţii cu elevii pe tema: „Stiluri de învăţare,
performanţă şi succes.” (cls. a X-a);

- elaborarea unor proiecte (individual sau în

grup) de îmbunătăţire a performanţelor şcolare
(cls. a X-a);
Competențe - Promovarea, în situaţii concrete Simularea unor situaţii de comunicare, joc de rol,
sociale şi civice de viaţă – şcolare, extraşcolare, dezbateri și discuții – argumente și
inclusiv profesionale - a valorilor, contraargumente, proiecte individuale și de grup.
normelor şi a obligaţiilor morale;
- Manifestarea unei atitudini Ex:
pozitive faţă de sine şi faţă de - exerciţii de comunicare eficientă (cls. a IX-a);
ceilalţi, faţă de identitatea - exerciţii de optimizare a gestionării emoţiilor
culturală proprie şi faţă de (cls. a IX-a);
identitatea celor care aparţin unor - realizarea unor activităţi de grup pe tema
culturi diferite; calităţii relaţiilor sociale şi a stilului de viaţă:
- Asumarea responsabilităţii afişe, postere, pliante (cls. a IX-a);
pentru consecinţele alegerilor - proiecte individuale şi de grup pe tema calităţii
făcute în contexte şcolare, relaţiilor de muncă şi a stilului de viaţă (cls. a IX-
extraşcolare şi profesionale; a);
- Manifestarea deschiderii faţă de - realizarea unui eseu pe tema violenţei
empatie, diversitate, alteritate şi domestice, a consecinţelor acesteia şi a
interculturalitate. modalităţilor de prevenţie sau intervenţie (cls. a
IX-a);
- dezbatere pe tema rolului stilului de viaţă în
alegerea unei profesii. Completarea unui
chestionar de identificare a stilului de viaţă
preferat şi a profesiilor asociate acestuia (cls. a
IX-a);
- dezbateri pe tema calităţii vieţii şi a stilului de
viaţă (cls. a X-a);
- discuţii de grup de identificare a factorilor care
influenţează performanţa în muncă (cls. a X-a);
- proiecte individuale şi de grup de promovare a
unui comportament sănătos (ex. exerciţiul fizic)
care creşte calitatea vieţii personale şi
profesionale (cls. a X-a);
- dezbatere cu tema: „Ce este exploatarea copiilor
prin muncă?” (cls. a X-a);
- proiect de grup, postere cu tema: „Prevenirea
exploatării prin muncă a copiilor” (cls. a X-a);
Spirit de inițiativă şi - Punerea în practică a unor idei Proiecte individuale şi de grup, dezbateri și
antreprenoriat inovative î n derularea unor discuții de grup, interviuri sondaje de opinie.
activităţi, proiecte, pe baza
evaluării şi minimizării riscurilor; Ex:
- Manifestarea abilităţii de a lucra - discuţii de grup, dezbateri pentru înţelegerea
individual şi în echipe pentru conceptului de carieră (cls. a IX-a);
rezolvarea unor probleme care
presupun schimb de opinii,

planificare, organizare, obţinerea - interviuri, sondaje de opinie cu privire la

unor rezultate, evaluare, reflecţie factorii care influenţează alegerea şi dezvoltarea
critică; carierei (cls. a IX-a)
- Analizarea posibilităţilor de - proiecte individuale şi de grup pe tema calităţii
dezvoltare personală; relaţiilor de muncă şi a stilului de viaţă (cls. a IX-
- Alegerea traseului profesional a);
potrivit posibilităţilor şi - studiu de caz cu tema: „Planificarea carierei şi
intereselor personale, stilul de viaţă” (cls. a IX-a);
oportunităţilor şi provocărilor - proiecte individuale şi de grup de promovare a
specifice diferitelor alternative. unui comportament sănătos (ex. exerciţiul fizic)
care creşte calitatea vieţii personale şi
profesionale (cls. a X-a);
- dezbatere cu tema: „Cum influenţează calitatea
vieţii performanţa în activitatea şcolară/
profesională?” (cls. a X-a);
În plus, prin intermediul modulului tematic Calitatea stilului de viaţă, Consilierea și orientarea
aduce o contribuție majoră și în dezvoltarea altor competențe cheie, cum ar fi de exemplu
competențele de bază în ştiințe şi tehnologii - Manifestarea interesului pentru un stil de viaţă
sănătos și pentru un mediu curat și aplicarea sistematică a unor reguli de păstrare a sănătăţii și
reflecţia critică asupra schimbărilor produse de activitatea umană în mediul înconjurător.
Următoarele tabele, reprezintă o privire de ansamblu asupra evoluției profilului absolventului

de la un nivel de studiu la altul, din perspectiva gradului de dezvoltare al celor patru competențe
cheie cu relevanță majoră în activitățile de Consiliere și orientare (ORDIN ME nr. 3.239 din 5
februarie 2021 privind aprobarea documentului de politici educaţionale Repere pentru
proiectarea, actualizarea şi evaluarea Curriculumului naţional. Cadrul de referinţă al
Curriculumului naţional).
Profilul absolventului din perspectiva competențelor cheie dezvoltate

în cadrul Consilierii și orientării
Descrierea competenței digitale pe niveluri
Nivel elementar Nivel funcțional Nivel dezvoltat

(la finalul clasei a IV-a) (la finalul clasei a X-a) (la finalul clasei a XII-a)
Rezolvarea unor sarcini Rezolvarea unor sarcini variate de Rezolvarea creativă de probleme
simple de învățare prin învățare prin utilizarea cu care presupun organizarea datelor, a
utilizarea unor dispozitive încredere a unor dispozitive și informațiilor și a conținutului
și aplicații digitale aplicații digitale, potrivit regulilor digital, prin utilizarea unor
familiare, care presupun de funcționare a acestora dispozitive, aplicații digitale și
funcții și reguli simple de rețele, potrivit principiilor și
folosire mecanismelor de funcționare a
acestora

Manifestarea curiozității Manifestarea interesului pentru Manifestarea interesului pentru

pentru accesarea și crearea accesarea, crearea și împărtășirea dezvoltarea de conținuturi digitale și
de conținuturi digitale de conținuturi digitale variate, utilizarea noilor tehnologii, inclusiv
simple, care răspund unor care răspund unor nevoi de a celor care valorifică inteligența
nevoi de învățare specifice învățare specifice artificială, ca răspuns la nevoi de
învățare specifice
Utilizarea dispozitivelor Utilizarea responsabilă și în Utilizarea critică a tehnologiilor
digitale cu respectarea unor siguranță a tehnologiilor digitale, digitale prin analizarea
reguli simple care vizează prin respectarea de reguli oportunităților, limitărilor și
siguranța fizică și socio- referitoare la construirea și riscurilor pe care le implică și prin
emoțională. protejarea identității în mediul respectarea unor principii - de etică
digital și prin raportarea critică la și juridice - care vizează datele
avantajele și riscurile mediului personale și proprietatea intelectuală
online.
Aplicarea unor reguli Manifestarea cetățeniei active Participarea activă la societatea
simple de colaborare și prin interacțiuni și colaborare în cunoașterii prin utilizarea noilor
interacțiune în comunități medii digitale tehnologii ca mediu de susținere a
Online cetățeniei digitale

Descrierea competenței personală, socială și a învăța să înveți, pe niveluri

Căutarea de surse de Manifestarea autonomiei și Reflecția critică asupra
informare și de îndrumare perseverenței în învățare, prin rezultatelor învățării, prin
și sprijin pentru învățare gestionarea timpului alocat raportare la exigențele proprii și la
din partea sarcinilor de lucru şi prin așteptările celorlalți
adulților/covârstnicilor urmărirea progresului personal
Utilizarea de tehnici simple Aplicarea unor strategii Identificarea oportunităților și luarea
de învățare care vizează preferate de învățare care unor decizii avizate privind educația
clarificarea instrucțiunilor, să valorifice potențialul și cariera, pe baza cunoașterii
organizarea informațiilor, propriu și să susțină nevoilor proprii de dezvoltare
verificarea rezultatelor progresul personal
Respectarea, în contexte Relaționarea proactivă cu Interacțiunea pozitivă cu alții într-o

cotidiene, a unor norme ceilalți, prin comunicare diversitate de contexte, manifestând
elementare de conduită și a constructivă, cooperare și toleranță față de
unor reguli de negociere î n grup puncte de vedere diferite,
comunicare deschidere pentru rezolvarea de
conflicte, încredere și empatie
Aprecierea calităților Manifestarea unei atitudini Manifestarea rezilienței în
personale și a celor din jur, pozitive față de starea de gestionarea parcursului
în vederea autocunoașterii bine personală și față de personal, social și de carieră, prin
și a colaborării adoptarea unui stil de viață modul de abordare a obstacolelor și a
constructive cu ceilalți sănătos schimbării, în diferite contexte de
viață


Descrierea competenței civice pe niveluri

Identificarea unor elemente Argumentarea modului în Manifestarea unei atitudini pozitive

relevante pentru apartenența care identitatea culturală față de sine și față de ceilalți, față
la diferite comunități (locală, națională contribuie la de identitatea culturală proprie și
națională, europeană) identitatea europeană față de identitatea celor care aparțin
unor culturi diferite
Rezolvarea unor sarcini Manifestarea inițiativei în Relaționarea pozitivă cu ceilalți, în
simple de lucru, prin rezolvarea unor probleme ale diferite contexte de viață, prin
utilizarea intuitivă a grupurilor din care face parte recunoașterea valorii și a demnității
aspectelor care determină și ale comunității locale propriei persoane și a celorlalți, a
identitatea personală și diversității și prin promovarea
identitatea grupurilor de drepturilor omului, a coeziunii
apartenență sociale și a nonviolenței
Participarea la acțiuni în Participarea responsabilă la Participarea, în calitate de cetățean
contexte de viață din mediul activități civice care se responsabil, la activități care
cunoscut, prin îndeplinirea raportează la dimensiunile promovează valorile europene și
unor roluri și responsabilități multiculturale și socio- dezvoltarea democratică a societății
economice ale comunității și
la dezvoltarea durabilă a
acesteia
Formularea de întrebări și de Utilizarea gândirii critice Raportarea critică la fenomene și
posibile răspunsuri bazate pe pentru înțelegerea unor procese economice și sociale,
argumente simple cu privire fenomene și procese sociale, inclusiv la rolul și funcțiile mass-
la probleme personale, de inclusiv rolul îndeplinit de media într-o societate democratică,
grup sau ale comunității mass media pentru luarea unor decizii pe bază
de argumente


Descrierea competenței antreprenoriale pe niveluri

Identificarea unor posibile Punerea în practică a unor Manifestarea inițiativei și a

riscuri în desfășurarea idei inovative în derularea creativității în realizarea de
activităților la care unor proiecte, activități, pe proiecte, activități, pe baza
participă baza evaluării şi minimizării evaluării, minimizării și
riscurilor asumării riscurilor
Luarea unor decizii privind Luarea unor decizii Luarea unor decizii informate
rezolvarea unei situații informate în contexte care în situații de incertitudine și
simple, cooperând cu privesc viața personală și risc, prin comunicare și
ceilalți, pe baza profesională, pe baza negociere cu ceilalți
identificării și comparării comparării informațiilor
alternativelor posibile de necesare
soluționare
Implicarea în proiecte Implicarea în pregătirea și Participarea la activități de
simple care valorizează în derularea unor management de proiect, care
inițiativa și creativitatea, proiecte/activități utile presupun lucru individual și în
prin îndeplinirea unor pentru sine și pentru echipă, inițiativă și reflecție
roluri la nivelul clasei, al societate, prin critică, conducere și delegare
școlii sau al comunității transformarea unei idei î n de atribuții, mobilizare de
locale acțiune cu valoare pentru resurse, valorizarea și
ceilalți motivarea celorlalți
Explorarea unor proiecții Alegerea traseului Evaluarea propriilor puncte
de viitor, școlare și educațional/ profesional tari și puncte slabe, a
profesionale, pornind de la potrivit posibilităților şi oportunităților pentru viața
nevoi și interese personale intereselor personale, personală, socială și
de învățare oportunităţilor şi profesională, în vederea
provocărilor specifice stabilirii unor roluri actuale şi de
diferitelor alternative perspectivă
Având în vedere contextul educațional actual, creat de pandemia COVID-19, activitățile de

Consiliere și orientare pentru primul an de liceu, vor valorifica atât modalitățile de învățare
tradiționale, cât și cele noi, moderne, exersate pe parcursul anilor anteriori, integrând TIC în
experiențele de consiliere și orientare propuse adolescenților de clasa a IX-a.

