Enunțuri pentru testare la disciplina IGIENA FARMACEUTICĂ,

Facultatea Farmacie
a.u. 2021-2022
INTRODUCERE
1. Sanitarie – noțiune.
2. Profilaxie – noțiune.
3. Igienă – definiție.
4. Tipurile de profilaxie.
5. Profilaxia primară – scopul.
6. Profilaxia secundară – scopul.
7. Profilaxia terțiară – scopul.
8. Normativ igienic – noțiune.
9. Factorii biologici ai mediului înconjurător.
10. Tipurile de normative igienice.
11. Obiectivele igienei individuale.
12. Metodele de cercetare aplicate în igienă.

IGIENA ALIMENTAŢIEI
13. Proprietăți, ce nu le posedă vitaminele.
14. Sursele de vitamine pentru organism.
15. Rolul vitaminelor în organismul uman.
16. Factorii ce asigură un aport corespunzător de vitamine în organism.
17. Rolul biologic al vitaminei A.
18. Surse alimentare de vitamina A.
19. Manifestările hipervitaminozei A.
20. Organele de depunere a rezervelor de vitamina A.
21. Manifestările hipovitaminozei D.
22. Manifestarea hipervitaminozei D.
23. Surse de vitamina D.
24. Rolul biologic al vitaminei E.
25. Manifestările hipovitaminozei E.
26. Sursele vitaminei E.
27. Surse de vitamina K.
28. Vitaminele liposolubile.
29. Vitaminele hidrosolubile.
30. Substanțe cu efecte vitaminice.
31. Factorii care condiționează pierderea vitaminelor hidrosolubile.
32. Căile de eliminare a vitaminelor hidrosolubile.
33. Manifestările hipovitaminozei A.
34. Consecințele hipervitaminozei D.
35. Manifestările hipovitaminozei B1.
36. Manifestările bolii "beri-beri".
37. Rolul biologic al vitaminei B1.
38. Surse de vitamina B1.
39. Rolul biologic al vitaminei D3.
40. Rolul biologic al vitaminei B2.
41. Manifestările hipovitaminozei B2.
42. Produse surse de riboflavină.
43. Manifestările severe al hipovitaminozei PP.
44. Sursele de vitamina PP.
45. Funcțiile vitaminei C în organism.
46. Cauzele hipovitaminozei C în perioada iarnă-primăvară.
47. Necesarul diurn de vitamina C pentru un adult.
48. Rolul biologic al vitaminei C.
49. Sursele de vitamina C.
50. Condițiile de inactivare a vitaminei C.
51. Sursele beta-carotenului.
52. Proprietățile tocoferolului.
53. Rolul esențial al vitaminei K.
54. Obiectivele igienei alimentației.
55. Substanțe nutritive surse de material plastic și energetic.
56. Substanțele nutritive cu efect catalizator.
57. Importanța biologică a colesterolului.
58. Alimente furnizoare de proteine biologic superioare.
59. Indicatorii de apreciere a valorii nutritive a legumelor.
60. Indicatorii de apreciere a valorii nutritive a fructelor.
61. Condițiile alimentației echilibrate.
62. Indicii de apreciere al alimentației individuale.
63. Substanțele nutritive cu funcție energogenă.
64. Substanțele nutritive cu funcție preponderent plastică.
65. Substanțele nutritive cu efect catalitic.
66. Substanțele nutritive esențiale.
67. Substanțele substituente.
68. Consecințele surplusului de vitamine în alimentație.
69. Grupul de populație la care se referă chirurgii, conform "Normativele consumului
de energie și cantitatea necesară de alimente".
70. "Normativele consumului de energie" pentru populația adultă.
