III.1.3 Programul de jocuri didactice ,, Învăţăm jucându-ne’’

 
,,Jocul copilului nu este numai o oglindă fidelă a
 personalităţii sale in formare, ci poate fi utilizat si
ca auxiliar educativ si chiar să servească drept
 bază metodelor de predare”
(E.Planchard

Pe parcursul anilor !colari "##$%"##& !i "##&%"##' am studiat valenţele

formative ale ocului didactic )n speranţa că vor fi luminate feţele, dar !i minţile
copiilor, uneori plictisiţi, rutinaţi de o )nvăţare searbădă a unor cuno!tinţe rigide,
aride.
*m conceput )n acest sens programul,,+nvăţăm ucndu%ne--, un program
de ocuri didactice la disciplinele matematică, limba romnă !i educaţie civică,
valorificnd astfel experienţa didactică personală.
*m organizat ocuri didactice cu succes la orice tip de lecţie, in orice
moment al lecţiei si )n orice clasă a ciclului primar .
*m constatat faptul că el facilitează procesul de asimilare, fixare si
consolidare a cunostinţelor, a relaţiilor de cunoa!tere a adevărurilor, iar datorită
caracterului său formativ influenţează dezvoltarea personalităţii.
Prin folosirea ocurilor didactice la clasa mea am antrenat la elevi operaţiile
gndirii, s%a dezvoltat spiritul de echipă, am asigurat astfel un climat favorabil
 pentru o )nsu!ire mai rapidă !i temeinică a cuno!tinţelor.
Jocul didactic poate fi privit ca modalitate concretă de stimulare a interesului
elevilor pentru disciplinele de )nvăţămnt. +n acest sens, ocurile didactice
folosite de mine la clasă au avut ca sarcini 
• /ompletarea,, pătratelor bucluca!e”
• 0ă formeze cuvinte noi
• 0ă găsească )nsu!irile unor substantive
• 0ă completeze rebusuri !colare
• 0ă fie ghizi )ntr%o excursie imaginară
1nteresul pentru activitatea ludică a declan!at un efort susţinut din partea
tuturor elevilor mei, indiferent de nivelul dezvoltării sau pregătirii lor.2iecare
elev din clasa mea a simţit că pătrunde )n miezul noţiunilor, că trăie!te bucuria
fiecărui succes, implicndu%se efectiv si afectiv, !i astfel au prezentat interes si
dragoste pentru )nvăţare.
3i%am ales aceste trei discipline de )nvăţămnt din trei arii curriculare
diferite !i am folosit tot felul de ocuri didactice din clasificarea prezentată la
)nceputul lucrării. 4oi prezenta )n continuare pe discipline ocurile didactice
folosite )n cadrul programului

56
 

  111.7.5.7,, Învăţăm jucându-ne la limba română’’

Jocul didactic este un procedeu activ, mult practicat )n ciclul primar.
Jocul, activitate cognitivă specifică copilăriei, )l pune pe !colarul mic )n situaţia
unei intense activităţi intelectuale !i asigură o asimilare reală a noţiunilor,
regulilor, o )nsu!ire activă !i con!tientă a cuno!tinţelor.
2olosit cu măiestrie, ocul crează un cadru organizatoric, care favorizează
dezvoltarea interesului elevilor, a spiritului de investigare !i formarea
deprinderilor de folosire spontană a cuno!tinţelor dobndite.
* )nvăţa copiii să citească !i să scrie este un proces complex !i de lungă
durată. * citi )nseamnă a descifra mesae, transpunnd structuri grafice )n
structuri sonore !i mintale, purtătoare de sensuri. 0crierea )nseamnă )ncifrarea
unui mesa, adică reprezentarea gndurilor, ideilor prin semne grafice. +nsu!irea
citit%scrisului pnă la nivel de deprinderi se realizează prin exersarea riguroasă
!i sistematică a componentelor ce stau la baza constituirii lor.
+n activitatea de fiecare zi a copilului ocul ocupă locul preferat. *!a cum
adultul se simte )mplinit prin munca sa, copilul se simte mare prin succesele
sale ludice.
* ne )ntreba de ce pentru copil, aproape orice activitate este oc, )nseamnă
a ne )ntreba de ce este copil.
/unoscnd locul pe care )l ocupă ocul )n viaţa copilului, este u!or de
)nţeles eficienţa folosirii lui )n procesul instuctiv educativ.
+n !coală, motivaţia intrinsecă pentru )nvăţătură nu apare la comandă, iar
angaarea obţinută prin constrngere poate avea efecte secundare )ngriorătoare.
Elementele de oc, )ncorporate )n lecţie, garantează captarea atenţiei
elevilor pe tot parcursul activităţii didactice !i )nlătură plictiseala, considerată
8păcatul de moarte al predării” (9erbart.
Jocul este !i un miloc eficient de educaţie disciplinează fără constngere
 pe ucător att sub aspectul desfă!urării acţiunilor obiective, ct !i sub raportul
comportamentului social.
1ată cteva ocuri didactice folosite pentru )mbogăţirea expresivităţii
vorbirii, activizarea vocabularului !i stimularea creativităţii elevilor.
Pentru verificarea )nsu!irii grupurilor de litere am organizat ocul
  „Unde e !otrive"te#$
*m prezentat elevilor cteva desene !i le%am cerut să denumească ce văd !i
să spună :* )n căsuţa care arată grupul de litere conţinut de cuvnt.
3aterialfi!e pe care sunt scrise grupurile de sunete ca ea, ia, ie, oa, ua, uă.
0arcina să formeze cuvinte, pe urmă enunţuri care să se refere la o
călătorie cu trenul.
:esfă!urarea ocului copiii primesc fi!ele, compun cuvinte, pe urmă
enunţuri.
Jocul este sub formă de )ntrecere.
:upă mai multe exerciţii am putut organiza cu copiii ocuri didactice cu
cuvinte omonime.
5;
 

  „%ăe"te mai multe &nţeleuri$

Este un oc care are ca scop precizarea )nţelesului cuvintelor cu aceea!i
formă, dar )nţeles diferit. *m folosit ca material didactic cuvinte ca toc, cot,
 pui, pod, cap.
0arcina didactică rostirea cuvntului după anumite )nţelesuri sugerate.
:esfă!urarea ocului se scoate un elev din clasă. +nvăţătorul )mpreună cu
elevii aleg un cuvnt, de exemplu cuvntul toc. :upă alegerea cuvntului,
copilul de afară este adus )n clasă !i )n mod organizat i se spun două sau mai
multe )nţelesuri ale aceluia!i cuvnt. Elevul trebuie să ghicească despre ce
cuvnt este vorba.
:e exemplu cu el se scrie, se află la fiecare u!ă etc, pnă cnd elevul
ghice!te. :acă nu ghice!te, i se dau lămuriri suplimentare.
0e procedează la fel !i cu alte cuvinte omonime.
0inonimele contribuie la precizarea vocabularului !i măre!te simţitor
 potenţialul expresiv al limbii. /opiii sunt condu!i să )nţeleagă !i să observe că
unele cuvinte pot fi )nlocuite )n vorbire cu altele, cu acela!i )nţeles.

:e exempu copila! < bebelu! < prunc < pui de om

  au
  bătălie < luptă < război.
  „%ăe"te-i un alt nume$
*cest oc l%am folosit pentru a )mbogăţi vocabularul copiilor cu cuvinte
sinonime.
0arcina didactică aflarea unor cuvinte sinonime cu celelalte.
3aterial cuvinte iniţiale.
:esfă!urarea ocului pe tablă am scris cuvintele )n coloană zăpadă, timp,
troian, elev a ţipa. Elevii au sarcina de a găsi ct mai multe cuvinte cu acela!i
)nţeles. Jocul l%am desfă!urat pe rnduri de bănci. * ie!it c!tigător rndul care a
găsit cele mai multe sinonime pentru cuvntul dat.
2ormarea noţiunii de limbă este un proces complex care implică att
dezvoltarea vocabularului, ct !i dezvoltarea proceselor intelectuale ale elevilor.
Pentru a vedea modul )n care s%a realizat )mbogăţirea vocabularului
elevilor cu sinonime !i omonime am realizat 8Jocul sinonimelor” !i 8Jocul
omonimelor”.
  ,,'ocul inonimelor$ 
*m cerut elevilor să găsească alte cuvinte cu )nţeles asemănător din
următoarele propoziţii
3ama )!i prive!te duios fiul (emoţionată, dulce, blnd, trist, ginga!ă.
=amenii se bucură de rodnicia pămntului pe care l%au trudit. (bogăţia,
fertilitatea.

5$
 

  ,,'ocul omonimelor$
 Elevii au avut de căutat noi )nţelesuri pentru cuvintele date de noi.
>na dintre aceste cuvinte a fost vie.
3aică%ta de%i vie.
?ine%ar fi să vie.
Pn- la noi la vie.
Elevii au căutat noi )nţelesuri ale cuvntului vie, după care au alcătuit
 propoziţii deosebit de frumoase.
vie% trăie!te, este )n viaţă
% să vină
% plantaţia de viţă de vie
+n ocul „(amilia de cuvinte$ elevii au găsit toate cuvintele )nrudite cu
cele date de noi
grădina % grădinar  
% grădiniţă
% grădinărit
% a grădinări
% )ngrădit
0%au alcătuit !i enunţuri de tipul
8@atăl meu este un grădinar foarte priceput.”
sau
8?unica toată ziua a grădinărit.”
Pentru verificarea grupurilor de sunete ea, ie, ia, oa, am organizat un
concurs „)ine "tie câ"tigă$. 2iecare grup de sunete a fost reprezentat prin două
coloane de cuvinte, una din ele fiind gre!ită. >nii au avut sarcina de a găsi
cuvintele scrise corect, apoi cu acestea au alcătuit enunţuri.
iel el eram ieram poet poiet
ie!ire e!ire ieste este poiezie poezie
ieste este iera era poiem poem
iepure epure era iera versuri viersuri
iele ele ieraţi eraţi eu 1eu

83ama are o blană de iepure.”

sau
8Eu eram pe pod, cnd ele au auns.”
sau
84ersurile scrise de fratele meu sunt frumoase.”
+n atenţia mea a stat ortoepia !i ortografia care cuprind vocale duble sau
consoane duble. Pentru acesta am prezentat elevilor ct mai multe cuvinte !i le%
am cerut să creeze !i un text care să cuprindă cel puţin trei cuvinte cu consoane
alăturate, identice.