2.
ELEMENTE PROGRAMATICE CU
PRIVIRE LA CONSILIEREA ȘI
ORIENTAREA ÎN LICEU. PRECIZĂRI
PRIVIND ACTIVITĂȚILE DE DIRIGENȚIE

2.1. Metodologii în vigoare referitoare la curriculumul național: Metodologia privind elaborarea

și aprobarea curriculumului școlar- planuri cadru și programe școlare (OMEN nr. 3593/2014);
Metodologia privind dezvoltarea curriculumului la decizia școlii (OMEN nr. 3238/2021)
Metodologiile în vigoare cu privire la Curriculum național, definesc următorii termeni:

a) curriculum, în sens larg, reprezintă ansamblul structurat al proceselor şi al
experienţelor de învăţare prin care trece elevul pe durata parcursului său şcolar. În sens
restrâns, cuprinde ansamblul coerent al documentelor de tip reglator care descriu un
parcurs de învăţare pe care şcoala îl oferă elevului.
b) curriculum-ul naţional reprezintă ansamblul coerent al planurilor-cadru de învăţământ

şi al programelor şcolare din învăţământul preuniversitar. Acesta cuprinde un set de
documente care reglementează modalităţile prin care şcoala poate asigura atingerea
finalităţilor educaţionale, astfel încât să ofere fiecărui elev şanse egale pentru
dezvoltarea personală şi profesională, pentru inserţia socială.
c) planul-cadru de învăţământ este un document de tip reglator, instrument de bază î n

promovarea politicilor educaţionale la nivel naţional, care stabileşte diferenţiat- în
funcţie de nivelul de şcolarizare, forma de învăţământ şi, după caz, filiera, profilul,
specializarea/calificarea- disciplinele/domeniile de studiu/modulele de pregătire
obligatorii studiate de către elevi în şcoală, numărul de ore pe săptămână alocat
fiecăreia/fiecăruia dintre acestea, precum şi numărul de ore alocat
disciplinelor/domeniilor de studiu/modulelor de pregătire opţionale.
d) programa şcolară reprezintă un document de tip reglator, care stabileşte, pentru fiecare
disciplină/domeniu de studiu/modul de pregătire, oferta educaţională corelată cu
bugetul de timp şi statutul precizat prin planul-cadru. Din perspectivă funcţională,
programa este un instrument de lucru al cadrului didactic, care stabileşte oferta
educaţională pentru un parcurs şcolar determinat, în termeni de finalităţi urmărite,
elemente de bază ale conţinuturilor teoretice, experimentale şi aplicative, recomandări
metodologice pentru orientarea procesului didactic şi pentru evaluare.
e) trunchiul comun (TC) reprezintă oferta educaţională stabilită la nivel central, parcursă
în mod obligatoriu de elevi în funcţie de nivelul de şcolaritate, anul de studiu, filieră,
profil şi specializare. TC asigură egalitatea de şanse la educaţie pentru toţi elevii.
f) curriculum diferenţiat (CD) reprezintă oferta educaţională stabilită la nivel central,

parcursă în mod obligatoriu de toţi elevii în funcţie de profiluri şi specializări/calificări.
CD constă într-un pachet de discipline/module cu alocări orare aferente, diferenţiate pe
profiluri şi pe specializări/calificări.
e) curriculumul la decizia școlii (CDȘ) reprezintă oferta educațională propusă de școală,

în concordanță cu nevoile și interesele de învățare ale elevilor, cu specificul școlii și cu
nevoile comunității locale, și se constituie atât din pachete disciplinare opționale ofertate la

nivel național, regional și local, cât și din pachete disciplinare opționale ofertate la nivelul
unității de învățământ.
f) curriculumul în dezvoltare locală (CDL), specific învățământului profesional și tehnic,

constituie oferta educațională la nivel local, elaborată de unitatea de învățământ în
parteneriat cu operatorii economici/autoritățile administrației publice locale, pentru
adaptarea formării profesionale a elevilor la nevoile locale ale pieței muncii.
g) consultarea pentru stabilirea curriculumului la decizia școlii reprezintă un proces

prin care elevii și părinții sau reprezentanții legali ai elevilor sunt implicați atât în
propunerea, cât și în alegerea curriculumului la decizia școlii, prin exprimarea unor opțiuni.
h) schema orară a clasei reprezintă documentul care specifică toate disciplinele studiate la
nivelul unei clase, inclusiv CDȘ și alocările orare corespunzătoare.
Metodologia privind elaborarea și aprobarea curriculumului școlar - planuri cadru și

programe școlare (OMEN nr. 3593/2014) reglementează procedura de fundamentare,
elaborare, evaluare, avizare şi aprobare a planurilor-cadru de învăţământ şi a programelor
şcolare, ca părţi componente ale curriculumului naţional.
 face referire la principiile de politică educaţională şi de construcţie curriculară care stau

la baza organizării Curriculumului naţional, la reperele și nevoile care fundamentează
elaborarea Curriculumului național la fiecare nivel de învățământ.
 prezintă succint etapele procesului de elaborare, dezbatere și aprobare a planurilor-
cadru de învăţământ și a programelor școlare pentru disciplinele/domeniile de studiu şi,
respectiv, modulele de pregătire obligatorii din învăţământul preuniversitar, cu
precizarea unor prevederi speciale valabile pentru alternativele educaţionale, pentru
învăţământul teologic, pentru învăţământul liceal militar și pentru învăţământul
postliceal din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională.
 prezintă modul de constituire a grupurilor de lucru, criteriile de selecție,
responsabilitățile și modul de convocare a membrilor, modalitatea de aprobare a
componenței grupurilor de lucru pentru elaborarea planurilor cadru de învățământ și a
programelor şcolare.
 prezintă distincția între CDȘ și CDL și modul de fundamentare în vederea stabilirii
CDȘ/CDL.
 menționează instituțiile abilitate care pot elabora pentru oferta naţională disciplinele /
domeniile de studiu, respectiv modulele de pregătire opţionale și etapele privind
aprobarea prin ordin al ministrului educaţiei.
 prezintă reperele, structura, modul de stabilire și etapele care trebuie parcurse în vederea
aprobării de către Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ a ofertei de
curriculum la decizia şcolii.
 face precizări cu privire la responsabilitățile privind evaluarea calităţii curriculumului
proiectat.

 anexa care face parte parte integrantă din metodologie, prezintă schematic etapele
procesului de elaborare- dezbatere- aprobare a programelor şcolare.
Metodologia privind dezvoltarea curriculumului la decizia școlii (OMEN nr. 3238/2021)

reglementează regimul curriculumului la decizia școlii din învățământul preuniversitar. De
asemenea, stabilește procedurile de constituire a ofertei și de alegere a curriculumului la decizia
școlii, de elaborare și de avizare a programelor corespunzătoare, de monitorizare și evaluare a
implementării acestuia.
 face clarificări conceptuale și prezintă într-o manieră clară modul de stabilire a
numărului de ore pe săptămână alocat pentru CDȘ.
 prezintă instituțiile în responsabilitatea cărora intră aprobarea programelor școlare ale
disciplinelor/domeniilor de studiu promovate în oferta națională de CDȘ și criteriile de
calitate pe care aceste programe trebuie să le îndeplinească.
 prezintă reperele care stau la baza proiectării opționalelor ofertate la nivelul unității de
învățământ.
 prezintă tipurile de opționale care pot fi incluse în curriculumul la decizia școlii la
nivelul învățământului primar, gimnazial și liceal.
 prezintă elementele care stau la baza proiectării și avizării ofertei de CDȘ: procedura
privind constituirea ofertei de CDȘ la nivelul unității de învățământ; modalitatea de
prezentare a ofertei de CDȘ și de alegere a opționalelor de către
elevi/părinți/reprezentanți legali prezintă aspecte care reglementează proiectarea,
avizarea, monitorizarea și evaluarea programelor pentru opționalele alese.
 prin intermediul celor trei anexe, pune la dispoziția cadrelor didactice, fișa pentru
alegerea opționalului, fișa de avizare a proiectului de programă de opțional și un
document care specifică etapele, termenele și persoanele responsabile cu elaborarea și
aprobarea curriculumului la decizia școlii.
Curriculum național este reglementat printr-o serie de metodologii, astfel:
a. Metodologia privind elaborarea și aprobarea curriculumului școlar- planuri cadru

și programe școlare (O.M.E.N. nr. 3593/ 18.06.2014)
Această metodologie reglementează procedura de fundamentare, elaborare, evaluare, avizare şi
aprobare a planurilor-cadru de învăţământ şi a programelor şcolare, ca părţi componente ale
curriculumului național. Planurile-cadru de învăţământ pentru liceu în vigoare
(http://programe.ise.ro/Actuale.aspx) ca documente de tip reglator, cuprind aria curriculară
Consiliere și orientare, fără a fi alocat un număr de ore, deoarece se are în vedere ora de
dirigenție.
Activitatea de dirigenție este reglementată prin Anexa 1 la O.M.E.C.I. nr. 5132/10.09.2009,

(http://oldsite.edu.ro/index.php/articles/12800), reprezentând Prevederile metodologice privind
organizarea și desfășurarea activităților specifice funcției de diriginte. Conform art. 3 din acest
ordin, ”Dirigintele desfășoară activități de suport educațional, consiliere și orientare
profesională pentru elevii clasei pe care o coordonează. Activitățile cuprind teme stabilite de

către diriginte pe baza programelor școlare pentru aria curriculară Consiliere și orientare în
vigoare și în concordanță cu specificul vârstei și cu interesele/solicitările elevilor”.
Programele şcolare în vigoare pentru aria curriculară Consiliere și orientare, nu au alocate

pentru liceu ore în trunchiul comun
(http://programe.ise.ro/Portals/1/Curriculum/Progr_Lic/CO/Consiliere%20si%20orientare_cla
sele%20a%20IX-a%20-%20a%20XII-a.pdf) sunt aprobate prin O.M.E.C. nr. 5287/
09.10.2006 și se adresează profesorilor diriginţi din învăţământul liceal și consilierilor şcolari.
Acestea reprezintă un suport important pentru orele din aria curriculară Consiliere şi orientare
prin planurile-cadru de învăţământ în vigoare, stabilind competențele generale vizate în acord
cu competențele-cheie la nivel european, competențele specifice, conținuturile și o serie de
sugestii metodologice utile profesorilor diriginți.
b. Metodologia privind dezvoltarea curriculumului la decizia școlii (O.M.E.N. nr.

3238/05.02.2021)
Conform art. 1, metodologia ”reglementează regimul curriculumului la decizia școlii din
învățământul preuniversitar. De asemenea, stabilește procedurile de constituire a ofertei și de
alegere a curriculumului la decizia școlii, de elaborare și de avizare a programelor
corespunzătoare, de monitorizare și evaluare a implementării acestuia.”
Activitățile de consiliere și orientare pentru elevii de liceu se pot derula și în cadrul orei dedicate
curriculumului la decizia școlii, prin planul cadru. În acest sens, metodologia avută în vedere
oferă repere importante pentru propunerea unui curs opțional din sfera consilierii și orientării,
în acord cu nevoile și interesele de învățare ale elevilor, resursele umane și materiale ale școlii
și contextul local.
Această metodologie s-a dezvoltat în cadrul proiectului Curriculum relevant, educație deschisă
pentru toți - CRED, cod SMIS 118327.
2.2. Documente de politici curriculare realizate în cadrul Proiectului CRED Repere pentru
proiectarea, actualizarea și evaluarea Curriculumului național. Cadrul de referință al
Curriculumului național (OMEN nr. 5765/15.10.2020)
Viziunea Curriculumului național derivă din idealul educațional, așa cum este acesta definit în
Legea educației și oferă oportunități de învățare care să-i permită fiecărui elev să-și împlinească
potențialul, în funcție de opțiuni, să-i asigure integrarea în comunitate și manifestarea cetățeniei
active, pentru a contribui la împlinirea nevoilor personale și ale societății.
Documentul Repere pentru proiectarea, actualizarea și evaluarea Curriculumului național

definește cadrul de construcție și de restructurare a curriculumului și oferă o perspectivă
sistematică asupra contextului său de implementare, promovează o concepţie curriculară unitară
şi coerentă având ca referinţă competenţele-cheie, definite la nivel european, este în acord cu
strategiile naționale de referință pentru dezvoltarea educației și asigură un cadru conceptual și
procedural care le confirmă relevanța și valoarea constructivă.

Acest document strategic promovează un nou Cadru de referință (CR) al Curriculumului

național (CN), înțeles într-o triplă perspectivă: (i) ca răspuns sistemic la provocările globale, (ii)
ca reacție la schimbările profunde din societatea românească și (iii) ca actualizare necesară a
precedentului CR (1998). Documentul este unul cu valoare reglatoare pentru toate
componentele sistemului educațional.
Documentul Repere pentru proiectarea, actualizarea și evaluarea Curriculumului național ia în

considerare și rolul catalizator pe care îl are curriculumul la nivelul unui sistem de educație,
prin punerea în evidență a necesității unei perspective sistemice, premisă pentru un cadru
autentic de promovare a învățării pe întreg parcursul vieții. Opțiunea Curriculumului național
se îndreaptă către o ofertă centrată pe formarea competențelor-cheie necesare unei dezvoltări
durabile, promovării mediului antreprenorial și adecvării flexibile la modele culturale viitoare.
Această abordare are implicații asupra sistemului de competențe propus, asupra mediului de
învățare, asupra rezultatelor învățării.
Documentul Cadru de Referință al Curriculumului Național (2020) promovează aspecte

inovative la nivelul sistemului educațional românesc prin faptul că:
 reafirmă centrarea pe elev, pe interesele și pe nevoile sale de învățare;
 ia în considerare provocările și evoluțiile specifice lumii contemporane;
 configurează întregul sistem educațional preuniversitar, de la educația timpurie până la
învățământul post obligatoriu, pe o filosofie educațională explicită, pe un sistem unitar
de valori și principii;
 formulează, în mod explicit, opțiunea pentru un sistem educațional centrat pe formarea
de competențe și descrie implicațiile acestei abordări asupra predării-învățării, a
resurselor educaționale, a evaluării rezultatelor școlare, a formării și a managementului
resurselor umane;
 formulează un set de finalități ale sistemului educațional centrate pe competențe-cheie,
care includ profilurile de formare aferente fiecărui nivel de învățământ;
 permite flexibilitate, prin organizări conceptuale și organizări instituționale variate, în
procesul de implementare.
În cuprinsul documentului sunt prezentate, într-o abordare clară și coerentă, argumente privind
nevoia de schimbare la nivelul curriculumului, finalitățile sistemului educațional românesc,
sistemul competențelor aplicat în arhitectura curriculară, principiile care orientează procesul de
elaborare a Curriculumului național, câteva condiții importante pentru punerea în practică a
demersului de implementare a curriculumului școlar, o serie de repere pentru strategiile viitoare
din acest domeniu (predarea-învățarea, evaluarea rezultatelor școlare, resurse pentru procesul
de predare-învățare-evaluare, managementul curriculumului la nivelul școlii, formarea
resurselor umane), aspecte care țin de managementul procesului de schimbare curriculară, cu
accent pe motivația și pe condițiile necesare acesteia, pe procesul în sine, pe limitele și
constrângerile acestuia, pe actori ai schimbării.