71. Nutrimentele care necesită o cantitate mai mare de energie pentru digestie.
72. Factorii care determină valoarea biologică a proteinelor.
73. Factorii ce se vor lua în considerație pentru calculul necesității de energie și trofine.
74. Produse – surse de fibre alimentare.
75. Consecințele insuficienței fibrelor alimentare în alimentație.
76. Rolul acizilor grași polinesaturați în alimentație.
77. Influența masei corporale asupra metabolismul bazal.
78. Factorii de care se va ține cont la recomandarea alimentației raționale.
79. Produsele furnizoare de proteine cu valoarea biologică superioară.
80. Produsele furnizoare de glucide nedigerabile (fibre alimentare).
81. Ce reprezintă alimentația calitativ neadecvată.
82. Ce reprezintă alimentația neechilibrată.
83. Consecințele lipsei proteinelor în alimentație.
84. Sindromul Kwashiorkor – cauzele.
85. Aminoacizii esențiali.
86. Clasele proteinelor după valoarea biologică.
87. Acizii care intră în componența lipidelor.
88. Produsele - surse de steride.
89. Sursele fosfatidelor.
90. Proprietățile lipidelor.
91. Funcțiile lipidelor în organism.
92. Rolul acizilor grași polinesaturați.
93. Valoarea biologică a lipidelor de origine vegetală.
94. Produse furnizoare de glucide.
95. Rolul biologic al glucidelor nedigerabile.
96. Principalele polizaharide.
97. Funcțiile glucidelor.
98. Efectele fibrelor alimentare.
99. Sarcinile igienei alimentației.
100. Particularitățile alimentației raționale.
101. Necesitățile asigurării componentului energetic pentru organism.
102. Factori ce sporesc metabolismul bazal.
103. Factori ce scad metabolismul bazal.
104. Factori ce influențează consumul de energie.
105. Metode de determinare a valorii energetice a alimentației.
106. Principiile alimentației dietetice.
107. Funcțiile medicului dietetician.
108. Substanțe ce se găsesc într-o formă coloidală stabilă în lapte.
109. Unități de măsură a acidității laptelui.
110. Aciditatea laptelui proaspăt.
111. Metode de conservare a laptelui.
112. Indicii de apreciere a calității laptelui după normative în vigoare.
113. Acțiunea laptelui asupra activității gastrice.
114. Indicii de apreciere a prospețimii laptelui.
115. Vitaminele liposolubile ale laptelui.
116. Valoarea nutritivă a brânzei de vaci.
117. Cheltuielile de energie reglabile.
118. Proteinele laptelui.
119. Valoarea nutritivă a produselor acidolactice.
120. Indicii integrității laptelui.
121. Consecințele carenței de proteine în alimentație.
122. Factorii favorabili menținerii vitaminei "C" în produsele alimentare la păstrarea și
prelucrarea culinară.
123. Sărurile minerale din lapte, formele lor.
124. Vitaminele hidrosolubile ale laptelui.
125. Laptele cale de transmitere a unor infecții.
126. Aciditatea smântânii.
127. Metodele de păstrare a calității laptelui.
128. Condițiile de pasteurizare lentă a laptelui.
129. Substanțele nutritive din pâine.
130. Indicii de apreciere a calității pâinii.
131. Aciditatea pâinii de secară.
132. Valoarea nutritivă a cărnii.
133. Bolile transmise prin intermediul cărnii.
134. Probele de determinare a prospețimii cărnii.
135. Valoarea nutritivă a cartofului.
136. Hipervitaminoza B6 la copii – manifestarea.
137. Hipervitaminoza PP – caracteristicele.

PATOLOGII ŞI INTOXICAŢII ALIMENTARE

138. Măsura de prim ajutor suspectatului de botulism.
139. Produsele care cel mai frecvent pot cauza toxicoza stafilococică.
140. Măsura primordială de profilaxie a intoxicațiilor alimentare.
141. Tipurile de bacteriotoxicoze.
142. Cauza mai frecventă a botulismului.
143. Cauzele micotoxicozelor.
144. Agenții cauzali ai toxiinfecțiilor.
145. Semnele caracteristice botulismului.
146. Semnele caracteristice intoxicației stafilococice.
147. Principiile de profilaxie a intoxicațiilor alimentare bacteriene.
148. Particularitățile intoxicațiilor alimentare.
149. Tipurile de patologii alimentare (clasificarea FAO/OMS).
150. Cauza subnutriției, hiperalimentaţiei, alimentației calitativ neadecvate, alimentației
neechilibrate.
151. Consecințele subnutriției, hiperalimentaţiei.
152. Tipurile subnutriției.
153. Formele etiologice ale subnutriției.
154. Formele hiperalmentaţiei.
155. Cauza intoxicațiilor alimentare.
156. Clasificarea intoxicațiilor alimentare.
157. Condițiile de care depinde apariția intoxicațiilor alimentare bacteriene.
158. Cauza toxiinfecțiilor.
159. Simptomele specifice ale botulismului.
160. Patologiile persoanelor care pot contamina alimentele cu stafilococi.
161. Formele micotoxicozelor.
162. Consecințele hiperalimentaţiei.
163. Formele etiologice ale patologiei alimentare (subnutriției).
164. Măsurile de profilaxie ale intoxicațiilor alimentare.

IGIENA AERULUI
165. Definițiile climei, vremii, microclimatului.
166. Caracteristica acțiunii biologice a spectrului solar.
167. Cauza insolației.
168. Radiațiile solare cu acțiune bactericidă pronunțată.
169. Conținutul de oxigen la care viața este imposibilă.
170. Situațiile de utilizare a rozei frecvenței vânturilor.
171. Stratul atmosferic care acționează preponderent asupra organismului uman.
172. Stratul atmosferic care este influențat de procesele ce au loc pe pământ.
173. Valoarea umidității relative optime a aerului din saloanele spitalicești.
174. Dispozitivele utilizate pentru determinarea umidității aerului.
175. Complexul de factori cu ajutorul cărora se poate stabili temperatura efectivă.
176. Conținutul de bioxid de carbon în aerul atmosferic ne poluat.
177. Indicatorul sanitar de viciere a aerului din încăperile de locuit.
178. Radiațiile (cu acțiune bactericidă) ce sunt folosite pentru dezinfecția aerului din încăperile
spitalului.