5&
 

1ată cteva exemple de cuvinte alee, idee, muzee, tran!ee, cuviincios,

fiinţă, zoologie, alcool, accelerat, accident, occident, succes, fiică, )nnora,
)nnoda, )nnopta, )nnoit.
Jocul „)lari*ică$

 Elevii au avut de clasificat )n trei coloane substantivele prezentate de

mine !i să precizeze ce arată fiecare grădină, !colar, fetiţă, pădure, necaz, alee,
 bucurie, catedră, mhnire, arbore, ploaie.

2iinţe Aucruri 2enomene ale

naturii
!colar grădină ploaie

+n exerciţiul < oc „)e e !otrive"te#$  elevii au avut de căutat

unele )nsu!iri potrivite pentru substantivele date de mine carte, cerneală, aer,
strugure, !coală, rădăcină, frunză, flori.
frunză % moartă
% verde
% galbenă
% ruginie
% spinoasă
% lată
% )ngustă
% ovală
% mare
% mică

Elevii au alcătuit enunţuri cu cteva expresii noi găsite

/ire!ul are frunza galbenă.
sau
/actusul are o frunză spinoasă.
Prin ocul didactic „Po"ta"ul$  elevii au scris scrisori unor prieteni,
veri!ori, vecini, folosind cuvinte !i expresii )ntlnite de noi )n diferitele lecţii sau
 pove!ti, povestiri, poezii.
+n ocul didactic „+ecunoa"te autorul$ elevii au fost pu!i )n situaţia de a
recunoa!te autorul unei poezii după fragmentele prezentate. *m citit elevilor
cteva versuri semnificative din poeziile mai cunoscute ale marilor no!tri
scriitori, lăsnd cte o pauză )ntre fragmente. Elevii au ascultat !i pe măsură ce

5'
 

au auzit versurile, !i%au notat cine este autorul fiecărui fragment. Pentru
complicarea ocului, am cerut elevilor să indice !i numele poeziei din care a fost
extras fragmentul ascultat.
Prezint un exemplu orientativ de felul )n care am compus o astfel de
 bandă
  8:ar deschideţi poarta .... turcii mă%nconor 
4ntul suflă rece .... rănile mă dor ....”
(:imitrie ?olintineanu < 3ama lui Btefan cel 3are
8:oar izvoarele suspună,
Pe cnd codrul negru tace,
:orm !i florile%n grădină,
:ormi )n pace.”
(3ihai Eminescu < 0omnoroase păsărele
+n ocul „%ici ce !ovete ete#$, elevii au avut de recunoscut titlul !i
autorul unei povestiri după conţinut sau personae. *stfel, am selecţionat din
diferite povestiri unele fragmente semnificative, care le%am alcătuit )n a!a fel,
)nct elevii să%!i dea seama că s%a trecut de la o poveste la alta. Jocul a fost
interesant !i atractiv !i a favorizat o participare activă a elevilor.*m anunţat
elevii că le voi spune o poveste mai lungă, făcută din bucăţele de povestiri, care
le sunt cunoscute, iar ei trebuie să fie foarte atenţi, deoarece pe măsură ce vom
 povesti, vor trebui să recunoască titlul !i autorul fiecărui fragment nou introdus.
Prezint mai os cteva fragmente reprezentative
8* fost odată o babă !i un mo!neag. ?aba avea o găină, iar mo!ul avea un
coco!. Căina babei oua )n fiecare zi două ouă !i baba mnca o mulţime de ouă,
iar mo!neagului nu%i dădea nici unul.”
8% ?a mai pune%ţi pofta%n cui, cumetre. :acă ţi%i a!a de foame, du%te la
 baltă, bagă%ţi coada%n apă !i%i avea peste cţi )ţi trebuie.”
8Bi cum intră fetiţa )ntr%o poeniţă, numai că%i ie!i lupul )n cale
% ?ună ziua, fetiţăD +i spuse el.
% 3ulţumesc frumos, lupule.
% :a, )ncotro a!a de dimineaţă
% 1a, mă duc !i eu pnă la bunica să%i duc ni!te vin !i cozonac.
% :a unde !ade bunica ta
% +n căsuţa aceea din pădure, )i răspunse fetiţa.”
  8 % ?ună vreme, cumătră. :a ce vnt te aduce pe aici
% *poi nevoia, cumetre. Fu !tiu cine a fost pe la mine pe acasă )n lipsa mea,
că mare nenorocire mi%a adus.
% /e fel cumătră
% * găsit iezii singuri !i i%a ucis. 0%acum am făcut !i eu un praznic după
 puterea mea !i am venit să te poftesc, răspunse capra amărtă.”
G#
 

+n ocul „)om!letarea verurilor$, elevii au avut ca sarcină didactică de

completat unele versuri dintr%o poezie cu cuvintele cel mai potrivite.
ara
*rde soarele de vară
Auminoasă este ... (zarea
1ar prin gru !i prin secară
* pornit ... (secerătoarea.

:uduie voinic ... (tractorul

/are%o trage după el
+n curnd, pe tot ... (ogorul
 Fu rămne%un firicel

0trn!i la bru !i ... (aurii

0nopi culcaţi se%aliniază
Parcă ar fi ni!te ... (copii
/are dorm după amiază.”
*!teptnd cu plăcere un astfel de oc, stimulaţi de dorinţa de a c!tiga
)ntrecerea, copiii citesc, sunt )ndemnaţi să citească un număr ct mai mare de
opere literare.

Jocul „)ine "tie cuvinte noi #$

*m folosit acest oc pentru activizarea vocabularului !i a cuno!tinţelor

elevilor , dezvoltarea memoriei !i capacităţii de selectareH
0e )mpart elevii )n grupe , după bănci . 0e )mparte !i tabla cu cretă colorată
+nvăţătorul pronunţă un sunet corespunzător unei litere, cernd elevilor să se
gndească !i să spună cuvinte care )ncep cu sunetul dat. 0e cer mereu cuvinte
noi, frumoase, alese .
Elevul care%l spune trebuie să !i )l explice <cu autorul )nvăţătorului< !i
 prime!te cte un punct pe tablă. /!tigă rndul de bănci cu mai multe puncte.

Jocul „ă com!unem cuvinte /$

*cest oc are ca scop recunoa!terea !i asocierea sunetelor cu literele
)nvăţate , deprinderea de a forma cuvinte noi H
*m folosit etoane mari cu literele alfabetului scrise cu ro!u !i albastruH
0e )mpart elevii )n două echipe . = echipă va primi etoanele scrise cu
ro!u , alta cele scrise cu albastru . +nvăţătorul spune un cuvnt . Elevii care au
literele corespunzătoare sunetelor ce compun cuvntul , vor ie!i )n faţa clasei !i
se vor a!eza pe echipe , astfel )nct să formeze cu literele de pe etoanele de
aceea!i culoare cuvntul auzit .
Exemplu  % )nvăţătorul spune cuvntul I sat ”
  4or ie!i copiii cu etoanele   0 
G7
 

Echipa care formează corect cuvntul c!tigă un punct . Jocul se reia cu

formarea altor cuvinte . /ă!tigă echipa cu cele mai multe puncte .
=bservaţii  % nu se cer cuvinte care conţin aceea!i literă de două sau mai
multe ori .
Jocul „crie cuvântul cu litera indicată /$
0copul ocului este dezvoltarea gndirii !i formarea deprinderii de a scrie
corect H
+nvăţătorul scrie pe tablă diferite litere cu cretă colorată. /opiii vor scrie
)n caietele lor cuvinte care )ncep cu fiecare din literele scrise pe tablă. 0e vor
scrie litere mici !i mari, indicndu<se copiilor să le folosească corect. Jocul se
 poate desfă!ura !i sub formă de concurs pe rnduri de bănci. Exemplu a 2 arcH
r < rac
  r < rama c < casă
c < cana u < urs
t < tata  < Fina
 < sanie  < 4iorel
  e < elev d < dulap
  m < măr ( < 2lorin
  b < balon ! < penar 
  4 < Aaura o < om
4ariantă  % se poate scrie pe tablă o singură literă . /opilul care va scrie
corect cele mai multe cuvinte )ncepnd cu litera respectivă va fi c!tigător .
'ocul cuvintelor
*m folosit acest oc pentru activizarea vocabularului, dezvoltarea
rapidităţii )n deprinderea de a scrie corectH
+nvăţătorul cere elevilor ca , pnă la semnalul I gata ” pe care )l va da , să
scrie )n caiete cuvinte cu sens opus .
Exemplu  mare % mic
frumos % urt
vesel % trist
tnăr % bătrn
  :upă cinci minute )nvăţătorul )ntrerupe ocul !i verifică cine a scris
mai multe asemenea perechi de cuvinte . Elevul care a scris cele mai multe , le
cite!te , fiind declarat că!tigător .