2.3. Programe școlare în vigoare pentru Consiliere și orientare în liceu
Programa şcolară este un document curricular reglator, instrument de lucru al profesorului, care
stabilește oferta educațională și exprimă identitatea unei anumite discipline de studiu/modul de
pregătire, fundamentează și reglează activitatea la clasă a cadrului didactic de la o anumită
disciplină de studiu/ modul de pregătire. Reprezintă punctul de plecare în proiectarea, realizarea
și evaluarea resurselor didactice (inclusiv a manualelor școlare), pentru un buget de timp și un
parcurs școlar determinat, în concordanţă cu prevederile din planul-cadru de învățământ.
Programa școlară pentru aria curriculară Consiliere și orientare, clasele a IX-a- a XII-a,
aprobată prin Ordinul ministrului Nr. 5287/09.10.2006
Programa este structurată astfel:
 Competenţe generale- reprezintă ansambluri structurate de cunoştinţe şi deprinderi, a
căror dezvoltare este preconizată pe durata liceului.
 Valori şi atitudini- sunt selectate pentru a fi promovate – prin învăţare – pe întreg
parcursul şcolarităţii.
 Competenţe specifice şi conținuturi- Competenţele specifice (derivate din
competenţele generale), urmând a fi dezvoltate pe parcursul fiecărui an şcolar, sunt
corelate cu conţinuturi ale învăţării şi prezentate distinct, pentru clasa a IX-a, a X-a, a
XI-a şi a XII-a.
 Sugestii metodologice- oferă exemple de demersuri didactice care pot fi utilizate pentru
dezvoltarea competențelor specifice vizate de aria curriculară Consiliere şi orientare,
particularizate la nivelul fiecărui modul tematic şi al fiecărui an de studiu al
învățământului liceal.
Oferta educaţională este adresată profesorilor diriginți din învăţământul liceal şi consilierilor
şcolari. Elementul central al programei este dat de centrarea pe dezvoltarea competențelor
elevilor. Demersul didactic trebuie să vizeze dezvoltarea competențelor specifice la nivelul
fiecărui an de studiu. Oferta programei școlare vizează atât dezvoltarea cognitivă, cât și cea
non-cognitivă a elevilor. Particularizează 4 domenii de competenţe-cheie stabilite la nivel
european. Pentru fiecare dintre competențele generale au fost derivate câte 1-3 competențe
specifice, pe fiecare an de studiu. Astfel, pentru fiecare an de studiu au fost proiectate 9-11
competențe specifice. Competențele specifice sunt în progresie de la un an de studiu la altul.
Competențele specifice sunt însoțite de conținuturi. Conținuturile ilustrează temele care vor fi
abordate pentru dezvoltarea competențelor specifice. Pentru fiecare an școlar, sunt urmărite
elemente din toate cele 5 domenii tematice, fiind abordate conținuturi în concordanță cu nevoile
și specificul vârstei elevilor. Orele de Consiliere și orientare se derulează după un demers
didactic care implică exerciţii de spargere a gheţii, exerciţii specifice temei, tehnici de
autoevaluare. Evaluarea (continuă şi sumativă) se realizează pentru surprinderea progresului
elevilor în dezvoltarea competenţelor prevăzute, prin activităţi preponderent practice. În cadrul
orelor de Consiliere şi orientare NU se utilizează notarea.

3.
Considerații generale și idei practice pentru
estimarea nivelului de dezvoltare a competențelor
de consiliere și orientare la finalul clasei a VIII-a
în vederea planificării activităților de consiliere și
orientare pentru anul școlar 2021-2022
„Poți face un pas înapoi ca să te simți în siguranță, dar la fel de bine poți
face un pas înainte spre progres.”
Abraham Maslow

3.1. Evaluarea gradului de achiziție a competențelor din anii școlari anteriori, ciclul
gimnazial
Scopul principal al orei de consiliere și orientare, fie că vorbim despre gimnaziu sau
liceu, este de a contribui la dezvoltarea academică, socială, emoțională și personală a
elevilor. Pentru a atinge acest scop, serviciile de consiliere și orientare îi ajută pe elevi să se
cunoască mai bine pe ei înșiși și să găsească soluții eficiente la provocările pe care le întâlnesc
zi de zi. De asemenea, îi ajută pe elevi să se îmbunătățească în toate domeniile și să fie indivizi
care funcționează pe deplin. Consilierii și diriginții monitorizează dezvoltarea elevilor și, în
funcție de nevoile lor, oferă elevilor suportul necesar ca să se înțeleagă mai bine pe ei și nevoile
lor, să-și rezolve situațiile dificile pe care le traversează, să ia decizii realiste, să-și
îmbunătățească abilitățile și să se adapteze la ei înșiși și mediul lor, într-un mod sănătos. În
serviciile de orientarea și consiliere, elevul și nevoile acestuia ocupă un loc central.
Continuitatea și disponibilitatea sunt vitale în orientare și consiliere.
Tranziția de la gimnaziu la liceu reprezintă un eveniment semnificativ în viața

adolescenților, în cele mai multe cazuri o localitate nouă, o nouă clădire, un spațiu altfel, cu
siguranță un nou program, noi profesori, noi colegi de clasă, poate un cămin nou sau navetă, un
eveniment care necesită sprijin și colaborare între profesori, părinți, consilieri și manageri.
Tranzițiile de succes pun un accent deosebit pe inițiativele propuse în clasa a IX-a și pot crea
unul dintre cele mai puternice poduri de la gimnaziu la liceu și nu numai. Experiențele elevilor
din primul an de liceu determină adesea succesul lor pe tot parcursul liceului și după terminarea
acestuia, astfel încât, este responsabilitatea cadrelor didactice să sprijine elevii de liceu din
primul an, pentru a-și îmbunătăți și consolida șansele pentru succes.
O strategie de abordare a provocărilor cu care se confruntă “bobocii” este crearea unei

ore de consiliere și orientare care să cuprindă programele de tranziție pe deplin operaționale,
funcționale, adaptate și axate pe nevoile de instruire și dezvoltare personală ale elevilor care
intră în liceu, în clasa a IX-a.
Profesorii diriginți trebuie familiarizați cu particularitățile perioadei adolescenței și ar fi

de un real folos, atât liceenii, cât și părinții/familiile acestora să fie la rândul lor însoțiți cu
bucurie de către diriginți într-o călătorie de cunoaștere și autocunoaștere, într-o oarecare măsură
cunoscută de toți adulții, dar gestionată cu succes de o parte dintre ei. Cunoașterea de către
liceeni și înțelegerea de către toți actorii educației, a particularităților etapei de dezvoltare în
care se află liceenii vor facilita tranziția la viața de liceu și vor crea un suport considerabil pentru
elev, familie și școală.
Ora de consiliere și orientare trebuie proiectată pentru a maximiza oportunități de

aprofundare a cunoștințelor și abilităților elevilor, creșterea capacității de rezolvare de probleme
sociale și emoționale, capacității de a spori posibilitățile de autodeterminare și pentru a
minimiza amenințările unei evoluții deficitare a elevului. Ora de consiliere și orientare se
concentrează pe dezvoltarea și perfecționarea abilităților personale și academice ale elevilor,

prin utilizarea adecvată a informațiilor, în propria activitate, conectându-i la trasee academice

și de carieră care le vor defini și susține experiențele de viață actuale și viitoare.
Printre beneficiile ofertei educaționale generate de aria curriculară Consiliere și orientare,

enumerăm:
 sporirea performanțelor academice și reducerea diferențelor între elevi
 creșterea participării școlare a elevilor, rată de abandon scăzută
 reducerea izolării, care deseori conduce la alienare și violență
 diminuarea fenomenului de bullying
 promovarea sentimentelor pozitive despre sine și ceilalți
 creșterea ratei de participare la activități extra-curriculare
 sporirea gradului de conștientizare cu privire la opțiunile academice/ de carieră
 optimizarea relațiilor puternice elev-profesor
 îmbunătățirea competențelor elevilor pentru succes
 implicarea elevilor, familiei/ părinți/ tutori într-un sistem de consiliere și orientare
 În timpul școlii gimnaziale, prin ora de consiliere și dezvoltare personală, elevii încep
să-și dezvolte înțelegerea de sine (conștiința de sine și acceptarea de sine), identificarea
emoțiilor, conceptul de sine, sentimentul de competență și încredere . De asemenea,
construiesc luarea de decizii, comunicarea, consolidarea prieteniei și abilităților
interpersonale, precum și dobândirea de atitudini pozitive față de școală, tehnici de
învățare.
 La liceu, vom completa cu activități care contribuie la:

 gestionarea bunăstării personale prin explorarea dimensiunilor emoționale, academice,
sociale, morale și fizice, sănătății și interacțiunea dinamică dintre aceste componente
 gestionarea informațiilor și resurselor mass-media, folosind o varietate de instrumente
și aplicații IT pentru independență și asumare în luarea deciziilor
Vă propunem un model de identificare a gradului de achiziție a competențelor din

ciclul gimnazial care este conceput pentru a colecta, analiza și utiliza o varietate de date în
scopul înțelegerii mai bune a elevilor de liceu. Activitățile de evaluare vor asigura un feedback
prompt și eficient care să permită elevilor să-și autoevalueze și să-și completeze achizițiile
necesare, totodată, motivându-i pentru implicarea pragmatică în activitățile următoare. Elevii
vin la liceu cu o gamă largă de cunoștințe preexistente, abilități, credințe și atitudini, care
influențează modul în care participă, interpretează și organizează informațiile viitoare. Modul
în care procesează și integrează noi informații va afecta, la rândul său, modul în care își
amintesc, gândesc, aplică și creează noi cunoștințe. Deoarece cunoștințele și abilitățile noi
depind de achizițiile preexistente, știind ce știu și ce pot face elevii când au intrat la liceu, ne
poate ajuta să construim activități de orientare și consiliere care să se bazeze pe forțele elevilor.
Evaluarea cunoștințelor anterioare poate permite atât profesorului, cât și elevului să-și aloce
timpul și energiile în modurile cele mai productive.

Exemple de mijloace și metode pentru evaluarea / identificarea gradului de achiziție a

competențelor generale la disciplina Consiliere și dezvoltare personală, gimnaziu:
 Analiza, identificarea și realizarea unei liste cu eventualele probleme întâmpinate de

fiecare elev în gimnaziu. Pe baza analizei portofoliului personal, fișa psihopedagogică
din gimnaziu, rezultate la învățătură, frecvența la ore, participarea la școală și în afara
școlii la activități extra-curriculare, consultarea planificării calendaristice din anul
școlar 2019-2020 în vederea identificării elementelor insuficient structurate sau
neconsolidate în perioada desfășurării cursurilor la distanță, începând cu luna martie
2020 și raportarea la lista de probleme identificate.
 Instrumente de autoevaluare. O modalitate de a colecta feedback cu privire la

cunoștințele și abilitățile anterioare ale elevilor. Întrebările se pot concentra pe
cunoștințe, abilități sau experiențe pe care le presupuneți că elevii le-au dobândit și sunt
premise pentru dvs., lucruri pe care le considerați valoroase, tematici și abilități pe care
intenționați să le abordați în clasă. Un exemplu util este analiza SWOT personală. Se
pot crea și variante pentru on-line, de exemplu formulare de tip Google Forms.
 Chestionar structurat. Se poate realiza la nivelul unității școlare, atât clasic, cât și on-
line, care poate fi structurat pe domenii de interes: social, emoțional, relațional.
Reprezintă o bază solidă de informații pentru diriginte și consilier.
 Socio-matricea clasei. Este un test sociometric care își propune măsurarea relațiilor
afectiv-simpatetice dintre membri clasei. Se adresează întrebări pentru a surprinde
relațiile afective de preferențiere sau de respingere. Informațiile oferite sunt foarte
importante, pe baza lor se pot explica tensiunile latente sau manifestate între membri
clasei, se pot converti relațiile negative în relații pozitive cu valențe educativ-formative.
 Inventarele de concepte. Pot avea răspuns multiplu sau cu răspuns scurt care vizează
concepte fundamentale dintr-un domeniu. Aceste teste sunt concepute pentru a
descoperi concepții greșite sistematice. Vor fi create și pentru varianta aplicării on-line,
de exemplu, platforma de învățare KAHOOT.
 Hartă conceptuală. Dezvăluie structura subiacentă sau organizarea cunoștințelor

elevilor despre un concept sau o constelație de concepte. Acestea sunt foarte utile atunci
când tipurile de teorii cauzale și relațiile dintre idei sunt esențiale pentru înțelegerea
materialelor de curs, se poate realiza față în față și prin aplicarea on-line, de exemplu
aplicația Google Jamboard.

Absolventul de clasa a VIII-a
Evaluarea gradului de achiziție a competențelor din ciclul gimnazial

dezvoltate în orele de Consiliere și dezvoltare personală
Identificarea: - nevoilor
- preachizițiilor elevilor
Asigurarea continuității curriculumului pentru

liceu și cel pentru gimnaziu
Ce vom face la orele de Consiliere și orientare,

clasa a IX-a?
Cadrul didactic va ghida cu atenție activitățile de autoevaluare și evaluare, reacționând

pro-activ la eventualele manifestări de către elevi a unor stări emoționale disfuncționale. Acesta
se va asigura de starea de bine a elevilor, instrumentând în acest scop diverse forme, metode,
tehnici de evaluare, astfel încât elevii să fie provocați în sens pozitiv și motivați pentru succes.
Pentru a răspunde nevoilor individuale ale elevilor este în beneficiul acestora să

personalizăm mediul de învățare, să consolidăm capacitatea de învățare și adaptare și să
construim conexiuni cu comunitatea, angajatorii și institutele de învățământ superior pentru a
implica mai bine elevii și a-i ajuta să vadă relevanța cursurilor lor. În timp ce implementați
servicii de consiliere și orientare, este esențial să arătați respect față de diferențele
individuale. Este necesar să subliniem importanța cooperării dintre părinți și consilieri,
consilieri-diriginți, părinți-diriginți, care este esențială pentru îndeplinirea eficientă a tranziției
de succes de la gimnaziu la liceu.
Evaluarea gradului de achiziție a competențelor din ciclul gimnazial
Nr. Domenii de conținut Metode și mijloace propuse pentru evaluarea

crt. Gimnaziu gradului de achiziție a competențelor
1. Autocunoaştere și stil de viaţă Instrumente de autoevaluare (analiza swot
sănătos și echilibrat; personală)
Portofoliul personal
2. Dezvoltare socio-emoțională; Chestionar structurat
Socio-matricea clasei
Hartă conceptuală
Portofoliul personal
3. Managementul învăţării; Chestionar structurat

Inventare de concepte
Hartă conceptuală
4. Managementul carierei. Chestionar structurat
Inventare de concepte
Hartă conceptuală
3.2. Evidențierea continuităților între curriculum existent pentru liceu și cel aflat în vigoare
pentru învățământul gimnazial
Disciplina Consiliere şi dezvoltare personală este cuprinsă în planul-cadru pentru