179. Definiția umidității relative a aerului.
180. Factorii ce determină microclimatul cald.
181. Caracteristica proceselor de termoreglare.
182. Influența umidității scăzute a aerului asupra organismului.
183. Radiațiile solare sub acțiunea cărora se formează ritmul nictemeral.
184. Localități, unde numărul de aeroioni grei este mai mare.
185. Tipul de aeroioni ce se conține în aerul poluat.
186. Acțiunea climatului asupra organismului.
187. Manifestările care au loc la adaptarea la condiții climatice foarte călduroase.
188. Manifestările ce au loc la adaptarea la condiții climatice reci.
189. Metodele folosite pentru determinarea acțiunii complexe a factorilor de microclimat asupra
organismului.
190. Caracteristica vicierii aerului.
191. Sursele naturale și artificiale de poluare a atmosferei.
192. Acțiunile directe și indirecte a poluării atmosferei.
193. Reacțiile ce se produc în organism la acțiunea microclimatului rece.
194. Efectele fiziologice ale bioxidului de carbon asupra organismului.
195. Straturile atmosferei.
196. Straturile atmosferei în care temperatura aerului scade proporțional cu altitudinea.
197. Factorii microclimatului.
198. Căile de cedare a căldurii.
199. Acțiunea biologică a radiațiilor solare luminoase.
200. Cauzele apariției bolii de cheson.
201. Grupurile măsurilor de protecție ale aerului atmosferic.
202. Patologiile care se pot transmite prin mediul aerian.
203. Persoanele care suferă de insuficiență a radiației ultraviolete.
204. Tipurile microclimatului după acțiunea asupra organismului.
205. Metodele fiziologice și psihologice de determinare a acțiunii microclimatului asupra
organismului.
206. Caracteristica temperaturii efective în limitele zonei de confort.
207. Valorile temperaturii efective (în grade convenționale) când este înregistrată senzația de
confort termic al organismului.
208. Decalajul diurn de temperatură a aerului admis într-o încăpere în cazul funcționării
sistemelor d e încălzire.
209. Tipurile de umiditate ale aerului.
210. Viteză de mișcare a aerului la care se simte senzația de curent.
211. Manifestările aflării îndelungate în mediu cu temperatură înaltă.
212. Viteza de mișcare a aerului optimă pentru saloanele spitalicești.
213. Tipurile de umiditate cu deosebită importanță în practica medicală.
214. Tipul de umiditate care se normează.
215. Sindroamele ce se produc la inhalarea azotului sub presiune.
216. Fazele aclimatizării.
217. Caracteristica fazei de restructurare a procesului de aclimatizare.
218. Felurile de umiditate necesare pentru determinarea umidității relative.
219. Caracteristicile fazei stabile de aclimatizare.
220. Factorii de care depinde procesul de aclimatizare
221. Consecințele emboliei gazoase în sindromul de decompresie (maladia de cheson).
222. Manifestările fazei de restructurare nefavorabilă în aclimatizare.
223. Denumirea dispozitivelor pentru determinarea vitezei de mișcare a aerului.
224. Denumirea dispozitivelor pentru înregistrarea temperaturii și umidității aerului.
225. Denumirea dispozitivului pentru înregistrarea presiunii atmosferice a aerului.
226. Combinația corectă a factorilor microclimatici pentru saloane, în care se află pacienți cu
tireotoxicoză, gradul I.