G"
 

  „5u !un una, tu !ui alta$ sau  „5u !un una, tu !ui multe$
alb < negru !coală < !coli
mare < mic carte < cărţi
scurt < lung om < oameni
 bun < rău fntna < fntnile
sus < os cucul < cucii
aproape < departe albina < albinele
8Eu spun multe, tu spui una” 8/um poate fi”
stupii < stupul /um poate fi codrul (des, verde,
  dimineţile < dimineaţa )ntunecos, uscat, pustiu ...
 buorii < buorul
 privighetorile < privighetoarea
norii < norul
trandafirii < trandafirul
 păsările < pasărea

'ocul 8cimbaţi litera 6au ilaba 7 /$

Este un oc folosit pentru activizarea !i )mbogăţirea vocabularului ,
dezvoltarea capacităţii de selectare, a mobilităţii gndirii !i a expresivităţii
limbauluiH
*cest oc are ca sarcină didactică formarea de cuvinte cu sens prin
schimbarea unei litere sau a unei silabeH
/a material didactic am folosit ilustraţii reprezentnd diferite obiecte,
animale etc.
( casă, ramă, pană, toc H
Jocul se poate desfă!ura individual sau )n colectiv .+n cazul )n care se
desfă!oară individual, )nvăţătorul anunţă că fiecare elev are la dispoziţie două
minute, după care cheamă primul concurent la tablă !i prezintă o ilustraţie.
Elevul o prive!te, o denume!te, scrie cuvntul pe tablă !i după aceea, prin
schimbarea primei litere va căuta să formeze noi cuvinte cu sens, cu acela!i
număr de litere, pe care le va scrie unele sub altele. Aa semnalul conducătorului
de oc, elevul se opre!te !i face aprecierea. Pentru activizarea tuturor elevilor,
 pentru fiecare grup de 5<G elevi care vor lucra la tablă, )nvăţătorul va alege o
comisie formată din doi membri care va face aprecierea. Pentru fiecare cuvnt
care respectă regula se acordă cte un punct. 4or fi evidenţiaţi elevii care au dat
cel mai mare număr de exemple corecte.
Pentru complicare se va cere elevilor să formeze cuvinte noi prin
schimbarea primei silabe, apoi a ultimei .
/nd ocul se desfă!oară )n colectiv, se dau copiilor foi de hrtie. @oţi vor
scrie cuvntul de pe tablă, apoi timp de "% 5 minute fiecare copil va scrie cuvinte
formate conform regulei. Aa semnalul dat de )nvăţător, copiii vor )nceta scrierea
cuvintelor. +nvăţătorul va cere primului copil să citească toate cuvintele găsite.
Pe măsură ce va citi se va analiza dacă acel cuvnt este format conform cerinţei.

G5
 

+nvăţătorul va cere copiilor care au scris acela!i cuvnt să )l taie cu o linie. /nd
 primul copil va termina de citit cuvintele scrise, alt copil le va citi pe cele
rămase netăiate !i tot a!a pnă toţi copiii vor citi cuvintele scrise. 4or fi declaraţi
c!tigători acei copii care au rămas cu cuvinte netăiate.
Exemple a /uvinte formate din 7 < " silabe prin schimbarea primei sau
ultimei litere sau silabe

toc lan !ană ramă cană

  loc lac rană mamă casă
   joc laţ cană lamă cară
  * oc leu "ină temă cade

 b /uvinte formate din "%6 silabe prin menţinerea primei silabe 
  coleg copac vioară ecerătoare
  coco! colac viteză emănătoare
  covor coda! violet eninătate

c /uvinte formate din "%G silabe cu menţinerea ultimei silabe

  mare dore!te  pălăr ie
  zare  zmbe!te  frizer ie

'ocul 8)uvântul inter8i$

0cop %activizarea vocabularului, dezvoltarea atenţiei voluntare !i a
imaginaţieiH
0arcina didactică  % formularea unor )ntrebări care cer răspuns cuvntul
interzis H
Jocul se poate desfă!ura )n colectiv sau )n perechi . 0e cere elevilor ca la
)ntrebările )nvăţătorului să răspundă )n a!a fel )nct un anumit cuvnt stabilit
anterior să nu fie folosit , ci să se găsească alte formulări , care să constituie
totu!i răspunsul la )ntrebarea pusă . *ceasta trebuie constituită )n a!a fel )nct să
ceară )n răspuns cuvntul interzis .
:upă ce clasa a fost organizată , se explică cum se va desfă!ura ocul !i se
arată că pentru fiecare răspuns au la dispoziţie un minut de gndire . :acă se
consideră necesar )nainte de oc se va face o mică pregătire a elevilor dndu < se
7%" exemple de răspunsuri )n care să nu fie inclus cuvntul interzis . 0e dau
elevilor exemple de )ntrebări care cer )n răspuns un anumit cuvnt .
GG
 

a /uvntul interzis 9 a doua $

+ntrebare  % +n ce clasă sunteţi voi 
ăspuns  % Foi suntem )n clasa care urmează după clasa 1 .
+ntrebare  % +n ce bancă stă elevul 1onescu 
ăspuns  % Elevul 1onescu stă )n banca din spatele elevului K .
+ntrebare  % +n ce clasă au fost anul trecut elevii din clasa a 111%a 
ăspuns  % *nul trecut elevii din clasa a 111%a au fost )n clasa )n care
suntem noi acum .

 b /uvntul interzis 9 !rimăvara$

+ntrebare  % /nd se tope!te zăpada 
ăspuns  % Lăpada se tope!te )n anotimpul c)nd )nfloresc ghioceii .
+ntrebare  % /nd )nfloresc ghioceii 
ăspuns  % /nd se tope!te zăpada .
+ntrebare  % :espre ce anotimp se vorbe!te )n această poezie 
I Primăvară , primăvară,
  4ino iar la noi )n ţară D ”
ăspuns  %:espre anotimpul care urmează după iarnă .
+ntrebare  % /nd vin păsările călătoare 
ăspuns  % /nd )ncep să )nflorească pomii .
  /uvntul interzis se poate schimba de "%5 ori )n cursul ocului . Aa sfr!itul
 ocului vor fi evidenţiaţi elevii care au formulat răspunsurile corect !i au dat
dovadă de multă fantezie .

'ocul 8)um e !une #$

0cop % )mbogăţirea expresivităţii vorbirii !i activizarea vocabularului prin
reproducerea orală sau scrisă a unor expresii .
0arcina didactică  % completarea unor expresii uzuale , cu cuvinte cu sens
figurativ .
  Pentru buna desfă!urare a ocului , conducătorul va pregăti din timp !i )!i va
nota diferite expresii uzuale , )n care , pentru a se reliefa mai pregnant
semnificaţia !i pentru o mai bogată expresivitate a limbaului sunt folosite ca
termeni de comparaţie cu sens figurativ .
Exemplu  Era . . . . . .ca racul . ( ro!u 
  0e făcuse . . . . . . ca varul . ( alb 
  Era . . . . . . ca turta de ceară . ( galben 
  . . . . . . ca plumbul . ( greu 
  0e dă copiilor cte o foaie de hrtie . 0e scriu exemplele pe tablă fără
cuvintele din paranteză !i se acoperă . 0e explică elevilor sarcina didactică !i se
completează una din propoziţii pentru exemplificare .
( * văzut negru )n faţa ochilor . 
0e anunţă timpul acordat pentru formularea răspunsurilor (timpul va fi
acordat )n funcţie de numărul exemplelor de pe tablă, cca 5 minute pentru
fiecare exemplu . :upă ce fiecare elev !i%a scis numele pe foaie, se descoperă
G6
 

exemplele !i ocul )ncepe. Elevii vor copia exemplele de pe tablă !i vor completa
spaţiile libere cu cuvinte potrivite. :upă expirarea timpului dat , se adună foile ,
se citesc de către )nvăţător sau de un elev !i se apreciază )n colectiv . Pentru
fiecare exemplu bine completat se acordă un punct, iar cele gre!ite sau
necompletate nu se punctează. 4or fi evidenţiaţi elevii care au )ntrunit maximum
de puncte .

Jocul 8ă com!letăm !ro!o8iţia /$

0cop % formarea deprinderii de a completa propoziţii cnd le lipse!te subiec%
  tul sau predicatul , realizarea acordului )ntre subiect !i predicat .
  0e scriu pe tablă sau pe ni!te fi!e propoziţii )n care lipsesc subiectele sau
 predicatele. Elevii vor trebui să completeze spaţiile libere cu subiectul sau
 predicatul potrivit. /ine va completa spaţiile corect !i va realiza !i acordul dintre
subiect !i predicat va fi evidenţiat !i punctat .
Exemplu  ( /ine  
  . . . . . . merge la !coală . ( elevul 
  . . . . . . coase haina . ( croitorul 
. . . . . . stope!te floarea . ( grădinarul 
  . . . . . . face mncare . ( bucătarul 

  ( /e face  
  2etiţa . . . . . . . . . . . . la plimbare cu păpu!a . ( merge 
  1onel . . . . . . . . . . . temele la matematică . ( scrie 
  *lbina . . . . . . . . . . din floare )n floare . ( zboară 
  Pisica . . . . . . . . . . .!oareci . ( prinde 

Jocul 8Unde #$
0cop  % verificarea !i consolidarea deprinderilor de exprimare corectă , dez%
  voltarea atenţiei , a gndirii , a imaginaţiei .
0arcina didactică % formularea de propoziţii cu folosirea corectă a prepozi%
  ţiilor pe , )n , la , sub , după , lngă , cu , )ntre , peste , pnă , spre .
  Jocul se poate desfă!ura pe două grupe formate din cte $ < ' elevi
( * !i ? . Pentru fiecare răspuns se acordă un minut . +n exemplele date elevii
nu au voie să repete prepoziţia .
  0e scriu ; prepoziţii pe tablă, după care )nvăţătorul cere unui elev din grupa
? să spună un cuvnt care să denumească un obiect, aparat, animal etc. /uvntul
este preluat de membrii grupei *. *ce!tia vor formula pe rnd cte o propoziţie
)n care să se includă cuvntul dat !i unul din cuvintele scrise pe tablă. Pentru un
răspuns bun se acordă grupei 7 punct, se scade unul dacă este gre!it. 0e continuă
)n acela!i fel cu toţi componenţii grupei *, după care se totalizează punctele
urmnd la oc grupa ? ( după ce s%au inversat sau imtrodus prepoziţii noi  . =
 prepoziţie folosită de trei ori este !tearsă !i )nlocuită cu alta .
4a c!tiga grupa care a realizat punctaul maxim .
Exemplu  % grupa ? a spus cuvntul I ma!ină ”. 3embrii grupei * vor putea
formula propoziţii de tipul următor 
G;
 

  3a!ina este )n gara .

  = ma!ină se află pe stradă .
  3erg cu ma!ina spre /lu .
  Patru ma!ini sunt trase lngă gara .
  * trecut cu ma!ina peste trambulină .
0tau )n ma!ină pnă vii tu .