învățământul gimnazial, ca disciplină de trunchi comun în aria curriculară Consiliere şi
orientare, având alocată 1 oră pe săptămână în fiecare dintre clasele a V-a – a VIII-a. Programa
asigură continuitatea cu problematica abordată la disciplina Consiliere și dezvoltare personală,
în clasa pregătitoare și în clasele I şi a II-a.10
De asemenea, programa face trecerea de la obiectivele cadru și de referință la
competențele generale și specifice marcând o mutare importantă de accent de la ceea ce își
propune cadrul didactic în termeni de obiective, la ceea ce va obține elevul în termeni de
competență. Această disciplină contribuie substanțial la dezvoltarea profilului de formare al
absolventului de învățământ gimnazial (profil de formare centrat pe competenţe cheie) prin
dezvoltarea cu preponderență a competențelor noncognitive ale elevilor, care sunt rar sau
tangenţial abordate la alte discipline, şi se referă la acele competențe care nu pot fi măsurate
prin teste de inteligență sau de performanță.
Programele școlare pentru aria curriculară Consiliere și orientare, clasele a IX-a – a XII-a,
cuprind oferta educațională adresată profesorilor diriginți din învățământul liceal și consilierilor
școlari, urmărind simultan, următoarele direcții:
1. facilitarea accesului la întreaga ofertă de educație și formare profesională;
2. sprijinirea bunei inserții socio-profesionale viitoare a tinerilor;
3. ameliorarea continuă a procesului de utilizare a resurselor umane de care dispune
societatea.
Pentru învățământul liceal, structura curriculumului va continua dezvoltarea unor noi
competențe generale, prin dezvoltarea dimensiunilor valorice și atitudinale, pentru fiecare an
de studii propunând anumite competențe specifice și conținuturi. Sugestiile metodologice oferă
exemple de demersuri didactice care pot fi utilizate pentru dezvoltarea competențelor specifice
vizate.11
10
Ministerul Educației Naționale. Programele școlare de Consiliere și dezvoltare personală, clasele V-VIII. Anexa
2 a OMEN nr. 3393/28.02.2017
http://programe.ise.ro/Portals/1/Curriculum/2017-progr/118
Consiliere%20si%20dezvoltare%20personala.pdf
11
Ministerul Educației și Cercetării. Consiliul Național pentru Curriculum. Programe școlare pentru Aria
curriculară Consiliere și orientare clasele IX-XII. Anexa la OMEC nr. 5287/09.10.2006

Prin suprapunerea celor două documente, Programa școlară de Consiliere și dezvoltare

personală, clasele V-VIII și Programe școlare pentru Aria curriculară Consiliere și orientare
clasele IX-XII vom avea o imagine de ansamblu a ceea ce se continuă și putem identifica cu
ușurință ce am putea îmbunătăți, astfel:
Competente generale Gimnaziu Competente generale Liceu

1. Adoptarea atitudinilor pozitive faţă de sine 1. Explorarea resurselor personale care
şi a unui stil de viaţă sănătos și echilibrat influențează planificarea carierei
2. Relaţionarea armonioasă cu ceilalţi în 2. Integrarea abilităților de interrelaționare,
contexte școlare și extrașcolare în vederea dezvoltării personale și
3. Reflectarea asupra motivației și eficacității profesionale
strategiilor pentru progres în învățare 3. Utilizarea adecvată a informațiilor, în
4. Luarea deciziilor legate de continuarea propria activitate, pentru obținerea
studiilor şi carieră prin valorificarea succesului
informațiilor despre sine, educație și ocupații 4. Elaborarea proiectului de dezvoltare
personală ți profesională
5. Exersarea abilităților de management al
unui stil de viață de calitate
Competențe specifice clasa a VIII-a Competențe specifice clasa a IX-a
1.1. Reflectarea critică asupra resurselor personale 1.1. Argumentarea importanței încrederii în sine,
şi a modelelor de reuşită în raport cu aspiraţiile pentru evoluția personală
educaţionale şi de carieră 1.2. Examinarea caracteristicilor specifice
1.2. Luarea deciziilor sigure şi sănătoase pentru adolescenței
prevenirea situaţiilor cu potenţial de risc sau de 2.1. Exersarea comunicării eficiente
criză 2.2. Aplicarea tehnicilor de autocontrol
2.1. Manifestarea unor forme simple de emoțional
autocontrol și autoreglare 3.1. Exersarea abilităților de utilizare a unor
2.2. Negocierea conflictelor prin diferite tehnici resurse de informare variate, referitoare la
de comunicare propria activitate
3.1. Gestionarea eficientă a motivației, timpului și 3.2. Analizarea corespondențelor dintre
efortului pentru învățare în contexte variate resursele personale de învățare și cerințele
3.2. Manifestarea interesului pentru învățare, ca școlare, în context liceal
proces personal, autonom şi continuu, în contexte 4.1. Analizarea conceptului de cariera și a
formale, nonformale şi informale factorilor care influențează alegerea carierei
4.1. Argumentarea luării unei decizii personale 5.1. Identificarea caracteristicilor relațiilor
legate de educație, carieră și stil de viață sociale, din perspectiva calității acestora
4.2. Construirea unui plan personal de educaţie şi 5.2. Analizarea relației dintre stilul de viață și
carieră alegerea carierei
Domenii de conținut Gimnaziu Module tematice Liceu
I. Autocunoaştere și stil de viaţă sănătos și I. Autocunoaştere și dezvoltare personală;
echilibrat; II. Comunicare si abilități sociale;
II. Dezvoltare socio-emoțională; III. Managementul informațiilor și al
III. Managementul învăţării; învățării;
IV. Planificarea carierei;
IV. Managementul carierei.
http://programe.ise.ro/Portals/1/Curriculum/Progr_Lic/CO/Consiliere%20si%20orientare_clase
le%20a%20IX-a%20-%20a%20XII-a.pdf

V. Promovarea unui stil de viață centrat pe

calitatea relațiilor personale, sociale și
ale mediului ocupațional.
Conținuturi clasa a VIII-a Conținuturi clasa a IX-a
I. Autocunoaştere și stil de viaţă sănătos și I. Autocunoaștere și dezvoltare personală
echilibrat Autocunoaștere:
• Viziune și reușită personală: aspirații, modele - încredere în sine
de gândire și acțiune - factori care influenteaza încrederea în sine
Creștere și schimbare:
• Luarea deciziilor. Siguranță și alegeri sănătoase.
- adolescența: caracteristicile dezvoltării fizice,
Reziliență
cognitive, emoționale
• Sănătatea vieții de familie. Situații cu potențial
de risc. Prevenirea comportamentelor de risc
pentru sănătate II. Comunicare și abilități sociale
Comunicare:
II. Dezvoltare socio-emoțională - forme de comunicare eficienta
• Modalităţi simple de autocontrol și autoreglare Autocontrol emoțional:
• Conflictele: caracteristici, surse, modalităţi de - tehnici de autocontrol emoțional
prevenire. Stilurile de negociere a conflictelor sau
de abordare constructivă prin aplicarea tehnicilor III. Managementul informațiilor și al
simple de comunicare învățării
Managementul informațiilor:
III. Managementul învăţării - resurse informatice și comunicaționale de
• Surse de informare pentru activitatea școlară informare cu privire la învățare, muncă și
• Rolul informației și criterii de analiză a carieră
informațiilor Managementul învățării:
• Tehnici de gestionare eficientă a timpului și - tipuri de învățare
efortului de a învăța - tipuri si niveluri de performante în învățare
• Învățare formală, nonformală, informală - cerințe școlare
IV. Managementul carierei IV. Planificarea carierei

• Trasee educaționale din perspectiva alegerii Planificarea si dezvoltarea carierei:
carierei: niveluri educaționale (liceu, școală - cariera: definire
profesională), cerințe de admitere, filiere, profiluri - factorii care influențează alegerea carierei
și specializări
• Formularele de opțiuni pentru admiterea în clasa V. Calitatea stilului de viața
a IX-a: caracteristici și modalități de completare Calitatea relațiilor sociale:
• Luarea unei decizii: conținut, proces, etape, - factori care ameliorează calitatea relațiilor
context sociale
• Planul personal de educaţie şi carieră: scop, - factori care deteriorează calitatea relațiilor
obiective, strategii de realizare, termene, resurse, sociale (de ex., violența domestică)
obstacole - relații sociale optime
Calitatea opțiunilor privind cariera:
- alegerea carierei din perspectiva stilului de
viață intenționat
Singurul domeniu de conținut care nu se continuă de la gimnaziu la liceu este „Dezvoltare

emoţională şi socială”, ceea ce cu siguranță nu înseamnă că fiecare elev a atins treapta cea mai
înaltă de dezvoltare, ci mai degrabă neconcordanța dintre programele revizuite și cele rămase
în vigoare. Astfel, considerăm util și oportun să continuăm și la liceu cu diferite conținuturi din
sfera acestui domeniu.
În obținerea unei tranziții de succes de la gimnaziu la liceu, considerăm eficientă actualizarea
competențelor generale, specifice și a conținuturilor tematice conform noutăților în domeniu,
păstrarea accentului pe dezvoltarea competențelor noncognitive, prin continuarea studierii

domeniului de conținut mai sus menționat, prin propunerea unor conținuturi care vin să continue
și să completeze pe cele studiate în gimnaziu. Aceste conținuturi pot fi studiate sau adăugate la
modulele tematice din programa de liceu – I. „Autocunoaștere și dezvoltare personală” și II.
„Comunicare și abilități sociale”, prin alocarea mai multor ore, cu noi conținuturi care să
completeze pe cele deja existente în programă și să completeze pe cele parcurse în ciclul
gimnazial:
o Identificarea și înțelegerea propriilor emoții
o Recunoașterea și înțelegerea emoțiilor altor persoane
o Gestionarea emoțiilor proprii
o Exprimarea propriilor emoții într-un mod adecvat contextului socio-cultural
o Ce este fenomenul bullying (cauze, efecte, modalități de gestionare)
o Identificarea abilităților socio-emoționale
o Reglarea și dezvoltarea unor relații sănătoase cu cei din jurul nostru.
CONSILIERE și ORIENTARE
de la gimnaziu la liceu - o tranziție de succes
Nivelul de dezvoltare a competențelor de consiliere Competențe specifice clasa a IX-a

și dezvoltare personală la finalul clasei a VIII-a (prima etapă în dezvoltarea CGL)
CGG: Metode pentru 1.1. Argumentarea importanței încrederii în sine,

evaluarea CGG pentru evoluția personală
1. Adoptarea atitudinilor dezvoltate: 1.2. Examinarea caracteristicilor specifice adolescenței
pozitive faţă de sine şi a unui 2.1. Exersarea comunicării eficiente
stil de viaţă sănătos și • Analiza, identificarea 2.2. Aplicarea tehnicilor de autocontrol emoțional
echilibrat și realizarea unei liste 3.1. Exersarea abilităților de utilizare a unor resurse de
2. Relaţionarea armonioasă cu informare variate, referitoare la propria activitate
cu eventualele
ceilalţi în contexte școlare și 3.2. Analizarea corespondențelor dintre
extrașcolare
probleme î ntâmpinate resursele personale de învățare și cerințele școlare, în
3. Reflectarea asupra de fiecare elev în context liceal
motivației și eficacității gimnaziu 4.1. Analizarea conceptului de cariera și a factorilor
strategiilor pentru progres în • Instrumente de care influențează alegerea carierei
învățare autoevaluare 5.1. Identificarea caracteristicilor relațiilor sociale, din
4. Luarea deciziilor legate de • Socio-matricea clasei perspectiva calității acestora
continuarea studiilor şi • Chestionar structurat 5.2. Analizarea relației dintre stilul de viață și
carieră prin valorificarea • Hartă conceptuală alegerea carierei
informațiilor despre sine,
educație și ocupații
Continuitatea între curriculum pentru învățământul

GIMNAZIAL și cel LICEAL
va asigura TRANZIȚIA DE SUCCES
Legendă:
 Competențe Generale Gimnaziu – CGG; Competențe Generale Liceu – CGL

4.
Valorificarea experiențelor pozitive utilizate
în învățarea din cadrul disciplinei Consiliere
și dezvoltare personală din gimnaziu

4.1. Idei practice de proiectare curriculară pe baza reperelor de design curricular a

programelor școlare din gimnaziu
Experiențele de-a lungul călătoriei alături de profesorul diriginte și consilierul școlar care au
permis conturarea unor alegeri personale, de educație și de carieră echilibrate și informate,
dezvoltarea unor abilități de comunicare și relaționare pozitive, creșterea motivației pentru
învățare, formarea unor capacități de reflecție asupra procesului și rezultatelor propriei învățări,
adoptarea unor comportamente responsabile care contribuie la starea personală și a altora de
bine (well-being).
Programele școlare în vigoare pentru gimnaziu au generat realizarea manualelor de consiliere

și dezvoltare personală pentru gimnaziu, precum și ghiduri pentru profesori, fiind un suport de
informații teoretice, exemple variate de unități de învățare, activități de învățare și fișe de lucru
care sunt de un real în desfășurarea orele de consiliere. Complementar manualului utilizat î n
mod curent la clasă remarcăm apariția multor resurse auxiliare. Aceste resurse didactice au
promovat finalităţile sistemului educaţional centrate pe competenţe-cheie.
Competențele dobândite la ora de consiliere au contribuit, alături de competențele dobândite la

alte discipline, la dezvoltarea profilului de formare al absolventului de gimnaziu (aprobat prin
OMENCS din 05.04.2016).
Proiectarea curriculară pentru disciplina Consiliere și dezvoltare personală din gimnaziu a

promovat contexte de învățare care răspund particularităților fiecărui elev, astfel încât
adolescenții să își construiască identitatea și să își dezvolte competențele în cel mai eficient
mod posibil. Profesorul se asigură că învățarea sprijină creșterea, dezvoltarea și succesul
fiecărui elev. El atrage resursele materiale și umane necesare învățării și conectează resursele
existente la contexte de învățare eficiente.
Activitațile de consiliere și orientare în alegerea carierei la gimnaziu au oferit servicii de suport

emoțional si psihologic, în colaborare cu actori din comunitate, pentru descoperirea și
dezvoltarea înclinațiilor, aptitudinilor și talentului copiilor.
Reducerea drastică a numărului lecțiilor tradiționale exprimă un alt aspect pozitiv în cadrul
disciplinei Consiliere și dezvoltare personală din gimnaziu, promovându-se modalități și
contexte de învățare inovative, cum ar fi proiectele, atelierele, activitățile din afara școlii,
învățarea individuală etc. S-au promovat experiențele de învățare prin cooperare, astfel încât
cadrele didactice să dirijeze procesul de învățare în contextul în care cunoștințele și abilitățile
dobândite urmează să fie utilizate, pe cât de mult posibil în afara sălii de clasa.
Din demersurile anterioare de consiliere s-a demonstrat faptul că elevul poate deveni mai
motivat în vederea realizării obiectivelor, se poate adapta mai ușor la situațiile pe care le
parcurge, își poate modifica, împreună cu profesorul obiectivele, astfel încât acestea să fie
rezonabile, raportat la capabilitatea elevului.
Învățarea prin intermediul tehnologiei s-a extins și la ora de consiliere, ceea ce face ca utlizarea
TIC să devină o necesitate, iar pregătirea pentru scenariul online a fost o datorie a tuturor
actorilor din domeniul educațional.