227. Felurile de umiditate necesare pentru determinarea umidității relative
228. Metoda de determinare a umidității maxime a aerului
229. Selectați metode de cercetare a acțiunii microclimatului asupra organismului uman
230. Metodele folosite pentru determinarea acțiunii complexe a factorilor de microclimat asupra
organismului
231. Reacțiile ce se produc în organism la acțiunea microclimatului rece
232. Condițiile în care se produce sindromul de decompresiune.
233. Manifestările acțiunii microclimatului asupra organismului la valoarea temperaturii efective
de 23 grade convenționale
234. Manifestările acțiunii microclimatului asupra organismului la valoarea temperaturii efective
de 14 grade convenționale
235. Manifestările aflării îndelungate în mediu cu temperatură înaltă
236. Manifestările ce au loc la adaptarea la condiții climatice reci
237. Sindroamele ce se produc la inhalarea azotului sub presiune
238. Determinarea temperaturii efective
239. Metodele de determinare a acțiunii complexe a factorilor de microclimat asupra
organismului
240. Noțiunea de regim termic.

IGIENA APEI
241. Cantitatea diurnă de apă pentru un adult pentru uz fiziologic.
242. Concentrația sulfaților admiși în apa potabilă ce nu prezintă risc pentru sănătate.
243. Care este concentrația fluorului în apa potabilă ce poate predispune la apariția cariei dentare?
244. Care sunt maladiile infecțioase care se poate manifesta în formă de endemie hidrică?
245. Noțiunea corectă a oxidabilității apei.
246. Ce indică prezența concomitentă în apă a NH3, nitriților și nitraților?
247. Care este maladia cauzată de apa poluată cu plumb și compușii lui?
248. Care este concentrația clorului rezidual liber ce trebuie să asigure securitatea biologică a apei
din apeduct?
249. Metoda de înlăturare a excesului de clor din apa potabilă.
250. Combinațiile de compuși chimici ce formează duritatea generală a apei.
251. Care este concentrația clorurilor în apa potabilă ce nu prezintă risc pentru sănătate?
252. Cauza apariției gușii endemice.
253. Care este substanța ce permite stabilirea diagnosticului de poluare recentă a apei potabile cu
substanțe organice?
254. Care sunt simptoamele manifestării endemice a patologiilor hidrice infecțioase?
255. Care este aparatul utilizat pentru recoltarea probelor de apă?
256. Ce concentrație de fluor trebuie să fie în apa potabilă pentru a nu prezinta risc pentru
sănătate?
257. Patologia provocată de apa poluată cu metil-mercur.
258. Indicatorul siguranței dezinfecției apei potabile.
259. Factorul de risc care duce la apariția methemoglobinei hidrice la copii.
260. Factorul de risc care induce fluoroza.
261. Cele mai mari cantități de apă se consumă pentru a acoperi care necesități?
262. Direcțiile de consum ale apei în care sunt utilizate cele mai mici cantități.
263. Care este consumul diurn de apă a unei persoane adulte recomandat de OMS pentru uz
fiziologic-igienic?
264. Ce este regiune biogeochimică?
265. Care este cantitatea de clor activ (%) ce conține clorura de var proaspătă?
266. Pentru dezinfecția apei poate fi folosită clorura de var?
267. Condiții de potabilitate a apei conform Normelor sanitare.
268. Maladiile infecțioase ce pot fi transmise prin intermediul apei.
269. Maladiile parazitare ce pot fi transmise prin intermediul apei.
270. Principalele metode de purificare a apei potabile.
271. Procesele ce se petrec în cadrul procesului de autopurificare a apei.
272. Poluare antropogenă a apelor de suprafață.
273. Activitățile pentru profilaxia bolilor hidrice.
274. Care sunt indicii de securitate microbiologică pentru apa potabilă în conformitate cu
Normele Sanitare în vigoare.
275. Impactul apei potabile care conține cantități mari săruri minerale.
276. Semnele de manifestare a saturnismului hidric.
277. Cerințele generale pentru apa potabilă.
278. Parametrii organoleptici ce asigură potabilitatea apei.
279. Sănătatea oamenilor poate fi afectată de calitatea apei?
280. In ce cazuri consumul apei poate duce la apariția cianozei infantile?
281. Factorii ce contribuie la apariția patologiilor hidrice infecțioase?
282. Metodele de limpezire a apei.
283. Care sunt substanțele folosite pentru coagularea apei destinate pentru uz potabil?
284. În conformitate cu care indici se va aprecia eficacitatea clorinării apei potabile?
285. Indicatorii de poluare organică a apei din sursele deschise.
286. Importanța igienică a durității apei.
287. Indicatori de poluare organică a apei.
288. Simptoamele de manifestare a methemoglobinemiei hidrice.
289. Formele de manifestare a patologiilor hidrice infecțioase.
290. Semnele epidemiilor hidrice.
291. Care boli virale pot fi transmise pe cale hidrică?
292. Care patologii hidrice infecțioase se pot manifesta în formă sporadică?
293. Ce condiții trebuie de respectat pentru a obține o dezinfecție eficace a apei potabile?
294. Metodele de dezinfecție a apei potabile.
295. Metodele de clorinare apei în scopuri potabile.
296. Componența chimică neconformă a apei potabile este factor de risc?
297. Prin ce se deosebesc apele de suprafață de cele interstatale?
298. Care indici se utilizează pentru a determina securitatea epidemiologică a apei din fântâni?
299. Indicii bacteriologici ai calității apei potabile.
300. Indicii ce caracterizează proprietățile organoleptice ale apei.
301. Care sunt sursele utilizate pentru aprovizionarea centralizată cu apă?
302. Care sunt parazitozele ce pot fi transmise prin apă?
303. Care sunt cele 3 grupe de indici ai calității apei?
304. Care sunt semnele ce caracterizează din punct de vedere igienic bazinele deschise ca sursă
de aprovizionare cu apă?