Jocul „)uvinte !ereci$

0cop % activizarea vocabularului, consolidarea cuno!tinţelor despre sinonime,

antonime.
0arcina didactică % formarea perechilor de cuvinte cu sens asemănător, formarea
 perechilor de cuvinte cu sens opus.
3aterial didactic % etoane cu cuvinte scrise.
  Jetoanele se a!ează pe bancă sau pe catedră !i vor fi solicitaţi elevii să facă
 perechi de cuvinte cu sens asemănător (opus. 4or c!tiga elevii care au găsit
cele mai multe perechi de cuvinte !i a!ezate corect .
  a arbore - co!ac gri - cenu"iu ţară - !atrie
  !rieten - amic teag 2 dra!el orb - nevă8ător
  !une - 8ice *ilă - *oaie avere - bogăţie

   b noa!te - 8i coboară 2 urcă mic - mare

  alb - negru !rieten - du"man !ace 2 ră8boi
  trit - veel râde - !lânge arnic 2 lene"
  lumină 2 &ntuneric *lămând 2 ătul rece - cald

  „'oc &n romb$

co!ul activizarea vocabularului, dezvoltarea atenţiei, familiarizarea

elevilor cu componenţa grafică !i sonoră a cuvintelor.
arcina didactică cere elevilor să găsească !i să a!eze )ntr%o anumită
ordine cuvinte formate din anumite silabe iniţiale sau finale.
:e*ă"urare Jocul poate fi ucat de mai mulţi elevi. Primul dintre
 ucători scrie )n colţul de sus al unui romb, un cuvnt format din două silabe.
Jucătorul următor scrie un cuvnt nou format tot din două silabe, folosind )n
cuvntul nou prima sau a doua silabă din cuvntul scris de primul ucător.
/nd folose!te prima silabă, cuvntul cel nou se formează )n stngaH cnd
folose!te a doua silabă cuvntul cel nou se formează )n dreapta. @ehnica acestui
 oc este următoarea prima silabă a cuvntului scris la )nceput, devine silaba
ultimă a noului cuvnt format )n stnga !i a!a mai departe pnă la completarea
 umătăţii de sus a rombului.
:e la umătatea rombului )n sus, ucătorii folosesc la formarea de noi
cuvinte, ultima silabă a cuvntului din stnga !i prima silabă a cuvntului din
dreapta, urmnd astfel pnă la sfr!itul ocului, care trebuie să se )ncheie printr%
G$
 

un cuvnt cu sens format din ultima silabă a cuvntului din stnga !i prima
silabă a cuvntului din dreapta. E de dorit ca, pe ct este cu putinţă, cuvintele să
se repete ct mai puţin sau să nu se repete deloc.
/ine face primul romb, acela a c!tigat.
Jocul poate fi ucat !i pe tablă. 2iecare elev trece !i completează silaba
următoare.

Jocul „)uvinte ditractive$

co!ul;  )mbogăţirea vocabularului elevilor, dezvoltarea atenţiei, a

 perspicacităţii.
Jocul se desfă!oară )n colectiv. +nvăţătorul va cere elevilor să asculte
)ntrebările puse, iar pe hrtie se scriu răspunsurile corecte. /!tigă cel care a
răspuns corect.
7. Prin adăugarea unei litere la denumirea unei arme străvechi de luptă,
obţinem denumirea unei grădini publice
*/ < P*/
". :enumirea cărei cifre de la 7 la 7# devine un aliment prin )nlocuirea
literei de la )nceputul ei 
B*P@E < A*P@E
5. Prin schimbarea literei de la )nceputul denumirii unei ape stătătoare se
capătă următoarele sensuri
% ins dintr%un popor vechi A*/ < :*/
% o floare ro!ie din grădină A*/ < 3*/
% pocnet de pu!că A*/ < P*/
% obiect pentru păstrat cereale A*/ % 0*/

Jocul „%ăe"te cuvântul o!u /$

co!ul +n acest oc se urmăre!te )mbogăţirea vocabularului activ !i a

expresivităţii limbaului.
arcina cere elevilor să recunoască antonimele unor cuvinte !i să le
integreze )n propoziţii.
<aterial didactic un disc de carton )mpărţit )n &%7#%7" părţi egale, )n
care se vor scrie cuvinte care au antonime prieten, cald, bun, atent, silitor, etc.
+n centrul discului se va fixa o săgeată )n poziţie orizontală.
Jocul se poate desfă!ura individual sau pe grupe. >n elev vine !i )nvrte
discul pnă ce aduce un cuvnt )n dreptul săgeţii. /ite!te cuvntul cu voce tare !i
formulează o propoziţie folosind un cuvnt opus celui indicat de săgeată.
*precierea se face cu participarea membrilor grupei adverse. Fu este voie
să se repete o propoziţie dea formulată.
0e acordă cte două puncte pentru răspunsurile corecte. /!tigă cine a
acumulat mai multe puncte.

G&
 

        1
        )  :
        5  5
       +  <
       >     U
   5   +   0   )
    <
= U 3
 (
  +
  U )  
   < 0 
  >   0   .      4   :  
 .  1 
I     
4     
  5  I     
  3  1     
>     
 1 
+     

Jocul „)ei mai iteţi$

co!ul consolidarea cuno!tinţelor despre genul !i numărul

substantivelor, utiliznd corect formele flexionare ale substantivelor )n
comunicare.
arcina didactică găsirea unor substantive de un anumit gen sau număr,
indicat de conducătorul ocului.
<aterial utili8at o minge
Jocul se desfă!oară pe grupe de &%7# elevi ce vor fi chemaţi pe rnd )n
spaţiul din faţa clasei. Crupa va forma un cerc )n urul )nvăţătorului. *cesta va
arunca mingea spre un anumit elev care după ce a prins%o, are la dispoziţie 6
secunde pentru a da un exemplu de substantiv comun al cărui gen sau număr )l
va anunţa )nvăţătorul.
Jocul )ncepe. Pentru ca răspunsurile să fie bune, copiii trebuie să prindă
mingea, să dea un exemplu corect, să se )ncadreze )n timp !i să arunce mingea
)napoi. =rice neatenţie atrage după sine eliminarea din oc. 0e )ncepe cu
substantive de gen feminin. :acă răspunsul respectă regulile stabilite, copilul
rămne )n oc, )n caz contrar trece )n bancă !i ocul continuă pnă rămn "%5
elevi. 0e anunţă )ncetarea ocului, iar elevii răma!i )n oc trec )ntr%o parte. 0e
 procedează identic !i cu celelalte grupe, iar )n final se va forma o grupă din toţi
aceia care au fost selecţionaţi. 0e procedează la fel !i cu ei, pnă rămn "%5
elevi, evidenţiaţi cu toată căldura.
:upă primul oc se schimbă genul substantivelor spuse de copii. (0e poate
cere !i substantive de un anumit număr.

  Jocul „)ând *aci, ai *ăcut, vei *ace a"a#$

co!ul exersarea deprinderii de a folosi corect timpurile verbului )n
diverse construcţii, utiliznd adecvat cuvintele, )n funcţie de tema abordată )ntr%
o situaţie de comunicare !i dezvoltarea gndirii asociative !i a atenţiei voluntare.
arcina didactică folosirea corectă a timpurilor verbului prin descrierea
adecvată a acţiunilor specifice tablourilor prezentate.
<aterial utili8at tablouri cu acţiuni desfă!urate )n diferite anotimpuri ale
anului.
Jocul se desfă!oară )n colectiv. 0e prezintă elevilor tablourile, iar pe baza
acestora, copiii vor alcătui propoziţii dezvoltate.
G'
 

Exemplu pe baza unui tablou de primăvară, un elev spune propoziţia

I3aria culege ghiocei ginga!i” (verbul la timp prezent. /onducătorul ocului
adresează )ntrebarea I@u cnd ai făcut (vei face a!a”, la care elevul numit
trebuie să răspundă )n propoziţii cu verbul la timpul cerut de )ntrebare. IEu am
cules ghiocei ginga!i astă primăvară” sau IEu voi culege ghiocei ginga!i la
 primăvară”.
+n acela!i mod se continuă !i cu celelalte tablouri.
+n felul acesta, elevii sunt pu!i )n situaţia de a trece verbul din propoziţii
la timpurile modului indicativ.
  Jocul „)e "tii de!re mine#$
co!ul consolidarea deprinderii de a folosi corect pronumele personale la
singular, utiliznd corect aceste forme flexionare ale părţilor de vorbire )n cadrul
 propoziţiilor construite.
arcina didactică găsirea unor răspunsuri la )ntrebările puse de
conducătorul ocului, utiliznd pronumele personale la numărul singular.
egula ocului prezintă numai folosirea pronumelor, nu a numelor proprii.
Elevii se )nvrtesc )n cerc la rostirea )ntrebării Ice !tii despre mine”
elevul numit are sarcina de a formula o propoziţie )n care să se arate o )nsu!ire a
conducătorului ocului, folosind, pronumele personal cerut. (5u !tiu că tu e!ti un
 băiat harnic.
:acă răspunsul a fost corect, acest copil se adresează clasei I/e mai !tiţi
despre elMea” (IElMea scrie ordonat”.
/onducătorul ocului este schimbat de al doilea elev, dacă acesta a
răspuns corect.
Jocul „)adranul cu adjective$

Pe un cadran se )nscriu 7" proprietăţi ale corpurilor fizice. 0unt necesare

două zaruri.
0e aruncă intens unul !i se reţine cifra. 0e aruncă apoi ambele deodată, se face
suma !i se reţine rezultatul. 0unt astfel indicate două adective din cadran. +ntr%
un minim de timp (" min.trebuie enumerat maximum de lucruri care să
)ntrunească cele două calităţi.
5?em!lu,  pentru 7 !i ; (alb !i u!or 8ă!adă, *oaie de ârtie, bob de ore8,
vată, !ană etc. 
Pe cadran se vor )nscrie următoarele proprietăţi
7 < alb 6 < moale ' < mlădios
" < strălucitor ; < u!or 7# < greu
5 < )nalt $ < mic 77 < puternic
G < limpede & < ro!u 7" < gros