Platformele digitale care permit construirea unui spațiu virtual de învățare și la orele de
consiliere sunt: eTwinning, Moodle, Blackboard, Edmodo, Google classroom, Microsoft
Teams, Wand Education, Livresq, Learningapps. Acestea oferă o serie de facilități care pot
stimula o experiență de învățare similară celei de tip față-în-față.
Resursele educaționale existente în spațiul online oferă acces limitat la e-learning (elevilor din
categoriile de risc, inclusiv a elevilor care nu au acces la tehnologie). Cadrele didactice, în ceea
ce privește realizarea orelor de Consiliere și orientare, au identificat diferite alte resurse pentru
a furniza mediat elevilor lor materiale într-o ordine logică pentru a fi asimilate. Astfel, s-au
folosit diferite metode, cum ar fi: transmiterea de materiale în format letric (cu oglinda lecției,
cu explicații și demonstrații detaliate, fișe de lucru) care să intre în posesia copiilor prin
intermediul cunoștințelor din proximitatea acestora (vecini, magazinele din zonă), al
mediatorilor școlari sau al asistenților sociali din cadrul primăriilor; înregistrări ale lecțiilor și
comunicarea acestora sub formă de tutoriale pe telefon; poștă (cheltuieli decontate din fonduri
la nivelul școlii, ale comunităților locale, ale ONG-urilor)
Accesul tot mai larg la instrumentele digitale a schimbat fundamental viaţa de zi cu zi, modelele
de relaţionare între oameni, cât şi caracteristicile pieţei muncii. S-a asigurat transferul sau
aplicarea în viața reală a cunoștințelor învățate.
S-au făcut eforturi de personalizare a demersului didactic de consiliere, manualul nu mai este
unica sursă de învăţare didactică; activitățile curriculare de consiliere și orientare sunt racordate
la realităţile grupului de elevi, s-au luat măsuri integrate de intervenţie/sprijin pentru elevii în
risc.
O resursă necesară este Consilierea și orientarea verde/ ‘Green Guidance’ care permite
încurajarea tinerilor să ia în considerare implicațiile referitoare la mediul înconjurător în
alegerea carierei și să realizeze un echilibru între muncă și alte aspecte ale vieții.
Expunerea celui care învaţă la o varietate de experienţe, la învăţarea centrată pe probleme şi

proiecte, la învăţarea situată în contexte cât mai autentice, în care elevul poate contribui activ
la propria dezvoltare cognitivă singur şi/sau în interacţiune cu alţii, sunt atribute urmărite cu
atenţie de noile practici educaţionale centrate pe elev şi orientate spre succesul acestuia.
Descentralizarea şi flexibilizarea curriculară se manifestă la Consiliere prin libertatea de a

decide la nivelul şcolii, asupra includerii unor discipline în oferta şcolii.

4.2. Resurse necesare dezvoltării programelor școlare pentru liceu
Concepte Definiții
cheie
Învățarea socială „…proces prin care copiii și adulții dobândesc și aplică în mod
și emoțională eficient cunoștințe, abilități și atitudini necesare pentru a înțelege și
gestiona emoții, a stabili și îndeplini obiective pozitive, a simți și
(SEL) manifesta empatie față de ceilalți, a stabili și menține relații
interpersonale pozitive și a lua decizii responsabile" (CASEL -
Centrul pentru Învățare Academică, Socială și Emoțională).
Competenţe „…cunoştinţe, abilităţi şi atitudini care îi ajută pe elevi să îşi

gestioneze stările emoţionale şi să aibă relaţii funcţionale cu
socio- ceilalţi". În general competenţele emoţionale şi cele sociale sunt
emoţionale prezentate şi studiate în tandem, întrucât au efecte directe unele
asupra celorlalte, iar efectul general asupra funcţionării persoanei
este unul cumulat. Competenţele emoţionale includ: exprimarea şi
trăirea emoţiilor, înţelegerea emoţiilor, reglarea emoţională. Buna
dezvoltare a competenţelor emoţionale contribuie la dezvoltarea
competenţelor interpersonale şi la starea generală de bine, precum şi
la atingerea rezultatelor şcolare bune.
Sursa:
Ţibu, S. (coord.), Andrei, A., Botnariuc, P., Iacob, M., Scoda, A., & Făniţă, A.
(2018) Consilierea şi orientarea în curriculumul şcolar gimnazial. Studiu
comparativ. Bucureşti: Editura Trei.
Denham, S. A., Bassett, H., & Wyatt. T. (2014). The Socialization of Emotional
Competence. In J. E. Grusec & P. D. Hastings (Editori), Handbook of
Socialization: Theory and Research (2nd edition, pp. 590-613). New York, NY:
Guilford Press.
Care este impactul SEL asupra vieții elevilor?

• Cercetare bazată pe meta-analiză (Durlak et al, 2011).
• Au fost analizate 213 de programe de învățare socială și emoțională care au implicat
270.034 preșcolari și elevi de la grădiniță până la liceu.
• Cercetarea a demonstrat că elevii care au participat la programe de învățare socială și
emoțională au dobândit abilități, atitudini și comportamente sociale și emoționale și
performanțe academice mai bune cu 11 procente în comparație cu un grup de control.
• Programele de învățare socială și emoțională au fost coordonate cu succes de către
profesori.
Sursa: Durlak, J. A.; Weissberg, R. P.; Dymnicki, A. B.; Taylor, R. D.; Schellinger, K. B.
(2011). The Impact of Enhancing Students’ Social and Emotional Learning: A Meta-
Analysis of School-Based Universal Interventions. In: Child Development,
January/February 2011, Volume 82, Number 1, Pages 405–432.

5.
Recomandări pentru construirea și
dezvoltarea noilor achiziții în clasa a
IX-a

5.1. Competențe generale și competențe specifice. Sugestii de Activități de învățare
Competențe generale:
1.Explorarea resurselor personale care influențează planificarea carierei

2.Integrarea abilităţilor de interrelaţionare, în vederea dezvoltării personale şi profesionale
3.Utilizarea adecvată a informaţiilor, în propria activitate, pentru obţinerea succesului
4.Elaborarea proiectului de dezvoltare personală şi profesională
5.Exersarea abilităţilor de management al unui stil de viaţă de calitate
Competente Module Activități

specifice
1.1. Autocunoaştere - Brainstorming: identificarea cuvintelor cheie (imagine

Argumentarea şi dezvoltare de sine, stimă de sine)
importanţei personală:
încrederii în - Analiza elementelor încrederii în sine: exerciții de
sine, pentru Autocunoaştere: percepție a propriei persoane și a percepției celorlalți
evoluţia (lucru în echipă), identificarea aspectelor comune și a
personală - încredere în diferențelor (se discută ceea ce face diferența în percepția
sine celorlalți asupra propriei persoane)
- factori care - Poveste terapeutică care țintește spre valorificarea
influenţează aspectelor de optimizat la fiecare: povestea vasului spart
încrederea în chinezesc (se poate citi aici:
sine http://www.povesticutalc.ro/povesti-Povestea-vasului-
crapat.html )
- Moment de transfer al cunoștințelor: studiu de caz

(poate fi o situație data sau aleasă din trecutul lor) în care
se analizează aspectele pozitive și negative, apoi se
valorifică „lecția” învățată (lucru în perechi sau în
echipă)
- realizarea unui portret care să surprindă schimbările

fizice pe baza fotografiilor personale din clasa a V-a și
una din clasa a IX-a: li se vor sugera câteva criterii de
urmat: modificări ale corpului, schimbări ale feței (se
poate sugera să ca elevii să ia un interviu
părinților/prietenilor/profesorilor despre cum îi priveau
în trecut și cum îi percep acum). După prezentare, li se
explică cauzele fiziologice care au determinat
schimbările (intensificarea activității hormonale,
dezvoltarea organelor genital și a caracterelor sexuale
secundare). Se va accentua ideea că toate aceste

transformări sunt normale și țin de dezvoltarea fizică

caracteristică perioadei.
- percepția personală asupra noii aparențe fizice:

identificarea aspectelor care le plac la ei si a celor pe care
vor să le schimbe (identificare de stereotipuri legate de
adolescent și discutarea lor critică, inventarierea cauzelor
care determină respingerea unora dintre modificările
fizice și a trăirilor afective pe care complexele fizice le
pot crea în sufletele lor).
1.2. Creştere şi
- studiu de caz în echipe: se creează un text pe baza căruia
Aplicarea schimbare -
tehnicilor de se subliniază ideea prezentării personale prin
adolescența:
autocontrol promovarea aspectelor compensatorii, atunci când există
emoţional - caracteristicile complexe ce țin de aspectul fizic.
dezvoltării
- „Noul Eu” – activitate frontală prin care se identifică
fizice, cognitive,
schimbările apărute în stările emoționale față de situații
emoţionale
cotidiene, în comparație cu cum ar fi reacționat cu doi ani
în urmă: se aleg situații din viața reală și se analizează
(conflicte, succese, eșecuri, îndrăgostit). Se poate lucra
exercițiul „lina/peisajul vieții” prin care elevii vor trasa o
linie modificând-o suprarând și subrând, în funcție de cât
de reușită și relevantă pentru dezvoltarea lor a fost (se
discută aspectele din punct de vedere afectiv și cognitiv)
- „Ce mă face curios acum?” – activitate în grupe prin

care se identifică interesele cognitive (de cunoaștere) pe
care ei le au acum, motivele care le fac atractive, modul
în care ei își satisfac nevoia de cunoaștere (se vor
prezenta modalități de accesare a informațiilor pe
internet, considerând securitatea datelor personale și a
propriei persoane, a surselor folosite -
https://www.cert.ro/vezi/document/securitatea-in-
retelele-sociale-si-controlul-parental )
- „Adolescența este trăită diferit peste tot în lume” –

studiu de caz în grupe – se analizează texte scurte despre
viața trăită de adolescent în diverse părți ale lumii,
urmărindu-se aspectele comune dintre elevi și personaje
și elementele diferite, inventariind-se cauzele care fac
diferența, modul în care societatea/grupul de adulți îi
tratează în acele culturi, stările emoționale pe care ei le
testează când află despre cum trăiesc alți covârstnici
(aici se găsesc sugestii despre viața adolescenților în
culturi tradiționale/arhaice

https://www.academia.edu/39242564/Riturile_de_Trece
re_Arnold_Van_Gennep )
2.1. Exersarea Comunicare şi - Brainstorming: identificarea cuvintelor cheie ale

comunicării abilităţi sociale comunicării eficiente
eficiente Comunicare:
- Formula comunicării (activitate în pereche/grupe):
- forme de emițător și receptor (se discută despre scopurile
comunicare declarate și cele nedeclarate ale emițătorului și despre
eficientă registrul personal prin care exprimă mesajul) și mesajul
(factori care disturbă transmiterea: zgomot, ținuta
vestimentară) și tipuri de comunicare (verbal,
paraverbală, nonverbal). Se va discuta coordonarea
limbajului verbal, cu cel nonverbal și mesajul transmis.
- Studiu de caz în echipe: se analizează mesaje date

urmărind mai multe criterii: mesajul exprimat, emoția
transmisă, mesajul receptat, factori disturbatori,
atitudinea receptorului la interpretarea mesajului
(blocaje, conflicte..), modalități de feedback al mesajului
(se va pune accent pe interpretare afectivă a mesajelor
care determină bariere în înțelegerea mesajului real)
- brainstorming: identificarea cuvintelor cheie despre

autocontrol (relaxare, gândire pozitivă, autoreglare
Autocontrol
afectivă..)
emoţional:
- „Ce ne scapă de sub control?” – exerciții pe grupe în
- tehnici de
care elevii se vor concentra pe identificarea situațiilor
autocontrol
concrete în care au control/își pierd controlul. Apoi se
emoţional
identifică ce aspect îi ajută să dețină controlul conduitei
în situațiile găsite, se inventariază și se analizează, în
final ajustându-le pentru situațiile în care nu au control.
- „Cum învățăm să ne gestionăm conduita?” – (se poate

lucra în grupe/perechi) Se prezintă tehnici de autocontrol
al conduitei al respirației (respirație pe numărătoare,
respirație adâncă, relaxare musculară, vizualizarea
https://viataverdeviu.ro/vizualizarea-o-unealta-
puternica-la-indemana-oricui , un exercițiu fizic care
solicită corpul înainte de a lua decizia) care pot ajuta în
momente în care mesajele declanșează stări emoționale
disfuncționale și metode de autoreglare emoțională
(https://ro.nsp-ie.org/autocontrol-emocional-ejercicios-
tecnicas-y-ejemplos-6c006-28e0d0d ) și rețele de suport
(prietenii, familia, profesorii)

- „Jurnalul emoțional” – se prezintă acest jurnal ca

instrument de monitorizării emoțiilor, urmărind tipul de
emoție, persoana care îl declanșează, situația, momentul
zilei, atitudinea pe care o are elevul.
3.1. Exersarea Managementul - „Studiul personal cu cartea tipărită vs. studiul pe

abilităţilor de informaţiilor şi internet” – activitate în grupe/perechi: se identifică
utilizare a unor al învăţării: avantajele și dezavantajele fiecărei metode de informare,
resurse de urmărind criteriile: credibilitatea/ actualitatea sursei,
informare utilitatea, posibilitatea de a folosi în scopul urmărit,
variate, modul în care este utilizată informația (reguli de
referitoare la copywrite)
propria
activitate - Metoda Mind- mapping - inventarierea principalelor
surse de informare pe internet analizate prin prisma
scopurilor de învățare, a intereselor personale care
prefigurează cariera, relaxarea, rețelele sociale, urmărind
câteva criterii: utilitatea pentru scopurile imediate și de
perspectivă, siguranța pentru propria persoană,
responsabilizarea socială a informației
- Studiu de caz despre situații în care se încalcă dreptul

la intimidate, dreptul de autor, etc.
- Brainstorming – identificarea scopului învățării pentru

Managementul
viață
informaţiilor: -
resurse - Studiu de caz: activitate în grupe/perechi care
informatice şi analizează o tipuri diferite de învățare pe baza câtorva
comunicaţionale criterii: sursa învățării, gradul de implicare a elevului în
de informare cu învățare, analizator care este ajută mai mult la
privire la înțelegerea și stocarea informației. Apoi fiecare elev își
învăţare, muncă identifică propriul stil de învățare. Se discută modalități
şi carieră de optimizare a învățării
(https://sites.google.com/site/aboutlifebalance/succesul-
financiar/3-tehnici-de-invatare-rapida-si-eficienta ,
3.2. Analizarea https://bloguldirigintelui.files.wordpress.com/2014/11/
corespondenţel managementul-informatiilor.doc )
or dintre Managementul
resursele învăţării: - ”Decalogul învățării” : activitate de grup/perechi care
personale de pornește de la identificarea blocajele în învățare, apoi
învăţare şi - tipuri de urmărește inventarierea modalităților de organizare a
cerinţele învăţare conținutului pentru a eficientiza învățarea (selecția