305. Care sunt indicațiile pentru aplicarea coagulării apei?
306. Consecințele deshidratării organismului.
307. Consecințe ale utilării apei cu compoziție chimică necorespunzătoare cu documentele
normative în vigoare.
308. Consecințele consumului de lungă durată a apei ce depășesc parametrii durității stabiliți de
Normele Sanitare în vigoare.
309. De ce depinde eficiența procesului de coagulare a apei?
310. Importanța igienică a metodei de tratare a apei.
311. De ce depinde alegerea dozei de clor pentru dezinfectarea apei?
312. Care sunt factorii ce influențează procesul de clorinare a apei?
313. În ce condiții se reduce activitatea clorurii de var?
314. În ce condiții se păstrează clorura de var?
315. Avantajele dezinfecției apei prin ozonare comparativ cu clorinarea.
316. Care sunt metodele fizice de dezinfecție a apei?
317. Avantajele dezinfecției apei cu radiații ultraviolete comparativ cu clorinarea.
318. Dezavantajele dezinfecției apei cu raze ultraviolete.
319. De ce dezinfecția apei prin fierbere e cea mai eficientă din metodele fizice?
320. Care sunt dezavantajele dezinfecției apei prin fierbere?
321. Sursele aprovizionate cu apă a ISMP.
322. Căror cerințe igienice trebuie să corespundă apa destinată pentru prepararea soluțiilor
injectabile?
323. Factorii ce condiționează pirogenia apei.
324. Ce metode se folosesc pentru ameliorarea proprietăților organoleptice și corecția compoziției
chimice a apei?
325. Ce măsuri trebuie întreprinse pentru a preveni poluarea apei din fântâni?
326. Măsurile de prevenție a bolilor hidrice.
327. Cauzele apariției pirogeniei apei.
328. Ce compuși chimici se pot folosi pentru eliminarea substanțelor organice din apă în condiții
de farmacie?
 IGIENA FARMACIILOR. ILUMINATUL, VENTILAȚIA
329. Dispozitivul de măsurare a intensității luminii.
330. Care este valoarea normală a unghiului de incidență (cădere) al luminii la locul de lucru?
331. Care este valoarea coeficientului de iluminare naturală optim pentru sălile de studii?
332. Care este valoarea CIN recomandată pentru sălile de sterilizare?
333. Unitatea de măsură a intensității luminii.
334. Coeficientul de luminozitate.
335. Modalitatea de asigurare a uniformității iluminatului artificial.
336. Coeficientul de iluminare naturală (CIN).
337. Indicii de apreciere a iluminării naturale.
338. Necesitatea ventilației artificiale locale.
339. Încăperile ce pot fi încălzite cu ajutorul sistemului termic central cu aburi.
340. Factorii determinanți ai nivelului de iluminare naturală din încăperi.
341. Metodele de studiere a iluminatului artificial al încăperilor.
342. Prioritățile iluminatului luminiscent.
343. Dezavantajele iluminatului luminiscent.
344. Indicii de apreciere a iluminării naturale a încăperilor.
345. Cerințele iluminatului rațional.
346. Indicii de apreciere a iluminării artificiale.
347. Exigențele igienice față de iluminarea artificială a încăperilor.
348. Tipurile corpurilor de iluminat.
349. Calcularea multiplului necesar al schimbului de aer în încăperile de producere.
350. Factorii ce influențează ventilația naturală al încăperilor.
351. Tipurile de ventilație artificială a încăperilor.
352. Tipurile de ventilație prin aspirație.
353. Cerințele igienice față de încălzire.
354. Agenții termici pentru încălzirea centralizată.
355. Cerințele pentru sistemele termice locale.
356. Încăperile depozitare ale farmaciilor.
357. Avantajele sistemului termic cu lambriuri.
358. Sala de comerț (eliberări).
359. Intensitatea luminii combinate (generală + proiectată) la locurile de muncă în oficină, blocul
aseptic, cabinetul chimistului-analitician, în sala de elaborări.
360. Coeficientul de luminozitate (CL) normat pentru oficină, blocul aseptic, cabinetul
chimistului-analitician.