'ocurile ,, rebu$ 
1neditul oc dezvoltă procese psihice ale elevului gndirea, limbaul,
memoria,atenţia, creativitatea,voinţaH poate fi folosit si ca metodăMmiloc d
)nvăţare !i evaluare sau procedeu )n cadrul unei metode.
6#
 

:orinţa de a rezolva orice problemă de tip rebusist intensifică interesul

 pentru studierea disciplinelor necesare )n soluţionarea cerinţelor date !i astfel
rebusul aută la dezvoltarea intelectuală a elevului.
2olosirea rebusului printre elementele de spriin ale )nvăţării este
importantă prin faptul că poate interveni stimulativ o dată cu cre!terea curbei
oboselii.
3iloc activ !i eficace de instruire !i educare a !colarului, rebusul poate fi
folosit cu succes )n captarea atenţiei pe tot parcursul activităţii
didactice,conducnd la evitarea plictiselii,dezinteresului.
2olosite tot pentru activizarea vocabularului sunt deosebit de atractive !i
mult )ndrăgite de copii.
+n ocul propus spre rezolvare, elevii completnd corect careul pe
rndurile orizontale, vor obţine pe verticala * < ?, numele părţii de vorbire care
exprimă )nsu!irea unui obiect. Pe rndurile orizontale vor completa careul cu
cuvinte care exprimă )nsu!iri cu sensuri contrare sau asemănătoare (sinonime
sau antonime
*

  7
"
  5
  G
6
  ;
 
$
  &
  ?
7. nu e ,,dulce”, ci, dimpotrivă, e NNNNN
". ,,ilav” sau NNNNNNNNNNNN..
5. ,,)ndrăzneţ” sau NNNNNNNNNN..
G. nu e ,,mic”, ci , dimpotrivă, e NNNNN
6. nu e ,,vorbăreţ” ci, dimpotrivă, e NNN...
;. ,,ascuns” sau NNNNNNNNNNN..
$. ,,inteligent”, ,, de!tept” sau NNNNN...
&. nu e ,, trist” , ci, dimpotrivă, e NNNN
'.
0nagrama
Este problema enigmistică )n care prin schimbarea ordinii literelor unui cuvnt
dat, se obţine un alt cuvnt (cu )nţeles diferit faţă de acela de la care s%a pornit.
Exemplu
*@*%*@*%@**

67
 

 )ri!tograma
Este ocul enigmistic )n care se )mpart cuvintele unei comunicări )ntr%un număr
exact de fragmente (litere sau silabe ce se )nscriu )ntr%o formă geometrică
regulată. Pentru dezlegare se porne!te dintr%un anumit loc !i citind )ntr%o ordine
indicată se găse!te textul căutat.
Exemplu
/itind literele din grilă veţi găsi un proverb despre )nvăţătură.

/ * * * *
1      
 F E @ E @
E E E
/ P

 Polindromul
/onstă )n găsirea unui cuvnt care citit direct are un )nţeles, iar citit invers are
alt )nţeles.
Exemplu RAM – MAR, BARA – ARAB, ION – NOI, CAL – LAC.

  0ritmogri*ul
Este un oc )n care literele care compun diverse cuvinte sunt )nlocuite cu
numere. 2iecărei litere )i corespunde unul !i acela!i număr.
Exemplu
; 7# $ 5 7 6 " & 7 ' 7 & 7 G 6 7 7# & .

7 " 5 G 6 ; $ & ' 7#

* ? / : E 3 F  @ >
 
ablou cu litere
:escoperă )n tabloul cu litere cuvinte care au următoarele )nţelesuri
 Ogor pe care se cultivă plante
 Neobişnuit 
 Apus
 Organ al vederii

/ @ P  * / 4 3
1 > O *  1 F 
> : Q  : 2 J A
: L K @ > 9 K R  
* 0 2 1 F O 1 @
@ ? = / 9 1 C A
 
6"
 

)oncurul de gicitori

Este de asemenea o variantă a exerciţiilor pentru consolidarea

cuno!tinţelor care poate apărea sub forma unor ocuri instructive. Jocul constă
)n a spune sau a descoperi răspunsul la mai multe ghicitori care caracterizează
obiectele prin cuvinte ce arată )nsu!iri.

7. Berveţel vărgat 5. 0labă !i subţire

Peste mare aruncat. Crei cercei mai ţine.

". 3oale, albă !i pufoasă G. /urelu!ă verde

Peste cmp e haină groasă. Prin iarbă se pierde.

6. +naltă, cu lungi picioare, ;. 3ere ro!ii. mari !i creţe

Pene negre pe%aripioare 0unt proptite )ntre beţeD
Peste broa!te e mai mare.

0arcina ocului poate fi modificată cine !tie mai multe versuri sau mai
multe proverbe conţinnd adective.
Exemple ?uturuga mică răstoarnă carul mare.
Paza bună trece primedia rea.
4orba dulce mult aduce.

  'ocuri didactice *oloite &n conolidarea !unctuaţiei;

„:a au u$

Elevii vor avea etoane cu cuvintele :* !i F> pe care le vor
ridica la momentul potrivit. +nvăţătorul cite!te exerciţiul
irgula se !oloseşte"
a# $ntre cuvintele unei enu%erări&
b# la s!'rşitul unei propo(i)ii interogative&
c# $naintea enu%erării&
d# pentru a despăr)i de restul propo(i)iei un cuv'nt care arată o
 strigare.
*e%nul $ntrebării se scrie"
a# la s!'rşitul unei %irări&
b# la s!'rşitul unei propo(i)ii interogative&
c# după o strigare.
Exemplele pot continua pentru fiecare semn de punctuaţie.
„)ontruie"te du!ă model$  (pe fi!e
:upă modelul scris pe tablă +levii $nva)ă bine. -nva)ă bine elevii
Ce bine $nva)ă elevii/0  trebuie să alcătuiască propoziţii cu cuvintele
8clasele”, 8iarna”.
„)aută trigarea$  (pe fi!e
Elevii trebuie să pună corect virgula )n exemplele date
65
 

   Ana vino %ai repede/

  1nde %erge% tată $n vacan)ă
ii la şcoală *orine
„renuleţul emnelor$
2iecare rnd prime!te cte o fi!ă cu un text fără semne de
 punctuaţie. Elevii vor completa, pe rnd, cte un semn. /!tigă rndul care
completează primul.
 Mircea $l $ntreabă pe colegul său
  Ce ai pă)it Andrei
 A% că(ut şi %ă dor toate genunc2iul cotul şi degetele
 Nu %ai pl'nge -)i va trece repede
„%ice"te emnul$
/lasa se )mparte )n mai multe grupe. 2iecare elev din grupă va citi
cte o propoziţie extrasă dintr%un săculeţ, iar celalţi membri ai grupei vor
trebui să ghicească semnul de punctuaţie pus la sfr!itul propoziţiei.
„%ăe"te locul !otrivit$
Pe etoane vor fi scrise cuvintele unei propoziţii !i semnele de
 punctuaţie potrivite. Elevii vor fi )mpărţiţi pe grupe. Ei, purtnd etoanele,
se a!ază )n faţa clasei. 2iecare grupă trebuie să a!eze corect semnele de
 punctuaţie !i să explice folosirea lor.
„<icii !ro*eori$
2iecare grupă va primi cte o fi!ă pe care este scris un text fără
semne de punctuaţie, alineate sau mauscule. Elevii trebuie să rescrie textul,
aplicnd cuno!tinţele )nvăţate.
3elu $l $ntreabă pe Radu tu ştii care au !ost ocupa)iile dacilor
ocupa4 )iile dacilor au !ost agricultura păstoritul creşterea albinelor ce
 scoteau ei din pă%'nt %ai $ntreabă 3elu din pă%'nt scoteau aur şi
argint
„răituţa *ermecată$
Elevii vor fi )mpărţiţi )n mai multe grupe. Pe rnd, reprezentantul
fiecărei grupe va extrage un eton dintr%o trăistuţă. 0arcina lor este să
alcătuiască ct mai multe propoziţii enunţiative, interogative, exclamative cu
cuvntul scris pe eton, )ntr%un anumit timp.
 
Proceul literar

Proceul literar (oc de rol cu caracter general este o dezbatere, de pe

 poziţii extreme acuzare % apărare, a unor aspecte problematice dintr%o operă
literară, folosind elemente de procedură !i de limba specifice universului
administrativ % uridic. El se poate realiza, fie pe baza unei dramatizări elaborate
de un profesionist al condeiului !i atunci punerea )n scenă se face după toate
regulile montării unui spectacol de teatru, fie pe baza unor alocuţiuni gndite !i
redactate de cei ce urmează să le rostească. *ce!tia vor emite opinii personale cu
 privire la personaele incriminate, izvorte din contactul direct cu opera literară,
iar procedura uridică va fi austată după necesitate !i posibilităţi.
6G
 