şcolare, în - tipuri şi datelor importante, realizarea schemei/rezumat, etc),

context liceal niveluri de apoi se formulează câteva reguli pentru învățare eficientă
performanţe în
învăţare - „Bune exemple” – elevii vor lua interviu sau vor realiza
scurt metraje în care discută cu colegi mai mari care au
- cerințe școlare performanțe de excepție la concursuri, prin care îi invită
să le prezinte modul în care se pregătesc, cum își
gestionează timpul de învățare vs. timp personal,
motivația etc). Acestea pot fi prezentate prin organizarea
unei zile a învățării pe liceu sau la târguri ale porților
deschise, etc.
-„Școala ideală” – realizarea unui proiect despre cum își

imaginează elevii școala ideală, urmărind: arhitectură,
modul de organizare a lecțiilor, tipul de relaționare cu
profesorul, modul de comunicare cu acesta, discipline la
care renunță și pe care le introduce, relația cu
comunitatea, activități nonformale, etc. Prezentarea
proiectelor poate fi făcută la ziua liceului sau în cadru
mai larg, împreună cu părinții și reprezentanți ai
comunității (primăria, parteneri educaționali)
4. Analizarea Planificarea - Brainstorming: identificarea elementelor carierei

conceptului de carierei (punând accent pe factori – motivația/interesele/modelul
carieră şi a Planificarea şi de referință/familia, elemente)
factorilor care dezvoltarea
influenţează carierei: - „Ingredientele unei cariere corect alese” – activitate
alegerea combinată frontal – grupe: se pornește de la câteva
carierei - cariera: exemple de cariere de succes și se discută urmărind atât
definire cuvintele identificate de ei, cât și durata succesului pe
care acestea îl asigură. Se analizează situațiile în care
- factorii care cariera trebuie schimbată din cauza condițiilor sociale,
influențează familiale, economice, religioase, etc.
alegerea carierei
5.1. Calitatea stilului - Studiu de caz în care se analizează situații diferite de

Identificarea de viaţă comunicare (cu profesorii, cu prietenii, cu părinții,
caracteristicilor contradicții/susținere de opinie) urmărind: modul de
relaţiilor Calitatea exprimare a mesajului, atitudinea în timpul relaționării
sociale, din relaţiilor sociale:
perspectiva - „Cum comunicăm asertiv?” (http://www.consultanta-
- factori care
calităţii acestora psihologica.com/tehnici-eficiente-in-comunicarea-
ameliorează
asertiva/ - se identifică elementele comunicării asertive
calitatea
și se exersează câteva tehnici în perechi, apoi se compară
relaţiilor sociale

5.2. Analizarea - factori care beneficiile comunicării asertive vs. comunicare

relaţiei dintre deteriorează neasertivă
stilul de viaţă şi calitatea
alegerea relaţiilor sociale - „Ce determină frumusețea unei relații?” – activitate
carierei (de ex., violenţa care pornește de la inventarierea aspectelor pozitive ale
domestică) - unei relații, apoi se identifică factorii care o pot deteriora.
relaţii sociale Se accentuează pe aspectul normalității care nu definește
optime viața pe care o trăiesc, ci echilibrul în relație (se discută
aspectele care aduce echilibrul în viața de relație)
- „Învăț să spun NU”- activitate mixtă frontală și de

Calitatea grup/pereche, în care se discută comportamentele de risc
opţiunilor (consum de alcool, fumat, droguri, acțiuni anti-sociale),
privind cariera: se identifică posibilele cauze care determină aceste
conduită ( se subliniază rolul grupului în adicții), apoi se
- alegerea
discută responsabilitate unui NU la îndemnurile grupului
carierei din
perspectiva care contravin valorilor personale (riscuri, pericole)
stilului de viaţă „Cum ne armonizăm alegerile cu viața noastră?” – se
intenţionat pornește de la chestionarele de carieră, apoi fiecare elev
își creează un model personal de carieră bazat pe
observațiile chestionarului, urmărind: scopul de
perspectivă, valorile pe care le apreciază la cariera
aleasă, resursele personale vs. solicitate,
obstacolele/limitele, soluțiile de îndeplinire a visului
profesional. Aceste modele pot fi prezentate la ședințe cu
părinții sau în cadru privat. Acest profil poate fi păstrat
de diriginte și înmânat elevului la finele clasei a VIII-a.
5.2. Sugestii metodologice

Trecerea elevului de la ciclul gimnazial la liceu este un moment care marchează începutul unei
noi perioade în viața adolescentului care trebuie cunoscută, înțeleasă și trăită între anumite
limite de siguranță. De aceea, activitățile de consiliere constituie contextul social și experiențial
prin care profesorul – diriginte îl ghidează pe elev să își descopere unicitatea și îl susține în
dorința de afirmare atât în grupul de prieteni, cât și în interesele cognitive care se conturează în
acest timp. Începutul fiecărui an poate debuta prin aplicarea unui chestionar de nevoi prin care
elevii și părinții lor pot să comunice temele de interes pe care doresc să le abordeze la orele de
consiliere. Acestea pot constitui parte a tematicii, urmărind competențele specifice.
Întrucât clasa a IX-a marchează tranziția spre autonomia cognitivă și morală, abordarea în
cadrul ședințelor de consiliere la clasă poate urmări câteva direcții utile:
- Dublarea experiențelor de învățare cu momentul de reflecție prin care se identifică

insight-ul (emoții, gânduri, comportamente/reacții) se analizează modul în care acestea
aduc o schimbare pozitivă în calitatea vieții lor

- Abordarea temei diversității sociale în cadrul subiectelor alese, prin care să se

evidențieze valoarea adăugată a contribuției fiecărei persoane la rezolvarea diferitelor
sarcini/probleme/situații dificile, indiferent de diferențele dintre credințele religioase,
de inabilități sau convingeri
- Introducerea unor activități despre viața altor adolescenți din alte tipuri de culturi și din
alte timpuri istorice, pentru a conștientiza cum le influențează stilul de viață diferențele
culturale, astfel fiind capabili să discearnă între factorii formativi și cei care interferează
negativ cu evoluția lor
- Accentuarea acceptării de sine (acceptării punctelor percepute slabe, a inabilităților) în
cadrul temelor abordate, identificând modalități compensatorii de valorizare personală
(acest aspect poate fi abordat în cadrul tuturor temelor care se concentrează pe
autocunoaștere, comunicare, integrare socială, rezolvare de probleme/conflicte, luarea
de decizii)
- Completarea temelor cu identificarea rețelelor de suport la care pot apela pentru sprijin
în momentele sau situațiile pe care le percep greu de trecut singuri (prieteni, familie,
instituții abilitate, ONG, consilieri școlari, etc)
- Alegerea sarcinilor în echipe/perechi pentru a facilita intercunoașterea și adaptarea
socială la climatul clasei, iar lucrările realizate la consiliere ar putea fi prezentate în
cadrul unor activități la care să fie invitați alți profesori ai clasei care astfel pot cunoaște
elevii în alt context în care sunt activate alte calități (acest tip de activități ajută profesorii
să își cunoască elevii mai rapid și să-i aprecieze pentru alte calități decât cele vizibile la
orele dumnealor)
- Încurajarea cunoașterii și înțelegerii opiniilor celorlalți pe diverse teme, prin interviuri,
realizare de scurt metraje, facilitând astfel învățarea valorilor: respect, echitate, toleranță,
onestitate, ș. a.
- Stimularea creativității sociale prin învățarea de metode de abordare a diverselor teme
din cadrul programei, pe care să le aplice în viața cotidiană, apoi să le discute la
consiliere accentuând ceea ce a fost util din experiența trăită pentru atitudinea lor în
viitor.
În general, prin orele de consiliere se vor viza: adaptarea elevilor la cerințele noului
mediu social și educativ, facilitarea autocunoașterii și a cunoașterii prin prisma celorlalți,
descoperirea intereselor cognitive care vor prefigura opțiunea de carieră și formarea
autocontrolului conduitei. Din punct de vedere cognitiv, profesorul – diriginte va considera
câteva modele de învățare (https://expertprogrammanagement.com/2020/10/honey-and-
mumford/) utile și adecvate pentru a atinge obiectivele propuse:
1. Învățarea socială prin comunicare și expunere la modele sociale de reper

2. Învățarea axiologică, de valori, prin activitățile prin care se discută povești
terapeutice sau studii de caz (important aici este ca elevilor să li se sugereze să
practice aceste valori în cadrul relaționării cu diverși actori sociali în viața cotidiană
și să discute eficiența pe care practicarea axiologică o dă acțiunii sociale și stimei de
sine după valorizarea conduitei de către ceilalți)
3. Învățarea prin metoda socratică (https://edict.ro/necesitatea-abordarii-metodei-
socratice-in-dezvoltarea-adolescentului/ ) are un rol important în dezvoltarea
gândirii critice prin analizele de studii de caz, a poveștilor, sau prin discuții ale

situațiilor concrete de viață (aici trebuie avut în vedere că raportarea subiectelor de

discuție se face la un sistem de valori personal pe care profesorul îl identifică și îl
reactualizează sau optimizează în funcție de situație)
4. Învățarea activă, prin implicare activă în exerciții, jocuri de rol, interviuri, ș.a.
5. Învățare reflexivă care are un rol esențial în identificarea insight-ului discuțiilor din
cadrul ședințelor de consiliere și integrarea voluntară și responsabilă a a aspectelor
utile în propria conduită
6. Învățarea pragmatică, în cadrul căreia ceea ce se discută la consiliere se practică în
contexte de viață pentru a se identifica eficiența și utilitatea în optimizarea stilului
personal de relaționare și de rezolvare de probleme/conflicte.
5.3. Strategii didactice

Fiecărui stil de învățare atitudinală i se pot asocia câteva metode ți tehnici de lucru cu elevii:
1. Învățarea socială: exerciții de comunicare asertivă, joc de rol care abordează tipuri
diferite de comunicare (verbală, nonverbală, paraverbală), interviul, scurt metraj,
sarcinile în perechi/grup, forumul, dezbaterea
2. Învățarea axiologică: analiza de text, studiul de caz, vizionare filme de scurt metraj pe
tematică,
3. Învățarea prin metoda socratică: metoda maieutică, conversația
4. Învățarea activă: demonstrația, experimentarea, exerciții, activități de grup, proiecte
5. Învățare reflexivă: metoda maieutică, problematizarea, conversația, dialogul
Activitățile de consiliere, prin definiție, sunt creative și necesită o abordare holistică a
subiectelor alese. De aceea, în cadrul aceleiași ședințe se pot combina mai multe forme de
învățare. O parte din modelele de învățare privesc partea de organizare a resursei umane, altele
modul de gestionare a conținutului și valorificarea lui axiologică. Profesorul – diriginte trebuie
să se asigure ca fiecare discuție rezultă într-o „lecție” înțeleasă de învățat și integrat în stilul
propriu de relaționare, așadar învățarea reflexivă ar trebui inclusă în finalul fiecărei ședințe la
clasă, iar sugestia de a „lua” ideea descoperită acasă și a reflecta și în intimitate este o modalitate
de a responsabiliza elevii față de propria dezvoltare personală, pe de o parte, și le exersează
metacogniția, competență esențială în analiza propriilor gânduri, trăiri, acțiuni, care constituie
baza formării autocontrolului.
5.4. Feedback și evaluare
Consilierea este o disciplină unde evaluarea are un rol predictiv în conduită, formativ și
autoreglatoriu. În general, competențele la care se raportează evaluările sunt constituite de
atitudinile-valori promovate prin activități. Întrucât unul dintre dezideratele acestei discipline
este de a învăța elevul să se cunoască, este util să de utilizeze interevaluările (evaluări ale
fiecărui elev pentru co-echipieri) care să se raporteze la un set de comportamente așteptate
formulate anterior frontal cu elevii și notate pe tablă la un loc vizibil. Pentru ca modul de
realizare să fie mai creativ, se pot utiliza diverse modalități: culori, adjective adecvate temei,
calificative, forme geometrice, simboluri ș.a. Este esențial ca feedback-urile date de elevi să fie

motivate, astfel elevii vor putea înțelege de ce trebuie să schimbe ceva în atitudine, și asertiv,
evitându-se atacul la persoană și limitându-se la acțiunea făcută de cel evaluat. Lucrând în acest
fel, elevii exersează experiența de a fi „criticat” modul lor de lucru nu persoana, și au
oportunitatea de a primi sugestii utile și formative de schimbare. Pe lângă acest aspect,
interevaluările la anumite teme pot ajuta în construcția sociogramei clasei pentru diverse
subiecte (spre exemplu, se poate identifica structura socială a clasei în funcție de percepția
elevilor cei mai bine apreciați pentru intervențiile de la orele de gestionare a conflictelor), care
poate fi de ajutor în intervenția la clasă pentru rezolvarea unor situații problematice.
Evaluarea este necesară la ședințele de consiliere întrucât marchează progresul perceput de elev
și de ceilalți în atitudini și conduită. Pentru a se putea observa evoluția fiecăruia se pot aplica
mai multe metode și tehnici:
1. Jurnale de monitorizare a conduitei pentru programele de formarea a autocontrolului,

prin care se pot urmări: frecvența acțiunilor pe care elevii vor să le scoată din conduită,
momentele în care se petrec, persoanele care le generează, gândurile/emoțiile simțite.
Aceste criterii pot constitui un punct de reper la începutul programelor sau ședințelor
care vizează o schimbare, apoi, după câteva săptămâni de aplicare a sugestiilor de
schimbare comportamentală, pot fi un reper de comparație cu tabelul completat la
început
2. Portofoliul de consiliere care cuprinde toate lucrările elevului și constituie o resursă
generoasă de comparație a schimbărilor pe care acesta le înregistrează la sfârșit de
semestru/an
3. Diplomele de participare/implicare în diverse activități
4. Forumuri de discuții online prin care intervențiile personale se stochează și reflectă în
timp evoluția atitudinală
5. Discuțiile cu profesorii de la clasă și cu familia, prin care li se cere să identifice dacă au
sesizat schimbări comportamentale/atitudinale ale elevilor pe o perioadă de timp
6. Crearea unui album al clasei în care fiecare elev are o pagină unde atât el, cât și orice
coleg sau profesor scrie despre el o dată pe semestru (se pot alege mai multe criterii de
urmărit, care să fie, în același timp, repere în comparația schimbărilor atitudinale)
7. Chestionare de autoevaluare/interevaluare care pot fi completate la sfârșitul fiecărei
activități sau perioade.
Este important ca în activitățile de consiliere profesorul – diriginte să implice indirect familia
adolescentului prin sarcini de tip reflexiv pe care elevul să le facă acasă în urma activităților.
Un alt aspect esențial de considerat în relația pe care dascălul o creează cu elevii este sprijinul
necondiționat pe care profesorul trebuie să îl afirme și de care să îl asigure pe adolescent, în
acest fel completând rețeaua de suport a acestuia pentru situațiile în care resursele personale nu
reușesc să îl ajute în rezolvarea problemei.
Profesorul – diriginte ar putea transforma ora de consiliere într-o oportunitate de dezvoltare

personală prin considerarea sugestiilor de mai sus, confirmând ideea că „adolescența nu este
doar o perioadă importantă din viată, ci și singura perioadă când putem vorbi despre viați în
sensul complet al cuvântului” (Houellebecq, 1994).