361. Lumina artificială la locul de muncă în blocul aseptic, în sala de elaborări, oficină, al
receptarului în secţia de eliberări, al chimistului-analitician.
362. Microclimatul optim în încăperile de lucru din farmacii.
363. Canalele de ventilație naturală din încăperile farmaceutice.
364. Sistemele de ventilație prin aspirație.
365. Dezinfectarea aerului din blocul aseptic.
366. În care încăperi farmaceutice va predomina ventilația prin refulare (debitare)?
367. Importanța igienei farmaciilor.
368. Scopul igienei farmaciilor.
369. Obiectivele de studii ale igienei farmaciilor.
370. Încăperile farmaceutice în care nu se permite ventilație naturală.
371. Tipul farmaciilor după clasificare.
372. Locurile unde pot fi amplasate farmaciile.
373. Locurile unde nu pot fi amplasate farmaciile.
374. Care sunt încăperile farmaciei unde va predomina ventilația prin refulare?
375. Care sunt încăperile secției de producere și eliberări?
376. Încăperile administrative ale farmaciei.
377. Numiți încăperile habituale ale farmaciei
378. Care sunt modalitățile de comunicare a încăperilor farmaceutice?
379. Care sun încăperile farmaceutice ce pot comunica între ele?
380. Blocul aseptic al farmaciei.
381. Care sunt factorii ce pot influența negativ procesele de preparare ale medicamentelor în
farmacii?
382. În care încăperi farmaceutice pereții trebuie acoperiți cu plăci de teracotă până la înălțimea
de 1,8 m?
383. Ce se poate depozita în subsolurile farmaciei?
384. Cum trebuie să fie finisat blocul aseptic?
385. Cu ce vor fi acoperite dușumelele din încăperile de producere ale farmaciilor?
386. Particularitățile farmaciilor de pe lângă instituțiile curativ-profilactice?
387. Care este specificul sistematizării interioare a farmaciilor din instituțiile curativ-profilactice?
388. Tipul spălătoriilor pentru vase de care trebuie să dispună farmaciile instituțiilor curative?
389. Care este orientarea optimă a încăperilor de lucru cu precizie din farmacie?
390. Care încăperi de producere ale farmaciei se recomandă a fi orientate spre punctele cardinale
nordice (nord, nord-est, nord-vest)?
391. Ce influențează iluminarea rațională a încăperilor farmaceutice?
392. În care încăperi farmaceutice trebuie să fie obligatoriu lumină naturală?
393. Care sunt consecințele iluminării insuficiente a locului de lucru în farmacie?
394. Care sunt recomandările întru asigurarea unei iluminări naturale bune încăperilor
farmaceutice?
395. Care sunt cauzele exigențelor igienice riguroase față de iluminarea artificială a farmaciilor?
396. Care sunt cauzele preferării lămpilor luminiscente pentru iluminarea încăperilor
farmaceutice?
397. Care sunt încăperile farmaceutice în care se admite iluminarea cu becuri incandescente?
398. care este încălzirea optimă în farmacii?
399. Care sunt avantajele încălzirii centrale prin lambriuri a farmaciilor?
400. Care sunt dezavantajele încălzirii cu sobe a farmaciilor?
401. Care sunt cei mai frecvenți poluanți ai aerului din farmacii?
402. Scopul ventilației farmaciilor.
403. În care încăperi farmaceutice trebuie să predomine ventilația prin aspirație?
404. Ce fel de sisteme de ventilație artificială trebuie instalate în spălătorii?
405. Cum se întrețin în farmacii pereții vopsiți cu vopsea de ulei sau acoperiți cu teracotă?
406. De ce în blocul aseptic trebuie să predomine ventilația prin refulare (debitare)?
407. Care este modalitatea de întreținere a suprafețelor de lucru în blocul aseptic?
408. Ce substanțe dezinfectante se folosesc în farmacii?
409. Care sunt obiectivele controlului bacteriologic în farmacii (de către Agenția Națională de
Sănătate Publică)?
410. Ce informații prezintă planul situațional al farmaciei?
411. Ce informații prezintă planul general al farmaciei?
412. Care este orientarea optimă a sălii de eliberări a farmaciei?
413. Care sunt încăperile de producere în farmacii?
414. Cum trebuie să fie iluminarea artificială a oficinelor farmaciilor?
415. Care sunt unitățile de structură în farmaciile de tip general?
416. Care sunt metodele de dezinfecție a aerului din încăperile farmaceutice?
417. Care sunt indicii purității aerului în farmacii?
418. Care sunt cauzele aplicării radiațiilor ultraviolete în practica farmaciilor?
419. Care sunt particularitățile blocului aseptic al farmaciilor (amplasarea)?
420. Care este modalitatea de transmisie a infecțiilor nosocomiale?
421. Care sunt contraindicațiile absolute de angajare la lucru în farmacii?
422. Care sunt contraindicațiile relative de angajare la lucru în farmacii?
423. Care este cauza obligatorie a respectării stricte a igienei individuale de către lucrătorii din
farmacii?