+n urma studierii lecturii ,,>rsul păcălit de vulpe”de 1on /reangă )n cadrul

disciplinei opţionale ,,Aiteratură pentru copii”, la clasa a doua, am realizat un
 proces literar avnd ca inculpată pe vulpe !i ca acuzator pe urs. Procesul s%a
desfă!urat pe baza alocuţiunilor gndite !i redactate de elevii care urmau să le
rostească , sub supravegherea !i )ndrumarea atentă a )nvăţătorului. 0%au pregătit
din timp aceste alocuţiuni, precum !i unele ,,probe edificatoare”constnd )n
desene care să zugrăvească faptele săvr!ite de inculpată, sau )ntmplările prin
care a trecut acuzatorul.
+n ziua desfă!urării procesului literar, elevii sunt dispu!i )n bănci după
modelul unei săli de udecată. :ouă ucării mari de plu!, reprezentnd ursul !i
vulpea, sunt a!ezate pe băncile rezervate acuzatorului !i acuzatei. >n aprod
anunţă intrarea Pre!edintelui completului de udecată ,,=norată asistenţă,
Pre!edinteleD”*sistenţa se ridică )n picioare pentru a%l saluta. Pre!edintele
()nvăţătorul implicat direct )n ocul de rol pune )n temă auditoriul cu cazul ce va
fi udecat 4ulpea este acuzată că a săvr!it numeroase abateri de la regulile de
 bună purtare, pricinuind vătămări corporale altui persona, >rsul. +n urma
 păcălelilor vulpii, acesta a rămas fără coadă.
0e procedează, )n continuare, la audierea martorilor acuzării !i ai apărării,
alternativ. *ce!tia )!i prezintă depoziţiile !i le susţin prin desene ce o surprind pe
inculpată )n flagrant delict, sau )n ipostaze benefice pentru cazul udecat. *re loc
un dialog cu caracter polemic, )n care martorii acuzării o )nvinuiesc pe vulpe că
este prefăcută, hoaţă, lacomă, egoistă, prezentnd desene ce o surprind
 prefăcndu%se moartă, furnd pe!te, ducnd pe!tele la vizuină, păcălind ursul !i
rznd de el atunci cnd )l vede fără coadă. 3artorii apărării spun despre vulpe
că este isteaţă, demnă de laudă, harnică !i prevăzătoare, precum !i veselă din fire
!i prezintă ,,probe”cu vulpea cărnd din greu sacul cu pe!te, gătindu%!i singură
mncarea, rznd de ursul cu privire de prostănac, victimă a propriei credulităţi.
>rmează pauza de deliberare, care, pentru activizarea )ntregii asistenţe, este
folosită pentru efectuarea unui sonda de opinie de către un elev pregătit )n
 prealabil, precum !i intonarea unui cntec dedicat celor două personae, cntec
ce redă, )n linii mari, acţiunea pove!tii !i caracterizarea personaelor.
0e prezintă rezultatele sondaului de opinie, apoi intră din nou Pre!edintele.
El punctează gre!elile făcute de vulpe, dar !i calităţile ei !i dă sentinţa. Pentru
gre!elile săvr!ite, vulpea este condamnată să stea ea )nsă!i, )n noaptea geroasă
ce se anunţa, cu coada )n baltă !i să prindă pe!te. +n timpul ,, pescuitului”, vulpii
i se cere să reflecteze asupra proverbelor ,,Pentru ca să mănnci pe!te trebuie să
intri )n apă--!i ,,/e ţie nu%ţi place, altuia nu%i face.”
*cest proces literar a avut un pronunţat caracter formativ. Elevii !i%au putut
dovedi competenţele de analiză critică a unor fapte săvr!ite de animale
 personificate, au luat decizii uste, au )nvăţat să se exprime corect, !i%au
)mbogăţit miloacele de expresie cu termeni uridici, !i%au manifestat
originalitatea )n exprimarea opiniilor, au dovedit receptivitate !i toleranţă faţă de
interlocutori.

66
 

'oc de rol - ,, Stupul nostru” 

1. :ecrierea ituaţiei 6*a!tele7;

0ă ne imaginăm că clasa noastră este asemenea unui stup de albine. *vem
elevi silitori, harnici, ordonaţi, care )nvaţă bine, )!i fac temele mereu, se poartă
frumos cu colegii lor. Ei sunt precum albinuţele harnice care fac mierea. *lţii,
)nsă, sunt neascultători, nu )nvaţă, se poartă urt, sunt lene!i, asemenea
trntorilor. 0ă )ncercăm să )i convingem să se schimbe lund exemplu de la
colegii lor harnici.
@. +oluri;  regina albinelor – doa%na $nvă)ătoare& albinele lucrătoare –
elevii silitori& tr'ntorii – elevii leneşi.
3. (i"e de rol;
a  Regina albinelor 
- )i invită pe copii la discuţieH
- are rol de moderator.
 b  Albinele lucrătoare
- spun ct de mult muncesc !i ce foloase au de pe urma muncii lorH
- )i critică pe trntoriH
- se oferă să )i aute să se schimbe oferindu%le diferite soluţii.
c 5r'ntorii
- se apără, spunnd că !i ei au un rol foarte important )n stupH
- )ncearcă să pună diferite condiţii atunci cnd albinele le propun să se
schimbe.
A. Inter!retarea rolurilor
B. :e8baterea cu toţi !artici!anţii "i *ormularea conclu8iilor

  5ci!e 2 jocuri 2 turniruri

*ceastă tehnică presupune )nvăţarea prin cooperare !i apoi

aplicarea individuală a celor )nvăţate )ntr%un oc competitiv.
0e formează 8echipe%casă” eterogene, care )nvaţă sau recapitulează ceea
ce s%a )nvăţat. *poi, indivizii se mută )n echipe de turneu omogene, pentru a se
)ntrece )ntr%un oc bazate pe cele )nvăţate.
+n mod obi!nuit ocul constă )n a răspunde la )ntrebări. Pentru fiecare
răspuns corect, fiecare individ c!tigă un punct. :upă turneu fiecare elev se
)ntoarce )n echipa casă cu un anumit scor. Echipa )nsumează aceste scoruri !i )!i
calculează punctaul, iar apoi se stabilesc echipele c!tigătoare.
 Această %etodă are ur%ătoarele avanta6e" ea dă elevilor ocazia de a%!i
exersa deprinderile de )nvăţare )n colaborare, dă posibilitatea formării !i
exersării unor deprinderi sociale printre care sportivitatea. +nainte de a )ncepe
turnirurile se discută cu elevii ce )nseamnă spiritul sportiv cerndu%le să dea
exemple concrete. *cest fapt va cre!te probabilitatea ca elevii să se ia la
)ntrecere )ntr%un mod prietenesc.
C'teva instruc)iuni pentru des!ăşurarea unei ast!el de activită)i"
7. *legeţi un nume pentru fiecare echipă .
6;
 

". +n echipa voastră cooperativă , )nvăţaţi sau recapitulaţiN. @impul NN

5. @receţi )n echipele de turnir ( 5 persoane.
G. 2iecare echipă din turnir prime!te 
% un plic cu )ntrebări
% o fi!ă pentru puncta
oluri /el care )ntreabă , % cite!te )ntrebărileH
  /el care răspunde < răspunde la )ntrebări H
  /el care consemnează < marchează punctele pentru răspunsurile
corecte pe fi!a de puncta.
olurile !i materialele se schimbă după fiecare tură.
2iecare individ răspunde la un număr egal de )ntrebări ( de exemplu
zece.
". +ntoarceţi%vă )n echipele < casă cu scorul personal.
5. /alculaţi scorul echipei )nsumnd scorurile individuale.
@receţi totalul pe fi!a cu scorul echipei < casă si daţi%o profesorului.
G. 0e anunţă echipele c!tigătoare .
(i"a cu corul total al eci!ei 2 caă.
 Fumele echipei
7. Fume NNNNNN. 0corNN.
". Fume NNNNNN..0corNN.
0cor total al echipei NNNN..
(i"a cu !unctaj individual
 Fumele NNNNNNNN.
1nstructa  3arcaţi cu 8x” răspunsurile corecte ţi cu 8% 8 răspunsurile
incorecte.
7.%%%%%%
".%%%%%%
5.%%%%%%
NNN
@otal răspunsuri corecte.
Este mai u!or să se folosească fi!e de puncta individuale )n timpul
turnirului. 2iecare elev vine cu fi!a individuală la concurs. :upă turnir , fiecare
)!i duce fi!a completată )napoi , la echipa % casă. 
Aa lecţiile de com!unere, ocul didactic contribuie la realizarea
obiectivului principal  ,, dezvoltarea exprimării elevilor . ”
  1ată cteva exemple de ocuri didactice folosite in cadrul acestor lecţii 

,,'ocul jetoanelor$
Elevii primesc etoane cu cuvinte, pe care trebuie să le a!eze )n ordine
logică, pentru a construi propoziţii. /!tigă rndul sau grupul care a terminat
mai repede de ordonat cuvintele .

,,)ontinuă !ro!o8iţia$
Jocul se desfă!oară pe rnduri de bănci. Primul elev din rnd spune un
cuvnt cu care )ncepe propoziţia. El indică un alt elev care să spună un cuvnt
6$
 

nou pentru construirea propoziţiei. *l doilea elev după ce a spus cuvntul,

stabile!te cine continuă. /!tigă rndul care a construit corect propoziţia !i a
dezvoltat%o mai mult. /uvintele pot fi scrise pe tablă pentru că e mai u!or de
urmărit.

,,)um e crie#$
0e dau cteva ortograme (l%a, i%a, s%a, s%au . Elevi din stnga rndului
scriu cte o propoziţie cu fiecare ortogramă , iar cei din dreapta construiesc cte
o propoziţie cnd cuvintele respective nu se scriu cu cratimă. Jocul se poate
desfă!ura pe foi volante, care se corectează după oră. /!tigă rndul cu cele mai
 puţine gre!eli .

,,Unde unt gre"elile#$

Pe tablă este scris un text )n care s%au strecurat gre!eli. Elevilor li se
comunică numărul gre!elilor. Ei rescriu textul corect. /!tigă rndul cu cele mai
multe lucrări bune.

,,%ânde"te-te "i com!letea8ă /$

Pe tablă sunt scrise  un titlu !i cuvinte din diferite propoziţii. Elevii
completează propoziţiile )n a!a fel )nct să fie )n legătură cu titlul.
Exemplu E primăvară
 
PăsărileNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN
NNsub strea!ină. :e cu zoriNNNNNNNNN.
NNNNNNNNN........+n curnd NNNNNNNNNN.
 
/!tigă rndul )n care cei mai mulţi elevi au completat corect. Pentru cei
mici, deasupra textului se poate pune, de exemplu, un desen cu 3o! 3artin.
Jocul )l intitulăm  3o! 3artin se gnde!te. /opiii sunt invitaţi să%l aute .