5.5. Intervenții personalizate (elevi în categorii de risc, învățare on-line, situații de criză etc.)
Elevii din categoriile de risc (elevi proveniți din medii dezavantajate, elevi cu CES, elevi
proveniți din familii cu statut socio-economic scăzut, cu nivel redus de educație al părinților
sau cu părinți plecați la muncă în străinătate, elevi cu rezultate școlare slabe, elevi cu absenteism
școlar sau aflați în risc de abandon școlar), elevii care traversează situații de criză, și cei care
nu au acces la tehnologiile digitale și respectiv la învățământul online, pot beneficia de activități
de consiliere în diverse forme.
Activitățile de consiliere la clasă (în format fizic sau online) își pot arăta utilitatea și rolul
important în integrarea elevilor cu CES. Profesorul diriginte, individual sau în echipă cu
consilierul școlar, poate organiza activități de consiliere cu toată clasa, pe tematici diverse,
conform programei în vigoare, în funcție de nevoi.
În cazul elevilor cu cerințe educative speciale (CES), integrați în învățământul de masă,

intervențiile educaționale trebuie să fie adaptate, iar demersul didactic să fie flexibil și conceput
în așa fel încât măsurile educative aplicate să fie adecvate în funcție de nevoile specifice ale
acestor elevi, astfel fiind facilitată formarea sau dezvoltarea competențelor vizate.
De exemplu, în cazul elevilor cu tulburări specifice de învățare (TSI), prin Ordinul OMEN nr.
3124/2017, li se asigură o serie de măsuri educaționale specifice (adaptare și augmentare
curriculară, măsuri și instrumente compensatorii), având ca obiectiv principal susținerea
acestora pe tot parcursul procesului instructiv-educativ, astfel încât să beneficieze de
oportunități egale de dezvoltare. Un exemplu de metodă care și-a dovedit utilitatea pentru acest
tip de tulburări este harta mentală, care facilitează performanța în cazul acestor elevi.
De asemenea, în situația în care în clasă există elevi cu CES, activitățile de consiliere la clasă,
(fizic sau în mediul online) pot beneficia de pe urma colaborării dirigintelui cu profesorul
itinerant/de sprijin, rolul acestuia din urmă fiind acela de structurare și adaptare a sarcinilor de
lucru, explicarea suplimentară a cerințelor/sarcinilor de lucru, facilitarea răspunsurilor
respectivilor elevi. De asemenea, o altă resursă valoroasă pentru desfășurarea activităților din
cadrul disciplinei Consiliere și orientare, este reprezentată de consilierul școlar, care datorită
expertizei în domeniu, poate aduce plus valoare acestora.
Cel mai important aspect, din perspectiva elaborării și desfășurării activităților de consiliere la
clasă, este acela de a forma /dezvolta competențele specifice ale elevilor cu CES. Întrucât
copilul cu CES se poate confrunta cu diverse probleme emoționale și comportamentale, cu o
imagine de sine scăzută și probleme de relaționare cu ceilalți, accentul trebuie pus pe
dezvoltarea acelor abilități deficitare, care să-l ajute să-și depășească dificultățile, să-și dezvolte
o imagine de sine pozitivă, să formeze și să mențină relații sănătoase cu ceilalți, în special cu
covârstnicii. În lipsa unui sprijin adecvat, dificultățile de învățare vor persista, iar problemele
emoționale și comportamentale pot duce la izolarea prin excludere din cadrul grupului, iar
frustrările permanente pot conduce la creșterea riscului de abandon școlar. În ecuația formării

competențelor acestor elevi, trebuie inclusă familia, care poate juca un rol important mai ales
în contextul unei eficiente comunicări și colaborări cu școala.
Alte categorii de risc se referă la elevi care trăiesc în comunități dezavantajate, comunități
sărace, elevi care provin din familii cu o situație financiară precară, elevi care nu au acces la
internet și deci nu au acces la învățământul online, elevi proveniți din familii cu mulți copii care
dispun de un unic dispozitiv digital, al căror program școlar se suprapune, sau care nu dispun
de spațiu suficient în locuință pentru a-și desfășura activitatea de învățare în condiții normale.
Există de asemenea elevi aflați în situația de a munci pentru a ajuta la întreținerea familiei, elevi
proveniți din familii care migrează dintr-un loc în altul din diverse motive. Există de asemenea
elevi proveniți din familii în care unul din părinți sau chiar ambii părinți sunt șomeri și nu dispun
de resursele necesare susținerii copilului pentru a participa în condiții bune la procesul
instructive-educativ. Nu în ultimul rând o altă categorie dezavantajată o reprezintă copiii care
au unul sau ambii părinți plecați la muncă în străinătate, acești copii rămânând în îngrijirea
rudelor.
În aceste situații, școala ar putea interveni pe câteva căi. Una dintre acestea ar putea fi prin
realizarea unor parteneriate cu diverse entități precum:
 comunitatea locală, care trebuie să se implice în mai mare măsură în rezolvarea acestei
probleme și să asigure pe cât posibil accesul la astfel de activități, prin alocarea de
resurse și prin implicarea elevilor dezavantajați și a familiilor acestora;
 instituții și organizații diverse, ONG-uri care pot asigura/sponsoriza din fonduri proprii
achiziționarea de materiale precum auxiliare sau caiete de lucru, necesare pentru a
asigura participarea acestor elevi la procesul educațional și dezvoltarea competențelor
corespunzătoare;
 diferiți agenți sociali (agenți economici, organizații diverse cu caracter cultural, religios,
etc.), care se pot implica în mod direct, în vederea facilitării accesului la educație a
acestor elevi.
Alte modalități prin care școala, prin intermediul personalului didactic se poate implica, sunt:
 transmiterea de materiale în format letric (materialul de învățat cu explicații detaliate,
sarcini de rezolvat și fișe de lucru, etc) prin intermediul mediatorilor școlari, al
asistenților sociali din primărie, sau al altor persoane disponibile;
 înregistrarea digitală a lecțiilor și comunicarea acestora pe telefon;
 utilizarea serviciilor poștale (cheltuielile fiind decontate din fondurile comunităților
locale, ale ONG-urilor, sau chiar din fondurile școlii, acolo unde este posibil).
 profesorul diriginte va transmite părinţilor elevilor respectivi, programul stabilit la
nivelul școlii, precum şi alte informaţii ce pot facilita învăţărea online.
 În cazul elevilor care nu au acces sau au acces limitat la internet și dispozitive necesare
învățării online, se pot realiza activități diverse, prin intermediul unor fișe de lucru în
format letric, transmise elevilor print-una din modalitățile menționate mai sus:
 completarea unei agende zilnice/ săptămânale cu activitățile realizate școală și de acasă;
 alcătuirea unui jurnal al emoțiilor; alcătuirea unui jurnal de stres etc;
 fișe de lucru, exerciții diverse cu tematici diverse: autocunoaștere, comunicare eficientă,
obiective de carieră etc;
 completarea unor chestionare, a unor propoziții/fraze lacunare, exerciții de reflecție.

5.5. Bune practici și experiențe ale practicienilor în educație
Un exemplu concret de bună practică o reprezintă programa școlară pentru disciplina opțională
“Fii activ, pregătește-ți accesul la succes”, adresată elevilor de liceu. Această programă
școlară, aprobată prin OMEN 3843/26.04.2012, poate fi studiată în cadrul curriculumului la
decizia școlii sau în cadrul ariei curriculare Consiliere și orientare, pe durata unui an școlar,
având alocată 1 oră/ săptămână. Programul își propune să capitalizeze competențele și
cunoștințele elevilor legate de piața muncii, și să susțină intereselor lor educaționale și/sau
profesionale. Opționalul este organizat în 5 module tematice:
 Modulul I Vreau să muncesc. Care sunt resursele mele?
 Modulul II Căutarea unui loc de muncă. Care sunt informațiile de care am nevoie și cum
le pot obține?
 Modulul III Primul loc de muncă - documentele de angajare, specificul muncii,
antreprenoriat
 Modulul IV Sănătatea și protecția în muncă
 Modulul V Autoeducația continuă - un drept și o responsabilitate
Competențele ce se urmărește a fi dezvoltate pe parcursul opționalului sunt: competențe sociale

și civice; competențe antreprenoriale; competența de a învăța să înveți; competențe digitale de
utilizare a tehnologiei informației ca instrument de învățare și cunoaștere.
În același timp, este vizată dezvoltarea la elevi a unor abilități importante precum: auto-
cunoaștere prin explorarea punctelor forte și a celor slabe, identificarea resurselor personale, a
intereselor, aspirațiilor și atitudinilor, dar și a valorilor legate de stilul de viață dorit, abilități de
luare a deciziilor în general, și abilități de planificare a carierei. Din această perspectivă, școala
are un rol important în acest proces, ajutând elevii să facă cele mai bune alegeri posibile pentru
viața lor. Cariera poate fi văzută ca o aventură personală, de aceea este important ca elevii să
facă alegerile de carieră potrivite.
Competențele generale vizate de opțional se referă la: capitalizarea resurselor personale pentru
stabilirea și realizarea obiectivelor profesionale, explorarea, evaluarea și interpretarea unor
informații relevante de pe piața muncii, elaborarea unei strategii personale de dezvoltare
profesională.
Competențele specifice vizate se referă la: analizarea relației dintre trăsăturile personale,
rezultatele academice și experiențele de viață, planificarea dezvoltării resurselor personale,
analiza diferitelor profesii și a dinamicii locurilor de muncă, analiza documentelor solicitate de
angajatori, dezvoltarea unui plan de carieră pe termen scurt sau lung, identificarea opțiunilor
sau alternativelor, etc.
Activitățile programului sunt flexibile, putând fi adaptate de profesor la nevoile grupului clasă.
Metodele folosite pe parcursul activităților de învățare sunt interactive, implicând în mod activ

fiecare elev. Pe parcursul programului, profesorii pot coopera cu consilierul școlar, părinții,
agenți economici, reprezentanți ai unor ONG-uri precum și Agenția Națională pentru Ocuparea
Forței de muncă.
Un alt exemplu de bune practici este proiectul POSDRU/2.1/160/S/132690, „Construiește-ţi

cariera pas cu pas! Consiliere și orientare profesională pentru elevii din regiunile Centru și
Sud-est”, proiect dezvoltat în cadrul unui parteneriat între Universitatea “Ovidius” din
Constanța, Universitatea “Dunărea de Jos” din Galați, Universitatea de Medicină și Farmacie
din Târgu Mureș și Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu. În cadrul proiectului, un grup de
500 de elevi din clasele a VIII-a – a XII-a au beneficiat de consiliere și orientare profesională.
Facilitățile oferite elevilor implicați au inclus servicii de consiliere individuală și de grup,
consiliere online, participarea la târguri educaționale și tabere de dezvoltare profesională, etc.
Un alt proiect de succes s-a dovedit a fi Antrenament pentru viitor, un proiect lansat în cadrul
Summitului Romanian Business Leaders în anul 2018, care a fost deja testat în orașele București,
Cluj și Constanța. Beneficiarii direcți ai proiectului au fost peste 500 de elevi de liceu și
gimnaziu. Proiectul s-a desfășurat inițial în mediul offline. Ulterior, datorită contextului
pandemiei COVID 19, proiectul a continuat să se desfășoare în mediul online, oferind elevilor
de liceu un program complex de orientare a carierei, ce se întinde pe durata mai multor luni.
Prin intermediul sesiunilor de formare, atelierelor de lucru, testelor și a ședințelor individuale
de orientare și consiliere a carierei, elevii au ocazia să-și descopere interesele, abilitățile,
aptitudinile, resursele personale. În plus, proiectul oferă elevilor posibilitatea unor vizite în
organizații, companii, fiind facilitat astfel contactul direct cu profesii diferite, precum și întâlniri
cu specialiști din domenii profesionale de interes pentru elevi.
Un alt exemplu de succes este proiectul ROSE, un proiect punte privind învățământul secundar,
derulat de Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, care organizează școli de vară, grupul
țintă vizat fiind elevii de liceu, în special elevii dezavantajați social. În acest scop, sunt
organizate cursuri ce au ca obiectiv încurajarea acestor elevi în a-și finaliza studiile liceale și
eventual a-și continua traseul educațional prin accesarea învățământului terțiar.
Un program interesant de dezvoltare a abilităților socio-emoționale și de promovare a fericirii