424. Elemente de igienă individuală a farmaciștilor.
425. Elementele de igienă individuală a lucrătorilor din blocul aseptic.

IGIENA MUNCII. FIZIOLOGIA MUNCII. NOXELE PROFESIONALE.

BOLILE PROFESIONALE
426. Ce este caracteristic pentru aerosolii de praf.
427. Alegeți metodele de determinare a gradului de pericol al prafului.
428. Care este acțiunea solvenților organici asupra organismului
429. Alegeți, cum pot fi clasate muncile conform consumul de energie
430. Alegeți calea cea mai periculoasă de pătrundere a toxicelor în organism
431. Definiți ce este zgomotul
432. Indicați unitățile de măsură a intensității a zgomotului
433. Definiți cum se clasifică noxele profesionale
434. Definiți scopul examenului medical la încadrarea în muncă
435. Enumerați în se împart condițiile de muncă
436. Indicați măsurile de combatere ale zgomotului
437. Indicați unitatea de măsură a frecvenței zgomotului
438. Indicați, felurile de cumulare a toxicelor în organism
439. Menționați, de ce depinde acțiunea nocivă a prafului asupra organismului
440. Numiți ce persoane trebuie supuse examenului medical la încadrarea în muncă
441. Numiți cea mai periculoasă cale de pătrundere a toxicelor în organism din mediul de
producere
442. Numiți de ce depinde toxicitatea substanței chimice
443. Numiți factorii ce țin de substanța la acțiunea toxicelor asupra organismului
444. Numiți factorii de care depinde influența nocivă a zgomotului asupra organismului
445. Numiți formele grave ale bolii de decompresiune la chesonieri
446. Numiți manifestările caracteristice pentru oboseală
447. Numiți manifestările ce apar în barotraumatismul urechii
448. Numiți manifestările la boala cronică de cheson
449. Numiți măsurile curativ-profilactice în combaterea acțiunii nocive a prafului
450. Numiți măsurile de profilaxie a pneumoconiozelor
451. Numiți măsurile de sistematizare în combaterea acțiunii nocive a prafului
452. Numiți măsurile tehnologice în combaterea acțiunii nocive a prafului
453. Numiți prin ce se caracterizează intoxicațiile cu plumb
454. Numiți prin ce se caracterizează surmenajul
455. Numiți unde apar mai frecvent la pătrunderea toxicelor, intoxicațiile profesionale
456. Numiți, proprietățile fizice a zgomotului ce-i determină nocivitatea
457. Numiți acțiunile caracteristice igienei muncii
458. Numiți ce intervine în patogenia intoxicațiilor cu CO
459. Numiți ce persoane trebuie supuse controlului medical periodic
460. Numiți ce poate cauza praful de producere
461. Numiți cele mai frecvente boli profesionale prin agenți biologici care se întâlnesc
462. Numiți de ce depinde caracterul acțiunii toxicelor industriale
463. Numiți de ce e cauzată intoxicația cu CO
464. Numiți enunțurile caracteristice acțiunii radiațiilor infraroșii în mediul de producere
465. Numiți factorii determinanți ai dezvoltării pneumoconiozelor
466. Numiți măsura legislativă în combaterea acțiunii nocive a prafului
467. Numiți măsurile sanitaro-tehnice în combaterea acțiunii nocive a prafului
468. Numiți modificările funcționale ale sistemului cardiovascular la activități fizice
469. Numiți modificările funcționale apărute în organism la munca intelectuală
470. Numiți organele implicate în neutralizarea toxicelor din organism
471. Numiți, ce poate apărea în cazul expunerii pe timp îndelungat la vibrații
472. Numiți, ce pot provoca vibrațiile transmise sistemului mână – braț
473. Numiți, factorii de care nu depinde dezvoltarea maladiei "de zgomot"
474. Numiți, frecventa sunetelor la care e mai sensibil analizatorul auditiv
475. Numiți, la ce conduce expunerea repetată la zgomot, la locul de muncă
476. Numiți, principalele măsuri tehnice care trebuie luate în vederea combaterii vibrațiilor
477. Numiți, se iau în considerare pentru stabilirea diagnosticului de surditate profesionala
478. Numiți, semnele clinice caracteristice bolii de vibrație cauzate de acțiunea combinata a
vibrației locale și generale
479. Numiți, asupra căror sisteme au efect negativ vibrațiile
480. Numiți, care dintre măsurile care determină combaterea zgomotului la sursă
481. Numiți, care sunt simptoamele clinice precoce ale silicozei