,,%ice"te cine e /$
>n elev este acoperit la ochi. +nvăţătorul arată )n lini!te celorlalţi elevi un
tablou cu un animal (vulpea de exemplu . /el acoperit nu trebuie să audă nimic.
@abloul se ascunde. :upă aceea, elevul care a )nceput ocul )!i descoperă ochii.
Elevii )ncep să%i prezinte caracteristici ale animalului respectiv. +n cazul )n care
nu%l poate ghici primul elev spune ,, 3ai departe ” !i clasa )i formulează alte
caracteristici, pnă cnd el indică un animal. :acă l%a ghicit, c!tigă !i continuă
 ocul, dacă nu, este scos din oc .
Exemplu
  /lasa Elevul
 % Este un animal sălbatic. < 3ai departe.
 % @răie!te )n pădure. < 3ai departe .
 % *re blana lucioasă. < 3ai departe.
 % *re coada stufoasă . < 3ai departe.
 % Este vicleană . < 4ulpea D
6&
 

0e arată tabloul. :acă se organizează sub formă de concurs, se acoperă la

ochi mai mulţi elevi . /!tigă cel care a ghicit după un număr mai mic de
caracteristici formulate de clasă .

III.1.3.@  9Învăţăm jucându-ne la educaţie civică$

 
Aocul disciplinei duca)ia civică )n )nvăţămntul primar este ustificat de
• nevoia de a%i iniţia pe !colarii mici )n practicarea unui comportament civic
)ntr%o societate democratică un comportament activ, liber, responsabil,
tolerant, deschis, comunicativ, reflexiv, autoevaluativH
• necesitatea de alfabetizare civică a !colarilor mici prin familiarizarea
acestora cu limbaul, tematizările !i activităţile de )nvăţare specificeH
•  posibilitatea de a valorifica experienţa specifică vrstei prin accentuarea
dimensiunilor afectiv%atitudinale asociate celei cognitive, stimularea
 participării !i a comunicării sociale responsabile.
Educaţia pentru democraţie este un proces complex !i de lungă durată, iar
!colarul mic este implicat )n viaţa socială prin apartenenţa sa la familie, la
grupurile de oc !i de )nvăţare, dar !i prin relaţiile specifice pe care el le poate
stabili cu diverse instituţii !i organizaţii din comunitatea )n care trăie!te. :e
aceea, procesul de socializare poate !i trebuie să )nceapă de timpuriu.
  1ntegrarea organică a ocului )n structura de )nvăţare a !colarilor mici )n
orele de educaţie civică este de natură să contribuie la realizarea unor importante
obiective ale formării personalităţii copilului. Bcolarul mic trebuie să simtă că
este acceptat a!a cum este, că se dore!te )ntlnirea cu el, că vine la !coală să
desfă!oare o activitate ce%i solicită efort )n cooperare cu ceilalţi copii, cu
educatorul, )ntr%o atmosferă de bucurie !i nu numai, să reproducă )n competiţii
cu ceilalţi ceea ce a )nvăţat.
  Jocurile didactice sunt realizate pentru a deservi procesul instructiv%
educativ, au un conţinut bine diferenţiat pe obiectele de studiu, au ca punct de
 plecare noţiunile dobndite de elevi la momentul respectiv, iar prin sarcina dată,
ace!tia sunt pu!i )n situaţia să elaboreze diverse soluţii de rezolvare, diferite de
cele cunoscute, potrivit capacităţilor lor individuale, accentul căznd astfel nu pe
rezultatul final ct pe modul de obţinere al lui, pe posibilităţile de stimulare a
capacităţilor de integrare )n grupurile sociale, pe optimizarea deprinderilor de
relaţionare interpersonală, pe valorizarea faptelor pro%sociale, pe cre!terea
respectului faţă de sine !i evidenţierea calităţilor personale.
* se uca !i a )nvăţa sunt activităţi care se )mbină perfect. Principiul aplicat
)n ocurile educative !i didactice este acela al transferului de energie. >n interes
care nu poate exercita )ncă dect o acţiune minimă sau nulă asupra
comportamentului copilului este )nlocuit cu un interes imediat !i puternic.
+n acest sens am folosit )n orele de educaţie civică următoarele ocuri 
6'
 

 
P400 P+I55I5I

0/=P optimizarea deprinderilor de relaţionare interpersonală

3ateriale
% un ghem de sfoară (de preferat mai groasă.
Etape ale activităţii
% li se cere elevilor să formeze un cercH
% cadrul didactic prinde capătul sforii de degetul arătător de la mna sa
dreapta, ia ghemul )n desfă!urare, )l aruncă unuia dintre elevi !i )l roagă să se
 prezinte cu numele mic !i să spună care crede el că este cea mai importantă
trăsătură (calitate a saH
% acesta se prezintă, apoi )!i )nfă!oară sfoara )n urul degetului său arătător de
la mna dreaptă !i derulează ghemul spre un alt coleg ales de el, cu aceea!i
rugăminteH
 % pnza sau plasa prieteniei se ,,ţese”, astfel ghemul trece de la un participant
la altul, formnd o reţea ce%i va lega pe toţiH
% ghemul derulat aunge din nou la cadrul didactic, după ce fiecare s%a
 prezentat )n mod personal !i special !i toţi elevii sunt prin!i )n Ipnza prieteniei”
 Jocul continuă !i sfoara se rea!ază pe ghem făcnd cale )ntoarsă fiecare elev
adresează celui care%i urmează un compliment privind trăsătura ce )i place M
admiră cel mai mult la el.

)0:540 0P+5)I5+I4>+ 

0/=P descoperirea imaginii pe care o au colegii despre ei

3ateriale
% o candelă sau o lumnareH
% o cutie de chibrituri.
Etape ale activităţii
% elevii formeaza un cercH
% cadrul didactic ţine )n mnă lumnarea sau candela aprinsă !i )mpărtă!e!te
grupului ce anume apreciază la un anumit membru, fără să specifice despre cine
este vorba.
  *poi oferă lumnarea persoanei pe care tocmai a apreciat%oH
acea persoană, la rndul ei, )!i )mpărtă!e!te aprecierea faţă de altcineva din grup,
fără să specifice numele colegului, după care )nmnează lumnarea celui
apreciatH
% candela aprecierilor trece astfel de la un elev la altul
se continuă pnă ce fiecare elev a primit !i oferit candela de cel puţin două oriH
ecomandare
%cadrul didactic este atent să aprecieze el copiii care riscă să rămnă neapreciaţi.
;#
 

P+I55U4 5)+5

0/=P identificarea valorii relaţiei de prietenie )n dezvoltarea personală

  esurse
% hrtie, carioca, culori, revisteH
% materiale pentru colaeH
% lipici, plastilină, etc.
Etape ale activităţii
% se noteaza numele fiecărui elev pe cte un bileţel, apoi
% se introduc toate bileţelele ( care au aceea!i dimensiune )ntr%o cutieH
% fiecare copil extrage cte un bileţel avnd griă ca ceilalţi să nu afle numele
care este scris pe acesta !i nici să%!i obţină propriul numeH
% se cere ca fiecare elev să se gndească la persoana a cărui nume l%a extras !i la
o modalitate prin care să%!i exprime admiraţia M aprecierea faţă de aceasta,
folosind materiale ct mai diferiteH
% se lucrează acasă cu foarte multă griă pentru a nu se afla pentru cine este
cadoulH
% se )ncuraează copiii să%!i folosească imaginaţia !i creativitateaH
% se stabile!te un colţ al cadourilor )n care fiecare elev va a!eza ce a realizat
()mpreuna cu numele persoanei căreia )i este adresat cadoul respectiv avnd
mare griă să nu fie descoperitH
% se )mpart cadourile !i, după ce toţi elevii !i%au primit cadoul, se formează un
cercH
% fiecare participant trece )n miloc, iar ,,prietenul secret” se prezintă !i spune
care este trăsătura pe care o admiră cel mai mult la acestaH
% nu se )ncheie )nainte de a mulţumi pentru colaborare !i cadouri.
)>40'U4 0P+5)I5+I4>+ 

0/=P
% descoperirea imaginii pe care o au colegii despre eiH
% aprecierea obiectivă a persoanelor din urH
3ateriale 
% coli de hrtie *5H
% carioci, culoriH
% materiale pentru colae, revisteH
% lipici, foarfecă.
Etape ale activităţii
% se formează grupe de cte G < ; eleviH
% cadrul didactic le spune participanţilor că vor avea ocazia să realizeze un
cola < pentru fiecare elev < care să descrie calităţile acestuiaH
% se scrie numele fiecărei persoane din grupul format pe o coală de hrtieH
% copiii au un timp (6minute )n care se gndesc la trăsăturile fiecarui coleg din
grup, apoi decupează imagini !i caută cuvinte pentru descriereH
;7
 

% colile de hrtie cu numele pe ele sunt rotite (trec pe la fiecare participant din
grup pentru a fi lipite imaginile !i scrise cuvintele potriviteH
% la sfr!it, toate colaele trec din mnă )n mnă !i fiecare elev explică
contribuţia la )ntocmirea luiH
% colaele sunt dăruite posesorilor.

  P4I)U4 )U (0P5 =U5

0/=P
% valorizarea faptelor pro%sociale
% cre!terea stimei de sine, evidenţierea calităţilor personale
Elevii sunt )ndemnaţi să se gndească la un lucru bun pe care l%au făcut )n
ultima vreme. :upă un scurt timp fiecare va prezenta clasei, pe rnd, fapta bună.
/hiar dacă vor exista mai multe fapte bune la un copil, el va trebui să prezinte
doar o singură faptă, cea care i se pare lui mai importantă. Aa clasele mici, după
această etapă li se poate cere elevilor să realizeze un desen )n care va reprezenta
fapta bună pe care a povestit%o. Elevii vor primi de la )nvăţător coli *G, si vor
folosi creioane colorate.
*poi, fiecare elev va primi cte un plic )n care să )!i pună desenul. Plicul e
 bine să fie personalizat si va reprezenta Splicul cu fapte bune al elevului KS.
Elevii vor fi )ndemnaţi ca de acum )nainte, pentru fiecare faptă bună să realizeze
un desen care se va păstra )n plicul fiecăruia. Aa elevii mai mari se poate exclude
desenul dar li se poate cere să scrie o compunere cu fapta cea bună.
Elevilor li se va spune că trebuie să aibă griă de plicurile lor fiindcă ele sunt
ni!te documente importante,!i li se va cere ocazional să prezinte faptele bune,
sau cte fapte bune au reu!it să realizeze )ntr%un anumit interval de timp.
  *m )ndemnat fiecare copil să scrie cte o faptă bună, chiar dacă e vorba
despre un lucru mărunt, care pentru unii pare neimportant. *m accentuat că nu
trebuie să fie lucruri sau fapte deosebite astfel ca fiecare să aibă ceva de
)mpărtă!it.
 Ae%am cerut elevilor ca periodic să )!i completeze plicul cu fapte bune.
/nd am observat comportamente lăudabile le%am sugerat să )!i pună această
faptă )n plic.
 Aa sfr!itul semestrului am verificat plicurile !i am felicitat elevii pentru
faptele lor bune.
 