și a stării de bine la elevi este cel propus și aplicat de Ian Morris la Wellington College, Anglia,
începând cu anul 2006. Programul se numește “Teaching Happiness and Well-being in
Schools”. Programul vizează dezvoltarea la elevi a abilităților social-emoționale și de reziliență
și reprezintă o resursă importantă care-i ajută să învețe să dezvolte atitudini, cunoștințe, practici
și abilități esențiale pentru construirea fericirii într-un mod creativ și angajant. Ideea principală
ce stă la baza programului este aceea că în centrul educației ar trebui să fie fericirea și starea de
bine a elevilor, iar programul oferă instrumentele necesare realizării acestui lucru. Pornind de
la constatarea conform căreia “Profesorii fericiți predau mai bine, iar elevii fericiți învață mai
bine”, programul aplică principiile psihologiei pozitive, fiind promovate și dezvoltate emoțiile
pozitive, o atitudine optimistă, mentalitatea de creștere, reziliență în confruntarea cu
adversitățile, rezolvarea problemelor și luarea unor decizii adecvate, auto-determinarea și
împuternicirea, și nu în ultimul rând creșterea angajării sociale și academice a elevilor.
Activitățile propuse în cadrul programului și-au atins obiectivele propuse, prin aplicarea unei

varietăți de metode interactive de învățare, care au implicat în mod activ elevii și au făcut ca
întregul program, care inițial fusese primit cu reticență, să fie un mare succes. Programul a fost
ulterior inclus în curriculumul național din Anglia și Țara Galilor, fiind extins și adaptat și la
ciclul primar.
Concluzii ale unor rapoarte tematice cu relevanță în Consiliere și orientare
Actualul sistem educațional, plasează responsabilitatea desfășurării activității de consiliere și

orientare școlară și profesională a elevilor atât dirigintelui clasei, în cadrul orelor dedicate ariei
curriculare Consiliere și orientare, cât mai ales, consilierului școlar, care oferă servicii
specializate în unitățile de învățământ prin intermediul cabinetelor școlare/interșcolare și al
CJAPP/ CMBRAE. (Lițoiu, 2020, Consiliere și orientare profesională. Ghid pentru licee,
București)
Activitățile desfășurate de către profesorii diriginți și consilierii școlari, sub forma orelor de
dirigenție/ consiliere în cadrul ariei curriculare Consiliere şi orientare, (planul cadru la acest
moment nu prevede nici o oră în trunchiul comun), urmăresc să ofere elevilor experiențe care
facilitează transferul de abilităţi, atitudini şi cunoștințe în activitatea şcolară şi în viaţa reală,
sporesc motivaţia şi interesul pentru învăţare, contribuie la dezvoltarea în plan personal, social
şi profesional și la dobândirea unui comportament responsabil, necesar realizării cu succes a
planurilor. Astfel, prin intermediul acestor activități se vizează explorarea și valorificarea
experiențelor proprii, a trăirilor, emoțiilor, atitudinilor și comportamentelor cu care elevii se
confruntă zi de zi și exersarea unor abilități de management eficient al acestora.
Programa școlară de Consiliere și orientare, deși elaborată în 2006, a fost concepută pentru a fi
abordată în mod flexibil, cadrul didactic având libertatea de a începe demersul didactic, la orice
clasă, cu oricare dintre competențele specifice, în funcție de nevoile elevilor. Cele două
discipline din aria curriculară Consiliere și orientare (Dezvoltare personală în învățământul
primar și Consiliere și dezvoltare personală la gimnaziu) se continuă în clasa a IX-a din
perspectiva asigurării stării de bine a elevilor, în acord cu particularitățile acestora, dar și cu
nevoile claselor de elevi. Acest specific imprimă documentelor curriculare flexibilitate în
abordarea competențelor, ceea ce solicită diriginților cunoaștere, putere de adaptare și
creativitate a intervențiilor educaționale pentru dezvoltarea personală a adolescenților.
Dirigintele desfăşoară activități de suport educațional, consiliere şi orientare profesională

pentru elevii clasei pe care o coordonează, cuprinzând: teme stabilite pe baza programelor
şcolare pentru aria curriculară „Consiliere şi orientare” în vigoare; teme privind educația rutieră,
educația şi pregătirea antiinfracțională a elevilor, protecția civilă, educația antiseismică,
antidrog, împotriva traficului de persoane etc.; activități educative extraşcolare, activități pe
care le stabileşte după consultarea elevilor şi în concordanță cu specificul vârstei şi nevoilor
identificate pentru colectivul respectiv de elevi. Pentru a se asigura o comunicare constantă,
promptă şi eficientă cu părinții, dirigintele realizează activități de suport educațional şi
consiliere pentru părinți.

Activitățile specifice funcției de diriginte, de oferire a suportului educațional, consiliere şi

orientare profesională pentru elevii clasei pe care o coordonează, sunt desfăşurate de către
diriginte, în funcție de prevederile planurilor-cadru. Astfel, la clasa a IX-a, în afara orelor de
curs, deoarece ora de orientare şi consiliere nu este prevăzută în planul-cadru. În această situație,
dirigintele stabileşte, prin consultarea clasei de elevi, un interval orar în care acesta va fi la
dispoziție elevilor, pentru desfăşurarea activităților de suport educațional, consiliere şi orientare
profesională, într-un spațiu prestabilit şi destinat acestei activități. Intervalul orar este anunțat
elevilor, părinților şi celorlalte cadre didactice. Planificarea orei destinate acestor activități se
realizează cu aprobarea directorului unității de învățământ, iar ora respectivă se consemnează
în condica de prezență a cadrelor didactice. Planificarea activităților dirigintelui se realizează
de către acesta semestrial şi anual şi se avizează de către directorul adjunct sau directorul unității
de învățământ.12
Oră săptămânală de dirigenție, utilizată în cele mai multe cazuri în oră de consiliere și
dezvoltare personală/orientare, evidențiază nevoia de sprijin pe care cadrele didactice au
resimțit-o și încă o resimt în ceea ce privește dezvoltarea propriilor abilități și metodele și
instrumentele de lucru.
Faptul că există doar o oră pe săptămână pentru a analiza, în principal, toate aspectele
comportamentale și atitudinale, incluse prin conținut și finalități în cadrul ariei curriculare
Consiliere și orientare, înseamnă că este necesară o schimbare de abordare a acestei ore de curs.
Astfel, se impune deplasarea accentului de la aspectele administrative-organizatorice specifice
managementului clasei de elevi, așa cum se întâmplă în realitate, la crearea unor situații de
învățare/ dezvoltare și exersare a abilităților în care elevii să relaționeze, să comunice, să se
exprime prin evidențierea calităților personale, să aibă încredere în sine și în ceilalți, să ia decizii
și să-și asume responsabilități, să negocieze în situații conflictuale, dar și în privința sarcinilor
de lucru, să-și exprime emoțiile și să înțeleagă consecințele. De fapt, acest lucru înseamnă să
revenim la semnificația primară a orei de dirigenție/ consiliere, uitată sau ignorată sub asediul
sarcinilor administrative-birocratice care trebuie îndeplinite în contextul școlar.
Nu întâmplător, participarea la ora de dirigenție/ consiliere nu este evaluată prin acordarea
notelor, ea are în vedere evidențierea și monitorizarea progresului înregistrat de elevi cu privire
la dezvoltarea competențelor specifice, urmărite conform curriculumului. Mai mult,
preponderența activităților practice realizate în cadrul acestei ore ar trebui să asigure elevilor,
dar și profesorilor, certitudinea găsirii unor răspunsuri la întrebări care vizează calitatea
relațiilor stabilite și a nivelului de comunicare atins, frecvența comportamentelor adaptative și
dezirabile necesare tranziției spre viața activă, nivelul de maturizare afectiv-emoțională etc.
Prin urmare, revenirea la specificul declarat al orei de Dirigenție, oferind acesteia toate
dimensiunile sale formative, în raport cu activitățile celor cinci module tematice menționate
anterior pentru aria curriculară Consiliere si Orientare, se impune ca o necesitate obiectivă, la
fel ca și raționalizarea sarcinilor birocratice aferente profesorului-diriginte. (N. Lițoiu, 2020)13
12
Anexa 1 la Ordinul M.E.C.I. nr. 5132/10.09.2009 privind activitățile specifice funcției de diriginte; Adresa
MEN Nr.38546/13.09.2017- precizări dirigenție
13
Lițoiu, 2020, Consiliere și orientare profesională. Ghid pentru licee, București

Referințe
Houellebecq, M. (1994) Extension du domaine de la lutte. Editions Maurice Nadeau, Paris
Ministerul Educației Naționale. Programele școlare de Consiliere și dezvoltare personală, clasele V-

VIII. Anexa 2 a OMEN nr. 3393/28.02.2017
Ministerul Educației și Cercetării. Consiliul Național pentru Curriculum. Programe școlare pentru Aria
curriculară Consiliere și orientare clasele IX-XII. Anexa la OMEC nr. 5287/09.10.2006
Durlak, J. A.; Weissberg, R. P.; Dymnicki, A. B.; Taylor, R. D.; Schellinger, K. B. 2011. The Impact of
Enhancing Students’ Social and Emotional Learning: A Meta-Analysis of School-Based Universal
Interventions. In: Child Development, January/February 2011, Volume 82, Number 1, Pages 405–432)
http://programe.ise.ro/Portals/1/Curriculum/2017-progr/118 Consiliere%20si%20dezvoltare%20personala.pdf
http://programe.ise.ro/Portals/1/Curriculum/Progr_Lic/CO/Consiliere%20si%20orientare_clasele%20a%20IX-
a%20-%20a%20XII-a.pdf
http://www.povesticutalc.ro/povesti-Povestea-vasului-crapat.html
https://www.cert.ro/vezi/document/securitatea-in-retelele-sociale-si-controlul-parental
https://www.academia.edu/39242564/Riturile_de_Trecere_Arnold_Van_Gennep
https://viataverdeviu.ro/vizualizarea-o-unealta-puternica-la-indemana-oricui
https://edict.ro/necesitatea-abordarii-metodei-socratice-in-dezvoltarea-adolescentului
https://expertprogrammanagement.com/2020/10/honey-and-mumford/ http://www.consultanta-
psihologica.com/tehnici-eficiente-in-comunicarea-asertiva/
https://sites.google.com/site/aboutlifebalance/succesul-financiar/3-tehnici-de-invatare-rapida-si-
eficienta
https://bloguldirigintelui.files.wordpress.com/2014/11/managementul-informatiilor.doc

Colectiv de autori:
Coordonator: Daniela Călugăru, Inspector, Direcția Generală Învățământ Preuniversitar, Ministerul

Educației
Bulai Profesor consilier școlar, Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională

Diana Luminița Galați
Neacșu I. Elena Profesor consilier școlar, Colegiul Național ”Alexandru Odobescu”, Pitești
Lucreția
Albu C. Daniela Profesor Colegiul Național ”Mihai Eminescu”, Buzău
Mihaela
Ciucă Emilia Profesor consilier școlar, Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională
Rodica Argeș
Gârdan Melania- Profesor consilier școlar, Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională
Maria Sălaj
Barbu S. Daniela Inspector școlar, Inspectoratul Școlar al Județului Ilfov
Călineci Marcela Profesor consilier școlar, Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență
Claudia Educațională
Mitrofan Luminița Profesor consilier școlar, Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență
Doina Educațională, Școala Gimnazială Nr. 195, București
Profesor consilier școlar, Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență
Șandru N. Ioana
Educațională, Colegiul Național ”Mihai Viteazul”, București
Stănculescu Profesor consilier școlar, Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență
Aurelia Florina Educațională
Profesor consilier școlar, Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență
Munteanu Alina Educațională, Colegiul Național Dinu Lipatti, Liceul de Coregrafie Floria Capsali,
București


33 Repere Metodologice Consiliere Si Orientare 0

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

33 Repere Metodologice Consiliere Si Orientare 0

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

33 Repere Metodologice Consiliere Si Orientare 0

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

REPERE METODOLOGICE ÎN CONSILIERE ȘI ORIENTARE PENTRU TRANZIȚIA

DE LA CLASA a VIII-a LA CLASA a IX-a

REPERE METODOLOGICE PENTRU APLICAREA

DISCIPLINA: CONSILIERE ȘI ORIENTARE

Repere metodologice în Consiliere și orientare

1. Elemente ale profilului de formare al absolventului de liceu

4. Valorificarea experiențelor pozitive utilizate în învățarea din cadrul disciplinei

Repere metodologice în Consiliere și orientare

Suport pentru o tranziție de succes

Documentul elaborat valorifică contribuţiile anterioare, bunele practici și cercetările

Luând în considerare faptul că, la liceu, activitățile de Consiliere și orientare beneficiază

Repere metodologice în Consiliere și orientare

Profilul de formare al absolventului de liceu reprezintă o componentă reglatoare a

Profilul absolventului de liceu este axat pe competenţele cheie și exprimă în ce măsură

Repere metodologice în Consiliere și orientare

Rezultatele învăţării fac explicit

Centrarea pe competenţe în domeniul Consiliere și orientare presupune promovarea adecvată a

Competențele generale/ specifice în aria curriculară Consiliere și orientare sunt concepute pe

2. COMPETENȚE DE MULTILINGVISM COMPETENȚE CHEIE

5. COMPETENȚĂ PERSONALĂ, SOCIALĂ ȘI

Repere metodologice în Consiliere și orientare

În spiritul Recomandării europene cu privire la competențele cheie, disciplinele tradiționale

Repere metodologice în Consiliere și orientare

Repere pentru proiectarea, actualizarea şi evaluarea Curriculumului naţional. Cadrul de referinţă al

Repere metodologice în Consiliere și orientare

Recomandările cuprinse în Rezoluţiile Consiliului Europei (2004, 2008) subliniază rolul

Ca rezultate ale proceselor de învățare, competențele sunt definite, în Recomandările europene,

În sistemul de învățământ românesc se operează cu următoarele categorii de competențe:

Figura 1. Categorii de competențe din sistemul educațional

Repere metodologice în Consiliere și orientare

Gândirea critică, rezolvarea de probleme, luarea deciziilor, negocierea, creativitatea, empatia,

Astfel, rolul Consilierii și orientării în dezvoltarea competențelor definitorii pentru profilul de

Exersarea abilităților de comunicare eficientă și dezvoltarea abilităților sociale, managementul

Repere metodologice în Consiliere și orientare

Profilul de formare al absolventului unui nivel de învățământ constituie referențialul pentru

Disciplina Consiliere și orientare contribuie la dezvoltarea a patru dintre cele opt

În cadrul activităților desfășurate la clasă de către diriginte, parcurgerea conținuturilor învățării

1. Autocunoaștere și dezvoltare personală

2. Comunicare şi abilităţi sociale

3. Managementul informaţiilor şi al învăţării

5. Calitatea stilului de viață

Repere metodologice în Consiliere și orientare

Competențele cheie cu relevanță majoră în activitățile de consiliere și orientare dezvoltate la

Tabelul de mai jos, propune o selecție a descriptorilor regăsiți în Profilul de formare al

Repere metodologice în Consiliere și orientare

Profilul de formare al absolventului de clasa a X-a

Descriptori conform Profilului

Repere metodologice în Consiliere și orientare

potrivite aspiraţiilor individuale. Accesarea

Repere metodologice în Consiliere și orientare

- elaborarea unor proiecte (individual sau în

Repere metodologice în Consiliere și orientare

planificare, organizare, obţinerea - interviuri, sondaje de opinie cu privire la

Următoarele tabele, reprezintă o privire de ansamblu asupra evoluției profilului absolventului

Profilul absolventului din perspectiva competențelor cheie dezvoltate

Nivel elementar Nivel funcțional Nivel dezvoltat

Repere metodologice în Consiliere și orientare

Manifestarea curiozității Manifestarea interesului pentru Manifestarea interesului pentru

Profilul absolventului din perspectiva competențelor cheie dezvoltate