482. Numiți, ce nu este caracteristic pentru oboseală
483. Numiți, ce pot provoca vibrațiile transmise întregului corp
484. Numiți, ce profesie include riscul apariției bolii Cheson
485. Numiți, ce profesie nu include riscul apariției bolii de vibrație
486. Numiți, ce se înțelege prin accident de muncă
487. Numiți, de ce este cauzată la inhalare bronșita cronică de praf
488. Numiți, durata normală a zilei de lucru
489. Numiți, echipamentele individuale de protecție împotriva zgomotului
490. Numiți, indicii modificărilor stării funcționale al sistemului nervos central în timpul lucrului
491. Numiți, măsurile de optimizare a procesului de muncă la activități intelectuale
492. Numiți, masurile profilactice în cadrul bolii de vibrație
493. Numiți, mecanismele patogenetice ale maladiei Cheson
494. Numiți, obiectivele principale ale controlului medical la persoanele expuse riscului cu
silicogen
495. Numiți, pericolul dezvoltării bolii de vibrație, la vibrația cu frecventa maximă
496. Numiți, prafurile care declanșează silicatozele
497. Numiți, principalele măsuri organizatorice care trebuie luate în vederea combaterii
vibrațiilor
498. Numiți, principalele măsuri organizatorice care trebuie luate în vederea combaterii
zgomotului
499. Numiți, principalele măsuri tehnice care trebuie luate în vederea combaterii zgomotului
500. Numiți, semnele clinice ale bolii de altitudine
501. Selectați ce acțiune manifestă toxicele industriale
502. Selectați ce nu va include rația curativ-profilactică pentru expușii la plumb
503. Selectați ce răspunsuri sunt incorecte în ce privește adaptarea funcției cardiace în efort
504. Selectați ce va include rația curativ-profilactică pentru expușii la plumb
505. Selectați manifestările ce apar la muncile fizice grele în organism
506. Selectați precauțiile apărute la decompresiunea după lucrul la presiune crescută
507. Specificați cum se efectuează controlul medical periodic
508. Specificați locurile de depozitare al plumbului
509. Specificați prin ce se face eliminarea plumbului din organism
510. Specificați prin ce se manifestă boala de vibrație
511. Specificați, care este acțiunea nocivă al prafului asupra organismului
512. Specificați, influența căii de pătrundere a toxicelor industriale
513. Specificați, influența căii de pătrundere a toxicelor industriale
514. Stabiliți calea de cumulare a plumbul în organism
515. Stabiliți scopul controlului medical periodic
 IGIENA MUNCII LA ÎNTREPRINDERILE ȘI INSTITUȚIILE
CHIMICO-FARMACEUTICE. PARTICULARITĂȚILE IGIENICE ALE
CONDIȚIILOR DE MUNCĂ LA FABRICAREA DIFERITOR TIPURI
DE MEDICAMENTE.
516. Clasificarea întreprinderilor din industria chimică și farmaceutică
517. Tipuri de materii prime medicinale
518. Numiți materiile prime de origine animalieră
519. Ce reprezintă procesul tehnologic al medicamentelor
520. Caracteristicile igienice ale procesului tehnologic la diferite etape
521. Care sunt pericolele profesionale la etapa pregătitoare
522. Numiți principalul factor nociv la etapa propriu-zisă de obținere a medicamentelor
523. Numiți principalul factor nociv la etapa finală
524. Măsurile de asanare ale locurilor de muncă
525. Impactul factorilor de producție asupra sănătății lucrătorilor
526. Poziția forțată a corpului duce la următoarele probleme de sănătate
527. Printre colaboratorii farmaciilor predomină următoarele patologii
528. În funcție de încăperea unde activează farmaciștii se disting următoarele patologii
529. Iluminatul inadecvat în farmacii provoacă următoarele patologii
530. Principalele surse ale infecțiilor intrafarmaceutice sunt:
531. Cerințe igienice privind condițiile de muncă la întreprinderile chimice și farmaceutice
532. Exigențele față de încăperi și utilajul farmaceutic
533. Exigențele față de sistemul de încălzire, ventilare, microclimatul din farmacii
534. Exigențele față de condițiile de muncă la întreprinderile chimico-farmaceutice
535. Criteriile de apreciere a florei microbiene a aerului din încăperile farmaciilor și filialele
acestora
536. Cerințe față de igiena personală a lucrătorilor din întreprinderile și instituțiile chimico-
farmaceutice.