5?em!le de jocuri care au ca co! evitarea con*lictelor

+oata emoţiilor e?!rimate

% dintr%un carton se realizează o roată )mpărţită )n 6 părţi egale pe care sunt
desenate cele 6 emoţii de baza (imagini cu feţe mnia, tristeţea, bucuria
teama, surpriza.

;"
 

% *ceastă roată va fi utilizată )ntr%un oc )n care cineva va )nvrti roata si

cnd se opre!te la o emoţie,elevul va identifica !i va explica emoţia !i va
descrie un moment din viaţa lui, )n care s%a simţit )n acel fel.
% +n cazul )n care roata se va opri tot la aceea!i emoţie, se va roti din nou,
 pentru a se putea discuta toate emoţiile.
% 0e distribuie apoi cte o pungă mică de hrtie !i 6 f!ii de hrtie fiecărui
elev.
  0e explică elevilor că uneori avem sentimente,)n anumite situaţii pe care
nu le spunem nimănui, le ascundem ceva )ntr%o pungă de hrtie si nu lăsăm
 pe nimeni să vadă ce e )n ea.
% Elevii se vor gndi la o situaţie )n care au procedat a!avor a!terne pe
hrtie )ntmplarea !i o vor introduce )n pungă.
% Elevii vor da exemple de emoţii pe care au tendinţa să le ţină pentru ei si
exemple de emoţii pe care le pot )mpărtă!i !i celorlalţi.
% *stfel vor )nvăţa să )nţeleagă !i să respecte emoţiile celorlalţi.

Pân8a de !ăianjen
% elevii sunt a!ezaţi )n cerc
% un elev prime!te un ghem de aţă pe care )l prinde la un capăt.
% +n timp ce ţine capătul aţei dă ghemul la alt elev !i%l roagă să ţină aţa din
 punctul care a auns la el,dnd apoi ghemul mai departe,pană cnd toţi
elevii vor ţine )n mnă aţa,)n a!a fel )nct să se formeze o reţea,ca o pnză
de păianen.
% >n elev este rugat să lase aţa din mnă,explicndu%li%se ce s%a )ntmplat
după ce colegul lor a făcut acest lucru.
% Elevii vor lăsa aţa din mnă rnd pe rnd,pnă cnd toată aţa aunge să fie
ţinută de un singur elev.
% Elevii sunt )ntrebaţi )n ce fel se aseamănă acest oc cu relaţiile care există
)ntre oameni.
% :iscţia este condusă )nspre a convinge că pentru a avea relaţii bune cu un
grup de personae,fiecare dintre persoanele implicate trebuie sa%!i facă
 partea sa )n a menţine relaţia.
% :acă nu, se )ntmplă ca atunci cnd unul cte unul,elevii renunţă să mai
susţină pnza de păianen,aţa devine )nclcită !i nu mai are frumuseţea
 pnzei de păianen.

ur!ri8a
% elevii sunt a!ezaţi )n cerc,)n milocul cercului se va pune o cutie )n care li
se spune că se află un lucru deosebit.
% 2iecare elev este invitat să vadă acel lucru secret astfel )nct,el să se
reflecte )n oglinda a!ezată )n cutie.
% :upă ce fiecare a văzut lucrul secret este rugat să spună grupului ce a
văzut%se va insista pe trăsăturile fizice,accentundu%se deosebirile dintre
 persoane.

;5
 

Jocurile următoare au o mare importanţă )n cadrul orelor cu copiii,

deoarece principala lor calitate este aceea că destind atmosfera )n timp ce
canalizează !i concentrează atenţia asupra activităţii ce urmează fi desfă!urată la
clasă. :e asemenea, unele dintre ocuri (sau exerciţii solicită exersarea
memoriei, a limbaului, a motricităţii etc.
1. ,,<a"ina de !ălat$
*cest oc poate fi utilizat )n zilele posomorte, zile care )i fac pe unii copii
să fie tri!ti fără un motiv anume, sau )n zilele )n care copiii sunt tensionaţi din
diverse motive (iminenţa unui test, de exemplu. 4om utiliza trei cartona!e
rotunde pe care am desenat o faţă zmbitoare, o faţă tristă !i o faţă care plnge
cu lacrimi. Eu am lipit cartona!ele pe perete !i i%am rugat pe copii să se
)ncoloneze )n dreptul cartona!ului care exprimă cel mai bine starea lor
emoţională din acel moment. /opiii care s%au asezat )n dreptul feţei zmbitoare
sunt cei care vor alcătui 8ma!ina de spălat”, iar minile lor vor fi paletele care
)nvrt 8hainele” )n ma!ina de spălat. 89ainele” sunt copiii din dreptul
cartona!ului cu faţa cere plnge. +n funcţie de situaţie, copiii a!ezaţi )n dreptul
feţei triste pot fi ori 8ma!ina de spalat” ori 8haine”, )nvăţătorul fiind cel care
 poate decide cel mai bine acest lucru (copii prea mulţi sau prea puţini )ntr%o
echipă, frcvenţa cu care unul dintre copii revine la faţa care plnge !i motivaţia
lui etc.. /opiii care formează ma!ina de spălat se a!ează pe două rnduri, faţă )n
faţă. 89ainele” vor trece una cte una printre ei !i vor fi atinse de 8paletele”
ma!inii de spălat, primind cte un sfat, o apreciere sau o vorbă bună de la colegii
veseli )n ziua respectivă. :acă acestea au avut efect, vom vedea la o nouă
)ncolonare a copiilor )n dreptul celor trei cartona!e cu feţe. +n funcţie de rezultat,
 putem repeta ocul sau putem apela la alte metode.
@. ,,<ergi cum &ţi !une mu8ica/$
Putem folosi acest oc atunci cand copiii par adormiţi la prima oră din zi.
*vem nevoie de mai multe stiluri de muzică mixate pentru mai multe feluri de
deplasare mers normal, alergare u!oară, sărituri ca mingea, mers pe vrfuri !i )n
tăcere, galop, 8patina” etc. Pe parcursul derulării muzicii, )nvăţătorul le cere
copiilor să execute diferite feluri de mers ()n concordanţă cu muzica, rugndu%i
să reţină fiecare stil de mers corespunzător unui stil de muzică. Exerciţiul se reia
 pe acela!i mixa de muzică, )nsă fără indicaţiile )nvăţătorului, copiii executnd
din memorie, )n funcţie de muzică, diferitele feluri de mers. Elevii mei adoră
acest oc pe care l%am folosit !i la inspecţia pentru grad.
3. ,,!une-mi, ce ai mai *ăcut#C outăţi...$
2iecare elev va prezenta clasei ceva nou sau interesant ce i s%a )ntmplat
din ziua precedentă pnă )n momentul sosirii la !coală (a mai citit cteva pagini
dintr%o carte, a avut un musafir drag, a pregătit ceva de mancare el singur, a
vizitat un muzeu, a cumpărat ceva deosebit etc.. Pentru a )nveseli atmosfera, se
 poate folosi o minge micuţă. /el care are mingea )n mnă vorbe!te primul, apoi
o dă unui alt copil care va vorbi !.a.m.d. *cest exerciţiu poate fi folosit !i )n
cadrul orei de educaţie civică, solicitnd copiii să spună colegilor cte un lucru
 pe care ace!tia nu )l !tiu despre ei.
;G
 

A. ,,Un gând bun$

Aa fiecare )nceput de săptămnă (sau chiar !i )n fiecare zi, copiii pot
 propune un slogan, un gnd bun, un citat etc. pentru săptămna )n curs. *cesta
 poate avea legătură cu un anumit eveniment, cu o unitate de )nvăţare sau poate fi
ales aleator. 0e poate face o programare a copiilor, astfel )nct fiecare să aungă
să facă o propunere măcar o dată, sau se poate face sub formă de concurs cu
voturi din partea colegilor.
B. ,,>bervă "i ţine minte/$
0unt ale!i doi (sau trei copii care vor veni )n faţa clasei pentru a fi
observaţi de către colegii lor. *poi vor ie!i din clasă pentru cteva momente,
timp )n care restul elevilor vor fi a!ezaţi pe două (sau trei !iruri cu spatele la cei
doi (sau trei colegi pe care i%au observat cu puţin timp )nainte !i care vor intra
)n clasă pentru a asculta ce se )ntmplă )n continuare. +nvăţătorul va solicita pe
rnd copiii să spună ce culoare are părul unuia din colegii observaţi, cu ce este
)ncălţat un altul, ce culoare au pantalonii colegului, cum are a!ezat părul, ce
 biuterii poartă etc. 0e poate )ntocmi chiar !i un clasament pe grupe pentru a
stimula copiii să fie ct mai exacţi )n descrieri.
:eoarece ne )ncepem )n acest mod dimineţile, elevii mei sunt mai bine
dispu!i, mai receptivi !i mai cooperanţi )n cadrul orelor de curs, aung să se
cunoască mai bine !i a!teaptă fiecare dimineaţă cu nerăbdare pentru a veni la
!coală... ă e joace.
  Prin caracterul lui practic, 6ocul  miloce!te cunoa!terea directă a lumii
!i, mai ales, cultivă deprinderi, trăsături complexe de caracter, convingeri !i
 puternice trăiri emoţionale.

;6